Galceava buburuzei republicane cu gandacul monarhist

3. La vederea mea , imi arunca o privire zambitoare, spunand:
- Ce mai face baiatul tatei?
La aceasta intrebare , las toata prudenta la o parte, si aruncandu-ma in bratele tatei, izbucnesc in plans. Revederea cu el ma afectase foarte tare, si explodasem. Plangeam la pieptul lui , cu capul ascuns , iar acesta incepu sa ma mangaie pe crestet, cea ce facu ca sa se porneasca o adevarat cascada de lacrimi. Gestul meu ii lasase pironiti pe amandoi. Mama apuca sa mai faca doi pasi spre noi. Cand fu aproape de noi , o trag cu toata forta mea de care eram in stare , si o apropii si pe mama de tata. Stateam toti trei starbasi intr-o singura imbratisare . Am stat asa pret de cateva minute cred. Pana cand ma retrasei in pat tot suspinand. Nu puteam sa le spun ,si nici curaj nu aveam. Gestul meu il facu si pe tata si pe mama sa le curga lacrimile. Se uitau uimiti la mine neintelegand nimic. Pana intr-un timp, mama stergandu-si lacrimile de sortul de dinainte, zise rastit:
- Gata cu bocetele , hai la masa , ca nu stau cu masa intinsa pentru voi , toata ziua. Ce ai? Ce te smiorcai? Ti-a venit grija....
Chiar si tatei ii daduse lacrimile si se stergea si el pe furis. Ne punem la masa. Ne dadu primul fel : bors cu carne. Eu nu am gasit carnea in farfurie, oricat am cautat-o. Tata fusese mai norocos, lui ii `aterizase` doua bucati de carne. Ma uit in farfuria lui si recunosc bucatile. Era carne de vita. Si asa nu ma omoram cu ea , ca era atoasa. Mestecam o ora la ea, dupa care , gogolos cum ramase, o aruncam. Urma felul 2. Era mancarica de cartofi. Si de data asta tata avuse noroc. Mereu avea noroc. El primea mereu portii duble. Poate stia mama de ce . Si aveam sa aflu mai tarziu cauza. In timp ce cercetam continutul farfuriei mele , gasesc din intamaplare si eu o bucatica de carne , care se ratacise pe acolo, din cine stie ce motive. In fine masa se termina. Tata nu terminase de citit ziarul. Avea vechiul obicei sa citeasca presa, in timp ce manca si printre doua imbucaturi. Ma ridic de la masa si imi croiesc drum spre pat. Gandul la lift nu-mi dadea pace. Cum oare sa ajung azi iar la el. Poate reuseam sa revin in timpul meu. O zi imi ajunsese. Si cunosteam procedurile viitoare , care semanau ca doua picaturi de apa.
- Te-ai saturat ?, ma intreaba mama, desi stia foarte bine ce trebuia sa raspund.
- Da!
- Spune daca nu te-ai saturat , ca iti mai dau.
Ma uit la resturile din cratita, si avui raspunsul. Mama nici nu mancase.
- Nu, m-am saturat , o asigur eu, incercand sa fiu cat mai convingator, mai ales in prezenta tatei. Tata isi termina lectura si impaturind ziarul il pune pe masa. Apoi da sa se duca sa se intinda putin , dupa cum spunea adesea. Deodata imi vine o idee. Gasisem o solutie.
- Tata , nu vrei sa-ti i-au ceva din complex? Sa va cumpar ceva?
- Nu ! , face mama. Ce iar cauti motiv sa o stergi de acasa ?
- Da, dute si i-ami un pachet de tigari ca nu imi ajunge pana maine.
- Poi da , Tu fumezi ca un turc.
- Si ce? Fumez banii tai, nu se lasa tata , pornit pe artag.
Eu nu mai astept sa-mi spuna de doua ori si ma imbrac la repezeala, poate chiar mai repede decat ar fi trebuit, si ma duc la tata sa-mi dea bani.
- Cei ? Ma intreaba el din pragul dormitorului.
- Poi banii...
- Sa-ti dea mata.
- Da de unde sa-ti mai dau si eu. Dai tu, ca eu nu mai am.
Enervat , tata se scotoceste prin buzunar si mai gaseste un ban care mai supravietuise acolo. Scoate 3 lei, si mii intinde , zicand:
- Imi ei un pachet de tigari `Carpati`de la ` Mititelu` , dar , cu filtru. Daca nu are nu ei. Vezi ca trebuie sa-ti dea restul inca 30 de bani.
- Vii cu ei in dinti, face mama.
- Am inteles , fac eu si o tai in cea mai mare viteza. Ies pe poarta ca o furtuna , ca s-a mirat si madam Berdan, cand m-a vazut in curte
- Ce ai `vajiala` face ea din urma mea.
Ca sa ajung la `Mititelu` cum poreclise tata pe acel vanzator, trebuia sa fac la stanga la vale si sa ies pe Cazarmii spre Brailei. Vis-a –vis era tutungeria lui, printre alte magazine. Numai ca eu in dorinta mea de a ajunge in Complex , o luasem pe drumul cel mai scurt , adica la dreapat pe strada Morilor. Numai ca tata iesise si el din urma mea, si vazand ca o luasem in directia gresita, ma striga si imi corcta traiectoria
- Ei ce faci pe unde o iei ?, Unde ti-am zis eu sa te duci?
- Poi voiam sa-ti iau din Complex , fac eu tare ca sa fiu auzit. Ma departasem oleaca.
- Nu ! misca inapoi si dute unde te-am trimis eu , face tata.
Ma supun si ma intorc. Cand ajung in dreptul lui , ma intampina cu cativa ` crucioi`. Merg mai departe si ma duc intai la tutungeria lui `Mititelu`. Intru si ii cer un pachet de ` carpati`.
- Dar ce ma ? , Nu mai are tac`tu bani de fumeaza de astea? Parca fuma `Aroma`. A aaa! ....Se prinse el , nu mai are bani. I-a terminat la carciuma.
- Nu stiu , fac eu, asa mi-a zis sa iau. Nu-i pentru el , mint eu. E pentru alcineva.
- Nu am cu filtru , am numai fara filtru.
- Bine fac eu.Buna ziua! Si o sterg afara. Intr-un fel era bine ca aveam acoperire. Ca sa scot timpul . Pana la Complex , o tin numai intr-o fuga. Trec de Morilor, si ajung in sfarsit la Complex. Ii iau pachetul de tigari, dau sa plec, cand imi aduc aminte de rest.
- Poi restul?
- Ce rest mai vrei?
- Poi 30 de bani. Pachetul face 2,70 nu 3 lei. V-am dat 3 lei.
Se uita furios vanzatorul la mine. Imi arunca in scarba un 25 de bani.
- Nu 25 de bani , fac eu artagos, ci 30 de bani.
- N-am ! , face vanzatorul.
- Poi da-timi doi de 15. Daca ma duc acasa fara tot restul , ma bate mama.
- Si ce mata fumeaza?
- Nu tata, dar tot ma bate.
- Nu am...
Ma duc la responsabilul magazinului, si il reclam pe vanzatorul de la tigari ca nu mi-a dat tot restul. Acesta vine si se ia de el. Cand il vede vanzatorul , imi arunca o privire , sa ma ucida nu alta.
- Dai restul copilului, zice si el.
Vanzatorul nu are incotro si imi arunca doi de 15 pe tejghea. Unul cade jos si se rostogoleste pe jos, intrand sub tejgheaua lui.
- A cazut unul sub tejghea, fac eu.
- Ti-am dat odata , daca nu ai grija de ei...
- Ma duc iar la responsabil. Acsta cand ma vede :
- Ce mai este?
- Poi mi-a aruncat pe tejghea , si unul a cazut sub tejghea, insist eu.
- Dute mai, si scotocindu-se prin buzunar, imi da 30 de bani. Ii iau si ii multumesc frumos. Apoi ma reped pe sub boltile complexului, si la blocul cu pricina. Intru cu emotie inauntru si ma duc direct la lift. Apas pe butonul de jos, dar nimic. Liftul nu raspundea la comenzi.
- Nu merge liftul baietas, fac doua babe, care tocmai coborau pe scari.
Vestea ma descumpani. Ies afara si o tai nesigur catre casa. Cum mergeam asa, uit ca trebuia sa recuperez, si deabia aproape de casa imi amintesc. Asa ca ultima suta de metri am tinut-o numai intr-o viteza. Cand intru pe poarta , tata ma astepta in balcon pe un scaunel mic, si citea un ziar. De abia la jumatea drumului catadixi sa-si retraga nasul din ziar.
- Ce ai stat atat?
- Poi nu avea la el si m-am dus in Complex.
- Te-ai dus in Complex? Ce ai cautat acolo? Ca am vazut ca de fapt acolo voiai sa si te duci.
- Ba nu , poti sa-l intrebi, a zis ca cu filtru nu are.
- Se uita lung si furios la mine, ceea ce nu prevestea nimic bun, se scoala si brusc imi da o palma. Luat prin surprindere , eram cat pe ce sa cad. Madam Berdan, care era pe nelipsita banca, incepu sa rada.
- Ha, ha , ha , ai luat-o !
Adevarul , ca tata , toate ca toate , nu suporta sa il minti. Nu era cazul acu , dar faptul ca ma prinse atunci, il facu sa fie prudent. Cateodata mai si exagera . Si asta cam destul de des. La cate minciuni oi fi spus si eu la viata mea , nu mai stia nici el , cand spun adevarul.
Eu il ocolesc cu dibacie, si fug in casa. Ajuns acolo , ma i-a in primire si mama:
- Acu se vine? Ce ai intarziat atata?
- Nu avea la ` Mititelu` si m-am dus in Complex. Uite si restul...si ii dau cei 2 de 15 buclucasi. Am vrut sa le spun istoria cu restul , dar m-am lasat bagubas.
Nu a mai spus nimic. Ma dezbrac si ma schimb. Ma urc in pat. Tata revine si el in casa.
- Zi lu tac`tu de desen , ma indeamna mama.
- Are la desen de colorat, ajuta-l. Si asa a luat azi un 4 la aritmetica.
- Iar ? face tata. Ce ai la desen ?
Ma uit cu frica la el, si ii aduc plansa pe care nu o terminasem. Dupa ce o studiaza , zice:
- Adu culorile, si treci aici si invata, ma invita el langa masa.
Se uita la vaza mea, se uita si la cea de pe masa, si se apuca de lucru. Avea un talent in cea ce privea pictura. Dupa o jumate de ora era gata. Ma uit la desen si nu-mi cred ochilor. Stiam ca are talent, dar parca acu se intrecuse pe sine. La desenul meu puteai sa te uiti , dar la soare ba!
- Cred ca ei 10 maine, fac eu. Dar daca nu crede tovarasa invatatoare ca am facut-o eu?
- Pune-o deoparte sa se usuce.
O iau si o pun intr-un raft.
- Vezi poate o uiti acasa , face mama.
- Nu o uit, o asigur eu.
- I-a vezi ca a avut de scris la aritmetica, a scris bine?
- Adu caietul ! , face scurt tata.
Ma supun iar, si in timp ce il cerceta isi ridica sprancenile.
- Dar acu, cum stii sa le faci?
- Poi... ne-a explicat tovarasa si am notat .
- Bine!
Il iau si il bag in geanta. Ma urc in pat si stau posomarat cu gandul la acel lift , care se si stricase pe deasupra. Asta asa ca sa-mi faca mie in ciuda si sa raman `prizonier in timpul meu`.

La ginecolog, o domnisoara speriata:
- Domnule doctor, nenorocire! M-am jucat cu vibratorul si a ramas inauntru.Ce sa ma fac?
- Va rog sa va intindeti aici!
Femeia se intinde, medicul o consulta putin, apoi spune:
- Domnisoara, am doua vesti pentru dumneavoastra, una buna si una rea. Cu care sa incep ?
- Incepeti cu cea mai rea, spune speriata femeia.
- Vestea rea este ca n-am reusit sa scot din dumneavoastra vibratorul.
- Si vestea cea buna?
- Am reusit sa schimb bateria.

