Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Bun� ! C�nd vii s� �ți dau braga aia ?
Apropo de brag�, azi c�nd m-am dus la piaț� , am luat și o sticl� de 1,5 L cu braga. Nuy mai merg aici diacriticele v[d. m[ rog, ;i cum spuneam face mo;ul >Da-mi fa niste bani ca de foame ce imi e imi este si sete sa iau o brag[ sau mai incolo o bab[ vorbea singura Spunea ceva de Paunescu, Cand m-am intors striga tare ca ii este foame Dupa care a dat-o iar pe politica se luase de altul De aici rezulta ca politica nu tine de foame....

De la: GRINGOS, la data 2012-08-02 11:42:46Bun� ! C�nd vii s� �ți dau braga aia ?
Apropo de brag�, azi c�nd m-am dus la piaț� , am luat și o sticl� de 1,5 L cu braga. Nuy mai merg aici diacriticele v[d. m[ rog, ;i cum spuneam face mo;ul >Da-mi fa niste bani ca de foame ce imi e imi este si sete sa iau o brag[ sau mai incolo o bab[ vorbea singura Spunea ceva de Paunescu, Cand m-am intors striga tare ca ii este foame Dupa care a dat-o iar pe politica se luase de altul De aici rezulta ca politica nu tine de foame....

Eu nici nu credeam ca ar tine de foame...deci bei braga fara mine, sunt sigura ca o faci ca sa te asiguri ca se mentine calitatea, pana vin eu

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Of course !

Și așa mai trecur� �nc� o alt� s�pt�m�n� departe de cas� și de p�rinți. Nimeni nu știa c�t or mai sta acolo. De aceia nu fusese neglijat� nici munca cu z�pada, c�t permitea timpul. Numai c� vremea se cam juca cu ei. De c�te ori cur�țau o porțiune bun� din potec� , apropiindu-se cu pași repezi de margine , cu at�t le strica copiilor , socotelile. Sarkis �ncepuse s� de-a semne de vindecare. Așot �i f�uri un b�ț pentru al ajuta s� mearg� pe propiile lui picioare. �ntr-o zi cum masa fusese iar s�rac� , mulțumindu-se cu ce g�sir� prin copaci sau arbuști, Sarkis se hot�r�. Abia acu vedea ce �nseamn� pentru el unirea. C� f�r� ajutorul lor nu s-ar fi descurcat. C� f�r� prieteni nimic nu e posibil. Acu vedea cu ochi mai puțini buni sfaturile tat�lui lui, care �l �nv�tase s� fie egoist. Pentru c� copii �l ajutar� s� treac� prin momentele grele, acu voia și el s�-i r�spl�teasc�. Așa c� , cum sta �ntins pe un pat, zise:
-Nucile sunt sub nucul b�tr�n din zona vechii peșteri. O s� le g�siți sub o piatr� mare.
Nici nu �și termin� bine vorba , c�nd Așot �n frunte cu Gaghik fata și Aso o zbughir� ca din pușc� spre ascunz�toare. R�mas singur Sarkis z�mbea ca pentru el. I se luase o povar� de pe suflet.
Nu dup� mult timp se �ntoarser� toți cu o captur� �mpresionant� de nuci. Fiecare adunaser� c�t putur�. Așot le depozit� �ntr-un colț și le num�r� f�c�nd porți pe zile. Apoi le d�du porția pe acea zi la fiecare. Chiar și Sarkis primi c�teva. De asemeni Aso nu-l uit� nici pe c�ine.
-Cred c� nu le-ați luat pe toate. Ce o s� zic� s�raca veveriț�. O s� moar� de foame.
-Opa , f�cu Gaghik. Avem un milos printre noi. �S�raca vevriț�...�
Dar Sarkis nu-i r�spunse. Dar nici ceilalți nu comentar�. Dar �nțelese și ei c� Sarkis a lor �ncepuse s� se schimbe. C� �nv�țase s� deosebeasc� r�ul de bine.
A doua zi iar o luar� de la cap�t cu sarcinile zilnice. Acu la aprovizionare mai participa chiar și Sarkis , chiar dac� mergea �n b�ț. Așot cu Aso și Gaghik d�deau puternic la z�pad�. Numai c� peste c�teva ore se st�rni iar un v�nt puternic și rece. C� le p�trunse copiilor p�n� la piele. Așa c� pentru ziua �n curs renunțar� s� mai dea la z�pad�. Și ca s� fie meniul complect spre sear� �ncepu iar s� ning� cu niște fulgi mari, care ținu toat� noaptea. A doua zi iar o luar� de la cap�t. P�țeau și ei ca �n povestea: � Meșterul Manole�. Ce cl�dea ziua , se d�r�ma nopatea. Oare cerea și aici o jerf�. Noroc c� copii nu cunoșteau povestea asta. Așa c� d�deau vina pe natur�. Așa mai trecu o s�pt�m�n� Se �mplinea o lun� de c�nd devenir� prizonieri �n acest defileu. Cum copacii, cop�ceii sau tufișurile se golir� de fructe din zona lor, copii �și �ntinser� aria de d�utare . Se dep�rtau tot mai mult de �casa� lor. �ntr-o zi pe c�nd colindau dup� v�nat, sau ca s� str�ng� și fructe , Gaghik vede niște vr�bii. Le arat� și celorlalți și nu le venea a crede.
-Ce caut� aici vr�bii. Eu știam c� ele tr�iesc pe l�ng� casa omului. S� fie aici oameni.
-Poate au fost , �și d�du cu presupusul Așot. Problema e cum le prindem? Și unde tr�iesc? Unde �nopteaz�?
-Poi s� le urm�rim , propuse Gaghik.
P�n� seara �și perdur� tot timpul prin zon� urm�rind vr�biile. Din c�nd �n c�nd mai și atacau c�te un arbust mai bogat �n fructe. Aproape se �nopta. Copii se luar� dup� ele. T�rziu vr�biile �i duse foarte departe c�tre cel�lalt cap�t al defileului. Acolo �nc� nu �ndr�znir� s� calce. Apoi v�zur� c� vr�biile se duser� la culcare �ntr-o peșter� asem�n�toare cu a lor. Era cam sus pe un versant de munte. Era cam greu s� ajung� la ele.
- Acu le l�s�m s� doarm� �n pace ! dar m�ine sear� le atac�m, zise Gaghik cu un aer de r�zboinic.
Zis și f�cut. Spre sear� cei trei, �narmați cu niște bețe de care legaser� tot felul de ghimpi și m�r�cini, se �ndreptar� c�tre dormitprul vr�biilor. Luaser� și torțe cu ei. Se �ntunecase de-a binelea c�nd au ajuns și ei la gura peșterii. Copii �ntrar� �n peșter�. Apoi �ncepur� s� fac� g�l�gie, s� chiuie , s� strige, orice ca s� st�rneasc� vr�biile. Și reușir�. Multe din ele trezite de zgomot, �ncercar� s� ias� pe unde intraser�. Dar nimerir� multe din ele și �n pavezele cu ghimpi ale copiilor. Altele sf�rșir� moarte pe jos. Se adunar� ceva. Dar ocupați s� le str�ng� o parte din vr�bii ieșir� afar� din peșter�.
-B�ieți repede astupați intrarea c� ne zboar� bun�tate de friptur�.
Dar era prea t�rziu. Multe sc�par�.
-Nu-i nimic pentru azi ajunge, zise �nciudat Așot. Peste dou� zile venim iar și �nt�i astup�m intrarea.
Aprinser� torțele și v�zu c� multe c�zur� pe c�mpul de b�t�lie. Unele se mai zb�teau �ncerc�nd s� se ridice de jos. Dar Gaghik sau Așot le ajut� s� intre la ei �n desag�. Se �ntoarser� cu o prad� bogat� spre casa lor. Așot și Gaghic mergeau �nainte. Din urma lor era Aso și Boinah. Deodat� c�inele �ncepu a scheuna �ncetișor. Aso se uit� prin �mprejur dar nu v�zu nimic care s�-i atrag� atenția. C�nd se uit� �n urm� v�zu doi ochi fosforicenți, ce �i fixau de mult� vreme. Apoi dip�rur�. Aso reveni repede l�ng� cei doi și �i zorii c�tre cas�. Atunci nu le spuse nimic copiilor , ca s� nu-i sperie. A doua zi Aso �l trase de m�nec� și �i povesti lui, despre cei doi ochi pe care �i v�zuse ast� noapte.
- Poate ți so fi p�rut , �ncerc� s�-l linișteasc� pe Aso. Poate erau lupi.
- Poate , zise și Aso. Dar lupii nu atac� dec�t �n hait�. �sta era singur.
- Oricum nu ne vom mai duce așa de cur�nd la peștera vr�biilor. Pentru �nceput ajunge avem ce m�nca.
Mai trecu o zi și pe l�ng� ea și alte dou�. Copii uitar� de cei doi ochi. Așa c� se duser� din nou la acea peșter�. Cum era �nc� lumin� Gaghik fu primul care descoperii niște urme de labe mari, �ntip�rite �n z�pad�.
-O, o,ooo dar pe aici a trecut o pisic� uriaș�, zice el.
Așot fu imediat l�ng� el. Cercet� urma și nu prea se potrivea cu ce știa el de la tat�l s�u. �ncerca s�-și aduc� aminte de la ce animal provine aceast� urm�. S� fie urs ? Nu era prea mic�.
-O fi de lup? �ntreb� Gaghik
- Nu e de lup. Urma de lup e mai mic� și nu are desf�surat� așa laba, zise și Aso. Copii �l credea . Cine nu cunoștea mai bine dec�t el urma lupilor. Doar mereu le d�deau t�rcoale la oi.
-Cred c� urma asta e de ... panter�, zise �n final Așot.
Nu voia s�-i sperie. Dar era bine pentru ei , c� știau c� �i p�ndește cineva care le place carnea lor. Erau acu avertizați. Dup� ce �ntrar� cu curaj , iar �n peștera vr�biilor, se �ntoarser� cu o captur� și mai bogat� de vr�bii. Se �nserase iar. Aso mergea cu grij� �n urma lor cu c�inele. C�inele �ncepu s� scheaune iar. Apoi �ncepu s� latre. Copii se oprir� speriați. Deodat� se v�zur� și cei doi ochi. Care acu se apropia repede de ei. C�nd ajunsese la zece metri copii v�zur� de data atsa o panter� cu pete negre care se preg�tea s�-i atace. Aso era mai �n urm� . Pe el puse ochii fiara. �n timp ce aceasta s�ri . s�ri și c�inele �n fața ei. Cele dou� trupuri se �nt�lnir�. Apoi se pr�v�lir� pe jos , lupt�ndu-se �n continuare. Strig�tele panterei se amestecau cu m�r�ielile și apoi latr�turile și scheun�turile lui Boinah. Dar fiara �l dovedise. Copii la �nceput se prostir�, dar apoi la �ndemnurile lui Așot aceștia �ncepur� s� fac� g�l�gie și s� arunce cu ce nimereau �n ea. Torțe, bulg�ri , pietre, numai s� o fac� s� fug�. Reușir� �ntr-un final s� o fac� pe panter� s� renunțe. Aso se aplec� și lu� trupul aproape stins al prietenului s�u, Boinah. Mergea cu el �n brațe și pl�ngea. Ceilalți �l urmau �n t�cere. C�nd ajunser� la peștera lor, Aso intr� și f�r� a spune un cuv�nt , depuse jos , �ncet ,trupul c�inelui. Era pe duc�. Pantera �i pricinuir� r�ni grave. Boinah se uit� cu ochii rug�tori la Aso. Acesta nu �și putea opri lacrimile. Și c�inele �și simțea sf�rșitul. Abia spre ziu� ochii lui Boinah, se �mp�injenir� și se mai uit� odat� la st�p�nul s�u, apoi capul �i c�zu �ntr-o parte. Se stinse. Aso �zbucni �n pl�ns. Cu prețul vieții sale �l ap�rase de panter�. El fusese primul vizat. Ceilalți �i respectar� durerea . Pl�ngea și SușiK. P�n� și Sarkis și Gaghik pl�ngeau. Pierdur� pe cel mai bun prieten. Oare f�r� el cum aveau s� se mai descurce �n continuare , c�nd știau c� acu au fost luați �n vizor de acea ferocitate.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Nu mai pl�nge ... Cami
Nu te �ntrista,
C� nu mai pot scrie ,
M� doare coloana...
Azi , dar m�ine ,
O mai vedea...

