HaideĂľi sĂŁ ne descoperim istoria pierdutĂŁ

Ioana, eu personal am învăţat la istorie, de exemplu despre "căluşari" că este un obicei rămas de la geto-daci....şi asta am învăţat-o...hăăăt acum peste 20 de ani. Eu chiar cred asta! De ce? simplu, pentru că nu are corespondent nicăieri în lume!

Când toată lumea gândeşte la fel înseamnă că nimeni nu gândeşte.

fratilor,stop joc,ioana esti praf,la revedere,hai pa,lasa-ne cu istoria ta de grota,te rog,te implor,esti varza zau asa

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: Dorulet, la data 2009-05-10 17:00:27Ioana, eu personal am învăţat la istorie, de exemplu despre "căluşari" că este un obicei rămas de la geto-daci....şi asta am învăţat-o...hăăăt acum peste 20 de ani. Eu chiar cred asta! De ce? simplu, pentru că nu are corespondent nicăieri în lume!

posibil sa ai dreptate......

Joanna, am mai avut o discutie despre...pe alt topic.



Ti-am dat exemplu atunci ROMANSII....Te-ai bosumflat asa de rau incat ai tinit-o de-a surda cu slavii tai !...



Uite ia aici o lectura de week end si mai imbunatateste-ti ce-i de imbunatatit prin cutiuta ta cu pitpalaci .



Vezi ca-i copy-paste .....dar capoasa cum esti ai sa m-acuzi iar de plagiat, de fapt cand aduce cineva ceva documente, extrase, concluzii sau orice altceva ce nu-ti convine, gata-i tragi cu plagiatu-n cap !...



Hai lectura placuta si poate ai si-o inghetata la-ndemana, nu d-alta dar e buna sa-ti tina loc de cooler pt. carliontati-i neuroni .



Fratii nostri din Alpi

Fratii nostri din Alpi



Valchava (Valceaua), sat vechi in Engadinul de Sus



- Urme aproape romanesti in Elvetia -



Un reporter frenetic: Iorga



Sunt vreo 60.000 in toata Elvetia si isi spun, cu mandrie, "romansi": oamenii liberi ai muntilor, de alt neam decat vorbitorii de limba germana si italiana care ii inconjoara din toate partile. Candva, tara lor, asezata la aproape 4000 de metri inaltime, se numea Retia. Azi se numeste Engadin si se afla in cantonul elvetian Grison. Cu toate ca limba lor a fost recunoscuta abia in 1938, dupa lupte grele si indelungate, ca cea de-a patra limba nationala, ea e de fapt singurul grai nascut si vorbit pe actualul teritoriu elvetian (germana, franceza si italiana fiind limbi de imprumut, aduse de peste munti). Nu de mult, romansii si-au sarbatorit, ca si noi, 2000 de ani de continuitate istorica, chiar daca sunt, tot ca si noi, mult mai vechi. Urmasi ai mandrilor reti, latinizati la fel de greu ca si dacii de armatele Imperiului roman, Nicolae Iorga le spunea "frati mai mici" ai romanilor. In studiul sau "Paralelisme romano-helvetice", marele istoric ii socotea inruditi cu traco-ilirii, dar si cu celtii, de la care au mostenit un fond de cuvinte prezente si in limba noastra.



Iorga afirma ca e cel dintai roman care a ajuns pe inaltimile Alpilor, intre romansi. "Cel dintai care s-a dus sa-i vada acasa la dansii, sa le vorbeasca limba asa de asemenea cu a noastra si sa se uite in ochii aceia negri, destepti, care lumineaza fata rotunda sub parul des si darz", marturisindu-si regretul ca nu le poate infatisa romanilor "si vederi din satele lor si nu le pot aduce inainte figurile asa de asemanatoare cu ale oamenilor nostri." Intr-o conferinta rostita la Radio, Iorga vorbea chiar despre "o singura unitate, care pornea de la Oceanul Atlantic si mergea pana la Marea Neagra... Intre noi (romanii), care ne intindem pe amandoua malurile Tisei (...) si intre ceea ce au ramas ei (romansii, n.n.) nu e nici o discontinuitate. O singura panza de rasa influentata de romani, o singura limba, cuprinzand elemente sufletesti dominante ale marelui popor iesit din vechea rasa ilirico-traca si din Roma strabuna..."



Ce nebunie mai frumoasa pentru un reporter, la inceputul unui nou secol, decat sa porneasca intr-acolo, incercand sa vada ce-a mai ramas astazi din "fratii" nostri indepartati? Sa le priveasca chipurile, sa le asculte limba, sa se intrebe daca povestea lui Iorga despre romansi nu a fost doar vanare de vant. Dar, dupa o saptamana de peregrinari prin muntii helvetici, mi-am dat seama ca n-a fost in zadar. Nu pot aduce neaparat dovezi, nu sunt specialist in istorie si graiuri vechi. Ceea ce pot spune e ca acolo, printre oamenii aceia din Alpi, printre taranii aceia crescatori de vaci si de oi, acolo m-am simtit cu adevarat Acasa.



Istorie si fan



Pashun Craista (Creasta Pasunilor). Un satuc de vreo opt case, catarat undeva spre izvoarele Mustairului. Deasupra noastra, pereti de stanci acoperiti de zapezi vesnice. In fata, peste o vale colosala, alti munti drepti, nemiscati, unul in spatele celuilalt, umpland cu semetia lor bolta albastra. Engadin, tara romansilor si a padurilor nesfarsite.



Fratii nostri din Alpi



"Fratii" de la Formula As: Sorin Preda, Horia Turcanu, Sanziana Pop, Andrei Cheran si autorul reportajului



Pe marginea drumului, doi oameni ne fac semne cu mana a binete. Doi tarani, doi oameni ai locului. Siluetele lor voinice se proiecteaza pe muntii din spate. Oprim masina si ne intoarcem mirati. Dupa atatea zile de mers prin Elvetia, e prima oara cand intalnim oameni care ne saluta cu bucurie. Un tata si un fiu, singurii locuitori ai catunului dintre stanci. Gospodari, stapani de munti si vaci multe. Baiatul e inalt, puternic, chipes, un adevarat Fat-Frumos. Il cheama Vreni, n-are mai mult de 20 de ani. Vorbeste bine frantuzeste - lucru cam rar intalnit in tinuturile astea - si-mi spune ca desi familia lor se numeste Lamprecht, ei sunt romansi "vechi de cinci generatii", doar ca numele le-a fost germanizat. Palmele fiului sunt negre, crapate de munca. Pe haine are urme de fan. E vremea cositului. Tot satul miroase a fan. Un sat arhaic, cu o istorie grea, pe care tanarul cel chipes o spune cu gravitate, ca pe un mesaj ce trebuie transmis neaparat mai departe. Pierderea limbii si a obiceiurilor stramosilor a inceput inca din vremuri medievale. Raul a urcat spre romansi dinspre vai. De acolo, de jos, a pornit nenorocirea. Romansii au urcat tot mai sus, pe munti, cautand sa se ascunda. N-au reusit. Italienii au venit din sud, francezii din vest, nemtii din nord. I-au prins ca intr-o menghina. Vreni e mandru ca e romans. Cand vorbeste despre asta, isi pune palma pe inima. A facut "scoala de tarani" in oraselul Santa Maria, acolo a invatat tot ce stie. Pe urma s-a intors in satucul lui drag. Desi e frumos ca un print din povesti, desi a avut nenumarate propuneri sa plece la oras si chiar in strainatate, el n-a vrut. A ales sa traiasca mai departe in satul cu opt case, de pe culmile Alpilor, sa porneasca la fiecare revarsat al zorilor cu vitele pe creste, sa-si strice mainile de atata munca, sa priveasca seara, culcat in fan, cele mai stralucitoare stele de pe pamant. Asta a vrut. Si zice ca aici ar vrea sa ramana pana la moarte. In Pashun Craista. Creasta pasunilor.



