Info
x
Ateism si motivatii impotriva religiei.logica si ratiune existentiala.
|
Fosta membra 9am.ro 1671 mesaje Membru din: 26/09/2009 |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 13:23
De la: karpov, la data 2009-11-01 12:13:16 Karpov,ti-am mai spus ca nu ma intereseaza polologhia pe care tot feci eforturi sa o scrii . Cand vei aborda discutia cu respect si obiectivitate atunci iti voi raspunde . Nu intelegi si am senzatia ca ni ci nu vrei sa intelegi cum gandesc credinciosii(ma refer la crestini in special) . Consider ca jignirile la adresa crestinilor nu ajuta la nimic . Oricum,daca tot repeti cu infrigurare de crestini ca nu au creier,nu inteleg de ce cauti cu atata insistenta discutia cu ei ; oricum concluzia e deja formata in mintea ta . Pana iti vei schimba atitudinea ,la revedere !
Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 14:25
Pai eu nu-i jignesc de fapt pe crestini -eu ma refer la acei oameni care sunt fara creier si pe deasupra mai sunt si crestini ! Peste 80 % din populatia lumii nu gandeste-sunt prosti si usor de manipula! Nu au informatii -se limiteaza in a lua de bun tot ce i se pare ca i se potriveste -religia si politica se bazeaza pe prostime ! Ceilalti ,care gandesc si totusi sunt manipulati -sunt in asemenea situatie din alte motive ! -indoctrinarea religioasa inca din copilarie -lipsa dorintei de a cauta adevarul -lipsa informatiilor -accesul limitat la cunoastere -probleme majore in familie sau societate-care il impiedica sa-si dezvolte gandirea -frica de necunoscut -lasitatea -lipsa capacitatii de intelegere -dorinta de a ramane ancorat in cultura din care provine -nu vrea sa aiba probleme cu familia sau cu cei din imediata lor apropiere -interesul de a sustine apartenenta la o anumita religie Pe mine in general ma deranjeaza prostii,tampitii,nesimtitii,idiotii,nebunii,oligofrenii ,retardatii -ma deranjeaza deoarece ei inclina balanta la alegeri-ei impun comportamentul in societate-ei isca conflicte-din cauza lor avem razboaie-din cauza lor mor oameni de foame,mor oameni asasinati,au loc violuri si in societate exista o falsa scara a valorilor ! Acesti prosti daca nu existau atunci religiile ar fi fost de tolerat -ar fi fost o credinta intr-o divinitate o credinta bazata pe bun simt ! Daca tu crezi in credinciosii care iubesc bautura in exces-asculta manele cu boxele la maxim-merg la sfintele moaste in speranta ca vor obtine un avantaj-se distreaza duminica ,in loc sa mearga la biserica-nu isi ajuta aproapele-sunt in stare sa faca rau -asa cum faceau pe vremea comunistilor cand erau turnatori sau informatori-prostii in general sunt si rai ! Daca tie iti place sa faci parte dintr-o asemenea elita -e dreptul tau ! Daca eu as fi crestin -as sta acasa-m-as ruga in liniste-nu cred ca dumnezeu te apreciaza mai mult daca mergi la biserica . Eu consider ca sunt mai bun decat multi dintre crestinii tai -ajut oamenii si nu-i deranjez cu nimic! Eu sunt revoltat de faptul ca s-a introdus religia in scoli-de faptul ca s-au introdus icoanele-de faptul ca la fiecare intersectie dai de o biserica-de faptul ca se mentine indoctrinarea fortata a noilor generatii ! Ma deranjeaza si faptul ca o parte din banii mei ajung pe mana preotilor ! Daca te lauzi ca ai 18 milioane de adepti atunci ar trebui sa-ti rezolvi partea materiala cu acestia -printr-o cotizatie lunara sau prin zeciuiala prevazuta in biblie ! Nu vad rostul bisericilor -cred ca ar fi suficiente cateva -la care enoriasii sa mearga din cand in cand eventual cu programare-Eu merg pe ideea ca poti sa te rogi acasa . Rostul bisericilor cred ca este mai mult un mod de a face publicitate -vor sa te faca sa crezi ca sunt inca puternici -adevarul este ca de la revolutie -desi se preda religia in scoala -credinta a slabit-dar acei prosti care conduc biserica -nu inteleg asta !
|
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 15:44
Cineva spunea despre atei ca sunt trufasi ...poate in parte sa fie adevarat ...dar nu mai putin adevarat ca trufia credintei precum ca ortodoxia ar fi intr-adevar ,, dreapta credinta ,, .
Ce ii indreptateste pe credinciosi ,in pofida oricarei evidente sa creada acum in era informatiei ca ...Dumnezeu ...tine de hazardul nasterii??? Am sa redau un paradox descris de Kierkegaard ....... ne vorbeste despre �resemnare infinita� si �credinta�, avand in centrul dialecticii sale pe patriarhul credintei, credinciosul ultimativ, absolut � Avraam. Pentru Kierkegaard, resemnarea infinita nu este supunerea individualului in fata unui destin fatidic, ci este constientizarea permanenta ca in lumea aceasta obiectul dorintei ramane total inaccesibil. A te resemna, in sens kierkegaardian, inseamna a renunta la aceasta lume, la placerile ei, stiind bine ca fericirea este neputinta de a trai in lume (in conformism cu ideologia) si putinta de a trai in credinta (in non-conformism cu ideologia). De asemenea, resemnarea infinita este pasul prin care omul poate sa ajunga la credinta, si nu credinta este pasul prin care omul ajunge la resemnare infinita. Pentru a crede trebuie sa renunti la lume, si nu invers. Neputinta de a crede este tocmai aceasta confuzie dintre cele doua miscari: cand individualul confunda miscarea resemnarii infinite cu miscarea credintei, atunci apare necredinta; pot spune ca cred numai dupa ce am renuntat la lume. Dar ce inseamna a renunta la lume? A renunta la lume inseamna tocmai prima porunca din Decalog: �Eu sunt Domnul Dumnezeul tau. Sa nu ai alti dumnezei afara de mine, nici sa-ti faci chip cioplit, nici vreo infatisare a celor ce sunt sus in cer, sau jos pe pamant, sau in apa si sub pamant� (Deuteronom 5:6-8). Sa te resemnezi infinit inseamna sa nu faci din stiinta vreun Dumnezeu, sa nu faci din filozofie vreun Dumnezeu, sa nu faci din morala vreun Dumnezeu si nici din estetica sa nu faci vreun Dumnezeu . Dumnezeu este dincolo de orice criteriu, el este absolutul. La resemnarea infinita poate ajunge orice om ce nu vrea sa fie las si vrea sa fie liber. La credinta nu pot ajunge toti cei care ajung la resemnarea infinita, caci, pentru Kierkegaard, credinta e paradoxala, e absurdul, iar pentru aceasta omul trebuie sa aiba un �curaj paradoxal�, intrucat credinta nu se lasa gandita.
