Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Sau poate: 'greu i se poate ghici cap�tul'...

De la: GRINGOS, la data 2012-07-09 20:56:51Sau poate: 'greu i se poate ghici cap�tul'...

Marineeeeeeeeee............vreau braga.. of, nu stiu cand ajung acolo, incerc sa-mi inghesiu programul pentru luna viitoare.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

�i eu vreau s� scap de datorie...

Kurt �mi vede reac�ia de surprindere de pe chipul meu �i z�mbe�te.
�Z�mbe�te... Un lucru aici e foarte ciudat�, zic eu in g�nd. �Cum din cei de pe aici , numai Kurt z�mbe�te. A zis c� e de pe aceast� planet�... De ce ceilal�i cu care am luat contact nu prea �i arat� sentimentele. Nu am v�zut unul s� schi�eze m�car un z�mbet palid. Oare cu to�ii sunt a�a de taciturni ? Sau poate nu au motive �. M� �ndrept mai mult mecanic c�tre acea intrare. U�a se deschise la comanda lui El Dor si intr�m cu to�ii. Mergem iar printre culoare si alte �nc�peri �i intr-un final ajungem din nou la centrul de comand�, unde era Tod. C�nd ne v�zu �n prag acesta exclam� f�r� pic de surprindere sau vreo intona�ie �n glas, ori s� mi�te vreun mu�chi pe fa��.
- Bravo ! A�i trecut testul cu bine �i nava s-a comportat de minune. Este �ntradev�r un model reu�it. De aici v-am monitorizat tot zborul vostru. �n timp ce a�i navigat prin spa�iu, am mai descoperit ni�te mici imperfec�iuni pe care le vom retu�a repede. �i asta se vede limpede , chiar dac� a�i folosit numai 10 la sut� din resursele ei.
- 10 la sut� ? zic eu surprins. Poi la sut� la sut�, ce mai f�cea?
- Aceast� nav� a fost proiectat� ca s� se strecoare cu mare vitez�, s� fie invizibil� , s� fie greu de interceptat, s� nu fac� zgomot...
- Asta cu zgomotul �i mai ales cu viteza , am sim�it-o pe propia �mi piele. E silen�ioas�, nu am nimic de zis. Nici nu credeam c� mergem cu ea. Dar care e faza cu cele c�teva nave care ne-au atacat? Ave�i �i voi du�mani ?
- Navele care le-ai v�zut tu , nu erau reale. Era o simulare pe computer. Un fel de proiec�ie holografic�. Asta pentru a testa nava dar �i abilit��ile de navigator , lui El Dor. Fiecare nav� dup� ce iese de pe banda tehnologic� , este testat�.
- Cum , v-a�i folosit de acest prilej pentru a testa aceast� nav� , cu mine la bord ? �i eu care credeam c� facem o plimbare de agrement.
- Oricum trebuie s� recuno�tem ,c� te-ai descurcat bine, pentru un p�m�ntean, �n aceast� c�l�torie cu aceast� nav�,
- Avem �i noi nave destul de rapide, ce �ntrece chiar de 3-6 ori viteza sunetului. Ba chiar �i de 10 ori... �i cred c� deja �i acelea vor devenii istorie...�i mai avem �i unele lans�ri de rachete sau navete...
- Rachete?... Navete...f�cu sceptic El Dor. Voi folosi�i toate nout��ile tehnologice , pentru a v� face r�u �n�iv�. Noi Nu ! Folosim toate aceste avantaje tehnice pentru cunoa�tere �i explorare. Niciodat� nu po�i s� �tii la ce te a�tep�i �n periglin�rile tale.
- Ei , mai facem �i noi destule explor�ri pe fundul m�rilor �i oceanelor, �n s�lb�t�cie , unde nu a pus omul �nc� piciorul...Mai lans�m unul sau doi sateli�i , chiar dac� sunt cu destina�ie de comunicare �i folosite �n secret de NASA pentru spionaj...Dar �i pentru ap�rare, la �nterceptarea altor rachete du�mane... Dac� noi am avut ghinionul s� ne na�tem cu acest handicap, de a tr�i pu�in , cine e de vin�?
- Voi ! �mi r�spunse �n cor �i Tod �i El Dor.
- De ce noi?
- Simplu! C� voi nu vre�i s� tr�i�i mai mult.
- Voi a�i fost dintotdeauna un popor violent. Dac� la �nceput v� b�tea�i pentru suprema�ie , folosind b�ta �i mai t�rziu toporul , chiar dac� era de piatr�, bronz sau fier, pe m�sur� ce a�i mai avansat cu trecerea anilor, v� �mbog�teati arsenalele militare cu �i mai multe prototipuri moderne, in mare parte folosite �i pentru autodistrugere.
- Ei , am mai avut �i grij� de corpul nostru, moderniz�nd �i medicina, nu m� l�sam eu.
- Medicin� ? zise de data asta Kurt. Am v�zut pe propia-mi piele cat de avansat� e medicina voastr�. �i mai ales la voi �n �ar�. �i asta, c� �nc� mai apela�i la metodele �nvechite, de la babe �i mo�i , sau la tot felul de a�a zi�i doctori vindec�tori sarlatani. Voi a�i fost �ntotdeauna �i un popor de creduli. A�i crezut mereu �n toate �i �n to�i. Ba mai mult religia �i biserica v-a t�r�t cu mii de ani �n urm�. Biseric� , la care voi a�i pus �i �nc� mai pune�i botul. �i atunci ce preten�ie s� mai avem , sau s� mai ave�i. C�nd o veni vremea ca s� sc�pa�i de grija celor mistice �i de grija aproapelui, �n sens negativ, atunci o s� fie bine �i pentru voi. Dar p�n� atunci...
- De ce nu ne-a�i ajutat, cu tehnologiile voastre , dac� spune-�i c� ne-a�i tot vizitat.
- Am considerat c� nu era necesar �i c� nu venise vremea. C� �nc� nu era�i preg�ti�i. �n felul �n care punea�i voi problema, de a folosi orce mijloace moderne pentru distrugere...Modesta noastr� tehnologie , de atunci c�nd v-am cunoscut , dac� ar fi c�zut in m�inele voastre sau mai bine zis �n m�inele celor care nu trebuie, de acu nu mai erai in fa�a noastr�. V-a�i fi distrus de mult. Nu mai era Terra, acel nume dat de voi , acelei planete plin� de via�� odat�. Dup� cum ai observat , i-am dat acest nume �i primei noastre nave automate, �n cinstea venirii tale .
- Da ... Am observat, zic eu distrat, cu g�ndul airea , la tot ce spuser� ei despre noi. � Oare chiar a�a s� fie ? Noi suntem oare singurii din universul �sta infinit considera�i ca - ca oi negre ?�
- Nu nu sunte�i singurii ! �mi zice Tod, spre surprinderea mea.
Ultima lui remarc�, m� f�cu ca s�-mi trag un semnal de alarm� �n privin�a lor. �Deci asta era ! Imi puteau ghici g�ndurile� �i probabil c� �i ...
- Da ! zice mai departe Tod. La fel am procedat �i cu locuitorii terrei. �tiam dinainte ce pun la cale, numai scan�ndu-le mintea. Adic� creierul. Poate �tii ceva �i despre creier. Creierul emite biocuren�i pe o anumit� frecve��. O activitate electric� emis� �i de voi dar �i de animale. Acestea sunt ni�te semnale pe care noi le amplific�m �i le prelucr�m ca atare. La �nceput �i noi am f�cut oarecare �cur��enie� printre r�ndurile noastre. Ce vezi acu nu este dec�t �ntruchiparea perfec�iunii perfecte. C�nd v-a veni r�ndul ca s� fii in�tiin�at de toate astea atunci o s�-�i dai seama cum punem noi problema.
- A� vrea s� �tiu �i eu cum se pune problema vie�ii aici la voi. Voi cum tr�i�i ? presupun c� nu pune�i �i voi botul la religie.
Dar at�t Tod c�t �i El Dor, se f�cur� c� nu observ� sarcasmul din vorbele mele. �nainte de a-mi r�spunde, Tod schimbar� iar c�teva dialoguri, ce pentru mine erau tabu. Apoi la terminare , �l v�d pe Kurt c� �mi face semn s�-l urmez. Presupun c� �ntrevederea cu ei , se �ncheiase. Cred c� , dup� p�rerea lor, pentru azi ajungea c�t aflasem . At�t eu c�t �i Nina �l urmar�m �n t�cere, p�rasind postul de comand�.

�nso�it de Kurt �i Nina , ne �ntoarcem �n �apartamentul preziden�ial�. Chiar �i Kurt fu oarecum entuziasmat.:
- O ,oo ! e�ti boier. Nu mul�i de aici sau din sistemele �nvecinate au avut p�n� acu aceast� cinste.
- Kurt, l�mure�te-m� �i pe mine , ce se �nt�mpl� de fapt aici?
- �nainte de a�i r�spunde vreau s� te informez c� �ntreaga planet� este cu ochii pe noi. Probabil c� �tii ce �nseamn� acest lucru. Este �i aici un astfel de obicei , ca �i la voi de alfel, unde camerele de interogare sunt ticsite de camere minuscule , sau cu cele mai sensibile microfoane. Ai avut �i tu ocazia s� le testezi bun�voin�a lor la Herculane, Gala�i parc�....
- �i asta ce �nseamn� , c� m� pot considera arestat sau sechestrat la domiciliu? �i intimitatea mea ? Cred c� nu v�d chiar totul. M�car baia...
- S� nu spunem lucruri mari. Aici este cu totul alfel, chiar dac� ideea e aceea�i. Noi nu tortur�m pe delicven�i. Noi �i �ndrept�m dup� caz si dup� nevoi. Le citim g�ndurile �i �i facem ca s�-i �ndrept�m comport�rile f�r� voin�a lor. Transform�m pe lupi �n mielu�ei, cu alte cuvinte.
- Dar care e rostul lor , cine sunt �i , ce fac ei aici? �i apoi ceva nu �n�eleg: Ei nu au sentimente? V�d c� �n afar� de tine , nu r�de sau m�car s� z�mbeasc�, unul ? Zici c� aceast� planet� e a ta! Cum tu e�ti at�t de diferit de ei.
- Ei, ca s� afli dintr-o dat� at�tea, m� tem c� ai s� te blochezi. �i surprizele pe care ai s� le ai or s� fie foarte mari. Poi dar� s� �ncepem cu �nceputul. Am s�-�i spun o poveste. Poate la finalul ei ai s� tragi �i tu unele concluzii.
***
- Era �n timpul celui de al doile r�zboi mondial. R�zboi ce se desf�ura atunci pe planeta ta. Ac�iunea se petrecea in Bavaria- Grmania. Era tocmai atunci o ofensiv� a alia�ilor. Tocmai atunci se bombarda Berlinul. �n timp ce avioanele aliate, survolau cerul, c�teva bombe c�zur� �i in aproperea unei case aflat� mai la o margine. �n acea cas� tr�ia o familie simpl�. Aveau un copil de 3 - 4 ani. O bomb� explod� at�t de aproape de cas� , c� numai r�mase mare lucru din ea. P�rin�ii , �n �ncercarea disperat� a lor de a se salva, cred c� uitaser� de copil. Copilul r�mase pe un pat �n una din camerele casei. �n timp ce p�rin�ii fugeau dispera�i , mama copilului, �i aduce aminte de el. Fuge la fel de disperat� , �ip�nd �ngrozit�:� copilul, m� duc s� salvez copilul.� Dar dup� c��iva pa�i , explozia �i suflul altei bombe , ce explodase la mic� distan�� a secerat-o. Nici tatal lui nu avusese o soart� mai bun�. �i el sf�r�ise la fel de groaznic. Dar peretele de l�ng� pat nu se d�r�mase de tot. Iar acoperi�ul , sau ce mai r�m�sese din el, se desprinse �ncet c�z�nd oblic peste pat. Poate asta la salvat. Dup� trecerea avioanelor, care l�sase �n urma lor , moarte, durere, fum �i �ar�n� r�scolit�, prinde curaj copilul, de�i era �i el �ngrozit. Merge , mai mult �n patru labe �i iese de sub d�r�m�turi, strig�nd-o pe mama lui. Reu�e�te cu greu s� se ridice �n picioare. Dup� c��iva pa�i �i tot �mpedic�ndu-se de moloz, d� peste trupul ne�nsufle�it a mamei. �ncremenise pe o parte cu o grimas� de durere pe fa�� sc�ldat� de lacrimi.... �ncepuse s� pl�ng�. Ocupat cu pl�nsul , aproape c� uitase �i de tat�l lui.. O parte din acoperi�ul casei luase foc. De asemenea ardea �i gardul. �n fa�a lui se c�sca o mare groap� f�cut� de o bomb�. In �ndep�rtare ardeau akte case , pe care bombele nu le ocolise. In jur era numai fum negru. Nu se mai vedea mare lucru. �i cum se uita el prin �mprejur , �ndurerat �i �ngrozit, vede c� apare ca din senin o nav� cosmic�. La �nceput a crezut c� avea vedenii. C� �i el murise �i acum era ceva ireal. Dar vede totu�i c� coboar� o ar�tare cu costum �i casc� �n cap, care se opre�te l�ng� el. Aude �ntrebarea aceluia ca prin vis.
- Cum te cheam� pui de p�m�ntean?
La �nceput �ntrebarea lui �l descump�ni. Nu �tia ce s� spun�. �ntr-un t�rziu, c�nd cel cu pricina repet� �ntrebarea, el spune sfios:
- Kurt !

