Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-13 20:20:17basescu-i vinovat... sa-l ardem pe rug...

Ne abatem de le regula!?

De la: sandu60, la data 2013-03-13 20:24:12

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-13 20:20:17basescu-i vinovat... sa-l ardem pe rug...

Ne abatem de le regula!?

in politica singura regula este....NU EXISTA REGULI....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-13 20:27:09

De la: sandu60, la data 2013-03-13 20:24:12

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-13 20:20:17basescu-i vinovat... sa-l ardem pe rug...

Ne abatem de le regula!?

in politica singura regula este....NU EXISTA REGULI....

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-13 20:20:17basescu-i vinovat... sa-l ardem pe rug...

Gata ! Ați și g�sit un vinovat. Dar pe cei adev�rații vinovați care stau ascunși �n umbr� , de ce nu-i vedeți?

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-13 20:34:10

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-13 20:20:17basescu-i vinovat... sa-l ardem pe rug...

Gata ! Ați și g�sit un vinovat. Dar pe cei adev�rații vinovați care stau ascunși �n umbr� , de ce nu-i vedeți?

pai sa iasa in lumina ca sa-i vedem...luneta-i montata....asteptam....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

CONSTITUȚIONALIZAREA CUV�NTULUI LUI DUMNEZEU !!!

Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cere ca predarea religiei �n scoli s� fie garantat� �n viitoarea Constituție a Rom�niei, iar numele �Dumnezeu� s� apar� �n paragrafe. Nu știu de ce se bag� mitropolia �n grijele statului, ȘI MAI ALES A NOASTR�. Ce are BISERICA cu statul Rom�n? Ei trebuie s� se supun� legilor t�rii noastre , nu noi lor. C� de la noi m�n�nc� și ei o p�ine dou� mai mult ca noi. Din prostia și inocența noastr�. Mereu g�sesc , �n lips� de sc�dere de simpatizanți, noi motive , de a ne face s� credem orbește și cu forța, �n niște povești v�n�torești, de ei inventate, pentru aș rotunjii veniturile lor ilicite . Iar statul se face c� nu are habar. Chiar așa a ajuns Biserica sat f�r� c�ini ? Unde �și desf�șoar� nestingherit sub ochii orbi ai statului diferite ritualuri de ei inventate , pentru a mai convinge pe unii neinițiați sau inocenți, c� plimbarea unor oase au puteri miraculoase sau
apa , așa zis� �sființit�, pe care ei o prepar� , au de asemeni puteri vindec�toare. Și constat cu jale , c� proști de acest gen , mai sunt �nc� mulți. Dar mai și constat c� toți cei care se i-au dup� popi, au speranța c� la urm� li se vor mai da și c�te o farfurie de m�ncare cald� , pentru a mai c�știga ceva enoriași. Doar foamea �i impinge pe oamenii la credinț� , precum și disperarea , de care ei profit din plin. Merg m�n� �n m�n�, Nou� statul nu ne d� de m�ncare , și c�ut�m sprijin la popi. P�n� unde se va mai merge cu asemenea farse. Și c�nd spun c� nu ne d� de m�ncare m� refer și la acei nevoiași sau copii ai str�zii, viitorii delicvenți de m�ine. De ce nu �și bat capul cu acești copii , pentru ai convinge de necesitatea celor sfiinte? Dar nu tot cu aceleași veșnice povești. S� știe s� le arate calea cea bun� , nu mai tare s�-� indobitoceasc�. Ce au f�cut, sau c�te spitale, scoli sau alte instituții au f�cut ei , �n afar� de biserici sau m�n�stiri? Au pretenții ca s� �ntroduc� religia la gr�diniț� și �n clasele primare , pentru a profita de inocența copiilor , pentru ai prosti, care repet� tot ce li se spune de ei , ca un papagal. Sub paravanul celor sfinte, sau fricii de Dumnezeu, umbl� cu tot felul de povești , neconfirmate și nici verificate din punct de vedere științific, c� tot ce este scris �n c�rțile lor, Biblie sau alte Testamente ar fi și adev�rat și mai ales și sfinte. Ei fac o mare confuzie! C� nu știu nimic despre Dumnezeu, dar se agaț� de el cu disperare. S-a mers pe ideea unor povești de a lui Iisus , pentru ar fi mai conving�tori. P�n� unde se va mai merge cu prostia ? Au f�cut , și mai fac, tot ce le st� �n cale de a convinge un num�r c�t mai mare de viitori enoriași, cu acele povești ale lor. Pentru ei televizorul nu este bun c� , zic ei , �c� ne �ndep�rteaz� de Dumnezeu�. Dar e� ce fac ? �și fac tot felul de publicitate profit�nd de știința de azi, at�t �n Radio, Televiziune , c�t și internet. Ne comand� timpul nostru liber dup� bunul lor plac. Ne spun ce s� facem , ce s� m�nc�m , cum s� m�nc�m c�nd s� m�nc�m? Duminica s� ne-o petrecem , dac� s-ar putea toat� ziua la biseric� , iar acas� , s� nu mai facem nimic alceva, dec�t s� ne rug�m . Cui ? Numai Dumnezeu știe? Ne tot �mbat� cu tot felul de reguli bisericești , tot de ei inventate. Nu vor s� �ngroape pe toat� lumea la fel. Ne jupoaie at�t pe cei vii c�t și pe morți. Adic� pe rudele morților. M�i las� oamenii! Dup� ce sunt nenorociți , �ndurerați, mai vii și tu cu taxele. Nu se uit� nici �n st�nga , nici �n dreapta , ci numai �n palma lui, și f�r� cea mai mica rușine, ca s� vad� c�t i-ai dat ? Iar dac� nu e destul , slujba se transform� �ntr�una mai scurt�.Transform� credința �ntr-o afacere. Sub cuv�ntul și la ad�postul lui Dumnezeu, �și fac palate și �și construiesc biserici, care �n viitorul apropiat vor r�m�ne goale, dac� un cutremur mai mare nu le-ar d�r�ma.
Biserica a f�cut și face și �n continuare apel la orice , numai ca s� mai fie b�gat� �n seam�. Așa cum spunea și cineva , � C� li e fric� c� scad veniturile date de contribuabili. Ne oblig� s� c�nt�m cu zice ea . Ne mai și Constituționeaz�... acu ! �n numele lui Dumnezeu... Un nume pe care nici ei nu �l �nțeleg , dar se folosesc din plin de El, f�r� rușine și mai ales f�r� fric�, de unde rezult� c�t de sfinți sunt, sau cu fric� de Dumnezeu. Dar nici nu sunt �ntr-u totul de acord cu el. Sub lozinca : � Nu face ce face popa ci, ce spune popa � �ncalc� �n picioare credința oamenilor, care se v�d deluzionați, și asta le poate da greu la stomac. Religia nu trebuie s� devin� un obiect de studiu obligatoriu, și cu forța! S� fie l�sat la libera alegere a fiec�ruia. Numele lui Dumnezeu nu are nici o leg�tura cu legile t�rii noastre . Mai t�rziu o s� bage : �C� cei care nu se duc la biseric� s� fie arestați�. Poi p�n� acolo vrem s� ajungem ?! ? La valoarea lor , te poți aștepta la orice din partea lor. Dar aș vrea s� �ntreb pe așa zișii credincioși, c�ți din ei, c�nd li este r�u , sau sunt bolnavi, unde se duc la doctor sau la pop� ? Sau chiar din r�ndurile lor, a preoților, c�ți din ei merg s� se roage ca s� se fac� bine , sau se duc și ei tot la doctor. V�d c� și partea medical� �ncepe s� se pun� sub semnul �ntreb�rii , și �nclin s� cred , c� e tot m�na bisericii, care caut� cu �nvr�jbiri s� mai taie elanul medicilor, sub motivul , c� tot rug�ciunile lor, sau rugile noastre c�tre el , sunt mai bune. Aș mai vrea s� �ntreb pe prea sființiile sale, c�te vieți au vindecat? Și c�te au vindecat doctorii. C�te minuni așa zise de ei, s-au �nf�ptuit , dar cu adev�rat, nu cu minciuni. Umbl� cu tot felul de minciuni , f�c�ndu-și și construindu-și o propagand� �n folosul lor. Gata ! Sfințiilor voastre , vremea voastr� a apus ! A trecut vremea poveștilor cu z�ne și feți frumoși ! Suntem �n sec 21, nu �n feudalism sau pe vremea inchiziției. C�t credeți c� așa zis� credinț� inventat� de voi , o s� mai d�inuie �n lume ? C�nd om muri toți , nu o s� ne �ntrebe nimeni dac� ai fost pop� sau m�tur�tor , director, sau sef de stat. Moartea e una și aceiași pentru toat� lumea. C�nd vine nu ai cum s� o eviți. Deveniți foarte inventivi , c�nd e vorba de banii voștrii. Stați și, nu mai poteți dormi noaptea de aceast� grij�. Așa cum face și guvernul , care caut� mereu diverse �portițe� de unde s� ne mai jumuleasc� cumva, invent�nd și ei alte taxe și impozite. Dar la nimeni nu le vine ideea , s� pun� oamenii la munc�, ca aceștia s� nu mai cerșeasc� �n lume, sau s� munceasc� pe la alții, pe te mir ce ? S� creeze noi locuri de munc� , pe care tot ei , cu bun� științ�, le-au distrus, Și de ce ? Și ne mai mir�m cum tot guvernul le mai face jocul popilor, adic� a bisericii, pentru c� �nchide ochii la toate scornelile lor, d�nd vina pe cele sfinte, adic� pe Dumnezeu ! Vorba aia : � Corb la corb , nu-și scoate ochii � Oare chiar așa li e de fric� statului Rom�n de Biseric� și de invențiile ei???

Asta da minune !

Marin56.blogspot.com

- Ești un nesuferit Marinel! Ai plecat și m-ai l�sat aici!
- Cum adic� am plecat ? Abia am venit ! Ce ai ?
Abia acu uit�ndu-m� mai atent la Mimi, observ cu groaz� , c� de fapt nu e ea! Mimi , de care abia m� desp�rții, plec�nd �n fug� pe uș�, nu e una și aceiași persoan�. Avea alt� rochie, alți pantofi și parc� și p�rul, parc� avea alt� culoare. Mimi cu care venisem eu , era cu un costum de școl�riț�, sarafan albastru și pantofi negrii și c�maș� bleu.
- Uite v-am preg�tit c�te ceva repede , poate sunteți fl�m�nzi? Doar veniți de pe drum. Uite și cafeluțele v� așteapt� , zice mama �mbiindu-ne.
M� uit cu fric� la Mimi. Numai de nu m-ar da de gol �n fața mamei. Abia acu am �nțeles c� Mimi cu care am venit acu ,nu este ea, iar cea din fața mea era cea cu care am venit ieri, sau nici eu nu mai știu c�nd. Profit de faptul c� mama �și f�cuse de treab� la buc�t�rie.
- S� știi c� am �ncurcat-o ! �ncerc eu s� m� scuz, pentru a g�si o soluție.
- Poi știu te pricepi de minune de a face prostii!
- Credem� p�n� ieri sau azi nu mai știu nici eu c�nd, Cu ajutorul lui Fane�
- Fane e cu tine ? Adic� a r�mas acolo pe insula ?
- Da !
- S� știi c� p�rinții lui sunt foarte �ngrijorați, �n privința lui. Au alertat toat� poliția. Toat� lumea �l caut�.
- Numai pe insula noastr� nu ! Dac� vrei �l aduc și pe el �napoi. Dar trebuie mai �nt�i s� rezolv problema cu tine.
- Ce problem�?
- Poi� problema ta! Tu ești problema! Mai adiniaori , te-am adus acas� din nou.
- Din nou?
- Poi pot spune și așa!
- Numai c� mai �nainte a plecat , f�r� a mai apuca s� o opresc. Nu știu ce m� face s� cred , c� v-ați și �nt�lnit�
- �nseamn� c� fata cu care m-am lovit �
- Da era sora ta geam�n�
- Și acu ce fac ? Mama ce o s� zic� , c�nd o s� afle c� mai am o sor�?
- Poi asta e c� nu tebuie s� afle. Poate e mai bine c� a plecat. Ea era deja din acest timp. Noi o s� disp�rem �napoi pe insula , ca s� �ndrept�m lucrurile.
- S-o crezi tu ! Nu maim erg �napoi!
- Poi și �sora� �? Poate vrei s�-l revezi pe Fane � zic eu b�t�nd apropo. S� știi c� grație acestui aparat al meu ne-am dublat. Și eu sunt �n dou� exemplare. Unul aici și unul pe corabia piraților �n c�utare de comori. Ș ice e mai grav c� acolo pe insula au trecut dou� luni, in timp ce la noi doar dou� zile. Sau cel puțin așa cred.
- Ba nu a trcut o s�pt�m�n�, mai exact.
- Da e clar ! Trebuia s� m� aștept la asta. Hai acu repede p�n� nu prinde mama mea de veste. Ne �ntoarcem iar pe insula. Ești gata ?
Și mai �nainte ca ea s�-mi r�spund�, ap�s pe �Enter � Ca și la �nceput trecur�m prin aceleași faze. C�nd ne trezim iar l�ng� Fane. Acesta st�tea sub un p�lc de copaci aștept�ndu-ne. C�nd ne vede explod�:
- Marinele am o veste groaznic�.
- Care ?
- Corabia pe care ai distrus-o era cea care please cu tine.
- Poi și acu spui?
- De fapt nu eu am distrus-o , aproape , ci Velasquiez.
- Da și nici el nu mai este și nici alți oameni de pe insula , foștii pirați, nu mai sunt . Au disp�rut pur și simplu, dup� ce ai plecat iar.
- A . uite-o și pe Mimi�
- Ei acu las�-m� s�-ți dau eu alt� veste . Mimi din fața ta nu e Mimi cu care am plecat mai �nainte, ci Mimi cu care am plecat la �nceput acu dou� luni sau o s�pt�m�n� nici eu nu mai știu c�nd.
- �nseamn� c� ai �ntors timpul se pare. Dar pirații noștrii, Dul�u Roșcat și ceilalți unde sunt ?
- Vorbeai de noi C�pitane, m� �nt�mpin� vocea de bas a lui Dul�u Roșcat.
- Unde ați fost , m� fac eu �ngrijorat.
- Pe aici prin zon�. V-am l�sat s� v� g�ndiți bine porumbeilor.

Marin56.blogspot.com

Off ce enervant a devenit minunea asta de minune. De dou� ori trebuie s� intru in r�spunde ca s� pot scrie ceva.
�n alt� ordine de idei. Știți ce idee mi-a venit? Hai c� nu știți ! Analiz�nd cele petrecute la acea știre de ieri de la proTv, �n leg�tur� cu acei oamnei , printre care și un pop�, la acea slujb�, am analizat cauza, și �ntr-o clip� g�ndul ma dus la acele scene aranjate de la Morm�ntul Sf�nt. Unde acel fum te f�cea s� vezi și ce nu era acolo. mai mult primind un g�nd prin telepatie , și faptului c� nici eu nu suport mirosul de lum�n�ri și de t�m�ie, am ajuns la urm�toarea concluzie. �n timpul unei slujbe popa sau dasc�lul pune pe l�ng� t�m�ie sau smirn�, �n cadelniț� și alte prafuri , un fel de droguri ușoare extaz sau ceva asem�n�tor, tocmai ca s� te facș s� te simți fericit c�nd intri �n biseric�. Așa c� nu m-ar mira c� la unele din știrile de la ora 5 sau 7 s� auzim c� poliția a confiscat droguri ușoare sau grele, �n valoare de ... și o cantitate de zeci de kg. Ce , credeți c� ar fi imposibil? Foarte bine poate s� fie prelucrat fitilul lum�n�rilor, s� fie cufundat �ntr-o soluție de acest gen , apoi �nvelit cu cear� Cear� , ce poate și ea s� aib� �n compoziția ei �impurit�ți� C� s� nu mai zic de t�m�ia sau smirna prelucrat� sau ad�ugat�. ca s� miroase mai frumos! S� te imbete mirosul. Un lucru e sigur , c� dac� se exagereaz� cu cantitatea , poate duce la st�ri grave, pentru cei care au inhalat. conteaz� procentul. Așa c� domnii de la Crima organizat�, si Brigada anti drog , mai faceți descinderi neprev�zute și �n sectorul evlavios. �ntr-o biseric� sunt multe ascunzișuri subtile , �n care s-are putea ascunde multe. pereți falși , dubli, pardoseal�, strana�, subsoluri , pivnițe , sau chiar la capel� , unde cu morții au cea mai bun� acoperiere. Nu trebuie neglijat nici standul de v�nzare. Ar fi cea mai bun� acoperire ptr traficanții de droguri. Așa c� luațiv� c�inii speciali dresat și faceți descinderi la toate bisericile , m�nastirile si alte l�cașe de cult, precum și locuința acestora. At�t �n capital� , orașe și mai ales la sate , unde nu b�nuiește nimeni nimic. Ce s�-i faci , telepatia asta. primesc prea multe informații, de care alții nu profit�.

