Haideþi sã ne descoperim istoria pierdutã

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 23:34:21

De la: radita09_telus_net, la data 2009-05-10 23:31:37Or fi fost cohortele chiar romani sau ceva mercenari care luptau ca romani?
Uite, cind merg la vot, nu stiu sa aleaga bine.
Cred ca este vorba de o dereglare genetica.
S-ar putea sa gresesc dar realitatea imi sustine teoria!

nu existau trupe de mercenari atunci...serviciul militar era obligatoriu...si..am spus mai sus...in dacia au stationat permanent doua legiuni...adik 20000 de cetateni romani kr luptau in armata...

In Dacia ocupata...mai erau 2/3 din Dacia neocupte :P:P:P

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: adipopa, la data 2009-05-10 17:28:55Cristina, �n leg�tur� cu datarea T�bli�ei-Soare de la T�rt�re�ti (�i a celorlalte dou� t�bli�e dreptunghiulare), �ndoiala persist� (a�a cum spunea �i Ioana) datorit�:

(1) compromiterii prin ardere �i tratamentul acid care au alterat componen�a (exagerat de nisipoas�) a tabletelor, acestea nemai put�nd fi acum datate direct prin metoda C14 (de�i arheologii ru�i au perpetuat �nc� din anii �60 mitul verific�rii)
(2) �nregistr�rii/comunic�rii �tiin�ifice defectuoase a lui Vlassa, lipsind fotografii, necomunic�nd colegial comunit��ii �tiin�ifice, specul�nd �n raportul s�u influen�e mesopotamiene mai mult dec�t fac�nd o descriere in situ, etc.
(3) asem�n�rii cu t�bli�ele de la Karanovo �i Gra�anica (cca. mil. III �.H.), asem�n�rii simbolurilor de pe T�bli�a-Soare cu alfabete t�rzii � feniciene, etruscane, grece�ti (cca. 1000 � 600 �.H.), �i asem�n�rii dintre ideografia uneia dintre celelalte dou� t�bli�e dreptunghiulare �i hieroglifele minoane (cca. 1600 �.H.)

Totu�i, Ioana, datarea t�bli�elor mult mai devreme dec�t ne-ar putea sugera asem�n�rile de mai sus r�m�ne posibil� datorit� dat�rii osemintelor umane �i animale de la T�rt�ria cu ajutorul metodei C14 (cca. 5280 � 5060 �.H.). Iar falsul este exclus...

Cristina, sumeriologii (cel pu�in cei cu care sunt eu familiar) ignor� cultura Vinca (Winn este o excep�ie), dar nu cred c� ar accepta ideea unei influen�e sumeriene directe (chiar dac� migrarea spre nord nu poate fi exclus�). Pe de alt� parte, nici nu cred c� istoricii scrisului �n general ar accepta inscrip�ionarea acestor t�bli�e de lut ca o form� timpurie de a trece de la oral la scris. Ceea ce lipse�te oricum �n aceast� cultur�, dup� p�rerea mea, este documentarea acelei tranzi�ii de la pictograme, la logograme �i silabograme, recognoscibile �n istoria scrisului mesopotamian �i egiptean.

Foarte interesant� discu�ia voastr�. Felicit�ri mai ales Cristinei �i Ioanei, dar �i celorlal�i...

Asta am spus si eu ca nu e un lucru cert, dar ca balanta inclina spre autenticitatea lor, ele putand fi datate indirect. In fine, mai sunt o gramada de asemenea descoperiri intr-un cadru geografic relativ apropiat. Chiar toate sunt falsuri?!?!?! Mie imi ridica un mare semn de intrebare

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 17:43:00 ...
. ...boierii din evul mediu sunt localnici kr au reusit sa se evidentieze si sa obtina diverse teritorii ....
consider k slavii nu au cucerit acest teritoriu...ei pur si simplu s-au asezat aici insa nu k niste cuceritori ci k niste oameni kr au gasit un spatiu bun pentru a creste animale ......

Cam a�a am �nv��at �i eu la gimnaziu (�coala general�, cum se zicea peatunci) Doar c� erau trecute sub t�cere dovezile contrare cunoscute. A�a era spiritul vremii. Prietenii de la r�s�rit au fost todeauna buni cu noi, iar noi am fost todeauna, de mii de ani, harnici, drep�i cinsti�i, curajo�i, nu "ne-am plecat grumazul �n fa�a cotropitorilor" pe care p�n� la urm� i-am �nvins �i alungat peste Dun�re cu excep�ia celor pe care i-am �necat �n apele �nvolburate ale p�r�ia�ului Neajlov. Chestia e c� dup� oarece vreme au fost retip�rite ni�te volume scrise �nainte de bol�evizare de C.C & D.C. Giurescu �i �n care erau prezentate dovezi care demonstrau c� de fapt altfel au stat lucrurile.

De la: ioana_dark, la data varianta istoricilor (pe kr o sustin si eu) este k slavona a fost folosita k limba de cultura in spatiul romanesc (mai putin in transilvania) la fel cum era in occident folosita latina...

De ce ar fi folosit slavona, c�nd puteau s� o foloseasc� la fel de bine sau chiar mai bine �i rom�na. Dar oare Neagoe Basarab de ce �i scrie fiului s�u carte de �nv���tur� �n slavon�, ca abia apoi Matei Basarab, consider�ndu-se descendent al acestuia, s� o traduc� �n rom�ne�te.

De la: ioana_dark, la data de ce ar avea loc o astfel de controversa?....e mai mult decat logic k stefan cel mare a vorbit limba romana...doar era roman....

Str�mo�ii s�i ca �i tat�l lui purtau nume slave: Drago�, Bogdan, purta titlul de voevod, specificee slavilor, se �nsoar� cu o kieveanc� iar despre mama lui, Doamna Oltea, unii consider� c� cel mai probabil era de origin� princiar� s�rb�! C� �tefan st�p�nea perfect slavona nu e nicio �ndoial�. Se pare c� �i polonez� �i ungure�te!? Iar al�ii �i mai entuzia�ti, apreciaz� c� �tia latine�te, turce�te �i grece�te. Chiar a�a poliglot nu-mi vine a crede c� a fost. Dar poate c� avea o �nclina�ie special� pentru limbi, care s�i fi fost de mare ajutor �n negocieri (de fapt eu cunosc �igani din Ardeal care, de�i analfabe�i, �n�eleg pe l�ng� �ig�ne�te �i rom�ne�te foatre bine �i ungure�te �i nem�e�te). Oricum le consider doar ni�te specula�ii, care nu este exclus s� se poat� vreodat� dovedii ca fiind �ntemeiate.

******

**Cand am vbit de etnografie si restul m-am referit la cultura popoareleor. Cultura draga mea, este obiectul distinctiv, nu urbanismul sau economia asa cum imi insiri tu pe aici.**


ia defineste termenul *cultura*....
**********************************
CULT�R� s.f. 1. Totalitatea valorilor materiale �i spirituale acumulate de omenire �n decursul vremurilor.- DEX
Defini�ia UNESCO - reprezint� un set de tr�s�turi spirituale, materiale, intelectuale �i afective distincte ale unei societ��i sau a unui grup social.
Cultura reprezint� o mo�tenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunica�ie specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul �i artele etc. �n acest fel se transmit ritualurile, cuno�tin�ele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi �nsu�ita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar �i prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,c�r�i, numere, reguli).
Un alt mod de �n�elegere a culturii este prin definirea acesteia �n func�ie de p�r�ile ei componente: Valori (idei), Norme (comportamente), �i Artefacte (lucruri, sau p�r�i ale culturii materiale). Valorile sunt idei despre ceea ce poate fi important �n via��. Ele ghideaz� restul culturii. Normele sunt expecta�ii ale comportamentului diferit al oamenilor �n diferite situa�ii. Fiecare cultur� are metode diferite pentru a-�i impune normele. Artefactele deriv� din valorile culturale �i din norme.

