Info
x
Haideþi sã ne descoperim istoria pierdutã
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 05:43
De la: ioana_dark, la data 2009-05-12 00:31:30De la: cristianvitu, la data 2009-05-11 23:34:01buna seara!..interesanta opinie are domnisoara student! fiindca studiaza istoria doresc s-o intreb cati dintre locuitorii imperiului roman..sau mai bine a...ai peninsulei italice vorbeau latina la vremea cand a fost cucerita dacia?..sunt de acord sa aiba o opinie diferita de a mea atunci cand va fi fondata! cati dintre locuitorii imperiului roman..sau mai bine a...ai peninsulei italice vorbeau latina la vremea cand a fost cucerita dacia?.ati auzit de pelasgi?..dar de ramani?...iar pe lordul john..il invit sa-si argumenteze pozitia! Ioana...citeste macar cateva pagini din densusianu....nu-l mai baga in aceeasi oala cu savescu. Omul si-a petrecut toata viata studiind asta. Acum ca a mai gresit sau s-a hazardat...nimeni nu e perfect. Raporteaza abuz de limbaj
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 05:53
De la: ioana_dark, la data 2009-05-12 00:22:29**NU BAGA MANA IN FOC PENTRU NIMENI ! CAUTA PRIN BIBLIOTECILE VECHI SI VEI VEDEA UNELE MANUALE SEMNATE CHIAR DE UNII DINTRE PROFESORII TAI . Uite unde gresesti din nou. Folosesti ca surse istorice doar ce-ti spun ai tai dragi profesori si doar ce este acceptat in Romania. Nici nu-i de mirare ca respingi tot ce e relativ nou sau diferit. Sunt unii oameni, istorici, care isi petrec toata viata studiind asta si daca vin cu o idee revolutionara bazata pe dovezi, pe surse reale sau pur si simplu pe noi descoperiri...li se da peste bot si mai sunt si exclusi din cercul istoricilor. Aici nu vorbesc de oamenii cu probleme la mansarda care vin cu teorii de la Adam si Eva, vorbesc de profesori, de istorici, arheologi etc. Mitologia sa stii si tu ca este o hiperbolizare a realitatii. De folclor ce sa mai zic...daca ai acorda putina atentie ai vedea cate intelesuri capata un simplu obicei. Ti-ai intrebat vreodata bunicii de ce se practica un oarecare dans sau de ce se canta o oarecare doina? Bine, asta daca ai bunici la sate....Eu una am aflat foarte multe pe vremea cand faceam cercetare pentru monografiile diferitelor comune. Vei fi surprinsa
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
Fosta membra 9am.ro 16019 mesaje Membru din: 13/02/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 09:24
De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-05-11 00:26:43
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
|
|
Fosta membra 9am.ro 16019 mesaje Membru din: 13/02/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 12:32
999
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
|
|
Fosta membra 9am.ro 16019 mesaje Membru din: 13/02/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 12:39
special pt. emil
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
|
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 12:42
De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 05:53:59Uite unde gresesti din nou. Folosesti ca surse istorice doar ce-ti spun ai tai dragi profesori si doar ce este acceptat in Romania. Nici nu-i de mirare ca respingi tot ce e relativ nou sau diferit. Bun Oana, in cea mai mare parte acord o deosebita atentie postarilor tale. Vi cu multe argumente, dovezi, fie ele si copy-paste. Sunt de acord cu faza ca sunt unii oameni, istorici, care isi petrec toata viata studiind si daca vin cu o idee revolutionara bazata pe DOVEZI, pe SURSE REALE sau pur si simplu pe noi descoperiri...li se da peste "bot" si mai sunt EXCLUSI din cercul istoricilor. Ai dreptate si ma intristez cand imi este dat sa cunosc un caz. Adevarata istorie trebuie studiata si analizata pe baza cat mai multor surse istorice reale si nu a ce ne convine noua la momentul respectiv. CEEA CE STUDIAZA STUDENTII NOSTRII LA FACULTATILE CU ACEST PROFIL DIN TARA, IN MARE PARTE SUNT NEADEVARURI SI INTERPRETARI SUBIECTIVE.  Dar .. trebuie sa fim diplomati si toleranti cu Ioana, sa ne argumenteze spusele ei, si impreuna cu ea, daca are bunavoita si este dispusa sa-si dea jos ochelarii de cal pe care-i poarta acum, sa compunem o istorie cat mai aproape de realitate. Am sa-i dau un exemplu Ioanei cu Istoria Romanilor studiata in Romania si Istoria Romanilor studiata in Ungaria si viceversele. Cu exceptia datelor comune cand au avut loc diferite evenimente, unul este modul de interpretare a istoricilor romani si altul al celor maghiari. Numai bine si tie si Ioanei.
Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:09
De la: radita09_telus_net, la data 2009-05-12 05:22:47Mai fata, vorbeste romaneste, sa te inteleaga si altii! Pai nah...daca nu erau informatii in romaneste. Am sa le traduc azi si promit ca le postez in romaneste sau daca vrei si in franceza :)
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:17
De la: mihai5_2, la data 2009-05-12 02:09:38De la: ioana_dark, la data 2009-05-12 01:21:55bine..fie..gataFaci o mic� �i o mare gre�eal�. Dumneavoastra vorbiti de cei care o insulta pe Ioana fara sa tineti seama de insultele adresate de ea unora. Eu personal sunt mai toleranta si incerc sa demonstrez contrariul atunci cand mi se aduc agrumente grosolane fara sa jignesc, mytcor probabil e mai iute din fire. Psiho-sociologic reactia lui este absolut normala(pe cand a Ioanei nu) atunci cand interlocutorul tine un monolog de fapt si este aproape surd la ceea ce spui tu. Fara sa filtreze macar informatia, aduce argumente puerile si nesemnificative doar de dragul de a contrazice. Dvs ce ati fi facut in locul lui mytcor?
