Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

NIna

Și disp�ru �n nav�. Nici nu știu c�nd disp�ru din curtea mea .R�mas singur cu Nina, ascultam doi gugușciuci. Chemarea lor silabic� m� f�cea s� v�d c� și o pas�re c�t de mica , ar vrea s� tr�iasc� �n libertate, f�r� s� I se spun� ce trebuie s� fac�. Pe ele le-a �nv�țat natura ce și cum s� fac�. Oare pe noi �?
Dar Nina ap�ru din buc�t�rie, �ntrerup�ndu-mi g�ndurile.
- Cu ce s� te mai servesc domn Marin?, c� e 4 și �ncepe telenovela mea preferat�.
- Foarte bine , zic eu absent, mai f�-mi o cafea și poți s�-ți vezi telenovela. Auzi apropo ! Ai auzit ce s-a discutat azi acolo ! Ai auzit c� nu trebuie s� ne mai uit�m la televizor, c� ne stric�.
- Ei nu au dec�t s� fac� ce vrea. Eu aici m� uit la ce vrea circuitele mele.
- Poi tocmai asta e ! C� la noi s-a b�tut apropos-ul. C� Rom�nia a fost de accord cic�, s� aprobe religia �n școli. Și asta e numai �nceputul. O s� ne și interzic� �n cur�nd s� nu mai avem nici televizor, calculator, Net, Radio, s� ne �ntoarcem iar la Epoca de Piatr�. Barem �ia nu știau de nimic atunci.
- Nu cred c� or s� reușeasc� s� se impun� cu așa ceva. O s� le sar� poporul �n cap , pe care ei �l credeau creștin . Ei chiar se joac� cu focul Se joac� de -a Dumnezeu. Se contrazic singuri. Trag cu dinții de ulștimele r�m�șițe de credinț� și aia fals�. Ei ! Cine se cred de fapt? Ce tot at�t ? Ce noi suntem c�rpa lor de șters pe jos? Și așa ani de zile a m�turat cu noi pe jos , cum au vrut. Vor s�-și scoat� acum p�rleala din 49 p�n� �n 89 ? A trecut vremea lor . Suntem �n secolul 21. S� se mai uite și ei la posturile și emisiunile de științ� de la TV. S� vad� c� știința a �nvins. De acum știm cum st� treaba. Nu o s� ne mai sperie cu Bau � bau-rile și minunile lor. Ce �și spun acu speranța �n copii �știa mici și f�r� minte , pentru a le prelucra iar creierele. De a le b�ga numai prostii �n cap? La munc� cu ei !
- M�i Nina ! dar v�d c� ți-a priit bine Conferința de azi. De c�nd ai devenit tu așa de revoluționar�? Te-ai molipsit de la Tod , Zeno sau Kurt?
- Nu Creatorule ! Eu v�d prin prisma mea adev�rul gol- goluț. Nu m� poate da la �ntors nimeni. Simt c�nd cineva are dreptate, sau nu . C�nd vrea s� m� �nșele sau s�-mi spun� un adev�r. �mi vin toate astea prin Eter ! Deosebesc Minciuna de Adev�r ! Și toate aceste farafasl�curi m� fac s� simt o mare frustrare. Simt c� mi se �ncing circuitele. C� ei �nc� mai cred c� se mai joac� cu noi. Dar p�n� C�nd ! Eiii !...
M� uitam cu mirare la Nina mea, și nu o mai recunoșteam.
- Auzi Nina , vezi c� am pe mas� �n buc�t�rie un calmant r�mas de la Kurt. Te rog s�-l iei cu �ncredere , �nainte de culcare. Poate m�ine alfel or sta lucrurile. Se vor mai schimba �n bine . Nu de alta dar s� nu faci scurtcircuit, c� p�n� �n trei zile ce fac p�n� vine Kurt.? Eu cum o s� �mi mai savurez cafeaua� ?
- Gata am plecat la TV!
- Bine du-te c� la 7 am eu meci . Joac� Oțelul cu Viitori campioni- Pandurii!
Cum orele treceau anevoie de greu, nu mai știam cu ce s�-mi umplu timpul. Deodat� �mi aduc aminte de vecin. � oare ce o mai face ? Nu cumva mai este și acu jos dup� gard, c�zut jos ?� M� ridic și m� duc glonț la gard. Cum gardul meu avea cam 2 m , era cam greu s�-l escaladez. G�sesc ceva pe care s� m� urc. M� ridic și așa pe v�rfuri și privesc la vecin �n curte. M� uit și jos, dar nu v�d pe nimeni. R�suflu ușurat d�nd s� m� dau jos. C�nd vocea vecinului de undeva de l�ng� mine se auzi clar, lu�ndu-m� prin surprindere.:
- Ce faci vecine ? M� spionezi, sau ai treab� cu mine ?
- Eu � Nu ! Dar unde ești c� nu te v�d.
- Poi sunt �n copacul de l�ng� gard. De azi dimineaț� stau cocoțat �n el și te p�ndesc s� apari.
- Uite cine vorbea de spionaj. Dar ce treab� ai cu mine ? Am fost plecat. Am avut niște treburi urgente de rezolvat.
- Te cred vecine ! De aia ai plecat cu mașin�ria aia ciudat�. Parc� era un OZN !
Hot�r�t lucru. Vecinul �sta devenise insuportabil. Cred c� razele Ninei, nu l-au potolit. Cred c� atunci c�nd vine Kurt , o s�-l rog s� se ocupe pentru ultima data de el. �nt�i �mi trecu prin cap s� o strig pe Nina, s�-l �nvețe ea minte, p�n� o veni Kurt. Dar m� oprii. Nici nu puteam s�-l v�d pe vecin de desimea frunzelor.
- Da ce treab� ai avut cu mine, �ntreb eu , f�c�ndu-m� c� nu observ unde b�tea el de fapt .
- A nimic interesant. Voiam s� te �ntreb de fapt de apariția acelei nave sau ce o fi , �n curtea ta.
- Da ! Și ? Te deranjeaz� cu ceva ?
- A nu ! Voiam numai�
- Ei de azi s� nu mai vrei ! Și c�nd ai treab� cu mine m� cauți la poart�,
nu s� st�m la taclale prin copaci ca guguștiucii!
Cobor nervos de pe gard. Apoi m� duc glonț �n cas�. Nina era b�gat� p�n� �n cap �n telenovela ei. M� opresc �n prag. Nu voiam s� o deranjez. Oricum mai aveam cam o jum�tate de or� și se termina și așa. Vecinul mai putea s� aștepte un ultimatum.

Nina.....se uita la telenovele? Nuuuuuuuuuuuuuu Nu era nimic altceva de facut....mai bun?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Bun, hai ca mai merge asa......

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: GRINGOS, la data 2012-08-23 12:14:30
M� pun al�turi de ea și m� fac nespus de interesat de ceea ce era acolo la TV. C�nd se termin� Nina atunci m� b�g� �n seam�
- S� nu-mi spui c� a �nceput s� te pasioneze și pe tine telenovelele?
- Nu, nicidecum ! �n schimb a �nceput vecinul nostru scump și drag s�-i plac� de noi. Cic� și-a pierdut toat� ziua p�ndiindu-ne din copac ca s� vedem c�nd apar eu. Ia mai jignit și nava lui Kurt, f�c�nd-o OZN! Auzi , OZN !
- De ce nu m-ai chemat pe mine , c� �i d�deam eu lui , OZN !
- Poi am v�zut c�t de concentrat� erai drag� �n fața TV �ului și �mi era mil� s� te deranjez.
- Unde e ?
- L-am l�sat �n copac. Nu știu dac� mai este acolo. Da ce vrei s� faci ? Las�-l c� �l spun c�nd vine Kurt. S� i-a el m�suri.
- Ce Kurt ? Staiu nițel c� �l aranjez eu acu !
Și se gr�bi s� ias� afar�. Eu dup� ea . C�nd ajunge afar� și se oprește l�ng� gard, Nina strig� la el :
- Coboar� jos vecine ! Și vino la lupt� dac� ai curaj! �n ce vrei s� ne batem ? �n s�bii laser ? �n drone energetice sau �n lupt� c� e mai dreapt�.
- Ba �n lupt� cucoan�!
- Ce ? Cum mi-ai zis ? Ce eu sunt cucoana ta ? De c�nd �ți permiți s� vorbești așa cu mine ? Vezi c� modific imediat �nțelegerea și trec peste ultima variant�.
- Ce ai muiere cu mine ?
- Muiere e m�ta ! Eu sunt o doamn� ! Ar�tete un pic ca s� m� vezi mai bine�
Și cum vecinul era curios din fire, Nina nu a așteptat ca el s� mai apar� o data, și �l �nv�lui iar �n raze albastre. Vecinul nici nu a mai apucat s� țipe. C�z�nd din crac� �n crac� , nu se opri dec�t pe p�m�nt, inert și f�r� suflare. Dup� ce �l analiz� spuse :
- Ei, pentru azi ajunge! Sper c� porția de azi o s�-ți ajung� pe toat� s�pt�m�na.
Priveam la ea , și r�masem impresionat.
- Cred c� nu ți-am ales bine numele de � Nina ! Mai bine �ți spuneam � Xena !
- Așa-i trebuie ! S� se �nvețe minte s� nu ne mai spioneze, și s� �nvețe s� vorbeasc� mai frumos. Auzi la el � � Cucoan� ,� Muiere� , dar cine se crede dumnealui?
- Așa �nvaț�-l minte. �nc� c�teva ��nv�ț�ri de minte � de astea și nu o s� mai am vecin .
- S� nu-mi spui c� ai �nceput s� și pl�ngi dup� el ?
- Nu , dar s� nu moar� dracului , c� o s� ne g�sim beleaua cu �sta . Și așa nu știu dac� nu cumva ne-a denunțat. C� a v�zut OZN �ul lui Kurt �n b�t�tura mea. Și mai ales și c�nd am cobor�t din nav�.
- Cu at�t mai bine ! Iat� un motiv �n plus!
- Poi da ție sau lui Kurt v� vine ușor s� vorbiți. Vrei s� m� mut la ei �n gazd�, pe Zirda ! C� dac� vin b�ieții cu ochii albaștrii, nu o s� m� mai pot ascunde nici �n toat� galaxia !
- Fi calm !
- Auzi las�l pe vecin . Noi nu mai m�nc�m azi ? Poate ție nu �ți este foame, dar eu aș da o fug� p�n� la piaț�. Ca s� �ți dau și ție de o ocupație.
- Nu te mai uiți la meci?
- A da ! Uitasem de el. Atunci am s� m� duc m�ine ! Tu vezi ce poți prepara ceva ușor , p�n� dup� meci. C� ai timp! 105 minute, cu tot cu pauz�. Și f�-mi și o cafea repede !
F�r� s� mai aștept r�spunsul �Xenei � m� �ntind �n pat . Trec TV �ul pe alt canal și v�d c� meciul �ncepuse. Deja era 1-0 pentru Panduri. C�nd am v�zut c� e egal am mai prins curaj. La pauz� apare și cafeaua NInei.
- Poi așa de mult ți-a trebuit ?
- Domn Marin , v-am v�zut așa de concentrat la meci, c� nu mi-am permis s� v� deranjez.
- Da bine , pune-o jos . Numai bine p�n� �ncepe iar meciul o s� se și r�ceasc�.
- E deja rece . Doar 45 de minute a avut timp berechet s� se r�ceasc�.
- Da ? Dute și mai �nc�lzește-o!
- Poi hot�r�ștete odat�, vrei cafea sau m�ncare.
- Am�ndou�! Și hai mai repede c� acuși �ncepe meciul. Exact la terminarea pauzei, c�nd echipele și-au trimis juc�torii iar pe teren , ap�ru și cafeaua Ninei. O puse jos, și f�r� nici un cuv�nt o șterse. La 2-2 iar mi se aprinse noi speranțe, c� totuși noi vom lua m�car un punct. Dar ghinion ! C�nd mai erau c�teva minute , au inscris iar Pandurii, un gol de toat� frumusețea și r�sul curcilor pentru portar. Asta era ! �n ritmul �sta, o s� ajungem iar �n B.
M� scol sup�rat și ies afar�. Din pragul buc�t�riei Nina m� iscodește:
- Ce ați f�cut ?
- Ce au f�cut și turcii la Plevna!
M� duc iar la șezlongul meu. Soarele apuse de mult. Un v�nticel c�lduț, abia adia. P�s�rile amuțir� și ele. Guguștiucii mei cred c� se culcar�. Mai era p�n� se �ntuneca. Nina �și tot f�cea de treab� prin buc�t�rie.
- Nu mai este alt meci , ca s� nu mai stai s� m� tot p�zești?
- NU !
- Atunci f� ceva ! Adu-mi niște ap�!
- E canalul �n curte!
- Ei las� c� acolo o s� te trimit s� m�n�nci !
- Bine ! bine ! zic eu �mbufnat.
Și m� duc dup� ap�. M� prezint cu cana cu ap� la buc�t�rie. O pun pe mas�. Dar Nina avea treab�. Nici nu m� b�g� �n seam�. Era foarte concentrat�. Ies și m� pun la loc, tr�g�nd cu coada ochiului la Nina.
Dup� o jum�tate de or� se prezent� și Nina cu gust�rile pe o tav�, pe care o puse pe m�suța din fața mea.
- Poft� bun�!
- Mersi !
Dup� ce m�ncai, m� scol și o tai �n cas�. M� uit iar la TV. Aleg un canal științific, ca s� m� mai delectez. Nina dup� ce termin� �n buc�t�rie, se cuib�rii iar l�ng� mine.
- M� mai iubești Tu ?

Nu prea e constanta in abordare Nina ta Ba te ia cu ,,domn Marin sa nu va deranjez", ba cu ,,ma iubesti tu?" cred ca o scurtcircuitezi cu erotismul tau stiintifico-menajer

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Nina este o perla rara..... Un fel de...omul potrivit la momentul oportun.
Dar ce sa invete mai din telebalivernele alea spaniolo-sud-americane?ioi, stiu: invata sa iubeasca...robotzica....Asa-i, Gringos? Mai zi-ne, te rugam.

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Poi spuneți-mi voi la ce emisiuni s� se uite, c� eu nu o mai �nțeleg. Dac� nici telenovelele nu v� plac .... Și eu care crezusem c� o s� v� plac� acest gen. Doamna Luca s�raca...nu sc�pa una ! Era �n stare s� stea �n fața TV -ului toat� ziua și toat� noaptea. Odat� m-au molipsit și pe mine cu așa ceva. Era odat� cu �Iedera� Nu spuneți c� de abia așteptam cu sufletul la gur�, s� �nceap� serialul preferat. Sau cel cu � izaura � nu v� mai spun. Dar dup� aia m-am �nv�țat minte, c� �mi f�ceau r�u. Și așa nevast�-mea �ncepuse s� se certe cu televizorul. Tr�ia momentul ! Așa c� dup� aia, aceste teme de vrajb� și �nvr�jbire alternat� cu tot felul de scene palpitante, nu mai vreau s� le v�d. O s� -i interzic și Ninei, s� se mai uite la TV. Și mai ales c�nd eu sunt acas�. sau reprogramez canalele. Sau le codific....O pun s� se uite numai la SCince , Discovery, History....și altele de acest gen.

A ! Era s� mai uit de un post - Romantica! Eu am scos pe ACAS� .

Gringos..... Pune-o pe Nina sa faca sport....in loc sa se uite la Tv....Sau sa povesteasca cu Marin.....Sau sa ....creeze oarece, orice, in bucatarie e stangace, poate ii place gradinaritul?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

- Am zis eu , c� prea mult televizor te stric�. La �nceput�mai știi cum ai evoluat, și cine mai era m�micuța ta , adic� t�ticuțu�C� de atunci și p�n� acu ai trecut prin trei faze. Dup� ce te-am f�cut eu , te-au g�urit forțele malefice de pe acea planet�, apoi �n corpul acelui robot te-am pus , ce-a mai r�mas din tine. Apoi Zeno te-a prelucrat și te-a �mbun�t�țit, și acu ești cea de azi.
- Cum s� uit Creatorule! Adic� domn Marin! Nimic nu am uitat!
- Poi hot�r�ștete ! Mereu �mi spui alfel: ba creator, ba domn Marin , ba Marinuș, Marine, Marinic�.
- Poi depinde ! De cum �ți bei cafeaua !
- Da ? Bine c� nu-mi știi și numele de alint de c�nd eram mic, c� alfel�
- Și care e Marinuș ?
- Nu- ți spun !
- Hai Marinic� drag�
- Nu !
- Hai c� nu �ți mai fac cafeua dimineaț�
- Nu e nimic ! O s� m� las! Și așa nu ai zis tu c� nu am voie. C� nu-mi face bine ?
- Ei așa una acolo� și doctorul a zis�
- Da știu deviza doctorilor ! M�n�nc� tot ce nu �ți face r�u, bea tot ce cuprinde, dar cu ligurița, și o scuturi bine �nainte�
- Ei și tu �Asta arat� c�t de grijulii sunt doctorii cu voi�
Deschid Tv , mai mult s� scap de gura ei și totodat� s� aud și alte știri. Era pe Pro TV. Tocmai d�dea de Apocalips�.
- Nu știu dar postul �sta are ceva cu noi ! Mereu ne sperie. Cred c� sunt pe post de Bau � Bau ! Nu este zi s� nu moar� unul, s� nu intre un avion �n casa cuiva , s� nu cad� o mașin� �ntr-o groapa din asfalt, s� nu omoare una pe unul�. Ce mai sunt ceva de speriat�S-au molipsit și ei de la sectele Mondiale. Numai �ia umbl� cu aceste știri palpitante. Cred c� sunt �n leg�tur� cu Biserica. Ca s� se sperie oamenii și s�-I fac� s� mai treac� și pe la biseric�,ca s� se roage, așa cel puțin cred ei. C� parc� bolovanul �la , ne-ar auzi rugile. Sau ei ar tr�i mai mult dup� Apocalips�.
- Ia taci s� ascult �
� Astronomii ru�i sunt de p�rere c� asteroidul Apophis va intra �n coliziune cu P�m�ntul pe 13 aprilie 2036, de�i al�i oameni de �tiin�� consider� c� probabilitatea ca aceast� ciocnire s� se petreac� este destul de mic�.
"Apophis se va apropia de Terra la o distan�� de 37.000-38.000 de km �n aprilie 2019, dar o coliziune cu planeta noastr� ar putea avea loc pe 13 aprilie 2036", a declarat profesorul Leonid Sokolov, de la Universitatea Sankt Petersburg.

Al�i cercet�tori �ns�, sus�in c� posibilitatea unei coliziuni este extrem de mic�, �ntruc�t asteroidul se va dezintegra �n p�r�i mai mici �i ar putea avea loc mici coliziuni �n urm�torii ani.

"Sarcina noastr� este s� lu�m �n calcul diverse alternative �i s� dezvolt�m scenarii �i planuri de ac�iune �n func�ie de rezultatul urm�toarelor observa�ii f�cute asupra asteroidul Apophis", a declarat Sokolov,

Asteroidul, care a fost descoperit �n 2004, este considerat cea mai mare amenin�are la adresa planetei noastre, de�i astronomii NASA au dezmin�it o posibil� catastrof� provocat� de asteroid �n 2036. Imediat dup� descoperirea sa �ns�, NASA a calculat c� energia pe care asteroidul al elibera-o �n cazul unei ciocniri cu P�m�ntul ar reprezenta echivalentul a 1.480 megatone de TNT.

Apophis are un diametru de 270 de metri, iar potrivit estim�rilor oamenilor de �tiin��, zona de impact a acestuia va echivala suprafa�a unei ��ri europene de dimensiune medie�.
- Ce Nina , te-a cuprins și pe tine grija Apocalipsei?
- Mai r�u e de mine . Dar Tu ? Tu ai viaț� nelimitat� c�t te țin bateriile�Sau c�t m� țin pe mine nervii și nu te �nchid acu�
- Nu ai tu inima aia �
- Ba cred c� am ! Asta cred c� e singura care mi-a mai r�mas, așa bun� rea cum �i. Mie nu �mi este fric� de moarte. Doar nu o s� mor de mai multe ori. Așa c� �
- Ssst ! Stai s� v�d ce d� mai departe.
� Patriarhia Rom�n� și-a manifestat nemulțumirea c� obiectele de cult se fac și de alții și nu de oamenii lor�
- Poi Nu ? Li e fric� c� o s� s�r�ciasc�. S� nu care cumva s� se �mbog�țeasc� altul mai mult dec�t ei. Dar la urma urmei� poate au și ei nițeluș dreptate. Poi le i-a p�inea de la gur�. Dac� nu fac ei astea �Doar sunt �n tem�dac� cruciulițele nu sunt omologate de biseric� � nu mai au nici o putere t�m�duitoare sau vindec�toare, mai știi ?
- Nina gata ! Pauza s-a terminat ! Capul la fund !
- Adic�?
- Adic� la nani !
- Poi și ce treab� are capul�?
- Ei era un banc mai vechi cu raiul și iadul și condițiile de acolo.
- Spunemi-l și mie , miorl�i Nina.
- Nu , c� nu cred c� o s�-ți plac�. E cam �porcos�
- Hai c� mie �mi plac de toate�
- Heiii ! cu tine nu o mai scoate omul la cap�t�
- Cic� era un om care a nimerit dup� ce a murit, �n Iad. C� �n Rai nu mai aveau locuri pentru el.
- Dar ce e �la Rai și Iad?
- Nina, parc� ești copil uneori.
- Raiul e acel loc iluzoriu de care tragem noi toți n�dejdie, c� ar fi cel mai bun loc dup� moarte. Așa cum ne prostesc și sfințiile sale. C� acolo totul e alfel. C� e cel mai pitoresc loc. Acolo cic� curg r�uri de miere și lapte dulce. Și se duc numai oamenii care au fost buni pe lumea asta. Iar Iadul este acel loc oribil , �ntunecat cu foc, �n care toți oamenii care au greșit sau au p�c�tuit pe lumea asta, se duc acolo, ca s� fie pedepsiți �n continuare.
- Așa bun ! Și ?
- Poi și� uite c� mai �ntrerupt și am uitat unde am r�mas�
- A murit un om și s-a dus �n Iad�
- Așa , a murit. C� dac� nu murea nu se mai ducea nic�ieri. R�m�nea s� sufere in acest Iad de pe P�m�nt.
Așa cum spuneam , acel om era și cam pretențios. �n timp ce cutreiera iadul, i se �nf�țișa mereu locuri de chinuri și cazne care mai de care mai rele.- Era s� zic mai tr�snite . Prima dat�, se oprește cu �nsoțitorul , un drac, la un cazan cu ap� fierbinte. � Nu! face omul , mai departe!� Merg ei mai departe, c�nd d� de un cazan cu smoal� sub care ardea un foc. � Nu! face el , mai departe � Mai merg ei și ajung la un cazan cu rahat, �n care st�teau laolalt� mai mulți oameni. Unii mai și fumau. � Aici e de mine , zise omul c�nd v�zu ce condiții aveau �ia. R�m�ne așa. Se urc� omul nostru �n cazan, �i d� și lui o țigar�. C�nd dup� o vreme, se auzi comanda : � Gata! Pauza s-a terminat ! Capul la fund !
- Ai �nțeles acu cum st� treaba? De aici rezult� c� nici prea multe mofturi dac� faci nu rezolvi mare lucru.
- Pe mine m-a l�sat rece bancu t�u .
- Normal c� da �hai la culcare� și � așa � clic ! Asta ca s� nu-ți mai vin� vreo idee.
- Noapte bun� Nina ! �.

Doarme Nina...... Hmmm..... Pacat.....Saraca.....

