Info
x
Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti
|
Fosta membra 9am.ro 802 mesaje Membru din: 15/12/2011 |
Postat pe: 2 Iulie 2012, ora 17:14
De la: GRINGOS, la data 2012-07-01 20:21:11Dupa nu �tiu cat timp reu�ii sa ma trezesc. La inceput nu reu�i sa aflu ce-i cu mine. M� scol �i intru in comand�. Kurt st�tea mai departe de veghe. Greu Marine, dar la rabdarea care o ai si talentul in scris, o sa reusesti, cu rabdare. Dar daca totusi le vei strange intr-o carte, editorul nu-ti va ignora niste greseli de exprimare ca si acestea din teext. Sigur multe sunt din graba postarii, dar unele... asa ca pune-.te pe treaba la corecturi. Atentie la cacofonii! programul Nin�i ?..... programul Ninei mai avem �nca cale de 10 zile de a voastre.... mai avem inca destula cale de zece zile de ale..... Dupa ce �mi sorbi cafeaua ,... Dupa ce imi sorbii caafeaua - Nu nici de cum .. Nu, nici decum.... si se preg�tii s� plece. si se pregati sa plece Kurt �mi explic� ca sunt comete..... Kurt ma infarma ca sunt comete Dup� ce mai lu� inc� c�teva pastile,...... Dupa ce mai lua iar cateva ...... , o planeta mare si asem�n�toare p�mantului, ,o planeta mare si asemaanatoare ca culoaare...... pamantului la culoare. |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2012, ora 18:24
mersi pentru sfaturi �i corectare.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Iulie 2012, ora 18:31
De la: GRINGOS, la data 2012-07-02 18:24:44mersi pentru sfaturi �i corectare. Vezi ca te citeste lumea cu atentie?! ...ai incurcat-o, acum o sa stam cu ochii pe tine sa scoatem textele la lumina.  Trebuie scrise corect, altfel e pacat de munca si talentul tau . Raporteaza abuz de limbaj
,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
|
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2012, ora 19:48
Iar nu mai vrea s� le i-a?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Iulie 2012, ora 20:06
De la: GRINGOS, la data 2012-07-02 19:48:22Iar nu mai vrea s� le i-a? ,,sa le ia"...ce anume? nu poti sa postezi? Raporteaza abuz de limbaj
,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
|
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2012, ora 20:16
Da ! Am rev�zut de trei ori si am mai �i schimbat unele cuvinte , dar de geaba. oricum il am pe Blog la Misterul Robotilor III.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Iulie 2012, ora 20:44
Fii atent; posteaza un cuvant oarecare. De exemplu Nina. O sa ti-l ia.
Apoi te uiti la postare, si deasupra ei vezi scris cu albastri cuvantul ,,Modifica" Apesi pe el si ti se deschide iar casuta de postat, si atunci poti sa pui tot textul care te intereseaza..si sa stergi cuvantul Nina daca nu era nevoie de el. Raporteaza abuz de limbaj
,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
|
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2012, ora 20:49
*** �n acest timp, presedintele se indrept� c�tre Casa Alb� ab�tut.. Ascult� �n lini�te rapoartele celorlal�i, cu care era ve�nic in contact. - �ncredibil ! Cum a putut s� dispar� at�t de repede ! �i mai ales , unde ? - Vreau s� investiga�i ultima posibil� traiectorie �i probabilitatea ultimei posibile destina�ii. Un glas , �i r�spunse : - Acea nav� nu se mai afl� in apropierea p�m�ntului �i cu at�t mai mult pe orbit�. A disp�rut de pe radarele noastre. �i s-a indreptat c�tre o direc�ie necunoscut� , �n mare vitez�. - S� fie lansate un grup de c�te trei Mig-uri care s� patruleze zona unde a fost v�zut� ultima oar�. La nevoie lua�i leg�tura cu sta�ia rus� sau oricare alta, ca s� fie cu ochii in patru. Dac� e nevoie mai lans�m �i noi o navet� , care s� survoleze spa�iul pe orbit�. Pre�edintele era �nc� c�tr�nit. � Cum e posibil� una ca asta � ? i�i zicea in g�nd : � A reu�it sa-mi distrug� m�ndria flotei f�r� ca s� trag� un foc m�car. Cred c� nu a vrut s�-�i mai pun� mintea si cu submarinul c�, nici pe �la nu l-ar fi a�teptat o soart� mai bun�. �M� pot considera totu�i un mare , norocos.� - Domnule Pre�edinte am ajuns ! - Da ? zise el trezit din g�nduri. S� se adune toat� lumea in biroul oval. Avem de pus �ara la cale. - Am in�eles! zise unul salut�nd-ul. Dup� ce pre�edintele cobor� din elicopter, acesta inso�it de toata suita ce-l a�teptase la sosire, se indreptar� c�tre Casa Alb�. C�nd ajunsera cu to�ii in imensul birou oval, pre�edintele ceru lini�te. Apoi �ncepu : - Domnilor ! Intreaga planet� , precum �i �ara noastr� , trec prin momente solemne. In sf�rsit P�m�ntul a fost vizitat de o civiliza�ie extraterestr�. Dar incercarea noastr� de a lua leg�tura cu ace�tia , s-a soldat cu un mare e�ec. Ba mai mult , a� zice ca am mai ratat posibilitatea de a ne c�tiga un nou partener de afaceri �i schimburi de informatii tehnologice. Inclin s� cred c� Pam�ntul nu este inc� preg�tit de a face fa�� unui astfel de contact. Faptul c� au plecat in grab� nelu�nd contact cu noi, spun multe. Poate v-a veni �i ziua aceea , �n care noi to�i vom fi o singur� unitate cu alte civilizatii avansate din alte galaxi �i de ce nu �i din univers. Probabil c� i-au speriat c�t de in urm� suntem , din punct de vedere tehnologic. �i au toate atuurile s� fac� asta. �i mai ales c� nici nu ne cunosc indeajuns. Faptul c� totu�i mai suntem vizita�i de unele civiliza�ii ne d� increderea pe mai departe. Poate intr-o zi vom reu�i s� colaboram fructuos, pentru o via�� mai bun� , pentru o via�� lipsit� de griji, de r�zboaie, de foamete, intr-un cuv�nt : de lipsa grijii de m�ine. Poate in opinia multora dintre voi , o s� spune�i , ca ziua aceea este inc� foarte departe. Dar nu ! S� inv��am m�car de la ei , ca toate aceste lucruri s� dispar�. S� inv���m ca s� ne croim singuri o nou� cale spre o via�� mai bun�, l�s�nd in urm� tote trecuturile ce nu ne-a f�cut si nu ne fac nici acu cinste. S� punem accent pe �tiin�� si modernizare �i nu pe scepticism, tot felul de culte si �narm�ri. Numai a�a vom c�p�ta increderea altor civiliza�ii. Acum suntem in alert� maxim�. Poate aici am f�cut o mare gre�eal� f�c�nd apel la perfec�ionatele noastre arsenale, cu care i-am �nt�mpinat . Poate asta a f�cut s� le schimbe un pic p�rerea despre noi. �i poate pe bun� dreptate au considerat , c� noi nu ne ridic�m la �n�l�imea a�tept�rilor lor. Din scurtul contact pe care l-am avut totu�i cu ei , am tras urm�toarele inv���minte: inc� nu am dep�it cu prea mult pragul de evolu�ie primar�. C� orgoliul nostru este ridicat. . C� nu a�a vom face ceva , din care s� ie�im victorio�i. Ar mai fii multe de spus, dar timpul nu-mi mai permite. S� ave�i o zi bun� in continuare. Dupa discursul pre�edintelui, se st�rni o mare rumoare in sal�. Fiecare avea p�reri diferite. Unii nu vedeau cu ochi buni aceast� vizit�. A�ii sus�ineau c� asta nu a fost dec�t o recunostere a posibilita�ilor noastre, �i c� trebuie s� ne astept�m in urm�toarele zile , la un atac de mare anvergur�. A�a c� altii �l sf�tuiau in continuare pe pre�edinte ca s� ne preg�tim de r�zboi...c� spuneau ei , s� nu ne prind� nepreg�ti�i cu garda jos. Altii din contr� , erau de partea pre�edintelui. Ce s� faci? Niciodat� nu po�i s�-i impaci pe to�i. Dar aflar� si multe alte state si popoare de o eventual� invazie �i �i etalau fiecare cu m�ndrie impenetrabila flota. Tot cerul se umplu de tot felul de aparate de zbor de toate na�iile si culorile. Apele erau br�zdate de la N si S c�t si de la E �i V. Un intreg arsenal de submarine patrulau necontenit. �i ca tac�mul s� fie complect, la toate astea se mai ad�ug� si nelini�tea popula�iei din multe ��ri. Unii prevesteau apocalipsa. Acele ve�ti nu f�cur� dec�t s� dea ap� la moar� acelor cercuri mistice si religioase, care de abia a�teptau, sporind �i mai mult neincrederea , panica si incordarea popula�iei. Trecu o lun� de la vestitul eveniment. Poate unii uitaser� sau poate incercau s� uite. Numai armatele lumii r�maser� in alert�. Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2012, ora 20:51
Mersi ptr sfat ! Interesant !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 3 Iulie 2012, ora 19:53