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
|
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:20
De la: ioana_dark, la data 2009-05-11 22:33:17De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-11 04:10:05****** Am dreptate, dar tot ai dat-o tu cotita ca sa n-am :) Macar esti perseverenta. E un semn ca vei reusi, dar nu in felul asta. Adica trebuie sa depasesti limitele UB.... 
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:22
De la: Dorin_Ilie, la data 2009-05-12 12:42:18De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 05:53:59Uite unde gresesti din nou. Folosesti ca surse istorice doar ce-ti spun ai tai dragi profesori si doar ce este acceptat in Romania. Nici nu-i de mirare ca respingi tot ce e relativ nou sau diferit. Am dat deja exemplul cu ungurii...nu merge, nu o convingi, cauta altceva 
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:32
De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:22:06 I-am dat si eu exemplu cu primele documente ale ISTORIEI ROMANILOR care au fost scrise �n secolele XVI-XVII la curtile domnesti, si din ordinul cui au fost scrise o buna parte din ele. A tinut sa ma contrazica ca intr-un final sa revina la spusele mele (ma rog, o parte din ele ca tot m-a contrazis si s-a contrazis singura de la caz la caz).
Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 14:44
De la: Dorin_Ilie, la data 2009-05-12 13:32:11De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:22:06 Ei...hai sa nu vorbim despre ea in lipsa ei...nu e corect
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
mihai5_2 291 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 15:13
De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:17:22 ...Dumneavoastra vorbiti de cei care o insulta pe Ioana fara sa tineti seama de insultele adresate de ea unora. ....Desigur c� ceea ce am comentat era valabil �i pentru ea �i pentru al�ii �ndeosebi (conf. comentariului meu cu nr.2) De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:17:22 Dvs ce ati fi facut in locul lui mytcor? �i eu m-am contrazis sitematic cu Ioana, dar fiecare cu stilul lui. Dar s� �ti c� nu judec nici pe una nici pe ... altul ci doar iau aminte �i m� g�ndesc cum e mai bine. Pe de alt� parte dau mult� dreptate �i argumentelor Ioanei. Dacismul �sta �mi seam�n� a s�m�n�� de rasism iar eu s�nt convins c� noi rom�nii numai o ras� nu s�ntem ci s�ntem cele mai mari "corcituri" din Europa (c� din lume s�nt americanii). Pentru asta este suficient s� privesc absoluta diversitate fizic� �i temperamental� a celor din jurul meu. P�rerea (teoria) mea este c� rom�nii nu s�nt nicidecum o ras� - nici inferioar� nici superioar� - ci o cultur� specific� - nici inferioar� nici superioar� altora. A�a c� �ncercarea de a ne considera cumva mai grozavi dec�t al�ii pentru c� "ne tragem din vechiul �i putenicul �i cinstitul �i viteazul �e cel mai �i mai �iiiii popor daco-traco-getic" mi se pare pu�in jenant�. Este o Carte �n care scrie ceva ce am constatat c� este un mare adev�r: "M�ndria merge �naintea c�derii �i smerenia �naintea m�ririi". De altfel Ioana a �nceput s� devin� enervant� pentru mai toat� lumea atunci c�nd a �nceput s� o dea cu "noi istoricii". |
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 15:35
De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:22:06 Nu vorbeam in lipsa ei, era on-line cand am postat si asteptam o interventie.
Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 15:44
De la: mihai5_2, la data 2009-05-12 15:13:32De altfel Ioana a �nceput s� devin� enervant� pentru mai toat� lumea atunci c�nd a �nceput s� o dea cu "noi istoricii". Da, aveti dreptate la aceasta remarca. Pana in momentul respectiv o urmaream cu atentie si o simpatizam. Dupa, a inceput sa jigneasca pe toti direct sau indirect si si-a atras ... . Pacat Ioana! Esti tanara si inca mai ai foarte multe de invatat, si de la unii si de la profesorii tai. Numai bine.
Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 16:03
De la: mihai5_2, la data 2009-05-12 15:13:32De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:17:22 ...Dumneavoastra vorbiti de cei care o insulta pe Ioana fara sa tineti seama de insultele adresate de ea unora. ....Desigur c� ceea ce am comentat era valabil �i pentru ea �i pentru al�ii �ndeosebi (conf. comentariului meu cu nr.2) Eu n-am vorbit de superioritate a dacilor sau de faptul ca am fi neam pur dac. Cred ca am repetat asta de multe ori. Doar cred ca s-a minimalizat aportul dac si ca suntem mai mult daci decat romani sau slavoni. Eu asta incerc sa spun. Si nu atat faptul ca suntem mintiti in mod constant, cat ma deranjaza ca aruncam cu noroi in saracii daci, ca erau vai de capul lor si prosti si saraci si nespalati si mai stiu eu cum. Cand ei au avut o vasta cultura demna de spus urmasilor. Dar noi nu, noi ii slavim pe cotropitori. Paradoxal este ca numai noi romanii mai sustinem teoria romanitatii...si chiar nu inteleg de ce. Eu chiar as fi mandra sa stiu ca-i am stramosi pe cei mai buni si mai drepti dintre traci (desi cam lenesi si delasatori) decat sa ma inrudesc cu romanii cotropitori si uraciosi care se credeau buricul pamantului.