De c�teva zile , de c�nd mi-a cazut i�n m�n� o juc�rie pentru a fi reparat� m� fr�m�nt� o �ntrebare. Juc�ria reprezenta un ou de plu� , la care �i ieseau dou� picioare �i ciocul unei r��u�te galbene. Iar aceasta avea �i un dispozitiv electronic, care o f�cea s� m�c�ie. Acu �ntrebarea : Uit�ndu-m� la ea, m� �ntreb - cum oare �tie acei pui, g�in� ra�� sau g�sc�, s� sparg� coaja cu pliscul. �i �nc� una : Cum respir� acel pui? Pe unde ? �i de c�nd �ncepe el s� tr�iasc�? Sunt �nc� multe mistere pe care natura �nc� nu ni le-a �mp�rt�it. Cred c� e valabil �i la copii

Surpriza mea a fost �ntradev�r mare.
- Cum ! Tu e�ti de pe p�m�nt!?!
- Da dup� cum ai remarcat . De la 3-4 ani am fost luat dintre d�r�m�turi �i adus aici. �i de atunci tr�iesc �n mijlocul lor , pe aceast� planet�. Pot spune c� este �i planeta mea , la urma urmei, cu toate c� m-am n�scut pe p�m�nt. Am mai fost de nu de pu�ine ori , iar pe p�m�nt. Dar aici nu era de tr�it, a�a c� , m-am stabilit definitiv pe Zirda. Aici am �nv��at multe . A�a am ajuns �i pilot cutreier�nd multe galaxi �i multe alte sisteme locuibile. El Dor mi-a fost ca �i un p�rinte. De la el am �nv��at foarte multe . El mi-a fost �i dasc�l . Primele mele juc�rii , c�nd am p�it pe aceast� planet� , au fost jocuri tip simulator. Cu ele am �nceput. Mai t�rziu am avansat �i le f�ceam �n timp real. Apoi �coala la fel. M-am adaptat repede la sistemul lor de via��. El Dor m-a f�cut s� nu simt grija p�rin�ilor. Dora fiind jum�tatea lui �i mam� in acela�i timp. Au avut grij� de mine , ca pe propiul lor copil. Ei nu au avut copii niciodat� . Poate asta i-a �i f�cut s� fie mai afecto�i cu mine. Din c�nd �n c�nd , m� mai apuca dorul de planeta mea �i o mai vizitam. Dac� la �nceput mai veneam �nso�it de el sau de al�ii , acu vin �i singur. Dar evit pe c�t de mult posibil , contactul cu oamenii. Vin, �mi rev�d locurile natale �i o �terg repede. Uneori mai fac �i c�te un popas , �n locuri mai retrase �i cu priveli�ti magnifice. C� ce e drept, tot pe p�m�nt peisajele sunt mai frumoase.
- Da , la voi aici totul pare �n ro�u sau roz. Nu ave�i albastrul cerului, verdele crud al c�mpiilor, aerul plin de ozon al mun�iilor. Nic�ieri nu e mai frumos dec�t pe p�m�nt.
- Sunt , ce e drept �i planete asem�n�toare cu pam�ntul �i mai primitoare. Dar acolo e totul alfel. Ai v�zut �i pe Herra. E cam la fel , cum e �i la voi. �i multe altele. Poate dac� ai s� mai vrei s� stai aici la noi, ��i voi ar�ta toat� planeta �i �mprejurimile, ca s� faci o compara�ie mai am�nun�it�.
- Poate mai t�rziu , zic amintindu-mi, de ultima plimbare.
- Ei nu, c� atunci nu o s� mai facem ce am f�cut acu. Acum am testat nava. Viitoarea c�l�torie o s� fie de agrement.
- Spunem ce este, sau ce se petrece aici la voi. De ce sunt to�i asa de serio�i
- Dup� cum cred c� �i-ai dat seama �i singur , noi mergem pe ideea �nlocuirii - hai s� zicem, oamenilor no�trii - cu robo�i. A�a c� multi dintre ei sunt �i robo�i. Iar la unii li s-a �ters tot ce se credea c� este inutil. Adic� �i unele sentimente. Aproape c� au devenit jum�tate ma�ini. Ei se fac �i se controleaz� singuri. Numai Tod, El Dor, �i al�i c��iva lideri din alte a�ez�ri , au r�mas la fel ca cei dinainte. �n rest predomin� robo�ii. La unii li s-a p�strat �i �nf��i�area lor veche. Chiar �i femeile unele au suferit transform�ri.
- Poi voi cum v� mai �nmul�i�i. Cred c� nu biologico- mecanic.
- Nu, sunt �i cazuri reale dar �i �n laborator.
- Cred c� nici voi nu a�i g�sit �nc� formula vie�ii. Pentru ma�ini da ! dar la zirdeni... Cu mul�e milioane de ani in urm� , �n echivalentul vostru, aceast� palnet� nu era propice vie�ii �n �ntregime. Multe din popoarele noastre viitoare au fost rodul unor coloniz�ri �i de pe alte planete sau sisteme solare apropiate. Dar la �nceput au fost �i probleme de adaptare. Nu le pl�cea la toat� lumea aerul nostru. Noi �tia mai vechi ne-am adaptat cu timpul. Apoi am �nceput s� facem centrale pentru aerul local. Un fel de fabrici. A�a am �nv��at s� prepar�m aer cu diferite combina�ii chimice, pentru a fi respirabil �n mai multe zone de pe aceast� planet�. �n unele zone de pe aceast� planet� nici pentru tine nu este aerul bun . Trebuie s� ai costum . In schimb un lucru e bun. Au �nv��at s� vorbeasc� to�i aceea�i limb� . Nu cum e la voi , zeci de mii de limbi, �i milioane de dialecte. �i cred c� o s� mai descoperi�i �i altele pe parcurs. C�t prive�te religia. Noi nu �tim ce este aia. Acolo unde predomin� �tiin�a , nu �i are loc �i religia. Dac� o fi fost �i aici vreodat�, am radicalizat-o.Cu originea vie�ii , avem �i noi �nc� nel�muriri, dac� asta vrei s� �tii. Trebuie s� recuno�tem spre ru�inea noastr� , c� nu am reu�it inc� s� dezleg�m misterul vie�ii.
- Poate o s�-l dezleg�m noi primii, de�i sunt sigur c� nu o s� se fac� public asta , cel pu�in �nc�...
- Da, voi crede�i �ntr-un creator cu numele de Dumnezeu. Adic� un super zeu, supra st�p�nitor. Ceva �nclin s� cred �i eu , c� ar exista , dar nu sunt nici sigur. La felul cum pune biserica problema la voi, nici nu m� mai mir� , cum variaz� credin�a. La capitolu �sta mai este �nc� mult de lucru.
- Un lucru e sigur ! C� nici voi nu a�i g�sit formula vie�ii. �i nici de unde vine ea. �i de ce natur� este. Eu r�m�n la ideea , c� cineva de undeva ne vegheaz� mai mult sau mai pu�in , restul fiind automat. Primim din �eter � ni�te �nforma�ii ce sunt unic codate �i recep�ionate de creier pentru a ne autocontrola corpul. �i asta cred c� e valabil� la tot ce are via��. C�nd dispare pofta de via�� dispare �i via�a din corpul nostru. De ce ...? O mare �ntrebare f�r� r�spuns. Poate tot Dumnezeu o fi de vin�...

...formula vietii...interesanta idee, Marine.

Bravo pentru diacritice, vad ca esti perseverent. Ar fi si niste corecturi, dar sunt si obosita, si nici nu vreau sa umbresc povestea..

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Interesante si captivante povestiri. Ce, parca extraterestrii aia nu fac greseli in limba lor unica?
Dar sigur nu se plagiaza unul pe altul.

Cred c� nu m� b�nui�i �i pe mine de plagiat. Majoritatea pove�tilor mele sunt opera mea. Dar �i recunosc c� pe unele le-am mai �mbun�t��it dup� ideea altora. Ce nu-mi apar�ine , dezv�lui numele autorului la toate. A�a c� dup� ce am s� termin misterul robo�ilor o sa repovestesc romanul 'Captivi in defileul panterei' - o carte foarte captivant� ce am citit-o pentru prima dat� cand aveam 10 ani. Aceast� carte mi-a facut-o cadou tanti Lili de ziua mea. Am r�mas foarte impresionat de aceast� poveste. O so povestesc �i eu chiar dac� �n varianta mea o s� ias� mai mic�. �i asta pentru c� nu mai �tiu chiar toate fazele de acolo. P�cat c� nu o mai am.

De la: Roz, la data 2012-07-06 11:35:06Marine, dintre cele trei procedee ale tale, eu prefer frecatul mentei. Parca ii si simt mirosul placut.
Baterea apei in piua imi inspira putina violenta (gratuita) iar taiatul frunzelor la caini, pericol de accident ( aproape de fiecare data cand maruntesc ceva cu un cutit ascutit, ma tai la deget) Asadar, iti recomand sa-i dai inainte cu frecatul mentei.

Menta-timpul-ii tot una,numai sa folosesti scula de rezistenta...........!

***
- �Formula vie�ii�, interesant� idee. Cred c� o s� le zic Lui Tod �i El Dor, s� te mai �in� ceva vreme pe la noi, poate o s� descoperim �mpreun� aceast� formul�.
- �i cu �coala mea ce fac ? Acu �ncepe .
- Po�i r�m�ne �i tu la noi �i vei �nv��a �ncontinuare aici. Eu cum am r�mas aici si am inv��at tot ce �tiu de la ei.
- Poi �i se pune ? �ia nu o s�-mi recunoasc� diplomele din alt sistem. De parc� nu i-ai �tii. M�car las�-m� s� termin �nt�i liceul �i pe urm�...mai vedem. Mai am un an. Oricum, cu o probabil� diplom� de facultate , tot nu o s� am ce face . C� nu m� angajeaz� acolo nimeni. Cel pu�in la noi. C� �n alt� parte, ...nu am pile...
- Pile...?
- Adic� rela�ii. La noi este un vechi obicei l�sat din mo�i str�mo�i : munce�ti o via�� �ntreag� �i tragi ca un arm�sar ... ca s� nu zic cat�r..sau alt� necuv�nt�toare... �i pe deasupra dac� mai ai �i ghinion cu s�n�tatea, te d� la rebut. Degeaba ai mai f�cut at�ta scoal�. Nu se mai uit� nimeni la tine C�t e�ti bun �i s�n�tos , mai merge... c�t nu ....Dar �i a�a mai intervin �i al�i factori de care trebuie s� �ii seama cu sfin�enie- ...Nu m� refer la defini�ia dat� de biseric� : c� �sfin�enia e simetria sufletului�. Ei se joac� mereu cu defini�ii �i cuvinte sau vorbe mari, �n lipsa cuvintelor cu profil stiin�ific. Merg �i ei pe ideea : � Nu am g�sit alt� rim� � asta e de la o poveste mai veche. Dar �ntorc�ndu-m� la ideea mea- care era aia?-A,aaaa ! S� �ii seama �i de invidia celor din jur sau a colectivului. C� aceia te sap� c�nd nici nu te a�tep�i. C�nd ��i este lumea mai drag�. Sau mai r�u ��i fur� �i ideile �i se laud� ei cu ele, �n defavoarea ta, �i promovarea lui sau a lor.
- S� �tii c� �i aici la noi odinioar� se mergea pe ideea asta. �i la noi erau destue usc�turi. Dar �n timp le-am eliminat una c�te una. Acum putem s� ne l�ud�m �i noi c� am atins perfec�iunea. �i cred c� �i la voi autorit��ile sau sistemul multi-stat, s� se ocupe mai �nt�i de asta, dac� vor unire �i pace. S� scoat� r�ul de la r�d�cin� , ca pe o carie. (Asta c� �i pe mine m� pa�te aceste evenimente deloc pl�cute. O s� r�m�n chel �n gur�)
- Da, ai perfect� dreptate Kurt, dar noi nu dispunem de aparatura voastr� complex� . Iar o colaborare, nu cred c� este cazul �nc�. Chiar Tod a spus-o...
- Da , ar fi foarte multe piedici. Multe sisteme s-ar r�scula pentru c� nu ar vedea cu ochi buni diminuarea veniturilor �i a intereselor lor. �i nici acu c�nd este la m�na lor totul �i tot nu se �n�eleg. Dar atunci...Cred c� primul pas ar fi instaurarea unei singure limbe vorbite �i a unei singure religii. Religie ce trebuie f�cut� s� fie �n�eleas� prin prisma omului de �tiin�� �i nu a amatorilor , neini�ia�ilor, sau excrocilor- care la orice fenomen ce nu-l �n�eleg �l catalogheaz� � ca drept minune. S-ar putea �ntr-un final s� se mearg� pe o colaborare str�ns� �i fructuas� de ambele p�r�i. �i �nc� un am�nunt care e vital. Oprirea �narm�rilor de orice fel. Altfel or s� stea lucrurile c�nd se va lucra , f�r� team� �i grija zilei de m�ine.
- Cred ca asta se va putea dac� ne-am b�ga �i noi un pic nasul...pentru o convingere mai aprofundat�.
- Auzi Kurt de at�ta politic� simt c� m� ia iar cu le�in. Mai adus aici ca s� m� hr�ne�ti cu pastile si cubule�e...Vreau �i eu o salat� de ro�ii cu castrave�i , ceap� ... de varza, salat� de salat�, o sup� sau o ciorb� ca la mama ei, o friptur� adev�rat�... eventul �i ni�te mici ... o bere ceva....
- Ei vezi , �sta e cusurul t�u: E�ti cam preten�ios �i pe deasupra �i mofturos...Dar o s� v�d ce pot face pentru tine...zce Kurt �ndrept�ndu-se c�tre ie�ire. R�mas singur cu Nina, m� r�stii la ea cam f�r� voie.
- Nina f�- mi repede o cafea , ca s� m� calmez. C� deja discu�ia asta ma f�cut s� v�d deja dublu.
Nina dup� ce se uit� la mine, cu oarecare uimire, se execut� �ndrept�ndu-se c�tre ni�te dulapuri �n buc�t�rie. Dup� ce le analiz� con�inutul , reu�ii �ntr-un vacarm asurzitor, s� le �i �mpr�tie �ntreg con�inutul pe jos.
- Mai �ncet Nina , c� treze�ti �ntreaga planet�. Vrei s� am reclama�ii �i de la tine. Nu de alta , dar dac� a�tia, ne fac valiza! Mai ales c� �ncepuse s�- mi plac� aici , dintr-un anumit punct de vedere.
Dup� ce o ajutai pe Nina s� str�ng� tot de pe jos, aceasta puse de o cafea.
- Nu te mai �ntreb, Marinu�, cum o vrei ? Cred c� este aceea�i re�et�...
- Desigur ! zic eu f�r� a lua �n seama remarca de alint a Ninei.
De abia dup� ce sorbeam g�nditor primele guri de cafea, m� opri surprins:
- Cum mi-ai spus?- �marinu� �? ...
- Poi voiam s� te mai �mbunezi o ��r�.
- �nteresant ! Ce �i-au f�cut a�tia ? Nu cumva �i-au modificat �i �ie comportamentul?...De c�nd ei singur� decizii?