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Dimineaț� m� trezesc destul de devreme ca de obicei. Se luminase de ziu�. Guguștiucii mei �ncepur� serenadele binecunoscute și zilnice. M� uit pe furiș la Nina mea. �dormea �! Oare ce o s�-mi fac� pentru ce i-am f�cut asear�? M� dau jos din pat. M� duc apoi la buc�t�rie. �mi propun s�-mi fac singur cafeaua de dimineaț�, nu de alta dar cred c� dup� ce aș �trezio� pe Nina , nu o s� mai am zi bun� cu ea. Și nici cafea nu mi-ar mai fi f�cut. Dup� ce �mi savurez cafeaua, �mi aduc aminte c� nu este nimic prin frigider. Și c� trebuie s� mai fac și piața. Vorba vine � fac piața ! Piața e f�cut� de mult ! �mi trecu prima dat� prin cap s� o �trezesc � pe Nina și s� o trimit pe ea s� fac� piața . Dar m� r�zg�ndii. Cred c� aș fi postit �n ziua asta. M� �mbrac și o pornesc c�tre poart�. La jum�tatea drumului c�tre poart� �mi aduc aminte de ceva. M� �ntorc speriat s� v�d ce face vecinul. M� apropii de gard cu fereal�, și urc�ndu-m� pe butucul de l�ng� gard, m� uit totodat� și curios peste gard �n curtea vecinului. C�nd, țipenie ! Nu mai era nimeni jos. L-o fi trimis Nina mea la culcare, sau s-a dus singur? Ușurat , m� �ndrept iar c�tre poart�. O deschid și dau s� ies. C�nd l�ng� poart� , cine credeți c� era.? - Vecinul !
- Ce faci vecine , ai plecat cu noaptea �n cap?
- Da , m� duc la piaț� ! zic eu pref�c�ndu-m� c� nu știam nimic de ce p�țise �n ajun.
- Aha ! Ți s-au terminat proviziile?
- Aha !
Și f�r� s� mai �ntreb nimic, o tai repede mai departe. Vecinul r�mase �n continuare prostit l�ng� poarta mea.
� Nu , c� �sta m� enerveaz� tare. O s�-I spun Ninei , s�-l culce afar� �n strad� � Ajung �n piaț� . Ca la piaț�. Fiecare țipa c�t �l ținea gura și bojocii. M� duc la o precupeaț� și dau s� iau niște roșii. Amabil� imi pune �n tas cam 2 Kg. printre ele apuc s� v�d c� era și una strivit�.
- Nu �mi pune și aia, c� e stricat�.
- Dar ce are ? las� c� merge la bullion.
- Nu fac bullion !
- Atunci faci sup� , ciorb� , ceva�
- Nu fac nici sup� și nici ciorb�.
- Da ce ?
- Compot !
Și f�r� s� mai aștept r�spunsul ei, �i r�storn sacoșa cu roșii �napoi �n lad�. Apoi dispar repede la alta. A trebuit s� ocolesc toat� piața ca s� scap de gura ei. C� parc� se transformase �n vulcan. �n fine ochesc un alt loc care mi se p�ruse c� sunt mai de doamne ajut�. M� hot�r�sc și cump�r și niște cartofi. Apoi m� opresc și la o alimentar� ca s� iau și ceva cop�nele. Ies și �n drum mai i-au și niște zarzavaturi. M� �ntorc victorios acas�. Mai mult eram curios s� v�d dac� vecinul era tot acolo. La un colț m� uit la mine la strad� și �l v�d. Parc� crescuse acolo. Nu se mișcase din loc. � Ce ar fi !� �mi trece ceva prin cap. Hai s�-I joc un renghi vecinului. Aveam la mine teleportorul lui Kurt. Cred c� uitase de el. Sau poate uitasem eu cu bun� științ� s� il mai �napoiez.. �l activez și m� trezesc �n curte. M� și amuzam �n g�nd , ce faț� o s� fac� vecinul c�nd o s� vad� c� eu sunt �n cas�. �Nu are dec�t s� stea și p�n� disear� l�ng� gard� zic �n g�nd. M� duc cu captura �n buc�t�rie. C�nd s� intru �n buc�t�rie , era s� scap sacoșele cu cump�r�turi din m�n�. Nina mea stand picior peste picior cu un aer de indiferenț�, uit�ndu-se la perete, f�r� s� se uite la mine m� și atac�:
- Ai venit? Vai ce harnic ai fost !
- Poi dormeai�. Și c�nd veneam � cum ai f�cut? C�nd te-ai trezit?
- Cred c� ai uitat cu cine stai �nc� de vorb�. Ce credeai c� dac� m� oprești, sitemul meu de veghe � doarme ? Mai am și baterii , sau ai uitat? Pentru c� ai f�cut piața te iert. Dar data viitoare s� m� anunți din timp. Dac� nu m� țineau bateriile?
- Ei și tu at�ta pagub�.
- Ce ai zis ?
Și �nainte ca eu s� m� feresc , azv�rli cu un ibric �n direcția mea.
- Nu cu �la c� e de la mama�apuc eu s� mai reproșez.
- De la mama? las� c� vezi tu, zise ea apuc�nd alt� tigaie, și vr�nd s� o transforme �n proiectil. Apuc s� m� feresc și o tai afar�. Dar Nina nu se l�s� mai apel� la o uiltim� tentativ�, azv�rlind dup� mine și cu o oal�. Cum oala nu �și atinse ținta, c�zu cu zgomot pe niște pietre �n curte. Zgomotul �i atrase atenția vecinului, care se agit� �nt�i la poart�.
- Ce se �nt�mpl� femeie ? zise el , c� știa sigur c� nu eram acas�. M� fac c� nu aud. Vecinul se duce �n curte și iar se transform� �n pas�re.
- Da ce faci vecine ? C�nd ai venit ? Și pe unde ai intrat? M� �ntreab� el. pe c�nd �ncepusem s� fac 100 de m �n 8 secunde din cauza Ninei.
V�z�nd c� Nina m� fug�rea prin curte �narmat� cu o alt� cratiț�, acesta țip� la Nina.
- Da las�-l f�. Ce ai cu el. El ți-a f�cut piața și tu așa �l r�spl�tești?
Mare greșeal� . Nina m� las� pe mine, și v�z�ndu-l pe vecin iar �n copac, arunc� cratița , cu toat� puterea cu care era ea �n stare. Aceasta ateriz� �n capul vecinului. Impactul �l f�cu pe vecin s� cad� jos.
- Așa �ți trebuie!
- Da ce faci drag�, m� lași f�r� vesel�. Eu �n ce mai fac m�ncare ?
- Te duci la vecinul și m�n�nci azi !
- M� �ndoiesc c� va mai m�nca ceva �Cred c� l-ai omor�t . Uite nici nu mai mișc�, zic eu c�ț�r�ndu-m� la r�ndul meu pe gard și uit�ndu-m� la vecin �n curte.
- Las�-l c� nu are nimic! Sau poate vrei s� �i ții companie ?
M� duc sup�rat �n buc�t�rie. I-au o oal�, pun ap� �n ea , și o pun la foc.
- Ce m�ncare vrei s� faci ? m� �ntreab� ea din prag.
- Nu știu ce -o ieși !
Nina veni ușurel și se așez� pe un alt scaun, uit�ndu-se la mine pe furiș. Acu era r�ndul meu s� m� fac c� plou�.
- Haide Marinuși , nu știi de glum�?
- Glum�? Dac� nu se b�ga vecinul , eram eu acu pe jos, cu un cucui.
- Ei și tu ! Doar ști c� m� pricep s�-ți accord primul ajutor , gur� la gur�.
- Da știu! Dup� ce m� omorai �
- Cum s� te omor Marinuș drag� ? Eram sup�rat� c� m-ai oprit asear�. C� m-ai scos din priz�
- Promit c� o s�-ți cer permisiunea, � deși �
- Deși , Ce ?
- Ce rost ar mai avea ? C� aș ști r�spunsul. De abia aștept s� vin� Zeno , c� nu m� mai �nțeleg cu tine. S� �ți fac� ceva. S� te repare sau s� te regleze�Așa �mi trebuie ! Robot am vrut , robot am g�sit ! , zic eu dezn�d�jduit. Mai vor Tod ca s� ne fac� roboți. Asta ar mai lipsi! �mi �nchipui ce viaț� grea ar avea toți b�rbații�Cred c� ați r�m�ne singure. Ca Amazoanele din jungl�
- Hai , nu te mai bosumfla at�t ! Mi-a trecut ! hai c� termin eu m�ncarea . Ce m�ncare vrei ?
- Poi directiva unu�ai tot ce �ți trebuie, zic eu repede , ca nu cumva s� se r�zg�ndeasc�, și o tai la sezlongul meu, fericit c� sc�pasem așa de ieftin. Cel puțin deocamdat�. C�nd o fi gata m�ncarea , cine știe ce oi mai p�ții. C� Nina asta e schimb�toare ca o furtun�.

Depinde ce a cumparat Marin de lapiata....Daca cumva l-a pacalit lele Floare si i-a dat bonus la trei kile de rosii, o mana de matraguna/belladona si i-a zis ca sunt afine....Tzeapa cu tarta de afine, Marin viseaza el frumos la noapte......

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

S� ști c� atunci c�nd fac piața o fac cu simț de r�spundere. Știu ce cump�r. Nu m� p�c�lesc �ia sau �lea așa de ușor. La fel și madama me, care pentru 2 kile de roșii e �n stare s� se plimbe 2 ore prin piaț�. De asta nici nu fac piața cu ea.

De la: GRINGOS, la data 2012-08-25 08:29:34S� ști c� atunci c�nd fac piața o fac cu simț de r�spundere. Știu ce cump�r. Nu m� p�c�lesc �ia sau �lea așa de ușor. La fel și madama me, care pentru 2 kile de roșii e �n stare s� se plimbe 2 ore prin piaț�. De asta nici nu fac piața cu ea.

Lasa, asa si era tati, Dumnezeu sa il ierte....Dar aveam mereu ce era mai bun....
Bucurati-va pana gasiti produse naturale in piata, ca depune monopol supermarcheetul peste tot si toate, nu mai traieste nici producatorul gospodar dar nici consumatorul nu stie de ce pe acelasi kil de rosii plateste dublu.....

Gringos ....am desenat ceva pe la Nina....Imi permiti sa postez aci in casa ta, sau mai bine il las munca curata si postez pe casa mea....cea cu Nina e in greva? Sa nu stric munca ta....

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Unde ai desenat ?

De la: GRINGOS, la data 2012-08-25 11:10:36Unde ai desenat ?

Apoi nici in Corel, nici in DAO sau CAO .....doar asa, mai modest, mai rudimentar, pe A4....

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Gringos.... Ingrid m-a semnalat putin ca am deschis un topic dedicat Ninei....Sper sa nu te superi....Uite despre ce este vorba....
www.9am.ro/comunitate/forum/view_topic/27662/Nina-e-in-greva.html

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Ascultam glasul p�s�rilor. Cei doi guguștiuci , sau poate alții, fredonau cele c�teva silabe. Era și cald. Soarele ap�rea și disp�rea dans�nd pe fața mea , �n ritmul frunzelor leg�nate de v�nt. Eram gata s� ațipesc . Dar glasul Ninei, m� readuse la realitate:
- Gata masa !
- Da ? Chiar �ncepuse s� mi se fac� foame. Dup� sportul de azi �
- Las� c� �ți prinde bine nițic� mișcare ! Cred c� ar trebui s� te fug�resc mai des și zilnic. C� apoi te �ngrași.
- Las� c� am 75�Vrei s� mi se ridice tensiunea ?
- Care aproape 80. Mai pr�cis 79, 99 Kg. Nu mori !
- Ei și tu ! Vezi c� e defect c�ntarul �la.
- Nu e ! M-am c�nt�rit eu și am aceeași greutate de s�pt�m�na trecut�.
- Bine dar tu � la tine nu e cazul. Tu ai aceeași greutate. E constant�.
- Tocmai de aia, c�ntarul e bun!
- M� rog, hai d�-mi s� m�n�nc ceva .
- S� m�n�nci puțin și f�r� p�ine mult�.
- F�r� p�ine ? Oh ! Boy ! C�nd eram mic mama și tata m� b�tea mereu la cap ca s� m�n�nc cu p�ine. Și cu toate astea la 25 de ani aveam numai 58 dezbr�cat�Iar fic�mea avea 3,500 la naștere. Numai eu nu �ndeplinisem cincinalul�
- Ei asta a fost atunci. Acu ai recuperat. Și ești �n pericol s� dai �n obezitate.
- Eu și obozitate. Cred c� nici la 100 de ani nu am s� am mai mult de 75. Asta dac� nu m� voi �ntoarce la greutatea din copil�rie. Știi ce am descoperit Nina ?
- Ce ?
- C� undeva , de la o anumit� v�rst�, timpul �ncepe s� se de-a �napoi. Observ c� evenimentele mele istorice �ncep s� se repete dar �n ordine �nvers�. De aici rezult� c� te apropii constant și de primul eveniment. Adic� moartea ! V�d c� la mine se verific� acest lucru. Nu știu la alții? Poate o fi numai o p�rere sau o coincidenț� sau poate o � asta cum �i zice �premoniție, sau asta cu� trecerea pe sub scar�
- Ghinioane ?
- Nu asta� cum �i zice ?...c�nd �ți pui asta �n g�nd�a autosugestie ! M� rog .
- Nu trebuie s� te g�ndești , și �
- Da , și totul se va adeveri�odat�. Cum a f�cut și mama. Avea presimțire și știa c� v-a muri.
- Prosti!
- E bun� m�ncarea ?
- Dar c�nd nu a fost bun� m�ncarea f�cut� de tine? Oricum e mult mai bun� de c�t dac� o f�ceam poate eu.
- Adic� ce vrei s� spui? C� nu �ți fac m�ncare bun� ?
- Ba da ! E bun� ! Dar ști bancul �la : Nu e ca la mama acas�
- Cum e bancul �la ?
- Bine ți-l spun , dar promiți c� nu te superi.
- Dac� o s�-mi permit� circuitele�s� nu m� sup�r�.Bine zi-l !
- Cic� un om s-a �nsurat cam t�rzior. Și asta c� m�sa lui murise destul de �n v�rst�. El �și petrecuse vaița numai cu ea. Ea �i f�cea m�ncare , ea �l sp�la. Dup� ce r�m�ne singur, omul nostru �și i-a inima �n dinți și se �nsoar�. Azi așa , m�ine așa, era el mulțumit și nu prea. Nevasta observase c� nu prea era el mulțumit . Și �ntr-o zi �l �ntreab�:
� Spunem și mie barbate, de ce ești nemulțumit� El la �nceput a t�g�duit. Nu voia s� o supere, pentru faptul c� nu-I pl�cea m�ncarea f�cut� de ea.. Dar la insistențele ei, �și calc� pe inimn� și �i spune:
� Faci m�ncarea bun� , nimic de zis, dar � dar nu e ca la mama acas�.
- Dar cum f�cea mama ta m�ncarea ?
- Nu știu dar era alfel. Nu este ca a ta !
�n fine mai trec c�teva zile. �ntr-o zi apuc�ndu-se s� fac� niște fasole cu sl�nin�, se i-a cu alt� treab� și afum� m�ncarea. Speriat� a schimbat ea cratița , dar degeaba se cunoștea. Ei, ar fi aruncat ea m�ncarea , dar nu mai avea timp s� mai fac� alta. Trebuia s� vin� b�rbatu-su. Las� m�ncarea așa. �nainte de a veni b�rbatu-su las� ușa larg deschis� , ca s� aib� timp s� o ștearg�, la g�ndul c� ce o s�-I fac� b�rbatu-su. Și așa nu-I pl�cea lui cum g�tea, dar acu �
Cum vine b�rbatu-su o și �ntreab�: � gata m�ncarea c� mi o foame de lup. � Gata b�rb�țele , zice ea, cu g�ndul s�-l mai �nveseleasc�. �i pune m�ncarea �n faț�. Mare i-a fost surpriza, c�nd b�rbatul ei gust�nd din m�ncare, exclam�: � Ei așa mai merge. Acum mai vii de acas� . Acum ai f�cut m�ncarea ca la mama acasã…”
- Aha ! Deci pe ocolite faci aluzie la nepriceperea mea�
- O ! Ai spus c� nu te superi . Doar tu nu ai afumat m�ncarea ! Ai spus c� circuitele tale o s� priceap�
- Nu cred c� le pot face s� priceap�. Uite i-a și felul doi.
Dup� ce gust , m� uit la Nina.
- Ei acum ai f�cut și tu m�ncarea ca la mama acas�
- Nu eu sunt de vin�. Aragazul t�u. Cred c� se termin� butelia. De aia am dat mai tare flac�ra , c� m� apuca seara. Și cred c� de aia.
Dup� ce termin m� ridic , f�r� s� mai spun nimic.
- Ei ți-a pl�cut? Nu se l�s� Nina.
- Da e bun�. E destul de reușit�. Mai trebuia nițeluși niște sare , dar e bun�. E bine c� a alunecat pe g�t...Poți s� pui de o cafea �
M� retrag la m�suța mea de afar�, �n așteptarea cafeluței.
- Poi de ce cafeluței, și nu cafelei? O spui așa ca s� �mi faci pl�cere cumva?
- Nu ! A uitasem c� Zeno te-a mai și �nv�țat s� �mi citești și g�ndurile. Mare greșeal�, de parc� nu �mi era de ajuns și așa cum erai la �nceput.

De la: GRINGOS, la data 2012-08-25 13:02:17
Ascultam glasul p�s�rilor. Cei doi guguștiuci , sau poate alții, fredonau cele c�teva silabe. Era și cald. Soarele ap�rea și disp�rea dans�nd pe fața mea , �n ritmul frunzelor leg�nate de v�nt. Eram gata s� ațipesc . Dar glasul Ninei, m� readuse la realitate:
- Gata masa !
- Da ? Chiar �ncepuse s� mi se fac� foame. Dup� sportul de azi �
- Las� c� �ți prinde bine nițic� mișcare ! Cred c� ar trebui s� te fug�resc mai des și zilnic. C� apoi te �ngrași.
- Las� c� am 75�Vrei s� mi se ridice tensiunea ?
- Care aproape 80. Mai pr�cis 79, 99 Kg. Nu mori !
- Ei și tu ! Vezi c� e defect c�ntarul �la.
- Nu e ! M-am c�nt�rit eu și am aceeași greutate de s�pt�m�na trecut�.
- Bine dar tu � la tine nu e cazul. Tu ai aceeași greutate. E constant�.
- Tocmai de aia, c�ntarul e bun!
- M� rog, hai d�-mi s� m�n�nc ceva .
- S� m�n�nci puțin și f�r� p�ine mult�.
- F�r� p�ine ? Oh ! Boy ! C�nd eram mic mama și tata m� b�tea mereu la cap ca s� m�n�nc cu p�ine. Și cu toate astea la 25 de ani aveam numai 58 dezbr�cat�Iar fic�mea avea 3,500 la naștere. Numai eu nu �ndeplinisem cincinalul�
- Ei asta a fost atunci. Acu ai recuperat. Și ești �n pericol s� dai �n obezitate.
- Eu și obozitate. Cred c� nici la 100 de ani nu am s� am mai mult de 75. Asta dac� nu m� voi �ntoarce la greutatea din copil�rie. Știi ce am descoperit Nina ?
- Ce ?
- C� undeva , de la o anumit� v�rst�, timpul �ncepe s� se de-a �napoi. Observ c� evenimentele mele istorice �ncep s� se repete dar �n ordine �nvers�. De aici rezult� c� te apropii constant și de primul eveniment. Adic� moartea ! V�d c� la mine se verific� acest lucru. Nu știu la alții? Poate o fi numai o p�rere sau o coincidenț� sau poate o � asta cum �i zice �premoniție, sau asta cu� trecerea pe sub scar�
- Ghinioane ?
- Nu asta� cum �i zice ?...c�nd �ți pui asta �n g�nd�a autosugestie ! M� rog .
- Nu trebuie s� te g�ndești , și �
- Da , și totul se va adeveri�odat�. Cum a f�cut și mama. Avea presimțire și știa c� v-a muri.
- Prosti!
- E bun� m�ncarea ?
- Dar c�nd nu a fost bun� m�ncarea f�cut� de tine? Oricum e mult mai bun� de c�t dac� o f�ceam poate eu.
- Adic� ce vrei s� spui? C� nu �ți fac m�ncare bun� ?
- Ba da ! E bun� ! Dar ști bancul �la : Nu e ca la mama acas�
- Cum e bancul �la ?
- Bine ți-l spun , dar promiți c� nu te superi.
- Dac� o s�-mi permit� circuitele�s� nu m� sup�r�.Bine zi-l !
- Cic� un om s-a �nsurat cam t�rzior. Și asta c� m�sa lui murise destul de �n v�rst�. El �și petrecuse vaița numai cu ea. Ea �i f�cea m�ncare , ea �l sp�la. Dup� ce r�m�ne singur, omul nostru �și i-a inima �n dinți și se �nsoar�. Azi așa , m�ine așa, era el mulțumit și nu prea. Nevasta observase c� nu prea era el mulțumit . Și �ntr-o zi �l �ntreab�:
� Spunem și mie barbate, de ce ești nemulțumit� El la �nceput a t�g�duit. Nu voia s� o supere, pentru faptul c� nu-I pl�cea m�ncarea f�cut� de ea.. Dar la insistențele ei, �și calc� pe inimn� și �i spune:
� Faci m�ncarea bun� , nimic de zis, dar � dar nu e ca la mama acas�.
- Dar cum f�cea mama ta m�ncarea ?
- Nu știu dar era alfel. Nu este ca a ta !
�n fine mai trec c�teva zile. �ntr-o zi apuc�ndu-se s� fac� niște fasole cu sl�nin�, se i-a cu alt� treab� și afum� m�ncarea. Speriat� a schimbat ea cratița , dar degeaba se cunoștea. Ei, ar fi aruncat ea m�ncarea , dar nu mai avea timp s� mai fac� alta. Trebuia s� vin� b�rbatu-su. Las� m�ncarea așa. �nainte de a veni b�rbatu-su las� ușa larg deschis� , ca s� aib� timp s� o ștearg�, la g�ndul c� ce o s�-I fac� b�rbatu-su. Și așa nu-I pl�cea lui cum g�tea, dar acu �
Cum vine b�rbatu-su o și �ntreab�: � gata m�ncarea c� mi o foame de lup. � Gata b�rb�țele , zice ea, cu g�ndul s�-l mai �nveseleasc�. �i pune m�ncarea �n faț�. Mare i-a fost surpriza, c�nd b�rbatul ei gust�nd din m�ncare, exclam�: � Ei așa mai merge. Acum mai vii de acas� . Acum ai f�cut m�ncarea ca la mama acasã…”
- Aha ! Deci pe ocolite faci aluzie la nepriceperea mea�
- O ! Ai spus c� nu te superi . Doar tu nu ai afumat m�ncarea ! Ai spus c� circuitele tale o s� priceap�
- Nu cred c� le pot face s� priceap�. Uite i-a și felul doi.
Dup� ce gust , m� uit la Nina.
- Ei acum ai f�cut și tu m�ncarea ca la mama acas�
- Nu eu sunt de vin�. Aragazul t�u. Cred c� se termin� butelia. De aia am dat mai tare flac�ra , c� m� apuca seara. Și cred c� de aia.
Dup� ce termin m� ridic , f�r� s� mai spun nimic.
- Ei ți-a pl�cut? Nu se l�s� Nina.
- Da e bun�. E destul de reușit�. Mai trebuia nițeluși niște sare , dar e bun�. E bine c� a alunecat pe g�t...Poți s� pui de o cafea �
M� retrag la m�suța mea de afar�, �n așteptarea cafeluței.
- Poi de ce cafeluței, și nu cafelei? O spui așa ca s� �mi faci pl�cere cumva?
- Nu ! A uitasem c� Zeno te-a mai și �nv�țat s� �mi citești și g�ndurile. Mare greșeal�, de parc� nu �mi era de ajuns și așa cum erai la �nceput.

Zeno ...... de ce o creease totusi pe Nina? Sa aiba grija de Marin.... hmmm....Deci ca sa ii anticipeze miscarile, trebuia sa aiba acces la gandurile lui...Am inteles....

