Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: Tramp, la data 2010-11-26 08:26:59

De la: Marin56, la data 2010-11-26 08:24:56BUNA DIMINEATA VA-TI SCULAT?... M-AI PUN SI CATE UN BANC , DIN CAND IN CAND, SA VA MAI INVESELITI, SI SA MAI UITAM DE SUPARARI. ASTEA-S IMPRUMUTATE.... a LA ANTON PANN `DE LA LUME ADUNATE SI INAPOI LA LUME DATE...

Nea Marine stii cine se scoala primul dimineata!

Cucu...
al naibii cuc cinta in fiecare dimineata, si ma scoala.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Marin56, la data 2010-11-26 18:23:27Nea Silviu, ai reusit azi doar cu cateva cuvinte sa-mi strici toata ziua si se pare ca si seara. Nu stiu daca ai facut-o din adins, dar trebuie sa-ti spun ca ai reusit din nou sa reinvi iar cele cateva boli pe care le-am mai capatat pe parcurs acum sase ani in urma. Am reusit sa fac iar o criza de stomac, ca nu stateam prea bine nici cu el, una de inima, una de tensiune si una de fiacat. Nu stiu daca mi-a mai ramas ceva intreg in mine. Nu am povestit nimic inca de aparitia lor ca nu le venise timpul. Abia reusisem cu eforturi supraomensti sa ma fac un pic mai bine, iar mata, ai reusit sa ma imbolnavesti din nou. Si acum mai am o stare de sevraj si de ameteala, ca sa nu mai spun de celelalte reactii adverse de la celelalte organe. Chiar acu cateva zile am avut o criza de rinichi. Si abea am reusit sa ma stabilizez. Cheltuiesc cate un milion pe medicamente , pe luna si mata vrei sa-mi tai si acea mica pensie pe care o am, si care am obtinut-o muncind 21+2 ani. Si ce sa mai spun numai bolnav sa nu mai fi. Gasisem si eu in acest fel sa mai ma iau , cum se spune. Nu stiu cat de bine stati dumneavoastra cu sanatatea, dar a mea este foarte precara. Vad ca mata vrei sa imi dai o mana de ajutor sa scapi mai repede de mine. Daca vrei sa stii adevarul , de ce nu m-au mai primit cei de la combinat , pentru ca stiau ca aveam cele doua handicapuri, chior de un ochi si olog de piciore. Poate spre binele meu, de aceea nu au facut-o, sau poate din raspundere. Nu si-au asumat-o. Asa ca, nu din cauza ca :- cum ati afirmat ca am fost -`poama buna` , nu m-au primit. Ci sau gandit ca imi fac un bine. Nu aveau posturi pe masura neputintei mele. Cand eram la gaze , trebuia sa ma catar pe sus pe scari pe... pe... etc, sa verific diferite aparate, electrovane si altele. Ma urcam odata, de doua ori , dar odata puteam sa cad de acolo. Se lucra si iarna si vara si noapte si zi. Nu si-au asumat riscul. Si cred ca orcine dintr-o oricare intreprindere nu ar face asa ceva. Cat despre munca mea de maistru, nu am muncit nici o zi ,pentru ca sa imi verific abilitatile.Pentru ca nu m-au angajat pe acest post. Eu am insistat, crezand ca poate se va gasi si ceva mai usor pentru mine. De aia si oamenii de acolo nu vroiau ca eu sa stau jos si ei sus. Era si ceva nou pentru mine. Dar m-am adaptat. Macar spunem daca ai ceva cu mine. Nu cred ca numai greselile gramaticale ale mele te-au enervat asa de tare. Altul e motivul...E usor sa faci afirmatii gratuite despre cineva pe care nu il cunosti. Nu mai pot continua...

Of, Marine incearca sa te linistesti si nu mai pune la suflet totul. Silviu cu siguranta n-a citit decat ultima ta postare, nu te cunoaste si pur si simplu a facut o gafa.
El e obisnuit cu astfel de riposte de pe topicele politice.
Incerc sa imi imaginezi ce simti si cat suferi. Cu ceva timp in urma a cunoscut si el suferinta, chiar daca nu personal , dar poate acum a uitat si ma bucur daca a putut trece peste aceasta.
Din pacate am cunoscut si eu durerea am avut parte de suferinte si am trecut prin mai multe cumpene. Nu cred ca am puterea sa sa povestesc totul . De cate ori imi amintesc, resimt durerea ,neputinta si umilinta.
Dar am trecut peste toate si soarele a rasarit din nou ,,pe strada mea'' si poate acum stiu sa ma bucur mai mult de stralucirea lui.
Te indemn inca o data sa te linistesti si sa continui, stiu ca poti ; esti totusi un barbat puternic.
Gandeste-te ca frumusetea sta in simplitate si scrie totul asa cum simti.

Nu te supara nea Marine...lumea-i mare...toti avem ceva de spus...de multe ori spunem si apoi ne dam seama ca am pacatuit...reabilitarea sufletului exista...chiar si tirziu dupa ce i-am suparat pe cei pe care nu i-am inteles... la timpul potrivit ... cind inca am fi avut puterea sa luam atitudine...sa fii sanatos si nu te consuma...ai prieteni ...si posteaza in continuare...