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 16:08
Repostare in limba rom�na
��i c�nd propria ta via�� singur n-o �tii pe de rost O s�-�i bat� al�ii capul s-o p�trunz� cum a fost?� Mihai Eminescu, Scrisoarea I Imparati despre care se spune ca au fost daci Cornelius Publius Gaius Regalianus (decedat 260) a fost un uzurpator roman �mpotriva Gallienus. Principala surs� de informa�ii este Historia Augusta. Alte surse sunt Eutropius, care-l numeste Trebellianus, �i Aurelius Victor �i Epitome, care-l numesc Regillianus. Despre originea sa, Tyranni Triginta spune c� a fost din neamul dacilor, ruda cu Decebal. El a fost, probabil, de rang senatorial. Valerius Licinianus Licinius, cunoscut ca Licinius, se poate s� fi fost n�scut cca. 265. De origine taraneasca, familia sa a fost din Dacia. Un prieten apropiat �i camarad de arme al imparatului Galerius, el l-a �nso�it in expedi�ia persan� �n 297. C�nd campanile lui Severus �i Galerius la sf�r�itul lui 306 sau �nceputul luii 307 si �n vara de 307, respectiv, nu au reu�it s�-l alunge Maxentius, care, cu sprijinul norocos al tatal lui Maximianus Herculius, a fost aclamat princeps la 28 octombrie 306, el a fost trimis de c�tre Est, de �mp�ratul Maxentius ca ambasador; misiunile diplomatice, cu toate acestea, au e�uat deoarece uzurpatorul a refuzat s� se supuna autoritatii socrului sau Galerius. La Conferin�a de Carnuntum care a avut loc �n luna octombrie sau noiembrie a 308, Licinius a fost f�cut Augustus la 11 noiembrie 308; t�r�murile sale includeau Tracia, Illyria, �i Pannonia. Marcus Aurelius Valerius Maxentius (c. 278 - 28 octombrie 312) a fost imparat roman de Vest de la 306 la 312. El a fost fiul fostului �mp�rat Maximian, �i ginerele lui Galerius, de asemenea �mp�rat. Data exact� a na�terii nu este cunoscut�, ea a fost, probabil, �n jur de 278. El a fost fiul lui �mp�ratul Maximian si al sotiei sale Eutropia. Ca �i tat�l s�u a devenit �mp�rat �n 285, el a fost considerat ca print incoronat? care in cele din urma ii succeda tat�lui s�u pe tron. Constantius I Chlorus-nascut c. 250, Dacia Ripensis - decedat la 25 iulie 306, Eboracum, Marea Britanie) tat�l �mp�ratului roman Constantin I. Un membru al tetrarhiei, cu tat�l s�u adoptiv Maximian, Diocletian, �i Galerius, el a fost f�cut caesar (subemperor) �n Occident (293 - 305) �i mai t�rziu Caesar Augustus (Senior �mp�rat; 305 - 306). Ca domnitor al Galiei, el a supus rebeliunea �n Marea Britanie (296), a �ncheiat a pirateria, restaurat frontiera, �i �n mare m�sur� a ignorat edictele �mpotriva cre�tinilor. (Constantius Chlorus, sensul "Palidul", este g�sit prima data in surse bizantine) Gaius Valerius Galerius Maximinus (20 noiembrie, c. 270 - iulie / august, 313) �mp�rat roman de la 308 la 313, a fost numit ini�ial DAIA. Era nepotul imparatului Galeriu. S-a nascut in Dacia Aureliana, la sud de Dunare, avand-o ca mama pe sora imparatului. A ajuns sa fie adoptat de unchiul sau, dar chiar si dupa adoptie, a tinut sa-si pastreze numele dacic; El a ajuns p�n� la �nalt� distinc�ie dup� ce el a intrat �n armat�, �i �n 305 a fost ridicat la rang de caesar, a guvernat Siria �i Egipt. Marcus Acilius Aureolus a fost un cioban dac care a crescut in rang pana a devenit unul dintre cei mai buni generali de la Roma. El a servit ca guvernator lui Gallienus �n Illyria. �n 260 el a eliminat rebeliunea lui Ingenuus din Pannonia �i Moesia. El a fost trimis adjunctul commandant al lui Domitian, pentru a distruge legiuni siriene ale lui Macriani. Domitianus a ie�it victorios, de�i revolta a continuat timp de alte 8 luni. Dar �n 262, de revolta lui Ingenuus a fost reaprinsa de Regalianus. Aureolus a pus capat si acestei rebeliuni, de asemenea. Gaius Galerius Valerius Maximianus (AD cca. 250 - AD 311) sa n�scut �n 250 �ntr-un mic sat de l�ng� Dunare langa Florentiana �n Moesia Superioara. Tatal sau a fost un simplu ��ran �i mama lui, numita Romula, au venit de la dincolo de Dunare. La �nceput, se pare c� a lucrat ca herdsman?, �nainte de aderarea la armat�. Dup� ce �n armat�, Galerius sa bucurat de o cariera de succes, �n cre�tere pentru a fi senior ofiter in timpul domniei lui Diocletian. �n 293 AD, la stabilirea de tetrarhie Galerius, �mpreun� cu Constantius Chlorus, a fost ales de liderii militari la nivel �nalt pentru a fi Caesar. El a impus taxe si impozite pentru a se razbuna pe romani si a vrut sa schimbe numele imperiului in Imperiul Dac. La Nicomedia la data de 30 aprilie AD 311 Galerius a emis un edict, care a fost confirmat de c�tre imparatii care l-au urmat, de anulare a persecutarii cre�tinilor. Regalian se spune ca era stranepotul lui Decebal si doarea sa refaca Dacia. "gentis Daciae, Decebali ipsius, ut fertur, affinis" Liciunius unifica Imperiul Roman de Rasarit sub comanda sa. Istoricul bizantin Ioannes Zonaras spune: "Aureolus era din tara getica, numita mai tarziu Dacia" Dimitrie Cantemir -"hatmanul calarimii Avreulus Dacul� Maximinus Daia la inceput se numea Daza, dar la cererea lui Galerius, a adoptat numele Maximinus. Mama sa fiind sora imparatului Galerius. Acesta l-a proclamat Caesar. El insusi s-a proclamat Augustus. Maxentius - fiul lui - Maximianus Heculius si al Eutropiei. Proclamat Augustus la 28 octombrie 306 e. n. Infrant de Constantin I la Saxa Rubra , cand s-a inecat in Tibru si Dominatul. Am auzit ca ar exista Basilica lui Maxentius. �Cu timpul, unii oameni de �tiin�� �i �ngusteaz� orizontul �n a�a m�sur�, �nc�t el se reduce la dimensiunea unui punct. Acesta devine punctul lor de vedere". (N. Velichi)
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 17:11
Uite surse istorice��..