Marin56.blogspot.com

- S� �nțeleg c� ați acceptat s� fiu c�pitanul vostru?
- S� �nțeleg c� ne faceți rost de acel vas, cum �i spuneați, submarine � parc� nuclear?
- Hai s� nu exager�m. Oi putea face eu multe , dar mai bine s� o lu�m �ncet. Cred c� pentru �nceput o corabie un pic mai bun� dec�t a voastr�, pentru �nceput o s� fie bun�. Bașca , de unde lu�m oamnei pentru echipaj. Un submarin e un submarin. Nu e o biat� corabie. Dar dac� vreți v� pot dota acea corabie cu trei catarge , cu chil� �mbr�cat� �n aram�, tunuri cu tragere lung� , lansatoare de torpile, mitraliere de 8 și 14 mmm. Ce mai, m�ndria flotei marine.
V�d c� Dul�u Roșcat se retrage pentru a se sf�tui cu oamenii lui. Nu era nevoie, ca de obicei , s� trag cu urechea, c� auzeam tot. V�d c� se �ntoarce spre mine și s-ar p�rea c� at�t el c�t și pirații , ar p�rea c� sunt mulțumiți.
- Poi sir, am fi foarte bucuroși, s� vedem cum arat� acea corabie.
- Bine haideți cu mine la lagun�.
�n timp ce pirații �ncepur� s� alerge c�tre lagun�, �ncerc s�-mi fac de lucru la aparat. Dar Fane și Mimi m� opresc.
- Ai �nebunit? Vrei s� ne omoare dup� aia ? Dac� ne bombardeaz�.
- S� �ncerce.
- Poi și ce faci ? Dup� aia iar �i omori?
- Dar nu i-am amor�t eu pe ei . De abia acu �ncepe acțiunea filmului.
Ieșim din p�dure. La o dep�rtare de o sut� și ceva de metri, �ncepea oceanul. Valuri nesf�rșite veneau unul dup� altul, �n mod continuu, sp�rg�ndu-se de malul abrupt de st�nc�. M� opresc pe falez�. Jos pirații continuau s� coboare spre ap�. Tastez dorința , și dup� o ieșitur� de st�nc�, apare �n toat� splendoarea, noua corabie a piraților , cu toate dot�rile tehnice de ultim� generație. Avea și radar și sonar. La mal �i aștepta o barc�. Fiecare pirat la vederea corabiei,se manifest� diferit.
- Strașnic� corabie sir ! zise Picior Str�mb.
- Cu asta st�p�nim toate m�rile sudice, zise cu patim� Dinte de Pisic�
- Numai alea ? Toate ! zise și Ureche Rupt�.
- Nu fi așa de sigur , zise și Chiorul.
- Mii de draci și o zgripțuroaic�! Dar știți c� �mi place corabia asta ?
- Sir, strig� la mine Dul�u Roșcat , crez�nd c� din pricina valurilor nu -l aud, nu ai avea marea pl�cere s� mergem �mpreun� la bordul acestei minunate corabii, c� jur pe burta rechinului, c� abia aștept s� o v�d la treab�.
- Bine Dul�u Roșcat, stai așa c� vin.
Prietenii mei �ncercar� iar s� m� opreasc�.
- Marinel , zise Mimi, cu mine , cu noi cum r�m�ne?
- Las� c� m� �ntorc �napoi. Sau vreți s� v� i-au cu mine.
- Nu ! Nu eu nu merg , refuz� Mimi.
- Bine dar nu pot s� v� las singuri aici.
- Ai spus c� te �ntorci. Ai face bine dac� ai devenii cel puternic dinainte.
Poate era totuși o idee bun�. Cu toate c� nu știau c� renuțasem iar la ea. Totuși �l ascult. Apoi ajung l�ng� barc�. M� sui �n ea. Dinte de Pisic� m� ajut� s� m� urc �n ea. Ceilalți pirați tr�geau la rame. Eu și cu Dul�u Roșcat, priveam c�tre noua corabie.
- Bine accept eu . Numai v� �nv�ț cum s� o pilotați . apoi ne �ntoarcem pe insul�, zic eu �n speranța c� m� vor urma.
- Poi nu plec�m acu ?
- Poi nu avem ap� și nici provizii, �ncerc eu s� trag de timp. Și apoi nu avem flux, mai �ncerc eu o stratagem�.
Vestea �i cam ofeli pe pirați. Probabil c� voiau s� o ștearg� f�r� mine. �n fine ajungem pe corabie. Pirații s�rir� ca broaștele pee a. Numai eu m-am suit mai greu. Totuși Dinte de Pisic� �mi arunc� o par�m�, cu ajutorul ei, reușii s� urc. Probabil c� și forța m-a ajutat. Fiecare plec� la inspectat corabia. Dul�u Roșcat se opri pe puntea principal și o admira cu un ochi. Și ceilați pirați dup� prima examinare, trecu testul.
- Strașnic� corabie , tuși Picior Str�mb.
- Hei acu ne �nveți și dup� aia ne aduci ap� și provizii?
- Poi ce aș avea s� v� �nv�ț? Doar cum se folosesc armele, c� navigarea o știți și singuri.
�i duc la comand�. �n camera de comand� erau de toate. Pupitrul armelor, și instrumentele de navigație. Radarul , sonarul, lansatorul de torpile.
- Asta ce e sir? M� �ntreab� curios Chiorul.
- Lansatorul de proiectile sau torpile pe ap�. Iar de aici se comand� și se ia �n vizor. Uite de pild�, și iau �n vizor o parte a unei st�nci care era parc� crescut� pe t�rm . Era �nalt� c�t o cas�.
- Fix�m aceast� țint� s� zicem �n vizor, și c�nd suprapunem cele dou� cercuri peste obiect, tragem. O bubuitur� ! Aceasta �i r�sturn� pe pirați. Dar nici din st�nc� nu mai r�mase nimic. Parc� se evaporase. Dup� ce se scular� pirații n�uciți, vrur� s�-mi vad� isprava. Dinte de Pisic� m� felicit�.
- Bravo sir ! Acum ești și tunarul nostru.
- Ba nu , ripostez eu. Chiorul va fi tunarul vostru . �i va fi mai usor s� ia �n c�tare orice țint�. �n rest.. dar nu cred c� va fi nevoie s� facem victime. Putem s�-i producem inamicului numai daune materiale , dar nu și vieți omenești. Vom conta pe elementul surpriz�. Nu se vor aștepta la o așa putere de foc , din partea unei cor�bii ca a noastre.
- Ar cam mai trebui niște oameni sir . De unde mai lu�m?
- Poate g�sim pe drum o alt� corabie, o cucerim , iar echipajul nou , �l angaj�m aici.
- Ar fi o idee sir, zise Dul�u Roșcat nesigur. Ei , c� acu știți s� m�nuiți armele și corabia, eu o s� plec cu unul doi din voi ca s� m� ajute s� aduc apa� șiu provizii, zic eu tare ca s� m� aud� toți pirații. Mizam ca m�car unul din ei s� fie Dinte de Pisic�. Acesta se oferi primul voluntary. Dup� care urm� și picior str�mb. Dar Dul�u Roșcat �l �mbr�ci, pun�ndu-l pe ureche rupt� �n locul lui. Așa c� ne �ntoarcem tus trei �napoi pe insula La mal m� așteptau cu inima str�ns� prietenii mei. Ajungem la un izvor. Le fac rost de un butoi de 200 de litri pe care pirații �l umplur� repede. Apoi mergem dup� banana și nuci de cocos.
- Alceva sir, nu mai lu�m , o friptur� ceva � zise Dinte de Pisic�. Noi nu suntem vegetarieni! Sigur o s� prindem o c�prioar�, zic eu disp�r�nd �n p�dure. Profit c� pirații erau singuri. M� uit prin �mprejurimi, și �mi aleg locul pentru o cas� cum era cea pe care o �nt�lnisem atunci. O dotez cu system de alarm� și �ntru �n ea. Acolo �mi fac și postul de comand� cu tot ce trebuie , pentru a supraveghea insula și �mprejmuitile. Apoi fac rost de un camp protector de forț�. �n așa fel ca nici pas�rea m�iastr� , s� nu p�ptrund� pe insula , f�r� știrea mea. Le fac pe aceiași cale și piraților de ceva v�nat . M� uit la corabie, urm�rind-o pe un ecran. Vedeam ce f�ceau pirații. Unul era la baza catargului. Dul�u se plimba nesigur pe punte, iar chiorul era la tunuri. Le examina pe fiecare �n parte. Ies mulțumit. Acu nu au dec�t s� �ncerce s� trag�. �i strig pe prietenii mei. �i bag �n comand�. Le spun s� ne urm�reasc�, de pe ecran. Fane se prinde repede cum st� treaba. Plec și �i spun c� m� voi �ntoarce. Pe drum m� �nt�lnesc cu unul din pirați.
- Dar Dinte de Pisic� unde e ?
- E �n poiana aceia. Vrea s� aduc� butoiul cu rom.
- A butoiul�Dar unul mai mic nu v-ar ajunge ?
- Poi cred c� da , zise vessel Dinte de Pisic� crez�nd c� așa renunțase la efort.
- Ajungem la barc�. Car�m proviziile și punem și butoiul cu apa�, �n barc�.
- Da sir .. te rugasem�
- Bine bine .. acolo o s� vi-l dau, și așa nu mai �ncape. P�r�sim insula. Ne �ntorceam pe corabie. Dup� ce ne urc�m , cu tot cu barc�, pirații s�rir� s� o descarce. Dup� ce termin� de desc�rcat , le fac rost și de un butoi cu rom, spre bucuria piraților, ce m� �nt�mpinar� cu urale.
- Acum �ncotr-o c�pitane ? m� �ntreab� Dul�u Roșcat.
- Spre ape limpezi, Dul�u Roșcat.

Marin56.blogspot.com

- Mi de draci și o zgripțuroaic�! Ce stați lenșilor! La posture ! țip� Dul�u Roșcat.
- Sir! Cred c� umila funcție de second care am luat-o din propia voinț� , nu v� sup�r�.
- Nu nici decum, Dul�u Roșcat. �n lipsa mea tot tu ești C�pitanul.
- Foarte bine sir! Presimt c� ne vom �nțelege ca niște adev�rați lupi de mare�.
- Corabie la tribord, țip� Chiorul din cuibul de cioar� , unde fusese repartizat. Era �narmat cu luneta mea , și de acolo scruta dep�rt�rile. Scot binoclul meu și simt c� mi se furnic� spinarea. O b�nuial� terbil� m� �nv�lui. O privire atent� la prova vasului și mi se confirm b�nuiala. Era �Triton�.
- Atenți la mine echipaj, strig eu intr�ndu-mi �n atribuții. L�sațio s� se apropie. Nu trageți dec�t la comanda mea. Chiorul coboar� jos și preg�tește tunurile. Dac� va fi nevoie le vom folosi.
- Cum s� nu fie nevoie sir ? zise Dul�u Roșcat , ne�nțeleg�nd cum vreau eu s� pun problema și s� cuceresc o corabie , f�r� s� trag� un singur foc m�car.
- Nu am intenția s� omor echipajul , Dul�u Roșcat! Vrea c�ți mai mulți oameni vii , dac� s-ar putea. �i vom folosi la noul echipaj.
- Cum doriți sir!
- Ha ! Gentelmenul alb , are vreun plan care ne va face s� c�știg�m , f�r� m�car s� scoatem s�biile din teac�.
S�bii ? De asta uitasem Poi cum așa ? Noi niște pirați moderni ne mai permitem s� ne batem cu s�biile? Las c�i dotez eu acuși. Așa c� fiecare pirat , inclusiv Dul�u Roșcat se trezi cu c�te un automat Ak- 47, iar la br�u mai aveau un port�nc�rc�tor cu c�te 4 �nc�rc�toare cu gloanțe.
- Asta la ce servește sir ?
- Poi nu ați zis voi c� o s� cucerim corabia , f�r� s� trageți s�biile din teac�. V-am indeplinit dorința. V-am dotat cu pistol mitralier� de calibru 7,62, cu ascunz�tor de fl�c�ri și amortizor. Ultima minune. Are o raz� de 2 km, și 500 m �n aer.
Toți pirații se uitau uimiți la ele.
- Iar asta e siguranța! C�nd o manevrați �n sus sau �n jos opriți sau porniți tragerea.
Și fac o demonstrație cu pirații , țintind, c�tre flamura neagr� cu un craniu , pe care erau dou� oase �ncrucișate, din v�rful catargului mare.
Zgomotul armei �i sperie pe pirați. Dup� c�teva salve trase de mine steagul de la cealalt� corabie c�zu jos. Asta fu primit� cu urale de c�tre echipajul nostru. Probabil c� cei de pe corabia vecin� fur� luați prin surprindere. Riposta noastr� f�r� nici un avertisment, �i cam sperie. M� uit cu luneta la corabie. Se preg�teau s� scoat� tunurile la vedere.
- Preg�tesc tunurile zise Chiorul.
Al naibi omul �sta, vede mai bine dec�t mine, reflectez eu �n g�nd.
- Atenție la mine. Chiorule trage o salv� la r�d�cina catargului mare. Zgomotul tunului �l asurzi pe pirat. Dar și din catargul mare nu mai r�mase mare lucru. Asta �i �nsp�im�nt� și mai mult pe pirații adverși.
- Trage �n toate catargele. Vreau s� o scot din lupt�.
Dup� alte focuri de tun , catargele nu mai existau. Se isc� panic� printre pirați. Aceștia alergau , care �ncotr-o. Cum ajunser� destul de aproape slobozii o torpil� la pupa navei. Ceea ce f�cu, ca și c�rma s� nu mai existe, �mpreun� cu o bun� parte din dunet�. C�teva b�rci fur� l�sate la ap�. Toți pirații se �mbulzir� �n ele. Cei care nu au �nc�put au r�mas pe vas disperați. Nu apucar� s� mai trag� nici m�car un foc. Cucerisem corabia așa cum am vrut eu. F�r� pierderi de vieți omenești. C�nd b�rcile se aflau destul de aproape strig c�tre ele.
- Cine e c�pitanul vostru ?
- Eu ! Strig� la r�ndu-i un b�rbat bine , negricios, �nalt și bine f�cut.
M� uit mai bine și v�d pe acel pirat �n persoana lui Velasquiez.
- Primiți o condiție ?
- Care ?
- Considerațiv� �nfr�nți! V� cruț�m viețile , cu condiția s� v� al�turați de bun� voie nou� , f�r� alte vicleșuguri și g�nduri ascunse .
- Primim senor!
Unul c�te unul urcar� la bordul corabiei noastre . Cea ce v�zu �i f�cur� s� se mire foarte tare.
- Dul�u Roșcat, zise Dinte de Pisic�, ar fi bine s� facem o prcheziție! Zise el ar�t�nd c�tre corabia r�mas�, sau ce mai r�mase. Aceasta plutea �n deriv�. Curentul o cam �ndep�rtase de noi.
- La posturile voastre! Url� Dul�u Roșcat . Toți se repezir� la p�nze. Le direcțion� și , cur�nd ajungem corabia piraților din urm�.
- Abordaj, țipar� pirații mei.
- Nu ! M� voi duce numai eu cu Dinte de Pisic� Dul�u Roșcat tu r�m�i aici pentru supraveghere. Niciodat� nu se știe!
- Cobor �ntr-o barc� cu Dinte de Pisic�, spre sup�rarea lui Dul�u Roșcat , care se uit� cam ur�t din urma noastr�.
Ajungem la bordul corabiei avariate. Mai erau c�țiva pirați , care la apropierea noastr� se f�cur� nev�zuți. Dup� ce cutreier�m toate cabinele , �nclusiv cabina fostului c�pitan, cobor�m �n cal�. De unde ne �ntoarcem cu o prad� bogat� de r�zboi.. C�teva cufere cu galbeni, aur , diamante , bani de argint, ni se lipir� de m�inile noastre. Ochii lui Dinte de Pisic� str�luceau de l�comie, la vederea lor.
- Nu te speria , ajunge la toat� lumea. Și vom mai face rost și de altele foarte cur�nd.
- Dac� spuneți sir �.
Am mai c�utat o vreme. Ei aveau provizii mai multe și mai bune. O parte din ele le confiscar�m. Singura , pulberea nu am mai luat-o . Aveam și noi la nevoie, și ar fi fost și periculos ca s� o manipul�m așa aiurea. Caut și g�sim o par�m� solid�. Ancorez corabia distrus�, de- a noastr�. M� g�ndeam c� e totuși mai este bun� de ceva. Din lemnul ei, pot s�-și construiasc� noii locatari o locuinț� provizorie. Ne �ntoarcem , dar nu și f�r� doi pasageri clandestini. Ajunși pe corabie, considerai c� e destul pentru o zi, așa c� , d�dui ordinul de �ntoarcere pe insul�. Toți pirații și noi și vechi, se supuse f�r� s� cr�cneasc�. Doar știau ei ce știau. �i aștepta r�splata. Ajungem la ț�rm. Ancorez corabia. Cobor�m b�rcile și tot ce se mai putea c�ra la ț�rm. C�nd ajung la �casa mea � prietenii mei m� �nt�mpinar� neliniștiți:
- Te-ai �ntors Marinel ? Credeam c� nu mai vii !