De la: GRINGOS, la data 2012-08-05 09:08:13Nu mai pl�nge ... Cami
Nu te �ntrista,
C� nu mai pot scrie ,
M� doare coloana...
Azi , dar m�ine ,
O mai vedea...

O, si tu tii minte cantecul ala? imi placea mult cand eram copil.

www.youtube.com/watch?v=vXADHt_1ICY&feature=related

Grija mare cu coloana, lasa calculatorul ca te tine intr-o pozitie proasta.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

A doua zi Aso ajutat de Așot și Gaghik, �ngropar� c�inele. D�dur� de o scobitur� �n st�nc�. �l așez� acolo și �l astup� cu petre mici. Nu voia ca s� cad� prad� vulturilor sau , de ce nu , chiar panterei.

Dup� ceremonie, Așot le zise:

-Trebuie s� avem grij� de acu �nainte. Numai are cine s� ne avertizeze sau s� ne apere. Trebuie s� lupt�m singuri cu toate fiarele de aici. Nu știm c�te sunt și ce alceva ne mai poate ataca. Trebuie s� fim cu ochii �n patru. De aceia vom merge �n grup compact . Vom merge �narmați și la munc� și la v�n�toare. Avem arcuri și s�geți. Avem suliți. Sunt bune.

- Da ce toporul meu nu e bun ? se l�ud� Gaghik.

- Ba, da ! Eventual tu o s�-i cr�pi capul dup� ce noi o s-o omor�m.

Așa f�cur�. Nici la peșter� �n timpul zilei nu mai r�m�nea nimeni. St�teau cu toți �mpreun�. Seara se �ntorceau la peșter�. Pe Așot �l chinuia un g�nd. Cum s� prind� pantera.

Și așa mai trecu iar o s�pt�m�n� de la �nt�mplare. Sarkis pentru c� se mai �ndr�zvenise , se oferi s� mai ajute și el la dat z�pada. N�d�jduia c� cei de acolo o s�-l protejeze. Nu �i era de a munci. Acu c� se mai �ntremase, se re�nvia �n capul s�u iar patima egoismului. Gaghik c�nd auzi, se oferi s�-i de a lopata lui. Așot și Aso erau mai �n faț�. Cum Gaghik era mai aproape de pr�pastie, Sarkis vru s�-l ocoleasc�, f�c�nd un cerc mai larg. Numai c� nimeri �ntr-o crevas� de z�pad�. Nici nu mai avu timp s� strige. Pr�pastia �l �nghiți �ntr-o clip�. C�nd se dezmeticir� copii, el era c�zut. Așot �ncerc� s� se lase �n jos c�t mai aproape de pr�pastie , ca s� cerceteze terenul. Dar nu v�zu mare lucru. Apoi se ridic� și �l leg� pe Gaghik cu o curea de picioare, l�s�ndu-l cu capul �n jos. Apoi Aso și Așot �l l�s� s� alunece �n pr�pastie , puțin c�te puțin, p�n� disp�ru cu totul.

- Nu se vede nimic, țip� Gaghik de deasupra pr�pastiei. Este un brad la mjloc crescut pe marginea pr�pastiei. Este mult� z�pad� acolo.

- �ncearc� s� te lași mai �n jos, zise Așot.

- Nu se vede nimic. Tr�geți-m� sus c� �mi crap� capul , strig� el . �l trase afar�. C�nd �i v�zur� fața , era roșie ca a unui rac fiert.

Dup� ce se mai liniști, se sf�tuir� ce s� fac�. Trebuia s� știe dac� mai tr�iește , sau unde a c�zut. �ntre timp �l strigau toți �n cor. Dar nici un r�spuns. T�rziu c�nd aproape se �nopta r�zbi p�n� la ei un geam�t slab. Se �ntețir� iar strig�tele. R�suna defileul de strig�tele lor.

-Nu mai țipați at�t c� m� doare capul, se auzi vocea lui Sarkis.

C�nd �l auzir� toți s�rir� cu �ntreb�rile ca s� afle starea lui.

-Unde ești ? Cum te simți ? �ncerc� Așot s� afle.

-Poi am dou� coaste rupte , dou� m��ni și ambele picioare , zise Sarkis.

Dar Așot �și d�du seama c� Sarkis, nu era omul care s� glumeasc� cu așa ceva. Așa c� �i r�spunse la r�ndul s�u:

-Ei atunci te l�s�m acolo p�n� te faci bine. Apoi te scoatem.

- Nu! scoateți-m� de aici ! Nu am nimic. M� doare doar piciorul beteag.

-Ei așa mai merge, z�mbi Așot.

-Unde ești c� de aici nu se vede mare lucru?

-La r�d�cina bradului. Am avut noroc c� mi-a oprit el c�derea. Este o scobitur� �n st�nc�. Este și mult� z�pad�. Am c�zut pe moale.

- Bine ! ve-i �nopta acolo. �ți trimitem foc ca s� te �nc�lzești. M�ine te scoatem de acolo.

- Bine r�spunse Sarkis. Dup� ce �i arunc� niște lemne și o torț� glasul lui Sarkis se mai potoli. Apoi cobor�r� �n defileu

Dar plecar� f�r� s�-l mai �ntrebe nimic. Se �ntoarser� m�hniți la peștera lor. Pe c�nd se g�ndeau cum s�-l scoat� afar� din pr�pastie, Gaghik care se juca cu o nuia, o tot rupea. Apoi avu inspirația s� o bage �n foc. Apoi �ncerc� s� o rup� din nou. Dar nuiaua nu mai ceda, ba devenise chiar elastic�.

-Ura ! f�cu Gaghik . M��ne �l scoatem pe Sarkis al nostru , zise el radios. La �nceput nici Aso sau Așot nu �nțeleser�. Dar Gaghik le spuse s� str�ng� c�t mai multe nuiele. Vom face din ele un lanț lung , pe care �l vom cobor� deasupra pr�pastiei, r�m�n�nd ca Sarkis s� se urce pe inele. Abia dup� ce le explic� toat� tehnologia , se dumirir� și ei. Trecur� la treaba� . Muncir� la inele toat� noaptea. Puneau nuiele �n foc , le l�sau s� se �nc�lzeasc� apoi le �ndoiau f�c�nd din ele inele pe care le �mpletea aidoma ca un lanț. F�cur� 33 de inele. Mai r�mase unul . �l f�cur� și pe acela.

-Cred c� ajunge, zise Așot. �l vom �ncerca m�ine și vom vedea.

Cum se lumin� urcar� toți spre poteca Dracului. Gaghik mergea �n frunte m�ndru tr�g�nd lanțul ca pe un șarpe . . Cum urcau ei așa , v�ntul le aduse la nas miros de friptur�. Se oprir� contrariați . Gaghik c�nd ajunse la pr�pastie, țip� la el:

- Sarkis , ai adormit cumva cu un picior �n foc, de miroase așa de frumos?

- Ce picior ? frig niște vr�bii.

- I-a uite , zise Așot. Are și provizii!

-Nu mai m�nca c� te faci prea greu și nu o s� mai putem s� te scoatem, zise Gaghik.

-Cum te simți?

-Sunt bine ! Scoteți-m� mai repede de aici.

-Bine , uite cobor�m lanțul �sta la tine. Tu trebuie s� pui piciorul �n c�te un inel și s� urci p�n� la noi.

-Și dac� se rupe, se v�it� Sarkis.

-Nu se rupe. Și urc�te odat� c� te l�s�m acolo , zise iar Așot. Asta �l f�cu s� se urce pe primul inel șov�itor. Se auzi cum sc�rțiau inelele sub greutatea lui Sarkis. Dar la un moment dat se auzi iar strig�tul lui Sarkis pl�ng�cios.

- Ce mai este , �ntreb� Așot.

- Nu mai pot s� urc!

- De ce ?

Lanțul s-a lipit de st�nc� și numai pot nici s� bag piciorul �n ele, dar nici s� m� apuc de ele.

�ntervenise o problem�. Nu se mai putea continua așa. Trebuia g�sit� o alt� modalitate.

- Bine coboar� �napoi , c� vedem noi ce e de f�cut.

Sarkis cobor� cu grij�.

- Gata!, anunț� el.

Dup� care Așot trase de lanț urc�ndu-l sus. Ce era de f�cut ? Nu le mai venea nici o idee. Pierdur� o jum�tate de zi și o noapte ca s�-l scoat� pe Sarkis. �și pierdur� tot curajul. Pe c�nd coborau defileul, lui Gaghik iar �i veni o idee.

-Sarkis, i-a spune ai cum s� prinzi sau s� legi lanțul de brad?

-Da ! dar ce vreți s� faceți. Auleu, mam�! Nu pot .

Cum Așot nu �nțelese de prima dat� ce avea de g�nd s� fac� Gaghik, �i ceru explicații.

