Info
x
Haideþi sã ne descoperim istoria pierdutã
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 05:43
De la: ioana_dark, la data 2009-05-12 00:31:30De la: cristianvitu, la data 2009-05-11 23:34:01buna seara!..interesanta opinie are domnisoara student! fiindca studiaza istoria doresc s-o intreb cati dintre locuitorii imperiului roman..sau mai bine a...ai peninsulei italice vorbeau latina la vremea cand a fost cucerita dacia?..sunt de acord sa aiba o opinie diferita de a mea atunci cand va fi fondata! cati dintre locuitorii imperiului roman..sau mai bine a...ai peninsulei italice vorbeau latina la vremea cand a fost cucerita dacia?.ati auzit de pelasgi?..dar de ramani?...iar pe lordul john..il invit sa-si argumenteze pozitia! Ioana...citeste macar cateva pagini din densusianu....nu-l mai baga in aceeasi oala cu savescu. Omul si-a petrecut toata viata studiind asta. Acum ca a mai gresit sau s-a hazardat...nimeni nu e perfect. Raporteaza abuz de limbaj
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 05:53
De la: ioana_dark, la data 2009-05-12 00:22:29**NU BAGA MANA IN FOC PENTRU NIMENI ! CAUTA PRIN BIBLIOTECILE VECHI SI VEI VEDEA UNELE MANUALE SEMNATE CHIAR DE UNII DINTRE PROFESORII TAI . Uite unde gresesti din nou. Folosesti ca surse istorice doar ce-ti spun ai tai dragi profesori si doar ce este acceptat in Romania. Nici nu-i de mirare ca respingi tot ce e relativ nou sau diferit. Sunt unii oameni, istorici, care isi petrec toata viata studiind asta si daca vin cu o idee revolutionara bazata pe dovezi, pe surse reale sau pur si simplu pe noi descoperiri...li se da peste bot si mai sunt si exclusi din cercul istoricilor. Aici nu vorbesc de oamenii cu probleme la mansarda care vin cu teorii de la Adam si Eva, vorbesc de profesori, de istorici, arheologi etc. Mitologia sa stii si tu ca este o hiperbolizare a realitatii. De folclor ce sa mai zic...daca ai acorda putina atentie ai vedea cate intelesuri capata un simplu obicei. Ti-ai intrebat vreodata bunicii de ce se practica un oarecare dans sau de ce se canta o oarecare doina? Bine, asta daca ai bunici la sate....Eu una am aflat foarte multe pe vremea cand faceam cercetare pentru monografiile diferitelor comune. Vei fi surprinsa
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
Fosta membra 9am.ro 16019 mesaje Membru din: 13/02/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 09:24
De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-05-11 00:26:43
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
|
|
Fosta membra 9am.ro 16019 mesaje Membru din: 13/02/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 12:32
999
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
|
|
Fosta membra 9am.ro 16019 mesaje Membru din: 13/02/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 12:39
special pt. emil
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
|
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 12:42
De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 05:53:59Uite unde gresesti din nou. Folosesti ca surse istorice doar ce-ti spun ai tai dragi profesori si doar ce este acceptat in Romania. Nici nu-i de mirare ca respingi tot ce e relativ nou sau diferit. Bun Oana, in cea mai mare parte acord o deosebita atentie postarilor tale. Vi cu multe argumente, dovezi, fie ele si copy-paste. Sunt de acord cu faza ca sunt unii oameni, istorici, care isi petrec toata viata studiind si daca vin cu o idee revolutionara bazata pe DOVEZI, pe SURSE REALE sau pur si simplu pe noi descoperiri...li se da peste "bot" si mai sunt EXCLUSI din cercul istoricilor. Ai dreptate si ma intristez cand imi este dat sa cunosc un caz. Adevarata istorie trebuie studiata si analizata pe baza cat mai multor surse istorice reale si nu a ce ne convine noua la momentul respectiv. CEEA CE STUDIAZA STUDENTII NOSTRII LA FACULTATILE CU ACEST PROFIL DIN TARA, IN MARE PARTE SUNT NEADEVARURI SI INTERPRETARI SUBIECTIVE.  Dar .. trebuie sa fim diplomati si toleranti cu Ioana, sa ne argumenteze spusele ei, si impreuna cu ea, daca are bunavoita si este dispusa sa-si dea jos ochelarii de cal pe care-i poarta acum, sa compunem o istorie cat mai aproape de realitate. Am sa-i dau un exemplu Ioanei cu Istoria Romanilor studiata in Romania si Istoria Romanilor studiata in Ungaria si viceversele. Cu exceptia datelor comune cand au avut loc diferite evenimente, unul este modul de interpretare a istoricilor romani si altul al celor maghiari. Numai bine si tie si Ioanei.
Religia este o rãmãºiþã a copilãriei inteligenþei noastre, ea se va stinge pe mãsurã ce adoptãm raþiunea ºi ºtiinþa ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:09
De la: radita09_telus_net, la data 2009-05-12 05:22:47Mai fata, vorbeste romaneste, sa te inteleaga si altii! Pai nah...daca nu erau informatii in romaneste. Am sa le traduc azi si promit ca le postez in romaneste sau daca vrei si in franceza :)
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:17
De la: mihai5_2, la data 2009-05-12 02:09:38De la: ioana_dark, la data 2009-05-12 01:21:55bine..fie..gataFaci o micã ºi o mare greºealã. Dumneavoastra vorbiti de cei care o insulta pe Ioana fara sa tineti seama de insultele adresate de ea unora. Eu personal sunt mai toleranta si incerc sa demonstrez contrariul atunci cand mi se aduc agrumente grosolane fara sa jignesc, mytcor probabil e mai iute din fire. Psiho-sociologic reactia lui este absolut normala(pe cand a Ioanei nu) atunci cand interlocutorul tine un monolog de fapt si este aproape surd la ceea ce spui tu. Fara sa filtreze macar informatia, aduce argumente puerile si nesemnificative doar de dragul de a contrazice. Dvs ce ati fi facut in locul lui mytcor?