Marin56.blogspot.com

-Cum așa ? Nu v-am spus c� m� voi �ntoarce?

-Senor !

M� �ntorc .Velasquiez, se apropie de mine timid.

-Știți Capitan �eu cu mine� ce faceți � cu noi ?

-Nimic! Tu vei fi șeful dup� mine și Dul�u Roșcat. �n lipsa noastr� vei administra și vei avea grij� de insula noastr�. Tu �ți vei comanda mai departe oamenii t�i, dar te vei subordona și mie și lui Dul�u Roșcat. Vei fi și șeful pazei mele.

-Mulțumesc senor! M� simt onorat !

-Nu știu de ce , dar parc� m� simțeam mai �n siguranț� sub protecția lui , dec�t a lui Dul�u Roșcat.

Dup� ce pirații desc�rcar� tot ce mai era folositor de pe corabia veche , �i adun pe toți.

-Domnii mei ! De azi veți tr�i cu noi laolalt�. V� veți face case. Și veți locui aici. Aveți lemn suficient, pentru a v� face locuințe. Prin unele locuri v� voi ajuta și eu. V� aduc și animale de toate categoriile. S� le creșteți, dup� care s� aveți a profita. Vom face un mic or�șel de fermieri , ca �n America. Dup� ce termin�m treaba vom merge din nou �n c�utare de noi comori.

-Ura ! exclamar� pirații.

-Nu știu dac� vestea de a fi fermier i-au bucurat at�t , sau cea de a avea noi bog�ții.

Sigur sir ! M� complet� și Dinte de Pisic�. Vom cuceri toate m�riile și oceanele lumii�

-Nu Dinte de Pisic�. Ne vom schimba strategia!

-Cum așa Sir ? O s� fie ca la unchiul meu sir ! Dumneavoastr� nu o s� munciți , ci alții or s� aib� grij� de dumneavoastr�. V� declar�m guvernator al acestei insule ! Tr�iasc� guvernatorul!

-Ura ! Exclamar� pirații �n cor.

-Nu Dinte de Pisic�. Aici toat� lumea muncește cinstit pentru el și pentru fiecare. V� veți ajuta reciproc �n toate.

-Și comoara � comoara de pe vasul lor? Ce o s� se �nt�mple cu ea? �ntreb� grijuliu Dul�u Roșcat.

Vedeam c� �și f�ceau mai mult griji pentru comoar� , dec�t de altele. Dar era de �nțeles. C�nd te obișnuiești cu o via�� de tr�ntor , e greu s� o mai iei pe calea cea bun�.

-Nu te �ngrijora Dul�u Roșcat! Comoara o s-o punem bine. O duc eu �ntr-un loc bine p�zit aici pe insul�. �i fac un sistem de securitate , unde numai eu și prietenul meu Fane va ști de ea.

C�teva murmure m� l�murir�. Nu prea erau de accord.

-Atunci d�c� nu vreți așa, facem altfel : O �mp�rțim �n mod egal la toți și faceți ce vreți cu partea voastr�. Dar s� nu v� aud c� cineva la furat pe altul. Și apoi aici ce veți face cu ea ? O s� m�ncați aur și diamante. C�nd v� hot�r�ți s� plecați , e din nou a voastr�. Dar p�n� atunci , o s� mai facem rost și de altele, de pe fundul oceanelor , ce stau de mii și sute de ani �n uitare. Vom naviga pe fundul oceanelor, dac� aș putea spune așa. Cine nu le are cu meseria asta , are aici un loc de munc� asigurat. Va crește animale. Ca s� avem toți din ce ne infrupta.

-Hai ce stați tr�ntorilor, m� imit� Dul�u Roșcat . La treab�, c� mai este p�n� se �ntunec�. Duceți-v� și demontați corabia. Apoi aduceți toate lemnele aici. Vom face un șopron ca s� nu le ude �n caz c� plou�.

Velasquiez și Dul�u Roșcat la mine , poruncesc eu. Luați 6 oamnei și ajutați-m� s� ducem cuferele și l�zile cu aur și diamante. Le vom pune bine. Se executar� imediat. Așa c� �nsoțiți de cei 8 oameni, eu cu Fane mergem la poaina noastr� din ajun. Voiam s� pun comoara bine la p�strat acolo �n peșter�.

-Aici sir , vreți s� o punem ? ziser� pirații n�dușiți de efortul depus.

-Da ! Acolo sus. Pe drum deja am avut timp ca s� aranajez lucrurile. Pirații și mai ales Dul�u Roșcat , r�maser� surprinși , c�nd v�zur� porțile de fier astup�nd intrarea.

-Dar c�nd ați blindat-o așa sir , c� mai ieri nu era ?

-Acu !

Dup� ce le puse la vedere �n poian�, eu �mi fac de lucru la uși, f�r� s� știe cei de jos. Fane se urc� și el repede sus. Apoi improvizar�m o macara cu scripeți cu niște funii, care ne ajutar� s� ridic�m l�zile sus. Apoi ajunse sus , �i pun pe pirați s� le duc� p�n� �n interiorul peșterei. F�cusem un sistem de iluminat comandat de la uș� pe baterii. Tot de acolo se alimenta și sistemul meu și de deschidere și de alarm�. Dup� ce cobor�r� pirații jos, eu cu Fane baricad�m ușa. Nici o furnic� nu ar fi �ndr�znit s� intre acolo, ca s� ne fure comoara. Dup� ce tastez codul , ușile se �nchid cu zgomot.

-Și ești sigur sir , c� acolo comoara este �n siguranț�?

-Sigur ! Este locul cel mai �n siguranț� de pe toat� insula, �i liniștesc eu.. F�r� prezența mea nu veți avea acces la comoar�.

Cobor�m. Ne �ntoarcem la tab�r�. Deja pirații desf�cuse corabia buc�ți și o c�rau sub form� de plute. Mai �nc�rcaser� și alceva pe ele. Așa c� p�n� seara au muncit tare. C�nd s-a �noptat, str�nși la lumina focului, infulecau din propia prad�. Din c�nd �n c�nd �și mai udau gurile arse, cu c�te o dușc� de rom. Așa c� nu trecu mult , p�n� ap�ru și primele c�ntece piraticești. I-am l�sat și ne-am retras la reședința mea. Adic� și a prietenilor mei. Fiecare aveam c�te o camer�. Iar �n faț� era centrul de comand�. �i spun lui Velasquiez, s� organizeze cu oamenii lui, un schimb de trei oameni , care s� fac� cu r�ndul la intrarea �casei mele�. Acesta accept�. Intr�m și noi �ntr-o sal� mai mare , ce �nchipuia sufrageria. Al�turi era și o mica buc�t�rie.

-Și pe mine , mie ce �mi dai s� fac aici ? se lament� Mimi.

-Pe tine te pun �ngrijitoare la ferma de iepuri. M�ine o s� populez insula cu c�teva exemplare comestibile. Și altele aici la noua noastr� ferm�.

-Nu cred c� fusese prea �nc�ntat�.

-Dup� ce ne-am s�turat , fiecare s-a dus s� se culce. Eu , pentru orice eventualitate, am dublat sistemul de securitate și din�untru. Odat� blocat din interior , nimeni nu ar fi putut intra peste noi , chiar dac� ar fi știut parola. Intru �n comand� și cobor c�mpul protector. Acum puteam dormi liniștit. Nici m�car un șoarece sau o pas�re m�iastr� , nu ar fi trecut pe insul� f�r� știrea mea.

Marin56.blogspot.com

Dimineaț� m� trezesc cam f�r� chef. Ai mei erau treji de mult. C�nd m� hot�r�sc și eu s� vin �n buc�t�rie, Mimi deja preg�tea micul dejun. O privire c�tre ei și am constatat c� erau cam �ngrijorați �n privința mea. Spuneau c� nu ar�t prea bine.
-Oare ce fac pirații? �ncerc eu s� leg o conversație.
-Ce �ți pas� ! zise Fane. Niște bețivi. Bețivi pe care tu �i �ncurajezi. Le dai b�utur�...
Las� c� azi �i pun la treab�. S� fac� fermele , casele pentru ei. Avem at�ta treab�.
- Vezi s� nu ! Nu vezi c� le e g�ndul numai la comori, jafuri ... numai la munc� nu le e g�ndul.
- Da dar unii mai vor s� și munceasc�. Uite am mai mare �ncredere �n pirații �știa noi �n frunte cu Velasquiez, dec�t �n Dul�u Roșcat cu șleafta lui.
- Asta poți s� o mai spui odat� , dar ai mare grij�. Poți s� te �nșeli sau s� te �nșele aparențele c�teodat�.
- Ei, nu o fi dracul așa de negru! Gata m� duc s�- pun la treab�!
Ies afar�. Așa cum promise Velasquiez, erau doi oameni care f�ceau de paz� la intrare. C�nd m� v�d m� salut� respectuos, d�ndu-mi binețe.
- O c�pitane sau domnul guvernator , cum s�-ți punem ?
- Cum vreți. Mie tot una. Voi v-ați sculat? Hai c� avem o mulțime de treab�.
- Poi noi adic� și ei , ...știți b�ieții... au cam chefuit asear�...
- Și dorm și acu , presupun. Las� c� le micșorez rația de rom de azi. Numnai c�te o jumate de kil și numai la mas�.
- Eu știu C�pitane... nu e prea mult?
- Da ai dreptate ! Atunci c�te un sfert.
- Nu sir, m� refeream... c� și așa e puțin...
- Atunci jum�tate �ndoit cu ap�.
- Cu ap� sir ? Poi vrei s� ne rugineasc� g�turile noastre și așa pl�p�nde...
- Da pl�p�nde de b�utur�. Cred c� stomacul �l aveți ciur. V� paște gastrita , ca s� nu zic ulcerul.
- Ce sunt astea sir?
- Boli!
- Boli?
- Da boli și pot apare și boli de ficat, hepatite și ciroze.
- Vai sir ne speriați!
- Bine , bine c�nd v� schimb�, mergeți și m�ncați și punețiv� la treab�. C� avem o mulțime de treab�.
- Ce treab� sir ?
- Poi vreți s� dormiți mereu sub cerul liber? Acu e frumos, dar m�ine? Poate s� plou�. Poate s� vin� și o furtun�... și credem� prin aceste locuri furtunile sunt neiert�toare. Știu ce spun!
Nu știu c�t le-a pl�cut conversația pazei mele, dar am plecat unde pirații se ad�postiser� temporar , �ntr-un șopron improvizat de ei. Avea dreptate Fane. Unii mai dormeau și acu. M� uit la ceas. Era 10. M� uit dup� ceata lui Dul�u Roșcat. Numai Chiorul , Picior Str�mb și Ureche Rupt� mai dormeau. Dul�u Roșcat se trezise , dar se freca �ntr-una la ochi. Apariția mea �i f�cu s� se scoale unu, c�te unu. Dul�u Roșcat se uita �ntr-un ochi la mine. Ceilalți mai z�boveau cu fața �n sus, tr�g�nd de timp. Ca s� nu le cad� romul greu . �i amintesc lui Dul�u Roșcat ce ordine de zi aveam azi.
- Dar nu aveți somn , sir ? E prea dimineaț�!
- Parc� te credeam mai matinal, Dul�u Roșcat! E deja ora 10.
- Și asta e mult , e puțin ?
- Poi mai aveți dou� ore și e deja amiaza! Eu zic s� m�ncați ceva repede , f�r� a mai stropi gustarea cu rom. De azi reducem și rația. C�te un sfert de kil de om, pe zi.
- Un sfert de kil sir, se sperie Dinte de Pisic� , trez�ndu-se de-a binelea.
- Hai sus tr�ntorilor! Ați auzit ce a spus Guvernatorul nostru. Hai mișcați-v� , c� ne apuc� iar seara!
De abia acu reușir� pirații s� se scoale bomb�nind.
- Și care e ordinea de zi pentru azi ,C�pitane? m� �ntreb� un pirat �n zeflemea.
- Poi s� �ncepeți p�n� una alta , s� faceți case pentru voi. Aveți lemn berechet .C� doar nu o s� dormiți mereu sub cerul liber. Ați uitat c� mai avem și furtuni?
- Și cu ce ai vrea s� facem asta ? Nu avem unelte!
- Asta era, zic eu. V� fac acuși rost de toate. Numai s� vreți s� munciți. Dar dup� cum v�d eu vou� nu prea v� place munca.
- Ei ... aici ai cam nimerit-o c�pitane, mi se adres� altul. Noi nu suntem obișnuiți cu munca! Noi toat� viața numai am pr�dat și jefuit...
- Da cunosc! De azi numai jefuiește nimeni pe nimeni. Nu se mai fac omoruri. Nimic r�u din toate astea!
- Și noi ...
- A , da știu! V� puneți �ntrebarea, cum e și normal ,ca niște persoane respectate ce sunteți, ce o s� faceți de acu �ncolo?
- Poi?
- Am spus și ieri. Nu vom mai pr�da pe mare , sau oceane. Ci vom aduna comorile ce alții le-au pierdut pe fundul oceanelor.
- Și cum o s� facem asta ? Doar nu suntem pești ?
- L�sați asta �n grija mea . V� dotez eu cu de toate. Echipament acvatic, cu tot dichisul. Detectoare de metale, aur , argint . Vom scotoci toate epavele ce stau de mii de ani pe fundul oceanelor. Vom fi bogați , f�r� a omor� nici m�car o musc�.
C�țiva se ridicar� anevoie și se duser� glonț la magazia de provizii. Al�turi era o alt� magazie pe care �i dotasem peste noapte , cu tot felul de scule, aparate de m�sur� și unelte. I-am l�sat s� termine de m�ncat. Apoi am pus un om de paz� la butoiul uriaș cu rom. Acesta le umplea plosca la fiecare numai jum�tate. Unii pirați se uitar� cam chior�ș la el.
Dac� ați m�ncat , atunci ascultați la mine. Cine dintre voi se pricepe la t�mpl�rie sau dulgherie. S� ridice dou� degete �n sus ! M� uit disperat la ei. Nu prea se �nghesuiau la ridicat m�na.
- Cum chiar nimeni nu se pricepe s� bat� m�car niște cuie?
- Poi eu senor, tata a fost dulgher.
- Foarte bine ! dac� mai apar și alții s� �nvețe pe cei care nu știu. Și acu spor la treab�. G�siți tot și de toate �n magazia de colo. Cuie de toate m�rimile , tesle , ciocane , r�ndele, topoare și obiecte de m�surat: metru , rulete... tot ce v� trebuie. C�nd ajungeți la acoperiș , v� mai ajut și eu. C�nd aveți nevoie de ajutor, mai vin și cu c�te o idee...
Cum cel priceput era tocmai Velasquiez, nu �mi mai f�ceam probleme c� treaba nu avea s� mearg�. Aveam �ncredere �n el.
- �n butoaile alea ce aveți , �ntreb eu.
- Praf de pușc�, - pulbere...
- La ce v� trebuie? Da bine , zic eu , amintindu-mi de ceva. Las� c� e bun� vreodat�.
- Sigur sir, ne-a costat o avere!
- Bine dar aveți grij� unde depozitați butoaiele. Cu pulberea nu e de jucat !
- Știm senor!
Dup� ce ascunser� pulberea tot �ntr-un loc ales de mine , �ntr-o alt� magazie sub lac�t, pirații trecur� la l�cașuri. Tot restul zilei �l ocupar� cu cl�ditul. �ncepea s� prind� contur noua mea așezare. La urm� veni și tabla pentru acoperișuri, tot la inițiativa mea. Unii se cam mirau de unde apar tot felul de lucruri , care �n mod normal nu ar avea ce c�uta aici pe o insul�, unde nu a c�lcat picior de om. M� uitam la ei cum munceau. Nu erau ei toți talentați , dar n�d�jduiam cu timpul s�-i fac calfe și meșteri. Le-am f�cut rost și de c�r�mizi pentru ridicarea zidurilor.
Și uite așa a mers treaba o s�pt�m�n�. Deja c�teva case le terminar� , unde se mutar� c�țiva pirați fericiți. Urmau și restul.
�ntr-o zi Dul�u Roșcat , veni la mine leoarc�, de munca depus�.
- Sir, nu ai vrea s� ai grij� de un muritor ca mine?
- Ce s-a �nt�mplat Dul�u Roșcat ?
- Poi sir , munca asta e cam peste puterile mele. Nu ai vrea s� ne ajutați mai repede? V�d c� dumneavoastr� sir , v-ați f�cut casa aia mare , de parc� e palat, �ntr-o zi. Nu ai vrea s� faceți si acu la fel? Am termina și mai repede, nu vezi c�t de sleiți de puteri sunt b�ieții �știa. Unii de abia se mai pot ține pe picioare. Unu era s� și cad� sub povara unui catarg...
- Poi Dul�u Roșcat. Ai uitat de munca �n colectiv. De ce nu v� ajutați reciproc? Nu toți de aici sunt puternici! Mai ajutați-v� și voi �ntre voi. C�t privește casa mea , am f�cut-o singur. E greu s�-ți explic cum!
- Pune-m� la �ncercare sir! Eu prind foarte repede...
- ... dar ești puturos, �nchei eu. V-am ajutat cu multe și eu. Altfel de unde mai aveați at�tea materiale?
- Poi asta e sir ! Cum ați f�cut rost de ele?
�A deci asta era�, zic eu �n g�nd. �l interesa misterul �sta! Ei las� c�-i trece.
- Alceva Dul�u Roșcat ce te mai fr�m�nt�? A ta era ideea , sau complotați cumva ceva asupra mea și a prietenilor mei?
- Vai Sir se poate? Jur pe burta rechinului, c� nu am avut nici ce-a mai mic� intenție rea la adresa dumneavoastr� , sau a prietenilor dumneavoastr�. Uite Dinte de Pisic�, aici de faț� , poate s�-ți confirme.
- Ce s� confirm c�pitane?
- Uite vezi nici el nu mai știe ce zice s�racul , și ce face de obosit ce este. M�car mai ridicați stacheta la rația aia de rom. M�car o pic�tur�, sir !
- A , deci asta era ! Bine cine muncește cu adev�rat, o s� aib� de toate! Și supliment de rație!
Pe Fane l-am l�sat �mpreun� cu Mimi la centrul de comand� , pentru a urm�ri și imprejmuirile, at�t pe mare c�t și �ntreaga insul�. O dotasem cu o mulțime de camere de luat vederi. Le-am ascuns bine , ca nu cumva s� de-a pirații peste ele. Pe c�nd ei munceau, le fac rost de echipamentul promis. Mai aveam oleac� și plecam �n prima expediție de recunoaștere pe m�ri și oceane, și trebuia s� fim preg�tiți.
- Ce ai de g�nd s� faci cu comoara aia? Te-a molipsit și pe tine febra aurului ca pe pirați ? Cred c� nu ai deg�nd s� o cari acas�?
- De ce nu ? La urma urmei, ce numai alții s� aib� de toate. S� mai fie �n lume și cealalt� jumate care nu au nimic, dar ar vrea s� aib� de toate!