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

MISTERUL ROBOȚILOR

PARTEA A V-A

M� uit la Nina și nu știu dac� s� r�d sau s� fiu serios. Nu �nțelegeam la ce f�cea apropouri. Faptul c� m� trezisem gol, m� f�cea s�-mi treac� tot felul de g�nduri prin cap, care mai de care.
-Cum ai dormit?
-Puteai s� m� trezești, ca s� m� �mbrac, dac� r�ceam ?
-Am crezut c� p�tura e super suficient�.
Morm�ii ceva .
-Uite cafeaua e gata!
�n timp ce sorbeam cafeaua o �ntreb pe Nina:
-Nina , chiar am fost pe planeta aia , sau am visat?
-Ai fost! Și ai fost trimis �napoi aici. Nu aici voiai sa ajungi?
-Ba da ! dar unele lucruri nu mi le mai amintesc. De ce sunt gol?
-Ai fost teleportat de cei de pe Zirda.
-Și apoi?
-Apoi ai dormit grație pastilelor lui Kurt , cred ...
-Iar pastile ... și iar pastile ..m-am s�turat de at�tea pastile. M-am s�turat de ele. Nu mai suport. Dimineaț� pastile , la pr�nz pastile, seara pastile...
-Uite �nc� o pastil� ca s� te calmezi...
-Nina și tu ?
-E bun� cafeaua?
-Ce ți-au f�cut și ție , c� ultima dat� nu m� mai puteam �nțelege de loc cu tine?
-Nimic , s-a rezolvat. Era datorit� lui Zeno... M� programase ca fiind femeia ta . Și ...
-Și te-a reparat?
-Da !
-Cum m� mai cheam� pe mine?
-Domnul Marin , Marian , Marinuș, Marinel...și Marineee!... Asta c�nd m� superi!
-C�nd te sup�r? Dar c�nd te-am sup�rat eu ? Precis a uitat s� mai fac� ceva la programare.
Dup� ce �mi beau cafeaua m� �ntind �n șeslong, de �mi p�r�ir� toate �ncheiturile.
-Ar trebui s� mai faci nițel sport. Ai �ncheiturile atrofiate.
-Și ce �mi recomanzi? S� joc șah, s� arunc cu privirea ....?
-C�nd dormeai, am ascultat la știri internaționale la TV, despre apropierea Conferința Internațional� Global� despre Pace. Se ține poimine. Peste dou� zile. La New York.
-Și ...? Cu ce m� �nc�lzește? Nu m� mai �ntereseaz�. Nu e prima dat� c�nd aud despre acest cuv�nt � PACE ! Este ceva despre care se vorbește foarte mult , dar lipsește cu des�v�rșire . Cu c�t se vorbește mai mult de pace , cu at�t lumea se �narmeaz� tot mai mult. S� nu care cumva s� r�m�ie alții mai prejos. Nu știu dac� omenirea v-a mai apuca aceea zi vreodat�. C�nd o s� fie pace cel puțin o mie de ani. Și asta p�n� s-ar schimba or�nduirea.
- Ești un pesimist incorigibil, domn Marin.
- Poi ce nu e așa ? Nu am dreptate? Ai v�zut cu ochii t�i cum ne-au atacat atunci �ia f�r� motiv. Noroc de armele tale sofisticate , drept care trebuie s�-ți mulțumesc, c� alfel eram acu �n cea mai oribil� �nchisoare din ad�ncuri.
- Și noroc și de Kurt.
- Apropo de Kurt. Unde e ? El de ce nu a venit? Parc� �mi amintesc c� trebuia s� apar� imediat dup� mine . S-o fi defectat raza aia a lor? S-au s-a �mpr�știat pe undeva ? Sau a nimerit pe alt� planet�? Sau poate umbl� aiurea și gol pușc� pe la una din stațiunile de nudiști de pe la noi, sau din lume...
-Ești gelos?
-Poi ... Nu ! dar ... �mi f�ceam griji pentru el... dac� �l atac� iar o femeie...C� de aia de atunci, am v�zut c� a dat � divorț� A p�r�sit-o! Și la urma urmei ... Am fost la mare și nici nu am intrat m�car �n mare...De fapt am intrat ... da cu nava...
-Dac� nu-și b�gau �ia coada, poate f�cea-ți și tu o baie.
-Dar v�d c� absența lui Kurt nu te prea neliniștește. Ori ști ceva și nu vrei s�-mi spui. Poi ... dar s� nu m� spune-ți ... Creatorule... adic� Domn Marin. Marinuș...
-Hai zi ! Nu te spun!
-Poi am �ncercat s�-ți spun c� peste dou� zile o s� aib� loc conferința extraordinar�...
-Da știu de pace....zic eu d�nd s� iau ceșca ca s� mai sorb o gur� de cafea. Dar uitasem c� se terminase.
- �ți mai aduc una... imediat, Marinic�..., zice ea disp�r�nd �n buc�t�rie.
� Ce amabil� s-a f�cut dintr-o dat�, Nina mea ! Poate prea amabil�. Dar oricum e mai bine așa dec�t cum era geloas� atunci pe mine�.
-Poftim Marinic� drag�.... S� m� ierți c� am fost prea aspr� cu tine acolo la ei. Dar cred c� nu-mi f�cea bine aerul...
-Aerul ...?
Totuși ceva se petrecea cu Nina mea. Dar �nc� nu �mi d�deam seama ce anume. Parc� era prea vesel� și bine dispus�... Ce s-o fi �nt�mplat?
Dup� ce �mi termina și a doua ceașc� de cafea , m� retrag la TV. Voiam s� ascult ce se mai d�dea pe acolo. C�nd tocmai la Pro-TV, se d�dea niște știri precum c� oamenii s�raci și mai ales de la țar� , f�ceau �nconjorul bisericii de trei ori, c� ziceau ei Domnul o s� le asculte rug�mințile și o s� le �ndeplineasc� o dorinț�. �Ce oameni ?C�t pot fi de plafonați? Chiar cred �n toate minunile! Și eu aș vrea s� mi se �ndeplineasc� o dorinț�...�
-Care Creatorule ?, zise Nina b�g�ndu-se repede �n pat cu mine.
-Ce faci Nina ? cred c� ai greșit patul, adic� locul. De c�nd dormi tu cu mine �n pat.? Și mai ales de c�nd dormi tu. Locul t�u e la buc�t�rie....
-Str�ngem� �n brațe.... Mie frig....
-Brațe .... Frig... Cred c� �ți fileaz� o lamp�...�ți este și frig acu ? Nu c� mi-am g�sit beleaua cu tine. Nu mai poate omul nici s� mai doarm�. Doar nu crezi c�... eu ....adic� tu ... adic� vreau s� spun ... noi ...am�ndoi aici....
Dar Nina nimic! Nu m� sl�bea o clip�. O �ntorc g�f�ind , mai bine zis �ncerc s� o �ntorc. Se f�cuse al naibii de grea. Ce i-o fi pus �știa �n ea? Reușesc �ntr-un final s� o �ntorc cu fața �n jos. Dar ea parc� ghicind ce voiam s� fac se �mpotrivea. C�utam cu m�inele disperat pe spatele ei. Ea �ntre timp �ncepuse s� chiț�ie. Cu un ultim efort reușesc s� dau de capacul de vizitare de la tabloul de bord al Nin�i. Credeam c� și pe �sta �l scoseser� �ia. �l deschid, și b�g�nd m�na �n el, ap�s butonul general.
Simt o relaxare a trupului ei dar și al meu, care se stinse �ntr-o ultim� zv�cnire, cun un oftat de p�rere de r�u.
-Ce ai f�cut ? Ce r�u ești.
Dup� aia am plecat s� m� culc �n sufragerie. Am l�sat-o așa cum se g�sea pe Nina acolo �n pat.
Dimineaț� m-am trezit iar lejer. Ce se �nt�mpl� frate cu mine? Vin noaptea marțienii? Dar aveam s� am r�spunsul c�nd dup� ce m� �mbr�cai, ieșii �n pragul casei, cu g�ndul s� ajung la buc�t�rie , s�-mi pun singur de o cafea. Dar stupoare. �n prag m� �nt�mpin� vesel� nevoie mare Nina.
-Bine dar tu ... m� opresc eu uluit. Tu parc� dormeai...
Și tu dormeai și eu... și se f�cu ziu�.
-Bine dar parc� te deconectasem? Ce ești pe cont propiu?
Cam așa ceva !Acum am și autonomie propie, chiar dac� cineva m� �nchide din grșeal�.
-Greșeal�?... Cred c� da ! Ai dreptate ! Mare greșeal� am f�cut c� te-am f�cut!
-Ce vrei calul de dar nu se caut� la dinți?
-E gata cafeaua �ntreb eu moroc�nos, simțind c� imi este și foame. Și adu și ceva de m�ncare c� �mi este o foame de lup. Și adu și coniacul din sufragerie. Am o poft� teribil� s� beau ceva .
-Mai �ncet cu b�utura c� �ți face r�u la inim�.
-Vai dar ce grijulie te-ai mai f�cut? Ast� noapte c�nd ai profitat de mine , nu te g�ndeai c� s-ar putea s� nu mai apuc dimineața?
-Nu !
-Cum adic� nu ?
-Nu trebuie s�-ți faci probleme. Ai uitat c� cei de acolo mi te-a dat �n grija mea? Eu am , de acum grij� de tine.
-Oh Boy !
Și Nina disp�ru �n cas�. Reveni cu sticla și dou� pahare pe o t�viț�.
S� nu �mi spui c� bei și tu ?
Dar ce, numai la tine te g�ndești?
-Nina ! Eu nu mai �nțeleg nimic? Ce e cu tine ? Mi te-au schimbat oare cu alt� persoan�?
Și ce, de mine nu-ți mai place ?
Ba da dar ești cam pis�loag� și cam �ndr�zneaț�. Eu nu sunt obișnuit cu așa ceva și mai ales c�nd știu c� erai robot.
Nu mai sunt robotul pe care �l știai tu. Am fost modificat� genetic. Mi s-au pus organe de om. Dar controlate de un procesor . Este ceva nou �n aceast� privinț�. Medicinal or a evoluat foarte mult. Au f�cut un fel de om robot , ca s� �nțelegi tu mai bine. Dar cu resursele și instinctele unui om.
- Adic� unei femei. Asta era ultimul lucru pe care chiar �l mai doream, zic eu pr�bușindu-m� �n șezlong.
Nu am mai spus nimic c�t am m�ncat și am b�ut cafeaua. Dar asta nu �nainte de am administra un pah�r de coniac, sub privirile r�ut�cioase și severe a Ninei.
- Ce e ? beau de bucurie c� mi-am g�sit nevast� gratis. Adic� n�past�. Adic� am vrut s� zic � c� tu � adic� eu � adic� noi�. Știi eu�.
Dar Nina se l�s� pe mine. Apoi ne rostogolir�m am�ndoi pe jos. Ea se tot gudura ca un copil, �n timp ce eu ștr�ngeam tot praful și t�r�na pe haine. Nu știu cum s-ar fi terminat episodul , dac� vecinul meu cocoțat pe gard , nu m� strig�:
- Ce faci vecine ? Ești �n perioada de miere?
- Ce miere ce vrei ? M� spionezi la mine �n curte? Cred c�
- Kurt nu te-a s�turat bine. Ce vrei de la noi?
- Poi așa, m� g�ndeam s� mai vorbim și noi de una de alta , �ca oamenii�de ca �ia știi ,politicienii�
- Nu-mi place politica și nici nu fac ! zic eu enervat. Nina se scoal� de jos și merge c�țiva pași spre vecin.
- Da ce femeiușc� ti-ai luat ? Nu e de lep�dat. De unde ai cump�rat-o?
- De pe sistemul @3#$ Yxz și constelația Orion�, zic eu la �nt�mplare. Se g�sesc și la bucat�. Și ca pies� de schimb.
Vecinul face niște ochi c�t cepele. Dar nu mai apuc� s� mai �ntrebe ceva , c� Nina , buna mea prieten� și de-acum nevast�, chiar dac� nu e cu acte �n regul�, scoase un dispozitiv și �l �ndrept� c�tre vecin. O raz� alb�struie ț�șni din m�na Ninei, �nv�luind vecinu, �ntr-o lumin� l�ptoas� alb�. Acesta luat pe nepreg�tite se pr�buși �n dosul gardului c�z�nd de pe uluce. Nina se �ntoarce triumf�toare c�tre mine.
- Ce faci , te crezi și tu Kurt? Dac� moare?
Las�l c� era mitocan , f�r� scrupule și f�r� maniere�Pune-mi și mie unul , zise ea �nt�nz�ndu-mi un pahar.
Și uite, așa ziua se transform� �n una a �ndr�gostiților. Seara veni foarte repede. Nina st�tea acu �n pat și m� privea duios.
- Ce faci?
- Hai la culcare c� m�ine avem treab� . Trebuie s� mergem cu Kurt la Conferința extraordinar�
- Cum vine și Kurt ? Dar acu unde e ?
- Nu �ți face griji apare el .Se l�s� seara, se l�s� și noaptea și implicit veni și dimineața.
Nina mi-o lu� �nainte. Se sculase de dimineaț�, și cred c� se duse la buc�tarie. �ncerc și eu s� o urmez. Nu prea �mi erau boii acas�. Ajung �ntr-un sf�rșit �n buc�t�rie.. Nina deja f�cuse cafeaua. O puse �n dou� cesti și acu m� aștepta pe mine.
- Vai ce m� doare tot corpul ! m� vait eu. Nu ai avut grij� de mine , nu m-ai �nvelit! Ce fel zici c� ai tu grij� de mine. Da de c�nd bei și tu cafea ?
- Ei m-am emancipat drag� și eu. Ce , trebuie s� m� preg�tesc de vizit� și eu.
- Care vizit�?
- Vizita noastr� la Conferinț�, ce ai uitat. Trebuie s�-mi aleg o rochie mai deosebit�. S� crape madamele de acolo de invidie�
- La Conferinț�? Nu-mi amintesc s� m� fi poftit careva. Și mai ales �.Unde ziceai c� se tine Conferința?
- Am auzit la stiri c� se tine �n America la New York.
- Nu trebuie s� iei de bune toate știrile. Poate nu știai sau ai uitat, dar New York-ul e �n America. Poi cum ajungem acolo?
- Vine Kurt și ne ia.
- A deci conspirați f�r� știrea mea! C�nd aveai de g�nd s�-mi spui?
- Acu !
Dar nu �și sf�rși bine vorba Nina, c� o lumin� albastr� și puternic� ap�ru din senin �n curtea mea, �nv�luindu-ne. Apoi dup� ce se risipi ceața, �n locul ei ap�ru o nav� � Da era TERRA � 1. Era nava prototip pe care f�cusem și eu școal�, pe Zirda! Dup� ce deschise ușa navei, ap�ru �n prag cu p�rul ciufulit Kurt. Se uit� z�mbitor la noi.
- Ei porumbeilor, cum ați petrecut luna de miere ?
- Și tu Brutus , zic eu cam bosumflat. Și pe tine te �ntereseaz� ce facem noi ,ca pe vecin?
- Ce iar v-a sup�rat ? Am eu ac de cojocul lui, zise Kurt apropiindu-se de gard.
- Las�-l c� l-a corentat Nina !
- Nina ? Nu o credeam așa de r�zboinic�.
- Ei ce știi tu ? Nina mea e a doua Xena. S-a schimbat de c�nd ai plecat tu ? Apropo tu pe unde umblii ? Și mi-a spus Nina c� mergem �n America la Nu știu ce Conferinț� Mondial� de Pace �
- Exact ! Hai sunteți gata ? C� nu avem mult timp la dispoziție !
- Da bine dar dac� pe drum �mi este foame? Nina preg�tește niște pachețele, c� nu mai vreau pastilele tale !
- Bine dar repede, c� mai avem , �. Și uit�ndu-se la un ceas br�țar� special , � exact 5 minute. Nina intr� ca o sf�rleaz� �n buc�t�rie. Apoi �ntr-un minut ieși cu sacoșa �nc�rcat�.
- Da ce rapid� ești c�nd vrei �Da ce ai luat acolo? Niște bani nu ne-ar trebui ceva � acolo�
- Am eu grij� de toate , m� linști Kurt. Gata urcațiv� �n nav� !
- Stai așa s� verific apa , gazele, lumina , senzorii, sistemul de efracție� da e �n regul� ! acum putem pleca .
�ntru �n nav� și eu. Kurt se așez� la pupitru.
- C�t timp facem p�n� la New York?
- New York? Dar nu mergem la new York.
Arunc o privire �ntreb�toare �n direcția Ninei. Aceasta ridic� din umeri.
- A , Da ! Au schimbat locul �n ultimul moment. Conferința se va tine la Washington D. C. , la Casa Alb�. Cic� ziceau , ei din motive de securitate. Vin acolo toate personalit�țile marcante din �ntreaga lume. Din toate ț�rile vine c�te un reprezentant: general , responsabili cu securitatea , președinți de state�și... chiar și Papa !
- Papa, cum vine și el ?
�mi �nchipui ce escor�t și paz� o s� fie acolo. Noi cum o s� intr�m? C� nu cred c� cu buletinul. Nici nu �l am la mine . Am uitat de el.
- Și așa nu �ți v-a folosi la nimic.
- Și atunci, cum intr�m ?
- Ai s� vezi!
Kurt �ndreptase nava c�tre vest. Spunea el c� e mai aproape.Dup� nici cinci minute traversar�-m și Rom�nia. Dup� ce traversam și toate ț�rile din vest , mai trebuia s� travers�m și Atlanticul.
- Hmmmm� face Kurt,�n fața noastr� este semnalat� o furtun� puternic�.
Trebuie s� o ocolesc, nu de alta, dar la voi pe aceast� planet�, sunt multe enigme electrice și magnetice, și nu aș vrea s� nimeresc �n ele. Mai ales c� trebuie s� ne gr�bim , c� doar suntem așteptați�
M� uitam la ceas și vedeam cu stupoare c� nava asta �ntrecea orice �nchipuire. Am traversat țara �n 5 minute, iar t�rile din vest cam �n 10 minute. Acum ne preg�team s� travers�m oceanul Atlantic. Dup� traversare, �ntr�m pe teritoriul Americii.
- Auzi Kurt nu o s� ne �ntercepteze iar ?
- Nu stai f�r� grij�. Asta este alt� nav� . Mult mai special� și rapid�. Pentru voi este o curat� bijuterie.
- Dar cum ai ajuns așa de repede de pe Zirda , la noi?
- Am combinat plecarea mea cu teleportarea. O idee de a mea. L-am convins pe Zeno, s� combine cele dou� c�mpuri și s� m�reasc� suprafața undelor. Așa c� m-am teleportat cu tot cu nav�, direct pe p�m�nt. �ți dai seama c� p�n� au prins ei de veste deja noi eram pe p�m�nt. Nu au avut timp nici s� r�sufle. Pe c�nd vorbea, se z�rea �n dep�rtare coastele Americii. Kurt dup� ce f�cu invizibil� nava, o lu� cu cea mai mare vitez� direct spre Washington D.C.( Districtul Columbia)
Deci mergem la Casa Alb�. Era pentru prima data c�nd aș vedea-o �n realitate. P�n� acu m� mulțumeam s� o admir din pozele de prin c�rți, sau internet , filme etc. Ceva mai știam eu despre ea și din c�rțile de Englez� , din care profesoara ne punea s� ne inspir�m at�t �n rom�nește c�t și �n englezește. Mare chin cu traducerea asta . Oare nu era mai bine dac� toat� lumea ar fi vorbit o singur� limb�? Am fi sc�pat de multe ! Da ! Casa Alb� , din c�te �mi mai amintesc era și a fost de-a lungul timpului , reședința președinților ai americii.
�nceput� la 13 Octombrie 1792, Casa Alb� (�n englez� The White House) este reședința oficial� și principalul loc de munc� al președintelui Statelor Unite ale Americii. Aflat� la adresa oficial� 1600 Pennsylvania Avenue NW �n Washington, D.C. Cl�direa principal� a fost construit� �n stil georgian, �ntre 1792 și 1800, din gresie vopsit� �n alb, fiind reședința șefului executivului american pentru toți președinții �ncep�nd cu John Adams. Dup� ce Thomas Jefferson s-a mutat �n Casa Alb�, �n 1801, �mpreun� cu arhitectul Benjamin Henry Latrobe, au realizat planuri de extindere a cl�dirii pentru a crea facilit�ți de stocare.
Concursul organizat pentru realizarea construcției [The] White House a fost c�știgat de un arhitect irlandez care tr�ia �n Charleston, South Carolina, James Hoban, care a r�mas �n istoria arhitecturii ca arhitectul care a proiectat Casa Alb� originar�. Acțiunea de construire a unei reședințe oficiale a executivului a fost inițiat� de primul președinte american, George Washington, care �mpreun� cu proiectantul orașului, Pierre Charles L'Enfant, au ales locul construcției.
Cl�direa oficial a primit numele de Palatul Prezidențial, sediul executivului, p�n� c�nd președintele Theodore Roosevelt a numit-o "Casa Alb�".
Intrarea nordic� a Casei Albe, seam�n� cu Casa Leinster
Construirea a �nceput cu punerea pietrei de temelie pe 13 octombrie 1792. �ntr-un jurnal p�strat de c�tre comisarul pentru construcții din Districtul Columbia scrie c� fundațiile au fost s�pate chiar de sclavi. Fundațiile au fost construite de lucr�tori sclavi. Majoritatea celorlalte lucr�ri au fost f�cute de c�tre imigranți, mulți �nc� f�r� cet�țenie. Cele mai multe dintre lucr�rile de construcție și tencuial� au fost efectuate de c�tre imigranții irlandezi și italieni. Perioada inițial� de construcție a fost de opt ani, cu un cost estimat de 232,371.83 $ USD (2,4 milioane $ USD �n 2005). Deși �nc� neterminat�, Casa Alb� a fost gata de ocupare �n 1 noiembrie 1800. C�nd a finalizat� construcția, pereții de gresie au fost acoperite cu un amestec de var și orez lipici, oferind casei o culoare familiar�.
John Adams a fost primul președinte ce și-a stabilit reședința �n Casa Alb� pe 1 noiembrie 1800. �n timpul celei de-a doua zi de ce a scris o scrisoare c�tre soția sa, Abigail, care conținea o rug�ciune pentru cas�. Adams a scris:
� Ma rog la Dumnezeu s� ofere cele mai bune binecuv�nt�ri pentru aceast� cas� și toți cei care locuiesc acum �n ea. Din fericire, doar cel mai onest și �nțelept va sta sub acest acoperiș.�
Președintele Franklin D. Roosevelt a ordonat ca binecuv�ntare lui Adams s� fie sculptat� pe șemineul din Sala de mese.
Corpul de vest, Inițial a fost folosit ca sp�l�torie. Dup� aceea a fost transformat �n piscin� de c�tre președintele Roosevelt. Președintele Nixon l-a transformat �n Sala Presei.
Adams a locuit �n casa puțin timp, fiind ocupat� de c�tre președintele Thomas Jefferson considerat cel care a m�rit Casa Alb�. Cu ajutorul Benjamin Henry LaTrobe, el a ajutat la conceperea planului aripilor de est și de vest, care au ajutat la ascunderea activit�ților interne de sp�l�torie, un depozit și a unui grajd.
�n timpul r�zboiului din 1812, o mare parte din Washington DC a fost ars de c�tre trupele britanice ca revanș� pentru ardere Cl�diri Parlamentului din Upper Canada (acum Toronto) �n b�t�lia de la York, au l�sat Casa Alb�, �n ruine. Interiorul casei a fost distrus și numai pereții exteriori au r�mas,care au trebuit s� fie demolați și apoi reconstruiți ca urmare a sl�birii fundației provocat� de foc. O legend� a ap�rut �n leg�tur� cu reconstrucția cl�diri, care spune c� vopseaua alb� a fost folosit� pentru a ascunde prejudiciile cauzate de incendiu, care a dat și numele cl�dirii. Acest� legend� este ne�ntemeiat�, av�nd �n vedere c� cl�direa a fost pictat� �n alb de la construcția sa �n 1798. Dintre toate obiectele care au fost furate din Casa Alb� �n timpul r�zboiului, numai dou� au fost recuperate - un tablou cu George Washington, salvat de c�tre prima doamn� Dolley Madison, atunci c�nd acesta a sc�pat de la palat, și o cutie de bijuterii care a fost returnat� Președintelui Franklin Delano Roosevelt �n 1939 de un canadian care a spus bunicul lui a luat-o. Cele mai multe dintre obiecte au fost pierdute c�nd un convoi de nave britanic cu HMS Phantoms �n faț�, s-a scufundat �n timp ce se duceau spre Prospect Halifax, Canada, �n timpul unei furtuni �n noaptea de 24 noiembrie 1814.
�n timpul r�zboiului civil american, Casa Alb� a fost aglomerat�. �n nordul casei exista un canal deversor și o balt�, care au fost condițiile ideale pentru apariția malariei și a altor bolii cauzate de insalubritate. Generalul de brigad� Nathaniel Michler propune soluții rezolvarea acestei situații. A propus p�r�sirea Casei Albe ca Rezidenț� și folosirea ei doar pentru activit�țile guvernamentale; El a propus un nou palat pentru prima familie �n Meridian Hill Park din Washington DC, dar planul a fost respins de Congres.
�n 1891, Prima Doamn� Caroline Harrison a propus l�rgirea Casei Albe și crearea inclusiv a unei galerii naționale de art� la est și o arip� �n Vest pentru activit�țile guvernamentale. proiectul a fost conceput de c�tre colonelul Teodor A. Bingham, care se reflect� �n planul lui Harrison. �n 1901, Theodore Roosevelt și familia sa sau mutat la Casa Alb� și am g�sit-o prea mic�. Au fost angajați trei arhitecți, McKim, Mead și White, pentru a efectua o nou� renovare și o extindere, inclusiv latura vestic�. Prima Familie a petrecut patru luni din 1902 �ntr-o ședere temporar�, la Jackson Place nr 22. Prin 1909, Președintele William Taft a avut nevoie de mai mult spațiu. La angajat pe arhitectul Nathan C. Wyeth pentru a face mai mult spațiu �n latura vestic�, care a inclus și instalarea Biroului Oval.
Decenii de �ntreținere s�r�c�cioas� și construirea celui de-al patrulea etaj �n timpul administrației Calvin Coolidge a afectat structura de c�r�mid�, piatr� și nisip construit� pe cadre din lemn. �n 1948, casa a devenit at�t de instabil�, �nc�t Președintele Harry Truman a plecat și s-a mutat la Blair House, �ntre 1949 și 1951.
Reconstrucția a fost efectuat� de c�tre contractantul John McShain Philadelphia și era necesar� demontarea complet� a spațiilor interioare, construirea unui nou șasiu intern din oțel și reconstrucția camerelor, �n structura original�. Au existat c�teva modific�ri la proiectul de la etaj, pentru al face mai mare și pentru a �nlocuii sc�rile centrale, pentru a-se deschide �n hol, �n loc de holul central. Au fost ad�ugate centrale de aer condiționat și dou� subsoluri secundare care ofer� un spațiu suplimentar de lucru, depozite și un ad�post anti-atomic. Familia Truman s-a mutat �napoi la Casa Alb� pe 27 martie 1952. �n timp ce casa a fost salvat datorit� reconstrucției lui Truman, o mare parte a mobilierului interior a r�mas același, cu puțin� valoare istoric�. Cea mai mare parte a decorațiunilor din ipsos, unul pentru reconstrucția din 1814-1816 a fost prea deteriorat pentru a fi reinstalat, ca lemnul robust din "Beaux Arts" din Sala de Est. Casa a avut original grinzi de lemn. Peretii din bibliotec�, camera Chinez� și Camera H�rților.
Camera Ro�ie aranjat� de St�phane Boudin �n perioada administra�iei John F. Kennedy �n stilul Imperiul American.
Prima Doamn� Jacqueline Kennedy, soția președintelui a organizat cea mai mare redecorare a Casei din istoria sa. Henry Francis Du Pont Winterthur a condus comitetul de restaurare al mobilierului si obiectelor de art�. Studiul a fost efectuat� pentru a decora principalele camere din casa. Diferitele perioade de la �nceputul republicii au fost selectate ca tema pentru fiecare camer�: stilul de federal pentru Camera Verde, �n limba englez� "Empire Green Room", Imperiul American pentru camera roșie, Louis XVI pentru Camera Oval� Galben�, și pentru biroul președintelui Victorian, redenumit �n Camera Tratatelor. Au fost achiziționat mobilier antic, și decorații din p�nz�. Multe din antichit�ți, picturi scumpe, precum și alte �mbun�t�țiri din perioada Kennedy au fost donate Casei Albe de c�tre donatorii bogați, inclusiv familia Crowninshield , Jane Engelhard, Jayne Wrightsman, și familia Oppenheimer. Restaurația Kennedy a dat Casei Albe, o aparenț� de lux și a adus-o mai aproape de adev�rata noblețe.
Reședința original� este partea central� a cl�dirii, �ntre cele dou� coloane , care sunt acum folosite pentru a conecta birourile și sunt numite coloana de est și de vest. Reședința executiv� este locul unde locuiește președintele, mai este folosit� pentru ceremoniile oficiale și pentru activit�ți de destindere. Parterul cuprinde Camera Orientului, Camera Verde, Camera Albastr�, Camera Roșie, sufrageria oficial�, sufrageria familiei și Sala tratatelor. Etajul este format din Sala Oval� a Diplomaților, o sal� de recepții, mai exist� de asemenea, Sala H�rților, Sala Chinez�, o sal� Vermeil, Biblioteca Prezidențial�, o buc�t�rie și alte birouri. Cel de-al doilea etaj este reședinț� familiei. Include Camera oval� galben�, care are ieșire la balconul Trumam și mai multe camere, inclusiv dormitorul principal, dormitorul Lincoln , dormitorul reginei, precum și alte dou� camere, o mic� buc�t�rie și un vestiar. Cel de-al treilea etaj este format dintr-un solar, o Sal� de jocuri, Linen Hall, un bufet și o alt� camer�.
Biroul Oval este biroul oficial al Președintelui Statelor Unite. Creat �n 1909 ca parte a unui ansamblu de expansiune din corpul de vest de la Casa Alb� �n timpul administrației lui William Howard Taft, biroul a fost inspirat dup� camera albastr�. Camera are trei mari caracteristici, fereastra de la sud care se afl� �n spatele birolului președintelui și un c�min �n nordul camerei.
Biroul Oval are patru usi: �n est, usa ce duce la Gr�dina de Trandafiri; la vest, usa duce la o sal� mic� de studiu si sufragerie; ușa de nord-vest se deschide spre coridorul principal din corpul de vest și ușa de nord-est care se deschide c�tre biroul secretarelor președintelui.
Biroul Oval a devenit asociat �n mintea americanilor cu Președinția �n sine, prin imagini de neuitat. Utilizarea Biroului Oval pentru emisiunile de televiziune a avut un sentiment de gravitație, ca atunci c�nd Richard Nixon a vorbit la telefon cu astronauții de pe Apollo 11 sau t�n�rul președinte Kennedy prezenta informațiile despre criza rachetelor cubaneze, sau a președintelui Ronald Reagan care a adresat națiunii mesajul cu privire la explozia �n spațiu a navetei Challenger sau Președintele George W. Bush care a vorbit națiunii �n seara de 11 septembrie 2001.
Biroul Oval (�n englez�: Oval Office) este biroul oficial al Președintelui Statelor Unite. Creat �n 1909 ca parte a unui ansamblu de expansiune din corpul de vest al Casei Albe �n timpul administrației lui William Howard Taft, biroul a fost inspirat dup� camera albastr�. Camera are trei mari caracteristici, fereastra de la sud care se afl� �n spatele birolului președintelui, forma evident oval� și un c�min �n nordul camerei.
Biroul Oval are patru usi: �n est, ușa ce duce la Gr�dina de Trandafiri; la vest, ușa duce la o sal� mic� de studiu și sufragerie; ușa de nord-vest se deschide spre coridorul principal din corpul de vest și ușa de nord-est care se deschide c�tre biroul secretarelor președintelui.
Biroul Oval a devenit asociat �n mintea americanilor cu Președinția �n sine, prin imagini de neuitat. Utilizarea Biroului Oval pentru emisiunile de televiziune a avut un sentiment de gravitație, ca atunci c�nd Richard Nixon a vorbit la telefon cu astronauții de pe Apollo 11 sau t�n�rul președinte Kennedy prezenta informațiile despre criza rachetelor cubaneze, sau a președintelui Ronald Reagan care a adresat națiunii mesajul cu privire la explozia �n spațiu a navetei Challenger sau Președintele George W. Bush care a vorbit națiunii �n seara de 11 septembrie 2001.
Biroul Oval din 2001, din perioada administra�iei George W. Bush. Președintele Bush a optat pentru o palet� de culori mai �ntunecate dec�t predecesorul s�u, folosind nuanțe de tapue, celadon și marina. Președintele și Doamna Bush au lucrat �mpreun� cu decoratorul de interior Ken Blasingame pentru redecorarea biroului.
Biroul de lucru al Președintelui SUA a fost mutat din reședința principal� �n aripa de vest al Casei Albe �n 1902. La �nceput, președintele a avut un birou dreptunghiular �n centrul noii aripi. Primul Birou Oval a fost construit� �n 1909 �n timpul administrației Președintelui Taft. Președintele Taft a avut intenția de a avea un Biroul Oval �n mijlocul aripii. Situat �n inima aripii de vest, ar fi putut fi implicat mai mult cu funcționarea de zi cu zi a administrației lui.
�n ziua de 24 decembrie 1929, un incendiu a distrus aripa de vest, �n timpul administrației Herbert Hoover, fiind necesar� reconstrucția. �n timpul președinția lui Hoover Biroul Oval a fost reconstruit �n același loc, �n centru, s-a �mbun�t�țit calitatea tapițeriei și a fost instalat� prima central� de aer condiționat. Nemulțumit de dimensiunea și design-ul aripii de vest, președintele Franklin D. Roosevelt l-a angajat pe arhitectul Eric Gugler, cu care a colaborat �ndeaproape, pentru a redecora corpul de vest și biroul oval. Astfel, biroul a fost amplasat �n colțul de sud-est, care oferea mai mult� intimitate și acces mai ușor la reședința principal�.
Biroul de lucru din Biroul Oval, este spațiul oficial de lucru al președintelui, care este deseori selectat de c�tre președinții Uniunii pentru utilizarea sa c�nd se g�sesc �n Biroul Oval. Biroul a reprezentat un cadou al Reginei Victoria pentru președintele Rutherford B. Hayes �n 1880.
Biroul este din lemnul de pe un vas britanic numit HMS Ferm. Nava a fost abandonat� de britanici �n Marea Arctic� pentru c� a fost blocat� �n gheaț� timp de doi ani. C�țiva ani mai t�rziu, nava a fost g�sit� de c�tre o nav� american� și a fost dus� �n Marea Britanie ca un simbol al prieteniei dintre cele dou� ț�ri, pe 17 decembrie 1856. C�nd nava a fost dezmembrat� �n 1879, Regina Victoria a ordonat ca din lemnul vasului s� se fac� trei birouri de lucru. Unul dintre ele este acum �n Biroul Oval, cel de-al doilea este la Muzeul New Bedford Whaling din Bedford. Fiecare președinte de la Hayes, cu excepția lui Lyndon B. Johnson, Richard Nixon și Gerald Ford, s-au folosit de acest birou, dac� erau �n Casa Alb�. �n sf�rșit, cel de-al treilea birou se g�sește �n Palatul Windsor și este folosit de M.S. Regina Elisabeta a II-a.
Washington, D.C. (pronunțat /ˈwɒʃɪŋtən ˌdiːˈsiː/ sau ]), oficial Districtul Columbia sau simplu D.C. este capitala Statelor Unite, fondat� �n 16 iulie 1790. Articolul �nt�i al Constituției Statelor Unite ale Americii prevede un district federal, distinct de celalte state, pentru a servi drept capital� național� permanent�. Orașul Washington a fost inițial un municipiu separat de teritoriul federal p�n� ... - Textul complet este disponibil conform termenilor din licen�a Creative Commons Attribution-ShareAlike‎
Pe data de 1 noiembrie 1900, președintele John Adams s-a mutat �n Casa Alb� din Washington DC, pe atunci o construcție �nc� neterminat�. �n urmatorii dou� sute de ani, fiecare președinte al Statelor Unite ale Americii, cu excepția lui George Washington, a locuit și a lucrat la Casa Alb�.
Casa Alb� din Washington DC are o istorie unic� si interesant�. As�zi reprezint� un simbol arhitectural al Presedinției Americii. �n ciuda unor ad�ug�ri și schimb�ri minore, exteriorul structurii principale a cl�dirii a �amas cam la fel ca acum dou� secole. Casa Alb� este at�t o unitate a Serviciului National de Parcuri c�t si singura cas� a unui lider de stat, deschis� publicului și care nu cere taxa de admitere.
�nainte ca Guvernul Federal s� se mute la Washington DC, George Washington a fost numit oficial primul președinte al S.U.A., pe 30 aprilie 1789, la New York. �n decembrie a aceluiasi an, Washington a semnat un Act de Congress, �n care declara c� Guvernul Federal va locui �ntr-un sector care nu va dep�și mai mult de 26 kilometri p�trati, pe malul raului Potomac. �mpreun� cu urbanistul Pierre L�Enfant, a fost ales noul spatiu pentru construcția acelei reședințe.
Cand au �nceput preg�tirile pentru construcția reședinței, orașul Philadelphia a fost, temporar, numit capital�, și a fost ținut un concurs pentru a se stabili cine va construi Casa Alb� din Washington DC. A fost ales arhitectul american de origine irlandez�, James Hoban, care a primit 500 de dolari pentru proiectul s�u c�știgator �n concurs. Hoban s-a inspirit �n planul s�u pentru Casa Alb�, dintr-o vila numit� Leinster House, ce se afla �n Dublin, Irlanda. Odat� cu așezarea pietrei de temelie �n octombrie 1792, Casa Alb� a devenit prima cl�dire public� construit� �n Washington DC.
In timpul celor dou� mandate ale sale ca președinte, din 1789 pan� in 1797, Washington a supravegheat construcția Casei Albe, dar nu a locuit niciodat� �n aceasta. La data de 4 martie 1797, John Adams a fost inaugurat drept noul președinte al S.U.A., �n Sala Federal� din Philadelphia. Abia �n noiembrie 1800, la dou� zile dup� ce Adams implinise 65 de ani, acesta a putut s� se mute in Casa Alb� din Washington DC. Cincisprezece zile mai tarziu, s-a mutat si sotia sa, Abigail, �n Casa Alb�. Familia Adams au petrecut doar cateva luni �n noua resedinț�, �ntrucat, John Adams a fost �nvins �n lupta electoral� de catre Thomas Jefferson. C�nd Thomas Jefferson s-a mutat �n Casa Alba �n 1801, nu a fost foarte impresionat de aceasta. Acesta �mpreun� cu arhitectul Benjamin Henry Latrobe au f�cut niște modific�ri structurale ale casei, printre care ad�ugarea unor pavilioane de tip teras� pe ambele p�rți ale cl�dirii principale, și o arip� cu un singur etaj pentru depozitare.
Pe 4 august 1814, �n timpul mandatului lui James Madison, trupele britanice au dat foc casei, distrugand interiorul. Madison l-a adus atunci pe James Hoban s� supravegheze reconstrucția casei , proces care a durat trei ani. �n timpul acestei reconstructii, a fost ad�ugat pridvorul din partea sudic�, iar Casa Alb� a fost vopsit� �n alb. �nainte s� i se spun� Casa Alb�, resedința președinților Americii a fost cunoscut� sub alte nume, și anume: Palatul Președintelui, Casa Președintelui si Conacul Administrator. Numele �Casa Alba� i-a fost dat cladirii oficial, abia in 1901, c�nd Theodore Roosevelt a gravat acest nume pe ha�tiile sale cu antet.
Casa Alb� din Washington DC a supraviețuit unui alt incendiu �n 1929, de aceast� dat� �n aripa de vest, �n timpul mandatului lui Herbert Hoover. �ntre 1948 si 1952, �n timpul mandatului lui Harry S. Truman, interiorul casei, cu excepția celui de-al treilea etaj, a fost renovat, �n timpul acesta, familia Truman locuind la Casa Blair, care se afla chiar vizavi de Casa Alb�. Aceast� renovare a inclus și construirea unor noi fundații și a unui cadru de oțel, pentru a �nt�ri peretii originali de gresie. Drept rezultat al acestei renovari, num�rul camerelor a crescut de la 62 la 132.
Timp de aproape dou� secole, fiecare președinte și familia sa au mobilat și au ad�ugat mici �mbun�t�țiri dup� plac. De exemplu Dolly Madison pusese �n camere draperii și tapițerii de un galben vibrant. Familia Hoover aducea nenum�rate suveniruri din c�l�toriile sale cu care decorau casa, printre care covoare, art� orientala și c�rți �n diferite limbi.
Astazi parterul Casei Albe include vestiare, o camer� pentru porțelanuri, buc�t�ria și o bibliotec�. Primul etaj are camerele formale de stat, care sunt deschise publicului. Printre aceste camere sunt: Camera Oval� Albast�, unde președintele primește oaspeții la cin�; Camera de Est, care este cea mai mare camer� din Casa Alb� și care este folosit� pentru receptii si baluri; Camera Rosie, �n care Prima Doamn� iși primește oaspeții; Camera Verde, folosit� pentru receptii informale și Sufrageria de Stat, folosit� pentru cine formale. La al doilea etaj se afl� camerele private ale presedintelui și familiei sale, iar la al treilea etaj se afl� �n principal camerele de oaspeți și camerele personalului din cas�.
De c�nd președintele Jefferson a deschis Casa Alb� publicului �n 1805, aceasta nu si-a �nchis ușile niciodat�, cu exceptia perioadei de razboi și perioadei de dup� atacurile din 11 septembrie 2001. �n ultimii ani, procedurile pentru vizitarea Casei Albe s-au schimbat datorit� atacurilor teroriste din 2001. �nainte de 11 septembrie 2001, biletele pentru vizitarea Casei Albe erau distribuite de Centrul pentru Vizitatori ai Casei Albe din cadrul Serviciului National al Parcurilor, �ns� acum cererile pentru a vizita Casa Alb� din Washington DC, trebuie depuse la oricare membru din Congres si poate dura pan� la șase luni ca s� fie aprobate.
Cu c�t ne apropiam mai mult cu at�t se vedeau a mare de mulțime. Unii erau civili, populația civil� venit� mai mult s� caste gura. Unii erau din r�ndurile trupelor de ordine. Mai erau și așa ziși civili cu �ns�rcin�ri special �n privința securit�ții. Mulți din ei ocupaser� din vreme locuri strategice, de observație , �narmați cu stații , binocluri sau puști cu lunet� cu b�taie lung�, și cu tot dichisul. Era un furnicar nemaipomenit. Ce vreți nu �n fiecare zi veneau at�tea oficialit�ți! Trebuiau p�zite , Nu? �n preajma Casei Albe, chiar c� nu mai aveai loc , s� arunci și un ac. Zona era �nțesat� de oameni de toate culorile. De aici de sus se vedea impun�torul r�u, Potomac .
R�ul face parte din frontierele dintre Washington, DC,și Virginia pe malul st�ng descendent �i Maryland �i Virginia de pe malul r�ului drept descendent. Majoritatea a r�ului Potomac face o mic� parte din statul Maryland. Excep�iile includ o mic� parte mai mare din Districtul Columbia, si granița cu Virginia fiind delimitat� de la "punct cu punct" (astfel, golfuri diverse �i incizate pe ��rm se afl� �n Virginia). Cu excep�ia pentru o mic� parte din izvoarele sale din Virginia de Vest, Nord-Sucursala R�ul Potomac este considerat o parte din Maryland, pentru a marca debitul redus de ap� de pe malul opus. Ramura de Sud Potomac River se afl� complet �n statul Virginia de Vest, cu excep�ia izvoarelor sale, care se afl� �n Virginia.
R�ul Potomac ruleaza 405 de mile (652 km) de la Piatra Fairfax �n Virginia de Vest pe platoul Allegheny la punctul Lookout, Maryland, �i se scurge 14,679 mile p�trate (38020 km2). Lungimea de r�u, de la intersec�ia dintre sucursalele sale de Nord �i de Sud si Lookout Point este 302 mile (486 km). Debitul mediu este de 10800 ³ ft / s (306 m³ / s). , cel mai mare debit vreodat� �nregistrat pe Potomac, la Washington, DC, a fost martie 1936 c�nd a ajuns la 425000 ³ ft / s (12.000 mc / s) . cel mai mic debit inregistrat vreodat� la aceeasi locatie a fost de 600 ³ ft / s (17 m³ / s) �n septembrie 1966 .
R�ului are dou� surse. Sursa de Sucursala Nord este la Piatra Fairfax, situat la intersec�ia de Grant, Tucker, Preston jude�e din West Virginia. Sursa de Sucursala de Sud este situat �n apropiere de Hightown �n nordul Highland County, Virginia. Dou� ramuri ale r�ului converg doar la est unde prim�vara este verde �n Hampshire County, Virginia de Vest, pentru a forma r�ul Potomac.
Odat� ce Potomac scade de la Piemont la c�mpie de coast�, un debit mai mare de r�u trece prin Washington, D.C. Salinitatea �n estuarul r�ului Potomac cre�te ulterior cu aval cu c�t te dep�rtezi. Estuarul, de asemenea,se l�rgeste, ajung�nd la 11 mile (17 km), �n l�țime , �ntre Lookout Point, Maryland, �i punctul Smith, Virginia, �nainte de a curge �n Golful Chesapeake.
De aici de sus totul p�rea altfel.
- Ține asta ! zise Kurt �ntinz�ndu-mi un mic dispozitiv, a c�rei utilitate nu o cunoșteam. D�-i și Ninei unul. Ea știe ce s� fac� cu el și la ce sevește. Dac� e cazul o s� apeși pe butonul roșu. Asta �n cazul c� ar trebui s� o ștergem de aici repede.
- Sper s� nu fie cea mai scurt� conferinț� la care iau parte și eu?
- S� sper�m c� Tod și ceilalți o s� pun� lucrurile la punct.
- Cum vin și ei ?
- Desigur ! Poi asta e și clinciul. Vor s� profite și ei cu aceast� ocazie pentru ai mai �nmuia pe p�m�nteni, toț sunt cu toții de faț�...
- Poi și bine cum or s�-și fac� ei intrarea aici ?
- Intr�m noi �nt�i. Apoi �n funcție de cum merg treburile vor venii și ei s� ne ajute. Dac� ceva nu merge bine , ne �nt�lnim �n nav�. Dispozitivul pe care ți l-am dat e un teleportor portabil. I-a numai o persoan�. Deci ai �nțeles ?
- Și unde ateriz�m?
- �ntentionam pe acoperișul cl�dirii, dar v�d c� e ocupat. Chiar dac� ne-am apropia �n liniște și am ateriza, s-ar putea s� de-a cineva peste nav�. Cred c� o s-o l�s�m �n aer, plutind la 10 m deasupra acoperișului.
- Da , s� vedem acum unde are loc conferința. Da , cum �mi �nchipuiam �n cea mai mare camer� din Casa Alb�. Camera de Est. Acolo �n mod normal se organizau baluri și petreceri...V�d c� �n Office Oval , biroul președintelui, sunt acum c�teva persoane marcante. Nu a �nceput conferința. Spunea toate astea urm�rind un mic ecran de pe o consol� unde , se �mp�rțea tot timpul �n mai multe cadre, urm�rind aproape simultant , aproape toate camerele interioare. Kurt �și ad�nci atenția asupra pazei. Erau destui. Și unii erau sub acoperire. Nici nu ziceai c� sunt oameni care f�ceau parte din gard�. �i d�dea de gol ustensilele electronice și mai ales pistoalele cu surdin� aflate asupra lor. Toți erau echipați p�n� �n dinți. Kurt le intercept� semnalele din televiziunea cu circuit �nchis. Acum tot ce vedeau ei �n interior vedeam și noi pe monitoarele noastre.
- Și c�nd te g�ndești c� sunt așa de siguri de sofisticata lor paz� pe care o cred foarte bine pus� la punct. Dac� am fi vrut , erau ai noștrii de mult. Dar noi am venit aici cu o treab� foarte important� , s� vedem cum convingem pe lumin�țiile sale de aici ca s� fie PACE !, și mereu !
Zic�nd acestea Kurt �și mai privi odat� ceasul special de la m�n�, apoi exclam�?
- E timpul domnilor. S� �nceap� reprezentația! Pentru �nceput o s� vizit�m �nt�i Office Oval , cum �l denumesc ei
- Biroul Oval !...
- Exact ! Acu ap�sați cu toții la trei pe butonul albastru de pe acel dispozitiv. Aveți grij� s� nu le pierdeți. C� aici r�m�neți.
Pe mine m� st�p�nea o teribil� emoție cu toate prevederile lui Kurt. La trei ap�s�m. O lumin� verzuie ne �mpresoar�. Apoi ne trezir�m �n �nteriorul Biroului Oval. Apariția noastr� nu fusese observat� chiar de la �nceput. Așezați pe un fotoliu presedintele Americii vorbea cu cineva al�turi. �n ciuda acelei camere , care nu era așa de mare la prima vedere , era destul de aglomerat�. Mai erau �n aceea camer� destui președinți ai celor mai mari ț�ri din lume. Și binențeles c� și Papa. Acesta trecea prin dreptul fiec�ruia și sub o ploaie de cuvinte latine, stropite din belșug cu agheazm� � special�, �i binecuv�nta pe toți , și pe cei care treceau și prin dreptul s�u. De asemenea nu era lipsit� și crucea de aur, care o avea ca ajutor. Kurt profit� c� cei de acolo erau ocupați și �mi zice ceva. Dar din cauza g�l�giei nu aud nimic. Apoi uit�ndu-m� la semne �mi dau seama ce intenție avea Kurt. Voia s� trecem și noi pe la Pap�, ca s� ne blagosloveasc� și pe noi. Refuz. Dar Kurt insist�. Noroc c� se apropie Papa de noi. In timp ce �și ridica crucea , unul din cei de la paz� cred , observ� c� ceva nu era �n ordine. Așa fur�m descoperiți. Nu știu cum și de unde au ap�rut act�ți oameni ca din senin, c� ne și �nconjurar�. Se d�dur� la o parte speriați toți. Așa c� cei �ns�rcinați cu paza se apropie mai mult și repede de noi. Dar Kurt , nu se pierdu cu firea. Se duse glonț la președinte , care p�n� s�-și de-a seama ce se �nt�mpl� și trecu �n spatele lui, țin�ndu-l la respect cu o �nchipuit� arm� la spate. Președintele se ridic� alb la faț�, aruncc�ndu-le oamenilor s�-i �ns�rcinați cu paza lui, figuri ucigașe. C�nd v�zur� asta toți se oprir�. Și cum se f�cu și liniște , Kurt profit� ca s� le zic�:
- Nu v� panicați și v� rog s� r�m�neți la locurile voastre. Nu v� vrem r�ul. Sunt un emisar de pe alt� planet� și am venit și noi cu aceast� ocazie pentru a v� ajuta.
Spunea asta țin�nd cu o m�n� �ntoars� la spate pe președinte �n timp ce cu m�na cealalt� ținea �n m�n� dispozitivul de teleportare.
- Poate , continu� Kurt, c� o vi se par� ceva ce numai �n filme �nt�lnești, dar asta e realitatea.
- Ce mai faci dumnule președinte , ne mai fug�riți prin Rom�nia ?, z�mbi cu sub�nțeles Kurt.
- Cum voi sunteți?
- Ba bine c� nu !
- Acu v� cred.
- Spune oamenilor dumneavoastr� s� r�m�n� calmi și cuminți. Nu vrem s� stric�m aceast� conferinț�, care , ironic se numește pentru PACE .
- Liniștiți-v� ! porunci președintele. �i cunosc ! Am avut cinstita pl�cere s� fac contact cu ei acu ceva timp �n urm�. �Numai pl�cere nu s-ar zice , f�cu președintele �n g�nd, mi-a scos din funcțiune ce-a mai de temut� nav� și m�ndria flotei mele!�
- Ce s� �i faci domnule președinte, Voi ați vrut-o! Nu noi am atacat ! Noi nu am f�cut dec�t s� ne ap�r�m. Și s� ziceți mersi, c� nu ne-am pus mintea cu voi. C� mai s�r�ceați și cu c�teva submarine și ce mai aveați scoase atunci prin zon�...
La auzul acestei remarci președintele se schimb� la faț�.
- Cum ? Ne puteți citi și g�ndurile?
- Binețeles! Și mai ales, uite de exemplu, omul �la care nu ține seama de ordinele unui președinte și pentru asta am s�-l pedepsesc. Și zic�nd acestea , indrept� aparatul lui multifuncțional c�tre un om de la paz�. Acesta crez�nd c� nu-l observ� nimeni se furișase �ncet �n spatele lui Kurt. Numai c�, cum Kurt avea și ochi la spate, se �ntoarse fulger�tor și �nainte ca acesta s� mai apuce s� trag� dintr-o arm� cu amortizor, Kurt trase o rafal� �n direcția lui. O raz� albastr� �l �nv�lui pe agresor, c�z�nd pe covorul destul de gros.
- Nu v� faceți griji nu e mort. E numai puțin �n lumea viselor. Dup� dou� ore nu o s� mai aib� nimic. Nici ținere de minte nu o s� mai aib�, zise vesel Kurt. M� uitam la Kurt, cum reușise singur, s� pun� st�p�nire pe situație, numai �n c�teva minute. Ocupați cu Kurt și președinte , cei de acolo uitase de prezența mea. Ca s� fiu și eu mai interesant și totodat� mai st�p�n pe situație, �mi f�ceam și eu de lucru cu aparatul dat de Kurt. Plimb�ndu-m� țanțoș printre ei țanțoș , țin�ndu-i pe toți la respect. Toți se d�dur� la perete. �nclusiv Papa, care nu mai contenea cu bolboroseala lui , f�c�ndu-și necontenit semnul crucii catolice.
- Ei acu c� v-ați potolit, continu� Kurt, o s� purt�m o mic� conversație deocamdat� , despre scopul nostru aici. Unde preferați aici sau �n latura de Est?
- V�d c� ești perfect documentat de arhitectura Casei Albe.
- Binețeles! Am avut tot timpul din lume s� o studiez, pe c�nd oamenii t�i dormeau pe acoperiș, zise Kurt z�mbind.