|
|
addan 127 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 15:48
...pt.mole : Referitor la sustinerea ca pozitia ta actuala se datoreaza ratiunii si spiritului tau logic , as preciza urmatoarele : Ideea de ratiune nu este contrara credintei prin asertiune, inaintasii spuneau : �intellige ut credas, crede ut intelligas� , ...eu as spune insa ca fara sa extrapoleze egoul sau, fiecare individ poate fi indrumat de �lumina ratiunii� din interiorul sau. Tainele pot primi o explicatie si oamenii pot raspunde la obiectiile ce se aduc impotriva acestora, chiar dac� sunt adevaruri care sunt deasupra ratiunii spiritului nostru, cum este Sfanta Treime dar de aici nu trebuie sa concluzionam ca un adevar ar fi contrar ratiunii sau ca o dogma combatuta si ingenuncheata de ratiune nu ar fi incomprehensibila. Ratiunea reprezinta totalitatea propozitiilor adevarate indiferent de sursa acestora. Adevarurile de credinta nu sunt contrare ratiunii desi depasesc ratiunea. Din ratiune stiinta a creat bomba: � din ratiune omul a devenit propriul lui produs, fiind creat in eprubeta. Daca din ratiune stiinta a determinat distrugerea si dezumanizarea, ar fi mai corect ca ratiunea insasi sa fie supravegheata.
777
|
|
Ic3 922 mesaje Membru din: 29/06/2009 Oras: Constanta |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 15:49
Drum bun si vant din pupu...crestinule tutenes..Bine faci ca parasesti lumea noastra..atat de lipsita de logica..atat de neinteles pentru cei ca tine...Bye bye...Calatorie sprancenata si sa mai intri pe topic cand am sa te caut eu..
Ca un paragraf la ce spunea amicul Karpov.. Este adevarat ca pe spatele prostilor (crestinilor) sunt create averi de miliarde in tara asta.Tot ei se fac vinovati de saracia in care inotam de mai bine de 20 de ani.Din vina lor suntem datori vanduti fondului monetar international.Din vina lor suntem condusi de lipitori..din vina lor acceptam sa fim calcati in picioare atunci cand cautam dreptatea..atunci cand avem nevoie sa fim intelesi si suntem mintiti.Atunci cand nu avem ce pune pe masa.Atunci cand foamea si frigul,mizeria si saracia apar la fiecare colt de strada..Cand se inghesuie sa pupe oasele sfintilor inventati spre a ingrosa buzunarele si umple burtile putorilor bisericii romane... Spui ca asta e rautate?....Nu maestre...Rautate este sa generezi prostie.Sa alimentezi prostia prin rationamentul care te impinge sa negi realitatea..Cel care te multumeste cu traiul indestulat pe care probabil il duci...Dar....multe sunt nespuse si putini sunt cei care vor sa inteleaga...sa vada adevarul in toata splendoarea lui....Au revoir..!
Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.
|
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 15:53
Cartea scrisa de Kirkegaard ,,Frica si cutremur,,, cautatorul credintei va ramane totusi nedumerit aproape suspendat de multitudinea de intrebari si lipsa de raspunsuri: Kierkegaard vorbeste despre credinta, insa nu crede � �[.
.] curajul meu nu e curajul credintei si nici ceva asemanator lui. Dar eu nu am credinta, acest curaj imi lipseste�, ne spune el. Autorul danez este filozof. Totusi, treptat isi face simtita prezenta o mare calitate umana a autorului: el ne vorbeste despre credinta din postura necredinciosului, insa fara a utiliza impostura specifica acestuia. Consider ca opera kierkegaardiana ofera omului de azi posibilitatea de a citi prezentul din cheie retrospectiva, putand astfel sesiza mai usor neajunsurile unei lumi confiscate din ce in ce mai mult de o mana de viitorologi. Secretul credintei rezida in faptul ca viata noastra trebuie sa ramana in natura ei. �Credinta nu este o emotie estetica, ci este ceva mult mai inalt, deoarece este precedata de resemnare. Ea nu este o inclinatie spontana a inimii, ci este paradoxul existentei� Multiculturalismul nihilist al epocii noastre, deghizat in fata umana prin tot felul de �identitati de grup� sau de interes (feminism, gay fest, solidaritati ale �libertatii de constiinta� etc.), cunoaste foarte bine ignoranta fata de sacru. O individualitate fundamentata pe o realitate sacra devine mereu demna de �suspiciune� in fata politicului. Democratia de opereta, nulitati care se vor repere si monarhisti republicani care cred ca un nume care nu este a lor poate fi un reper sau o alternativa la insanatosirea unei natiuni. Ce dreptate a avut Søren Kierkegaard cand a scris: �umanitatea autentica este pasiunea prin care o generatie o intelege cu desavarsire pe cealalta� la noi generatiile s-au �dezlanat�, si a ramas numai neintelegerea. Al naibi de pacat ca avem politicieni inculti care poate nici nu au auzit de Kierkegaard.