-Trebuie s� ai cap b�tr�ne , f�cu Gaghik ca un om mare. Tu voiai ca Sarkis s� urce. Eu o s�-l fac s� coboare. Simplu ! Nu ! Va lega lanțul și �l v-a da drumul �n jos. S� sper�m c� va ajunge.

Dup� ce leg� Sarkis lanțul de brad, �l arunc� �n jos. Dar lanțul era mai scurt cu 2 metri.

-Merge! zise Așot. Vom aduna c�t mai mult� z�pad� și �i vom face o �saltea� ca s� cad� pe moale. Zis și f�cut. Sarkis �ncepu cobor�rea. Se l�s� �n jos cu grij�. C�nd ajunse la cap�tul lanțului �ncepu a se t�ngui iar:

- S-a terminat lanțul ! C�t mai este p�n� jos?

- Cu tot cu tine �nc� vreo 3 metri. Dar nu-ți face griji. D�-ți drumul. O s� cazi pe moiale.

-Numai s� nu-mi rup ceva.

-Nu te mai v�ic�ri ca o bab� și sari odat� c� nu avem timp toat� seara.

Acu observar� și ei c� acțiunea de salvare a lui Sarkis, le luase toat� ziua. �n sf�rșit Sarkis ateriz� pe z�pad�. Se �mbr�țișar� ca de pe urma unei revederi de la care trecuse foarte mult timp.

-De unde ai avut vr�biuțele , �l interog� Gaghik.

-Eu i le-am dat , se scuz� Aso.

Dar nici Sarkis nu coment�.

Apoi se �ntoarser� �napoi la peștera lor. A doua zi nici nu mai muncir� la potec�. Și astfel mai trecu o alt� s�pt�m�n�, �n care totul a decurs normal f�r� alte peripeții.

Vai ce e afar�!!! C�ldur� mare mon cher. Am fost nevoit s� ies pe cea mai mare c�ldur� și azi din cas� . Și doar era ora 8,30. Eram s� dau colțul. Și uite ați fi sc�pat de mine. Nu v� mai spuneam povești. Știu c� o s� m� certați , c� o s� ziceți:� ce c�utai nebunule , sau oricum mi- ați fi zis, pe c�ldura asta?�. Dar asta e ! Parc� e dup� mine ? Trebuia ce mai . Trebuia s� �mi i-au rețeta, apoi pentru c� primnisem depeș� de la fisc, c� precum sunt dator de doi ani la ei... etc... Dup� ce terminasem cu rețeta , mi-am zis : �Și așa sunt pe drum : �hai și la fisc s� v�d ce și cum�. Dar s� �ncepem cu �nceputul . Acu trei zile c�nd tot așa se murea de cald, primesc de la fisc c� am o restanț� la ei pe doi ani �n urm�. Și le mai datorez și o sum� de 45 de roni. Și asta pentru c� ziceau ei , c� figurez la �ntreținere trei persoane. ��u ! fac eu. De unde at�tea trei persoane�. �Poi v� duceți la �ntreținere și ne aduceți de la ei adeverinț�, c� sunteți dou� persoane�. Zis și f�cut. Asta era vineri. Vineri nu are program ��ntreținerea�. Așa c� luni la 5 Pm, m-am prezentat la ei. �ntradev�r figuram �n cei doi ani cu c�te o lun� �n care figuram cu c�te trei persoane. Poi dou� luni, nu doi ani, cum ziceau , cei de la fisc. Așa c� azi �narmat cu adeverința , precum c� așa și pe dincolo, m� prezint �n focul cel mai mare de c�ldur�. Aerul era foarte fierbinte, iar asfaltul �l f�cea și mai nerisperabil. Simțeam cum tremur� aerul. Deja �l și vedeam de acu. Ajung �n final la fisc. Acolo, dup� ce v�d cum e problema , una zice: � și ce dac�. Aveți de dat 45 roni. Poi da ! zic eu . Pentru dou� luni. Deja �n�untru aerul era cald, �ncepuse s� m� i-a cu leșin. Noroc c� aia aveau instalație de ap� rece. M� rog de paznicul �la și �mi d� un pahar. Jumate l-am b�ut și jumate am f�cut ca la Pistruiatul. M-am sp�lat cu el pe faț�. �mi zice asteptați. Trec vre-o zece minute p�n� reușesc ei s� calculeze, diferența pentru dou� luni. Eu deja m� d�deam de ceasul morții. Patrulam pe acolo. Ies la uș� �n prag , dar acolo era pr�o�dul. Mai bine era �n�untru. �n sf�rșit �mi zice c� trebuie s� mai dau 2,4 roni. �i �ntind 50 roni. Zice c� nu are restul și m� trimite la schimbat. Asta era ! Ies afar� și simt c� o i-au de la �nceput. Alergam , vorba vine, pe la toate magazinele din cale , dar ți-ai g�sit. Unu �mi zice dute la banca Transilvania. M� duc . acolo, dar era r�nd. �mi pierd r�bdarea și plec la alt� banc� de al�turi. Acolo erau și mai multe persoane. �ncerc și peste strad�. Nimic ! M� �ntorc și m� duc iar la banca Transilvania. Taci c� acu am noroc zic, eu �n g�nd. Numai era nimeni. Dar de unde, c� domnisoara �și f�cea de lucru la un calculator. �n fine �mi schimb� . M� �ntorc iar la fisc. �n fine �i dau 5roni. Zice iar c� nu are restul c� s�-i dau fix �nc� 25 de bani. M� trimite la o alimentar� pe care nu o observasem de c�ldur�. �ntru , și �i zic direct: � m-a trimis doamna de la fisc , ca s�-i schimbați 1 ron. �n fine m� �ntorc și i-a sf�rșit coșmarul meu. Dar nu �nainte de ami aminti c� s� viu și la toamn� �n Noiembrie , cu adeverinț� iar de la �ntrținere. M� duc acas� nu �nainte de a mai lua și p�ine și un chil de brag�. De abia am ajuns. Credeam c� nu se mai termin� drumul. Noroc c� mai aveam și oleac� de umbr� pe unde mergeam, c� alfel ... Cum ajung acas�, m� arunc direct �n pat. �ncepusem s� v�d deja dublu. M� lua și cu st�ri de leșin. Am repetat iar rețeta de la pistruiatul, b�g�nd și eu capul sub chiuvet� de la baie. Abia acu mi-am mai revenit , dup� ce am mai luat iar și alte pastile. De ce am spus asta? Poi de aia! Ca s� vedeți c�t are grij� statul de noi. C� cu sistemele lui de a lua bani și de pe cenuș� , te poart� numai pe drumuri. C� cu toate sistemele lui, ne face s� ne asmuțim unii contra altora. Ce parc� s�r�cea fiscul dac� d�deam la anu diferența asta ? Dar asta e ! așa ! Și la urma urmei nu �nțeleg ce are �mpozitul pe cas� cu nr de persoane. Doar c�nd eram mai mulți, pl�team �ntreținerea și pentru terța persoan�. De ce s� mai i-a și fiscul odat�? Pentru ce ? Nu știe statul �sta cum s� ne mai ia bani ? Și �sta cred c�, e deAabia �nceputul. P�n� la anu mai g�sesc ei o tax� ceva ...Numai ca s� nu st�m liniștiți �n cas�. Alții au de pl�tit datorii de miliarde și nu-i mai g�sește. Numai la scara mea sunt dou� familii care au sute de milioane la �ntreținere. Dar pe ei nu-i cheam� nimeni. Or s� se �mbog�țeasc� cu 2,4 roni ai mei. Și am �nc�lecat pe o șa și v-am spus povestea mea așa...�nc� o poveste de asta ... și �nchei capitolul mai repede...

