Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Acu au ajuns la 41... nu de grade.
Spuneți voi dac� cei de la ProTv cu Happy hour-ul lor , nu au devenit de acu penibili? Mai era necesar oare s� se dea �n reluare scamatoriile lui Gog. M�car dac� era ceva mai nou. Chiar c� �ncep s� fie enervanti. Nu Gog ci cei care �l promoveaz�. De oarc� s-au terminat talentoșii din țara noastr�. Țara arde și baba se piapt�n�. Ce domnilor duceți lips� de senzațional.? B�gați și poveștile mele poate sunt mai educative dec�t ce se d� pe piaț�. Și asta dac� știți s� citiți printre r�nduri...

De la: GRINGOS, la data 2012-07-25 18:43:20Acu au ajuns la 41... nu de grade.
Spuneți voi dac� cei de la ProTv cu Happy hour-ul lor , nu au devenit de acu penibili? Mai era necesar oare s� se dea �n reluare scamatoriile lui Gog. M�car dac� era ceva mai nou. Chiar c� �ncep s� fie enervanti. Nu Gog ci cei care �l promoveaz�. De oarc� s-au terminat talentoșii din țara noastr�. Țara arde și baba se piapt�n�. Ce domnilor duceți lips� de senzațional.? B�gați și poveștile mele poate sunt mai educative dec�t ce se d� pe piaț�. Și asta dac� știți s� citiți printre r�nduri...

Ce te uiti si tu la reluari...oricum Happy Hour nu mai e demult de calitatea care imi placea mie...Maruta forteaza aiurea de multe ori. Mai mult ma intereseaza sa vad cum evolueaza lupta lui cu chelia,

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

- Da, dup� ce te �ntremezi, te plimb�m iar prin spațiu� �mi r�spund �n cor cei trei.

- Nu ! m� refeream la un loc pe aceast� palnet� , aici la voi!

- Poi parc� te �ngrijora plecarea la scoal�.

- Ei , ce tot at�ta școal� ! La voi cum e ? Tot așa faceți școal� p�n� v� plictisiți?

- Noi nu ne plictisim. Noi facem ca școala s� fie o pl�cere. La noi toți �nvaț� de mici și tot timpul. Așa c� nu au timp s� se plictiseasc�. Mai greu e cu fetele. Dar și din r�ndurile lor ies ingineri vestiți și navigatoare. Ba chiar pe o alt� așezare de-a noastr�, avem un cavaler al ordinului, o femeie. O cheam� Vera.

- Da aveți multe așez�ri din astea?

- Da ! Am �mparțit �ntreaga planet� �n sectoare. Fiecare sector au c�te un conduc�tor. Iar aceștia au �n subordine un alt grup numeros de popoare din mai multe galaxy și constelații. Dar predomin� roboții, dup� cum ai v�zut. Ei ne ușureaz� mult munca. Sunt și mai preciși. Acolo unde munca noastr� nu face faț� , �ntervin roboții.

- Da , m-ați convins. V�d c� sunteți ultra modernizați. C�nd �ncepe experimentul?

- �n timpul t�u , poimine. Numai bine o s� fie și Kurt de faț�.

- Chiar nu pot s�-l v�d și eu pe Kurt, mai �ncerc odat� sper�nd s�-I �nduioșez..

Cei trei se retrag �ntr-un colț și sporovoiesc ceva. Apoi se �ntorc. Zeno �mi spune:
- Dac� ți-i neap�rat�hai cu mine!
Uit�nd de starea �n care eram eu, m� reped s� m� dau repede jos din pat. Chiar m� și dau , dar c�nd ajung la uș� m� i-a iar cu amețeal�. M� sprijin de uș� ca s� nu cad. Cei doi v�d scena și vin s� m� ajute.
- Nu cred c� este o idee bun� �nc�, m� sf�tuir� ei.
- Gata mi-a trecut , zic eu �ncerc�nd s� fac doi pași.
Zeno m� lu� de m�n� și dup� ce parcurgem c�teva coridoare , intr�m �ntr-o rezerv�, unde pe un pat sub supravegherea atent� a doi roboți medici, era Kurt. Era conectat la un aparat pentru a putea respira. M� uit la el și �ntreb�tor la Zeno.
- Nu poate vorbi acu, mai așteapt� dou� zile. P�n� atunci o s� se recupereze. M� uit la el dezam�git, c� nu pot conversa cu el. Apoi Zeno se �ntoarce , f�c�ndu-mi semn s�-l urmez din nou. P�trundem pe un culoar lung, care aveau multe uși de-o parte și alta. Deschide o uș� și �mi arat� prima sal� �n care erau diferiți bolnavi. Pe jos era o cur�țenie , c� �ți era mil� s� calci pe jos. Și așa Zeno, mi-a ar�tat p�n� la cap�tul culoarului, toate saloanele cu bolnavi. La urm� c�nd ieșim afar�, m� �ntreab�:
- Ei , cum ți se pare aici la noi medicina?
- E mortal� , zic eu. Poi aici, tot s� te �mboln�vești. E o adev�rat� pl�cere , ași putea zice. Toți au grij� de tine , nu ca la noi. Unde uit� de tine , de Vineri p�n� Luni, iar dac� mai ai zile s� mai apuci și ziua de Luni,� bine! Aici aveți o bogat� asistenț� , chiar dac� e robotizat�.
- Cred c� acu ți-ai dat seama c�t de utili ne sunt nou� roboții. �nlocuiesc toate muncile noastre. Și sunt și cu mai mult simț de r�spundere. Toți �i program�m �n funcție de sectorul �n care �și desf�șoar� activitatea. Fiecar e cu munca lui. Alfel ce ar ieșiI?
M� declar mulțumit pentru ce am v�zut azi și �i cer s� m� �ntorc la mine �n salon. Simțeam c� dup� c�te am v�zut , c� iar m� apuc� amețeala. Zeno m� conduse �napoi. C�nd intru , era numai Nina care m� aștepta neclintit� l�ng� patul meu. La vederea mea , m� și lu� �n primire:
- Cum ți s-a p�rut activitatea medical� de aici? Nu așa c� difer� de la cer la p�m�nt , cu cea de pe planeta noastr�?
- Ce cer !?! jumate de univers aș putea spune.
M� urc �n pat și m� �ntind iar pe el. Mersul prin saloane, �și spusese cuv�ntul.
- Nu s-ar putea spune c� funcționați prea bine , domn Marin, �mi zice grijulie Nina.
- Ce te-ai f�cut și tu medic ? �ntreb eu.
- Nu dar, cei de aici mi-au �mbog�țit programul meu și cu ceva medicin� ce se practic� pe aici, pentru a avea grij� de tine Marinuș.
- Asta �mi mai lipsea acu! O d�dac� plictisitoare. O faci acu și pe asistenta?
- Poi ! La nevoie, �ți voi acorda primul ajutor�
- Ei nu m� �nebuni! De abia aștept s�-mi acorzi primul ajutor gur� la gur� , zic eu vesel.
- Ei ați v�zut ? deja simt c� v� simțiți mult mai bine�
M� uit la Zeno, M� uit la Nina și nu știam dac� s� r�d sau s� fiu serios. Zic totuși c�tre Zeno:
- Dac� ne dați la pachet și ceva aparatur� , � merge ! Eventual și o � roboțic�ceva�. Asta ca s� fie tac�mul complect�.
- Ce ? sare �n sus Nina, de mine nu � ți mai place?
- Ba , da ! Dar m� g�ndeam și eu la o posibil� rezerv� , c�nd tu esti la piața�
Vai ! Reușii s� o fac pe Nina , geloas�.
- S� nu-mi spui c� ți-a dat și lacrimile, zic eu.
Dar Nina nu �mi r�spunde și se duce �ntr-un colt al �nc�perii, �ntorc�ndu-se cu spatele.
- S� nu-mi spui c� și pl�ngi. La c�t� seriozitate e pe aici , m-ași mira foarte tare , s� aflu , c� cei de aici, ți-au dat și sentimente. C� , nu știu poate greșesc, dar v�d c� pe aici sentimentele lipsesc cu des�v�rșire��Sau poate m� �nșel! Sau or fi sub alt� form� , mai ascunse�Dac� nu r�d sau z�mbesc , poate asta nu �nseamn� c� nu au și suflet?�
Zeno se uit� curios la mine, dar nu zice nimic. �Sper s� nu se fi sup�rat , c� chiar c� m� externeaz� și m� trimite direct acas� cu un șut��
Parc� ghicindu-mi g�ndurile, Zeno, spune:
- Nu, dar tocmai ne-ai dat o idee. O s� faceți și voi parte din proiectul nostru.
M� uit la el și credeam c� glumește. De alfel ar fi fost practic imposibil s� v�d vreo reactie pe fața lor. Zic totuși �ntr-o doar� :
- S� nu-mi spuneți c� ne veți trimite cu �teleportorul �, pe mine și pe Kurt �la mine acas� ?
- De ce ? Te temi? Ar fi o experienț� unic� , pe care nu mulți muritori ar fi avut ocazia s� o tr�iasc�.
- Poate, dar aș prefer a s� merg cu nava lui Kurt.
- De ce ? navele noastre și mai ales cea cu care te-ai plimbat cu El Dor, nu ți-ar prii? E același lucru , numai c� nu vei ajunge �ntr-o lun� , ci �n c�teva secunde de ale voastre�F�r� s� se schimbe nimica, la tine sau la Kurt. Nu ar fi pentru prima data. Mereu facem asta , cei drept �nc� pe distanțe scurte� �ntre dou� așez�ri , sau �ntre dou� galaxy, sau dou� constelații�Dar acu abia aștept�m s� vedem și pe distanțe de mii de ani lumin� cum funcționeaz� aparatura.
- Și dac� m� �mpr�știați pe undeva �ntre Ursa Mare și Calea Lactee�?
- Ei , asta e norocul t�u, zice Zeno. �ntorc�nduse brusc cu spatele și ieși gr�bit afar�, l�s�ndu-m� perplex.
Nina se uit� și ea la mine contrariat�.
- Nici o problem� Nina, nu ai pentru ce sa-ți faci at�tea griji�o fac eu pe grozavul.

Ce m� uluiesc americanii! Au ajuns la 57. Un record absolut!Cred c� peste o s�pt�m�n� ajung la sut�...

- Nici nu-mi fac , r�spunde ea. Pentru tine �mi fac . Eu de cine o s� mai am grij�? Cui am s� mai accord euprimul ajutor.

- R�m�i aici dac� vrei și �i vei acorda ajutor lui Kurt , sau poate vecinului meu . Cred c� i-ar prinde bine�

- Poi am �nțeles c� mergeți am�ndoi, �mi aminti Nina.