Marin56.blogspot.com

Cam greu se ajunge la sut�! Și la propriu și la figurat. Cred c� termin povestea și tot nu ajung la sut�...

Marin56.blogspot.com

Of, Of , Of ! Sau cum zicea țiganul �n armat�.... Cine face ca mine ca mine s� p�țeasc�. Am �nceput de c�țiva ani buni pe c�nd lucram la CSG , s� joc singur sau cu colegii la PRONOSPORT: Apoi la LOTO. Dar nu prea ieșea mare lucru. Cel mai mare c�știg a fost de 2000 de lei pe care l-am �mp�rțit și pe acela cu colegii. Dup� o alt� perioad� m-am apucat de casele de pariuri. Am �nceput cu diverse case de Pariuri fantom�, care nici ele nu s-au ridicat la �n�lțimea pretențiilor mele și implicit a c�știgurilor. Am schimbat apoi cu Stanletbet. Nici aici nu a maers treaba mai bine, dar totuși mai și c�știgam dar și pierdeam. Apoi a ap�rut agenția Super bet Am �ncercat și la ea. Rezultatl era aleatoriu �n privința c�știgurilor. Am �ncercat și la loto iatalia win. Acolo era dezastru. Deși erau numai 20 de numere , se extr�geau doar 10. Dar s� nu credeți c� c�știgam și aici Da de unde ? La un moment dat au �nceput v�nz�toarea de acolo s� �mi tot taie elanul. Ba c� nu merge ci 1 leu, ba c� am prea multe duble, ba c� aia , ba c� ailalt�... Și tot așa. Acu trei luni parc�, administratorul iatlian de la loto win life, a anunțat și pe teletext la RTV 1, c� suspend� extragerile p�n� la noi ordine , asta c� organizatorul face modific�ri la reguli și alte alea. Bun Eu deja jucasem �n ajun un bilet f�r� s� știu de știre. C�nd am v�zut a doua zi c� pe teletext scria c� extragerea win life italia s- a suspendat , m-am dus la agenția super bet de l�ng� PECO din M39, s�-mi de-a banii �napoi pe bilet. Aveam de g�nd s� joc cu banii returnați la alt� loterie. Dar doamna de acolo mi-a luat biletul și mi-a zis c� nu e c�știg�tor. �Cum nu este c�știg�tor, dac� nici nu s-a extras numerele � zic eu. Dar doamna suținea sus și tare c� extragerea a avut loc. �n fin , nu prea convins plec cu coada �ntre picioare. Dar dup� alte luni am observat c� ceva se �nt�mpl� la aceasta cas� de pariuri Ceva dubios. De ce spun asta ? Joi pe 14 martie, joc 8 meciuri la cupe. Pun 5 duble �n 1,x 1,2 sau x,2. Normale la cota maxim�. Mai pun 3 soliști. La meciul Celsi- Steaua pun pronosticul 1-2. Dac� prindeam pe toate mi-ar fi dat 49 de milioane. Dar am pierdut cota de 10 de la Steaua și am prins pe cea de 1,4. �n final mi-a ieșit toate 8 meciuri. Cu cel pierdut dup� socoteala mea as fi luat aproape 4 milioane , c� mai aveam o cot� mai slab� prins� la alt� dubl� In loc de 3,2 am prins 2,3. Bun deci oricum aveam ceva de luat. Stupoarea mea a fost și mai mare c�nd mi s-a dat 50 roni. Oare cum calculeaz� �știa eventualele c�știguri? Ca de la 5 mil s�-mi dea 50 roni , nu știu? Poate m� ajut� și pe mine cineva , s�-mi explice care e misterul. Oricum �nclin s� cred c� acestea nu lucreaz� cinstit. Convingerea mea avea s� aib� temei , c�nd am �intrat pe site-ul lor, și am citit despre p�țania altui juc�tor , care ar fi c�știgat 100 000 de roni și aceast� sum� i-ar fi fost regfuzat� s� i-o dea. Oare statul �sta de ce nu controleaz� activitatea caselor de pariuri , dac� tot le face legale? Deci se fac și aici arnjamente de �n � luate c�te �m �. Foarte nostim ce s� zic ! Așa c� faceți ca mine jucați la loto. In 300 000 mi de ani v� vine r�ndul la toat� lumea. Deci aici e totuși o chestie. S� nu care cumva s� c�știgi sume mari c� nu le mai vezi, și �ți faci și s�nge r�u degeaba. Așa c� mai puțin c� e mai dr�guț...Eu aș �nchide aceste case de pariuri care nu sunt seriaose. Dac� omul tot joac� și a c�știgat , d�-i dreptul omului.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-16 13:39:36Cam greu se ajunge la sut�! Și la propriu și la figurat. Cred c� termin povestea și tot nu ajung la sut�...

Greu nene!!! Luni si marti sunt pe la Tapul ala Carpatin

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Credeam c� aștepți s� se mai �nc�lzeasc�. Poate mergeam la �Cocuța� Te aștept s� vii!

De la: GRINGOS, la data 2013-03-17 11:44:08Credeam c� aștepți s� se mai �nc�lzeasc�. Poate mergeam la �Cocuța� Te aștept s� vii!

O sa vin des, am primit zona!!! .. Cocuta...plaja?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Se l�s� iar seara. Cred c� de abia o așteptau , mai ales cei 4 pirați �n frunte cu Dul�u Roșcat. Dup� ce m�ncar�, avur� și porția binemeritat�. �ncepea s� prind� contur așezarea noastr�. Cu cei 35 de pirați așezarea �nflorea pe zi ce trece. Am f�cut rost și de iepuri , c�prioare, porci, c�teva vaci, oi, și cai. Ba pe deasupra i-am dotat și cu un jep, cu tracțiune electric� și pe faț� și pe spate. Era bun la deplas�ri prin jungl� dup� materiale și altele. Velasquiez era și șofer. Pe el �l alesesem c� era mai special dup� p�rerea mea . Era plin de inițiativ� , chiar dac� unele lucruri le �nv�ța din mers. Și �i mai �nv�ța și pe alții. Se �nțelegeau bine oamenii. Formau o echip� bine �nchegat�.. C�nd �și terminar� toți casele, le propun c� ar fi timpul s� cutreier�m m�rile și oceanele pe fundul lor, �n c�utare de comori. Vestea a fost primit� cu urale, chiar dac� unii nici ei nu știau cum vor face asta. Dar de asta aveam eu grij�. Așa se face , c� dup� ce am terminat și fermele , dot�ndu-le cu de toate, ne mutar�m pe frontul doi. Așa c� dup� ce �i dotasem magazia și cu costume de scafandrii, puști subacvatice, pentru un eventual pericol ce ar fi putut veni atunci, butelii cu oxigen , tot felul de harpoane, detectoare , absorbitoare de nisip, lanterne puternice și proiectoare. Ei da pentru asta a trebuit s� fac oleac� de școal� cu pirații pe care �i alesesem pentru corabie. I-am �nv�țat cum s�-și pun� costumele, cum s� urm�reasc� nivelul oxigenului , uit�ndu-se la un ceas. C�nd am considerat c� au �nv�țat destul, , ne-am �mbarcat pe corabie. Cum s�-i spunem? �i trebuia un nume. Da am g�sit :�i vom spune �Speranța� Asta le d�dea speranțe piraților, de a g�si comori. Trecuse o lun� jumate dec�nd ne aflam pe insul�, �mpreun� cu pirații. �n timp ce erau �ntr-o pauz� m� apropii de ei:
- Pirați! De m�ine atac�m m�riile. Consider c� v-am �nv�țat aproape tot ce trebuia. V-am �nv�țat cum s� folosiți echipamentul , cum s� folosiți armele, și armamentul din dotarea cor�biei. Ca s� fiu sigur c� nu aveam vreo surpriz� am schimbat chila cor�biei, f�c�nd-o din metal , iar pe deasupra era cea de lemn. De asemenea și sub punte și interiorul cabinelor erau utilate dup� ultima mod�. Sala mașinilor era cu generatoare electrice. Pornirea era cu motoare diesel de capacitate mare. Iar puntea principal� era tot din lemen. V�zut� de departe, nava noastr� era luat� ca o corabie oarecare f�r� prea mare importanț�. Binețeles c� și tunurile și lansatoarele de torpile erau schimbate. Aveam și camere subacvatice cu circuit �nchis , vizibile la puntea de comand�. Tot acolo se g�seau și sonarul și radarul. Am avut grij� s� pun oameni pricepuți și la sala mașinilor. Un electrician și un radiotelegrafist. Nu știam dac� pe vremea aia se inventase telegraful, c� nici nu știam �n ce an suntem exact. Pirații lui Velasquiez, �mi spunea ceva de anul 1700. Deci eram departe de noua civilizație de azi. �mi liniștesc prietenii , care erau v�diți �ngrijorați de plecarea mea și a noastr�.
- S� ai grij� de tine Marinel!
- S� te �ntorci cu bine! �mi ur� și Fane.
Dup� ce terminar�-m ultimile preg�tiri, Dul�u Roșcat �și intr� iar �n atribuțiuni. Vedeam c� �i era mai la �ndem�n� s� comande și s� str�bat� m�rile dec�t s� stea pe uscat, și mai mult s� și munceasc�. Acu era �n largul s�u.
- Ce s�-i faci sir ? Noi am fost și suntem adev�rați lupi de mare. Uscatul nu-i pentru noi. Noi ne imboln�vim dac� st�m prea mult �ntru-un loc!
- Te cred Dul�u Roșcat. Las� c� ai s� ai parte de adev�rate aventuri.
Nici eu nu știam c�t de aproape am fost cu previziunea.
- Mii de draci și o zgripțuroaic�! Jur pe burta balenei , c�... nu o s� te dezam�gim c�pitane!
- Parc� era ... rechin, c�pitane!
- Rechin, Balen� pentru mine tot aia e!
- Hai leneșilor ce stați ? Ridicați ancora. Și v�nt la pupa! C�țiva marinari voiau s� ridice p�nzele. Și așa nu ne trebuiau . Uneori ne puteau chiar �ncurca. Depinde de unde b�tea v�ntul. Mai f�ceam și noi economie. Asta așa, vorba vine, c� doar avusesem grij� s� �ncarc corabia și cu destule butoaie cu combustibil. �n camera de comand� era acu Dul�u Roșcat. Lui i-am rezervat pl�cerea de a fi primul care pune m�na pe c�rm� și s� conduc� corabia. Era inconjurat de o mulțime de instrumente de navigație. Aveam tot soiul de instrumente de navigație. Unul era compasul cu gheare , riglele paralele , echer de navigașie, raportoare, stațiograf. Acestea serveau la trasarea pe harta de navigație a tot soiul de drumuri care multe din ele nu erau marcate. �mpreun� și cu alte instrumente ajut�toare , ca sextant , astrolob, ce serveau la determinarea poziției navei �ntr-un anumit loc, la un moment dat. Astrolobul avea o vechim de 300 de ani , i.e.n., sau cum spun unii : I lui Hr. Era cunoscut �nc� de pe vremea evului mediu și era din aur. Bine c� aceasta mai servea și la determinarea și recunoașterea sau identificarea astrelor , soarelui și luna. �n funcție de poziția lor, se calcula și poziția navei, fix�ndu-se și Lat. și Long. Iar punctul rezultat din unirea lor cu o linie era de fapt poziția geografic� la un moment dat. Sextantul , era folosit la m�surarea �n�lțimii aștrilor deasupra orizontului și a unghiurilor verticale sau orizontale �ntre diferite repere, pentru a face punctul navei. El const� dintr-un sector de cerc gradat cu o deschidere de 60 -75 de grade sexagesimale, pe care se poate mișca concentric o alidad�. Pe sector se afl� o oglind� mic� fix� pe jum�tate etamat�, iar pe alidad�, o oglind� mare mobil�. O lunet� fixat� pe sector permite vizarea aștrilor prin oglinda mic�. Imaginea astrului se reflect� �n cele dou� oglinzi, și poate fi v�zut� �n oglinda mic�. Odat� cu orizontul permiț�nd a lua �n�lțimea astrului. Pentru ca observația s� se fac� pe vertical�, sextantul se balanseaz�. Imaginea astrului descriind un arc de cerc cu care se tangenteaz� orizontul. La observațiile de stele, se aduce mai �nt�i orizontul la stea , r�sturn�nd sextantul , dup� care se procedeaz� la observarea normal�. Mai aveam și clepsidr� pentru m�surarea timpului, cronometru , ceas de bord, și compediu astronomic . Acesta erau o cutie unde erau �nglobate diverse alte instrumente la un loc. Alt instrument mai era și Navisfera identificator, compas magnetic sau busola de navigație. Compasul era mai comlex. De asemenea nu ne lipsea nici �nregistrator de Loch sau Lochul , pentru derminarea vitezei navei și barometre pentru determinarea schimb�rilor meteo. Nu mai intru �n detalii privind construcția și principiul de funcționare a fiec�reia. Oricum toate avea s� ne fie de un real folos �n c�l�toriile noastre. Nu ne lipseau nici anemometrul pentru m�surarea vitezei v�ntului, lunete performate și telescoape optice. Aveam și o mulțime de h�rți maritime. Multe din itinerarii erau noi. Altele era mai cunoscute , lu�ndu-ne dup� altele deja cunoscute. La bord mai aveam și un mic submarin � batiscaf- pentru c�teva persoane , pentru transport la ad�ncimi de p�n� la 6000 de metri , sau distanțe mai mari. Oricum nu aveam de g�nd s� cobor�m prea mult , din cauza presiunii mari. Așa c� am evitat c�t de mult posibil marile gropi marine. Pe insul� l�sasem pe Velasquiez și o m�n� de oameni , care s� aib� grij� de gospod�rie și de animale. Prietenii mei erau și ei pe list�. Ei mai aveau �n grij� și paza insulei. F�ceau cu schimbul la centrul de comand�. Doi oameni erau mereu la posturi la intrare. Mimi mai avea grij� și de ferma de iepuri. Ei erau veghea, c�t aveam eu s� lipsesc. Nu c� aș fi crezut c� ne va vizita cineva inopinant, dar știți cum e : �Oala acoperit� nu d� gunoaie �n ea � Crecetasem pe marile h�rți. Insula noastr� nu era trecut� pe nici o hart�. Deci nu era cunoscut�. Era �n afara drumurilor de navigație. Iar asta era foarte bine. Trecuse �nc� o s�pt�m�n� de c�nd plecasem de pe insul�. Iar prietenii mei m� așteptau , mai mult sau mai puțin liniștiți.