***
Președintele se uit� lung la Kurt, d�du s� spun� ceva , dar t�cu. Apoi continu� adres�ndu-se publicului.
- Domnilor, e timpul s� mergem �n latura de Est. Acolo v-a avea loc conferința.
Flancat de Kurt, pentru a pre�nt�mpina orice surpriz�, președintele ieși primul. Din urma lui Kurt, la o oarecare distanț�, eu. Iar din urma mea ap�ru de nic�ieri Nina.
- Tu pe unde ai umblat ? Dac� �știa ne linșau? Pe unde ne mai scoteam c�mașa? �i zic eu cu reproș.
Ocupați cu noi , oamenii nu-i acordar� , nici o atenție Ninei. Ei credeau c� f�cea parte din protocol. �Bun� deghizare și-a mai luat Nina asta � zic eu �n g�nd. � Și-a intrat normal �n atribuțiuni. E plin� de surprize�
- Și �nc� mai am de ar�tat multe surprize, nu se l�s� Nina, ocolind �ntrebarea mea.
Din urma noastr� ne urmau cu toții, coment�nd și vocifer�nd. Unii președinți deja comentau la adresa președintelui american. Nu toți vedeau cu ochi buni prietenia noastr�. Ba unii �l mai și acuzau de tr�dare. Unii chiar ziceau , �mprumut�nd parc� vorbele lui din Caragiale: � Tr�dare, tr�dare , dar s� o știm cu toții�. Cei mai �nfipți erau chinezii , japonezii, rușii și nemții. Papa era cel mai g�nditor. El mergea agale cu capul �n jos, bolborosind �ntruna. Pe margini �i flancau oamenii de paz� a președintelui. Faptul c� nu voiau s� p�țeasc� ca și colegul lor, �i f�ceau prev�z�tori. Nu știau nici c�ți suntem și cine sunt. Puteau foarte bine s� se amestece și printre ei. Nu erau mulți care se cunoșteau �ntre ei. Șeful lor le trimitea prin stație anumite ordine și coduri , iar ei percutau �n funcție de acesta.
Ajungem �n sf�rșit și �n sala mare. Aici erau preg�tite din vreme scaunele comode , pe care fiecare avea s� se așeze, �n funcție de ce scria pe scaunul lui. Fiecare țar� avea reprezentantul ei. �n faț� la o tribun� se afla un pupitru de unde fiecare va ține și c�te o cuv�ntare , �mplicit și președintele. Acel pupitru era �nțesat de zeci de microfoane. Care mai de care mai sofisticate și mai sensibile. Al�turi mai era o cutie, a c�rui rost , nu am știut de prima dat� . Aveam s� aflu c� era un fel de traduc�tor sau translator automat . � Nu cred c� era nevoie de asta , zic �n g�nd. �Kurt, dar și Zirdenii, au și ei așa ceva. Dar m� rog, fiecare cu aparatura lui. � Trecu cam o jum�tate de or� , p�n� c�nd toți se așezar� pe scaunele lor tapisate și confortabile. Președintele urmat de Kurt, se �ndrept� c�tre tribun�. Eu la o mai mic� distanț� de ei st�team nehot�r�t , privind cu neliniște și totodat� curiozitate , la aceast� mulțime numeroas� și pestriț�. C�nd toți p�trunser� �n sal� și se așezar� pe locurile lor, pe margini de-a lungul pereților, la un pas unul de altul , oamenii de la paz� �mp�nzir� sala. Mulți din ei erau cocoțați pe sus, av�nd �n vizor toat� sala. Papa avea cinstea s� stea imediat l�ng� tribun� , ca s� fie și mai aproape. De alfel, dup� cum aveam s� aflu, el trebuia s� deschid� , printr-o cuv�ntare, lucr�rile conferinței pentru PACE !. Și asta dup� ce vorbea președintele.
C�nd �i v�zu pe toți pe scaune, președintele f�cu un semn cu m�na ridicat�, semn c� era gata de cuv�ntare. Se f�cu liniște. Nici musca nu se mai auzea. Toți ridicar� privirile �n sus , mai mult curioși , de ceea ce avea s� spun� președintele.
- Domnilor ! Ne-am adunat �n aceast� zi solemn�, pentru a fraterniza, și de a g�si o soluție pașnic� �n menținerea pe mai departe a relațiilor noastre bilaterale, de �ntrajutorare , securitate, respect , și de ce nu, g�sirea unei soluții �n comun de acord, pentru a fi pace �n lume. S� spunem un NU ! hot�r�t tuturor armelor din lume. S� colabor�m numai �n domenii ca : tehnic , medicin�, agricultur�, construcții, construirea de noi autostr�zi și vehicule c�t mai rapide, de g�sirea unor noi soluții pentru a �nlocui energiile periculoase, de a g�si noi resurse nepoluante și nocive pentru organismul omului. Sigur c� or s� fie proteste și discuții de la mariile companii, cum ar fi cele petroliere , de armament, și multe alte lucruri care nu mai sunt folositoare, sau rentabile. S� nu mai fie s�r�cie �n lume. S� fie o mai bun� �nțelegere �ntre oameni și popoare. S� nu mai fie ur� �ntre oameni. S� punem accent pe �nv�ț�tur�. S� elimin�m corupția �nc� din faș� și s� ducem o lupt� str�ns� �mpotriva ei , s� elimin�m minciuna , hoția, jafurile, crimele , omuciderile, violența, s� d�m controlul justiției, pentru a-și face cu prec�dere și p�n� la cap�t datoria. Vom mai l�rgi un pic sistemul de control prin suplimentarea unor noi locuri de munc�, at�t �n paz�, ordine și protecție at�t civil� și de stat, c�t și pentru consumul zilnic. Banii s� fie o singur� moned� unic� ce o vom stabili �n comun de acord. Sigur c� asta nu se v-a putea face peste noapte. Dar important e s� vrem. Fiecare s� munceasc� la locul s�u , f�r� al mai �nteresa de vecin. Fiecare pentru el. Fiecare v-a munci pentru el. S� fie o pl�cere munca pentru ei. C�t v-a munci at�t v-a avea. S� fie și el conștient de asta. De asemenea se v-a preg�ti și pune la punct un program pentru toți neajutorații, care din diverse motive, nu au randament maxim. Dar asta nu �nseamn� c� vom tolera și leneșii sau bolnavii �nchipuiți. Nu vor mai fi �ncurajați , trișorii, sfid�torii, șarlatanii, impostorii, c�m�tarii, și alții care se ocup� cu lucruri necinstite, jocuri de noroc neomologate, la fiecare colț de strad�. Contraband� de stupefiante, f�uritori de bani falși, deturn�torii de vehicule, trenuri, avioane,garnituri de metrouri, etc , etc. S� tr�im �n bun� stare și pace , f�r� frica zilei de m�ine. Și cu ocazia asta s� le oferim un viitor mai bun copiilor noștrii. Ei sunt viitorul nostru de m�ine. De ce , peste ani c�nd noi nu vom mai fi, s� nu ne aduc� și nou�, generația viitoare , un pios omagiu . Putem s� construim spitale noi și s� le dot�m cu aparatur� super performant�, sau s� le util�m corespunz�tor pe cele existente. Putem s� ne ad�ncim sfera de studiu și �n medicin� , a c�ror ramuri mai ascund destule necunoscute. Și poate de ce nu ? s� putem s� ne m�rim rata vieții. S� �ncerc�m s� tr�im mai mult. Așa cum str�moșii noștrii tr�iau mai mult , dup� cum reiese din anumite izvoare și scrieri mai vechi. Poate unele lucruri de acolo or fi și exager�ri, dar totul este posibil. Poate unii or spune , dintre ț�rile mai dezvoltate, c� nu este cazul la noi, dar mai trebuie s� ne g�ndim și la alții. C� sunt multe ț�ri din lume , care au foarte multe lipsuri �n majoritatea domeniilor. C� nu au ce m�nca, nu au școli, nu au cultur�, nu au trai decent, nu au siguranța zilei de m�ine. S� combatem și s� �nl�tur�m exploatarea omului de c�tre om. S� fie și ei renumerați dup� munca depus�. �n cazul c� unele exploat�ri miniere nu mai sunt rentabile . s� se fac� orient�ri. Bine c� vom fi receptivi și la unele idei, ale altor state , de a colabora din punct de vedere științific �ntre noi din toat� lumea. De ce s� ne mai ascundem? De ce s� nu ne unim și s� fim o singur� forț�. �mpreun� putem face multe , dac� vrem. S� l�s�m m�ndria , orgoliu, r�utatea , vanitatea și multe elemente din cutia Pandorei , ce ne caracterizeaz�. S� �ncerc�m s� ne f�urim un viitor bun . S� ne f�urim propriul nostru viitor. Totodat� trebuie s� avem și o mai mare grij� de planeta noastr�. S� folosim cu grij� mare resursele care ne-au mai r�mas: p�durile, flora , fauna, de a putea controla și st�p�ni clima, de a face timpul cum vrem noi și unde vrem noi , pentru a ne fii prielnic. Nu trebuie s� aștept�m , sau s� fim la mila naturii. Noi trebuie s� ar�t�m c� dac� vrem , putem �mbl�nzi și natura. Ea ne poate fi prieten nu numai dușman. Ne confrunt�m cu o problem� de o mare anvergur� mondial�. Schimbarea �n r�u a climei. Și asta pentru c� nu am știut, luați de valul industrializ�rii, s� ne oprim sau s� g�ndim mai mult , la ceea ce facem . La toate astea se mai adaug� și erupțiile vulcanice, la deplasarea scoarței sau a pl�cilor tectonice, ceea ce ar putea duce la un adev�rat dezastru �ntr-o zi. Eu , �n mare, at�t am avut deocamdat� de spus. Puteți veni cu complet�ri. Sunt receptiv la orice idee, sau ofert�. De aceia s� se �nscrie �n mod civilizat fiecare , pentru a lua cuv�ntul. Aveți l�ng� domniile voastre un buton. Ap�s�nd pe el v� ve-ți �nscrie electronic �ntr-o baz� de date, ce v� va fi comunicat�, �n timpul cuv�nt�rilor dumneavoastr�. P�n� v� veți �nscrie la cuv�nt , s� d�m acum cuv�ntul Suveranului Pontif.
�n urma cuv�nt�rii președintelui se produse o mare rumoare �n sal�. M� uitam la ei , și �ncercam s� le citesc sau s� le aud vorbele sau g�ndurile. Eram foarte curios ce impresie f�cuse cuv�ntarea președintelui, care dup� opinia mea , se cam �ntrecuse pe sine. R�m�ne de v�zut s� auzim și p�rerea celorlalți . C� sunt sigur c� vor fi și mulți c�rcotași . Fiecare poate avea p�rerea sa. Unii erau pentru președinte , alții nu , alții se abțineau. Și de ce nu , cred c� unii, erau indiferenți.