Pre�edintele Universit��ii Jean Moulin, din Lyon, prof. Jacques Goudet, unul din cei mai mari romani�ti ai lumii, scrie: Un anumit num�r de fapte privind structura limbilor rom�n� �i albanez�, m� determin� s� g�ndesc eu �nsumi c� substratul daco-trac a jucat un rol foarte important �n formarea limbilor rom�n� �i albanez� �i, de asemeni, bulgar�, a�a cum le cunoa�tem� �n ce prive�te lexicul, eu cred c� cel daco-trac a fost cu necesitate mult mai bogat dec�t consider�m noi. Prof. Jean-Claude Bouvier, de la Universitatea din Aix en Provence, scrie: Cela peut appara�tre comme une boutade, mais c'est pourtant une v�rit� scientifique, les �carts par rapport au "modèle" roman sont souvent pour le roumain un moyen d'affirmer sa profonde romanit� et, même, osons le dire, son hyper-romanit� (Poate ap�rea ca o glum�, dar este totu�i un adev�r �tiin�ific, deosebirile fa�� de "modelul" roman s�nt adesea pentru rom�n� un mijloc de a-�i afirma profunda ei romanitate �i, chiar, �ndr�znim s-o spunem, supra-romanitatea sa) Nimeni nu �i-a pus �ntrebarea de ce Contele d'Hauterive (sec. XVIII), Felix Colson, Timotei Cipariu, Petru Maior �.a. consider� c� Limba Rom�n� este mama Latinei, de ce Walter Hoffmann (1842) scrie c� Limba Rom�n� este at�t de armonioas� �i bogat� c� s-ar potrivi celui mai cult popor pe P�m�nt, de ce Jacques Goudet afirm� c� Rom�na este piatra unghiular� a �ntregii lingvistici Romanice, de ce Jean-Claude Bouvier arat� c� Rom�na este mai Roman� dec�t Latina etc. Mai mult, exist� istorici, care cred �i afirm� c� Iordanes, get prin na�tere, dup� cum arat� el �nsu�i, i-ar fi confundat pe a�a-zi�ii go�i cu ge�ii, c� a�a-zi�ii go�i ar fi o realitate istoric� �i le-au �i stabilit o origine a�a-zis germanic�. Vasile P�rvan scrie: ... dacii, ca na�iune politic�, n-au acceptat niciodat� st�p�nirea roman�; cei care n-au c�zut �n cele dou� mari r�zboaie s-au retras �n Dacia septentrional�, care n-a fost atins� de cucerirea roman�, �i de acolo - ca "daci liberi" - au invadat necontenit provincia, fie singuri, fie �n tov�r�ia germanilor migratori ?, p�n� ce la urm� romanii, sub Aurelian, s-au retras din nou pe malul drept al Dun�rii, l�s�nd Dacia �n m�inile go�ilor (??).-Na poftim logica de istoric! G�ndirea lui P�rvan apare, cel pu�in, ca inconsecvent�: dac� dacii au lovit necontenit provincia pentru ce �i cum s-a ajuns ca romanii s-o lase �n m�inile unor a�a-zi�i go�i?- Carlo Troya scrie: Ace�tia continu� mereu r�zboaiele daco-ge�ilor pentru a le smulge romanilor din nou �ara lor bogat� �n aur, Transilvania, �i fertilele Moldova �i Valahia. �n sf�r�it, daco-ge�ii sau go�ii au zdruncinat jugul roman �n Dacia Traian� �i Ermanaric cel Mare, din neamul Amalilor, posed� din nou vechile frontiere p�n� la Dun�re . Dar Carlo Troya precizeaz�: Amal domne�te peste daco-ge�i �i este �ntemeietorul Amalilor, deci dinastia Amalilor este daco-get�, ceea ce scrie cu toat� claritatea �i Iordanes �n �ncheierea operei sale. �nainte de Leibnitz sau dup� el, o pleiad� de str�luci�i c�rturari sa�i fiecare cu argumente proprii sus�ine c� teutonii s�nt urma�ii dacilor, idee comb�tut� formal, �n principiu de unii oameni de cultur� rom�ni. �i Universitatea din Cambridge sus�ine aceast� idee atunci c�nd arat� c� din Spa�iul Carpatic au roit: indo-persanii, grecii, tracii, albanezii, italio�ii, cel�ii, germanii �i slavii. Belizariu, vestitul general al lui Iustinian, �nving�ndu-i pe a�a-zi�ii go�i �n Italia, �i ia titlul triumfal de GETICUS MAXIMUS. Or titlul triumfal nu se putea lua dec�t dup� numele poporului pe care l-ai �nvins. Ar fi fost o form� de paranoie s�-i �nfr�ngi pe go�i �i s�-�i iei titlul triumfal de Geticus. Ai nostril autorii se arat� surprin�i c� Josephus Flavius (37-100 e.n.) nu-i men�ioneaz� pe go�i. Cum ar fi putut s�-i men�ioneze dac� pe vremea sa nu existau? Joseph Flavius nu-i men�ioneaz� p�n� la 100, c�t a tr�it el, dar nu-i men�ioneaz� nici Dion Chrisostomul +120, nici Clement din Alexandria (150-215 e.n.) nu �tie de go�i, nici Dio Cassius 236 e.n. La C�mpiile Catalaunice Atila �ine hunilor, ostrogo�ilor, gepizilor �i celorlalte popula�ii din lag�rul lui un discurs de �mb�rb�tare