Vreni ii traduce tatalui tot ce vorbim. Sunt momente cand cei doi rad intre ei, hatri, cercetandu-ne din crestet pana-n talpi, intrebandu-se ce-or fi cautand niste romani pe coclaurile astea. La inceput, cei doi nu-si dau seama ca eu pricep cam tot ce vorbesc.



Inteleg o gramada de cuvinte: "plug", "mos", "casa", "munt", "ram", "muma", "frar", "sour", "scolar", "corp", "alb", "eu sun", "el fa", dar inteleg mai cu seama intonatia lor, o cadenta, o anumita muzica a graiului, atat de asemanatoare cu a noastra, incat parca nici n-ai nevoie de cuvinte, parca pricepi totul din vioiciunea spuselor, din gesturi, din inclinarea trupului, din privirile ce insotesc mereu fiecare exclamatie. Asa vor fi toti oamenii pe care ii voi intalni aici, in batranii munti retici: parca nu vorbesc cu cuvinte. Parca vorbesc direct cu sufletul.



In fata portii



Fratii nostri din Alpi



Sat romans in lumina toamnei



Valchava (Valceaua), alt sat pe valea Mustairului, cuibarit intr-o vale larga, din care pornesc pretutindeni nenumarate fire de drum. E sambata dupa amiaza si romansii ies in fata casoaielor vechi, cu fatade pictate si flori rosii revarsate peste feresti. Se odihnesc, isi trag sufletul dupa o zi de munca. O tihna blanda, aurie, invaluie asezarea. Oamenii sed pe niste bancute vechi, innegrite de vremi, cu spatele lipit de zidurile groase. Aceleasi bancute unde au sezut altadata parintii, bunicii lor si tot neamul. Sporovaiesc intre ei, zambesc, trag din tigara rar, ganditori, imi dau seama ca principalele lor discutii sunt legate de turme, de stani, de schimbarea vremii. E imposibil, privindu-i, sa nu te duca gandul la pastorii nostri. Aceeasi saga, aceleasi ocheade aruncate strainilor, aceleasi salutari sugubete strigate vecinului de pe bancuta de-alaturi, aceleasi taifasuri in care pun "tara la cale", aceeasi pace contemplativa care-i cuprinde uneori pe toti, cand se uita la munti. Bancuta din fata casei e nelipsita in tot Engadinul. Multe din ele au o scobitura facuta in zid, dinadins pentru a baga acolo o banca de lemn. Din stravechime, locului i se zice "vamporta" (in fata portii), locul unde romansii stau sa vorbeasca sau sa priveasca lumea. Pentru romansi, vecinatatea e mai presus de orice. Asa s-au ridicat comunele, asa s-au pastrat traditiile si limba. Prin vecinatate. Prin sate trainice si unite. Oamenii se inteleg, se ajuta, se viziteaza des, fara a-si anunta sosirea dinainte, intra nestingheriti unul in casa altuia, isi imprumuta unelte, bani, orice. "Un bun vashin vala pu co un paraint", "un bun vecin valoreaza mai mult decat o ruda", spune un vechi proverb romans, laudand milenara vecinatate omeneasca, pierduta prin alte parti.



Casa focului



Ma-ndrept spre o batrana care sade pe banca, la poarta, si-i spun fara ocolisuri ca-mi place casa ei inundata de flori. "Casa e bela", ii zic. Batrana ma iscodeste pe sub sprancene. Apoi imi zambeste. Imi multumeste, putin rusinata, pentru vorbele mele. Si, la fel de brusc... ma pofteste in casa! Deschide larg usa marii bolti sapate in piatra - atat de asemanatoare cu cele ale caselor noastre din Ardeal. Strabatem un culoar caruia-i zice "suler" - coridorul prin care intra in casa carutele si animalele -, apoi cotim spre o odaie magica: casa focului (casa da fo), bucataria, "vatra" gospodariei, locul unde focul nu se stinge niciodata. Odaia tihnei si a povestilor batranesti. Chiar deasupra ferestrei, sunt doua "sgraffito", doua picturi stravechi: un Isus zugravit naiv, ca de un pictor taran, alaturi de un dragon, de un diavol: dracesc si sfant, paganism si crestinism, cele doua dimensiuni ale vietii romansilor. Asemeni noua, acesti reti romanizati au fost crestinati cu mare greutate si foarte tarziu, abia prin secolul al Vii-lea. Bisericile lor sunt ridicate pe sanctuare pagane. Chiar si azi sunt bantuiti de vechile credinte populare precrestine, traind - mai ales batranii - inca in plina magie. Ei se incred si acum in povesti cu zane, strigoi, vrajitoare si lupi ce vorbesc cu glas omenesc, in istorii pastoresti despre vaci blestemate, despre locuri magice, ascunse in munti, pe care trebuie sa le privesti cu teama sau cu evlavie.



Apoi femeia ma duce in grajdul casei, un adevarat muzeu al clopotelor pastoresti. Sute de talangi mici si uriase, pentru oi si vite, sunt agatate peste tot, pe peretii din barne. La romansi, talangile batrane nu se arunca. Se transforma in piese de muzeu ale familiei. Aproape orice gospodarie romansa are in grajd, pe pereti, aceasta multime de clopote. Aproape toate traditiile romanse - nuntile, urcarea si coborarea turmelor din munti, Chalandamarz (calendele lui Martie, cand feciorii bat din clopote pentru a alunga iarna si spiritele rele), Bauania (tragerea la sorti a ursitului), Tscheiver (jocul cu masti) - sunt insotite de dangatul prelung al talangilor. Clopotele sunt istorie vie. Simbolul traditiei, "Fuienetta", vatra in care focul nu se stinge niciodata.



Romanca din Scuol



Fratii nostri din Alpi



O romanca intre romansi: Mihaela Demonti



Scuol. Capitala Engadinului de Jos, cel mai reprezentativ tinut romans, in ce priveste limba si traditiile. Iorga a fost aici. La fel Ovid Densusianu, marele lingvist, care a studiat ani la rand nume de munti, de piscuri, de vai sau de ape, realizand un curs de "Toponimie retoromana" la Universitatea din Bucuresti. Ii inteleg incantarea. E mai mare dragul sa-i auzi pe oameni vorbind o limba atat de asemanatoare cu a noastra: "ce faci?", "dorm bain?" (ai dormit bine?), "buna saira", "bun di", "buna not"... Lumea e vesela, gata de vorba, ti se da buna ziua, chiar daca trecatorul habar nu are cine esti. Daca multumesti cuiva, ti se raspunde "cun plachere" ("cu placere"), intocmai ca in romana. Prin magazine, te poti pomeni ca nu-ti sunt primiti "euro-ii", de parca vanzatorul n-ar fi vazut in viata lui astfel de bani. In general, oamenii au o antipatie fatisa fata de mititelele bancnote ale vecinilor. Si tot in general, oamenii nici nu vor sa auda de Uniunea Europeana...



Aici, in Scuol, am norocul de a o intalni pe Mihaela din... Romania. O adevarata celebritate locala. Aproape nu exista om in Scuol care sa n-o cunoasca, care sa n-aiba incredere deplina in ea. Toti stiu, macar din auzite, de frumoasa romanca din orasul lor. Mihaela Demonti e casatorita cu un barbat romans si traieste de paisprezece ani in Elvetia. Este - dupa stirea ei - singura romanca din Engadin. A invatat limba in doar doua luni. Fara dictionare, numai prin discutii cu oamenii. Ne da dreptate ca-i foarte asemanatoare cu romana. De altfel, "si oamenii de aici parca sunt la fel", spune ea. "La inceput, am avut un soc. Nu stiam nimic despre Engadin, despre romansi. Ma pregatisem pentru o Elvetie rece, "ca ceasul". Nu mi-a luat mult timp sa-mi dau seama ca ei sunt de fapt cu totul "altceva": mai sentimentali, mai calzi, dar totodata si aprigi, dintr-o bucata. Trebuie doar sa le dai importanta pe care-o merita, sa-i mangai, sa-i asculti, sa le vorbesti pe limba lor. Si sa-i vedeti ce cantareti sunt!... Ce dansatori!... Ei canta tot timpul, chiar si cand muncesc. Iar daca asculti corurile lor, e imposibil sa nu pleci cu ochii in lacrimi. Nu stiu cum, dar inca de cand am venit, am simtit ceva familiar, ceva ce ma ducea mereu cu gandul spre acasa. Am fost si eu mirata cat de usor am putut sa ma adaptez. Ca sa le cad la inima n-a trebuit sa fac nimic altceva decat sa fiu eu insami."