Edward Burnett Tylor �n 1871 define�te cultura ca un "�ntreg complex care include cuno�tin�e, credin�e, art�, drept, morale, obiceiuri �i orice alte capacit��i �i comportamente pe care omul �i le �nsu�e�te ca membru al societ��ii".
Alfred Radcliffe-Brown -"form� a vie�ii sociale", �n�eleg�nd prin aceasta at�t procesul individual prin care un individ dob�nde�te cuno�tin�e, �ndem�n�ri, idei, credin�e, gusturi, sentimente c�t �i tradi�ia cultural�, cuv�ntul tradi�ie fiind �n�eles �n sensul lui literal, de "transmitere", "l�sare ca mo�tenire". Noutatea adus� de Radcliffe-Brown este sublinierea caracterului dob�ndit al culturii, ca �i aspectul de "proces" al acesteia, plus dialectica din procesul de �nsu�ire-reproducere a culturii care trece prin individ, dar nu se opre�te la el
L�vi-Strauss: "numim cultur� orice ansamblu etnografic care, din punctul de vedere al anchetei, prezint�, �n raport cu altele, deosebiri semnificative". Termenul de "cultur�" este folosit pentru a defini un ansamblu de diferen�e semnificative, a c�ror limite se suprapun cu aproxima�ie. "Realitatea a c�rei existen�� este ineren�� condi�iei umane"; ea este "atributul distinctiv" al acesteia
Clyde Kluckhohn �i Alfred Kroeber :"discurs simbolic colectiv"; con�inutul acestui discurs fiind dat de cuno�tin�e, credin�e, valori (aspecte ideatice, mai degrab� dec�t ac�iuni �i institu�ii, ultimele �in�nd de "societate", "sistem social", "structur� social�"). Cultura nu este echivalent� cu elabor�rile excep�ionale sau artistice, cum presupun cei ce practic� studiile umaniste, ci este �mp�rt�it� de fiecare membru al societ��ii. Cultura const� din modele implicite sau explicite ale comport�rii �i pentru comportare, acumulate �i transmise prin simboluri, incluz�nd �i realizarea lor �n unelte. Miezul esen�ial al culturii const� din idei tradi�ionale, ap�rute �i selec�ionate istoric �i, �n special, din valorile ce li se atribuie; Cultura este de asemenea diferen�iat� de civiliza�ia uman� universal� ce presupune �tiin�a, tehnologia, sistemele de guvern�m�nt, pentru c� fiecare comunitate �i are cultura proprie, cu valorile ei specifice, care o diferen�iaz� de toate celelalte.
White, Service, Vayda, Rappaport Harris -Cultura este un sistem de comportament transmis social, servind la integrarea comunit��ilor umane, �n mediile lor ecologice. Exist� �ntre sistemele socioculturale �i �mprejurimile lor, o interac�iune dialectic�.
Geertz, Schneider -Cultura, produs al g�ndirii, este sistemul de semnifica�ii �i simboluri colective dup� care oamenii interpreteaz� experien�a lor �i orienteaz� ac�iunile lor.
Edward Sapir:�Trebuie s� consider�m cultura ca exist�nd �n sine, domin�nd via�a oamenilor, care nu sunt dec�t ni�te instrumente pasive ale puterii sale�. Opera cultural� este, �n primul r�nd, continuitate �i coeziune, pentru c� nu exist� cultur� f�r� tradi�ie. Cultura cuprinde atitudinea general�, concep�iile despre via�� �i lume, manifest�rile specifice de civiliza�ie care confer� unui popor propriul s�u loc distinct �n lume. Cultura devine astfel sinonim� cu �geniul na�ional� sau �spiritul unui popor�.

CULTURA UNUI POPOR, �nseamn� totalitatea valorilor materiale �i spirituale create de-a lungul timpului de indivizii care formeaz� acel popor. Trei (cel putin) sunt caracteristicile pe care trebuie sa le posede o cultura pentru a merita acest nume si a capata realitate: (1) sa fie o dezvoltare a "sufletului" poporului, (2) sa puna acest "suflet" �n legatura cu "valorile ideale" si (3) sa nu piarda din vedere valorile.
�ETNOGRAFIE, ETNOLOGIE �i ANTROPOLOGIE� este domeniul �tiin�ei istorice care se ocup� cu cercetarea popoarelor, cu studierea culturii lor material� �i spiritual� tradi�ional� �i stabilirea particularit��ilor specifice �i generale, cu modul de trai familial �i ob�tesc, cu procesele etnice �i interetnice.

Cuvantul "TRADITIE" prin definitie, inseamna ansamblul valorilor, conceptiilor, obiceiurilor sau credintelor care se pastreaza in cadrul unui popor sau chiar la nivelul umanitatii intregi din generatie in generatie.

Ce ziceai Ioana, ca etnografia e literatura?!?!?! Aud!?
Sa nu aud ca am luat de nush de unde de pe net, ca 70% este din cursul meu de Antropologia culturii-ce bine ca l-am pastrat :) si restul sunt definitii.

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: adipopa, la data 2009-05-10 17:33:52

De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-04 13:43:21Compar� acum cu limba greaca, care mai pastreaza urmele a doua declinari desi limba antica Koine, din care provine greaca, are 4 declinari (nominativ, acuzativ, dativ si genitiv). Vedeti cum Grecii au uitat majoritatea limbii lumii de pe vremea romana, pe cind Dacii au pastrat latina intacta !!! pentru ultimii 2000 de ani. Grecii, care se considera urmasii directi ai ionienilor si dorienilor, isi uita propria lor limba, in schimb dacii invata latina mai bine decit latinii insisi. In plus, nu o invata de la latini, ci o invata de la alti daci, latinizati la cazarma de la Partos.

Cristina, aceast� compara�ie este o inadverten�� din partea ta, ne-esen�ial� argumentului, dar o corectez, nu pentru c� vreau s� fiu pedant, ci pentru a nu o repeta �i �n alte �mprejur�ri.

(1) �n limba greac�, declinarea substantivelor (I, II, III) nu trebuie confundat� cu cazul substantivelor (N, A, G, D, V). Declinarea difer� �n func�ie de sufix (I omicron, II alfa, III consoan�) �i bine�n�eles caz, dar declinarea �i cazul nu sunt unul �i acela�i lucru.

(2) Greaca modern� are toate cazurile substantivelor din Koine (N, A, G, D, V), de�i D este tot mai rar folosit � sau folosit mai degrab� �n expresii idiomatice.

OK Inseamna ca am gresit eu. Nu cunosc limba greaca, doar am intrebat in stanga si-n dreapta. Multumesc pentru informatie. Retrag afirmatia despre greaca, nu si restul.

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: radita09_telus_net, la data 2009-05-11 00:49:09Auzi ce a facut nenorocitu ala de Traian, sa lase el bietele femei fara barbati.
Pai nu-i de mirare ca s-au luat dupa romani.
daca si-or fi luat oltence vai de mamaliga lor, pardon ca pe vremea aia nu era mamaliga.
Gata, ii spun la varu-meu sa-si schimbe numele!
Si unchiu-meu la fel. Trebuie sa desfintam numele de Traian din neam!