Pe total trecuse o lun�. O lun� �n care nevoile și situațiile neprev�zute, ia-u c�lit. Salvarea lui Sarkis,ce a culminat cu scoaterea lui din pr�pastie, a adus schimb�ri radicale de comportament , �n ce-l privește. Nu mai era el. Numai era tipul omului egoist. Timpul și nevoia l-a f�cut un om mai bun. Dup� c�teva zile , pe care copii l-au l�sat s�-și mai revin�, s-a cerut singur s� participe cu tot entuziasmul de care era el �n stare. Aduc�ndu-și și el contribuția cu c�t se putea. Participa acum și la v�n�toare și la treburile gospod�rești �mpreun� cu Gaghik și Sușik. Mai d�dea și zapada de pe potec�, dar mai departe de pr�pastie. Vedeau și copii c� e un tip ghinionist. Cum v�n�toarea prin preajma casei lor, mergea prost, multe p�s�ri sau alte viețuitoare plecaser� sau se mutaser� și ele de frica lor. Așța c� și copii si-au extins și ei aria de acoperire a defileului. Dar nici prea mult nu �ndr�zneau s� se aventureze , de frica panterei. Așa c� �ntr-o zi Aso �nsoțit de Așot, au plecat �n recunoaștere peste poalelel unor munți. Era curios s� știe ce se ascunde �nd�r�tul lor. Cum urcau ei așa , c�teva capre negre le aținu calea. C�nd ajung și ei tocmai sus, v�d c� �n vale este un alt defileu mai mic ca al lor, și mai puțin accidentata. Dar era și aici str�juit la apus de doi pereți de st�nc�. Cum se uitau ei așa �n vale v�d deodat� pe l�ng� un grup de capre și niște oi. Una din ele era neagr�. Aso care le descoperi r�mase surprins.
-Dar bine ! asta e Negruța ! Negruța noastr� care a disp�rut acum un an de la st�n�. Ce o fi c�ut�nd aici?
�ncercar� s� coboare. Dar terenul prezenta riscuri mari Pov�rnișul era destul de abrupt. La toate astea se mai ad�uga și grohotișul de pe versant. Le aluneca mereu picioarele. Asta era teren pentru capre nu pentru ei. �n sf�rșit ajung și ei �n vale dup� ce reușir� sa-și juleasc� și genunchii. Se apropiar� incet de grupul de oi. Negruța era printre ele. Mai erau și c�teva capre negre. La venirea lor caprele �ncepur� s� o i-a la fug�. Antrenate de ele și oile se puser� �n mișcare. Aso c�nd v�zu asta , �și scoase fluierul de la cing�toare și �ncepu s� c�nte. Auzind c�ntecul negruța se opri. Aso tot c�nt�nd , �și croi drum printre grupul de oi. Multe din ele fugir�. Și asta c� se s�lb�t�ciser�. Uitaser� de oameni. Numai Negruța se opri și ascult� c�ntecul de fluier. Și ea �și mai amintea acel c�ntec. Aso merse p�n� la ea. Dar c�nd vru s� pun� m�na pe ea , aceasta speriat� fugi.
-Nu-i nimic m�ine o prind eu și o aduc la noi.
-Cum ai s� faci asta ? �ntreb� Așot.
-V�d eu !
Apoi cei doi mai cutreierar� o vreme prin acel defileu. Așa descoperir� dup� o ieșitur� de st�nc� un izvor care se termina cu o mic� balt�. La mal era un minertal alb. Aso b�nuitor , se aplec� și �l gust�
-Cum mi-am �nchipuit. Aici vin oile și caprele și se adap�. Iar atsa de pe margine este sare. Ele veneau aici și dup� ce lingeau sarea , beiau ap�. Mai z�bovir� o vreme apoi, tem�ndu-se s� nu dea piept și cu alte jivine, urcar� iar cobor�nd la ei �n defileu. Seara c�nd le povesti c� s-ar putea s� li se �nmulteasc� familia, fata nu mai putea de bucurie. Faptul c� Aso �i zise de Negruța, �i f�cea s� spere c� de acu vor avea și lapte.
A doua zi nici nu se luminase bine de ziu� c�nd Aso , se urc� iar pe munți, spre cel�lalt defileu. De data asta se duse direct la acea balt�. Știa c� dimineața oile și caprele or s� dea �nt�i și pe aici. Aso v�z�nd c� se apropie , se d�du dup� o st�nc� și aștept�. Fu foarte surprins , c�nd v�zu c� �mpreun� cu Negruța mai era și doi pui mici. Doi miei albi. Aso le l�s� s� bea ap� dup� ce linser� sarea. Apoi duc�nd fluierul la gur� �ncepu iar s� c�nte. Asta f�cu ca Negruța s� �nceap� s� se agite și s� beh�e. Copii ei �i r�spunser� și ei. Apoi Aso continu�nd s� c�nte se ridic� și o lu� �napoi pe pov�rniș. Dup� cum se aștepta Negruța �și aducea tot mai mult aminte de el și de c�ntecul lui. Așa c� se l�s� �n v�ltoarea c�ntecului lui, și se lu� dup� el. Și tot așa merse Aso, scoț�ndu-le din defileu. Și merser� așa p�n� le duser� �n peștera lor. Cum nu era nimeni acas�, Aso se ocup� de Negruța. O mulse și p�str� o can� de lapte, pentru fat�. �i d�du de m�ncare. Luase cu el și sare. C�nd venir� și ceilalți , surpriza lor o sperie pe Negruța și pe pui. Dar Aso le liniști.
-Acum avem și lapte , zise Gaghik.
-Da avem , dar trebuie s� avem grij� s�-i l�s�m și pentru pui. Uite am aici o can� cu lapte. O p�strasem pentru Sușik , spuse el st�njenit.
Sușic b�u oleac� de lapte , dup� care le trecu cana pe r�nd și la ceilalți. Acum printre munți și la mila naturii, li se p�rea laptele așa de bun.
-M��ne facem o recunoaștere �n acel defileu. Am o b�nuial�, zise Aso.

Așa e !

A doua zi toți copii se luar� dup� Aso. Voiau și ei s� mai cunoasc� și alte locuri. Pormir� tus cinci �n noua expediție. Aso mergea �n frunte. Dup� el Așot și ca de obicei , Sarkis �ncheia plutonul. Ajunser� dup� o or� �n cel�lalt defileu. Acesta p�rea mai mic. Dar era mai plin de surprize. Cum cutreierau ei așa , Gaghik vede o construcție cam ciudat�. Din vale pleca pe pov�rnișul muntelui, un fel de scar� sculptat� �n piatr�. Și aceasta ducea la o �n�lțime de c�țiva metri, la un fel de �ntrare. Copii se urcar� și ei pe acele trepte de piatr�. C�nd ajunser� la cap�t, �i �nt�mpin� un fel de ușa . Dar era numai cu numele. Era pe alocuri putred� și �negrit� de vreme, z�pad� și ploi. Era f�cut� din trunchi de copaci mai mici și �mpletit� cu nuiele și ramuri mai mici. Pe alocuri �mpletitura cedase, l�s�nd dezgolite c�teva lemne, care abia se mai țineau. C�nd Așot o �mpinse, aceasta se desf�cu �n buc�ți, l�s�nd s� se vad� �ntrarea. Era o �nc�pere destul de spațioas�. Era compus� din dou� camere. Probabil c� pe vremuri fusese o peșter� mai mare , dar care fusese șlefuit� de m�na omului. �n fund , era ceva ca o chilie mic�. �n prima camer� era un pat destul de vechi la �nf�țișare. Pe alocuri era și el putred. Cine știe de c�ți ani era ? Mai g�sir� niște vase de lut mai moderne , dec�t a lor. �n unul probabil cel dinainte ținuse ap�. �n altul era ...gr�u. Copii c�nd �l v�zur�, f�cur� ochii mari. Nu le venea a crede. Mai g�sir� și o c�rțulie de rug�ciuni.

-Aici a tr�it un pusnic, zise Așot.

Aso �ncuviinț� și el. Mai spre interior g�sir� un topor și o capcan� . Așot cum o v�zu �i și puse g�nd r�u panterei

-Cu asta am s� prind pantera , se l�ud� Așot.

Dar la o cercetare mai am�nunțit� , vazur� c� parțial era ruginit�. Arcul mai mergea. Dar c�rligul pentru momeal� și sistemul de ancorare l�sa și el de dorit

Dup� ce o cercet� mai bine , Așot spuse:

-Dac� o cur�ț�m bine și o ungem , poate o s� prindem pantera cu ea. Chiar dac� c�rligul e parțial m�ncat de rugin�.

-B�ieți ce ar fi ... dac� ne-am muta aici. E mai liniște aici, zise și Gaghik. Trebuie s� reparam ușa ca s� ne puteam z�vor� la nevoie. Zis și f�cut. Aso și Gaghik plecar� �n recunoaștere ca s� caute niște lemne potrivite. Dup� ce le g�sir�, se puser� pe treab�. Ajutați și de Așot, ușa fu �n cur�nd gata. Mai r�m�nea problema paturilor. Loc aveau berechet. Mai trebuia s� le și mute. Dup� ce luar� tot ce le era de folos din vechea pșter� , Așot d�r�m� vechea sob� și dup� ce o demont� o c�r� cu el. Doar și acolo le trebuia sob�. Dar mutatul le lu� toat� ziua. Pe sear� terminar� și ei. Deja și paturile erau gata. Sușik �și lu� și micul ei arici, care nu se mai desp�rțea . Se �nv�țase cu el. Cum dormea �n pat cu fata, �ntr-o dimineaț� toți b�ieții �și g�sir� paturile f�r� frunze . Saltele cum le zicea Gaghik. Și binențeles c� fata dase vina pe arici. C� el le c�rase frunzele. Acu aici la noua locuiț� , plec� �n recunpastere adulmec�nd urmele și mirosind peste tot cu boticul lui mic și negru. �i pl�cea și lui noua locuinț�. Aduse și pe Negruța și cei doi miei ai ei. Lor le g�sise loc �n ultima camer�. Și mai trecu o nou� noapte. Adormir� f�r� vise de obosiți ce erau.

A doua zi plecar� iar �n recunoaștere. �n spatele �casei� noi la o distanț� de 100 de metri, g�sir� un lan mic de gr�u.

-Gr�u, gr�u, am g�sit gr�u , țip� Gaghik.

Copii se str�nsert� �n jurul lui. Multe din semințe nu apucar� s� se scuture. Așa c� copii le str�nse cu grij�. Gaghik se l�ud� c� le va face și p�ine.

Mai merser� ei prin �mprejurimi. C�nd Așot descoperi dup� culmea unui mic deal, o ... mic� plantație de vie. Erau fericiți . Acu aveau și struguri. Cum aici nu avuse cine s� o culeag�, copii str�nser� o recolt� bogat� de struguri cu boabe mari . Mulți ciorchini se l�sau c�utați prin z�pad�. Descopereau mereu alții și alții.

-O s�-i str�ngem și facem must , zise Gaghk. Mulți ciorchini aveau boabele stafidate. Dup� ce c�rar� o cantitate de struguri, la noua lor locuinț�, Gaghik �i puse �nșirați pe o fr�nghie din coji de mesteac�n. Cum �n peșter� �ncepuse s� se fac� cald , din boabe �ncepur� s� se scurg� mustul.

-V�leu, zise Gaghik, perdem bun�tate de must. Str�ngeți-l repede. Apoi puser� toți strugurii �ntr-o oal� și �i mustuir�. Obținur� un must nemaipomenit. Era plin de mireasm�. A doua zi g�sir� și un mic izvor cu ap� bun� de b�ut.

-Ca s� vezi pusnicul nostru era b�iat gospodar. De toate ținuse cont.�și f�cuse de toate. Oare c�t o fi tr�it pe aici. Mai departe de cas� g�sir� și morm�ntul pusnicului. B�ieții se oprir� �n fața lui.

-Oare pe el cine l-a �ngropat?

-Un alt pusnic. Poate colegul s�u...

-Și colegul lui unde-i?

-O fi plecat și el ... pe undeva. Sau poate s- a mutat �n alt defileu. Or mai fi pe aici și alte defilee.

Dup� c�teva zile aveau s� aib� o mare surpriz�. C�nd se �ntoarser� acas� , v�zu ușa deschis� , mai mult rupt�, iar �n interior domnea dezordinea. Vasul cu must era d�r�mat. O parte din must-de acu era vin - se scursese pe jos. Unul din paturi era r�v�șit. Nu puteau sa-și cread� ochilor. Cine putea s� le fac� asta?

-S� fi fost pantera? suger� Gaghik.

-Nu cred. Zise Așot. Panterele dup� c�t știu eu, nu beau must sau vin.

-Eu zic s� ne punem la p�nd�. Cine a fost azi , v-a veni și m��ne. �B�ieți ! strig� Sușik de jos, aflat� la �ntrare. Uite ce urme mari am g�sit ! �ntr=o clip� fur� și b�ieții jos. Așot dup� cercet� urma zise :

-�sta a fost urs !

-Urs, se speriar� copii.

-Asta ne mai liupsea , de parc� nu ne ajungea numai pantera. De urs cum mai sc�p�m ?