"Noi si voi suntem frati!"



Fratii nostri din Alpi



Case vechi in Valchava



Mihaela e nespus de incantata ca s-a intalnit cu romani. Nici nu sta pe ganduri sa ne pofteasca la ea acasa, unde sotul sau, Plasch Demonti - anuntat prin telefon - ne asteapta cu masa. Mihaela locuieste in Sent, un sat superb, aflat chiar deasupra Scuolului, o adevarata cetate de case albe, avand in mijloc o piata si o biserica. Aici a trait ca un pustnic, studiind folclorul si limba neamului sau, mai intai intr-o moara veche, apoi in turnul unei biserici parasite, marele scriitor si luptator romans pentru neatarnare, Peider Lansel, primul traducator al baladei noastre "Miorita", autor al celebrului dicton "Nici italieni, nici germani, romansi vrem sa ramanem!", lozinca devenita apoi adevarat imn, "torta culturii retice", cum s-a spus.



Marturisesc ca nicicand, nici in deplasarile mele de reporter prin tara, nu am fost primit cu atata dragoste ca in casa Mihaelei din Sent. Plasch Demonti ma intampinase cu imbratisari: la atata departare de Carpati, un roman si un romans se tin in brate ca fratii, privind muntii unul peste umarul celuilalt. Plasch (trad. "Placut") are ceva din mandria gospodarului roman care te "omeneste" acasa la el. In aceste clipe, parca nici nu mai traieste pentru sine, ci doar pentru oaspetii sai. Ne indeamna "sa mai servim", mereu ne intreaba daca avem nevoie de ceva, e atent la orice detaliu. Si vorbim, mereu vorbim. Cu cele cateva cuvinte romanesti pe care le stie, aproape ca nu mai am nevoie de traducator. A fost si el in Romania, in muntii Fagarasului, pe la Curtea de Arges, si acolo a impartasit deplin credinta sotiei sale: "Noi si voi suntem frati!". Asa zice, si-mi strange atat de tare palma in pumnul sau ca barosul, ca-mi dau lacrimile. Plasch e mandru ca e romans. Doar il cheama Demonti ("al muntelui"), "om liber al muntilor", cum ii place sa-si spuna. Abia asteapta sa treaca cele trei zile pana cand va urca in Alpi, unde va ramane vreme de trei saptamani. "Uite acolo!", zice, si-mi arata un punct indepartat, intre crestele albe -, singur intr-o cabanuta pastoreasca din pustietati neumblate. Asa face mereu, cand il apuca dorul de duca. Nu poate trai fara munti. Fara munti, spune el, "ar muri pe picioare".



***



Fratii nostri din Alpi



Niculin



Spre seara, Mihaela imi aduce la ea acasa doi romansi "foarte vechi", al caror neam se pierde in negura vremurilor: Stupan Niculin si Giacumina. Sot si sotie, casatoriti de 55 de ani. Abia cand ii vad intrand sontac, tinandu-se unul pe altul de brat, in odaia cea mare, abia atunci imi spun ca, intr-adevar, acestea trebuie sa fie chipurile mult laudate de Iorga. Sunt duiosi batranii acestia, cand se aseaza tacticos la masa, putin nedumeriti, nepricepand prea bine ce vrem de la dansii. El, Niculin, a fost cioban la oi. Apoi baciul unei mari stane din tinut. Apoi comerciant de oi, ajungand cu turmele tocmai pana in Elvetia franceza. Desi e unul din cei mai bogati oameni ai Sentului, el se poarta mai departe in sfeterul de lana si pantalonii de costum nitel ponositi, tare modest cu vecinii, iar gandul ii sta tot la stanele din munti si la oile care acum, din pacate, sunt din ce in ce mai putine. Ea, Giacumina, a fost mai mult casnica. S-a ocupat de cele patru fete ale lor. Le-a maritat cu romansi, le-a invatat sa fie mandre ca-s romanse. Niculin si Giacumina se iubesc si acum. Se tin mereu de mana pe sub masa, ca doi scolari, in timp ce-mi vorbesc. Iar eu stiu ce sa-i intreb. Le pun exact aceleasi intrebari pe care le-as fi pus oricarui cioban de-al nostru din Carpati. Da, inca mai exista transhumanta in Engadin, raspunde Niculin. Turmele pornesc primavara prin mai si se intorc in noiembrie. Conform unui vechi ritual, ciobanii urca mai intai singuri, pana pe Piscul Minschun, la peste 3000 de metri, doar pentru a se inchina in fata unei pietre sfinte. O piatra despre care ei zic ca e "a Maicii" - Mama Dona, Fecioara Maria - si-n fata careia staruie indelung in rugaciune, acoperind-o cu sarutari. Pastorii au credinta ca daca nu saruta aceasta stanca, atunci nu vor avea noroc la pasunat si le va merge rau intreg anul. Si Niculin s-a inchinat la piatra Mamei Dona. A fost urcat pe brate pana acolo, in varful muntelui, grav bolnav, paralizat din pricina unei congestii cerebrale. A atins si el cu buzele piatra binecuvantata si a plans. S-a rugat la munti, la paduri, la cerul "clar" al Alpilor, caci in toate acestea se afla ascuns Dumnezeu. "Dumnezeu nu e o persoana. Dumnezeu e natura insasi", zice el. Si pana la urma s-a vindecat. Prin rugaciune, zice. Numai prin rugaciune.



Fratii nostri din Alpi



Giacumina



Impreuna cu iubita lui sotie, batranul isi aminteste cat de simpla era viata satului altadata, cat de curati si credinciosi erau oamenii. Unele episoade le-au trait ei insisi, in copilarie, altele le-au fost povestite de parinti, de bunici. Mihaela imi traduce fascinata. Nu aflase despre toate acestea pana atunci. Batrana Giacumina reinvie vorbind un sat izolat in munti, care altadata n-avea nevoie de nimic din afara. Vremuri in care painea si panza se faceau in casa, cu razboaie de tesut si roti de tors, de catre femei stranse intr-o "adunare" (sezatoare), unde se spuneau cele mai frumoase povesti. In capul satului exista si azi un loc numit "El Fourn", acolo se afla odinioara marele cuptor de paine al satului. In timpul liber, in noptile lungi de iarna, Niculin scrie poezii. Poezii nascute din traditiile satului, din marea dragoste ce i-o poarta Giacuminei. In copilarie a vazut-o cu ochii lui pe ultima vrajitoare ("stria") din Sent. Avea vreo opt ani pe atunci. Isi aminteste cum au adus-o oamenii in piata satului, imbracata in zdrentele unui strai barbatesc de pastor, cum au bagat-o cu mainile in apa clocotita pana cand a recunoscut ca ea a facut toate blestematiile. Altadata, vrajitoarele erau multe, maestre in ale descantecului. Un platou inalt, undeva spre Ardez, se numeste si azi "Cuptorul Vrajitoarelor". In acel loc, oamenii vedeau aparand urme de picior femeiesc intrand adanc in pamant, dar pe nimeni care sa lase aceste urme. Vrajitoarele aveau de-a face mai ales cu ciobanii singuratici din munti. Ii momeau cu ispite femeiesti, preschimbandu-se in fecioare frumoase, le secau ugerul vitelor, le stricau capitele de fan ori le rasturnau carutele dupa o zi istovitoare de munca. Mihaela traduce, iar eu ma infior: cum as putea sa nu ma gandesc la ciobanii aceia ai nostri, cu care facusem atatea reportaje prin Carpati? Chiar felul de a povesti e acelasi. Bineinteles, Niculin nu a vazut cu ochii lui vrajile, a auzit povestea pe care mi-o spune de la un pastor din Plumeran, caruia i s-a intamplat. Omul statea cu vita pe pajiste si deodata s-a desfacut lantul de la gatul animalului, tras parca de-o putere nevazuta. Ciobanul i-l lega la loc, strans. Lantul iarasi cadea la pamant. De nenumarate ori. Pe urma, cand ducea vita la apa, lantul se ridica de jos si se prindea singur de gatul ei. N-o lasa sa bea apa. Singur se ridica! Singur! O vrajitoare ii facea asta ciobanului. Niculin n-ar fi crezut, insa omul era gospodar serios, respectat. Nu putea sa minta. A vazut totul cu ochii lui...