Daca si-au luat oltence cu siguranta le-a disparut si cuvantul latina din vocabular.

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: radita09_telus_net, la data 2009-05-11 00:25:15Florineee!
Nu esti Dac mai omule. Nici macar Get nu esti. Poate un pic de Trac.
Te-au facut praf si pe tine si pe Zamolxes.
Sintem copii de colonisti.
Oare de unde o fi venit strabunicu?
Am stiut eu ca nu pot fi pur, ca nu ma aplec in fata nimanui! Cred ca sint din Bania Craiovei.
Pai da, acolo am si fost nascut.
Va interzic sa mai faceti misto de olteni, numai ei ce mai sint pur singe!

Haideti sa va spun atunci un banc cu oltence...

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Mihai
Vei rspunde in fata Marii Adunari Nationale daca te atingi de olteni!

Oltenii au o tehnologie superioara in saparea de fintini!
Sapa un sant si-l ridica in picioare.

Pe vremea lui Ceausescu, oltenii au declarat porcul cel mai patriot animal.
Pentru ca-si lasa capul si picioarele in Romania.

De la: lorduljohn, la data 2009-05-11 01:58:21Pentru Ioana, si nu numai....
In acest moment la UniBuc si prin alte multe cercuri de intelectuali este ,iar la moda "latinitatea " si negare elementului local dacic in geneza poporului roman.
Tu ca studenta, trebuie,in primul rand sa inveti, dupa cursurile acestor profesori ,pentru ca altfel nu vei absolvi ,in veci , facultatea , daca vei incerca sa sustii in fata acestor profesori -care in urma cu 25-30 de ani aveau alt discurs si curs-pareri proprii ! Cu asta sunt de acord.Stii de ce ?
iti dau un exemplu personal :
-eu am de 2 ori ceva varsta ta.
-am citit multa istorie , atat ca literaura cat si ca stiinta.
-in ultimii 70 de ani , aceiasi istorici care azi iti predau tie aceste cursuri aveau alte conceptii !
De ce ? pentru ca asa era curetul politic iar ei trebuia sa traiasca . Corect !
Asta a fost invatatura de minte :INTOTDEUNA CEL CARE PUNE NOTELE IN CATALOG ARE DREPTATE.
Mult succes !

Multa dreptate ai John! Dar ce sa-i faci, nu vrea sa inteleaga, si orice stradanie din partea fiecaruia dintre noi pentru a o determina sa inteleaga ca istoria este impusa de puternicii momentului, nu cred ca o va accepta. Sunt unele lucruri in care-i dau dreptate, dar... foarte multe in care ma vad nevoit sa o contrazic. Cat despre profesorii de la facultatea de Istorie din Bucuresti, unii dintre ei, sunt aceiasi care in urma cu 20 de ani afirmau ca suntem de origine slava si ... multi dintre ei aveau carnetul de partid plin cu notite si bifat pana la refuz cu prezenta la sedintele de partid.

Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare. Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.

De la: lorduljohn, la data 2009-05-11 01:58:21Pentru Ioana, si nu numai....
In acest moment la UniBuc si prin alte multe cercuri de intelectuali este ,iar la moda "latinitatea " si negare elementului local dacic in geneza poporului roman.
Asa e moda care se schimba de 2-3 ori la 2 secole.
Tu ca studenta, trebuie,in primul rand sa inveti, dupa cursurile acestor profesori ,pentru ca altfel nu vei absolvi ,in veci , facultatea , daca vei incerca sa sustii in fata acestor profesori -care in urma cu 25-30 de ani aveau alt discurs si curs-pareri proprii !
Cu asta sunt de acord.Stii de ce ?
iti dau un exemplu personal :
-eu am de 2 ori ceva varsta ta.
-am citit multa istorie , atat ca literaura cat si ca stiinta.
-in ultimii 70 de ani , aceiasi istorici care azi iti predau tie aceste cursuri aveau alte conceptii !
De ce ? pentru ca asa era curetul politic iar ei trebuia sa traiasca . Corect !
Tu ca un bun student trebuie sa-ti asculti orbeste profesorii? asa-i ?
Pai sigur , daca vrei sa termini facultatea.
Acum fac paranteza de care spuneam:
-am absolvit o facultate tehnica.
-la unul din cursurile specifice aveam o profesoara care nu admitea niciun fel deobservatii.
Dar avea o mare carenta .Habar nu avea de schemel cinematice ale utilajelor.Cu toate astea, avea damblaua sa deseneze scheme cinematice formate din sute de elemente care ar fi trebuit sa puna in miscare urilaje de zeci de tone. Toate aceste scheme aveau o hiba :NU FUNCIONAU PENTRU CA ERAU GRESITE !
-Ca intotdeuna printre studenti mai sunt si unii tampiti rau. Asa un specimen am fost eu .Am facut prostia ca la exame sa desen shema cinematica corect si sa-i spun profesoarei unde a gresit.Rezultatul a fost ca am fost tinut 12 ore la examen si , atrebuit sa-l mai sustin de doua ori.
Asta a fost invatatura de minte :INTOTDEUNA CEL CARE PUNE NOTELE IN CATALOG ARE DREPTATE.
Deci ,in aceasta privinta te inteleg !
Dar iti pun o intrbare: tu doresti sa devii un simplu profesoras care sa predea elevilor istoria impusa de puternicii zilei sau doresti sa devii un istoric adevarat ?
Daca nu-ti vei schimba atitudinea de a refuza orice alta parere decat pe cea a profesorilor tai , aunci -cu regret - iti spun ca nu vei depasi niciodata stadiul unui profesor plafonat.
daca doresti sa devii un istoric adevarat-as vrea sa cred ca da-atunci va trebui sa-ti revizuiesti atitudinea cat mai repede.
Ica ceva: imi esti datoare cu un raspuns ,pe un alt topic !
Mult succes !

**In acest moment la UniBuc si prin alte multe cercuri de intelectuali este ,iar la moda "latinitatea " si negare elementului local dacic in geneza poporului roman.**
nu e deloc adevarat...crede-ma...eu sunt studenta acolo si stiu....nicinu profesor de acolo nu a spus vreodata asa ceva....
iar eu nu adopt orbeste orice parere de-a profilor mei asa cum imi reprosati ...altfel vi l-as fii ridicat in slavi si pe vali stan(pe kr eu nu pot sa-l suport )...sunt unii kr-mi plac si altii kr nu-mi plac...unele idei cu kr sunt de acord si altele cu kr nu sunt....

ma revolta teribil extremismul dacistilor..cei kr organizeaza congrese de dacologie ,publik articole prin ziare de genul *formula as* si in permanenta inceark sa convinga oamenii k in dacia ar fii aparut scrisul pe pamant ,k ne-am fii crestinat de-abea in sec 12 (desi...to ei incerku undeva sa demontreze k insusi iisus hristos ar fii fost dac sau k soldatul kr i-a impuns cosata cu sulita cand era pe cruce) sau k in sec 15-16 poporul roman ink se mai numea popor dac si tara lor *dacia*....
oameni bolnavi la cap....



ps:**Ica ceva: imi esti datoare cu un raspuns ,pe un alt topic !**
da...am vorbit cu mai multa lume...concluzia...nu exista nicio diferenta intre un stat federativ si un stat federal...