Vestea c� nici aici nu erau singuri , �i cam �ngrijor�. Se urcar� iar sus. Cand s� intre și Gaghik, uit�ndu-se �n urm� v�zu doi tapi aflați pe un pov�rniș, care se �nc�ieraser�. Se loverau mereu �n coarne. Se dep�rtau și iar se loveau. Și ar mai fi durat poate asta mult timp, dac� nu fur� luate �n vizor de prietena lor pantera. Aceasta cu pași de felin� se apropia tip-til de ei. Dar bietele animale , erau așa de preocupate de b�taia lor, c� nu v�zur� c� pantera era �n spatele lor. Un salt și pantera cade ca un fulger �n spinarea unui țap. Cel�lalt , speriat sc�p� cu fuga. Dar pantera era aum preocupat� de osp�ț ca s�-i mai atribuie vreo atenție și celuilalt țap. Copii se uitar� speriți acolo de sus, cum pantera smulgea buc�ți din el. Dup� o vreme se s�tur� și plec�. A trebuit s� treac� mult , p�n� ce copii s� se apropie de r�m�șițele tapului. Mai r�mase aproape �nc� jum�tate de țap. Gaghik t�ie cu toporul resturile unde mușcar� pantera, restul c�r�ndu-l �n noua locuinț�.

-Avem și carne acu , se bucur� Gaghik. V� fac o friptur� pe cinste. Restul �l facem pastram�.

Dar Așot r�mase g�nditor. G�ndul de a prinde pantera nu �l sl�bise o clip� Și acu se ivise ocazia. Aveau o capcan�. Probabil c� și pusnicul o folosise. O lu� și o cur�ț�. Știa de la tat�l s�u multe despre capcane. Capcanele �n general nu trebuia s� prezinte urme de rugin� sau alte mirosuri.. C� ar fi fugit respectivul. Așa c� ajutați și de ceilalți dup� ce o cur�ț� , o unse cu gr�simea de la țap. �i ag�ț� o bucat� de carne �n c�rlig, apoi o c�r� �nsoțit de Aso . O prinser� �n niște pietre. Apoi scoase la vedere numai o parte de momeal�, �n așa fel ca pantera s� nu observe și c�rligul.Dup� ce o arm�, o acoperi bine cu z�pad�. Pres�r� și niște zapad� peste resturile de acolo. G�ndeau c� atunci c�nd i se va face iar foame panterei, aceasta v-a reveni iar la locul cu pricina. Și aveau s� aib� dreptate. Numai c� nu toți �și puser� speranța �n capcan�. Dac� d�seau greș , era vai de viața lor. R�zbunarea panterei ... nu roz, avea s� fie cumplit�. Și Așot știa asta. Trebuia s� aib� și puțin noroc. Totul era de c�rlig. Dac� acesta nu ceda, se puteau considera norocoși. Chiar dac� pantera nu murea imediat, nici multe zile nu ar mai fi avut.

Da interesant� poveste. Din p�cate nu o s� fiți nici primul și nici ultimul care trece , sau a trecut prin asta. Sunt mii �n aceast� situație. Acu cu p�c�lelile se scot bani frumoși. Și v�d c� asta e o boal� molipsitoare. Toat� lumea caut� s� p�c�leasc� care cu cine poate. Asta, vorbind mai civilizat. Și asta a cuprins toate sistemele și de la noi și din �ntreaga lume. Și cred c� au fost dintotdeauna, și or mai d�inui �nc� foarte mult� vreme , p�n� la c�derea sistemului. �nseamn� c� eu ci tensiunea de 13cu 9 sau 14 cu 9sau 10 nu pot s� conduc ?...Mai demult am avut-o ovreme 14 cu 10. Și a mers așa p�n� au descoperit �știa c� sunt bolnav. Ca s� nu mai spun de ziua c�nd am avut-o 16 si 18. cu 10

Observ cu bucurie și totodat� cu tristețe, c� ideile mele din poveștile mele �ncep s� prind� viaț�. �n aceast� sear� pe c�nd urm�ream un nou post H ,history, am avut surpriza s� v�d c� se f�cea apel și la ideeile mele. C� extratereștriii ne-au �ns�m�nțat un ADN de �a lor. Apoi pentru c� d�dur� greș, au fost nevoiți s� ne elimine, invent�nd �potopul� ce corespunde ca cel din Biblie. Iar zeii care ne-au vizitat au fost asemuiți ca fiind Dumnezeu. Probabil șeful lor. Apoi au ap�rut și celelalte personaje ca fiind Noe sau Moise și mulți alții care au primit de la extratereștri puteri speciale. Așa s-ar explica cele din biblie. Numai c� cei care erau pe vremea aceea nu știau prea multe și au luat-o ca atare ca fiind minuni. Ce pe parcurs au prins r�d�cini�n mintea noastr�. De asemenea tot acolo se zicea c� Leonardo sau Einstein sau Tesla și alți cercet�tori ce au ap�rut dup� aceia , s� fie tot rodul și intervenția extratereștrilor. C� acei extratereștri veneau de pe o planet� geam�n� cu P�m�ntul aflat� �n spatele Soarelui , la aceiași distanț� de Soare ca și planeta noastr�. Și asta c� s-ar repeta aceleași condiții ca pe p�m�nt. Asta cu Nibiru nu-mi aparține , dar �n rest toate ideeile lor , le aveam și eu �n cap. O fi de vin� telepatia, sau cei o sut� de americani care l-au citit pe Kurt? De asemenea se mai zicea acolo c� nici una din construcțiile de pe glob , acele m�reții , precum și cele 7 minuni ale lumii nu sunt str�ine de extratereștrii. Poate dac� mai scriu vreo idee m�ine m� v�d iar �n premier� la americani. Ar fi prea frumos ca s� fie o coincidenț�. S� știți c� urm�resc cu destul �nteres toate documentariile lor dar la nici unul nu am citit despre introducerea ADN-ului extraterestru la noi. �ntrebarea r�m�ne : Oare r�utatea noastr� e din vina lor , sau aveau și ei așa ceva? Dar dup� faza cu religia , �n acceptarea ei , promovarea și aplicarea , �nclin s� cred c� este totuși ADN �ul lor.

De la: Dracu_Vizibil, la data 2012-08-07 22:23:54Zeii sunt in numar de 12 , de la civilizatia sumeriana incoace ... Din afara Terrei, cel mai probabil da!
ADN ul e extraterestru , de fapt toti provenim dintr-un grup restrans de 5 ... nu se stie ce, probabil hominizi pe care s-au facut experimente genetice !
Aici nu exista discutii , e dovedit prin studii genetice ca suntem "verisori" cu fiecare a 5 a persoana de pe glob ...
Rautatea vine de la ei intr-adevar, fiindca avem "sangele" lor ... adica ADN ul

Si tu de la cine ai mostenit cornitele?

Hmmm ! M� g�ndeam eu ! Deci treaba cu ADN-ul este adev�rat�...

A doua zi dimineaț�, c�nd copii �nc� dormeau, ușa fu dat� de perete și Moș Martin , se �nființ� la ei �n prag. Așot și ceilalți se trezir� speriați. Dar ursu nu p�rea c� prezența copiilor s�-l deranjeze. Se duse glonț la oala cu must. Noroc c� Gaghik mai puse o serie de alți struguri la mustuit. Ursul se apuc� s� bea cu nesaț. Dup� ce golește oala m�r�i de pl�cere. Apoi se �ntoarse și dup� ce-i privi cu bl�ndețe, se declar� mulțumit de must. Apoi �și lu� picioarele la spinare. Primul care �și reveni din urma șocului fu Așot. Acesta se duse repede �n urma ursului și baricad� ușa. Dar oricum nu mai avea nici un rost. Ursul plecase demult.
-Vedeți dac� nu f�ceam eu plinul... parc� m-am g�ndit eu...zise Gaghik.
-Poi ce mai aștepți ? Dute și f� plinul din nou. M�ine ce mai bea domnul urs? zise Așot.
Dintre toți Sarkis și Sușik se speriar� cel mai tare. �nghețaser� c�nd �l v�zu pe urs d�nd n�val� la ei �n cas�. Deodat� de afar� r�zbi un r�get cumplit. Era al panterei. Așa avea obiceiul de aș face simțit� prezența. Așot avusese dreptate. Pantera i se f�cuse din nou foame și acu revenise la prada de ieri. �n acest timp ursul se �mb�tase. C� se tot d�dea de-a tumba prin z�pad�, nu departe de �ntrarea lor. Apariția panterei �i f�cu pe copii s� �nghețe de fric�. Se uitau prin deschiz�tura ușii la spectacolul de afar�. Nici s� r�sufle nu mai aveau curaj. Pantera dup� ce veni la resturile din ajun , se declar� nemulțumit� cu un nou r�get. V� zuse c� cineva se atinse de v�natul ei. Se apropie �n sil� de resturi. Apoi atenția �i fu atras� de bucata de carne pe care Așot o puse �n capcan�. Neb�nuind nimic, �ntinse din reflex laba s� trag� carnea. Dar �n clipa c�nd atinse carnea , o bucat� de fier s�ri și �i �ntr� �n lab�. Se umplu defileul de r�getele de durere ale panterei. �ncerc� s� scape tr�g�nd laba. Dar nu reuși c�rligul se �nfipse bine și nu ceda. Iar capcana era și ea asigurat� bine. Dup� c�teva �ncerc�ri, �și adun� toate puterile și reuși s�-și smulg� laba din c�rlig. Copii se uitau cu fric�. Oare ce va urma?Url�nd de durere pantera �și roti ochii �n c�utarea unui posibil vinovat. Privirea ei se opri la urs. Disperat� de durere , f�r� a mai ține cont, se arunc� deasupra ursului. Cum ursu avea �n cap �nc� aburii beției, se uit� cam somnoros la panter�. Parc� spun�nd: � ce ți-a c�șunat azi surato�. Dar pantera se arunc� �n lupt� peste urs. Cu toat� beția lui, ursul reuși s� țin� o vreme piept atacului panterei. Dar pantera v�z�nd c� ursul , chiar dac� era beat , e mai tare ca ea, apel� la un vicleșug. Se l�s� pe spate și c�nd ursul fu deasupra ei, aceasta trase cu picioarelede dinapoi cu ghiarele desf�cute , f�c�n harcea � parcea burta ursului. �i ieșise mațele bietului urs. Acesta r�gi și el de durere. Urletele lor de durere se ametecau prin tot defileul. Copii r�maser� stan� de piatr� l�ng� uș� . Nu mai aveau puterea s� se uite dar nici s� plece. �n final pantera �l r�puse pe urs. Dup� ce �și potoli foamea cu o parte din el, se declar� mulțumit�. Apoi se retrase tot ling�ndu-și laba care o prinse �n capcan�. Cum s�ngera serios, se �ndep�rt� l�s�nd o d�r� bine vizibil� �n z�pad�. Apoi disp�ru dincolo de piscuri �n cel�lalt defileu. Nici dup� plecarea panterei copii nu mai aveau curaj nici s� scoat� o vorb� , dar�mite s� se mai și miște. Scenele astea �i f�cur� s� le taie pofta de toate. Dup� o vreme �i trezi din visare Așot.
-Ei ce faceți ? Ați adormit? Gata! A plecat pantera. Am f�cut o treab� bun� cu capcana asta. Am �mpușcat doi iepuri dintr-o dat�. Am sc�pat și de bețivul de urs și am r�nit și pantera. Ba mai mult acu avem și carne de urs la mas�. Și zic�nd acestea ieși afar� și cobor�nd jos se �nh�m� singur la ce mai r�m�sese din urs. Apoi Ajutat și de Aso , c�rar� ursul �n cas�. Apoi Aso , șterse urmele de s�nge pe care le f�cuse ursul, acoperindu-le cu z�pad�.
Dup� ce t�ie buc�ți bune din urs , copii preg�tir� o mas� festiv� pe care nu aveau s� o uite așa de repede. Niciodat� nu li se p�ruse c� poate exista așa ceva de bun. Mai apelar� și la ce r�mase pe fundul vasului de vin. Copii se �nveselir�. Parc� uitaser� de pericolele pe care �i p�ndeau de afar�.