- Las� c� vedem noi�Mai bine f�-mi o cafea repede�

- Nu se mai poate domn Marinuș.Dup� ultimele directive primate, te anunț oficial c� starea s�n�t�ții dumneavoastr� nu mai permite consumarea acestui semidrog.V� face r�u. Iar �n condițiile actuale, un preinfarct nu ar fi bine venit.
M� uit uluit la Nina.
- Dar ce s-a �nt�mplat cu tine Nina? Dec�nd �mi porți tu , at�ta grij�. C�nd eram pe P�m�nt, nu mi-a spus asta niciodat�. Ce ți-au f�cut? Cred c� ai devenit mai cic�litoare dec�t o nevast�. Oricum mi-a ajuns lecția asta. Abia m-ai convins ca pe viitor s� nu m� mai �nsor. �nc� o cic�litoare pe cap? Mi-ajunge una!
- Cum s� te �nsori? Dar eu ce sunt aici ? De mine nu �ți mai place? Dai divorț așa deodat� de mine. I-a vezi c� atunci c�nd ajungem acas� o s� ai viața lui Aldo Moro�
- Aldo Moro� zic eu surprins.
Ce nu știi cine a fost Aldo Moro?
Aldo Moro n�scut la 23 septembrie 1916 �n localitatea Maglie, Lecce A fost un important om politic italian și președinte al Partidului Democrația Creștin�.
A urmat liceul "Archita" din Taranto, apoi s-a �nscris la Universitatea din Bari, Facultatea de Drept.
A militat �mpreun� cu Giulio Andreotti �n cadrul Federației Universitare Catolice Italiane, al c�rui președinte a devenit �ntre anii 1939 și 1942.
A fondat �n 1943 la Bari, �mpreun� cu c�țiva prieteni, periodicul "La Rassegna" care a ap�rut p�n� �n 1945, c�nd s-a c�s�torit cu Eleonora Chiavarelli, cu care a avut 4 copii.
�n 1945 a devenit președintele mișc�rii "Movimento Laureati dell'Azione Cattolica" și director al revistei "Studium".
�ntre 1943 și 1945 �ncepe s� se intereseze de politic�, la �nceput ar�t�nd un particular interes componentei de "dreapta" socialist�. Ulterior, �ns�, puternica sa credința catolic� l-a indreptat c�tre mișcarea democreștin�, �n cadrul c�reia ar�ta de la �nceput tendința sa democratico-social�, ader�nd la componenta de "st�nga" din cadrul Democrației Creștine.
�n 1946 a fost vicepreședinte al Democrației Creștine și a fost ales �n "Adunanta Constitutiv�", unde a f�cut parte din comisia care se ocup� de formularea textului Constituției. Ales deputat al Parlamentului �n cadrul alegerilor din 1948, a fost nominat subsecretar �n cabinetul de externe al guvernului De Gasperi.
Devine profesor de drept penal la Universitatea din Bari.
�n 1953 a fost reales �n Camera Deputaților, a fost președintele grupului parlamentar democreștin.
�n 1955 a fost ministru al Grației și Justiției �n guvernul Segni, iar �n anul urm�tor a rezultat �ntre primii aleși �n consiliul național al partidului �n timpul celui de al VI-lea congres național al partidului. Ministru al Instrucțiunii Publice, �n urm�torii doi ani (guvernele Zoli și Fanfani) a introdus studiul educației civice �n școli.
�n 1959 i s-a �ncredințat secretariatul partidului �n timpul celui de al VII-lea congres național. �n 1963 a obținut transferul la Universitatea din Roma, �n calitate de titular al catedrei de Drept si Procedur� Penal� la Facultatea de Științe Politice.
P�n� �n 1968 a fost președinte de consiliu cre�nd o alianț� cu Partidul Socialist Italian, cu Partidul Republican Italian și Partidul Social Democrat. �ntre anii 1970 și 1974 devine ministru de externe, apoi din nou președinte al consiliului de miniștrii , p�n� �n 1976. �n 1975 guvernul Moro-Rumor �ncheie tratatul de la Osimo, prin care se cedeaz� definitiv Iugoslaviei cea mai mare parte a provinciei Trieste.
�n 1976 a fost ales președinte al Consiliului Național al partidului.
Moartea sa reprezint� momentul cel mai tragic petrecut �n urma conflictelor politice ale anilor '70 �n Italia �ntruc�t a fost r�pit �n 16 martie 1978 �n drum spre Parlament, unde urma s� inaugureze noul guvern și ucis la 9 mai 1978 de c�tre grupul terorist Brig�zile Roșii
M� uit cu și mai mare mirare la Nina. Nu o știam a�t de atras� de istorie.
- Ce-ți veni cu cel Aldo Moro?
- A , asta așa ca s� știi ce te așteapt�....și pe tine dac� �mi ieși din cuv�nt.
- Zeno , El Dor, Tod , unde sunteți? Nina mea s-a defectat. S� vie trupele de intervenție anti- tero...
- Nu ajut� la nimic domnule Marin, asta e o alt� directiv� primit� acu dou� zile pe c�nd z�ceai �mpr�știat , pe masa de operație.
�Mi-am g�sit beleaua cu Nina asta. Și asta cred c� din cauza acestor cavaleri ai ordinului...� zic eu �n g�nd. � Cred c� am s-o abandonez aici.
- S� nu-ți �nchipui c� ai s� scapi așa de ușor de mine, m� ameniț� ea.
Asta a fost pic�tura care a umplut paharul. � Cred c� nu e bine �ntotdeauna s� spionezi g�ndurile cuiva, f�r� ca aceasta s� se �ntoarc� �ntr-o zi și �mpotriva ta. �
- Normal , zise Nina.
�ncerc s� m� adun eliber�ndu-m� de cele g�nduri. V�d c� pot deveni și periculoase. �ncerc s� nu m� mai g�ndesc la nimic. Dar ce parc� pot? Mereu r�s�rea c�te o fracțiune de g�nd care se �nc�p�țina s� nu-mi dea pace. �ncerc s� m� g�ndesc acas� pe planeta mea natal� pe care am p�r�sit-o la �nsistența lui Kurt.
- A fost și obțiunea ta. Nu te-a obligat nimeni s� vii aici, �mi r�spunse Nina.
M� ridic enervat. C�nd ajung la uș� Nina m� oprește �ntreb�ndu-m�:
- Unde te duci?
- S� dau divorț de tine...și ies tr�ntind ușa.
Ajuns pe hol o i-au la �nt�mplare de nebun. �n goana mea m� lovesc de c�țiva locuitori, sau roboți, pentru mine tot aia era. Unii vocifereaz�. � Precis �știa sunt locuitori, dac� se aprind așa de repede.� zisei �n g�nd. �mi continuui periglin�rile la �nt�mplare. Nici nu mai știam pe unde s� o mai iau. Vroiam s� ajung undeva �ntr-un loc , unde s� fiu singur numai cu g�ndurile mele. Nu știu de ce , dar pașii m� duser� singuri la un hangar. �n el se odihnea nava prototip - TERRA-1. Parc� �mpins de la spate m� apropii de ea. V�z�nd-o, ispita pune st�p�nire pe mine. �Ce ar fi dac�...� M� urc in nav� și m� uit la ce aveam pe pupitru. Al�turi era acea casc� pe care mi-o puse pe cap El Dor. �Adic� ce ei pot și eu nu , las� c� le ar�t eu...� Cum am pus casca pe cap, m� g�ndi s� pornesc nava. Nava ascult�toare se ridic� �n liniște și p�r�si hangarul. Se �ndep�rtase binișor c�nd m� �nt�mpin� vechile peisaje. �ncerc s� m� �nscriu pe o traiectorie de recunoaștere , zbur�nd la mic� �n�lțime , cu vitez� la �nceput mic�. Asta așa p�n� m� obișnuiam. Dup� un timp relieful �ncepu s� zburde pe l�ng� mine și eu pe l�ng� el. Dup� ce ocoli �n mare vitez� creasta unui posibil munte, �n fața mea se desf�sur� o mare relativ liniștit�, de o culoare trandafirie. �Soarele� lor era cam pe la apus. Asta f�cea ca el s� se oglindeasc� �n �ntregime �n acea mare. Tot el o și �colora�. Apoi �mi veni ideea s� cobor �n ap� s� mai v�d fauna și flora din ad�ncuri. Nava se comport� uluitor de bine. Parc� era jum�tatea mea. Ce �i spuneam eu aia și f�cea. �mi aduc aminte de un basm citit �n copil�rie de Vladimir Colin � Cartea de Piatr�, c�nd acel b�iat ag�țat de coada unui zmeu, c�l�torea cu el . Și tot b�iatul �i sugera direcțiile pe unde zmeul s� o ia. Sau alta, c�nd F�t- Frumos reușii s� �mbl�nzeasc� m�rțoaga lui, fiindu-i apoi ascult�tor și f�c�nd tot ce �i cerea F�t- Frumos. �n cazul meu, nava era calul. �mi sugerez s� fie mai mult� lumin�. Și imediat niște proiectoare puternice, ce luminau intens, de o culoare alb� , m�tur� fundul m�rii pe o distanț� considerabil�. Mi-am continuat așa c�l�toria mea , preț de 15 minute. Din c�nd �n c�nd m� �nt�lneam cu diverși pești mai speciali dec�t cei de la noi, dar și cu multe alte plante și divese viețuitoare mari sau m�runte, �n parte necunoscute mie. Pe unele le-am ignorat. Deodat� apare �n fața mea un soi de peste, ce aducea cu rechinii noștrii. �ncerc s� fiu calm suger�ndu-i s� se dea la o parte. Mare mi-a fost mirarea, c�nd rechinul disp�ru din b�taia proiectoarelor. Trecu așa o vreme f�r� s� mai am alți musafiri, c�nd o alt� dihanie , care nu sem�na cu nici una din mamiferele de la noi, intr� �n plin �n mine. Șocul loviturii f�cu ca dihania s� fie electrocutat�, datorit� c�mpului protector al navei. Dar lighioana aia nesuferit� , probabil sup�rat� de acea scuturare, se lu� dup� urmele mele cu cea mai mare vitez�. Era s� m� ajung� din urm� c�nd m� g�ndi c� o raz� laser ar fi bine venit� ca s�-i stric pofta de m�ncare pe toat� ziua. Dar nici nu-mi terminai g�ndul bine , c�nd un jet de laser la pupa, o lovi �n plin. M� uit pe ecran și o v�d c� se las� la fund. �Așa �ți trebuie� fac eu �n g�nd. �Mai bine o capturam. O fi bun� la gust?� Merg mai departe. Nu m-am mai �nt�lnit cu nici o alt� lighioan� mai mare. Pești și iar�și pești. M� plictisesc de plimbarea pe fundul m�rii și �mi spun s� ies iar afar�. Nava ascult�toare ț�șni din ap�. Se ridic� �ncet , �ncet tot mai sus, dup� cum �i sugeram eu. C�nd am considerat c� eram destul de sus, o las s� planeze ușor., �ntocmai ca un vultur. Din c�nd �n c�nd �i mai schimbam și direcția. Dar pe c�nd admiram peisajul, o lic�riere argintie spre roșu , �mi atrase atenția. Se apropia o alt� nav� de mine. Cum nu primii nici un avertisment, �mi propun s� m� joc un pic cu ea. Așa c� accelerai, spre dreapta. Dar nava str�in� �și schimb� și ea direcția. O luai la st�nga , nava dup� mine. Orice f�ceam nu era chip s� scap de ea. Nici nu știam cine o conduce.� Poate un robot�, �mi zic �n g�nd. �ncerc s� accelerez c�t mai mult. Dar nici nava aceia nu st�tea cu m�inele �n s�n , cum se spune. M� ridic �n sus, aproape de ieșirea din atmosfera lor. Dar și nava aceia m� urma ca o umbr�. Atunci �mi trecu prin cap, c� aș putea s� o ating oleac� ., f�r� s� o distrug. Numai c� ea mi-o lu� �nainte. C�teva �nc�rc�turi energetice trecu pe l�ng� fuselajul navei mele. �n ultima clip� reuși s� evit impactul. Atunci f�r� avertisment r�spund și eu provoc�rii ei. Cum nu cunoșteam cu ce fel de arme mai era �nzestrate, ap�s pe un buton pe care scria ceva de genul � Foc �. Ap�s �ntr-o doar� pe el. Dou� drone ț�șni de la babord și tribord c�tre acea nav�. Pe una reuși s� o evite. Dar cea de a doua se r�suci c�tre nav� urm�rind-o. Nava luat� �n colimator se hot�r� s� fug�. Eu o urmai și m� g�ndi c� și o �nc�rc�tur� energetic� nu i-ar strica. Așa c� cele doua arme se �nt�lnir� f�c�nd nava s� se volatilizeze, �ntr-o mare de lumin�. Victorios o ocolesc și m� �ndrept c�tre cea ce se numea a fi niște munți. La �nceput numai i-am ocolit, studiindu-i. Nu prea creștea prea mult� vegetație pe ei. Unii spre v�rfuri erau chiar golași, l�s�nd s� se vad� natura rocilor sale. Cum sorele acela colora aproape totul �nspre roșu , cu greu ți-ai fi dat seama care era de fapt culoarea lor natural�. Pe c�nd �i traversam v�zui la c�țiva și c�te o peșter�. Dar amintirea celor trecute, unde eram s� mor �mpreun� cu prietenul meu Kurt, m� f�cu s� fiu precaut. Așa a trecut o or�. Deodat� simt c� mi se face foame. Asta m� f�cu s� pun cap�t c�l�toriei mele. Dar un g�nd nu m� sl�bea: � Cum mai ajung �napoi. ? � De plecat am plecat eu, dar �napoi ...?�mi veni ideea s�-i sugerez navei ca s� se �ntoarc� acas�. Dar acum asta nu mai mergea. Probabil c� nu fusese programat� și pentru �ntoarcere. �Ce era de f�cut.?� Atunci �mi trecu alt g�nd. Dac� aș �ncerca s� iau leg�tura cu unul din cei trei lideri... Nici nu-mi sf�rșii bine g�ndul , c�nd parc� cineva �mi șoptea �n ureche pe unde s� o iau. Mi se sugereaz� s� ap�s pe un buton aflat pe consol� . Dup� ce �l ap�s nava dup� ce vir� pe traiectoria unei curbe str�nse, se deplas� repede c�tre o construcție ce se z�rea �n dep�rtare. Așa am aterizat iar pe platforma AA-111, de unde abia plecasem. Pe c�nd nava se opri ieșii afar�. Pe pod , incadrat de doi roboți Zeno m� primi cu o apostrofare �n glas :
- Ei te-ai s�turat s� mai zbori? Acu te-am l�sat s�-ți faci damblaua, dar alt�dat� s� ne anunți de intențiile tale. Noroc c� dup� alarma dat� de Nina, te-am depistat și cu ajutorul g�ndurilor sugerate de noi , ai reușit s� conduci nava. Ba pe deasupra ți-am mai preg�tit și o surpriz�. Așa c� ca s� nu te plictisești cumva prea tare, ti-am mai trimis și o nav� pirat ca s� te r�zboiești cu ea. Nu �ți face grij� era o nav� teleghidat� de noi. Trebuie s� recunosc c� te-ai descurcat de minune, �n lupta cu ea. Cred c� nici El Dor nu s-ar fi descurcat mai bine.
M� simțeam tare m�gulit. Pe drum m� g�ndeam iar la Nina.� Iar trebuie s� dau ochii cu ea și s�-i dau iar explicații?�

De la: GRINGOS, la data 2012-07-25 18:43:20Acu au ajuns la 41... nu de grade.
Spuneți voi dac� cei de la ProTv cu Happy hour-ul lor , nu au devenit de acu penibili? Mai era necesar oare s� se dea �n reluare scamatoriile lui Gog. M�car dac� era ceva mai nou. Chiar c� �ncep s� fie enervanti. Nu Gog ci cei care �l promoveaz�. De oarc� s-au terminat talentoșii din țara noastr�. Țara arde și baba se piapt�n�. Ce domnilor duceți lips� de senzațional.? B�gați și poveștile mele poate sunt mai educative dec�t ce se d� pe piaț�. Și asta dac� știți s� citiți printre r�nduri...

Marineeee! Vedea-te-as pe hepilica! Dar , bre, ai mata resurse? Nu ca povestile n-ar fi bune, ele n-au fata comerciala, adica n-aduc reiting, si mata nu esti un bogatas sa-ti platesti capodoperele..
Doar daca te-ai duce acolo cu o peruca, in fusta si dezbracat pana la brau si sa dansezi Zorba Grecu,
asa cum era in videoclipul acela cu grecul si fiul sau, cu un talent sa se tina aia si publicul de burta si tavaliti pe jos. Altfel Maruta tot pe Clejani, pe manelisti, pe Zavoranca si pe Pepe ii invita, prize bre, la gura casca....

dac� e nevoie renunț și la fustiț�....și m� prezint și eu la Rom�nii au talent.

De la: GRINGOS, la data 2012-07-27 09:52:15dac� e nevoie renunț și la fustiț�....și m� prezint și eu la Rom�nii au talent.

