Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: Marin56, la data 2010-11-01 19:34:37Sa nu credeti ca v-am uitat. Dar sunt ocupat oleaca. Vreau sa salvez niste benzi pe calculator ca apoi sa le scriu pe disk Printre picaturi o sa mai spun si cate o poveste...

Suntem pe aici...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-11-01 19:36:30

De la: Marin56, la data 2010-11-01 19:34:37Sa nu credeti ca v-am uitat. Dar sunt ocupat oleaca. Vreau sa salvez niste benzi pe calculator ca apoi sa le scriu pe disk Printre picaturi o sa mai spun si cate o poveste...

Suntem pe aici...

O fi in urma cu productia....Nu s-a gandit ca o consumam atat de rapid....In ziua de azi lumea nu prea mai citeste....

De la: _KARPOV, la data 2010-11-01 19:48:05

De la: Ingrid, la data 2010-11-01 19:36:30

De la: Marin56, la data 2010-11-01 19:34:37Sa nu credeti ca v-am uitat. Dar sunt ocupat oleaca. Vreau sa salvez niste benzi pe calculator ca apoi sa le scriu pe disk Printre picaturi o sa mai spun si cate o poveste...

Suntem pe aici...

O fi in urma cu productia....Nu s-a gandit ca o consumam atat de rapid....In ziua de azi lumea nu prea mai citeste....

ori mai are de lucru la muraturi...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Intamplator azi cand cautam , ceva despre ziarul `adevarul`, pe net, , gasesc cu stupoare un articol, despre crimele odioase din 1980, in care personaj principal eara matusa si bunica mea. Anunta ca se implinesc 30 de ani dacand se petrecuse, evenimentul. Toate bune si la locul lor , nimai ca poza cu casa, nu corespunde. Oare unde gasise poza aia cu maghernita aia. Nu spun ca aveau un palat , dar nici asa. Daca tot face caz de un articol, barem sa fie cat de cat real.... Ii recomand sa citeasca povestea mea pe 9 am,- la sectiunea `Minuni altele decat cele cu care suntem obisnuiti,`` unde e mai mult., decat ce scrie acolo. Daca vreti sa va spun si ce scrie despre cazul cu pricina , in acel articol `adevarul de seara.`.......

Pu�ini oameni mai �tiu, la 30 de ani de la tragedie, de unde vine numele zonei �Dou� babe�. �Adev�rul de Sear� v� prezint� povestea omorului sadic ce a f�cut ca o parte din proletarul cartier �IC Frimu� s�-�i schimbe numele pentru totdeauna.

Nu exist� niciun g�l��ean care s� nu fi auzit de �Dou� babe�. Cunoscuta zon� a Gala�iului, reper (ca sta�ie) pei cei care circul� cu autobuzul sau cu maxi�taxi, dar �i pentru cei care vor s� ajung� la magazinele de mobil� din apropiere, are, �ns�, o istorie pe care foarte pu�ini o mai �tiu. �Adev�rul de sear� v� dezv�luie tragedia cumplit� care se ascunde �n spatele misterioasei �i nonconformistei denumiri de �Dou� babe�.

Filmul tragediei

Diminea�a zilei de 28 mai 1980 a fost una complicat� pentru mili�ienii din Gala�i. Pe strada Gladiolelor, actual� C�lug�reni, a fost comis un dublu omor cu aspecte sadice nemai�nt�lnite.

De caz s-a ocupat personal Dumitru Culcea, fostul �ef al Mili�iei din vremea respectiv�, �mpreun� cu mai mul�i criminali�ti recunoscu�i ca fiind foarte pricepu�i.