Dac� și extratereștrii ne-au �nrobit f�c�nd munc� voluntar� obligatorie , atunci nu ne mai mir� exploatarea omului de c�tre om care au urmat secole. Oare tot ei le-a dat ideea?Las� c� omul e muncitor și muncește p�n� crap� Poate ei aveau și o tehnologie modern� , cu ajutorul c�ruia ne mai și reparau...

Oricum Sumerienii �știa erau b�ieți deștepți. V�d c� le pl�cea ordinea disciplina, și puneau accent și pe detalii. Dar oare ei au fost singurile civilizații extra care ne-au vizitat și exploatat. Am v�zut c� și-au f�cut �n multe locuri baze .Oare ce f�ceau cu aurul nostru? �l foloseau pentru combustibil, sau f�ceau un aliaj special cu ce mai aveau ei pe acolo. C� de podoabe nu cred c� f�ceau ei at�ta drum p�n� la noi. Ei dar am multe �ntreb�ri care acu au ap�rut iar �n mintea mea. ...

Interesant ! �știa se jucau cu aurul nostru cum ne juc�m noi cu nisipul de pe plaj�. Oricum repet erau b�ieți deștepți. Și acu prima �ntrrbare de 10 puncte. Pe Annunachii �știa cine i-au f�cut? Cine era m�micuța lor? C� or fi fost ei deștepți dar cred c� Formula Vieții nici ei nu au g�sit-o Eventula or fi reușit s�-și m�reasc� viața , prin incetinirea proceselor ce au loc �n celule. C� trebuie s� recunoaștem , c� aici este o mare enigm� �nc�. �n celule noastre se g�sește motorul vieții. Eu am mai spus o idee de-a mea �n privința vieții noastre. O am și pe Blog. C� de undeva noi primim prin eter un semnal bio sau �n alt� frecvenț� de und� , semnal ce este recepționat de creierele noastre care in final are grij� de noi. Nu ? Asta face ca noi s� ne mișc�m , �ntr-un cuv�nt s� tr�im. Annunachii �știa or mai fi tr�ind și acu ?

Și �nc� o chestie. Cred c� o s� fiu �njurat, dar pentru mine nu conteaz�. Cu c�t adun mai multe �nformații cu at�t mai dezleg și eu o enigm�. Nu stiu dac� urm�riți �Secretele lui Lovendal� Unele sunt interesante. Altele nici pe mine nu prea m� conving. Acolo mai d�unezi, scria despre anumite popoare care au desenat niste planete , spuneau ei c� sunt �n soare. Eu cred c� alfel stau lucrurile. Ei nu cunoșteau desenul �n spațiu sau poate nu au vrut s� arate. Ei au spus c� vin dinspre soare , iar ei au �nțeles c� vin din Soare. Așa au emis c� soarele e �rece� Ca se poate tr�i acolo. Eu aș ad�uga , c� acolo lucrurile stau alfel dac� plecam de la premiza asta. Dac� am pune o oglind� la jum�tatea sorelui , am avea �n oglind� reflexia sistemului nostru solar. Iar dac� mergem mai departe și spunem c� dincolo de oglind� se afl� un alt sistem solar cu 12 planete. Daca� e s� lua�m �n calcul simetria, ar rezulta c� și la noi odat� au fost 12 planete. C� centura de asteroizi dintre marte și Jupiter, a ap�rut din cauza exploziei nu a unei planete , ci a trei mai mici. Au explodat �n lanț poate și prin prisma faptului c� erau aproape unele de altele E la fel ca la un exploziv , care atunci c�nd explodeaz� unul și celelalte fac la fel � prin �nfluienț�. Poate nu e așa. Asta dup� materialul de acolo. Deci �n spatele Soarelui pot fi foarte bine și 12 planete . Ce mai conteaz� c�te. P�n� la noi ordine...Dar Nibiru dac� exist� poate fi chiar una din ele.

�mi pare r�u s� aud asta ! Adic� credeți despre existența acelo Annunachii, care ne-au folosit, sau poate chiar ei nea-au creat. M� g�ndeam c� poate prin aceste comentarii și trimiteri s� g�sim r�spunsul la Formula Vieții. Este o știint� �ntradev�r foarte profund�, dar asta nu v�d ce ne-ar �mpedica ca s� ne cunoaștem m�car creatorul . Chiar dac� el este Dumnezeu. Poate dezlegarea aestei enigme , ar face ca s� nu mai permitem ca alții s� se mai joace de-a Dumnezeu �n continuare. Și cred c� ideea asta tot Annunachii �ia , sau cine or fi fost, chestia cu religia.Religie ce a fost prost �nțeleas� și mai ales aplicat�, din care trag foloase alții cu balivernele lor. Cu minciunile lor. Trebuie s� facem ceva și �n acest sens . S� termin�m odat� cu minciunile astea! Minciuni ce nu au limite și domenii. Ce ar fi așa de greu Plec�m de la studiul Celulei. Și o t�iem sau o despic�m �n trilioane de particole , p�n� iese.

Sigur ! Chiar m� g�ndeam la asta ! Cum s� nu �ncerce s� profite și sființiile sale de vreme, pentru a g�si și �n asta o propagand� la biseric� Ați v�zut la Antena, c� popii și ț�ranii ieșeau s� se roage la Icoana Sf. Marii , ca s� plou�. Dar �i �ntreb pe sființiile sale , unde erau ast� iarn� , c�nd a c�zut peste rom�ni, mii de tone de z�pad�, acoperiindu-i sau �ngop�ndu-i. Pe unii chiar de vii. Unde erau rug�ciunile lor. Unde sunt acu.? C�nd a fost at�ta urgie de c�ldur�, unde au fost rug�ciunile prea sfinte ? Acu c�nd au aflat și ei de la meteorologi, c� vine ploaia , acu ies și ei la rug�ciuni, ca s� impresioneze., Cic� spun ei, se roag� ca s� vin� ploaia. Ei sunt cumva oamenii care aduc ploaia ? Din vina noastr� avem parte de o asemenea clim� .Datorit� polu�riilor. Centuriile Van Allen , nu �și mai fac treaba. Stratul de ozon este rarefiat �n parte. Razele soarelui cad ca niște suliți și ne p�rjolesc. S-a v�zut ! iarna ger și vara p�rjol. S-a �ntors clima cu roatele �n sus !. Și alt� vin� o avem tot noi. De ce a trebuit s� desființ�m vechiile irigații, s� distrugem , s� fur�m ? Uite c� acu mai prindeau și ele bine . Dec�t s-ar cheltui bani pe prostii, mai bine s-ar face un proiect de a face s� plou� unde doreste mușchii lor. Ploaie artificial�! Dec�t s-ar ruga �n van , eu aș �ndemna pe prea sfintiile lor, s� ias� și ele la munc� cu ț�ranul, s�-l ajute. C� numai așa �și mai pot ierta și ei p�catele. Și au destule. Mai multe dec�t un om de r�nd. Asta, dac� cred �n ceva cu adev�rat !!!

Nu știu nici eu precis dac� mai știe cineva �n ce an suntem de fapt. �n tot acest timp omenirea a resetat mereu calendarul Fiecare a venit cu c�te o idee inovatoare, �n a stabili data exact�. �nclin s� cred c� asta este tot o idee de-a iluminaților sau ceilalți ca s� ias� data care o voiau de fapt. Treaba cu sf�rșitul calendarului Mayaș. B�nuiesc c� și aici și-a b�gat dracul coada. C� sunt niște interese ascunse. Chiar mai devreme vedeam propaganda cu cei iluminați cu prec�dere pentru cifra 7 �n toate vedeau cifra 7. In culori, �n zilele s�pt�m�nii , ... etc. Au un ce pentru aceast� cifr�. Sau legat și de statuia Libert�ții , și de turnul Eifel. Peste tot ei v�d numere sau simboluri sataniste. Chiar c� sunt și �știa penibili. De fapt ce cred c� vor rezolva? Nu o s� moștemesc� ei lumea , și niic alții.

Nu v� speriați sființiile voastre ! C�nd am zis s�-i ajutați , nu m� g�ndeam neap�rat la sap�, de-și cei tineri ar putea-o face și ei, c� dac� le pl�cea munca , nu erau acolo. Ci la niște donații din partea voastr�. Dac� aveți bani de catedrale, sau diverse m�n�stiri și biserici, unde tot nu mai intr� nimeni, atunci contribuiiți și voi la realizarea unui sistem de irigații �n satul sau satele, �n care aveți desf�șurarea. C� nu o s� st�m cu brațele �ncrucișate s� tot aștept�m pe Dumnezeu s� ne de-a ploaie. El �ți d� , dar nu �ți bag� și �n traist�. Dac� tot vreți s� fiți �n pas cu moda , cum se zice , apoi faceți-o p�n� la cap�t. �mpușcați și doi iepuri dintr-un foc. Și asta e valabil� și la primarii din comunele aferente și p�rjolite.