pentru a porni la lupt�. �n ce limb� le-a vorbit, ca s�-l �n�eleag� at�tea felurite neamuri? �n acest sens m�rturia eminentului prelat maghiar Otrokocius este l�muritoare: N-a neglijat acel Priscus chiar s� ne consemneze care ar fi fost limbile folosite �n jurul lui Atila... Presupune �n acestea c� unii dintre huni chiar, datorit� leg�turilor cu romanii, �i d�deau silin�a s� �nve�e limba got� (care e �nrudit� cu Alana) �i cu ausonica. Unde, prin limba ausonic� �n�eleg valaha, leit� latina vulgar�. �mp�ratul Iulian - Apostatul (331 - 363), �n Cezarii dup� ce-l pune pe Traian, c�ruia �i pl�cea s� cam bea, ceea ce �i sl�bea uneori puterea de �n�elegere, s� se laude: singur am cutezat s� merg �mpotriva neamurilor care locuiesc dincolo de Istru �i am nimicit (?) neamul ge�ilor, care au fost mai r�zboinici dec�t oricare dintre oamenii ce au tr�it c�ndva - �i aceasta nu numai datorit� t�riei trupului lor, dar �i pentru c� �i convinsese s� fie astfel sl�vitul lor Zamolxis. Crez�nd c� nu mor, c� doar �i schimb� locuin�a, ei s�nt mai porni�i pe lupte dec�t ar fi �nclina�i s� �ntreprind� o c�l�torie. �n elogiul �mp�ratului Constantius, Constantin II (337 - 340), �nving�nd cu armele pe ge�i, ne-a f�cut rost de o pace trainic�. Ausonius, �ntr-o epigram� �l roag� pe �mp�ratul Gratian (367 - 383) s�-l opreasc� pe geticul Marte �i scrie despre ge�i unde istoricii s-ar fi a�teptat s� scrie go�i. Prudentius (348 - c 405) �n Divinitatea lui Christos, de asemenea nu-i ascult� pe istoricii moderni �i scrie ge�i unde ace�tia ar fi a�teptat go�i, iar pe Alaric �l nume�te tiranul get. Hieronymus (345 - 420) scrie c� exist� autoritate (�ndrept��ire) pentru a-i numi pe go�i ge�i . Eugeniu de Toledo, �n Carmina XXXIX (Hexastichus de inventoribus litterarum). 6: Gulfila (sic) promsit Getarum quas videmus ultima (sc litteras) / �n �ase versuri despre inventatorii literelor: Wulfila a dat la iveal� ultimele (litere) pe care le vedem, ale ge�ilor. Carol Lundius, �n Zamolsiz, primus Getarum legislator, scrie: Nempè unam eandemque Gentem Getas et Gothas fuisse / F�r� �ndoial� Ge�ii �i Go�ii au fost una �i aceea� na�iune. Bossuet (Discours sur l'histoire universelle, Hachette, 1883): les Goths, autrefois appel�s les Gètes Eusebiu din Caesarea (260 - 340) �n Constantin c�tre sacra adunare: Te �ntreb pe tine Decius... c�nd ai c�zut cu toat� o�tirea pe c�mpiile scitice, conduc�nd mult l�udatele trupe ale romanilor ca s� lupte �mpotriva ge�ilor, �n b�taie de joc. Andr� Th�vet (1502 - 1590), c�lug�r franciscan, �n Cosmographie Universelle, cap. De la Valachie, Transylvanie, Bulgarie et Servie scrie: Originea poporului acestei ��ri �n �ntregime, a�a cum sus�in cei mai mul�i, vine de la ge�i, numi�i astfel de romani, pe care noi de atunci i-am numit go�i. Paulo Orosius (spre sf�r�itul sec. IV- sec. V) a scris o Istorie �mpotriva p�g�nilor din care s-a inspirat Bossuet: Ge�ii aceia care acum s�nt numi�i go�i. Bonaventura Vulcanius, scrie la 1597 o carte cu titlul: De Literis et Lingua GETARUM sive Gothorum. Nicolao Petreio �ntr-o carte, tip�rit� la 1695, care are ca obiect tocmai originea cimbrilor �i go�ilor, lu�ndu-�i �n sprijin o serie de autori anteriori, scrie: C� ge�ii au fost dup� aceea numi�i go�i nu este nici o �ndoial�.. care de la �nceput au locuit aceea�i regiune care acum se nume�te Valahia�. nu este nici un dubiu c� go�ii au fost numi�i dup� (numele) ge�ilor�. Carlo Troya scrie: Il mio scopo principalissimo ... si divideva in due punti; De a ar�ta c� Ge�ii lui Zamolxe �i ai lui Decebal au fost str�mo�ii go�ilor lui Theodoric �i ai Amalilor/ De a pune �n lumin� c� acea ras� getic� sau gotic� fu diferit� de cea germanic�. Numero�i autori din diferite na�iuni au atestat identitatea dintre ge�i �i go�i :Bossuet, Quicherat, C. Lundius, Messenius, Boxhorn, Hieronymus, Leibniz, Procopius, Carlo Troya etc., de-a lungul secolelor. Din zecile autori care scriu c� go�ii nu-s dec�t ge�ii, istoricii romani nu dau credit niciunuia. Pai asta mai e istorie?!?! Eu asta reclam�.sa ne spuna frate adevarul� P.S. Textele si constatarile nu imi apartin, dar le-am verificat si sunt cat se poate de autentice.