Dup� ce nava lui Kurt survol� zona de la �n�l�ime , ceea ce f�cu s� v�d c�teva construc�ii ciudate , se a�ez� lini�tit� pe o platform� ce continua cu un pod, spre o intrare. In clipa cand nava atinse platforma, i�i f�cu apari�ia niste fiin�e ciudate. Ace�tia se in�irar� pe dou� r�nduri flanc�nd nava. Dup� ce opri motoarele Kurt o lu� �nainte deschiz�nd u�a. Dup� el urmai eu , iar in urma mea umbra mea Nina. Dup� ce am f�cut doi pa�i �nspre ei, ace�tia ne d�du un fel de onor. Unul din ei ie�i mai in fa�� spun�ndu-ne ceva. Kurt �ncremeni �i el �i ascult� . Cu toat� priceperea de care eram eu atunci in stare , tradusei c� suntem saluta�i si ni se ura : Un bun venit, intr-o traducere aproximativ�. Kurt r�spunse �i el la salut. M� uitam la ei curios �i tare m� mai miram , c�nd vedeam ca to�ti seam�n� la fel. Aveam s� aflu mai t�rziu c� cei care ne primise, erau de fapt ni�te robo�i. Tot de la Kurt aveam s� aflu �i multe alte mistere mai t�rziu. Cel care ie�ise mai in fa�� era un locuitor de-a lor. El conduse primirea. M� uitam la el �i mi se p�rea c� seam�n� izbitor cu cel care ap�ruse pe unul din ecranele noastre. Era un tip cam masliniu, cu tr�s�turi de mongol. Era si inalt �i bine f�cut. Acesta ne f�cu semn s�-l urm�m. Nu se putea citi nici o expresie pe fa�a lui. Era taciturn. Str�b�tem puntea de leg�tur� �i ne oprim tus patru in fa�a unei u�i. Conduc�torul grupului ap�s� la un panou, ce se afla l�ng� u�� , ni�te butoane. U�a se deschise. Urm� un hol destul de lung, ce era luminat destul de zg�rcit de o lumin� ambiental� verzuie. Cu c�t �naintam culoarea luminii se modifica treptat c�tre albastru. Apoi c�nd ajunsem intr-o alt� inc�pere , lumina se modific� brusc in alb�, aproape s� m� orbeasc�. Treptat m� obi�nui cu ea. In timp ce mergeam parc� nu erau picioarele mele. Era ceva diferit in mi�carea mea. Doar Kurt m� aten�ionase de schimbarea condi�iilor de pe aceast� planet�. Totu�i nu �nt�mpinam prea mult� rezisten�� la mers. Era mai bine dec�t �i pe Merra. �i arunc lui Kurt o privire intreb�toare, dar acesta z�mbii. In�elese ce m� nelini�tea. - Nu te speria! Pe c�nd dormeai tu, le-am trimis un mesaj de vizita noastr� �i le-am zis printre altele , c� nu sunt singur �i ca atare ei au modificat c�mpul gravitational temporar , pentru tine, ca s� te obi�nuiesti . Cei care iai v�zut la intrare erau roboti. Iar cel care ne conduce e Tod. El este un fel de primar la voi. Numai c� Tod , are mai multe func�ii , nu ca primarii vo�trii. Sau mai pe intelesul t�u un fel de guvernator, al acestei asez�ri. - Cum , mai sunt �i altele ? - Evident ! Ai s� le cuno�ti pe toate. Cand ajungem la un pupitru uria� , unde pere�ii erau tapeta�i cu o mul�ime de ecrane, de toate dimensiunile. Unul mare , impun�tor trona chiar deasupra centrului de comanda. A�a se numea loca�ia in care eram noi. . Cel care ne inso�ise lu� un aparat in man� �i il indrept� c�tre mine. Dup� care �mi rosti intr-o rom�neasc� perfect�: - Bine ai venit p�m�nteanule. Numele meu este Tod. E�ti primul cu care intr�m noi in contact , privind rasa voastr�. Datorit� lui Kurt, ai avut privilegiul �sta. Ne-a povestit peripe�iile voastre �i felul in care ai vrut s�-l aju�ti. Poate o s� te mire c� v� cunosc limba. Dar asta este posibil, datorit� acestui translator universal. Poate o s� te uimeasc�, dar poate traduce c�teva milioane de limbi si tot at�ta alte dialecte. �Probabil c� Kurt l-a in�tiin�at �i despre posibilit��ile tehnologice limitate ale noastre� , imi zic eu in g�nd. M� uit pe furi� la Kurt , repro��ndu-i din priviri, zelul de a fi profesor. Acesta in�elese �i z�mbi la r�ndul s�u. - Las� c� o s�-ti prind� bine. C� nu to�i au aceste aparate. Incerc s� r�spund �i eu la salut in limba lor, cu toat� priceperea mea de care eram in stare. Rezultatul fu un z�mbet palid, sau poate a�a mi se p�ruse mie. C� fa�a lui nu schi�ase prea multe schimb�ri. - Observ ca Kurt a fost totu�i �i un profesor bun, pun�ndu-te la curent cu limba noastr�. - Ei , m� str�duiesc �i eu ... nu �tiu chiar toate cuvintele voastre. Cred c� aparatul avea �i rol dublu. C� traducea �i ce spuneam eu. Kurt se angaj� intr-o conversa�ie mai lung� cu - primarul Tod. Acesta �i r�spunse �i el, tot intr-o alt� serie lung� de r�spunsuri. Nu prea in�elegeam mare lucru, cu toata stradania mea. Cred c� mai foloseau �i alta limb�. Apoi Tod, se intoarse spre mine �i imi spune s�-l urmez . Nina se uita �i ea cam absent la tot ce era acolo. Cu un aer de parc� ar fii fost toat� via�a ei acolo printre ei. M� uit intreb�tor c�tre Kurt. Acesta imi face semn c� totul e in regul�. O chem si pe Nina �i �l urm�m pe cel in cauz�. Dar dup� ce acesta fu int�mpinat de alti doi , cred c� tot robo�i , ne d�du pe m�na lor. Apoi Tod disp�ru. Ace�tia ni se adres� tot in rom�neste ca s�-i urm�m. Dup� ce str�batem c�teva inc�peri, ne oprim in fa�a altei u�i. O deschise �i ne pofti �n�untru. Intrai cam cu team�. Nina m� urm� ca o umbr� . Eram in fa�a unei camere ce sem�na cu un apartament preziden�ial. Inc�perele erau mari si inalte. Cea ce se putea numi sufragerie, era cea mai mare. Mai urma un dormitor, ca ar fi inc�put un pluton intreg �i dou� b�i mari. Unele dispozitive ce se aflau pe acolo reprezenta un mister pentru mine. Aveam s� le aflu rostul in cur�nd. M� indrept cu speran�e c�tre buc�t�rie. C�l�toria avut� cu Kurt incepuse s�-mi pricinuiasc� foame. Pastilel lui Kurt expirase. Pe o mas�, intr-o farfurie v�d ni�te cuburi colorate diferit. �l intreb pe unul din inso�itori: - �sta ce e felul 1 , 2 sau desertul. - Ave�i aici o list� dup� culori �i ce reprezint� ca meniu. - �i cum crede�ti c� eu o s� m� satur cu c�teva cubule�e? Cafea ave�i? V�z�nd c� nu mai primesc nici un r�spuns, am presupus c� la ei a�a ceva nu exist�. Dar aveam s� m� in�el. Ei aveau un alt aliment mult mai tare dec�t clasica noastr� cafea , chiar dac� era �i brazilian�. M� uit rug�tor la Nina - Nina dac� nu vrei s� le�in de foame la �tia, tradu mai bine �i spune-mi ce fel de m�ncare sunt. Ca s� �tiu �i eu m�car, ce m�n�nc. Nina dup� ce le studie, imi spune: - Cubul �sta este un fel de sup�. �sta e ceva ca o m�ncare de cartofi. Iar asta e desert. Un fel de pl�cint�. - Hai las�m� ! Dar nu po�i s� le faci �i un pic mai mari. - Sunt concentrate, imi zice unul din inso�itori. V� dorim : poft� bun� ! Oare a�tia programase ropbo�ii �i cu obiceiurile noastre sau era �i la ei ceva frecvent. Dup� ce plec� cei doi , robo�i cred, luai cu neincredere cubul , care dup� spusele Ninei, ar fi sup�. Dup� ce il mestecai, avui senza�ia c� e destul de bun la gust. Aducea cu supa de g�in� de la noi. �l iau �i pe cel de �al doilea. Pe m�sur� ce il inghi�eam in stomac parc� incepea s� creasc�. Avui o senza�ie c� incep s� m� satur. M� uitam cu jing �i la cel ce ar putea fi, placint�, dup� cum spuse Nina. La mine acas� m� dau in v�nt dup� a�a ceva. Dar acu ? �mi iau inima in din�ti , cum se spune, �i �l incerc �i pe acesta. In final , dup� ce termin v�d ca aducea cu pl�cinta noastr� clasic� de mere. Dar parca totu�i era ceva diferit la ea. La urm� m� asezai pe un pat in sufragerie, cu senza�ia pl�cut� de a fi s�tul dup� at�tea zile petrecute cu Kurt. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 3 Iulie 2012, ora 20:48
 Ahhhh  ...fir-ar..  ..la toti   Iti facusem corectura la jumatate din poveste si mi-a mancat-o lupul site-ului..  Incepea asa i�i f�cu apari�ia niste fiin�e --�i f�cur� ace�tia ne d�du - ace�tia ne d�dur� ca to�ti seam�n� la fel. - ori zici ,,to�i seam�n�,, ori erau to�i la fel,, ...etc..etc...si te intrebam daca e ok sa iti fac asa o corectura detaliata sau te irita... Raporteaza abuz de limbaj
,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
|
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 4 Iulie 2012, ora 08:49
Las� Cami . Mai bine trimite prin e-mail , nu de alta dar... �i apoi nu vreau s�-ti pierzi timpul cu mine. Nu c� nu a� da braga aia care se tot las� a�teptat�...