De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-11 01:43:57

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 23:21:46bai...nu va mai luati la intrecere cu mine *care stie mai multa istorie*....va pot nenoroci pe toti dacistii cu un singur citat din eutropius *in urma razboaielor cu romanii dacia a fost secatuita de barbati*....insa..din fericire pentru voi...eu situ sa fac istorie asa cum spunea tacitus k trebuie facuta *sine ira et studio* (fara ura si fara partinire )...

ps: si dak va purtati ok va explic si cum trebuie interpretat citatul din eutropius....asa..k mi-ati devenit dragi...

Pardon mon cher..DE SOLDATI....:) cauta traducerea in italiana. O gasesti online la biblioteca Cagliari (cred ca asa se scrie)

dar...ce importanta are traducerea in italiana?...cand avem textul latin la indemana si a fost facuta chiar si traducere in romana....

oana...hai sa vedem ce surse mi-ai adus tu si dak se poate spune dupa o lectura a lor k in evul mediu ink se mai putea vorbi despre daci in spatiul cdp si nu romani....

**Limba lor [rom�nilor] n-a putut fi extirpat� de�i sunt a�ezati �n mijlocul at�tor neamuri de barbari �i a�a se lupt� s� nu o p�r�seasc� �n ruptul capului, �nc�t parc� nu s-ar fi luptat at�ta pentru via�� c�t pentru o limb�. (Bonfini)

Ar fi mai u�or a smulge ghioaga din m�na lui Hercule dec�t a abate lesne �i degrab� pe rom�ni de la vechile lor datini.
(Alecu Russo)**

nici urma de daci....in primul pasaj se vorbeste despre limba romana si in al doilea despre obiceiurile noastre....


**Locul acesta unde este acum Moldova �i �ara Munteneasc� este drept DACIA, cum �i tot Ardealul �i Maramure�ul �i cu �ara Oltului. Aste nume mai vechi dec�t acesta, DACIA nu se afl�, �n to�i c��i sunt istorici. (M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)**

da...cum iti mai spuneam ...miron costin a fost foarte preocupat de istoria antica a romaniei ...in se refera la modul cum era denumit spatiul cdp inainte de cucurirea romana si nu la modul cum era denumit in vremea in kr traia el....
de altfel...miron costin isi da seama de latinitatea poporului roman.spune undeva k (parafrazez) atat moldovenii cat si munteni si romanii din transilivania se trag cu totii * de la r�mi*....deci k toti au aceeasi origine....
ti-am mai spus ...aparitia cuvantului dacia in surse de ev mediu si epok moderna timpurie se leaga de preocupari de istorie antica a celor kr le-au emis...si nu de situatia in kr traiau....


**DACHII PREA VECHE A LOR LIMB� OSEBIT� AV�ND, CUM O L�SAR�, CUM O LEP�DAR� A�A DE TOT �I LUAR� A ROMANILOR, ACEASTA NICI S� POATE SOCOTI NICI CREDE.
(C.Cantacuzino)**

in primul rand eu de aici deduc k constantin cantacuzino isi da seama k dacii vorbeau o limba complet diferita de a romanilor ...apoi...speculeaza ....insa...cuvintele dacice s-au pierdut pe parcurs(asa cum se intampla astazi cu cele slavone)...
dak urmaresti onomastik asa cum apare ea in sursele epigrafice din spatiul cpd de dupa cucerirea romana vei vedea k prima generatie de copii kr s-au nascut dupa 106 poarta atat nume dacice cat si nume romane,iar a doua generatie...numai nume romane!!!(numele dacice dispar aproape complet in sec 3)....
(nu e nevoie sa ma crezi pe cuvant...du-te la CIL si verifik-ma!!!)


**Nu ne putem mira �ndeajuns care e pricina c� voi ungurii ne-a�i ap�sat pe noi �ntr-at�ta �i ne-a�i aruncat dup� cap �i jugul iob�giei, c�nd noi suntem �i am fost �ntotdeauna mai mul�i dec�t ungurii �i ce e mai mult, suntem �i mai demult dec�t voi �n aceast� �ar�, c�ci suntem r�m�itele �nc� a vechilor DACI. (Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae)**

intru totul de acord cu textul asta ...dar...relizezeaza si tu k daci sunt numiti stramosii romanilor din transilvania...si nu romanii insisi...

**[La solda�ii rom�ni] Dogma nemuririi sufletului �i f�cea curajo�i f�r� margini, dispre�uitori fa�� de orice pericol, poftitori de moarte (apetitus morti) lupt�tori cu hot�r�re �i cu o �ntreprindere de speriat. (recunosti zamolxianismul?) (Metianus Capella)**

ok!!!

**Da, am zis-o �i o voi repeta p�n� voi putea fi auzit, c� misiunea noastr� este s� d�m �tiin�elor arheologice pe omul Carpa�ilor preistoric, anteistoric. (Cezar Bolliac)**

da...nu e nimik in neregula....

**Rom�nii despre care am mai spus c� sunt DACI. (Bocignoli, 29.6.1524, la R�gusa)**

urmasii dacilor!!!


**[Calgacus: Romanii] "Pustiesc, sacrific�, uzurp� sub titluri false, �i numesc acest lucru imperiu, transform� totul �n de�ert �i numesc acest lucru, pace" (Tacitus, Agricola, 30)
V. Pisani: atunci c�nd au venit Indoeuropenii �n s�la�urile lor istorice, ei vorbeau limbi doar pu�in diferen�iate, cam ca dialectele germane de azi. �n situa�ia amintit� de marele lingvist italian, aici au fost a�adar �i Tracii cu Latinii, Grecii, Armenii etc, fapt care spune multe �i despre �nrudirea dintre trac� (deci geto-dac�) �i latin� �n timpurile cele mai �ndep�rtate, ca limbi cel pu�in egale �n rang, de la origine. Nu era, deci, nevoie ca geto-daca - aflat� la ea acas� - s� fie plimbat� prin toat� Italia, amestecat� �n fel �i chip �i adus� �napoi �n anul 106 �i prezentat� sub o nou� etichet�, latin�.
Savantul german Schl�zer, �n cartea sa Russische Annalen (p. 145) spune: Acesti volochi nu sunt nici romani (de la Roma), nici bulgari, nici W�lsche (gali) asa cum sunt desemnati de unele surse germane, ei sunt VLACHI, descendenti ai marii si ancestralei familii a Tracilor, a DACILOR si a GETILOR si care si ast�zi �si au propria lor limb� si, �n ciuda oprim�rilor de tot felul, ei locuiesc Valachia, Moldova, Transilvania si Ungaria �n num�r de milioane.**

referitor la asemanarea dintre latina si dak...ti-am spus sa vezi onomastik lor...e complet diferita cea romana de cea dak...cand apar in inscriptii din spatiul cdp nume de persoane epigrafistii isi dau seama imediat dak este vorba despre daci sau romani....de exemplu...nu vei vedea niciodata la romani nume de genul *burebista* ,*coson*,*deceneu*,* decebal* ,*diurpaneus* etc....si nici la daci nume de genul *traian *,*hadrian* ,*marcus*, *cezar* etc....
de asemenea ...toponimia si hidronimia sunt intru totul diferite....sub nicio forma nu apar in imperiul roman nume de *dave* de genul *buridava* ,*germidava* ,*thermidava* etc....
e clar k este vorba de doua limbi total diferite ce provin din doua civilizatii diferite...