- De c�nd �Creatorul� meu nu a vrut s�-i mai zic �Creator�
- Aha! Deci e opera lui Kurt, constat eu.
- A vrut �i el s� te mai �nveseleasc� ni�el....
- Poi da, pe o planet� unde z�mbetul lipses�te cu des�v�r�ire , z�mbetele noaste mai trebuiau.
Eram la terminatul sorbirii cafelei, c�nd deodat� u�a se deschise �i �n pragul ei apare Kurt �nso�it de El Dor. Kurt purta o saco�� plin� cu de toate. R�sturn� con�inutul ei pe mas�. Din ea se rostogoli c�teva ro�ii , castrave�i o ceap�, un ardei gras, o p�ine, o sticl� de ulei de m�sline �i o tav� cu mici. Iar la urm� Kurt mai scoase spre surprinderea mea �i o sticl� de bere de 2 litri. M� uitam fascinat la cele de pe mas� si tot nu-mi credeam ochilor.
- De unde ai toate astea? Zic eu uit�ndu-m� la ele ca hipnotizat.
- Poi le-am cules acu din gr�din�. Sunt proaspete...
- Cum ave�i �i gr�dini pe aici. Dac� cu gr�dina s� zic c� mai convins, de�i nu sunt sigur, uleiul , berea , micii �tia de unde au mai ap�rut? S� nu-mi spui c� a�i t�iat acu vi�ica sau ce o mai fi fost, iar uleiul l-a�i f�cut acu.
- Ia �i m�n�nc� �i nu mai �ntreba at�t, m� �ndemn� El Dor. C�t prive�te micii, trebuie s� te mul�ume�ti s� �ii prepari la cuptorul cu microunde de la buc�t�rie. Nina se oferi s� m� ajute. Lu� micii si f�r� alte comentarii se duse la buc�t�rie. Dup� ce �i �ntroduse �n cuptor , tast� timpul �i tipul de preparat �i a�tept�.
- Ce stai f�-mi �i salata, dac� tot te-ai oferit. F� treaba p�n� la cap�t...
- Nina veni �i se apuc� s� taie ro�iile �i castrave�ii. Urm� ceapa �i un ardei gras. M� uitam la ea cum preg�tea �n timp ce Kurt pufnea �n r�s. Apoi ochii �mi c�zur� �i pe p�ine. Pun m�na pe ea. Era cald�. Asta m� f�cu s� sar �n sus. Deci sunte�i super dota�i...
- Nu te speria , �ncerc� Kurt s�-mi explice. De dorul bun�t��ilor de acas� , mi-am amenajat �i eu o mic� ser� �i c�teva instala�ii asem�natoare pentru facerea p�inii, a uleiului �i multe altele. Aici la noi g�se�ti de toate dac� vrei. Nici eu, c�nd m-au adus aici nu prea mi-a priit regimul alimentar de aici. A�a c� El Dor mi-au f�cut toate mofturile. Au vrut , spuneau ei , s� nu simt lipsa celor de acas�. Multe din preparate le �cump�ram � �n desele mele escale pe pam�nt c�nd f�ceam �pia�a�...
Dup� ce savurar�m �mpreun� masa, veni �i r�ndul micilor ce fur� stropi�i din bel�ug de bere, mai ales din partea mea. Nu mai b�usem de mult bere, iar acu mi se deschise iar pofta. Numai c� mi se deschise �i apetitul la vorb�. Kurt nu prea tr�gea cu b�utul era cump�tat. Dup� ce m� ridic , sau mai bine zis �ncerc s� m� ridic, ajutat de Nina �i Kurt, ace�tia m� duser� �n dormitor.
- Ce face�i nu m� duce�i s�-mi ar�ta�i gradina de zarzavat , abia a�tept s� o vad...ard de ner�bdare...�i uleiul... p�inea...
- M�ine m� asigur� Kurt, ie�ind �i ur�ndu-mi -�Noapte Bun�. Apoi El Dor se angaj� �n alt� discu�ie cu Kurt, ie�ind pe us�. Numai Nina r�mase absent� �i mut� , st�nd �n picioare l�ng� u�a mea. Dar asta nu �nainte de a str�nge vesela, de a le sp�la �i a deritica prin cas�. Adorm.
M� trezesc. Era dup� ceasul meu diminea��. Aici c�t o fi fost ?...
M� postez �n sufragerie. Nina m� �nt�mpin� cu un :
- Cum ai dormit Marine ? hai c� te a�teapt� cafeaua.
M� uit intrigat la ea. De c�nd venise aici Nina mea devenise foarte politicoas�, amabil� �i parc� mai atent�. �i �nclin s� cred c� Kurt, nu era str�in de toate astea. Se schimbase Nina mea. M� duc la buc�t�rie distrat, cu g�nd s� aduc cafeaua. Dar glasul Ninei, m� opre�te.
- E deja �n sufragerie. Te a�teapt�.
M� �ntorc din drum �i m� �ndrept spre sufragerie.
M� uit peste mas� �i v�d c� Nina avusese dreptate. Totu�i �i zic:
- Dar numai cafea �mi dai ? Eu nu m�n�nc nimic azi?
- ��i mai fac o salat� �i parc� au mai r�mas ni�te mici...
- Poi da acu Kurt o s� m� �ndoape acu numai cu mici �i bere....
M� apuc totu�i de salat� �i mici. Bere nu mai era. A�a c� m� mul�umii �i cu apa. O gust . Era u�or acidulat�. �parc� e de la noi� zic eu �n g�nd.
Tocmai terminam masa �i m� apucam de sorbitul cafelei. C�nd Kurt intr� ca o furtun� pe u��. Chipul lui radia.
- Bun� Diminea�a ! �ncepe el. Poft� bun� !
�nclin din cap �n semn de aprobare.
- Dup� ce ��i savurezi �i cafeaua, mergem la plimbare.
- Iar ? zic eu luat prin surprindere. Ce mai pune�i iar la cale? zic eu nelini�tit.
- Nu ��i fie team� ! O s� fie interesant . Ai s� vezi.
De curiozitate, ultimele �nghi�ituri le terminai mai repede. M� ridic. Nina m� urmeaz� ca o umbr�. Kurt se �ndreapt� c�tre ie�ire , f�c�ndu-ne semn s�-l urm�m. Dup� ce ne �r�t�cii� pe o mul�ime de culoare �i alte �nc�peri, Kurt se opri la centrul de comand�. U�a se deschise din interior, iar Tod ne pofti �n�untru. Ne invit� s� luam loc. Apoi spuse.
- Azi o s� facem o mic� plimbare prin �mprejurimi, �i mai ales pe partea luminat� de soarele nostru violet. Acum dup� cum �ti , la noi este acu noapte. �i va mai fi �nc� 6 zile de a voastre. Vom p�r�si partea noastr� �ntunecat� cu nava cea nou�. Vom merge �i la omologii no�tri de acolo. O s� r�m�i v�dit surprins �i de ce fac cei de acolo. Acu merge�i la platforma AA � 111, unde nava �i El Dor v� a�teapt�.
P�r�sim centrul de comand�. Ajungem dup� c�teva minute la acea platform�. �ntradev�r nava TERRA - 1 , ne a�tepta cuminte. Intr�m �n ea. El Dor ne �nt�mpin� �i el cu formula de salut: �Bine a�i venit� Kurt lu� loc pe un fotoliu. Nina �i ea pe altul �n dreapta. C�nd s� m� a�ez �i eu , El Dor m� chiam� la el. Apoi �mi spune ce trebuie s� fac.
- Acu nava o s� fie o vreme pe pilot automat. Dup� aia ai s� preiei tu controlul navei.
- Eu ? m� sperii eu. Nu a� vrea s� vo stric...Eu nu am mai condus niciodat� asemenea nav� �i mai ales singur.
- Nu ��i fie team� e u�or de condus. Totul e s� te obi�nuie�ti cu ea �i ea cu tine. Ai s� vezi c� te te va asculta.
M� uit uluit la cei doi. Kurt �mi face semn c� totul e �n ordine. El Dor ridic� uor nava , p�r�sind platforma. Se �ndrept� cu o vitez� moderat� spre �ntunericul din fa�a mea. Se vedeau totu�i �i c�teva lumini palide , care sclipeau . Apoi El Dor �mi spune s� pun un soi de casc� pe cap. Dup� ce o pun, El Dor ap�s� pe ni�te butoane.
- Acu nava e pe m�inele tale. Tu o conduci cum vrei. Te-am conectat la consola de bord, unde g�ndurile tale o s� comande nava. Cum �i dictezi tu , a�a va zbura. G�nde�tete c� vrei s� o iei spre lumina aia de acolo.
M� g�ndii �i v�zui c� �i nava se �ndrept� c�tre acea lumin�.
- Acu ia-o spre st�nga, c�tre lumina aia rosie.
Nava ascult�toare o lu� dup� g�ndul meu. �ncepu s�-mi plac�. Prinsei ideea. Apoi g�ndi dac� ar putea s� mearg� mai repede. �i nava �ncepu s� accelereze. La un moment dat, uitai s� o mai �ncetinesc. Dar indica�iile lui El Dor m� aduse la realitate. Dup� �nc� zece minute, �n care El Dor m� l�s� s� m� joc cu nava lor, acesta �mi prelu� comanda, sco��ndu- mi casca de pe cap. Acu conducea el nava. O puse iar pe pilot automat. Dup� alte c�teva minute �ncepu s� se fac� lumin�. Se �f�cea ziu� . Intrasem �n cealalt� parte luminat�.
- Ei cum a fost ? m� ispite�te Kurt. Nu a�a, c� e o joac� de copil? A�a am �nv��at �i eu prima dat�. Totul e s� nu te pierzi. �i s� ie repede decizia care trebuie. Nava oricum mai are multe �chestii� pe care �nc� nu le-ai aflat. Se poate autoproteja �i singur� �n caz c� decizia pilotului �nt�rzie sau nu se mai poate face. E protejat� �i de un c�mp energetic. Poate fi �i invizibil�. Se poate deplasa cu mare vitez� �n toate direc�iile cu schimb�ri bru�te de direc�ii. E invizibil� �i pentru orice tip de radar, de a nostru sau de pe p�m�nt. Mai ales de pe Pam�nt . Este dotat� cu multiple arme laser , arunc�toare de energie , drone , se poate �dubla� �ntr-o proiec�ie holografic�, asta pentru a deruta inamicul �i tot dichisul. �i mai are �nc� ceva nou. Dar asta vei afla la timpul potrivit.
Privii afar�. Ne indrept�m c�tre o a�ezare. O lumin� semnaliz� pe bord, iar �n difuzor se auzi o voce metalic� , care ne ceru s� ne indentific�m �i codul de acces. Dou� alte nave, ce ap�rur� de nic�ieri, ne flancar�. Dup� ce primir� codul, fur�m c�l�uzi�i c�tre o alt� platform� de aterizare. Dup� ce El Dor a�ez� cu grij� nava pe platform�, oprii motoarele. Deschise u�a nu �nainte de a potrivi prin radio secven�a compozi�iei chimice a aerului, pentru mine. Presupun c� �i pentru Kurt. La cap�tul platformei fur�m �nt�mpina�i de o suit� de 12 robo�i �i cred, un alt guvernator . Aveam s� aflu c� nu m-am �n�elat. �i aici era unul. �i aveam s� mai aflu �i de existen�a altora. La fiecare a�ezare aveam s� mai dau peste c�te un �guvernator� real, �n carne �i oase...cred.

Of, Of...C�ldur� mare ...am ie�it pentru 5 min �i am crezut c� numai ajung acas�...�i asta la 10...

De la: GRINGOS, la data 2012-07-14 17:13:01Of, Of...C�ldur� mare ...am ie�it pentru 5 min �i am crezut c� numai ajung acas�...�i asta la 10...

Nu mai iesi, stai la umbra in barlog...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Vr�nd s� m� apuc de povestea cu defileul , am v�zut c� actiunea se petrece iarna. �i atunci mi-am adus aminte c� eu , �n pove�tile mele nu prea am pomenit ac�iuni iarna. A�a c�...