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 4 Iulie 2012, ora 09:13
Dar cred c� m� las p�guba�. Am intrat pe NET �i am v�zut ce pre�uri au edituriile astea. intre 45 si 55 mil cu tot cu licen��. Corectat, tip�rit, cartonat, poze ceva, etc...De unde at��ia bani? Mai bine le pun gratis, s� le citeasc� �i al�ii dac� mai este cazul. O s� le pun numai pe blog c�nd o s� mai am chef. Mie imi ia si c�te o zi intreag� ca s� corectez c�te un capitol. �i tot nu o s� fie bine.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 5 Iulie 2012, ora 19:12
Poate acu o s� fie mai bine sper , de�ii criticii ... ce vreau s� moar� de foame....?
M� �ntind ni�elu�i pe unul din paturi. Parc� m� sim�eam obosit. Poate �i at�ta c�l�torie, i�i spusese cuv�ntul. O intreb pe Nina ceva. Nu �tiu dac� mi-a r�spuns , c� sim�ii c� incet , incet , m� cuprinde somnul. Nu �tiu c�t am adormit, c� m� trezii scuturat de Kurt. M� in�tiin�� c� in cinstea venirii noastre , se organizase o conferin��. Vestea venirii noastre �i mai ales a mea , se r�sp�ndise ca fulgerul in zon�. To�i locuitorii din acea a�ezare voiau s� m� cunoasc�. Incerc s�-l opresc totu�i pe Kurt. - A� vrea o cafea ... - Nu e vreme de a�a eva . Hai c� suntem a�tepta�i. - Unde ? De ce ? �ncerc eu s� ripostez, crez�nd c� poate Kurt o s� m� mai a�tepte. Dar Kurt nu se l�s�. M� apuc� de m�n� si str�batem iar c�teva culoare si �nc�peri. P�n� intr-un final ajungem. Intr�m intr-o inc�pere uria�� , la care nu i se vedea cap�tul. Zeci de mii de locuitori, erau a�sezati pe ni�te scaune. La vederea noastr� to�i incepur�, ca intr-un singur glas, o urare de bun venit. Cel pu�in a�a se l�sa a se in�elege. Eram inc� prea somnoros , ca s� mai incerc s� traduc. In fa�� , guvernatorul Tod, ceru liniste , ridic�nd m�inele. Se f�cu t�cere. To�i trei ne a�ezar�m la o mas� l�ng� Tod. Tod se ridic� si incepu un discurs. Cum era in limba lor, cu greu reu�ii s�-i urm�resc. Din c�nd �n c�nd reu�ii s� mai prind c�teva cuvinte Am in�eles dup� c�teva fraze , c� eu �i Kurt eram in aten�ia lor. La un moment dat , Tod, �i f�cu de lucru la un translator �i auzii �i traducerea. - Cet��eni ai planetei Zirda. Ne afl�m aici pentru a v� aduce la cuno�tin�� despre vizita unui om de pe planeta P�mant. Noi am mai incercat in repetate r�nduri de a contacta locuitorii acestei planete, asem�n�toare ca via�� nou�. Dar ostilit��ile de acolo nu ne-au permis. Sper prin venirea cu ajutorul lui Kurt, a acestui p�m�ntean, s� facem ca rela�iile noastre �i cu planeta Pam�nt, s� alunece pe o cale mai pa�nic�. Se st�rnii oarecare rumoare in sal�. Dar Tod continuu� netulburat. - Ne-am adunat aici pentru a -l cunoa�te si poate a ne r�spunde la unele intreb�ri ale voastre. Iar se st�rni rumoare in sla�. M� uitam la fe�ele lor �i m� minunam ca to�i aveau acela�i chip cu Tod. Acelea�i tr�s�turi mongoide. C� m� �i miram cum nu se confund� intre ei. C� eu nu a� fi putut s�-i deosebesc. Dac� Tod s-ar fi amestecat printre acei invita�i l-a� fi pierdut in mod sigur. - De bun� seam� �ti�i ca noi in periglin�rile noastre, am incercat s� popul�m �i planeta Pamant , care este inc�lzit� de Soarele galben. Cu foarte multe milioane de ani �nainte , c�nd via�a pe aceast� planet� �i incepuse cursul, noi am l�sat c�teva familii mesager, pentru a prospera P�m�ntul, incerc�nd s�-i ajut�m cu �tiin�a noastr� , ca �i ei s� se dezvolte mai repede. Numai c� istoria acestui Pam�nt , s-a dovedit a fi una neprielnic�. �i cred c� �tie �i acest p�m�ntean aici de fa��, adev�rata istorie a evolu�iei lor. Poate nu �tie nici el , c� unele specii de oameni care sunt r�sp�ndite pe intraga suprafa�� a pamantului, este �i rodul a altor popoare aflate la mii �i zeci de mii de unita�i astronoimice, de planeta nostr� �i de alte sisteme . Am incercat s� s�dim pe aceast� planet� pentru c� ea indeplinea cererile noastre. Avea in primul r�nd o atmosfer� asem�n�toare ca compozi�ie cu a noastr�. Singurul dezavantaj, era , c� este foarte departe. Pe atunci �i pentru noi reprezenta o piedic� serioas�, pentru c� era destul de departe. Dar acu cu dezvoltarea �tiin�ific� de azi , totul este posibil. Dar totul nu a fost dec�t o int�mplare. Norocul ne-a sur�s cand am dat int�mpl�tor peste aceast� planeta. Am mai int�lnit �i alte planete in calea noastr� ,dar multe din ele nu ajunser� la faza de inceput, iar altele nu erau inc� propice vie�ii. �tie �i d�nsul �i poate s� �i confirme c�, � r�utatea � la unele rase, era in floare. �i nu numai . Orgoliul, frica , necunoa�terea , inchinarea , la a�a zi�ii zei fal�i , au dus �i la r�zboaie �i derut� total�. Faptul c� ei erau �nc� la inceputul civilizatiei, in ne�tin�a lor , ne-au asemuit ca fiind ni�te zei oarecare. Ceea ce a f�cut ca s� se r�ceasc� incet , incet , rela�iile noastre, abandon�ndu-i . Ba mai mult dup� plecarea noastr� , unii au incercat s�-�i traga foloase dupa urma noastr� , f�c�nd ca cei mai slabi , s� ni se inchine . A�a a luat fiin�a si religia r�u in�eleas� de unii si r�st�lm�cit� de al�ii, prin atribuirea unor atribute ca fiind nefondate. Dar oamenii trebuiau in acea vreme s� li se s�deasca frica in ei. Ca al�i conduc�tori r�s�ri�i peste noapte, s�-i �in� in fr�u. A�a au ap�rut �i diverse grup�ri religioase si antireligioase in timp. Nici acu dup� at�tea secole si milenii , nu au c�zut inc� la un comun acord. Iar acu la toate astea se mai adaug� �i lupta pentru putere, intre conduc�tori de state, sporiindu-�i peste noapte un intreg arsenal . Ei in loc s� foloseasc� �nspre binele lor , toate aceste descoperiri �tiin�ifice , de care la unele , nici noi nu suntem str�ini, au reu�it , ca gra�iei lor, s� nu fac� alceva dec�t groaz� �i teroare. In loc s� le foloseasc� pentru interesul lor comun, privind bolile , c�l�toriile astrale, ei cheltuiesc miliarde pentru �narmare. Au sec�tuit planeta de toate rezervele ei energetice. Iar pentru asta o s� pl�teasc� cu via�a. Acu sunt in c�utarea de alte resurse energetice de prin alte p�r�i , reu�ind inc� timid s� trimit� diferite sonde de cercetare, in recunoastere. Dar cum ei nu �tiu c� l�ng� ei nu se afl� prea multe sisteme populate si civilizate s� nici nu dispun inc� de o energie pe m�sur�, �ansele lor de schimbare sunt date e�ecului. Iar se st�rnii �i mai mult� rumoare in sal�. Apoi Tod dup� f�cu lini�te , �mi d�du �i mie cuv�ntul. Emo�ionat fac un schimb de priviri disperate, privind talentul meu de orator, c�tre Kurt. Dar Kurt imi face semne de imb�rb�tare. Trec la tribun� �ov�ind. M� uit un pic nesigur la toat� aceast� mul�ime care a�tepta. Oare ce a�teptau de la un simplu muritor ca mine? M� reculeg �i �ncep. Intruc�t nu eram preg�tit de aceast� lung� cuv�ntare , a�a c� am �inut-o in limba mea. Doar �tiam c� translatoarele lor erau dornice de a prinde cuv�nt cu cuv�nt. - Cet��eni ai planetei Zirda. M� aflu in fa�a voastr� cu totul int�mpl�tor. Numai evenimentele din ultima vreme au f�cut ca s� mi se iveasc� ocazia de a v� vizita. Eu , �i nu numai eu, trebuie s� recunosc , c� nu �tiam de existen�a voastr� pan� acu. Sau poate nu ni s-a dus la cuno�tin�� . Domnul Tod... �i aici m� opresc c� nu �tiam cum s� cataloghez functia lui Tod. M� uit cu disperare la Kurt , cer�ndu-i ajutorul. La incepu nici el nu in�elese la ce m� refer. Nu voiam nici s� �l jignesc pe Tod, ne�tiind cum s� m� adresez- domnule sau alceva...Kurt imi spune c� nu conteaz�. A�a c� prind curaj �i reiau: - Sunt foarte surprins de declara�ia domnului Tod. Ca s� fiu sincer eu nu cunosc prea mult� istorie si nici noi nu cunoa�tem prea multe din trecutul nostru. �i aici p�rerile sunt �mp�r�ite. Noi inc� nu ne cunoa�tem adev�rata ob�r�ie. Unii cercet�tori de-a no�tri spuneau c� noi ne tragem din maimu�e. La aceast� afirma�ie