Cand stateam la casa. Era bine. Plateai numai ce consumai tu. Apa, lumina, telefon-daca aveai-, cablu,lafel,si impozitul odata pe an. Si buteliile la doua luni. Asta ca aveam 2.Una de la nana si una de la parintii mei. Daduse 320 de lei pe ea. Mai puneam un morcov un zarzavat , o rosie..si mai aveam si 4-5 butuci de vie. Ce mai, trai neneaca....era alceva. Ei, la bloc treburile s-au schimbat. Aici platesti mult si de toate si impreuna cu totii.. In primii ani , cand ne-am mutat la bloc, a mers destul de bine. Insa in urmatorii ani, au inceput sa apara inevitabil, si datoriile. Si incepeau sa creasca, si sa tot creasca, de nu se mai opreau. La veniturile noastre de atunci , era si explicabil. Noroc de salariul mai mare a lui saraca Rodica. Ea ajunsese sa ne intretina pe toti , daca se poate spune asa. Cu pensia mea mizera, pe care mi-a facut-o, abia imi ajungea , sa platesc lumina si telefonul. Nu mai spun banii care se duceau regulat pe medicamentele mele. La asta s-a mai adaugat banii care trebuiau sa �i dea Rodica pentru scoala, la Roxana. Incepuse si ea un curs de asistent-farmacie. Si culmea coincidentei, a facut scoala in fosta casa, la madam Berdan, unde am copilarit eu.Zorilor 10. Dupa moartea lor,casa se vanduse, si se rasvanduse. In final transformandu-se in acest edificiu. A trebuit sa se si mai imprumute pe la diversi oameni, mai mult sau mai putin cu stirea mea. Asa a ajuns ca sa neglijeze si plata la intretinere. Se stransese cam 40 de milioane. `Zuza`, care era pe atunci sef de scara, ne-a amenintat ca ne da disponibil la primarie daca nu platim . Da .Ssi acu stau cu sutele de milioane datorii, si de ei nu se leaga nimeni. Asta m-a determinat mai mult sa ma depensionez si sa incerc sa muncesc pe unde s-o putea. De aia am si acceptat toate conditiile lor, numai sa ma vad din nou angajat. Eu nu am mai vrut sa deschid `dosarul` ca sa zic asa, ca ei au comis o ilegalitate,la reangajarea mea, in privinta nepastrarii vechii categorii. Lusem legatura cu un jurist consult, care ma sfatuise sa nu renunt, sa-mi apar drepturile. Nu mai de asta nu mai aveam eu chef. Eu nu aveam bani sa ... trag apa...Dar asta e. Au profitat de sitatia in care ma gaseam si ... sau facut ca ploua. Asa ca am acceptat. Ei acu, era oleaca mai bine.Cu categoria a doua , aveam cat aveam la PSI cu a sasea, pe atunci. Ce sa faci diferente de salarizare. Noi la PSI am fost cel mai prost platiti. Asa ca nu am mai facut mofturi. Dar tot nu ne ajungeam sa acoperim si gaurile de la intretinere. Asa ca, ne-am hotarat sa vindem apartamentul. Am gasit niste cumparatori intelegatori, care ne-au pasuit si ne-au acordat 30 de zile pana gasim noi un alt apartament, unde sa ne mutam. Unde eram noi , aveam 2 camere, dar cu camere mari. Ne-a dat avansul pe care l-am platit la celalalt vanzator de la celalalt apartament unde urma sa ne mutam. Aici erau 3 camere dar mici, si, ce m-a bucurat mai mult � pentru care am si acceptat- era ca stateam acu la parter. Asa am devenit si propietari. Am vandut cu 200 si aici am cumparat cu 160. Asa ne-a mai ramas si 40. Asta era pe atunci! Mai cumpara acu ceva cu banii astia. Era si un pic cam la margine...oamenii mai noi si putin colorati... dar in rest merge. Nu conta. A fost o perioada cam grea pentru mine pana m-am mai acomodat cu vecinii. E oleaca de vreme. Sa stai intr-un loc din 87 in 2000, si apoi sa pleci...Aici aveam si piata aproape, relativ. Si acolo era mult mai aproape dar, mai scumpa. Acolo numai te dadeai jos din bloc si erau toate langa tine. Pe undeva imi va pare rau ca am plecat.Dar nevoia...Dar sa nu credeti ca daca m-am mutat aici datoriile sau terminat, nu, nici pe departe. Ba dincontra, aveau sa mai creasca si mai mult, ca dincolo. Ce vreti famile grea renumeratie dupa buget...coane Fanica...Cu tot efortul pe care saraca Rodica il facea, nu se ajungea. Eram 4 persane si numai noi doi ,lucram. A trecut 3 ani pana a intrat si ficamea in paine, vanzatoare la o farmacie. Numai ca, ce luam pe pere dadeam pe mere, cum se spune. Dar a venit si ziua cand am plecat de la combinat. Si nu am plecat cu mana goala, ci cu 100 de Mil, in mana si inca 100 aproape, lunar timp de un an. Asta a fost ca o mana cereasca. Daca stiam ca o sa ies cu ordonanta , nu mai plecam de acolo. Dar asta e. De-ar stii omul ce -ar patii... Ne-a scos un pic din nevoi Am luat una alta...de ca tot omul, cand da de multi bani. Oricum am luat numai lucruri pe care ne erau strict necesare. Asa am platit si datoriile lui Rodica ,si de care pana atunci nu stiam. Asa ca ne-am imbogatit de ne-am rupt. Asa e cand ai mult , mult cheltui...Si cum Rodica era cam mana larga...ca trebuie si asta , ca trebuie si aia... si tot asa. Mai era si scoala lui Costica, care mai sugea si ea ceva. La asta s-a mai adaugat si cheltuielile din statiuni...Amara . Mangalia...Uite unde-s banii?... cum facea ea, la intrebarile mele...Nu stiti proverbul: `La omul sarac nici boii nu trag`... Sa stiti ca daca am continuat este ca m-ati convins voi.O fac numai la rugamintea voastra. Nu as vrea sa intrerup si sa va amarasc si pe voi... O sa mai profit de zilele cand o sa imi fie mai bine si voi continua. Hai, mai suportati-ma inca un pic. Se apropie sfarsitul...

Viziunea despre BATRANETE

Constientizati ca singura data in viata cand ne place sa "imbatranim" este in copilarie? La mai putin de 10 ani, suntem asa de incantati de asta, incat gandim si in fractiuni de an. "Cati ani ai?" "Am patru ani si jumatate!" Nu vei spune niciodata ca ai 36 ani ...si jumatate. Da, dar ai patru ani si jumatate... Asta e diferenta!

Ai ajuns adolescent, acum nu te mai pot opri. Sari de bunavoie la numarul urmator sau chiar putin mai departe. "Cati ani ai?" "O sa am 16!" Poate ca ai 13, dar vei avea 16!

Si vine si cea mai grozava zi din viata ta.... ai 18. Chiar si cuvintele suna ca o ceremonie: ai devenit major, ai 18 ani! YESSSS!!!

Apoi, faci 30. Oooohh, ce se intampla aici? Parca ai fi lapte batut! Ala "se face" si e numai bun de aruncat, nu mai e amuzant, te-ai acrit. Ce nu e in regula? Ce s-a schimbat?

Ai DEVENIT major, FACI 30, MERGI PE 40. Whoa! Pune frana, o iei razna.

Pana sa bagi de seama, AJUNGI de 50 si toate visele s-au spulberat.

Dar, asteapta!!! IMPLINESTI 60. Nici tu nu credeai ca vei face si asta!

Deci: DEVII major, FACI 30, MERGI pe 40, AJUNGI de 50 si IMPLINESTI 60. Asa viteza ai luat, incat ATINGI 70. Dupa asta este "de pe o zi pe alta": astepti "SA O DUCI PANA MIERCURI".

In varsta de 80 ani, fiecare zi e un ciclu complet: O TII pana la pranz, AI PRINS si 4:30; AI AJUNS si seara asta. Si nu se opreste aici !