Scenele pe care aveau s� le vad� la locul faptei nu erau deloc unele obi�nuite. �nc� de la intrarea �n curte, totul era p�tat de s�nge: gardul, trunchiul copacului, aleea, frunzele florilor �i intrarea �n cas�.
�n�untru � pr�p�d! Femei goale, s�nge, moarte. Dou� b�tr�ne, Aneta �i Elisabeta Vasiliu, mam� �i fiic�, dezbr�cate, pline de s�ge, cu urme de mu�c�turi �n jurul gurii, cu t�ieturi pe s�ni �i un topor l�ng� ele.
Un alt lucru care i-a cutremurat pe anchetatori a fost faptul c� una dintre victime, femeia mai t�n�r�, Elisabeta, avea un intestin de g�in� pe fa��.

Dup� primele cercet�ri, mili�ienii au stabilit c� b�tr�nele au murit dup� ce agresorul le-a torturat ore �n �ir �i le-a introdus coada toporului �n vagin �i anus.

O alt� surpriz� pentru anchetatori a venit din partea medicilor legi�ti, care au stabilit c� ma�ul de pe fa�a uneia dintre femei nu este de g�in�, ci este chiar intestinul gros al acesteia. Mai mult de at�t, legi�tii au g�sit �n abdomenul Anetei un s�pun de toalet�.

Cercet�rile au continuat �i nici dup� patru luni de la groaznica �nt�mplare autorul nu fusese prins. �n tot acest timp, g�l��enii erau tot mai speria�i �tiind c� printre ei se plimb� nestingherit un criminal feroce.

taguricrimegroazatragedielegendapolitieadevarulclickgalatisexsadismAgresorul nu a fost identificat nici cu ajutorul lui Cantemir Riscu�ei, doctor antropolog, care a �ntocmit trei portrete robot pe baza mu�c�turilor de pe fa�� femeilor. A fost chemat la Gala�i, chiar �i Traian Tandim, unul dintre cei mai buni criminali�ti din Rom�nia.

Deabia dup� 11 luni de la comiterea dublei crime, pe 13 februarie 1981, dou� femei de pe strada C�linului, au anun�at Mili�ia c� un t�n�r a intrat peste ele �n cas�.

�n scurt timp, poli�i�tii l-au ridicat pe George Moise, de 26 de ani. T�n�rul, angajat al societ��ii de transport local din vremea respectiv�, a fost arestat. Pus �n fa�a probelor preluate �n urm� cu aproape un an, oamenii legii �i-au dat seama c�-l au �n fa�a lor chiar pe criminalul c�utat. A fost condamnat la deten�ie pe via��.



Casa groazei a fost demolat�

Cartierul de case din acea vreme a fost desfiin�at. Locul este �mp�nzit acum de blocuri cenu�ii, iar pu�ini dintre cei care locuiesc �n zon� �i mai amintesc despre tragedia din urm� cu 30 de ani.

Unul dintre cei care �nc� mai cunosc povestea este Nicolae Lep�dau (68 ani). �Locuiesc aici de 45 de ani. Erau doar dou� blocuri �n zon�, restul case. Chiar aici a fost casa femeilor, cu gr�din� cu animale �n curte, unde este acum blocul P1A. �mi mai aduc aminte c� un b�rbat le-a violat �i apoi le-a omor�t. Pu�ini de aici din zon� mai �tiu povestea. Imediat dup� asta, au fost d�r�mate casele. Au venit cu buldozerele �i au ras tot�, poveste�te b�rbatul.

"Acest nume era fixat �n con�tiin�a localnicilor �n momentul �n care au fost construite blocurile. �nt�mplarea respectiv� a fost una mult prea sadic�, din acest motiv �n mintea tuturor. Sunt terminologii care r�m�n pentru totdeauna, le folosim cu to�ii �ns� foarte pu�ini �tiu ce �nseamn� �i de unde provin", Cristian C�ld�raru, director Muzeul de Istorie.

nici strada , Gladioleleor era a lor si Calugareni e alta, perpendiculara pe ea.

Nici animale nu aveau... nici macar un caine

Cumplit..inimaginabila cruzime...ma mir ca nu ai inebunit cand le-ai gasit asa.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

NICI FOARTE BINE NU MI-A FOST...

cred si eu..