�in minte c� era �n prima iarn� pe care aveam s� o cunosc , dec�nd m� aduse �i pe mine �n casa lor. Cum tata la �nceput vr�nd s� mai f�c� economie la lemne, m� mai l�sa �i pe mine la bunica sau nana. M� l�sau c�te o s�pt�m�n� . Apoi cum venea ziua de Luni, veneau ei , sau unul din ei �i m� luau acas�. �i asta avea s� se �nt�mple de multe ori �nainte de a �ncepe �coala sau prin vacan�e. Era �ntr-o s�mb�t� Eram la nana. �i Duminca ce a aurmat mi-am petrecut-o tot la ea. Venea �n schimb ziua de Luni �i m� intristam �tiind c� c� minivacan�a mea avea s� se termine. Coinciden�a a f�cut ca nana s� pun� de un an pentru b�rbatul ei . Era deci �n anul �59. El murise in �58. Tot iarna. Era in Februarie �i era cam ger afar�. Nana �i-a preg�tit , coliva , colacul , saco�ele cu pache�ele �i ce mai avea ea acolo �i se preg�tea s� mearg� cu mine la cimitir. Eu nu voiam s� merg c� �tiam c� la cimitir m� a�tepta mama sau tata. Cred c� a�a a �i fost conven�ia. �mpu�ca doi iepuri dintr-un foc, chiar dac� nici nana nu era de acord s� m� deie acas�. Eu invoc motivul c� e frig afar� �i o s� �nghe�. Atunci era treaz�. Poate alfel ar fi stat lucrurile dac� era mai cu chef. Poate m-ar fi l�sat acas�. Dar a�a...
- Las� c� nu �nghe�i! zice ea.
M� �mbrac� bine , dar �n picioare nu aveam ghetu�e , ci ni�te pantofiori �i aceia uza�i.
�n fine ie�im pe u�� �i o lu�m spre cimitir. Nu era departe cimitirul de casa ei. O luam prin spate dou� str�zi �i ajungem la poarta din vest. C�nd ajungem la biserica din centrul cimitirului, o v�d de departe pe mama. Simteam cum mi se str�nge inima. Abia m� a�tepta. Trebuie s� spun c� p�n� am ajuns la cimitir mi-a �nghe�at picioarele. Dar la vederea mamei, pe loc mi s-au �nc�lzit picioarele. Noroc c� aveam totu�i m�nu�i f�cute de tanti Lili. Dup� ce �i-a terminat �i nana treaba ei cu pomana, o t�iem cu mama acas�. Tot drumul c�t am mers pe jos, p�n� acas� , a f�cut s� m� �nc�lzesc c�t de c�t. Nu aveam curaj s�-i spun mamei c� �mi este frig, sau c� mi- a �nghe�at picioarele c� m� �nc�lzea ea �i la propiu �i la figurat. De fiecare dat� c�nd era iarn� afar� �i mai era �i zapad� �i avea s� fie destul� prin acei ani p�n� t�rziu �ncoace, trebuia s� �nghe� de fiecare dat�. Erau ierni c�nd z�pada atingea �n�l�imea de 1m . �tiu c� tata se chinuia s� dea mereu z�pada din curte , f�c�nd c�rare de la poart� p�n� la Wc, sau �n spatele casei. Madam Berdan era b�tr�n� si nu putea , Lina nu servea, doar cu m�turica �i f�cea �i ea prezen�a din urma tatei. Lorica nici at�ta. C�teodat� mai �l ajuta pe tata domnul Bahrim , sotul Linei. Dar atunci se �mp�r�ea sectoarele, ca s� nu cumva s� se creeze accidente. A�a c� atunci c�nd tata era �n spatele casei, Bahrim era la poart�. �i invers. Nu se �nt�lneau dec�t la mijloc uneori. Cu c�t treceau anii, z�pada care �ncepea s� se depun�, se micsora ca �n�l�ime , ajung�nd rareori �i la jumate de metru. Eu c�nd vedeam c� �ncepe s� ning� , m� rugam s� o �in� c�t mai mult. C�teodat� ningea toat� noptea spre bucuria mea. C�nd vedeam diminea�a c�t� z�pad� s-a depus, nu mai puteam de bucurie. Numai c� mama nu �i convenea de loc at�ta zapad� �i �mi potolea de�ndat� bucuria.
C�teodat� c�nd era zapad� mai mare , tata scotea sania mare de fier �i grea , m� punea pe ea, iar el in spate , ne d�deam pe derdelu�ul improvizat , ori de strada noastr� , c� avea pant� mare , ori mergeam pe Sm�rdan sau Caragiale. Aici panta era �i mare , dar �i lung�. Cum tata �i d�dea vitez� nu prea �mi pl�cea �i nici bine nu-mi f�cea. C� �mi era fric�. C�nd dup� doua ore de joac� mai m� tr�gea �i acas�, c�nd ajungem aproape de poarta noastr� , tata se face c� r�stoarn� sania, iar eu aterizez cu nasul �n zapad�. �i ca s� fie meniul complect , mi- a mai frecat �i nasul �i gura cu tot cu fa��, cu zapad�. Nu-mi era deloc pe plac acest tratament. Sim�eam c� nu mai aveam aer, dar nici nu m� sl�bea. Trebuia �ntr-un final s� �ip ca s� m� lase. Veneam fuga �n cas� �nghe�at �i �l mai p�ram mamei
- Uite mama ce mi-a f�cut tata. M-a frecat iar cu zapad�...
- Las� c� nu ai nimic . A�a e iarna...Mai vrei afar�?...
Dar acest tratament avea s� mi se repete �i �n anii urm�tori �i pe strad� �i cand m� mai trimitea mama pe la cump�r�turi si m� prindeau b�ie�ii pe strad�, dar �i la �coal�. Se enervau c� nu reu�eau s�- mi pun� piedic�, c�z�nd ei pe jos �i atunci t�b�rau pe mine cu to�ii. �i dac� nu trecea cineva pe atunci pe acolo s� m� salveze, �la eram.
�ntr-un alt an tot iarna, ne ducem �mpreun� cu mama �i tata, pe la nana. Tata era din start chitrofonit. C�nd ajungem la nana, nici nana nu era prea departe de el. Dar era tare nec�jit�. Toat� casa �i era plin� de fum �i pe deasupra, ca meniul s� fie complect, �i mai curgea pe pat , din burlane - sterejie - spunea ea, un fel de gudron de la funingine. Cum lemnele erau cam umede, aburul combinat cu fumul se condensa pe burlane �i acesta d�dea na�tere la acest preparat negru. Preparat care se scurgea pe pat, murd�rind p�tura �i lenjeria.
- Uite F�nic� ce am p��it ! ne �nt�mpin� ea , �n loc de bun� ziua.
C�nd vede tata asta, �i d� cu p�rerea c� co�ul e �nfundat. Pe atunci nana avea �n gazd� un alt chiria�, nea Gicu, cum �i spuneam eu.Era s� fie �i primul ei chiria�. De fapt �l chema Gheorghe �i Lungu. Tata se ofer� s� se urce pe cas� la b�geac, �n timp ce nea Gicu se urc� in pod �in�nd de co�. Tata g�se�te o bucat� de fier de care leag� o �foar� mai groas�. Astfel �narmat cu acestea, se urc� pe buc�tarie , cu ajutorul unei sc�ri, apoi reu�e�te p�n� la urm� s� se ca�ere si pe strea�in�. Mama tremura v�z�ndul cum escalada casa. Mai ales c� �l �tia �i cum e. Ajuns sus tata coboar� de c�teva ori fierul p�n� acesta se opre�te undeva. Apoi tot ridic�ndu-l �i tot cobor�ndu-l, reu�este �ntr-un final s� sparg� c�r�mida care c�zuse din co� �i se puse de-a curmezi�ul. C�r�mida spart� c�zu �n pu�ul de la horn , p�n� jos la gura de vizitare. La cobor�re tata a cobor� pe partea de la casa. Puse iar scara pe strea�in� �i cobor� �i tata �ntr-un final spre frica mamei care tremura jos, uit�ndu-se �n sus la el. �i avea de ce s�-�i fac� griji. O mai p��ise odat�. Dup� aia focul a mers normal. Cum se aprinser� p�n� la urm� �i burlanele �i cred c� �i co�ul, tata o �ntreab� pe nana dac� are cumva prin cas� pucioas� sau sulf. Spunea el c� e bun� �n acest caz. Dac� a v�zut c� nu are i-a cerut sticla cu o�et. A�a a reu�it s� sting� focul. Tata avea o astfel de cutie cu sulf, pe care o �inea pentru orice eventualitate , spunea el. �tiu c� am mai folosit-o �i noi de c�teva ori , c�nd tata era mai vesel �i uita s� se mai opreasc� b�g�nd lemne �n foc, p�n� se �nro�ea �i soba �i burlanele. �i cum spuneam odat� cand eu �nc� nu eram chiria� la madam Berdan, �ntr-o iarn�, canalul a �nghe�at. Pe strada noastr� mai la vale aproape de cap�tul str�zii, era un canal comunal. Acesta era bine protejat. Teava de plumb care era prins� de un st�lp era �nconjurat� de un gard de sc�nduri. �ntre gard �i teav� puneau paie ca s� se inc�lzeasc� canalul , spuneau ei. Dar �n unele ierni mai geroase �nghe�a si apa de pe �eava de sub acel gard. Cum tata nici pe atunci nu era �n rela�ii prea bune cu madam Berdan , �ntr-o iarn� a oprit apa de la canal. C�nd a venit tata acas� seara, mama i- a �i dat raportul
- Uite F�nic� , Berdan nu mai vrea s� ne dea ap�. C� cic� nu i-am dat chiria. Nici m�ncare nu am avut cu ce s� fac...
- Da ? zice tata. �i se duce s� fac� panaram� la u�a lor. Cum nimeni nu a ie�it afar�, tata se duce la c�minul de la canal, �i deschide capacul �i d� s� coboare �n el. Mama �l vede ce vrea s� fac� �i strig� la el s� nu se bage �n groap�, �tiindu-l cum este. Dar tata nu �ine seama de protestele ei �i �i face v�nt �n groap�. Cum groapa era destul de ad�nc� , nu prea a calculat bine �i c�nd st�tea �n m�ini, �i cedeaz� clavicula. S-a chinuit mama, biata de ea , o or� p�n� s�-l scoat� pe tata de acolo. Mai ales c� acum nici nu mai putea s� se apuce de margine cu o m�n�. A apelat p�n� la urm� la un vecin , parimise c� tot nea Gheorghiu de la 7. C�t a stat tata �n groap� nu a ie�it nici una sau unul din casa madameiBberdan., ca s� o ajute. �i de atunci mama i-a �inut minte. C� atunci, cand dup� ani, avea s� cad� �i Bahrim in beci, nici atunci mama nu l-a l�sat pe tata s�-l ajute s� ias� afar�.

Dup� ce cobor�m din nav� un b�rbat sp�tos ne �nt�mpin�:
- Bine a�i venit �i pe la noi ! M� numesc Zeno! Am urm�rit ceva vreme evolu�ia voastr� �i mai ales a ta ! zice el, ar�t�nd spre mine. Vorbea �ntr-o perfect� limb� zird� sau zirdan�. Avea dreptate Tod , c�nd zicea c� to�i de pe planeta lor, au �nv��at aceea�i limb�. Totu�i �nclin s� cred c� mai foloseau �i dialecte ciudate , c�nd nu voiau s� �n�eleag� nimeni ce spun. Sau poate m� �n�elam. F�ceau �i ei cum fac unele etnii de la noi din �ar� , care �n prezen�a noastr� nu �i-ar vorbi rom�ne�te , feritea-i sf�ntul. De parc� le-ar fi sc�rb� de limba noastr�. Sau ar pune �ara la cale sau or vorbi secrete de stat. Cu toate c� �tiu foarte bine �i rom�ne�te. A�a avea s� mi se �nt�mple odat� , pe c�nd eram la o sta�iune de recuperare. St�team pe banc� l�ng� o u�� , a�tept�ndu-mi r�ndul . �n apropiere de noi pe alte b�nci , st�teau de vorb� dou� femei, �n nem�e�te. �i tr�geau la vorb� de parc� jurai c� e�ti �n germania. Pe hol un copil se juca pe jos cu o ma�inu��. Acesta o tot �ambala� �i f�cea el ca ma�ina. �V�jjj...zv�rrr...� La un moment dat una din femei agasate, �ntervenii cert�ndul pe copil, �ntr-o impecabil� rom�neasc�:
- Dar stai cuminte copile! Ce ai ?�ezi potolit ! M� doare capul !
Eu ca eu , dar s� fi v�zut ce fa�� a f�cut copilul. C� de surpriz�, nu a mai scos nici un cuv�nt. Se potolise ca prin farmec. Dup� aia a ie�it m�sa din�untru �i au plecat. Dar c�nd au intrat ele �n�untru , aveau preten�ia s� li se vorbeasc� �n nem�e�te. O asistent� se chinuia s� le fac� pe plac , st�lcind unele cuvinte. Eu , c�nd se apropie �i de mine �i zic asistentei:
- Nu v� mai chinui�i s� le vorbi�i limba , c� �tiu s� vorbeasc� rom�ne�te mai bine �i dec�t mine. A �n�eles �i a ridicat din umeri.
- A�a cere procedura , se scuz� ea.
Apoi eu nu am s� �n�eleg asta niciodat�.
M�i , e�ti ungur, sau neam� sau ce e�ti, te afli in Rom�nia, �tii limba noastr�, apoi vorbe�te rom�ne�te c� de aia e�ti aici. Dac� nu-�i convine du-te �n �ara ta �i nu ai dec�t s� vorbe�ti �i chineza. Cum ar fi eu s� m� duc �n america �i s�-l oblig pe un american care nu �tie rom�ne�te s� �mi r�spund� �n rom�ne�te c� a�a vreau eu. Uite �iganii nu fac a�a. ��i vorbesc �i �n rom�ne�te, chiar dac� te mai spurc� �i �n limba lor. Vor s� �nve�e �i limba lor de ba�tin� , nu au dec�t! Dar nu suport c�nd sunt de fa�� �i �tiu c� eu sunt rom�n, s� o i-a pe alt� limb�. E ca �i cum mi-ar �ntoarce spatele. Sau dac� aud c� e�ti rom�n se fac c� nu te �n�eleg, oblig�ndu-te s� vorbe�ti ca ei, asta dac� �tii . Dac� nu, mori de foame �n �ara ta. Sau la fel mi s-a int�mplat pe c�nd m� aflam la Bucure�ti internat. Un ungur din fa�a mea vorbea rom�ne�te. La �nceput nu �tiam c� mai �tie �i alte limbi. �ntr-o zi vine �n salon un concet��ean de -a lui din Bistri�a -N�s�ud. Ei cum a auzit c� acela vorbe�te ungure�te , au �inut-o numai �n ungure�te. Nu �tiu de ce unii fac asta ? Hai ! , dac� cel �n cauz� nu ar fi �tiut , da ! Dar a�a ? Cred c� asta se mai chiam� un pic �i de sfidare.
Te na�ti �n �ara mea , cre�ti �n �ara mea , m�n�nci �n �ara mea �i �mi vorbe�ti alte limbi?
Poate noul regim o s� i-a m�suri �i �n acest sens, amend�ndu-i pe cei �n cauz�. �i mai vor �i autonomie �i �nv�t�m�nt separat Asta e prea de tot. !

Eu , uit�ndu-m� la el, �ncerc s�-i fac pe plac, r�spuz�ndu-i la salut.
- Eu sunt cavalerul ordinului din acest �inut, �inu el s� ne precizeze.
Apoi Zeno, ne face semn s�-l urm�m. Ne plimb� �i el pe ni�te culoare �i alte colidoare. Aici parc� arhitectura era diferit� de cea de unde am aterizat noi prima dat�. �ntr-un t�rziu ajungem �i la camera lor de comand�, de unde monitorizau �i ei �ntreaga planet�, inclusiv �i a�ezarea lui Tod. �i aveam s� aflu mai t�rziu ,c� �inea leg�tura �i cu alte a�ez�ri.
- Aici la noi , via�a e diferit� de a voastr�. Noi suntem mai inventivi. Facem lucruri ce ne sunt absolut necesare. Avem �i noi un �institut de proiect�ri� unde studiem diferite noi tehnologii. Am v�zut c� �i tu e�ti destul de inventiv, dar la voi nu are cine s� te sus�in�. �i mai ales c� predomin� �i invidia. Ori la noi nu ! Noi colabor�m �mpreun�, la orice fel de inven�ie nou�. Noi chiar acu lucr�m, s� punem la punct una din cele mai mari descoperiri. Dup� cum ai v�zut , noi ne deplas�m cu ajutorul navelor dintr-un punct �n altul la diferite viteze. Dar acu vrem , ca s� putem a ne deplaa �i mai departe. Dac� p�n� acu ne deplasam la distan�e mici printre a�ez�rile noastre, �i teleport�ndu-ne, acu vrem s� l�rgim aria de acoperire.
- Un fel de teleportor... zic eu.
- Exact ! Numai c� acum o s� putem s� ne deplas�m p�n� la sute de ani lumin�. �n linii mari aceast� instala�ie se compune dintr-un dematerializator , un integrator �i o und� tractoare ce ne deplaseaz� �n spa�iu �i timp. Tot odat� un alt aparat scaneaz� tot traseul cu milionimi de secund� �nainte de a se face tot transferul. Toate aceste aparate sunt controlate �i comandate de un computer sofisticat, care m�soar� �i compar� pan� la nivel de unit��i de tip amstrong. M�ine o s� aib� loc prima demonstra�ie. O s� fie televizat evenimentul , pas cu pas. Vom trimite de prob� pe unul de-a no�tri pe o alt� planet� din alte constela�ii mai apropiate.
- Un fel de principiu al �superheterodinei� la aparatele noastre mai vechi de radio ! �i ave�i curajul �sta ! Nu v� e fric� c� o s�-l pierdeti pe drum ? Dac� pe drum se ��mpr�tie�?
- Ne asum�m acest risc. De alfel aparatura noastr� nu face transferul p�n� ce procedura nu este bine analizat� �nainte de transport.
- Bine , dar presupun c� acolo unde ajunge subiectul , e �i acolo o instala�ie asem�n�toare ca aici.
- Nu e nevoie de asta. Acolo unde ajunge subiectul , se materializeaz� automat. Singura problem� e c� nu am descoperit cum s� facem separarea de materiale organice vii de cele moarte. Adic� �mbr�c�mintea. A�a c� �n prima faz� o s�-i trimitem goi.
- �i dac� acolo �i vede vreo gagic� ceva... nu m� las eu.
V�d c� �ntrebarea mea i-a cam derutat. C� nu �tiau ce �nseamn� �gagic� Noroc de Kurt c� i- a l�murit. Adic� o persoan� de gen femenin.
- Nu e nici o problem�, m� lini�te�te el, la noi e alfel. Noi nu suntem ca voi. Toat� ziua dornici, care cu cine dore�te. Avem �i noi o lege.
- Da am �n�eles e legat� de comandarea �i repartizarea sentimentelor. Acestea trebuie s� vin� la comand�...
Nu a comentat nimeni nimic, de�i cred c� au �n�eles aluzia. Sper c� nu s-au sup�rat prea tare. Nu de alta dar s� nu le vin� ideea s� m� foloseasc� pe mine drept subiect la demonstra�ia de m�ine . Mai bine nu m� g�ndeam la asta . Doar ei �tiu ce g�ndesc �n fiecare clip�, zisei �n g�nd. Dar Kurt se �ntoarse �i �mi f�cu semn cu m�na , c� totul o s� fie ok. Deci s� nu-mi mai fac at�tea griji. Acu �n�elesei c� �i Kurt �nv��ase de la ei, s� citeasc� g�ndurile noastre. Sau poate aveau un aparat , ceva...