In anii 90, o iei usurel inapoi: "Abia am avut 92"

Apoi se intampla cel mai straniu lucru: dupa 100, devii iar copil "Am 100 si ...jumatate! "
Va urez tuturor sa prindeti 100 si jumatate cu sanatate!

CUM SA RAMAI TANAR
1. Ignorati numerele ne-esentiale. Inclusiv varsta, greutatea si inaltimea. Lasati doctorii sa-si faca griji in legatura cu astea. De asta ii platim.
2. Inconjurati- va de prieteni veseli. Aia mohorati va deprima.
3. Invatati. Studiati computerul, mestesugurile, gradinaritul, orice. Nu lasati creierul sa leneveasca. "O minte inceata este atelierul diavolului." Si numele diavolului este Alzheimer.
4. Savurati lucrurile simple.
5. Radeti des, mult si din toata inima. Radeti pana nu mai puteti si va trebuie aer.
6. Mai apar si lacrimi. Indurati, suferiti si treceti mai departe. Singura persoana care va insoteste toata viata, suntem NOI INSINE. Fiti "VII", cat sunteti in viata.
7. Inconjurati- va cu dragoste, indiferent ca asta inseamna familia, animalutele dragi, muzica, plante, hobbi-uri, ce-o fi. Casa voastra este refugiul vostru.
8. Pretuiti-va sanatatea. Daca este buna, pastrati-o. Daca mai are "hibe", reparati-o. Daca nu tine de voi "reparatia", cautati sprijin.
9. Nu va cautati vina. Faceti vizita la mall, in alt judet, in alta tara , dar NU unde este vina.
10. Spuneti-le oamenilor pe care ii iubiti, ca ii iubiti, cu orice ocazie.
SI NU UITATI NICIODATA:
Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea.


Sa va fie ziua minunata !







GREIERELE SI FURNICA
(Fabula moderna)

Primavara.

Furnica sapa, pune seminte, face straturi. Apare si
greierele.
- Ce faci, greierasule?
- Merg la un tenis cu baietii.
- Mai, mai! Sa nu vii la iarna sa-mi ceri mancare, ca nu stiu ce-ti
fac!
- Da, da, bine....

Vara.

Furnica aduna, secera, coseste. Trece greierele, cu o chitara sub
brat.
- Ce faci, ma?
- Ma duc sa cant cu baietii in parc.
- Sa nu uiti: de la mine sa nu ceri de mancare.

Toamna.

Furnica culegea de zor, facea dulceturi, punea conserve. Trece
greierul, tot cu chitara sub brat.
- Ce faci, ma?
- Ma duc sa cant cu baietii in bar.
- Bine, ma, da' la munca nu vii pana la iarna?

Vine iarna.

Furnica statea in pridvor, infofolita intr-un sal si cu un
ceai fierbinte in mana, cand vede o limuzina. Din ea coboara greierasul.
- Ce faci, greierasule?
- Uite, ma duc la Paris sa cant. Am avut succes cu chitara.
- Bine, greierasule, bafta. Si daca-l vezi pe unu', Toparceanu, zi-i
ca ... nu asa se termina ... "Balada" lui



Sa ai o zi de greier !

Poate o sa ma intrebati : Unde e morala? Am bagat-o la dos...Cred ca` v-ati sculat` de mult...nu?

Ultima strigare:

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

Deci, sa recapitulam:
Nea Marin, lucreaza cu spor la ... PSI. Adica ce face el timp de 21 de ani si ceva ? Ca la PSI, la remiza PSI .... mai nimic. Nu ne-a povestit daca a stins vreun incendiu sau inceput de incendiu ... o fi uitat sau n-o fi avut ce sa-si aminteasca ... saracul ...
Ne Marin, ajuns de lipsuri, hotareste sa vanda casa si sa se mute la bloc. Nu ne spune cum a fost asta.
Dar ne spune, cu lux de amanunte, cum s-a mutat de la bloc la bloc, cu un castig de 20% ...
Pe deasupra, nea Marin, destept nevoie mare, profita de oportunitate si se da afara din combinat pe vreo 200 mil lei in urma cu cativa ani buni. E chior si schiop. Se pensioneaza de boala.
Toaca banii, care ar fi trebuit sa-l ajute sa supravietuiasca, pe datoriile fiicei lui si pe mofturile celor din casa. Are grija sa o vorbeasca de bine pe sotia lui ...
Isi termina banii cu seninatate si, brusc isi aduce aminte cat il costa medicamentele pe luna ...
Se hotareste sa se reangajeze.
Pai cu asemenea handicapuri e optional ?
La orice angajare trebuiesc niste analize medicale, nu ?
Dar, nea Marin, descurcaret, gaseste o modalitate sa redevina apt pentru angajare. Gaseste mila la o doamna cu suflet care-l sprijina. Ceea ce este foarte bine. Fiecare dintre noi am avut nevoie de sprijin la un moment dat.
Dar, ghinion, nea Marin nu gaseste ceva de facut conform abilitatilor lui: adica sa faca nimic pe bani cat mai multi ...
Nasol ...
Cu cratimele are o problema: il enerveaza !
Dar nea Marin are talent nativ de povestitor. Are un razboi personal cu limba materna, dar asta nu i se pare un handicap. El scrie.
Si citeste.
Cu intelesul sta mai rau.
Nea Marin nu prea intelege ce citeste.
Dar nea Marin are un simt inascut de a se descurca.
Spera ca pe net sa gaseasca un ajutor, sa induioseze pe cineva care sa-i ofere o slujba.
Slujba ideala ! Salariu mare si munca ioc !
Am devenit curios ...
O sa reuseasca nea Marin ?

Mai am o vorba despre cei care il incurajeaza pe nea Marin: sunteti infinit mai cruzi decat mine !
Incurajati un looser doar pentru propria distractie, sa vedeti ce mai spune ...
Ori veti fi niste cercetatori care vor sa vada cum evolua comunismul, pe cine sa baza ...
Va spun eu: pe cei ca nea Marin.
Si capitalismul de azi se bazeaza tot pe el, saracul, dar numai la vot.
In rest, nea Marin n-are nici o relevanta, nu intereseaza pe nimeni ...

Nea Marine, nu te mai necaji din cauza a ceea ce scriu eu aici, nu fac decat sa spun ce gandesc, asa, intocmai ca matale.

Daca ceri ceva cuiva si acesta nu-ti face pe plac, nu-l injura: s-ar putea sa-ti fi facut un bine !
Iar daca cineva iti canta-n struna nu e neaparat ca-ti vrea binele sau iti face un bine.

Sanatate, nea Marine !

Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.