Papa se apropie șov�ind de tribun� , urc� cu greutate cele dou� trepte ale micului podium unde se țineau cuv�nt�rile. Se apropie de unul din microfoane, �și drese glasul, și �ncepu:
- Cu voia lui Dumnezeu , ne-am adunat �n aceast� sf�nt� zi, pentru a propov�dui pacea �n lume. Cu aceast� ocazie facem apel la toți credincioșii s� renunțe la str�lucirea societ�ții de consum și la �orgoliul� ratiunii liberale intelectuale, pentru a se l�sa atrași de smerenie și de mesajul de pace a lui Iisus.
Dac� vrem s� �l g�sim pe Dumnezeu ap�rut �n chip de copil, atunci trebuie s� cobor�m de pe calul ra�iunii noastre liberale, s� ne lepad�m de falsele noastre certitudini, de orgoliul nostru intelectual.
S� �l rug�m pe Dumnezeu s� ne ajute s� privim dincolo de fa�ada str�lucitoare a acestor vremuri, pentru a g�si dincolo de ele copilul din grajdul de la Betleem. Cr�ciunul a devenit o s�rb�toare comercial�, ale c�rei str�luciri orbitoare ascund taina smereniei lui Dumnezeu, care admite c� "unii oameni nu mai reu�esc s� �l recunoasc� pe Dumnezeu �n credin��. Ace�tia se �ntreab� dac� r�ul nu este la fel de puternic �i originar ca binele �i frumosul pe care le �nt�lnim �n momentele luminoase �n cosmosul nostru.
Cu Tine, noi trebuie s� fim artizanii p�cii, iubim copilul T�u, lipsa Ta de violen��", zise Papa adres�ndu-se lui Dumnezeu, �n timp ce "lumea este continuu amenin�at� de violen��, �n numeroase locuri �i �n diferite feluri". Arat� puterea Ta, o, Doamne, a implorat Suveranul Pontif. "�n lumea noastr�, f� ca bastoanele opresorilor �i cizmele zgomotoase ale militarilor s� fie arse, a mai spus Papa, care a citat astfel termeni din pasajul din Vechiul Testament, citit la fiecare Cr�ciun, �n care profetul Isaaia veste�te sosirea unui "prin� al p�cii", care va desfiin�a toate opresiunile.
De asemenea Papa , le-a mai cerut celor peste un miliard de catolici s� se roage "s� le apar� o raz� a bun�t��ii lui Dumnezeu tuturor celor care tr�iesc Cr�ciunul �n s�r�cie, suferin�� sau ca imigran�i".
Papa mai era și un aspru critic al excesului de ra�ionalism �i refuz al transcenden�ei
De asemenea a continuat el : �amenin�area� pe care o reprezint� pentru omul contemporan ��ntunericul ce �l ascunde pe Dumnezeu �i valorile� �ntr-o perioad� �n care imensele sale realiz�ri �i confer� �o putere incredibil�. Imensele sale realiz�ri �i confer� �o putere incredibil�.
�Dac� Dumnezeu �i valorile, diferen�a dintre bine �i r�u r�m�n ascunse �n �ntuneric, toate celelalte ilumin�ri, care ne dau o putere incredibil�, nu sunt doar progrese, ci �i amenin��ri care pun �n pericol lumea. �ntunericul cu adev�rat amenin��tor pentru om este faptul c� el este capabil s� vad� �i s� caute lucrurile tangibile, materiale, dar nu vede �ncotro se �ndreapt� lumea �i de unde vine aceasta�, a remarcat Papa �ntr-o not� pesimist�.
Papa a transmis prin cuvinte simple, dar cu o �nc�rc�tur� simbolic� deosebit�, cum omul, deși a evoluat tehnologic rapid, nu mai este capabil s� identifice puterea divin� și binele. �Ast�zi, putem s� ne lumin�m ora�ele �ntr-un mod at�t de uimitor, �nc�t stelele de pe cer nu se mai v�d (�) �n ceea ce prive�te lucrurile materiale noi cunoa�tem �i putem incredibil de multe, dar ceea ce merge dincolo de aceasta, Dumnezeu �i binele, nu mai reu�im s� identific�m�.
Omul contemporan, �n esența lui bun, refuz� transcendența, uit�nd c� r�ul provine din negarea credinței, care este menit� a-l lumina, a transmis Papa. �Materia prim� a lumii este bun�, fiin�a �ns�i este bun�. R�ul nu provine de la fiin�a creat� de Dumnezeu, ci el exist� �n virtutea neg�rii. Este nu-ul. Odat� cu �nvierea lui Iisus, lumina �ns�i este creat� �ntr-un mod nou� pentru a lumina omul, a mai transmis liderul Bisericii Catolice, milit�nd pentru comuniunea Bisericii, afectat� de diverse curente.
�Cooperarea comunit��ii vii a credincio�ilor �n Biseric� este aproape similar� muncii albinelor (�) Putem vedea �n cear� o reamintire a faptului c� noi �n�ine �i comuniunea noastr� �n comunitatea Bisericii exist� pentru ca lumina lui Cristos s� poat� ilumina lumea�, a afirmat Papa.
Dragi prieteni,
M� g�ndesc adesea la Ziua Mondial� a Tineretului de la Sydney din anul 2008. Acolo am tr�it o mare s�rb�toare a credin�ei, �n timpul c�reia Duhul lui Dumnezeu a ac�ionat cu for��, cre�nd o comuniune intens� �ntre participan�i, veni�i din toate p�r�ile lumii. Acea adunare, ca �i precedentele, a adus roade �mbel�ugate �n via�a a numero�i tineri �i a �ntregii Biserici. Acum, privirea noastr� se �ndreapt� spre Ziua Mondial� a Tineretului, care a avut loc la Madrid �n august 2011. Deja �n anul 1989, cu c�teva luni �nainte de c�derea istoric� a Zidului din Berlin, pelerinajul tinerilor a avut etap� �n Spania, la Santiago de Compostella. Acum, �ntr-un moment �n care Europa are mare nevoie s�-�i reg�seasc� r�d�cinile sale cre�tine, ne-am dat �nt�lnire la Madrid, cu tema: �nr�d�cina�i �i �ntemeia�i �n Cristos, tari �n credin�� (cf. Col 2,7). De aceea v� invit la acest eveniment a�a de important pentru Biserica din Europa �i pentru Biserica universal�. �i a� vrea ca to�i tinerii, fie cei care �mp�rt�esc credin�a noastr� �n Isus Cristos, fie cei care ezit�, care sunt �n �ndoial� sau care nu cred �n el, s� poat� tr�i aceast� experien��, care poate s� fie decisiv� pentru via��: experien�a Domnului Isus �nviat �i viu �i a iubirii sale fa�� de fiecare dintre noi.
De asemenea , și cu asta �nchei, c� Dumnezeu s� v� lumineze, �n c�utarea voastr� de a deosebi , binele de r�u, ura de dragoste, dreptatea de minciuna, s�-și fr�neze frica , s� aib� mil� de semenii lor, s�-i ajute necontenit, s� nu mai fie r�zboaie �n lume. Unii nu vor ca Dumnezeu s�-I lumineze , apuc�nd pe drumuri l�turalnice, �n a dezbina, credința la alții, de aș f�uri discursuri și cu ajutorul Radioului sau a Televizorului.
Cu ajutorul televiziunii ajungi sa cunosti locuri si persoane minunate. Dar tot prin ea se promoveaza violenta, individualismul, pornografia, manipularea, viciile etc. Asadar, televiziunea aduce si lucruri bune, dar si lucruri nocive. Relatia noastra cu televizorul trebuie sa tina seama de sfatul pe care Sfantul Vasile cel Mare l-a dat tinerilor in legatura cu atitudinea pe care acestia trebuia sa o aiba fata de cartile pagane: "Faceti si voi asa cum fac albinele, merg din floare in floare si unde gasesc nectar si polen mai mult, se opresc mai mult, iar de unde nu gasesc, zboara in alta parte".

Deci, nu televizorul in sine este rau, ci modul in care ne folosim de el. Problema omului de astazi e ca nu mai cunoaste "zborul". Indiferent ce i se ofera prin intermediul televiziunii, el nu mai spune nu. E asemeni unui om infometat, care nu cauta un anumit fel de hrana, ci orice hrana ca sa-si potoleasca foamea foamea.

Si pentru ca sunt parinti care nu pot sa spuna lor insisi nu, ajung sa nu mai spuna nici copilului nu. Bineinteles ca parintii nu trebuie sa se opreasca la negatie, ca au obligatia sa le ofere copiilor alternativa, dar cel mai grav este ca au ajuns sa creada ca televizorul este cel mai bun insotitor pentru copil. Asa se face ca televizorul tine pentru unii copii loc de carte, joaca, parinti etc.

Nici pentru adulti lucrurile nu sunt imbucuratoare. Numarul persoanelor care isi traiesc viata mai mult in fata televizorului decat impreuna cu semenii este in continua crestere. Si pentru acest mod denaturant de viata gasim foarte multe scuze.

Revenind la titul acestui articol "Televizorul ne instraineaza de Dumnezeu?", pot spune ca da, ne instraineaza in masura in care din cauza lui uitam sa mai vorbim cu El. Daca omul s-ar ruga potrivit timpului petrecut in fata televizvorului, multe lucruri s-ar schimba in bine. Cat de minunata ar arata lumea, daca copilul intrand in casa si-ar gasi parintii la rugaciune si nu in fata unui televizor.

Nu este pacat sa te uiti la televizor, este pacat sa-ti pierzi timpul in fata lui. Sa nu uitam ca menirea noastra este sa ajungem la asemanarea cu Dumnezeu. Si poate ca din multitudinea stirilor de astazi, cea mai importanta in acest sens ar fi ca Dumnezeu a facut sa rasara soarele și peste cei buni si peste cei rai.
Dup� aceast� cuv�ntare , spiritele se aprinser� și mai tare. De abia acu lumea reacționa mai tare. Iar se �mp�rțeau �n 2-3 tabere, și asta pentru c� nu toți vedeau cu aceiași ochi religia și pe Dumnezeu. Președintele se apropie iar de microfoane, și ceru din nou liniște.
- Domnuilor ! Domnilor v� rog patina liniște. Nu vrem s� transform�m aceasta conferinț�, �ntr-o discuție ca la piaț�. V� rugasem s� v� �nscriți la cuv�nt. Puteți �ncepe . Cine vrea s� fie primul ?
- Da ! Primul e președintele Rusiei. S� pofteasc� !

Cu pași ușor ap�sați, președintele Rusiei, �și f�cu loc c�tre tribun�. Se urc� sus și �ncepu.
- Nu aș vrea s� o lungesc prea mult. Am s� �ncerc s� fiu c�t se poate de scurt. Trebuie s� v� spun c� m-a impresionat cuv�ntarea sființiei sale. Toate bune și la locul lor. Numai c� sfinția sa a mai și exagerat pe ici pe colo. Și mai ales �n p�rțile esențiale. Dac� �n privința lui Dumnezeu, mai treac� mearg�, nu același lucru aș �mp�rt�și privind evoluția noastr�. Dup� p�rerea sfinției sale , noi ar trebui s� st�m și acu �n intuneric, la lumina opaițului sau a lum�n�rii. Dup� d�nsul nu sunt bune progresele tehnice.C� ar fi mai indicat s� ne �ntoarcem la epoca de piatr� , ca d�nșii s� ne exploateze iar și mai bine. Poate c� prin unele locuri am mai și exagerat , privind tehnologiile puțin, dar asta nu �nseamn� c� nu putem și �ndrepta situația , lu�nd m�suri drastice. Faptul c� vrea cu orice ca tineretul s� fie al�turi de Dumnezeu, este și bine dar și r�u , dup� p�rerea mea. Tocmai sfințiile sale ar trebui s� arate tineretului calea drept�ții , �n ai �nv�ța ce s� aleag�, dar nu neap�rat din frica de Dumnezeu. Sunt și alte c�i de exprimare a voinții. Dumnezeu chiar dac� ne vegheaz� de undeva, de acolo de sus, nu are timp pentru noi. Dup� cum v�d ați transformat și v-ați folosit de tradiția veche a oamenilor �n scopuri mai puțin evangheliste. D-ați vina acu și pe televizor. Cu ce e de vin� televizorul? Ce v-a f�cut de �l ur�ți at�t? Voi spuneți c� televizorul ne �nstr�ineaz� de Dumnezeu? Tocmai voi afirmați asta ? Voi care v� folosiți la maximum de el. Pentru a v� face prin intermediul lui publicitate? Nu e obligat nimeni s� stea numai �n fața televizorului. Și aici o vin� o au poate și p�rinții. C� are și el meteahnele lui, din punct de vedere al s�n�t�ții. C� nu toate emisiunile fac cinste lui, suntem liberi s� alegem la ce ne uit�m. Faptul c� copii se uit� la orice fel de programe, este tot vina p�rinților , care nu știu s� �i educe. S� le dea program cu porția! Și s� le pun� parol� la programele interzise. Spuneți c� mai bine copii ar g�si pe p�rinții lor , rug�ndu-se dec�t s� stea �n fața televizorului. Poi ce s� fac� și p�rinții �știa ? Dup� o zi plin� de munc� au și ei m�car satisfacția unei destinderi . Copiii la joac� ! Cred c� ar fi mai bine dac� fiecare și-ar vedea de treaba sa. C� religia nu are de ce s� se amestece �n politic�. C� ea vrea s� aib� suprema putere. Și așa am fost conduși din umbra de ei, și s-au amestecat �n toate sectoarele . Ce ? Vor s� ne �ntoarc� la �ntuneric, țin�ndu-ne iar sub papuc cu vorbele lor meșteșugite? C�t privește cele prezentate de colegul nostrum american, nu cred c� poate fi așa de cur�nd posibil. Și asta c� el vine cu aceast� problem� puțin cam t�rziu. Asta trebuia s� o fac� din timpul Comunei Primitive. Dar cum spunea și d�nsul : � Niciodat� nu-i prea t�rziu !� C�t privește și dezarmarea , eu nu pot dormi bine noaptea, c�nd știu c� eu m� dezarmez și alții se �narmeaz� tot mai tare pe ascuns. S� fim realiști. Cine �și asum� r�spunderea ca o s� renunțe deodat� și definitiv la orice fel de armamemt? C� nu ne vom bate iar cu praștia ?
La aceste cuvinte sala izbucni �n r�s. Cineva ar trebui s� fac� un control al acestei acțiuni , la s�nge. Putem ști deodat� c�t armamemnt conventional sau nuclear se mai ascunde prin m�runtaile p�m�ntului? C�te baze secrete sau de lansare mai avem active ? Nu putem domnilor. Eu aș fi de accord ca eu s� fiu ultimul care pred� armele de orice fel. Dar asta dup� ce și ceilalți toți ar face-o și ei. Se știe c� treaba asta cu dezarmarea a fost și mai este de actualitate. Cred c� o s� mai treac� �nc� mii de ani p�n� c�nd am face-o toat� lumea. Dar p�n� atunci om mai face altele și mereu altele, c� noi nu putem tr�i , dac� nu ne st�m c�lare pe un butoi cu pulbere.
Apoi președintele Rusiei p�r�si scena, �n aplauze puternice. .
-Da ! Urm�torul la cuv�nt e președintele Germaniei! Spuse președintele Americii , uit�ndu-se pe un monitor.
Acesta veni cu pași agale și se urc� și el la tribun�.
Domnilor, p�rerea mea despre dezarmare cred c� o cunoașteți cu toții. Aș fi și eu receptiv la asta, dac� �ntradev�r s-ar dori cu adev�rat asta. Noi am dus o puternic� munc� pe toate planurile pentru a ne reveni de pe urma r�zboiului. Și putem spune c� �n mare parte am reușit. Noi singuri am participat ca s� �nl�tur�m urmele r�zboiului. Ne-am reconstruit din propria cenuș�. C�t privește religia la noi și mai ales la Berlin, nu este considerat ca obiect obligatoriu. Noi pred�m etica �n școli, nu religia. In timpul perioadei medievale pe teritoriul Germaniei religia predominanta era cea romano-catolica. Din 1517, dupa reforma inceputa de Martin Luther, protestantismul a devenit cea de-a doua mare religie a tarii.

In zilele noastre romano-catolicii din sud reprezinta aproximativ 30% din populatia Germaniei. Protestantii, mare parte din ei fiind luterani, alcatuiesc 30% din populatia din nordul Germaniei.

De asemenea, intr-un procentaj mic, aproximativ 4%, sunt prezente in aceasta tara si religii precum cea musulmana sau evreieasca.

Totodata Germania are comunitatea evreiasca cu cea mai rapida dezvoltare din Europa. Evreii din tarile Europei de Est au inceput sa se stabileasc� in orasele mari ale Germaniei, in special in Berlin.

Cei care aleg sa viziteze aceasta tara au ocazia sa invete cate ceva despre aceste religii, istoria lor si originile. Muzeele sunt o sursa vie de cunoastere a trecutului si prezentului, iar pe tot cuprinsul Germaniei cladiri ce au trecut prin istoria timpului sunt dispuse sa impartaseasca turistilor povestile lor.
Berlinul este singurul oras din Germania unde religia se preda ca materie facultativa in scoli, iar referendumul de la sfarsitul lunii aprilie, prin care religia ar putea deveni curs optional, a creat un adevarat scandal.

In dezbaterile aprinse nu numai parintii, politicienii si preotii, dar si vedetele, informeaza Deutsche Welle.

Dezbateri in mass media, forumuri pe Internet, sute de pancarte pe strazi, declaratii politice, sedinte cu parintii si intruniri ale preotilor aduc argumente pro ci contra introducerii religiei in scoli ca materie optionala, alternativa cursurilor de etica.

Batalia se va �ncheia , cand va avea loc un referendum prin care se va decide daca cele doua materii vor fi studiate optional, in paralel, sau daca etica va ramane singura materie obligatorie.

De trei ani, elevii din Berlin participa facultativ la orele de religie, organizate de comunitatea religioasa de care apartin si subventionate de senatul capitalei germane. Pe de alta parte, cursurile de etica fac parte din programa scolara obligatorie, incepand din 2007.

Controversele privitoare la acest subiect au atras si cateva vedete din Berlin, renumite insa in toata tara, care s-au alaturat asociatiei "Pro Reli" in campania pentru introducerea religiei ca materie optionala in scoli.

Astfel, de doua zile, strazile capitalei sunt pline de pancarte cu fotografia lui Gunther Jauch, cunoscutul prezentator al emisiunii "Vrei sa fii milionar", alaturi de mesajul "Numai etica materie obligatorie inseamna intoleranta din partea statului".

Christoph Lehmann, presedintele asociatiei "Pro Reli", spera ca implicarea unor persoane cunoscute in campanie va atrage multe voturi favorabile la referendum.

De cealalta parte, Uniunea Umanista promoveaza ideea ca numai prin cursurile de etica la care participa toti elevii unei clase pot fi transmise valori precum toleranta si respectul reciproc.

Cel mai convingator argument al lor este ca pana si unii preoti opteaza pentru pastrarea eticii ca materie obligatorie.

De asemenea, membrii fractiunii Social-Democrate (SPD), considera ca prin alegerea intre religie sau etica, se va pune o presiune inutila asupra elevilor iar religia este o chestiune care tine de libertatea individuala.

Libertatea individuala este tocmai argumentul prin care si asociatia "Pro Reli" doreste ca elevii sa poata opta pentru etica sau religie in egala masura. Copiii au nevoie de un fundament pe care sa-si cladeasca valorile morale, iar ceea ce invata la cursurile de etica nu e suficient, sustin acestia.

Cert este ca ambele parti pledeaza pentru libertatea alegerii, multiculturalism, diversitate si respect reciproc. Insa prin metode diferite.
Dup� plecarea președintelui German, se isc� iar un adevarat vacarm. Papa ridic� m�na , privind la președinte. Acesta dup� ce reuși s� mai calmeze un pic spiritele, anumț�:
-Și-a exprimat sfinția sa dorința de a se �nscrie iar la cuv�nt.
Dup� ce spiritele se mai atenuar�, Papa urc� iar la tribun�.
- Observ cu �ngrijorare , cum lipsa voastr� de credinț� este pentru mine sup�r�toare. Eu nu v� oblig s� credeți �n ceva ce nu vreți. Fiecare e liber s� cread� �n ce vrea fiecare. Dar numai Acela ce crede v-a fi mai aproape de Dumnezeu. Spuneți c� religia nu este sau nu se vrea un obiect de studiu obligatoriu? Dar am s� v� spun c� sunt �nc� multe ț�ri care și-au exprimat voința , ca religia s� fie un obiect obligatoriu. De exemplu �n Romania,Patriarhia vrea ca religia s� fie predat� �n continuare �n școli. In contextul dezbaterii referitoare la proiectele legilor educatiei, Patriarhia Romana isi manifesta ingrijorarea fata de intentia de excludere a disciplinei religie, din planurile-cadru ale invatamantului liceal si solicit� renuntarea la aceasta propunere.

Intr-un comunicat al Patriarhiei Romane remis Ziare.com se arata ca , "potrivit art. 32. alin. (7) din Constitutia Romaniei, 'in scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege'. Acest drept constitutional redobandit dupa 1990 reprezinta un act de dreptate si o reparatie morala fata de abuzurile comise in aceasta privinta de regimul comunist ateu in anul 1948, cand disciplina religie a fost indepartata din invatamantul primar, gimnazial si liceal".

Patriarhia reaminteste ca inc� de anul trecut a demarat campania "Nu vrem liceu fara Dumnezeu!", in contextul in care inca de pe atunci se punea problema exluderii religiei din invatamantul obligatoriu.

In urma acesteia s-au primit peste 140.000 de mesaje de sustinere iar in ziua de 29 februarie 2008, la Palatul Patriarhiei din Bucuresti, conducatorii si reprezentantii cultelor religioase recunoscute in Romania si-au exprimat pozitia comuna cu privire la mentinerea disciplinei religie in planurile-cadru ale invatamantului liceal, ca parte a trunchiului comun.

Un argument in plus in favoarea acestei pozitii il reprezinta integrarea Romaniei in structurile europene.

"In majoritatea statelor Uniunii Europene religia este disciplina scolara, sub diferite denumiri: Educatie religioasa (Austria, Danemarca, Germania, Grecia si Irlanda), Educatie moral-religioasa (Anglia), Morala si educatie religioasa (Portugalia), Educatie religioasa si morala (Luxemburg), Crestinism, Religie si Etica (Norvegia), Religie sau etica (Belgia), Miscari ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia si Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promoveaza un sistem de invatamant care valorifica potentialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale. De asemenea și Liderul comunitatii musulmane din Bulgaria si-a declarat sustinerea pentru campania initiata de Biserica Ortodoxa pentru a face din religie o materie obligatorie in scoli.
La data de 24 septembrie 2010, in Sofia (capitala Bulgariei) s-a tinut o manifestatie impotriva a "60 de ani de ateism" la care au participat si membri ai comunitatii islamice, al doilea mare grup religios bulgar, informeaza ekklesia.

Majoritatea locuitorilor Bulgariei au o confesiune crestin-ortodoxa, dar Constitutia impune un invatamant secularizat.

Sfantul Sinod, care conduce Biserica Ortodoxa, a organizat acest mars pentru introducerea religiei in curriculumul scolar, propunand un studiu (comparativ) al crestinatatii, islamului si iudaismului.

Intr-un interviu, Mitropolitul Nikolai din Plovdiv (al doilea oras ca marime din Bulgaria) considera studiul religiei "intarirea spirituala a copiilor, apropierea lor de realizarile culturale ale civilizatiei europene".

"Toti sunt ingrijorati de delicventa juvenila, dependenta de droguri si violenta din scoli ... scoala nu ofera o solutie, dar Biserica sugereaza o cale dreapta", completeaza el.

"De ce nu Fizica sau Chimia, de ce nu Matematica sau Literatura sa ramana materii optionale?", a raspuns Nikolai intrebat fiind de ce religia nu poate sa ramana materie alternativa.

Ministrul Educatiei din Bulgaria, Sergei Ignatov, care apartine de partidul de centru-dreapta, a respins categoric introducerea obligativitatii studiului religiei in scoala bulgara.

"Nu vreau ca scolile bulgare sa devine teatre de razboi intre confesiunile religioase", conchide el.

Chestiunea este sensibila si vine pe fondul unei cresteri semnificative a ponderii populatiei musulmane in Europa si a radicalizarii actiunilor legitimate de religie, in general. Se estimeaza ca pana in anul 2020, musulmanii europeni isi vor dubla numarul.

Eurobarometrele Gallup arata ca exista o gama larga de variatie a credintei in Dumnezeu in tarile de pe batranul continent.