Tu vii la campionatul de povesti...ar trebui sa te angajeze aia care fac zile de claca si nu au povestitor...dar oare mai face calaca cineva in zilele noastre?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

�știa au �nceput s� ticseasc� cutiile poștale, CU FLUTURAȘI TIP �BULETINE DE VOT� in care ni se arat� cum trebuie s� vot�m. Dar au avut grij� s� pun� și ștampila pe DA ! Și cu ROȘU ! Și asta ca exemplu , cic� ! De parc� noi nu am știi s� vot�m, sau cu cine trebuie s� vot�m. C� la o adic� tot treaba aia e. Noi vot�m pe cine vrem - și iese cine trebuie...O așa harabarabur� ca acu, nu cred c� a mai fost din �47. Am ajuns de r�sul Europei....

Premier� �n Georgia ! Și 78 de americani. Cred c� �mi citesc poveștile, ideeile și m�ine scot un film cu temele mele.

De la: GRINGOS, la data 2012-07-28 16:31:55Premier� �n Georgia ! Și 78 de americani. Cred c� �mi citesc poveștile, ideeile și m�ine scot un film cu temele mele.

Pune mana pe carte Bebi si invata engleza, ca astia te cheama azi maine la Holywood sa faceti filmul.
Sa stii ca americanii platesc bine !

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Camy , Faci și tu ca Kurt, m� pui s� �nv�ț imposibilul... V�d ca acu au ajuns la 80.

Veni și ziua mult așteptat�. Nu știu ei , dar eu eram cel mai emoționat , știind c� �primarii lor �mi vor permite s� asist la experiența � mileniului� � cum spuneau ei . De dimineaț� m� scol și o atenționez pe Nina s�- mi aduc� ceva de m�ncare.

- �mi pare foarte r�u , Mr. Marin , dar am primit directive ca ast�zi s� nu �ți dau nimic de m�ncare.

- Cum adic� , zic eu. Poi nu pot asista la acel experiment cu burta goal�.

- E mai bine așa.

M� uit la Nina și credeam c� glumește. Nu i-o fi trecut sup�rarea �nc�, zic eu �n g�nd. Ușa se deschide și f�r� un alt cuv�nt Zeno, �mi face semn s�-l urmez. �i fac semne disperat , duc�nd m�na la burt� și frec�nd-o de ea, in semn c� �mi este foame. Dar Zeno se face c� nu observ� aluzia. Sau poate s-a f�cut numai. �l urmez neliniștit. M� duce la salonul lui Kurt. C�nd intru �l v�d pe Kurt , c� m� �nt�mpin� vesel:

- Hei ce faci ? Te simți bine?

- Același lucru te-ași �ntreba și eu pe tine.

- Totul e OK, m� asigur� el. Trebuie s�-ți mulțumesc. �ți sunt dator cu o viaț�. Dac� nu erai tu...

- Cred c� nici tu nu te-ai fi aventurat acolo de unul singur.

- Poate...Hai c� suntem așteptați la camera de teleportare. Toat� suflarea planetei sunt cu ochii pe noi. Dac� va reuși experimentul o s� fim cei mai tari din univers, se l�ud� Kurt. M� al�tur grupului și o pornim c�tre acel laborator. Dup� c�teva coridoare și alte camere, ne trezir�m �n sf�rșit �ntr-o �nc�pere uriaș� , puternic luminat�, �n care mișunau o mulțime pestriț�. Mulți din ei , dup� cum cred c� v-ați dat seama, erau și roboți. Ei erau cei care porneau experimentul și tot din r�mdurile lor erau s� se al�ture experimentului. Camera unde trebuiia s� se desf�soare experimentul era separat� de cea comun�, printr-un ecran mare de sticl� sau ceva transparent. Deasupra trona un imens ecran ce se transmitea �ntreaga procedur� p�n� la finalizare. Era urm�rit de zeci și sute mii de ochi. Numai liderii așez�rilor erau �n interiorul acelei camere separate de noi. Ca de obicei erau și aici �nconjurați de sute de roboți. Se f�ceau ultimile verific�ri. Num�r�toarea invers� se declanș�. Liderii se retraser� mai �n spate �n timp ce restul roboților, se tot foiau care pe unde. �n mijlocul s�lii era o aparatur� ciudat�. Era ca un imens cilindru transparent. �n el avea s� intre pentru �nceput un robot. Probabil erau pe post de cobai , �n caz de nereușit� sau vreo defecțiune ceva, nu le p�reau prea tare de el. Se f�cu liniște. �n cilindrul din centru intr� un robot , care aducea izbitor cu un concet�țean de a lor. Greu I-ai fi putut deosebi. Concomitent cu intrarea robotului pe marele ecran ap�ru o constelație. Aceasta �ncepu s� se m�reasc�, �n așa fel c� stelele �ncepeau s� apar� una c�te una tot m�rindu-se și apropiindu-se. �n final o singur� stea mai mare și albastr�, �ncepu s� p�p�ie �n centru. Și aceasta se m�ri , d�nd la iveal� alte sase planete �nsoțite de un astru str�lucitor și galben. Era asem�n�tor cu sorele nostru, numai c� p�rea mai mic. Apoi din cele sase planete r�mase una singur� , care și aceasta se tot m�rea ajung�nd s� se vad� un oraș. Apoi și acel oraș se m�rea focaliz�ndu-se �n final o alt� �nc�pere asem�n�toare cu a noastr�. �n acea �nc�pere probabil c� urma s� se fac� teleportarea. Acu ecranul din centru se �mp�rți �n dou�. �n st�nga era sala noastr�, iar �n dreapta acea �nc�pere de pe planeta din acea constelație. Aici trebuia s� apar� robotul nostru. Kurt se uita și el emoționat la ecran . �mi spune c� eram �n leg�tur� direct� cu planeta Miro, din sistemul $#@%*(987) , iar constelația era Pegassus. Mai erau zece secunde dup� ceasul meu. C�nd cronometru ajunse la 5 , deja �nteriorul cilindrului se f�cu alb mat, , apoi de culoare verde. La 1 deja ap�ru o raz� albastr� �n interior, care ieși din acel cilindru și disp�ru. Cu ochi la marele ecran, v�zui c� raza se deplasa cu o vitez� uluitoare �n spațiu printre aștri și alte constelații și �n final se opri in camera de pe ecranul din partea dreapt�. Odat� raza albastr� ajuns� la destinație, intr� �n cilindrul de pe acea planet�. Apoi acesta se albi, ca apoi s� se fac� verde, iar c�nd lumina se risipi, ap�ru robotul nostru la ei. La vederea acestuia , izbucnir� din mii de piepturi urale. Experimentul reușise. Chiar și la noi liderii se �mbr�țișau �ntre ei. Dar r�maser� tot serioși . Nu mai spun de restul și de cei de pe cealalt� planet�. Cum eram conectați �ndirect și uralale lor ajunser� pe cale undelor la noi. M� uit la ceas. �ntregul experiment nu durase dec�t 5 minute. At�t era diferența de timp de c�nd raza albastr� �ncepuse s� c�l�toreasc� de la noi p�n� la ei. Kurt �mi spune �n final c� erau 50 de ani lumin�. Și el era bucuros. Eu z�mbeam și eu ca s� le fac și eu pe plac. Nu prea eram �nc� pe deplin convins. Dac� experimentul s-ar fi desf�șurat la noi, sigur �știa de la noi ar fi mixat imaginiile , ca s� par� c�t mai real. Ce era așa de greu s� scrie c� acel robot ajunsese pe acea planet� , iar planeta �n cauz� s� fie dup� colț? Dar m� rog tot ar fi fost , ceva și pentru noi. Dup� aceast� experienț� reușit� �n opinia lor, urma o a doua demonstrație. Se vehicula c� la cel de al doilea experiment s-ar trimite �oameni � de ai lor. V�d c� Zeno se apropie de un microfon și cere liniște. Se f�cu iar t�cere.

- Cet�țeni ai planetei Zirda! Dup� cum ați v�zut experimentul nostru de a trimite obiecte la mari distanțe a reușit pe deplin. Ca inginer care aparticipat �mpreun� cu voi la aceast� munc� laborioas�, aș fi total nesatisf�cut de reușita pe deplin, dac� nu am trimite și locuitori vii. De aceea m� ofer voluntar ca s� particip la acest experiment. Un murmur de voci umplu sala. Dup� ce se f�cu liniște la cererea lui Zeno, acesta continu�?

- De aceia zirdeni, voi p�și �n aceast� sal� și voi intra și eu �n camera de teleportare. Așa o numea Zeno, acel cilindru str�viziu. Nu cunosc din ce material era f�cut. La capitolul �sta Zirdenii nu erau prea vorb�reți. Așa c� si asta r�mase pentru mine , o enigm�.. Cred c� nici Kurt nu știa sau poate nu avea voie s� zic�...

�n timp ce Zeno se �ndrepta c�tre camera de teleportare, se f�cu iar liniște. Zeno se opri c�teva secunde �n fața cilindrului. �și ridic� m�na �n sus și o flutur� �n semn de salut. Apoi arunc� de pe el un halat simplu și intr� gol �n acea camer�. Un �ntreg personal robotizat preg�tea iar camera și tot ce era necesar pentru repetarea experimentului. Totul trebuia s� ias� bine. Doar era liderul lor. Num�r�toarea porni iar. Ecranul se diviz� iar. Dup� care ne arat� iar itinerarul cunoscut dinainte. Și lucrurile se repetar� iar de la cifra 5 . Raza albastr� de data asta f�cu un drum mai lung cu 2 minute. Dup� cum se foiau cei din zon� am presimțit c� ceva nu era �n ordine. P�n� și Kurt era neliniștit

- Ce e ? �ntreb eu pe Kurt.

Dar Kurt nu mai apuc� s� �mi r�spund� , c� raza ajunse la destinație s� v�zur�m pe Zeno materializ�ndu-se de partea cealalt� la fel de gol. Un urlet general izbucni. Experimentul era pe deplin reușit.

Dup� ce Zeno se echip� cu un alt halat, se apropie de camerele lor de emisie și vorbi:

Dup� cum vedeți acum sunt pe deplin mulțumit de reușita experimentului. Acum putem vorbi de un nou pas �nainte, f�cut de civilizația noastr�. Acum datorit� acestui experiment ne va permite s� cutreir�m tot mai multe sisteme și alte civilizații din univers, pentru a le cunoaște și a le unii. De partea cealalt� avui impresia c� totuși vorbele lui au o �nt�rziere, fapt normal av�nd �n vedere distanța mare dintre el și noi. Apoi Zeno continu�.

- Iar acu dragi Zirdeni și concet�țeni de pe aceast� planet� am pl�cuta pl�cere s� v� fac cunoscut un al treilae experiment. Zeno se opri s� fac� o pauz� , timp �n care crescu iar rumoarea din sala noastr� dar și de la ei.

�Oare ce mai pune la cale ?� fac eu �n g�nd.

- Știți foarte bine c� noi am fost vizitați de doi p�m�nteni. Unul care a fost adus de mult� ani �n r�ndurile noastre și un alt p�m�ntean . Ca semn al prețiuirii noastre faț� de el și mai ales de p�m�nteni, am venit cu propunerea de a testa aceast� instalație de teleportare, cu trimiterea celor doi pe planeta P�m�nt. �n felul asta vom testa aceast� nou� instalație și pe distanțe mai mari, dar am fi și mai aproape de planeta P�m�nt.

Eu c�nd aud simt c� mi se face r�u. �l trag de braț pe Kurt.

- Cred c� este o greșeal� ! Nu e așa c� nu de noi era vorba?

- Ba din p�cate...da ! Dar nu are de ce s�-ți fie team� Ai v�zut c� instalația se comport� foarte bine. At�t c�, a cam �nt�rziat un pic sosirea lui Zeno acolo.

- Bine dar p�n� la noi , tu singur spuneai c� sunt peste o sut� de ani lumin�. C�nd ajungem , sau mai ajungem ... �ntregi?

- Asta r�m�ne de v�zut. Uite-o și pe Nina! Chiamo ! O s� mergem tus trei la tine. Nu ai grij� am calculat cu aproximație de miliardimi de secunde poziția ta corect� pe strada ta. Cu puțin noroc am putea nimeri �n strad�. Dar nu cred c� e o problem�.

- Nu e o problem� ? V�d c� ne trimit goi. Vrei s� m� vad� cineva �n costumul lui Adam. Dac� m� vede cine nu trebuie sf�rșesc iar la ei dup� gratii...

- Nu ! stai liniștit, doar ești cu mine. Avem și aparatul meu ...

Nina primise pesemne ordine s� se prezinte și ea la camera de teleportare. Mai mult �mpins din spate m� apropii și eu de acel eșafod. Poi da , pentru mine era echivalentul condamn�rii la moarte. Tremuram tot, ca c�inele la injecție. Kurt �ncerca s� m� �mb�rb�teze.

- Uite o s� plece �nt�i Nina. Dac� ea ajunge bine plec�m și noi dup� ea. Aceasta f�cu parc� s� m� mai linișteasc�. � De asta nu au vrut aștia s� �mi dea s� m�n�nc?zic eu �n g�nd.

- Desigur , m� asigur� și Kurt.

Aparatele se puser� iar �n funcțiune. De data asta Kurt le d�du noile coordonate calculate de el. Roboții le introduse �n computerul lor și le analiz�. Apoi urm�rir� datele afișate pe ecran. V�d c� fac un schimb de priviri �ntr ei, mijloc pentru mine de a intra iar �n panic�. Kurt se apropie de ei și le zise ceva. Apoi aceștia �ncepu s� manevreze alte butoane și butonașe.

- Ce le-ai zis? �ntreb eu neliniștit.