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
|
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:20
De la: ioana_dark, la data 2009-05-11 22:33:17De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-11 04:10:05****** Am dreptate, dar tot ai dat-o tu cotita ca sa n-am :) Macar esti perseverenta. E un semn ca vei reusi, dar nu in felul asta. Adica trebuie sa depasesti limitele UB.... 
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:22
De la: Dorin_Ilie, la data 2009-05-12 12:42:18De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 05:53:59Uite unde gresesti din nou. Folosesti ca surse istorice doar ce-ti spun ai tai dragi profesori si doar ce este acceptat in Romania. Nici nu-i de mirare ca respingi tot ce e relativ nou sau diferit. Am dat deja exemplul cu ungurii...nu merge, nu o convingi, cauta altceva 
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 13:32
De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:22:06 I-am dat si eu exemplu cu primele documente ale ISTORIEI ROMANILOR care au fost scrise în secolele XVI-XVII la curtile domnesti, si din ordinul cui au fost scrise o buna parte din ele. A tinut sa ma contrazica ca intr-un final sa revina la spusele mele (ma rog, o parte din ele ca tot m-a contrazis si s-a contrazis singura de la caz la caz).
Religia este o rãmãºiþã a copilãriei inteligenþei noastre, ea se va stinge pe mãsurã ce adoptãm raþiunea ºi ºtiinþa ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 14:44
De la: Dorin_Ilie, la data 2009-05-12 13:32:11De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:22:06 Ei...hai sa nu vorbim despre ea in lipsa ei...nu e corect
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
mihai5_2 291 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 15:13
De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:17:22 ...Dumneavoastra vorbiti de cei care o insulta pe Ioana fara sa tineti seama de insultele adresate de ea unora. ....Desigur cã ceea ce am comentat era valabil ºi pentru ea ºi pentru alþii îndeosebi (conf. comentariului meu cu nr.2) De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:17:22 Dvs ce ati fi facut in locul lui mytcor? ªi eu m-am contrazis sitematic cu Ioana, dar fiecare cu stilul lui. Dar sã ºti cã nu judec nici pe una nici pe ... altul ci doar iau aminte ºi mã gîndesc cum e mai bine. Pe de altã parte dau multã dreptate ºi argumentelor Ioanei. Dacismul ãsta îmi seamãnã a sãmînþã de rasism iar eu sînt convins cã noi românii numai o rasã nu sîntem ci sîntem cele mai mari "corcituri" din Europa (cã din lume sînt americanii). Pentru asta este suficient sã privesc absoluta diversitate fizicã ºi temperamentalã a celor din jurul meu. Pãrerea (teoria) mea este cã românii nu sînt nicidecum o rasã - nici inferioarã nici superioarã - ci o culturã specificã - nici inferioarã nici superioarã altora. Aºa cã încercarea de a ne considera cumva mai grozavi decît alþii pentru cã "ne tragem din vechiul ºi putenicul ºi cinstitul ºi viteazul ºe cel mai ºi mai ºiiiii popor daco-traco-getic" mi se pare puþin jenantã. Este o Carte în care scrie ceva ce am constatat cã este un mare adevãr: "Mîndria merge înaintea cãderii ºi smerenia înaintea mãririi". De altfel Ioana a început sã devinã enervantã pentru mai toatã lumea atunci cînd a început sã o dea cu "noi istoricii". |
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 15:35
De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:22:06 Nu vorbeam in lipsa ei, era on-line cand am postat si asteptam o interventie.
Religia este o rãmãºiþã a copilãriei inteligenþei noastre, ea se va stinge pe mãsurã ce adoptãm raþiunea ºi ºtiinþa ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 15:44
De la: mihai5_2, la data 2009-05-12 15:13:32De altfel Ioana a început sã devinã enervantã pentru mai toatã lumea atunci cînd a început sã o dea cu "noi istoricii". Da, aveti dreptate la aceasta remarca. Pana in momentul respectiv o urmaream cu atentie si o simpatizam. Dupa, a inceput sa jigneasca pe toti direct sau indirect si si-a atras ... . Pacat Ioana! Esti tanara si inca mai ai foarte multe de invatat, si de la unii si de la profesorii tai. Numai bine.
Religia este o rãmãºiþã a copilãriei inteligenþei noastre, ea se va stinge pe mãsurã ce adoptãm raþiunea ºi ºtiinþa ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 16:03
De la: mihai5_2, la data 2009-05-12 15:13:32De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-12 13:17:22 ...Dumneavoastra vorbiti de cei care o insulta pe Ioana fara sa tineti seama de insultele adresate de ea unora. ....Desigur cã ceea ce am comentat era valabil ºi pentru ea ºi pentru alþii îndeosebi (conf. comentariului meu cu nr.2) Eu n-am vorbit de superioritate a dacilor sau de faptul ca am fi neam pur dac. Cred ca am repetat asta de multe ori. Doar cred ca s-a minimalizat aportul dac si ca suntem mai mult daci decat romani sau slavoni. Eu asta incerc sa spun. Si nu atat faptul ca suntem mintiti in mod constant, cat ma deranjaza ca aruncam cu noroi in saracii daci, ca erau vai de capul lor si prosti si saraci si nespalati si mai stiu eu cum. Cand ei au avut o vasta cultura demna de spus urmasilor. Dar noi nu, noi ii slavim pe cotropitori. Paradoxal este ca numai noi romanii mai sustinem teoria romanitatii...si chiar nu inteleg de ce. Eu chiar as fi mandra sa stiu ca-i am stramosi pe cei mai buni si mai drepti dintre traci (desi cam lenesi si delasatori) decat sa ma inrudesc cu romanii cotropitori si uraciosi care se credeau buricul pamantului.