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 17:41
Cristina �i Ioana, nu am putut urm�ri dec�t cu intermiten�� dialogul vostru, dar sunt dezam�git acum de �ntors�tura pe care au luat-o lucrurile.
 R�spunsurile Ioanei fac cinste at�t istitu�iei unde studiaz� c�t �i istoriei ca disciplin� academic�: a�a se lucreaz�, pe surse, prefer�nd minimalismul istoric �n locul specula�iilor. Bravo, Ioana!  Mytcor, f� abstrac�ie de tachinarea cu plagiatul, �i revino la sentimente mai bune.  Cristina, mai �ncearc� o dat�; acum v� cunoa�te�i mai bine. Ioana a pus sub semnul �ntreb�rii multe din ideile pe care le �ndr�ge�ti. Unde ai avut dreptate, Ioana a avut �i curajul s� recunoasc�. �ntre voi dou� ar putea exista mai mult� apropiere dec�t crezi...  Mai am dou� comentarii scurte: (1) Istorie se poate face �i dac� istoria este scris� (sau nu) de �nving�tori. Trebuie doar s� ara�i �n ce fel calitatea de �nving�tori a acestor istorici contravine faptelor istorice relatate (�i despre care tu ai surse care s� dovedeasc� contrariul). (2) Un ra�ionament istoric bun depinde de supunerea la o critic� extrem de riguroas� (sceptic� p�n� la proba contrarie) a surselor primare (t�bli�e, monumente, manuscrise, etc.). (3) Indiferent de sursele secundare (autorit��ile �tiin�ifice) folosite, nici persoana citat� nici asocierea acesteia cu o anumit� institu�ie nu sunt relevante argumentului propus. Poate fi din Bucure�ti sau Cluj, dintr-o �coal� de g�ndire sau alta, conteaz� ce spune �i sursele pe care se bazeaz�. Numai bine. 
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 18:12
adi......
insa...s-au purtat foarte urat cu mine... uite...si k sa va arat k nu port pik nimanui va dezvalui ceva....ce poate o sa va ajute.... inscriptii despre dacia gasiti in culegerea de documente CIL (corpus inscriptionem latinarum) ,volumul 3... culegerea asta de documente nu a fost initiata de profesorii de la universitatea bucuresti ci de theodor momzen,un epigrafist german ...epigrafistii romani doar au trimis inscriptiile descoperite de ei in germania ,iar acolo au fost aprobate si publkte in CIL(asta k sa nu ziceti k doar romanii mai sustin romanizarea provinciei dacia)... de asemenea din 1967 cand a fost congresul de arheologie s-a hotarat k multe iscriptii de pe teritoriul tarii noastre sa nu mai fie trimise fie in germania la CIL ,fie in franta (unde apareau publikte in revista L*Anee Epigraphique...prescurtat...LA) ci sa fie publikte si in tara sub titlul *inscriptiile daciei romane*...exista in prezent 3 astfel de volume in romania....(numarul inscriptiilor era extrem de mare si din acest motiv s-a hotarat k avem material necesar pentru a creea o culegere de documente si in tara...insa...in continuare trimitem multe dintre ele in germania sau franta) atat CIL III cat si *inscriptiile daciei romane * le gasiti la bibliotek facultatii de istorie....o sa va ajute mult!!! domnule mihai5...informatii despre boierii romani gasiti in cartea domnului profesor b.murgescu *istorie romaneasca.istorie universala*.... v-am spus asta doar k sa va arat tuturor k nu am nimik cu nimeni... va las sa dicutati in continuare... numai bine tuturor!!! ps: va mai retin atentia cu doua carti...vasile cristescu *istoria militara a daciei romane* si constantin petolescu *auxilia dacia*... |
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 20:38
De la: adipopa, la data 2009-05-12 17:41:42 Da Adi, raspunsurile Ioanei fac cinste institutiei unde studiaza si ... nimic mai mult. Nu fac cinste unui viitor istoric. Adevarata istorie trebuie studiata si analizata pe baza cat mai multor surse istorice REALE si nu a ce ne convine noua la momentul respectiv. Ioana nu-si da silinta decat de a studia ce i se preda in acest moment, si doar de catre istoricii romani, despre care stim bine cum isi schimba pozitia de la un moment la altul. De la: adipopa, la data 2009-05-12 17:41:42(1) Istorie se poate face �i dac� istoria este scris� (sau nu) de �nving�tori. Trebuie doar s� ara�i �n ce fel calitatea de �nving�tori a acestor istorici contravine faptelor istorice relatate (�i despre care tu ai surse care s� dovedeasc� contrariul). Aici apare o problema. Nu poate fi interpretarea data de tine cu daca da sau nu. Istoria este scrisa doar de invingatori si acestia, de cele mai multe ori, au grija ca posibilele urme ale unei alte interpretari sa fie sterse. N-au reusit in toate cazurile, dar cel putin cand vorbim de istoria evului mediu sau cea antica ... . De la: adipopa, la data 2009-05-12 17:41:42(2) Un ra�ionament istoric bun depinde de supunerea la o critic� extrem de riguroas� (sceptic� p�n� la proba contrarie) a surselor primare (t�bli�e, monumente, manuscrise, etc.). Da de unde. Nu zic ca n-ai dreptate in teoria expusa, dar ce ne facem cu acei istorici care vin cu o idee bazata pe DOVEZI, pe SURSE REALE sau pur si simplu pe noi descoperiri ... si l-i se da peste "bot" si mai sunt si EXCLUSI din cercul istoricilor? De la: adipopa, la data 2009-05-12 17:41:42 Adi, suna frumos ce spui, as vrea sa cred ca asa este ... dar ...
Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 20:46
Am sa o rog pe Ioana sa ne expuna o parere despre caderea comunismului in Europa si ce crede ea despre evenimentele din decembrie 89. Adi, daca iti face placere sa raspunzi si tu invitatiei, te rog sa intervi. Multumesc.
Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 20:52
******************Cristina �i Ioana, nu am putut urm�ri dec�t cu intermiten�� dialogul vostru, dar sunt dezam�git acum de �ntors�tura pe care au luat-o lucrurile.
Cristina, mai �ncearc� o dat�; acum v� cunoa�te�i mai bine. Ioana a pus sub semnul �ntreb�rii multe din ideile pe care le �ndr�ge�ti. Unde ai avut dreptate, Ioana a avut �i curajul s� recunoasc�. �ntre voi dou� ar putea exista mai mult� apropiere dec�t crezi... Mai am dou� comentarii scurte: (1) Istorie se poate face �i dac� istoria este scris� (sau nu) de �nving�tori. Trebuie doar s� ara�i �n ce fel calitatea de �nving�tori a acestor istorici contravine faptelor istorice relatate (�i despre care tu ai surse care s� dovedeasc� contrariul). (2) Un ra�ionament istoric bun depinde de supunerea la o critic� extrem de riguroas� (sceptic� p�n� la proba contrarie) a surselor primare (t�bli�e, monumente, manuscrise, etc.). (3) Indiferent de sursele secundare (autorit��ile �tiin�ifice) folosite, nici persoana citat� nici asocierea acesteia cu o anumit� institu�ie nu sunt relevante argumentului propus. Poate fi din Bucure�ti sau Cluj, dintr-o �coal� de g�ndire sau alta, conteaz� ce spune �i sursele pe care se bazeaz�. ************************ Nu stiu la ce te referi. Eu chiar nu am atacat pe nimeni nicicum. Din punctul meu de vedere oricine poate opina, depinde doar modul in care o face. Eu am incercat sa-i arat Ioanei unde greseste. Istoria nu e o stiinta exacta si cu atat mai putin independenta de alte stiinte. Privita ca studentul de la UB, ioanei nu i se poate reprosa nimic, dar privind din alta perspectiva, Ioana este doar inchisa intre dogmele unui invatamant care scartaie din toate incheieturile. Mie una imi e draga atat timp cat nu jigneste pe nimeni...parca imi aduce aminte de mine, dar am ramas pur si simplu siderata cand m-a intrebat unde am gastit denumirile de Regalian si Galeriu- ce sa mai cred de istorici romani, daca studentii nostri nu au auzit aceste nume? Eu nu cred ca am sustinut ceva nefondat, chiar si in stilul ironic care imi e caracteristic, iar daca am gresit...asa cum a fost cu greaca, am recunoscut. Ioana mi-a dat dreptate doar in cazul definitiilor culturii....si nici acolo:) Daca cineva da copy-paste unui articol care e scris pe baza afirmatiilor unor specialisti, asta nu inseamna ca acea persoana nu trebuie luata in seama chiar daca ideea nu-i apartine. Hai sa ingropam securea razboiului si sa contra-argumentam civilizat zic eu...ca mai scapa un sarcasm...e normal, suntem oameni...dar nu asa...imi doresc o discutie, nu sa spuna fiecare cate un monolog....n-are sens. 
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 23:45
De la: Dorin_Ilie, la data 2009-05-12 20:38:56Istoria este scrisa doar de invingatori si acestia, de cele mai multe ori, au grija ca posibilele urme ale unei alte interpretari sa fie sterse. N-au reusit in toate cazurile, dar cel putin cand vorbim de istoria evului mediu sau cea antica ... Dorinel, s� nu exager�m! Iosif Flavius este un �nvins...care a scris totu�i istorie. Comandase trupe evreie�ti �n Galileea, dar a fost silit s� se predea romanilor �n 67 d.H. De�i aflat �n gra�iile �i sub patronajul lui Vespasian �i (apoi) Titus, �n cronica sa de r�zboi, Iosif a scris o adev�rat� apologie a culturii �i religiei (farisaice) a �nvin�ilor tocmai �n fa�a �nving�torilor lor. ��i recomand asupra acestui aspect s� cite�ti, dac� ai acces, dou� c�r�i foarte importante �n filosofia istoriei: Michel Foucault, Society Must Be Defended. Lectures at the Collège de France, 1975-76. Translated by David Macey (New York: Picador, 2003). Foucault te poate ajuta s� vezi c� scrierea istoriei de c�tre �nving�tori �i revizionismul istoric sunt dou� lucruri diferite. Paul Ricoeur, History and Truth. Translated by Kathleen McLaughlin and David Pellauer. (Chicago and London: University of Chicago P, 1983). Ricoer arat� de ce (�i cum) istoria este totu�i posibil� �n ciuda radicalismului postmodern. |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 15:06
Alexandru Papadopol-Callimah:
�Despre scrierile vechi perdute ating�toare de Dacia� (vezi Columna lui Traian, 1874, nr. 9) 11. Ethicus Ister Ethicus de la Istria , geograf latin, a tr�it pe la 350 dup� Chr. P�n� la un timp, acest autor era cu totul necunoscut; era, dup� cum se exprim� Vivien de Saint Martin: �nom obscur et oubli� parmi les plus oubli�s et les plus discurs��. Acum �tim �ns� c� Ethicus a scris dou� c�r�i de cosmografie universal�, din care una latine�te �i alta grece�te. Acestea s�nt cu totul pierdute, afar� de pu�ine fragmente publicate sub titlu: Cosmographia Ethici, la Vene�ia 1513 �i la Paris 1577. Chiar aceste fragmente s�nt desfigurate de copi�ti ignoran�i. Ethicus trata �i despre Dacia. Trei b�rba�i erudi�i �n geografie s-au ocupat �n timpii no�tri cu mult zel despre Ethicus: D�Avezac, H. Wuttke �i F. Pertz. Dom I. Lucas d�Achery, doctisimul benedictin al c ongrega�iunii de Saint Maur (Saint Quentin 1609�1685), care ne a l�sat o scriere sub titlu: Veterum aliquot scriptorum spicilegium (13 vol. �n 4�: 