A doua zi , oare mai știa cineva a c�ta zi e? Se apropiau �ncet, �ncet de o lun� și jum�tate, dec�nd r�maser� captivi �n acest defileu. �n defileul Panterei. �și merita pe deplin numele. Acu da ! Cum spuneam se scular� copii cam mahmuri. De abia c�nd se trezir� de �a binelea, rememorar� evenimentele de ieri. Faptul c� pantera era r�nit� , �i mai liniștea . Pantera nu mai putea umbla și c� nu trebuia s�-și mai fac� griji o vreme. Dar Așot nu era omul care s� se lase cu una cu dou�. �n mintea lui se d�dea o nou� lupt� și poft� de r�zbunare. Voia s� știe cu orice preț c� pantera era moart�. Nu mai avea liniște p�n� atunci. Gaghik �l trezi din g�nduri:
-Ce fac m� duc s� culeg alți struguri? Poate se �ntoarce și pantera s� ne guste mustul i-o fi pl�c�nd și ei.
-Ba s�-și pun� pofta �n cui ! Mustul e a nostru ! Eu m� g�ndeam s� intreprindem o expediție ca s� o omor�m definitiv.
-Și cum vrei s� faci asta ?
-Poi suliți avem. Le mai �mbun�t�țim , le mai ascuțim și gata, omor�m pantera.
-Ușor de zis! Dar cum vom da de ea ? C� doar nu o vom ruga s� se prezinte de bun� voie la sediul nostru...
-Nu ! Ne vom duce noi la ea.
-Cum?
-Vom merge dup� urmele l�sate de s�nge. Are o ran� grav�. Cred c� �n c�teva zile sc�p�m oricum de ea.
-Poi atunci s� o l�s�m s� crape singur� .De ce ce s� ne mai complic�m noi? zise Gaghik
-Vreau s� v�d cu ochii mei c� e moart� sigur. P�n� atunci nu o s� am liniște.
Din acest punct de vedere Așot , �i sem�na leit ta-su. Și el era o fire hot�r�t� ce nu las� pe m�ine ce putea face azi. Trebuia s� profite de dezavantaje.
Dup� ce v�nar� ceva �n prip�, se preg�tir� de marea v�n�toare. �și revizuir� armele lor rudimentare , dar care li s-ar pute dovedi eficacitatea . Se �ncolonar� lu�ndu-și și torțe cu ei. Avea s� le fie de folos. Lu�nd urma de s�nge �n vizor, o luar� la drum. Merse chiar și Sarkis și Sușik, chiar dac� nu le f�cea nici o pl�cere. O vreme urm�ri urma de s�nge care era foarte vizibil� pe z�pad�. Prin unele locuri unde z�pada apucase s� se topeasc�, urma se pierdea. Dar ap�rea mai vizibil� dup� alți c�țiva metri. Și așa se luar� dup� urm�. Și urma �i ducea c�tre ad�ncul defileului c�tre apus. O luar� �ntr-a colo. Pe sear� ajunser� și ei la o intrare mare �ntr-o peșter� . Cum p�trunse �n interior li se deschise �n faț� o mare galerie. Aprinser� torțele. Acum erau folositoare. Le apropiar� de sol, ca s� urm�reasc� urma de s�nge. Și aici urma era vizibil�. Și urma �i duse p�n� la o bifurcație. Aici copii se sf�tuir� s� se �mpart�. Trei din ei o apucar� pe galeria din dreapta. Iar ceilalți pe cea din st�nga. Pe cea din st�nga nu merser� prea mult. La un moment dat apropiind torța de sol aceasta se stinse. O amețeal� �i cuprinse. Aso , care conducea grupul , �l scoase repede afar�. Cu chiu cu vai ajunser� iar la acea intersecție.
-E emanație de gaz. Cred c� e și bioxid de carbon. Hai s� o lu�m pe aici. Dup� c�țiva metri urmele de s�nge erau iar vizibile. Se �nt�lnir� iar cu grupul lui Așot. Acu urmele de s�nge se transform� �n d�r�. Semn c� pantera nu era departe. Așa c� Așot le spuse s� se preg�teasc�. Dup� ce mai schimbar� alte c�teva �nc�peri , copii d�dur� peste panter�. St�tea �ntr-un cotlon și �și lingea �ntr-una laba. Cele dou� zile c�t nu v�nase �și spunea cuv�ntul era sleit� și sl�bit�. Pierduse mult s�nge. Dar copii nu luar� �n seam� starea ei. La apariția copiilor aceasta �i privi cu ochii stinși. Apoi se ridic� �n picioare , uit�ndu-se nehot�r�t� la ei. D�dea din coad�. Așot �i avertiz� pe copii:
-Aveți grij�. Preg�tiți sulițele și fiți gata s� aruncați , la semnalul meu.
V�z�nd c� pantera se oprise și se aplec� cu capul pe picioarele din fatț�, Așot le spuse din nou:
-Nu stați ! �și alege ținta ! Nu o l�sți s� sar�. Mișcați-v� ! Jucați ! Țipați!
Și se așternu un vacarm de nedescris. Pantera se uita z�p�cit� la ei. Asta �i stricase socotelile. Chiar și Aso scoase de la br�u fluierul și improviz� un c�ntec de joc. Copii �ndemnați de Aso �ncepur� s� joace �mprejurul panterei. Aceasta se rotea dup� ei, c�ut�nd s� aleag� pe cineva. La un moment dat Așot le strig�:
-Aruncați sulițele!
Patru suliți zburar� prin aer, chiar �n clipa c�nd pantera se preg�tea s� sar�. Dar av�ntul ei fu fr�nt. Cele patru sulițe �și atinser� ținta. Un r�get de durere �i asurzi . Pantera se pr�buși jos, f�c�nd ca �n c�dere sulițele s� se �nfing� tot mai mult �n propriul ei corp. �ncepu s� se zbat�. R�getele ei �ncepur� s� sl�beasc� �n intensitate. La un moment dat se opri. Capul �i c�zu �ntr-o parte.
-O fi murit ? �ntreab� Gaghik. Ia s� vedem.!
Și lu�nd toporul, �i administreaz� o lovitur� �n cap panterei.Trupul panterei zv�cni.
-Acu precis e moart� , zice iar Gaghik
Mai așteptar� o vreme ca s� se conving� c� a murit. Nu puteau risca. Se mai v�zur� astfel de cazuri, c�nd un animal �n agonie, cu ultimele sforț�ri ucise și v�n�torul. Asta știa și Așot de la tat�l s�u, de prin poveștile sale. Gaghik o apuc� de coad� și o remorc� prin galerii, p�n� afar�. Se l�uda cu trofeul ei, de parc� el ar fi omor�t-o singur. Ajunși afar� , Așot f�cu �nventarul. Numai trei suliți �i cauzar� r�ni de moarte. A cui fusese sulița asta? Dar nu mai conta. Important c� ea murise și sc�pase de ea. Dup� ce o scoase la lumin�, Așot ca un priceput v�n�tor ce era, jupuie blana.
- S� ai pe ce dormi la noapte, zise Așot, c�tre Sușik.
- Mulțumesc ! zise ea stingherit�, l�s�nd ochii �n jos.
Dup� ce terminar� , �și luar� armele , pielea panterei și �i l�sar� leșul �n grija corbilor sau vulturilor, care abia așteptau. Chiar c�teva , atrase de mirosul de s�nge deja prinser� loc mai �n faț�, preg�tindu-se de osp�țul copios ce le aștepta.
�ntorși la casa lor, nu pregetar� s� s�rb�toreasc� victoria , cu c�teva fripturi de urs, stropite din belșug cu must. Aso puse blana la uscat la soare. Preocupați cu problema panterei, aproape c� neglijar� munca cu z�oada. Dar lucrul mergea greu și anevoie. Zilele mai �nsorite f�cu ca z�pada s� se topeasc� iar nopatea s� se transforme �n gheața. Mai trecu �nc� o s�pt�m�n� de la uciderea Panterei. Oare c�te or trebui ca s� mai treac�?
Mai este un episod ! Nu �l sc�pați ! Dac� vreți s� știți urmarea, m�ine intrați și aici :
www.Marin56.blogspot.com

Ce ar fi s� vedem �ntr-o zi , un pop� presedinte. Cred c� �naintea unei noi m�riri de salar sau pensie , ne va ține o binecuv�ntat� predic�::
�Din mila Domnului Nostru auto M�ntuitor...care s-a g�ndit și la salvarea sfletelor voastre p�c�toase, am consimțit �n deplin acord Cu EL, s� v� m�rim și vou�, p�c�toșilor , pensiile și salariile ce nu prea le meritați...Dar Domnul v� va ierta ...Domnul fie cu voi ....Acum și pururea și �n vecii vecilor ...Amin !
Și ar mai putea continua...nu am mai g�sit alt� rim�....ar trebui s� m� fac pop� ca s� �nv�ț și cuvintele lor...

Cred c� Becali a v�zut lupul, sau face ca lupul. Dup� p�rerea lui , noi putem merge la vot și �n fundul gol... nu numai la cravat�. Sau poate numai cu cravata....