Epilog cu Carpati



Iorga a vizitat Engadinul in anul 1937. Astazi, dupa aproape sapte decenii, reporterul are sansa de-a cunoaste, in acelasi loc, un alt mare istoric, de data aceasta elvetian: pr. dr. Martin Bundi, fost presedinte al Consiliului National al Elvetiei din Chur. Specialistul in istorie antica il confirma pe savantul roman: "Da, se poate vorbi de un paralelism intre noi si voi. Aici au fost colonizati retii, la voi dacii. Iar intre reti si daci exista multe asemanari. Limbile s-au conservat atat de bine, pentru ca si noi si voi am trait atata amar de vreme izolati: noi, intr-o mare germanica, voi, intr-o mare slava. Desi avem putine marturii despre limba retica ca s-o putem reconstrui - doar cateva inscriptii pe piatra - cu siguranta ca aceasta nu a fost una indo-europeana, asa cum nici limba daca n-a fost..." Retii au fost - s-a scris -, ca si dacii, un popor mare si mandru. La lupta nu se temeau de moarte: "furor raeticus". Au fost, tot ca si dacii, prin excelenta "oameni ai muntilor". Pastori si razboinici. Ei hartuiau adesea, cu un curaj nemaivazut, armatele romane din campie, cele din campia Padului mai ales. Au fost infranti cu greu, in ascunzatorile lor din munti. A fost nevoie de doua armate romane, care-au urcat spre ei, pe o parte si pe alta a Alpilor, prinzandu-i ca-ntr-un cleste...



***



Calatoria noastra se apropie de sfarsit. Falera e ultimul sat de romansi al popasului nostru elvetian. O masa lunga, alba, cu noi, romanii, in mijloc, inconjurati de localnici: doamna Silvia Casutt, primarita comunei, doamna Rita Cathomen si sotul acesteia, Ignaz, alti cativa pastori bastinasi. Mancam un fel de sarmale romanse. Fereastra casei e plina de soare, iar soarele lumineaza o vale verde si o biserica veche. Alaturi, pornind chiar din altarul bisericii, o multime de pietre, megaliti si menhire din epoca bronzului, formeaza un gigantic calendar solar, de o precizie matematica uimitoare. Aflu ca pe o piatra numita "Sageata Lunii" e incrustata pozitia exacta a stelelor atunci cand a avut loc eclipsa totala de soare din 25 decembrie, de "Craciunul" anului 1089 inainte de Cristos. O grupare de alte trei pietre formeaza un triunghi pythagoreic perfect (a2+b2=c2). Asadar, acesti reti nu

Fratii nostri din Alpi



erau fistecine... Falera e una din cele mai vechi asezari ale romansilor, atestata documentar si locuita absolut fara nici o intrerupere din anul 3500 i.Hr. Intr-un tarziu, Ignaz Cathomen avea sa-mi spuna ceva care imi va taia respiratia: "E la noi un cuvant foarte vechi, poate chiar cel mai vechi, la fel de batran ca si megalitii astia din piatra pe care-i vedeti. E vorba de cuvantul "carp", ceea ce in romansa inseamna "piatra", "stanca". Nimeni n-a putut stabili vreodata originea acestui cuvant, ea se pierde in adancul istoriei. Noi insa il avem in numeroase nume de locuri, de munti si de vai: Carp, Carpet, Carppa... Cateva piscuri de aici, din jurul satului, se numesc chiar asa: Carp. Un altul se numeste Carpats. Da, Carpats, de ce va mirati?..." Mananc sarmale romanse si zambesc. Acum am, intr-adevar, toate motivele ca sa ma simt aici ca acasa.





Autorul multumeste in mod special doamnelor Lucia Benovici Portman (Elvetia) si Magdalena Popescu-Marin (cercetator principal la Institutul de Lingvistica al Academiei Romane) pentru sprijinul acordat in documentarea acestui reportaj.

latina vorbita de romani se asemana foarte mult cu limba vorbita de daci,de geti,de traci,costoboci,tirageti si alte triburi tracice,la ora actuala italia are cele mai multe dialecte vorbite din lume,toate derivand din limba italiana,retoromana sau romana veche

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 16:29:40**De fapt se crede ca Pitagora este o incriptare a unui set de idei. **

...cine crede asta?

oana...nu o sa dezbat mai mult cu tine dogma crestina pe topicul asta pentru k as fii off topic...si...in orice caz...despre crestinism exista o multime de topicuri...insa...sa stii k crestinii se inchina uni singur dumnezeu...restul sunt doar sfintii adik...oameni prin care puterea lui dumnezeu s-a aratat pe pamant...

** MIORITA- ca cea mai importanta. Dragobete, dragaica, ciuleandra, Ielele, Targul de fete, calusarii, pricolicii si iti insir pana dimineata.**
nu te arunca sa faci afirmatii aiurea...nu stii din nicio sursa k dacii aveau astfel de obiceiuri....si...etnografia nu e o stiinta auxiliara a istoriei....asa a facut si densusianu cu cartea lui *dacia preistorica*... a folosit numai surse din folclor si mitologie pe kr le-a interpretat dupa bunul lui plac...insa...astea nefiind surse istorice nu se poate spune despre el k a facut istorie ci doar literatura....

**Pai da, gasim tot timpul o alta interpretare care sa nu cumva sa contrazica teoria latinitatii**

episodul e relatat pe larg intr-o cronica bizantina din anul 586...si e asa cum spun eu!!..te poti convinge singura(da un search pe wikipedia!!!)

**Am dat mai sus o gramada de exemple. Sunt scrise cu majuscule. Nu mai insist.**

am vazut...e vorba de vorba de fel de preocupari de istorie antica la diversi oameni...insa...si eu pot sa-ti aduc colectiile de documente DIR(documente de istoria a romaniei) si DRH (documenta romaniae historik) unde vei vedea sute de mii de documente referitoare la evul mediu romanesc....si...peste tot se vorbeste de pricipatele romane si nu de *dacia*....cazurile gasite de tine cazuri izolate...in rest....

** Popoarele in general, cultura unui popor in particular nu se pot compara. Depind de prea multe lucruri. Trebuie luate individual si studiate in concordanta cu specificul lor. Poti compara Transilvania cu Dacia dar nu poti compara Dacia cu Grecia. **

in sfarsit ai inteles....

si ...exista cateva zeci de mii de cuvinte romanesti kr au intrat in vocabularul limbii noastre pe filiera franceza in sec 19 ....
ia DEX-ul ,deschide-l la orice pagina si uita-te la etimologia termenilor...vei fii surprinsa!!!

**Dar eu vin si te intreb, de ce ii numeau DACI si nu romani?**
poi...cine stie la ce perioada se refereau?....


**Istoria se leaga, nu poti studia individual o epoca....si nu-mi zice ca nu e asa ca nici tu nu crezi**

da...se leaga...insa din istorie trebuie sa-ti alegi o perioada pe kr sa te specializezi...ori...dak cineva alege sa se specializeze pe istorie antica si citeaza surse din evul mediu in lucrarea sa va fii luat in ras...(e chiar comik situatia)...i se va spune ceva de genul *poi...ce treaba au aia cu geto-dacii?*...din moment ce aia traiesc cu 1500 de ani mai tarziu...