Cu c�t m� mai m�ream, at�t nana c�t �i tanti Lili, m� puneau la dat z�pada , c�nd m� mai prindeau la ele. Asta m� f�cea ca s� vin iarna mai rar la ele. �i mai ales la Bunica. �i asta c� ele aveau 400m p�tra�i curte, iar gradul din strad� avea cam 35 de metri. �i trebuia s� dau toat� z�pada de l�ng� gard , c�t mai departe de trotuar, p�n� �n strad�. Numai c� �i oboseam repede. F�ceam pauze dese , chipurile ca s� m� �i �nc�lzesc. Dar vedeau �i ele c� g�f�iam de parc� m� alegase unul sau fugisem dup� tren. Mul�i trec�tori , �au vecini care m� cuno�team , m� sf�tuiau s� o las mai moale. C� ziceau ei * Ce sunt sluga lor ?� A�a c� dup� ce terminam exteriorul , m� mutam �n curte. C� era �i acolo destul� de dat. De la poart� p�n� �n cas� �i de la cas� p�n� la magazie �i WC. �n test nu mai conta. Dar nici prim�vara sau toamna nu sc�pam de muncile c�mpului. Trebuia s� sap toat� curtea aia mare. Iar prim�vara la fel. Odat� eram cu nana la ele acas�. Cum se zvonea c� se demoleaz� prin zon�, eu �i zic tantei Lili.
- Poi dac� m� mut la bloc , crezi c� mai vin eu s�-ti dau zapada sau s�-�i sap �ie curtea ? La care �i nana �i tanti Lili, �ncepur� s� r�d� cu lacrimi, �in�ndu- se de burt�. Din c�nd �n c�nd , mai f�ceau c�te o pauz� , dup� care nana comenta , repet�ndu-m� �i iar �ncepeau s� r�d� am�ndou� cu poft�. Bine c� eu glumeam. �i cred c� �i ele observase asta. Dar �n sinea mea era alt adev�r. Nu prea �mi f�cea mare pl�cere s� fac at�ta corvoad�. Vara m� punea s� fac �i �an�uri la ro�ii �i alte legume. Ba le udam , aici treaba asta era ok, c� se udau singure.
Altfel st�teau lucrurile c�nd veneam , sau st�team la nana. Dup� ce se a�ternea �i la ea z�pada, o d�deam �i eu cum st�tea ninsoarea. �i aveam de dat. Se punea c�te o jumatate de metru. Dar �i la ea f�ceam pauze, mai ales c� itinerarul la ea era mai lung. Cu toate c� ea avea doar 200m patra�i. Dar distan�a dintre dependin�e era mai mare. Magazia era tocmai �n fundul cur�ii. De multe ori mai ie�ea �i viitorul unchi , cu care aveam s� m� �nrudesc peste ani, d�nd �i el la z�pad�. La el era �i mai simplu. O d�dea direct �n strad�. C� aveau doar 1 m �n fa�a casei. Ori la nana , ori la bunica , dup� o pauz� sau c�nd terminam , munca �mi era r�spl�tit� cu c�te ceva bun. Gutui sau mere la cuptor cu zah�r �n ele, nuci pr�jite pe sob�, mai o turt�. Nana mai m� �mbia �i la un �pri� , c� zicea ea , ca s� m� �nc�lzesc. Dar nu �nainte de a se �nc�lzi ea mai �nt�i. Iar eu m� �inc�lzeam� cu ce mai r�m�nea prin sticle. Dac� se termina , �tiam lec�ia m� trimitea s� fac iar plinul la Alimentara. De multe ori ie�ind pe afr� lua �i contact cu z�pada. Se ridica greu. De multe ori o ajutam �i eu. Odat� la un revelion , c�nd venisem �i cu ai mei, se imb�tase tare. Ie�ind afar� , vedem c� trece cam mult p�n� s� apar� ea. Era noapte. C�nd mama ingrijorat� , �l trimite pe tata �s vad� de ce �nt�rzie Maria. C�nd dup� pu�in timp apar am�ndoi �in�ndu-se unul de altul. Mai mult ea de tata. Dar ea r�dea nici nu-i p�sa, de parc� asta f�cea obiectul �ndeletnicirii ei zilnice. Mama c�nd o vede �i cu s�nge pe obraz, strig� la ea alarmat�:
- Ce ai p��it , Maria ?
- Dar ei nici c� �i p�sa. Dup� ce se sterse de s�nge, incepu iar s� r�d�. �i tata r�dea. Numai eu �i mama nu r�deam. Nu �tiu de ce , dar v�z�nd-o in acel hal, parc� cineva imi spunea c� ea nu o s� moar� de moarte bun�. �i avea s� mi se confirme acea predilec�ie peste ani. Nu trebuie s� fii vizionar sau cititor �n stele , ca s�-�i po�i da seama ce viitor sunbru o a�tepta, dac� nu se l�sa de b�utur�. Dar de multe ori unii be�ivi sf�r�esc �i c�nd sunt treji. Cum aveam s� mi se iveasc� peste ani asemenea cazuri. Dar bine nici aceste cazuri nu sunt b�tute �n cuie. Stau �i m� g�ndesc dac� acei oameni care beau, nu sunt mai vizionari , dec�t unii de drept dar treji? De pild� nana c�nd se sup�rau pe bunica �i sora lor, Lilica, se imb�ta . �i dup� ce �si aducea aminte de c�nd lupul c��el, mai le �i blagoslovea, spun�nd la be�ie c� au s� moar� din cauza unuia care o s� intre nopatea peste ele. Bine�eles c� eu pe atunci nu am pus pre� prea mare pe ce spunea ea. Dar aveam s� v�d �i in cazul ei , c� i se va adeverii �i ei spusele. Nu �tiu dac� presim�ea , sau �tia �i ea de la tigance, sau al�i prezic�tori pe care ea �i contactase. Sau be�ia te face s� spui lucruri �tr�snite�.Vezi viitorul mai pu�in in �roz� O fi �i asta un talent. �i la mine a spus diverse lucruri cand eram mai mic. C� am s� am doi copii, c� am s� tr�iesc mult ca binica, �i multe altele. Ceea ce avea s� mi se confirme mai t�rziu o parte din predilec�ii �i de la tiganca vecin�, �i de cle din tren. Oare unde o fi adev�rul?

�n gra�duna lui Ion
Tote femeile dorm,
Toate femeile dorm
Numai una n-are somn
�i-l tot strig� pe Ion.
�i-l tot strig� pe Ion
Ioane , Ioane,
Toat� lumea doarme,
Numai eu nu pot, s� dorm
Vino �i-n ast� sear�
Cum mai vii tu d�unezi...

�tiri : Din cauta condi�iilor ... meteo nefavorabile , s-a am�nat demonstra�ia Lui Zeno, privind -Teleportarea...

�n alt� zi ne hot�r�m eu cu �u�u, s� mai d�m �i c�te o rait� �i pe locul noilor construc�ii care se ridicau �n locul �i spatele Palatului Telefoanelor de ast�zi. Acel col� era �mprejmuit de un gard din carton �nt�rit cu �ipci. Acest gard se intindea jur-�mprejur , �nchiz�nd fa�a str�zii Br�ilei �i continu�nd cu str. Partizanilor p�n� departe. C�nd travers�m Partizanilor, c�ut�m o sp�rtur� �n gard, ca s� trecem dincolo. Dup� ce mergem , pre� de 50 de metri , d�m de o sp�rtur� �n gard. Cum �u�u , �i d�dea tot �nteresul de a face c�t mai lung posibil itinerarul nostru c�tre cas� , �mi propune s� facem �i acolo o vizit�. Dup� ce trecem de gard, nu departe de locul �n care intrasem �i noi, era o construc�ie ce folosise drept Wc, la cel care avusese aici cas� �i pe care statul io demolase. Totodat� acel loc folosea �i pentru muncitorii afla�i �n zon�, ca mijloc de refugiu �i reculegere. Se lucra �ntens. Excavatoare , buldozere pe �enile , m�turau �n lung �i �n lat toat� por�iunea din zon�. Pe ici colo se ghiceau str�zile acoperite par�ial de moluz, �n urma demol�rilor. Ici colo mai st�teau �n picioare , drept m�rturie , c�te un perete rebel. C�nd d�m s� ne apropiem de acel Wc, terenul din zon� era 'minat ' de mici movili�e, ur�t mirositoare, pe care roiau mu�te de toate m�rimile �i culorile. Cum iarba era �i foarte �nalt� , era foarte u�or s� te accidentezi. Dac� intrai noaptea aici, era imposibil s� nu dai peste o asemenea 'min�' Cum noi �ncercam s� ocolim acel Wc, �u�u care mergea �nainte, c�nd ajunge la col�ul construc�iei, se opre�te �i d�nduse �napoi, vesel nevoie mare , �mi face semn ca s� m� opresc, �n timp ce era pe burt� de r�s. Eu �l �ntreb ce are. El �mi face semne s� m� uit �i eu , d�ndu-se la o parte. C�nd ajung �i eu la col�ul cl�dirii, ce s� v�d? Dou� feti�e , cred cam de v�rsta noastr�, st�teau jos �i irigau iarba. Una era cu spatele la mine , iar a doua tocmai se aplecase iar jos. Dar apari�ia mea o f�cu s� se ridice iar in picioare, , st�nd nehot�r�t� cu chilo�ii �n vine, uit�ndu-se la mine �i coment�nd. Probabil c� la vederea lui Tu�u , aceasta era tot jos, dar apoi �ncercase s� se pun� iar la loc. Eu ru�inat m� retrag �napoi dup� construc�ie, �n timp ce �u�u era tot pe burt�. Din c�nd �n c�nd se mai uita la ele pe furi�, r�z�nd pe �nfundate. Eu nu m-am mai uitat. . �ntr-un final fetele �i termin� treaba, ridic�ndu-se �i ap�rur� �n c�mpul nostru vizual. Una din ele, care era mai plinu�� pentru v�rsta ei se �ntoarce cu fa�a la noi �i zice:
- S� v� fie ru�ine m�i b�ie�i.
Dup� care �i-au v�zut de treab� dip�r�nd din raza noastr� vizual�.
�u�u c�nd aude iar �l apuc� veselia. Era s� fie pentru prima dat�, c�nd aveam s� v�d �i eu fetele pe vine �n astfel de ipostaze. Dup� aia am investigat zona ca s� vedem �i noi cum se f�ceau funda�iile noilor blocuri. Era un c�mp de sonete �i foreze. Printre ele patrulau diverse camioane , buldozere, excavatoare sau compactoare. Pe unele aveam s� fac �i eu practic� peste mul�i ani, �n zona Turnului de Televiziune , c�nd eram la liceu �i f�ceam practic� pe locul de munc�. A doua oar� aveam s� rev�d aceea�i faz� la Lorica. Cum eu, se nimerise s� fiu �n Wc , Lorica nu a mai a�teptat ca eu s� ies afar�. �i atunci s-a refugiat �n spatele buc�t�riei de var�, ud�nd �i ea iarba. Eu ies �i �n timp ce �ncercam s� �nchid u�a , o v�d st�nd pe vine �n iarba �nalt�. Dup� care se ridic� , l�s�ndu-se admirat�. �n timp ce �ncerca s�-�i trag� chilo�ii c�t mai �ncet. �i asta c�nd eu tot �ncercam s� �inchid u�a , care parc� inten�ionat nu se l�sa �nchis�, eu fiind cu ochii la ea. C�nd m� vede se face c� m� ceart�, spun�nd c� de ce m� uitam la ea. Dar nici ea nu d�dea semne c� se gr�be�te s� se �mbrace, exager�nd c�t mai mult acest lucru. Dac� la cele dou� feti�e nu v�zusem mare lucru, aici aveam s� v�d mai multe. Dup� ce termin� intr� �n buc�tarie. Eu pe c�nd m� �ndreptam c�tre u�a noastr�, mai �ntorc odat� capul c�tre ea. A�a c� mai apuc s� v�d c� �n graba ei, �i prinse cu chilo�ii rochi�a �i aia destul de scurt�, admir�ndu-i �i chilo�ii tetra albi. Probabil ca m�sa Lina, a observat asta �i a aten�ionat-o, c� f�ceau haz am�ndou�. C�nd intru �n cas� mama care era spionul de dup� perdea , a auzit discu�ia mea cu Lorica.,dar unghiul de vizare nu-i permitea s� vad� prea mult. A�a c� m� chestion�. Am recunoscut c� am surprins-o pe Lorica pe c�nd era pe vine �n spatele buc�t�riei. Mama s-a prins , dar nu mi- a spus nimic. Nu �tiu dac� i-a mai spus �i tatei c�nd a venit acas�, c� nu mi-a mai spus nimeni nimic.