**Diferenta genetica �ntre Romani si Daci, nu era prea mare, caci si cei dint�i tot �din acel numeros si rasp�ndit popor din lume, Tracii", cum spune clar Herodot, se trageau.**

herodot spune asta...insa originea etrusiclor este ink necunoscuta...iar latinii si sabinii...au venit de undeva din orient...
acum...e posibil k latinii,sabinii si dacii sa se fii desprins cu totii din acelasi grup lingvistic...insa...chiar da a fost asa asta se intamplase cu 2000 de ani in urma....iti dai seama ce inseamna 2000 de ani?....si cate modifikri s-au produs intre timp....
uite..de exemplu...astea sunt toate limbile indo-europene....

**Familia de limbi indo-europene se compune din mai multe subfamilii:
Limbile anatoliene: disp�rute;
Limbile indo-iraniene;
Limba greac� �i alte limbi �nrudite care au disp�rut;
Limbile italice: �ntre care limba latin�;
Limbile romanice: descendentele limbii latine, �ntre care �i limba rom�n�;
Limbile celtice;
Limbile germanice;
Limbile traco-frigiene: singura r�mas� este limba armean�;
Limbile toharice: disp�rute;
Limbile slave;
Limbile baltice: probabil �nrudite cu limbile slave;
Limbile traco-ilire: singura r�mas� este limba albanez�. Printre ele probabil c� se num�r�: limba dac� �i limba trac�;
Limbile gaelice;***

acum...inceark si tu sa-ti dai seama km ce diferenta e intre greak si latina ,intre latina si slava sau intre latina si dak....
(k de la cer la pamant...)



**Critobul din Imbros �n timpul lui Mahomed al II-lea (1451-1487) spune ca turcii ototmani "cuceresc si pe GETII de dincolo de Istru". Cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil (1423-1490), vorbeste de Dacia si Tara Dacilor si referindu-se de rom�ni �i numeste daci: "neamul care locuieste din Dacia p�na la Pind si care se �ntinde si �n Tesalia, vlahi se numesc si unii si ceilalti. Si n-as putea sa explic si sa spun care din aceia la care au venit (�) [Sigismund 1387-1437] a pornit spre Istru �mpotriva lui Baiazid, lu�ndu-si drept calauza pe peoni [unguri] si pe DACI (�) [Baiazid] trimite armate �n Peonia si �n Peono-DACIA (�)". Dupa mult timp a pornit cu razboi si asupra DACILOR "si lui MIRCEA DOMNUL DACIEI �nvinuindu-l ca el [Mircea] a �nceput razboiul si ca a luptat alaturi de peoni �mpotriva lui.

"Flavio Biondo adresata �n 1453 lui Alfonso de Aragon. "Musa, un fiu al lui Baiazid I", a fost sustinut de Mircea "domnul DACIEI", a trecut "peste Pontul Euxin, �n DACIA si la domnul DACIEI Mircea"

"provincialii [transilvaneni] tineau mai mult la unul de-al lor, un DAC Mihai, dec�t la un strain ca Basta. Caci care ce-i este mai apropiat Transilvaniei dec�t valahul din vecinatate?" si "care alt popor, �n afara de valahi, poate fi �ntr-at�t de asemanator si �ntr-at�t de placut transilvanenilor. Caci mai toti sunt de acelasi s�nge, de aceeasi origine, de acelasi nume: DACI sunt si unii si ceilalti" (Ioannis Biscelius, profesor din Amberg).�

Neculce nu face exceptie c�nd ne spune ca Ungaria a primit de la Papa "o parte din DATZIA si peste munte" (Letopisetul terii Moldovei)

Petru Maior: "neamul rom�nesc face �n DACIA o natie de frunte".**

e vorba despre cazuri izolate in kr apare acest cuvant (dacia) si e vorba de cazuri de istorici kr cunosteau epok antik si inceark sa-i individualizeze cumva pe romani...
laonikos chalcocondilas (un mare istoric bizantin) ,flavio biondo (parintele arheologiei) ,neculce (un cronikr roman) sau petru maior (unul dintre reprezentantii scolii ardelele..miskre kr s-a straduit sa demonstreze latinitatea poporului roman) stiau in mod sigur kr sunt originile poporului roman....si nu s-ar fii referit la romani k la *daci* decat dak ar fii vrut sa-i individualizeze din marea masa slava de kr sunt inconjurati....


**�n aceeasi perioada pe harta din 1630 a lui Petru Kaerius din Amsterdam, teritoriul rom�nesc este �nfatisat ca un ansamblu de Dacii: "Discriptio DACIARUM nec non Moesiarum". �n 1683, pe harta �ntocmita de Filippus Claverius, Dacia apare �mpartita �n "DACIA Mediteranea que Gepida (Transilvania)", "DACIA Ripensis (Banat)", "DACIA Alpestris (Moldova si Tara Rom�neasca)".**

si eu ti-am dat exemplu harta lui iohannes honterus si ti-am explikt de ce este scris deasupra principatelor romane cuvantul *dacia*....


**Consulul rus din Bucuresti, Kirikio, afirma la Brasov ca Transilvania se va uni cu principatele dunarene �ntr-un "regat al DACILOR" ("royaume de daces"-1807). **

da...a existat aceasta tentativa...denumita *proiectul dacic*...adik...se referea la faptul k romanii trebuie sa se uneask cu totii la fel cum au fost stramosii lor...iar romania sa fie un regat mare cat statul lui decebal...


**"Doi revolutionari din Iasi refugiati la Focsani care erau ferm convinsi ca din haosul miscarilor si rasturnarilor va apare Republica DACIA. Aceasta va cuprinde toate tinuturile de la Carpatii de nord p�na la Dunare si Marea Neagra" (�n Allgemeine Zeitung). Lehrbuch der alten Geographie (1878, Heinrich Kiepert): "Solutia acestei probleme trebuie cautata �n faptul ca teritoriul actual al limbii rom�ne coincide aproape integral cu frontierele Imperiului Roman si cu cele ale DACIEI antice".**


cum spuneam...proiectul dacic!!!



revin diseara....

numai bine tuturor!!!

*imi esti datoare cu un raspuns ,pe un alt topic !
da...am vorbit cu mai multa lume...concluzia...nu exista nicio diferenta intre un stat federativ si un stat federal...*
Ioana, cum poti face asemenea afirmatii? Un stat federal este determinat de forma de guvernamant si puterea legislativa a fiecarui stat component. State federale republicane - cateva exemple contemporane: Republica Federal� Germania, Republica Federal� a Nigeriei �i Republica Federal� Democratic� a Etiopiei. State federale monarhice - cateva exemple: Australia, Canada �i Malaezia.
Un stat federativ este acel stat care are acorda mai pu�in� putere EFECTIVA, EXECUTIVA, LEGISLATIVA �i JURIDICA, pentru statele care-l compun - exemplu contemporan: Brazilia.
Inca un exemplu de stat federativ s-ar putea numi Staele Unite ale Americii. Aici lucrurile sunt putin mai diferite de la sta la stat. Aidoma altor republici federale, cum ar fi Republica Federal� Germania, este Statele Unite Mexicane. Da, denumirea oficiala a Mexicului este Statele Unite Mexicane. Statele federale componente ale Statelor Unite Mexicane, se subantelege ca Mexicul este stat federal , sunt LIBERE, SUVERANE, AUTONOME SI INDEPENDENTE unul fa�� de altul. Organizarea politic� a fiec�ruia din statele componente respect� unul din principiile fundamentale ale statelor moderne, separarea tri-partit� a puterilor �n stat.

Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare. Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.