**noi iti expunem punctul de vedere universal. **

in traducere ...punctul de vedere al unor romani plekti din tara si stabiliti prin amerik si kr s-au imbogatit pe acolo si nu mai au ce sa fak cu banii...si atunci organizeaza congrese de dacologie in romania...eu numesc asta snobims...

mi-ar placea dak ai veni cu teorii ale unor mari istorici (nu medici sau ziaristi kr-si dau si ei cu parerea) kr difera de cele acceptate de majoritate profesorilor de le universitatea bucuresti...si atunci am discuta mai mult si am aduce argumente si surse istorice kr sa ne sustina punctul de vedere....
(de exemplu..cum am adus eu discutie teoria lui c.preda cum k dacii nu aveau aur...am spus k nu sunt de acord cu ea si am explikt de ce....insa...sustin in continuare k c.preda a fost un mare istoric)....

numai bine!!!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

**latina vorbita de romani se asemana foarte mult cu limba vorbita de daci,de geti,de traci,costoboci,tirageti si alte triburi tracice,**

vreau si eu un makr un singur document istoric dac.....
(dar nu tablitele de la tartaria k alea...adimitand k au fost originale ...nu au apartinut oricum dacilor ci unei culturi creata de o populatie din neolitic...)

in orice caz...despre crestinism exista o multime de topicuri...insa...sa stii k crestinii se inchina uni singur dumnezeu...restul sunt doar sfintii adik...oameni prin care puterea lui dumnezeu s-a aratat pe pamant...
i-auzi ce aberatii spune tovarasica ionica,istoric de mare varza si viitor de fier ruginit,ma mir cum reusesti sa treci clasa,s-ar putea sa ai profesori mai slabi pregatiti decat tine,doar asa se explica,cum ionico,c[r]estinii cred intr-un singur dumnezeu cand ei cred si in adonai si in savaot si in dumnezeu si in isus si in yahwe,chiar asa putin citesti din biblie si spui ca esti c[r]estina?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-05-10 17:11:03fratilor,stop joc,ioana esti praf,la revedere,hai pa,lasa-ne cu istoria ta de grota,te rog,te implor,esti varza zau asa

ionico,preda-te,poate scapi numai cu rani usoare

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cristina, în legătură cu datarea Tăbliţei-Soare de la Tărtăreşti (şi a celorlalte două tăbliţe dreptunghiulare), îndoiala persistă (aşa cum spunea şi Ioana) datorită:

(1) compromiterii prin ardere şi tratamentul acid care au alterat componenţa (exagerat de nisipoasă) a tabletelor, acestea nemai putând fi acum datate direct prin metoda C14 (deşi arheologii ruşi au perpetuat încă din anii ‘60 mitul verificării)
(2) înregistrării/comunicării ştiinţifice defectuoase a lui Vlassa, lipsind fotografii, necomunicând colegial comunităţii ştiinţifice, speculând în raportul său influenţe mesopotamiene mai mult decât facând o descriere in situ, etc.
(3) asemănării cu tăbliţele de la Karanovo şi Gračanica (cca. mil. III î.H.), asemănării simbolurilor de pe Tăbliţa-Soare cu alfabete târzii – feniciene, etruscane, greceşti (cca. 1000 – 600 î.H.), şi asemănării dintre ideografia uneia dintre celelalte două tăbliţe dreptunghiulare şi hieroglifele minoane (cca. 1600 î.H.)

Totuşi, Ioana, datarea tăbliţelor mult mai devreme decât ne-ar putea sugera asemănările de mai sus rămâne posibilă datorită datării osemintelor umane şi animale de la Tărtăria cu ajutorul metodei C14 (cca. 5280 – 5060 î.H.). Iar falsul este exclus...

Cristina, sumeriologii (cel puţin cei cu care sunt eu familiar) ignoră cultura Vinca (Winn este o excepţie), dar nu cred că ar accepta ideea unei influenţe sumeriene directe (chiar dacă migrarea spre nord nu poate fi exclusă). Pe de altă parte, nici nu cred că istoricii scrisului în general ar accepta inscripţionarea acestor tăbliţe de lut ca o formă timpurie de a trece de la oral la scris. Ceea ce lipseşte oricum în această cultură, după părerea mea, este documentarea acelei tranziţii de la pictograme, la logograme şi silabograme, recognoscibile în istoria scrisului mesopotamian şi egiptean.

Foarte interesantă discuţia voastră. Felicitări mai ales Cristinei şi Ioanei, dar şi celorlalţi...

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 17:17:30**latina vorbita de romani se asemana foarte mult cu limba vorbita de daci,de geti,de traci,costoboci,tirageti si alte triburi tracice,**

vreau si eu un makr un singur document istoric dac.....
(dar nu tablitele de la tartaria k alea...adimitand k au fost originale ...nu au apartinut oricum dacilor ci unei culturi creata de o populatie din neolitic...)

Joanna, dar scheletul uman pe care au fost gasite tablitele de la Tartaria datat cu C14 stii ce varsta are ?...tu ai impresia ca negglijenta pe care-au suportat-o tablitele ( nestiinta joanna, nestiinta si lipsa de procedura era cat p-aci sa le descalifice)...in schimb "oasele au vorbit" !...

De la: oana_cristina_m, la data 2009-05-04 13:43:21Compară acum cu limba greaca, care mai pastreaza urmele a doua declinari desi limba antica Koine, din care provine greaca, are 4 declinari (nominativ, acuzativ, dativ si genitiv). Vedeti cum Grecii au uitat majoritatea limbii lumii de pe vremea romana, pe cind Dacii au pastrat latina intacta !!! pentru ultimii 2000 de ani. Grecii, care se considera urmasii directi ai ionienilor si dorienilor, isi uita propria lor limba, in schimb dacii invata latina mai bine decit latinii insisi. In plus, nu o invata de la latini, ci o invata de la alti daci, latinizati la cazarma de la Partos.

Cristina, această comparaţie este o inadvertenţă din partea ta, ne-esenţială argumentului, dar o corectez, nu pentru că vreau să fiu pedant, ci pentru a nu o repeta şi în alte împrejurări.

(1) În limba greacă, declinarea substantivelor (I, II, III) nu trebuie confundată cu cazul substantivelor (N, A, G, D, V). Declinarea diferă în funcţie de sufix (I omicron, II alfa, III consoană) şi bineînţeles caz, dar declinarea şi cazul nu sunt unul şi acelaşi lucru.

(2) Greaca modernă are toate cazurile substantivelor din Koine (N, A, G, D, V), deşi D este tot mai rar folosit – sau folosit mai degrabă în expresii idiomatice.

De la: adipopa, la data 2009-05-10 17:28:55Cristina, în legătură cu datarea Tăbliţei-Soare de la Tărtăreşti (şi a celorlalte două tăbliţe dreptunghiulare), îndoiala persistă (aşa cum spunea şi Ioana) datorită:

(1) compromiterii prin ardere şi tratamentul acid care au alterat componenţa (exagerat de nisipoasă) a tabletelor, acestea nemai putând fi acum datate direct prin metoda C14 (deşi arheologii ruşi au perpetuat încă din anii ‘60 mitul verificării)
(2) înregistrării/comunicării ştiinţifice defectuoase a lui Vlassa, lipsind fotografii, necomunicând colegial comunităţii ştiinţifice, speculând în raportul său influenţe mesopotamiene mai mult decât facând o descriere in situ, etc.
(3) asemănării cu tăbliţele de la Karanovo şi Gračanica (cca. mil. III î.H.), asemănării simbolurilor de pe Tăbliţa-Soare cu alfabete târzii – feniciene, etruscane, greceşti (cca. 1000 – 600 î.H.), şi asemănării dintre ideografia uneia dintre celelalte două tăbliţe dreptunghiulare şi hieroglifele minoane (cca. 1600 î.H.)