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 16:08
Repostare in limba româna
“ªi când propria ta viaþã singur n-o ºtii pe de rost O sã-ºi batã alþii capul s-o pãtrunzã cum a fost?” Mihai Eminescu, Scrisoarea I Imparati despre care se spune ca au fost daci Cornelius Publius Gaius Regalianus (decedat 260) a fost un uzurpator roman împotriva Gallienus. Principala sursã de informaþii este Historia Augusta. Alte surse sunt Eutropius, care-l numeste Trebellianus, ºi Aurelius Victor ºi Epitome, care-l numesc Regillianus. Despre originea sa, Tyranni Triginta spune cã a fost din neamul dacilor, ruda cu Decebal. El a fost, probabil, de rang senatorial. Valerius Licinianus Licinius, cunoscut ca Licinius, se poate sã fi fost nãscut cca. 265. De origine taraneasca, familia sa a fost din Dacia. Un prieten apropiat ºi camarad de arme al imparatului Galerius, el l-a însoþit in expediþia persanã în 297. Când campanile lui Severus ºi Galerius la sfârºitul lui 306 sau începutul luii 307 si în vara de 307, respectiv, nu au reuºit sã-l alunge Maxentius, care, cu sprijinul norocos al tatal lui Maximianus Herculius, a fost aclamat princeps la 28 octombrie 306, el a fost trimis de cãtre Est, de împãratul Maxentius ca ambasador; misiunile diplomatice, cu toate acestea, au eºuat deoarece uzurpatorul a refuzat sã se supuna autoritatii socrului sau Galerius. La Conferinþa de Carnuntum care a avut loc în luna octombrie sau noiembrie a 308, Licinius a fost fãcut Augustus la 11 noiembrie 308; tãrâmurile sale includeau Tracia, Illyria, ºi Pannonia. Marcus Aurelius Valerius Maxentius (c. 278 - 28 octombrie 312) a fost imparat roman de Vest de la 306 la 312. El a fost fiul fostului împãrat Maximian, ºi ginerele lui Galerius, de asemenea împãrat. Data exactã a naºterii nu este cunoscutã, ea a fost, probabil, în jur de 278. El a fost fiul lui împãratul Maximian si al sotiei sale Eutropia. Ca ºi tatãl sãu a devenit împãrat în 285, el a fost considerat ca print incoronat? care in cele din urma ii succeda tatãlui sãu pe tron. Constantius I Chlorus-nascut c. 250, Dacia Ripensis - decedat la 25 iulie 306, Eboracum, Marea Britanie) tatãl împãratului roman Constantin I. Un membru al tetrarhiei, cu tatãl sãu adoptiv Maximian, Diocletian, ºi Galerius, el a fost fãcut caesar (subemperor) în Occident (293 - 305) ºi mai târziu Caesar Augustus (Senior împãrat; 305 - 306). Ca domnitor al Galiei, el a supus rebeliunea în Marea Britanie (296), a încheiat a pirateria, restaurat frontiera, ºi în mare mãsurã a ignorat edictele împotriva creºtinilor. (Constantius Chlorus, sensul "Palidul", este gãsit prima data in surse bizantine) Gaius Valerius Galerius Maximinus (20 noiembrie, c. 270 - iulie / august, 313) împãrat roman de la 308 la 313, a fost numit iniþial DAIA. Era nepotul imparatului Galeriu. S-a nascut in Dacia Aureliana, la sud de Dunare, avand-o ca mama pe sora imparatului. A ajuns sa fie adoptat de unchiul sau, dar chiar si dupa adoptie, a tinut sa-si pastreze numele dacic; El a ajuns pânã la înaltã distincþie dupã ce el a intrat în armatã, ºi în 305 a fost ridicat la rang de caesar, a guvernat Siria ºi Egipt. Marcus Acilius Aureolus a fost un cioban dac care a crescut in rang pana a devenit unul dintre cei mai buni generali de la Roma. El a servit ca guvernator lui Gallienus în Illyria. În 260 el a eliminat rebeliunea lui Ingenuus din Pannonia ºi Moesia. El a fost trimis adjunctul commandant al lui Domitian, pentru a distruge legiuni siriene ale lui Macriani. Domitianus a ieºit victorios, deºi revolta a continuat timp de alte 8 luni. Dar în 262, de revolta lui Ingenuus a fost reaprinsa de Regalianus. Aureolus a pus capat si acestei rebeliuni, de asemenea. Gaius Galerius Valerius Maximianus (AD cca. 250 - AD 311) sa nãscut în 250 într-un mic sat de lângã Dunare langa Florentiana în Moesia Superioara. Tatal sau a fost un simplu þãran ºi mama lui, numita Romula, au venit de la dincolo de Dunare. La început, se pare cã a lucrat ca herdsman?, înainte de aderarea la armatã. Dupã ce în armatã, Galerius sa bucurat de o cariera de succes, în creºtere pentru a fi senior ofiter in timpul domniei lui Diocletian. În 293 AD, la stabilirea de tetrarhie Galerius, împreunã cu Constantius Chlorus, a fost ales de liderii militari la nivel înalt pentru a fi Caesar. El a impus taxe si impozite pentru a se razbuna pe romani si a vrut sa schimbe numele imperiului in Imperiul Dac. La Nicomedia la data de 30 aprilie AD 311 Galerius a emis un edict, care a fost confirmat de cãtre imparatii care l-au urmat, de anulare a persecutarii creºtinilor. Regalian se spune ca era stranepotul lui Decebal si doarea sa refaca Dacia. "gentis Daciae, Decebali ipsius, ut fertur, affinis" Liciunius unifica Imperiul Roman de Rasarit sub comanda sa. Istoricul bizantin Ioannes Zonaras spune: "Aureolus era din tara getica, numita mai tarziu Dacia" Dimitrie Cantemir -"hatmanul calarimii Avreulus Dacul” Maximinus Daia la inceput se numea Daza, dar la cererea lui Galerius, a adoptat numele Maximinus. Mama sa fiind sora imparatului Galerius. Acesta l-a proclamat Caesar. El insusi s-a proclamat Augustus. Maxentius - fiul lui - Maximianus Heculius si al Eutropiei. Proclamat Augustus la 28 octombrie 306 e. n. Infrant de Constantin I la Saxa Rubra , cand s-a inecat in Tibru si Dominatul. Am auzit ca ar exista Basilica lui Maxentius. “Cu timpul, unii oameni de ºtiinþã îºi îngusteazã orizontul în aºa mãsurã, încât el se reduce la dimensiunea unui punct. Acesta devine punctul lor de vedere". (N. Velichi)
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 17:11
Uite surse istorice……..