Cu ani in urma, inainte de `89 , si sotul meu lucra ca sef de formatie PSI , intr-o fabrica de mobila.
Si stiu ca nu freca menta. Avea de lucru mai tot timpul. Asta nu insemna ca in permanenta era la interventii de stingere a incendiilor ci se ocupa si de preventie. Avea de intocmit rapoarte si ,,autorizatii de foc'' pentru cei ce sudau in diferite zone ale intreprinderii, la primirea combustibililor, lacurilor sau a altor solutii inflamabile, punea cel putin un pompier sa asiste pregatit de interventie . Se faceau instructaje saptamanale, simulari de interventii si adesea interventii reale. Un bun prieten de-al nostru a murit intr-o astfel de interventie dar a salvat o sectie si multe vieti Avea doar 27 de ani.

Cei ce-l incurajam pe Marin sa scrie, nu cred ca suntem nici cruzi , nici ipocriti ci oameni care intelegem viata sub multele ei aspecte. Cred ca fiecare avem libertatea de a posta ceea ce simtim atata timp cat nu ii lezam pe ceilalti. Libertatea noastra merge pana la limita libertatii celuilalt de langa noi. Si e bine sa tinem cont de asta!

Nea Silviu, vad in continuare ca ai ceva cu mine. Ti s-a pus pata .Nu as vrea sa ajungi sa treci , si mata prin ce am trecut eu. Probabil ca nu ai citit de la inceput. Dar nu mai conteaza. Mata esti obisnuit sa vezi numai partea goala a paharului. Ti se pare ca eu am stat degeaba si mata sau altii au facut mai multe. Fiecare suntem platiti pentru munca pe care o facem.Daca tot esti asa de curios am sa-ti spun cateva din activitatile mele de acolo.Sa nu mai spui ca am stat degeaba. La PSI nu am stins nici un incendiu, pentru ca eram electromecanic la centrala de avertizare. Primeam anunturi de incendii, dirijam fortele prin radio, la foc, faceam prevenire pe tema tehnica. Controlam centralele sectoriale din tot combinatul. CUAM-uri , SESAM , Ti , din toate 8-10 sectoare si unde intra si Paza. precum si starea avertizoarelor de la centrala fost GFZ si pe care am imbunatatit-o, primind pentru asta si o diploma de inovatie. Ba chiar doua. Faceam control la 5-6 laminoare, 4 otelari, 6 furnale, 2 UCC -uri, 15 SRA -uri, si asta la toate camerele de comanda ale acestora. Si nu erau putine. Binenteles ca nu le faceam pe toate intr-o zi, nici nu as fi putut, aveam grafic. pe zile. Faceam teren toata ziua si in fiecare zi cate 4-5 ore pe zi .Lucram si 8 ore si 12/24 cum se nimerea. La asta se mai adauga si intretinerea telefoanelor a interfoanelor, a statiilor fixe si portabile, precum si legaturile dintre cele 6 formatii PSI., dispersate pe zone.Chiar daca nu reparam eu statiile tot trebuiau duse la atelirul de reparatii. in urma lor trebuia sa montez alterle ca PSI-ul sa nu sufere.Asta nu inseamna ca daca nu am facut muzica fizica , ca altii ,nu inseamna ca am stat degeaba. Era si asta o munca plina de raspundere. Fiecare munca are fazele ei. Asa cunm munca de un otelar ,turnator, si in general de siderurgist nu se compara cu munca unui frizer, de exemplu, tot asa si eu imi faceam munca pe care eram pus s-o fac. Nu mai despic firul in patru , ca vad ca matale faci un nou subiect de discutie, din orce. Poate citesti si inceputurile povestilor din copilarie pana acu. Dupa aia sa-mi spui cum e.

Bine, nea Marine ...

Povesteste mai departe, te las in pace, ai talent de povestitor ...
Poate te-am judecat cu prea multa severitate ...
Nu te necaji din cauza mea ...
Iti este greu ...
Fie sa ti se implineasca dorintele si sa-ti mearga bine !
Sanatate !

Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.

De la: Silviu, la data 2010-11-29 15:50:22Bine, nea Marine ...

Povesteste mai departe, te las in pace, ai talent de povestitor ...
Poate te-am judecat cu prea multa severitate ...
Nu te necaji din cauza mea ...
Iti este greu ...
Fie sa ti se implineasca dorintele si sa-ti mearga bine !
Sanatate !

daca incep eu sa povestesc, imi urezi si mie de bine?...

Daniela

De la: daniela_iasi, la data 2010-11-29 15:56:40

De la: Silviu, la data 2010-11-29 15:50:22Bine, nea Marine ...

Povesteste mai departe, te las in pace, ai talent de povestitor ...
Poate te-am judecat cu prea multa severitate ...
Nu te necaji din cauza mea ...
Iti este greu ...
Fie sa ti se implineasca dorintele si sa-ti mearga bine !
Sanatate !

daca incep eu sa povestesc, imi urezi si mie de bine?...

Bineinteles.
De ce te-as discrimina ?
Spor la treaba !

Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.