Totuşi, Ioana, datarea tăbliţelor mult mai devreme decât ne-ar putea sugera asemănările de mai sus rămâne posibilă datorită datării osemintelor umane şi animale de la Tărtăria cu ajutorul metodei C14 (cca. 5280 – 5060 î.H.). Iar falsul este exclus...

Cristina, sumeriologii (cel puţin cei cu care sunt eu familiar) ignoră cultura Vinca (Winn este o excepţie), dar nu cred că ar accepta ideea unei influenţe sumeriene directe (chiar dacă migrarea spre nord nu poate fi exclusă). Pe de altă parte, nici nu cred că istoricii scrisului în general ar accepta inscripţionarea acestor tăbliţe de lut ca o formă timpurie de a trece de la oral la scris. Ceea ce lipseşte oricum în această cultură, după părerea mea, este documentarea acelei tranziţii de la pictograme, la logograme şi silabograme, recognoscibile în istoria scrisului mesopotamian şi egiptean.

Foarte interesantă discuţia voastră. Felicitări mai ales Cristinei şi Ioanei, dar şi celorlalţi...

Adi, de ce n-ai lasat-o sa se informeze ?...

Esti responsabilul de la tarna de pere ?...

De la: mihai5_2, la data 2009-05-10 15:33:25

De la: ioana_dark, la data 2009-05-09 18:17:39 ....slavii reprezinta doar elementul de adaos al etnogenezei lor....au venit mai tarziu pe teritoriul romaniei de azi...insa....in 200 de ani cat au stat au lasat urme vizibile (de exemplu alfabetul!!!)

De astă dată ai preluat nişte "adevăruri" care nu ştiu cum de supravieţuiesc în mediul academic. Slavii nu au stat numai 200 de ani, mai sînt şi azi (sîrbii din banat, rutenii din maramureş) şi sigur în secolul 12...13 mai formau comunităţi compacte în toată Transilvania. Ca o părere personală eu cred că ei deşii minoritari, au format mult timp clasa nobiliară dominatoare de pe teritoriul actual al României, maghiarizaţi în Transilvania- grofii şi românizaţi în rest- boierii, situaţie similară cu a normanzilor din Sicilia de exemplu, zic eu. Mi se pare explicaţia cea mai simplă a menţinerii limbii slavone în cancelarie. Apropo, ce părere aveţi despre controversa - momentan mai puţin aprinsă - dacă Ştefan cel Mare ştia sau nu româneşte. Niciun document scris rămas de la el în româneşte. (Eu cred că pînă la urmă, în 47 de ani, a învăţat şi româneşte vrînd-nevrînd). Cît despre alfabetul preluat de la slavi... e invers. Chiril şi Metodiu au fost români din Tesalonic care foloseau în scris alfabetul grecesc şi pentru macedo-româna lor (sau aromâna), din care au derivat alfabetul chirilic pentru slavii din Panonia şi Moravia, în mod ciudat preluat abia ulterior de vecinii lor slavii bulgari. Se pare că slavii din sud s-au lăsat mai greu încreştinaţi.

dumnevoastra suteti printre putinii cu kr se poate discuta civilizat pe topicul asta...

referitor la ce ati spus mai sus...


**Ca o părere personală eu cred că ei deşii minoritari, au format mult timp clasa nobiliară dominatoare de pe teritoriul actual al României, maghiarizaţi în Transilvania- grofii şi românizaţi în rest- boierii, situaţie similară cu a normanzilor din Sicilia de exemplu, zic eu. **

dumneavoastra ati preluat doctrina lui engels conform careia boierii sau nobilii feudali sunt urmasii popoarelelor migratoare kr au venit in europa si i-au cucerit pe localnicii de aici (aici devenind la randul lor viitorii tarani serbi)...
eu nu sustin aceasta teorie ...boierii din evul mediu sunt localnici kr au reusit sa se evidentieze si sa obtina diverse teritorii ....
consider k slavii nu au cucerit acest teritoriu...ei pur si simplu s-au asezat aici insa nu k niste cuceritori ci k niste oameni kr au gasit un spatiu bun pentru a creste animale ...ei au intrat in contact cu localnicii iar limba acestora din urma a suferit influenta limbii lor (dovada fiind faptul k si astazi 16% din vocabularul limbii romane este constituit din cuvinte de origine slava)...


**Mi se pare explicaţia cea mai simplă a menţinerii limbii slavone în cancelarie. **

varianta istoricilor (pe kr o sustin si eu ) este k slavona a fost folosita k limba de cultura in spatiul romanesc (mai putin in transilvania) la fel cum era in occident folosita latina...


**Apropo, ce părere aveţi despre controversa - momentan mai puţin aprinsă - dacă Ştefan cel Mare ştia sau nu româneşte. Niciun document scris rămas de la el în româneşte.**

de ce ar avea loc o astfel de controversa?....e mai mult decat logic k stefan cel mare a vorbit limba romana...doar era roman....limba slavona era doar limba cancelariei(cum spuneam mai sus...limba de cultura!!!)...

referitor la alfabet... ..aveti dreptate...mai tarziu a aparut alfabetul chirilic la noi..odata cu activitatea fratilor chiril si metodiu....alfabetul chirilic fiind o creatie a cestuia din urma (metodiu) folosind k model alfabetul grecesc...

numai bine!!!

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-05-10 17:19:48i-auzi ce aberatii spune tovarasica ionica,istoric de mare varza si viitor de fier ruginit,ma mir cum reusesti sa treci clasa,s-ar putea sa ai profesori mai slabi pregatiti decat tine,doar asa se explica,cum ionico,c[r]estinii cred intr-un singur dumnezeu cand ei cred si in adonai si in savaot si in dumnezeu si in isus si in yahwe,chiar asa putin citesti din biblie si spui ca esti c[r]estina?

Florine, văd că numai caricaturizând creştinismul reuşeşti să-l faci să pară ridicol. Diversitatea titulaturii divine, în scriptura iudeo-creştină, nu necesită logic o pluralitate divină, după cum nici diversitatea titulaturii unui suveran antic nu implica existenţa mai multor fiinţe suverane. Hai să lăsăm însă subiectul religios în afara topicului.

adi...spui k in cazul tablitelor de la tartaria falsul e exclus.... e normal sa te intreb ...*de ce?*
le-ar fii putut aduce oricine de acasa si apoi sa spuna k le-a gasit in sit langa oasele alea...
un demers arheologic corect presupunea fotografierea lor in sit in momentul descoperirii....!!!...nu stiu dak tu ai fost sau nu vreodata pe un sit arheologic sa vezi concret cum se lucreaza...sau ai vorbit cu vreun arheolog sa-ti povesteasca mai multe...
este o munca de filigran acolo...se lucreaza cu mare atentie si cu instrumente de mici dimensiuni (altfel ar fii simplu...bagam buldozerul scoatem tot pamantul si apoi cercetam pamantul scos...)...in momentul kr apare ceva la suprafata se fac fotografii....nu se misca obiectul de acolo pana nu i se fac cateva poze...apoi...este lasat acolo si se sapa in jurul sau pentru a se vedea in ce context a fost descoperit....deabea dupa ce este fotografiat si contextul si se vede clar modul cum a aparut la suprafata obiectul este scos din sit si (atentie!!!) tratat cu mare bagare de seama ...(nu arunkt pur si simplu aiurea intr-un cuptor...*k sa se mai usuce*)...
(pe vremuri cand nu existau aparate de fotografiat se faceau desene...la sfarsitul fiekrei zile de munk un arheolog venea cu cateva zeci de desene)....
tablitele nu au fost fotografiate si nici desenate in sit...trebuie doar sa-i credem pe cuvant pe arheologii din cluj k le-au gasit acolo...
iar...cum datarea lor cu carbon este imposibila (tot din cauza vestitilor arheologi) nu putem sa emitem o teorie de genul *scrisul a aparut in dacia*....
nu asa se face istorie!!!!

ps:asa as putea sa realizez si eu aksa o tablita din pamant ars la soare si pe kr sa o desenez cum ma duce capul si sa spun k am gasit-o in situl de la rotbav (sit ce se ocupa de neolitic ) si sa arat k la noi se scria dinainte de aparitia ceramicii arse in cuptor....