Preºedintele Universitãþii Jean Moulin, din Lyon, prof. Jacques Goudet, unul din cei mai mari romaniºti ai lumii, scrie: Un anumit numãr de fapte privind structura limbilor românã ºi albanezã, mã determinã sã gîndesc eu însumi cã substratul daco-trac a jucat un rol foarte important în formarea limbilor românã ºi albanezã ºi, de asemeni, bulgarã, aºa cum le cunoaºtem… În ce priveºte lexicul, eu cred cã cel daco-trac a fost cu necesitate mult mai bogat decît considerãm noi. Prof. Jean-Claude Bouvier, de la Universitatea din Aix en Provence, scrie: Cela peut apparaître comme une boutade, mais c'est pourtant une vérité scientifique, les écarts par rapport au "modèle" roman sont souvent pour le roumain un moyen d'affirmer sa profonde romanité et, même, osons le dire, son hyper-romanité (Poate apãrea ca o glumã, dar este totuºi un adevãr ºtiinþific, deosebirile faþã de "modelul" roman sînt adesea pentru românã un mijloc de a-ºi afirma profunda ei romanitate ºi, chiar, îndrãznim s-o spunem, supra-romanitatea sa) Nimeni nu ºi-a pus întrebarea de ce Contele d'Hauterive (sec. XVIII), Felix Colson, Timotei Cipariu, Petru Maior º.a. considerã cã Limba Românã este mama Latinei, de ce Walter Hoffmann (1842) scrie cã Limba Românã este atît de armonioasã ºi bogatã cã s-ar potrivi celui mai cult popor pe Pãmânt, de ce Jacques Goudet afirmã cã Româna este piatra unghiularã a întregii lingvistici Romanice, de ce Jean-Claude Bouvier aratã cã Româna este mai Romanã decît Latina etc. Mai mult, existã istorici, care cred ºi afirmã cã Iordanes, get prin naºtere, dupã cum aratã el însuºi, i-ar fi confundat pe aºa-ziºii goþi cu geþii, cã aºa-ziºii goþi ar fi o realitate istoricã ºi le-au ºi stabilit o origine aºa-zis germanicã. Vasile Pârvan scrie: ... dacii, ca naþiune politicã, n-au acceptat niciodatã stãpânirea romanã; cei care n-au cãzut în cele douã mari rãzboaie s-au retras în Dacia septentrionalã, care n-a fost atinsã de cucerirea romanã, ºi de acolo - ca "daci liberi" - au invadat necontenit provincia, fie singuri, fie în tovãrãºia germanilor migratori ?, pînã ce la urmã romanii, sub Aurelian, s-au retras din nou pe malul drept al Dunãrii, lãsând Dacia în mâinile goþilor (??).-Na poftim logica de istoric! Gândirea lui Pârvan apare, cel puþin, ca inconsecventã: dacã dacii au lovit necontenit provincia pentru ce ºi cum s-a ajuns ca romanii s-o lase în mâinile unor aºa-ziºi goþi?- Carlo Troya scrie: Aceºtia continuã mereu rãzboaiele daco-geþilor pentru a le smulge romanilor din nou þara lor bogatã în aur, Transilvania, ºi fertilele Moldova ºi Valahia. În sfârºit, daco-geþii sau goþii au zdruncinat jugul roman în Dacia Traianã ºi Ermanaric cel Mare, din neamul Amalilor, posedã din nou vechile frontiere pînã la Dunãre . Dar Carlo Troya precizeazã: Amal domneºte peste daco-geþi ºi este întemeietorul Amalilor, deci dinastia Amalilor este daco-getã, ceea ce scrie cu toatã claritatea ºi Iordanes în încheierea operei sale. Înainte de Leibnitz sau dupã el, o pleiadã de strãluciþi cãrturari saºi fiecare cu argumente proprii susþine cã teutonii sînt urmaºii dacilor, idee combãtutã formal, în principiu de unii oameni de culturã români. ªi Universitatea din Cambridge susþine aceastã idee atunci când aratã cã din Spaþiul Carpatic au roit: indo-persanii, grecii, tracii, albanezii, italioþii, celþii, germanii ºi slavii. Belizariu, vestitul general al lui Iustinian, învingîndu-i pe aºa-ziºii goþi în Italia, îºi ia titlul triumfal de GETICUS MAXIMUS. Or titlul triumfal nu se putea lua decît dupã numele poporului pe care l-ai învins. Ar fi fost o formã de paranoie sã-i înfrîngi pe goþi ºi sã-þi iei titlul triumfal de Geticus. Ai nostril autorii se aratã surprinºi cã Josephus Flavius (37-100 e.n.) nu-i menþioneazã pe goþi. Cum ar fi putut sã-i menþioneze dacã pe vremea sa nu existau? Joseph Flavius nu-i menþioneazã pînã la 100, cît a trãit el, dar nu-i menþioneazã nici Dion Chrisostomul +120, nici Clement din Alexandria (150-215 e.n.) nu ºtie de goþi, nici Dio Cassius 236 e.n. La Câmpiile Catalaunice Atila þine hunilor, ostrogoþilor, gepizilor ºi celorlalte populaþii din lagãrul lui un discurs de îmbãrbãtare pentru a porni la luptã. În ce limbã le-a vorbit, ca sã-l înþeleagã atîtea felurite neamuri? În