Apoi noi trei am fost cazați , �ntr-unul din apartamentele lor , ce erau pentru aces scop. Era cam la fel de genul celui de pe asezarea de la Tod. Zeno a f�cut tot ce �i st� �n putinț� ca noii lui viuzitatori s� nu duc� lips� de nimic. Așa c� mare mi-a fost surpriza c�nd ne-am așezat la mas� . Masa era �mpodobit� regește cu tot felul de bucate specific de al nostru. Friptur� de curcan , de porc, fazan și foarte multe legume și fructe. Binențeles c� trona pe mas� și o p�ine uriaș� c�t roata carului. M-am ghiftuit , c� nu mai puteam s� m� mai și ridic de la mas� . De asemenea bucatele au mai fost stropite, cu c�teva soiuri de vinuri, unele chiar necunoscute mie, dar delicioase. Erau multe din ele dulci și semidulci. Unele concurau cu șampania. F�cusem o burt� de credeam c� se va sparge. Dup� ce am m�ncat , Zeno ne propuse s� le vizit�m și lor asez�rile și fabricile sau uzinele , unde �și desf�surau activitatea. La fel ca și la Tod ,erau foarte mulți roboți. Cea mai mare problem� era cum s�-i deosebești. C� era foarte greu acest lucru, chiar dac� la prima vedere comunicau normal cu tine. Nici mișcarea lor nu-I d�dea de gol. Erau prea perfecți. Se mișcau �ntocmai cu locuitorii lor. Am vizitat foarte multe asemenea locuri, unde �și desf�șurau activitatea mii de lucr�tori. Traversam hal� dup� hal�. Din c�nd �n c�nd . Zeno ne mai d�dea c�te o explicație sumar�. Ei f�ceau cu totul alceva. Cred c� fiecare așezare avea specificul lor de lucru. Nu erau dou� așez�ri care s� fac� același lucru. Dac� la Tod , se punea accent pe producția de nave cosmice și de croazier� și, aveam s� aflu mai t�rziu c� mai f�ceau și alceva,.Aici la Zeno, se f�ceau cercet�ri și in alte domenii. Pe una am aflat-o deja. Proiectau -Teleportoare. Era și asta o realizare. Nu era chiar la �ndem�na oricui s� realizeze așa ceva. Aveam s� aflu c� mai erau așez�ri care aveau specificul lor. Unele proiectau diferite arme. Altele se ocupau cu cominicațiile. Alții cu proiectarea de calculatoare c�t mai performante și cu memorie ce se apropia de plus infinit. Și c�te și mai c�te aveam s� aflu. Unele aveau menirea de a se ocupa cu studiul biologic , geographic si geodezic al planetei. Alții studiau activitatea vulcanilor , a mișca�rilor telurice. Puteau s� le prevad� cu c�teva zile �nainte. Chiar dac� nu le produceau nici o pagub� material� sau s� afecteze viețile locuitorilor. U�t�ndu-m� la felul construcțiilor de la ei, nici eu nu credeam c� asta o s� fie o problem� vital� la ei. Construcțiile puteau face faț� și la cutremure de o intensitate de dou� ori mai mari de ale noastre . Cam la 14 -18 grade Rihter. Toate astea ni le spunea Zeno, �n timp ce vizitam una c�te una din ce voia el s� ne arate. Dup� c�teva ore de mers , se declar� mulțumit cu c�t ne ar�tase și ne retrasem �n apartamentul nostru pentru odihn�. M�ine era o zi special� . Asta �n timpul meu. C� la ei de abia �ncepuse ziua. Dup� ceasul meu se f�cuse sear�. Kurt m� p�r�si spun�nd c� are nițic� treab�. Am r�mas singur cu Nina.
- Ce p�rere ai Nina , de tot ce se petrece aici ? �ncerc eu s� leg o conversație cu posaca mea de Nina.
- Poi domn Marin� eu nu am p�reri. Eu numai prelucrez date și le analizez. Iar din zece aleg pe cea mai bun�. Oricum ce am v�zut aici nu-I nici pe departe de ce aveți voi pe P�m�nt, iși d�du cu p�rerea Nina.
- Ei, asta c� nu te-am dus �nc� și prin fabricile sau uzinele noastre și nici nu-mi pot permite asta.. Avem și noi locuri destul de misterioase, pentru mulți ochi. Mai sunt și zone secrete unde nu p�trunde orice muritor. Avem multe baze subterane, aflate la zeci de kilometric sub p�m�nt. E drept c� nu se compar� cu ce fac �știa pe aici� dar nic noi nu st�m chiar degeaba. Chiar dac� ne mișc�m mai incet. Și asta c� nu avem cu cine face treab�. Sau dac� avem nu avem voie s� facem treab�. �nc� se mai simt unele �nfluiențe ale unor grup�ri ce nu v�d cu ochi buni o realizare mai nou� de a noastr�. Pentru c� le-ar pune i�n pericol existența . Ce ar spune cercurile oculte? Sau ce ar spune chiar biserica? Biserica nu a v�zut niciodat� cu ochi buni progresele noastre din vechime și chiar de ast�zi , dar profit din plin de tehnologiile moderne de ast�zi, pentru a ne prostii �n continuare . Tehnologii, care alt�dat� le considerau lucrul Diavolului. Iar acu le prinde bine. Ba chiar vor s� le foloseasc� și �imptriva nostr�. Folosindu-se �nc� de naivitatea multor creduli, sau mai puțini preg�tiți. Și asta �n a �ncerca s� atrag� c�t mai mulți de partea lor, cu minciunile lor. Suntem o țar� unde minciuna e �n floare. Am fost mințiți �nc� din vremuri str�vechi, suntem �nc� mințiți și ast�zi și o s� mai fim mințiți�inc� mult� vreme de acu �nainte. Și asta p�n� o dispare toate astea.
Un sunet cristalin m� �nștiinț� c� am la uș� un vizitator.
- Intr� , spun eu.
- Ușa se deschise silențios și �n prag �și f�cu apariția Zeno. Acesta dup� ce lu� loc , m� intreb� cum mi s-a p�rut vizita mea și ce impresie mi-a f�cut.
- Trebuie s� recunosc c� m-ați dat gata. La voi aveți o organizare ce rivalizeaz� cu multe aspecte și din alte ț�ri de pe la noi. Ce e drept, tocmai �i spuneam și Ninei, c� noi suntem �nc� dep�șiți, faț� de voi , �n multe privințe. Și mai ales disciplina, ce trebuie s� recunosc c� pe la noi lipsește cu des�v�rșire. Poate am face și noi multe dar�
- Faceți și voi roboți . �ncercați s� �nlocuiți c�t mai mult munca uman� de la voi.
- Poi avem ceva și de acest gen. Ce e drept nu peste tot. dar poate in viitorul apropiat�
- Da dar nu lucrați cu oameni- mașini, cum facem noi. Noi, ai v�zut , �ncerc�m s� inlocuim c�t mai mult munca noastr�. In unle locuri de munc� , chiar asta este o necessitate. Sunt și multe locuri de munc� destul de spectaculoase și periculoase. Așa c� un eventual accident , nu ar fi pentru noi o problem� sau o pierdere important�. Trebuie s� și �nv�țați s� și le st�p�niți, c� alfel se pot urca �n capul vostru. Cred c� exemplul de pe Merra , a fost destul de gr�itor pentru tine.
- Da , a fost. Dup� cum am observant la ei mai sunt unele seminte asem�n�toare ca comportament ca pe la noi. S� predomine dictatura. Unul s� conduc� și s� subjuge o lume �ntreag�. Și istoria v-a �nv�țat acest lucru, cu cei care au �ncercat s� cucereasc� lumea . Și acu se merge pe acest�� idee. Numai c� la voi fiind mai multe astfel de grup�ri , �n a incerca s� cucereasc� lumea și nu pot c�dea �mpreun� de accord. C� se duce o lupt� permanent� de ambele tabere, care mai de care. P�n� �ntr-o zi c�nd o s� �mp�rt�șiți soarta unor mai vechi civilizații , vecine cu noi din aceeași constelație, unde m�ndria i-a dus la peire. Dar asta o s�-ți povestesc alt�dat�. Acu te anuț c� aparatele noastre ultrasensibile, au depistat o aglomerare mare de materie și energie , ce ne tranziteaz� zona noastr�. Așa c� nici condițiile climatice și meteorologice de la noi , nu permit realizarea proiectului. Așa c� acesta va fi am�nat , p�n� la o data ce o vom anunța ulterior. Cu alte cuvinte : - p�n� v-a trece urgia.

Frate, ce ne sucesti de la chiloti la roboti parca schimb canalele la televizor!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Asta așa pentru a mai reduce monotonia...

Dup� Plecarea lui Zeno,m� intend pe unul din paturile din camera. Nina m� privea absent�. Cred c� nici ea nu mai avea chef prea mare de vorb�. M� uit la ceas. Se f�cuse 21 dup� ceasul meu. V�d �n camera un televizor , sau ceva asem�n�tor. O rog pe Nina s�-l aprind�. Aceasta dup� ce c�ut� telecomanda don priviri, aprinse a ceea ce credeam eu c� s-ar numi televizor. Prima data am crezut c� or s� transmit� și ei emisiun I diverse sau filme, dar nu v�zui dec�t ceva de genul unor reportaje, care prima data mi se p�rur� a fi indirect. Pe ecran se plimbau diferite peisaje, altern�nd cu niște locuitori de-a lor vorbind unii intr-o limb� str�in� mie. Pe isi pe colo imaginiile mai alternau cu diferite peisaje , colorate de același roșu sau un violet �nchis spre negru uneori. �i cerui telecomanda Ninei, schimb�nd eu posturile. Dar nu gasii nimic care s� m� fac� mulțumit. La un moment dat ceva de genul unei știri ap�ru pe ecran, �n mai multe limbi. �ncercai s� traduc c�t de c�t. Se produse pe intreg teritoriul lor și pe �ntreaga planet�, o avertizare despre o anumit� �nc�rcare energetic� ce v-a traversa planeta lor. La un moment dat ap�ru o imagine exterioar� din spațiu. Se z�rea ca un nor cu aspect roșiatic , dar și cu str�fulger�ri și culori alb�stri.Dup� form� , m�rime și viteza cu care se deplasa, ar fi intrat in zona planetei , cam peste 6 ore. M� uit mecanic la ceas.
�Da , cam la 3 nopatea��zic eu �n g�nd. Ușa se deschise și �n prag a�ru Kurt.
- Ce faci, nu te-ai culcat ? M�ine o s� fie furtun� mare�
- Ce o s� se �nt�mple de fapt?
- Acea acumulare puternic� de energie vine din constelația S�get�tor, de la zeci de mii de ani lumin�. Iar acu i-a venit timpul s� ne viziteze. Trebuie s� spun c� este una din cele mai rele și cele mai nedorite fenomene. Ne v-a perturba toate sistemele noastre de comunicare. Nici cele cu circuit �nchis nu vor sc�pa. Am mai avut asemenea fenomene trec�toare cu mii de ani �nainte.
- Dar cum se formeaz� aceste acumul�ri și cum de circul� așa libere prin spațiu.
- Acele aglomer�ri de energie provin din urma unor explozii a unor alte planete și sori ajunse la apogeu. Explozia lor face ca r�m�șițele �nc�rcate electric și magnetic, s� vrea s� r�m�n� la forma care au avut-o �nainte și atunci ele �vibreaz� Un fel de rezonanț� E ca și cum te-ai plimba cu o bobin� conectat� la current prin spațiu. Un asemenea fenomen a avut și planeta ta cu miliarde de ani �n urm� , c�nd planeta aflat� �n vecin�tatea voatr�, dintre Marte și Jupiter a explodat. Atunci o ploaie de asteroizi a invadat p�m�ntul. Atunci s-a nimerit s� fiemai aproape de voi. Un asteroid uriaș s-a apropiat in plin� inerție de planeta voastr� și s-a stabilizat pe orbita voastr�. Dac� la �nceput ar�ta ca un bolovan, �ntre timp cu trecerea a at�tor milioane de ani s-a mai rotunjit și el. Alți asteroizi care au c�zut pe suprafața p�m�ntului, au avut urm�ri catastrofale și pentru faun� și pentru cei care erau atunci pe aceea planet�. Asta a dus la transform�ri uriașe �n evoluția vieții prin diversificarea geografic�, a climatului si a activit�ții vulcanilor. Așa au murit multe mamifere uriașe de pe atunci. Altele care au reușit s� se adapteze au sf�rșit și ele din lips� de hran� sau v�nate de noi �n colaborare cu oamenii preistorici. De asemenea impactul a f�cut ca axa voastr� s� se modofice la 7,25 *, d�nd naștere anotimpurilor și plecarea �n deriv� a noilor continente. �n mare dator�ndu-se și mișc�rii de rotație accentuate. Pe atunci vara era lung� și ziua la fel. Era cam ca la noi acu.
- Este și acu vorba despre un asemenea pericol , ce ar paște planeta ta ?
- Nu nici pomeneal�. Numai din punct de vedere energetic .O s� ne creeze nepl�ceri. Și asta ar putea dura cam c�teva ore de-a tale. Mai precis 6. Noi oricum suntem preg�tiți. Avem instalate pe orbit� niște relee, ceva de genul sateliților voștri , dar cu b�taie mai lung�. Putem comunica doar cu c�teva planete mai apropiate de noi.
- M� uitam la știrile voastre . și am �nțeles c� fenomenul v-a avea loc cam la ora 3 dimineaț� , dup� ora mea. Asta �nseamn� c� pe la 9 efectul v-a dispare.
- S� sper�m.
- De ce , nu sunteți siguri?
- Nu știm precis de ce natur� este și ce l-a provocat. Ca s� nu ne aștept�m la surprize.
- Poi cum ? Tocmai voi�?
- Tocmai noi � ! m� imit� Kurt. Misterele universului sunt infinite.Mai prezint� �nc� multe necunoscute. Hai la culcare. Pune-te și dormi. La ora 3 te voi scula s� urm�rești și tu evoluția energetic� �ndirect.

De la: _Ingrid, la data 2012-07-20 19:04:35Frate, ce ne sucesti de la chiloti la roboti parca schimb canalele la televizor!

sau invers...
Poi și așa chiloții vor deveni istorie. De la stil cu �m�necuț� sau �gogoșari�� cum mai spun unii, la ceva de gen �cravat� apoi ceva de gen șireturi, ajung�nd �ncet, �ncet s� lipseasc� cu des�v�rșire. Vezi moda de la plaj�, unde toți sunt dezbr�cați de toate inhibițiile. Mai e oleac� și o practic�m și pe strad�. Tot e foarte cald afar�. O s� ne intoarcem la moda epoca de piatr�, sau la moda triburile b�știnase din jungl�.

Adormii destul de repede și, asta c� și cu ajutorul pastilelor lui Kurt. Alfel nu-mi explic. Pe la 3 Kurt vine și trage de mine. M� uit �ntr-un ochi la el. Parc� trecuse prea repede. Nu �mi venea deloc s� m� scol. P�n� la urm� m� aduce la realitate Kurt.