a mea , se st�rnii �i mai mare rumoare in sal�. Intimidat cer ajutor din priviri la Kurt. El �mi face semn s� continuui. - Da , continuui eu. Iar altii c� suntem rodul lui Dumneyeu. �i cred c� dac� lu�m de bun� declara�ia lui Tod, pardon , domnului Tod, �nclin s� cred c� este un adev�r vag . C� dup� plecarea voastr� sau cine o fi fost pe atunci, cineva a incercat s� profite de ne�tiin�a noastr� �nvent�nd pe Dumnezeu si inevitabil, biserica si religia, pentru a ne �ine sub ascultare. Binen�eles c� ei pentru a fi mai conving�tori , au mai scos �i de la ei �i unele fapte ireale. Al�ii au inventat �i alte personaje mistice, s�dindu-le cu s�nge in mintea lor �i a�a slab�. Ma opresc s� v�d ce efect au avut spusele mele. �i , surpriz�! Se f�cu o lini�te total�. Incurajat zic mai departe. - Probabil c� �ti�i c� biserica a mai inventat o alt� form� de represiune , pentru supunerea maselor slabe, multe secole- p�n� in 1906. �i asta pentru a li se s�di o singur� realitate �i un singur crez. �i a�a a ap�rut Inchiti�ia , care la ad�postul bisericii comiteau o mul�ime de crime si diverse atrocit��i. �i asta in numele Domnului. A fost o pat� ro�ie in evolu�ia �i istoria noastr�. Si trebuie s� recunosc c� nu au fost nici singurele. �i istoria poate s� confirme. Doar ne este martor�. Numai c�te miliarde de vie�i au fost suprimate, in multele �i nesf�r�itele lupte de teritorii sau r�zboie pentru putere. Este perfect adev�rat ca la capitolul energie , st�m prost. A� zice foarte , foarte , prost. Dar am g�sit totu�i o energie destul de periculoas� �i instabil� , care a produs si mai produce , mai multe victime , dec�t dezvoltare. A�a e , noi in loc s� ne indrept�m aten�ia in direc�ia dezvoltarii tehnologice , pentru acoperirea nevoilor noastre personale si nepericuloase, noi arunc�m banii pe apa s�mbetei, sau v�n�m cai verzi pe pere�i. E un fel de a zice. Or mai fi �i c�teva cercuri de promovare �tiin�ific�. Dar unele nu sunt incurajate , cum trebuie. Mai zac �i acu uitate prin sertare prafuite de vreme, diverse inven�ii sau inova�ii. Pentru c� concuren�a e in floare o s� mai treac� foarte mult� vreme ca cineva s� se mai uite �i la ele. �i asta p�n� intr-o zi c�nd om fi epuizat toate resursele actuale de care unii nu vor s� se despart� nici acu. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 6 Iulie 2012, ora 09:30
Dac� lecturarea pove�tilor mele nu v� mai face nici o pl�cere, atunci am s� m� apuc de unele experimente -stiin�ifice. A�a c� mi-am pus in g�nd s� reinventez trei procedee din mul�imea de alte inven�ii sau inova�ii pe care le-am considerat eu mai importante la ora actrual�. 1. Baterea apei �n piu�. Poate unii o s� r�d� c�nd o auzi. Al�ii : ce e a�a de special �n asta? �tim cu to�ii cum se face asta ! Dar nu ! Nu este acela�i lucru privind modul de lucru. �n primul r�nd c�nd ne propunem s� facem asta , trebuie s� avem mare grij� cum o facem. �tim cu to�ii c� apa are formula chimic� H2O. Deci se compune din hidrogen si oxigen. Deci trebuie s� �inem seama de mul�i factori atunci c�nd incerc�m s� batem apa in piu�. La batere ,moleculele de H �i O se pot separa , iar cum �tim c� hidrogenul este foarte volatil, adic� se poate aprinde u�or , pot cauza niscavai explozii. �i mai ales ca se poate degaja �i oxigenul. Care �tim c� �i �sta e destul de instabil, ba mai mult favorizeaz� aprinderea �i arderea. Deci �nc� un motiv in plus, de care trebuie s� �inem seama. De asemenea trebuie s� mai �inem seama �i de compozi�ia chimic� a vasului �n cauza, unde se face baterea. Trebuie ales un vas din otel inoxidabil. Adic� piua. De asemeni se alege din acela�i materila si pis�logul de batere. Asta pentru ca apa s� nu sufere modific�ri chimice. Cum crede�ti c� va ar�ta o ap� intr-un vas ruginit. De asemenea se va �ine cont �i de felul apei si natura ei. Dac� e de izvor, de balt�, de Dun�re sau plat� , mineral� sau u�or mineralizat�. De asemenea conteaz� �i temperatura apei precum �i temperatura mediului ambiant. Orce grad in plus sau in minus, poate duce la o degradarea total� a apei. Deci vede�i c�t de complicat� devine aceast� treab� care trebuie s� recunoa�tem , c� nu e deloc u�oar�, atunci c�nd vrem s� o facem cu sim� de r�spundere. Mai conteaz� si cu este timpul afar�. Nu se recomand� baterea apei cand sunt desc�rc�ri electrice. Putem ins� folosi si alte substan�e de unic� folosin�� cum ar fi de ex. sticla sau alte mase plastice. Dar randamentul va fi u�or modificat. De asemeni trebuie s� mai �inem seama �i de echipamentul ce trebuie s�-l purt�m �n asfel de cazuri. Casc� , m�nu�i, echipament special de protec�ie, cizme electroizolante. De ce ? Pentru c� prin batere , apa este frecat� �i se poate electriza. Ceea ce ar putea duce la accidentarea prin electrocutare a subiectului. Trebuie insistat pe toate partile fundului piuei. �i mai ales la margini. Pentru a nu se rata nici m�car o molecul�. A nu se �ncerca si cu ap� de mare. C� e foarte s�rat� asta duc�nd la un e�ec total. Poate ar mai fi multe de spus referitor la aceast� chestiune. Dar s� trecem la punctul 2. 2. O alt� experien�� demn� de luat in seam� si calcul, este frecarea mentei. Aici trebuioe s� �inem seama �nc� din start de felul �i natura mentei. Stiim c� exist� mai multe feluri de ment� : menta care cre�te pe l�ng� casa omului, menta crea�� �i menta broa�tei. O mai fi �i altele , dar acelea nu fac subiectul nostru de azi. Menta broa�tei cre�te pe fundul b�l�ilor, acolo unde tr�iesc �i broa�tele. Probabil c� �i ele diminea�a servesc ceaiul de ment� direct de la surs�. Acu s� ne �ntoarcem la studiul de frecare a mentei. Trebuie s� �tii �i cum o freci. Frin frecare ea degaj� un parfum �mbietor de ment�. C� de ce ar fi ? dac� nu de ment�. Ei dar aici mai intervin o serie de al�i factori cum ar fi : C�t de tan�r� este, c�t de repede a fost culeas�, dac� diminea�a pe rou� sau seara pe �nserat. De asemenea frecarea mentei trebuie s� se fac� de-a lungul fibrelor de la baza frunzei c�tre v�rf. To�i ace�ti factori vor avea un rol hot�r�tor la indeplinirea obiectivului propus. O ment� uscat� , sau culeas� de un an sau chiar doi, nu va da acelea�i rezultate. Dar mul�i o fac f�r� a �ine seama de aceste reguli foarte importante. Iar mul�i o mai consum� sub form� de infuzie �n dimine�ile de dup� nop�i nelini�tite. 3. �n continuare o s� m� ocup �i de dezbaterea celei de a treia probleme: T�iatul frunzelor la c�ini. Ei , ce e a�a de special aici ? o s� spun� unii. Toat� lumea poate face a�a ceva.! Ce ni�te frunze aruncate acolo...Ei dar nu e chiar a�a. �n primul r�nd trebuie s� alegem cu grij� tipul de frunze. Nu to�i c�inii o consum�. Eventual dac� nu �tim cu precizie ce fel de frunze prefer� ei , �i vom �ntreba cu grij�, nu de alta dar s� nu se repead� la noi de furie. A�a c� dup� ce am ales tipul frunzei, care trebuie s� fie nici prea uscata, dar nici prea umed�, trebuie t�iat� cu grij� cu un instrument, de preferabil, un foarfec. De preferat culesul direct din copac �i pe r�coare. Dar trebuie s� avem mare grij� �i de tipul �i natura foarfecului in cauz�. De preferat este tot un foarfec e die o�el din inox, pentru a nu denatura sucul care se ob�ine prin t�iere. Ceea ce ar face c�inii s� nu suporte asta. De asemenea felul t�iturii este foarte important�. T�ierea trebuie f�cut � longitudinal, �n lungul nervurilor. A nu se �ncerca cu frunze de alte culori. Cum ar fi ro�ie , galben� sau alt� culoare. C�inii simt asta. Orice schimbare de gust este receptionat� de ei. Se poate folosi �i in acest caz foarfece tot de unic� folosin�� din plastic sau carton mai dur- pre�pan , sticlo-textolit, etc. Dar nu se recomand� refolosirea acestora. De asemenea trebuie avut grij� ca dup� ce am t�iat un prim transport, iar acesta nu a fost consumat, se vor arunca , �nlocuindu-se cu alte proaspete. Ei a�i v�tut c�t de important� este aceast� �ndelitnicire. Pentru c�ini mai preten�io�i se poate �ncerca �i cu varianta de calcul de pe internet cu ajutorul calculatorului. Unde se va calcula cu precizie gramajul , precum si al�i factori de care se va tine seama pe viitor. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 6 Iulie 2012, ora 11:20