- Ei distanța era prea lung� și a trebuit s� ajusteze noii parametri pentru acea distanț�. Acu se face prelucrarea datelor. Dac� le iese și lor, treaba e bun� și nu mai avem pentru ce s� ne mai facem probleme.

- Da pentru tine .. �ți este usor s� vorbești...

Apoi dac� datele au fost confirmate de tot personalul, se porni din nou num�r�toarea. Nina p�șea �ndiferent� �n fața mea. Dup� ea urmai eu. �n spatele meu era de data asta Kurt. Nina se oprește �n fața ușii. Aceasta se deschide.

- Nina te rog s� ai grij� de tine și s� ajungi bine. Eu la cine o s� trebuiasc� s� mai țip.

- Nu ai grij� , c� nu o s� ai norocul �sta, ca s� scapi așa de ușor de mine.

Apoi intr� in�untru �n cilindru. Acesta se �nchise. La fel ca �nainte de la cifra 5 se aprinse tot și toate. Urm�rii cu emoție traseul razei albastre. Aceasta dup� ce p�r�si sistemul lor se apropia vertiginos de al nostru. Ap�ru pe ecran și sistemul nostru solar, �n toat� splendoarea lui. Toate planetele erau la locul lor așa cum le l�sasem. Apoi raza albastr� disp�ru de pe ecran, motiv de neliniște și pentru mine și pentru ei. Kurt se uita cu �nteres la aparate.

- Dup� cum apare aici, Nina ta a aterizat cu bine pe planeta P�m�nt. Dar �nc� nu o vedem.

- Nu mai �ntru! zic eu b�t�nd �n retragere.

- Stai liniștit nu mai putem da �napoi. Ce or s� spun� cei de aici, c� ești laș.

- Mai bine laș, dar viu.

- Da știu asta e deviza voastr�. S� nu cumva s� v� implicți prea mult. V� este fric� de toate și de tot. De aia nu m� mir� c� �nc� sunteți �n aceast� faz�.

Cuvintele lui Kurt avur� darul s�-mi sporeasc� ambiția. Cum și eu eram �mbr�cat tot cu un halat, c�nd ajung la uș� �n timp ce se deschidea , las s� cad� halatul de pe mine. Nu de alta dar parc� nu eram de acord s� fiu analizat de toți. �ntru cu curaj �nainte. �mi zic �n g�nd : �ce o fi o fi. Poate am noroc�.

Din urma mea ușa se �nchise. Cred c� ajunsese iar cronometrul la 5 , c� fui inundat de o lumin� alb� l�ptoas�. Dup� care o durere cumplit� m� cuprinse. Apoi ultima mea imagine era o lumin� verde, care se schimbase �n albastru. Nu pot spune c�t am fost așa , c� m� �nv�luia tot felul de imagini sinistre, ceva ca niște tuneluri, spirale, ce se mișcau �ntr-un v�rtej nebun. Și toate astea erau puternic colorate de niște globuri , sau mingi �n toate culorile curcubeului. �n acest timp nu mai știam nimic de mine. �ntr-un t�rziu o alt� lumin� verde m� �nv�lui, schimb�ndu-se treptat �n alb l�ptos, apoi leșinai. Nu mai știam nimic de mine.

T�rziu spre sear� reușii s� m� scol. Eram �n casa mea �n sufragerie. Dormeam gol pe pat . M� dau jos din pat m� �mbrac �n grab� și ies afar�. C�nd ajung �n pragul buc�t�riei, Nina m� �nt�mpin� ca de obicei:

- Creatorule vrei s�-ți fac o cafea. Cred c� o meriți !


THE END

de Grigoriu Marin

The end, hai? deci ai notiuni de baza

Ce-i cu y-ul ala?

A, si semnatura - la romani uzual se pune intai prenumele si apoi numele:
Marin Preda, Mihail Sadoveanu, Ion Creanga, Marin Grigoriu Numai la scoala ne strigau dupa nume, ca prenumele puteau sa coincida.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Scuze ! �i� Și dac� �l chema Ion Ion, sau Marin Marin.. Vasile I Vasile, .care era numele șți care prenumele...?

De la: GRINGOS, la data 2012-07-28 20:06:14Scuze ! �i� Și dac� �l chema Ion Ion, sau Marin Marin.. Vasile I Vasile, .care era numele șți care prenumele...?

Ramane cum am stabilit, primul e prenumele
Stii cine a fost ani de zile directorul teatrului din Galati? Mihai Mihai

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Dup� cum am promis , o s� v� povestesc cartea �Captivi �n defileul panterei �. Poate unii o știu de mult sau poate alții au recitit-o. Eu am citit-o de dou� ori și mi-a pl�cut foarte mult. Era o carte �nteresant�. O citeam pentru prima dat� cand aveam 10 ani. Dup� un timp �ns� am pierdut-o. Așa c� o s� �ncerc s� o repovestesc așa cum o mai țin eu minte, chiar dac� unele �nt�mpl�ri din carte nu �și mai au aceiași cronologie. Poate la mine o s� ias� mai scurt�. Asta �n funcție de c�te faze o s�-mi mai aduc aminte. Dac� nu vreți votați NU sau dac� vreți - DA ! Tot e la mod� votul acu de la un timp.

De la: GRINGOS, la data 2012-07-29 12:15:39Dup� cum am promis , o s� v� povestesc cartea �Captivi �n defileul panterei �. Poate unii o știu de mult sau poate alții au recitit-o. Eu am citit-o de dou� ori și mi-a pl�cut foarte mult. Era o carte �nteresant�. O citeam pentru prima dat� cand aveam 10 ani. Dup� un timp �ns� am pierdut-o. Așa c� o s� �ncerc s� o repovestesc așa cum o mai țin eu minte, chiar dac� unele �nt�mpl�ri din carte nu �și mai au aceiași cronologie. Poate la mine o s� ias� mai scurt�. Asta �n funcție de c�te faze o s�-mi mai aduc aminte. Dac� nu vreți votați NU sau dac� vreți - DA ! Tot e la mod� votul acu de la un timp.

Pai ai fost sa votezi? ca se face cald mai tarziu...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-07-29 07:14:02

De la: GRINGOS, la data 2012-07-28 20:06:14Scuze ! �i� Și dac� �l chema Ion Ion, sau Marin Marin.. Vasile I Vasile, .care era numele șți care prenumele...?

Ramane cum am stabilit, primul e prenumele
Stii cine a fost ani de zile directorul teatrului din Galati? Mihai Mihai

Da-mi voie sa te corectez.. Mihai Mihail.

DESIGUR CONIȚA MEA ! SE PUTEA S� RATEZ O AȘA O OCAZIE . NICI NU SE DESCHISESE ȘI EU ERAM PRIMUL ...

V� place, nu v� place eu am s� pun prima parte de prob�...

CAPTIVI �N DEFILEUL PANTEREI

Dup� Vahtang Ananian

Era o zi frumoas� și �nc� cald� de toamn�. Soarele �și oferea cu ultimele puteri c�ldura ce o acumulase din var�. Nu se putea spune c� fusese zg�rcit. Fusese c�ldur� din belșug. Și parc� nici acu nu se �ndura s� fac� economie de ea. Era pe la amiaz� . Și �și spunea cuv�ntul cobor�nd razele sale ca niște suliți, peste �ntinderiile nesf�rșite. Era cam pe la ceasurile 13. Un grup de copii ce ieșir� de la școal� se duceau acas� tocmai �ntr-un sat vecin. Erau prieteni vechi. Cum la ei �n sat nu aveau școal�, f�ceau uz mereu de aceasta din satul vecin . Drumul lor șerpuia la poalele unor munți. P�n� �n satul vecin aveau oleac� de mers. Grupul era alc�tuit din cinci copii. Primul , care era probabil și conduc�torul grupului, �l chema Aso. Urm�torul cu un aer de protector, era Așot. Din urma lor , mereu pus pe glume era Gaghik. Dup� el urma o fat�, pe nume Șușik. �ncheierea o f�cea , Sarkis. Aso era fiul unui cioban de la colectiva din satul lor. Era cel mai stimat. Era �nsoțit de un prieten , un c�ine ciob�nesc , pe nume Boinah. �l știa de c�nd se n�scuse și se �mprietenise cu b�iatul. Iar acu erau de nedesp�rțiți. Nu de puține ori tat�l lui Aso, �l lua cu el str�b�t�nd munții �n lung și �n lat, cu oile la p�scut. Nu era loc de pe munte sau pester� s� nu-i fie cunoscut �n periglin�rile sale. Așot, era fiul unui v�n�tor de la ei din sat. Era și el foarte vestit. Cutreiera toat� ziua c�t era de lung�, toți munții și toate v�g�unele �n c�utare de v�nat. Rareori venea cu m�na goal�. Multe din secretele �n ale v�natului , i le �mp�rt�și și fiului s�u , Așot.. Gaghik era fiul unui fermier tot de la ei din sat. Ca și fiusu, era și el un h�tru pus pe glume. Era și el respectat de cei din satul lui. Sușik era cea mai cuminte fat� și totodat� și silitoare. Și ultimul Sarkis era fiul unui alt s�tean de la ei, dar tat�l lui era un �nfumurat , c� nu-i ajungea nici cu pr�jina la nas. Și Sarkis c�lca pe urmele lui tasu, asta f�c�nd s� �și atrag� antipatia și disprețul multora. Merser� ei o vreme p�str�nd drumul șerpuitor de la poalele munților. Dup� un timp Aso, se opri și le ceru s� fac� o pauz�. Ceea ce fu primit� cu entuziasm de copii și mai ales de Sarkis, care mereu se pl�ngea c� �l dor picioarele. �n timpul popasului , Aso le spuse:
- Ce ar fi dac� am merge pe munte , s� v� ar�t unde ducem noi oile la p�scut și v� ar�t și caprele de munte. Șusik și Gaghik se ar�tar� �nc�ntați. Mai puțin Sarkis și Așot. Dar p�n� la urm� consimți și Așot. Sarkis st�tea la �ndoial�. Deja cpoii p�r�sir� drumul și urcau acu voinicește creasta muntelui. Sarkis se oprise �n drum și se uita la ei nehot�r�t. Gaghik, care apucase s� fie primul, se opri și �ntoprc�ndu-se spre el, spuse:
- Du-te repede și te ascunde sub fustele mamei.
La auzul acestor cuvinte , lui Sarkis i se puse un nod �n g�t. Era gata s� și pl�ng� dac� nu i-ar fi fost rușine de b�ieți și mai ales de fat�. �și c�lc� pe inim� și p�r�si și el drumul , urm�nd poteca dar, nu cu prea mult� convingere. �n cele din urm� �i ajunse. C�lca din urma lor, tot �mpedic�ndu-se de grohotișul de pe munte. De multe ori se �mpedica și de c�te un bolovan mai mare. Era o mare pedeaps� pentru el aceast� expediție. P�n� și Șușik se descurca mai bine dec�t el. Aso era �n frunte p�șind voinicește. Din urma lui , �l urma și Așot. Și el era obișnuit cu drumețiile. Mai r�u era de ceilalți. Dup� o jum�tate de or� Aso, propuse s� se fac� un alt popas, dar nu prea lung. Dup� ce se mai odihnir� oleac�, Aso d�du comanda:
- Gata la drum !
Se urnir� toți și cu mai puțin� convingere Sarkis. Dup� el pauza nu se terminase. Voia s� țin� c�t mai mult. P�n� la urm� șterg�ndu-și ținuta se urni cam �n sil�. Pe c�nd urcau , �ncet , �ncet relieful se schimba tot timpul. C�r�ruia care se ghicea printre bolovani, urca necontenit și copii odat� cu ea. La un moment dat atinser� o cot� destul de �nalt�. Ajunser� pe un platou. Copii se mai oprir� un pic ca s�-și trag� sufletul admir�nd peisajul. De o parte și de alta doi pereți de munți aproape drepți, se ridicau separ�nd lumea lor de cea din munți. �n partea de sud, se zarea �n dep�rtare satul lor. Drumul pe care ei �l p�r�sir� decea p�n� h�t departe p�n� �n Valea Araratului, De aici munții parc� se uneau. Departe se vedeau și munții. Iar �n spatele lor se �ntindea Turcia, țar� care penru copii nu le producea prea multe amintiri pl�cute. Dar nu era timp de asta. Copii st�teau acu fericiți �n mijlocul naturii, ascult�nd c�ntecele a zeci de p�s�ri, care mai de care mai frumoase. Dup� ce terminar� cu admiratul, Aso �i gr�bi , spun�ndu-le c� mai au de urcat ,p�n� �n v�rf. Cu c�t urcau poteca pe care o apucaser� ei, pe nume � �Poteca Dracului �, cu at�t se �ngusta mai mult. La un moment dat ajunser� la intrarea �ntr-un defileu. De o parte era zidul munților, iar de cealalt� parte se c�sca o pr�pastie sub picioarele lor. Cum și poteca �ncepea s� fie �mpracticabil� , aceasta f�cea ca drumul lor s� se fac� mai anevoios. C�lcau cu grij� pe urmele celui din faț�. Cu m�inele se țineau de asperit�țile peretului, iar cu picioarel �și ficsau c�t mai bine poziția �n unele cr�p�turi. La un moment dat c�rarea devenise așa de �ngust� c� unii din copii nu mai avur� curaj s� mai �nainteze. Dar nici �napoi nu se mai mișcau. Cum Aso și Așot �zbutise s� treac� de partea cealalt� , aceștia �i �mb�rb�tau pe restul s� priveasc� numai la perete și s� nu se uite �n jos. Ba mai mult Aso , le �ntinse b�ta lui de care nu se desp�rțea niciodat�. Așa reușir� s� treac� toți. Cum trecur� de poteca Dracului, li se deschise o nou� priveliște �n fața ochilor. O mare �ntindere str�juit� de jur �mprjur ca o g�șeat�, de peretii unor munți �nalți. �n fața lor se deschidea o noua vale larg� plin� cu tot felul de arbori și arbuști. Printre ei se fug�reau diverse p�s�ri de culor și m�rimi diferite. Era un paradis. Sorele le juca cald și prietenos pe creștet. Era o mare fericire pentru ei. Aproape c� uitar� și de cas�. Gaghik descoperir� un arbust plin cu poame comestibile. Toți se aruncar� la el. Mai deoparte c�inele l�tra și el vesel la ei. Si orele treceau și ei alergau de la un tufiș la altul dezgolindu-le prada. �ntru-n t�rziu cand mai luar� și ei o pauz� , Aso le spuse c� ar fi vremea s� se �ntoarc� acas�. Dar copii erau prea fericiți, ca s�-l mai asculte cineva. �ntr-un t�rziu se st�rni un v�nt. Aso adulmec� aerul și simți c� �i �ngheaț� șira spin�rii. Motiv ca s�-i zoreasc� și pe ceilalți s� plece. Tr�ise ani buni �n mijlocul naturii și �i cunoștea toate meteahnele. Simțise un v�nt rece din nord. Acesta dup� spusele lui aducea z�pad�. Binențeles c� nici Așot și nici ceilați nu luar� �n serios avertismentul.
- Unde vezi tu z�pad� ? Nu e nici un nor pe cer , zise Așot.
- Da , dar mai este timp. Trebuie s� ne gr�bim c� mai avem mult de mers. Și nu aș vrea s� ne apuce timpul r�u, �nainte de a trece de Poteca Dracului. Cel mai primejdios loc de pe aici.