acest sens mãrturia eminentului prelat maghiar Otrokocius este lãmuritoare: N-a neglijat acel Priscus chiar sã ne consemneze care ar fi fost limbile folosite în jurul lui Atila... Presupune în acestea cã unii dintre huni chiar, datoritã legãturilor cu romanii, îºi dãdeau silinþa sã înveþe limba gotã (care e înruditã cu Alana) ºi cu ausonica. Unde, prin limba ausonicã înþeleg valaha, leitã latina vulgarã. Împãratul Iulian - Apostatul (331 - 363), în Cezarii dupã ce-l pune pe Traian, cãruia îi plãcea sã cam bea, ceea ce îi slãbea uneori puterea de înþelegere, sã se laude: singur am cutezat sã merg împotriva neamurilor care locuiesc dincolo de Istru ºi am nimicit (?) neamul geþilor, care au fost mai rãzboinici decît oricare dintre oamenii ce au trãit cândva - ºi aceasta nu numai datoritã tãriei trupului lor, dar ºi pentru cã îi convinsese sã fie astfel slãvitul lor Zamolxis. Crezând cã nu mor, cã doar îºi schimbã locuinþa, ei sînt mai porniþi pe lupte decît ar fi înclinaþi sã întreprindã o cãlãtorie. În elogiul împãratului Constantius, Constantin II (337 - 340), învingînd cu armele pe geþi, ne-a fãcut rost de o pace trainicã. Ausonius, într-o epigramã îl roagã pe împãratul Gratian (367 - 383) sã-l opreascã pe geticul Marte ºi scrie despre geþi unde istoricii s-ar fi aºteptat sã scrie goþi. Prudentius (348 - c 405) în Divinitatea lui Christos, de asemenea nu-i ascultã pe istoricii moderni ºi scrie geþi unde aceºtia ar fi aºteptat goþi, iar pe Alaric îl numeºte tiranul get. Hieronymus (345 - 420) scrie cã existã autoritate (îndreptãþire) pentru a-i numi pe goþi geþi . Eugeniu de Toledo, în Carmina XXXIX (Hexastichus de inventoribus litterarum). 6: Gulfila (sic) promsit Getarum quas videmus ultima (sc litteras) / În ºase versuri despre inventatorii literelor: Wulfila a dat la ivealã ultimele (litere) pe care le vedem, ale geþilor. Carol Lundius, în Zamolsiz, primus Getarum legislator, scrie: Nempè unam eandemque Gentem Getas et Gothas fuisse / Fãrã îndoialã Geþii ºi Goþii au fost una ºi aceeaº naþiune. Bossuet (Discours sur l'histoire universelle, Hachette, 1883): les Goths, autrefois appelés les Gètes Eusebiu din Caesarea (260 - 340) în Constantin cãtre sacra adunare: Te întreb pe tine Decius... când ai cãzut cu toatã oºtirea pe câmpiile scitice, conducînd mult lãudatele trupe ale romanilor ca sã lupte împotriva geþilor, în bãtaie de joc. André Thévet (1502 - 1590), cãlugãr franciscan, în Cosmographie Universelle, cap. De la Valachie, Transylvanie, Bulgarie et Servie scrie: Originea poporului acestei þãri în întregime, aºa cum susþin cei mai mulþi, vine de la geþi, numiþi astfel de romani, pe care noi de atunci i-am numit goþi. Paulo Orosius (spre sfîrºitul sec. IV- sec. V) a scris o Istorie împotriva pãgânilor din care s-a inspirat Bossuet: Geþii aceia care acum sînt numiþi goþi. Bonaventura Vulcanius, scrie la 1597 o carte cu titlul: De Literis et Lingua GETARUM sive Gothorum. Nicolao Petreio într-o carte, tipãritã la 1695, care are ca obiect tocmai originea cimbrilor ºi goþilor, luându-ºi în sprijin o serie de autori anteriori, scrie: Cã geþii au fost dupã aceea numiþi goþi nu este nici o îndoialã….. care de la început au locuit aceeaºi regiune care acum se numeºte Valahia…. nu este nici un dubiu cã goþii au fost numiþi dupã (numele) geþilor…. Carlo Troya scrie: Il mio scopo principalissimo ... si divideva in due punti; De a arãta cã Geþii lui Zamolxe ºi ai lui Decebal au fost strãmoºii goþilor lui Theodoric ºi ai Amalilor/ De a pune în luminã cã acea rasã geticã sau goticã fu diferitã de cea germanicã. Numeroºi autori din diferite naþiuni au atestat identitatea dintre geþi ºi goþi :Bossuet, Quicherat, C. Lundius, Messenius, Boxhorn, Hieronymus, Leibniz, Procopius, Carlo Troya etc., de-a lungul secolelor. Din zecile autori care scriu cã goþii nu-s decât geþii, istoricii romani nu dau credit niciunuia. Pai asta mai e istorie?!?! Eu asta reclam….sa ne spuna frate adevarul… P.S. Textele si constatarile nu imi apartin, dar le-am verificat si sunt cat se poate de autentice.
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 17:41
Cristina ºi Ioana, nu am putut urmãri decât cu intermitenþã dialogul vostru, dar sunt dezamãgit acum de întorsãtura pe care au luat-o lucrurile.