M� uitam azi la dou� episoade de la Național Geografic și Nature. Din am�ndou� am tras concluzia c� gena sau ADN �ul nostru �n care predomn� r�utatea, violența , r�zbunarea, lupta at�t pentru supremație c�t și pentru a supraviețui, se desprindeau din am�ndou� documentariile. Dac� la primul era vorba de Lei de mare, �n al doilea era vorba de furnici. Acei pui de lei de mare, erau l�sți de mama lor ca s� �nvețe s� supraviețuiasc� dar se g�seau destui lei, care nu �i vedea cu ochi buni pe aci pui. Un pui de leu de mare era o victim� sigur� pentru orce agresor. Masculii �n luptele lor pentru teritoriu , �i �nf�șca pe acei pui neajutorați, m�tur�nd solul cu ei. Și �n comportarea lor se vedea c�t� r�utate au, chiar dac� erau tot de-a lor. Și asta se putea repeta și la alte specii de aniumale , unde neglijența mamei sau indiferența �i poate costa chiar și viața. La cel�lat episod cu furnicile, lucrurile st�teau și mai r�u. Eu credeam , p�n� nu a vedea aceste documentare, c� furnicile și nu numai ele, duc o viaț� liniștit� și de bun� �nțelegere. Dar am constatat și eu, c�nd �n joaca mea de copil , studiam comportamentul diferitelor specii de furnici. Pe atunci și eu o luam o joac�, r�zboirea lor și chiar m� și amuzau. Dar și acu c�nd rev�d comportamentul lor ciudat, m-au f�cut s�-mi schimb p�rerea despre ele și nu numai. Vedeam cum m�rș�luiesc continuu �n c�utare de sclavi care s� le fac� diferite munci. De aceea au plecat la cuiburi vecine pe care le-au atacat fu�ndu-le � copii� adic� coconii. Le luau și le c�rau la ei �n cuib , pentru ca atunci c�nd se vor naște , s� fie instruite pentru munc� sau lupt� dup� caz. V�z�nd asta tare mult am asemuit-o cu unele fapte ale noastre . Cu luptele , m�nc�toria , lupta pentru supremație și supraviețuire dintre oameni. Și ne mai mir�m cui sem�n�m? Același lucru rezult� și dac� privim o pic�tur� de ap� la microscop . Vom vedea c� și unele celule se vor� bate� �ntre ele. Oare c�rui fapt �l dator�m? Aș putea trage și alte concluzii. C� noiam depins de prima celul� care a prins viaț� aici pe Terra. De unde sau cum a ap�rut acea celul�, sau cine a adus-o, nu știm �nc�. Un singur lucru e sigur c� acelei celule carea avea viaț� �n ea , i-a trebuit miliarde și miliarde de ani ca s� de-a naștere la toate speciile, sau cineva ne-a �infectat� ca s� spun așa , Cu ADN-ul unor viet�ți rele de pe alt� planet�. Poate eram mai buni sau mai știi. Oare chiar trebuiam s� m�rș�luim și noi pe aici? Sau cineva a vrut asta. Probabil c� acei extratereștri , �n dorința lor de a mai salva c�te ceva de pe planeta lor, au aruncat la noi eșantioanele creației, �n apa oceaneler de la noi, c�nd �nc� nu era nici o vietate.Oare toat� aceast� �r�utate� a fost premeditat�, acel cineva a f�cut-o cu bun� științ� pentru a crea un echilibru ecologic �n privința faunei sau florei. Da florei, c� p�n� și ele au instincte animalice. Dar nu le cunoaștem noi �nc� toate dedesubturile. Cred c� �ntr-o zi o s� avem r�spuns la toate �ntreb�rile noastre. Și asta dac� vom reuși s� lu�m vreodat� de adev�ratelea cu ființe superioare nou�. Nu știu �nc� precis , dac� vizita extratereștrilor de mai t�rziu pe planeta noastr� , a fost o verificare a continuit�ții vieții lor, sau a fost o vizit� �nt�mpl�toare a altui popor de pe alt� planet�. Un singur lucru e sigur, c� cei veniți din timpuri au creat la noi și prin noi o civilizație sau chiar mai multe �n timp. Poate au fost de-a lungul timpului c�deri și infloriri a altor civilizații. Poate au fost și r�zboaie �ntre ei, cine mai știe. Cred c� dup� aia noi am ajuns cobaii lor. Iar asta a f�cut s� apar� diferențe și de comportament. Poate noi am fost o mare greșeal�, pentru univers. Sau poate chiar universul tr�iește prin noi

Așa cum v-am promis am pus sf�rșitul poveștii la mine pe blog la � Captivi �n defileul panterei�
Dac� va pl�cut sau nu asta este treaba voastr�. Poate unii o știau, poate alți și-au adus aminte acu de ea. Dar mie mi-a r�mas �n memorie de c�nd aveam 10 ani. Nu am reușit s� scriu chair toate �nt�mpl�rile și despre toate zilele lor petrecute �n defileu, dar �n mare am atins esențialul.

Cred c� m� voi ocupa �n continuare , de partea a V-a de la �Misterul roboților�. Trebuie s� v�d ce s-a �nt�mplat cu Kurt.

Creierul uman �i ceasul s�u biologic
Unele dintre organele noastre "cedeaz�" mult �naintea noastr�, noteaz� autorul unui articol inserat �n La Stampa, via Agerpres. Este cazul creierului, care �ncepe s� �mb�tr�neasc� �nc� de la v�rsta de 20 de ani. Dac� to�i, la na�tere, pornesc cu aproximativ 100 de miliarde de neuroni, la 40 de ani pierd chiar �i 10.000 de neuroni pe zi, fapt ce provoac� probleme de memorie �i de coordonare a mi�c�rilor. Dar ceea ce afecteaz� mai mult capacitatea noastr� cerebral�, dup� cum subliniaz� Wojtek Rakowicz, neurolog la Imperial College din Londra, este reducerea sinapselor, adic� a conexiunilor dintre celulele cerebrale.
Creierul ''dureaz�'' ceva mai mult �i �ncepe s� dea semne de ''declin'' pe la 35 de ani. La 40 de ani este r�ndul s�nilor s� intre �n declin. Dar sunt numai considera�iuni de tip estetic: de pild�, cancerul la s�n nu depinde de v�rst�. ''De�i - spune Gareth Evans, expert la St.Mari'S Hospital din Manchester - odat� cu v�rsta, celulele noastre sunt afectate iar �mb�tr�nirea genelor poate deschide calea tumorilor''.
Ceasul biologic al pl�m�nilor
Un alt organ care, din nefericire pentru noi, �ncepe s� ne lase repede sunt pl�m�nii. La v�rsta de 20 de ani apar primele simptome de reducere a capacit��ii pulmonare: dac�, �n medie, la 30 de ani un om reu�e�te s� respire cu o singur� gur� de aer peste un litru de aer, la 70 de ani ''va �nghi�i'' numai o jum�tate de litru. Respira�ia devine mai scurt� de la 40 de ani, �i chiar pielea �ncepe s� piard� din elasticitate - 'netezind' calea primelor riduri - �n jurul v�rstei de 25 de ani. Din fericire, primele semne se observ� de obicei �n jurul v�rstei de 35 de ani, cu excep�ia cazurilor �n care se exagereaz� cu fumatul �i cu bronzatul.
Mu�chii, p�rul, oasele �i din�ii - ceasul biologic al acestora
Aceea�i soart� o au mu�chii, ''care - explic� profesorul Roberts Moots - se regenereaz� �i se deterioreaz� �n permanen�� la v�rsta tinere�ii''. �n jurul v�rstei de 30 de ani, �ns�, aspectul degenerativ este de obicei ''preponderent'', iar c�nd se atinge pragul v�rstei de 40-50 de ani, b�rba�ii �i femeile pierd �ntre 0,5 �i 2 la sut� din masa muscular� (�n func�ie de stilul de via��).
P�rul (30 de ani), oasele (35 de ani) �i din�ii (40 de ani) fac parte �n schimb din acel grup care �ncepe s� �mb�tr�neasc� relativ repede, dar nu prea, �i prezint� puternice deosebiri de la persoan� la persoan�. Iar zicala popular� ''ochiul nu vede, inima nu sufer�'', ar putea trece de-a dreptul ca un mecanism fizic, demonstr�nd faptul c� proverbele au �ntotdeauna un s�mbure de adev�r. �ntr-adev�r, ochii �i inima �mb�tr�nesc de la 40 de ani. Mai mult, un studiu efectuat de ''Lloyds Pharmacy Found'' a relevat c� �n Marea Britanie, persoanele, �n medie, au o v�rst� cardiac� mai mare cu 5 ani fa�� de v�rsta lor anagrafic� din cauza lipsei de activitate fizic� �i a gr�similor �n exces.
Ficatul - campionul corpului la longevitate
Campion de longevitate este �n schimb ficatul, care �i arat� primele semne de oboseal� mult dup� noi: la 70 de ani. ''Celulele sale au o capacitate extraordinar� de a se regenera - explic� David Lloyd, chirurg la Leicester Royal Infirmary -. Dac� un donator nu bea, nu consum� droguri �i nu a suferit infec�ii, este posibil chiar s� se transplanteze ficatul unui om de 70 de ani unui pacient de 20''.
Ultimul tabu care cade este urm�torul: longevitatea mai mare a fertilit��ii masculine. Ceasul biologic - potrivit unui studiu efectuat la Centrul de Fecundare Artificial� din Eylau - exist� chiar �i pentru b�rba�i �i �ncepe s� tic�ie cu insisten�� spre v�rsta de 35 de ani: calitatea spermei, la v�rsta aceea, �ncepe s� scad� iar probabilit��ile de a duce la o �ntrerupere de sarcin� nedorit�, indiferent de v�rsta propriei consoarte, cresc substan�ial. Un studiu francez care a vizat un e�antion de peste 12.000 de cupluri implicate �n tratamente de fertilizare a scos la iveal� faptul c� sansele ivirii unei sarcini cresc considerabil �n cazul �n care b�rbatul are peste 35 de ani. Conform BBC, cercet�torii francezi au g�sit �i cauza, care pare s� fie deteriorarea moleculelor de ADN din lichidul seminal.
Fiecare dintre noi are dou� v�rste. Una anagrafic�, �n mod inexorabil confirmat� de buletinul de identitate, �i una biologic�, determinat� de modific�rile structurale �i func�ionale pe care le sufer� organismul nostru de-a lungul anilor. Modific�ri ce pot fi de dimensiuni diferite de la subiect la subiect: foarte accentuate la unii, mult mai pu�in la al�ii, cu rezultatul c� la subiec�ii de aceea�i v�rst� anagrafic�, la un moment al vie�ii, va fi foarte diferit procesul de �mb�tr�nire �i, prin urmare, �i aspectul fizic �i starea func�ional�.
Gena p53, localizat� pe cromozomul 17, este cea care declan�eaz� evenimente ce duc la apoptoz�, adic� la sinuciderea programat� a celulelor, dup� ce �i-au desf�urat propria misiune. Totu�i, desf�urarea natural� a unui astfel de program este condi�ionat� de o infinitate de factori externi, mul�i dintre ace�tia determina�i de stilul de via��. Se �nt�mpl� astfel ca fumul de �igar�, alimentarea incorect�, consumul �n exces de b�uturi alcoolice, obezitatea, nepracticarea unei activit��i fizice regulate, stressuri repetate �i prelungite, via�a �n mediu poluat - toate acestea ne �mping �n mod iremediabil spre o �mb�tr�nire precoce �i distrugem astfel o bun� parte din via�a noastr�.
V�rsta biologic� a corpului uman
Reiese de aici c� fiecare dintre noi este responsabil pentru o bun� parte a propriei v�rste biologice. Dar acest lucru poate fi oare evaluat �n mod corect? Nu este simplu. Trebuie analizate diferitele caracteristici (metabolice, hormonale, psihologice, imunologice, p�n� la entitatea stresului oxidant �i func�ionalit��ii sexuale), compar�ndu-le cu cele, calculate stastistic, a mii �i mii de persoane, de orice v�rst�. Dar pot fi efectuate �i mici experien�e, ca de pild� aceea de a evalua gradul de tinere�e a propriei pieli, ridic�nd timp de cinci secunde cu dou� degete o cut� de piele de pe dosul palmei, s�-i d�m drumul �i s� vedem �n c�te secunde �i revine la normal, sau s� cronometr�m c�t timp reu�im s� st�m �ntr-un picior.