De la: GRINGOS, la data 2012-07-29 13:08:56DESIGUR CONIȚA MEA ! SE PUTEA S� RATEZ O AȘA O OCAZIE . NICI NU S EDESCHISESE ȘI EU ERAM PRIMUL ...

Serios? Atunci gata, imi iau barbatul sa ne ducem si noi!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

C�nd �ncercam s� postez , s-a blocat iar și, mi-am zis c� s� i-au asta drept un NU ! Ce s� fac ? aici numai este NIna ! ca s� m� ajute. Iar Kurt s-a f�cut c� plou� , tr�g�ndu-mi clapa, ne mai teleport�ndu-se. Sau poate s-o fi �mpr�știat pe undeva , sau au gerșit planeta... Am vrut s� o mai lungesc, dar am considerat c� era destul p�n� acu. Poate pe viitor inventez și p�rțile a doua și de ce nu și a treia la poveștile aflate �n curs. Dar mai t�rziu poate. Acum s� vedem �ns� prin ce au mai trecut cei cinci eroii ai noștrii plus c�inele și cum au reușit ei s� supraviețuiasc� stihiilor naturii...

Dar copii nu aveau urechi pentru cele spuse de Aso. P�n� și c�inele parc� simțea primejdia adulmec�nd și el aerul. Boinah se uit� la st�p�nul s�u și scheuna incetișor. Deodat� se st�rni o rafal� mare de v�nt și dup� ea altele. La r�s�rit deja ap�rur� niște nori ameninț�tori și negri.. �n c�teva minute nori acoperir� tot cerul. Un v�nt rece se sț�rni. De abia acu copii se deșteptar� și �l ascultar� pe Aso. Doar cunoștea mai bine dec�t altul natura. �ncercar� s� se �ntoarc� spre potec� , dar Așot �i opri:
-Nu vedeți ce furtun� s-a pornit? Nu vom putea trece de Poteca Dracului. Ce vreți s� c�dem �n pr�pastie. De abia ne puteam descurca cu vreme bun� , dar acu ?
-Și ce vrei s� facem.
-Hai s� ne ad�postim �n una din peșterile de aici. �ncercar� mai multe p�n� g�sir� una. Toate peșterile pe care le �nt�lneau aveau b�legar de capr� �n ele. �n sf�rșit g�sesc una curat� și destul de �nc�p�toare. Era și destul de lung�. Peștera r�suna de pașii lor , c�nd mergeau pe sub bolțile ei. Faptul c� era curat� �l intrig� pe Aso, dar nu le mai spuse nimic copiilor despre observația sa. Se cuib�rir� c�t mai bine și mai �n ad�nc �n acea peșter�.
-Asta p�n� trece furtuna , dup� care plec�m, le spuse Așot.
Dar Aso era de alt� p�rere. Dar nici nu voia ca s�-i sperie pe copii. St�teau cuminți �n ad�ncul peșterii aștept�nd ca v�ntul s� �nceteze, dar parc� dinadins nu voia s� se linișteasc�. V�ntul era nervos. Din c�nd , �n c�nd Așot mai ieșea afar� , dar se �ntorcea cu buza dezumflat�. Afar� parc� se dezl�nțuir� toate stihiile naturii. Nici vorb� s� se mai domoleasc�. Ba mai mult se l�s� și un �ntuneric de nep�truns. Frigul de afr� se �ntețea v�z�nd cu ochii. De c�te ori se �ntorcea Așot de afar� , se �ntorcea zgribulit. Numai Aso nu spunea nimic , privind la ei neliniștit. Trecur� c�teva ore bune. Timpul de afar� nu d�dea semne c� și-ar revenii. Ba mai mult C�nd Așot ieși iar afar�, acesta strig� la ei :
-Afar� Ninge !
La auzul acestei vești , toți s�rir� �n picioare. Nu știu dac� vestea asta �i f�cur� curioși , dar cred c� mai mult �i speriase.
Ieșir� toți �n gura peșterii. �ntradev�r afar� ningea cu niște fulgi mari ce erau fug�riți continuu de același v�nt vr�șmaș. Cu c�t ningea mai mult, cu at�t se punea mai mult� z�pad�. Deja se așternuse un covor gros . Poate �n alte ocazii vederea z�pezii i-ar fi �nveselit, dar nu și acum. Și Aso știa mai bine asta dec�t ei. C� nu era un prilej de bucurie. Pe c�nd st�tea afar� l�ng� Așot. , Aso �și apropie gura de urechea lui și �i spuse cu voce tremur�nd�:
-O s� ning� mult� vreme. Iar noi cu c�t st�m aici mai mult și aștept�m , cu at�t mai mult o s� fie mai greu , ca s� plec�m de aici. Dar Așot d�du din m�n� a lehamite.
-Nu vezi c� ninge acu cu fulgi mici, �ndat� se v-a opri și cum st� și v�ntul plec�m acas�.
Dar Aso d�du din cap.
-Asta e partea proast� dac� ar ninge cu fulgi mari , aceasta se v-a opri repede, dar așa ? C�nd ninge cu fulgi mici, asta face ca s� ning� mult� vreme.
�n alte teme de discuție poate Așot l-ar fi contrazis, susțin�ndu-si poziția. Dar acu. Nu avea �ncotro. Trebuia s�-i de-a crezare lui. El știa mai bine dec�t altul , cum e vremea la munte. Doar o știa de mic. Asta �l posomor� și mai mult. Dar nu voia s� se arate , ca s� nu-i sperie și pe ceilalți și mai ales pe fat�. Aceasta st�tea ghemuit� �ntr-un colț al peșterii tremur�nd. V�z�nd-o , lui Aso i se f�cu mil� de ea și se oferii s� o acopere cu abbaua lui. Ea rușinat� �l privea stingherit�, dar �i mulțumii. Nici ceilalți �n afar� de Aso, nu s-ar putea spune c� lor le era mai cald. Tremurau și ei cu r�ndul. Și nici Gaghik sau Sarkis nu le erau mai bine. Și ei tremurau. Și asta c� din pricina c�ldurii ce o avusese de dimineaț� , nimeni nu s-ar fi așteptat c� o s� se schimbe vremea . Asta a f�cut ca s� fie cam subțiri �mbr�cați. Toți erau �nc�lțați �n pantofi. Numai Aso era mai bine preg�tit de iarn�. Și asta din pricina portului. Cum st�teau ei așa aștept�nd ca vremea s� se ameleoreze, Gaghik fu primul care le aduse aminte c� le mai erau și foame. Cum mulți din ei �și consumase-r� pachețelele, nu mai aveau ce m�nca. Așot le ceru la toți s� �și fac� un inventar al genților. Așa c� pe l�ng� c�rțile de școal� ce le purtaser� cu ei, se mai g�si si trei pachețele. Așot le ceru ca acestea s� fie �mp�rțite �n mod egal la toat� lumea. Sarkis cam nu prea era de acord s� �mpart� cu ei m�ncarea. Dar nu avea ce face . Avea și el dou� feli de p�ine cu unt , pe care se mai odihneau și c�te o felie groas� de br�nz�. Gaghik mai avea un m�r. Sușik avea și ea dou� feli cu dulceaț�. Dup� ce termin� inventarul la toți , inventar ce nu prea se declar� mulțumit. Aso �și desf�cu și el traista sa. Așot se uit� la el cam curios.
-Las� c� tu nu faci parte de noi. Și nu ești la noi la școal�.
Așa era . Pe Aso nu �l d�duse nimeni la școal�. Dar asta nu era un motiv ca s� nu fie prieteni. Se cunoșteau de mult. De mici copii. Copil�rise ani buni �mpreun�. Și mai ales c� tații lor erau prieteni și cu tat�l lui Aso. Mereu era c�utat la st�n�. Doar de la el cump�rau majoritatea satului br�nz� și lapte de la el. Dar tat�l lui Aso, era prea ocupat cu oile , ca s� mai aib� și grija școlii . Și apoi cu cine se mai ducea iarn� și var� pe dealuri și �n munți, dac� nu cu Aso. Aso �i era baza. Lui Aso i-ar fi pl�cut la școal�. Voia s� �nvețe. Pe ascuns mai fura de prin c�rțile prietenilor lui.
Dar Aso , nu lu� �n seam� protestele lui. Scoase la iveal� o bucat� mare de br�nz� și o p�ine mare rotund� pe care le t�ie �n dou�. Ce r�mase le b�g� �napoi �n traist�, spun�nd c� mai este zi și m�ine. Restul le �mp�rți �n mod egal la toți. Cu ce mai aveau și ei, le ieșise o mas� bogat�. P�n� și Boinah, c�inele �și primi porția. Aso nu �l uitase. Porția lui se terminase repede. V�z�nd c� nu mai primește nimic se al�tur� st�p�nului l�s�ndu-se cu botul pe labe. Acu dup� ce m�ncaser� , parc� mai uitar� de griji și de necazul de afar�. Dar le era �nc� frig. Și se l�s� noaptea . Prima noapte petrecut� f�r� voia lor �n acel defileu. O noapte lung� și friguroas� la care urletul v�ntului ajungea p�n� la ei �n peșter�. Aso aștept� s� adoarm� toți. Apoi �și d�du jos haina lui lung� și mițoas� de oaie, cu care �i acoperi pe toți , c�t putu el mai bine. Apoi sprijin�nduși spatele de c�inele lui st�tu așa �nc�lzindu-se unul pe cel�lalt.