|
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 15:59
Søren Kierkegaard � Omul cu �Fric� si cutremur�
Søren Kierkegaard (1813- 1855) este unul din cei mai influenti filozofi �i teologi crestini din secolul al XIX-lea. Concep�ia filozofic� a lui Kierkegaard este filozofia neputintei omului de a-�i alege destinul. Se poate spune fara dubiu ca Søren Kierkegaard este �tatal� filozofiei existen�iale. Studiaz� teologia intre anii 1830 �i 1840 la Universitatea din Copenhaga, sus�in�ndu-�i dizerta�ia final� in iulie 1840 cu o tez� despre ironia socratic�. �n acela�i an, se logode�te cu t�n�ra Regine Olsen, in v�rst� de numai 18 ani. �n octombrie 1841, din motive extrem de neclare, el rupe logodna. Pasiunea lui neimplinita fata de Regine Olsen il va chinui toata viata si va lasa urme adinci in gandirea lui filozofica si teologica. Renun�� la inten�ia de a se face pastor evanghelic, dedic�ndu-se cu prec�dere filosofiei, �i pleac� la Berlin, pentru a audia cursurile lui Schelling.Incep�nd cu anul 1843, g�nditorul danez �i intensific� activitatea prin publicarea unor lucr�ri, al c�ror subiect variaz� �ntre filozofie, psihologie, religie �i chiar predici cre�tine. Va publica �i o serie de eseuri si pamflete extrem de acide, in care atac� deschis �i demasc� p�g�nismul �i ipocrizia mediului ecleziastic al contemporanilor s�i. In luna octombrie 1855 sufer� de un atac cerebral �i moare la 11 noiembrie 1855 la varsta de numai 42 de ani. Opera sa a exercitat o influen�� considerabil�, mai ales dupa primul r�zboi mondial, fiind o surs� de inspira�ie pentru teologia dialectic�, existen�ialismul filozofic �i cre�tin �i chiar asupra psihologiei moderne. Søren Kierkegaard este primul teolog ce va trage un semnal de alarma asupra urmarilor dezastruoase pe care rationalismul occidental le va genera in lumea spiritului. Promotoare a existentialismului filozofic si crestin, gandirea kierkegaardiana evidentiaza mutatiile suferite de ratiune in demersul ei iluzoriu de a merge mai departe (rationalismul, filozofia � Kant), �dincolo de Bine si de Bine si de Rau� (nihilismul multiculturalismului � Nietzsche), in sfera secularizarii trufase (�etica ce ignora pacatul� sau �stiinta zadarnica�). Pe aceste mutatii ale ratiunii, generatiile ajung sa nu se mai inteleaga intre ele, astfel viitorul devine pieirea noastra, intrucat �umanitatea autentica este pasiunea prin care o generatie o intelege cu desavarsire pe cealalta, intelegandu-se simultan pe sine. Fiecare individ incepe de la inceput si nu ajunge mai departe decat precedentul in masura in care a ramas fidela exigentei sale si nu a abandonat-o�. Insa care este pasiunea si exigenta cea mai inalta a unui neam sau a unui individual? Raspunsul este unul singur: credinta.
|
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 16:18
In 1854Kirkegaard , intra in conflict deschis cu Biserica daneza prin publicarea unei serii de articole-pamflet extrem de acide, in care ataca deschis si demasca paganismul si ipocrizia mediului ecleziastic al contemporanilor sai. La inceputul lunii octombrie 1855 se prabuseste in plina strada si se stinge din viata cinci saptamani mai tarziu, la 11 noiembrie, intr-un spital din Copenhaga. Opera sa a exercitat o influenta considerabila, mai ales dupa primul razboi mondial, fiind o sursa de inspiratie pentru teologia dialectica, existentialismul filozofic si crestin si chiar in cadrul psihologiei moderne.
|
|
|
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 16:23
De la: The_Mole, la data 2009-10-31 17:51:05De la: addan, la data 2009-10-31 13:55:29 un posibil raspuns ar fi afirmatia antica : " Omul e masura tuturor lucrurilor "! |
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 16:32
Toma D'Aquino da 3 ratiuni �n apararea lui :
1. Profetiile scripturii s-au �ndeplinit. 2. �n traditia crestina au avut loc miracole. (Summa contra gentililor, cartea 1, cap 7) 3. Biserica crestina a avut succes fara a promite placeri carnale �n viata de apoi si fara a recurge la violenta. Nu avem deloc motive bune sa credem ca profetiile biblice s-au �ndeplinit. De exemplu : * Conform Genezei 2:17, Adam va muri �n ziua �n care va m�nca fructul. Totusi, el nu a murit atunci, ba mai mult, a trait 930 de ani. De notat ca acelasi cuv�nt este folosit �n vechiul Testament cu sens de a muri fizic. * Conform Iosua 17:17-18, Efraim si Manase �i vor alunga pe Canaaniti, dar conform Judecatori 1:27-29, ei nu i-au alungat. * Conform Exodul 3:8 israelitii vor trai �ntr-un tar�m vast, foarte bogat iar conform 2 Samuel 7:10 ei nu vor fi deranjati de nimeni. Stim �nsa ca nu a fost asa. Etc. Nu e clar nici ca avem motive sa credem ca exista �ntr-adevar miracole. Sa luam cunoscutul caz al vindecarilor de la Lourdes. Multi cercetatori recunoscuti au negat caracterul supranatural al unor "vindecari" celebre. De pilda, �n cazul lui Serge Perrin, somitati medicale precum Donald Harter, Dummond Rennie, Robert Levine etc. au sustinut ca nu avem de ce sa credem ca avem de-a face cu o vindecare miraculoasa. Mai mult, avem motive sa credem ca clasificarea acelor vindecari ca fiind "miraculoase" este urmarea cunostintelor medicale insuficiente ale celor care au facut-o la momentul respectiv. �ntr-adevar, daca aceasta clasificare s-ar datora cunostintelor medicale insuficiente, atunci ne-am astepta ca odata cu progresul medicinei sa apara din ce �n ce mai putine vindecari considerate miraculoase si exact asta s-a �nt�mplat. Din 1883 p�na �n 1947, nu mai putin de 5000 de vindecari au fost clasificate ca fiind inexplicabile (aproximativ 78 pe an), dar din 1947 p�na �n 1980 numai 28 (mai putin de una pe an). �n plus, multe biserici interioare si exterioare crestinismului au avut succes �n modul specificat de Toma. Este clar ca aceasta nu poate �nsemna ca Dumnezeu a revelat adevaruri religioase acestor traditii religioase, din moment ce ele prezinta propozitii contrare sau chiar contradictorii iar astfel de propozitii nu pot fi toate adevarate �n acelasi timp. �n sf�rsit, pretentia lui Toma cum ca biserica crestina nu s-a folosit de violenta pentru a-si c�stiga adepti e cel putin dubioasa. |
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 16:37
Contrariul p�catului nu este virtutea, contrariul p�catului este libertatea.