1723, 3 vol. in fol.), colec�iune foarte pre�ioas� de documente �i acte de tot felul din evul de mijloc, public�nd catalogul bibliotecii Monastirii de Saint Riquier (Picardia), compus la 831 dup� Chr., ne arat� c� �n acel an 831 Descrip�iunea lumii a lui Ethicus se p�stra �nc� �ntreag� la aceast� m�n�stire. Ethicus a mai scris o carte despre comunica�iunile �i drumurile mari ale provinciilor Romane, care ni s�a p�strat �n parte numai sub titlu: Antonini Augusti Itinerarium. �i care servea de complinire la Cosmografia universal� latin� a lui Ethicus. ALEXANDRU PAPADOPOL-CALLIMAH ....ce sa va mai spun;...ca denumiri dacice de plante medicinale se gasesc in 2 lucrari de medicina antica a lui Discordie Pedanios ( Pseudo Apuleius) ... Ca insusi Iordanes atesta faptul ca Dacii erau buni cunoscatori ai plantelor medicinale iar aceasta cunoastere era asociata cultului lor religios ? Ca insusi Seneca spune despre DACI "acele ierburi ale caror radacini strivite distileaza ucigatoare sucuri" Ca datorita acestui interes al dacilor fata de "plantele medicinale" si lui Discordie si Apuleus avem deja o intreaga lista de denumiri ale plantelor medicinale in limba daca ?...este cineva dispus "sa vada toate acestea ?...nu !...de ce?...pentru ca curicula universitara "nu prevede"?...au pentru ca ai nostrii universitari sunt interesati mai mult de cercetarile altor natii, altor , altor, ...zari albastre, mai erudite. --n-asa ?...mai coooool !... Hai sa vedem ce stim despre DiscordiePedanos, ca a trait in sec I e.n., ca era original din Anazarba (Asia Mica), ca a fost medic in armata romana in timpul lui Claudius (42-54), ca a fost si-un bun botanist pt ca este autorul lucrarii DE MATERIA MEDICA pe care a scris-o intre anii 60-80 e.n. text in care se gasesc corespondentul denumirilor de plante medicinale in mai multe limbi , dar, si corespondentul lor in LIMBA DACA. Cine ne spune toate acestea?...Coloman Vaczy!..o fii vr-un autohton d-al nostru ? hai luati si-o pozna !...am gasit-o cam greu, dar merita ! Poftiti si SURSA de la COPY-PASTE "ViennaDioscoridesPimpernel.gif " |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 17:41
am ceva pentru voi....
 v-au cautat azi la facultate o carte interesanta si ...am gasit!!!...e perfecta pentru discutia noastra si va garantez k o sa va placa(cel putin la fel cum mi-a placut mie cand m-am uitat putin peste ea)... c.c.giurescu *istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana la moartea lui alexandru cel bun (1432). editia a 5-a ,Ed fundatia regala pentru literatura si arta.,1946... nu va speriati de faptul k este scrisa de un profesor de la universitatea bucuresti...in prefata mentioneaza k ii multumeste lui daicoviciu (profesor la universitea din cluj) pentu ajutorul pe kr i l-a oferit in cercetare... dak nu aveti incredere in universitatea bucuresti...poate aveti in cea din cluj....cine stie?...  va indic ce sa cititi din ea...din vol 1 capitolele... -civilizatia si cultura dacilor ,p 89-116 -dacia traiana ,p 117-201 -crestinarea daco-romanilor ,p 221-232 -slavii,p 246-279... de asemenea...dupa fiecare capitol autorul da si bibliografia (realizata impreuna cu daicoviciu)...uitati-va la sursele pe kr le foloseste...o sa fiti surprinsi cand veti vedea foarte multi autori straini kr au scris despre dacia romana si articole din diverse tari (de altfel....k autori romani citati nu am vazut decat xenopol,onciu ,parvan si iorga)..in rest...zeci de nume straine.... puteti urma bibliografia dansului dak vreti sa aflati mai multe...o sa gasiti acolo zeci de titluri .... o sa placa foarte tare...explik pe larg exact ce am mostenit noi de la daci .sustine k mostenirea este in special etnik ,insa...nu se rezuma la atat...explik si ce s-a intamplat cu cuvintele dacice si face si cateva referiri la folclor...(o sa fiti incantati )domnule mihai5...constantin girescu impartaseste referitor la slavi aceeasi teorie k si dumneavoastra ...(spune k si cuvantul *boieri* este de origine slava...)..insa...sutine k in secolul 14 ei erau deja asimilati cu romanii...nu mai exista izvoare kr sa nii prezinte k pe o etnie distincta in moldova ,tara romaneasca sau transilvania....numai bine tuturor!!! ps: vorbeste pe larg si despre plantele dacilor... |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 17:57
revin cu o informatie...cartea o gasiti la biblioteca facultii de istorie a universitatii bucuresti la raftul liber...
ca sa puteti intra acolo aveti nevoie de un permis facut la BCU (biblioteca centrala universitara...cea din piata revolutiei ...langa ateneu).... numai bine tuturor!! ps:poate sa-si faca permis oricine...chiar daca nu mai e student... |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 18:12
Joanna, SCUZE !
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 18:21
De la: mytcor, la data 2009-05-13 18:12:10Joanna, SCUZE ! ....se accepta.....  |
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 18:49
De la: ioana_dark, la data 2009-05-13 18:21:36De la: mytcor, la data 2009-05-13 18:12:10Joanna, SCUZE ! pentru amandoi
Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
|
|
*