Daca tot mai starnit sa atac si aceasta perioada, cu toate ca nu-i venise randul, am sa povestesc , si despre aceasta perioada. Asta ca sa punctez mai bine serviciul meu de atunci. Cand am venit prima zi, erau 5 oameni la Centrala de Avertizare. Erau cate un baiat si o fata in fiecare tura. La schimbul A unde ma repartizase pe mine ,era numai o fata- Margareta. Erau 3 ture de 12/24 ore. La zi era numai seful centralei de atunci , nea Paul. Am mai povestit despre el. Parintii lui erau nemti. A copilarit acolo si a invata scoala aici. Om destept. Nu am avut nimic de reprosat Am invatat multe de la el. Acum eram cate doi in fiecare tura. Schimbul A, B si C. Pe schimbul `B` era Iulia si Cu Ion. Pe `C` era Lenuta cu Chirita. Iar Eu cu Margareta pe `A`. Odata cu schimburile noastre se roteau si pompierii din formatie. Seful Nostru de formatie, si Coordonatorul de atunci Adrian, ma punea in tema despre toate activitatile si sarcinile mele viitoare, atat pe linie de PSI- unde era expert-, cat si pe linie de dispecer. Eu trebuia sa primesc eventualul anunt de incendiu dintr-o sectie. In timp ce vorbeam la telefon, trebuia in 30 de secunde sa i-au nota de incendiu cu toate datele de la fata locului. Apoi inchideam si confirmam. Dupa confirmare trebuia sa bag alarma noastra si la Militari si la pompierii din zona compromisa, ULP, UAF, sau unde era focul, ca si ei plecau cu noi la foc. Apoi in timp ce pompierii plecau la foc, eu adica noi. trebuia sa anuntam si conducerea combinatului, Dispeceratele gaze sau hidro, ca sa mareasca presiunea apei, sau sa opreasca gazele, dupa caz. Apoi Productia, seful de sectie din zona, Partidul, ce mai un intreg combinat. Si apoi sa te fereasca sfantul sa nu fii iesit bine , ca ala erai. Nu te mai spalai cu toata Dunarea pe cap. Dupa ce plecau la foc porneau si sirenele, ceea ce facea sa ne sune altii in acelasi timp, ca sa obtina detalii. Dupa ce veneau de la incendiu, trebuia iar sa o luam de la inceput , precum ca s-a stins incendiul. Dar au fost pagube?, dar au fost pierderi de vieti omenesti?...dar si iar dar, erau intrebarile frecvente cu care ne stresau si cei din conducere. Ce sa mai spun cand era incendiu Noaptea , sau cand am prins in acei ani cele 2 cutremure...`86 si `90 parca... Nu mai spun. Toti directorii si sefii venisera la noi. Cei care au lucrat in bransa cred ca stiu. De foarte multe ori se dovedeau apeluri false, iar daca nu erai atent , o luai pe cocoasade la sefi. Si de astia nu duceam lipsa. Era Sef de seviciu, Sef de tura , Sef de formatie, Sef de teava , sef de centrala, sef de stingere, sef de sefi. Asa cum zicea si Lenuta- noi ii ziceam Leana-: Aici mla pompieri toata lumea este sef. Si enumera ca mine: Sef de tura , de teava de x de Y ... , iar noi suntem cei de la urma dupa sefuti cei f...! Adevarul ca la noi la centrala se spargeau toate oalele in capul nostru, daca ceva nu iesea bine. Si totdeauna se gasea ceva ca sa nu mearga bine. Adrian, m-a lasat in grija Margaretei. Ea ma punea la curent, cu tot ce aveam sa fac eu mai tarziu. Deocamdata eram in probe. Dupa cateva zile era sa fie un incendiu. Cred ca abia ma astepta pe mine. Ea incepe sa-mi explice ce sa fac, dar numi spune ca aveam o lista lunga de anuntat. Dupa ce se termina incendiul, binenteles ca a iesit prost. Cine e de vina? Saraca Margareta, ca ea nu m-a invata tot. S-a lasat cu penalizari. Si eu aveam sa trec la fel prin ce trecuse ea, mai tarziu. Adevarul ca atunci cand primesti un telefon precum ca arde, cel de la capatul firului este panicat si te sperie si pe tine. Nici el nu mai stie ce spune sau ce stie. Multe castane le-am luat pentru ca oamenii de pe locul de minca nu erau calmi si intrau in panica, denaturand spusele. Asa ca , conducerea de atunci s-au gandit sa ne doteze cu ultima minune tehnica. Un magnetofon pentru inregistrare. Ei cu asta ne-a dat in cap definitiv. Cum si eu ca si margareta- ca spunea un alt sef- esti la fel ca Margareta, ma perdeam si eu. Cand eram la 8 ore rasuflam usurat. Ori depanam ceva ,ori plecam pe teren tot pentru depanare sau pe la SA sau SRE-uri. Plecam impreuna cu echipa de la Prevenire. Ei se duceau si ei in prevenire pe la toate sectiile. Eu ma ocupam cu partea tehnica , privind centralele din zone, sau avertizori , sesizori, limitatori etc. , iar ei se uitau dupa resturi de tigari, chibrite, starea stingatoarelor, daca e incarcat dupa stas , data , starea prafului sau a acidului din interior, presiunea azotului Co2 sau alt gaz, etc, tot felul de afise si alte tarcuri PSI. Daca nu corespundeau primeau amenda...Si nu era de lepadat. Sau cateodata se faceau controale mixte impreuna cu cei de la armata. Atunci se taia in carne vie. Si mai spui ca stateam degeaba?...Noaptea era mai bine si rasuflam usurat , ca erau cazuri mai rare, si atunci nu mai navalea toata lumea peste tine cand pornea alarma. Nu mai stiai cu cine sa vorbesti mai intai. Cu cei de la telefon sau cu cei de la formatie. : `Unde arde` ?...

Poate mata, ai crezut ca eu eram bolnav cand m-am angajat la PSI. Sau cel putin asa credeam si eu ca eram sanatos. Nu stiam nimic de starea mea de sanatate. De faptul ca nu stiam ca vad bine , aveam sa o aflu in ziua cand m-a recrutat in armata, la vizita medicala. Eu culoarea rosie o vedeam portocalie. Aveam si oleaca de strabism deja. Cand am venit in combinat la angajare am facut si inevitabila vizita medicala la ochi si altele. Atunci aveam sa aflu prima oara ca nu vedeam bine si ca trebuie sa port ochelari . Aveam -3 la dreptul si -1 la stangul. Culmea ironiei ca tocmai stangul care era mai bun avea sa ma lase pentru totdeauna , cum am mai spus-o in urma operatiei de dezlipire de retina la spitalul de la Iasi. Dupa aia au venit toate bolile parca era un blestem. Sau poate , era urmarile pozneleor din copilarie. Sau lipsa alimentatiei... Sau caratul- asta pentru picioare. Mai in fiecare zi ma trimitea mama sa fac piata , sa cumpar lapte, sa stau la cozi , inghesuit, ca abea mai respiram. Ma strangeau ca in cleste nu se uitau, ca mai ertam si eu aici. Veneam incarcat ca o albina cu doua sacosede 10 kg in fiecare mana. Ce sa fac daca mama era bolnava...Mai facea si ea cu mine piata ,cand se simtea mai bine. Dar tot eu caram. Tata era la treaba...Si tot nemultumita era, imi facea mereu reprosuri : ca uite ca sunt mici , sau stricati, sau te-a inselat...Mereu gasea cate un motiv. Si mai luam si una peste ochi...Asa ca, cand au cazut, au cazut toate. Cum aveau sa cada si celellalte boli de mai tarziu, cand eram deja pensionat.
Lenuta, era singura fata de treaba, cu care eu m-am inteles cel mai bine.. Cu ea , nu te plictiseai era un hatru bun de glume. De la ea am invata multe din bancurile pe care le-am postat si eu pe aici. Prezenta ei ma destindea Parca ne cunosteam decand lumea. Cu ea uitam de necazurile de la servici sau acasa. Asa devenise in scurt timp prietena nostra cea mai buna de familie. ( Sa nu te gandesti iar la prosti...) cand ma nimeream si in tura ei, ori venea ea prima , ori eu, cand ne intalneam , nici nu se dezbraca si zicea:
-Mai Marine , de azi dimineata noi nu am baut nici macar o cafea...Gata! imi stiam misiunea. Puneam de cafea. Ea dadea zaharul ,eu cafeaua ,ori ea cafeaua si eu zaharul , ne intelegeam noi. Cand dadeam eu tot, si apoi ea...Dupa ce sorbeam cafeaua treceam fiecare la atributiunile lui. Lua prezenta la toate formatiile, si daca mai pica si un focusor- nu la inima- ne descurcam, chiar mai bine decat in prezenta celorlalti. Dupa vreo doua ore de treaba, zice:
- Mai Marine noi de azi dimineata , nici macar o cafea nu am baut? Si treci la alta cafea . De data asta o facea ea. Punea apa peste zat si oleaca de cafea si la fiert...La 12 iar,...Si facea asta toata tura pana seara de ne umflam de cafea. Facea ca in bancul cu babele sclerozate- ca nu bausera toata ziua , nici o cafea macar...Ce mai ,cu ea trecea ziua altfel. Mereu era vesela ,chiar daca o mai artaguia si pe ea sefii. Nu-i pasa. Cu ea nu te plictiseai deloc. Mereu gasea cate o poanta. Parca le turna. Asta era valabila cand cadeam cu ea Sambata sau Duminica In rest ,doar de doua ori pe saptamana ,ne mai intalneam. Cand veneam obosit de atat alergat de pe teren ,ma astepta cu cafeaua aburind. Si asa uitam iar de toate. Dupa cativa ani avea sa vina restructurari, si asa a fost pusa pe liber impreuna cu colegul ei. Eu aveam de acu priza buna. Ma facusem remarcat si nu vroiau sa mai renunte la mine nimeni. Nici seful mare, macar. Intre timp sau perindat multi sefi. Am avut trei sefi. Si toti au plecat pana la urma. Eu am plecat ultimul, de nevoie. Daca nu aparea boala asta si acu poate mai eram. Dar stiti cum e cat esti sanatos esti bun de munca , dupa aia ... gata la reforma...Si cate am facut pentru PSI-ul ala...Am pecat singur , nu ca m-au data ei afara. Dar avea sa ma urmareasca ghinioanele in continuare. Nu stiu daca in toata viata mea am dus-o mai bine. Se tineau lant. Parca ma cautau. Intotdeauna s-a dus o lupta in mine. Era o voce care ma sfatuia de bine si una care imi punea piedici. De asta majoritatea batailor pe care le incasam, de la parinti , erau pentru ca nu aveam curajul raspunderii, si pentru care eram sa sufar si mai tarziu. Dar aveam sa constat mai tarziu ca acea voce ,care a facut si rau ,avea sa ma salveze de la toate `nebuniile` mele de mai tarziu...si sa ma tina in viata.