*imi esti datoare cu un raspuns ,pe un alt topic !
da...am vorbit cu mai multa lume...concluzia...nu exista nicio diferenta intre un stat federativ si un stat federal...*
Ioana, cum poti face asemenea afirmatii? Un stat federal este determinat de forma de guvernamant si puterea legislativa a fiecarui stat component. State federale republicane - cateva exemple contemporane: Republica Federal� Germania, Republica Federal� a Nigeriei �i Republica Federal� Democratic� a Etiopiei. State federale monarhice - cateva exemple: Australia, Canada �i Malaezia.
Un stat federativ este acel stat care are acorda mai pu�in� putere EFECTIVA, EXECUTIVA, LEGISLATIVA �i JURIDICA, pentru statele care-l compun - exemplu contemporan: Brazilia.
Inca un exemplu de stat federativ s-ar putea numi Staele Unite ale Americii. Aici lucrurile sunt putin mai diferite de la sta la stat. Aidoma altor republici federale, cum ar fi Republica Federal� Germania, este Statele Unite Mexicane. Da, denumirea oficiala a Mexicului este Statele Unite Mexicane. Statele federale componente ale Statelor Unite Mexicane, se subantelege ca Mexicul este stat federal , sunt LIBERE, SUVERANE, AUTONOME SI INDEPENDENTE unul fa�� de altul. Organizarea politic� a fiec�ruia din statele componente respect� unul din principiile fundamentale ale statelor moderne, separarea tri-partit� a puterilor �n stat.

Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare. Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.

Dorinel, �n filosofia politic� nu se fac distinc�iile pe care le faci tu �ntre federal �i federativ. Ioana are dreptate. Distinc�ii exist� eventual �ntre �mp�r�irile majore �i minore ale unui stat federal/federativ: majore pot fi provincii, landuri, state, republici (Rusia), regiuni, cantoane, emirate, insule, etc., iar minore pot fi teritorii �i districte federale, sau chiar uneori ora�e privilegiate.

De la: ioana_dark, la data 2009-05-11 11:59:26

De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-11 01:43:57

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 23:21:46bai...nu va mai luati la intrecere cu mine *care stie mai multa istorie*....va pot nenoroci pe toti dacistii cu un singur citat din eutropius *in urma razboaielor cu romanii dacia a fost secatuita de barbati*....insa..din fericire pentru voi...eu situ sa fac istorie asa cum spunea tacitus k trebuie facuta *sine ira et studio* (fara ura si fara partinire )...

ps: si dak va purtati ok va explic si cum trebuie interpretat citatul din eutropius....asa..k mi-ati devenit dragi...

Pardon mon cher..DE SOLDATI....:) cauta traducerea in italiana. O gasesti online la biblioteca Cagliari (cred ca asa se scrie)

dar...ce importanta are traducerea in italiana?...cand avem textul latin la indemana si a fost facuta chiar si traducere in romana....

Fix ce spuneam. In rom�na o traducem cum vrem noi. Ca sa dea bine cu teoria latinitatii. Daca in Italia, patria mama a latinitatii...se traduce soldati, noi suntem mai cu mot....o traducem barbati, doar stim latina mai bine decat latinii insisi.

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: adipopa, la data 2009-05-11 15:24:17Dorinel, �n filosofia politic� nu se fac distinc�iile pe care le faci tu �ntre federal �i federativ. Ioana are dreptate. Distinc�ii exist� eventual �ntre �mp�r�irile majore �i minore ale unui stat federal/federativ: majore pot fi provincii, landuri, state, republici (Rusia), regiuni, cantoane, emirate, insule, etc., iar minore pot fi teritorii �i districte federale, sau chiar uneori ora�e privilegiate.

Da Adi, nu te contrazic in afirmatia ta cum ca, �n filosofia politic� nu se face distinc�ie �ntre stat federal �i federativ. Ai dreptate. Totusi ca forma de organizare si administrare se face aceasta distinctie in anumite medii politice. Si exemplul contemporan pe care l-am dat cu Brazilia, in esenta este tot stat federal, cu deosebirea ca aici unitatile federale componente au mai pu�in� putere EFECTIVA, EXECUTIVA, LEGISLATIVA �i JURIDICA. De aici si interpretarea acestor medii politice.

Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare. Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.

********oana...hai sa vedem ce surse mi-ai adus tu si dak se poate spune dupa o lectura a lor k in evul mediu ink se mai putea vorbi despre daci in spatiul cdp si nu romani...............**********





1. Este vorba de faptul ca poporul din acest spatiu nu renunta la limba obiceiuri etc.


2. De la R�m ne tragem �i cu a lor cuvinte ni-i AMESTECAT� limba. Vezi cum e ea limba amestecata si nu latina....�sa nu se uite lucrurile si cursul tarii� si sa nu se piarda �in negura vremii�. �cine va ceti si le va crede, bine va fi , iara cine nu le va crede, iara bine va fi ;cine precum ii va fi voia asa va face� - Intelegi si tu ce vrei...ca oricum asa intelegi.


3. Mai verifica onomastica aia sa vezi ca numele dace revin pe la a 4-a generatie. Gandeste-te putin, Cantacuzino cunostea mult mai bine spiritul epocilor si specificul national, fiind mult mai aproape, deci putea sa afirme ca e cam imposibil sa fi renuntat la limba.


4. Urmasi dacilor- nu sunt specificati romanii. Tu ai zis...:) Bolliac a fost dacist apropos...si vad ca i-ai dat OK-ul


5. Tot vreo 2000 de ani au trecut si de la formarea limbii rom�ne si o consideram de ginta latina. Deci.....concluzia o gasesti tu singura.





Bun....asemenea cazuri nu sunt izolate. Iti mai pot da exemple cate vrei. Trebuie sa recunosc ca te pricepi la contra-argumentare, dar ca sa pui lucrurile in lumina pe care o vrei tu. Nu iei in considerare ipoteaza ca s-ar putea sa nu ai dreptate. Deci pornesti eronat din start. Eu spun ca mostenirea noastra daca este mult mai mare decat cea romana, tu continua sa-ti crezi profesorii fara a consulta si alte surse.


Uite unele cuvinte din rom�n� seam�n� mai mult cu cele sanscrite dec�t cu cele latine sau neoromanice :-ele exist� �i �n alte limbi, -concluzie. au existat �i �n limba dac�, -atunci de ce ni se spune c� soare sau cal vin sigur din latin� ? Cuvintele rom�ne�ti au venit din latin� �i au evoluat �n a�a fel c� seam�n� mai mult cu cele din alte limbi neromanice?! Parc� nu ar fi logic.


Prin ce se poate proba romanizarea tuturor dacilor? Practic, prin nimic, dec�t prin ni�te ipoteze, care mai de care mai hazardate. Afirma�ia este f�cut� �n ciuda eviden�ei r�zboaielor antiromane, ale dacilor liberi �i ale dacilor ocupa�i, �ntinse pe sute de ani.


To�i vorbesc de transferul de cuvinte dintr-o limb� �n alta, ca �i cum lumea ar fi �nceput cu grecii �i romanii, f�r� s� �tie cum s-au n�scut cuvintele �i c�nd �i unde s-au format ele. Cultura materiala Terramare si apoi Vilanoviana, prin directia sa de expansiune dinspre nord-est spre sud si vest, si diferentele intre neoliticii italici si indo-europenii nord-est-extra-italici, dovedesc originea panonico-balcanica a proto-latinilor !


De ce am sus�ine noi, c� limba noastr� se trage din Peninsula Italic�, c�nd toat� civiliza�ia preroman� a Europei a evoluat dinspre noi spre vest, nu invers ?