Astfel Romania, alaturi de Malta si Cipru, detine de departe "recordul la credinta", cu 90% dintrelocuitori care cred in Dumnezeu, iar tarile ai caror locuitori nu au o credinta atat de "fatisa" sunt: Cehia, Suedia, Danemarca, Norvegia, Olanda, Franta, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Luxemburg, Elvetia s.a., aflate in "coada clasamentului", cu procente sub 40% de credinta in Dumnezeu.
- Deci dup� cum vedeți sunt �nc� foarte mulți care mai cred �n Dumnezeu, și sunt aproape de el.
Dup� ce p�r�si Papa , iar tribuna, �ncepur� iar protestele.
- Domn președinte , credeam c� se va tine seama de ordine ?
- Desigur domnilor, a fost o mica observație�
- Ce mic� domnule� c� este foarte mare�.D�nsul , dup� cum v�d vrea s� ne oblige s� ader�m forțat, la prostiile lor. Ei confund� cu ce zic ei , cu ce crede lumea. Și invers. De unde au scos procentele astea? Le-au pus cred c� din burt�. Auzi 90 % la rom�ni� Cred c� este total invers. C� de fapt doar !0 % mai sunt religioși. Și eu pot spune c� din 365 de zile pe an 75% le petrec trec�nd pe l�ng� biserici. Dar asta nu �nseamn� c� le și frecventez. Nu ne poate obliga nimeni s� facem ceva ce nu vrem, ne ajunge c�t ne-au dominat ! - se aprinser� c�țiva reprenzentanți ai altor ț�ri. Și cred c� erau și musulmani , sau de alte religii. Și cred c� iar se f�cea confuzie �ntre o anumit� credinț� și credința �n Dumnezeu. C� de fapt e cu totul alceva.
�n timp ce președintele �ncerca s� fac� din nou liniște, Kurt se apropie și el de tribun� și �i zise ceva la ureche președintelui. Acesta �ncuviinț�.
- Domnilor un pic de liniște. Cine mai vrea s� vorbeasc�, este binevenit. Are cuv�ntul președintele Chinei.
- Acesta veni țanțoș la tribun�. �nc� nu se liniștir� protestele c�nd acesta �ncepu s� vorbeasc�.
- Domnuilor, nu am s� m� leg de religie, pentru c� religia voastr� , pe noi nu ne �ntereseaz�. Noi avem religia noastr�. Referitor la dezarmare, aș vrea s� apuc și eu ziua asta . C�țiva din sal� r�se.
- Noi �n general suntem cooperanți p�n� �n anumite limite. Nu vrem s� se �nțeleag� greșit c� și acordul nostru privind dezarmarea trebuie s� fie luat� ca o m�sur� de sl�biciune din partea noastr�. NU ! Noi suntem chiar bucuroși de a renuța de bun� voie și la arsenalele noastre , dac� asta se va hot�r�. Dar tot așa cum a spus și președintele Rusiei, noi ultimii !
Dup� ce p�r�si și președintele Chinei tribuna, Kurt se al�tur� iar președintelui, cer�nd și el cuv�ntul.
- Domnilor are cuv�ntul reprezentantul extratereștrilor din constelația Orion.
- Domnilor ! M� numesc Kurt.. La mine este o poveste mai lung�, ce am s� v� o comunic la timpul potrivit.. Dup� cum unii poate ați și aflat, eu vin de pe planeta Zirda, din constelația Orion. Sunt peste 50 de ani lumin� p�n� la noi. Dar asta , grație tehnologiei avansate de care dispunem , face ca aceast� distanț� s� nu fie o mare piedic� pentru noi. Și asta ne permite s� v� și mai vizit�m din c�nd �n c�nd. Și asta de c�nd ați ajuns �n centrul atenției noastre. Eu am fost �mputernicit ca mesager pentru planeta voastr�. Am ascultat opiniile și p�rerile pro și contra ale voastre. Am ascultat pe toți cum puneți sau ați pus problema �n trecut și azi. Putem spune c� v� cunoaștem istoria, de c�nd v-ați n�scut. C� din cele mai vechi timpuri v-am studiat și �nc� v� mai studiem. Asta nu �nseamn� c� nu am �ncercat �n timp , s� lu�m leg�tura cu voi. Dar am considerat c� �nc� nu a sosit vremea. Mereu ați intervenit cu c�te ceva �n istoria voastr�. Unele realiz�ri tehnologice sunt și rodul intervenției noastre. Unii le-ați descoperit și singuri, urm�nd ca s� le �mbun�t�țim. Pot spune c� de c�nd ați descoperit focul , ați și progresat mult. Dar ați progresat și �n a v� juca cu focul. Și cred c� știți la ce m� refer. Istoria v� e martor�. Eu am s� dau acum cuv�ntul reprezentantului planetei Zirda. � Cavalerul ordinului �n persoana lui Tod. El v-a veni �nsoțit de ceilalți 12 cavaleri ce au �n administrație aceast� planet�.
Kurt aștept� s� vad� ce efect au produs cuvintele lui. V�z�nd c� se f�cuse liniște și toți așteptau curioși la ceea ce o s� urmeze, Kurt se juc� la ceasul lui special de la m�n�. Dup� c�teva secunde �n sal� ap�ru un nor l�ptos alb. Dup� ce acesta se risipi, l�ng� Kurt ap�rur� din senin cei 12 reprezentanți de pe planeta Zirda. Cel puțin așa am crezut și eu prima data. Dar veniser� 11? Cei 12 se apropiar� de podium și se prezentar� pe r�nd, dup� ce Tod depuse pe pupitru, un aparat universal de traducere. Avea dup� cum știam și eu, dublu rol. Traducea și �nvers.
- Eu sunt liderul celor 11 Cavaleri ai ordinului de pe planeta noastr�, care se numește Zirda! Planet� ce se afl� �n constelația Orion. Și face parte și din sistemul @3#$Yxz. Iar numele meu e Tod !
�n continuare se prezentar� pe r�nd și ceilalți lideri pe care �nc� nu f�cusem nici eu cunoștinț�.
- Eu sunt El Dor spuse al doilea f�c�nd un pas �n faț� și o mica plec�ciune.
- Iar eu Zeno !
- Eu, El Mer !
- Da Mur !
- Korr !
- Retta !
- Da Rut !
- E-Mir !
- Perret !
- Kurt !
- Otto !

Dac� numele celorlalți lideri nu m-au surprins, �n schimb numele lui Kurt, fu o adev�rat� surpriz� pentru mine. �Deci avansase ! Și mie nu mi-a spus nimic !� � Iar Otto , unde am mai auzit eu numele �sta ?
Dup� ce se prezentar� toți 12 , liderul lor Tod, se apropie de microfoane și continu�:
- Dragi P�m�nteni ! Dup� cum ați observat, a fost floare la ureche s� v� vizit�m. Am ascultat p�n� acu p�rerile voastre și pro și contra at�t referitor la religie, c�t și la dezarmare. C� asta e de fapt și tema de azi. Poate o s� v� surprind� , dar v� monitoriz�m de c�nd ați �nceput. C�nd Kurt, aflat aici de faț� , ne-ar fi dat semnalul, ceea ce a și f�cut , noi ne-am teleportat aici pe planeta voastr�. Și trebuie s� v� spun c� nu e prima dat� c�nd v� vizit�m. Chiar dac� am f�cut-o p�n� acu cu nave rapide și ultra rapide, care tot ne-au luat la �nceput o lun� de zile de a voastr�. Dar acu grație ultimei noastre descoperiri , putem s� facem asta �n zeci de secunde. Trebuie s� recunosc c� am r�mas cam dezam�git , privind p�rerile voastre , referitor la dezarmare. Dar nu v� condamn ! Pe vremuri cu foarte multe milenii, �nainte de � v� �naște � voi, poate g�ndeam și noi la fel ca voi. Trebuie s� v� mai spun c� nici noi nu am fost singurii din univers. C� și la noi s-au dus și se mai duc și acu prin sisteme foarte �ndep�rtate, lupte pentru putere și expansiune. Noi o vreme am fost �n r�zboi cu alți semeni de ai noștrii, care erau din sisteme �nvecinate. Dar puterea noastr� de convingere a �nvins, �n cele din urm�. Bine c� noi nu aveam s-au foloseam arme ca a voastre, nu nici pomeneal�. Dar erau eficiente. Știu care este de fapt adev�ratul motiv , motivul care v� macin�. Orgoliul și Teama ! Nesiguranța ! Perfidia și Necinstea celorlați. Așa cum și presedintele Rusiei , aici de faț�, sau a Chinei și poate și a altora care g�ndesc la fel, ca el s� fie ultimulcare renuț� la dezarmare ! Dac� e s� se mearg� pe �ncredere nu o s� apucați niciodat� aceast� zi. C� voi sunteți alfel dec�t noi. Voi nu sunteți sinceri și drepți. Și �n mare parte se datoreaz� și sistemului � defect � pe care �l abordați. Voi aveți �n s�nge , din cele mai vechi timpuri , de c�nd v-ați � n�scut �, și ați prins viaț� pe aceast� planet� , Gena Urei !
La aceast� remarc� se auzir� c�teva glasuri care comentar�.
- Nu trebuie s� v� surprind� ! �sta este tristul adev�r . Poate v-ați uitat �n jurul vostru și ați observat c� unele comportamente ale unor animale aduc izbitor , cu comportamentul vostru. Nu pot spune c� nu sunteți pe aproape. Oric�t de calmi ați p�rea la un moment dat , tot explodați. �n cazuri extreme tot o s� v� �ntreceți cu ele. Dar nu e vina voastr�. Voi ați evoluat din niște micro organisme care au fost trimise �n spațiu de noi. Dar nu toate și-au atins ținta. Unele s-au pierdut �n eter. Numai c� pe drum și �n contact cu atmosfera și condițiile de atunci de pe Terra , au f�cut s� denaturize un pic comportarea acelor micro organisme.
�n drumul lor au nimerit pe aceast� planet� , unde au g�sit condițiile ideale de a se dezvolta și evolua. Și uite așa , dup� apropae 50 de milioane de ani a venit și r�ndul vostru. Numai c� nu erați produsul finit de acu. Erați niște specii de maimuțe , cu care noi am intrat �n contact, �ncerc�nd s� v� perfecțion�m. Cu toat� tehnologia noastr� de care dispuneam la acea or�, �ncerc�rile noastre nu au fost �ncununate de succes. Ba mai mult , c�teva specii de mutanti, au luat-o razna, sc�p�nd de sub control, ceea ce a f�cut ca s� le distrugem. S-ar putea s� mai fi r�mas vre-o 2-3 exemplare , care cu toat� str�dania noastr� tot or fi sc�pat. Dar cred c� de atunci sunt slabe șanse s� mai tr�iasc� vreu-n speciment de �sta. Bine, c� nu ne-am l�sat și v-am perfecționat �n mod continuu. Și uite așa ați ap�rut noua generație de oameni primitivi. Cum voi , și v� �nțelegeam , nu ne cunoșteați și nici nu aveați �nc� habar de multe fenomene climatice sau meteorologice, a trebuit s� treac� foarte , foarte mult timp, ca s� v� facem s� ne �nțelegeți. Și mai ales s� v� st�p�niți frica. Și așa a mai trecut iar alte milioane de ani, unde diversele fenomene de eruptie și ridicarea unei noi scoarțe și modificarea climei , a adus modific�ri majore și viții. vieții pe planeta voastr�.
- Dar acele mamifere uriașe , pe care noi le numeam Dinozauri, de unde sau c�nd au ap�rut? Se auzi o voce din sal�.
- Da, bun� �ntrebare! Ajungeam și acolo. �n acest sistem solar , �n apropierea planetei voastre, este o centur� de asteroizi. Ei aflați c� odat� acolo era o planet�. Noi o numeam Geeia ! Și aceast� planet� ne-a atras, crez�nd c� aici o s� mearg� treaba mai repede, deoarece era deja viaț� aici. Acolo am v�zut cu groaz� c� viața explodase mai ceva ca la noi. C� acele mamifere uriașe erau ceva de ne�nchipuit. Dar un fenomen deosebit a f�cut s� ne gr�bim. �n urma explor�rilor noastre geologice , și a analizei planetei, am observant c� planeta era pe duc�. C� se declanșase o puternic� eruptie pe aproape �ntreaga planet�. Am �ntreprins atunci un studiu de recuperare a celor mai deosebite exemplare de faun� și flor�, și le-am salvat pe P�m�nt. Am cules imensele ou� ale dinozaurilor, și nu numai a lor, și le-am creat condiții de dezvoltare aici. Nu dup� mult timp , planeta a explodat �n miliarde și miliarde de exemplare de asteroizi și alți meteoriți , ce au bombardat și planeta voastr�. Un mare asteroid a c�zut pe P�m�nt. �n urma �mpactului , sau format destule fenomene aprige , f�c�nd ca și pe planeta voastr� s� se repete apocalipsa. Ba mai mult �n urma impactului , axa planetei s-a modificat la 5 gr. Dar asta a fost și un lucru bun , c� a dat naștere la apariția anotimpurilor. Ei dar și continentele au plecat la plimbare, �n urma dezastrului. Astfel uscatul a �nceput s� i-a st�p�nirea oceanelor. La �nceput era un singur continent �nconjurat de ape. Tocmai �n apa asta ați evoluat voi, aștia de azi.
Se st�rni alt� rumoare. Nu cred c� auzul acestor fapte i-a mulțumit pe vreunul.
- Și ce s-a �nt�mplat mai departe cu acei Dinozauri?
- Unii au murit datorit� frigului ce s-a instalat dup� impact. Alții au �ncercat s� se adapteze, dar f�r� succes. Iar alții, a trebuit s� ajut�m oamenii de atunci , ca s� scape de ei mai repede. Mulți au murit la poli. Iar odat� cu ei au mai disp�rut și alte specii de faun� și flor�. Așa c� nu trebuie s� v� surprind� �ntr-o zi c�nd dup� topirea ghețarilor de la poli , o s� dați de urma unor animale uriașe și rare. Ca s� nu mai zic de vegtația de atunci. Unii au sf�rșit �n urma erupțiilor vulcanice, �ngrop�ndu-I de vii. Și odat� cu ele p�duri �ntrgi de foioase , conifer și alți arbori uriași. Oricum tot ce mișc� azi pe p�m�nt au ap�rut și evoluat din m�ri și oceane. D�nd naștere la mutații. Așa au ap�rut și oceanele și m�rile. Poate cel c�ruia �i spune�i Darwin , avea �ntr-o oarecare m�sur� �i pu�in� dreptate. C�nd noi am mai revenit pe aceast� planet�, via�a era la �nceputuri. Erau diferite animale care mai de care mai mari �i mai amenin��toare. Atunci ne-am oprit la ni�te mamifere , ce voi le spune�i ast�zi - gorile. Am ales aceast� specie , pentru c� erau cu un grad de evolu�ie mai aproape de popula�ia b�tina�� . Cum noi eram pu�ini am vrut atunci s� facem ca ritmul de r�sp�ndire �i �nmul�ire s� creasc� vertiginos. A�a c� am �ntervenit genetic la aceste gorile. Le-am �ns�m�n�at un ADN care s� apropie gorila de om. A fost o munc� uria�� �n �ncercarea noastr� de a-i reda minte �i g�ndire la aceste primate. La �nceput experien�a noastr� nu a fost �ncununat� de succes. Odat� cu dezvoltarea g�ndirii , acestea au inceput s� devin� �i foarte violente și agresive. A trebuit s� renun��m la multe exemplare. O parte din ele s-au dezvoltat mai mult �n dimensiuni, m�rindu-se considerabil. Adev�ra�i uria�i. Unele au sc�pat de sub controlul nostru �i a trebuit s� ducem o v�n�toare printre ele, p�n� la dispari�ia lor. Cu trecerea timpului aveam s� ob�inem �i alte subiecte care se dovedir� mai pa�nice. A trebuit s� ducem �i cu astea o lupt�, pentru a le �nv��a ce e bine �i ce e r�u. Unele s-au adaptat �i au f�cut progrese uluitoare. �i a�a am separat maimu�a de suratele ei, apropiind-o de om. Sau mai bine zis, am transformat unele maimu�e �n oamenii de mai t�rziu. A trebuit s� ducem o lupt� �i pentru integrarea oamenilor primitivi �n societatea de atunci. A�a i-am �nv��at multe. Au �nceput , �ncet , �ncet s� se adapteze �i ei. Prindeau u�or. Dar erau �nc� destul de departe de perfec�iune. Nu mai spun , c� nici oamenii de atunci �i nici gorilele transformate �n oameni, nu se �n�elegeau �ntre ei, d�nd na�tere la dese dispute. �i numai �nterven�ia noastr� �n for�� , o mai potolea. Pe unii mai silitori i-am �nv��at despre obiectele de baz�, matematica , geometria, alchimia, astronomia �i astrologia. Dar �i mul�i al�ii mai t�rziu au folosit aceste stiin�e �n folosul lor , tr�g�ndu-si drepturi de autor. Unii au r�sp�ndit aceste �tiin�e , iar al�ii au profitat atribuindu-si pe nemerit brevetul. A�a ați cunoscut c� vechi oameni din antichitate , cum era Milet , Aristotel, Platon , Arhimede, Thales, Pitagora �i multi al�ii. Mai t�rziu au mai ap�rut �i alti cercet�tori care din cauza orgoliului lor si lipsei de modestie, nu s-au �n�eles �ntre ei. Fiecare �i fura inven�iile sau unele descoperiri, de la al�ii. Eram in prag de e�ec total. Cu toate insisten�ele noastre nu am putut s� separam instinctele animalice de la aceste gorile. Odat� cu trecerea timpului acestea s-au �nmul�it care cu cine au vrut , d�nd na�tere la alte specii. Și uite așa cu trecerea anilor, voi ați r�mas la fel ca unele animale. C� mai p�strați instinct primare de ale lor. Poate o s� m� contraziceți, dar istoria v� e martor�. De c�nd v� știm ați dus nenum�rate lupte pentru supremație și teritoriu. Ori unii din voi v� atacau, r�vnind la p�m�nturile voastre, ori la femei. Sau invers , voi erați plecați �ntr-o misiune de lupt�. Cu c�t a trecut timpul cu at�t v-ați perfecționat și armele. De la topor de piatr�, sulițe sau s�geți de bronz și mai t�rziu de fier, la s�bii, , puști , tunuri, tancuri, și azi rachete. Ba mai mult ați culminat cu bomba atomic� , ce nu v� face nici cinste și nici bine. Ba puteți avea mai t�rziu soarta vecinilor voștrii. Și asta se poate repeta oriunde și oric�nd ! Ei, cum e ? Am sau nu am dreptate. Sunt bune armele sau e vremea s� renunțați de bun� voie la ele ! Și la toate astea aveți si toate tr�s�turile din cutia Pandorei. Niște legende grecești. Cred c� ați auzit de ea ! dar mai aveți o singur� sc�pare. � Speranța !

Dar ca tac�mul s� fie complet, ați mai și inventat religia care s� v� fac� s� v� ur�ți și mai mult. Și asta c� �nc� nu vreți s� v� �nțelegeți. Primul pas , și v�d c� deja se �ncearc� s� se fac�, este de r�sp�ndirea și vorbirea unei singure limbi. V�d c� americanii , sub paravanul tehnologiei și computeriz�rii, se vrea și se dorește s� se �nvețe o singur� limb�. Nu e r�u ! Asta nu �nseamn� c� s� renuțați și la vechea voastr� limb�. Cu timpul o s� v� mai vin� mintea la cap și o s� acceptați și asta.
- Mai bine era limba noastr� , rom�n�! C� e mai ușoar�. Cum se scrie , așa se și vorbește. �n timp ce altele�zic și eu afl�ndu-m� �n treab�, ceea ce f�cu s� r�sar� o mulțime de vocifer�ri. Fiecare �și iubea limba lui. Totdeauna a lui era cea mai bun�. �n timp pentru alții era cea mai grea.
- Nu e r�u ! Și asta se poate �nv�ța. Dar asta depinde de voi la ce limb� v� hot�r�ți. Pentru noi e tot una ! A doua problem� , și v�d c� e cea mai grav�, e aceia, c� nu vreți s� fraternizați la o singur� religie. C� la urma urmei , dac� e s� m� iau dup� cum puneți voi problema, este un singur Creator ! De la el aveți viața ! Unii �i spun Dumnezeu. Alții Allah ! Alții� �n toate felurile posibile. Care de fapt e tot una ! Cred c� știu de unde pleac� confuzia. Voi nu ați reușit �nc� s� c�deți de accord la existenta divin�. Pe vremuri pentru a v� mai calma , ca s� zic așa , am f�cut-o și noi pe post de Bau-Bau. Pentru c� nu se mai putea, erați ceva de speriat. Și atunci v-am exploatat necunoașterea și v-am speriat cu tot felul de tunete și fl�c�ri artificiale de la navele noastre de atunci. Așa am reușit s� v� mai calm�m și s� s�dim �n sufletele voastre frica. Frica de ceva de necunoscut. Frica de zei. Și asta ,c� ne-ați luat drept zei �nc� de la �nceput. Chiar am numit din r�ndurile voastre mai dezghețați, un lider care s� se ocupe de aceasta. Un responsabil. Numai c� și asta a sc�pat de sub control �n timp. Unii au f�cut din asta o profitabil� afacere. D�nd naștere la cel mai mare și mai de temut aparat � Religia. Cu ea ați reușit s� st�p�niți toat� lumea. Unii au scris multe manuscrise despre activitatea noastr� de pe atunci. Dar cum nu știați cum se pune problema și niici multe științ� nu aveați, au f�cut ca acele scrieri ale lor, s� fie descoperite și �nterpretate �n fel și chip. Ba mai mult unele scrieri au fost și complectate dup� bunul lor plac, ca s� fie mai conving�toare. Religia avea s� ating� apogeul vreme de sute de ani, p�n� �n 1906, prin �nfințarea Inchiziției. Inchiziție ce a adus o pat� roșie �n istoria voastr�. Bine, c� au mai fost și altele. Luptele �ntre voi au avut cele mai mult de suferit. Iar cum voi sunteți niște popoare inventive, c� trebuie s� recunosc , c� �sta e cusurul vostru, sunteți inventivi și �n bine dar și �n r�u. Oare de ce nu v-ați folosit inventivitatea numai la descoperirea de noi tehnologii , �n medicin�, �n asigurarea traiului de zi cu zi , �n ducerea unui trai decent la fel cu toat� lumea, f�r� grija zilei de m�ine. De ce 90 % din idei, le folosiți la modernizarea unei arme sau la achiziționarea alteia mai perfecționate , de a face mult mai mult r�u. Oare dup� rachete la ce o s� mai vin� r�ndul ?
- Aha ! La arme de distrugere �n mas�. Arme care omoar� viața , l�s�nd construcțiile sau obiectivele �n picioare. Poi atunci v� �ntreb oameni buni , la ce o s� v� ajute asta ? O s� r�m�neți o m�n� de oameni care o s� trebuiasc� s� o luați iar de la �nceput. Și asta dac� nu are s� v� i-a �nainte chiar p�m�ntul care nu o s�-l mai rabde nici pe el, s� v� mai țin�.
- De unde știi c� asta ar urma s� facem ?
- Poate nu știți, dar noi posed�m o tehnologie la cere putem citi așa zisele g�nduri ale noastre și implicit și ale voastre. Și mai ales ale voastre.
- �nseamn� c� pentru noi ,voi o s� prezentați o adev�rat� amenințare, prin deconspirarea acțiunilor noastre.
- Exact ! Este și asta o cale de a v� face forțat s� deveniți sinceri unii cu alții. Și asta o s� dea rezultate mult mai bune , dec�t frica de Dumnezeu, de care se folosesc alții.
- Și ce o s� facem cu at�ta armament care ar trebui scos din funcțiune. Și cine ne garanteaz� c� vor fi toți cinstiți?
- Cu garanția, v� putem ajuta pentru �nceput chiar noi. Nu v-a fi pentru noi o greutate de a descoperii uneltitori și mincinoși. Și apoi nu uitați c� noi dispunem de o tehnologie mult mai avansat� dec�t a voastr�. Așa c� c�utarea , detectarea și g�sirea acelor arme , indiferent de forma sau capacitatea lor , o s� fie floare la ureche pentru noi. Noi avem de g�nd s� v� ajut�m , dac� și voi vreți. Aveți a allege �ntre a r�m�ne pe mai departe �n ignoranț�, de care alții vor profita, sau de a ne r�spunde pozitiv la doleanțele noastre. Poate v-ați pus și chiar v�d c� v� puneți �n continuare �ntrebarea : de ce Noi ? Sau de ce Voi ? Vrem �n urma cooper�rii noastre cu voi, s� mai �ndrept�m din grșelile noastre de atunci.
- Și cu at�tea fiare , care se vor transforma inevitabil �n fiare vechi, ce or s� se �nt�mple cu ele?
- Nimic ! Se vor retopi! Și din ele putem s� v� facem și navete , cu care ați survola aerul la mica �n�lțime. Niște mașinuțe cu aripi. Putem s� v� facem și roboți. La noi , nu cred c� știți �nc�, majoritatea muncii noastre a fost �nlocuit� de roboți. Dar acești roboți sunt din material special și din organe care seaman� cu ale voastre , numai c� sunt artificiale. �n rest totul fiind computerizat. De asemenea putem s� v� ajut�m și �n medicin�. �n industrie , �n agricultur� , �n chimia alimentar�. C�te nu am putea face �mpreun�?
- Poi cum dup� ce ne-ați stricat, acu vreți s� ne scoateți și viața din noi ? Sentimentele ? Dragostea ? E ceea ce ne-a mai r�mas !
- V� �nțeleg ! dar asta o facem la roboți , nu oamenilor. Roboții nu trebuie s� aib� sentimente. Nu trebuie s� g�ndeasc� �n mod creativ. C� �ntr-o zi se pot r�scula�Și o s� fie cel mai r�u atunci.
- Și cum credeți c� o s� reușiți s� ne convingeți?
- Prin dou� c�i. Una ar fi s� v� las s� v� g�ndiți bine, și s� ne dați un r�spuns, și doi, s� v� forț�m un pic f�r� a prinde de veste. Dar o s� fie mai bine pentru voi dec�t acu. Sau poate unii dac� consider� c� ei nu au probleme �n cunoșterea foamei , bolilor, suferințelor și a lipsurilor, nu tot așa s-ar pune problema și la cei s�raci. Și v�d c� sunt �nc� foarte mulți și din aceștia. Numai cei din lumea a treia și sunt destui, c�t au de �ndurat. C�nd o s� v� l�sați de exploatarea omului de c�tre om ? De v�nzarea armelor, din care ați f�cut o adev�rat� industrie și o mare afacere. De producerea și r�sp�ndirea drogurilor, care v� aduc și astea profituri uriașe, f�r� a tine seama de viața a miliarde de tineri. Doar de vizarea intereselor voastre ilegale ? F�r� a tine seam� de cei s�raci și n�p�stuiți. S� nu credeți �n nici un moment , c� dac� unii o fac pe st�p�nii lumii , l�ud�ndu-se sau m�ndrindu-se cu capacit�țile lor de intimidare, noi o s� st�m și o s� privim. Nu v� spunem asta ca s� v� sperii sau s� v� �nsp�im�nt. Pentru noi armele voastre nu valoreaz� nici c�t unghia mic�. Probabil c� ați dedus și asta. Uite , și Tod, ar�t� cu m�na c�tre liderul American. Uite tocmai la presedintele American, �n țara pe care o conduce, lucrurile nu stau mai bine. Corupția este și la el �n floare. Și de la asta pleac� toate neajunsurile de mai sus. S� nu mai fie �ncurajați , trișorii, sfid�torii, șarlatanii, impostorii, c�m�tarii și alții care se ocup� cu lucruri necinstite, jocuri de noroc neomologate, la fiecare colț de strad�. Contraband� de arme și de stupefiante, f�uritori de bani falși, deturn�torii de vehicule, trenuri, avioane, garnituri de metrouri, etc . S� tr�im �n bun� stare și pace , f�r� frica zilei de m�ine. Și cu ocazia asta s� le oferim un viitor mai bun copiilor noștrii. Ei sunt viitorul nostru de m�ine. Și mai sunt și alte destule ț�ri, unde lenea , corupția , șantajul, c�m�t�ria, hoția , t�lh�ria , omorurile, afacerile clandestine, dob�ndirea de bunuri f�r� acoperire sau f�r� voie, practicarea jocurilor de noroc , f�r� licenț�, sunt numai o parte din relele sistemului. Și asta pentru c� chiar sistemul este corupt �ncep�nd de sus. Bine c� mai sunt și alte ț�ri la care toate astea au disp�rut , sau se �ncearc� s� se scape de ele. Și cred c� ar fi indicat s� li se urmeze exemplul. Acu noi v� l�s�m s� v� g�ndiți, la ce hot�rire o s� luați, de azi �n trei zile. Noi ne vom �ntoarce iar , și vom hot�r� , ce și cum. Ar fi de indicat ca initiativa s� v� aparțin�.
�Cei 11 se str�nser� iar �ntr-un cerc, și dup� c�teva secunde disp�rur� �ntr-un nor alb. Kurt r�mase și se al�tur� mie.
- S�-i l�s�m s� delibereze singuri, �n timp ce președintele ne f�cea semne ca s� mai r�m�nem.
Veni și Nina. Apoi lu�ndu-ne aparatele �n m�n�, p�r�sir�m Casa Alb�,
trezindu-ne iar �n nava , acu a lui Kurt. O vreme r�masem pe invizibil. Dup� ce p�r�sir�m coastele Americii, ne �nscriem c�tre cas�. �n 20 de minute eram iar deasupra casei mele. Kurt puse cu b�gare de seam� nava jos, tr�g�nd cu ochiul și la eventualii musafiri nepoftiți.
Cum deschise ușa , fui primul care se arunc� afar� din nav�, croindu-mi drum c�tre buc�t�rie. Conferința asta �mi f�cuse o poft� teribil� de m�ncare. Ce luase Nina cu ea , am devorat pe drum.
- Nina ! nu-i așa c� merit și eu o cafea ? C� de la plecare , nici o cafea nu am b�ut, la americanii �știa !



- �n timp ce �mi sorbeam cafeaua, tr�geam ultimile concluzii referitor la Conferința de Pace.
- Auzi la ei :
��ntr-un comunicat al Patriarhiei Romane , se arata c� , "potrivit art. 32. alin. (7) din Constitutia Romaniei, �in școlile de stat, �nv�t�m�ntul religios este organizat si garantat prin lege'. Acest drept constitutional redobandit dupa 1990 reprezinta un act de dreptate si o reparatie morala fata de abuzurile comise in aceasta privinta de regimul comunist ateu in anul 1948, cand disciplina religie a fost indepartata din invatamantul primar, gimnazial si liceal".
Patriarhia reaminteste ca inc� de anul trecut a demarat campania "Nu vrem liceu fara Dumnezeu!", in contextul in care inca de pe atunci se punea problema exluderii religiei din invatamantul obligatoriu.
In urma acesteia s-au primit peste 140.000 de mesaje de sustinere iar in ziua de 29 februarie 2008, la Palatul Patriarhiei din Bucuresti, conducatorii si reprezentantii cultelor religioase recunoscute in Romania si-au exprimat pozitia comuna cu privire la mentinerea disciplinei religie in planurile-cadru ale invatamantului liceal, ca parte a trunchiului comun.
- (90% cred �n Dumnezeu ! Nu știam c� sunt așa de mulți credincioși �n Romania! "De ce nu Fizica sau Chimia, de ce nu Matematica sau Literatura sa r�man� materii opționale?" Poi normal c� sfințiile sale vor ca noi s� r�m�nem �n continuare proști. S� nu cunoaștem niciodat� adev�rul. Oare statul �sta e așa de cretin ca au aprobat o lege pentru ca s� fie legal� religia și s� se practice �n școlile din Romania ? Unde scrie asta? Adic� Bulgarii sau alte state sunt mai cu moț? Nu trebuie s� fie religia subiect de studiu. S� o studieze �ia care mai vor s� se fac� pop�. Chiar așa a ajuns Patriarhia Rom�n� s� comande statul? Unde s-a mai pomenit? De aici rezult� c�t sunt de corupți toți. Poi o s� ajung� s� ne conduc� și s� ne comande iar patriarhia , c� așa vrea Papa ! Li e fric� c� o s� de-a de fundul sacului, dac� nu o s� ,ai aib� pe cine jupui. Trezițiv� Rom�ni ! Nu le mai cantata �n strun� popilor și tot ce este legat de religie. C� umbl� toți numai cu minciuni! S� fie scoas� din Constituție ! S� r�m�n� ca obiect de studiu obțional ! Toți inventeaz� proiecte de legi, dup� cum viseaz� noaptea , sau dup� cum li se c�nt� . Dar de p�rerea noastr� cine tine ? pe noi nu ne �ntreab� nimeni ? R�u am mai ajuns, dac� juc�m cum ne c�nt� popa ! M� rog cine e biserica asta , ca noi s� ne �njosim așa de mult la picioarele ei ?
- �ți face s�nge r�u degeaba, zise Kurt. At�t timp c�t nu se schimb� sistemul , noi trai bun nu o s� mai avem, cu toate �ncerc�rile de c�rpeli. C� de fapt asta se și face. Se voteaz� o lege, și dup� aia se g�sesc 100 de portițe de sc�pare, ca s� � vorba aia tot rom�nul s� prospere ! S� se fac� referendum și la acest capitol. Și s� mai stea lumin�țiile sale �n banca lor, f�r� a ne pune � Biblia �n coaste! Sau s� ne oblige ce trebuie s� facem. Ai v�zut p�n� și �n Germania, nu e considerat obiect obligatoriu. Numai noi�facem haz de necaz..
- Cred c� prietenii nostril americani si ceilalți, nu cred c� le-a priit variantele voastre.
- O s� vedem peste 3 zile , c�nd o s� ne �nt�lnim iar cu toții.
- Chiar e nevoie de toți? Nu poate președintele Americii, s�-i �mputerniceasc�?
- Depinde! Sunt liberi s� fac� ce vrea!
- Oricum cred c� Americanilor le-ar sur�de ideea de retehnologizare. Numai c� r�m�n sceptic la acțiunea de dezarmare. Nu știu ce are s� se �nt�mple �n viitor? La felul cum pun ei lucrurile �n mișcare �slabe speranțe. Și apoi au cheltuit at�ția bani pe aceste moderniz�ri militare, c� cu banii aștia ar fi acoperit planeta de 10 ori. Sau poate chiar mai mult.
- Vorba e ce facem noi p�n� atunci?
- P�n� atunci , ce ?
- P�n� la viitoarea Conferinț�, sau cum s-o mai numi� modernizare�
- Poi eu o s� dau o fug� p�n� la ai mei, ca s� nu mi se simt� cumva lipsa prea tare.
- Apropo ! Nu mi-ai zis nimic de funcția ta de Cavaler�De c�nd ?
- Ei și tu vrei s� le știi deodat� pe toate. Toate la r�ndul lor.
Și zic�nd asta �și lu� r�mas bun , promiț�nd c� se v-a �ntoarce peste 3 zile la ora 8. Ca apoi p�n� la ora 10 s� fim la ei.
- Ora lor , sau a noastr�?
- Ora lor !
Și disp�ru �n nav�. Nici nu știu c�nd disp�ru din curtea mea .R�mas singur cu Nina, ascultam doi gugușciuci. Chemarea lor silabic� m� f�cea s� v�d c� și o o pas�re c�t de mic� , ar vrea s� tr�iasc� �n libertate, f�r� s� i se spun� ce trebuie s� fac�. Pe ele le-a �nv�țat natura ce și cum s� fac�. Oare pe noi �?
Dar Nina ap�ru din buc�t�rie, �ntrerup�ndu-mi g�ndurile.
- Cu ce s� te mai servesc domn Marin?, c� e 4 și �ncepe telenovela mea preferat�.
- Foarte bine , zic eu absent, mai f�-mi o cafea și poți s�-ți vezi telenovela. Auzi apropo ! Ai auzit ce s-a discutat azi acolo ! Ai auzit c� nu trebuie s� ne mai uit�m la televizor, c� ne stric�.
- Ei nu au dec�t s� fac� ce vrea. Eu aici m� uit la ce vrea circuitele mele.
- Poi tocmai asta e ! C� la noi s-a b�tut apropos-ul. C� Rom�nia a fost de accord cic�, s� aprobe religia �n școli. Și asta e numai �nceputul. O s� ne și interzic� �n cur�nd s� nu mai avem nici televizor, calculator, Net, Radio, s� ne �ntoarcem iar la Epoca de Piatr�. Barem �ia nu știau de nimic atunci.
- Nu cred c� or s� reușeasc� s� se impun� cu așa ceva. O s� le sar� poporul �n cap , pe care ei �l credeau creștin . Ei chiar se joac� cu focul Se joac� de -a Dumnezeu. Se contrazic singuri. Trag cu dinții de ulștimele r�m�șițe de credinț� și aia fals�. Ei ! Cine se cred de fapt? Ce tot at�t ? Ce noi suntem c�rpa lor de șters pe jos? Și așa ani de zile a m�turat cu noi pe jos , cum au vrut. Vor s�-și scoat� acum p�rleala din 49 p�n� �n 89 ? A trecut vremea lor . Suntem �n secolul 21. S� se mai uite și ei la posturile și emisiunile de științ� de la TV. S� vad� c� știința a �nvins. De acum știm cum st� treaba. Nu o s� ne mai sperie cu Bau � bau-rile și minunile lor. Ce �și spun acu speranța �n copii �știa mici și f�r� minte , pentru a le prelucra iar creierele. De a le b�ga numai prostii �n cap? La munc� cu ei !
- M�i Nina ! dar v�d c� ți-a priit bine Conferința de azi. De c�nd ai devenit tu așa de revoluționar�? Te-ai molipsit de la Tod , Zeno sau Kurt?
- Nu Creatorule ! Eu v�d prin prisma mea adev�rul gol- goluț. Nu m� poate da la �ntors nimeni. Simt c�nd cineva are dreptate, sau nu . C�nd vrea s� m� �nșele sau s�-mi spun� un adev�r. �mi vin toate astea prin Eter ! Deosebesc Minciuna de Adev�r ! Și toate aceste farafasl�curi m� fac s� simt o mare frustrare. Simt c� mi se �ncing circuitele. C� ei �nc� mai cred c� se mai joac� cu noi. Dar p�n� C�nd ! Eiii !...
M� uitam cu mirare la Nina mea, și nu o mai recunoșteam.
- Auzi Nina , vezi c� am pe mas� �n buc�t�rie un calmant r�mas de la Kurt. Te rog s�-l iei cu �ncredere , �nainte de culcare. Poate m�ine alfel or sta lucrurile. Se vor mai schimba �n bine . Nu de alta dar s� nu faci scurtcircuit, c� p�n� �n trei zile ce fac p�n� vine Kurt.? Eu cum o s� �mi mai savurez cafeaua� ?
- Gata am plecat la TV!
- Bine du-te c� la 7 am eu meci . Joac� Oțelul cu Viitori campioni- Pandurii!
Cum orele treceau anevoie de greu, nu mai știam cu ce s�-mi umplu timpul. Deodat� �mi aduc aminte de vecin. � oare ce o mai face ? Nu cumva mai este și acu jos dup� gard, c�zut jos ?� M� ridic și m� duc glonț la gard. Cum gardul meu avea cam 2 m , era cam greu s�-l escaladez. G�sesc ceva pe care s� m� urc. M� ridic și așa pe v�rfuri și privesc la vecin �n curte. M� uit și jos, dar nu v�d pe nimeni. R�suflu ușurat d�nd s� m� dau jos. C�nd vocea vecinului de undeva de l�ng� mine se auzi clar, lu�ndu-m� prin surprindere.:
- Ce faci vecine ? M� spionezi, sau ai treab� cu mine ?
- Eu � Nu ! Dar unde ești c� nu te v�d.
- Poi sunt �n copacul de l�ng� gard. De azi dimineaț� stau cocoțat �n el și te p�ndesc s� apari.
- Uite cine vorbea de spionaj. Dar ce treab� ai cu mine ? Am fost plecat. Am avut niște treburi urgente de rezolvat.
- Te cred vecine ! De aia ai plecat cu mașin�ria aia ciudat�. Parc� era un OZN !
Hot�r�t lucru. Vecinul �sta devenise insuportabil. Cred c� razele Ninei, nu l-au potolit. Cred c� atunci c�nd vine Kurt , o s�-l rog s� se ocupe pentru ultima data de el. �nt�i �mi trecu prin cap s� o strig pe Nina, s�-l �nvețe ea minte, p�n� o veni Kurt. Dar m� oprii. Nici nu puteam s�-l v�d pe vecin de desimea frunzelor.
- Da ce treab� ai avut cu mine, �ntreb eu , f�c�ndu-m� c� nu observ unde b�tea el de fapt .
- A nimic interesant. Voiam s� te �ntreb de fapt de apariția acelei nave sau ce o fi , �n curtea ta.
- Da ! Și ? Te deranjeaz� cu ceva ?
- A nu ! Voiam numai�
- Ei de azi s� nu mai vrei ! Și c�nd ai treab� cu mine m� cauți la poart�,
nu s� st�m la taclale prin copaci ca guguștiucii!
Cobor nervos de pe gard. Apoi m� duc glonț �n cas�. Nina era b�gat� p�n� �n cap �n telenovela ei. M� opresc �n prag. Nu voiam s� o deranjez. Oricum mai aveam cam o jum�tate de or� și se termina și așa. Vecinul mai putea s� aștepte un ultimatum.

M� pun al�turi de ea și m� fac nespus de interesat de ceea ce era acolo la TV. C�nd se termin� Nina atunci m� b�g� �n seam�
- S� nu-mi spui c� a �nceput s� te pasioneze și pe tine telenovelele?
- Nu, nicidecum ! �n schimb a �nceput vecinul nostru scump și drag s�-i plac� de noi. Cic� și-a pierdut toat� ziua p�ndiindu-ne din copac ca s� vedem c�nd apar eu. Ia mai jignit și nava lui Kurt, f�c�nd-o OZN! Auzi , OZN !
- De ce nu m-ai chemat pe mine , c� �i d�deam eu lui , OZN !
- Poi am v�zut c�t de concentrat� erai drag� �n fața TV �ului și �mi era mil� s� te deranjez.
- Unde e ?
- L-am l�sat �n copac. Nu știu dac� mai este acolo. Da ce vrei s� faci ? Las�-l c� �l spun c�nd vine Kurt. S� i-a el m�suri.
- Ce Kurt ? Staiu nițel c� �l aranjez eu acu !
Și se gr�bi s� ias� afar�. Eu dup� ea . C�nd ajunge afar� și se oprește l�ng� gard, Nina strig� la el :
- Coboar� jos vecine ! Și vino la lupt� dac� ai curaj! �n ce vrei s� ne batem ? �n s�bii laser ? �n drone energetice sau �n lupt� c� e mai dreapt�.
- Ba �n lupt� cucoan�!
- Ce ? Cum mi-ai zis ? Ce eu sunt cucoana ta ? De c�nd �ți permiți s� vorbești așa cu mine ? Vezi c� modific imediat �nțelegerea și trec peste ultima variant�.
- Ce ai muiere cu mine ?
- Muiere e m�ta ! Eu sunt o doamn� ! Ar�tete un pic ca s� m� vezi mai bine�
Și cum vecinul era curios din fire, Nina nu a așteptat ca el s� mai apar� o data, și �l �nv�lui iar �n raze albastre. Vecinul nici nu a mai apucat s� țipe. C�z�nd din crac� �n crac� , nu se opri dec�t pe p�m�nt, inert și f�r� suflare. Dup� ce �l analiz� spuse :
- Ei, pentru azi ajunge! Sper c� porția de azi o s�-ți ajung� pe toat� s�pt�m�na.
Priveam la ea , și r�masem impresionat.
- Cred c� nu ți-am ales bine numele de � Nina ! Mai bine �ți spuneam � Xena !
- Așa-i trebuie ! S� se �nvețe minte s� nu ne mai spioneze, și s� �nvețe s� vorbeasc� mai frumos. Auzi la el � � Cucoan� ,� Muiere� , dar cine se crede dumnealui?
- Așa �nvaț�-l minte. �nc� c�teva ��nv�ț�ri de minte � de astea și nu o s� mai am vecin .
- S� nu-mi spui c� ai �nceput s� și pl�ngi dup� el ?
- Nu , dar s� nu moar� dracului , c� o s� ne g�sim beleaua cu �sta . Și așa nu știu dac� nu cumva ne-a denunțat. C� a v�zut OZN �ul lui Kurt �n b�t�tura mea. Și mai ales și c�nd am cobor�t din nav�.
- Cu at�t mai bine ! Iat� un motiv �n plus!
- Poi da ție sau lui Kurt v� vine ușor s� vorbiți. Vrei s� m� mut la ei �n gazd�, pe Zirda ! C� dac� vin b�ieții cu ochii albaștrii, nu o s� m� mai pot ascunde nici �n toat� galaxia !
- Fi calm !
- Auzi las�l pe vecin . Noi nu mai m�nc�m azi ? Poate ție nu �ți este foame, dar eu aș da o fug� p�n� la piaț�. Ca s� �ți dau și ție de o ocupație.
- Nu te mai uiți la meci?
- A da ! Uitasem de el. Atunci am s� m� duc m�ine ! Tu vezi ce poți prepara ceva ușor , p�n� dup� meci. C� ai timp! 105 minute, cu tot cu pauz�. Și f�-mi și o cafea repede !
F�r� s� mai aștept r�spunsul �Xenei � m� �ntind �n pat . Trec TV �ul pe alt canal și v�d c� meciul �ncepuse. Deja era 1-0 pentru Panduri. C�nd am v�zut c� e egal am mai prins curaj. La pauz� apare și cafeaua NInei.
- Poi așa de mult ți-a trebuit ?
- Domn Marin , v-am v�zut așa de concentrat la meci, c� nu mi-am permis s� v� deranjez.
- Da bine , pune-o jos . Numai bine p�n� �ncepe iar meciul o s� se și r�ceasc�.
- E deja rece . Doar 45 de minute a avut timp berechet s� se r�ceasc�.
- Da ? Dute și mai �nc�lzește-o!
- Poi hot�r�ștete odat�, vrei cafea sau m�ncare.
- Am�ndou�! Și hai mai repede c� acuși �ncepe meciul. Exact la terminarea pauzei, c�nd echipele și-au trimis juc�torii iar pe teren , ap�ru și cafeaua Ninei. O puse jos, și f�r� nici un cuv�nt o șterse. La 2-2 iar mi se aprinse noi speranțe, c� totuși noi vom lua m�car un punct. Dar ghinion ! C�nd mai erau c�teva minute , au inscris iar Pandurii, un gol de toat� frumusețea și r�sul curcilor pentru portar. Asta era ! �n ritmul �sta, o s� ajungem iar �n B.
M� scol sup�rat și ies afar�. Din pragul buc�t�riei Nina m� iscodește:
- Ce ați f�cut ?
- Ce au f�cut și turcii la Plevna!
M� duc iar la șezlongul meu. Soarele apuse de mult. Un v�nticel c�lduț, abia adia. P�s�rile amuțir� și ele. Guguștiucii mei cred c� se culcar�. Mai era p�n� se �ntuneca. Nina �și tot f�cea de treab� prin buc�t�rie.
- Nu mai este alt meci , ca s� nu mai stai s� m� tot p�zești?
- NU !
- Atunci f� ceva ! Adu-mi niște ap�!
- E canalul �n curte!
- Ei las� c� acolo o s� te trimit s� m�n�nci !
- Bine ! bine ! zic eu �mbufnat.
Și m� duc dup� ap�. M� prezint cu cana cu ap� la buc�t�rie. O pun pe mas�. Dar Nina avea treab�. Nici nu m� b�g� �n seam�. Era foarte concentrat�. Ies și m� pun la loc, tr�g�nd cu coada ochiului la Nina.
Dup� o jum�tate de or� se prezent� și Nina cu gust�rile pe o tav�, pe care o puse pe m�suța din fața mea.
- Poft� bun�!
- Mersi !
Dup� ce m�ncai, m� scol și o tai �n cas�. M� uit iar la TV. Aleg un canal științific, ca s� m� mai delectez. Nina dup� ce termin� �n buc�t�rie, se cuib�rii iar l�ng� mine.
- M� mai iubești Tu ?
- Am zis eu , c� prea mult televizor te stric�. La �nceput�mai știi cum ai evoluat, și cine mai era m�micuța ta , adic� t�ticuțu�C� de atunci și p�n� acu ai trecut prin trei faze. Dup� ce te-am f�cut eu , te-au g�urit forțele malefice de pe acea planet�, apoi �n corpul acelui robot te-am pus , ce-a mai r�mas din tine. Apoi Zeno te-a prelucrat și te-a �mbun�t�țit, și acu ești cea de azi.
- Cum s� uit Creatorule! Adic� domn Marin! Nimic nu am uitat!
- Poi hot�r�ștete ! Mereu �mi spui alfel: ba creator, ba domn Marin , ba Marinuș, Marine, Marinic�.
- Poi depinde ! De cum �ți bei cafeaua !
- Da ? Bine c� nu-mi știi și numele de alint de c�nd eram mic, c� alfel�
- Și care e Marinuș ?
- Nu- ți spun !
- Hai Marinic� drag�
- Nu !
- Hai c� nu �ți mai fac cafeua dimineaț�
- Nu e nimic ! O s� m� las! Și așa nu ai zis tu c� nu am voie. C� nu-mi face bine ?
- Ei așa una acolo� și doctorul a zis�
- Da știu deviza doctorilor ! M�n�nc� tot ce nu �ți face r�u, bea tot ce cuprinde, dar cu ligurița, și o scuturi bine �nainte�
- Ei și tu �Asta arat� c�t de grijulii sunt doctorii cu voi�
Deschid Tv , mai mult s� scap de gura ei și totodat� s� aud și alte știri. Era pe Pro TV. Tocmai d�dea de Apocalips�.
- Nu știu dar postul �sta are ceva cu noi ! Mereu ne sperie. Cred c� sunt pe post de Bau � Bau ! Nu este zi s� nu moar� unul, s� nu intre un avion �n casa cuiva , s� nu cad� o mașin� �ntr-o groapa din asfalt, s� nu omoare una pe unul�. Ce mai sunt ceva de speriat�S-au molipsit și ei de la sectele Mondiale. Numai �ia umbl� cu aceste știri palpitante. Cred c� sunt �n leg�tur� cu Biserica. Ca s� se sperie oamenii și s�-I fac� s� mai treac� și pe la biseric�,ca s� se roage, așa cel puțin cred ei. C� parc� bolovanul �la , ne-ar auzi rugile. Sau ei ar tr�i mai mult dup� Apocalips�.
- Ia taci s� ascult �
� Astronomii ru�i sunt de p�rere c� asteroidul Apophis va intra �n coliziune cu P�m�ntul pe 13 aprilie 2036, de�i al�i oameni de �tiin�� consider� c� probabilitatea ca aceast� ciocnire s� se petreac� este destul de mic�.
"Apophis se va apropia de Terra la o distan�� de 37.000-38.000 de km �n aprilie 2019, dar o coliziune cu planeta noastr� ar putea avea loc pe 13 aprilie 2036", a declarat profesorul Leonid Sokolov, de la Universitatea Sankt Petersburg.

Al�i cercet�tori �ns�, sus�in c� posibilitatea unei coliziuni este extrem de mic�, �ntruc�t asteroidul se va dezintegra �n p�r�i mai mici �i ar putea avea loc mici coliziuni �n urm�torii ani.

"Sarcina noastr� este s� lu�m �n calcul diverse alternative �i s� dezvolt�m scenarii �i planuri de ac�iune �n func�ie de rezultatul urm�toarelor observa�ii f�cute asupra asteroidul Apophis", a declarat Sokolov,

Asteroidul, care a fost descoperit �n 2004, este considerat cea mai mare amenin�are la adresa planetei noastre, de�i astronomii NASA au dezmin�it o posibil� catastrof� provocat� de asteroid �n 2036. Imediat dup� descoperirea sa �ns�, NASA a calculat c� energia pe care asteroidul al elibera-o �n cazul unei ciocniri cu P�m�ntul ar reprezenta echivalentul a 1.480 megatone de TNT.

Apophis are un diametru de 270 de metri, iar potrivit estim�rilor oamenilor de �tiin��, zona de impact a acestuia va echivala suprafa�a unei ��ri europene de dimensiune medie�.
- Ce Nina , te-a cuprins și pe tine grija Apocalipsei?
- Mai r�u e de mine . Dar Tu ? Tu ai viaț� nelimitat� c�t te țin bateriile�Sau c�t m� țin pe mine nervii și nu te �nchid acu�
- Nu ai tu inima aia �
- Ba cred c� am ! Asta cred c� e singura care mi-a mai r�mas, așa bun� rea cum �i. Mie nu �mi este fric� de moarte. Doar nu o s� mor de mai multe ori. Așa c� �
- Ssst ! Stai s� v�d ce d� mai departe.
� Patriarhia Rom�n� și-a manifestat nemulțumirea c� obiectele de cult se fac și de alții și nu de oamenii lor�
- Poi Nu ? Li e fric� c� o s� s�r�ciasc�. S� nu care cumva s� se �mbog�țeasc� altul mai mult dec�t ei. Dar la urma urmei� poate au și ei nițeluș dreptate. Poi le i-a p�inea de la gur�. Dac� nu fac ei astea �Doar sunt �n tem�dac� cruciulițele nu sunt omologate de biseric� � nu mai au nici o putere t�m�duitoare sau vindec�toare, mai știi ?
- Nina gata ! Pauza s-a terminat ! Capul la fund !
- Adic�?
- Adic� la nani !
- Poi și ce treab� are capul�?
- Ei era un banc mai vechi cu raiul și iadul și condițiile de acolo.
- Spunemi-l și mie , miorl�i Nina.
- Nu , c� nu cred c� o s�-ți plac�. E cam �porcos�
- Hai c� mie �mi plac de toate�
- Heiii ! cu tine nu o mai scoate omul la cap�t�
- Cic� era un om care a nimerit dup� ce a murit, �n Iad. C� �n Rai nu mai aveau locuri pentru el.
- Dar ce e �la Rai și Iad?
- Nina, parc� ești copil uneori.
- Raiul e acel loc iluzoriu de care tragem noi toți n�dejdie, c� ar fi cel mai bun loc dup� moarte. Așa cum ne prostesc și sfințiile sale. C� acolo totul e alfel. C� e cel mai pitoresc loc. Acolo cic� curg r�uri de miere și lapte dulce. Și se duc numai oamenii care au fost buni pe lumea asta. Iar Iadul este acel loc oribil , �ntunecat cu foc, �n care toți oamenii care au greșit sau au p�c�tuit pe lumea asta, se duc acolo, ca s� fie pedepsiți �n continuare.
- Așa bun ! Și ?
- Poi și� uite c� mai �ntrerupt și am uitat unde am r�mas�
- A murit un om și s-a dus �n Iad�
- Așa , a murit. C� dac� nu murea nu se mai ducea nic�ieri. R�m�nea s� sufere in acest Iad de pe P�m�nt.
Așa cum spuneam , acel om era și cam pretențios. �n timp ce cutreiera iadul, i se �nf�țișa mereu locuri de chinuri și cazne care mai de care mai rele.- Era s� zic mai tr�snite . Prima dat�, se oprește cu �nsoțitorul , un drac, la un cazan cu ap� fierbinte. � Nu! face omul , mai departe!� Merg ei mai departe, c�nd d� de un cazan cu smoal� sub care ardea un foc. � Nu! face el , mai departe � Mai merg ei și ajung la un cazan cu rahat, �n care st�teau laolalt� mai mulți oameni. Unii mai și fumau. � Aici e de mine , zise omul c�nd v�zu ce condiții aveau �ia. R�m�ne așa. Se urc� omul nostru �n cazan, �i d� și lui o țigar�. C�nd dup� o vreme, se auzi comanda : � Gata! Pauza s-a terminat ! Capul la fund !
- Ai �nțeles acu cum st� treaba? De aici rezult� c� nici prea multe mofturi dac� faci nu rezolvi mare lucru.
- Pe mine m-a l�sat rece bancu t�u .
- Normal c� da �hai la culcare� și � așa � clic ! Asta ca s� nu-ți mai vin� vreo idee.
- Noapte bun� Nina ! �.






Dimineaț� m� trezesc destul de devreme ca de obicei. Se luminase de ziu�. Guguștiucii mei �ncepur� serenadele binecunoscute și zilnice. M� uit pe furiș la Nina mea. �dormea �! Oare ce o s�-mi fac� pentru ce i-am f�cut asear�? M� dau jos din pat. M� duc apoi la buc�t�rie. �mi propun s�-mi fac singur cafeaua de dimineaț�, nu de alta dar cred c� dup� ce aș �trezio� pe Nina , nu o s� mai am zi bun� cu ea. Și nici cafea nu mi-ar mai fi f�cut. Dup� ce �mi savurez cafeaua, �mi aduc aminte c� nu este nimic prin frigider. Și c� trebuie s� mai fac și piața. Vorba vine � fac piața ! Piața e f�cut� de mult ! �mi trecu prima dat� prin cap s� o �trezesc � pe Nina și s� o trimit pe ea s� fac� piața . Dar m� r�zg�ndii. Cred c� aș fi postit �n ziua asta. M� �mbrac și o pornesc c�tre poart�. La jum�tatea drumului c�tre poart� �mi aduc aminte de ceva. M� �ntorc speriat s� v�d ce face vecinul. M� apropii de gard cu fereal�, și urc�ndu-m� pe butucul de l�ng� gard, m� uit totodat� și curios peste gard �n curtea vecinului. C�nd, țipenie ! Nu mai era nimeni jos. L-o fi trimis Nina mea la culcare, sau s-a dus singur? Ușurat , m� �ndrept iar c�tre poart�. O deschid și dau s� ies. C�nd l�ng� poart� , cine credeți c� era.? - Vecinul !
- Ce faci vecine , ai plecat cu noaptea �n cap?
- Da , m� duc la piaț� ! zic eu pref�c�ndu-m� c� nu știam nimic de ce p�țise �n ajun.
- Aha ! Ți s-au terminat proviziile?
- Aha !
Și f�r� s� mai �ntreb nimic, o tai repede mai departe. Vecinul r�mase �n continuare prostit l�ng� poarta mea.
� Nu , c� �sta m� enerveaz� tare. O s�-I spun Ninei , s�-l culce afar� �n strad� � Ajung �n piaț� . Ca la piaț�. Fiecare țipa c�t �l ținea gura și bojocii. M� duc la o precupeaț� și dau s� iau niște roșii. Amabil� imi pune �n tas cam 2 Kg. printre ele apuc s� v�d c� era și una strivit�.
- Nu �mi pune și aia, c� e stricat�.
- Dar ce are ? las� c� merge la bullion.
- Nu fac bullion !
- Atunci faci sup� , ciorb� , ceva�
- Nu fac nici sup� și nici ciorb�.
- Da ce ?
- Compot !
Și f�r� s� mai aștept r�spunsul ei, �i r�storn sacoșa cu roșii �napoi �n lad�. Apoi dispar repede la alta. A trebuit s� ocolesc toat� piața ca s� scap de gura ei. C� parc� se transformase �n vulcan. �n fine ochesc un alt loc care mi se p�ruse c� sunt mai de doamne ajut�. M� hot�r�sc și cump�r și niște cartofi. Apoi m� opresc și la o alimentar� ca s� iau și ceva cop�nele. Ies și �n drum mai i-au și niște zarzavaturi. M� �ntorc victorios acas�. Mai mult eram curios s� v�d dac� vecinul era tot acolo. La un colț m� uit la mine la strad� și �l v�d. Parc� crescuse acolo. Nu se mișcase din loc. � Ce ar fi !� �mi trece ceva prin cap. Hai s�-I joc un renghi vecinului. Aveam la mine teleportorul lui Kurt. Cred c� uitase de el. Sau poate uitasem eu cu bun� științ� s� il mai �napoiez.. �l activez și m� trezesc �n curte. M� și amuzam �n g�nd , ce faț� o s� fac� vecinul c�nd o s� vad� c� eu sunt �n cas�. �Nu are dec�t s� stea și p�n� disear� l�ng� gard� zic �n g�nd. M� duc cu captura �n buc�t�rie. C�nd s� intru �n buc�t�rie , era s� scap sacoșele cu cump�r�turi din m�n�. Nina mea stand picior peste picior cu un aer de indiferenț�, uit�ndu-se la perete, f�r� s� se uite la mine m� și atac�:
- Ai venit? Vai ce harnic ai fost !
- Poi dormeai�. Și c�nd veneam � cum ai f�cut? C�nd te-ai trezit?
- Cred c� ai uitat cu cine stai �nc� de vorb�. Ce credeai c� dac� m� oprești, sitemul meu de veghe � doarme ? Mai am și baterii , sau ai uitat? Pentru c� ai f�cut piața te iert. Dar data viitoare s� m� anunți din timp. Dac� nu m� țineau bateriile?
- Ei și tu at�ta pagub�.
- Ce ai zis ?
Și �nainte ca eu s� m� feresc , azv�rli cu un ibric �n direcția mea.
- Nu cu �la c� e de la mama�apuc eu s� mai reproșez.
- De la mama? las� c� vezi tu, zise ea apuc�nd alt� tigaie, și vr�nd s� o transforme �n proiectil. Apuc s� m� feresc și o tai afar�. Dar Nina nu se l�s� mai apel� la o uiltim� tentativ�, azv�rlind dup� mine și cu o oal�. Cum oala nu �și atinse ținta, c�zu cu zgomot pe niște pietre �n curte. Zgomotul �i atrase atenția vecinului, care se agit� �nt�i la poart�.
- Ce se �nt�mpl� femeie ? zise el , c� știa sigur c� nu eram acas�. M� fac c� nu aud. Vecinul se duce �n curte și iar se transform� �n pas�re.
- Da ce faci vecine ? C�nd ai venit ? Și pe unde ai intrat? M� �ntreab� el. pe c�nd �ncepusem s� fac 100 de m �n 8 secunde din cauza Ninei.
V�z�nd c� Nina m� fug�rea prin curte �narmat� cu o alt� cratiț�, acesta țip� la Nina.
- Da las�-l f�. Ce ai cu el. El ți-a f�cut piața și tu așa �l r�spl�tești?
Mare greșeal� . Nina m� las� pe mine, și v�z�ndu-l pe vecin iar �n copac, arunc� cratița , cu toat� puterea cu care era ea �n stare. Aceasta ateriz� �n capul vecinului. Impactul �l f�cu pe vecin s� cad� jos.
- Așa �ți trebuie!
- Da ce faci drag�, m� lași f�r� vesel�. Eu �n ce mai fac m�ncare ?
- Te duci la vecinul și m�n�nci azi !
- M� �ndoiesc c� va mai m�nca ceva �Cred c� l-ai omor�t . Uite nici nu mai mișc�, zic eu c�ț�r�ndu-m� la r�ndul meu pe gard și uit�ndu-m� la vecin �n curte.
- Las�-l c� nu are nimic! Sau poate vrei s� �i ții companie ?
M� duc sup�rat �n buc�t�rie. I-au o oal�, pun ap� �n ea , și o pun la foc.
- Ce m�ncare vrei s� faci ? m� �ntreab� ea din prag.
- Nu știu ce -o ieși !
Nina veni ușurel și se așez� pe un alt scaun, uit�ndu-se la mine pe furiș. Acu era r�ndul meu s� m� fac c� plou�.
- Haide Marinuși , nu știi de glum�?
- Glum�? Dac� nu se b�ga vecinul , eram eu acu pe jos, cu un cucui.
- Ei și tu ! Doar ști c� m� pricep s�-ți accord primul ajutor , gur� la gur�.
- Da știu! Dup� ce m� omorai �
- Cum s� te omor Marinuș drag� ? Eram sup�rat� c� m-ai oprit asear�. C� m-ai scos din priz�
- Promit c� o s�-ți cer permisiunea, � deși �
- Deși , Ce ?
- Ce rost ar mai avea ? C� aș ști r�spunsul. De abia aștept s� vin� Zeno , c� nu m� mai �nțeleg cu tine. S� �ți fac� ceva. S� te repare sau s� te regleze�Așa �mi trebuie ! Robot am vrut , robot am g�sit ! , zic eu dezn�d�jduit. Mai vor Tod ca s� ne fac� roboți. Asta ar mai lipsi! �mi �nchipui ce viaț� grea ar avea toți b�rbații�Cred c� ați r�m�ne singure. Ca Amazoanele din jungl�
- Hai , nu te mai bosumfla at�t ! Mi-a trecut ! hai c� termin eu m�ncarea . Ce m�ncare vrei ?
- Poi directiva unu�ai tot ce �ți trebuie, zic eu repede , ca nu cumva s� se r�zg�ndeasc�, și o tai la sezlongul meu, fericit c� sc�pasem așa de ieftin. Cel puțin deocamdat�. C�nd o fi gata m�ncarea , cine știe ce oi mai p�ții. C� Nina asta e schimb�toare ca o furtun�.











Ascultam glasul p�s�rilor. Cei doi guguștiuci , sau poate alții, fredonau cele c�teva silabe. Era și cald. Soarele ap�rea și disp�rea dans�nd pe fața mea , �n ritmul frunzelor leg�nate de v�nt. Eram gata s� ațipesc . Dar glasul Ninei, m� readuse la realitate:
- Gata masa !
- Da ? Chiar �ncepuse s� mi se fac� foame. Dup� sportul de azi �
- Las� c� �ți prinde bine nițic� mișcare ! Cred c� ar trebui s� te fug�resc mai des și zilnic. C� apoi te �ngrași.
- Las� c� am 75�Vrei s� mi se ridice tensiunea ?
- Care aproape 80. Mai pr�cis 79, 99 Kg. Nu mori !
- Ei și tu ! Vezi c� e defect c�ntarul �la.
- Nu e ! M-am c�nt�rit eu și am aceeași greutate de s�pt�m�na trecut�.
- Bine dar tu � la tine nu e cazul. Tu ai aceeași greutate. E constant�.
- Tocmai de aia, c�ntarul e bun!
- M� rog, hai d�-mi s� m�n�nc ceva .
- S� m�n�nci puțin și f�r� p�ine mult�.
- F�r� p�ine ? Oh ! Boy ! C�nd eram mic mama și tata m� b�tea mereu la cap ca s� m�n�nc cu p�ine. Și cu toate astea la 25 de ani aveam numai 58 dezbr�cat�Iar fic�mea avea 3,500 la naștere. Numai eu nu �ndeplinisem cincinalul�
- Ei asta a fost atunci. Acu ai recuperat. Și ești �n pericol s� dai �n obezitate.
- Eu și obozitate. Cred c� nici la 100 de ani nu am s� am mai mult de 75. Asta dac� nu m� voi �ntoarce la greutatea din copil�rie. Știi ce am descoperit Nina ?
- Ce ?
- C� undeva , de la o anumit� v�rst�, timpul �ncepe s� se de-a �napoi. Observ c� evenimentele mele istorice �ncep s� se repete dar �n ordine �nvers�. De aici rezult� c� te apropii constant și de primul eveniment. Adic� moartea ! V�d c� la mine se verific� acest lucru. Nu știu la alții? Poate o fi numai o p�rere sau o coincidenț� sau poate o � asta cum �i zice �premoniție, sau asta cu� trecerea pe sub scar�
- Ghinioane ?
- Nu asta� cum �i zice ?...c�nd �ți pui asta �n g�nd�a autosugestie ! M� rog .
- Nu trebuie s� te g�ndești , și �
- Da , și totul se va adeveri�odat�. Cum a f�cut și mama. Avea presimțire și știa c� v-a muri.
- Prosti!
- E bun� m�ncarea ?
- Dar c�nd nu a fost bun� m�ncarea f�cut� de tine? Oricum e mult mai bun� de c�t dac� o f�ceam poate eu.
- Adic� ce vrei s� spui? C� nu �ți fac m�ncare bun� ?
- Ba da ! E bun� ! Dar ști bancul �la : Nu e ca la mama acas�
- Cum e bancul �la ?
- Bine ți-l spun , dar promiți c� nu te superi.
- Dac� o s�-mi permit� circuitele�s� nu m� sup�r�.Bine zi-l !
- Cic� un om s-a �nsurat cam t�rzior. Și asta c� m�sa lui murise destul de �n v�rst�. El �și petrecuse vaița numai cu ea. Ea �i f�cea m�ncare , ea �l sp�la. Dup� ce r�m�ne singur, omul nostru �și i-a inima �n dinți și se �nsoar�. Azi așa , m�ine așa, era el mulțumit și nu prea. Nevasta observase c� nu prea era el mulțumit . Și �ntr-o zi �l �ntreab�:
� Spunem și mie barbate, de ce ești nemulțumit� El la �nceput a t�g�duit. Nu voia s� o supere, pentru faptul c� nu-I pl�cea m�ncarea f�cut� de ea.. Dar la insistențele ei, �și calc� pe inimn� și �i spune:
� Faci m�ncarea bun� , nimic de zis, dar � dar nu e ca la mama acas�.
- Dar cum f�cea mama ta m�ncarea ?
- Nu știu dar era alfel. Nu este ca a ta !
�n fine mai trec c�teva zile. �ntr-o zi apuc�ndu-se s� fac� niște fasole cu sl�nin�, se i-a cu alt� treab� și afum� m�ncarea. Speriat� a schimbat ea cratița , dar degeaba se cunoștea. Ei, ar fi aruncat ea m�ncarea , dar nu mai avea timp s� mai fac� alta. Trebuia s� vin� b�rbatu-su. Las� m�ncarea așa. �nainte de a veni b�rbatu-su las� ușa larg deschis� , ca s� aib� timp s� o ștearg�, la g�ndul c� ce o s�-I fac� b�rbatu-su. Și așa nu-I pl�cea lui cum g�tea, dar acu �
Cum vine b�rbatu-su o și �ntreab�: � gata m�ncarea c� mi o foame de lup. � Gata b�rb�țele , zice ea, cu g�ndul s�-l mai �nveseleasc�. �i pune m�ncarea �n faț�. Mare i-a fost surpriza, c�nd b�rbatul ei gust�nd din m�ncare, exclam�: � Ei așa mai merge. Acum mai vii de acas� . Acum ai f�cut m�ncarea ca la mama acasã…”
- Aha ! Deci pe ocolite faci aluzie la nepriceperea mea�
- O ! Ai spus c� nu te superi . Doar tu nu ai afumat m�ncarea ! Ai spus c� circuitele tale o s� priceap�
- Nu cred c� le pot face s� priceap�. Uite i-a și felul doi.
Dup� ce gust , m� uit la Nina.
- Ei acum ai f�cut și tu m�ncarea ca la mama acas�
- Nu eu sunt de vin�. Aragazul t�u. Cred c� se termin� butelia. De aia am dat mai tare flac�ra , c� m� apuca seara. Și cred c� de aia.
Dup� ce termin m� ridic , f�r� s� mai spun nimic.
- Ei ți-a pl�cut? Nu se l�s� Nina.
- Da e bun�. E destul de reușit�. Mai trebuia nițeluși niște sare , dar e bun�. E bine c� a alunecat pe g�t...Poți s� pui de o cafea �
M� retrag la m�suța mea de afar�, �n așteptarea cafeluței.
- Poi de ce cafeluței, și nu cafelei? O spui așa ca s� �mi faci pl�cere cumva?
- Nu ! A uitasem c� Zeno te-a mai și �nv�țat s� �mi citești și g�ndurile. Mare greșeal�, de parc� nu �mi era de ajuns și așa cum erai la �nceput.
V�d c� Nina se �ntoarce și se uit� un pic cam curioas� la mine. Face doi pași și emoționat� de abia st�p�nindu-și pl�nsul spune:
- Va s� zic�, �n tot acest timp nu era dec�t interesul la tine. Ma-i f�cut numai ca s� m� pui la treab�. Și eu care am crezut�. Și �ncepu s� pl�ng�. Niște lacrimi șiroiau pe obrazul ei fin. M� și miram cum or reușit �ia s� o fac� at�t de perfecta. Din ce �n ce Nina mea �mi oferea numai surprize.
- Dac� te-ai s�turat de mine , gata plec�
- Unde ? La mama? �ntreb eu �ncerc�nd s� glumesc un pic cu ea, sper�nd c� o s� reușesc s� o �nduplec.
- Ești un nesuferit. Gata nu ai dec�t s�-ți faci singur cafelele și cafeluțele. Ca s� nu mai spun de directive. De azi �ți g�tești singur.
M� uitam la ea c�t era de original�. Cred c� nici dac� era nevast�-mea nu i-ar fi reușit at�t de natural aceast� scen�. Parc� juca o scen� de teatru.
- Ce te-a apucat? Numai poate omul s� mai și glumeasc� cu tine. Nu știi de glum�? Cred c� Zeno a uitat s� �ți mai complecteze la programare și ceva pe tema asta. Nu ai Umor!
- Ce e acela Umor ?
- Ei , apoi vezi, d�-mi voie s�-ți explic:
- Umorul e ultimul lucru pe care �l mai fac oamenii ,sau apeleaz� la el, c�nd boii lui sunt plecați de acas� , pe c�mp��ncearc� s� mai uite de necazuri. Ceea ce nu v�d la tine.
- Nu ,nu m� duci tu cu astea ! Cred c� de la f�cutul pieții ți se trage�
- Piaț�?
- Da ce cred c� nu știu? De aia ai și �nt�rziat. Cred c� nu te-am cronometrat ? C� acu știu unde e piața și c�t faci p�n� acolo.
- M�i Nina. Tu nu ții cont de un fapt. C� eu nu eram singur acolo. C� era mult� lume�. Și am stat și la r�nduri�.
- R�nduri?
- Nu ai nici un motiv s� fii b�nuitoare pe mine. Ce ți s-a c�șunat ? Ba te ei de vecin , ba de mine , m�ine ai s� te iei și de Tod , Kurt sau chiar Zeno�Cred c� sau sl�bit bateriile. Mai bine hai s� te pun �n priz�. O �nc�rcare te va revigora�Cred c� ai tensiunea slab�.
- Da ! V�d c� nu m� minți. Asta ar mai fi trebuit ca s� aflu. C� era vai de circuitele tale�
- Ale mele ? Eu nu am circuite. Eu am circuite din vasele de s�nge� și alte circuite.
Auzi mai avem dou� zile. Nu ai vrea s� mergem �mpreun� la mare. Undeva �ntr-o stațiune ceva�Unde vrei tu, numai s� nu zici c� nu ți-am dat eu de ales.
V�d c� st� c�teva clipe, ca și cum ar g�ndi profund. Puteam s� aud cum zorn�ie rotițele și cum se �ncing circuitele. �ncepuse s� miroase a creier ars.
- Și ce s� fac eu acolo? Eu �n mare nu pot s� intru.
- Nu e nimic ! Intru eu și pentru tine. Tu stai frumos pe cerceaf, sau o p�tur�, �n timp ce eu fac baie.
- Poi da ! Tu s� te scalzi cu toate coțofenele și pe mine m� pui s� stau ca o proast�Și �ncepu iar s� pl�ng�.
�Oare c�t de mare e rezervorul �la. C�nd o s� se termine?�
- O s� pl�ng c�t vreau eu.
�n acest timp se �ntoarse brusc și o lu� spre cas�. Intr� �n�untru și se auzi bușituri. Alarmat alergai dup� ea. Nu voiam s�-mi d�r�me casa , sau ceva de pe acolo.
C�nd intrai , o surprinsei c� �mi ia Tv-ul. C�teva scaune z�ceau r�sturnate la �nt�mplare.
- Ei ce faci , cred c� nu ai de g�nd s�-l ei cu tine la mare?
- Nicidecum �l arunc ! Numai Tv �ul te-a stricat!
- Uite cine vorbește ! Cine se uit� mai mult la TV , Eu sau Tu ?
- Gata ! De azi nu ne mai uit�m nici unul la Tv.
- Și meciurile mele? Eu la ce m� mai uit?
- Va s� zic� �ți este mai mult de meciuri , dec�t de mine. Te duci la vecinu și te uiți.
- M��ndoiesc c� o s� m� mai primeasc� dup� c�te i-ai f�cut s�racul. Nici nu mai știu dac� mai funcționeaz�?
Nina r�mase cu Tv �ul �n m�ini și nu știa ce s� mai fac� cu el. Profit de asta și �l iau �ncet și cu grij�, și �l pun la loc pe m�suț�.
- Dac� nu vrei la mare, hai la Zeno, poate te mai repar�
- Dar Kurt nu e aici ? Cum ai de g�nd s� ajungi acolo.
�n prima faz� �mi trecuse prin g�nd, s� folosesc teleportorul lui Kurt. Dar uitasem un am�nunt. Nu era dec�t pentru o distanț� mic�, maxim 200 de metri.
- Poi �l chem�m pe Kurt și ne duce cu nava. Dac� nu vrei s� mai aștepți? Oricum peste dou� zile ar fi venit și singur.
- Da poi atunci hai s� mergem �n cas� și s� aștept�m cuminți ca niște oameni liniștiți ce suntem și �l aștept�m pe Kurt. Dar asta nu �nainte de a-mi mai face o cafea , ca s� m� calmez.
V�d c� Nina se duce supus� și cam nesigur� la buc�t�rie. Eu m� opresc �nt�i la șezlongul meu , mai mult curios , de ceea ce avea s� fac� Nina mai departe. O v�d c� �ntr� totuși de parc� tr�gea c�inii de ea. Se aud iar zgomotele obișnuite din prima zi. Un zorn�it de cioburi sparte m� anunț� iar c� colecția mea de cești noi , se mai reduse cu una. Apoi liniște. Nici guguștiucii numai se auzeau. Și ei amuțiser�. Dup� vreo zece minute o v�d c� revine iar. Parc� era mai sigur� acu pe ea. M� uit b�nuitor la ea. Ea se face c� nu m� observ�. �n timp ce �mi tr�nti mai mult , tava cu ceașca de cafea pe m�suț�, �mi spune :
- Asta a fost ultima Mister Marin , De m�ine �ți faci singur cafeaua ! Plec la Tata !

Foarte tare!!! Cea mai zurlie roboata din univers

M-a distrat si faza cu compotul

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Hmmm ! mereu uit c�nd copii și iau totul de pe Blog , Trebuia numai ultima parte din seria a V-a. Urmeaz� partea a Vi-a

Asta așa ca s� vad� b�rbații ce ar p�ții dac� li s-ar face roboțele la comand�. Trebuie s�-și asume și riscurile... meseriei. Asta ar fi și femeia perfect� de m�ine. Ceva de genul amazoancelor. Unde Xena ar fi doar un pui.

De la: GRINGOS, la data 2012-08-27 22:57:00Asta așa ca s� vad� b�rbații ce ar p�ții dac� li s-ar face roboțele la comand�. Trebuie s�-și asume și riscurile... meseriei. Asta ar fi și femeia perfect� de m�ine. Ceva de genul amazoancelor. Unde Xena ar fi doar un pui.

Pai la tine femeia de maine arunca vesela de ieri...eu cred ca femeia de maine ii tranteste barbatului o unda de soc peste ochi de nu se vede. Nu sta ea sa azvarle cu obiectele din inventar.

In treacat fie spus, niciodata n-am inteles cum e posibil sa arunce o femeie cu vasele. In primul rand le sparge - si femeia tine la vasele ei, in al doilea rand, sunt prea dure si betegeste barbatul - apoi tot pe capul ei cade ingrijirea lui.
Deci nu inteleg. Mult mai rational ar fi sa-l trosneasca repetitiv cu facaletul.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Și ce crezi c� dac� �l arde cu f�c�lețul, o s� se simt� mai bine ? Ori �l umple de v�n�t�i, ori �i sparge capul , ori �i fr�nge coastele, ori r�m�ne f�r� obiectul muncii. C� apoi cu ce o s� mai mestece �n m�m�lig� ? asta dac� știe s� o fac� și pe asta. Eu am mai v�zut b�rbați b�gați �n spital de c�tre una mai � nebunatic� Asta din prea mult� dragoste...Și oricum oalele mele erau din INOX: Am s� �nlocuiesc pe viitor și cestile. cu pahare de INOX, chiar dac� frig la prima atingere. Asta dac� o s� mai am vreo Nin�

Of, of, of! Biata Nina....
Hmmm.... Asa usor cedeaza femeia asta? Auzi tu sa plece la Tatal ei!? Pai cum, si misiunea ei fusese indeplinita? Avusese grija de Marin pana la capat? Nici macar televizorul nu i l-o spart!... Daca ea pleaca, cine mai are grija de el? Poate Kurt are in vizor pe altcineva? Si-a pus ochii Kurt pe ...Nina?
Ehehei, Gringos, cresti suspansul, ai? Noi asteptam oricum continuarea cu sufletele la gura.

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: _Ingrid, la data 2012-08-27 23:06:32

De la: GRINGOS, la data 2012-08-27 22:57:00Asta așa ca s� vad� b�rbații ce ar p�ții dac� li s-ar face roboțele la comand�. Trebuie s�-și asume și riscurile... meseriei. Asta ar fi și femeia perfect� de m�ine. Ceva de genul amazoancelor. Unde Xena ar fi doar un pui.

Pai la tine femeia de maine arunca vesela de ieri...eu cred ca femeia de maine ii tranteste barbatului o unda de soc peste ochi de nu se vede. Nu sta ea sa azvarle cu obiectele din inventar.

In treacat fie spus, niciodata n-am inteles cum e posibil sa arunce o femeie cu vasele. In primul rand le sparge - si femeia tine la vasele ei, in al doilea rand, sunt prea dure si betegeste barbatul - apoi tot pe capul ei cade ingrijirea lui.
Deci nu inteleg. Mult mai rational ar fi sa-l trosneasca repetitiv cu facaletul.

Hai mai ca eu am alta ....solutie!
Fara violenta....
Stiti care?
Atunci cand femeia este nervoasa foc pe barbatul care se presupune ca e al ei.....isi ia cardul si isi uita telefonul acasa si o intinde la magazin! Ehehei, ce cumpara imediat ajunsa acolo, ramane enigma....Un pantof, o rochitza, un AG'u .....sau o masina noua? Depinde de la femeie la femeie!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Mașin� nou� ? Asta da femeie periculoas�...Numai s�-și permit�. Doar dac� nu i-o fi luat cardul b�rbatului � din greșeal� � , c� alfel nu știu dac� ar avea curaj sau cu ce . Ar fi un mare pericol !

De la: GRINGOS, la data 2012-08-28 16:44:11Mașin� nou� ? Asta da femeie periculoas�...Numai s�-și permit�. Doar dac� nu i-o fi luat cardul b�rbatului � din greșeal� � , c� alfel nu știu dac� ar avea curaj sau cu ce . Ar fi un mare pericol !

Al cui o fi cardul, nu conteaza, important este soldul contului.....comun....sau nu!
Masina nu e musai sa o plateasca cash, poate negocia un imprumut cu banca.
Chiar asa! Nici nu e obligata sa conduca ea masina aia......

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2012-08-28 11:24:03

De la: _Ingrid, la data 2012-08-27 23:06:32

De la: GRINGOS, la data 2012-08-27 22:57:00Asta așa ca s� vad� b�rbații ce ar p�ții dac� li s-ar face roboțele la comand�. Trebuie s�-și asume și riscurile... meseriei. Asta ar fi și femeia perfect� de m�ine. Ceva de genul amazoancelor. Unde Xena ar fi doar un pui.

Pai la tine femeia de maine arunca vesela de ieri...eu cred ca femeia de maine ii tranteste barbatului o unda de soc peste ochi de nu se vede. Nu sta ea sa azvarle cu obiectele din inventar.

In treacat fie spus, niciodata n-am inteles cum e posibil sa arunce o femeie cu vasele. In primul rand le sparge - si femeia tine la vasele ei, in al doilea rand, sunt prea dure si betegeste barbatul - apoi tot pe capul ei cade ingrijirea lui.
Deci nu inteleg. Mult mai rational ar fi sa-l trosneasca repetitiv cu facaletul.

Hai mai ca eu am alta ....solutie!
Fara violenta....
Stiti care?
Atunci cand femeia este nervoasa foc pe barbatul care se presupune ca e al ei.....isi ia cardul si isi uita telefonul acasa si o intinde la magazin! Ehehei, ce cumpara imediat ajunsa acolo, ramane enigma....Un pantof, o rochitza, un AG'u .....sau o masina noua? Depinde de la femeie la femeie!

Sau de la card la card...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"