.nu mai scrie cu majuscule decat daca vrei sa dai impresia ca strigi..cum faci cand apari si ne chemi de pe coclauri

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

BINE !...Am inteles sa traiti!...desi sa stii ca imi vine mai usor...

De la: Marin56, la data 2010-11-02 11:53:32BINE !...Am inteles sa traiti!...desi sa stii ca imi vine mai usor...

...eee... ,,sa traiti.''..ti-am spus cu prietenie, am dat si pupic..ce te zbarlesti

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Nu ma zbarlesc... asa usor, cat despre pupici....

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

Marineeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee........

De la: _KARPOV, la data 2010-11-03 15:45:04

Marineeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee........

Lasa-l, i-e frica sa nu-l pupe profesorul

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-11-03 15:49:30

De la: _KARPOV, la data 2010-11-03 15:45:04

Marineeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee........

Lasa-l, i-e frica sa nu-l pupe profesorul

Il pun absent.......

Ce s-a intamplat? Lipsesc si eu oleaca si ma barfiti...:) Am grija . Nu v-am uitat. Nu mai ca nu am terminat ce vreti 25 de benzi a patru piste fiecare....Pierd 6 ore la o banda...de 540m Ma intorc si la voi curand.

Fetele lui tanti Tinca erau prietene cu noi. Gina , cea mai mica si cu Nela , mijlocia ii tineau hangul lui Rodica. Cea mare Tanta era maritata. Intr-o dimineata, vin la gard amandoua si o intreaba pe Rodica ce are bun pentru ele. Ea se lauda intr-o doara ca le da clatite. Atata le-a trebuit la ele . `gata mancam clatite`, zic amandoua in cor. Ce sa faca Rodica . Hai sa le faca pe plac. Se apuca in bucatarie sa le prepare. In timp ce le cocea ea le arunca in sus. Iar eu stateam in curte si priveama la ce face Rodica. Gina nerabdatoare, `Hai nu sunt gata? Eu de colo ii zic uite acum o arunca, si... a aterizat jos. Ele incep sa rada. Gina, eu nu mai mananc clatite facute de Rodica de pe jos. Da eu radeam. Dupa vreo cateva, ii zic lui Gina : Rodica a pus niste ziare, pe jos ca sa le adune mai usor. Ele se strambau. Stiau ca glumesc. La final Gina , : ce faci ne dai clatitele pe care le �ai adunat de pe jos? Si ea : da! Au iesit mai gustoase. Cand venea toaman era un chin mare pentru noi. Aveam un nuc urias, batran , pus de unchiul meu nea Griguta , barbatul lui nana. Facea nuci in fiecare an. Cand le bateam , nu stiu de unde apareau o sleafta de tigani de toate marimile si se p[ostau sub nucul nostru. Cum cadea cate o nuca fugeau toti dupa ea. Ce sa fac daca ii aveam vecini gard in gard. Dupa ce terminam de batut mai strangeam si noi ce mai ramases. Mai ales cele care cazusera in curte. Familia de tigani de langa noi erau prieteni cu noi. Le dadeam aproape in fiecare zi apa. Baba avea o nora si o trimitea mereu la mine sa-i dau apa. Cateodata mai venea si ea. Uneori , ma suparau si nu le mai dadeam nimic. Batrana vorbea cu Rodica mai toata ziua. Odata ia ghicit ca o sa avem niste bani dar nu prea curand ci mai spre a doua etapa a vietii noastre. Ca ,barbatutu, adica eu, o sa traiesc ca bunica, o sa ajung si eu de varsta ei. Si asta uitandu-se la mine in palma. Eu nu prea puneam la inima tot ce scorneau ele. Nu stiu daca e o coincidenta , sau le ele, toata lumea traieste mult si dau de o comoara. Dar aveam sa-mi schimb parerea despre ele in curand. Venisem o data din permisie ,cand eram in armata. Am stat vreo 5 zile ca imi daduse doar 7 dar doua le faceam cu drumul. Esa era regula. Cand sa plec inapoi, la unitate, iau trenul , ca aveam foi de drum doar pentru tren. E drept ca faceam mai mult si schimbam 2 trenuri pana la Babadag, dar alta cale nu aveam atunci. Am aflat dupa aia ca puteam veni si cu vaporul de Tulcea. Stiam ca trenul era aglomerat, asa ca ma urc din triaj, ca sa am loc. In timp ce asteptam sa plece trenul in gara, se urca un grupa de tinere tigance, si incepe sa asalteze cativa calatori care imi urmase exemplul. Vin si la mine doua, ca sa-mi ghiceasca. La inceput nici nu am vrut sa aud. Ele tot insistau ca o fi ca pe dincolo. Apoi una din ele : Da la noi un ban , ca ti-oi spune de noroc de... etc. Ca sa scap de ele le-am dat 10 lei, cum erau pe atunci, in 1978. Si azi cand ma gandesc la ce mi-au spus si facand acum legatura raman socat de tot ce imi zisera. Cred ca 75 la suta s-au adeverit. Atunci o luasem in gluma. Mi-au ghicit si in palma. Au zis ca am sa traiesc inca 72 de ani de acum incolo. Imi mziceam poi acum am 23 si cu 72 fac ... Eu stiu... bunicamea a avut 95 ,cand ala le-a omorat, si mereu zicea: vreau sa fac suta. Dar uite ca nu a mai apucat. Daca nu mureau eu cred ca facea. Ca nu era bolnava decat cu piciorul. In rest manca si dormea bine. Si tot asa ii dadea cu povestile ei , tiganca. Iar imi cere bani ca sa-mi spuna iar nustiu ce. A zis ca o sa ma casatoresc cu o blonda. Eu pe atunci nici prin gand nu-mi trecea la asa ceva.Si uite a avut dreptate. Ca nu am stinta de parinti, ca cei care au fost nu erau ei, ca am sa am trei cumpene in viata, ca am sa am bani dar nu am sa ma bucur de ei. Ca mai tarziu in sfarsit o sa se intoarca si la mine norocul, si multe alte adevaruri pe care nu o sa mi le pot explica . Si toate astea le spuneau numai uitandu-se in palma mea. Si erau adevarate. Acum vad. Norocul meu ca se urca o patrula a militiei, si le da jos din tren. Si astfel am ajuns cu bine la unitate.

Nu vreti si voi niste clatite...

De la: Marin56, la data 2010-11-04 13:57:42Nu vreti si voi niste clatite...

Ba da, de pe ziare...

Cand eram mic de 9-10 ani, tata ma lua cu el la pescuit. Bucuria mea ca mai scapam de stacolcele mamei. Dar inainte sa mergem la pescuit , ne duceam cu o zi inainte la sapat rame, pentru momeala. Stia niste locuri pline din belsug cu rame de toate marimile si culorile. Apropo de rame odata eram cu mama in curte la bunica, adica la casa ei, si aveau o movila de pamant galben. Tata venise si el si isi incerca norocul acolo. Deodat cum sapa vad o rama care era lipita una de alta, si care incerca sa se ascunda repede. Nu mi-am dat seama daca avea doua capete sau doua cozi. Adevarul ca le vazuse si mama si tata pentru o fractiune de secunda. Apoi disparu. Era tata in stare sa sape toatra gradina ca sa dea iar de rama buclucasa. Pana la urma sa lasat pagubas. Eu ca eu ,nu mai vazusem asa ceva, decat in carti cu balauri cu 3-6-9-12 capete dar acu era aevea. In schimb ei au foarte abatuti zicand ca asta e un semn. Si cum spuneam dupa ce faceam aprovizionarea cu rame plecam a doua zi la pescuit. Si avea unde sa mergem. Ba la lacul Potcoava, Malina, si multe alte balti aici si peste Dunare. Pe atunci Dunarea sapase tare si cand se revarsa umplea din belsug toate gaurile formand nenumarate balti, pana la Macin si chiar mai departe. Dupa ce au facut digul de la Zaclau, 23 august, mai tarziu, si azi C.I. Bratianu, nu mai erau balti .Multe au fost asanate, si odata cu ele si pestele disparuse. Pe langa rame mai vanam coropisnite, lipitori, si altele. Odata m-am dus ce tata dupa lipitori. Eu ma miram cum o sa le prinda. Si-a suflecat pantalonii, si a intrat pana la brau in apa. A stat oleaca, apoi cand a iesit era plin de lipitori. Eu incercam sa le dau jos. Dar nu se lasau induplecate. Tata m-a invatat cum sa le dau jos. Facea palma palnie si o repezea repede peste jivina respectiva. Datorita presiunii aerului, se desprindea singura. Asa am strans o multime de lipitori in ziua aceea . Dar si el facuse o buna transfuzie. Alta data mergeam dupa coropisnite. Bucuria mea ca aveam cu ce sa ma joc. Coropisnitele astea ma amuzau foarte tare. Prindeam una si vedeam ce putere are in labele alea mari din fata. Tata le rupea cate una , ca sa nu evadeze din cutie. Cand se adunau destule , priveam la ele amuzat cum se bateau si se calcau in picioare. Cutiile erau de conseve, noi, si ele faceau o galagie toata noaptea in speranta ca vor evada. Odata veneam de la Somova, si ne-a apucat o ploaie, cum nu mai vazusem. In cateva clipe eram uzi pana la piele. Noroc ca ne-a luat un crestin cu masina mica, pana la piata. Cand sa coboram ,o coropisnita reusise sa evadeze. Cand a dat de ploaie sa muiat, asa ca am prins-o repede. Mai pescuia si in docuri. Se instala pe un elevator, si pana seara prindea cativa somotei. Iesea mancarea pe doua zile. Cu ocazia asta m-a in vatat sa-mi tin echilibrul, si sa nu-mi fie frica. Pe unele elevatoare nu erau punti late. Ci erau niste barne, de 20 de cm. Ei tata pe acolo vroia sa trecem. El pe o barna si eu pe alta. Pana la apa era cam 10 metri. Imi spunea nu te uiti in jos,la apa. Privesti numai la barna. Si asa treceam. Oricum era gata sa ma prinda de mana de era ceva. Imi era mai frica de el ,decat de mine. Avea curaj mare. El pe cand era tanar invatase sa inoate. O data facuse un pariu, cu anturajul lui de atunci , ca trece dunarea inot. Nu stiu pe ce pariase, si stiu ca si castigase. Dar acu nu mai putea , daca cadea in apa ala era, murea pe loc. Datorita aparatului de la gat. Se cunostea ca fusese la circ invatase multe. Stia multe smecherii. Punea un ac in apa si-l facea sa pluteasca, sau jocul linguriteler, si tot felul de trucaje mai mult sau mai putin periculoase. Nasi lui mama si a lui, povesteau, ca suferise accidentul din cauza unui asemenea truc. Mergeam ca de obicei odata iar la peste. Era toamna. Eu dimineata ,cand ma scoala , ca ma scula mereu la 4-5 , ii zic poate pridem si niste raci. Era s-o, iau peste cocoasa de la el seara cand am venit acasa. Nu prinses nici un pestisor, nici macar un oblet. In schimb primul care a cazut a fost un rac. Era captura mea. Apoi el, si iar eu , si pana seara am umplut traista numai cu raci. Pe vreo doi pesti care trase la mine i-am invatat sa inoate. Scapasera. A pus mama la fert racii pe plita de la soba. Cand incepuse sa se incalzeasca apa, un rac mai mare nu ia mai placut acolo si a incercat sa iasa afara, cazand pe plita incinsa. Nimerise si el din , lac in put. La luat mama si la pus inapoi in oala. Apoi a pus capacul pe oala. Dar de unde racii erau obraznici, si au dat capacul jos de pe oala, in speranta ca vor iesi afara, si vor scapa de chinurile groaznice. Imi imaginam ce viata aveau.. . dadeau din coada, si era sa plece si oala de pe soba. Pana la urma sau inrosit toti de ciuda. Vorba vine. Din cauza pigmentului care la 80-100 de grade se facea rosu.A fost o cina copioasa. Eu mancam numai carnea de la coada si de la clestii ai mari. Mama si mai ales tata era in stare sa manance si cochilia. Tot la el invatasem cum sa curat racii inainte de fierbere. Asta era sa ma ajute mai tarziu la doamna Luca, cand i-am preparat si ei.

....raci...n-am mai mancat de cand am plecat de-acolo...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

A MURIT UN OM . UN MARE POET ESTE UN AL DOILE EMINESCU....
Enigmatici si cumin�i
Termin�ndu-�i rostul lor
L�ng� noi se sting �i mor
Dragii no�tri, dragi p�rin�i.
Cheam�-i Doamne, �napoi
C� �i-a�a au dus-o prost
�i f�-i tineri cum au fost
F�-i mai tineri dec�t noi.

Pentru cei ce ne-au f�cut
D� un ordin, d� ceva
Sa-i mai po�i �nt�rzia
S� o ia de la-nceput.
Au pl�tit cu via�a lor
Ale fiilor erori
Doamne, f�-i nemuritori
Pe p�rin�ii care mor.

Ia privi�i-i cum se duc
Ia privi�i-i cum se sting
Lum�n�ri �n cuib de cuc

Parc� tac �i parc� ning.
Plini de boli �i suferin�i
Ne �ntoarcem �n p�m�nt
C�t mai s�ntem, c�t mai s�nt,
M�ng�ia�i-i pe p�rin�i.

E p�m�ntul tot mai greu
Desp�r�irea-i tot mai grea
S�rut m�na, tat�l meu!
S�rut m�na, mama mea!
Dar de ce privi�i a�a
Fata mea �i fiul meu
Eu s�nt cel ce va urma
Dragii mei m� duc �i eu.

S�rut m�na, tat�l meu!
S�rut m�na, mama mea!
R�mas bun, b�iatul meu!
R�mas bun, fetita mea!
Tat�l meu, b�iatul meu,
Mama mea, fetï�a mea!

ODIHNEASCA-SE IN PACE....

Iertati-ma fratilor daca emotiunea m-a cuprins asa de tare, vazand cum s-a mai stins o stea , un poet asa de mare. De ce ai plecat , asa curand de langa noi , lasand in urma ta, numai durere si jale.Ne-ai fost calauzitor parinte, in tot ce ne inconjoara, ce odinioara pledai cu vocea rasunatoare. Si nu stiu daca acolo unde ai plecat , iti va fi mai bine, dar noi vom ramane vesnic tot timpul ,langa tine.

De la: Marin56, la data 2010-11-07 14:04:05Iertati-ma fratilor daca emotiunea m-a cuprins asa de tare, vazand cum s-a mai stins o stea , un poet asa de mare. De ce ai plecat , asa curand de langa noi , lasand in urma ta, numai durere si jale.Ne-ai fost calauzitor parinte, in tot ce ne inconjoara, ce odinioara pledai cu vocea rasunatoare. Si nu stiu daca acolo unde ai plecat , iti va fi mai bine, dar noi vom ramane vesnic tot timpul ,langa tine.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

UNDE AI GASIT INGRID , FLORILE ALEA , ACUM IARNA?...

Erau pe-aici, prin gand si suflet ...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

CE ZICETI , MAI VRETI O POVESTE, CA SI ASA NE DA ASTIA POVESTI , PRECUM CA PE 11 INCEPE RAZBOIUL . MACAR SA MAI APUC SA TERMIN...POATE...

Credeam ca ne-ai parasit de tot...bine-ai revenit, Marine. Stii ca te citim cu placere

Nu te teme ca ai prea mult bun simt