Vad ca nu aduci deloc in discutie nume ca: Regalianus, Galerius, Aureolus�si mai stii tu nume din astea�dar nu sunt in concordanta cu bazaconii ca :dacii erau topiti de admiratie la adresa romanilor sau dacii mai ramasesera doar vreo 40.

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: nastasemihail, la data 2009-05-11 05:05:38

De la: radita09_telus_net, la data 2009-05-11 00:25:15Florineee!
Nu esti Dac mai omule. Nici macar Get nu esti. Poate un pic de Trac.
Te-au facut praf si pe tine si pe Zamolxes.
Sintem copii de colonisti.
Oare de unde o fi venit strabunicu?
Am stiut eu ca nu pot fi pur, ca nu ma aplec in fata nimanui! Cred ca sint din Bania Craiovei.
Pai da, acolo am si fost nascut.
Va interzic sa mai faceti misto de olteni, numai ei ce mai sint pur singe!

Haideti sa va spun atunci un banc cu oltence...

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: radita09_telus_net, la data 2009-05-11 06:57:25Pe vremea lui Ceausescu, oltenii au declarat porcul cel mai patriot animal.
Pentru ca-si lasa capul si picioarele in Romania.

La fel si celelalte

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-11 19:52:24

De la: ioana_dark, la data 2009-05-11 11:59:26

De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-11 01:43:57

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 23:21:46bai...nu va mai luati la intrecere cu mine *care stie mai multa istorie*....va pot nenoroci pe toti dacistii cu un singur citat din eutropius *in urma razboaielor cu romanii dacia a fost secatuita de barbati*....insa..din fericire pentru voi...eu situ sa fac istorie asa cum spunea tacitus k trebuie facuta *sine ira et studio* (fara ura si fara partinire )...

ps: si dak va purtati ok va explic si cum trebuie interpretat citatul din eutropius....asa..k mi-ati devenit dragi...

Pardon mon cher..DE SOLDATI....:) cauta traducerea in italiana. O gasesti online la biblioteca Cagliari (cred ca asa se scrie)

dar...ce importanta are traducerea in italiana?...cand avem textul latin la indemana si a fost facuta chiar si traducere in romana....

Fix ce spuneam. In rom�na o traducem cum vrem noi. Ca sa dea bine cu teoria latinitatii. Daca in Italia, patria mama a latinitatii...se traduce soldati, noi suntem mai cu mot....o traducem barbati, doar stim latina mai bine decat latinii insisi.

nu,oana...nu este vorba despre o traducere defectuoasa a unui text....textul a fost tradus foarte bine...
in limba latina cuvantul vir (viro la genitiv ) inseamna in mod clar barbat...in cazul de fata este folosit la abaltiv plural termenul *viris* se traduce *de barbati*...
termenul *armata* se traduce in latina prin *exercitus* iar termenul *soldati * prin *milites*...
de altfel...e usor sa-ti dai seama din urmatorul fapt...exista provinciile erau impartite in subdiviziuni mai (pentru o mai buna administrare a lor) conduse de duoviri (doi barbati...nu doi soldati) sau quatroviri (patru barbati)...era imposibil sa fie vorba despre soldati din moment ce ei nu se ocupau cu administratia ci cu armata....
deci..termenul vir in latina se traduce prin *barbat*....

De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-11 02:24:18

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 23:34:21

De la: radita09_telus_net, la data 2009-05-10 23:31:37Or fi fost cohortele chiar romani sau ceva mercenari care luptau ca romani?
Uite, cind merg la vot, nu stiu sa aleaga bine.
Cred ca este vorba de o dereglare genetica.
S-ar putea sa gresesc dar realitatea imi sustine teoria!

nu existau trupe de mercenari atunci...serviciul militar era obligatoriu...si..am spus mai sus...in dacia au stationat permanent doua legiuni...adik 20000 de cetateni romani kr luptau in armata...

In Dacia ocupata...mai erau 2/3 din Dacia neocupte :P:P:P

provincia a cuprins 1/3 din teritoriul romaniei de azi...insa...cuceririle romane de aici sunt multe mai mari ...doar k...nu au fost incluse provinciei dacia ci moesia!!!
romanii au cucerit aproape tot teritoriul romaniei de azi...(uita-te la harta de la profilul meu...analizeaz-o cu atentie)....


iar cei kr spun k numai 14% din spatiul cdp ar fii fost cucerit de romani fabuleaza aiurea....nu te lua dupa ei...nu au nici treaba cu istoria....

**Chiar toate sunt falsuri?!?!?! Mie imi ridica un mare semn de intrebare**

nu toate sunt falsuri..insa..in cazul de fata...ar putea fii vorba de niste tablite pictate de arheologii din cluj dupa modelul alora...


ps: in orice caz...dak tablitele de la tartaria sunt originale si se va putea demonstra asta...catedra de arheologie de la universitatea din cluj ar trebui desfiintata...
e caz de inchisoare distrugerea unor obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural national....dak nu stiu sa fak arheologie ...sa stea aksa...!!!

De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-11 04:10:05******

**Cand am vbit de etnografie si restul m-am referit la cultura popoareleor. Cultura draga mea, este obiectul distinctiv, nu urbanismul sau economia asa cum imi insiri tu pe aici.**


ia defineste termenul *cultura*....
**********************************
CULT�R� s.f. 1. Totalitatea valorilor materiale �i spirituale acumulate de omenire �n decursul vremurilor.- DEX
Defini�ia UNESCO - reprezint� un set de tr�s�turi spirituale, materiale, intelectuale �i afective distincte ale unei societ��i sau a unui grup social.
Cultura reprezint� o mo�tenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunica�ie specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul �i artele etc. �n acest fel se transmit ritualurile, cuno�tin�ele teoretice, normele abstracte, religia. Cultura poate fi �nsu�ita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar �i prin intermediul memoriei obiective(obiecte, peisaje,c�r�i, numere, reguli).
Un alt mod de �n�elegere a culturii este prin definirea acesteia �n func�ie de p�r�ile ei componente: Valori (idei), Norme (comportamente), �i Artefacte (lucruri, sau p�r�i ale culturii materiale). Valorile sunt idei despre ceea ce poate fi important �n via��. Ele ghideaz� restul culturii. Normele sunt expecta�ii ale comportamentului diferit al oamenilor �n diferite situa�ii. Fiecare cultur� are metode diferite pentru a-�i impune normele. Artefactele deriv� din valorile culturale �i din norme.