 Rãspunsurile Ioanei fac cinste atât istituþiei unde studiazã cât ºi istoriei ca disciplinã academicã: aºa se lucreazã, pe surse, preferând minimalismul istoric în locul speculaþiilor. Bravo, Ioana!  Mytcor, fã abstracþie de tachinarea cu plagiatul, ºi revino la sentimente mai bune.  Cristina, mai încearcã o datã; acum vã cunoaºteþi mai bine. Ioana a pus sub semnul întrebãrii multe din ideile pe care le îndrãgeºti. Unde ai avut dreptate, Ioana a avut ºi curajul sã recunoascã. Între voi douã ar putea exista mai multã apropiere decât crezi...  Mai am douã comentarii scurte: (1) Istorie se poate face ºi dacã istoria este scrisã (sau nu) de învingãtori. Trebuie doar sã araþi în ce fel calitatea de învingãtori a acestor istorici contravine faptelor istorice relatate (ºi despre care tu ai surse care sã dovedeascã contrariul). (2) Un raþionament istoric bun depinde de supunerea la o criticã extrem de riguroasã (scepticã pânã la proba contrarie) a surselor primare (tãbliþe, monumente, manuscrise, etc.). (3) Indiferent de sursele secundare (autoritãþile ºtiinþifice) folosite, nici persoana citatã nici asocierea acesteia cu o anumitã instituþie nu sunt relevante argumentului propus. Poate fi din Bucureºti sau Cluj, dintr-o ºcoalã de gândire sau alta, conteazã ce spune ºi sursele pe care se bazeazã. Numai bine. 
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 18:12
adi......
insa...s-au purtat foarte urat cu mine... uite...si k sa va arat k nu port pik nimanui va dezvalui ceva....ce poate o sa va ajute.... inscriptii despre dacia gasiti in culegerea de documente CIL (corpus inscriptionem latinarum) ,volumul 3... culegerea asta de documente nu a fost initiata de profesorii de la universitatea bucuresti ci de theodor momzen,un epigrafist german ...epigrafistii romani doar au trimis inscriptiile descoperite de ei in germania ,iar acolo au fost aprobate si publkte in CIL(asta k sa nu ziceti k doar romanii mai sustin romanizarea provinciei dacia)... de asemenea din 1967 cand a fost congresul de arheologie s-a hotarat k multe iscriptii de pe teritoriul tarii noastre sa nu mai fie trimise fie in germania la CIL ,fie in franta (unde apareau publikte in revista L*Anee Epigraphique...prescurtat...LA) ci sa fie publikte si in tara sub titlul *inscriptiile daciei romane*...exista in prezent 3 astfel de volume in romania....(numarul inscriptiilor era extrem de mare si din acest motiv s-a hotarat k avem material necesar pentru a creea o culegere de documente si in tara...insa...in continuare trimitem multe dintre ele in germania sau franta) atat CIL III cat si *inscriptiile daciei romane * le gasiti la bibliotek facultatii de istorie....o sa va ajute mult!!! domnule mihai5...informatii despre boierii romani gasiti in cartea domnului profesor b.murgescu *istorie romaneasca.istorie universala*.... v-am spus asta doar k sa va arat tuturor k nu am nimik cu nimeni... va las sa dicutati in continuare... numai bine tuturor!!! ps: va mai retin atentia cu doua carti...vasile cristescu *istoria militara a daciei romane* si constantin petolescu *auxilia dacia*... |
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 20:38
De la: adipopa, la data 2009-05-12 17:41:42 Da Adi, raspunsurile Ioanei fac cinste institutiei unde studiaza si ... nimic mai mult. Nu fac cinste unui viitor istoric. Adevarata istorie trebuie studiata si analizata pe baza cat mai multor surse istorice REALE si nu a ce ne convine noua la momentul respectiv. Ioana nu-si da silinta decat de a studia ce i se preda in acest moment, si doar de catre istoricii romani, despre care stim bine cum isi schimba pozitia de la un moment la altul. De la: adipopa, la data 2009-05-12 17:41:42(1) Istorie se poate face ºi dacã istoria este scrisã (sau nu) de învingãtori. Trebuie doar sã araþi în ce fel calitatea de învingãtori a acestor istorici contravine faptelor istorice relatate (ºi despre care tu ai surse care sã dovedeascã contrariul). Aici apare o problema. Nu poate fi interpretarea data de tine cu daca da sau nu. Istoria este scrisa doar de invingatori si acestia, de cele mai multe ori, au grija ca posibilele urme ale unei alte interpretari sa fie sterse. N-au reusit in toate cazurile, dar cel putin cand vorbim de istoria evului mediu sau cea antica ... . De la: adipopa, la data 2009-05-12 17:41:42(2) Un raþionament istoric bun depinde de supunerea la o criticã extrem de riguroasã (scepticã pânã la proba contrarie) a surselor primare (tãbliþe, monumente, manuscrise, etc.). Da de unde. Nu zic ca n-ai dreptate in teoria expusa, dar ce ne facem cu acei istorici care vin cu o idee bazata pe DOVEZI, pe SURSE REALE sau pur si simplu pe noi descoperiri ... si l-i se da peste "bot" si mai sunt si EXCLUSI din cercul istoricilor? De la: adipopa, la data 2009-05-12 17:41:42 Adi, suna frumos ce spui, as vrea sa cred ca asa este ... dar ...
Religia este o rãmãºiþã a copilãriei inteligenþei noastre, ea se va stinge pe mãsurã ce adoptãm raþiunea ºi ºtiinþa ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
Fosta membra 9am.ro 964 mesaje Membru din: 7/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 20:46
Am sa o rog pe Ioana sa ne expuna o parere despre caderea comunismului in Europa si ce crede ea despre evenimentele din decembrie 89. Adi, daca iti face placere sa raspunzi si tu invitatiei, te rog sa intervi. Multumesc.