Dup� ce termanai discursul Tod trecu iar la tribun�. - A�a cum m� a�teptam, d�nsul nu �tie multe din enigmele terrei, cum �i mai spuneti voi , planetei P�m�nt. Nu stiu dac� �tie, dar P�m�ntul de azi , nu a fost �ntotdeauna la fel. La venirea noastr� era un singur continent sc�ldat de ape de jur �mprejur. Axa p�m�ntului nu era a�a de �nclinat�. Peste tot era mai mult var�. Chiar �i la poli nu era z�pad� a�a de mult� ca ast�zi . Poate cel c�ruia �i spune�i Darwin , avea �ntr-o oarecare m�sura� �i pu�in� dreptate. C�nd am venit noi pe aceast� planet� via�a era la �nceputuri. Erau diferite animale care mai de care mai mari si mai amenin��toare. Atunci ne-am oprit la ni�te mamifere , ce voi le spune�i ast�zi - gorile. Am ales aceast� ras� pentru c� erau ca grad de evolu�ie mai aproape de popula�ia noastr� . Cum noi eram pu�ini am vrut atunci s� facem ca ritmul de r�sp�ndire si �nmul�ire s� creasc� vertiginos. A�a c� am �ntervenit genetic la aceste gorile. Le-am �ns�m�n�at un ADN care s� separe gorila de om. A fost o munc� uria�� �n �ncercarea noastr� de a reda minte �i g�ndire la aceste primate. La �ncept experien�a noastr� nu a fost �ncununat� de succes. Odat� cu dezvoltarea g�ndirii , acestea au inceput s� devin� �i foarte violente. A trebuit s� renun��m la multe exemplare. O parte din ele s-au dezvoltat mai mult �n dimensiuni, m�rindu-se considerabil. Unele au sc�pat de sub controlul nostru �i a trebuit s� ducem o v�n�toare printre ele, p�n� la dispari�ia lor. Nu credem c� ar mai fi sc�pat vreo una de atunci. Dar orice e posibil. Cu trecerea timpului aveam s� ob�inem �i alte subiecte care se dovedir� mai pa�nice. A trebuit s� ducem �i cu astea o lupt� pentru a le �nv��a ce e bine �i ce e r�u. Unele s-au adaptat �i au f�cut progrese uluitoare. �i a�a am separat maimu�a de om. Sau mai bine zis am transformat �i unele maimu�e �n oamenii de mai t�rziu. A trebuit s� ducem o lupt� �i pentru integrarea oamenilor primitivi �n societatea de atunci. A�a i-am �nv��at multe. Au �nceput , �ncet , �ncet s� se adapteze �i ei. Prindeau u�or. Dar erau �nc� destul de departe de perfec�iune. Nu spun c� nici oamenii de atunci si nici gorilele transformate in oameni, nu se �n�elegeau, d�nd na�tere la dese dispute. �i numai �nterven�ia noastr� in for�� , o mai potolea. Pe unii mai silitori i-am �nv��at despre obiectele de baz�, matematica , geometria, alchimia, astronomia si astrologia. Dar �i mul�i al�ii mai t�rziu au folosit aceste stiin�e in folosul lor , tr�g�ndu-si drepturi de autor. Unii au r�sp�ndit aceste �tiin�e , iar al�ii au profitat atribuindu-si pe nemerit brevetul. A�a a�i cunoscut ca vechi oameni din antichitate , cum era Milet , Aristotel, Platon , Arhimede, Thales �i multi al�ii. Mai t�rziu au mai ap�rut �i alti cercet�tori care din cauza orgoliului lor si lipsei de modestie, nu s-au �n�eles �ntre ei. Eram in prag de e�ec total. Cu toate insisten�ele noastre nu am putut s� separam instinctele animalice de la aceste gorile. Odat� cu trecerea timpului acestea s-au �nmul�it care cu cine au vrut , d�nd na�tere la alte specii. Poate sti�i sau nu , dar in apropierea planetei voastre era o alt� palnet� pe care noi pusesem ochii de mult, �nc� de la venirea noastr�. Numai c� cercet�rile noastre din punct de vedere geologic, ne-au alarmat. Planeta era pe duc�. Cred c� a�i v�zut centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter. Ei aceast� planet� a explodat pur �i simplu �ntr-o zi. Asta a f�cut ca unda de soc din urma exploziei s� denatureze pozitia axei P�m�ntului. Iar aceasta a crescut �n timp tot mai mult, d�nd na�tere la anotimpuri. Dar asta nu a fost totul. Tot explozia a f�cut ca continentele din cauza rota�iei accentuate, s� se mi�te separ�ndu-se. A�a au luat na�tere continentele de mai t�rziu. Bine c� asta nu s-a f�cut instantaneu, ci in timp de c�teva milioane de ani. Odt� cu separarea continentelor activitatea vulcanilor a crescut. A�a au mai ap�rut multe insule si mun�i. O parte din vie�uitoarele de atunci, au disp�rut , iar altele s-au adaptat, s-au au suferit modific�ri majore. Odat� cu asta s-a schimbat �i clima. Asta a f�cut ca s� ne lu�m t�lp�i�ta de la voi. Am l�sat doar pe unii din noi care au vrut s� r�m�ie. La �nceput noi tr�iam mai mult dec�t unii din voi. La unii le-am dat si longevitate. Dar �i asta s- a perdut cu timpul. Dac� la �nceput omul de atunci , tr�ia c�te o mie de ani, pe parcurs a �nceput s� le mai scad� media de via�� , ajung�nd azi la o medie de 70 de ani. Mai sunt �i excep�ii. Poate s-a p�strat din tat� in fiu de unele popoare, secretul tinere�ii. - Nu v� sup�ra�� ! imi iau eu inima in din�i ca s� �l intrrup pe Tod, dar ce ne pute�i spune de acele creaturi uriase, pe care noi le-am numit Dinozauri �i alte specii. - Da ! E o intrebare bun�. Ei afl� c� �i acei Dinozauri pe care le-a�i spus voi, sunt tot opera noastr� de adaptare pe P�mant. Am cules oule acestora de pe planet� �nainte ca ea s� dispar�. Asta a�a ca m�sur� de precau�ie , ca s� nu pierdem chiar totul. A�a am adus mii si sute de specii rare si pentru noi. C�nd le-am adus pentru prima dat� pe P�m�nt, nu ne-am g�ndit �i la urm�ri. Dar ele s-au dezvoltat bine �i unele au supravie�uit �i din urma dezastrului. Dar majoritatea au murit din cauza frigului. Nu suportau temperaturi sc�zute. Oricum �ncepuse s� fie o mare problem� printre locuitorii planetei. Atacau oamenii . Multe atacuri le-am condus �i noi ajut�nd oamenii. A�a am sc�pat definitiv de ele. Unele s-au adaptat �i mai ales cele marine , care din lipsa hranei au �nceput s� migreze, sau s� p�r�seasc� marea �i oceanele, �nv���nd s� se t�rasc� pe uscat. A�a a dat na�tere la multe muta�ii, creiindu-se noi specii de animale sau alte vie�uitoare. Numai oamenii nu s-au schimbat �n bine. Ba din contr� , cu trecerea timpului, deveneau mai s�batici, mai invidio�i, mai individuali�ti. Atunci tot noi le-am dat ideea de supunere oarb� pentru a le mai potolii spiritele uciga�e. Numai c� �i aici lucrurile au luat o intors�tur� nea�teptat�. Multi s-au trezit profe�i peste noapte. Umblau cu farse �i diferite fantezii, ce de pe urma lor ob�ineau profituri materiale si bani. Dac� Inchizi�ia a avut rolul la �nceput pentru a nu mai da curs la to�ii prezic�torii �i s� fie o singur� limb� �i o singur� religie, aceasta din urm� s-a denaturat �i ea inevitabil. Omul e foarte inventiv, p�cat de el c� nu �tie s� foloseasc� aceste inven�ii pentru o via�� mai bun� �i pentru pace. C�nd am venit la voi prima dat� , ne-am pus speran�a c� �n solul vostru vom g�si si minereuri pentru motoarele noastre. Dar nu mare ne-a fost dezam�girea. Erau urme slabe de acest minereu, iar exploatarea lui nu era fructuas�. A�a c� ne-am l�sat p�guba�i. Poate �i asta e un motiv , c� omul nu a dep�it �nc� bariera sistemului solar. Chiar dac� au fost c�teva �ncerc�ri timide. �i la asta se mai adaug� si media de via�a mic�. Poi c�te genera�ii ar trebui s� treac� ca �n sf�r�it omenirea s� i-a un prim contact cu o civiliza�ie str�in�. Cred c� sunt condamna�i la uitare. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 134 mesaje Membru din: 13/12/2011 |
Postat pe: 6 Iulie 2012, ora 11:35
Marine, dintre cele trei procedee ale tale, eu prefer frecatul mentei. Parca ii si simt mirosul placut.