Kirkegaard |
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 16:39
Dumnezeu a creat lumea din nimic. Minunat, vei spune. Fii sigur c� e a�a, dar face lucruri �i mai minunate: face sfin�i din p�c�to�i.
Kirkegaard |
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 16:40
�n aceast� via�� m� mul�umesc s� fiu c�s�torit cu m�na st�ng�, iar credin�a e �ndeajuns de umil� pentru a o pretinde �i pe dreapta; c� aceasta �nseamn� umilin�� nu neg �i nici nu voi nega niciodat�.
citat din Kierkegaard |
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 16:49
Una dintre cele mai importante dintre lucr�rile sale este cartea �Sau � sau�. Kierkegaard distinge dou� c�i �n via��: estetic� (hedonist�), �n care omul tr�ie�te pentru c�utarea pl�cerilor sau acumularea bunurilor �i calea etic�, aleg�nd-o pe care omul simte o obliga�ie, preocupare permanent� pentru via�a social� �i religioas�.
�n lucr�rile mai t�rzii Kierkegaard sus�ine c� �i a doua cale, calea etic�, �l ajut� pe om s� fug� de individualitatea personal�, �i propune o a treia cale: religia, c�nd prin supunerea voii lui Dumnezeu poate fi g�sit� adev�rata libertate. Kierkegaard se opre�te asupra poruncii lui Dumnezeu lui Abraham de a-�i sacrifica fiul (Geneza, 22:1 � 22:19). O astfel de fapt� poate fi f�cut� numai �ntr-o stare de �suspendare a eticii�, �ns� anume ea i-a permis lui Abraham s� �ajung� la Dumnezeu. Kierkegaard consider� c� numai prin astfel de �arunc�ri� �n credin�� se poate ob�ine adev�rata libertate.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1171 mesaje Membru din: 23/08/2009 |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 19:56
Dosarul unui detinut politic ,turnat si de sotia sa,Aurora ! La fel ca celelalte mii de victime ale represiunii, vrea sa isi vada dosarul personal de la Securitate. Dupa ani de solicitari, in noimbrie 2001, isi citeste dosarul de 22 de volume din arhivele CNSAS. Angoasele racapata chip, pentru ca afla ca Aurora semnase un formular de colaborare, iar dupa eliberarea din inchisoare informase Securitate cu privire la deplasarile, intentiile si scrierile lui. Perchezitia in apartament, descoperirea ascunzatorii cu manuscrise, toate i se datorau. " Dosarul continea lista a 43 de persoane, prieteni, cunostinte. colegi, vecini. "Toata lumea din jurul meu colabora. Iar eu eram ca un peste in acvariu", comenteaza Gavrilescu, care a scris17 carti, de la autobiografie la poezie, pentru a descrie natura malefica a vechiului "sistem tortionar". Dupa parerea unora de pe aici -respectivul traia intr-o oaza de ateism ! Toti cei 43 de turnatori adica rude,prieteni ,colegi si vecini erau atei ! Asa functioneaza logica crestina ! Crestinii nu puteau sa toarne la securitate-ei au o credinta netarmurita in dumnezeu -GANDESC APARTE ! QED |
|
Ic3 922 mesaje Membru din: 29/06/2009 Oras: Constanta |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 20:02
Ai sa gasesti contre cat cuprinde universul.Simplitatea lucrurilor decurge din complexitatea variabilelor posibile.Si asta numai in mintea si rationamentul bicisnic al celui care crede in ceva suprem...ceva care il conduce..Pentru ca..cel ce nu isi gaseste calea..asteapta intotdeauna un indrumator,un mentor...O parghie care sa il sprijine in prostia la care se raporteaza si atunci cand respira...Pentru ca da...Ooooooooo da..Pentru ca si atunci se leaga de ajutorul divin...Exemplul vine atunci cand vedem oile domnului in toiul praznicelor inventate de burtosii cu barbi sure..citind si fornaind pe nari slujbe nonsensuale...pline de evlavie..Evlavia de a da...nu de a lua cuiva ceva..Pentru ca...domnul a dat...domnul a luat....Iar prostul sa conformat..
Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.
|
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 20:03
Ne nastem diferiti , cu potential diferit ,din parinti diferiti ....cu vieti sociale diferite ......