...da , am omis sa va spun ca am plecat de la casa, in urma demolarii . Era casa ramasa mostenire de la nana mea , in urma testamentului. Si statul mi-a dat bloc.De aceea nu eram propietar. Nu aveam cu ce sa-l cumpar. Apoi am vandut apartamentul acela si am plecat la altul.

...da , am omis sa va spun ca am plecat de la casa, in urma demolarii . Era casa ramasa mostenire de la nana mea , in urma testamentului. Si statul mi-a dat bloc.De aceea nu eram propietar. Nu aveam cu ce sa-l cumpar. Apoi am vandut apartamentul acela si am plecat la altul.

Spuneti ca `m-am dat afara` - am profitat si eu de situatie. Si ca mine ,multi altii. Ce dumneata sau altul in situatia mea, nu ar fi facut la fel? Au plecat dupa mine , cu 200 de milioane in mana, si alte 200 dupa , si au fost trei transe. Au plecat ei oameni sanatosi care puteau sa mai lucreze, eu ce era sa mai fac. Am incercat sa mai lucrez pe ici ,pe colo , dar in zadar. Nimeni nu ma vroia. Aparuse o initiativa cu cursuri pentru noi locuri de munca ,de la RICOP. Am facut si eu unul de turnator. In metale si aliaje, nu alceva, ca sa fim clari. Domnul Dobre, care avea un mic atelier de turnatorie in oras, a efectuat cursul. Apoi practica si apoi ni s-a dat diplomele. Am mai invatat si in domeniul asta cate ceva. Ba am si lucrat efectiv. Nu era chiar asa de greu. Trebuia sa finisez piesele dupa turnare. El la turnare folosea un cubilou de 50�80 l in care topea aluminiu. Apoi turna tot felul de obiecte bisericesti, ca : candele , opaituri, candelabre , si multe altele ca carlige de cuier etc...Mai facea la comanda si constructii metalice ca: balustrade metalice, usi de tot felul, porti ,grilaje de cimitir, cruci etc. Am lucrat si eu la el 3 luni si m-a platit, corespunxator, `dupa el`. Dupa aia am plecat ca nici nu-mi convenea si nici nu puteam sa mai fac fata. Incepusem sa am ceva nou. Oboseam repede. Cat pileam piesele trebuia sa fac pauze. La forme nu puteam sa fac ca nu puteam sa ma aplec si nici sa stau pe vine. Eu si acu, daca scap ceva pe jos , trebuie sa ma pun in genunchi ca sa il iau. Domnul Dobre atunci, pentru ca ma cunostea, a apelat la serviciile mele cu ajutorul calculatorului. El avea asa ceva, cam demodat, ce e drept, dar ma pus sa ii fac cu ajutorul unui program o reclama pentru obiectele ce le producea el. L-am ajutat in acest sens. Nu m-am complicat , am facut cat sa fie si el multumit , si eu. Cand faceam practica ne-a pus sa ii facem un candelabru pentru biserica. (O sa-l postez la poze.) Ceilalti l-au ansamblat, iar eu i-am facut instalatia electrica, si am fixat duliile cu becuri. Mai turna si clopote, intre 50 si 80 kg. Dar nu aici ci la el la tara la Movileni. Acolo deschise o alta turnatorie , tot cu profil bisericesc. Ne spunea ca la turnarea clopotului ,trebuie avut grija ca in compozitia aliajului de bronz trebuie sa se tina seama de cantitati, foarte precis, altfel nu ar mai scoate acel sunet caracteristic. Zicea ca reteta e secreta. Dupa ce am terminat cu dinsul, am mai facut un curs de operator - calculatoare. Acesta se facea tot prin RICOP la Braila. L-am facut si pe acesta , pe care l-am absolvit cu nota maxima. Eu pe ce am pus mana nu m-am lasat sa nu termin cu nota maxima. Si scola de Maistri am terminat-o cu 9,90. Am avut 10 la proiect. Folosisem ca tema de proiect chiar varianta imbunatatita a centralei mele electronice de alarmare. Binenteles ca adaptata la alte tipuri de sesizori. Se putea folosi si ca centrala de efractie pe maxim 1km de cabluri. Ar fi acoperit un numar mare de obiective. Am diplomele si ma uit la ele cum stau in cui. Nici in domeniul acesta de calculatoare , nu am gasit ceva. As fi putut face orce. Dar daca nu eram tanar , nu se pune. La insistenta unui fost sef direct de la PSI , Stelica, care a lucrat cu mine la Centrala de Alarmare, imi propune sa ma angajez la un prieten de al lui. Acest prieten era seful la o firma de paza securitate si protectie. M-a incantat ideia. El avea o echipa de tineret si un adjunct mai in varsta. Eu daca veneam eram cel mai batran. A fost impresionat de mine , asa ca m-a primit. Am instalat o linie de alarma la IUG apoi la IACMRSG. In combinat, la birouri. Apoi la inca vreo doua firme. Aici trebuia sa te mai si sui pe scara sa pozezi cabluri ,sesizoare de prezenta , centrale , difuzoare, tastaturi si multe altele. Lucru ce nu era chiar la indemana mea. Ma miscam mai greu. Dar am strans din dinti, cum se spune si am continuat. La inceput a mers treaba. Aici am mai invatat iar cate ceva. Eu ma adaptez imediat la nou. Doar nu era mare lucru, legam niste sesizori la o linie de cabluri care se ducea la centrala si apoi la tastatura de programare. Aici se tasta codul de intrare .Dupa deschiderea usii , aveai intre 20 si 30 de secunde, timp reglabil, ca sa tastezi codul de acces. Daca greseai sau nu te incadrai in timp , pornea alarma. O linie de alarma silentioasa era legata si la sediul politiei. De multe ori somam nu aveam comenzi. Cand nu aveam de lucru, seful ma punea sa fac un mic curs de electronica, cu cei tineri. Le-am predat cum am stiut eu mai bine, si numai lucrurile esentiale. Ce este curentul electric , de cate feluri este, despre transformatoare si redresoare, surse, ce e rezistenta si condensatorul , clasificare, cum se citeste , semnificatia semnelor de pe ele, codul culorilor, cum se leaga ele , de ce , ce se intampla la legarea lor, si multe altele. Cunostintele predate ,se regaseau la aplicatiile la care lucram noi, si le prindea bine. Dar era cam zgarcit la bani. Nu ne platea corespunzator. Ne dadea azi 200 de mii , maine 500 poimine 300 si tot asa. Nu intelegeam nimic din ei. Pe perioada in care am lucrat, de abia daca am strans 4 mil in 8 luni. Ca o luasem din vara in august, si terminasem aproape in marte , anul urmator. Asa ca am plecat si de la el. Dar am mai invatat ceva in plus.