Religia este o rãmãºiþã a copilãriei inteligenþei noastre, ea se va stinge pe mãsurã ce adoptãm raþiunea ºi ºtiinþa ca principii directoare.
Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.
|
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 20:52
******************Cristina ºi Ioana, nu am putut urmãri decât cu intermitenþã dialogul vostru, dar sunt dezamãgit acum de întorsãtura pe care au luat-o lucrurile.
Cristina, mai încearcã o datã; acum vã cunoaºteþi mai bine. Ioana a pus sub semnul întrebãrii multe din ideile pe care le îndrãgeºti. Unde ai avut dreptate, Ioana a avut ºi curajul sã recunoascã. Între voi douã ar putea exista mai multã apropiere decât crezi... Mai am douã comentarii scurte: (1) Istorie se poate face ºi dacã istoria este scrisã (sau nu) de învingãtori. Trebuie doar sã araþi în ce fel calitatea de învingãtori a acestor istorici contravine faptelor istorice relatate (ºi despre care tu ai surse care sã dovedeascã contrariul). (2) Un raþionament istoric bun depinde de supunerea la o criticã extrem de riguroasã (scepticã pânã la proba contrarie) a surselor primare (tãbliþe, monumente, manuscrise, etc.). (3) Indiferent de sursele secundare (autoritãþile ºtiinþifice) folosite, nici persoana citatã nici asocierea acesteia cu o anumitã instituþie nu sunt relevante argumentului propus. Poate fi din Bucureºti sau Cluj, dintr-o ºcoalã de gândire sau alta, conteazã ce spune ºi sursele pe care se bazeazã. ************************ Nu stiu la ce te referi. Eu chiar nu am atacat pe nimeni nicicum. Din punctul meu de vedere oricine poate opina, depinde doar modul in care o face. Eu am incercat sa-i arat Ioanei unde greseste. Istoria nu e o stiinta exacta si cu atat mai putin independenta de alte stiinte. Privita ca studentul de la UB, ioanei nu i se poate reprosa nimic, dar privind din alta perspectiva, Ioana este doar inchisa intre dogmele unui invatamant care scartaie din toate incheieturile. Mie una imi e draga atat timp cat nu jigneste pe nimeni...parca imi aduce aminte de mine, dar am ramas pur si simplu siderata cand m-a intrebat unde am gastit denumirile de Regalian si Galeriu- ce sa mai cred de istorici romani, daca studentii nostri nu au auzit aceste nume? Eu nu cred ca am sustinut ceva nefondat, chiar si in stilul ironic care imi e caracteristic, iar daca am gresit...asa cum a fost cu greaca, am recunoscut. Ioana mi-a dat dreptate doar in cazul definitiilor culturii....si nici acolo:) Daca cineva da copy-paste unui articol care e scris pe baza afirmatiilor unor specialisti, asta nu inseamna ca acea persoana nu trebuie luata in seama chiar daca ideea nu-i apartine. Hai sa ingropam securea razboiului si sa contra-argumentam civilizat zic eu...ca mai scapa un sarcasm...e normal, suntem oameni...dar nu asa...imi doresc o discutie, nu sa spuna fiecare cate un monolog....n-are sens. 
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 12 Mai 2009, ora 23:45
De la: Dorin_Ilie, la data 2009-05-12 20:38:56Istoria este scrisa doar de invingatori si acestia, de cele mai multe ori, au grija ca posibilele urme ale unei alte interpretari sa fie sterse. N-au reusit in toate cazurile, dar cel putin cand vorbim de istoria evului mediu sau cea antica ... Dorinel, sã nu exagerãm! Iosif Flavius este un învins...care a scris totuºi istorie. Comandase trupe evreieºti în Galileea, dar a fost silit sã se predea romanilor în 67 d.H. Deºi aflat în graþiile ºi sub patronajul lui Vespasian ºi (apoi) Titus, în cronica sa de rãzboi, Iosif a scris o adevãratã apologie a culturii ºi religiei (farisaice) a învinºilor tocmai în faþa învingãtorilor lor. Îþi recomand asupra acestui aspect sã citeºti, dacã ai acces, douã cãrþi foarte importante în filosofia istoriei: Michel Foucault, Society Must Be Defended. Lectures at the Collège de France, 1975-76. Translated by David Macey (New York: Picador, 2003). Foucault te poate ajuta sã vezi cã scrierea istoriei de cãtre învingãtori ºi revizionismul istoric sunt douã lucruri diferite. Paul Ricoeur, History and Truth. Translated by Kathleen McLaughlin and David Pellauer. (Chicago and London: University of Chicago P, 1983). Ricoer aratã de ce (ºi cum) istoria este totuºi posibilã în ciuda radicalismului postmodern. |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 15:06
Alexandru Papadopol-Callimah:
„Despre scrierile vechi perdute atingãtoare de Dacia“ (vezi Columna lui Traian, 1874, nr. 9) 11. Ethicus Ister Ethicus de la Istria , geograf latin, a trãit pe la 350 dupã Chr. Pânã la un timp, acest autor era cu totul necunoscut; era, dupã cum se exprimã Vivien de Saint Martin: «nom obscur et oublié parmi les plus oubliés et les plus discurs…». Acum ºtim însã cã Ethicus a scris douã cãrþi de cosmografie universalã, din care una latineºte ºi alta greceºte. Acestea sînt cu totul pierdute, afarã de puþine fragmente publicate sub titlu: Cosmographia Ethici, la Veneþia 1513 ºi la Paris 1577. Chiar aceste fragmente sînt desfigurate de copiºti ignoranþi. Ethicus trata ºi despre Dacia. Trei bãrbaþi erudiþi în geografie s-au ocupat în timpii noºtri cu mult zel despre Ethicus: D’Avezac, H. Wuttke ºi F. Pertz. Dom I. Lucas d’Achery, doctisimul benedictin al c ongregaþiunii de Saint Maur (Saint Quentin 1609–1685), care ne a lãsat o scriere