- Hai scoal�, parc� voiai s� nu scapi evenimentul�


- O cafea �nt�i se poate ? Evenimentul poate s� mai aștepte�


- So crezi tu ! c� o s� te aștepte pe tine p�n� �ți bei tu cafeluța�


- Nina , strig eu , o cafea repede la mine zboar�


- Nu e timp, hai d�-te jos mai repede, c� acu �ncepe �


- Ce s� inceap� �? Aaaa ! Experimentul zic eu �nc� confuz.


- Nu o s� mai fie nici un experiment , deocamdat�Ai uitat acumularea energetic� , ce ne paște�


C�nd aud m� trezesc de-a binelea.Sar jos din pat așa de repede c� s-a mirat și Nina.


- I-a de aici ! �n loc de cafea. O s�-ti mențin� atenția, zise Kurt oferindu-mi o nou� pastil�.


- Of, voi faceți un obicei cu pastilele astea. Voi luți pastille și dup� alte pastile ca desert�


Totuși i-au una. Dup� care �l urmez pe Kurt la postrul central a lui Zeno, ce era și o mare camera de comand�. Putea vedea �ntreaga planet� și �mprejurimile. Probabil c� un releu de-a lor , satelit , sau ceva de genul �sta, scana �n mod necontenit planeta, deoarece primeam �nc� imagini de peste tot. Toat� planeta era �n alert�. Pe unul din monitoare �i v�zui și fața impenetrabil� a lui Tod și El Dor. Zeno ap�s� pe niște butoane și pe un ecran uriaș central , ap�rur� primele semne energetice , cum le ziceau ei. O aglomerare roșiatic� cu unele sclipiri colorate de la un albastru la galben și apoila un verde superb, ca apoi s� devin� roz și iar roșu se deplasa �ncet c�tre noi. Cu c�t se apropia de noi cu at�t transmisiile �ncepeau s� aib� de suferit. Niște desincroniz�ri �și spuneau cuv�ntul. Imaginea se �cl�tina� și din c�nd �n c�nd se pierdea. Zeno �ncepu s� se precipite la pupitru, ap�s�nd mereu alte butoane sau acțion�nd diverse comutatoare.Dac� la �nceput reuși s� stabilizeze c�t de c�t imaginiile, acestea dup� un timp revenir� iar ca la forma rea de mai �nainte. La un moment dat Zeno privea c�tre acea aglomerare obscur� neputincios. Leg�tura radio și video se �ntrerupse cu toat� planeta. Din c�nd �n c�nd niște sclipiri pe ecrane , ar�tau c� ele mai funcționau. Zeno mai porni �nc� un aparat care s� poat� �nregistra forma , natura și c�t de puternic� era acea form� de energie. Aceasta �ncepea s� se deplaseze c�tre partea de sud a planetei. La un moment dat, toate luminile din comand� și din alte p�rti se stinser� , l�s�ndu-ne �nt-o bezn� total�. Dar Zeno apel� la �rezerv� O lumin� slab� inund� �nc�perea și culoarele. Dar ecranele se �nc�p�ținau s� r�m�n� oarbe.


- De ce nu treceți și alimentarea de rezerv� pe aparatur�, �ntreb eu, deși nu știam ce fel funcționeaz� asta la ei. Voi nu aveți bateri de stocare cu current?


- La noi nu merge așa.M� l�muri Kurt. Noi stoc�m alfel energia . Nu toate se pot folosi la restabilirea leg�turilor . Noi nu obținem curentul chimic , ca la voi. Noi mergem pe alt principiu.


- Ei uite c� ar fi fost bun și acumulatorii nostril acu �


Dar Zeno apucase s� �nregistreze ultimele m�sur�tori , privind parametrii acelei aglomer�ri energetice.


- De ce nu exploatați aceast� form� de energie �n folosul vostru, �mi dau eu iar cu p�rerea. Ar fi și p�cat cu tehnologia voastr� s� nu profitați de ea.


- Asta pentru c� este rar�. Nu apare dec�t odat� la o mie de ani. E ceva de genul cometelor la voi. Voi de ce nu le exploatați , m� �ntreab� cu sarcasm Zeno. Nu-I r�spund. Privesc �n continuare ecranele, cu pref�cut� atenție , de parc� mai aveam ce s� v�d. Acum norul se l�sase binișor mai jos. �ntreaga planet� se scufund� �ntr-un �ntuneric total. Concomitent cu apropierea acelui nor, din urma lui se aprinse cerul. Urmau �n urm� tot felul de fulgere de toate culorile. Intreg cerul planetei parc� se aprinse. Se vedea mai bine afar� prin hublouri dec�t pe monitoare. Unele fulgere țineau c�teva minute, prilej pentru mine s� fac o investigație asupra solului planetei din zona mea. Același sol roșiatic, pres�rat de construcții de toate formele și m�rimile. C�teva fulgere c�zur� peste unele cl�diri.


- Noi le spunem �tr�snete� la astea. Nu le afecteaz� ? intreb eu �ngrijorat.


- Din p�cate cu activitatea noastr� atmosferic� �nc�rcat� electric , nu. Dar acu nu se știe. Energia asta e foarte mare. Și nu putem lua �nc� leg�tura cu cei de acolo.


- Dac� aveți paratr�snete�nu cred c� este o foarte mare problem�.


- Avem dar nu au fost dimensionate pentru asemenea energie. Cred c� unele au cedat. Vom afla asta �n cur�nd c�nd se termin� totul.


M� uit la ceas. Era ora 5. Oare c�nd trecuse? Mai aveam �nc� 4 ore dup� spusele lor. �nc� 4 ore de agonie. V�d c� Kurt se duce la Zeno și discut� ceva aprins cu el. Zeno se l�sa greu. P�n� la urm� accept�, arunc�ndu-I un : � nu ai dec�t s� te sinucizi� dup� c�te am �nțeles eu , in urma lecțiilor lui Kurt privind limba lor. Kurt se �ntoarce vesel și ne face semn s�-l urm�m. Nina o �nainte. Eu �l urmez aproape mecanic, neștiind ce are de g�nd. Ieșim din comand� și ne deplas�m c�tre un hangar. Apoi Kurt m� �mpinse mai mult �ntr-o nav� de-a lor. Deschise ușa cu o telecomand� și dup� c�teva secunde ieșir�m �n spatiu. Kurt trecu comanda navei pe manul. Voia el s� o conduc�. De afar� lucrurile p�reau alfel. Kurt se angaj� �ntr-o curs� nebun� de urm�rire a celei creaturi energetice. M� uit cu tean� la Kurt.


- Chiar vrei s� m� omori și pe mine? Eu m� intorc �napoi zic eu hot�r�t.


- N-ai dec�t zice vesel Kurt.


- Poi da ție �ți convine, ce �ți pas�. Cu c�t ne apropiam mai tare, cu ar�t cerul se lumina mai tare. La un moment dat nava �ncetini. Un fulger energetic cuprinse nava, �nv�luind-o �ntr-o p�tur� alb�strie.


- Gata s-a zis cu noi , exclam eu. P�n� aici ne-a fost, v�z�nd c� nava deja se �nscrise �ntr-un picaj c�tre relieful de sub l noi.


- Kurt ce faci ? Ne omori! Țip eu la el.


Dar Kurt parc� era hipnotizat. R�mase cu m�inele �nclestate pe manet� și nu le mai lu� de pe ea. Reuși s� pun� �n funcțiune, �n ultima fracțiune de secund�, motoarele retroactive de fr�nare. Așa reuși s� așeze nava cuminte pe o ridic�tur�.


- A fost c�t pe ce ! exclam eu speriat. Dac� m� omorai?


- Ei , dac� .. și cu parc�.. �ncerc� Kurt s� m� mai �nveseleasc�, cu toate c� nu-mi erau boii acas�.Abioa sc�pa Nina de tine...


- Acu ce e de f�cut? Aștept�m s� treac� furtuna ? Ca apoi s� ne rug�m de gazdele noastre s� ne tracteze?


- Nu �ți face griji. Dup� ce trece furtuna ne ridic�m iar singuri. Fulgerul ce ne-a lovit a f�cut ca s� ne smulg� o parte din energia navei. Cea care era �n funcție . A r�mas cea de rezerv� , care nu fusese �nc� folosit�.


- Nu �nțeleg ce a fost �n capul t�u? Nu st�team bine acolo la comand�?


- Nu ! Am vrut s� v�d cu ochii mei acest fenomen destul de rar pe aici. Pariu , c� nici la voi, nu v-ați confruntat cu asemenea fenomene.


- Nu cred ! C� de alfel am fi știut. Ce ați r�mas voi �n bezn�, dar ce era s� r�m�nem noi , cu toate centralele atomico- electrice ale noastre. Ne �ntoarceam iar la lum�nare. Apropo, voi mai aveți ceva energie, sau d�m o fug� dup� o g�leat� cu curent, de pe planeta noastr�? �ntreb eu cu g�ndul de al �nveseli și eu pe Kurt.


- Nici o grij�, nu ai s� ai satisfacția asta. Noi nu r�m�nem f�r� current dec�t �n cazuri similare. O dat� la o mie de ani.


��Da ! fac eu �n g�nd. Pe vremuri st�team la lamp� sau lum�nare. Poate era mai bine din punct de vedere economic: c� f�cea tot omul, economie�Acu �? Numai eu dau c�te 1 milion lumina pe lun�. Pe lun� nu pe �lun� Poate c�nd o s� ajungem s� mai și locuim acolo�Alfel or sta lucrurile. O s� avem lumina gratis � mai știi? sau poate pe Marte. Tot se laud� �știa c� ar fi locuit�Sau poate ne mut�m la Zirdani�C� și cred, c� ne-ar primii cu toate brațele deschise���


- Ei ce faci ? m� �ntreab� Kurt �ntrerup�ndu-m� din g�ndurile mele. Ce faci apel la trista amintire�?

Nina

- Ce facem , aștept�m s� treac� furtuna s-au �ncerc�m s� ne c�r�b�nim mai repede de aici? zic eu �ngrijorat.

- Poi aș vrea eu�dar�norul asta e deja aproape de noi. Nu aș vrea s� pierd și ultima speranț�. Trebuie s� mai aștept�m. Nu vrei s� arunc�m o privire afar�?

- Poi se poate ? Nu ne deranjaz� nimic? Dac� e vreo jivin� ceva�Ții minte ce ai p�țit pe planeta aia misterioas�.

- Ne punem costumele și gata!.

Kurt se și apuc� s� se echipeze. �mi arunc� și mie unul. Eu m� uit la el și fac o mutr� de nedumerire c�tre Kurt.

- Bine stai așa s� te echipez. Presupun c� nu prea te-ai echipat așa �n ultima vreme. Noroc c� am mai fost și pe acolo�

Dup� ce m� echip�, și �mi d�du un aparat ce aducea a pistol energetic și cu laser, Kurt se ocup� și de persoana sa. Ne apropiam de uș�. Kurt izol� camera anvei , de ecluza de ieșire. Apoi dup� ce egal� presiunea deschise ușa. Cu toate astea o m�n� nev�zut� ne arunc� �napoi �n nav�. Kurt se ag�ț� de o margine și �și croi drum ca un papagal cu ciocul. Cum eu m� chinuiam s� fac la fel ca el, z�bovii mai mult �n uș�. Reușesc cu un efort disperat s�-l ajung pe Kurt din urm�. M� ag�t și eu de el, de parc� nu �i era de ajuns propia lui mișcare. Ajuns afar� , constat c� mersul meu acu se asem�na cu cel de pe acea planet� blestemat�. Eram parc� mai greu. Simțeam o ap�sare peste trup. Picioarele erau ca de plumb. Mai mult m� t�ram. Da , aici nu mai erau c�mpurile artificiale gravitaționale din interiorul construcțiilor. Acum �mi d�dem seama c�t de eficiente erau. Merg , mai bine zis m� t�r�i din urma lui Kurt. C�nd �ntr-un final reușesc s� m� apropii de Kurt incerc s� spun ceva �n casc�. Dar transmisia nu mergea. Oare s� fii uitat de acest am�nunt Kurt. Eram practic izplați de noi și de locuitorii din zon�.�ncerc s� fac semne cu Kurt. Dar acesta �mi spune s� actionez un comutator de pe costum. �l actionez. Apoi �mi apare glasul lui kurt de parc� era l�ng� mine. �mi spune:

- Nu ne trebuie nici un alt mijloc de comunicare dec�t g�ndurile. Ne vom g�ndi unul la altul și asta e deajuns. Vom lucra telepatic.

�Aha , fac eu �n g�nd de aia Kurt nu mi-a spus nimic de leg�tura radio. � Și primii și confirmarea Kurt �mi și reception� g�ndul meu. Și asta o �nt�ri cu un �ok� deasupra capului. Continu�m s� mergem pe jos. Mai �ncolo se vedea o peșter�. Kurt �mi sugereaz� ca s� intr�m �n ea , p�n� trece �furtuna�. M� uit la ea și simt c� m� i-a cu fiori. Zic totuși �n g�nd:

- Numai s� nu fie vreo lighioan� ceva , s� ne strice ordinea de zi.

- Nu �ți fie team�, ești cu mine, �mi comunic� el.

Nu știu c�t a avut darul s� m� mai linișteasc� , dar �mi aduc aminte c� aram �narmat. Ata m� mai liniști. Poate tot Kurt mi-o amintise. Ne oprim la intrare. �n�untru era un �ntuneric total. Dac� la intrare mai era cum era , cu c�t �naintam �n interior cu at�t se f�cea mai �noapte�. Kurt �mi suger� iar s� folosesc �lum�n�rile luminoase� de pe costum. Apoi ��narmați� cu acele torte �naint�m prudent. Peștera era destul de �nalt�. Bolta ei era la intrare rotund�, apoi cu c�t �naintam se pref�cea �ntr-un tunel cu margini p�trate.

- Este natural� s-au e șlefuit� de voi ? �ntreb eu �n g�nd pe Kurt.

- A fost natural� dar noi am transformat-o �ntr-o exploatare minier�. De aici extr�geam unele minereuri folositoare nou�.

Deodat� un senzor aflat pe costumul meu �ncepu s� se aprind� și s� �tipe�. Alarmat m� uit la Kurt. Și lui i se aprinse acel sensor. V�d c� Kurt scoate la iveal� acel pistol. �mi spune s� stau �n urm� , �n timp ce el o lu� cu curaj �nainte. Deodat� se ab�tu peste Kurt o dihanie , ce nu aș fi putut s-o descriu �n cuvinte. Luat prin surprindere Kurt se pr�buși. Speriat de apariția creaturii, �ngheț de fric�. Totuși �mi mai ajunge cu un ultim efort un g�nd de �a lui Kurt:

- Trage !