Tutenes ...de ce respingi ...din start ce expune Karpov ??? eu am citit ...fara sa consider blasfemie .... Adaug si altceva ... Crucea este recunoscut� ca fiind unul dintre cele mai importante simboluri ale bisericii romano-catolice. Ea este expus� pe v�rful acoperi�urilor �i al turnurilor. Este v�zut� pe altare, pe mobilier �i pe ve�mintele ecleziastice. Forma majorit��ii bisericilor catolice este ca cea a unei cruci. �n c�minele, spitalele �i �colile catolice, crucea �mpodobe�te pere�ii. Pretutindeni, crucea este vizibil onorat� �i adorat� - �n sute de moduri! C�nd un sugar este stropit cu ap�, preotul face semnul crucii deasupra frun�ii lui, spun�nd: �Prime�te semnul crucii pe fruntea ta". �n timpul confirm�rii, candidatul este �nsemnat cu semnul crucii. �n Miercurea cenu�ii (zi de miercuri �n care �ncepe postul Pa�telui - n.tr.) se folose�te cenu�� pentru a se face o cruce pe frunte. C�nd catolicii intr� �n cl�direa bisericii, �i �nmoaie degetul ar�t�tor al m�inii drepte �n �ap� sfin�it�", �i ating fruntea, pieptul, um�rul st�ng �i um�rul drept - tras�nd astfel forma crucii. Acela�i semn este f�cut �nainte de luarea mesei. �n timpul liturghiei, preotul face semnul crucii de 16 ori �i binecuv�nteaz� altarul cu semnul crucii de 30 de ori. �n bisericile protestante, la modul general, oamenii nu cred �n facerea semnului crucii cu degetele. Ei nu se apleac� �naintea crucilor, nici nu le folosesc ca obiecte de �nchinare. Ei au �n�eles c� aceste lucruri sunt nescripturale �i �in�nd de supersti�ie. Dar folosirea crucii s-a p�strat �n continuare pe turnuri de biseric�, pe amvoane �i �n diverse alte moduri ca forme de �mpodobire. Primii cre�tini n-au considerat crucea pe care a murit Isus ca un simbol al virtu�ii, ci mai degrab� ca �lemnul blestemat", un mijloc al mor�ii �i al �ru�inii" (Evrei 12:2). Ei nu s-au �ncrezut �ntr-o veche cruce trist�. Dimpotriv�, credin�a lor era �n ceea ce s-a �ndeplinit pe cruce; �i prin aceast� credin��, ei au cunoscut iertarea deplin� �i complet� a p�catului! �n acest sens au predicat apostolii despre cruce �i au pream�rit-o (1 Corinteni 1:17,18). N-au vorbit niciodat� despre cruce ca despre o bucat� de lemn pe care ar putea-o at�rna cineva de un l�n�i�or �n jurul g�tului sau pe care ar purta-o la m�n� ca protector sau talisman. O astfel de �ntrebuin�are a crucii a ap�rut mai t�rziu. Crucea a ajuns s� fie considerat� ca simbol cre�tin doar din momentul �n care cre�tinismul a �nceput s� fie p�g�nizat (sau, a�a cum prefer� unii, p�g�nismul a fost cre�tinizat). �n anul 431 s-au introdus crucile �n biserici �i �n �nc�peri, iar folosirea crucilor pe turle nu a ap�rut dec�t prin 586 [1]. �n secolul 6, imaginea crucifixului a fost autorizat� de biserica de la Roma [2]. Nu li s-a cerut caselor particulare s� posede cruce dec�t �ncep�nd cu al doilea Conciliu din Efes [3]. Dac� crucea este un simbol al cre�tinismului, nu se poate afirma cu corectitudine c� ar fi avut originea �n cadrul cre�tinismului, c�ci �ntr-o form� sau alta a fost un simbol sacru cu mult �naintea erei cre�tine �i printre multe popoare necre�tine. Conform dic�ionarului An Expository Dictionary of New Testament Words, ea �i-a avut originea printre babilonienii din Caldeea antic�. �Forma bisericeasc� a unei cruci cu dou� raze... �i-a avut originea �n Caldeea antic� �i a fost folosit� ca simbol al zeului Tamuz (ap�r�nd �n forma misticului Tau, ini�ialele numelui s�u) �n acea �ar� �i �n �inuturile dimprejur, inclusiv Egiptul... Pentru a face s� creasc� prestigiul sistemului ecleziastic apostat, p�g�nii au fost primi�i �n s�nul bisericilor f�r� regenerarea prin credin��, �i li s-a permis �n mare parte s�-�i p�streze semnele �i simbolurile p�g�ne. De aceea Tau sau T, �n forma ei cea mai frecvent�, cu bara orizontal� pus� mai jos, a fost adoptat� ca s� reprezinte crucea lui Cristos"! [4] �n orice carte despre Egipt care arat� vechile monumente �i ziduri ale templelor antice, se poate vedea folosirea crucii Tau. Imaginea al�turat� jos �l prezint� pe Amon, zeul egiptean, care �ine �n m�n� o cruce Tau. Pe o cl�dire a lui Amenofis IV din Teba, �n Egipt, se afl� o imagine care �l arat� pe un rege cum se roag�. Se poate abserva cercul rotund al soarelui cu o reprezentare mistic� a zeului-soare sub el. Un cunoscut istoric spune referitor la Egipt: �Aici g�sim, neschimbate de mii de ani, printre cele mai sacre hieroglife ale ei, crucea �n diverse forme... dar cea care este cunoscut� �n mod deosebit ca fiind ,crucea din Egipt� sau crucea Tau are forma literei T, adesea cu un cerc sau un oval deasupra ei. Totu�i, acest simbol mistic nu a fost specific acestei ��ri, ci a fost venerat... printre caldei, fenicieni, mexicani �i �n fiecare popor antic din ambele emisfere" [5]. Pe m�sur� ce simbolul crucii s-a r�sp�ndit �n diverse na�iuni, folosirea lui s-a dezvoltat �n diferite moduri. Printre chinezi, �crucea este... recunoscut� a fi una dintre cele mai vechi reprezent�ri artistice... este �nf��i�at� pe zidurile pagodelor lor, este pictat� pe felinarele folosite la iluminarea celor mai tainice ni�e din templele lor" [6]. Crucea