Edward Burnett Tylor �n 1871 define�te cultura ca un "�ntreg complex care include cuno�tin�e, credin�e, art�, drept, morale, obiceiuri �i orice alte capacit��i �i comportamente pe care omul �i le �nsu�e�te ca membru al societ��ii".
Alfred Radcliffe-Brown -"form� a vie�ii sociale", �n�eleg�nd prin aceasta at�t procesul individual prin care un individ dob�nde�te cuno�tin�e, �ndem�n�ri, idei, credin�e, gusturi, sentimente c�t �i tradi�ia cultural�, cuv�ntul tradi�ie fiind �n�eles �n sensul lui literal, de "transmitere", "l�sare ca mo�tenire". Noutatea adus� de Radcliffe-Brown este sublinierea caracterului dob�ndit al culturii, ca �i aspectul de "proces" al acesteia, plus dialectica din procesul de �nsu�ire-reproducere a culturii care trece prin individ, dar nu se opre�te la el
L�vi-Strauss: "numim cultur� orice ansamblu etnografic care, din punctul de vedere al anchetei, prezint�, �n raport cu altele, deosebiri semnificative". Termenul de "cultur�" este folosit pentru a defini un ansamblu de diferen�e semnificative, a c�ror limite se suprapun cu aproxima�ie. "Realitatea a c�rei existen�� este ineren�� condi�iei umane"; ea este "atributul distinctiv" al acesteia
Clyde Kluckhohn �i Alfred Kroeber :"discurs simbolic colectiv"; con�inutul acestui discurs fiind dat de cuno�tin�e, credin�e, valori (aspecte ideatice, mai degrab� dec�t ac�iuni �i institu�ii, ultimele �in�nd de "societate", "sistem social", "structur� social�"). Cultura nu este echivalent� cu elabor�rile excep�ionale sau artistice, cum presupun cei ce practic� studiile umaniste, ci este �mp�rt�it� de fiecare membru al societ��ii. Cultura const� din modele implicite sau explicite ale comport�rii �i pentru comportare, acumulate �i transmise prin simboluri, incluz�nd �i realizarea lor �n unelte. Miezul esen�ial al culturii const� din idei tradi�ionale, ap�rute �i selec�ionate istoric �i, �n special, din valorile ce li se atribuie; Cultura este de asemenea diferen�iat� de civiliza�ia uman� universal� ce presupune �tiin�a, tehnologia, sistemele de guvern�m�nt, pentru c� fiecare comunitate �i are cultura proprie, cu valorile ei specifice, care o diferen�iaz� de toate celelalte.
White, Service, Vayda, Rappaport Harris -Cultura este un sistem de comportament transmis social, servind la integrarea comunit��ilor umane, �n mediile lor ecologice. Exist� �ntre sistemele socioculturale �i �mprejurimile lor, o interac�iune dialectic�.
Geertz, Schneider -Cultura, produs al g�ndirii, este sistemul de semnifica�ii �i simboluri colective dup� care oamenii interpreteaz� experien�a lor �i orienteaz� ac�iunile lor.
Edward Sapir:�Trebuie s� consider�m cultura ca exist�nd �n sine, domin�nd via�a oamenilor, care nu sunt dec�t ni�te instrumente pasive ale puterii sale�. Opera cultural� este, �n primul r�nd, continuitate �i coeziune, pentru c� nu exist� cultur� f�r� tradi�ie. Cultura cuprinde atitudinea general�, concep�iile despre via�� �i lume, manifest�rile specifice de civiliza�ie care confer� unui popor propriul s�u loc distinct �n lume. Cultura devine astfel sinonim� cu �geniul na�ional� sau �spiritul unui popor�.

CULTURA UNUI POPOR, �nseamn� totalitatea valorilor materiale �i spirituale create de-a lungul timpului de indivizii care formeaz� acel popor. Trei (cel putin) sunt caracteristicile pe care trebuie sa le posede o cultura pentru a merita acest nume si a capata realitate: (1) sa fie o dezvoltare a "sufletului" poporului, (2) sa puna acest "suflet" �n legatura cu "valorile ideale" si (3) sa nu piarda din vedere valorile.
�ETNOGRAFIE, ETNOLOGIE �i ANTROPOLOGIE� este domeniul �tiin�ei istorice care se ocup� cu cercetarea popoarelor, cu studierea culturii lor material� �i spiritual� tradi�ional� �i stabilirea particularit��ilor specifice �i generale, cu modul de trai familial �i ob�tesc, cu procesele etnice �i interetnice.

Cuvantul "TRADITIE" prin definitie, inseamna ansamblul valorilor, conceptiilor, obiceiurilor sau credintelor care se pastreaza in cadrul unui popor sau chiar la nivelul umanitatii intregi din generatie in generatie.

Ce ziceai Ioana, ca etnografia e literatura?!?!?! Aud!?
Sa nu aud ca am luat de nush de unde de pe net, ca 70% este din cursul meu de Antropologia culturii-ce bine ca l-am pastrat :) si restul sunt definitii.

bine ,bine...ok....ai dreptate!!!

insa..etnografia nu este o stiinta auxiliara istoriei...cantecele si basmele culese din popor nu sunt surse istorice...
uite..k sa aflii cum se face istoria du-te la tucidide (dak herodot este denumit impropriu *parintele istoriei* ,tucide este denumit pe buna-dreptate *parintele istoriografiei*)...
in cartea sa *raboiul peloponesiac*(nu mai tin minte la inceputul krui capitol...park primul) ele explik exact cum trebuie facuta istoria....
trebuie sa vezi ce spune...cum trebuie facuta diferenta dintre cauze si pretexte,ce inseamna *critik surselor* etc....

pe harfa rasturnata a ierburilor tale,vara,trupul si sufletul meu sunt inceputul unui mare cantec si tremurul mainilor care-l cauta ionico,da' vad ca-ti plac harfele,probabil de-aia si arunci din tine numai harfe de grande historic

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

...daca n-are motz sa faci, bine sa aiba !...





Eutropius si Rufus, (La 1 km nord de sat, �n punctul �Crucea Dodic�i� se semnaleaz� morminte �i obiecte romane. De aici provin dou� stele funerare: una, a unui veteran din legiunea XI Claudia, pus� de so�ia �i copiii s�i, iar a doua este monumentul ridicat so�iei sale. Descoperirile indic� un cimitir de familie pe l�ng� o villa rustica, al c�rei prim proprietar a fost veteranul Titus Flavius Rufus. pt a nu se face confuzie intre cei 2 ),....fac vorbire despre stramutarea populatiei din Dacia (aparat judecatoresc, administrativ, veterani, legiuni si trupe ajutatoare,colonisti)...de unade si pana unde ?...pai pana colea-n Moesia ( actualul Timoc sarbesc si zonele adiacente lui in S-SV)....deci Eutropius si Rufus vorbesc despre evacuarea romanilor nicidecum a populatiei autohtone dace.


Eutropius spune textual: ""Abductosque Romanos. Ex urbibus et agris Daciae""---- si Sextus Rufus :""Translatio exinde Romanis dus Daciae""


Sextus Rufus , nascut la Treno intr-o familie obscra si-a legat destinul de Maximin, care in timpul domniei lui Valentinian I.


in 373 Rufus este introdus la curtea imperiala .apoi trimis proconsul in Asia unde se dovedeste a fi necrutator ( o bruta chiar) fata de filozofi si oamenii de stiinta ai vremii. A scris un rezumat al victoriilor romane ( Breviarium Sext Rufi sive Rufi Festi De Victoriis et provinciis populi Romani / 369 )





Nici o clipacei doi nu se referau la vr-o stramutare a populatiei autohtone....asa ca ;... d-aia cine are, are nare s-altu' n-are, n-are nare!...

i242.photobucket.com/albums/ff223/fredyloy/R058_det.jpg" >
i242.photobucket.com/albums/ff223/fredyloy/Fb.jpg">
i242.photobucket.com/albums/ff223/fredyloy/12.jpg?t=1242034269">
i242.photobucket.com/albums/ff223/fredyloy/ImperiulluiBurebista.jpg">
i242.photobucket.com/albums/ff223/fredyloy/HartaImperiuRomansecI...">
i242.photobucket.com/albums/ff223/fredyloy/descoslaimprimanta.jp...">
www.replicahd.ro/images/replica177/cetatea%2021.jpg">
www.rome101.com/ArchConstantine/Attic/pix/DacN2_L.jpg">
www.rome101.com/ArchConstantine/Spolia/pix/SFaceSpolia_L.jpg">

www.rome101.com