Unde-i povestea, Marinel?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

E pe vine . Vine , vine ... prim�vara. Haideți dragi copii pe c�mpii ca s� culegem flori.... Ce s� fac nu am g�sit alt� rim�. Și nici nu am f�cut vreun efort s� �mi amintesc. A da: Vine vine Prim�vara , ... bis ... Floricele pe c�mpii, hai s� le adun�m copii.... S� fac o parantez� cu aceast� ocazie. C�nd eram mic , tata �mi tot lua printre alte ziare , Sc�ntei , și alte tinerete și Magazine și revista URZICA . Era tare ! �mi pl�cea cum se punea problema cu critica , chiar dac� era de jos �n sus, și mai ales �n jos. Pentru c� staționa. Și cum spuneam era o poz� cu un cor de oameni care c�ntau zgribuliți cu paltoanele pe ei , fulare și c�ciuli: � Vine , vine prim�vara�, iar afar� pe geam se vedea cum ninge....

Nu am avut timp conița mea . Am luat și eu o pauz�. Dup� at�ta drum...Teribil sunt de ostenit... De abia la 6 m� apucași iar de scris.


- C�pitane , �ncotro? M� �ntreab� Dul�u Roșcat de cum ridic�m ancora.
- Mergem s� d�m o rait� spre insulele Azore , apoi Filipine și Caraibe. Aceste insule le-am l�sat special la urm�. Acolo avem cele mai mari șanse s� g�sim comori abandonate , sau ascunse de alți pirați.
- Poi și de ce nu �ncepem cu astea , sir?
- E mai departe de itinerarul nostru, Noi suntem acu , dup� cercet�rile f�cute , aproape �n mijlocul Atlanticului, iar insulele Azore se afl� chiar �n drumul nostru. Le vom cerceta , precum și �mprejmuirile. Multe din ele vor fi coloni portugheze mai t�rziu. Noi suntem acu �n anul 1400. Peste 25 sau 27 de ani , acestea vor fi descoperite și de alții. Colonizarea a �nceput din anul 1439 cu populație din Portugalia , Africa de nord și Spania.
- De unde știți sir?
Poi mi-a pl�cut geografia , Dul�u Roșcat.
- Ei , poate ai dreptate! Eu obiectul �sta , cum �i spuneți , nu prea am avut tangenț� cu el. Și de ce s� nu recunosc sir,nici nu mi-a pl�cut.
- Cum Dul�u Roșcat ? Poi tocmai dumneata spui asta ? Un adev�rat lup de mare , care a cutreierat m�rile și oceanele lumii...
- Ei sir, eu le știam așa, dup� cum le g�seam și eu. Dar nu le-am trecut �n evidenț� , nu le-am trecut pe vreo hart�, c� nici nu m� �nteresa la urma urmei, Ce ? S� vin� alții s�-mi fure comorile , pe care le-am mai dosit și noi pe ici colo ? Ce pr�dam , ni le �nsușeam și apoi trai ! O vreme le cheltuiam pe b�utur� și femei, dup� care o luam iar de la �nceput. Ce s�-i faci sir. Astai viaț� de pirat. , oft� Dul�u Roșcat.
- Da o viaț� de pirat , care de azi se va schimba.
- Cum spuneți sir.
- Deci spre insulele Azore , c�rmaci ! Ține direcția NV spre paralela de 30 de grade Lat nordic� și 30 de grade long .Pe aceast� arie , la intersecția celor dou� coordonate sunt insulele noastre.
- Dar ce sir, sunt mai multe ? se sperie Dul�u Roșcat.
- Eu credeam c� e numai una!
- Poi da! Dul�u Roșcat . Insulele Azore sunt formate din mai multe formațiuni de insule. Aceste insule se afl� �n mijlocul oceanului Atalantic , cam la 1500 Km de Lisabona, capitala Portugaliei și 3900 de Km de coasta de est a Americii de Nord . Mai exact arhipelagul este �mpr�știat pe o zon� a paralelei ce trece prin Lisabona, 39 gr 43 min respectiv , 39 gr și 55 min latitudine nordic�, av�nd un climat variat. Acest arhipelag e format din 9 insule , �mp�rțite �n trei grupe : Grupul Estic format din insulele Sao Miguel și Santa Maria. Grupul 2 , sau grupul central, este format din Insula Terceira , Gracioasa, Sao Jorge, Pico și insula Faial. Grupul Vestic e format din : insula Flores și Corvo.
- Pe toate le știți sir , m� l�ud� Dinte de Pisic�, ce ieșise s� ia nițel aer proasp�t și auzind discuția noastr� se b�g� și el �n vorb�.
- Ei dac� mi-ar fi pl�cut și mie școala!...
- Acum nu mai erai cu noi , �nt�resc eu.
- Se poate sir, nu v� contrazic. Deși , evenimentele v� contrazic sir.
Dar m� fac c� nu țnțeleg la ce f�cea aluzie Dinte de Pisic�.
- Și c�nd ajungem sir ? m� �ntreab� alt pirat.
- Poi dup� socoteala mea , dac� nu va interveni nimic, cam dou� zile.
Dup� toți �și reluar� locul , eu cobor jos �n cabina c�pitanului. Mai voiam s� mai arunc o privire pe hart� , ca s� m� conving. C�nd am v�zut c� treaba era bun� , deci și drumul și direcția erau bune, m� retrag �ntr-un pat confortabil, cu g�nd s� mai fac o pauz�. Nu peste mult timp m� fur� somnul. Nu știu c�t am dormit. Tocmai visam c� st�team pe un șezlong și m� balansam . Și m� tot balansam , p�n� c�zui jos din pat. M� ridic speriat de jos, Aproape c� m� trezisem bine. Dar balansul m� puse iar jos, Speriat, �ncerc , țin�ndu-m� de pereți și alte obiecte de pe pereți, s� ies afar�. Pe punte era forfot� mare. Afar� se �ntunecase de parc� era noapte, deși mai era p�n� la asfințitul soarelui. Se l�sase și rece. Cerul era de un negru ur�t, luminat din c�nd �n c�nd de lumina fulgerelor. Valuri �nspumate ne lovea nava. Iar un v�nt nervos cl�tina corabia , gata , gata s� o r�stoarne.
- Hei ! Cobor�ți p�nzele. Nu vedeți c� ne �ncurc�? Țip la c�țiva pirați , dar din cauza v�ntului turbat care șuiera s�lbatic, nu m� auzeau. Fac eforturi disperate , ca s� ajung la c�rm�. La c�rm� era Dul�u Roșcat.
- Ce faci Dul�u Roșcat ? De ce nu ați cobor�t p�nzele , c� oricum nu mai avem acu nevoie de ele. Mai mult ne �ncurc�! Vrei s� ne r�sturn�m?
- Mi de draci... treci la c�rm� , las c� fac eu ordine pe punte. Doar le-am spus tr�ntorilor �ia , inainte de a �ncepe furtuna, s� coboare vela mare.
- Toate, Dul�u Roșcat ! Toate p�nzele! Doar mergem cu motorul navei pe motorin�.
- Bine! ia de aici ! Ține bine c�rma �n v�nt.
�ncerc s� fac tot posibilul s� feresc corabia de furia valurilor dezl�nțuite , f�r� a pierde din ochi și direcția. Oricum furtuna ne dep�rtase binișor de locul nostru. Un val uriaș reuși s� ne �ncalece , m�tur�nd puntea principal�. Tangajul tot nu contenea. Corabia mea ajunsese o biat� coaj� de nuc�, care acu cobora , acu urca. Faptul c� am �nt�rit-o cu blindaj suplimentar , era bine , c� o f�cea mai grea. Observ c� dup� un timp tangajul s-a redus. Ori Dul�u Roșcat reușise s� pun� pe cineva s� coboare p�nzele, ori furtuna se mai domolise. �n fața mea era o noapte de smoal�. Fulgere unul dup� altul br�zdau cerul. Multe din ele c�deau �n ocean. Nu se vedea nimic �n faț�. Numai valuri și iar valuri, care se sp�rgeau �nspumate de bordaj. Pe unele am reușit s� le evit pe c�t posibil. Dar �ns� nu pe toate. Ușa se deschide și apare �n prag Dul�u Roșcat.
- E�n ordine c�pitane! Acu e mai bine. Mii de draci... Furtuna asta ne stric� toat� ordinea de zi .
- Așa e Dul�u Roșcat!
�i las c�rma �n grija lui Dul�u Roșcat , care la capitolul �sta , de ce s� nu recunosc, st�tea bine. Erau oameni de treab� pirații �știa , mai ales c�nd erau trezi. Lucrurile se schimbau atunci c�nd analizau romul. Atunci deveneau tare g�l�gioși. Trecuese c�teva ore bune dec�nd furtuna ne purta pe valuri. M� uit la ceas și constat c� era 10 seara. Oare c�nd trecuse ? S� fi dormit eu at�t de mult ? Curios! �ncerc s� m� duc la mine �n cabin�, dar v�z�nd ce e afar�, renunț. M� �ntorc și i-au loc pe un scaun. M� uit la Dul�u Roșcat. Era taciturn. Nu zv�cnea nici un mușchi pe fața lui. Privea numai �nainte. Ușa se deschide iar. �n prag cel pe care �l pusesem jos la sala mașinilor, d�nd cu ochii de mine �mi raporteaz�:
- C�pitane, nu mai merg motoarele. Nu știu ce s-a �nt�mplat?
M� ridic repede, dup� ce-l �n cauz� , f�c�ndu-mi greu loc pe punte. Ca s� ajung �n sala mașinilor, trebuia s� traversez aproape toata puntea. Lucru cam greu pentru mine �n asemenea condiții.Totuși fac un mare efort ca s� m� țin de el. La un moment dat , omul din fața mea alunec� și c�zu pe punte. �ncerc� s� se ridice. Ajung deasupra lui. �ncerc la r�ndu-mi s� �l ridic. Reusește s� se ridice. Ajungem la intrarea de la sala de mașini. �ntradev�r un motor se oprise. Nava o prev�zusem cu dou� motoare. C�te unul pentru fiecare elice. Dar greșisem , ne lu�nd �n calcul și acest lucru. Acum nava mergea cu o singur� elice. Ceea ce o f�cea s� mearg� sigur �n cerc.
- Oprește și cel�lat motor. C�nd o sta furtuna ne ocup�m și de el.
- Poi și sir, dac� nu �naint�m pierdem timp...
- Mai bine timp, dec�t s� deviem de la rut�. Mai mult timp o s� pierdem c�nd o s� corect�m itinerarul navei. Vedem noi m�ine. Poate dimineaț� o mai sta furtuna. Stop mașina!
Da de unde afar� se dezl�nțuise toate stihiile naturii.Semn c� furtuna nu prea avea repede de g�nd, s� se opreasc�.

Apropo de �acumulatori � ....Nu a avut dreptate v�rul. Sunt baterii. oricum sunt bune c� de acu 3 ani nu mai cump�r baterii. �mi ajung. ...20. Așa e dac� nu te uiți bine. Eu cum sunt cam ... nu am v�zut atunci ce srie pe el, chiar dac� mi s-au p�rut �nc� de la �nceput suspecte. Dar oricum dou� buc 5 roni sau 4 cu 20 nu prea e ieftin. Nu știu dac� aș fi luat.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-19 21:13:50Apropo de �acumulatori � ....Nu a avut dreptate v�rul. Sunt baterii. oricum sunt bune c� de acu 3 ani nu mai cump�r baterii. �mi ajung. ...20. Așa e dac� nu te uiți bine. Eu cum sunt cam ... nu am v�zut atunci ce srie pe el, chiar dac� mi s-au p�rut �nc� de la �nceput suspecte. Dar oricum dou� buc 5 roni sau 4 cu 20 nu prea e ieftin. Nu știu dac� aș fi luat.

Rectific 51 Roni perechea PANASONIC. Oricum am luat banii inapoi.

�ncerc s� m� caț�r iar pe punte. Dar un val n�v�li peste punte , ud�ndu-m� leoarc�. Noroc c� apucasem din instinct s� m� apuc de o fr�nghie. Și așa cu toat� fr�nghia , valul m� f�cu s� m�tur toat� puntea tranversal. Dar nici nu am dat drumul la funie. O str�ngeam cu frica de a nu o l�sa liber�, c� �la eram. Puteam sf�rși �n ocean. Afar� aceeași priveliște. Pe c�nd m� deplas�m , profit�nd de o pauz� binevenit� a valurilor și , ajung la cabina de comand�, unde Dul�u Roșcat f�cea eforturi supranaturale de a se �mpotrivii furtunii. Exact c�nd am deschis ușa , un fulger lovi v�rful catargului mare. Un alt tr�snet c�zu �n imediata apropiere a vasului �n ocean. Toate vuiau, de parc� eram �ntr-o mare sal� de spectacole , unde cineva d�duse drumul la volum la maxim , omor�ndu-ne urechile cu marea microfonie. M� uit la catarg. Slav� Domnului c� nu se aprinse. Dar nu știam c�t mai puteam avea norocul �sta. �ntru totuși. Dul�u Roșcat nici nu m� privi. R�mase �nghețat de timon�.
- Ei , Dul�u Roșcat ! Uite aici ți-am adus un energizant ! Cred c� �l meriți ! �i strig eu ar�t�ndu-i o plosc� cu rom. La vederea ei , Dul�u Roșcat se trezi ca dintr-un vis.
- Mii de draci, ad-o �ncoa! M� apropii de el și �i �ntind plosca. Cu o m�n� pe timon�, și cu alta dup� plosc� , uit�ndu-se la mine , nu mai fu atent �n faț� . Dar apuc� s� dea pe g�t o dușc� bun�. Asta cred c� ne fuse sf�rșitul. Corabia sc�pat� de sub supraveghere și control, c�nd un alt val �nalt c�t un munte , se probuși peste corabie. Șocul f�cu ca și eu și el ,s� c�dem la podea. Sc�pat� de sub control timona se r�suci odat� cu valul. Poate asta a fost și norocul nostru c� nu ne-am scufundat. C�nd buim�cit Dul�u Roșcat se ridic� de jos �njur� teribil:
- Mii de draci și o zgripțuroaic� ! Jur pe burta rechinului , c� dac� sc�p�m de aceast� teribil� furtun� , m� las de piraterie. Dar apuc� din nou timona, r�sucind-o dup� direcția inițial�. M� ridic și �i spun :
- Nu te mai chinui Dul�u Roșcat , s� mai ții direcția , c� oricum furtuna ne-a �ndep�rtat c�teva mile bune de itinerarul nostru. M�ine la ziu� , dac� se potolește furtuna, om vedea unde ne mai afl�m.
Dul�u Roșcat , se apuc� s� analizeze conținutul ploștii pe care i-am adus-o. Cu o m�n� pe timon� și cu alta pe butelcuț�, bea , dar și cu ochii la busol�. Dup� nici 5 minute conținutul se evapor�. M� trimite dup� alt� sticl�. Nu voiam s�-l refuz, dar nici nu credeam c� e cazul s�-l �nt�r�t. �i promit c� m� duc jos s� caut. Ies afar�. Undeva la orizont , departe, la c�teva mile poate, ap�ru o gean� de lumin�. Da , cred c� era luna. Așa dar furtuna se d�du b�tut�. Parc� nici v�ntul nu mai b�tea așa de tare. Dar marea �nc� mai dansa și noi odat� cu ea. Ceea ce �mi f�cu greaț�. Nu de multe ori am mers pe mare , ca s� nu mai zic de ocean. Nu c� pe mare ar fi fost mai liniște , dar pe ocean era sf�rșitul lumii. Dintre toate oceanele lumii , s-ar p�rea c� Atlanticul , �și revars� focul pe c�l�torii prea �ndr�zneți. Dar și Pacificul are toanele lui, �n ciuda faptului c� i se spune, c� ar fi cel mai liniștit ocean. Pacific de la pace ! Dar nu este �ntotdeauna chiar așa! Depinde de noroc ! Depinde unde te afli atunci, gradele , latitudinea , longitudinea și, anotimpul �n care ai curaj s� o faci, �ncerc�nd s�-l traversezi. De obicei marinarii , �n general c�nd se �ncumet� de a pornii �ntr-o c�l�torie cum am f�cut noi acu , aleg s� navigheze c�t mai aproape de t�rmuri. C�nd nu au ce face și trebuie musai s�-l și traverseze, atunci cu mila lui. Sau cum se mai zice : �Cu Dumnezeu �nainte!� St�team așa și �nc� leg�n�ndu-ne , m� uitam cum luna ieșea �ncet la iveal�. Observ�nd c� furtuna �ncepe s� scad�, c�țiva pirați speriați, �și ițir� capurile de dup� diverse obiecte, obiecte ce le slujise pentru a se ap�ra �mpotriva urgiei. Cel mai speriat dintre pirați ,mi se p�ru a fi Dinte de Pisic�. Poate și ceilalți pirați erau cu moralul la p�m�nt, dar știau s�-și ascund� asta.
- C�piatane , mai ești �ntreg? Credeam c� ne-a sosit ceasul! Sincer, nu n�d�jduiam , s� mai apuc�m dimineața!
- Poi se pare c� mai sunt �ntreg! Voi unde v-ați ascuns? Ați l�sat corabia cu p�nzele ridicate și , ați șters-o englezește. Pun pariu c� v-a ridicat moralul ploștile voastre cu rom. V�d c� de ele nu ați uitat. Noroc de mine și de Dul�u Roșcat care am stat de paz� la c�rm�. C� �ia am fi fost. Poate mai eram și acu hran� pentru monștrii din ad�ncuri.
- Nu sir, pe așa o furtun�, nici monștrilor nu le arde de mas�, �ncerc� el s� mai glumeasc�.
Ușa de la comand� se deschise și , Dul�u Roșcat c�nd ne v�zu r�cnii:
- Mii de draci... Dinte de Pisic�, unde ai fost? Pariez c� te-ai ascuns ca un laș.
- Ba nu, Dul�u Roșcat , zise Dinte de Pisic� b�t�nd �n retragere de frica lui.
Eu nu am f�cut de c�t s� ajut pe ceilalți...
- Minți Dinte de Pisic�. Ochii t�i �mi spun c� minți.
Cu toate c� era �nc� �ntuneric, oare cum �i vedea ochii? Dar �nclinam s� cred , c� �l cunoștea de mult pe Dinte de Pisic� , precum și caracterul s�u.
- Da s� beți , tr�ntorilor! Marș la timon�! Și p�n� dimineaț� acolo s� �nțepenești , c� dac� m� scol și nu te mai g�sesc acolo , jur pe burta monstrului t�u, c� o s� te arunc �n ocean ca s� satur monstrul cu tine.
- Am �nțeles C�pitane...zise Dinte de Pisic� , �ncerc�nd s�-l ocoleasc� preventiv ca s� nu care cumva , s� se �ntretaie drumurile lor, c� �ia erau. �ntre timp Dul�u Roșcat �l las� pe Dinte de Pisic� s� ia timona �n brațe. Dar d�nd cu ochii de mine r�cni la r�ndu-mi:
- Parc� ți-am zis s� �mi aduci o plosc� cu rom! Cred c� o merit?
- Sigur Dul�u Roșcat , mai ales c� acu ai și ieșit din schimb...
Dar Dul�u Roșcat se deplas� leg�n�ndu-se , semn c� terminase plosca mea și se duse �n cabina lui. Cum pirații ap�reau unul c�te unul , �ncep s�-i dau dreptate Lui Dul�u Roșcat. Mulți dintre ei nu erau �nv�țați cu m�rile și oceanele și , mai ales cu furtunile. Erau marinari de ap� dulce , cum zicea și Dul�u Roșcat , c�nd se enerva pe ei. Profit de apariția lor și cobor jos �n sala mașinilor s� v�d ce era de f�cut. Cum nu prea m� pricepeam la motoare, �ncerc s� las s� rezolve pe cel care �l numisem cu aceast� responsabilitate.
- Ei cum st�m , �ntreb eu, d�nd cu ochii de el.
Nu se mișcase de acolo tot timpul furtunii. Și asta cred c� acolo pentru el era cel mai bine ad�post. Și �nclin s�-i dau dreptate.
- Poi c�pitane, ....m-am uitat... e ceva grav... zice el p�n� la urm� , c�ut�nd o scuz� , pentru a-și acoperi nepriceperea.
M� uit și eu, Nu c� aș fi știut mai multe, dar poate pun�nd la cap toate , oi da de belea. Urm�resc cadranele. R�maser� și ele �nțepenite. Cel de combustibiul ar�ta c� de parc� abia alimentasem. S� nu fi consumat chiar nimic de c�nd navigasem? Ciudat ?
M� uit mai departe la cel�lalt motor , �ncerc�nd s� rezolv problema prin metoda comparației. Știam c� unul din motoare mai mergea. �l pornesc. Acesta, dup� dou� zguduiri, �și intr� in ritm. Parc� c�ntecului lui nu mi se pare așa de normal. �l opresc . �l pornesc iar. Urm�resc manometrele și celelelalte aparate de m�sur� și alte indicatoare. Apoi �ncerc s� pornesc și pe cel�lallt motor. Dar acesta se �mpotrivește. Degeaba ap�sam pe butonul de pornire, c� nu voia cu nici un chip. M� uit și la indicatoarele lui, o parte erau moarte. Cred c� e ceva la alimentare sau aprindere , imi zic eu. Controlez sistemul de alimentare și de motorin� și electric. C�nd dau de o fiș� care c�zuse �n timpul funcțion�rii, iar trepidația motorului , f�cuse ca aceasta s� sar�. O pun la locul ei. �ncerc din nou. De data asta motorul o lu� din loc și sunetului lui, se amestec� la unison cu c�ntecul celuilalt motor. Acu am�ndou� elicile se roteau.
- Bravo C�pitane , m� felicit� piratul.
- Ei , dup� cum ai v�zut a fost un fleac ! Dar acu c� știu c� merge o s� le opresc pe am�ndou� , iar m�ine c�nd se va lumina o s� vedem unde ne-a aruncat furtuna. Puteți s� v� odihniți toți p�n� la ziu�. Și ceilalți primir� veste cu urale. Numai Dinte de Pisic� s�racul r�mase cu m�na pe timon�, pedeaps� dat� de Dul�u roșcat , pedeaps� ce nu puteam s� o radiez f�r� aprobarea lui Dul�u Roșcat. I-ar fi sc�zut credibilitatea �n echipaj. Așa c� , liniștit c� acu corabia se afl� pe m�ini bune , m� duc și eu la mine �n cabin� s� m� �ntind nițeluși, p�n� la ziu�.
A doa zi era o zi mohor�t� , f�r� soare și f�r� alte stele sau luni pe cer. Așa c� am am�nat identificarea poziției noastre, p�n� la apariția Soarelui.

Restul zilei l-am petrecut uit�ndu-ne mereu dup� soare. Soare care se �nc�p�țina s� tot apar�. St�team cu ochii la astrolab și sextant , doar , doar le�ași fi pus la treab�. Dar, pace ! De abia spre sear�, c�nd dup� p�rerea mea, mai era un ceas și ar fi apus sorele, se z�ri c�tre asfințit o gean� slab� de lumin�. Cerul mai era �nc� destul de acoperit cu nori, �n așa fel ca s� nu lase s� p�trund� razele soarelui. �mi f�ceam probleme c� o s� stau toat� noaptea �n așteptarea lunei sau a stelelor, pentru a putea face poziționarea noastr�. C�nd v�d lumina pun aparatele la treab�. Cu ajutorul lor determin aproximativ locul . Dac� era s� m� iau dup� calculelel mele aproximațive , uit�ndu-m� pe hart� și compar�nd rezultatele , aveam s� constat c� furtuna ne fug�rise destul de departe. Ne dep�rartase cale de 25 de km spre N și 45 Km spre E, de punctul nostru vizat. Mai aveam oleac� și atingeam coasta Africii. Deși mi se p�rea ciudat c� oriunde m-ași fi uitat cu luneta , nu vedeam nici urm� de ț�rm. Pirații �n frunte cu Dul�u Roșcat se uitau �ntreb�tori la mine. Nici eu nu știu ce le-ași fi putut spune. Știți cum se spune ! Socoteala de acas� nu prea se potrivește �ntotdeauna cu cea din t�rg. Așa și eu acu.
- C�pitane , mai avem mult p�n� departe , m� �ntreab� Dul�u Roșcat �n zeflemea. Ceilalți pirați unii se �ntoarser� cu spatele , ca s� nu izbucneasc� �n r�s. M-am prins .
- Poi Dul�u Roșcat, zic eu , las�-m� s� refac itinerarul . Furtuna ne-a ab�tut destul de departe de insulele Azore. Așteapt� puțin.
M� duc jos �n cabin� și m� pun pe treab�. O nou� raz� de soare și de speranț� apare iar. Profit ca s� refac m�sur�torile din nou. Nu eram departe de primele.
- Dul�u Roșcat ține direcția NNV 10 grade. Dac� nu se mai �nt�mpl� nimic atingem m�ine coasta primei insule. Este cea mai dep�rtat� de centru. Pe aceia o vom cerceta prima.
- Prea bine sir ! �ncuviinț� Dul�u Roșcat. Și voi tr�ntorilor ce stați ? la treab�! Sp�lați puntea. S� o v�d lun�! Vreau s�-mi fac mustața �n sc�ndura de pe punte.
De voie de nevoie , pirații se executar�. Nu te prea puteai �mpotrivi lui Dul�u Roșcat. At�t ți-ar fi trebuit! Sarcinile fiind repartizate, toți se apucar� de treab�. Eu cobor la r�ndu-mi jos la sala mașinilor, ca s� veghez ce și cum. Motoarele torceau frumos. Cum eram �n urm� cu timpul , propun sefului de mașini s� m�reasc� viteza, la 40 Km /or�. Ies afar� și arunc Loch-ul �n ap� pentru a m�sura viteza corabiei. Era cam aproximativ� la fel. Cum nu mai b�tea de loc v�ntul am renunțat la p�nze o vreme. Se �ntuneca de acu. Dup� Dul�u Roșcat , venea iar r�ndul lui Dinte de Pisic�. Nu știu ce avea Dul�u Roșcat cu el , dar mereu �l punea numai dup� cartul lui și mai ales cartul de noapte , schimbul 2. Cum �i și explica el , c� va dormi de dou� ori. De multe ori �i și spunea:
- S� nu te prind c� dormi la timon� , c�...
- Știu , c�pitane! M�ncare pentru monstru, zicea repede Dinte de Pisic�.
- Așa , vezi c� știi, z�mbea Dul�u Roșcat. Tu Chiorule te muți p�n� m�ine �n cuibul de cioar� S� nu te miști de acolo, c� dac� vin și nu te g�sesc acolo , ai �ncurcat-o cu mine.
- Se poate C�pitane?
Cum pirații vechi se �nv�țase cu Dul�u Roșcat, le venea greu s�-i mai zic� altfel, cu toate c� eram și eu c�teodat� de faț�. Numai din pirații noi, �mi spuneau numai mie, C�pitan. Oricum el era secundul. Unii din ei pescuiau. Așa c� mai diversificam puțin masa. Eu mi-o preparam singur cu ce voiam eu. Ei m�ncau ce era prin buc�t�rie. Buc�tarul nostru mai �mi aducea c�te ceva special , f�r� ca s� știe ceilalți. De multe ori m� surprindea și pe mine de ingeoniozitatea lui. El era unul dintre pirații noi. El singur s-a oferit s� o fac� pe buc�tarul. Și cred c� �și alese bine meseria. Cu noi 6 �mpreun� cu restul de echipaj , eram 25. Restul �i l�sasem pe insul�. Am crezut de cuviinț� , c� at�ția or s� ajung� pentru explor�rile noastre.
Deodat� strig�tul lui Chioru, ne puse �n alert� pe toți:
- Lumin� la tribord 15 grade N.
Toți ne repezir�m s� ne uit�m. Fiecare cercetau cu un ochean sau telescop ori lunete, spre acel punct. Probabil c� era �nc� destul de departe, c� nou� nu ne ap�ru nimic �n vizor. Motiv Lui Dul�u Roșcat ca s� riposteze sup�rat c� �l �ntorsese din drum.
- Cred c� ai chior�t de tot Chiorule ! Nu se vede nimic cale de 1km.
- Mai așteapt� Dul�u Roșcat. De sus se vede altfel. Și asta datorit� c� P�m�ntul e rotund. �ntradev�r dup� 15 minute de mers, ap�ru și �n c�mpul vizual al �nstrumentelor noastre , acea lic�rire slab�.
- Ce poate fi C�pitane , zise un alt pirat, din cei vechi.
- Ce s� fie ? Cineva care nu o s� mai fie mult� vreme, ameninț� Dul�u Roșcat. La posturile voastre de lupt�! Preg�tiți tunurile !
- Nu crezi Dul�u Roșcat c� ne facem prea multe probleme. Așteapt� s� se apropie mai bine , s� vedem ce și cum?
- Și ce ai vrea s� m� trezesc cu ei �n c�rc�? Jur pe burta rechinului , c� nici nu vor apuca s� mai vad� ce culoare avem .
- Poi Dul�u Roșcat , parc� te rugasem f�r� violenț�.
La mine nu este rug�minte. La violenț� voi r�spunde �ntotdeauna cu violenț�.
- M�car dac� i-am putea vedea mai bine.
Deodat� imi aduc aminte de aparat. Comand un binoclu pe timp de noapte cu infraroșu. Acu �l studiam mai bine. Era o ambarcațiune simpl� , cred c� de pescari , �n c�utare de pește sau alte viet�ți marine. Nu prezentau dup� p�rerea mea nici un pericol. Poate erau braconieri. �l liniștesc pe Dul�u Roșcat , spun�ndu-i s� nu-și mai fac� at�tea probleme, c� nu e cazul. �i �nm�n și lui binoclul meu. C�nd se uit� la el , tresare mirat.
- Dar ce e asta C�pitane? S� știi c� �mi place fleșculețul �sta!
- Ce s� fie? E un dispozitiv digital optic pentru observare pe timp de noapte. E ultimul r�cnet.
Probabil c� cei de pe ambarcațiune , au auzit duduitul motoarelor corabiei noastre, c� acu �ncercau s� ne evite , schimb�nd direcția.
- Ha, ha ! Uite cum fug, le e fric� de noi, comenteaz� Dul�u Roșcat uit�nduse mai departe prin binoclu.
- Eu zic s�i l�s�m dracului C�pitane, se al�tur� și Dinte de Pisic� la propunerea mea. Ce zici ?
Dup� ce �i mai studie o vreme, totuși Dul�u Roșcat m�r�i:
- Dar de unde au ap�rut �știa? Asta �nseamn� c� nici noi nu suntem departe de vreun uscat, Așai? M� �ntreab� Dul�u Roșcat țintindu-m� cu privirea.
- Da Dul�u Roșcat. Posibil s� fie chiar de pe insula pe care și noi o s-o vedem m�ine dimineaț�.
Dup� ce se mai uit� o vreme se hot�r�:
- Cu toat� viteza �nainte! Dup� ei !

- Cu toat� viteza �nainte, dup� ei ! Picior Str�mb, dute... sau las� ... Ureche Rupt�, du-te jos și zii lui �la s� bage vitez�.
- Crezi c� e o idee bun�, C�pitane? �ntreb� Ureche Rupt� . Dac� e o curs� la mijloc? �n timp ce noi �i urm�rim , alții se preg�tesc s� ne sar� �n spate.
Dar Dul�u Roșcat �l �mbr�nci cu dispreț, zic�nd:
- Taci din gur� Ureche Rupt� ! Toat� viața ai fost un fricos! Las� c� l�murim noi acuși cum stau de fapt lucrurile. C�nd �i prindem , vor spune ei tot.
Discuția asta m� f�cu și pe mine s� fiu atent. Nu c� mi-ar fi fost fric� de ei, dar ?...Și iar m� �ntorc la vorba aia.
- Poate puțin� prudenț� nu ar strica, Dul�u Roșcat! zic și eu.
- Prudenț� ? Mii de draci și o zgripțuroaic� ! �i fac una cu p�m�ntul !
Cum mașinistul se uit� și la mine �ntreb�tor, accept d�nd din cap.
- Totuși ai grij� la comanda mea . Dac� �ți zic s� oprești oprești imediat.
- Am �nțeles C�pitane! Zice el și b�g� capul iar �n�untru.
�n timp ce �i urm�ream m� uit prin binoclul digital. Acu mergeau �n zig- zag. Dup� care olu� �ntr-o direc�ie neașteptat�. M� uit și nu �nțeleg ce i-a apucat. Urm�resc și suprafața apei. Ici volo valurile se ridicau și coborau. Deodat� ce-a ce v�zui m� f�cu s� �ngheț.
- Stop mașinile ! Inapoi ! Bag� retro ! Inverseaz� sensul !
Dul�u Roșcat se uit� prostit la mine și nu �nțelegea de ce aa aoprit , c�nd tocmai dup� opinia lui , pusesem m�na pe ei.
- E o curs� Dul�u Roșcat. Au v�zut c� �i urm�rim și ne-a b�gat �ntr-o lagun� cu st�nci. Privește. Dac� am mai fi �naintat zece metri , ne sf�r�mam de st�ncile de colo, zic eu �nt�nz�ndu-i la r�ndul meu binoclul meu.
Dup� ce studiaz� și el terenul , adic� apa, se l�murește.
- Mii de draci... Mișeii , au vrut s� ne distrug�. Totuși de ce ei nu au p�țit nimic?
- Ei au o ambarcațiune ușoar� și cu fund mic. Și apoi ei cunosc bine terenul. E ca o c�rare �ntre ele. Noi din p�cate numai �i putem urma. Doar dac� cobor�m cu b�rcile, sau mai avem o soluție , ocolim ț�rmul , p�n� avem iar ad�ncime mare.
- Cobor�ți b�rcile ! Ce stați leneșilor, Hai mai repede c� ne scap� prada!
Cobor�r� trei b�rci. �n una eram eu cu materilalele, armele și echipamentul, precum și alimentele, unde nu lipsea nici m�car un butoiaș cu rom. �n celelalte dou� , erau Dul�u Roșcat , care spumega de furie, Dinte de Pisic� și , �nc� 6 pirați din cei noi. Pe doi din ei �i l�sase pe corabie, pe care o ancorase. Ne deplasam la lumina unui proiector, și a lanternelor noastre c�tre cei din ambarcațiune. C�t noi am oprit și cobor�t b�rcile ei se dep�rtase binișor. C�nd m� uit spre ei , v�d și ț�rmul care nu era departe. Vreo 200 de metri. �l fac atent și pe Dul�u Roșcat. Toți eram �narmați p�n� �n dinți , de parc� eram o trup� de aslt. Fiecare pirat , inclusiv eu , aveam la piept un semiatutomat AK 47 , cu pat rabatabil. La centur� patru �nc�rc�toare. Eu mai aveam și c�te un pistol semi-automat cu o magazie de 30 de gloanțe. Un Mauser de 9mm. Se putea adapta și cartușe de 7,62mm, f�c�ndu-l mai interesant. Mai aveam și o lantern� puternic�. Pe fiecare barc� era c�te un reflector puternic cu l�mpi cu Halogen. B�teau la 200 m. �n clipa c�nd ei atinser� ț�rmul , eram și noi l�ng� ei. Și asta grație motoarelor pe benzin� cu care dotasem b�rcile, spre minunarea lui Dul�u Roșcat.
- Mii de draci , dac� aveam eu asemenea flot� și armament , eram st�p�nul lumii acu .
C�nd b�rcile noastre atinse ț�rmul , toți pirații s�rir� ca broaștele din ele. Fugind �n urm�rirea celor �n cauz�. Cum ambarcațiunea lor s�rac� și medieval� cu un singur catarg, se �nfipse �n malul nisipos, avui timp ca s� �mi �ndrept atenția c�tre ea. Cobor și m� urc la bordul ei. Tot lumin�nd toate cotloanele, m� l�muresc. Era așa cum b�nuisem �nc� de la �nceput. Era o ambarcațiune de pescari , ce e drept , cam primitiv� , dar iute la nevoie. Cred c� dac� nu aveam b�rcile dotate cu motor i-am fi sc�pat. Numeroase plase �n care se mai zb�teau diverși pești de toate m�rimile și alte moluște și crustacei, era dovada clar�. Cobor și o i-au �n fug� c�tre ceilalți. Cum ei nu voiau s� stea sau s� se dea prinși așa de ușori, C�țiva �ncepur� s� trag� focuri scurte �n direcția lor.
- Nu mai trageți ! Nu�i omor�ți! strig eu g�f�ind , �ncerc�nd s�-i prind din urm� pe pirați. �mi scot pistolul de rachete și slobod una. Cerul se lumin� preț de c�teva zeci de secunde. Asta �i hot�r� pe urm�ritori. De fric� se aruncar� cu fața la p�m�nt . Pentru ei era ceva �nfricoș�tor aceast� lumin�. La lumina ei am v�zut cum pirații �i �nconjurase deja pe cei s�rmani.
- Nu-i omor�ți repet eu g�f�ind din cauza efortului. Fuga , nu era pentru mine un aperitiv prea bun. L�sații c� o s� ne trebuiasc�. Sunt niște b�știnași. Sunt izolați de lume. Cred c� e chiar insula pe care am vrut eu s� o cercetez, zic eu domolindu-i pe pirați.
Dar totuși, Dul�u Roșcat d�du ordin s� fie legați. Erau 4 oameni : trei b�rbați cam goi și o femeie. Dup� ce �i leg� fedeleș, Am aprins un foc uriaș. Cred c� lumina lui se vedea și de pe corabia noastr� și , nu aveam s� m� �nșel. Cum l�sasem reflectoarele aprinse , acestea luminau locul ca ziua. La asta se mai ad�ug� și lumina focului nostru. Unul din pirați �i aduse mai aproape la lumina focului. Uit�ndu-m� la fețele lor am avut confirmarea. Erau o specie ciudat� de b�știnași cu tr�s�turi cam curioase negricioase, pentru un european.
- Cine sunteți , ce faceți aici și , de ce ați fugit de noi, �și �ncepe interogatoriul Dul�u Roșcat.
- Ei, Dul�u Roșcat , de ce au fugit e lesne de �nțeles � de fric�. Cine sunt sau ce fac om vedea noi.
Unul din b�știnași m� privi cu un aer protector. I se citea speranța �n ochi. Spera ca prin mine s� li se mai amelioreze situația. �l �ntreb cine e și ce face aici?
C�teva vorbe ne�nțelese m� l�muri. Nu cunoșteau limba noastr�. Nici eu nu știam ce limb� poate fi.
- Sunt pescari și sunt b�știnași de pe aceast� insul�, izolat� de restul lumii. E destul de departe de drumurile de navigație. Cred c� nici nu prezint� o imporatnț� prea mare pentru alții. Dar nu și pentru noi , adaug eu repede , v�z�nd privirea �ntreb�toare a lui Dul�u Roșcat.
- De unde știți sir , le cunoașteți limba?
- Nu Dul�u Roșcat , dar am f�cut o percheziție , �n timp ce oamenii matale fugeau dup� ei și, m-am l�murit. �n barca lor am g�sit multe plase cu pești, care �nc� se mai zbat.
- O, o,o, t�n�rul gentlemen le cunoaște și graiul , ad�ug� Dinte de Pisic�.
- A , da ! Poi zile atunci s� ne aduc� și nou� , din prada lor, ca s� ne �nfrunt�m și noi , c� jur pe burta rechinu,ui , a �nceput s� mi se fac� foame.
- M� ridic de jos, de unde luasem o pauz� și, apropiindu-m� de b�știnașu �n cauz�, �i fac semn ca s� aduc� niște pește , s� m�nc�m și noi. Prima dat� nu �nțelege. Dar gesturile mele prin ar�tarea spre ambarcațiunea lor , precum și frecarea burții mele , precum și imitarea mișc�rii peștelui cu m�na, cred c� �l l�muri. Zise ceva și z�mbii. Apoi �l luai de m�n� , spre ambarcațiunea lor , urmat de doi pirați cu atomatele preg�tite. Ajunși acolo , �i ar�t din priviri și gesturi cam ce am vrea noi. �nțelege . C� apropiindu-se de o plas� mai mic� o apuc� și o trage dup� el. �l urm�m. Se apropie de foc, apoi zice ceva, ar�t�nd c�tre pești.
- Cred Dul�u Roșcat c� tocmai ne-a �nvitat la o cin� romantic�, zic eu vesel.
- Ha! ha ! ha ! fac și ceilați pirați.
Apoi ia peștii și �i așeaz� direct �n foc, dup� ce �i �nfipse �n niște țepușe. Cum dup� c�teva minute locul se umplu de miros de pește pr�jit, semn c� cina e gata , Dul�u Roșcat, numi pe cineva s� aduc� și romul.
- Du-te și adu butelcuța aia, zise Dul�u Roșcat . Acesta se execut�. Ca s� spun drept nu prea �mi pl�cea purtarea lor. Nu știam ce vor face dup� ce se vor �mb�ta iar. M� g�ndeam la viețile celor patru. Dup� ce se fripse peștele le duc și la ceilalți c�te unul , dezleg�ndu-le m�inile. Acest gest al meu nu trecu neobservat de c�tre Dul�u Roșcat, care zise:
- Aveți grij� sir , s� nu vi se urce �n cap!
- Oricum , sunt niște gazde. Ar trebui s� le și mulțumim. Ei s-au chinuit s� prind� peștele pentru noi , iar noi acu , cum le ar�t�m recunoștința?
- Da știi c�-mi placi? Nu ai vrea acu s� le dai și drumul? Sau s� ne aplec�m la picioarele lor?
- Gata destul! Ridicați-v� tr�ntorilor! Luații și la b�rci ! C� nu vom petrece toat� noaptea aici �n frig! M�ine dimineaț� l�murim noi lucrurile.

C�nd ajungem la corabia noastr�, deja se f�cuse 4 dimineața. Nici nu știu c�nd trecuse timpul. M� uit spre insul�. Focul nostru mai ardea , martor trecerii noastre. Cei patru fur� iar legați și cobor�ți �ntr-o cabin� separat� de restul. M� uit la ei. Cel care credeam c� avea �ncredere �n mine și care ne poftir� la mas�, d�ndu-ne din peștele prins de ei, se uita la mine cu speranț� , dar �n același timp și rug�tor. Ridic din umeri. Deocamdat� era singurul lucru. Nu puteam face �nc� nimic. M� duc la buc�t�rie. Buc�tarul meu , c�nd m� vede m� �nt�mpin� cu un :
- Bine ați venit Senor ! V� pot ajuta cu ceva?
- Poi cred c� da ! Am adus niște b�știnași aici pe corabia noastr�. Nu le �nțeleg limba. Nu ai vrea s� �i vezi , poate afl�m ceva de la ei.
- Se poate senor? Unde-s?
- Vino !
Și �l duc pe buc�tar f�r� știrea lui Dul�u Roșcat la cabina lor, unde fuseser� �nchiși.
Intr�m am�ndoi. Femeia se lipi de unul din ei. Probabil c� �i era soț. Sau poate le era fric�... �ntreb ceva la �nt�mplare.
Cel cu pricina, spune ceva , sau �ncearc� s� zic� ceva. M� uit la buc�tar, �n speranța c� el o fi �nțeles ceva.
- Senor ! Cred c� vrea s� știe ce avem de g�nd cu ei? Ceva aproximativ. Nu e chiar limba mea , dar e un dialect cam ciudat. Un amestec de jargoane. Nu prea am �nțeles bine.
- Bine spunele c� nu le facem nimic r�u, dac� colaboreaz� cu noi.
- �l v�d c� buc�tarul face eforturi disperate �ncerc�nd s� se fac� �nțeles cu ei. Apoi constat c� mai mult ne �nțelegea el pe noi , dec�t noi pe ei.
M� uit la femeie. Aceasta uit�ndu-se la mine �mi zice :
- Myra ! E Myra ! spune ea �mpug�ndu-se �n piept cu degetul.
- Am �nțeles zic eu . Tu ești Myra ! Te cheam� Myra, finalizez eu. Ca r�spuns ea d� din cap.
- Dar pe tine, cum te cheam� ? , �ntreb eu pe cel care ne-a dat pește. Ar�t�nd cu degetul spre el.
- E ...Eu... Tybi ! Tybi , repet� el.
- Am �nțeles Tu Tybi. Și ceilalți? �ntreb mai departe ar�t�nd cu degetul spre ceilalți.
- Eu .. Stulu !
- Eu ... LoocK
- Bravo ! Zic eu vesel Uite c� am f�cut primul pas. �ncepem s� ne și cunoaștem.
Continuu cu �ntreb�rile mele mai departe. Dar ca s� primesc r�spuns la ele, a fost mai greu s� ne �nțelegem. Nici m�car buc�tarul cu toat� silința lui, nu prea mai �nțelegea mare lucru.
- Uite zic eu �n final. Ei au fost binevoitori cu noi. Hai s� fim și noi m�riminoși cu ei. Adu-le ceva de la buc�t�rie, ap� cu puțin rom �n ea, și ceva de�ale gurii. Vezi tu. Vezi s� nu te vad� Dul�u Roșcat.
- Am �nțeles C�pitane! C�t a lipsit buc�tarul am mai �ncercat s� leg o dicuție cu ei, dar peste puteri.
C�nd veni iar buc�tarul cu de ale gurii și sticla cu troc, d�dui s� plec. Cel care i se spunea Tybi, zice ceva. Mai repet� odat�. Buc�tarul �nțelege ceva și , traduce aproximativ. Cred c� �i preocupa soarta lor.
- Cred c� au �ntrebat ce vom face cu ei?
- Nu v� faceți griji? M�ine o s� mai vorbim. Acum m�ncați ceva și culcațiv�, zic eu f�c�nd semnul de �nani�. Femeia �nțelege și z�mbește, uit�ndu-se insistent la mine.
M� �ntorc la mine �n cabin�. Nu s-ar zice c� f�cusem progrese �n interogatoriul meu. �mi fac griji pentru ei . Ce va fi m�ine? Știam c� Dul�u Roșcat are alte metode. Trebuia s� fiu aproape de ei. Poate s�i și ajut la nevoie. Cum ? Nici eu nu știam �nc�.
Dimineț� m� scol și m� duc repede pe punte. �mi arunc privirea spre insul�.
Peisajul locului era dominat de o vegetație luxuriant�, dealuri domoale, lacuri �ncastrate �n cratere inactive de vulcan, pajiști abundente. Din cauza originii lor vulcanice, Azorele ofer� iubitorilor soarelui plaje cu nisip negru, ceea ce poate crea un disconfort vizual destul de evident.
�C�nd te g�ndești la Azore, prima oar� te duce g�ndul la un loc exotic. Nu este chiar așa.E tare ciudat s� vezi plajele acelea negre, ce par la prima vedere neospitaliere.
�n leg�tura cu Azore s-au creat de-a lungul timpului c�teva legende, iar numele provine de la o greșeal�. Marinarii ajunsi aici �n secolul al XV-lea au confundat vulturii, aflați in num�r mare �n arhipelag, cu șoimii, azores, și au numit insulele Azore, dup� numele p�s�rii �nchipuite. S-a crezut apoi ca locul e o relicv� a fostei Atlantide a lui Platon, �ntruc�t respecta indicația geografic� �dincolo de coloanele lui Hercule�, adic� str�mtoarea Gibraltar.
Fiind situate la o latitudine destul de mare, insulele Azore nu sunt un �paradis tropical� la care se a�teapt� mul�i c�nd aud de ele. Vremea este destul de umed�, cu varia�ii de temperatur� mici �ntre var� �i iarn�. Din cauza climei vegeta�ia este abundent�. Unele insule din acest arhipelag sunt și de origine vulcanic�. Martor� este acea ceaț� ce le acoper�. Totul era verde. Un verde crud �nchis. Poate așa ar�tau dimineața, dar poate �și schimbau culoarea �n timpul zilei. Dul�u Roșcat fu foarte matinal. Nu �i era de prizoniei cred, c�t �i era de exploatarea insulei. Spera dup� spusele mele s� g�sim aur. Ce s�-i faci ? Fiecare n�d�jduiește dup� aur, bani și averi. Și la urm�...nu mai ia nimic. Ce e din v�nt , �n v�nt se duce.
- C�pitane , m� lu� Dul�u Roșcat de cum m� v�zu. Ceea ce �mi �nt�ri și mai mult convingerea mea, c� nu fusese o p�rere.
- Ce e Dul�u Roșcat? �ncerc eu s� o iau �nainte. Ai adus pe acei b�știnași la bord, dar grij� de ei nu ai avut. Ei ne-au omenit cu ce au avut și ei. Dar dumneata ?
- Cred c� m� crezi un misionar, sir ! M� confunzi! Eu toat� viața mea nu am f�cut dec�t s� tai și s� omor, �nsușindu-mi ce era al lor, și nu numai.
- Ei a venit vremea C�pitane , s� te mai și schimbi. Mai las� de la dumneata. A trecut vremurile alea. Fii și matale mai rezonabil. C� acu �mi iau juc�riile și te las aici cu toț cu pirați.
- Și ați face asta C�pitane , �ntreb� Dinte de Pisic� care auzind discuția noastr� , se b�g� și el �n vorb�.
Aveam s� observ c� Dinte de Pisic� �sta era mai bun de �mp�ciuitor , dec�t de pirat. Era bun de avocat pe vremea noastr�. Și �n mod sigur orice proces ar fi avut , ar fi ieșit �ntotdeauna biruitor. Ar fi f�cut o groaz� de bani �n zilele noastre. Asta �mi d�du o idee. Dar nu ! Era deja prea mult. Acești pirați nu merit� �nc� atenția mea și mai ales lumea civilizat�. E �nc� ceva str�in pentru ei , chiar dac� se vor adapta destul de repede. Dar pot prezenta totodat� și un real pericol pentru societatea �n care or fi. C� nu cred c� �și vor schimba bunele maniere. Vorba aia : � Lupul �și schimb� p�rul , dar n�ravul ba !�
- Știu sir, c� nu aveți inima aia. De c�nd v-am cunoscut v-am citit sir !. Am avut destul timp ca s� v� cunosc. Dac� v-am fi avut c�pitan de prima dat�, alfel ar fi stat acu situația sir !
- Adic� ce vrei s� spui, �mpelițatule, c� eu nu am fost bun ! C� nu v-am scos din multe rahaturi, pe care singur vi le-ați creat. De c�te ori mi-am pus pielea �n saramur� pentru alde voi și mai ales de-al- de tine ? Ha ? Recunoaște!
- V-am fost și v� suntem și �n continuare at�t de devotați , Dul�u Roșcat ... zise stins Dinte de Pisic� , prins cu ușa.
Nu știu cum s-ar fi terminat aceast� discuție , dac� unul din pirați , arunc�ndu-și și el privirea c�tre insul� , exclam� :
- C�pitane, nu mai v�d eu bine sau acolo mai vine o corabie?
Ne uit�m repede �n direcția ar�tat� de Chioru. Cred c� v-ați și dat seama c� el era. Alfel cine ar fi avut privirea așa de ager�? Ar fi f�cut gelos , p�n� și un vultur sau șoim, cu agerimea privirii lui. Nu i-ar mai fi trebuit vreun instrument optic. Ne uit�m toți la acea corabie , care parc� ar fi ap�rut din senin. O studiez cu telescopul meu. Era o corabia relativ� veche , dar cu dou� catarge. Cred c� e o goalet�. �ncerc s� citesc inscripția de la prova. Nu se vedea mare lucru. Multe din litere erau m�ncate de vreme. Lipseau c�teva litere. �ncerc s� refac numele ei, �nlocuind cu alte litere probabile. Erau foarte multe combinații. Era greu de ghicit. Prima liter� care era și cea mai mare era un � S �. Dup� aia era un loc gol. Urma o alt� liter� cred c� un �n și t �. Dup� care alte goluri. Aici lipseau cam multe litere. Cred c� trei , dup� p�rerea mea. Urma un � M � la fel de mare ca și prima liter� , cred. Apoi alt loc gol și un � r� , apoi spațiu și cred c� �n final o alt� liter�, un � a � Nu știu dac� mai continua acel cuv�nt cu alte litere. �ncerc s� le pun cap la cap. S_nt___ M _r_ a. �ncerc s� le pun �n ordine. Dup� un timp renunț. Numai �mi b�team capul cu numele ei. Acu se n�ștea alt� �ntrebare: � Cine era acea corabie , de unde venea și ce pavilion aborda. M� uit la pupa. M� uit la v�rful catargului mare , nimic ! Doar p�nzele fluturau la c�te o adiere mai mare a v�ntului. Numai c� pe corabie nu se z�rea nimeni. Era o liniște ameninț�toare. P�rea s� pluteasc� �n deriv�. M� g�ndeam la o mulțime de variante. Una fiind : Dac� Insula era vizitat� și de alți pirați? Iar corabia sc�pase de sub ancoraj , plec�nd la plimbare singur�. Dar poziția velelor , m� contrazise. O corabie ancorat� trebuia s� aib� și p�nzele cobor�te. Pirații priveau și ei ca hipnotizați la acea ar�tare, care se și apropia de noi cu repeziciune, av�nd v�nt bun de la pupa. V�ntul b�tea chiar c�tre insul�, favoriz�nd �naintarea ei. M� uit cu disperare la ea. V�d c�teva recifuri �n calea ei.
- Pirați , dac� o ține tot așa , praful o s� se aleag� de ea. Se va sf�r�ma de st�ncile de colo!
- Mare pagub�, zise Dul�u roșcat. Abia avem lemne de foc.
C�nd corabia se apropie la 200 de pași de noi , c�nd nimeni nu se mai aștepta, se auzi o detun�tur�. O ghiulea trecu foarte aproape de capetele noastre, care zbur� pe deasupra , travers� puntea și c�zu �n ocean pe partea opus�. Asta �l trezi pe Dul�u Roșcat.
- La tunuri !
Pirații deja se apucar� mai mult din instinct, f�r� a mai aștepta ordinele c�pitanului. Le intrase asta �n s�nge. Un obuz tras cu precizie de Chioru, atinse catargul mare, care c�zu fr�nt ca un b�ț de chibrit peste bord.
- Așa! zic eu, Distrugeți numai corabia, dar nu �n totalitate. M� duc și eu la lansatorul de torpile de la pupa. Țintesc pupa cor�biei vr�șmașe, iar aceasta �și f�cu datoria. �ntreaga structur� cu tot cu c�rm� s�ri �n aer. C�nd corabia lor mai avea zece metri p�n� la noi, de nic�ieri , �ntru-n iureș s�lbatic, n�v�lir� zeci de pirați peste noi , care st�tur� ascunși. Era bun� stratagema lor. M� uit la armele lor și m� bufnește r�sul Erau niște corsari , parc� desprinși din filmele cu pirați de alt� dat�. Erau �narmați cu s�bii și cuțite. R�spunsul nostru neașteptat �i �nd�rjii și mai mult, v�z�nd ce mai r�m�sese din corabia lor. Un tunar �ncerc� s� ne ia iar �n vizor. �l liniștesc repede, tr�g�nd spre el o rafal�. Dar numai l�ng� el. Asta f�cu s� renunțe la plan, lu�nd-o la fug�. Dar nu tot așa procedar� și ceilalți, care �n frunte cu Dul�u Roșcat , abord� și ei la r�ndul lor , corabia . Unul deschise și el focul r�nind c�țiva pirați, care neaștept�ndu-se la acest r�spuns pe m�sur� , din partea noastr�, o luar� la fug�. Lupta se termin� foarte repede.
- �Ca s� vezi cine voia s� ne cucereasc� �, zic eu �n sinea mea.
Trec și eu dincolo. Fac o recunoaștere. Pe c�țiva pirați de ai lor, i-am luat prizonieri. Le pusesem c�tușele. Ce vreți, i-am dotat și cu așa ceva. Era mai comod , modern și sigur. Apoi cobor�m �n cal�. Cucerirea noii cor�bii , ne umplur� inima de veselie. G�sim �n cala corabiei, zeci de l�zi �ncuiate. Pesemne cu aur. Le�am confiscat. Urma s� le analiz�m conținutul mai t�rziu. �n cabina c�pitanului lor, g�sim alt� avere. El �și decorase pereții cu tot felul de podoabe din aur. Ne-am g�ndit , c� mult mai bine ar sta la noi pe corabie. Așa c� trecu tot �n tezaurul nostru. Astfel victoria fu s�rb�torit� din plin. Și doar aveam și de ce . Am abandonat corabia lor avariat�. Am �ncercat s� o apropiem mai mult de ț�rm. Dar nu am reușit mare lucru. La prima sut� de metri, corabia se �mpotmoli, �ntre recifuri definitiv. Numai refluxul ar mai fi urnit-o de acolo. Toți pirații , �n frunte cu c�pitanul lor , cobor�r� la noi �n cal�. C� nu mai aveam cabine goale pentru toți. �n total erau 15. Cred c� fuser� mai mulți , dar luptele �n care fuser� angrenați, l�sar� urme. Cei r�niți, au primit �ngrijiri medicale din partea unui felcer de -l nostru, care se pricepea de minune la așa ceva. Avea ceva s�nge �n el. Am f�cut rost și de o trus� de prim ajutor, precum și ceva medicamente. Nu prev�zusem asta de la �nceput. Nu credeam c� o s� r�nim pe cineva.
- Și acu C�pitane, ce facem ? m� �ntreab� Dul�u Roșcat. Mai cobor�m pe insul� sau plec�m acas�?
Pentru ei � acas� � era o desf�tare și o speranț� de a lua și ei o pauz�, cu toate c� nu prea depuser� prea mare efort �n capturarea noilor pirați.
- Poi, Dul�u Roșcat , ni se m�rir� efectivele. Cred c� ar fi bine s� �i l�s�m la � vatr� � pe insula noastr�. Numai c� ..
- Ce ? Numai c� eu nu prea aș avea �ncredere �n ei. Dup� gestul lor mișelesc de a ne cucerii...
- Da cred c� ai perfect� dreptate. �i vom duce pe insula noastr� și �i vom sp�nzura!
- Dar de ce te mai obosești c�pitane s�-i ma c�r�m p�n� acolo ca s�-i sp�nzur�m ? �i arunc�m peste bord. E mai sigur.
Poate �n alte condiții , Dul�u Roșcat ar fi fost de acoprd cu ei, dar ? ... Uit�ndu-se la mine , z�mbii.
- Las� c� poate , vor prinde bine odat�.
- Și cu insula asta ce facem C�pitane ? zic eu la r�ndu-mi. Parc� �mi p�rea r�u c� str�b�tusem at�ta drum plin cu peripeții degeaba.
Dul�u Roșcat �și sc�rpin� favoriții roși, cuget� �ndelung , apoi zise:
- Debarcarea ! Jur pe burta rechinului c� și pe insula asta vom g�si aur.
M� uit la el și cuget. Uite ce poate face l�comia! De ce ai , de ce ai vrea s� ai și mai mult. Niciodat� omul nu va fi mulțumit.

Hmmm...ai grija cu Myra asta...era cu trei si te fila pe tine Vorba ta,
,,de ce ai , de ce ai vrea s� ai și mai mult."

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Las-o ! Cu Myra am planuri serioase! O s-o �nv�ț s� vorbeasc�. O i-au pe insul�, spre disperarea prietenei mele Mimi.

De la: GRINGOS, la data 2013-03-22 20:18:31Las-o ! Cu Myra am planuri serioase! O s-o �nv�ț s� vorbeasc�. O i-au pe insul�, spre disperarea prietenei mele Mimi.

Ahaaa..cred ca te vor invata ele sa taci ...o sa umbli cu banane in urechi

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Ei , ții cu ursul ? Poate s�-și caute și singure bananele.