**Vezi ca-i copy-paste .....dar capoasa cum esti ai sa m-acuzi iar de plagiat, de fapt cand aduce cineva ceva documente, extrase, concluzii sau orice altceva ce nu-ti convine, gata-i tragi cu plagiatu-n cap !...**

tot un plagiator de toata frumusetea ai ramas....numai k...acum ai inceput sa recunosti...

De la: mytcor, la data 2009-05-10 17:33:00

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 17:17:30**latina vorbita de romani se asemana foarte mult cu limba vorbita de daci,de geti,de traci,costoboci,tirageti si alte triburi tracice,**



vreau si eu un makr un singur document istoric dac.....

(dar nu tablitele de la tartaria k alea...adimitand k au fost originale ...nu au apartinut oricum dacilor ci unei culturi creata de o populatie din neolitic...)

Joanna, dar scheletul uman pe care au fost gasite tablitele de la Tartaria datat cu C14 stii ce varsta are ?...tu ai impresia ca negglijenta pe care-au suportat-o tablitele ( nestiinta joanna, nestiinta si lipsa de procedura era cat p-aci sa le descalifice)...in schimb "oasele au vorbit" !...

poi..nu ti-am spus k si acceptand k ele sunt originale tot nu putem spune k sunt dacice....?

ele apartin doar unei culturi din neolitic(vincas-turda)...dar...nu poti spune despre aia din anul 4000I.H k erau daci....e absurd.....

doar ai specula aiurea ....nu exista vreo sursa istorik din anul 4000 i.h. in kr dacii sa fie mentionati in spatiul cdp....





si nu mai fii asa rautacios....(mai bine cumpara-ti o inghetata k sa te mai calmezi... )

www.formula-as.ro/2005/688/societate-37/fratii-nostri-din-alpi-6424

mytcor...nu pot sa cred k tu inveti istorie din.....ziarul *formula as*....

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 19:24:53www.formula-as.ro/2005/688/societate-37/fratii-nostri-din-alpi-6424



mytcor...nu pot sa cred k tu inveti istorie din.....ziarul *formula as*....

Joanna, a fost singurul demn de luat in seam in Lb.Ro.numai ca tu esti atat de berbeaca incat esti in stare de a murdarii orice.

Diferenta dinte mine si tine este ca tu vorbesti despre romansi din spatele unui TFT iar eu i-am cunoscut si-i cunosc la ei acasa cel putin de 2 0ri pe luna.

De la: mytcor, la data 2009-05-10 20:23:29

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 19:24:53www.formula-as.ro/2005/688/societate-37/fratii-nostri-din-alpi-6424



mytcor...nu pot sa cred k tu inveti istorie din.....ziarul *formula as*....

Joanna, a fost singurul demn de luat in seam in Lb.Ro.numai ca tu esti atat de berbeaca incat esti in stare de a murdarii orice.

Diferenta dinte mine si tine este ca tu vorbesti despre romansi din spatele unui TFT iar eu i-am cunoscut si-i cunosc la ei acasa cel putin de 2 0ri pe luna.

mytcor...ce cauti tu de doua ori pe luna aiurea prin munti?....

ce treaba ai cu oamenii aia?....

si de unde ai dedus tu k se trag din vechii daci?

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 18:10:00adi...spui k in cazul tablitelor de la tartaria falsul e exclus.... e normal sa te intreb ...*de ce?*
le-ar fii putut aduce oricine de acasa si apoi sa spuna k le-a gasit in sit langa oasele alea...
un demers arheologic corect presupunea fotografierea lor in sit in momentul descoperirii....!!!

Bine, Ioana. Nu ştiu dacă tăbliţele de la Tărtăria sunt un fals sau nu, dar nici tu nu ştii. Tot ce ştiu este că sunt mărturii compromise, nu neaparat contrafăcute. (A propos, există totuşi o fotografie, dar prea întunecată ca să dovedească ceva). Pentru a stabili însă un fals ar fi nevoie de o altfel de investigaţie (destul de dificilă acum). Ca atare, eu consider mai raţională acceptarea acestor tăbliţe, provizoriu şi limitat, fără a le folosi pentru a muta data originii scrisului.

De la: adipopa, la data 2009-05-10 20:37:06

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 18:10:00adi...spui k in cazul tablitelor de la tartaria falsul e exclus.... e normal sa te intreb ...*de ce?*
le-ar fii putut aduce oricine de acasa si apoi sa spuna k le-a gasit in sit langa oasele alea...
un demers arheologic corect presupunea fotografierea lor in sit in momentul descoperirii....!!!

Bine, Ioana. Nu ştiu dacă tăbliţele de la Tărtăria sunt un fals sau nu, dar nici tu nu ştii. Tot ce ştiu este că sunt mărturii compromise, nu neaparat contrafăcute. (A propos, există totuşi o fotografie, dar prea întunecată ca să dovedească ceva). Pentru a stabili însă un fals ar fi nevoie de o altfel de investigaţie (destul de dificilă acum). Ca atare, eu consider mai raţională acceptarea acestor tăbliţe, provizoriu şi limitat, fără a le folosi pentru a muta data originii scrisului.

poi...eu ce le tot spun astora de cateva pagini incoace...?
k nu poti construi o teorie istorik (mai ales una de o asemenea importanta ) pe o sursa despre kr nu se stie dak e falsa sau nu...
nu se poate spune dak sunt sau nu originale ...si deci...tinand cont de faptul k ar putea foarte bine avea si 50 de ani e ridicol sa ne raportam in vreun fel la ele...
k sa putem afirma k sunt originale trebuie sa asteptam sa mai apara surse asemanatoare...si de-abea atunci sa le valorifikm asa cum trebuie...(sunt cateva zeci de situri pe perioada neoliticului la noi in tara...trebuie sa apara la un moment dat ink dovada de scriere)
sustin k ar trebui depozitate bine pana atunci ...insa...din pakte ele au fost expuse deja la muzeul de istorie din transilvania unde li se spune turistilor k sunt prima dovada a aparitiei scrisului in lume
(normal ar fii fost k acel muzeu sa le tina in depozit...)

deci...dupa 6 pagini de discutii...trebuie si voi sa acceptati faptul k teoria cum k scrisul ar fii aparut in spatiul cdp e o tampenie...

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 19:24:53www.formula-as.ro/2005/688/societate-37/fratii-nostri-din-alpi-6424

mytcor...nu pot sa cred k tu inveti istorie din.....ziarul *formula as*....

Autorul multumeste in mod special doamnelor Lucia Benovici Portman (Elvetia) si Magdalena Popescu-Marin (cercetator principal la Institutul de Lingvistica al Academiei Romane) pentru sprijinul acordat in documentarea acestui reportaj.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Biblioteca Centrala Universitara Bucuresti
LINGVISTICA
Magdalena Popescu-Marin. - Bucuresti : Grai si Suflet-Cultura Nationala, 1999. - 215 p. ; 20 cm. - Tit. orig. în lb. italiana: Il cavale della Greina. - ISBN 973-95405-9-7
COTA: II311058

De la: mytcor, la data 2009-05-10 20:57:06

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 19:24:53www.formula-as.ro/2005/688/societate-37/fratii-nostri-din-alpi-6424

mytcor...nu pot sa cred k tu inveti istorie din.....ziarul *formula as*....