Mai mult de fric� trag asupra namilei. �mi era fric� s� nu �l ating cumva și pe Kurt. M� apropii mai mult și pe c�nd dihania �și �ntoarse capul la venirea mea , trag �n direcția ei trei rafale. Ca r�spuns din arm� ț�șnii trei raze albastre, care se lipir� de corpul ei , �nconjur�nd-o preț de c�teva secunde. Aceasta cu un r�cnet ce �mi st�batu prin casc� se pr�buși jos. Cu b�gare de seam� m� apropii de Kurt. Acesta nu p�rea a da semne c� ar fi �n regul�. R�mase inert pe jos. Mi se f�cuse inima c�t un purice. Lucrurile luase pentru mine o neașteptat� �ntors�tur�. Kurt r�nit, singur �n acea peșter� și izolați de ceilalți preț de � m� uit la ceas, apropiind torța de m�n�. Ar�ta ora 7. Mai aveam de stat aici �nc� cel puțin dou� ore, p�n� ar fi intrat �n vigoare iar codul verde.

�ncerc s� comunic iar prin g�nduri cu Kurt. Dar acesta nu d�dea nici un semn de viaț�. Puse panica st�p�nire pe mine. M� plimbam f�r� rost �nainte și �napoi pe l�ng� trupul lui, neștiind cum și ce s� fac. M� certam �n sinea mea. �Cine m-a pus s� m� i-au dup� Kurt. Mai bine așteptam cuminți �n nav�. M� apropii de Kurt și �ncerc s� v�d dac� namila nu i-a str�puns costumul. Poate nu are aer , fac eu �n sinea mea. Cum tehnologia costumului lui nu �mi d�dea prea multe indicații și detalii, m� mulțumii s� constat vizual. Pe costum erau mai multe butoane. �ncerc unul la �nt�mplare . Nimic. Apoi renunț g�ndindu-m� s� nu-I fac mai r�u,neștiind la ce sunt necesare acele butoane. Și ca s� fie tac�mul �ntreg , torța lui Kurt se stinse. M� uit speriat la a mea , și v�d c� nici a mea nu ar da semne c� ar mai continua mult s� lumineze. De data asta numai g�ndul c� voi orbec�i prin pestera asta, m� �ngrozi de-a binelea. Și inevitabilul se produse. Și torța mea muri. Acum st�team am�ndoi �ntr-un �ntuneric absolut , s�- l tai cu cuțitul nu alta. Numai interiorul c�știi lui Kurt și cred c� și a mea avea c�teva sclipiri fosforescente �n interior, lumin�ndu-i palid chipul. �i pip�i costumul și buzunarele lui Kurt. M� g�ndeam c� poate are vreo lantern� sau alceva de luminat. Pe c�nd �l pip�iam dau de �nc� o torț� . Bucuros o aprind. C�nd �n fața mea ap�ru doi ochi roșii , care la lumina torței �și amplific� culoarea. Disperat mai apuc s� trag �n direcția ei c�teva rafale. Apoi de emoție și fric� m� pr�bușesc peste trupul lui Kurt, �ntr-un leșin. �n c�dere torța c�zu al�turi de noi lumin�nd o vreme trupurile noastre f�r� viaț�. Numai pe costumul lui kurt se aprinse o lumin� roșie care p�lp�ia continuu. Dar eu nu aveam cum s� o mai v�d.

Minuni spuneți? Voi v-ați �nv�țat s� vedeți �n toate și peste tot numai minuni. Ce are dragostea de mam� cu minunea de a se vindeca, a unui copil de cateva luni ? Eu nu sunt expert �n acest domeniu, dar puțin� biologie, medicin� și anatomie am mai �nv�țat și eu, de voie sau de nevoie. Așa c� nu m� poate convinge nimeni c� �n acest caz este vorba de o minune. Am observat c� se face un obicei, un obicei prost , ca �n spatele acestor articole mincinoase , s� se fac� propagand� gratuit� și Bisericii. Nu le ajunge c� �și fac și singuri at�ta reclam�. Chiar acu am primit iar de la ei un articol cu moartea. Nu pot s� m� loghez la ei c� le-ași ar�ta eu moarte.Și v�d c� mai sunt care le mai c�nt� �nc� �n strun�. Și �și pun numai comentariile care le convine. Nu m� poate convinge nimeni s� �mi spun� c� un copil cu meningit� și probleme grave la am�ndoi rinichii, ar putea revine la viaț�. Numai un neinițiat ar putea crede așa ceva. Un om de la tar� care ar crede orice �i se spune. Din p�cate mai sunt și pe la oraș unii. Un om ca mine care a trecut de at�tea ori pe l�ng� moarte și ea pe l�ng� mine, știu ce spun. Poate și la mine a fost o minune c�nd la 9-10 ani c�nd febra ajunsese la 41și 6-7 linii, s� fi fost o adev�rat� minune c� mai tr�iesc și acu. Inseamn� c� p�rinții mei care m� vegheau la cap�tul patului, s� fi avut un cuv�nt de spus.? Poate �n cazul meu da ! dar la cest copil? Și aici dac� cazul este �ntradev�r real, nu sunt dec�t c�teva variante posibile: Ori diagnosticul a fost pus greșit, ori aparatura era defect�, ori interesul cadrelor medicale tindea c�tre zero, ori erau plictisiți sau ar mai fi și o simpl� poveste. Dar eu nu am dat fuga la reporteri sau televiziune s� m� laud : c� uite ce minune mi s-a �nt�mplat c� �nc� mai tr�iesc. Și aveam s� mai trec p�n� azi prin diferite minuni, de acest gen. Oare articolele astea de doi bani chiar nu le citește și nici nu le controleaz� nimeni. Treziți-v� fraților c� suntem �n sec 21. Gata cu minunile! Noi am fost �nv�țați s� credem numai �n minuni. Peste tot s� vedem numai minuni. Da , ar fi o minune dac� aș c�știga la lotro vreo 2-4 miliarde , da! Sau dac� stimabilii noștri guvernanți ne-ar m�rii salariile sau pensiile. M�car cu 50 la sut� pentru �nceput. Am scris aici c� v�d c� articolul care l-am primit pe mesenger s-a șters singur. Și voiam s� �l comentez acolo. Curat� minune!!!

St�team �ntins pe un pat . Se auzeau un zumzet de voci. �ncerc s� m� trezesc. Dar cu toate eforturile mele , nu reușesc. �nc�perea era luminat� puternic. Eu st�team �n pat și parc� tot visam. Parc� visam un vis ce nu se mai termina odat�. �ncet , �ncet, vederea �mi reveni. V�zui la �nceput ca prin ceaț�. Apoi ca prin sit�. Și dup� un timp vederea �mi reveni la normal. M� uitam �n sus și v�d c� eram �nconjurat de tot felul de aparate. Iar din tavan , o lumin� puternic� m� inunda. �ncerc s� �ntorc capul, dar o durere ascuțit� m� f�cu s� renunț. C�țiva roboți cred , m� studiau și vegheau la c�p�t�iul meu. Aud și niște voci cunoscute. Era a lui El Dor, Zeno și Tod.
- Dar Kurt ? �mi amintesc eu, Kurt unde e?
Un glas �ncearc� s� m� linișteasc�. La �nceput �n limba lor. Apoi auzi și traducerea.
- Kurt e bine și el. Am�ndoi sunteți bine. Grație ție sunteți acu �n siguranț�
- Grație mie ?
Apoi nu știu ce �mi mai d�du acea asistenț� c� adormi ad�nc. De abia seara dup� ceasul meu m� deștept de-a binelea. Primul meu g�nd fu s� �ntreb de starea lui Kurt. L�ng� mine m� veghea Nina. � Deci a sc�pat și ea� � fac eu �n g�nd. �ncerc s� m� ridic �n capul oaselor. Dar o amețeal� teribil� m� cuprinse din nou. Ceea ce f�cu s� las repede capul jos. Dup� c�teva minute �ncerc iar. De data asta m� ridic �n șezut. Gestul meu m� f�cu s� am unele amețeli, dar care trecur� repede. M� uit la Nina cu curiozitate.
- De c�nd sunt aici Nina ? �ntreb eu.
- De dou� zile. Ați fost aduși �ntr-o stare de nefuncționare total� �mpreun� cu Kurt.
- Dou� zile?...nefuncționare total�? Dar acu funcționez! Nu ? Sper c� mai am ceva �ntreg �n mine?
- Ați fost supuși la unele operații. Nici Kurt nu ar�ta mai bine. Acel animal l� perforase costumul. Erați leșinați și tu și el , c�nd v-au g�sit. Noroc c� ați acționat la vreme �baliza� .Cu ajutorul ei au reușit s� v� �ntercepteze. Așa v-au g�sit.
- Baliza ? Nu �nțeleg. Și Kurt unde este?
- E la recuperare. Are nevoie de aer. A stat mult f�r� oxigen. �n peșter� nu era suficient oxigen pentru voi. Numai o minune l-a salvat.
�ncerc s� m� dau jos.
- Nu v-ași sf�tui s� cobor�ți așa de repede. Mai trebuie �
Dar cum ajunsei �n picioare m� pr�bușesc iar. Nina se ofer� s� m� ajute. M� ag�ț de ea și m� urc iar �n pat. Capul �mi v�jia. Abia atunci observ c� eram �n alt� �nc�pere și �ntr-un alt pat. Cred c� ceva de genul unui pat de spital. Eram �ntr-o rezerv�. C� eram singur. St�team cu capul pe spate și �ncercam s� m� liniștesc. Totuși nu-mi erau boii acas�. Cred c� plecaser� pe c�mp , sau poate r�m�seser� �n peștera aceia�
Ușa se descjise și Zeno �nsoțit de El Dor și Tod, p�trunser� �n �nc�pere. La vederea lor �ncerc s� schițez un z�mbet palid de bun venit. M� intreb cum m� simt. Le r�spund c� am amețeli.
- E normal. Peste c�teva zile nu o s� mai ai nimic.
- Peste c�teva zile? Și proiectul �? Voiam s� fiu și eu de faț�. L-ați f�cut?
- Nu l-am am�nat pentru tine. Oricum ne trebuia și nou� c�teva zile s� ne reface energia și s� punem și aparatura la punct.
- Deci gata ! Ați sc�pat de norii �ia?
- Da !
- Kurt ce face, cum se simte?
- E bine și el. La el o s� mai dureze un pic. Cam �nc� dou� zile �n plus. Dar nu �ți fie team� se v-a reface repede , grație nou�. Noroc de tine c� ai ap�sat acel buton de semnalizare. C� alfel � dac� mai �nt�rziam, gata! cu voi! Oare ce a fost �n mintea voastr� ? Nu puteați s� stați cuminți �n nav� și s� ne așteptați p�n� trecea urgia?
- A fost idea lui Kurt. Dar ce buton am ap�sat? C� nu-mi aduc aminte.
- A.. aaa ! Da ! Acum �mi amintesc. Am ap�sat la �nt�mplare c�teva butoane aflate pe costumul lui. Nu știam ce s� fac de disperare. Apoi m-a atacat și pe mine namila aia. Noroc c� am apucat s� mai și trag �n ea. Apoi nu mai știu nimic de mine.
- Poi da, c�nd ai ap�sat pe acel buton din nimereal�, ai acționat o �baliza� , care ne-a trimis poziția voastr�. Cum nu r�spundeați am dedus c� ceva s-a �nt�mplat. Și am intrat �n alert� Norocul vostru c� norul �ncepuse s� p�r�seasc� planeta și ne-am ref�cut energia și comunicațiile. Așa am trimis c�teva nave �n c�utarea voastr�.
- Pot s� m� duc s�-l v�d pe Kurt , �ntreb eu.
- Acu nu ! Poate m�ine dimineaț�. Și asta dac� medical sef, �ți va permite.
- Adic� domn robot șef , zic eu �mprumut�nd o �ncercare mai vesel�.
- S� știi c� erați destul de avariat din punct de vedere medical. Așa c� am profitat și noi pentru a te �ntregi. Erau multe organe avariate. Dar acu nu trebuie s� �ți mai faci griji. Ești ca nou. O s� mai treac� o vreme p�n� corpul t�u se va obișnui și va asimila noile organe.
- Noile organe, zic eu speriat. Cred c� nu m-ați transformat și pe mine �n robot.
- Nu stai f�r� grij�. Avem printre noi și numeroși donatori. Norocul t�u c� organelle erau și compatibile.
- Și ce a mai r�mas de-al meu �n corp?
- Poi am schimbat . inima , rinichii, ficatul, fierea , �n rest totul e al t�u.
- Poi dup� cum v�d eu, mai am pl�m�nii, pancreasul , mațele și capul. Da Aveți dreptate! �n rest ca nou�
- Zi mersi c� ne-ai �nt�lnit pe noi. C� alfel nu o mai duceai mult.
- Vai ce liniștitor sun�! Mulțumesc pentru tot. Dar cu stomacul ce i-ați f�cut c� nu m� mai doare. S� nu-mi spuneți c� și el �
- Nu stai linștit �sta mai este �nc� al t�u. Cu toate c� la unele p�reri ale noastre, era mai bine dac� �l �nlocuiam și pe el. Ți l-am tratat cu o substanț� special�. De aia nu te mai doare. Aveai gastrit� și viitor ulcer. Acu numai ai nimic�
- Sigur aici aveți dreptate � Chiar nu mai am nimic �. De �al meu.
- Nu te mai pl�nge. Unii din noi nu mai au dec�t capul, al lor. Restul �
- Dar vederea și durerea de picioare de ce nu ați f�cut și lor ceva �n acest sens.
- Da ? Se rezolv�! M�ine te b�g�m �n operație!
- Nu mersi poate alt�dat�. Pentru �nceput cred c� ajunge. Aș vrea s� și m�n�nc ceva. C� de dou� zile �
- Da ! �ți vom da pentru �nceput m�ncare ușoar�. O sup� concentrat� de �a noastr�. E foarte bun� și te va revigora. Dup� �nc� dou� zile poți m�nca și salate de ale tale. Dar f�r� toc�tur�. Stomacul trebuie protejat. Și așa numai diger� bine.
- Da ! M-ați convins ! Mai bine m� n�șteam aici la voi. Nu vreți s� m� mut aici la voi? Mi-ar convenii din anumite puncte de vedere. M� luați �n spațiu?...

V�d c� americanilor le plac poveștile mele. Ei bat recordul la citire. 25! !De asemeni am avut �n premier� și pe cei din Egipt și Panama. Au mai r�mas Africanii, Indienii, Japonezii, chinezii, coreenii și t�rile arabe.

Iar azi a ajuns la 39 Crește ca dolarul...