Baterea apei in piua imi inspira putina violenta (gratuita) iar taiatul frunzelor la caini, pericol de accident ( aproape de fiecare data cand maruntesc ceva cu un cutit ascutit, ma tai la deget) Asadar, iti recomand sa-i dai inainte cu frecatul mentei. 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 6 Iulie 2012, ora 11:52
S� �tii c� cele trei procedee pe care le-am amintit nu au nimic in comun
 , iar orice asem�nare cu realitatea este pur �i simplu �nt�mpl�toare.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 6 Iulie 2012, ora 12:43
S� �ti�i c� mai sunt �i alte procedee �tin�ifice , cum ar fi : Ducerea cu pre�ul , trasul m��ii de coad�...etc
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 6 Iulie 2012, ora 13:02
Cred c� o s� m� reprofilez pe muzic� Tot mi-a dat de lucru nea Rapotan. El a compus versurile �i muzica �i �l c�nt� la chitar�, iar eu �l acompaniez cu orga mea. Deja lucrez la el. C�ntecul se cheam� Maria. Poate mai compun �i eu muzic�. Tot au scos Conect -R : 'Eu vara nu dorm' Eu am s� compun : 'Eu iarna nu dorm' �i dac� nu merge i-au toate anotimpurile la r�nd.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 7 Iulie 2012, ora 03:24
De la: GRINGOS, la data 2012-07-06 13:02:32Cred c� o s� m� reprofilez pe muzic� Tot mi-a dat de lucru nea Rapotan. El a compus versurile �i muzica �i �l c�nt� la chitar�, iar eu �l acompaniez cu orga mea. Deja lucrez la el. C�ntecul se cheam� Maria. Poate mai compun �i eu muzic�. Tot au scos Conect -R : 'Eu vara nu dorm' Eu am s� compun : 'Eu iarna nu dorm' �i dac� nu merge i-au toate anotimpurile la r�nd. Tocmai l-am sunat pe Connect-R ....stii ce facea? DORMEA! Raporteaza abuz de limbaj
,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
|
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 7 Iulie 2012, ora 09:40
Referitor la suspendare eu cred c� istoria se repet� mai intotdeauna. Noi suntem ni�te oameni care ne plictisim repede din toate punctele de vedere. �i asta c� ne place noul. De-a lungul istoriei ne-am �nv��at s� tot schimb�m conduc�torii, �mp�ra�ii, regii �i al�i �ntr-o �ar� unde tr�darea este �n floare... Vorba lui Conu Iancu : tr�dare , tr�dare , dac� o cer interesele partdului, dar s� o �tim cu to�ii. Se bucur� lumea c� sc�p�m de B�sescu , iar m�ine nici cel de azi nu o s� fie mai bun. Cu ce idei o s� vin� �la mai mult. O s� ne de-a bani de la el de acas�? �ntr-o �ar� unde munca lipse�te cu des�v�r�ire , la ce s� ne mai a�tept�m ? De unde o s� apar� banii peste noapte? Iar o s� ne �mprumut�m ca s� avem de unde da �napoi intreit. �i ast�zi se merge pe aceast� idee, spre + infinit...un obicei prost...
|
|
Fosta membra 9am.ro 10 mesaje Membru din: 2/07/2012 |
Postat pe: 7 Iulie 2012, ora 11:17
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 7 Iulie 2012, ora 18:46
In continuare Tod mai f�cu o pauz� , prilej ca rumoarea din sal� s� creasc� �n intensitate. Erau mul�i care comentau. Vreo c��iva i�i exprimase dorin�a de a-mi pune �ntreb�ri. M�a uit cu ingrijorare la Kurt. Apoi la Tod. Dar si Kurt era antrenat intr-o discu�ie destul de aprins�, dup� p�rerea mea. Dar aveam s� constat c� ei a�a vorbeau deobicei, ascuz�ndu-�i adev�ratele sentimente. Nu puteai citi pe fa�a lor cand te vorbesc de bine, sau c�nd ar fi bine s� o iei la s�n�toasa. Dup� c�teva minute Tod ridic� iar m�inele , semn c� cerea t�cere. Zise ceva, care a ducea a �cine se inscrie� ? C�teva m�ini se agitar�. Tod �i re�inu �i �i d�du la unul cuv�ntul. - Eu sunt El Dor. A� vrea ca acest t�n�r s� ne spun� �i c�te ceva despre el si de la el. Dup� ce se f�cu iar lini�te, Tod �mi d�du cuv�ntul. Nu prea imi sur�dea ideea de a r�spunde la at�tea intreb�ri ale lor, dar nu aveam ce face. Nici nu voiam s�-i sup�r. A�a c� trag aer in piept �i �ncep. - Sunt �i eu un cet�tean al pam�ntului, din statul Rom�nia ce apar�ine Europei. Nunele meu este Marin. M� aflu aici printre voi, cu totul �nt�mpl�tor. Numai gra�ie lui Kurt, am reu�it s� mai cunosc �i al�i oameni de pe alte planete, planete ce nici �n vis nu cred c� le-a� fi v�zut. M� aflu aici in fa�a voastr� si nici acu parc� nu �mi cred ochilor. Parc� �i acum mi se pare c� dorm �i visez si parc� a�tept s� tot m� trezesc. Eu am avut �i mai am unele pasiuni cum ar fi cibernetica, fizica si pu�in chimie. Dar mai am �i cuno�tin�e de biologie si anatomie. Prin compunerea lor a�a am ajuns s� fac �i eu un robot , pentru a nu mai fi singur. Numele ei era Nina. Numai c� prin periglin�rile nostre cu Kurt, in urma ateri�arii noastre mai for�at , am fost int�mpina�i de for�e ostile, care a f�cut ca Niana mea s� se avarieze grav. Dar tot pe acea planet� ni s-a al�turat de bun� voie , Robi. Acest Robot. La cererea lui de a intra in slujba mea , am consim�it. A�a �i cu ajutorul lui Kurt, aici de fa��, m-a ajutat s� transfer unele programe de la Nina , in memoria lui. Astfel am mai f�cut o achizi�ie p�str�ndu-i numele de Nina. Robi acu Nina mi-a fost de un real ajutor , �n ap�rarea navei lui Kurt, c�nd interven�ia armat� in for�� din �ara noastr� , pentru a fi captura�i , a fost de un mare succes. Ce a� mai putea s� v� spun ? Am incercat s�-l ajut pe Kurt in problema lui de s�n�tate, pe care a c�p�tat-o, tot pe acea planet� blestemat�. Dar metodele noastre medicale, sunt �nc� cu mult �n urm�. Cred c� aici Kurt se v-a �ndr�zveni. Sunt �i eu curios de posibilit��ile voastre tehnice �i a� fi chiar bucuros , dac� a� face �i o mic� plimbare prin �mprejurimi. Se st�rni iar rumoare. Nu �tiu dac� povestea mea avusese vreun efect asupra lor. Arunc �n treac�t o privire plin� de �n�eles c�tre Kurt �i apoi la Tod. Kurt �mi f�cu semn c� este bine. Numai de pe fa�a lui Tod nu puteam citi nimic. Unii voiau s� mai �tie �i c��i ani am. Al�ii , cu ce m� ocup. In fine conferin�a se �ndrepta �ncet , �ncet c�tre final. O parte din noii veni�i deja �ncepuse s� p�r�seasc� sala. Tod ne f�cu semn s�-l urm�m. M� gr�bi bucuros, crez�nd c� am sc�pat de avalan�a de �ntreb�ri. �i urmai �mpreun� cu Nina mea. Dup� ce cotim pe alte coridoare �i travers�m alte edificii �i alte s�li , ne oprim in fa�a altei s�li. Acolo avea treab� Kurt. Mi-a spus �n fug� pe drum , c� se duce ca s� fie supus la aparatele lor pentru a se face bine din nou . �i urez succes. Intr�m tus patru �n acea sal�. Apoi Kurt se instal� pe un fel de fotoliu comod, ce era �nconjurat de o mul�ime de aparate , pe care multe din ele nu aveam c�tu�i ceva habar. In sal� mai erau c��iva asisten�i, care manevrau ni�te aparate. Un bra� robotic �i apuc� bra�ul inert a lui Kurt. �l introduce �ntr-o incint� tubular�. Pe ecranele din fa�a sa, se aprinse diferite diagrame �i alte date ,care se desf�urau cu repeziciune �n fa�a ochilor, �ntr-o limb� necunoscut� mie. Un computer calcula �i controla acel bra� mecanizat. Dup� care se auzi un zumzet. Dup� aproximativ o juma de or�, procedura se �ncheie. Pe ecran ap�rur� ultimele date despre evolu�ia bra�ului lui Kurt. C�nd cei afla�i in incint� se declarar� �i ei mul�umi�i, Kurt �i retrase singur bra�ul. C�teva mi�c�ri de prob� f�cu ca s�-i smulg� cateva grimase de durere pe chipul lui Kurt. - �ncet , �ncet o s� te obi�nuie�ti. A trecut prea mult timp. Mu�chii t�i �nc� nu sunt suficien�i de activa�i. Trebuie s� exersezi mi�c�rile c�t mai des. �ntr-o lun� nu ai s� mai ai nimic, �l lini�tir� asisten�ii de acolo. P�r�sim centrul medical �i ne �ndrept�m pe alte culoare. Intr-un t�rziu ajungem �ntr-o alt� sal� destul de mare, unde se construiau acei robo�i pe care i-am v�zut �nc� de la sosirea mea aici. Era o linie uria�� tehnologic�, unde , componentele executate �n alte diverse sec�ii , erau aduse aici pentru ansamblare. Pentru mine era ceva senza�ional �i totodat� �i nou. Tod �mi �ndeplinise cererea. M� familiariza �i cu tehnologiile lor. L�ng� noi ap�ru �i cel care �mi pusese �ntreb�ri- El Dor. Nu �tiu de ce , dar pe el l-am recunoscut imediat. Se apropie de mine �i m� �ntreb� ceva. Cum nici eu nu �n�elesesem ce spune, m� uit rug�tor la Kurt. Acesta �mi spune c� sunt �ntrebat dac� sunt mul�umit de acea vizit�. �ntorc privirea c�tre El Dor �i �ncerc s�-i fac r�spunsul meu c�t mai atr�g�tor, chinuidu-m� s� r�spund �n limba lor. Noroc de Kurt , c� mi-o lu� �nainte. Tod care ne �nso�ea , se oferi s� ne ajute cu aparatul de tradus. A�a c� restul convorbirii fu un deliciu pentru mine. C� sc�pasem de chin. - La voi este a�a ceva ? m� intreb� El Dor. - Drept s� v� spun, poate a� min�ii , dar nu sunt la curent cu tot ce se face la noi pe Terra. Am auzit si am v�zut la TV la diferite emisiuni documentare, despre �tiin�� �i c�teva astfel de reportaje. Dar nu cred c� sunt la nivelul vostru. - Po�i s� fii sigur de asta, �mi r�spunse el. Voi , tehnologic vorbind, sunte�i cu foarte mult �n urma noastr�. Voi face�i doar faze de pionierat. Mai ave�i mult p�n� ne ve-�i ajunge din urm�. Dar �i atunci , c�nd o s� descoperi�i si voi, roata, nou� , deja nu o s� ne mai trebuiasc�. E un fel de a zice. - �n�eleg , zic eu cam sup�rat. Dac� ei ar fi pus accentul pe tehnologizare �i nu pe �narmare... alfel poate ar fi stat acu lucrurile. - S� �tii c� noi, prin desele vizite ale noastre pe Pam�nt, am �ncercat ca s� intr�m �n contact cu voi. Dar f�r� rezultat �ns�. M�ndria voastr� e prea mare. Crede�i c� le �ti�i pe toate , dar ... Nu mai aveam nevoie de urmare , ca s� �n�eleg t�lcul vorbelor lui El Dor. Dup� asta ne mutar�m �n alt� sec�ie. Aici se f�ceau , dup� cum aveam s� aflu , navele lor de transport. Era tot o sec�ie de montaj final. Numai c� observai c� erau foarte mul�i robo�i care efectuau munca fizic� , ce erau coordona�i de la ni�te pupitre de c��iva locuitori de a lor. Era mecanizare �n toat� regula , ce mai ! Mai bine zis computerizare. Poate era �i la noi ceva vag , ca distribu�ie a unor agregate ce se f�ceau �i la noi, ma�ini diverse si poate �i multe altele. Dar pentru mine erau destule enigme la capitolul �sta. Nu cuno�tea chiar totul. Dup� ce travers�m �ntreaga linie tehnologic� de ansamblare a diverselor lor rachete �i tot felul de nave, cobor�m o ramp�. Ne �ndrept�m c�tre o nav� ce se afla �n a�teptare la cap�tul s�lii. El Dor ne invit� in incinta navei , spun�nd c� i se face proba �i cu aceast� ocazie ar fi bine ca �i noi s� particip�m pe viu la asta. M� �ndrept cam cu str�ngere de inim� catre nav�. Kurt si El Dor , d�ndu-�i seama ce anume m� nelini�te�te , m� asigur� c� nu am motive ca s�- mi fac probleme, sau s� �mi fie team�. - Tot voiai s� ne cuno�ti �mprejmuirile. Acu �ii s-a ivit aceast� ocazie, �mi zice El Dor. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 802 mesaje Membru din: 15/12/2011 |
Postat pe: 7 Iulie 2012, ora 22:03
De la: GRINGOS, la data 2012-07-07 18:46:21 Interesant, merge, merge daca mai faci si corecturile: - 'mainele' mainile - 'pe care multe din ele nu aveau catusi ceva habar..' despre care, multe din ele, nu aveam habar catusi de putin. - 'locuitori de a lor..' locuitori de ai lor - 'acu tii s-a ivit..' acu ti s-a ivit..' - 'poate as mintii...' poate as minti In chestia cu inventatul rotii ( roata noua) spune-le in povestea viitoare, cu toata mandria, ca sunt n iste novici: nu cunosc poporul roman. In curand se va inventa o roata noua care nu se va invarti calcand pe pamant si nu va avea 12 spite, ci trei, fiecare inlocuind un grup de patru. Va avea miscare turbulenta si in miscarea sa va sti sa fabrice deopotriva: lei, dolari, euroi, toate bancnotele si monedele de pe tera, constituind un tezaur, la care vor intinde mana toaate popoarele devenite sarace. In plus nu vor mai fi necesare septeluri, ferme agricole, si doar trimitand un gand la fiecare spita se vor elabora nastrusnice tehnologii avansate. Va fi un fel de nava, daca vrei, prin analogie cu nava lui El Dor condusa doar de doi pamanteni, (al treilea va avea ca sarcina sa curete presurile) Pamantenii nu vor mai munci, iar inventatorii romani vor aveaa din belsug lapte si miere. . Civilizatia Lui Kurt, El Dor, va ramane o istorie si sa vad eu daca ne vor mai critica de faptul ca suntem cu secole, milenii in urma lor. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 8 Iulie 2012, ora 11:52
Pe c�nd ne �ndreptam c�tre nav�, El Dor , cu ajutorul unui dispozitiv , ce �l avea �n m�n� -un fel de telecomand� cred- f�cu ca o u�� uria�� s� se deschid� �n sus apropiindu-se cu marginea de jos , de plafon. �n acest timp noi deja eram �n interiorul navei. Era mai impun�toare dec�t a lui Kurt. Cred c� totu�i era un model mai nou �i mai sofisticat, dup� cum aveam s� m� conving cur�nd �i singur. El Dor lu� loc la comanda navei, �n timp ce noi ne asezar�m pe ni�te fotolii confortabile, aflate l�ng� pupitrele de comand�. El Dor ap�s� pe c�teva butoane, �n timp ce nava se deplas� c�tre ie�ire. Ceea ce m� intriga , era c� aceast� nav� era foarte silen�ioas�. Aproape c� nici nu-i sim�eam mi�carea. Dup� ce ie�i �n exterior , nava se a�ez� cuminte la cap�tul unei platforme. Pe platform� scria AA � 111. M� mira faptul, c� era scris ca la noi. Sau poate era ceva legat de alt� chestie. C� nu cred c� acei localnici �i botezar� platforma �n cinstea mea. Dar aveam s� am �n cur�nd o alt� surpriz�. El Dor i�i mai f�cu de lucru, c�teva minute asupra unei tastaturi cu senzori aflat� �n fa�a s-a ,unde doar in filmele mele de acas�, mai vedeam a�a ceva. Nici nu credeam c� exist� a�a ceva. Era un imens ecran digital senzorial. La fiecare atingere se deschideau noi ferstre si tot a�a mereu. Dup� ce introduse programul , El Dor conect� nava �i cu m�na pe un alt fel de ecran- consol� �i plimb� cu delicate�e degetele peste el, conduc�nd nava. Aceasta se ridic� ascult�toare �i p�r�si platforma. Odat� ajun�i afar� , privirile mele se plimbar� curioase peste �ntinderi. Cerul era de un roziu aprins. Nu �tiam �nc� dac� aveau vreun soare sau alceva care le asigura via�a. Peste �ntinderi se ridicau tot felul de construc�ii cidate. Unele din ele erau foarte �nalte, f�cute de un arhitect m�iastru, iar altele erau mici dar str�lucitoare. Altele impun�toare. Unele din ele aveam impresia c� pur �i simplu plutesc �n aer. C� nu aveau leg�tur� cu solul. Unele erau ascunse total sau par�ial de c�te un nor roziu.Dar apropiindu-ne mai bine de ele. Vedeam c� totu�i erau legate de sol cu c�te un tub sau conduct� destul de sub�ire , dup� p�rerea mea. �Probabil c� acele tuburi sunt ni�te ascensoare�, zisei �n g�nd. Parc� ghicindu-mi g�ndurile Kurt se oferi s� o fac� pe ghidul. Acea construc�ie este �minior�selul nostru, �mi spuse Kurt , ar�t�ndu-mi o constructie �nalt� �i mare. Iar aceea e locul de �nt�lnire a inginerilor �i proiectan�ilor no�tri. - Un fel de institut de cercet�ri , zic eu . -Ceva de genul �sta. In tot acest timp c�t nava survola �n�l�imile, nu se auzi cel mai mic zgomot. Parc� plutea. De multe ori �i schimba rapid direc�ia , f�c�ndu-mi mie nepl�ceri. Din c�nd �n c�nd , El Dor mai �ntorcea capul c�tre noi, de parc� ar fi spus: �c� cu mine sunte�i �n siguran�� . �i �nclin s� cred c� a�a �i era. Tocmai eram pe punctul de a-l intreba pe Kurt, dac� la ei nu sunt mun�i �i ape . Dar tocmai �n fa�a mea avui r�spunsul. Ceva ca o ap� str�lucea sub noi. Iar �n dep�rtare deslu�ii silueta unor ridic�turi ce aducea cu a mun�ilor no�tri. Pe c�nd se apropia de ei, El Dor �i f�cu iar de lucru la cel ecran inteligent, zic�nd: -Ne apropiem de poligonul nostru. In cur�nd intr�m in raza sa de ac�iune. Activa-�i armele ! Deodat� ap�rur� �n fa�a noastr� de nic�ieri, un grup de c�teva zeci de nave, care �ncepur� s� trag� asupra noastr� cu lasere. M� uitam la ei cu fric� �i nu �n�elegeam. -Dar ce �i voi sunte�i �n r�zboi cu al�ii ? �ntreb eu surprins. Dar El Dor nu-mi r�spunse. Era prea procupat , ca s� r�spund� la atacul lor cu alte lovituri. Laserele lor erau de culoare verde si ro�ii, �n timp ce ale noastre erau albastre. �i ,cred eu , mai eficiente. Datorit� manevrelor abile ale lui El Dor, nu ne nimerise �nc� nici o raz� de a lor, �n timp ce noi pricinuisem destule pierderi inamicului. Kurt se uita la mine �i z�mbea. �mi f�cu totu�i semn c� s� nu