sub titlu: Veterum aliquot scriptorum spicilegium (13 vol. în 4°: 1723, 3 vol. in fol.), colecþiune foarte preþioasã de documente ºi acte de tot felul din evul de mijloc, publicând catalogul bibliotecii Monastirii de Saint Riquier (Picardia), compus la 831 dupã Chr., ne aratã cã în acel an 831 Descripþiunea lumii a lui Ethicus se pãstra încã întreagã la aceastã mãnãstire. Ethicus a mai scris o carte despre comunicaþiunile ºi drumurile mari ale provinciilor Romane, care ni s’a pãstrat în parte numai sub titlu: Antonini Augusti Itinerarium. ºi care servea de complinire la Cosmografia universalã latinã a lui Ethicus. ALEXANDRU PAPADOPOL-CALLIMAH ....ce sa va mai spun;...ca denumiri dacice de plante medicinale se gasesc in 2 lucrari de medicina antica a lui Discordie Pedanios ( Pseudo Apuleius) ... Ca insusi Iordanes atesta faptul ca Dacii erau buni cunoscatori ai plantelor medicinale iar aceasta cunoastere era asociata cultului lor religios ? Ca insusi Seneca spune despre DACI "acele ierburi ale caror radacini strivite distileaza ucigatoare sucuri" Ca datorita acestui interes al dacilor fata de "plantele medicinale" si lui Discordie si Apuleus avem deja o intreaga lista de denumiri ale plantelor medicinale in limba daca ?...este cineva dispus "sa vada toate acestea ?...nu !...de ce?...pentru ca curicula universitara "nu prevede"?...au pentru ca ai nostrii universitari sunt interesati mai mult de cercetarile altor natii, altor , altor, ...zari albastre, mai erudite. --n-asa ?...mai coooool !... Hai sa vedem ce stim despre DiscordiePedanos, ca a trait in sec I e.n., ca era original din Anazarba (Asia Mica), ca a fost medic in armata romana in timpul lui Claudius (42-54), ca a fost si-un bun botanist pt ca este autorul lucrarii DE MATERIA MEDICA pe care a scris-o intre anii 60-80 e.n. text in care se gasesc corespondentul denumirilor de plante medicinale in mai multe limbi , dar, si corespondentul lor in LIMBA DACA. Cine ne spune toate acestea?...Coloman Vaczy!..o fii vr-un autohton d-al nostru ? hai luati si-o pozna !...am gasit-o cam greu, dar merita ! Poftiti si SURSA de la COPY-PASTE "ViennaDioscoridesPimpernel.gif " |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 17:41
am ceva pentru voi....
 v-au cautat azi la facultate o carte interesanta si ...am gasit!!!...e perfecta pentru discutia noastra si va garantez k o sa va placa(cel putin la fel cum mi-a placut mie cand m-am uitat putin peste ea)... c.c.giurescu *istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana la moartea lui alexandru cel bun (1432). editia a 5-a ,Ed fundatia regala pentru literatura si arta.,1946... nu va speriati de faptul k este scrisa de un profesor de la universitatea bucuresti...in prefata mentioneaza k ii multumeste lui daicoviciu (profesor la universitea din cluj) pentu ajutorul pe kr i l-a oferit in cercetare... dak nu aveti incredere in universitatea bucuresti...poate aveti in cea din cluj....cine stie?...  va indic ce sa cititi din ea...din vol 1 capitolele... -civilizatia si cultura dacilor ,p 89-116 -dacia traiana ,p 117-201 -crestinarea daco-romanilor ,p 221-232 -slavii,p 246-279... de asemenea...dupa fiecare capitol autorul da si bibliografia (realizata impreuna cu daicoviciu)...uitati-va la sursele pe kr le foloseste...o sa fiti surprinsi cand veti vedea foarte multi autori straini kr au scris despre dacia romana si articole din diverse tari (de altfel....k autori romani citati nu am vazut decat xenopol,onciu ,parvan si iorga)..in rest...zeci de nume straine.... puteti urma bibliografia dansului dak vreti sa aflati mai multe...o sa gasiti acolo zeci de titluri .... o sa placa foarte tare...explik pe larg exact ce am mostenit noi de la daci .sustine k mostenirea este in special etnik ,insa...nu se rezuma la atat...explik si ce s-a intamplat cu cuvintele dacice si face si cateva referiri la folclor...(o sa fiti incantati )domnule mihai5...constantin girescu impartaseste referitor la slavi aceeasi teorie k si dumneavoastra ...(spune k si cuvantul *boieri* este de origine slava...)..insa...sutine k in secolul 14 ei erau deja asimilati cu romanii...nu mai exista izvoare kr sa nii prezinte k pe o etnie distincta in moldova ,tara romaneasca sau transilvania....numai bine tuturor!!! ps: vorbeste pe larg si despre plantele dacilor... |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 17:57
revin cu o informatie...cartea o gasiti la biblioteca facultii de istorie a universitatii bucuresti la raftul liber...
ca sa puteti intra acolo aveti nevoie de un permis facut la BCU (biblioteca centrala universitara...cea din piata revolutiei ...langa ateneu).... numai bine tuturor!! ps:poate sa-si faca permis oricine...chiar daca nu mai e student... |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 18:12
Joanna, SCUZE !
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 18:21
De la: mytcor, la data 2009-05-13 18:12:10Joanna, SCUZE ! ....se accepta.....  |
|
oana_cristina_m 140 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Craiova |
Postat pe: 13 Mai 2009, ora 18:49
De la: ioana_dark, la data 2009-05-13 18:21:36De la: mytcor, la data 2009-05-13 18:12:10Joanna, SCUZE ! pentru amandoi
Vegheazã sã nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald
|
|
|
|
*