Buna Dimineata ! fratilor. V-ati sculat?

Eu am pazit noaptea sa nu se aprinda.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

A venit , iarna si la noi. Azi dimineata cand m-am sculat, si uitandu-ma pe geam , vazui xapada. Mi-am zis in gand, balada cu Toparceanu: `Cri , cri, cri iarna cri , nu credeam ca o sa mai vii....Tine iarna cu mine. Se pusese vreo 2-3 cm. De acum trebuie sa am grija , sa umblu cu picioarele in maini, cum se spune. Abia merg cand e bine dar acu. Ieri am facut `baca`. Pe cand ma intorceam din oras, cand sa cobor din masina, nu stiu ce am facut, ca din ne atentie, am pasit la scara in gol, venind in patru labe pe trotuar. Statia era plina de oameni dar nici unul nu a vrut sa ma ajute ca sa ma ridic.. Tot eu m-am chinuit cum am putut sa ma scol. Ba , unul mai si comenteaza: - ` bea mai putin , tataie` Ei poftim!. Nu te mai crede nimeni in ziua de azi. Daca iti este rau si cazi pe jos, zice ca esti beat. Am ajuns rau. Tineretul de azi nu mai crede pe cei de varsta a doua.

Da e clar , nu m-am trezit inca.... era zapada....

De la: Marin56, la data 2010-12-01 09:05:50Da e clar , nu m-am trezit inca.... era zapada....

Buna dimineata Marine. Ai grija singur, e cel mai sanatos.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Marin56, la data 2010-12-01 08:46:53Buna Dimineata ! fratilor. V-ati sculat?

numai surorile...