m� alarmez. �mi spuse mai mult ca s� m� lini�teasc�: - Nu-�i fie team� nava e inconjurat� de un c�mp puternic, care o ap�r� impotriva oric�rei fel de energie, inclusiv laserele. Dup� ce sc�par�m de to�i �inamicii� , El Dor se �nscrise �ntr-o traiectorie ciudat� vecin� cu o c�dere liber� , ceea ce mie imi produse iar grea��. Apoi nava �n plin� vitez� intr� brusc �n a�a zisele ape ce erau sub noi. Impactul cu apa produse alte nepl�ceri �i mai ales mie. C�nd m� uit prin hublou, v�d niste ar�tari ciudate ca ni�te animale submarine. Acestea erau de toate formele �i mai ales de toate culorile. Nu �tiu dac� erau culoarea lor era adev�rat� sau era poate o lumin� reflectat� �i de proiectoarele puternice ale navei. Acestea luminau ca ziua tot fundul apei centimetru cu centimetru, l�s�nd s� se vad� un fel de nisip argintiu. Dup� ce mai �naint�m c�teva sute de metri, nava p�r�si apele �i se ridic� brusc cu mare vitez� �n sus. �n c�teva secunde eram la ad�postul unor a�a zisi nori ro�ca�i. Asta �mi f�cu iar greut��i. - Mai anu�a�i-m� �i pe mine c�nd mai face�i �i c�te o manevr� din asta, ca s� fiu preg�tit. - Preg�tit spui, nici tu nu �ti c�nd ai s� fii preg�tit. Asta se �nva�� cu timpul. Trebuie s� fii mereu conectat cu realitatea ca s� fii mereu preg�tit pentru un eventual caz real. Nava se �ndrept� mai departe c�tre o alt� platform� parc� din metal, ce avea tot felul de reflexi ro�iatice. - De ce aici la voi totul e �n ro�u? - Datorit� Sorelui nostru care spre deosebire de al vostru , al nostru e violet. Norii care �i vezi , sunt datora�i unei atmosfere care nu este pe placul nostru. Noi nu am putea tr�i afar�. Dar avem destule viet��i care s-au adaptat sau tr�iesc liber �n aceast� atmosfer�. C�teva exemplare le-ai v�zut �i tu pe fundul m�rii. - Cum apa aia, era mare ? - Desigur. Avem �i oceane ca voi. Numai c� au alt� structur� molecular�. - Atmosfera noastr� are un procent bogat de Co2 si Azot. Iar la c�te o furtun� mai violent� , atmosfera se electrizeaz� puternic, de parc� se aprinde cerul. Poate ai s� ai aceast� ocazie �n cur�nd. Da, poate te �ntrebi cum de tr�im aici sau �n �orasele� noastre de jos. Avem aparate care ne dozeaz� atmosfera noastr� interioar� �n mod continuu ,improsp�t�nd-o mereu. Nici aici atmosfera voastr� nu seam�na cu a noastr�. Voi ave�i Oxigen mai pu�in ca noi. Dar noi avem �n schimb Azot mai mult. De aceea pentru tine am mai sc�zut procentul de Azot. - �i vou� nu v� produce nepl�ceri? - Nu ! Intre timp nava se ridica tot mai sus. In scurt timp disp�ru toate �orasele� lor �i ie�ir�m �n spa�iu. Departe ap�ru acel �soare� violet. �n apropiere mai erau c�teva planete sau poate al�i sateli�i... - Dar cum nu am v�zut acest �soare � c�nd am sosit aici? - Pentru c� nu era atunci, �mi zise Kurt. La noi atunci , era �noapte�. La noi o zi dureaz� o s�pt�m�n�. Iar o noapte la fel. Noi avem alfel �mp�r�it timpul , nu ca voi. La voi o or� dureaz� c�t un minut la noi. Noi ne mi�c�m mai repede. - Poi �i voi cum a�i evoluat? Care e misterul vie�ii ? Am impresia c� voi a�i colonizat la r�ndul vostru aceast� planet�, sau m� �n�el. - �i da �i nu , imi r�spunde evaziv El Dor. Toate la timpul lor. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 9 Iulie 2012, ora 11:14
In acest timp El Dor �i f�cu de lucru iar la ecranele holografice, preg�tind nava pentru o nou traseu. Dup� ce o �nscrise pe o nou� orbit�, nava �ncepu s� descrie un cerc in jurul planetei , dar de data asta pe o traiectorie perpendicular�, fa�� de prima curs�. Acum survolam planeta pe la poli. Prin fa�a mea defilau tot felul de reliefuri care mai de care mai �nsp�im�nt�toare. Acu se desf�ura �n fa�a ochilor , o c�mpie neted�, dup� care alterna cu un abis la care greu i se putea ghici fundul. Acu d�deam nas in nas cu un ocean imens, acu trebuia s� ne �n�l�am rapid , pentru a nu ne ciocni de v�rfurile unor mun�i , care nu erau deloc de lep�dat. Erau cu mult mai �nal�i dec�t chiar �i Everestul. Nu mai vorbesc de �ntinderea oceanelor. Aceea�i ap� roz�. Dac� �n unele locuri oceanul era lini�tit �n alte locuri erau adev�rate uragane. �i tocmai prin aceste furtuni mari , voia El Dor s� trecem. Parc� le c�uta inten�ionat. Avea dreptate �n privin�a furtunilor. Cerul era un imens foc de artificii ca la noi de sarb�tori. Se f�cuse intuneric. Fulgere care br�zdau cerul unul dup� altul , de toate culorile , se �ntindeau pe kilometri buni, lumin�nd totul pe �ntinderi mari , de parc� erau lansate rachete de semnalizare. Unele fulgere se desc�rcau �n ocean. De obicei predominau cle albastre si violete. Rar mai era �i c�te unul alb sau verde. Cred c� asta era ceva in genul Aurorelor Boreale de la noi. Atmosfera era si �nc�rcat� magnetic, sporind acest fenomen. �n unele locuri valurile dep�seau �i un kilometru �n�l�ime. Unele ne mai atinse �i pe noi. Dar lui El Dor nu-i p�sa. El �ncremenise cu m�na pe consol� �i privea numai �nainte, atent la tot ce era in jur. Un fulger se apropie de noi. Am crezut c� gata mi-a venit sf�r�itul. Dar o manevr� abil� a lui El Dor, ne sc�p� nev�t�ma�i, dar cu pretul unei grimase pe fa�a mea. Schimbarea brusc� a direc�iei de mers , la acea vitez� a navei, �mi provoc� iar grea��. Kurt se uit� la mine si z�mbi. �mi arunc� un �ai s� te obi�nuie�ti� - Dac� v-a�i pus �n g�nd s� m� testa�i din punct de vedere medical , s� �ti�i c� nu stau prea bine cu tensiunea �i nici cu inima, �ncerc eu s� fiu c�t mai conving�ptor, crez�nd c� �n acest fel o s�-l fac pe El Dor s� mai caute �i alte itinerare mai bl�nde. Dar el parc� nici nu m-a auzit. C�uta cu tot inadinsul s�- mi fac� via�a c�t mai grea cu putin��. �l caut iar din priviri, rug�tor, pe Kurt. Acesta se uit� la mine, dar nu mai zice nimic. Poate nici el nu era �ntr-u totul de acord cu tot ce f�cea El Dor , dar nu avea nici el de ales. Eram la mila lui. �ntr-un t�rziu El Dor reu�i ca s� fac� clima mai bun� , �ndepart�ndu-se de acele locuri primejdioase. �n timp ce survolam �nc� planeta , un semnal acustic �i luminos, �l avertiz� pe El Dor, c� e timpul s� se �ntoarc� �acas�. R�suflai u�urat. Aceast� c�l�torie nu prea �mi sur�se. El Dor schimb� iar direc�ia de mers, spre locul de unde abia decolasem platforma AA- 111. M� uitai la ceas. Totul nu durase dec�t 15 minute. Ori ca s� �nconjori aproape de doua ori planeta �i pe la poli �i la ecuator , numai �n acest timp, �tiind c� era cam de aproape 2-3 ori mai gras� dec�t planeta noastr� , era totu�i un record. �i cred c� El Dor nici nu obosise nava prea tare. Cred c� se putea �i mai mult. �i �n cur�nd acesta aveau s� mi se confirme. Se putea �i mai mult. Cum puse nava iar jos pe platform� , m� gr�bii ca s� fiu primul care iese. Dar Kurt m� opri. - De ce ? �ntreb eu . - A�teapt� s� aclimatiz�m zona. Aerul nu e chiar a�a de bun pentru tine. Dup� ce opri motoarele navei, vorba vine, c� nici nu �tiam dac� le folosise cu adev�rat, El Dor mai ap�s� iar pe alte c�teva butoane. Apoi u�a se deschise �i ne permite s� ie�im afar�. P�esc nesigur pe platform�. �n timp ce mergeam c�tre o poart�, �mi �ntorc capul ca s� mai privesc odat� nava. C�nd ce s� v�d ! Pe nav� st�tea scris cu litere mari -- TERRA 1 Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1478 mesaje Membru din: 30/03/2011 Oras: Galati |
Postat pe: 9 Iulie 2012, ora 11:16
Cred c� cuv�ntul Nina , a devenit parola mea ... c� v�d c� numai cu ea pot posta.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 9 Iulie 2012, ora 17:07
De la: GRINGOS, la data 2012-07-09 11:16:16Cred c� cuv�ntul Nina , a devenit parola mea ... c� v�d c� numai cu ea pot posta.  Imi place ca ai preluat ideea Atentie la cacofonii in general, daca doua cuvinte succesive dau cacofonie, schimba unul dintre ele.  Ai putea formula in acest caz: ,,cuvantul Nina cred ca a devenit parola mea" Raporteaza abuz de limbaj
,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
|
|
Fosta membra 9am.ro 802 mesaje Membru din: 15/12/2011 |
Postat pe: 9 Iulie 2012, ora 20:39
"greu i se putea ghici fundul.." Poate fundalul..
 
|
|
|
|