a fost un simbol sacru �n India timp de secole printre necre�tini. A fost folosit� la �nsemnarea borcanelor cu ap� sf�nt� luat� din Gange, precum �i ca un simbol al sfin�ilor Jaina dezincarna�i. �n partea central� a Indiei, au fost descoperite dou� cruci grele de piatr� care dateaz� cu mult �naintea erei cre�tine - una av�nd peste trei metri, cealalt� peste doi metri. Budi�tii, �i numeroase alte secte din India, �i �nsemnau pe adep�ii lor pe cap cu semnul crucii [7]. Pe continentul Africa, la Susa, b�tina�ii �nfing o cruce �n r�ul Gitche. Femeile Kabile, de�i sunt mahomedane, �i tatueaz� o cruce �ntre ochi. �n Wanyamwizi, zidurile sunt �mpodobite cu cruci. Yarick-ii, care au �ntemeiat un �ir de regate din Niger p�n� la Nil, aveau o imagine a crucii pictat� pe scuturile lor [8]. C�nd spaniolii au ajuns pentru prima dat� �n Mexic, �nu �i-au putut re�ine uimirea", spune Prescott, �c�nd au v�zut crucea, simbolul sacru al propriei lor credin�e, �n�l�at� ca obiect de �nchinare �n templele lui Anahuac. Spaniolii nu �tiau c� simbolul �nchin�rii din cea mai �ndep�rtat� antichitate... a unor na�iuni p�g�ne asupra c�rora lumina cre�tinismului nu str�lucise niciodat� era crucea" [9]. La Palenque �n Mexic, �ntemeiat de Votan �n secolul 9 �naintea erei cre�tine, se afl� un templu p�g�n cunoscut sub numele de �Templul Crucii". Acolo, gravat� pe lespedea unui altar, se afl� o cruce central� de 2 pe 3, 35 metri. The Catholic Encyclopedia con�ine o fotografie a acestei cruci, sub care se afl� cuvintele: �Cruce pre-cre�tin� din Palenque" [10]. �n vremuri str�vechi, mexicanii s-au �nchinat unei cruci cu numele de tota (tat�l nostru). Aceast� practic� de a se adresa unei buc��i de lemn cu titlul de �tat�" este men�ionat� �i �n Biblie. C�nd israeli�ii au amestecat idolatria cu religia lor, ei au. spus unui butuc: �Tu e�ti tat�l meu" (Ieremia 2:27). Dar este contrar Scripturii s� nume�ti o bucat� de lemn (sau un preot) cu titlul de �tat�" (Matei 23:9). Cu multe secole �nainte, �n Italia, �nainte ca oamenii s� fi �tiut ceva despre artele civiliza�iei, ei au crezut �n cruce ca simbol religios. Ea era considerat� ca protectoare �i era pus� pe morminte. Monede romane din anul 46 �.Cr. �l arat� pe Jupiter �in�nd un sceptru lung care se termina cu o cruce [11]. Fecioarele Vestale ale Romei p�g�ne purtau crucea at�rnat� de l�n�i�oarele de la g�t, a�a cum poart� acum maicile din Biserica Romano-catolic� [12]. Grecii au pictat cruci pe panglica pe care o avea �n jurul capului zeul lor, care corespundea lui Tamuz al babilonienilor. Porcelli men�ioneaz� faptul c� Isis era reprezentat� av�nd o cruce pe frunte. Preo�ii ei purtau cruci rituale �n �nchinarea pe care i-o aduceau. Deasupra templului Serapis din Alexandria se afla o cruce. C�nd a fost dezgropat templul Sfinxului, s-a descoperit c� are o form� de cruce. Persanii aveau stindarde �n form� de cruce �n timpul luptelor lor cu Alexandru cel Mare (335 �.Cr.). Crucea a fost folosit� ca simbol religios de c�tre aborigenii din America de Sud �n vremuri str�vechi. Copiii nou n�scu�i erau pu�i sub protec�ia ei �mpotriva duhurilor rele. Cei din Patagonia �i tatuau o cruce pe frunte. S-a descoperit ol�rie antic� �n Peru, marcat� cu semnul crucii ca simbol religios. Monumentele arat� c� regii asirieni purtau cruci at�rnate de l�n�i�orul de la g�t, asemenea str�inilor care s-au luptat �mpotriva egiptenilor [13]. Ni�te cruci erau reprezentate �i pe ve�mintele Rot-n-no, �i anume deja �n secolul 15 �naintea erei cre�tine The Catholic Encyclopedia recunoa�te c� �semnul crucii, reprezentat �n forma lui cea mai simpl� prin �ncruci�area a dou� linii �n unghiuri drepte, exista cu mult �nainte de cre�tinism, at�t �n Est, c�t �i �n Vest. E �nt�lnit� �n trecutul foarte �ndep�rtat al civiliza�iei umane" [15]. �Dar oare nu este crucea un simbol cre�tin de c�nd a fost crucificat Isus?" se �ntreab� unii. Este adev�rat c� �n g�ndirea celor mai mul�i crucea a ajuns acum s� fie asociat� cu Cristos. Dar cei care �i cunosc istoria �i modurile supersti�ioase �n care a fost folosit� - mai ales �n secolele trecute - pot vedea o alt� fa�� a monedei. De�i sun� dur, cineva a pus �ntrebarea: �S� presupunem c� Isus ar fi fost omor�t cu o pu�c�; ar fi oare acesta un motiv s� avem o pu�c� ag��at� de g�t sau pe v�rful acoperi�ului bisericii?" De aici rezult�: Lucrul important este cine a fost cel ce a murit, nu care a fost instrumentul mor�ii. Sf. Ambrozie a spus pe drept: �S� ne �nchin�m lui Cristos, Regele nostru, care a at�rnat pe lemn, �i nu lemnului� [11]. Crucificarea ca metod� a mor�ii �a fost folosit� �n antichitate ca pedeaps� pentru crime oribile �n Egipt, Asiria, Persia, Palestina, Cartagina, Grecia �i Roma... Tradi�ia atribuie unei femei, regina Semiramida, introducerea pedepsei cu moartea pe cruce"! [16] |
|
Ic3 922 mesaje Membru din: 29/06/2009 Oras: Constanta |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 20:04
De la: Horus, la data 2009-11-01 19:56:36 Abureala Perversitate si prefacatorie..Sau cum spun cres[t]inii...Fariseism
Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.