Daniela

Nu stiu daca o mai tineti minte pe Mariana , mica. Era vara lui Rodica. Barbatul ei, era Valentin . De acu aveau , vechime in campul muncii` Trecuse anii. Aveau si un baietel. Il chema ,Claudiu. Ei bruneti , din amandoi, a iesit tot o `cioara` El era din Tulucesti dar nu era tigan. Sau cel putin asa arata. Dar era un pic mai masliniu. Am fost de multe ori in casa la parintii lui. Erau foarte primitori. El mai avea si o sora. La inceput se intelegeau bine. Dar, - asa e cand se baga soacrele- a inceput sa scartie casnicia lui. La asta s-a mai adaugat si plecarea lui din combinat, dar fara avantaj material. El lucra la turn la financiar. Era contabil. Era vazut relativ bine. Dar, ii cam placea sa �si ude gatul cam des. Asta era iar un motiv. Facuse scoala de contabili. Vazand ca in combinat nu se mai castiga bine, se hotarase sa plece. Gasise mai multe firme , care apelau la seviciile lui. Numai ca era cam puturos. Nu le onora rapoartele la timp, si pentru asta cei in cauza , il `contabilizau`. El a crezut ca daca lucreaza la firme private , facand-ule actele, o sa se imbogateasca. Totul era numai teorie. Cum avea sa constate si el mai tarziu, cand au inceput ca multe firme sa dispara. Acum se chinuie cu cateva chioscuri. Nevasta sa , la inceput nu lucra nicaieri. Asta ca nu o lasa masa, adica tanti Gina. Ea ii placea de ginerusu numai cand ii aducea bani. Cand nu ii mai aducea , gata s-a rupt foaia. Nu-l mai placea de ginere. Mariana lui statea toata ziua in fata televizorului si urmarea telenuvele. Dar mancare ioc. Odata puse oala cu fasole pe un reseu electric rotund, si a fiert fasolea aia toata ziua . Cand era gata sa o arda , mai punea cate o cana , doua de apa in ea. Dar ce conteaza, adevarul era ca era fiarta bine. Odata din graba a lovit oala cu apa fiarta si si-a oparit piciorul. Binenteles ca au inceput certurile. Venea mereu la noi sa se vaite. Cand ne zicea noua de ea, ii dadeam crezare lui. Cand ne duceam la tanti Gina, si se plangeau ele de el, le credeam pe ele. Nici nu mai stiai pe cine sa crezi , si cu cine sa tii. Ajunsesem la concluzia ca : cum e mandea e si tandea. Nici Mariana nu era usa de biserica , dar nici cu el nu-mi era rusine. A incercat si Mariana apoi sa se angajeze, ca vanzator la dpozit. Numai ca ,cu banii ei isi facea ea lux , iar pentru casa tot lui ii cerea bani. El statea pana noaptea tarziu sa faca acte, venea si tarziu, si to Mariana era nemultumita. Pana cand nu a mai rabdat si-a luat inima in dinti si i-a spus Marianei si soacrasii, ca da divort de Mariana. Atat le-a trebuit cand au auzit. Ca manca mancare rece , Valentin al meu acu, dar ce avea sa manance de acu in colo. Mariana foarte pasiva : `nu ai decat, si eu dau divort de tine`. Dar divort nu au dat nici pana in ziua de azi, cu toate ca umbla vorba si acu. Tanti Gina suparata foc . Nici ea nu o dusese mai bine in tineretele ei. Era cu al doilea barbat dar nici cu asta nu avuse parte. Ca dupa un timp a murit. Apucase sa mai faca un baiat , pe Florin. Cu primul o avuse pe Mariana si mai avea un baiat , Costel. Cumnatii lui nu prea se intelegeau bine cu Valentin. I-am apucat si eu. Stateau la casa. Apoi i-a demolat si pe ei. Asa a trecut timpul. Eu stateam intr-o zi la calculator. Ma trezesc cu Valentin intr-o dimineata, la usa mea, negru de suparare. Era si putin baut. Mai bine nu ma gasea acasa. Imi spune ca soacrasa i-a spus:- ``daca se desparte fata mea de tine ,merg la biserica si ii despart si pe Rodica de Bebi, ca nu mai ei ,mi-a maritat fata cu tine``. Am ramas consternat. Vorbele acestea au avut pentru mine un efect neasteptat. Deodata ma cuprinse o stare de neliniste si de frica .O iubeam pe Rodica si o despartire de ea m-ar fi indurerat peste masura. Imi era frica ca o sa raman singur, cum vazusem deja. Imi crescuse brusc pulsul si tensiunea. Si asa aveau sa ramana multa vreme. Imi produse o stare cum nu mai intalnisem pana atunci la mine. Nu mai stiam nici ce e cumine. Ma simteam foarte prost. Stiu ca l-am dat afara si i-am spus sa nu mai vina la mine cu astfel de vesti. Poate el , in durerea lui nu se asteptase ca vorbele lui sa aiba un asemenea efect , asupra mea. Am avut un Deja vu. Vazusem pentru o secunda sfarsitul vietii mele. Imi vazusem viitorul. Asta era sa ma omoare. M-am dus la medicul de familie , numai eu stiu cum. Mi-a luat tensiunea, o aveam 20. Dar inima se tot incapatina sa bata cu putere si tot nu avea de gand sa se domoleasca. De parca fugisem dupa un tren. Orce tratament luam ,nu a avut nici un efect. De cate ori venea seara ma culcam cu frica, ca numai apucam dimineata. Si inima tot nu se oprea. La toate astea se mai adaugau si desele cosmaruri pe care le aveam noaptea. Tot timpul aveam acelasi vis: Un tren sau o masina veneau mereu spre mine. Asta ma speria si ma trezeam ud leoarca. Trebuia sa ma schimb tot. Si culmea se petreceau in incinta combinatului. Am apelat la alti doctori dar nici medicamentele lor nu aveau efect, ba din contra imi faceau mai rau.

Vai ! , ce e afara. Numai ninge, ninsoarea s-a transformat in ploaie, iar sub flescaiala produsa, se ascunde un camp minat de gheata. Mi-am luata inima in dinti si am iesit oleaca in piata, cum fac de obicei. Vorba lui Farfuridii , sau Branzovenescu...parca. ``Am n-am treaba la 11 trecute de fix, ma duc in targ...`` Era un adevarat derdelus. Chiar ca am mers cu bocancii in mana. Distanta de 10 minute , pe care o fac deobicei, acu am facut-o in juma de ora. De asta nu-mi mai place mie iarna. Mai bine se punea zapada. Dar nici aia prea multa. Tin minte ca in copilarie asteptam cu bucurie iarna si asternutul zapezii. Dar pe o parte ma bucuram , iar pe cealalalta parte ma intrista. Stiam ce ma asteapta. Si acasa si la nana si la bunica aveam mereu treaba. Dadeam toata zapada din curte sau de pe langa garduri. Si nu era putina. Dupa cateva lopeti incepeam sa gafai. Ma intorceam in final in casa ud leoarca. Si se punea pe vremea aia cam 50 de cm de zapada pe reprize. Ningea cu niste fulgi mari...parca erau pene de gaina. Ei dar la bloc am scapat de dat zapada. Dar nici altii nu se inghesuiau sa o dea . Asa ca dimineata traversam adevarate troiene, panma ieseam mai la liman. Cand ingheta aruncam cu sare ca sa nu-mi rup iar picioarele. Stiam cum e. Nu mai vroiam asta inca o data. mai ales acu... Si atunci ca si acu , cand merg mai mult de 1km , ma intorc mereu ud. la inceput ddadeam vina pe scari ca stateam la trei. De aceea am si plecat bucuros, aici stateam la parter. dar tot ud ma intorceam de fiecare data.

O dar ce vad de ziua romaniei ai colorat poza... Azi m-a enervat calculatorul Dupa ce m-am chinuit sa scriu doua pagini, continuarea , s-a oprit curentul. Si nici nu apucasem sa salvez vreun cuvant. imi venea sa arunc calculatorul pe geam.

De la: Marin56, la data 2010-12-01 16:43:57O dar ce vad de ziua romaniei ai colorat poza... Azi m-a enervat calculatorul Dupa ce m-am chinuit sa scriu doua pagini, continuarea , s-a oprit curentul. Si nici nu apucasem sa salvez vreun cuvant. imi venea sa arunc calculatorul pe geam.

Offf...bine ca ti-ai pastrat firea,...nici aruncat pe geam nu ar fi salvat alea doua pagini

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Cum sa fac asemenea prostie... conita mea... se poate ...mai trebuie si altadata...Viu de la dentist mi-a mai crescut 3 dinti...Ce e afara... jale cu J ....de abea am venit.

De la: Marin56, la data 2010-12-01 18:47:10Cum sa fac asemenea prostie... conita mea... se poate ...mai trebuie si altadata...Viu de la dentist mi-a mai crescut 3 dinti...Ce e afara... jale cu J ....de abea am venit.

asa ziceam si eu...cu calculatorul..cu ghetusca...ia si tu o vecina tanara sa te sprijini de ea.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt