Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Și cu riscul de a m� repeta �n unele povestiri, am s� v� povestesc �nc� odat�, cum am �nceput eu ucenicia cu electronica, electrotehnica , calculatoarele și electricitatea. De fapt cu asta și trebuia s� �ncep. V-am mai spus c� am debutat cu electonica sub �nv�ț�turile domnului Popa, depanatorul de radio - Tv de atunci, prietenul tatei.
�ntr-un an nu mai știu exact , dar dac� m� g�ndesc bine, și m� �ntorc la �nceput �n timp, sau cum s-ar zice , dau timpul �napoi, aș spune , c� pe c�nd aveam vreo 9 ani, tata a f�cut un mare sacrificiu și totodat�, și o mare surpriz� de ziua mamei. �ntr-o zi vine cu un pachet acas�. Eu și mama ne str�ngem �mprejurul tatei, curioși ce a luat. Și cum tata era din fire tare miticulos, ne punea la mare �ncercare r�bdarea. Desface un nod, apoi altul, și �n final și restul. D� apoi dou� r�nduri de h�rtii a ambalajului jos, tot așa de �ncet prelungind suspansul nostru. C�nd apare o cutie pe care era desenat un aparat de radio. Parc� �l v�d și acu : � Romanța� La vederea aparatului, mama sare de g�tul tatei, gest ce nu mi-a sc�pat , av�nd �n vedere certurile și b�t�ile ei de la tata. Asta era ceva rar și nou pentru mine. Binențeles c� și tata s-a bucurat.
- F�nic� , ce mi-ai adus ? De ai știi de c�nd �mi doream un aparat de radio? Mai ascult și eu o muzic�, c� m-am s�turat de at�ta singur�tate, zice mama. C�t ai dat pe el ?
- Toți banii! zice el vesel.
- Da de unde ai avut bani?
- De unde am avut bani, gata! Tu �n loc s� te bucuri, m� �ntrebi acu de bani!
- Bine , bine hai gata ! D� s� te pup!
Au urmat o serie scurt� de pup�celi, care s-au și stins tot at�t de repede , precum au �nceput, mai ales c�nd tata i-a zis mamei la insistențele ei,c�t cost�.
- 700 de lei!...
- At�ția bani ?...
Dar tata nu mai ia �n seam� v�ic�relile mamei, și scoate tacticos aparatul din cutie, se uit� pe instrucțiunile de folosire , instalare și montare. �l bag� �n priz�. Apoi �i pune priza de p�m�nt și antena portabil�. Adic� de camer�.
- � De aia a f�cut tata groapa aia , f�r� s� spun� nimic� �mi zic eu �n g�nd, atent la toate detaliile.
Cu dou� zile mai �nainte tata m� ia afar� , chipurile s�-l ajut. Voia s� preg�teasc� priza de p�m�nt. Citise el undeva niște indicații, dar cum materialele nu erau �ntr-u totul la fel , a apelat și el la unele improvizații. Avea prin magazie un colac de s�rm� de cupru groas� de 4-5 mm neemailat�. Era bun� dup� p�rerea lui de a o folosi ca element pozitiv la viitoarea priz� de p�m�nt sau de �mp�m�ntare, Dup� ce a f�cut o groap� destul de ad�nc�, de credeam c� vrea s� sape o f�nt�n�, se hot�r�ște și așeaz� la fundul gropii c�teva straturi de c�rbune și praf de c�rbune. Dar asta nu �nainte de a uda consistent groapa cu c�teva g�leți cu ap�. Dup� care a f�cut s�rma colac , a legat de un cap�t un alt fir nimit fider, ce �l scosese din groap� și pleca la noi �n cas�, printr-o gaur� dat� �n cercevea la cap�tul c�reia avea montat� o banan�. Banan� ce avea s� fie �ntrodus� mai t�rziu �n borna de �mp�m�ntare a aparatului. Eu nu aveam de unde s� știu de acest lucru, c� nu-mi spusese nimic. Dup� ce pune s�rma, mai pune alte c�teva straturi de praf de c�rbune peste s�rm� p�n� o acoper�. La urm� pune și restul de p�m�nt tot b�t�nd și nivel�nd p�m�ntul. Acu nu mai �nc�pea ! Dup� care se suie cu picioarele și m� pune și pe mine s� joc țonțoroiul , cum spunea el, ca s� nu se mai vad� movila. Cum doamna Berdan �și f�ce și ea apariția prin zon� , vede lucrarea noastr�, și din firea ei curioas� ne �ntreab�:
- Da ce v-a apucat ? Ce ați dat peste o comoar�? Zice ea �n stilul ei caracteristic , r�z�nd.
- Da! Zice tata. Am dezgropat-o și acu am acoperit-o din nou. Ei și matale, fac o priz� de p�m�nt.
- Da ? zice ea ne�ncrez�toare. Pentru ea , orice ar fi zis tata , era egal cu zero. Nu le avea deloc cu termenii tehnici.
- Poi s� o �mparți cu mine , c� doar e �n curtea mea. Dac� ai g�sit-o �nseamn� c� e și a mea , zice ea r�z�nd mai departe.
- Se poate coan� mare ? , așa o alinta tata pe Berdan , și asta c�nd era el �n toane mai bune, nu mereu. De obicei din� hodoroag�, �hoașc� b�tr�n�, �holero�, nu o mai scotea,și asta c�nd era nervos , sau avea la bord c�teva pahare mai mult.
- Și ce era aur , bani...
- De toate? zice tata mai mult ca s� scape de ea. Insistența ei �ncepuse s�-l agaseze deja.
�n fine termin�m și ne �ntoarcem �n cas�. Mama de acolo, și ea curioas�:
- Ei ce vrea hodoroaga?
Auzise și ea o parte din discuția noastr�.
- Da , face tata vesel , i-am �mpuiat capul c� aș fi g�sit o comoar�...
- Poi vezi ! Ai de grij� ! Lui asta nu-i trebuie mult, chiar crede!
Așa mai vorbea mama. Dar tata tot nu i-a dezv�luit secretul gropii, mamei. Așa c� atunci c�nd a v�zut radioul , nu mai putea de bucurie. M� bucuram și eu �n sinea mea , mama s-ar mai fi luat cu aparatul , uit�nd de mine și de b�t�ile planificate zilnic. Dar aveam s� m� mai și �nșel. Nu totdeauna asculta radioul. De multe ori plictisit�, sau fiind �ntr-o stare mai proast�, zicea:
- Dar mai �nchide-l odat�! M� doare capul! Ce asta e muzic�? D� pe alt post , sau dac� nu? �nchide-l!
Mie �mi pl�cea c� pe de o parte �mi mai umplea mie timpul cu c�te ceva nou, sau cu c�te o pies� de teatru , ce se d�deau pe atunci din belșug la el. Pe toate posturile, și aproape �n fiecare zi , erau teatre radiofonice , știri, adic� radiojurnale . Muzic�, de toate tipurile, și mai ales cea din ț�rile socialiste la ora 12 ,30. Adic� dup� cotele apelor Dun�rii: Baziaș - 200 cm, scade 2 cm , Br�ila 300 cm ,crește 4 cm...dup� care urma același lucru �n francez� apoi �n limba rus�. N�meste!...
Asta a durat cam un an. Dup� un an s-a stricat. Mama se f�cu �ngrijorat� de aparat, ca s�-l determine pe tata s�-l repare:
- Hai F�nic� repar� și tu radioul �sta! Ai zis c� ai pe cineva! Adu-l s� fac� aparatul!
De multe ori tata plictisit și ca s� scape de gura mamei, zicea :
- Bine , bine! Las� c� aduc !
Aduc azi , aduc m�ine , p�n� c�nd mama s-a �nfuriat�ntr-o zi și a �nceput s� fac� scandal.
- Bine , acu m� duc la Popa, radiofonistul , zice el mai mult ca s� scape de gura ei.
Mergem am�ndoi la el . St�tea la dou� str�zi de noi, pe Kog�lniceanu la n. 19. C�nd ajungem acolo, acesta �i zice c� azi nu poate s� vin�.
- Poate m�ine domnu Grigoriu! Azi nu pot c� mai am ceva de reparat...
Nu prea ia convenit tatei, dar nu avea ce s� fac�. Așa c� a r�mas pe m�ine!
A doua zi tata venise chitrofonit r�u de la nea Meluț� unde nu pierduse ocazia de ai semna condica.
La patru venise tata. La o jum�tate de or� dup� , se aude c�inele Michy h�m�ind, semn c� era cineva la poart�. Cum domnul Popa , c� el era, �ntreab� de tata pe madam Berdan , aceasta �i arat� ușa noastr�, și intr� �n cas� tr�ntind ușa. Ajunge nea Popa la ușa noastr� , acompaniat de l�tr�turile furioase a lui Michy. Mama știind cum venise tata, renunț� s�-i mai deschid� domnului Popa. Ba mai mult ne face semn mie și tatei s� nu r�spundem.
Madam Berdan iese furioas� din cauza c�inelui, care nu se mai potolea.
- Bate acolo , insist� , c� acu a venit bețivul �la! C� doar nu o fi mort?
Ai mei se f�cuser� verzi. Mai ales tata. Era c�t pe ce s� ias� , dac� nu l-ar fi oprit, mama la timp .
Dac� a v�zut omul c� , dup� toate insistențele nu am deschis, se plictisi și pleac�. �n urma lui tata voia s� o pun� la respect pe madam Berdan. Noroc tot de mama. P�n� la urm� l-a convins s� se culce. A doua zi de data asta tata nu se mai ab�tuse la c�te o țuic� și veni �mpreun� cu nea Popa direct de la el de acas�. Cum �ntr� �n cas� mama, se uit� lung la tata. Voia s�-i pun� diagnosticul tatei ,�n privința b�uturii, c� se mirase și ea,cum de a venit tata așa de treaz. Tata �l conduce pe nea Popa �n camera noastr�.
- V� rog nea Popa, uite �sta e ! E nou, acu l-am luat, și mergea așa de bine ! se v�it� mama. Mai ascult și eu o știre , una alta......
- las� madam Grigoriu, se rezolv� ! Ce e dup� el ?
Dup� care nea Popa se așez� l�ng� el la mas� și �ncepu s�-l consulte. Avea un aparat cu un ac, care pentru mine atunci era ceva magnific. �și �nșirase c�teva scule , clești și diverse șurubelnițe pe mas�. Dup� un timp eu curios m� dau �n spatele lui și �l tot ispiteam:
- Da ce e aia, nea Popa?
- Asta e o lamp�, adic� tub electronic, �mi explica el cu r�bdare.
- Da ? Și asta ce e ? �ntreb eu mai departe ar�t�nd lui nea Popa, o pies� mare din aluminiu alb�, ca un tub.
- �la e un condensator, zice mai departe nea Popa, d�nd curs �ntreb�rilor mele.
Și nici nu se sup�ra ! De ce oare?...
- Dar stai potolit, nu te mai b�ga �n sufletul omului! Las�-l s� respire.
- L�sați-l madam Grigoriu! �nseamn� c� �i place! Peste ani o s� aib� cine a v� repara radioul! zice cu un ton z�mb�reț de mare prevestitor. Poate nici el și mai ales eu, nu aveam s� știu ,c�t� dreptate avea el atunci .
- Ei astai! Numai aparat f�cut de el nu am , mai avut ! El, școala ! Lecțiile ! Are de �nv�țat!
- O s� aib� timp pentru toate!
- Mirama-ș!
�n tot acest timp gura lui nea Popa mergea dar și m�inile. La un ,moment dat, pune �n scurt bornele unui condensator mare, iar pocnitura , urmat� de o flam� mare ,m� sperie. M-am dat repede �napoi speriat.
Nea Popa r�de:
- Ce te-ai speriat ? Asta e radioul! Te mai și sperie!
Adev�rul c� poate pe alții i-ar fi speriat sau descurajat, dar pe mine nu ! Pe mine asta a f�cut ca s� m� atrag� și mai mult.
Dup� un timp nea Popa �i d�du de cap radioului, spre bucuria mamei.
- Vai merge ? Mulțumesc nea Popa! Nici nu știți c�t de mult m� bucur. Nu am cuvinte s� v� mulțumesc !
- Ei las� ! De asta are cine s� se ocupe , zice el uit�ndu-se cu sub�nțeles la tata.
- C�t v� datorez? �ntreab� mai mult de rușine tata.
- Ei pentru matale 200 de lei. Ți-am schimbat și finala, c� era dus�, te costa cam 50 de lei și nici nu mai g�seai alta! Noroc de mine c� mai str�ng...
- 200 de lei , se sperie mama și tata �ntr-un glas.
- Poi cu banii �știa mai pun ... și �mi iau altul nou!
Ha , ha , face nea Popa r�z�nd . Arat�-mi matale ce aparat de radio ai s� g�sești cu 200 de lei sau hai 400 de lei, s� zicem?
- E totuși mult domnu Popa, mai �ncearc� mama s�-i mai taie din elan.
- Bine ! zice el �mp�ciuitor, 150 și gata ! dar dac� se mai stric� , s� nu mai ai curaj s� vii ca s� ți-l repar iar.
P�n� la urm� de unde avea , de unde nu avea , se scotocește mama de 150 lei, pe care �i d�du cam cu reținere domnului Popa.
Și uite așa curiozitatea mea a fost mereu alimentat� din ce știa și nea Popa. De atunci �l vizitam mereu pe nea Popa, cer�ndu-i mereu alte și alte explicații. Ba mai mult , poate pentru a mai sc�pa de mine, nea Popa �mi pune la dispoziție numeroase c�rți vechi, din care aveam s� �nv�ț tot ABC-ul radioului. Ba mai mult am p�șit inevitabil și spre bariera TV-ului. Mi-a dat o carte tradus� din limba francez� : � Radiul și Tv-ul , nimic mai simplu!� Și așa a fost și pentru mine.
Și uite așa una azi , alta m�ine, cunoștințele mele teoretice �ncepeau s� prind�tot mai des contur. Ba mai mult nemai mulțumindu-m� cu ce avea sau �mi preda nea Popa, am �mprumutat c�rți pe aceast� tem�, de la bibliotec� sau le-am cump�rat mai t�rziu f�r� știrea tatei, apel�nd la micile mele economii, care c�nd acestea ap�reau , �mi punea �n primejdie siguranța mea. Dar pentru asta nu era suficient numai teoria, trebuia și practic�. Ori eu, atunci la capitolul �sta st�team prost. V�z�nd insistențele mele , nea Popa se oferise s� fac școal� pe un aparat vechi de a d�nsului. Așa am mai prins oleac� de v�n�. Dar cum pentru o depanare �ți trebuia și scule , și mai mult aparate de m�sur�, asta era o mare problem� pentru mine. Nea Popa mai avea un instrument de m�sur� , pe care vrea s� mi-l dea. Dar cum �mi ceruse 200 de lei , pe vremea aia, nu aveam de unde. Toate rug�mințile mele pentru bani de la p�rinți , se lovir� ca de un zid. Ba mai mult tata se duse la nea Popa spun�nd s� nu-mi mai �mpuie capul cu prostii, c� nu m� mai țin de școal�. Ei aici, cam aveau dreptate. Ocupat de lecturarea c�rților mele tehnice, mai omiteam cu bun� științ� pe cele de la școal�, fapt constatat și de mama, ce mi-a și rezervat o b�taie, ca s�-mi ias� , cum zicea ea, toat� radiotehnica din cap. Numai c� asta nu a fost un motiv de a m� convinge s� renunț Nu m-am l�sat. Și am �nceput peste ani s�-mi construiesc tot felul de aparate simple de radio, debut�nd cu cel mai simplu, pe vremea aia, radio-ul cu galen�. Dup� care au urmat altele și altele. Cum pe vremea aia se g�seau diverse montaje de radiouri, rusești, precum și alte scheme și montaje diverse , a f�cut ca s�-mi �mbog�țesc colecția de aparate. Și așa cu trecerea anilor, am progresat. La �nceput mai greu , p�n� m� dumiream de toate. Așa c� atunci c�nd mai t�rziu la școal� se vorbea de aparate de radio, eu eram deja as, la timpul �la și la v�rsta mea. Dac� la �nceput tata sau mama nu au fost de acord cu aceast� activitate extrașcolar� a mea, mai t�rziu le-au p�rut bine , acum l�ud�ndu-se cu mine pe la rude. Așa am debutat cu repararea primelor aparate de radio simple. C� nu pe toate le și reparam. Mai t�rziu m-am mai perfecționat. Și aveam s� m� perfecționez in continuare și mai mult dup� moartea p�rinților. Școala , colectivul nu a f�cut dec�t s� �mi �ncurajeze activit�țile mele pe aceast� tem�. Așa i-am reparat Tv-ul nanei, care se destabiliza dup� vreo zece minute- probleme la baliaj! C�nd se stricase odat� Tv-ul nanei � un Temp -6 , nu a avut curaj s�-l dea pe m�na mea. Așa c� a chemat și ea un depanator radio-TV. Dar acesta a �nșelat-o , spun�nd c� ia schimbat trafu de alimentare, iar peste ani aveam s� constat și eu c�nd l-am reparat eu , c� de traf nici nu se atinse . Era așa original , cum �l f�cuse m�micuța lui. C�nd i-am zis constatrea mea nanei, aceasta a dat din umeri zic�ndu-mi:
- �nvaț�! Numai așa vei știi cum s� eviți de a fi �nșelat de alții!
Și mi-a prins bine unele �nv�ț�turi ale ei.
Apogeul avea s� �nceap� de cum am terminat liceul, continuundu-mi practica pe la alții pe c�nd lucram la Barboși �Triaj. Dup� care am continuat �n armat� , profit�nd de binemeritata schimbare a locului de munc�. Asta fiind la Babadag! Ei aici am avut ocazia de a m� perfecționa pe zi ce trece. �nt�lneam și mulți oameni care aveau �ncredere �n mine , c� lucram cinstit. Nu ca alții! Asta a f�cut s� �mi creasc� num�rul de clienți. Dar asta avea s�-mi d�uneze și necazuri. Și asta pentru c� nu toți oamenii erau cinstiți , drepți și de �ncredere. Primul meu conflict avea s� vie dup� o reparare a unui aparat de radio cu tuburi a unei familii de țigani turci, ce erau ca ciupercile dup� ploaie și pe atunci și mai ales acu.
To be continued...

Sub �ndrum�rile lui nea Popa
Nea Popa era un om �n v�rst�. Avea pe atunci vreo70 și ceva de ani. Dar avea și el o meteahn� - darul b�uturii. Iar asta �l f�cea s� arate de 80. Cu el st�tea și soția lui un pic mai t�n�r� ca el, sau poate tot at�t de b�tr�n� la cum ar�ta s�raca...Dar era și ea de o bun�tate f�r� margini. Era o femeie deosebit� �n comparație cu mama. Era foarte primitoare. De multe ori c�nd m� vedea nu plecam , p�n� nu �mi d�dea o farfurie cu orez cu lapte. Era tare bun! Și mama f�cea , dar știți cum e : Tot la altul e mai bun! Așa o cunoscusem și pe d�nsa, cu ocazia vizitelor interminabile ale mele , la nea Popa. De c�te ori m� vedea la poart�, �mi zicea r�z�nd:
- Iar ai venit?
- Iar !
- Ce vrei s� mai știi, ce m� mai �ntrebi azi?
C�nd intram �n od�ița lor mic� , �n care nea Popa �și amenajase un mic atelier, pe o mas� mic�, l�ng� un divan , și �la mic. Aveam s� observ c� �n timp ce repara , nea Popa , se mai dregea cu c�te o dușc�, dup� care pitea sticla dup� piciorul patului, �n așa fel ca soția s� nu vad�. Dar oricum �l d�dea de gol starea lui. C�nd �l dobora , se oprea din reparat, și se retr�gea pe divan, unde adormea buștean. De multe ori venea și nevasta și �l �nvelea. Azi era bine dispus și dornic s� mai �mi dest�nuie despre tainele radioului. �mi d�dea diverse sfaturi , cum s� procedez c�nd și eu odat� voi repara c�te un aparat pe la alții.
- Nu r�de ! imi zicea el c�nd m� vedea z�mbind. Asta e o boal� f�r� leac. Odat� ce ți-a �ntrat �n s�nge numai scapi toat� viața de ea. �ntodeauna s� ai grij�. La cine te duci , ce faci și s� repari cinstit. Nu trebuie s� umbli cu japca , dar nici s� te duci la om degeaba. Și mai ai grij�. Mulți te �ncearc�. Se fac c� nu știu, ș� vad� cum procedezi tu. Așa poți s� le c�știgi �ncrederea. Da , da ai grij�! Eu sunt p�țit de tot soiul �sta de oameni! Numai dac� nu ai �ncotro , dar asta dup� ce prinzi mai mult� experienț� , mai poți s� și jonglezi cu ei. Te faci c� face at�t dar tu le ei mai mult. Trebuie s� te orientezi și tu dup� caz. Mai bine s� ai 5 oameni pe zi dec�t 20 și aceia sc�rțari. Și c�t� dreptate avea s� aib� nea Popa , din cele constatate și de mine de-a lungul vieții mele . Oricum nu mi-am piermis la nimeni s� �ncerc s�-l fur. C� , de ce s� nu recunosc, �ți trebuie și aici art�. Și aveam s� m� confrunt cu astfel și de cazuri dar mult mai t�rziu la Babadag. M-am str�duit din r�sputeri ca s� nu calc al�turi. S� fiu cinstit și corect , chiar dac� asta nu mi-a adus venituri. C� atunci c�nd m-am luat și eu cu soția mea, tasu , v�z�nd aptitudinea mea de a repara, mi-a spus:
- Eu Bebiț�, dac� aș fi fost �n locul t�u , si s� fi avut talentul t�u, aveam acu nu una , ci trei mașini la poart� aliniate ! Uite reparatorul nostru din sat are dou� mașini, una el și una fic�-sa !...
- Eu nu pot s� fiu așa ! Mai bine mai puțin și mereu dec�t mult și deloc...
Nea Popa avea afar� sub o strașin� un dulap mare de lemn, cu multe l�mpi și alte piese , care pe vremea aia , nu le �nțelegeam �nc� rostul. C�nd a deschis sertarele și am v�zut at�tea piese, am r�mas cu ochii pironiți la ele. Soția iese afar� și c�nd le vede, zice și ea :
- Da arunc�-le p�catelor! Ce �ți mai trebuie? Ocupi locul degeaba cu ele!
- Cum s� le arunc ? zice nea Popa. Las� c� mai prind bine. Uite le dau b�iatului �sta...
- Da sigur , dai toate gunoaile b�iatului, vrei acu s� scapi de ele?
Eu , ca s� nu le arunce , accept.
- Dac� le aruncați , dațimi-le mie , zic eu bucuros.
Se duce nea Popa dup� o sacoș� �n buc�t�rie și �mi �ndeas� , claie peste gr�mad� o mulțime de l�mpi mari și colorate de toate formele, condensatoare variabile cu c�te 2 sau 3 secțiuni și uriașe, rezistențe de toate tipurile, condensatoare și altele. La urm� c�nd �ncerc s� le ridic , deja m� durea m�inile. Noroc c� nu st�team departe.
- Ce-i ? E grea ? Ei afl� c� tot așa de grea e și radiofonia asta ! Ce credeai? �nvaț� despre ce face fiecare pies�. O s�-ți prind� bine!
Dar p�n� la urm� s-a oferit el s� le duc� p�n� la poarta madamei Berdan, c�nd a v�zut c� m� cl�tinam ca o raț� c�r�nd sacoșa. Deja p�n� la poarta lui schimbasem m�na de dou� ori.
- Hai las� c� le duc eu p�n� la tine acas�, zice el.
- Sigur pune m�na și ajut� copilul, dac� tot i le-ai dat, Abia am mai sc�pat și eu de le, zice r�sufl�nd ușurat� soția.
Nea Popa avea o fat�. Era singurul lui copil. Era foarte trist c� nu avusese și el un b�iat. Chiar s-a dest�nuit și mie �n zilele lui stropite cu t�rie.
- Eu am o fat�. E mare ! E m�ritat�, e la casa ei! Ce e drept pe ginerele �sta al meu nu prea �l �nghit!
- Ei las� c� ți-a luat-o pe fieta, zi mersi! zice soția.
- Ei ...zic mersi...Era mai bun un b�iat...
- Și ce dac� aveai un b�iat. Ce crezi c� o duceai mai bine? �la creștea se ducea , și te uita....
- Cel puțin aveam și eu cui s� �i �mp�rt�șesc din tainele meseriei mele ...
- Ei .. astai beleaua...
- Uite ai ucenic , zice ea vesel� ar�t�nd spre mine.
- Poi , dac� eram mai t�n�r , s� mor dac� nu-l �nfiam eu ...poate el �mi va duce mai departe tot ce știu eu.
Și i-am indeplinit dorința! Am dus mai departe. Numai c� și eu am p�țit la fel ca nea Popa. La nimeni din familia mea nu s-a lipit arta radioului sau a TV-ului. Ce e drept Costic� a �mbr�țișat arta calculatoarelor din mers , la fel ca mine. Tot e ceva. Ce vreți ? S-a adaptat și el , tehnicului de azi.
Pe drum nea Popa �mi zice:
- Cred c� nu �ți pricinuiesc necazuri ? C�nd o vedea asta tac�tu ?
- A , cred c� nu , zic eu sper�nd s� fie așa cum g�ndeam eu.
Dar aveam s� m� �nșel.
La poart� nea Popa mi-a dat �n primire sacoșa , iar el a t�iat-o repede acas�.
C�nd intru �n cas� m� și ia mama la rost :
- Unde ai fost ? Și ce ai stat at�ta ? Iar ai fost la bețivul �la.
Nu prea mi-a pl�cut remarca ei, mai ales pentru c�te f�cea sau a f�cut pentru mine nea Popa.
- Și �n sacoș� ce ai ?
C�nd a v�zut mama ce cadouri �mi d�duse nea Popa, a r�mas crucindu-se.
- Numai gunoaile astea nu le aveam acu �n cas�!
- Da nu-s gunoaie, �ncerc eu s� ripostez . �s piese de radio de la nea Popa.
- Și ce-ți trebuie? Unde le mai pui și pe �lea. Le duci �n magazie. Las� c� �i zic eu lui tac�tu, s� se duc� la Popa. Ce la mine e cutia lui de gunoi?
Le-am dus eu , dar mai t�rziu mai aduceam f�r� știrea mamei , din c�nd �n c�nd c�te o pies� și m� jucam cu ea. M� uitam la mulțimea variat� de l�mpi. Care mai decare mai frumoase sau mai mici. Multe din ele erau marcate. Tot de la nea Popa am �nv�țat codul lor și ce reprezint� fiecare liter�. Prima liter� era despre alimentarea filamentului, - curentul sau tensiunea . E , P , U sau D , Y. Mai t�rziu am aflat asta și din revistele mele tehnice. Tot atunci am mai aflat și codul culorilor de la rezistențe si condensatori. Acelea care nu erau marcate �n clar. Cifrele care ar fi ar�tat valoarea, erau �nlocuite cu inele colorate dispuse pe o parte a terminalului piesei respective. Așa tot de la nea Popa am �nv�țat despre alimentarea l�mpilor despre filament și cum le verific. Bine c� el �mi preda la �nceput mai puțin și pe �nțelesul meu. Nu a intrat de la �nceput �n detalii. Nu puteam nici asimila at�tea cunoștințe deodat�. Așa c� atunci c�nd am mai aflat și eu c�te ceva despre ele, m� duc �ntr-o zi la tanti Sica, vara mamei. �mi confecționasem dintr-o lantern� un fel de montaj test, cu o baterie și un bec. Scosesem afar� un fir ce se alimenta de la plusul baterie, iar c�nd atingeam masa lanternei se aprindea becul. La �nceput a �nc�ntat-o pe mama invenția mea.
- �, �, �... Numai prosti ai �n cap. Dac� ai fi așa de bun și la școal� , precum faci aici prostii?...
De multe ori mai �mi lua ap�rarea și tata.
C�nd ajung la tanti Sica, m� laud și eu.
- Uite tanti Sica ce am f�cut eu?
- Ce ai f�cut ? m� �ntreab� ea curioas�.
- E un dispozitiv de verificat continuit�ți și filamentele tuburilor electronice , zic eu m�ndru.
- Poi am și eu niște l�mpi de la Tv , pe care mi le-a schimbat unu...Ți le aduc ?
- Da , zic eu cu convingere , mai mult ca s� m� dau mare.
V�d c� apare cu 6 l�mpi. M� uit la ele, și v�d c� trei erau la fel , dou� de alt tip și mai mici, iar alta mare , groas� și uriaș�. � PL500, viitoarea mea adorație de mai t�rziu.
Iau c�te o lamp� și le alimentez prin firul meu , unde știam eu c� e filamentul. La unele era la piciorușul 4-5 la altele era la 3-4 , in funcție de modelul ei. La toate l�mpile becul meu se aprinse.
- Tanti Sica , strig eu sigur pe mine. Toate l�mpile sunt bune!
- Cum sunt bune ? Lua-lar dracu de șarlatan , și am dat at�ția bani pe ele. Las� c� dau eu cu crucea peste el ! Auzi la el excrocul...
- Da ce a zis despre ele ? �ntreb eu, simțind c� �ncepe s�-mi fug� p�m�ntul de sub picioare. Ei , zic eu �ntr-o doar�, b�t�nd �n retargere, poate mai avea și alte funcții, pe care eu cu acest aparat nu le pot pune �n evidenț� , zic eu declarat �nvins. Probabil c� nu le-a schimbat degeaba...
- Poi da a zic c� nu sunt bune...
- Poate are dreptate, zic eu mai convins.
Nu știam pe atunci �nc� multe lucruri despre funcțiile l�mpilor, și asta c� nea Popa nu mi le �mp�rt�șise, sau poate considera el , c� nu venise vremea... Cine știe? Aveam s� aflu mai mult din c�rți , despre rolul lor. Numai c� atunci c�nd �ncepusem s� le �nv�ț și eu , au �nceput s� dispar� una c�te una. Locul lor fiind luat de tranzistoare , alte minuni ale tehnicii moderne din acea vreme. Și nici acestea nu aveau s� dureze prea mult. Au ap�rut noua serie a circuitelor integrate. Și așa aveam s� le cunosc �ncet , �ncet pe toate. Deja și nea Popa �ncepuse s� se axeze pe reparatul �tranzistoarelor� , cum erau numite pe atunci radiourile cu tranzistoare. Erau �n vog� pe atunci! Erau robuste , ușoare și mergeau și la baterii, f�c�ndu-le portabile. Le puteai lua oriunde cu tine. La p�dure, la pește , la iarb� verde...Dac� ar fi s� fac o comparație din vremea de atunci și cea actual� , m� sperii v�z�nd c�t de mult a evolut știința. De la str�bunicul tub electronic, acea lamp� de sticl�, la tranzistor, apoi la integrat , iar acu la procesor. Și c�te or mai apare peste zeci și sute de ani de acu �nainte...Acu cel mai nou, ar fi radiourile cu stick cu memorie, ce �nlocuiește partea mecanic� a unui casetofon . Ai sc�pat de o mulțime de neajunsuri:
Band� �ncurcat�, curea rupt� sau s�rit�, murd�rirea capului, etc...Așa acu pui stickul de 2 sau 4, 8, 16, 32G, c�t te las� inima și de dimineaț� p�n� noaptea �ți tot c�nt� ne�ncetat! Ba mai mult poți stoca și multe filme., videoclipuri...date..Acele DVD tot cu stick..Ca s� nu mai zic de �nlocuirea hardurilor de la calculatoare cu piese �n mișcare , cu altele statice - cu SSD-uri. Ce e drept au �nc� capacitate mic� și pe deasupra sunt �nc� scumpe. Dar nu-i bai! Și cu mulți ani �n urm� aveam hard la calc. de 200MG și mi se p�rea mic. Iar acu de1, 2, ...3 ,4, 5, ..tera.... O s� ajung� și pe lun�...

Marin56.blogspot.com

Marine, ti-adusei muzica

www.youtube.com/watch?v=x3tRS9TlOiA

Place?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Și multe lucruri avea s� m� mai �nvețe nea Popa. Lucruri și sfaturi care se vor dovedi folositoare �n activitatea mea de mai t�rziu.
- Și mai ai de grij�. C�nd te duci la c�te unii sau una ... și mai ales c�nd e singuric� ... vezi cum repari...Ai s� ai multe, care abia așteapt� s� le repari televizorul...zise el r�z�nd.
- Ei dar mai las� omul ! Om b�tr�n și vorbești prostii ! Nu te lua m�i dup� el c� a b�ut și vorbește numai prostii, zise nevast�-sa, �ntorc�ndu-se spre mine. Las� c� o vedea el atunci...
Zicea toate astea �n acompaniamentul r�setelor lui nea Popa. La �nceput nu știam , mai ales pe atunci , unde voia s� bat� nea Popa. Abia, t�rziu, c�nd m-am pus și eu mai serios pe treab� și mai ales la Babadag, aveam s�-mi aduc aminte de vorbele lui nea Popa , care nu le spusese �n v�nt. Știa el ce știa. Și aveam s� am și eu destule cazuri din acestea.
Ei dar nea Popa chiar dac� mai șuguia c�nd nu era treaz, se dovedea un bun cadru pedagogic, c�nd era treaz. M� punea a doua zi s� �i povestesc din c�rțile ce mi le d�duse ca studiu. Lecturi suplimentare , cum ziceau ai mei. Dar cu mama m� limitam mai mult la teorie. Abia c�nd mama ne-a p�r�sit , c�nd abia �mlinisem 15 ani , am �nceput s� am și eu mai mult� libertate, de care am �ncercat s� profit din plin , �n limita posibilit�ților materiale. Cum tata avea pensie de 925 lei, nu prea ne permiteam și alte cheltuieli. Așa c� r�masaem o vreme la faza de proiect. Studiam diverse scheme din reviste. Și erau destule pe acea vreme , �Racheta Cutez�torilor � , �Tehnium � și multe alte c�rți cu aceast� tem�, construcții radio , depanare și altele, care mie mi-au fost de un real ajutor. La un moment dat chiar �ncepusem s�-l �ntrec pe nea Popa �n unele chestii, cea ce la bucurat nespus de progresele mele. Cum �ncepusem clasa a 9-a la insistențele nanei și a m�tușii, tata nu s-a opus. Am mai dus-o un an, f�r� �ns� de a neglija ocupația mea �n ale electronicii. Ba mai mult am profitat de a ami mai �mbog�ți și alte cunoștințe. Am �ncercat s� corup , ca s� zic așa și pe Eugen , prietenul meu de atunci , dar nu a mers din cauza opunerii p�rinților lui. M� g�ndeam c� sponsorizat cu unele fonduri modeste ale lor, �mi mai puteam vedea și eu visul cu ochii , �n a face și eu un aparat de radio mai performant. Dup� terminarea clasei a 9-a , tata avea de g�nd s� m� trimit� la munc�. C� zicea el c� de abia ne ajung banii. Cu un an mai �nainte luase ființ� un liceu cu profil de Radio-TV , care mai t�rziu s-a numit Liceul -6. Bucuria mea! M� g�ndeam c� dac� m� duc acolo o s� fie bine. Dar m-au convins și atunci tata și m�tușele mele , c� acolo nu aveam nici o șans� s� intru. Mai ales , av�nd �n vedere c� mai murise și mama, c�nd eu trebuia s� dau examen. Ca s� nu pierd �trenul � cum se spune, am continuat cu a 9-a. Abia anul urm�tor , s-a desființat liceul Radio-Tv , transform�ndu-se : �Liceul CFR nr -6. C�nd a auzit nana, bucuria ei. Datorit� faptului c� fostul ei b�rbat fusese impegat de mișcare la CFR, �n opinia ei m� vedea și pe mine impegat ca el. Așa c� la b�tut pe tata la cap , p�n� la convins:
- Așa c� la CFR cu tine !
Ajutat și de fratele unui chiriaș al madamei Berdan, ce era la facultate, și a venit ulterior, am reușit s� fac faț� cu brio la examenul de la liceu. Ei dar asta �nsemna �nc� 5 ani de școal�! Iar asta nu �i era deloc pe plac tatei, care pe l�ng� c� nu avea bani, se mai v�ita de la un timp și de s�n�tate. B�utura de t�n�r �ncepuse s�-și arate colții. Avea dureri de stomac. C�nd și-a luat inima �n dinți și s-a dus la doctor, avea deja ulcer. Nu știu �n ce faz� era. Dar mi-a dat de �nțeles un doctor care la vizitat acas� , c� treaba nu era prea bun� pentru el. Dar a �ndurat �nc� trei ani. Dar nu a avut bucuria de a m� vedea terminat. A murit și el cu doi ani �nainte de a termina eu liceul. Ei acu cu liceul aveam s� cunosc și alți colegi, care și ei erau pasionați de electro-tehnic�. Aveam s� ne �mp�rt�șim cunoștințele noastre. Ba mai mult directorul adjunct de pe atunci , Costea, a �nființat un mic cerc tehnic , unde ne desf�șuram activitatea și mai ales de la 4-5 PM, p�n� seara t�rziu. Asta nu m-a �mpedicat ca s�-mi continuu cercet�rile mele și �n alte domenii , nu numai radio. Am debutat chiar și cu construirea unei stații de amplificare,și a unui emiț�tor � receptor de mic� putere,�n banda de 2m, care a mers , chiar dac� nu avea stabilitate de frecvenț� bun� . Se �pierdea� mereu. Dar ce conta ! Ideea era baza. L-am folosit pentru a regla antena cu un alt b�iat al unui vecin . Eu eram pe cas�, �n timp ce el striga de la geam : �las-o așa Marinic�, se vede minunat �! Fac și eu ca �n caricatura aia veche din revista �Urzica � din acele vremuri. Un om se urcase pe bloc, ca s� dirijeze antena. La un moment dat el r�m�ne sp�nzurat de ea, deasupra blocului �n gol. S�racul d�dea din m��ni și din picioare, �n timp ce nevasta striga de la geam , de pe undeva de la etajul 4: � Ține-o așa Costic� , se vede minunat�!
Tata, dup� ce a murit mama, f�cuse un consiliu cu toat� curtea �n privința viitorului meu. M� trimise pe mine dup� țig�ri, �n timp ce el cerea p�rerile la cei din curte. Și cum afar� se str�nsese toți chiriașii și propietarii, dezbaterile erau furtunoase. Eu c�nd ajung aproape de poart�, dezbaterile erau �n toi. M� dau l�ng� gard , �n așa fel ca s� nu fiu v�zut de cei din curte și ascult. Unii spuneau s� continuu școala, alții c� ar fi mai bine pentru tata dac� m-aș angaja undeva... p�n� la urm� �mi calc pe inim� și intru pe poart�. La vederea mea toate discuțiile se stinse, de parc� nici nu fuseser�. Madam Berdan st�tea mai departe bosumflat� cu capul �ntr-o parte pe banca ei, ceilalți �și f�cur� drum prin cas�, numai tata st�tea impasibil pe sc�unelul lui mic pe balcon, citind ziarul. Sau așa p�rea c� o face. Și cum rezultatul discuțiilor nu �l prea mulțumise pe tata , a mers cu mine a doua zi la nana , �mplicit , la m�tușa și bunica. Oricum ele au fost pentru continuarea studiilor, mai ales nana. Asta l-a f�cut și pe tata s� accepte de voie sau de nevoie. La liceu afl�nd Diriginta de situația mea , �mi propune s� �naintez un dosar cu actele de deces ale mamei , cu o cerere cu cuponul tatei de pensie... și așa m-am f�cut cu o burs� de ajutor, care pentru noi nu era deloc de neglijat. Ba mai mult mi-a propus ca s� m�n�nc o mas� cald� �mpreun� cu b�ieții de la internat o vreme. Acu aveam și burs�. Un 600 de lei, era bine venit. Ei cu 925 lei ale tatei , se mai rotunjea venitul nostru. Acu tata punea și bani deoparte pentru lemne. Acu mai contribuiam și eu. Dar aveam și grij� s� mai pun și eu deoparte pentru zile negre. M� g�ndeam c� se ivise ocazia de am vedea �n cur�nd visul cu ochii. Oricum achiziționarea de scule și a unui aparat de m�sur�, era prioritar�. Dar nici tata nu s-a mai opus. M� l�sa s�-mi fac toate poftele dar avea totuși grij� ca s� nu sar calul. Dup� moartea mamei se schimbase mult mai mult �n bine. Nici b�ut numai venea cum venea el deobicei. Asta era mai rar. Dar la petreceri , zile festive , paște , Cr�ciun , uita de boal� și iar o lua de la �nceput. Dar nici boala nu-l ierta. Pe timpul liceului f�ceam practic� la SPIACT- CFR. Asta avea mai multe sectoare. Am �nceput cu cel de pe Gr�dina Veche. Acolo colectivul a aflat repede de situația mea, și erau foarte milostivi. M� ajutau și ei cu ce puteau fiecare. Unii mai �mi d�dea haine și �nc�lț�ri, alții �mp�rțeau pachetul de m�ncare cu mine. Ba chiar mai t�rziu la alt sector m�ncam toți �mpreun� din ce aducea fiecare. La propunerea unui coleg , ai c�rui p�rinți lucrau și ei la SPIACT, acesta fiind Dumi, au �nsistat pe l�ng� conducere, ca �mpreun� și cu fiul lor, s� fac practic� cu angajare temporara� sau sezonier�, pe timp de var� . Am fost admiși am�ndoi. Așa c� acu pe l�ng� bursa din timpul școlii , i se mai ad�uga și o mic� leaf� de 1400 de lei cum era pe atunci ca muncitor necalificat. Și am lucrat �n toți cei 5 ani �n fiecare var� c�te trei luni, c�t ținea vacanța. C�nd m-am mutat la sectorul 2, colectivul de acolo v�z�nd c� sunt un b�iat muncitor, s-au �ndr�gostit și ei de mine. M� d�deau acu exemplu și lui Dumi, care nu se prea omora cu munca. El avea alți prieteni la atelierul de electronic�. Cum se ducea mereu pe acolo , �l d� disp�rut maistru �ntr-o zi. M� �ntreab� de el. Eu �i zic c� e la atelierul cu pricina. M� trimite dup� el acolo. C�nd am intrat v�d doi oameni tineri. La unul, c�nd m� vede, i se pune pata pe mine. V�zuse ceva la mine. A �nceput s� m� chstioneze de una de alta , de hobiurile mele. C�nd a auzit de activitatea mea extrașcolar� sau bucurat am�ndoi. Au �nceput s�-mi pun� tot felul de �ntreb�ri. La unele am r�spuns �n limita cunoștiințelor mele de atunci. Sau declarat mulțumiți. Mih�lceanu , c� așa �l chema, zice:
- �ți pun o pil� la maistru. De m�ine vii la noi s� faci practic� aici. Nu trebuie s� mai vopsești indicatoarele alea cu vopsea.
- Da mai �ncape �ndoial� adaug� r�z�nd colegul lui Fane. Gata de m�ine, ești al nostru!
Lucrul �sta nu prea ia convenit lui Dumii c�nd a auzit. Era deja gelos. Nu știu ce le-a zis cum a f�cut , c� la determinat pe maistru s� m� mai lase și la ei la atelier. Dar nu toat� ziua. �i era și lui de ceilați. Ce aveau s� zic� ei?
Așa c� mi-am �nceput practica și continuarea cunoștințelor mele și �n ale electronicii, ce , trebuie s� recunosc c� ei erau profesori pe l�ng� mine. Numai c� am fost și testat. Se fac am�ndoi c� sunt chemați de maistru, l�s�ndu-m� singur �n atelier cu o cutie cu piese pe mas� . Dup� ce ei pleac� m� �mpinge curiozitatea de a vedea ce conține cutia. C�nd o deschid și o v�d cu tot felul de tranzistoare , �ncepur� s�-mi luceasc� ochii. Dar deodat� pe c�nd eu admiram conținutul , se deschide ușa vijelios și �n cadrul ei apare Mih�lceanu. Eu speriat apuc s� �nchid cutia.
- Hai scoate repede ce ai luat m� ia el repede r�z�nd . Golește-ți buzunarele!
Eu i-am urmat ordinul speriat. Dup� ce s-a convins c� nu le luasem nimic, s-a declarat mulțumit de cinstea mea. Ba mai mult Fane , și-a exprimat intenția de a m� ajuta cu c�te o pies� dac� �mi trebuie. Și uite așa c�știg�ndu-le �ncrederea am c�știgat și cunoștințe. Și sau ținut și de cuv�nt. M-au ajuta și cu ceva piese , binețeles contra preț, chiar dac� nu era valoarea mare. La �nceput au zis c� dac� aduc m�ine o sticl� de vin , �mi d� toat� cutia. Eu c�nd am auzit de asta am �nghețat. Cum s� intru pe poart� cu așa ceva. Dac� m-ar fi prins m-ar fi dat afar�. Dac� au v�zut c� așa nu merge cu mine au apelat la o alt� soluție.
- Uite aici o sut�! Teduci la alimentara și ei de ei :� Mult ieftin și bun� zic ei r�z�nd. Ei o p�ine, ei de 20 de lei niște salm... și o sticl� de vin. C�nd am auzit de vin iar m-a luat cu fric�.
- Las� c� te aștept eu la gard și o dai pe acolo, m� liniștește el.
Și a mers o dat�, a mers de dou� ori, dar știți cum e vorba aia :� �Ulciorul nu merge de multe ori la ap�. Unul din angajați s-a prins c� Mih�lceanu se tot ducea mereu la gard. P�n� s-a prins. Așa c� atunci c�nd eu i-am dat sticla a v�zut și respectivul. Ca s� nu ne toarne , Mih�lceanu la chemat și pe el �n atelier. Așa c� au golit-o �n trei. Mai t�rziu a aflat și maistru, așa c� dac� au v�zut c� �n patru nu le ajungea , a apelat chiar maistru la mine pentru cump�r�turi. Dar m-a și sc�pat de necazuri. Nimeni nu a aflat nimic. Iar eu mi-am dus misiunea p�n� la cap�t.
Acu c� f�cusem rost de bani am cump�rat un montaj rusesc a unui aparat simplu de radio , cu amplificare direct�, cu 6 tranzistoare. Trebuia s� urmez instrucțiunile la ansamblare. �sta a fost mai simplu, c� piesele erau deja montate pe cablaj, r�m�n�ndu-mi doar sarcina de a lipi doar 4 fire: cele de la difuzor și cele dou� de alimentare. Mi-a ieșit din prima. C�nd a v�zut tata s-a bucurat și s-a l�udat cu mine la toat� curtea. Ba mai mult c�nd am venit cu el la serviciu m-au felicitat toți și mai ales Mih�lceanu cu Fane.
- Bravo m�i Griguț�. Așa m� alinta el. Ai f�cut �nc� un pas spre cunoașterea electronicii.
Dar nu m-am oprit aici. Am continuat cu achiziționarea de noi montaje pe care le-am dus cu brio p�n� la cap�t. Dar nu aveam �nc� instrument. Un coleg de la școal� �mi d� un instrument , un miliampermetru de 20 mA, ca s� fac un instrument. Ajutat și de unele scheme din �Cartea Radioamatorului�, unde erau c�teva , construiesc un mic aparat universal. Dar la �nceput nu avea prea mare precizie, dar era bun pentru mine. Și mai ales aveam satisfacția unui lucru f�cut de m�na mea.

Marin56.blogspot.com

De la: _Ingrid, la data 2013-04-23 10:56:50Marine, ti-adusei muzica

www.youtube.com/watch?v=x3tRS9TlOiA

Place?

Da și tu repede ! Sigur c� �mi place. Mie �mi place toate muzicile care �mi g�dil� urechile �n mod pl�cut...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-23 11:03:43

De la: _Ingrid, la data 2013-04-23 10:56:50Marine, ti-adusei muzica

www.youtube.com/watch?v=x3tRS9TlOiA

Place?

Da și tu repede ! Sigur c� �mi place. Mie �mi place toate muzicile care �mi g�dil� urechile �n mod pl�cut... [/quot

Asta drept recompens� la poveștile mele ?

Marin56.blogspot.com

Ei, recompensa!! Doar asa sa impart bucuria zilei cu tine!

Pai cum as putea sa cuantific povestile tale ca sa dau recompensa...........

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-04-23 19:56:58Ei, recompensa!! Doar asa sa impart bucuria zilei cu tine!

Pai cum as putea sa cuantific povestile tale ca sa dau recompensa...........

Valori discontinue...? Hmmm!

Uitai ceva important pentru ziua de azi. M� rog niciodat� nu e prea t�rziu! dac� nu vedeam la TV c� e sf Gheorghe...
Așa c� la Mulți Ani la toți Ghorghii și la toate Gherghinele...
dac� m� luam dup� cum�tru meu Gheorghe , acu pe fic�mea o chema Gherghina !

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-23 20:18:13

De la: _Ingrid, la data 2013-04-23 19:56:58Ei, recompensa!! Doar asa sa impart bucuria zilei cu tine!

Pai cum as putea sa cuantific povestile tale ca sa dau recompensa...........

Valori discontinue...? Hmmm!

Uitai ceva important pentru ziua de azi. M� rog niciodat� nu e prea t�rziu! dac� nu vedeam la TV c� e sf Gheorghe...
Așa c� la Mulți Ani la toți Ghorghii și la toate Gherghinele...
dac� m� luam dup� cum�tru meu Gheorghe , acu pe fic�mea o chema Gherghina !

Ai mei s-au luat dupa nasa...dar nu m-au strigat Gigi decat pana la 5 ani, apoi au stabilit ca celalalt nume e mai bun.Multumesc pentru urari, sa fie pentru noi toti!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Și uite așa mi-am f�cut noi prieteni. Mih�lceanu m� mai lua cu el la c�te un �ciubuc� cum spunea el. M� g�ndeam c� poate mai �mi iese și mie ceva, cu toate c� eram conștient c� nu m� v-a l�sa s� repar singur ceva, at�t c�t el este prezent. Misiunea mea era :
- Griguț�, tu duci geanta cu scule.
El mergea cu m�inile �n buzunar , �n țimp ce eu �i c�ram geanta lui. Era un diplomat cam mare. Era totuși destul de grea. C�nd ajungea unde avea �comanda� se lipea de obiectul muncii și nu se l�sa p�n� nu �l f�cea cum voia el. Cu aceast� ocazie am mai �nv�țat și eu cum regla imaginea , cum controla prezența tensiunilor.
- Uite la mine și �nvaț�! �mi spunea el deseori.
Și eram numai ochi și urechi.
Și cum și el repara destul de variate modele de TV , nici eu nu am stat cu m�inile �n s�n. �l mai ajutam la dat la m�n�, la c�te o scul�. Sau m� trimitea pe cas� sau pe acoperișul blocului, ca s� controlez starea leg�turilor �buclei� și a cablului de anten�. De multe ori acesta era avariat. Bine c� orice abatere de la program avea el grij� s� fie taxat. Și mai ales și �n folosul meu. Odat� �l chem la chiriașul nanei care avea și ei un televizor � Venus � pe l�mpi. A cam trebuit dou� ore ca s� �l fac�. Era cam dus. A trebuit s� umble și la acordurile cu ferit� ale bobinelor, și din calea comun� , dar și la blocul de canale, ca s� fac� imaginea c�t de c�t. Eu citisem prin c�rțile mele , c� nu este indicat a se umbla pe acolo. Dar nu l-am contrazis. Mai t�rziu aveam s� fac și eu la unele TV �uri cam același lucru. Odat� mi-a dat și el un ciubuc. Dar asta nu c� era așa interesat de mine , c�t ci pentru c� el nu avea timp. Era prins �n alt� parte. M� duce la om și m� las� acolo.
- Te descurci tu , c� ești b�iat mare, zice el r�z�nd , M� duce la omul cu TV-ul și pleac�. Era un Temp - 6 ca al nanei.
�Taci c� e bine, e la fel ca al nanei� zic eu �n g�nd. Cred c� o rezolv repede. A urmat �ntrebarea de rutin� și de baz�. Cu toate c� nu prea m� luam dup� ce spuneau clienții. De multe ori �n speranța c� vor sc�pa mai ieftin , d�deau ei singuri diagnosticul. C� de fapt TV a mers , dar asear� nu a mai vrut. In rest era ca nou! Multe din aceste replici mi-au �ngreunat activitatea. C� m� puneau de multe ori pe o pist� greșit�. El spunea una , eu c�utam alta , iar TV �ul avea alceva. �n fine �l desfac și constat c� o lamp� era ieșit� de la locul ei. Și tocmai cea �de inalt� Mai �mi fac eu de lucru , ca s� lungesc timpul c�t mai mult �n favoarea mea, dar și atent la client. De multe ori am g�sit defecte provocate de client. Numai pentru a pune la �ncercare pe un posibil depanator. Și aveam s� am și eu acești tipi de oameni. Unii chiar erau autotștiutori.
- Nu are nimic Tv-ul! Are sonor, dar nu are imagine . Iar alții:
- Nu are mare lucru , nu are sunet !
Am mai reglat și eu de ochii lui imaginea , cum mi se p�rea mai bine mie. Comutatorul de canale era tip bloc cu 12 ploturi. Pe l�ng� axul lui se putea intr-o duce o șurubelniț� lung�, cu care reglai niște miezuri de bronz sau alam� �n interiorul unor bobine. Asta f�cea ca s� se imbun�t�țeasc� imaginea și �n funcție de antena abordat�. Era un fel de adaptarea antenei la TV. �n fine termin. Omul e mulțumit. Nu era prea curios s� m� �ntrebe ce a avut. Spre deosebire de majoritatea , care dac� le spuneai ce a avut Tv �ul lui , �i �nc�lzeau cu ceva. Era la libera apreciere a depanatorului. De multe ori ca s� scap de ei , la unii le spuneam adev�rul, iar la alții mai � știutori� mai inventam defecte ascunse sau imaginare. De multe ori mergea. Omul �mi d� pentru osteneal� 200 lei, f�r� s� m� �ntrebe dac� sunt sau nu mulțumit. Unii mai m� �ntrebau. Alții li se p�reau prea mult , și atunci eram nevoit ca s� mai cobor stacheta spre nemulțumirea mea. De multe ori nu-mi scoteam nici drumul sau valoarrea piesei �nlocuite. C� ori nu credea ori nu avea bani . A doua zi �i raportam lui Mih�lceanu ce am f�cut .
- Las� asta zicea el r�z�nd. C�ți bani ți-a dat ? zicea el cu m�na �ntins� la mine.
Nu puteam s�-l mint, c� imi era fric� c� poate �ntreba. Așa c� �i d�deam toți banii. I-a luat , apoi zice :
- Hai i-a și tu 100 c� �i meriți. Da ce a avut?
Ei aici de fric� c� s� nu �mi i-a și pe �ia, am mai inventat și eu c� am mai schimbat o rezistenț� și un condensator.
- De m�ine vii și cu piesele schimbate.
- Bine ! zic eu ca s�-i fac pe plac.
Și am continuat s� fim o vreme prieteni. P�n� c�nd m-am insurat. Dup� aia nu l-am mai �nt�lnit. Se terminase ucenicia la el. La fel și cu Fane , colegul lui. Am aflat c� dup� c�țiva ani acesta a fost g�sit pe plaja Dun�rii �necat și despuiat de haine. F�cuse infarct , c� sufere cu inima. Probabil c� intrase �n ap� cu g�ndul de a face o baie. Baie care s-a dovedit pentru d�nsul fatal�. Și nici de Mih�lceanu , nu am mai auzit nimic. Dup� alți ani. mi-a spus un alt prieten de familie , care fusese și el prieten cu d�nsul , c� murise și el. Și era și el t�n�r. Cred c� aveau atunci cam �n jur de 35 de ani.
Ei dar cum pofta vine m�nc�nd , cum vine vorba, așa am p�țit și eu. �mi intrase acu �n s�nge. Dar cea mai mare problem� era , c� nu aveam clinți. Așa c� m� limitam și eu pe la rude sau prietenii acestora. Pe mulți i-am f�cut fericiți. Dar nu și pe toți. Multe defecte erau și noi și grele pentru mine. Nu posedam și aparatur� de laborator. Unele reglaje trebuiau f�cute cu Vobuloscopul. Așa c� m-am limitat la defecte ușoare. Unde nu știam sau nu se merita efortul , ziceam c� nu am piesa respectiv�. C� cost� mult, etc. Am schimbat și tuburile cinescoape. Dou� fiind și din vina mea, din cauza neatenției. Ce vreți neatenția cost�! Așa c� de multe ori �n loc s� m� mai cos , mai tare m� rupeam. Mai aveam și ghinion. Ca s� nu mai zic de desele electrocut�ri de la �inalt�. Dar nu m-am l�sat. Odat� eram s� și mor cu un magnetofon �n m�n� , care �l uitasem conectat la priz�, �n timp ce �l reparam. Credeam c� venise sf�rșitul pentru mine atunci. Nu am cuvinte ca s� descriu starea �n care eram și dup� aia. Acu nu v� mai scriam de p�țaniile mele. Ei dar dac� cu Mih�lceanu am terminat avea s� am alt� activitate dup� terminarea liceului. Am fost repartizat la revizia de vagoane Barboși. Acolo alt colectiv , alt� distracție. Vorba vine distracție. Dar și aici am cucerit unii oameni cu meseria mea. Cum toți erau de la țar�, a fost de ajuns unul s� se laude cu priceperea mea , c� mi-am f�cut dup� aia la clienți , c� nu mai dovedeam s� �i onorez. Pe mulți �i p�suiam , pe alții �i refuzam , ca s� mai triez și eu. La unele defecte trebuia s� cump�r traf sau l�mpi , ca s� nu mai zic de alte piese. Pe unele le puneam ,dar erau refuzate la export, c�nd auzeu c�t cost�. Așa c�, cu unele am r�mas o vreme pe stoc. Nea Lavric fusese primul . El sparse gheața. Dup� ce l-am rezolvat pe el, cu un TV cu integrate, hai și fecioru-su , care lucra cu el. Hai și maistru...Odat� venind de la un șef de echip� de pe linia Liești, unde reparasem un magnetofon �Tesla�. O parte din c�știg, �ns�, i-am dat conductorului c� nu scosesem bilet diferenț� de clas�. Iar acesta nu a vrut s� m� ierte , cu toate c� lucram la ei , și aveam legitimașie de clasa a II-a. Asta e ! Mai și pierzi! Așa a zis r�z�nd , și respectivul, dup� ce i-am povestit p�țania mea. Ei dar asta nu a durat mult. Ci o lun� și ceva. C� dup� aia m-a chemat �n armat�. Și așa �i fentasem cu studiile mele �nc� un an. Așa se face c� atunci c�nd am venit �n armat� cei de anul doi erau de v�rsta mea, m�nc�nd p�par� la fel ca bibanii de anul int�i, care erau mai mici ca mine. Dar acolo nu a contat ! � Unul pentru toți și toți pentru unul� Asta era deviza lor. Dar nu �nseamn� c� aici �n armat� nu am continuat , vr�nd nevr�nd, aplicarea cunoștințiilor mele. Dar asta dup� o perioad� destul de nasoal� și pentru mine. Adic� de perioad� , cum spuneau ei. Numai c� mi se p�ruse c� perioada asta a ținut cam mult la mine.
�ntr-o sear� dup� cititul presei �n dormitor, ne expediaz� pe la 19,30 , �n sala de mese, ca s� vizualiz�m telejurnalul. La un moment dat televizorul a �nceput � s�-i fug� imaginea �n sus. Cum nu se mai oprea �ncepur� toți g�l�gia. Cel care se ocupa cu aceste televizoare nu era prin preajm�. Enervat caporalul Anghel de atunci, se uit� dup� mine prin sal�. C�nd m� vede zice:
- Ce stai Grigoriule! Dute, fuga marș și oprește televizorul. Adic� f�-l s� nu se mai miște imaginea!
C�țiva soldați și mai ales de anul doi au protestat , crez�nd c� vrea s� se i-a de mine degeaba, neștiind aptitudinile mele.
- Ce ai cu el m�i ? �l vezi mai mic și gata de dai mare și tu ?
- Nu m�i! E depanator elctronist , zice Anghel. Hai m�i nu ai ajuns la el, zice mai departe Anghel , v�z�nd c� eu m� cam codeam. M� duc �n final și reglez de la spate butonul de baleiaj vertical. Imaginea se stabilizeaz� �ntr-un cor de satifacție al lor.
- Ia uite bibanul le are !
- Poi ce crtezi tu ? La plutonul A-A, avem numai oameni deștepți m�i! Ce știi tu?zice vesel Anghel.
�n fine seara a trecut cu bine. A doua sear� era și responsabilul cu Tv-urile. Era un biban , care se l�udase și el probabil c� știe multe , numai ca s� mai fenteze și el armata , cum se zicea. Acesta m-a apostrofat:
- S� nu-ți mai bagi labele la TV.
M� uit la el surprins , dar numai zic nimic. Plec. Anghel și Tr�il� care fuseser� din �nt�mplare martori la discuția noastr�, s-a luat de el. Așa cum erau ei , și Tr�il� și Bejenaru, nu suporta ca s� se i-a cineva str�in de la alt� arm�, de oamenii lui. At�ta i-a trebuit. Numai �n culcaturi l-a ținut pe bietul om, p�n� s-a terminat telejurnalul. Ei dar apogeul era s� vie , c�nd am schimbat macazul cum se zice. Mutarea mea la bazinul de ap� al orașului.

Marin56.blogspot.com

Aveam s� �mi aduc aminte mereu de cuvintele lui nea Popa:
- Ei acu ai prins și tu coaj� poți s� te apuci și tu de reparat, zice �ntr-una din zile nea Popa, v�z�nd c� mi-am mai �mbog�țit cunoștințele. C�nd te apuci de reparat, nu lua multe și nici prea grele, ci �n limta posibilit�ților. tale. Așa c� atunci c�nd te duci la om s� mai c�știgi și tu c�te ceva, s�-ți ias� și ție un ban muncit. Asta este o meserie b�noas�, mai ales dac� o st�p�nești bine.
- Ei dar eu ne le cer bani !
- Poi atunci nu te mai apuca de ea! zice el r�z�nd. Ce te duci la om ca s�-l �ntrebi numai de s�n�tate? Dar munca ta ? Dar piesele ? Nu cost� și ele? Dar timpul pierdut? Ai s� vezi tu ! C�teodat� ai s� zici: mai bine e s� stai la umbr� sau la soare dec�t s� te chinuie ore un defect. C� nu ai s� poți repara de la �nceput chiar totul. Și cel mai priceput reparator, tot mai are mereu de ceva de �nv�țat. C� sunt multe feluri de defecte și unele sunt curve... Adic� ascunse...Vezi c� ai s� ai de-a face cu tot felul de oameni. Unuii mai sc�rțari ca alții. Unii sunt �n stare s�-ți de-a și haina de pe ei, iar alții se mulțumesc și cu un � mulțumesc� care de multe ori nici pe �la nu ți-l d�. De aceaia aici nu poți s� lucrezi cinstit , oric�t ai vrea tu. Nu poți s�-i schimbi o siguranț� și s� pleci. Mai trebuie s� mai și inventezi defecte! C� altfel ...? Tu nu trebuie s� mai și c�știgi? Dac� o ții așa mai bine las�-te de meseria asta.
Tot timpul m� �nv�ța c�te ceva nou nea Popa. Aveam s� țin minte tot și toate aceste sfaturi ce mi-or prinde odat�. Și c�t� dreptata o s�-i dau, c�nd peste ani, c�nd aveam s� �i urmez at�t meșteșugul c�t și unele sfaturi. �nainte de a pleca �n armat�, am mai dosit niște bani deoparte și nu m-am l�sat p�n� nu am mai luat un montaj de radio. De data asta era desf�cut. Trebuia s�-l construiesc singur. Conform schemei am implantat toate piesele. C�nd a fost gata, am conectat bateria și s-au auzit primele sunetele ale muzicii, din prima. C�nd l-am f�cut eram la tanti Lili. S-a bucurat și ea nespus, c�nd l-a auzit c�nt�nd:
- Bravo m�! Ține-o tot așa. Poate te uiți și la aparatul �la al meu s� vezi ce are , poate reușești s�-l faci s� c�nte. Mai m� i-au cu el...
Tanti Lița de la București, avea un radio vechi , nemțesc spunea ea. Era incastrat �ntr-o cutie metalic� roșie. Numai știu exact ce marc� era, parc� � Pionier� dar carcasa era scris� �n rusește. �n el erau piese nemțești și ambalajul rusesc. C� nici nu mai știau a cui firm� era. Și cum �n opinia ei � se stricase� tanti Lița , l-a f�cut cadou m�tușii Lili.
- Vezi trebuie reparat, dar �n rest merge , a asigurat-o ea.
�l desfac și dup� o vizualizare atent�, �mi fac o idee c� nu ar avea nimic. Nu am constatat nici un defect . L�mpile erau toate la locul lor, piesele nu prezentau urme de supravoltaj,... C�nd l-am scos afar� din cutie și l-am alimentat de la priz�, a luat-o.
- Gata merge l-ai și f�cut , m� �ntreab� bucuroas� și totodat� surprins� tanti Lili.
�n prima faz� nici eu nu știam de ce merge. C� �nainte nu mergea. �l montez iar in cutia metalic�, și surpriz� iar nu mai mergea. �l scot din nou și urm�resc toate firele și semnificația bornelor. Cum nu prea știam prea mult� rus� pe vremea aia, dec�t alfabetul , v�d c� avea borne de anten� și priza de p�m�nt. C�nd �l scot afar� iar c�nt�. M� uit mai atent și v�d un fir tip pamblic� care avea la cap�t o banan�.
- Aha , zic eu. i-a ieșit banana din borna de anten�. Are o anten� interioar�.
Am cuplat-o și am �nchis iar aparatul. De data asta a mers.
- �ți trebuie o anten� exterioar� , zic eu.
- Dar la ce mai trebuie ? C� v�d c� merge și așa.
- Merge dar cu antena , prinzi mai multe posturi.
- Mie �mi ajunge și c�te se aud. Dac� merge Bucureștiul 1 și 2 ... mi-i suficient.
- M� rog cum vrei.
Și așa a r�mas. Cam doi ani a c�ntat, p�n� la moartea lor.
Și uite așa pe la rude mi-am desf�șurat ucenicia. Bine c� ele m� pl�teau rar și c�t le l�sa inima. Dar nici eu nu ceream.
Așa c� la �ntrebarea ce avea s� devin� de acu comun�, r�spundeam timid:
- C�t vrei și matale...
Și unii �mi d�dea 25 alții 50 rar mai vedeam și c�te o sut�. Asta la �nceput, c�nd fiind nevoit s� aplic sfaturile lui nea Popa , am �nceput s� ridic și eu stacheta.
De multe ori trebuia s� m� mulțumesc doar cu o cafea. Alții mai s�ritori nu se l�sau , p�n� nu m� punea pși la mas� șcu niște aperitive stropite cu vin, sau cu c�te o t�rie din belșug. Eu pe vremea aia nu beam . M� limitam la aperitive și la c�te o cafea. Și mai era și natural�. Chiar dac� costa 101 leu - Kg. Eu eram �nv�țat cu cafeaua. Doar �n fiecare dimineaț� nana f�cea c�te o cafea , și m� invita s� beau cu ea. Seara sau la pr�nz f�cea alta , așa c� ajungeam și eu s� fac ca babele alea dou�:
� M�i am fost la asta și noi, nu me-am v�zut de at�ția ani, .. și nici cu o cafea nu ne-a servit. Dar ele erau ghiftuite de cafele, c� le uitase și num�rul. Rar la insistențele lor mai sorbeam c�te un șpriț , dar și �la �mbog�țit cu sifon. At�t nana c�t și tanti Lili, mai �mi f�ceau rost de clienți, pe care �i știau ele. Dar nu pe toți aveam s�-i onorez. Pe o parte de lipsa mea de experienț� , și pe de o parte lipsa materilaleor, a sculelor și nu �n ultima m�sur� , a unui instrument mai bun. Cu ce aveam eu...De abia m�suram rezistențele sau condensatorii. Nu prea aveam mare baz� �n el. Mult mai t�rziu aveam s�-mi achițziționez și eu unul mai ca lumea. Un Ț-4323 rusesc. Era foarte bun , p�n� �ntr-o zi c�nd mi l-a cerut socru-miu dup� ani c�nd m-am �nsurat , și dup� dou� zile mi-l aduce praf. C� m-am și sup�rat. A trebuit de unde aveam , sau nu aveam , s�-mi cump�r altul. Spre nemulțumirea Rodic�i. Și cum nu erau prea ieftine la vremea aia !...
Dar cum spuneam s� revenim la perioada armatei. �ntr-o zi un soldat de anul II, v�z�nd c�te �nduram cu cea armat� , i se f�cuse mil� de mine.
- Ei bibane !
M� �ntorc și m� uit speriat �n spate. C�nd �l v�d m� sperii la �nceput. Eram și la WC. Cum nu se putea mai r�u pentru mine. �mi și spuneam �n g�nd:� �sta o s� m� � f...� dar el zice:
- Nu te speria ! Știu de unde ești? Și mai ales c�t te freac� �ia. Uite nu ai vrea pe perioada c�t sunt eu plecat �n concediu, s� vii sus la pompe ca s� m� �nlocuiești? E colo sus pe deal , dincolo de carier�. Nu faci alceva dec�t bagi ap� �n unitate c�nd este.
- Da ! zic eu timid.
- Ei nu acu, dar am s� te țin minte și la var�, am s� te chem. Ce meserie ai ?
- Electromecanic , zic.
- Perfect de asta am și nevoie.
Asta a fost cam prin luna Ianuarie. Dar luat de valul instrucției, am și uitat de discuția purtat� de el. Chiar și uitasem complet de ea. Zilele care au urmat , s-au desf�șurat normal cu aceleași neajunsuri pentru mine și mai ales c� era și iarn�, iar asta f�cea armata și mai grea. C�nd a veni prim�vara, deja și gradații �ncepur� s� o lase mai moale. Dar nu și de tot. C� , ziceau ei , s� nu neurc�m �n cap, sau s� ne d�m la b�rf�, sau s� uit�m de armat�. Era de acu cam �n luna Aprilie. A trecut și Mai. Am mers și la Capul Midia. C�nd ne-am �ntors, �ntr-o zi iar m� abordeaz� cel de anul doi.
- M� mai ții minte? Ast� iarn� ți-am promis c� te voi duce la o stație de pompe de pe deal ?
- Da ! zic eu cam nesigur.
- Ei uite acu a venit timpul. Eu trebuie s� plec �n concediu. Hai cu mine la adjutant. El este și o s� fie șeful t�u direct, de acu �nainte.
- Dar trebuie s� cer voie... zic eu șov�itor.
- Bine hai am�ndoi!
�ntr�m �n dormitor . La vederea lui, gradații strig:
- Atențiune!
- Continuați zice omul meu. Eu merg la Bejenaru. El �i povestește cum st� treaba.
- Eu nu am nimic �mpotriv�, numai s� vrea și lentul!
- Se rezolv� �l asigur� el. Vorbește adjutantul cu colonelul...
- Și acu ce vrei ?
- Las�-l s� mearg� cu mine la adjutant. S� vedem dac� �l vrea.
- Bine du-te! Vezi vii și-mi spui ce ai f�cut ! �mi amintește sergentul.
- Sigur ! �l zic eu.
Intr�m pe scara ofițerilor, și ne oprim la o uș� , unde scria adjutant. Bate el la uș�. De dincolo :
- Da ! Intr�!
Intr�m am�ndoi.
- Știți tov. Adjutant, am g�sit om care s� m� �nlocuiasc�.
- Da ? Cine el ?
- Da !
- Ce meserie ai �n civilie? m� �ntreab� și adjutantul
- Electromecanic!
- Bravo! De asemenea om am nevoie.
- Știți !..., spune mai departe soldatul. El e un b�iat nec�jit. Nu are mama și nici tat�, ...e orfan. E b�iatul de care v-am povestit eu mai demult.
Hot�r�t lucru erau puși la curent cu cele mai mici am�nunte.
- Știi s� lucrezi cu electro-pompele?
- Poi cred c� da ! Am �nv�țat despre motoare și pompe, pe c�nd eram la liceu.
- Perfect acu ai ocazia s� și lucrezi cu ele. Dute dup� elctrician , s�-l testeze, și dac� trece de el, du-l sus la pompe. I-al și pe Stelic� instalatorul...
- Dar, ai mei ? zic eu �ngrijorat. Ce o s� spun� dac� lipsesc at�t?
- Las� c� vorbesc eu cu Bucur. �i zic eu.
La elctrician nu am sta la discuții prea mult. El era omul care voia s� te vad� la practic�. Dar le-a pl�cut �n general de mine la am�ndoi. Așa c� �mpreun� cu Stelic�, am urcat toți patru pe deal la stația de pompe. Dar �nainte am cerut totuși permisiunea sergentului. Ca s� știe și el unde sunt. C� știam eu ce știam. Nu degeaba am m�ncat at�ta p�par� de la el, at�tea luni. Ajungem dup� o juma de or�. Cum stația se afla cam �n v�rful dealului, a trebuit s� o lu�m pieptiș . Ajungem și dup� ce �mi arat� și m� pune s� �nv�ț cum stau lucrurile acolo, se declar� mulțumit și sunt acceptat �n unanimitate. Mi-a pl�cut locul. Chiar nici nu visam eu ce baft� aveam s� am. Dup� at�tea cazne , iat� c� a venit și zile de relaxare și senine pentru mine. Cel puțin așa credeam eu la �nceput. �n ziua aceia m-am �ntors iar la pluton. Urma ca a doua zi, dup� ce eram trecut �n ordinul de zi , s� fiu transferat acolo. C�nd ajung �n dormitor, deja toți erau puși la curent. Așa c� m-au �nt�mpinat cu o avalanș� de �ntreb�ri. Cel mai curios s-a dovedit Tr�il� și Bejenaru.
- Ei ce ai f�cut ? gata de m�ine ?
- Cum a fost ?Ai trecut ?
- Gata ! zic eu z�mbind.
- Acu s� vedem ce zice lentul, doar știi cum e el ! zice prudent Bejenaru.
- Ei las�-l dac� Colonelul o s�-l lase... ce mai conteaz�?
- Ei parc� tu nu știi cum e el?
- Bravo, Grigoriule ! m� felicit� Țugneanu precum și alți soldați de anul doi. Te-ai orientat ! Mai trage și tu armata pe p... cum fac și alții.
- Las�-l m�i s�racul! C� a venit și vremea lui. Și așa a cam tras-o!
�n fine seara a urmat f�r� alte probleme, cu mențiunea c� Bejenaru a schimbat plantonul de bucurie c� �i p�r�sesc , și m-a pus pe mine. Și binențeles, ..Da! Ați ghicit! .. Planton sch. II. Schimbul 1 și 3 ocupat...
- Asta așa de plecare ca s� nu cumva s� uiți de armat� , �ncearc� el s� se dezvinov�țeasc�.
Da nu g�sise nici el alt� rim�...
- Hai m�i și tu , nu ai g�sit altul? M�ine o s� vrei ap�! Zise șoferul de anul doi care �ntotdeauna a �ncercat �n limita posibilit�ților s�-mi ușureze c�t de c�t viața.
- Ce? vai de capul lui! Poi numai s� �ncerce! �l aduce lentul pe sus de acolo de pe deal, numai cu masca pe figur� și �n viteza cea mai mare.
- M�i al dracului om... , zice și Popa r�z�nd . Acu ce mai ai cu el ?
Toate ca toate , dar dac� �nainte m� mai prindea somnul, acu am stat treaz toat� noaptea cu tot felul de g�nduri �n cap:
� Oare ce o s� zic� m�ine lentul ?� ��mi v-a da voie ?� �Oare cum o s� fie acolo?� Eul meu se �mp�rțise iar �n dou�. O parte era bucuros, iar o alta m� avertiza s� nu m� bucur prea tare.�
Veni și dimineața. Restul zilei se desf�șur� normal, p�n� la inspecția de dimineaț�. St�team ca pe ace. C�nd veni lentul se uit� cam cu un ochi la mine. � Probabil c� �l pusese la curent colonelul sau poate adjutantul. � Eu, dup� ce termin� inspecția atac :
- Tovar�șe locotenent Bucur! Sunt soldatul Grigoriu, permiteți-mi s� raportez!
- Zi ! zice el , d�ndu-mi seama dup� intonația glasului c� deja știa ce aveam s�-i spun.
- Soldatul de anul doi de la Compania II-a , m-a propus cu ajutorul tov. Adjutant ca s� merg de azi la stația de pompe de pe deal.
- Da ! Știu! M� asigur� el �ntorc�ndu-se spre mine. Mi s-a raportat. Dute , dar ai grij� ce faci acolo, și am, pretenția ca �n fiecare dimineaț� s� vii aici la raport, cu tot armamentul.
C�nd aud s�-mi cad� fața.
- Da am �nțeles ... ! zic eu cu jumate de gur�.
- M�i ai �nțeles ? vrea el s� se asigure din nou.
- Am �nțeles ! S� tr�iți ! țip eu , mai mult ca s�-i fac pl�cere , dar și de bucurie c� am sc�pat deocamdat� de el și de instrucție. Se uit� cam curios la mine.
- Bine dute sus și depune armamentul. Bejenaru mergi sus cu el și bag� armamentul �n rastel.
- Am �nțeles ! zice și sergentul.
Plec�m sus , �n timp ce lentul �i preg�tea de atac. Probabil c� pe undeva inamicul iar ne urm�rea. Și cum el avea o pl�cere nebun� s� ne tot atace, am r�suflat ușurat de data asta. Dup� ce scap de armament dau s� plec la nea Stelic�, și soldatul de anul II , ca s� preiau și inventarul cu toate mijloacele fixe. Bejenearu la plecare �mi spune:
- Vezi poate disear� , sau m�ine nu e ap�... c� te i-a mama naibii, zice el vesel.
Plec�m sus pe deal. Nici nu știu c�nd am ajuns. Dac� ieri mi se p�ruse drumul lung, acu de bucurie l-am f�cut �n zece minute.
- Ce te gr�bești așa ? m� atenționeaz� ceilalți. Las� c� ai s� ai tot timpul din lume. Mai ai de stat aici �nc� un an din toamn�. Iar acu suntem abia �n Mai.

Marin56.blogspot.com

Azi c�nd am trecut pe l�ng� ea , nu m-am putut abține s� nu o �ncerc. Era cam subțtric�... la mijloc, dulce ...., dar era și rece. Așa c� p�n� la var� se mai �ngraș� și ea nițel...
Braga ! Ce credeați?...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 16:43:58Azi c�nd am trecut pe l�ng� ea , nu m-am putut abține s� nu o �ncerc. Era cam subțtric�... la mijloc, dulce ...., dar era și rece. Așa c� p�n� la var� se mai �ngraș� și ea nițel...
Braga ! Ce credeați?...

Sigur ca braga...cine sa fi fost rece cu tine?!!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Uf ! Grea meserie și asta de scriitor! Dac� nu a fost cap , acu vai de m�ini. M-am apucat cu r�bdare de a corecta , completa, și aranja evenimentele c�t mai cronologice cu putinț�. Așa �mi trebuie ! la toate astea se mai adaug� și corectarea cu diacritice. Dac� scriam de la �nceput! Doar m-au atenționat mai de mult și nea Rahoveanu s� scriu cu ele. Acu ?... M� apuc� disperarea s� fac asta. �mi ea c�te zece minute o pagin�. Dac� �nmulțim iese... un an ... dar poate merit� efortul �ntr-o zi !

Marin56.blogspot.com

Cum , nu ai știut c� mi-am cump�rat p�s�ric�? E mare belea ! �mi omoar� urechile cu țipetele lui. Face numai prostii. Acu �și bag� capul �n cutia rotund� cu m�ncare și r�m�ne cu capul �n ea și cu coada și picioarele �n sus. Face și jonglerii la trapez...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 21:37:45Cum , nu ai știut c� mi-am cump�rat p�s�ric�? E mare belea ! �mi omoar� urechile cu țipetele lui. Face numai prostii. Acu �și bag� capul �n cutia rotund� cu m�ncare și r�m�ne cu capul �n ea și cu coada și picioarele �n sus. Face și jonglerii la trapez...

Un peste era mai bun: nu tipa si nu gainateste.
Si merge cu mujdei.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-04-26 21:43:09

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 21:37:45Cum , nu ai știut c� mi-am cump�rat p�s�ric�? E mare belea ! �mi omoar� urechile cu țipetele lui. Face numai prostii. Acu �și bag� capul �n cutia rotund� cu m�ncare și r�m�ne cu capul �n ea și cu coada și picioarele �n sus. Face și jonglerii la trapez...

Un peste era mai bun: nu tipa si nu gainateste.
Si merge cu mujdei.

�nseamn� c� nu ai avut acvariu ! Și acolo fac mizerie peștii. E mai mult� munc� cu ei. E pretențiosi.D� le aer, d�-le lumin�, d�-le m�ncare ... schimb�-le apa zilnic, la temp critic�, ca s� nu r�ceasc�, ei ce știi tu ?...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 23:03:40

De la: _Ingrid, la data 2013-04-26 21:43:09

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 21:37:45Cum , nu ai știut c� mi-am cump�rat p�s�ric�? E mare belea ! �mi omoar� urechile cu țipetele lui. Face numai prostii. Acu �și bag� capul �n cutia rotund� cu m�ncare și r�m�ne cu capul �n ea și cu coada și picioarele �n sus. Face și jonglerii la trapez...

Un peste era mai bun: nu tipa si nu gainateste.
Si merge cu mujdei.

�nseamn� c� nu ai avut acvariu ! Și acolo fac mizerie peștii. E mai mult� munc� cu ei. E pretențiosi.D� le aer, d�-le lumin�, d�-le m�ncare ... schimb�-le apa zilnic, la temp critic�, ca s� nu r�ceasc�, ei ce știi tu ?...

leii lu` Camataru` inca nu au stapan! daca-i vrei primesti bonus un...urs!

De la: Razzyy, la data 2013-04-26 23:16:45

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 23:03:40

De la: _Ingrid, la data 2013-04-26 21:43:09

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 21:37:45Cum , nu ai știut c� mi-am cump�rat p�s�ric�? E mare belea ! �mi omoar� urechile cu țipetele lui. Face numai prostii. Acu �și bag� capul �n cutia rotund� cu m�ncare și r�m�ne cu capul �n ea și cu coada și picioarele �n sus. Face și jonglerii la trapez...

Un peste era mai bun: nu tipa si nu gainateste.
Si merge cu mujdei.

�nseamn� c� nu ai avut acvariu ! Și acolo fac mizerie peștii. E mai mult� munc� cu ei. E pretențiosi.D� le aer, d�-le lumin�, d�-le m�ncare ... schimb�-le apa zilnic, la temp critic�, ca s� nu r�ceasc�, ei ce știi tu ?...

leii lu` Camataru` inca nu au stapan! daca-i vrei primesti bonus un...urs!

si familia Camatarilor!!!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Si eu am papagalnou. De fapt nu eu.
Se baga peste tot, sta mai mult in cap. Deja aterizeaza in cap.
E hazliu.
Iar eu am pus mina pe porumbelul de afara, Am intins mina si l-am mingiiat.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2013-04-27 00:05:02Si eu am papagalnou. De fapt nu eu.
Se baga peste tot, sta mai mult in cap. Deja aterizeaza in cap.
E hazliu.
Iar eu am pus mina pe porumbelul de afara, Am intins mina si l-am mingiiat.

N-am inteles daca ai sau n-ai papagal...probabil au parintii si-l obserrvi cand mergi la ei.
Partea cu porumbelul e interesanta, l-ai managaiat cand cloceste oul? sunt curioasa daca e cel din trecut, sau vreun pui rezultat Chiar, puii ce fac, nu oua tot la tine?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 23:03:40

De la: _Ingrid, la data 2013-04-26 21:43:09

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 21:37:45Cum , nu ai știut c� mi-am cump�rat p�s�ric�? E mare belea ! �mi omoar� urechile cu țipetele lui. Face numai prostii. Acu �și bag� capul �n cutia rotund� cu m�ncare și r�m�ne cu capul �n ea și cu coada și picioarele �n sus. Face și jonglerii la trapez...

Un peste era mai bun: nu tipa si nu gainateste.
Si merge cu mujdei.

�nseamn� c� nu ai avut acvariu ! Și acolo fac mizerie peștii. E mai mult� munc� cu ei. E pretențiosi.D� le aer, d�-le lumin�, d�-le m�ncare ... schimb�-le apa zilnic, la temp critic�, ca s� nu r�ceasc�, ei ce știi tu ?...

Chiar ca nu stiu...deci si pestii racesc?!!
Eu am avut acvariu cu hamsteri.
www.youtube.com/watch?v=eG_RdePf8yY
Foarte foarte dragalasi. Rodicuta mea pufneste in ras si acum cand isi aminteste cum a dus un hamster la liceu:
- vaaaaai, ce draguuut! dar nu ti-e frica sa nu-l calci, acasa?
- Nu, ca il tinem in acvariu!
- Daaaa? si nu se ineaca?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-04-27 07:41:52

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 23:03:40

De la: _Ingrid, la data 2013-04-26 21:43:09

De la: 9am_1497, la data 2013-04-26 21:37:45Cum , nu ai știut c� mi-am cump�rat p�s�ric�? E mare belea ! �mi omoar� urechile cu țipetele lui. Face numai prostii. Acu �și bag� capul �n cutia rotund� cu m�ncare și r�m�ne cu capul �n ea și cu coada și picioarele �n sus. Face și jonglerii la trapez...

Un peste era mai bun: nu tipa si nu gainateste.
Si merge cu mujdei.

�nseamn� c� nu ai avut acvariu ! Și acolo fac mizerie peștii. E mai mult� munc� cu ei. E pretențiosi.D� le aer, d�-le lumin�, d�-le m�ncare ... schimb�-le apa zilnic, la temp critic�, ca s� nu r�ceasc�, ei ce știi tu ?...

Chiar ca nu stiu...deci si pestii racesc?!!
Eu am avut acvariu cu hamsteri.
www.youtube.com/watch?v=eG_RdePf8yY
Foarte foarte dragalasi. Rodicuta mea pufneste in ras si acum cand isi aminteste cum a dus un hamster la liceu:
- vaaaaai, ce draguuut! dar nu ti-e frica sa nu-l calci, acasa?
- Nu, ca il tinem in acvariu!
- Daaaa? si nu se ineaca?

...Poate se aclimatizeaz�...sau cum e aia ?... se adapteaz� noilor condiții cum au f�cut și alte viețuitoare de acu miliarde de ani �n urm�...Nu v�d de ce și hamsterul ar inota? Doar e tot jivin� patruped� ce se �nrudește cu șobolanii....Nici nu am știut c� pisicile știu s� �noate. Am v�zut asta de mult c�nd am f�cut practic� la CFR , iar un nebun a aruncat o m�ț� �ntr-un vas mare metalic plin cu ap�. Un container ceva...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-27 09:32:51

...Poate se aclimatizeaz�...sau cum e aia ?... se adapteaz� noilor condiții cum au f�cut și alte viețuitoare de acu miliarde de ani �n urm�...Nu v�d de ce și hamsterul ar inota? Doar e tot jivin� patruped� ce se �nrudește cu șobolanii....Nici nu am știut c� pisicile știu s� �noate. Am v�zut asta de mult c�nd am f�cut practic� la CFR , iar un nebun a aruncat o m�ț� �ntr-un vas mare metalic plin cu ap�. Un container ceva...

upload.oradeahub.com/anunturi/3356447.jpg

Se tine in acvariu nu in apa!! pentru ca din orice altceva poate sa plece, este extrem de bun catarator si rozator.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-04-27 09:57:54

De la: 9am_1497, la data 2013-04-27 09:32:51

...Poate se aclimatizeaz�...sau cum e aia ?... se adapteaz� noilor condiții cum au f�cut și alte viețuitoare de acu miliarde de ani �n urm�...Nu v�d de ce și hamsterul ar inota? Doar e tot jivin� patruped� ce se �nrudește cu șobolanii....Nici nu am știut c� pisicile știu s� �noate. Am v�zut asta de mult c�nd am f�cut practic� la CFR , iar un nebun a aruncat o m�ț� �ntr-un vas mare metalic plin cu ap�. Un container ceva...

upload.oradeahub.com/anunturi/3356447.jpg

Se tine in acvariu nu in apa!! pentru ca din orice altceva poate sa plece, este extrem de bun catarator si rozator.

Ei și tu acu ! Știam c� se țin �n acvariu de sticl� C� am mai v�zut și eu pe la alții. Dar cred c� ar merge și �ntr-o cușc� de p�s�ri mai mare cu gratii.

Marin56.blogspot.com

M� g�ndeam c� totuși �n acel vas de sticl� le este cald , datorit� efectului de ser�. Așa pe c�nd �n cuști deschise ...

Marin56.blogspot.com

Am v�zut acu dou� zile pe History, c� cic� un aviator avea scris de extratereștri pe un carnețel un mesaj �n cod binar. De acord , dar eu știam c� numai cifrele se pot codifica �n sistem binar de ex : 1=1 2=10, 3=11, 4 =100, 5 =101, 6 = 110, 7= 111, 8= 1000 etc. Acu chiar dac� s-ar transforma literele alfabetului �n cod binar s� zicem , tot ar apare o problem�. De unde știau , sau de ce au transmis mesajul �n englez�? C� dac� era �n alt� limb� , rom�n� sau alta , alfel erau codurile , adic� secvența cifrelor 1 și 0 ... C� dac� alb = cu s� zicem 101100111011 in englez� , și wait care ar fi fost s� zicem 001111010101 . Nu ? Poi și atunci care e adev�rul ? Este real mesajul sau iar aranjamente de �n � luate c�te � m�...? Chiar vor s� pun� �n evidenț� existența extratereștrilor , printr-un fals sau o glum� bun�...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-28 17:18:49Am v�zut acu dou� zile pe History, c� cic� un aviator avea scris de extratereștri pe un carnețel un mesaj �n cod binar. De acord , dar eu știam c� numai cifrele se pot codifica �n sistem binar de ex : 1=1 2=10, 3=11, 4 =100, 5 =101, 6 = 110, 7= 111, 8= 1000 etc. Acu chiar dac� s-ar transforma literele alfabetului �n cod binar s� zicem , tot ar apare o problem�. De unde știau , sau de ce au transmis mesajul �n englez�? C� dac� era �n alt� limb� , rom�n� sau alta , alfel erau codurile , adic� secvența cifrelor 1 și 0 ... C� dac� alb = cu s� zicem 101100111011 in englez� , și wait care ar fi fost s� zicem 001111010101 . Nu ? Poi și atunci care e adev�rul ? Este real mesajul sau iar aranjamente de �n � luate c�te � m�...? Chiar vor s� pun� �n evidenț� existența extratereștrilor , printr-un fals sau o glum� bun�...

lasa ne m,a vere cu aia dp histori si extraterestri lor,,aia orice s ar intampla sunt de vina extraterestri

De la: 9am_750, la data 2013-04-28 17:32:41

De la: 9am_1497, la data 2013-04-28 17:18:49Am v�zut acu dou� zile pe History, c� cic� un aviator avea scris de extratereștri pe un carnețel un mesaj �n cod binar. De acord , dar eu știam c� numai cifrele se pot codifica �n sistem binar de ex : 1=1 2=10, 3=11, 4 =100, 5 =101, 6 = 110, 7= 111, 8= 1000 etc. Acu chiar dac� s-ar transforma literele alfabetului �n cod binar s� zicem , tot ar apare o problem�. De unde știau , sau de ce au transmis mesajul �n englez�? C� dac� era �n alt� limb� , rom�n� sau alta , alfel erau codurile , adic� secvența cifrelor 1 și 0 ... C� dac� alb = cu s� zicem 101100111011 in englez� , și wait care ar fi fost s� zicem 001111010101 . Nu ? Poi și atunci care e adev�rul ? Este real mesajul sau iar aranjamente de �n � luate c�te � m�...? Chiar vor s� pun� �n evidenț� existența extratereștrilor , printr-un fals sau o glum� bun�...

lasa ne m,a vere cu aia dp histori si extraterestri lor,,aia orice s ar intampla sunt de vina extraterestri

S� �nțeleg c� atunci c�nd oamenii bisericii nu știu s� explice unele fenomene fizice sau nu știu r�spunsul la unele �ntreb�ri , dau vina pe Dumnezeu, �n timp ce oamenii de științ� , pe Marțieni...

Marin56.blogspot.com

Uite ce pilda draguta am gasit:

Tot ce trebuie s� �tii despre via�� ai putea �nv��a de la Arca lui Noe...
Unu: Nu pierde barca.
Doi: Aminteste-ti ca toti suntem in aceeasi barca.
Trei: Fa-ti planuri in avans. Nu ploua cand Noe si-a construit arca.
Patru: Fii pregatit! Cand vei avea 600 de ani, e posibil ca cineva sa-ti ceara sa faci ceva cu adevarat important.
Cinci: Nu asculta criticile. Mergi inainte cu treaba care trebuie facuta.
Sase: Construieste-ti viitorul pe premise inalte.
Sapte: De dragul sigurantei, calatoreste in pereche.
Opt: Viteza nu e totdeauna un avantaj. Serpii erau pe arca impreuna cu gheparzii.
Noua: Cand esti stresat, pluteste pe apa o perioada.
Zece: Aminteste-ti ca Arca a fost construita de amatori, iar Titanicul de profesionisti

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"