|
|
Ic3 922 mesaje Membru din: 29/06/2009 Oras: Constanta |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 20:05
De la: Horus, la data 2009-11-01 19:56:36 Abureala Perversitate si prefacatorie..Sau cum spun cres[t]inii...Fariseism
Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1171 mesaje Membru din: 23/08/2009 |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 20:43
DEX AGHEASM� f. Ap� sfin�it�. ♢ Vrei, nu vrei, bea, Grigore, ~ se spune c�nd cineva trebuie s� fac� ceva fiind constr�ns. ?????????????????????????????????????????????? constrans ? |
|
Fosta membra 9am.ro 48 mesaje Membru din: 10/08/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 21:38
alehin,daca ti-ai asumat si inteles ideile lui kikegard .din tot ce am citit pe forumul asta.esti singura care stii ca religia are si nu are legatura cu credinta.care are si in acelasi timpnu are legatura cu biserica .ca o credinta sanatoasa .inteleasa cum trebuie te face liber de fapt si iti da discernamantul necesar sa circuli frumos pe pamant,ca poate sa-ti placa ,sa te bucuri de tot si toate si nimic sa nu te stapaneasca,nimic nu se transforma in patima si obsesie.Oamenii au considertat religia ca un cod penal,dar cred ca nu au citit nimic si sunt sclavii unor text,porunci,expresii, .scoase din context de terte persoane.Majoritatea cartilor sfinte, indiferent de religie,te sfatuiesc cum sa traiesti frumos ca fiinta sociala.Mi-a placut articolul tau
sunt asa cum m-a creat Dumnezeu.Daca nu va place reclamati la birou de relatii cu publicul
|
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2009, ora 21:55
De la: 9am114782, la data 2009-11-01 21:38:21alehin,daca ti-ai asumat si inteles ideile lui kikegard .din tot ce am citit pe forumul asta.esti singura care stii ca religia are si nu are legatura cu credinta.care are si in acelasi timpnu are legatura cu biserica .ca o credinta sanatoasa .inteleasa cum trebuie te face liber de fapt si iti da discernamantul necesar sa circuli frumos pe pamant,ca poate sa-ti placa ,sa te bucuri de tot si toate si nimic sa nu te stapaneasca,nimic nu se transforma in patima si obsesie.Oamenii au considertat religia ca un cod penal,dar cred ca nu au citit nimic si sunt sclavii unor text,porunci,expresii, .scoase din context de terte persoane.Majoritatea cartilor sfinte, indiferent de religie,te sfatuiesc cum sa traiesti frumos ca fiinta sociala.Mi-a placut articolul tau Ma bucura mult raspunsul tau ... ... si sper sa nu primesc pietre ...ca drept raspuns ....deja ....m-am obisnuit ...
|
|
Fosta membra 9am.ro 1671 mesaje Membru din: 26/09/2009 |
Postat pe: 2 Noiembrie 2009, ora 10:03
De la: karpov, la data 2009-11-01 14:25:49 Daca Al. ioan cuza nu ar fi secularizat averile manastirilor, biserica at fi avut venituri pentru sustinerea materiala a scopurilor sale . Pe mine care sunt ortodox ma deranjeaza ca se duc bani la alte culte carora statul nu le-a confiscat averile,cat si la Francmasonerie . Insa sae pare ca nu cunosti situatia aceasta sau nu vrei sa o cunosti !
Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1671 mesaje Membru din: 26/09/2009 |
Postat pe: 2 Noiembrie 2009, ora 10:52
De la: alehin, la data 2009-11-01 20:03:10Ne nastem diferiti , cu potential diferit ,din parinti diferiti ....cu vieti sociale diferite ...... Eu am credinta ortodoxa si nu cunosc exact ce se intampla si invatatura Bisericii Catolice. Voi incerca insa sa iti raspund la rationamentele cu caracter general . 1 Corinteni 1,18 "C�ci cuv�ntul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne m�ntuim, este puterea lui Dumnezeu. " Galateni 6,14 " Iar mie, s� nu-mi fie a m� l�uda, dec�t numai �n crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este r�stignit� pentru mine, �i eu pentru lume! " Cred ca versetele sunt destul de clare si arata foarte bine atat pozitia apostolilor fata de cruce cat si a primilor crestini . In continuare faci o trimitere catre un dictionar care sugereaza forma T a crucii ,lucru care nu corespunde cu realitatea Noului Testament: Matei 27,37. �i deasupra capului au pus vina Lui scris�: Acesta este Iisus, regele iudeilor. De aici rezulta clar ca forma crucii se continua deasupra capului . "In continuare imi voi permite sa citez dintr-o lucrare : Istoria Crucii ne-o �nf��i�eaz� ca pe cel dint�i obiect sf�nt al religiei noastre, bucur�ndu-se de un cult relativ. Cinstirea Crucii devenise a�a de general� �n primele trei secole �nc�t unul din motivele atacurilor �mpotriva religiei cre�tine �n acea vreme era tocmai venerarea Crucii care scandaliza mentalitatea p�g�n� �i pe p�g�ni, pe care ace�tia ne�n�eleg�nd-o, o r�st�lm�ceau �i o denaturau, numindu-i �n der�dere pe cre�tini cruciolani adic�, Adoratori ai Crucii. Tocmai aceste atacuri pe care le adresau p�g�nii, �n lucr�rile lor, cre�tinilor, au f�cut ca s� avem consemn�ri din cele mai vechi timpuri despre existen�a cultului Crucii. Marii apologe�i cre�tini, Tertulian, Minucius Felix, Origen �i al�ii, s-au v�zut obliga�i s� r�spund� acestor atacuri men�ion�ndu-le �n operele lor. Despre cre�tini, Caecillius spunea: ��se cunosc �ntre ei dup� anumite semne, � povestesc despre un om ucis, despre lemnele unei cruci, pentru care ei fac ceremonii funerare�. Pe la sf�r�itul secolului II �i �nceputul secolului III, Tertulian nume�te pe cre�tini cinstitori ai Crucii ace�tia �nsemn�ndu-se cu semnul ei sau purt�nd cruci ca amulete protectoare: �� Sf�ntul Procopiu martir din timpul persecu�iilor lui Diocle�ian (303), purta la g�t o cruce de aur �i argint � � Din cauza persecu�iilor, �n primele trei secole, semnul Sfintei Cruci se g�se�te reprezentat sub forme deghizate sau simboluri pe foarte multe monumente: ancora, tridentul, litera greceasc� T (Crux commissa) sau monogramul, �n diferitele lui variante (Crux decussata, X sau X suprapus cu P etc). Prima reprezentare sigur� �i datat� a crucii pe un monument cre�tin apare incizat� pe peretele unei case din Herculanum �nainte de anul 79. Urm�toarea reprezentare clar� a Crucii, �n ordinea vechimii, o g�sim �n inscrip�ia de pe un altar din Palmiria, dat�nd din anul 134, iar �n inscrip�iile �i epitafele din picturile catacombelor, se g�sesc circa 20 de cruci." Minucius Felix Octavius, apud. Nechita Runcan, Istoria Literaturii Patristice din Perioada Persecu�iilor Autocre�tine, Constan�a, 1999, p. 230 - 231 Pr. Prof. Ene Brani�te, Op. Cit., p. 210 Daniel Rops, Jesus �n seiner zeit, Wien � Munchen, 1936, p. 228, apred. Pr.Prof.Dr. Ene Brani�te, Op. Cit., p. 210 E de inteles faptul ca incepand din secolul IV cultul crucii s-a amplificat deoarece din acel secol crestinismul nu a mai fost prigonit de autoritati . Faptul ca semnul crucii exista demai inainte nu demonstreaza ca acesta a fost preluat de crestini de la pagani . Mergand dupa aceeasi logica , ar insemna sa tragem concluzia ca daca piramidele au fost reprezentative pentru culturile egiptene si precolumbiene inseamna neaparat ca unii le-au preluat de la ceilalti .
Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Noiembrie 2009, ora 16:46
dar v-ati gindit vreodata ca facindu-va cruce,va confirmati apartenenta fata de acest spatiu al Pamintului ? ca va fixati aici si acum ? ca cele 3 degete impreunate : degetul mare- simbol al pamintului ; mijlociul - simbol al cerului si aratatorul ce face contactul cu cele 2 dimensiuni ,se duc pe directia N-S ,apoi pe directia E-V -adica pe coordonatele pamintului ? ca fiu al cerului si pamintului fiind ,Omul ,traieste acum in acest spatiu ,caruia ii cere protectie ptr.a putea creste si dezvolta ....v-ati gindit vreodata ? ca gesturile astea,simbolurile astea,de n-ar fi avut tilcul si rostul lor ascuns s-ar fi uitat demult,ca tot ce-i inutil ? ori ele au traversat mileniile ....v-ati gindit vreodata ?
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Noiembrie 2009, ora 16:51
Cind iti faci semnul crucii este o aparare de rele. Care este ptr o perioada de timp. De aceea se face mai mereu. E semn magic, dar e doar momentan.
Cum te fereste semnul crucii de cataclisme sau razboaie. Sa pleci din calea lor, dar nu sa nu se intimple.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1671 mesaje Membru din: 26/09/2009 |
Postat pe: 2 Noiembrie 2009, ora 17:46
De la: gabigabi, la data 2009-11-02 16:46:42dar v-ati gindit vreodata ca facindu-va cruce,va confirmati apartenenta fata de acest spatiu al Pamintului ? ca va fixati aici si acum ? ca cele 3 degete impreunate : degetul mare- simbol al pamintului ; mijlociul - simbol al cerului si aratatorul ce face contactul cu cele 2 dimensiuni ,se duc pe directia N-S ,apoi pe directia E-V -adica pe coordonatele pamintului ? ca fiu al cerului si pamintului fiind ,Omul ,traieste acum in acest spatiu ,caruia ii cere protectie ptr.a putea creste si dezvolta ....v-ati gindit vreodata ? ca gesturile astea,simbolurile astea,de n-ar fi avut tilcul si rostul lor ascuns s-ar fi uitat demult,ca tot ce-i inutil ? ori ele au traversat mileniile ....v-ati gindit vreodata ? Cele 3 degete impreunate reprezinta unirea-identitatea-comuniunea dintre ipostasurile Sfintei Treimi-Tatal,Fiul si Sfantul Duh . Celelalte 2 degete impreunate in podul palmei simbolizeaza cele 2 firi ale Lui Iisus Hristos - divina si umana .
Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.
|
|
addan 127 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Noiembrie 2009, ora 20:07
. ***
Crucea pentru crestin (si sa nu pierd prilejul de a repeta, orice om e crestin): simbolul interferentei cerului cu pamantul, al spiritului cu materia.
777
|
|
addan 127 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Noiembrie 2009, ora 20:13
" Crucea este tiparul care, singurul, ne ingaduie sa intelegem taina lumii si a vietii, e singura cheie de care dispunem. " - N. Steinhardt - ( Jurnalul fericirii )
777
|
|
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Noiembrie 2009, ora 21:07
Crucea ca simbol crestin a fost introdusa in crestinismul apostaziat dupa Constantin Cel Mare si este legata de acesta cum si inlocuirea sambetei ca zi de odihna poruncita de Dumnezeu cu duminica poruncita tot de acest imparat roman.
Legenda crestina sustine ca atunci cand Constantin Cel Mare era in razboi cu fratele sau si cand sortii de izbanda erau neclari, acesta ar fi avut un vis in care i s-a prevazut biruinta asupra fratelui sau si i s-ar fi dat ca semn al biruintei semnul crucii .Este imposibil de dovedit veridicitatea acestei legende desi ea este considerata actul de nastere al sanctificarii crucii atat ca semn cat si ca obiect crestin. Ceea ce este cert insa este faptul ca atunci cand biserica crestina a dorit sa ridice la rang de dogma ceva ce nu se regasea in Scriptura nu s-a dat inapoi de la nici-un fel de inselatorie, impunere cu forta, varsare de sange si alte metode la fel ca si in paganismul pe care sustine ca-l detesta.Este adevarat ca,...... Constantin Cel Mare l-a invins pe fratele sau...... si l-a ucis(dovada ca visul, daca chiar a fost un vis, era de natura draceasca mai degraba decat divina), si-a ucis apoi sotia, dupa care si-a ucis si fiul, ramanand la domnie doar cu mama lui, respectiv imparateasa Elena. De atunci, crestinismul paganizat a ridicat la rang de "sfinti" pe Constantin si Elena nespunand poporuli adevarul ca cei doi erau mama si fiu si ca fiul este un fraticid, un pruncucigas si ucigasul propriei sotii. Asa dar vinovat de o tripla crima ca un semn dracesc al "sfintei treimi", o dogma deasemenea pagana si importata in crestinism tot in timpul si sub obladuirea acestui ucigas.
|
|
|
|

Al naibi de pacat ca avem politicieni inculti care poate nici nu au auzit de Kierkegaard.
Perversitate si prefacatorie..Sau cum spun cres[t]inii...Fariseism