De la: Marin56, la data 2011-12-16 12:36:28
3. La vederea mea , imi arunca o privire zambitoare, spunand:
- Ce mai face baiatul tatei?
La aceasta intrebare , las toata prudenta la o parte, si aruncandu-ma in bratele tatei, izbucnesc in plans. Revederea cu el ma afectase foarte tare, si explodasem. Plangeam la pieptul lui , cu capul ascuns , iar acesta incepu sa ma mangaie pe crestet, cea ce facu ca sa se porneasca o adevarat cascada de lacrimi. Gestul meu ii lasase pironiti pe amandoi. Mama apuca sa mai faca doi pasi spre noi. Cand fu aproape de noi , o trag cu toata forta mea de care eram in stare , si o apropii si pe mama de tata. Stateam toti trei starbasi intr-o singura imbratisare . Am stat asa pret de cateva minute cred. Pana cand ma retrasei in pat tot suspinand. Nu puteam sa le spun ,si nici curaj nu aveam. Gestul meu il facu si pe tata si pe mama sa le curga lacrimile. Se uitau uimiti la mine neintelegand nimic. Pana intr-un timp, mama stergandu-si lacrimile de sortul de dinainte, zise rastit:
- Gata cu bocetele , hai la masa , ca nu stau cu masa intinsa pentru voi , toata ziua. Ce ai? Ce te smiorcai? Ti-a venit grija....
Chiar si tatei ii daduse lacrimile si se stergea si el pe furis. Ne punem la masa. Ne dadu primul fel : bors cu carne. Eu nu am gasit carnea in farfurie, oricat am cautat-o. Tata fusese mai norocos, lui ii `aterizase` doua bucati de carne. Ma uit in farfuria lui si recunosc bucatile. Era carne de vita. Si asa nu ma omoram cu ea , ca era atoasa. Mestecam o ora la ea, dupa care , gogolos cum ramase, o aruncam. Urma felul 2. Era mancarica de cartofi. Si de data asta tata avuse noroc. Mereu avea noroc. El primea mereu portii duble. Poate stia mama de ce . Si aveam sa aflu mai tarziu cauza. In timp ce cercetam continutul farfuriei mele , gasesc din intamaplare si eu o bucatica de carne , care se ratacise pe acolo, din cine stie ce motive. In fine masa se termina. Tata nu terminase de citit ziarul. Avea vechiul obicei sa citeasca presa, in timp ce manca si printre doua imbucaturi. Ma ridic de la masa si imi croiesc drum spre pat. Gandul la lift nu-mi dadea pace. Cum oare sa ajung azi iar la el. Poate reuseam sa revin in timpul meu. O zi imi ajunsese. Si cunosteam procedurile viitoare , care semanau ca doua picaturi de apa.
- Te-ai saturat ?, ma intreaba mama, desi stia foarte bine ce trebuia sa raspund.
- Da!
- Spune daca nu te-ai saturat , ca iti mai dau.
Ma uit la resturile din cratita, si avui raspunsul. Mama nici nu mancase.
- Nu, m-am saturat , o asigur eu, incercand sa fiu cat mai convingator, mai ales in prezenta tatei. Tata isi termina lectura si impaturind ziarul il pune pe masa. Apoi da sa se duca sa se intinda putin , dupa cum spunea adesea. Deodata imi vine o idee. Gasisem o solutie.
- Tata , nu vrei sa-ti i-au ceva din complex? Sa va cumpar ceva?
- Nu ! , face mama. Ce iar cauti motiv sa o stergi de acasa ?
- Da, dute si i-ami un pachet de tigari ca nu imi ajunge pana maine.
- Poi da , Tu fumezi ca un turc.
- Si ce? Fumez banii tai, nu se lasa tata , pornit pe artag.
Eu nu mai astept sa-mi spuna de doua ori si ma imbrac la repezeala, poate chiar mai repede decat ar fi trebuit, si ma duc la tata sa-mi dea bani.
- Cei ? Ma intreaba el din pragul dormitorului.
- Poi banii...
- Sa-ti dea mata.
- Da de unde sa-ti mai dau si eu. Dai tu, ca eu nu mai am.
Enervat , tata se scotoceste prin buzunar si mai gaseste un ban care mai supravietuise acolo. Scoate 3 lei, si mii intinde , zicand:
- Imi ei un pachet de tigari `Carpati`de la ` Mititelu` , dar , cu filtru. Daca nu are nu ei. Vezi ca trebuie sa-ti dea restul inca 30 de bani.
- Vii cu ei in dinti, face mama.
- Am inteles , fac eu si o tai in cea mai mare viteza. Ies pe poarta ca o furtuna , ca s-a mirat si madam Berdan, cand m-a vazut in curte
- Ce ai `vajiala` face ea din urma mea.
Ca sa ajung la `Mititelu` cum poreclise tata pe acel vanzator, trebuia sa fac la stanga la vale si sa ies pe Cazarmii spre Brailei. Vis-a –vis era tutungeria lui, printre alte magazine. Numai ca eu in dorinta mea de a ajunge in Complex , o luasem pe drumul cel mai scurt , adica la dreapat pe strada Morilor. Numai ca tata iesise si el din urma mea, si vazand ca o luasem in directia gresita, ma striga si imi corcta traiectoria
- Ei ce faci pe unde o iei ?, Unde ti-am zis eu sa te duci?
- Poi voiam sa-ti iau din Complex , fac eu tare ca sa fiu auzit. Ma departasem oleaca.
- Nu ! misca inapoi si dute unde te-am trimis eu , face tata.
Ma supun si ma intorc. Cand ajung in dreptul lui , ma intampina cu cativa ` crucioi`. Merg mai departe si ma duc intai la tutungeria lui `Mititelu`. Intru si ii cer un pachet de ` carpati`.
- Dar ce ma ? , Nu mai are tac`tu bani de fumeaza de astea? Parca fuma `Aroma`. A aaa! ....Se prinse el , nu mai are bani. I-a terminat la carciuma.
- Nu stiu , fac eu, asa mi-a zis sa iau. Nu-i pentru el , mint eu. E pentru alcineva.
- Nu am cu filtru , am numai fara filtru.
- Bine fac eu.Buna ziua! Si o sterg afara. Intr-un fel era bine ca aveam acoperire. Ca sa scot timpul . Pana la Complex , o tin numai intr-o fuga. Trec de Morilor, si ajung in sfarsit la Complex. Ii iau pachetul de tigari, dau sa plec, cand imi aduc aminte de rest.
- Poi restul?
- Ce rest mai vrei?
- Poi 30 de bani. Pachetul face 2,70 nu 3 lei. V-am dat 3 lei.
Se uita furios vanzatorul la mine. Imi arunca in scarba un 25 de bani.
- Nu 25 de bani , fac eu artagos, ci 30 de bani.
- N-am ! , face vanzatorul.
- Poi da-timi doi de 15. Daca ma duc acasa fara tot restul , ma bate mama.
- Si ce mata fumeaza?
- Nu tata, dar tot ma bate.
- Nu am...
Ma duc la responsabilul magazinului, si il reclam pe vanzatorul de la tigari ca nu mi-a dat tot restul. Acesta vine si se ia de el. Cand il vede vanzatorul , imi arunca o privire , sa ma ucida nu alta.
- Dai restul copilului, zice si el.
Vanzatorul nu are incotro si imi arunca doi de 15 pe tejghea. Unul cade jos si se rostogoleste pe jos, intrand sub tejgheaua lui.
- A cazut unul sub tejghea, fac eu.
- Ti-am dat odata , daca nu ai grija de ei...
- Ma duc iar la responsabil. Acsta cand ma vede :
- Ce mai este?
- Poi mi-a aruncat pe tejghea , si unul a cazut sub tejghea, insist eu.
- Dute mai, si scotocindu-se prin buzunar, imi da 30 de bani. Ii iau si ii multumesc frumos. Apoi ma reped pe sub boltile complexului, si la blocul cu pricina. Intru cu emotie inauntru si ma duc direct la lift. Apas pe butonul de jos, dar nimic. Liftul nu raspundea la comenzi.
- Nu merge liftul baietas, fac doua babe, care tocmai coborau pe scari.
Vestea ma descumpani. Ies afara si o tai nesigur catre casa. Cum mergeam asa, uit ca trebuia sa recuperez, si deabia aproape de casa imi amintesc. Asa ca ultima suta de metri am tinut-o numai intr-o viteza. Cand intru pe poarta , tata ma astepta in balcon pe un scaunel mic, si citea un ziar. De abia la jumatea drumului catadixi sa-si retraga nasul din ziar.
- Ce ai stat atat?
- Poi nu avea la el si m-am dus in Complex.
- Te-ai dus in Complex? Ce ai cautat acolo? Ca am vazut ca de fapt acolo voiai sa si te duci.
- Ba nu , poti sa-l intrebi, a zis ca cu filtru nu are.
- Se uita lung si furios la mine, ceea ce nu prevestea nimic bun, se scoala si brusc imi da o palma. Luat prin surprindere , eram cat pe ce sa cad. Madam Berdan, care era pe nelipsita banca, incepu sa rada.
- Ha, ha , ha , ai luat-o !
Adevarul , ca tata , toate ca toate , nu suporta sa il minti. Nu era cazul acu , dar faptul ca ma prinse atunci, il facu sa fie prudent. Cateodata mai si exagera . Si asta cam destul de des. La cate minciuni oi fi spus si eu la viata mea , nu mai stia nici el , cand spun adevarul.
Eu il ocolesc cu dibacie, si fug in casa. Ajuns acolo , ma i-a in primire si mama:
- Acu se vine? Ce ai intarziat atata?
- Nu avea la ` Mititelu` si m-am dus in Complex. Uite si restul...si ii dau cei 2 de 15 buclucasi. Am vrut sa le spun istoria cu restul , dar m-am lasat bagubas.
Nu a mai spus nimic. Ma dezbrac si ma schimb. Ma urc in pat. Tata revine si el in casa.
- Zi lu tac`tu de desen , ma indeamna mama.
- Are la desen de colorat, ajuta-l. Si asa a luat azi un 4 la aritmetica.
- Iar ? face tata. Ce ai la desen ?
Ma uit cu frica la el, si ii aduc plansa pe care nu o terminasem. Dupa ce o studiaza , zice:
- Adu culorile, si treci aici si invata, ma invita el langa masa.
Se uita la vaza mea, se uita si la cea de pe masa, si se apuca de lucru. Avea un talent in cea ce privea pictura. Dupa o jumate de ora era gata. Ma uit la desen si nu-mi cred ochilor. Stiam ca are talent, dar parca acu se intrecuse pe sine. La desenul meu puteai sa te uiti , dar la soare ba!
- Cred ca ei 10 maine, fac eu. Dar daca nu crede tovarasa invatatoare ca am facut-o eu?
- Pune-o deoparte sa se usuce.
O iau si o pun intr-un raft.
- Vezi poate o uiti acasa , face mama.
- Nu o uit, o asigur eu.
- I-a vezi ca a avut de scris la aritmetica, a scris bine?
- Adu caietul ! , face scurt tata.
Ma supun iar, si in timp ce il cerceta isi ridica sprancenile.
- Dar acu, cum stii sa le faci?
- Poi... ne-a explicat tovarasa si am notat .
- Bine!
Il iau si il bag in geanta. Ma urc in pat si stau posomarat cu gandul la acel lift , care se si stricase pe deasupra. Asta asa ca sa-mi faca mie in ciuda si sa raman `prizonier in timpul meu`.

bunicul meu fuma SNAGOV cu filtru..dar numai de..TIMISOARA...
ERA MAI BUN CA CEL DE TARGU JIU...

Un mos vine cu nevasta de 20 de ani la maternitate.
Toata lumea:
- Tataieeee, felicitari, da' cum ai reusit?
- He-heeeee, dragii mosului... am tinut motorul mergand!!!
Dupa un an jumate-doi- iar la maternitate.
Iar il intreaba, iar raspunde:
- He-heeeee, dragii mosului... am tinut motorul mergand!!!
Dupa inca doi ani- iar. Iese doctorul din sala:
- Si cum ziceai tataie ca ai facut?
- Am tinut motorul mergand!
La care doctorul:
- Auzi tataie...ar cam fi fost vremea sa schimbi uleiul. E negru!

4. Restul timpului se scurse fara alte incidente. Incepuse sa se intunece, dar mama tot nu aprindea lumina. Ca zcea ea, sa faca economie. La cat era KW-atul/h pe acea vreme platea doar 15 lei pe luna.Si tot i se parea mult. Ca mereu ne apostrofa cand unul din noi lasa , sau uita lumina aprinsa. De consumat ce mai consuma era aparatul de radio, si unu doua becuri care le mai aprindea.Ca in rest nu avea nimic care sa mai consume. Fierul era cu carbuni, lampa pe petrol, frigider nu avea...Doar ce mai folosea cateodata si un reseu mic si rotund... asa ca ....Da niciodata nu ardeau toate. Cand iesea dintr-o camera, il stingea inainte si dupa aia il aprindea pe celalalt. Tata statea la masa pe un scaun si citea o carte. Ma uitam la el si vedeam ca ramase acelasi. Negricios, cu fruntea mare si inalta, cu o basca albastra inchis, cu un ciucur in centru. Imi aduc aminte ca ii facusem un portret pe cand citea. Imi reusise de minune. Pana si eu ma minunasem de indemanarea mea. Atunci aveam sa –mi aflu de talentele mele de pictor. Numai ca nu stiam cand avusese loc evenimentul . Daca fusese, sau urma sa aiba loc. Mama se tot foia sa faca niste mancare de seara. Pregatea masa. Puse la fiert niste ceai. Aduse niste branza si unt si o lamaie. Pe masa mai era si o cutie cu zahar. Asa ca dupa ce totul fuse gata , ne invita pe toti la masa. Cina a decurs si ea in liniste. Dupa cina tata se duce si deschide radio-ul. Dadea niste muzica romaneasca veche. Dupa un timp cauta alt post. Tocmai dadu peste un post, unde se transmitea un teatru rodiofonic. Se opreste la el si il ascultam cu totii. Era o comedie! Dupa ce se termina teatrul, mama face scurt :
- Gata va fac patul si la culcare! Ma schimb si eu in pijamale. Tata se duce in camera lui. Mama ma trimite la el in camera pentru decorarea cu ziare portiunea de langa pat. Stiam ca asta era misiunea mea. Mamei ii era scarba, mai ales dimineata cand se scula. Asa ca tot mie imi revenea sarcina sa si redecorez, strangand ziarele ude si arucandu-le la gunoi. Revin in pat. Mama stinge lumina. Dupa cateva minute se stinge lumina si la tata. Incerc sa adorm . Dar parca puteam? Gandul imi zbura mereu la acel lift ciudat. Ma foiam cand pe o parte , cand pe cealalta parte. Incepuse sa ma manance pielea pe tot corpul. Ma scarpinam intr-un loc care uneori era chiar imposibil , si incepea in alta parte. Tot foindu-ma imi atrase mamei cateva vorbe , numai de bine nu.
- Dar dormi odata . Ce tot te foiesti? Ce ai raie?
Incerc sa-i fac pe plac, macar pana adoarme ea . Ma luptam cu propiul meu corp , dar degeaba. Mereu aparea mancarimea. La un moment dat enervata rau :
- Da termina odata, si lasama sa dorm. Si imi da doua picioare in spate. Eu dormeam la piciorele ei. Asta ma facu sa ma mai potolesc , mai mult de frica. Nici nu stiu cand am adormit.

Dimineata ma trezi mama cand aprinse lumina. Razele becului ma bateau drept in ochi. Era 6 dimineata. Tata se sculase si se pregatea de plecare.
- Hai puturosule scularea si imbracarea. Va dau ceva crapelnita si valea cu voi. Pana la pranz nu mai am treaba cu voi.
Ma scol si dupa ce ies putin in hol adica sala, unde era tronul, ma reintorc. Noaptea nu foloseam closetul din curte, pentru una mica. Aveam un vas, care noi ii spuneam ` tucal` si il foloseam din plin, toata noaptea. Dimineata de abia il puteam duce sa-l desert la wc. Dupa ce ma imbrac ne punem la masa. Un ceai de menta in care plutea cate o jumate de felie de lamaie si niste branza fuse tot micul dejun. Tata a plecat primul . Era 7. El treabuia sa ajunga la 8. Eu tot la 8 dar distanta mea pana la scoala, era mai mica , decat a lui pana la servici. Ca lucra tocmai in port, pe colt , vis-a- vis de Palatul Navigatiei- la perceptie. Azi e un bloc urias pe colt , cu cateva etaje. La 7,30 fix ies pe usa.
- Ce spui? Ma atentioneaza mama.
- Sarut mana!
- Asa , si ai grija la scoala, vezi ce faci! Sa nu mai vii cu note proaste.
Promit in graba si dispar pe usa. Pe drum , vorbele mamei ma facuse sa starneasca o noua frica in inima mea. Imi ziceam : `Cum aveam sa o scot la capat cu colegii. Nici macar nu stiam clasa si etajul. Ce mai stiam din amintiri. Dar cea mai mare problema era reintalnirea cu fostii colegi. Pe multi din ei nici nu ii mai cunosteam, nici ca nume si nici ca fizionomie`. Noroc ca pe unii le stiam numele si fizicul. Trebuia sa am grija sa nu ma dau de gol. Norocul meu ca in timp ce mergeam la scolala , ma aud strigat din urma. Intorc capul si vad doi copii care la fel ca mine , se duceau la scoala. Nu stiam precis daca sunt din clasa cu mine. Ma intreaba ce fac. Le raspund evaziv. Scurt si concis. La inceput se mirara ca nu sunt prea vorbaret.
- Ce ai Grigoriule, nu ti-a priit nota de ieri?
Acest amanunt ma facu sa ma simt usurat. Deci era posibil din clasa mea. Daca as fi putut afla numele lor? Dar nu stiam cum sa fac. Dar norocul fuse de partea mea. Aproape de scola ma ajunge Tutu din urma. Asa ca se alatura noua, cu vesnicul lui mers cu capul in jos, ca nu i se vedea nici ochii. Il intreb ceva , mai mult ca sa ma aflu in treaba. Imi mormaie ceva. Am decis sa nu-l scap din ochi stiind ca el ma va duce la vechea mea clasa. Mai ramasese o problema pe care aveam sa o rezolv de la sine. Ne adunasem mai multe clase de a 4-a. Nu se sunase de intrare inca. Dupa sunetul clopotelului, un elev de servici si un cadru didactic, ne alinie pe randuri , coloane si pe clase. Apoi intraram pe rand. Cand veni si randul nostru intraram in clasa. Cu ochii pe Tutu , nu fusesem atent in jur. Cand intru in clasa nestiind sigur unde imi era locul , ma fac ca ma opresc langa banca lui Tutu si ma fac ca il intreb ceva. Asta ca sa castig timp . In timp ce cu ochii roata , incercam sa descoper posibilul meu loc. Si astfel mi se confirma. Eram langa banca mea. Iar singurul loc liber care mai ramase era langa fosta mea colega de bucurii si duferinte – Boroda, alias Any. Ma asez langa ea cu oarecare emotie. Ea ma studiaza pe furis. Nustiu daca a observat ceva neobisnuit la mine. Ma pun cuminte in banca si nu ma mai misc de acolo pana la pauza. Cred ca ea totusi observase ceva la mine, ca dupa cum avea sa-mi spuna chiar ea : `ca prea m-am cumintit deodata`. Suna de intrare. Astept cu emotie sa inceapa ora. Cand deodata se deschide usa, si intra invatatoarea Barbalata. Cu un catalog in brate, se duce direct la catedra. In clasa se facuse o liniste mormantala. Nu se auzea nici musca. Se aseza la catedra si incepu sa strige catalogul. Nu lipsea nimeni. Incepea ora de istorie. Dupa vesnica ei intrebare ne invita la cuvant.
- Ce ati avut de pregatit pentru astazi.
- Spune tu !
Cel vizat se ridica frumos in doua picioruse si incepea recitalul.:
- Noi pentru astazi am avut de pregatit la istorie lectia : ` Migratiunea popoarelor`.
Intreaga clasa incepu sa rada. Nici eu nu stiam daca sa rad sau sa fiu serios. Asa ca imprumutai o mima si un zambet palid.
- Nu ma Calici ` Migratiunea popoarelor, ci : `Popoarele migratoare ` Stai jos ! Altul Poi sa ne povesteasca lectia , sa ne povesteasca lectia, ... si cum nu stia pe cine sa numeasca, privirea ei se opri la mine. Sa ne spuna Grigoriu! `Perfect incepea bine ziua pentru mine`, fac eu in gand. Noroc ca am invatat-o. Ma ridic in picioare si incep. Colega mea ma privea voioasa si in acelasi timp si curioasa. Credea ca nu am sa ma descurc. Dupa ce termin de povestit, tovarasa ramane foarte mirata. De asemenea si cativa colegi incepura sa murmure de admiratie si mai ales colega de banca. Chiar m-a felicitat zicand : ` Bravo`
- A deci poti dar nu vrei? Esti branza buna in burduf de caine, isi incheie ea vesnica lozinca. Dar asta era valabila la toata lumea. Sa nu credeti ca numai mie mi-o spunea . Nuuuu!
- Bravo, dar nu iti pun nota. Te ascult si ora viitoare.
Oricum inceputul era promitator pentru mine. Dupa ce mai asculta inca un coleg , preda mai departe o alta lectie. Despre lupta lui Decebal contra romanilor , la Sarmizecetuza. Notez lectia in caiet si in carte. In sfarsit se termina ora. Dupa ce iese invatatoarea din clasa , cativa colegi si chiar fete, sarira la banca mea sa ma felicite.
- Bravo, Grigoriule !
Tutu se intoarse la mine si ma invalui cu o privire care nu lasa sa se vada ca era super incantat. Numai zambea prosteste. Si cum era pauza toti sareau pe sus, numai eu stateam foarte cuminte in banca, ca unii sau si speriat crezand ca imi este rau sau sunt bolnav. Asa ca unii venira sa ma intrebe ce am. I-am lasat in pace la treba lor. Se auzi iar clopotelul. Incepea a doua ora. Era Geografia. Imi tataia fundul nestiind ce o sa mai fie. O intreb in viteza pe Any care e lectia de data trecuta , asa ca sa ma aflu in treaba. Imi arat ceva. Apoi trag cu ochiul si la cel din spate. In final intra si invatatoarea. Nu a mai strigat catalogul si se repezi sa predea , spre usurarea mea. Era vorba despre bazinul hidrologic al Dunarii. Trebuia sa fiu numai urechi, mai ales ca fusesem deja luat in colimator din prima zi de scoala din trecut. Trece si ora asta. Iar recreatie . De data asta era una mare de 20 minute. Timp berechet si pentru mine. Ies cu grija si cu prudenta pana la usa, parca pipaind drumul, ma trezesc in hol. Acolo se dadeau lupte grele. Cateva grupuri de copii se bateau , unii se fugareau , altii se tavaleau pe jos, ce nu mai faceau. Cateva cadre de servici ii urecheste si tipa la ei. Unii se retrag, dar la plecarea lor, totul reintra in normal. Ma uit cu atentie in jur si incerc sa memorez clasa si locul. Apoi cobor la parter. Am iesit in curte. Ma fascina iar glasurile copiilor si tipetele lor. Mai stau oleaca si urc sus. Nimeresc din prima clasa si ma pun in banca cuminte. Colega se uita la mine si apoi se ia cu altii. Incepe si ora de desen. Cum intra in clasa zice:
- Mi se pare ca la desen v-am dat sa desenati o tema libera. Ati desenat?
- Daaaa ! facura toti in cor.
- Bine, sa vad.
Incepe sa se uite la plansele de la cei de la fereastra. Pana ajungea la mine pe randul meu de la perete , mai era. Toti isi scoase la vedere `capodoperele`, numai eu o tineam inchisa in blocul de desen. Unii de langa mine se si mirau cum de eu nu scot plansa la vedere.
- Ce Grigoriule ai uitat sa desenezi? Face cel din spate. Tutu aude si se intoarce si el zambind. Ma uit peste umarul lui. Eram curios cum imi arata plansa mea, pe care i-o lasasem sa o coloreze. Ma uit si dau din cap. Cred ca si eu o coloram mai bine. Asta e! Cand invatatoarea ajunge si la banca mea, eu o scot din bloc si i-o arat. Vad ca ramane vadit surprinsa:
- Cine ti-a facut plansa? Ca nu cred ca ai facut-o tu.
- Ba eu ! , mint eu pe jumate.
- Nu te cred, face ea. Uite ca sa –mi demonstrezi fa la fel aceasi plansa.
Iau o alta plansa noua si ma apuc de desenat. Profit ca ea plecase de langa mine si apelez la un viclesug , pe care multi cred ca nu-l stiau. Bag foaia noua sub cea desenata si cu creionul apas conturul vazei in asa fel ca dupa ce ridicai foaia ramase unele urme pe cea noua. Dau repede la o parte foaia, si urmaresc cu creionul conturul nou, aparand o noua vaza. Cei de langa mine si Tutu, care intoarse capul sa vada cum ma descurc , raman blocati. Nu stiau smecheria. Pana vine iar invatatoarea la mine , deja vaza mea prinse contur. Urmara florile si apoi partea cea mai grea vopsitul. Tragand cu ochiul la cea veche imi pusei mintea la contributie si incercai sa o imit cat mai mult posibil. Ei, nu a iesit chiar ca originalul, dar ia placut invatatoarei si mi-a pus un 9. A stat mult pe ganduri , daca sa-l mi-l puna sau nu. Pana la urma isi calca pe inima. Ma salva iar clopotelul. Ma grabi sa imi bag cartile si caietele in geanta. Cred ca eram primul. Abia asteptam sa dau iar o raita pe la lift. Ies afara si din urma mea Tutu prinde iar glas.
- Hai sa facem si un tur de blocuri.
- Nu ! fac eu, mergem la blocul de ieri, ii spun uitandu-ma la el si incercand sa vad , daca vorbele mele avura vreun efect. Se pare ca nu. In schimb accepta. Cand ajungem la blocul cu pricina, surpriza mare. Pe usa liftului era o prancarda legata cu o sfoara pe care scria : LIFT DEFECT!

Poi da poate ar fi fumat si el SNAGOV, dar nu-si permitea. la salariul lui, si asa ii scotea ochii mama. El de obisei fuma AROMA cu filtru. Mai tarziu fuma Delta Dunarii tot cu filtru. Si costau 3,60. La CARPATI apela cand , dupa cum spunea si tutungerul , cand nu avea bani si nu avea ce face. Oricum Nationale si Marasesti nu ii placea. Zicea ca sunt `iuti`. Nana fuma Marasesti de stingea, dar cand pleca pe la Bucuresti cu trenul de cl I-a se fandosea si fuma KENT sau Mallbouro. Si avea pensie mai mica decta tata. 500 de lei, de urmas.

5.

Ies posomorat afara impreuna cu Tutu.
- Azi nu ne mai plimbam, hai pe la A-uri.
La inceput , cufundat in ganduri , nici nu l-am auzit.
- Hai la celelalte blocuri , repeta el tragandu-ma de mana.
- Nu merg lasama , ma duc acasa.
- Hai pe la bunica-mea incearca sa ma convinga el. A facut gogosi.
In prima clipa, eram cat pe ce sa cad ispitei, dar teama de ai mei , ca iar ma vor cafti , daca intarzii iar , ma faceau sa nu cedez ispitei.
- Lasa, poate alta data.
- Hai mai Grigoriule , insista el.
Poate in alte imprejurari as fi cedat , dar acu era alceva. Imi amintesc, ca destul de des, pe cand masa era la lucru, si nu era nimeni acasa , ne abateam pe la bunicasa. Statea langa scoala, la o azvarlitura de bat – la D5. De cate ori nu am mancat bataie pentru el , ca mergeam acolo si uitam , sau nu ma lasa sa mai plec acasa. Ca bunica-sa incuia usa si motiva ca se intoarce repede, in timp ce eu ma dadeam de ceasul mortii. Il intreb :
- Ia asculta ieri nu ai fost si tu in lift, incerc eu o ancheta , privind evenimentele din ajun.
- Nu ! , ma asigura el.
Ma uit la el, si nu sunt sigur daca minte sau se preface ca nu stie nimic.
- Dar ce am facut noi ieri , de pilda? Dupa ce am iesit de la scoala, ca eu nu imi mai amintesc, incerc eu , - aruncandu-i o nada- ce am facut , sau unde am fost?
- Nu stiu!
- `Oare sa-si fi pierdut memoria , sau s-a intamplat ceva si mai grav. Poate nici el nu e Tutu pe care il stiam eu. O fi oare un altu? Incerc sa-l prind cu minciuna , facand eforturi sa-mi amintesc diferite evenimente petrecute impreuna cu el. Dar , nici eu nu eram sigur cand se petrecea actiunea si daca cele vechi fusesera ` scrise` sau urmau. `Oare ce sa-l intrreb?`
- Poi ce ai facut dupa ce ai iesit de la scoala ? Unde te-ai dus ieri?, insist eu iar.
- M-am dus acasa, face el scurt.
- Singur?
- Da !
Hotarat lucru , nu reuseam sa scot nimic de la el. Vad ca ma apropii de casa. Ii zic la revedere si fara sa mai tin cont de protestele lui, o tai pe drumul cel mai scurt, adica pe Morilor.
Ajung in fata portii si intru. Santinela de Berdan era tot acolo. Cred ca nici nu a mai fost in casa, si a adormit azi noapte afara. Cand o vad ii trantesc un ` Sarut mana ` scurt, ceea ce o facau sa se ridice de pe banca. Imi continuui drumul si intru in casa. Miki nu ma mai baga in seama acu. ``Apropo si de Miki fac eu``. ``Oare ce l-o fi apucat atunci de nu ma mai cunostea? Oare sa fii simtit si el schimbarea. Dar la fata eram tot eu. Oare cainele sa fi avut si un alt simt? Al 9-lea sau al catelea o fi?`` Cand intru in casa , cine credeti ca ma intampina inca de la usa. Era Brandusa. Brandusa mea , care impreuna CU EA FACEAM NUMAI POZNE. Mai mult ea decat eu. Numai mama nu era de acord cu mine. Ea credea contrariul. Cand o vad , ma duc la ea curios , mai mult sa vad cum reactioneaza.
- Unde ai fost Brandusa? mancate-ar tata de afurisita domestica, fac eu uitand ca putea sa fie si mama prin preajma. Drept raspuns , am primit cea ce ma si asteptam . Daca la inceput nu imi acordase prea multa atentie, in clipa cand dadeam sa ma apropii de ea, a inceput sa maraiesi sa miorlaie de ziceai ca acu o apuca si ma si scuipa, ceea ce nu-mi amintesc sa fi facut-o vreodata. Speriat ma retrag.
- Lasa pisica , face mama in loc de alceva.
- Sarut mana , fac eu surprins si de aparitia ei brusca. Glasul ei ma speriase. Pisica fugi si se ascunse sub pat la noi in camera.
- Vezi daca o chinui , nici pisica nu te suporta...
- Da nu i-am facut nimic! fac eu , neintelegand noua comportare a ei.
- Unde a fost pana acu , ca ieri nu am vazut-o? Cred ca a fost la ` gagii` , ma scap eu.
- La cine? Facu mama speriata de remarca mea.
- Adica .. la ... la motani.
- De cand stii tu de gagii?
- Am auzit la scoala... fac eu crezand ca scap.
- Iti dau eu numai gagii!, se aprinse iar mama. Treci si te dezbraca mai repede si la lectii. Cum a fost la scoala? Te-a ascultat? A fost buna plansa?
- La avalansa de intrebari a ei , ma pierdu-i. Nici nu mai stiam cu ce sa incep.
- A fost bine , zic eu intr-un final. M-a ascultat la istorie , dar nu mi-a pus nota.
- Asta de bine ce ai stiut, face mama ironic , punand gaz pe foc.
- Ba nu ! Am stiut zau, dar se termina ora si a zis ca maine ma asculta din nou. La desen mi-a pus 9. Uite si carnetul , daca nu crezi. Si dau sa-l scot.
- Lasa , te cred, ca tu doar notele bune le spui, pe cele rele uiti sa le arati.
- Poi nu e normal ? fac eu fara sa-mi dau seama. Fapt nescapat de mama
- Ce ai zis?
- Nimic! , nimic, fac eu vazand in ce ma bagam iar in cocina.. Nustiu cum faceam , dar mereu reuseam sa faca rost de cate o chelfaneala in fiecare zi. Ca si spunea mama cateodata, cand nu reusise sa ma bata intr-o zi:` Cum de ai scapat azi de bataie` Cred ca azi a fost sarbatoare`
- Nimic , ai? De cand imi raspunzi tu mie in fata? Vezi ca te tai iar de la portie si pana vine tac`tu diseara nu vezi mancare.
- Parca si am ce ? fac eu cu naduf, stiind ca soarta imi era deja petceluita. Ce mai conta o bataie in plus sau in minus. Trebuia ca istoria sa-si urmeze cursul , Nu ?
- Ce nu-ti place ce mancare va dau ?, se aprinde iar mama. Daca nu va convine , valea! Ca m-am saturat de hazul vostru, face mama posomorata. Voi vesnic sunteti nemultumiti.
Luata de valul de proteste cred ca uitase adevaratul motiv al avalansei, si eu profitand, ca ea vorbea singura , ma apuc repede de scris. Acum fusesm prudent. Imi facusem o copie a orarului si am intrebat pe niste colegi, ce aveam pentru maine. Asa ca sa nu ma mai prind nepregatit. Era un risc , dar tot decat nimic. Puteam sa iau si taca. Sau sa uite si ei. Rezolv cat de repede exercitiile si problemele avute , sai ma apuc repede si de lectii. Maine aveam stiintile naturii, matematica , romana, si istoria. Istoria o lasasem la urma. Mama nu mai lua in seama harnicia mea, si isi vazu de treburile ei. Cu natura o rezolvai repede. La romana la fel , matematica asisderea, mai ramanea Istoria. Si trebuia sa invat ca imi promisese ca ma asculta. Era vorba despre Decebal... si deodata mi se desfasura filmul petrecut cu ani in urma , cand tot la aceeasi lectie invatam si ca nu reusisem sa invat decat pana la ziua. Panicat , ma si vedeam iar in postura de atunci. ``Oare o fi fost evenimentul ala , ma intrebam , sau acu e o coincidenta. Se pare ca nu . Oare istoria iar se repeta?``Mama intra in camera si ma intrerupse din ganduri.
- Gata ai scris asa de repede , de te-ai apucat de invatat?
- Da ! ,confirm eu.
- La ce inveti acu?
- La istorie.
- Bine! Pune si citeste tare sa aud si eu. Ca acu te ascult.
Ma apuc de citit. O citesc odata , o citesc de doua ori , de trei ori, dar parca din adins nu voia sa se lipeasca de mine , neam! ` `Sa stii ca acu se petrece actiunea ` fac eu in gand. Cat citeam parca intelegeam , dar cand inchideam cartea si voiam sa o spun pe de rost, cum voia mama, uitam tot. Cu toate stradaniile mele, ma apucase seara si eram exasperat. Pe de o parte de ` dupacii` pe care mii administra mereu mama , la fiecare greseala, pe de alta, ca nu intelegeam ce se petrece cu mine, ca nu mai invat nimic. Vine si tata si iau o pauza ca sa mananc.
- Nu meriti dar hai... face mama.
- Da ce, iar a venit cu nota proasta? Face tata interesat.
- Ba nu fac eu repede , am luat 9 la desen,iar la istorie ma asculta maine....
- Si unde tovarasa , o sa-ti puna 4 iar, zice cu naduf mama.
- De ce ? face iar tata, pana maine are tot timpul.
- Nu stiu ce are nu tine minte, face cu naduf mama.
Dar tata nu lua in seama remarca.
- Va sa zica am luat 9 la desen?
- Nu tu , fac eu. Ci eu! Tovarasa , pentru ca nu a crezut ca am facut eu plansa, m-a pus sa fac alta identica.
- Si ai facut-o?
- Da.
- Bravo !
- Uite ! , si o arat.
Se uita la ea si zice:
- Vezi ca poti?
Dupa masa ma apuc iar de citit. Dar degeaba. Veni si ora de culcare si eu tot pe meterezele Sarmizecetuzei eram. Nu puteam sa o cuceresc. Era aproape 12 si eu nimic. Pana la urma i se face mamei mila de mine, si zice:
- Gata culcate si maine la 5 te scoli si o mai citesti. Atunci o sa fii si odihnit.
O ascult si ma culc. Din cauza efortului , nici nu mai stiu cand am adormit. La 5 mama se tinu de cuvant. Se scula si imi puse in mana cartea. Ma uit pe ea si deodata ii spun :
- Poi poti sa ma asculti , ca o stiu.
Dupa ce o spun pe nerasuflate la fel ca in carte, ramane si ea foarte surprinsa.`` Ea ca ea , dar eu eram cel mai contrariat. Se produse minunea iar. Sau poate atunci se producea?`` Asa ca am mancat si cand s-a facut ora, am plecat la scoala. Acu imi era mai usor. Asa ca orele celelalte trecura mai usor. Cand veni si ora de Istorie, eu , fara ca invatatoarea sa ma mai intrebe, ridic mana si ma asculta. Mai aveam cateva fraze , cand invatatoarea ma opri si felicitandu-ma , cu un `Bravo` la care adauga si vestita ei `lozinca` se declara multumita si im puse 9. Dupa mine a continuat altul , care a primit in schimb 7. Si astfel a mai trecut inca o zi de scoala. Binenteles ca la plecare ne-am abatut iar la blocul cu pricina. Disparuse indicatorul avertizator, dar , cand am incercat sa-l chemam, acesta nu raspunse. Vis-a vis mai era un lift. Acesta functiona. Hai cu asta fac eu , poate asta merge , ma gandesc eu. Ne suim in el, Tutu apasa pe 10. Trecem de etajul 5 , fara sa se intample nimic. Cand ajunge la 10, iesim si ne ducem iar in spate. Mai stam oleaca sa admiram iar peisajul cu Dunarea, apoi plecam, dar de data asta pe scari. Nu intelegeam ce se intampla. Incepusem sa cred ca liftul era acela care nu ma lasa sa evadez din acest timp. Si nu intelegeam ` De Ce?` ma intorc iar abatut acasa. Mama ma astepta curioasa.
- Ei cum a fost, ai stiut lectia?
- Da ! Am luat si 9 , o asigur eu vesel.
- A deci se poate, ma dojeni iar mama. Dezbracate si treci la masa.
La inceput am crezut ca nu aud bine. Cum de se decise sa manac inaintea tatei. Nu am comentat , de frica sa nu sa se razgandeasca cumva. Am mancat ce era, si felul doi mazare cu carne. De data asta se lipise o bucata si de carne de farfuria mea. Dupa ce terminai ma apuc de scris, fara sa ma mai indemne mama. Dupa ce terminai de scris , consulatai orarul , si vazui ca am viata grea, iar cu invatatul. Una era geografia cu bazinul hidrografic al Dumnarii, de data trecuta si Cunostinte iar dupa natura. Incheierea era compunerea. Simtii ca ma ia cu transpiratie. Nu stiam de compunere. Precis ca aveam si de scris. Ce e de facut? Prima data imi trecuse prin cap sa ma duc iar la Tutu, dar imi amintii , ca el e la bunica-sa. Si daca nu il gaseam in casa? Cine stie printre ce blocuri se mai juca . Dar nici sa risc parca nu vroiam . Eu de obicei sunt ghinionist. Ma poate prinde. Nici sa plec aiurea fara motiv nu puteam. Imi trebuia aprobarea mamei. Stratagema cu ` facutul pietii` nu cred ca mai tinea. Imi ajunsese odata. Cred ca o sa merg la calceama. Pe la 5 vine si tata `` Full de asi cu popi in coada.`` De abia se mai tinea pe picioare. Cand il vede mama, `bucuria ei`.
- Iar a venit tac`tu beat , nu se putu abtine ea. Ea ca ea , dar eu cand ma gandeam ca o sa aiba loc `al treile razboi mondial` ma cuprinse groaza. Stiam ca pe mama nu o s-o rabde si o sa-l intarate si mai tare sporindu-i furia tatei. Imi aduceam foarte bine aminte `filmele de scurt metraj de groaza` pe care le facea el. Si de fiecare data se termina prost pentru mama si nu rareori si pentru mine. Si asta ca nici pe ea nu o rabda. Tocmai atunci isi gasea momentul pentru as varsa pe el, focul. Mai avuse o data o scena desprinsa din ` spectacol de groaza` cu ani in urma. ` Dar oare a fost ? , sau o sa fie azi`, fac eu speriat. Vad ca incepe sa se adevereasca unele momente`. Tata fara sa se mai dezbrace , veni la masa direct. Cand vazu ca farfuria e goala, zise:
- Poi ce nu e gata mancarea , nu stiai ca vin ?
- Poi te-am asteptat de la 4 , am incalzit-o pana acu de trei ori, face mama suparata. Crezi ca eu stau pentru tine cu masa intinsa toata ziua?
Ii pune repede ceva acolo. Mananca si nu prea. Cand dupa 10 minute ajunge la felul 2 , cand vede mazarea, i se aprinde fitilul.
- Poi bine mai Mimi, eu iti aduc bani si tu imi dai mazare?
- Poi ce ai vrea Fanica? Nu mai am bani . Pana ei salariul mai este o saptamana. O sa merg la Mamaica – adica bunica- sa ma imprumute cu o suta, sa o mai lungim cumva. Sau poate la Maria.
- Da ce ai facut cu banii fa?
Hotarat lucru , tata avea chef de artag. Nu stiu cum aavea sa se termine acest teatru.
- I-am cheltuit cu gagii , face mama imprumutrand remarca mea de azi.
Ce ma mai intrebi? Se cheltuie. Trebuie aia , aia , sau dus banii. Numai pe tigarile tale dau 10 lei pe zi. Plus tuiculita ta zilnica la care se mai adauga si cate o sticla de vin... Si mai vrei si carne...
- Gagii ai ? Deci e adevarat?
- Ce sa fie adevarat /?Ce ai omule esti nebun? Acu esti beat si nu judeci, maine ai sa vorbesti altfel.
- Eu is beat? ...se ridica furios, dar noroc ca picioarele nu-l mai ascultau si se prabusi peste masa. In cadere se agata de fata de masa, tragand totul dupa ea. Mama isi puse mainele in cap, cainindu-se:
- Of,... Of, asa imi trebuie ca nu am ascultat-o pe mama. Mi-a trebuit maritis. De parca nu puteam sa stau si singura. Poate eram mai fericita. Cu tine imi este si rusine sa ies in lume.
Asta a pus gaz pe foc. Tata, se agata de masa incercand sa se ridice. Cand ajunse in picioare , rasturna masa cu picioarele in sus. Se duse la soba si luand cratita cu mancare cu cat mai era, o lua si o tranti pe jos, zicand:
- Tie rusine cu mine fa? Asta e mancare? S-o mananci tu!
Ma trasei in fundul patului cocotat intre perne, chiar langa perete, si urmaream scena cu sufletul la gura, si inima batandu-mi puternicin piept , mai sa iasa afara. Incepui sa plang, si de furie si de mila mamei. Se chinuise sa faca mancare , si el a aruncat-o pe jos. Mama se retrase in sala si plangea incetisor cu glas potolit, dar tot mai comenta printre doua suspinuri, spre disperarea tatei. Se duse dupa ea in sala si cred ca avu cateva schimburi de pumni. Ca o auzeam :
- Nu mai da Fanica , De ce dai? Ce ti-am facut?, continua ea sa zica continuind sa planga.
Acum cand vedeam aevea scena, o intelegeam pe mama de ce era asa de pornita tot timpul impotriva mea. Ca gasea mereu motiv de bataie. O facea drept razbunare. Se razbuna pe mine. De ce ? De geaba!. Si nu era scena din aceasta care sa nu sa se termine prost , si mai ales pentru ea. O aud intr-un final:
- Dute si te culca Fanica.... lasama...
Pana la urma, dupa ce isi descarca furia pe ea, se duse la el in camera si se culca direct in pat, asa cum era imbracat. Cand la vazut mama in pat rasufla usurata. Il astepta sa adoarma. Apoi ma chema si pe mine sa o ajut sa-l dezbrace. Ea il ridica. Eu ii scot pantofii si apoi si pantalonii. Mama incearca si haina , dar era peste poate. Incerca sa-l ridice in timp ce eu trageam de haina. Dupa vreo 5 minute reusim. Il lasa boscorodindu-l si plecam din camera lui.
- Trebuia sa-l dezbrac , ca maine pleca cu hainele ca din c...zise mama suparata.
De frica celor incasate de mama, nici nu mai aveam curaj sa o contrazic. . Ce mai, nici sa rasuflu nu mai aveam curaj. Mama se duse la bucataria improvizata din spatele casei, si aduse matura si farasul , strangand tot de pe jos. In timp ce matura tot mai comenta:
- Uite baniii, Ma intreaba ce fac cu ei? Uite ce face ? Uite bani aruncati. Eu ma chinui toata ziua , si uite , unde e multumirea mea ? Noroc ca tata dormea si era la el in camera , ca daca ar fi auzit-o iar ar fi incasat-o.
- Nu te mai pune de-a raca cu el cand vezi ca e beat , incerc eu fara sa-mi dau seama ce zic, ca o corectez pe mama sfatuind-o. Noroc ca mama atat era de catranita ca nici nu observa remarca mea.
- Nu vezi ca bautura ii ia mintile , face ea oftand.
Oftai si eu, dar nu de grija ei , ci de a mea. De cate ori treceam prin cate o scena de asta, si mai si plangeam , pieptul meu intra in oscilatie , respirand singur. Un fel de suspine. Si acu mai am acele simptome uneori. Mai ales dupa ce trec prin niste emotii mai mari. Iar la urma corpul incearca sa se relaxeze singur automat. Ne stricase toata seara tata, atat mie cat si mamei.

De la: Marin56, la data 2011-12-16 19:33:26Poi da poate ar fi fumat si el SNAGOV, dar nu-si permitea. la salariul lui, si asa ii scotea ochii mama. El de obisei fuma AROMA cu filtru. Mai tarziu fuma Delta Dunarii tot cu filtru. Si costau 3,60. La CARPATI apela cand , dupa cum spunea si tutungerul , cand nu avea bani si nu avea ce face. Oricum Nationale si Marasesti nu ii placea. Zicea ca sunt `iuti`. Nana fuma Marasesti de stingea, dar cand pleca pe la Bucuresti cu trenul de cl I-a se fandosea si fuma KENT sau Mallbouro. Si avea pensie mai mica decta tata. 500 de lei, de urmas.

serios???/Pe atunci se gaseau KENT si MARLBORO?
aveau si bulgarii ceva tigari..BT...da..naspa...rau....
la sarbi gaseai VIKEND..tot penale

De la: Marin56, la data 2011-12-17 15:31:07 5.

Ies posomorat afara impreuna cu Tutu.
- Azi nu ne mai plimbam, hai pe la A-uri.
La inceput , cufundat in ganduri , nici nu l-am auzit.
- Hai la celelalte blocuri , repeta el tragandu-ma de mana.
- Nu merg lasama , ma duc acasa.
- Hai pe la bunica-mea incearca sa ma convinga el. A facut gogosi.
In prima clipa, eram cat pe ce sa cad ispitei, dar teama de ai mei , ca iar ma vor cafti , daca intarzii iar , ma faceau sa nu cedez ispitei.
- Lasa, poate alta data.
- Hai mai Grigoriule , insista el.
Poate in alte imprejurari as fi cedat , dar acu era alceva. Imi amintesc, ca destul de des, pe cand masa era la lucru, si nu era nimeni acasa , ne abateam pe la bunicasa. Statea langa scoala, la o azvarlitura de bat – la D5. De cate ori nu am mancat bataie pentru el , ca mergeam acolo si uitam , sau nu ma lasa sa mai plec acasa. Ca bunica-sa incuia usa si motiva ca se intoarce repede, in timp ce eu ma dadeam de ceasul mortii. Il intreb :
- Ia asculta ieri nu ai fost si tu in lift, incerc eu o ancheta , privind evenimentele din ajun.
- Nu ! , ma asigura el.
Ma uit la el, si nu sunt sigur daca minte sau se preface ca nu stie nimic.
- Dar ce am facut noi ieri , de pilda? Dupa ce am iesit de la scoala, ca eu nu imi mai amintesc, incerc eu , - aruncandu-i o nada- ce am facut , sau unde am fost?
- Nu stiu!
- `Oare sa-si fi pierdut memoria , sau s-a intamplat ceva si mai grav. Poate nici el nu e Tutu pe care il stiam eu. O fi oare un altu? Incerc sa-l prind cu minciuna , facand eforturi sa-mi amintesc diferite evenimente petrecute impreuna cu el. Dar , nici eu nu eram sigur cand se petrecea actiunea si daca cele vechi fusesera ` scrise` sau urmau. `Oare ce sa-l intrreb?`
- Poi ce ai facut dupa ce ai iesit de la scoala ? Unde te-ai dus ieri?, insist eu iar.
- M-am dus acasa, face el scurt.
- Singur?
- Da !
Hotarat lucru , nu reuseam sa scot nimic de la el. Vad ca ma apropii de casa. Ii zic la revedere si fara sa mai tin cont de protestele lui, o tai pe drumul cel mai scurt, adica pe Morilor.
Ajung in fata portii si intru. Santinela de Berdan era tot acolo. Cred ca nici nu a mai fost in casa, si a adormit azi noapte afara. Cand o vad ii trantesc un ` Sarut mana ` scurt, ceea ce o facau sa se ridice de pe banca. Imi continuui drumul si intru in casa. Miki nu ma mai baga in seama acu. ``Apropo si de Miki fac eu``. ``Oare ce l-o fi apucat atunci de nu ma mai cunostea? Oare sa fii simtit si el schimbarea. Dar la fata eram tot eu. Oare cainele sa fi avut si un alt simt? Al 9-lea sau al catelea o fi?`` Cand intru in casa , cine credeti ca ma intampina inca de la usa. Era Brandusa. Brandusa mea , care impreuna CU EA FACEAM NUMAI POZNE. Mai mult ea decat eu. Numai mama nu era de acord cu mine. Ea credea contrariul. Cand o vad , ma duc la ea curios , mai mult sa vad cum reactioneaza.
- Unde ai fost Brandusa? mancate-ar tata de afurisita domestica, fac eu uitand ca putea sa fie si mama prin preajma. Drept raspuns , am primit cea ce ma si asteptam . Daca la inceput nu imi acordase prea multa atentie, in clipa cand dadeam sa ma apropii de ea, a inceput sa maraiesi sa miorlaie de ziceai ca acu o apuca si ma si scuipa, ceea ce nu-mi amintesc sa fi facut-o vreodata. Speriat ma retrag.
- Lasa pisica , face mama in loc de alceva.
- Sarut mana , fac eu surprins si de aparitia ei brusca. Glasul ei ma speriase. Pisica fugi si se ascunse sub pat la noi in camera.
- Vezi daca o chinui , nici pisica nu te suporta...
- Da nu i-am facut nimic! fac eu , neintelegand noua comportare a ei.
- Unde a fost pana acu , ca ieri nu am vazut-o? Cred ca a fost la ` gagii` , ma scap eu.
- La cine? Facu mama speriata de remarca mea.
- Adica .. la ... la motani.
- De cand stii tu de gagii?
- Am auzit la scoala... fac eu crezand ca scap.
- Iti dau eu numai gagii!, se aprinse iar mama. Treci si te dezbraca mai repede si la lectii. Cum a fost la scoala? Te-a ascultat? A fost buna plansa?
- La avalansa de intrebari a ei , ma pierdu-i. Nici nu mai stiam cu ce sa incep.
- A fost bine , zic eu intr-un final. M-a ascultat la istorie , dar nu mi-a pus nota.
- Asta de bine ce ai stiut, face mama ironic , punand gaz pe foc.
- Ba nu ! Am stiut zau, dar se termina ora si a zis ca maine ma asculta din nou. La desen mi-a pus 9. Uite si carnetul , daca nu crezi. Si dau sa-l scot.
- Lasa , te cred, ca tu doar notele bune le spui, pe cele rele uiti sa le arati.
- Poi nu e normal ? fac eu fara sa-mi dau seama. Fapt nescapat de mama
- Ce ai zis?
- Nimic! , nimic, fac eu vazand in ce ma bagam iar in cocina.. Nustiu cum faceam , dar mereu reuseam sa faca rost de cate o chelfaneala in fiecare zi. Ca si spunea mama cateodata, cand nu reusise sa ma bata intr-o zi:` Cum de ai scapat azi de bataie` Cred ca azi a fost sarbatoare`
- Nimic , ai? De cand imi raspunzi tu mie in fata? Vezi ca te tai iar de la portie si pana vine tac`tu diseara nu vezi mancare.
- Parca si am ce ? fac eu cu naduf, stiind ca soarta imi era deja petceluita. Ce mai conta o bataie in plus sau in minus. Trebuia ca istoria sa-si urmeze cursul , Nu ?
- Ce nu-ti place ce mancare va dau ?, se aprinde iar mama. Daca nu va convine , valea! Ca m-am saturat de hazul vostru, face mama posomorata. Voi vesnic sunteti nemultumiti.
Luata de valul de proteste cred ca uitase adevaratul motiv al avalansei, si eu profitand, ca ea vorbea singura , ma apuc repede de scris. Acum fusesm prudent. Imi facusem o copie a orarului si am intrebat pe niste colegi, ce aveam pentru maine. Asa ca sa nu ma mai prind nepregatit. Era un risc , dar tot decat nimic. Puteam sa iau si taca. Sau sa uite si ei. Rezolv cat de repede exercitiile si problemele avute , sai ma apuc repede si de lectii. Maine aveam stiintile naturii, matematica , romana, si istoria. Istoria o lasasem la urma. Mama nu mai lua in seama harnicia mea, si isi vazu de treburile ei. Cu natura o rezolvai repede. La romana la fel , matematica asisderea, mai ramanea Istoria. Si trebuia sa invat ca imi promisese ca ma asculta. Era vorba despre Decebal... si deodata mi se desfasura filmul petrecut cu ani in urma , cand tot la aceeasi lectie invatam si ca nu reusisem sa invat decat pana la ziua. Panicat , ma si vedeam iar in postura de atunci. ``Oare o fi fost evenimentul ala , ma intrebam , sau acu e o coincidenta. Se pare ca nu . Oare istoria iar se repeta?``Mama intra in camera si ma intrerupse din ganduri.
- Gata ai scris asa de repede , de te-ai apucat de invatat?
- Da ! ,confirm eu.
- La ce inveti acu?
- La istorie.
- Bine! Pune si citeste tare sa aud si eu. Ca acu te ascult.
Ma apuc de citit. O citesc odata , o citesc de doua ori , de trei ori, dar parca din adins nu voia sa se lipeasca de mine , neam! ` `Sa stii ca acu se petrece actiunea ` fac eu in gand. Cat citeam parca intelegeam , dar cand inchideam cartea si voiam sa o spun pe de rost, cum voia mama, uitam tot. Cu toate stradaniile mele, ma apucase seara si eram exasperat. Pe de o parte de ` dupacii` pe care mii administra mereu mama , la fiecare greseala, pe de alta, ca nu intelegeam ce se petrece cu mine, ca nu mai invat nimic. Vine si tata si iau o pauza ca sa mananc.
- Nu meriti dar hai... face mama.
- Da ce, iar a venit cu nota proasta? Face tata interesat.
- Ba nu fac eu repede , am luat 9 la desen,iar la istorie ma asculta maine....
- Si unde tovarasa , o sa-ti puna 4 iar, zice cu naduf mama.
- De ce ? face iar tata, pana maine are tot timpul.
- Nu stiu ce are nu tine minte, face cu naduf mama.
Dar tata nu lua in seama remarca.
- Va sa zica am luat 9 la desen?
- Nu tu , fac eu. Ci eu! Tovarasa , pentru ca nu a crezut ca am facut eu plansa, m-a pus sa fac alta identica.
- Si ai facut-o?
- Da.
- Bravo !
- Uite ! , si o arat.
Se uita la ea si zice:
- Vezi ca poti?
Dupa masa ma apuc iar de citit. Dar degeaba. Veni si ora de culcare si eu tot pe meterezele Sarmizecetuzei eram. Nu puteam sa o cuceresc. Era aproape 12 si eu nimic. Pana la urma i se face mamei mila de mine, si zice:
- Gata culcate si maine la 5 te scoli si o mai citesti. Atunci o sa fii si odihnit.
O ascult si ma culc. Din cauza efortului , nici nu mai stiu cand am adormit. La 5 mama se tinu de cuvant. Se scula si imi puse in mana cartea. Ma uit pe ea si deodata ii spun :
- Poi poti sa ma asculti , ca o stiu.
Dupa ce o spun pe nerasuflate la fel ca in carte, ramane si ea foarte surprinsa.`` Ea ca ea , dar eu eram cel mai contrariat. Se produse minunea iar. Sau poate atunci se producea?`` Asa ca am mancat si cand s-a facut ora, am plecat la scoala. Acu imi era mai usor. Asa ca orele celelalte trecura mai usor. Cand veni si ora de Istorie, eu , fara ca invatatoarea sa ma mai intrebe, ridic mana si ma asculta. Mai aveam cateva fraze , cand invatatoarea ma opri si felicitandu-ma , cu un `Bravo` la care adauga si vestita ei `lozinca` se declara multumita si im puse 9. Dupa mine a continuat altul , care a primit in schimb 7. Si astfel a mai trecut inca o zi de scoala. Binenteles ca la plecare ne-am abatut iar la blocul cu pricina. Disparuse indicatorul avertizator, dar , cand am incercat sa-l chemam, acesta nu raspunse. Vis-a vis mai era un lift. Acesta functiona. Hai cu asta fac eu , poate asta merge , ma gandesc eu. Ne suim in el, Tutu apasa pe 10. Trecem de etajul 5 , fara sa se intample nimic. Cand ajunge la 10, iesim si ne ducem iar in spate. Mai stam oleaca sa admiram iar peisajul cu Dunarea, apoi plecam, dar de data asta pe scari. Nu intelegeam ce se intampla. Incepusem sa cred ca liftul era acela care nu ma lasa sa evadez din acest timp. Si nu intelegeam ` De Ce?` ma intorc iar abatut acasa. Mama ma astepta curioasa.
- Ei cum a fost, ai stiut lectia?
- Da ! Am luat si 9 , o asigur eu vesel.
- A deci se poate, ma dojeni iar mama. Dezbracate si treci la masa.
La inceput am crezut ca nu aud bine. Cum de se decise sa manac inaintea tatei. Nu am comentat , de frica sa nu sa se razgandeasca cumva. Am mancat ce era, si felul doi mazare cu carne. De data asta se lipise o bucata si de carne de farfuria mea. Dupa ce terminai ma apuc de scris, fara sa ma mai indemne mama. Dupa ce terminai de scris , consulatai orarul , si vazui ca am viata grea, iar cu invatatul. Una era geografia cu bazinul hidrografic al Dumnarii, de data trecuta si Cunostinte iar dupa natura. Incheierea era compunerea. Simtii ca ma ia cu transpiratie. Nu stiam de compunere. Precis ca aveam si de scris. Ce e de facut? Prima data imi trecuse prin cap sa ma duc iar la Tutu, dar imi amintii , ca el e la bunica-sa. Si daca nu il gaseam in casa? Cine stie printre ce blocuri se mai juca . Dar nici sa risc parca nu vroiam . Eu de obicei sunt ghinionist. Ma poate prinde. Nici sa plec aiurea fara motiv nu puteam. Imi trebuia aprobarea mamei. Stratagema cu ` facutul pietii` nu cred ca mai tinea. Imi ajunsese odata. Cred ca o sa merg la calceama. Pe la 5 vine si tata `` Full de asi cu popi in coada.`` De abia se mai tinea pe picioare. Cand il vede mama, `bucuria ei`.
- Iar a venit tac`tu beat , nu se putu abtine ea. Ea ca ea , dar eu cand ma gandeam ca o sa aiba loc `al treile razboi mondial` ma cuprinse groaza. Stiam ca pe mama nu o s-o rabde si o sa-l intarate si mai tare sporindu-i furia tatei. Imi aduceam foarte bine aminte `filmele de scurt metraj de groaza` pe care le facea el. Si de fiecare data se termina prost pentru mama si nu rareori si pentru mine. Si asta ca nici pe ea nu o rabda. Tocmai atunci isi gasea momentul pentru as varsa pe el, focul. Mai avuse o data o scena desprinsa din ` spectacol de groaza` cu ani in urma. ` Dar oare a fost ? , sau o sa fie azi`, fac eu speriat. Vad ca incepe sa se adevereasca unele momente`. Tata fara sa se mai dezbrace , veni la masa direct. Cand vazu ca farfuria e goala, zise:
- Poi ce nu e gata mancarea , nu stiai ca vin ?
- Poi te-am asteptat de la 4 , am incalzit-o pana acu de trei ori, face mama suparata. Crezi ca eu stau pentru tine cu masa intinsa toata ziua?
Ii pune repede ceva acolo. Mananca si nu prea. Cand dupa 10 minute ajunge la felul 2 , cand vede mazarea, i se aprinde fitilul.
- Poi bine mai Mimi, eu iti aduc bani si tu imi dai mazare?
- Poi ce ai vrea Fanica? Nu mai am bani . Pana ei salariul mai este o saptamana. O sa merg la Mamaica – adica bunica- sa ma imprumute cu o suta, sa o mai lungim cumva. Sau poate la Maria.
- Da ce ai facut cu banii fa?
Hotarat lucru , tata avea chef de artag. Nu stiu cum aavea sa se termine acest teatru.
- I-am cheltuit cu gagii , face mama imprumutrand remarca mea de azi.
Ce ma mai intrebi? Se cheltuie. Trebuie aia , aia , sau dus banii. Numai pe tigarile tale dau 10 lei pe zi. Plus tuiculita ta zilnica la care se mai adauga si cate o sticla de vin... Si mai vrei si carne...
- Gagii ai ? Deci e adevarat?
- Ce sa fie adevarat /?Ce ai omule esti nebun? Acu esti beat si nu judeci, maine ai sa vorbesti altfel.
- Eu is beat? ...se ridica furios, dar noroc ca picioarele nu-l mai ascultau si se prabusi peste masa. In cadere se agata de fata de masa, tragand totul dupa ea. Mama isi puse mainele in cap, cainindu-se:
- Of,... Of, asa imi trebuie ca nu am ascultat-o pe mama. Mi-a trebuit maritis. De parca nu puteam sa stau si singura. Poate eram mai fericita. Cu tine imi este si rusine sa ies in lume.
Asta a pus gaz pe foc. Tata, se agata de masa incercand sa se ridice. Cand ajunse in picioare , rasturna masa cu picioarele in sus. Se duse la soba si luand cratita cu mancare cu cat mai era, o lua si o tranti pe jos, zicand:
- Tie rusine cu mine fa? Asta e mancare? S-o mananci tu!
Ma trasei in fundul patului cocotat intre perne, chiar langa perete, si urmaream scena cu sufletul la gura, si inima batandu-mi puternicin piept , mai sa iasa afara. Incepui sa plang, si de furie si de mila mamei. Se chinuise sa faca mancare , si el a aruncat-o pe jos. Mama se retrase in sala si plangea incetisor cu glas potolit, dar tot mai comenta printre doua suspinuri, spre disperarea tatei. Se duse dupa ea in sala si cred ca avu cateva schimburi de pumni. Ca o auzeam :
- Nu mai da Fanica , De ce dai? Ce ti-am facut?, continua ea sa zica continuind sa planga.
Acum cand vedeam aevea scena, o intelegeam pe mama de ce era asa de pornita tot timpul impotriva mea. Ca gasea mereu motiv de bataie. O facea drept razbunare. Se razbuna pe mine. De ce ? De geaba!. Si nu era scena din aceasta care sa nu sa se termine prost , si mai ales pentru ea. O aud intr-un final:
- Dute si te culca Fanica.... lasama...
Pana la urma, dupa ce isi descarca furia pe ea, se duse la el in camera si se culca direct in pat, asa cum era imbracat. Cand la vazut mama in pat rasufla usurata. Il astepta sa adoarma. Apoi ma chema si pe mine sa o ajut sa-l dezbrace. Ea il ridica. Eu ii scot pantofii si apoi si pantalonii. Mama incearca si haina , dar era peste poate. Incerca sa-l ridice in timp ce eu trageam de haina. Dupa vreo 5 minute reusim. Il lasa boscorodindu-l si plecam din camera lui.
- Trebuia sa-l dezbrac , ca maine pleca cu hainele ca din c...zise mama suparata.
De frica celor incasate de mama, nici nu mai aveam curaj sa o contrazic. . Ce mai, nici sa rasuflu nu mai aveam curaj. Mama se duse la bucataria improvizata din spatele casei, si aduse matura si farasul , strangand tot de pe jos. In timp ce matura tot mai comenta:
- Uite baniii, Ma intreaba ce fac cu ei? Uite ce face ? Uite bani aruncati. Eu ma chinui toata ziua , si uite , unde e multumirea mea ? Noroc ca tata dormea si era la el in camera , ca daca ar fi auzit-o iar ar fi incasat-o.
- Nu te mai pune de-a raca cu el cand vezi ca e beat , incerc eu fara sa-mi dau seama ce zic, ca o corectez pe mama sfatuind-o. Noroc ca mama atat era de catranita ca nici nu observa remarca mea.
- Nu vezi ca bautura ii ia mintile , face ea oftand.
Oftai si eu, dar nu de grija ei , ci de a mea. De cate ori treceam prin cate o scena de asta, si mai si plangeam , pieptul meu intra in oscilatie , respirand singur. Un fel de suspine. Si acu mai am acele simptome uneori. Mai ales dupa ce trec prin niste emotii mai mari. Iar la urma corpul incearca sa se relaxeze singur automat. Ne stricase toata seara tata, atat mie cat si mamei.

L-ai citit pe Paul Goma/????????

Intr-o noapte un politist a oprit un sofer beat; l-a rugat politicos sa iasa din masina apoi i-a spus:
- Orice vei spune poate fi folosit contra ta la proces.
Replica soferului:
-Ţâţe.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Nu ! Cine e Paul Goma? Eu nu fac decat sa-mi povestesc indirect copilaria mea nefericita. Nu e nici o aluzie.

De la: Marin56, la data 2011-12-17 20:30:01Nu ! Cine e Paul Goma? Eu nu fac decat sa-mi povestesc indirect copilaria mea nefericita. Nu e nici o aluzie.

nu e vorba de altceva,remarcam o influenta la modul in care scrii si credeam ca ai citit autobiografia lui GOMA ..chiar e interesant ce povestesti....serios

Da, am intrat de curiozitate si l-am citit si pe Goma. A avut si el o viata zdruncinata, dar as putea spune ca si-a facut-o cu mana lui, datorita convingerilor non politice. El a vrut sa fie patriot. probabil ca faceti aluzie si la sistemul lui de exprimare , pe alocuri foarte rar , unde la unele cuvinte inventeaza altele noi. Sa stiti ca avand in vedere ca era Basarabean , il inteleg. Pentru unele expresi din alta limba e nevoie sa apelezi cateodata si la inlocuitori , ca sa cada mai bine. pentru el , si nu pentru auditori, sau cititori. Asa cum si la mine studiul indelungat de atatia ani al limbii engleze , care diferea de pronuntie de la un profesor la altul , in aproape fiecare luna, ma zapacea mai mult. Iar unele expresii din engleza erau pentru mine intodeauna pe dos ca ordine in propozitii , avand intelesuri multiple. Dar cum majoritatea cuvintelor le-am uitat si cele care le faceam la scoala nu se regasesc nici un sfert din vocabularul zilnic actual, cat si tehnic, a facut sa mi se deformeze si mie romana.

De la: Ingrid, la data 2011-12-15 07:03:27 Doua calugarite mergeau cu masina la plimbare. La un moment dat, un vampir se izbeste de parbriz, se prinde de masina, incepe sa tipe si isi arata coltii. Soferita speriata, nu stie ce sa faca, la care pasagera:
-da-i cu stergatoarele!
Da drumul la stergatoare, îl loveste pe vampir, dar acesta nu cade.
Pasagera:
- Stropeste-l cu apa sfintintã!
Soferita dã drumul la jetul de apã, vampirul urlã, dar tot nu cade. Disperare, aproape cã vampirul intrã în masinã.
Pasagera:
- Incearcã si cu crucea!
La care soferita, dã geamul jos si strigã:
- Dã-te-n crucea mã-tii jos de pe masinã!

De la: Marin56, la data 2011-12-18 10:41:32Da, am intrat de curiozitate si l-am citit si pe Goma. A avut si el o viata zdruncinata, dar as putea spune ca si-a facut-o cu mana lui, datorita convingerilor non politice. El a vrut sa fie patriot. probabil ca faceti aluzie si la sistemul lui de exprimare , pe alocuri foarte rar , unde la unele cuvinte inventeaza altele noi. Sa stiti ca avand in vedere ca era Basarabean , il inteleg. Pentru unele expresi din alta limba e nevoie sa apelezi cateodata si la inlocuitori , ca sa cada mai bine. pentru el , si nu pentru auditori, sau cititori. Asa cum si la mine studiul indelungat de atatia ani al limbii engleze , care diferea de pronuntie de la un profesor la altul , in aproape fiecare luna, ma zapacea mai mult. Iar unele expresii din engleza erau pentru mine intodeauna pe dos ca ordine in propozitii , avand intelesuri multiple. Dar cum majoritatea cuvintelor le-am uitat si cele care le faceam la scoala nu se regasesc nici un sfert din vocabularul zilnic actual, cat si tehnic, a facut sa mi se deformeze si mie romana.

De la Goma mi-a placut ,,Din calidor,,.e o viziune interesanta si originala asupra unor vremuri vazute altfel...

Exact ca în balada MIORIŢA, pe un imaş îşi păşteau oile trei ciobănei, cu trei turme de miei: unul moldovean, unul vrâncean şi altul ungurean.
>Stăteau ei rezemaţi în bate şi discutau teme majore ale civilizaţiei mondiale.
>Vine vorba de limbi străine.
>Baciul moldovean: Părerea mea este că cea mai grea limbă este limba engleză.
>Uite, de exemplu, ei scriu SHAKESPEARE şi citesc "sheikspir".
> -Aiurea, spune baciul vrâncean,cea mai grea limbă este franceza!
>Ei scriu BAUDELAIRE şi citesc "bodler".
>Baciul ungurean nu mai rabdă şi sare şi el:
>- Cum poate la voi se vorbeşte aşe? Voi ce fel de rumuni eşti? Cel mai greu limbe este rumuneşte....
>În rumuneşte se scriu CABANA VALEA MUREŞULUI, dar se citeşti "Keskemet domokos polvon"...

Da , fiecare tine cu limba sa. Orce limba straina pentru altul este teribil de grea, pana o inveti. Da sa stiti ca are dreptate din punct de vedere al pronuntiei, a noastra este cea mai grea. Am auzit multe pareri personale, si toti spuneau ca limba noastra e cea mai grea... Nu stiu cum o fi cu chineza , siriana sau japoneza, ca nu o stiu , dar penmtru altii...pentru mine ar fi teribila de grea...chiar daca ei fac enomie si la scris, cand 4 semne , este o propozitie. Au sistemul vizual bine pus la punct. Eu nustiu daca as putea desena si invatat atatea semne. Poate daca incepeam de mic .... ca pana acu le stiam pe toate. Si inclin sa cred ca tot mai bine ar fi o singura limba care sa fie universala, fara restricatia de a nu-ti invata si limba materna. Asa cum faca si Romii. Ei stiu mai multe limbi straine decat un roman normal. Ceva intre romana si engleza. Unde sunt cuvinte lungi la noi sa se puna alea scurte din engleza si `vitavercea`....adica invers.Cred ca ar iesi o noua limba...iar gramatica ca la ei , ca a noastra , de ce sa nu recunoastem , este teribila de grea. Si o spun din propria experienta, ca am studiat-o pe pielea mea...

6.

Peste noapte am auzit cum tatei ii era rau. A iesit de cateva ori afara. Mama il auzea si ea, dar nu catadaxi sa se scoale din pat. O auzeam cum comenta:
- `Asa iti trebuie ca nu te mai saturi de bautura asta...`
- Ii rau lui tata , fac eu
- Lasa-l sa se sature!
Dupa un timp auzi ca s-a mai linistit. In schimb il supara ` butonul` si continua sa tuseasca continuu, din cauza iritarii lui.
Asa iti trebuie, continua mama. Dar nici nu s-a miscat toata noaptea din pat.
Dimineata, cand mama se dadu jos sa pregateasca micul dejun, vad ca apare si tata , cu coada intre picioare, tras la fata, si cu o fata care nu era a lui. Zicea ca il doare capul.
- Poi da , foarte bine sa te doara, ca nu te mai satura bautura asta.
Vazand ca iar o iau de la inceput, ma pune dracul sa intervin:
- Iar incepeti ? Lasa-l mama, ca si tu o cauti.
Tata se uita cam curios la mine, in timp ce mama se incrunta la mine si mai tare. Dar totusi continua:
- Lasa-l?, ... ce ti-a venit mila? Doar ieri nu vorbea el , ci bautura din el.
Tata nu a mai comentat nimic. Se puse la masa si , dupa ce termina se ridica , poate chiar mai repede decat de obicei. Probabil nu mai era dornic sa-i auda comentu-rile mamei, care parca o cauta inadins cu lumanarea . Dupa ce pleca tata, mama trebuia sa –si verse focul si pe mine , asa ca nu plecai la scoala pana nu primii si ` binecuvantarea` ei cu un pumn in spate.
Ajuns la scoala , lucrurile se repetara cam tot la fel , ca in zilele precedente, cu o singura diferenta. La ultima ora era Compunerea. Si asa cum banuisem aveam si de scris. Ma apucase iar frica si o sudoare rece simtii ca mi se prelinge pe spate. Cand intra si invatatoarea in clasa, ma facusem mic , mic de tot, ca nadajduiam , sa nu ma poate vedea. Toti isi etalau caietele pe banca, numnai eu nu aveam ce sa atalez. Probabil ca ma facausem alb , sau poate galben la fata, ce zic eu galben , cred ca deja eram verde. Ca invatatoarea nu stiu cum face ca se uita la mine , ca privirea atrasa de un magnet. Ce era a ei era pus deoparte. Avea un fel de a fi, ca cunostea imediat pe cel care avea problemem cu temele. Il prindea imediat cu mata in sac. Asa ca nu m-am mai mirat cand din toti copii din clasa , tocmai pe mine ma alese sa citesc compunerea. Ei da ce parca aveam ce citii? Ma ridic cu oarecare greutate. Simteam ca imi tremura si picioarele.
Hai citeste-o data, ma indeamna ea nerabdatoare . Toti se uitau la mine curiosi sa-mi auda compunerea. Colega de banca , Any, se uita si curios la mine dar si zambea. Si ea intelese ca nu aveam ce citii. Pana la urma imi trece o idee prin cap.
Tovarasa invatatoare....fac eu stins...
Ce e zii...nu ai scris-o...asai?
Ba am scris-o fac eu ... va dau cuvantul meu de onoare, fac eu crezand ca o sa ma creada. Dar, am uitat caietul acasa . Dar va rog sa ma credeti ca am scris-o...
Da ? , face ea neincrezatoare. Acu te duci acasa si , in 5 minute imi aduci caietul!
Nu am mai asteptat sa-mi zica de doua ori, si am si zbughit-o spre usa.
Vezi vii pana la sfarsitul orei... aud eu din urma mea.
Ajuns afara o iau la goana pe scari , mai sa ma impedic si sa imi rup gatul. Stiu ca o mai patisem o data cand tot asa fugeam spre clasa , si imi lovisem glezna de balustrada scarii. Ce am patit si atunci?...In fine ajung in curtea scolii si nici nu stiu cand am ajuns iar in strada pe Brailei. Acu ma gandeam cum fac eu ?, ca acasa nu aveam ce cauta. Ca era prapadenie. Atunci imi mai vinbe o idee. Ce ar fi daca mi-as pierde timpul suindu-ma la blocul meu,... mai admiram iar piesajul. Zis si facut. Intru in blocul cu pricina. Nici nu am mai incercat liftul meu buclucas, ca il stiam ca e defect. Si ma postez la cel care mergea. Il chem si vine. Intru inauntru, si in clipa cand dau sa inchid usa , vad ca intra cineva si in liftul meu. ` Deci la reparat` fac eu in gand. Nu e nimic cand ma intorc il iau, si poate pun capat acestei povesti, care de ce sa nu recunosc incepuse sa ma calce pe nervi. Reinvierea acestor evenimente , ce , unele nu-mi mai faceau asa mare placere, se vor stinge odata. In final liftul ma duce la 10. Cobor si imi pierd vremea cam cat credeam eu ca ar fi timpul. Ma mai uit vreo 10 minute , si ma hotarasc sa cobor. Ajung la lifturi, dar al meu era iar ocupat. Ma uit cu jing la el, si il iau pe celalalt in sila. Cobor si o iau iar spre scoala. Cand intru in clasa, invatatoarea ma si lua in primire:
Ce ti-a trebuit atat sa vii ? Unde ai stat?
Poi stau departe dincolo de Cazarmii....
Nu stiu daca cunostea adresa mea, dar eu incercam sa –mi fac traseul cat mai lung cu putinta. Poate Tutu nu m-o da de gol, fac eu in gand.
Si unde e caietul? Isi aminteste ea.
Poi ... caietul ... nu am gasit pe nimeni acasa, de aia am si intarzioat atat, fac eu crezand ca gasisem ideea cea mai buna.
Era incuiata usa si nu era nimeni acasa.
Da?... face neincrezatoare ea. Vino incoace...
Si in timp ce ne indreptam amandoi catre catedra, se intoarce brusc inarmata cu linia ei ` speciala` triunghiulara si groasa, pe care multe palme si spinari o incercase.
Intinde palma! , imi porunceste ea.
Ma supun. O serie de cate 5 linii pe fiecare palma , ma facu sa sar in sus de usturime. In final iar mi-a dat lacrimile.
Asa ! , face ea... Asta pentru ca nu ai scris ... si asta pentru ca m-ai mintit. Maine vii cu compunerea scrisa de 100 de ori. Nu stiu de unde stia ca am mintit-o nici pana azi nu stiu. Cred ca lucra prin telepatie ceva.
Cand aud, ma sperii . Parca nici palmele nu ma mai dureau. Nu stiu cum s-ar mai fi terminat pedeapsa mea, daca nu m-ar fi salvat iar clopotelul.
Se indreapata iar spre catedra si luind catalogul iese din clasa grabita. Ceilalti colegi incepura sa faca haz de mine.
Si zi asa ai uitat-o... face unul.
Si chiar ai ajuns si acasa , face altul.
Sa nu-mi spui ca ai si scris-o, face si un al treilea. Ma uit la ei furios. Durerea din palme inca se mai pastra . Pe cativa i-am si repezit, dar numai pe cei cu care credeam eu, ca imi v-a merge. Numai colega mea de banca nu spunea nimic. Ea intelese manevra mea. Imi iau geanta din banca si o tai afara. Tutu ma urma ca o umbra. Ajuns afara ma intreaba si el:
Chiar nu era nimeni acasa?.... zise el razand.
Asta ma infurie si mai tare.
Si tu Brutus , fac eu fara voie....
Ce?...face el neintelegand vorbele.
Nu am mai spus nimic si ma grabeam cu pasi repezi catre casa. Nici nu am mai pus botul la comenturile lui, uitand si de lift. Cand ajung pe strada mea, imi aduc aminte cu groaza de lift. Dar era prea tarziu sa ma mai intorc la el. Asa ca trageam nadejdie , ca poate o sa am drum la ele mai tarziu, desi nu speram prea mult. Intru in casa, si mama numai dintr-o uitatura intelese ca ceva se intamplase cu mine. Ca nu-mi mai erau boii acasa.
Ce ai ? Iar te-a ascultat si nu ai stiut , imi puse iar mama banda.
Ba nu am stiut , o asigur eu, numai ca caietul cu compunerea pe care nu am scris-o l-am uitat intentionat acasa, ca sa nu-mi puna nota rea.
Stiam ca avea sa afle , asa ca, sa nu sa se mai oboseasca ea , am recunoscut totul.
Mai rau e alta treaba, ca tovarasa , mi-a spus ca sa scriu compunerea de o suta de ori...
Foarte bine asa -ti trebuie...
Si ce fac, chiar o scriu de 100 de ori ?, fac eu speriat. Poi cand mai termin ? ma apuca 12 noaptea daca nu si ziua.
Ce ai pentru maine?
Poi... maine e sambata.... am ore usoare.... Compunerea.... fac eu si ultimele vorbe pe care le spusei, simtii ca imi ingheata in gatlej. Luuucru manual, fac eu incercand sa articulez cu greu cuvintele, Muzica, Desenul si Ed . Fizica.
Foarte bine apucate de ea mai repede... face mama.
Dar nu mananc? Intreb eu , desi stiam ce o sa-mi raspunda.
Pune si fa-o si mai vedem....
Ma apuc de compunere. Dar cat ar fi de ciudat iar aveam un lapsus. Cred ca si usturimea care numai contenea isi spunea cuvantul.
Dute si adumi intai niste apa de la canal, face mama.
Ma scol si ma indrept in salita unde sub un lavoar, tinea mama o cana de metal de 5 litri. O iau dar mainile nu ma mai asculta, si o scap jos, cu ce mai era in ea.
Ce faci nici o cana nu poti sa mai tii in mana? Face ea suparata, mai mult de grija apei care trebuia sa o stranga. De nimic nu esti in stare !
Ma ustura palmele , incerc eu sa o imbunez, si ii arat palmele inca rosii, de urmele liniilor tovarasii. Cand se uita si le vede cat erau de rosii se sperie.
Cine ti-a facut asta?
Tovarasa ca m-am facut ca plec acasa sa aduc caietul uitat, si cand m-am intors , m-a pedepsit cu liania la palma.
Vai ce ti-a facut? , face ea chipurile miloasa.
Nu stiu daca vorbea serios, dar de un lucru sunt sigur: Cata bataie mi-ar fi dat ei si cu ce scule sau mijloace, nu suportau ca cineva sa se lege de mine , si pe deasupra sa ma mai si bata, indiferent de la cine. Nu prea ia placut corectia tovarasii.
Poi asa se bate? Face ea? Maine merg cu tine la scoala. Cum sa te bata in halul asta?...
Cu toata durerea si usturimea , parca vorbele mamei imi produse o alinare. Asa ca fara sa mai astept confirmarea , apucai in mana sanatos cana si plecai la canalul din curte de langa poarta. O umplui, si ma prezentai cu cana plina. Mama o lua cu grija din mainele mele si o depuse la locul ei sub lavoar. Deasupra ei trona un lighean mai ` spurcat` cum il denumea ai mei, unde ne spalam zilnic mainile si fata dimineata si peste zi. Iar cand se umplea tot eu aveam misunea sa-l desert , aruncand –ui continutul in spatele casei, spre disperarea lui madam Berdan, care ma ocara mereu. Ma apuc de scris. Pana la urma incropesc o compunere, de vreo 6 pagini. Nici eu nu stiam de unde imi venise inspiratia. Dar gandul ca aveam sa o mai si rescriu de 100 de ori , ma indispunea.
Ce faci ? Ai terminat de scris?
Da , fac eu... dar trebuie sa o mai si scriu de inca 100 de ori... fac eu resemnat.
Ba nu ai sa o scrii... maine mergi cu mine la scoala...
Ca sa spun sincer pe de o parte imi suradea ideea, ca poate mama ma scapa ca sa mai scriu compunerea de 100 de ori, dar pe de o alta , nu stiu daca restul de note ale mele , iar fi produs vreo placere mamei. Asa ca cu gandul inca neintemeiat, ma apucai de alceva. Incercai sa citesc o alta carte din biblioteca tatei , care era destul de voluminoasa pentru mine. La unele carti aveam restrictii, si stiu ca atunci cand de curiozitate ma apucasem sa le citesc, mama mi-a dat cu cartea in cap, iar tata se rasti urat la mine. Asa ca alesei o carte cu `insula comorilor`. Nu stiu daca era si momentul pentru lecturarea acestei carti dar... nu am gasit alta....
Iar te apuci de citit romane?, ma dojeni din nou mama. Pentru maine nu ai nimic?
Poi ti-am spus , in afara de compunere, nu mai am nimic. La desen este tot aia , si mi-a pus data trecuta nota, la Muzica ....cantam , la lucru, avem de cusut in clasa... la Educatia fizica....
Da bine, se convinge mama.
Se retrase si nu imi mai acorda nici o atentie. Deschid cartea, si incep sa o citesc. De abia ajunsesem sa citesc cateva pagini, cand glasul mamei iar ma intrerupse:
Dute si adu-mi o galeata de apa , ca cana ta s-a terminat. Asta ca sa nu te mai duci mereu, face ea scuzabil. Ma ridic inciudat si ma duc totusi la canal. Madam Berdan era la post. Ma duc la canal astept sa se umple, si cand ajunge apa tocmai sus, ca deja dadea pe afara, aud replica lui madam Berdan:
Hai opreste apa, nu vezi ca da pe afara? Cum ai s-o mai duci? Opresc canalul si ma inham la ea. Era destul de grea avea 12 kg. O tarai mai mult varsand apa din mers, din cauza tangajului. Ceea ce o nemultumii pe madam Berdan:
Ei vezi , faci numai apa pe jos. Ti-am spus sa nu umpli asa! Ca te-ai urcat si cu picioarele in ea? In fine, ajung cu ea in fata balconului. Mama auzind comentariile lui Berdan , iese si ea afara.
Ce ai umplut-o asa ? face si ea. Pana la urma se indura si ma scapa de povara, care ma facuse sa gafai deja. Am intrat in casa si pana a veni tata nimeni nu m-a mai suparat. Citisem deja 50 de pagini. Eram sa gasesc si comoara , daca venirea tatei nu m-ar fi intrerupt. Ma gandeam cu groaza iar , de cum are sa arate iar, si daca mama nu ar fi reluat monologul de ieri. Dar spre usurarea mea , tata de data asta nu mai `semnase condica` pe la nea Meluta, si venise teafar acasa. Ba as putea spune ca era si prea vesel, lucru rar la el. Dupa ce se dezbraca ne anunta voios:
Dupa amiaza la 5, mergem la film la Tiglina.
Da ?, Uraaaa! , fac eu bucuros. Parca uitasem si de durerea de la palme.
Ce ai prins glas?, face mama dojenitor.
Dar ce ? Ce a mai facut? Face tata intrebator si tot odata si curios.
Adevarul ca de cate ori faceam cate o boata, dupa ce ma bosolea ea bine, ca nu mai aveam nici aer, ma mai si dadea in primire si tatei , ca el sa-mi rotunjeasca bataia. Scapam cand il prindea pe tata `pilit` sau cu `chef`. Sau cum mai zicea mama: ` Iar a venit tac`tu cu ``capsa`` pusa! `Atunci in ziua aceea scapam , dar dupa aia... Nu facea decat sa-mi prelungeasca agonia. Ca mi-o luam indesat si pentru alte zile. Cum s-ar zice pentru toata saptamana.Tata ma batea rar , dar bine. Isi amintea de toate datoriile intr-o saptamana. Tinea minte.
Nu a facut nimic! , face mama, numai ca nu si-a scris compunerea si invatatoarea l-a pus sa o scrie de 100 de ori. Unde s-a mai pomenit asa ceva , face mama revoltata.Si pe deasupra l-a mai si batut. Uite! Si ii arata palmele mele inca rosii.
Maine merg cu el la scola , nu se lasa mama. Tata parca nici nu auzise remarca mamei. Se puse la masa , dupa ce isi spala mainele cu sarg. Poate chiar cu prea mult, fata de alte dati , cand nici nu se atingea de lighean. ` Ne scoate la film` fac eu , ca sa-si spele pacatele, sau sa dreaga busuiocul `, pentru ce a facut ieri, fac eu in gand.
Mai era putin asa ca , mama , tata si eu , ne imbraca-ram si ne dusem la film la cinematograful ` Tiglina`. Am mers pe jos pana acolo. Era relativ aproape. Era inca o data distanta pana la scoala. Cand ajungem, tata se aseza la rand sa cumpere bilete. Era ceva coada. Dupa 15 minute ajunge si el in fata. Iese victorios cu biletele in mana. Erau 3 lei bucata . Aproape un pachet de tigari , cum avea sa constate tata, mai tarziu. Mai era 5 minute, pana sa inceapa filmul. Ne indreptaram catre intrare unde o tanti grijulie, ne rupea biletele. Si erau doua, ca nu puteai sa le fentezi incercand sa intri fara bilet. Atata ti-ar fi trebuit ca te stia toata militia. Inclusiv scoala daca erai elev. Te nota dupa seria matricola de la mana. Intram in sala. Nici nu ne asezam bine la locurile noastre dupa bilet , ca se si stinge lumina.
Incepe jurnalul. Dupa ce arata pe Ceausescu si periglinarile sale, sau pierdut prin lanurile de porumb si grau, ca nu se mai vedea, incepe si filmul. Era o comedie. Nu prea il intelegeam , ca nu vedeam scrisul , si asta ca tata luase numai bilete in spate. Asa ca in afara de cateva scene , la care puteai sa deduci si singur ce este, fara scris, alceva nu am mai inteles din film. La iesire tata ma intreaba:
Ei ti-a placut filmul?
Da ! , fac eu nesigur, dar numai ca nu am vazut scrisul .
Data viitoare o sa iau bilete mai in fata, promite el.
Binenteles, ca a urmat o vizita si la cofetaria din zona. Si erau doua . Aveam de unde alege. Numai ca si acolo era rand. Asa ca eu cu mama ne asezasem pe doau scaune in jurul unei mese . Dupa un timp apare si tata cu trei farfurioare in care odihneau cate o prajitura, cu crema deasupra. Dupa ce le-am savurat ne ridicara-m si o porniram incet spre casa. Pe drum ma intalnesc cu un coleg. Acsta crezand ca ma da de gol, mi se adreseaza direct de fata cu mama si tata:
Ce faci Grigoriule, in loc sa scrii compunerea mergi la film? Pana la cat ai ajuns???
Am ajuns la 99 , face eu nervos.
Da ? face el neincrezator, dupa care disparu. Probabil ca si el fusese in sala si ma vazuse.
Cine era asta, face mama suparata. Ce il priveste pe el? De ce nu a mai stat, ca dadeam eu cu crucea peste el, face furioasa mama. In fine ajungem si acasa. Dupa care urma cina si nimic nu mai avu loc in ziua aceia. Seara veni cu nelipsitul ceai, dupa care urma culcarea.

7.

Dimineata dupa ce ma scula, si puse ceaiul la fiert, se ocupa de micul dejun. Ma imbracai si ma pusei la masa. Tata veni si el, sa ne tina companie. Dupa ce termina de mancat, se retrase iesind pe usa. Mama se imbraca si ea. ` Deci vrea sa se tina de cuvant ` fac eu in gand. `Chiar vrea sa mearga la scola cu mine`. Nu prea se arata ca va incepe ziua prea bine, pentru mine. Pe de o alta parte ma priva de drumul la lift. Dupa vreo 15 minute ajungem la scola. Inca nu incepuse orele. Intram in clasa. Mama se opreste langa banca mea si se uita la copii linistita. Colegii se uitau cand la mama cand la mine. Eu stateam cu capul in , facandu-mi de lucru cu geanta. Dupa cateva minute apare si invatatoarea. Cand o vede invatatoarea pe mama, se transforma numai in zambet si floare.. Mama se indreapta catre catedra. Nustiu ce au vorbit , ca vorbeau mai mult in soapta. Pe alocuri glasurile lor era acoperit si de rumoarea din clasa. Din cand in cand invatatoarea mai apela la nelipsita ei linie, batand cu ea in catedra, pentru a potoli galagia.
- Hei liniste, nu vedeti ca vorbesc cu cineva!
Dar rumoarea nu se potoli decat cateva minute. Dupa vreo zece minute in sfarsit mama se hotaraste sa paraseasca clasa, nu nainte ca tovarasa sa-i arate si celelalte note ale mele. Pe total nu stateam chiar asa de bine. De unele note nici nu stiam dar nici mama. Dar mama memorase deja numai notele rele, ca pe cele bune nici nu le auzise. In timp ce se ratragea , isi cere scuze si se indreapta catre usa.
- Imi pare bine , incheie invatatoarea , ca ati trecut pe la scoala. Oricum spatamana viitoare o sa am sedinta cu parintii.
Iese mama afara. Invatatoarea nici nu ma invrednici cu nici o privire. Se apuca de ora ei. Aveam Lucru manual. Ne dadu tema sa cusum dupa contur niste desene pe cartoane colorate care se gaseau pe atunci. Eu eram as la asa ceva. Am facut ucenicia cu matusa Lili, sora buna a mamei. Lilica ii zicea. Tin minte, ca atunci a vrut sa-mi puna pentru prima data acul in mana , tanti Lili , cum ii spuneam eu, imi daduse o bucata de panza maro pe care desenase cu indigoul un decen. Acel desen reprezenta un copac cu o casuta de lemn in el in care isi gasise adapost doua pasarele aflate in zbor. Ma invatase sa cos sistem lantisor. Sau din urma acului. Si multe alte procedee. Asa ca daca copacul l-am mai facut eu cat de cat, chiar daca pe alaturi mai imi tremurase mana, la coliviea aia si la pasarele nu voia sa imi iese deloc. Numai pe alaturi cusam. De 10 ori mi-a desfacut ata de pe panza cu varful forfecutei si a acului, de 10 ori m-am chinuit sa recos, pana am rupt si panza. Dar matusa nu s-a suparat. A luat-o si a cusut-o la loc, si pe locul cusut mi-a inceput ea. Apoi mi-a dat-o inapoi sa o faca mai departe. Stiu ca nu prea mi-a facut bine si am si plans de ciuda. Dar ea nu s-a suparat si a continuat sa aiba rabdare cu mine. Asa ca , atunci cand in sfarsit am terminat , mi-a zis un ` Bravo!`. Asta a fost inceputul. Apoi m-a invata sa cos in puncte. Apoi sa `umplu`si interiorul cu ata colorata dupa desenul inchipuit. Ce era : o capsuna, o cireasa , o pasarica...etc. Si uite asa, cand am inceput scoala mi-a prins bine. Ca de fiecare data invatatoarea cand terminam cate ceva imi punea numai 10. Ce e drept erau cam singurele note de 10, dar , ce conteaza , erau!. Mai aveam si la muzica , desen si cam ata. A! , si sport. La celelalte obiecte era Tabu. Acolo nu aveam 10. Numai cate un 9 sau 8 se mai repeta din cand in cand, si asta cand si tovarasa era in toane bune. Dar se inecau si n avalansa de note proaste. Mai ales la panou. Nu mi-a mai spus nimic in ziua aceia, si nici nu mi-a mai pus nota. Cand ajung la ora de Compunere, ma intreaba intr-o doara:
- Hei Grigoriule, ai scris compunerea?
- Da! Dar mama zicea...
- Lasa , eu te-am intrebat daca ai scris-o?
- Da ! , fac eu stins.
- Sa vad!
Ma ridic si ii duc caietul. Il ea si se apuca de citit. Cred ca i-a placut compunerea mea. Ca nu a lasat caietul jos pana nu a terminat-o. Ii povestisem de niste peripetii avute in vacanta de vara. Bine ca pe alocuri , mai pusesem si de la mine , asta asa, ca sa o mai infrumusetez, si sa castig si pagini. A inchis caietul arucandu-l pe un colt al catedrei. Imi spune:
- I-ati caietul! Si alta data sa nu ma mai minti. Dupa care rasfoind catalogul , oprindu-se cred ca la mine, si imi puse o nota. Nustiu ce nota. .
Dupa ce suna ne pregatim sa plecam acasa. Ies si ,Tutu iar dupa mine. Era ceva grozav cu el. Nustiu ce avea la mine. Parca era atras de un magnet. In clasa tovarasa se chinuia sa-i scoata cuvintele cu clestele din gura. Mereu cand era ascultat tacea , iar tovarasa, cand il vedea ca nu are degand sa spuna ceva , se enerva si ii aplica cate o nota proasta. Si o tinea numai in 4 si 5, Rareori mai lua si el cate o nota de 7. Si asta tot la muzica, desen si lucru. Ca sa nu mai spun de ED. Fizica. Aici era primul. In timp ce mergea imi spune ca sa vin la bunica-sa ca are gogosi. Mie numai de gogosi nu-mi ardea. Cred ca mama de abia astepta sa dea cu ochii de mine. Asa ca il refuzai , lasand-o pe alta data. Vroiam sa ma duc iar la lifturi. Poate acu aveam noroc. Cand intram in hol, erau cateva persoane la ambele lifturi. Noi asteptam sa plece primul transport. In timp cat asteptam ne asezam iar pe ` banca` noastra improvizata de ciment. El incepuse sa-mi spuna ` snoave` de ale lui. Eu trageam cu ochiul , din cand in cand, la lifturi, facandu-ma ca sunt foarte interesat de vorbele lui. Asa de atent eram , ca din cand in cand Turtu ma tragea de mana aducandu-ma la realitate. La un moment dat pleca si ultimul transport. Nu mai era nimeni in hol. Ma reped la liftul cu pricina. Tutu repede si el dupa mine. Cand dau sa apas pe buton , cade curentul. Si tot holul impreuna cu noi , ramanem in intuneric. Se aud niste strigate si tipete, venind de sus de la lifturi. Tutu al meu facea mare haz , de cei care ramase prinsi in lift. Chiar gesticula, vazandu-se in postura lor, de prizonieri speriati. Am mai stat cateva minute in speranta , ca v-a veni totusi curentul. Am asteptat mult si bine. Pana la urma m-am hotarat sa plec acasa. Tutu nu , ca sa mai stam. L-am refuzat. Si pentru ca nu ma lasa in pace , l-am cam bruscat. Nu prea i-a placut. Se uita la mine cam curios si intr-un ochi, si nu ma intelegea. Imi parea rau ca trebuia sa apelez la forta , dar cu el nu mai era de glumit. I-am intors spatele si am plecat spre casa. Din urma mea , la mica distanta , ma urmarea si el. Era ca un catelus, care, stapanul il batuse , iar el mai spera ca il va ierta pana la urma stapanul. Ii trecea repede dar ma tinea si minte, aducandu-si aminte de toate datoriile . Aveam sa aflu si asta mult mai tarziu , cand ne-am mai marit si noi , draga Doamne, si treceam si noi prin pubertate.
Cand ajung acasa , mama ma astepta ca de obicei. Pana si santinela de Berdan nu parasise postul. Era acolo din totdeauna. Ii arunc scurt , un `sarut mana` cand trec prin dreptul ei, dar nu-mi raspunde, sau poate nu a fost atenta. Ma urca in balcon si intru in casa. La vederea mea , mama ma si i-a inca de la usa:
- Stai asa, nu te dezbraca , ca vreau sa iei niste paine , ca am uitat. Imi da bani si ma trimite tocmai la `Fabrica` pe Morilor, la o brutarie. Aveam ceva de mers. Nu prea mi-a cazut bine.
- Dar de ce ma trimiti tocmai acolo? Ce aici nu are?
- Acolo e calda si e mai ieftina. E 2,70. Si aici e 3,20, face ea scurt.
- Poi i-au neagra, ce aia nu e buna?
- Ba da! , dar lui tac`tu nu-i place si e si veche , ca am fost eu.
Nu aveam de ales. Ma duc. Ma intorc cam dupa 20 de minute. Mama ma astepta si cu masa intinsa. Ma dezbrac si ma pun la masa.
- Te-ai spalat pe maini ? , imi aminteste iar mama.
Ma ridic si ma spal. Ma intorc si continui masa. Mama se aseaza si ea langa mine si ciuguleste si ea ceva. vedeam ca nu prea ii era nici boii ei acasa. ` Probabil ca nu prea a mers bine discutia cu tovarsa` , fac eu in gand. Dar nu era asta. O vad ca dupa masa, se duce direct in pat. Ceea ce nu era prea frcvent la mama.
- Nu ma simt prea bine, se scuza ea. Strange si tu vasele , daca ai mancat si punele pe soba , ca le spal eu mai tarziu.
Le i-au si le pun pe soba. Ma asez pe un scaun si o privesc pe furis pe mama. Ea isi dadu seama , asa ca ma intreba:
- Ce e?
- Nimic!, fac eu. Ce a zis tovarasa?
Dar nu imi raspunde. Statea cu ochii inchisi si parea ca doarme. In curand o aud ca incepe sa sforaie incetisor. O las , si pas , pas, ma strecor din camera in varful picioarelor. Cand ajung in sala o aud :
- Unde te duci? Ma opri ea.
- la wc, fac eu gasind o scuza de a iesi afara.
Ies afara si fac cat mai mult de mare posibila evadarea in curte. Madam Berdan isi parasise in sfarsit postul. Cred ca manca si ea. Ma duc in spatele casei, in curtea interioara, marginita de doua garduri lungi negre de vreme si darapanate.La dreapta era marginita si de doau cladiri. O magazie uriasa si inalta de 10 m, si o bucatarie de vara. Nu stiu cat m-am mai jucat eu pe acolo, uitandu-ma si prin curtile oamenilor sau explorand curtea. Ma si plictiseam ingrozitor. Atentia imi fu atrasa de niste cuiburi de furnici uriase. Ma apropii de ele si incep sa le studiez. Imi placea miscarea lor de dute-vino, care pentru mine nu avea nici un inteles. Mi se parea ca umbla aiurea. Dar cand ma uitai mai bine la ele , vedeam ca fiecare furnica cara cate un mic `bulgaras`, de pamant. Unele mai `puternuice` carau cate ditamai `bolovanul`. Erau chiar mai mari decat ele. Chiar ma mira de unde la ele, atat voiciune. Cand am crezut ca am stat destul , ma intorc iar in casa. Mama continua sa doarma. Brandusa statea si se spala , uitandu-se din cand in cand la mine. Se oprea si se uita. Apoi isi relua lucrul. Mie imi placea cand ridica cate un picior si se spala. Cateodata o apucam de picior, in timp cee ea protesta mionand si dand sa ma muste. Atunci ma mai alegeam si cu cate o zgaraitura, spre bucuria mamei.
- ` Asa iti trebuie , daca chinui pisica`.
Acu isi vedea de treaba, si eu o lasam in pace , mai ales ca mama dormea, si tare nu as fi vrut sa se trezeasca din cauza mea. Ca stiu ce patisem cu ani in urma tot din cauza Brandusei. Atunci o luasem nemeritat de la mama, din cauza Brandusei. Incepuse sa sara prin casa ca o nebuna si sa fuga ca o apucata, rasturnand tot ce ii iesea in cale. Asa a daramat si o caseta plina cu nasturi de toate formele si culorile, ce se afla pe un trepied usor. Mama obisnuia cand arunca ceva imbracaminte , taia toti nasturii si ii colectiona in acea caseta. Cand a cazut caseta jos, a zornait, si zgomotul o trezi pe mama. Ce am patit si atunci....Cu toate rugamintile mele, degeaba, nu a fost chip. Nu mi-a dat dreptate. Si m-a mai facut si micinos, ca dadeam vina pe Brandusa. Cand s-a convins dupa aia , era prea tarziu. Faptul era implinit. Dar si eu mi-am scos parleala dupa aia, ca trei zile nu a mai mancat nimic biata Brandusa. Spre disperarea mamei.

Regina Elisabeta a II-a, B. Obama si Traian Basescu mor si ajung in iad.Dupa un timp, Elisabeta:- Mi-e dor de Anglia ! Vreau sa sun in Anglia sa vad ce face lumea acolo.Suna regina , vorbeste cam 5 minute si apoi il intreaba pe Diavol:- Cat iti datorez pentru convorbirea asta?- 5 milioane $.Semneaza regina cecul de 5 milioane $ si se duce la cazanul ei...Dupa cateva momente, Obama tipa:E randul meu! Vreau sa sun si eu sa vad ce se intampla in Statele Unite, cefac americanii!Suna Obama, vorbeste cam 10 minute, dupa care il intreaba Diavol:- Cat iti datorez pentru convorbirea asta?- 10 milioane $.Obama, cu o privire taioasa, semneaza un cec de 10 milioane de $ si se ducela locul lui...Vazand acestea, Basescu solicita si el, pe un ton vehement:- Vreau sa sun in Romania , sa vad ce fac romanii, daca au scapat decoruptie? Vreau sa vorbesc cu ministrii, cu deputatii, vreau sa vorbesc cutoti!Suna Basescu in Romania , sta la telefon vreo 2 ore, vorbeste cu toateneamurile, cu toti prietenii, cu toti deputatii si ministrii... Dupa cetermina de vorbit, se pregateste sa-i plateasca Diavolului:- Scuze, am stat cam mult... Cat iti datorez?- Un dolar...- Poftim?!?!? Doar un amarat de dolar??-Pai, da... Ca daca suni dintr-un iad in alt iad, e convorbire in retea .

De la: Marin56, la data 2011-12-19 21:07:347.

Dimineata dupa ce ma scula, si puse ceaiul la fiert, se ocupa de micul dejun. Ma imbracai si ma pusei la masa. Tata veni si el, sa ne tina companie. Dupa ce termina de mancat, se retrase iesind pe usa. Mama se imbraca si ea. ` Deci vrea sa se tina de cuvant ` fac eu in gand. `Chiar vrea sa mearga la scola cu mine`. Nu prea se arata ca va incepe ziua prea bine, pentru mine. Pe de o alta parte ma priva de drumul la lift. Dupa vreo 15 minute ajungem la scola. Inca nu incepuse orele. Intram in clasa. Mama se opreste langa banca mea si se uita la copii linistita. Colegii se uitau cand la mama cand la mine. Eu stateam cu capul in , facandu-mi de lucru cu geanta. Dupa cateva minute apare si invatatoarea. Cand o vede invatatoarea pe mama, se transforma numai in zambet si floare.. Mama se indreapta catre catedra. Nustiu ce au vorbit , ca vorbeau mai mult in soapta. Pe alocuri glasurile lor era acoperit si de rumoarea din clasa. Din cand in cand invatatoarea mai apela la nelipsita ei linie, batand cu ea in catedra, pentru a potoli galagia.
- Hei liniste, nu vedeti ca vorbesc cu cineva!
Dar rumoarea nu se potoli decat cateva minute. Dupa vreo zece minute in sfarsit mama se hotaraste sa paraseasca clasa, nu nainte ca tovarasa sa-i arate si celelalte note ale mele. Pe total nu stateam chiar asa de bine. De unele note nici nu stiam dar nici mama. Dar mama memorase deja numai notele rele, ca pe cele bune nici nu le auzise. In timp ce se ratragea , isi cere scuze si se indreapta catre usa.
- Imi pare bine , incheie invatatoarea , ca ati trecut pe la scoala. Oricum spatamana viitoare o sa am sedinta cu parintii.
Iese mama afara. Invatatoarea nici nu ma invrednici cu nici o privire. Se apuca de ora ei. Aveam Lucru manual. Ne dadu tema sa cusum dupa contur niste desene pe cartoane colorate care se gaseau pe atunci. Eu eram as la asa ceva. Am facut ucenicia cu matusa Lili, sora buna a mamei. Lilica ii zicea. Tin minte, ca atunci a vrut sa-mi puna pentru prima data acul in mana , tanti Lili , cum ii spuneam eu, imi daduse o bucata de panza maro pe care desenase cu indigoul un decen. Acel desen reprezenta un copac cu o casuta de lemn in el in care isi gasise adapost doua pasarele aflate in zbor. Ma invatase sa cos sistem lantisor. Sau din urma acului. Si multe alte procedee. Asa ca daca copacul l-am mai facut eu cat de cat, chiar daca pe alaturi mai imi tremurase mana, la coliviea aia si la pasarele nu voia sa imi iese deloc. Numai pe alaturi cusam. De 10 ori mi-a desfacut ata de pe panza cu varful forfecutei si a acului, de 10 ori m-am chinuit sa recos, pana am rupt si panza. Dar matusa nu s-a suparat. A luat-o si a cusut-o la loc, si pe locul cusut mi-a inceput ea. Apoi mi-a dat-o inapoi sa o faca mai departe. Stiu ca nu prea mi-a facut bine si am si plans de ciuda. Dar ea nu s-a suparat si a continuat sa aiba rabdare cu mine. Asa ca , atunci cand in sfarsit am terminat , mi-a zis un ` Bravo!`. Asta a fost inceputul. Apoi m-a invata sa cos in puncte. Apoi sa `umplu`si interiorul cu ata colorata dupa desenul inchipuit. Ce era : o capsuna, o cireasa , o pasarica...etc. Si uite asa, cand am inceput scoala mi-a prins bine. Ca de fiecare data invatatoarea cand terminam cate ceva imi punea numai 10. Ce e drept erau cam singurele note de 10, dar , ce conteaza , erau!. Mai aveam si la muzica , desen si cam ata. A! , si sport. La celelalte obiecte era Tabu. Acolo nu aveam 10. Numai cate un 9 sau 8 se mai repeta din cand in cand, si asta cand si tovarasa era in toane bune. Dar se inecau si n avalansa de note proaste. Mai ales la panou. Nu mi-a mai spus nimic in ziua aceia, si nici nu mi-a mai pus nota. Cand ajung la ora de Compunere, ma intreaba intr-o doara:
- Hei Grigoriule, ai scris compunerea?
- Da! Dar mama zicea...
- Lasa , eu te-am intrebat daca ai scris-o?
- Da ! , fac eu stins.
- Sa vad!
Ma ridic si ii duc caietul. Il ea si se apuca de citit. Cred ca i-a placut compunerea mea. Ca nu a lasat caietul jos pana nu a terminat-o. Ii povestisem de niste peripetii avute in vacanta de vara. Bine ca pe alocuri , mai pusesem si de la mine , asta asa, ca sa o mai infrumusetez, si sa castig si pagini. A inchis caietul arucandu-l pe un colt al catedrei. Imi spune:
- I-ati caietul! Si alta data sa nu ma mai minti. Dupa care rasfoind catalogul , oprindu-se cred ca la mine, si imi puse o nota. Nustiu ce nota. .
Dupa ce suna ne pregatim sa plecam acasa. Ies si ,Tutu iar dupa mine. Era ceva grozav cu el. Nustiu ce avea la mine. Parca era atras de un magnet. In clasa tovarasa se chinuia sa-i scoata cuvintele cu clestele din gura. Mereu cand era ascultat tacea , iar tovarasa, cand il vedea ca nu are degand sa spuna ceva , se enerva si ii aplica cate o nota proasta. Si o tinea numai in 4 si 5, Rareori mai lua si el cate o nota de 7. Si asta tot la muzica, desen si lucru. Ca sa nu mai spun de ED. Fizica. Aici era primul. In timp ce mergea imi spune ca sa vin la bunica-sa ca are gogosi. Mie numai de gogosi nu-mi ardea. Cred ca mama de abia astepta sa dea cu ochii de mine. Asa ca il refuzai , lasand-o pe alta data. Vroiam sa ma duc iar la lifturi. Poate acu aveam noroc. Cand intram in hol, erau cateva persoane la ambele lifturi. Noi asteptam sa plece primul transport. In timp cat asteptam ne asezam iar pe ` banca` noastra improvizata de ciment. El incepuse sa-mi spuna ` snoave` de ale lui. Eu trageam cu ochiul , din cand in cand, la lifturi, facandu-ma ca sunt foarte interesat de vorbele lui. Asa de atent eram , ca din cand in cand Turtu ma tragea de mana aducandu-ma la realitate. La un moment dat pleca si ultimul transport. Nu mai era nimeni in hol. Ma reped la liftul cu pricina. Tutu repede si el dupa mine. Cand dau sa apas pe buton , cade curentul. Si tot holul impreuna cu noi , ramanem in intuneric. Se aud niste strigate si tipete, venind de sus de la lifturi. Tutu al meu facea mare haz , de cei care ramase prinsi in lift. Chiar gesticula, vazandu-se in postura lor, de prizonieri speriati. Am mai stat cateva minute in speranta , ca v-a veni totusi curentul. Am asteptat mult si bine. Pana la urma m-am hotarat sa plec acasa. Tutu nu , ca sa mai stam. L-am refuzat. Si pentru ca nu ma lasa in pace , l-am cam bruscat. Nu prea i-a placut. Se uita la mine cam curios si intr-un ochi, si nu ma intelegea. Imi parea rau ca trebuia sa apelez la forta , dar cu el nu mai era de glumit. I-am intors spatele si am plecat spre casa. Din urma mea , la mica distanta , ma urmarea si el. Era ca un catelus, care, stapanul il batuse , iar el mai spera ca il va ierta pana la urma stapanul. Ii trecea repede dar ma tinea si minte, aducandu-si aminte de toate datoriile . Aveam sa aflu si asta mult mai tarziu , cand ne-am mai marit si noi , draga Doamne, si treceam si noi prin pubertate.
Cand ajung acasa , mama ma astepta ca de obicei. Pana si santinela de Berdan nu parasise postul. Era acolo din totdeauna. Ii arunc scurt , un `sarut mana` cand trec prin dreptul ei, dar nu-mi raspunde, sau poate nu a fost atenta. Ma urca in balcon si intru in casa. La vederea mea , mama ma si i-a inca de la usa:
- Stai asa, nu te dezbraca , ca vreau sa iei niste paine , ca am uitat. Imi da bani si ma trimite tocmai la `Fabrica` pe Morilor, la o brutarie. Aveam ceva de mers. Nu prea mi-a cazut bine.
- Dar de ce ma trimiti tocmai acolo? Ce aici nu are?
- Acolo e calda si e mai ieftina. E 2,70. Si aici e 3,20, face ea scurt.
- Poi i-au neagra, ce aia nu e buna?
- Ba da! , dar lui tac`tu nu-i place si e si veche , ca am fost eu.
Nu aveam de ales. Ma duc. Ma intorc cam dupa 20 de minute. Mama ma astepta si cu masa intinsa. Ma dezbrac si ma pun la masa.
- Te-ai spalat pe maini ? , imi aminteste iar mama.
Ma ridic si ma spal. Ma intorc si continui masa. Mama se aseaza si ea langa mine si ciuguleste si ea ceva. vedeam ca nu prea ii era nici boii ei acasa. ` Probabil ca nu prea a mers bine discutia cu tovarsa` , fac eu in gand. Dar nu era asta. O vad ca dupa masa, se duce direct in pat. Ceea ce nu era prea frcvent la mama.
- Nu ma simt prea bine, se scuza ea. Strange si tu vasele , daca ai mancat si punele pe soba , ca le spal eu mai tarziu.
Le i-au si le pun pe soba. Ma asez pe un scaun si o privesc pe furis pe mama. Ea isi dadu seama , asa ca ma intreba:
- Ce e?
- Nimic!, fac eu. Ce a zis tovarasa?
Dar nu imi raspunde. Statea cu ochii inchisi si parea ca doarme. In curand o aud ca incepe sa sforaie incetisor. O las , si pas , pas, ma strecor din camera in varful picioarelor. Cand ajung in sala o aud :
- Unde te duci? Ma opri ea.
- la wc, fac eu gasind o scuza de a iesi afara.
Ies afara si fac cat mai mult de mare posibila evadarea in curte. Madam Berdan isi parasise in sfarsit postul. Cred ca manca si ea. Ma duc in spatele casei, in curtea interioara, marginita de doua garduri lungi negre de vreme si darapanate.La dreapta era marginita si de doau cladiri. O magazie uriasa si inalta de 10 m, si o bucatarie de vara. Nu stiu cat m-am mai jucat eu pe acolo, uitandu-ma si prin curtile oamenilor sau explorand curtea. Ma si plictiseam ingrozitor. Atentia imi fu atrasa de niste cuiburi de furnici uriase. Ma apropii de ele si incep sa le studiez. Imi placea miscarea lor de dute-vino, care pentru mine nu avea nici un inteles. Mi se parea ca umbla aiurea. Dar cand ma uitai mai bine la ele , vedeam ca fiecare furnica cara cate un mic `bulgaras`, de pamant. Unele mai `puternuice` carau cate ditamai `bolovanul`. Erau chiar mai mari decat ele. Chiar ma mira de unde la ele, atat voiciune. Cand am crezut ca am stat destul , ma intorc iar in casa. Mama continua sa doarma. Brandusa statea si se spala , uitandu-se din cand in cand la mine. Se oprea si se uita. Apoi isi relua lucrul. Mie imi placea cand ridica cate un picior si se spala. Cateodata o apucam de picior, in timp cee ea protesta mionand si dand sa ma muste. Atunci ma mai alegeam si cu cate o zgaraitura, spre bucuria mamei.
- ` Asa iti trebuie , daca chinui pisica`.
Acu isi vedea de treaba, si eu o lasam in pace , mai ales ca mama dormea, si tare nu as fi vrut sa se trezeasca din cauza mea. Ca stiu ce patisem cu ani in urma tot din cauza Brandusei. Atunci o luasem nemeritat de la mama, din cauza Brandusei. Incepuse sa sara prin casa ca o nebuna si sa fuga ca o apucata, rasturnand tot ce ii iesea in cale. Asa a daramat si o caseta plina cu nasturi de toate formele si culorile, ce se afla pe un trepied usor. Mama obisnuia cand arunca ceva imbracaminte , taia toti nasturii si ii colectiona in acea caseta. Cand a cazut caseta jos, a zornait, si zgomotul o trezi pe mama. Ce am patit si atunci....Cu toate rugamintile mele, degeaba, nu a fost chip. Nu mi-a dat dreptate. Si m-a mai facut si micinos, ca dadeam vina pe Brandusa. Cand s-a convins dupa aia , era prea tarziu. Faptul era implinit. Dar si eu mi-am scos parleala dupa aia, ca trei zile nu a mai mancat nimic biata Brandusa. Spre disperarea mamei.

era pe vremea cand inca se facea educatie cu ,,rigla,,....n-ar strica nici azi...

Un tip vine acasa intr-o seara (de Martie) cu un MARE buchet de flori pentru nevasta-sa. Ea ii spune:
- Presupun ca asta inseamna ca in urmatoarele trei zile va trebui sa stau pe spate, cu picioarele larg desfacute…
Sotzul ii raspunde mirat:
- De ce? N-ai nicio vaza ????

era pe vremea cand inca se facea educatie cu ,,rigla,,....n-ar strica nici azi...



PAROL !!!...Nu degeaba se spune , `ca bataia e rupta din rai`. Nici noi nu eram sau am fost prea cuminti, dar ... daca inainte se darama o clasa , acu se darama toata scoala...

BINGOOOO! DUPA LUPTE SECULARE CARE AU DURAT 30 DE ANI , AM PRINS SI EU UN BINGO LA VERDE DE 75. AM FOST SI APROAPE DE MILIARD AVEAM 0012023...

De la: Marin56, la data 2011-12-20 14:02:55BINGOOOO! DUPA LUPTE SECULARE CARE AU DURAT 30 DE ANI , AM PRINS SI EU UN BINGO LA VERDE DE 75. AM FOST SI APROAPE DE MILIARD AVEAM 0012023...

si asa ,cat ai castigat?

POI CEL DE ACOLO CARE VINDEA MI-A DAT 75 RONI. CA ZICEAEL, CA ATAT E. LA VERDE. DAR M-AM UITAT PE BINGO, SI AM VAZUT CA E DE FAPT 100 RONI BINGO. ACU CINE SA MAI STIE?

Un tip elegant iese dintr-un magazin select împingînd un coş plin cu şampanie, caviar, mezeluri fine etc.
Cînd să le bage în portbagajul BMW-ului, observă un individ slab, prăpădit, care umbla de colo-colo rupînd ierburi de la marginea drumului.
- Dar ce faci, domnule, acolo?
- Adun iarbă ca să mănînc. Trebuie să duc şi la copii, că nu mai avem nimic.
- Cum aşa?! Păi atunci, uite cartea mea de vizită şi vino să mîncaţi la mine acasă!
- E frumos din partea dumneavoastră, domnule, dar am 8 copii, plus nevasta…
- Şi mai bine! Veniţi cu toată familia!
- Sunteţi foarte generos! Numai că, din copii, unii sunt deja căsătoriţi, au şi ei copii…
- N-are-a face, să vină toţi! La mine acasă iarba e uite-aşa de înaltă, dacă sunteti mulţi, în 3 ore terminaţi!

Din cauza ca nu avea berbec pentru oile lui, Badea Gheorge merge la veterinarul satului si il intreaba ce sa faca. Veterinarul ii spune ca poate sa ia el locul berbecului si daca se reuseste atunci a doua zi oile or sa stea la umbra, iar daca nu, la soare.
Merge Gheorge al nostru acasa, urca toate oile in tractor si merge cu ele la padure.
Le trage la toate cate un numar si le aduce acasa. Peste doua zile cand se trezeste o cheama pe Maria:
-Marie, unde stau oile, la soare sau la umbra?
-La soare.
Le urca Gheorge iar in remorca si merge la padure. La fiecare cate 3 numere si acasa cu ele.
Dupa 4 zile si 4 nopti de somn se trezeste si intreaba unde sunt oile. Maria se uita si le vede tot la soare. Gheorghe le urca iar remorca si le duce la padure unde in doua zile le trage la fiecare 7 numere. Ajunge acasa si dupa 5 zile de somn o intreba pe Maria?
-Marie, unde is oile?
-Ma Gheorge, nici la soare nici la umbra, ca toate is in remorca numai una e la volan si claxoneaza.

De la: Marin56, la data 2011-12-21 09:40:19POI CEL DE ACOLO CARE VINDEA MI-A DAT 75 RONI. CA ZICEAEL, CA ATAT E. LA VERDE. DAR M-AM UITAT PE BINGO, SI AM VAZUT CA E DE FAPT 100 RONI BINGO. ACU CINE SA MAI STIE?

trimit eu diferenta,nu te necaji...numai sa postezi continuarea

Se spune ca o blonda, avand dificultati financiare mari, a hotarat sa rapeasca un copil pentru a incerca sa obtina o anumita suma de bani din rascumparare. A mers intr-un parc, a ademenit un copil in spatele unui copac si a scris urmatorul bilet: ‘’V-am rapit copilul! Imi pare rau ca am fost nevoita sa fac asta, dar am mare nevoie de bani. Lasati 10.000 de dolari intr-o punga deplastic in spatele primului copac de pe aleea principala, maine dimineata la ora 7:00.’’ Semnat ‘’Blonda’’. A prins biletul cu un ac de siguranta de geaca copilului si i-a spus sa mearga direct acasa. A doua zi, s-a intors in parc si a gasit cei 10.000 de dolari exact in locul indicat, impreuna cu un bilet: ‘’Iata cei 10.000 de dolari. Pur si simplu nu pot sa cred ca o blonda ii poate face una ca asta unei alte blonde!...’’