Și iat� c� se f�cu și dimineaț�. Prima dimineaț� . Primul care se trezi fu Așot. C�nd v�zu c� erau �nveliți cu haina lui, se rușin�
-Bine dar tu ?
Aso l�s� stingherit ochii �n jos. Nu voia ca s� fie pus �n aceast� postur�. Și doar a vrut s� se scoale el primul, ca s� recupereze haina , f�r� ca ceilalți s� afle.
-Eu sunt obișnuit. Nu de puține ori ne prindea iarna timpurie prin munți.
Așot ieși afar�. Strig�tul lui avur� darul s�-i trezeasc� pe toți.
-A stat ninsoarea !
Alergar� cu toții la intrarea peșterii. Dar ce v�zur� avu darul s�-i fac� s� r�m�n� pironiți cu gurile c�scate. �ntradev�r nu mai ningea. Ninsoarea se oprise. �n schimb se așternuse o p�tur� groas� de nea. Z�pada atinse cam jum�tate de metru. Prin unele locuri dep�șea chiar și un metru. C�t vedeai cu ochii �i �nt�mpin� o mare alb� de z�pad�. Așot și Gaghik o �ncerc� , f�c�nd c�țiva pași prin z�pada proasp�t depus�. Prin unele locuri ea trecea de genunchi.
- Eu nu plec p�n� nu m�n�nc, �și aduce aminte Gaghik. Asta �i readuse la realitate. O realitate crud�și nemiloas�.
- Poi ce s� mai m�nc�m, zice Așot ?
-Ar mai fi ceva . Parc� a r�mas ceva de ieri, zice Aso. Hai s� �mp�rțim ce a mai r�mas.
Se �ntoarser� iar �n peșter�. Se așezar� iar jos și dup� ce Aso �mp�rții ce mai r�m�sese , �n sase, le �mp�rții la fiecare.
-De ce la șase ? �ntrreb� Gaghik.
Aso l�s� ochii �n jos stingherit și ar�t� c�tre c�ine.
Dar și Gaghik l�s� și el ochii �n jos. Se simțea și el vinovat de cele spuse. C�inele a fost , este și v-a fi cel mai bun prieten al omului. Mai ales �n postura lor, era și el binevenit. Dup� ce m�ncar� se ridicar� ca la comand� toți �n picioare. Ieșir� din peșter� și o luar� voinicește lupt�ndu-se cu n�meții. Drumul era greu și imprevizibil. Cum nu se mai vedea nimic ce e dedesubt, se �mpedicau mereu de bolovanii ascunși sau nimereau �n c�te o groap� ad�nc�. Cel mai greu se descurca Sarkis. Avuse norocul s� nimereasc� o groap� mai ad�nc� , iar acu țipa dup� ajutor, dup� ce intrase p�n� la br�u �n z�pad�. Așot se f�cu c� nu-l aude și nici vede- �las�-l c� iese el�- zise el �n g�nd. Dar Aso v�z�nd c� d� disperat din m�ini ca o musc� prins� �n plasa unui paianjen, se �ntoarse și �i �ntinse b�ta lui. Apuc�nd de ea reuși s� ias� afar�. Acum se �nv�tase minte. Aștepta s� vad� cum este terenul și dup� aia c�ca �n urma pașilor lor. Dar și așa picioareșe lui alunecau mereu al�turi. Așot ca s�- l imboldeze, strig� la el:
-Mișc� mai repede c� te l�s�m aici, zise Gaghik. Și tocmai la prim�var� trimitem ajutoare.
Nu știu dac� amenințarea �n glum�, avuse efectul scontat, c� Sarkis o lu� voinicește și el , lu�ndu-se la tr�nt� cu om�tul. Așot �l tot privea cu coada ochiului, f�c�nd semn c�tre Gaghik. Dar și el era ocupat, c� o luase de m�n� pe fat� și o tr�geamai dup� el. Drumul anevoios le lu� cam o or�. �n alte condiții acesta era mai ușor de str�b�tut. Se apropiau �ncet , �ncet de poteca Dracului. Cu c�t se apropiau mai mult cu at�t drumul devenea mai dificil și mai primejdios. C�nd ajunser� la locul cel mai �ngust copii se oprir� speriați. Din cauza z�pezii ce c�zuse din abundenț� , c�rarea nici nu se mai vedea. Iar zapada c�zut� peste marginile pr�pastiei putea fi �nșel�toare. Orice pas grșit s-ar fi sf�rșit cu c�derea �n pr�oastie. Aso care mergea primul, sonda din c�nd �n c�nd cu toiagul lui ad�ncimea z�pezii si starea drumului. Intradev�r z�pada era �nșel�toare. Margini de drum se pr�bușir� ca fiind de fapt z�pad�. La un momnt dat copii se d�dur� �napoi speriați. Chiar și Aso se oprise și le f�cu celorlați semn s� se �ntoarc�. Nu se mai putea trece mai departe. Drumul se �ngustase la o palm�. Și devenea periculos. �n dreapta �i aștepta lacom� pr�pastia. Se �ntoarser� descurajați �napoi. Acu drumul li se p�ru mai ușor , c� mergeau pe propriile urme. Se �ntoarser� zgribuliți �napoi �n peșter�. Le �nghețase m�inile dar mai ales picioarele. Cel mai mult suferea Sușik. Nu voia s� arate asta , dar b�ieții simțir� .
-Ce e de f�cut , �ntreb� Așot.
-Z�pada asta o s� ne �ncurce toate mișc�rile, zise Aso. Trebuie s� aștept�m p�n� se topește z�pada și asta dac� nu cumva tocmai la prim�var�. Vestea lui Aso �i descump�nii pe mulți.
-B�ieți , zise Așot , ce ar fi dac� am reface viața lui Robinson Crusoe. Nu știm c�t vom sta aici? Trebuie s� ne hr�nim , s� ne �nc�lzim...
-Cu �nc�lzitul se rezolv�, zise Aso. Ne trebuie lemne si crengi uscate.
-Poi bine , zise și Gaghik, lui Robinson asta, �i convinea. La el era var� Chiar dac��l mai uda din c�nd �n c�nd și c�te o ploaie sau o furtun�. Dar noi ? La noi e frig și z�pad�...
-Nu-i nimic ! Noi o s� fim o premier�.
- O s� fim primii Robinsoni, care au tremurat de frig, zise și Gaghik.
-Gata cu vorb�ria! Ați auzit c� ne trebuie lemne pentru foc. Hai s� mergem s� aducem c�t mai multe.
Copii se supur�. Nu aveau de ales. Era ușor de zis, dar și greu de f�cut. Unde s� g�sști acu lemne și uscate pe sub z�pad�. Se �mpr�știar� prin zona peșterii care pe unde �ncotro. Unii dup� c�ut�ri g�sir� și lemne. Scormoneau cu degetele �nghețate prin z�pad�. Aso se duse la niște copaci și culese o vegetație relativ uscat�. O str�nse cu grij�.
-Mi se pare c� asta este iasc�, zise Așot. Aso �ncuviinț�. Drumețiile cu tat�l lui �i erau acum folositoare. Nu de puține ori r�maser� și ei captivi printr-o peșter�. Și așa tat�l lui �l �nv�tase s� aprind� focul , pe orice fel de vreme .
-Dar asta nu este suficient ! �ți mai trebuie și cremene , �și aminti Așot.
-Desigur am eu �n rest de toate. Iarba asta �mi trebuia.
Copii aduser� dup� eforturi mari , un munte de crengi. Ba mai mult Gaghik , mai descoperise și niște frunze uscate �ntr-o ad�ncitur� de st�nc�.
-Veniți dragele mele ca s� �nc�lziți pe regele naturii- Omul !
Aso v�z�ndule , �și oferi desaga lui ca s� str�ng� c�t mai multe frunze.
Dup� ce fiecare �și desc�rc� prada de lemne, Așot le așez� mai �ntr-un colț al peșterii. Aso se preg�ti s� aț�țe focul Dup� ce adun� un pumn de frunze uscate, așez� și puțin� iasc� si niște crnguțe mai mici. Scoase amnarul și cremenea , de care nu se desp�rțea niciodat�, Dup� c�teva sc�p�r�ri , focul se aprinse. Un strig�t de bucurie �n cor , izbucnii din piepturile lor. Parc� uitase și de frig. Parc� uitase c� le �nghețase m�inile și picioarele. Aso intețea și mai mult focul, aliment�ndul din belșug. �ncepur� s� se �nc�lzeasc� �n peșter�. Dar aveau s� se lupte cu un alt incovenient- fumul. Acesta f�cea ca s� le usture ochii. Chiar dac� �n mare parte acesta p�r�sea peștera prin intrarea principal�. Deodat� Așot v�zu c� o parte din fum se ridica �n sus. Descoperi o cr�p�tur� tocmai sus �n tavan.
-Dac� o putem l�rgi, avem și horn , zise Gaghik. Se mai dezghețar� și ei oleac�. Motiv ca s� mai glumeasc� și Gaghik.
-Vedeți , eu am iarna �n spate și vara �n faț�, zise Gaghik st�nd cu spatele la intrarea peșterii.
-Și la dreapta ai prim�vara, zise Așot, cu �nțeles , f�c�nd din ochi c�tre Aso. Ai toporași ghiocei...
Sușik , care st�tea �n drepta lui Gaghik , z�mbi stingherit�.
Dar nici lui Gaghik, observația nu trecu cu vederea. De aceia �ncerc� s� schimbe vorba.
-Bun acu avem foc, m�ncare ne mai trebuie.
-Da , m�ine ieșim la v�n�toare. Trebuie s� g�sim ceva și pe aici.
-Deci azi postim , zice iar Gaghik. Ne culc�m cu burțile goale.
Dar Aso scoase din traista lui magic� un fel de termos. Le spuse s� aduc� c�t mai mult� z�pad�. Apoi c�nd z�pada se topi �n termos, Aso ad�ug� niște ierburi uscate ce le avea de asemeni �n traist�. Ieși un ceai pe cinste. Dup� ce b�ur� fiecare , se culcar� mai �nzdr�veniți. Aso ieși s� mai adune un braț bun de vreascuri, c�t mai uscate, ca s� nu fac� prea mult fum. Dup� care se culc� și el tr�g�nd o velința pe el. C�inele dup� ce scheun� nemulțumit, , uit�ndu-se �ntreb�tor la st�p�nul s�u , se �ntinse și el la picioarel lui. Aso �i lu� capul �n m�ini și �l m�ng�ia pe creștet. �i era mil� de el. Dar nu avea ce face. �ntr-un t�rziu adormi și el.

Credeam ca voi ajunge la 100. Dar v�d c� s-au oprit la 89 . S� fie o coincidenț�?

�știa au �nceput s� joace alba - neagra cu noi. Uite referendul , nu e referendul, uite constituția , nu e constituția, uite Crin nu e Crin...uite B�sescu , nu e B�sescu. Dac� totul a fost doar un circ, ,Atunci de ce s-a mai cheltuit at�ția bani. Se putea face și alceva cu ei.

Boinah.

Se f�cu iar dimineaț� A doua petrecut� aici. Și vor mai urma și altele. Așot se scul� și el. �l v�zu pe Aso c� meșterea ceva. T�iase cu briceagul din abbaua lui dou� f�șii subțiri.
-Ce faci ? �ntreab� Așot.
Dar acesta nu r�spunse. Ridic� m�na de c�teva ori deasupra capului , �nv�rtind-o �n cerc.
-Praștie ! se dumeri Așot.
Aso �ncuviinț� d�nd din cap. �ncet , �ncet se trezir� și restul. Așot propune ca ei doi s� mearg� la v�n�toare, poate o prinde nicavai p�s�ri. �ntimp ce Sarkis . Gaghik si Sușic s� culeag� c�t mai multe fructe de pe arbuști. Zis și f�cut �narmați cu pr�știi rudimentare, str�nser� mai multe pietricele. Dup� care o luar� la drum prin z�pad�. Dar p�s�rile se cam l�sau așteptate. �ntru-n t�rziu Așot �i f�cu semn lui Aso s� se opreasc�. La zece metri de ei c�teva p�s�ri se agitau prin niște tufișuri. Am�ndoi aruncar� �nc�rc�turile c�tre tufișuri. Dar nu avur� noroc. Numai una reuși s� fie lovit�. Așot alerg� dup� ea. O lu� și se plimba m�ndru de captura sa. Dup� alt tufiș Aso avu acu mai mult noroc. Reuși și el s� omoare una. Acu aveau dou� p�s�ri moarte. O nimica toat�. Nu se s�tura nici Boinah, dar�mite ei. Gaghik , Sarkis si Sușik avur� parte de o prad� mai bogat�. Se re�nt�lnir� iar �n peșter� dup� c�teva ore. Așot era cel mai descump�nit.
-Trebuie s� invent�m alceva. Cu așa ceva nu o s� facem nimic.
Ce ar fi b�ieți s� facem cum f�ceau oamenii primitivi. S� ne facem arme ca ei. Arcuri cu s�geți. Sulițe cu v�rf de piatr�, topoare etc. Așa o s� avem mai mult spor la v�nat.
-Cu topoarele ce s� facem? Doar nu o s� arunc�m cu ele dup� p�s�ri.
-Vom face și arcuri cu s�geți cu v�rf de piatr�.
Zis și f�cut se puser� iar �n mișcare cercet�nd niște copaci care le-ar fi dat tot ce ar dori ei. G�sesc un lemn cu esenț� elastic�, numai bun� pentru treaba lor. Pentru s�geți și suliți alese un altfel de lemn. Pentru coard� Aso renunț� la o �mbr�c�minte pe care o deșir� , f�c�nd o șfoara cu care leg� arcurile. Mai t�rziu �ncepu s� dezgoleasc� copacii de coaj�, �n f�șii subțiri. Dup� care le �mpleteau. Tot cu astea legau și pietrele de bețele lor. Drept v�rfuri c�utar� niste pietre , care prin lovire s� se obțin� niște așchii c�t mai ascuțite. Nu erau ele chiar ca �n manualul lor de istorie , dar tot era ceva. Un nou �nceput. Și uite așa treceau zilele , una c�te una, invent�nd mereu c�te ceva , sau aduc�nd �mbun�t�țiri noilor lor arme. Ca s� nu �i mai supere fumul , Așot , �nsoțit de Gaghik cu un topor mare de piatr� �n m�n�, , se cocoțar� deasupra peșterii �n care locuiau. �ncercar� prin lovituri repetate s� l�rgeasc� gaura ce d�dea �n peștera lor. Dup� c�teva ceasuri efortul le fu r�spl�tit. Hornul era gata. Acu fumul ieșea �n voie afar�, f�r� s� le mai pricinuiasc� alte nepl�ceri. �n alte zile se hot�r�r� s�-și fac� așternuturi și paturi. Așa c� sub conducerea lui Așot, adunar� frunze , crenguțe și alte crengi. Acu aveau cinci paturi . Gaghik fu primul pe care �l �ncerc�. Se �ntinse c�t era de lung �n el, trosnindu-și �ncheiturile de pl�cere. Dup� el le �ncercar� și ceilalți. Și așa diversific�ndu-și activit�țile mai trecu o s�pt�m�n� . O s�pt�m�n� petrecut� �n defileu. Urm�toarea dimineaț� care veni �i puse iar la treaba zilnic�. Plecatul la v�n�toare, și ceilalți �n c�utare de provizii. Sarkis care o luase mai la picior, descoperi un alt arbust plin cu poame numai bune. Se arunc� pe el și cu o mare l�comie, smulgea repede și la �nt�mplare poame pe care le b�ga �n gur�, uit�nd s� mai și str�ng� și pentru ceilalți. Abia c�nd se apropie și grupul lor , mai catadaxi s� mai pun� și �n traista lui. �n ciuda acestui fapt reușir� �mpreun� cu ceilalți s� str�ng� ceva fructe. Cum vrema alterna de la zi la zi , f�c�ndu-le mereu grut�ți, Așot se hot�r� s� profite de cele c�teva zile mai calde , la care sorele era și el prezent și s� se apucr� s� dea z�pada p�n� la potec� și de pe potec�. �și f�urir� niște lopeți rpimitive f�cute dintr-o �mpletitur� de crengi și crenguțe, la care atașar� niște bețe , numai bune pentru acest scop. Treaba mergea anevoie. Și asta c� prin unele locuri z�pada era �nc� destul de mare. Dar f�ceau și cu schimbul. Fata cu Sarkis plecau la aprovizionare, �n timp ce Aso , Așot și Gaghik , f�aceau cu r�ndul la lopat�. �ntr-una din zile Sarkis și Sușik . �n periglin�rile lor, d�dur� de un nuc mare și b�tr�n. Se uitar� ei �n sus , dar �n afar� de c�teva nuci rebele , aflate și ele destul de sus, nu mai g�sir� altele. Sarkis se puse jos mai la o parte sprijinit de niște pietre, ca s� se odihneasc�. Cum duse m�inele la spate , �ncerc�nd s� caute ceva �n care s� se propteasc�, m�na lui niumeri �ntr-o gaur�. Ferindu-și privirile de fat�, se uit� mai atent. Și v�zu c� dase peste vizuina unei veverițe, care �și f�cuse un adev�rat depozit. Cum �ntrarea era acoperit� cu o lespede de piatr�, Sarkis, o d�du binișor la o parte f�r� zgomot, și �și v�r� mina lacom� adun�nd c�te nuci putea. Le b�g� pe furiș �n buzunar. Dup� care puse lespedea la loc cu grij�. Nu de alta dar nu voia ca s� observe vevrița c� �i fusese spart� c�mara. Dac� �și muta locul ? Apoi se duse mai la a�post și se puse s� sprg� nucile m�nc�nd pe ascuns. �ntr-o zi veni și Boinah prin zon�. Auzindu-l pe sarkis cum sp�rgea la nuci, acesta se puse �n fața lui cerșind și el m�ncare. Mai mult �n sil� , și ca s� nu-l de-a de gol , �i arncar� și lui c�teva buc�ți. Și așa azi așa m�ine așa, Sarkis se aproviziona mereu, m�nc�du-le pe ascuns, sau mai �mp�rțind și cu c�inele c�nd era cazul. �ntr-o sear� dup� o mas� s�rac� , se culcar� mai toți cu burțilr mai mult goale. Dar Sarkis nu �și f�cea probleme . El era aprovizionat. Aștept� s� adoarm� și ceilalți, și �ncepu s� sparg� �ncetișor c�teva nuci. Boinah, se trezi și veni iar �n fața lui. Ochii lui Sarkis se umplu de ur�. Nu-l mai putea suferi pe c�ine. Cum el �nt�rzia s�-i mai dea ceva, acesta �ncepu s� latre. Asta �i f�cu s�-i scolae și pe ceilalți. Cum c�inele nu voia s� plece de l�ng� el, Aso �nțelese care era problema c�inelui. Așot se uit� �ntreb�tor la el. Dar �nțelese și el motivul. Sarkis �nghețase de fric�. Era pe cale s� fie demascat. Așot se scul� și duse m�na fulger�tor la buzunarele lui sarkis. Trase m�na afar� și c�teva nuci c�zur� g�l�gioase jos. Asta fu �nceputul. Toți se ab�tur� cu jignirile și certurile pe el. Numai Sarkis l�sase capul �n jos, primind binecuvenitele bob�rnace. Apoi așot �i scoase și restul de nuci. La �ntreb�rile lor , t�g�dui. Nu voia ca s� le dezv�luie ascunz�toarea.
Apoi toți se uitar� la el cu dispreț , dup� ce �i f�cur� și moral�. Dup� care nimeni nu se atinse de nucile lui. Așot le arunc� �ntr-un colț al peșterii.
Apoi se culcar� iar cu toții.
Trecur� alte c�teva zile , pe care copii le folosir� din plin , imp�rțindu-și atribuțiile fiecare. Așot �l puse și pe Sarkis la munca cu datul z�pezii. Aceast� treab� nu �i era deloc pe plac. O f�cea �n sil�. Din c�nd �n c�nd �l mai schimba și Gaghik. Așot și Aso lucrau �n schimburi. Treaba era s� ajung� la un final mai rapid, dac� vremea nu le-ar fi stricat iar socotelile. �ncepu iar s� nicg� Apoi porni și o ploaie, Dup� care se l�s� un ger n�prasnic. Asta f�cu ca s� le strice toat� munca lor p�n� acu, ba pe deasupra ploaia și gerul le f�cu si mai imposibil� de cur�țat poteca. Acu se trebuia s� se lupte și cu spartul gheții. Seara se �ntorceau obosiți și lihniți de foame. Noroc de fat� și de Gaghik, care o mai ajuta , c� mai aduceau și ei fructe din belșug. Asta era rația lor seara. C�nd mai erau zile și mai reușeau s� mai și v�neze și ei ceva , era s�rb�toare. �ntr-o alt� zi abia ce ninsese . Cum �n zona lor se cuib�rise niște p�s�ri mai mari, cam ca dropiile, Așot �ncerc� s� rememoreze cum prinde tat�l lui acele p�s�ri. Ele aveau obiseiul s� se scufunde cu capul �n zapad� Asta f�cu ca Așot �nsoțit de gaghic și Aso s� plece la v�n�toare. Cum nu luase nimic cu ei, Aso nu �nțelegea cum o s� le prind�. Dar Așot le ar�t� ghemultoacele. Se apropiar� �n t�cere. Apoi Așot se aplec� binișor, și b�g� incet m�na pe sub ele direct �n z�pad�. �n clipa urm�toare o pas�re se zb�tea �n m�na lui. Aso �ncerc� s�-l imite pe Așot. Dar cum era �ndem�natec , pas�rea fugi. Gaghic se arunc� peste o alt� moviliț� dar nici el nu avu mai mult noroc. Așot numai putea de ciud�. Dar nici s� dea pas�rea �n m�na cuiva nu voia. Se uita �nciudat cum le sc�pa bun �tate de friptur� din m�n� P�n� la urm� afl�nd și celelalte p�s�ri c� viața lor le era �n primejdie se ridicar� cu toatele și �și luar� zborul. Cei trei r�m�n�nd cu gurile c�scate. Așot sup�rat se �ntoarse cu prada. Apoi Aso o dezbr�c� și o puse la fript. Ei dac� mai erau și altele alfel ar fi ieșit masa. Era foarte gustoas�. Boinah �și primea porția de oase din zbor. Dup� ce m�ncar� se culcar�. Boinah nu prea se s�turase. De c�nd era acolo printre ei zl�bise tare. Aso se uit� cu mil� la el. �l credea. �Dar dac� � �și spuse el �n g�nd � ce ar fi dac� și-ar hr�nii cu nucile aruncate de Așot. El spune c� sunt � spurcate � � Le lu� și desf�cu una c�te una și le d�du c��nelui. Apoi se culc� și el. Dar nu reuși s� doarm� Nu �l mai cuprindea somnul . �n departare , �n ad�ncul peșterii se auzea un � pic � continuu. De parc� undeva curgea o ap�. Și asta avea s� fie de c�nd �nchiriase ei peștera. Un g�nd tot nu-i d�dea pace . � De ce toate peșterile au �n ele b�legar de capr�. Numai la ei peștera era curat�. �
Cu aceast� �ntrebare avea s� adoarm�. Pe c�nd dormeau cu toții, un zgomot asurzitor se auzi din ad�ncuri. Apoi cu un debit uriaș , un torent de ap�, cu o forț� neb�nuit� , se ab�tu asupra lor , m�tur�nd totul �n calea lui.

�nc� mai era �ntuneric , c�nd șuvoiul de ap� �i m�turase afar� din peșter�. Aso fu primul care se dezmetici. Erau sub cerul liber. Un glas �ndep�rtat striga dup� ajutor. Alte glasuri se precipitau și ele. Aso se scul� cu greu și porni la �nt�mplare dup� glasuri. D�du de Așot. Era și el speriat.
-Ce s-a �nt�mplat ? �ntreab� el.
-Un torent de ap� ne-a luat pe sus, scoț�ndu-ne afar�. Hai s� vedem ce fac ceilalți.
Pe Gaghik �l g�sir� intrat �ntrun tufiș. Mai �ncolo Sușik gemea lipit� de o st�nc�. O ajut� s� se scoale �n picioare. Fata ud� leoarc� tremura ca frunza. Hainele ,inclusiv paltonașul ei subțire se udase și el. Aso �l scoase. Și o �mbr�c� cu cerga lui. Dar cel mai tare se agita Sarkis. El urla cel mai tare. Așa �l descoperir�. Se proptise și el �ntr-o st�nc�. C�nd Așot se aplec� s� �l ajute. Acesta url� ca din gur� de șarpe.
-Piciorul ! Au m� doare. Nu m� atingeți.
-Ei, dac� vrei s� nu te ating� nimeni , atunci stai acolo c�t poftești, zise Așot d�nd s� plece.
-Au ! Piciorul meu ! M� doare, facți ceva ! url� mai tare Sarkis. Aso veni și el și lu�nd briceagul �i t�ie cracul pantalonului la piciorul cu pricina. La vederea piciorului toți se speriar�. Genunchiul lui Sarkis, se umflase peste m�sur�. Așot se uit� și el.
-Cred c� asta se numește �rotul�, �și d�du cu p�rerea Aso. Așot �ncuviinț� din cap.
-A s�rit de la locul ei. Trebuie s� o punem la loc.
- Nu v� atingeți de piciorul meu ! L�sațim� ! url� iar Sarkis.
Dar Așot nu lu� �n seam� protestele lui. El și Gaghik �l ținea de spate , �n timp ce Aso �i apuc� piciorul și tr�gea de el din r�sputeri. Defileul se umplu de strig�tele de durere a lui Sarkis. Fata �și b�g� degetele �n urechi. Dar b�ieții nu aveau timp de asta. Gaghik �i mai �ndes� și șoseta ud� �n gura lui, ca s� nu mai urle. Aso reuși s� bage rotula la locul ei. �i spuse lui Așot s� preg�teasc� niște lemne cu care s�-i �mobilizeze piciorul. Un fel de atele. Dup� ce �l leg� str�ns cu niște coji de mesteac�n, acesta reuși s� se linișteasc� �ntr-un t�rziu. �l duse la un loc mai ferit și uscat. Dup� el veni r�ndul și la ceilalți s�-și controleze starea corpului. Sușik avea c�teva zg�rieturi. O durea și m�na. Gaghik se alese și cu un cucui la cap mare c�t un ou de porumbel. Dup� ce Aso �i cercet� rana, puse niște ierburi pe o f�șie de p�nz� rupt� din c�mașa lui, și-l obloji și pe el.
- Eu nu am nimic, zise Așot , �n afar� c� m� doare tot corpul, glumi el. Chiar și de pe fața schimonosit� de durere a lui Sarkis , reuși s�-i smulg� un z�mbet amar. �ncepea s� se lumineze de ziu�. Toate lucrurile ce le avuse cu ei �n peșter� le luase torentul. Chiar și abbaua lui Aso. Și �nc�lț�rile fetei disp�rur�. Un ghiozdan a lui Gaghik . Ce s� mai spunem de paturi? Acestea se �mpr�știar� prin tot defilelu luate de puhoiul de ape. De abia c�nd se lumin� bine , copii v�zur� dimensiunile reale ale dezastrului. O perte din armele și lucrurile lor, reușir� s� le mai recupereze, dup� o incursiun e prin defileu. Aso c�ut� prin traista lui și g�si cremenea și amnarul neatinse. Fapt ce �l bucur�. El purta zi și nopte traista ag�țat� de g�t. Așa se face c� ea sc�pase. Aso le zise s� caute crengi ca s� aprind� focul. Cum deja unii �ncepur� s� tremure de frig, cu aceast� ocazie se mai �nc�lzir�. Dup� ce aduse lemne din belșug , Aso aprinse focul . Un foc mare ca de tab�r�. La ad�postul lui aveau s� se �nc�lzeasc� c�teva ore. Ei , dar peste un timp li se f�cur� foame. Sarkis st�tea imobilizat jos. El numai putea participa la c�utat m�ncare. Acu copii se duser� s� caute. Așot reuși s� mai recupereze c�te ceva. Gaghik �și decoperi vesel toporul lui. C�teodat� �i spunea și ciocan. O parte din unelte le g�si și pe ele. Nu era timp de pierdut. Trebuia s� g�seasc� urgent un alt ad�post �n care s� se mute. �nc� o noapte �n frig nu ar fi putut rezista. Așa c� �l l�s� pe Sarkis �n grija lui Sușik și plecar� �n c�utarea unui nou ad�post care s�- și fereasc� și de ape și de alte jivine. O luar� spre apus. Defileul se l�rgea cu c�t mergeau mai departe. Erau multe peșteri care mai de care mai �ndr�znețe și mai promiț�toare. Atenția le-a fost atras� de o peșter� ce era str�mt� la intrare, dar care se l�rgea foarte mult c�tre interiorul ei. Pași lor r�sunar� pe sub bolta ei. Dup� ce o inspectar� se declarar� �n comun de acord, c� ar putea fi locuibil�. Faptul c� era deja locuit�, martor fiind b�legarul de la capre, nu-i descurajar� pe ei.
-O s� rug�m aceste capre s� ne primeasc� �n gazd� , zise vesel Gaghik.
-Da s-a hot�r�t ! Așa r�m�ne ! Ne mut�m aici, �nt�ri Așot.
-Mai greu o s� fie cu Sarkis, ad�ug� Gaghik
-O s� improviz�m o targ� și o s�-l c�r�m p�n� aici. , zise Așot.
Dup� ce mai arunc� și Aso o ultim� privire se declar� și el pe jumate mulțumit.
-O s� fie cam departe de potec�. Dar cred c� nu vom renuța și la lucru...?
-Nici pomeneal� ! O s� lucr�m cu schimbul c�t timpul ne va permite.
Se �ntoarser� la vechea peșter�. Sușik și Sarkis se ar�tar� bucuroși ,c� g�sir� o nou� locuinț�. Așa c� nu mai st�tur� mult la palavre. �mproviz� repede o targ�, pe care �l așez� pe Sarkis. Aso și Așot �l c�rau. Gaghik str�nse c�t mai multe unelte și arme abandonate și le c�r�. Dup� o or� ajunser� și ei, la noua locuinț�. C�teva capre ieșir� �n fug� din peștera lor.
-Uite se gr�besc s� ne cedeze locuința , glumi Gaghik. Singura problem� era ajunsul �n pragul ei. Pentru capre era o joac�, dar pentru ei și mai ales c� transportau și un r�nit, nu era așa de simplu. Cu chiu cu vai reușir� s� intre �n peșter�. Dup� ce �l l�s� pe Sarkis �ntr-un loc mai ferit și uscat, se ocupar� și de ei. Gaghik veni cu poropunerea ca s�-ți fac� noi �somiere� , cum le botezase el. Așa c� c�utar� și g�sir� multe frunze veștede și uscate ce se ascunser� prin cr�p�turi sau alte peșteri. Mai str�nser� din belșug și multe lemne. Apoi cercet�nd tavanul g�si și aici o variant� de a face un horn. Aici treaba merse mai repede. Tot lui Gaghik �i veni ideia s� fac� o sob�, ca fumul s� nu mai fie o problem�. Descoperir� nu departe de așezarea lor, un fel de p�m�nt galben- clis�- din care , f�cur� soba zidind-o cu pietre alese cu grij�. Deasupra peșterii lor Așot descoperi o plac� subțire de bazalt, pe care zicea el, c� ar fi bun� de plit�. Și avea s� aib� dreptate. Era numai bun�. O c�rar� doi b�ieți și, dup� ce soba se usc� o așez� cu grij� deasupra. Aso inagur� soba f�c�nd primul foc �n ea. Dar cum fumul mai z�bovea o vreme p�n� se hot�r� s� ias� afar�, copii se gh�ndir� c� niște burlane ar fi perfect. Dar cum s� le fac� și din ce? Dar tot Gaghik g�si soluția. Model� din acel lut niște tevi groase , care numai a burlane nu sem�nau, dar aveau s� prind� bine. Tot era ceva dec�t nimic. Dup� alte zile petrecute �n defileu, unde viața monoton� de zi cu zi r�mase aceiași, le mai veni și alte idei. �și f�urir� oale și alte vase de lut, pe care Gaghik le arse apoi �n sob�. Așla cum le v�zuse el �n manualul de istorie a omului primitiv. Ieșir� cam butuc�noase și f�r� aspect comercial, dar erau vase la urma urmei. Se putea face uz de ele la nevoie. Puteau acu p�stra și apa �n ele. Ba mai f�ceau și m�ncare sau ceai. Supe și alte feluri de m�ncare. Și uite așa mai trecu o s�pt�m�n� de c�nd se mutaser� �n noua lor locuinț�. Pe total trecuse dou� s�pt�m�ni �n acest defileu, unde natura avea s� le dea de furc�. �ntr-o zi, pe c�nd plecase la v�n�toare, Așot cu Gaghik, se luaser� și c�inele dup� ei. Aso �l l�s� s� mearg� cu ei. Așa c� acu c�inele alerga vesel �n fața lor. Deodat� se opri l�ng� o gaur� și l�tra de zor. C�nd se apropiar� și ei v�zu pe botul c�inelui cum �nfloriser� cateva pete de s�nge. Cum la �ncepu nu vedeau nimic, c�nd se aplecar� mai bine v�zu un arici mare, care se f�cuse ghem. Gaghik �l �mpinse cu un b�ț și �l captur�. Cand s� plece, c�inele contiunua s� latre la acea gaur�. Așa mai g�sir� �nc� un ghemuleț. Era puil ei. Tocmai se �ntorceau acas� veseli, cu noua captur�, la g�ndul c� ce sup� strașnic� o s� ias�, g�ndea Gaghik.
- Vai ce dr�g�lași sunt , zise Sușik entuziasmat� , la vederea lor. Ea �l lu� pe pui și �ncerc� s� �l m�ng�ie. Dar aricii se f�cur� ghem.
-S� nu care cumva s� v� atingeți de acest pui mic, zise Sușik.
-Bine , �nt�ri Gaghik mai cu jum�tate de gur�. Pe cel mic �l l�s�m �n viaț�. Dar pe cel mare �l sacrific�m imediat.
Ei dar era o problem�. Cum s� te atingi de el, f�r� s� te �nțepe. Pe botul c�inelui, se mai vedeau și acu urme de s�nge. Dar Aso le spuse c� aricii se desfac , dac� �i cufunzi �n ap�. Așa reușir� s�-i vin� de hac p�n� la urm�. Dup� ce Așot �l �dezbr�c� �de ghimpi r�mase o carne alb� ca de pui. Pe aceasta o puse la fiert. �n timp ce fierbea m�ncarea, puiul de arici care st�tuse p�n� acu �n poala fetei, prinse curaj și �și agit� n�sucul mic și negru de palma fetei, c�ut�nd m�ncare. Ea �l m�ng�ie pe creștet. Și el se l�s� alintat. Se �mprietenir� repede spre nemulțumirea lui Gaghik , care zicea , c� de abia aștepta s� se fac� mare. Dar Sușik nici nu voia s� aud�. Era ariciul ei !

***
Mare v�lv� se isc� �n acea zi pentru c� copii nu ajunser� pe la casele lor. Toți p�rinții copiilor se duceau de la o familie la alta și tot �ntreb�nd de copii lor. Se d�du alarma �n sat. Cineva se duse �n satul vecin unde �nv�țau copii la acea școal�. Dar nu știau nici ei mare lucru. Din toți copii numai la cei cinci p�rinți , �nc� nu le sosir� odraslele. Se �ntoarser� �napoi la ei �n sat. Tat�l lui Aso a lui Gaghik, Sarkis și Sușik erau foarte alarmați. De obicei tat�l lui Sarkis, nu prea vorbea cu ei. Dar acu , �n urma celor �nt�mplate , numai conta. Toți trebuia s� se uneasc� pentru ași g�si copii. Cum tat�l lui Așot era v�n�tor, propune s� refac� itinerarul posibil al copiilor. Cineva le d�du ideea , c� poate se ab�tur� prin munți.
-Ce s� fac� ei �n munți , zise ne�ncrez�tor tat�l lui Sarkis. B�iatul meu e cuminte nu se i-a dup� fiteșcine. Doar dac� nu i-a convins copii voștrii, ca s� mearg� cu ei. �ncepur� s� se aprind� spiritile. P�n� la urm� unul din p�rinți zise.
-Nu conteaz� a cui a fost ideea , important e s� pornim �n c�utarea lor.
Așa c� s�tenii, se �mp�rțir� �i mici grupuri și o luar� mai la vale de satul lor prin munți. O alt� grup� o luar� tot prin munți dar prin dreptul satului cu școala. Și o a treia chiar la jum�tatea distanței dintre cele dou� sate. Zis și f�cut. Numai c� p�n� se hot�r�r� ei afar� �ncepu s� se �noureze. Un v�nt puternic și rece prinse a bate cu putere. �n scurt timp se �ntunec� tot cerul. Parc� venea noaptea. Și mai erau destule ceasuri p�n� s� se �ntunece. Nici soarele nu apusese. Și s�tenilor li se p�ru curioas� schimbarea asta de vreme. P�n� amu era soare, cald și deodat� vine sf�rșitul. Mulți din ei �și f�cur� cruce. Cei mai �n v�rst� , povesteau, c� de mult nu mai apucaser� o așa vreme. Cic� de c�nd erau ei copii. Cu toate avertismentele celorlalți, cele trei grupuri se puser� �n funcțiune. Nu dup� mult timp furtuna lu� amploare, f�c�nd imposibil� c�ut�rile. Deja luar� �n piept munții. Dar nici unul din grupuri nu g�sir� nimic. Nici un semn c�t de mic m�car. Un indiciu s� le arate pe unde trecuse-r�. Nimic ! De acu se �ntunecase bine și afar� se pornise vifornița. �n numai c�teva ceasuri z�pada acoperi cu un covor alb , �ntreaga așezare �n, și �ntre cele dou� sate. Asta le �ngreuna și mai mult cercet�rile , acoperiindu-le și cele mai mici urme. Era noaptea t�rziu c�nd cele trei grupuri se reunir� �napoi �n sat. Toți f�ceau presupuneri pe unde ar putea fi copii lor. Fiecare avea c�te o p�rere diferit� de altul.
-Trebuie s� aștept�m p�n� dimineaț�. Acu și așa nu se mai vede nimic. , propuse tat�l lui Așot.
- De ce s� mai aștept�m ? zice mama lui Sușik, cine știe ce se poate �nt�mpla p�n� m�ine.
- Asta este o sinucidere curat�. Nu putem s� ne aventur�m așa orbește. Las� s� se fac� lumin� și poate se potolește și vremea, zice și tat�l lui Gaghik. Numai ta�l lui Aso nu zicea nimic. El asculta p�rerile celorlalți și chibzuia. �ntr-un final se hot�r� și el și zise.
- Are dreptate tat�l lui Gaghik. O s� urc�m m�ine iar �n munți și o s� c�ut�m �n fiecare peșter�. Vom scotoci fiecare groap� și pr�pastie, dac� v-a fi nevoie.
Mai de voie , mai de nevoie se �mpr�știar� pe la casel lor. Dimineaț� nici nu se luminase bine de ziu� c� toți cei cinci p�rinți ajutați și de zeci de s�teni, �narmați cu lopeți, bețe și alte accesorii pentru iarn�, o luar� �n sus pe munte. �nt�i c�zur� de acord s� cerceteze pe r�nd zonele. Așa c� �ncepur� cu zona satului vecin. O zi �ntreag� cutreierar� �n lung și �n lat crestele munților. Dar �n zadar. Nu se z�rea nici o urm� c� ar fi trecut cineva pe acolo. Nu erau dec�t urmele lor �ntip�rite proasp�t �n z�pad�. Seara se �ntoarser� obosiți iar pe la casele lor. A doua zi o luar� de la cap�t. De data asta pe �ntervalul dintre cele dou� sate. Cercetar� �ntreg drumul. Dar �ncerc�rile lor și �n acea zi se dovedir� zadarnice. Copii lor parc� intraser� �n p�m�nt.
Nici cea de a treia zi nu le aduse ceva nou. La fel copii nu erau de g�sit. Trecuse o s�pt�m�n� de la ziua dispariției copiilor. �ntr-o zi , tat�l lui Așot �narmat cu pușca de care nu se desp�rțea niciodat�, se urc� la �nt�mplare prin munți, prin zona dintre cele dou� sate. Parc� cineva �l tot �ndemna s� caute . Ce ? Nici el nu știa ce ! Era pe la 4 dimineața. Tot scrut�nd intinderile munților, aude un zgomot , ca o rev�rsare de puhoi. C�nd se uit� mai bine , vede c� vine la vale de pe versantul unui munte, un torent n�valnic de ap�. Se d�du speriat din calea lui repede. Dup� ce trecu puhoiul �i veni ideea s� mai arunce și acolo o privire. C� cine știe? Zis și f�cut . O lu� pieptiș pe coama muntelui. C�nd ajunse la o anumit� �n�lțime, i se p�ru c� vede ceva alb. Se duse repede mai mult alerg�nd c�tre acel obiect. Și nu mare �i fu mirarea și totodat� și bucuria , c�nd d�du de abaua lui Aso. O lu� și o puse �ntr-o geant�. Mai cutreir� pe acolo crez�nd c� mai g�sește și alceva. Dup� alți metrii d�du de un pantof , de m�rime mic�. �l lu� și �l b�g� și pe acela �n geanta cu trofee. Mai z�bovii o vreme. Dup� o ieșitur� z�ri și o geant� de școal�. O lu� și o deschise. Lu� o carte la �nt�mplare și citi:- � carte de Istorie elev Gaghik... Nu mai avu putere s� citeasc� mai departe. I se puse un nod �n g�t. Mai c�ut� o vreme dar nu mai g�si nimic. Cobor� �n vale aproape alerg�nd. P�n� acas� o ținu numai �ntr-o fug�. Era ner�bd�tor s� le de-a marea veste. D�duse de urmele copiilor.
Era �nc� �ntuneric, c�nd tat�l lui Așot alerga din cas� �n cas�, strig�nd:
- Ieșiți afar� ! Am dat de urma copiilor!
Cum se scular� și c�inii se scular� toți �n urma strig�telor sale. Toți ieșir� buluc din case , nemai țin�nd seama de vremea rece de afar�. Unii �ncepur� la r�ndul lor s� strige și ei:
- Copii , copii noștrii, Așot a g�sit copii!
- Nu i-am g�sit se scuz� Așot , doar am dat de urma lor. Dup� ce se str�nser� afar� cu toții , Tat�l lui Așot deschise geanta lui și scoase la iveal� cel trei obiecte. Abaua lui Aso, ghetuța lui Sușik și geanta de școal� a lui Gaghik. Cei trei p�rinți primir� vestea mai nult sau mai puțini emoționați. Mama lui Sușik , c�nd v�zu ghetuța ficei sale , izbucni �n pl�ns. De asemenea și tat�l lui Gaghik , i se prelingea c�teva lacrimi pe obraz, care din pricina gerului �nghețar� pe obraz. Dar reuși s� se st�p�neasc�. Tat�l lui Aso , lu� abaua din m�na tat�lui lui Așot și r�mase t�cut. Nu credea nici o clip� c� fiul s�u s� se fi pr�p�dit. Doar �l știa de c�nd se n�scuse. Cu el a �mp�rțit și necazuri și bucurii prin acești munți. �l �nv�țase s� știe s� supraviețuiasc�. De aceia �ncerc� s�-i linișteasc� și pe ceilalți.
- Acum știm unde s�-i c�ut�m. O s� ne r�sp�ndim iar la ziu� pe zona unde au fost g�site aceste obiecte , zise el.
Ceilalți �ncuviințar� �ntr-un glas. Deja se luminase de ziu� c�t t�if�suir�. Așa c� se echipar� bine și o porni iar prin munți scormonind toate coclaurile. Numai c� toate c�ut�rile lor fur� deșarte. Nu d�du de urma copiilor. Și nici de un alt obiect ce ar fi putut aparține lor.

Neata buna Marine ...sa ma anunti cand ajungi la suta :)
Sa ai o zi frumoasa!
Am ramas un pic in urma cu cititul, adorm din picioare...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"