Autorul multumeste in mod special doamnelor Lucia Benovici Portman (Elvetia) si Magdalena Popescu-Marin (cercetator principal la Institutul de Lingvistica al Academiei Romane) pentru sprijinul acordat in documentarea acestui reportaj.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Biblioteca Centrala Universitara Bucuresti
LINGVISTICA
Magdalena Popescu-Marin. - Bucuresti : Grai si Suflet-Cultura Nationala, 1999. - 215 p. ; 20 cm. - Tit. orig. în lb. italiana: Il cavale della Greina. - ISBN 973-95405-9-7
COTA: II311058

da...lingvistii nu ar fii putut deduce decat faptul k limba vorbita de acei oameni e romana...
restul...nu ma intereseaza....si nu-mi dau seama ce ai vrut tu sa arati cu articolul asta....


si tot nu ne-ai spus ce cauti /cautati tu /voi prin aiurea prin muntii aia....



ps:si oamenii astia tot in munti se intalnesc.... saccsiv.wordpress.com/2009/01/22/documentare-celebre-illuminati-...

Lepenski Vir

www.megaliths.net/lepenskivir.png">

www.megaliths.net/lepenskidanubecomp.png">


Tartaria

static.newworldencyclopedia.org/thumb/9/9b/Tartaria_tablets.png/...">
Cucuteni

perso.wanadoo.fr/pleiadele.dacilor/GUMAZ/1528-PELA-APD3-0001.jpg">

De la: mytcor, la data 2009-05-10 22:00:20Lepenski Vir






Tartaria


Cucuteni

si asta ce demonstreaza?

mytcor...as putea vedea si o interpretare a ta asupra imaginilor postate?....sau in afara de copiat aiurea de pe net nu te mai pricepi la nimik altceva?

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 16:29:40**De fapt se crede ca Pitagora este o incriptare a unui set de idei. **

...cine crede asta?
********
Daca vrei sa ne contrazicem pe filosofie te invit sa deschizi un topic specializat. Te-as intreba cata filosofie ai citit sau macar interpretari de texte filosofice, daca nici macar nu stiai ca pitagora n-a lasat nimic scris?
*******

oana...nu o sa dezbat mai mult cu tine dogma crestina pe topicul asta pentru k as fii off topic...si...in orice caz...despre crestinism exista o multime de topicuri...insa...sa stii k crestinii se inchina uni singur dumnezeu...restul sunt doar sfintii adik...oameni prin care puterea lui dumnezeu s-a aratat pe pamant...
******
Aici deja mi-am expus parerea si am explicat in linii mari rationamentul pe care ma bazez. Crestinismul, ca orice religie, se poate interpreta in diverse moduri. Este parerea ta despre crestinism si ti-o respect. Ti-am expus doar si un alt mod de a vedea lucrurile.
*****

** MIORITA- ca cea mai importanta. Dragobete, dragaica, ciuleandra, Ielele, Targul de fete, calusarii, pricolicii si iti insir pana dimineata.**
nu te arunca sa faci afirmatii aiurea...nu stii din nicio sursa k dacii aveau astfel de obiceiuri....si...etnografia nu e o stiinta auxiliara a istoriei....asa a facut si densusianu cu cartea lui *dacia preistorica*... a folosit numai surse din folclor si mitologie pe kr le-a interpretat dupa bunul lui plac...insa...astea nefiind surse istorice nu se poate spune despre el k a facut istorie ci doar literatura....
*******
Ar trebui sa stii ca obiceiurile astea se gasesc doar in cultura populara romaneasca etc. etc. Dar pentru asta ar fi trebuit sa fi deschis mai intai un Eliade. Eu personal din Densusianu am citit doar fragmente. Cand am vbit de etnografie si restul m-am referit la cultura popoareleor. Cultura draga mea, este obiectul distinctiv, nu urbanismul sau economia asa cum imi insiri tu pe aici.

**********

**Pai da, gasim tot timpul o alta interpretare care sa nu cumva sa contrazica teoria latinitatii**

episodul e relatat pe larg intr-o cronica bizantina din anul 586...si e asa cum spun eu!!..te poti convinge singura(da un search pe wikipedia!!!)

*********
De cate ori sa repet ca e o chestie de nuanta?!?!?

**********
**Am dat mai sus o gramada de exemple. Sunt scrise cu majuscule. Nu mai insist.**

am vazut...e vorba de vorba de fel de preocupari de istorie antica la diversi oameni...insa...si eu pot sa-ti aduc colectiile de documente DIR(documente de istoria a romaniei) si DRH (documenta romaniae historik) unde vei vedea sute de mii de documente referitoare la evul mediu romanesc....si...peste tot se vorbeste de pricipatele romane si nu de *dacia*....cazurile gasite de tine cazuri izolate...in rest....
***********
Ti-am dat numai surse istorice si iti mai pot aduce cate vrei tu, nu sunt izolate deloc.

*******

** Popoarele in general, cultura unui popor in particular nu se pot compara. Depind de prea multe lucruri. Trebuie luate individual si studiate in concordanta cu specificul lor. Poti compara Transilvania cu Dacia dar nu poti compara Dacia cu Grecia. **

in sfarsit ai inteles....
********
Ai inteles tu gresit ce am vrut eu sa zic.

*********

si ...exista cateva zeci de mii de cuvinte romanesti kr au intrat in vocabularul limbii noastre pe filiera franceza in sec 19 ....
ia DEX-ul ,deschide-l la orice pagina si uita-te la etimologia termenilor...vei fii surprinsa!!!
*********
Iar interpretezi ce vrei tu. Eu tam zis ca nu vorbim FRANCEZA sau vreo limba asemanatoare cu ea.

Veghează să nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

**Dar eu vin si te intreb, de ce ii numeau DACI si nu romani?**
poi...cine stie la ce perioada se refereau?....
***********

Pai uita-te la date. Sau nu stii in ce perioada au domnit Mircea, Mihai sau in ce secol se incadreaza un anumit an?
*********


**Istoria se leaga, nu poti studia individual o epoca....si nu-mi zice ca nu e asa ca nici tu nu crezi**

da...se leaga...insa din istorie trebuie sa-ti alegi o perioada pe kr sa te specializezi...ori...dak cineva alege sa se specializeze pe istorie antica si citeaza surse din evul mediu in lucrarea sa va fii luat in ras...(e chiar comik situatia)...i se va spune ceva de genul *poi...ce treaba au aia cu geto-dacii?*...din moment ce aia traiesc cu 1500 de ani mai tarziu...
***********

Pai daca dupa 1500 de ani un popor se numeste tot poporul dac, desi se presupune ca erau romani sau latini dupa istoricii nostri, cum dracu sa nu se lege. Eu nu vreau sa ma specializez in istorie si oricum nu asta face obiectul discutiei. Ti-am zis ca ai cam lipsit la orele de logica.

********

**noi iti expunem punctul de vedere universal. **

in traducere ...punctul de vedere al unor romani plekti din tara si stabiliti prin amerik si kr s-au imbogatit pe acolo si nu mai au ce sa fak cu banii...si atunci organizeaza congrese de dacologie in romania...eu numesc asta snobims...
*********

Zuzu zuzu....da refresh si arata-mi un singur roman idiot stabilit in America dupa care ti-am citat eu sau pe care l-as fi dat eu drept exemplu de urmat.

**********

mi-ar placea dak ai veni cu teorii ale unor mari istorici (nu medici sau ziaristi kr-si dau si ei cu parerea) kr difera de cele acceptate de majoritate profesorilor de le universitatea bucuresti...si atunci am discuta mai mult si am aduce argumente si surse istorice kr sa ne sustina punctul de vedere....
(de exemplu..cum am adus eu discutie teoria lui c.preda cum k dacii nu aveau aur...am spus k nu sunt de acord cu ea si am explikt de ce....insa...sustin in continuare k c.preda a fost un mare istoric)....

numai bine!!!
[/quote]
**********

"Mi-ar placea dak ai veni cu teorii ale unor mari istorici" internationali de actualitate, care sustin bazaconiile pe care le sustin profii tai de la UB. Eu ti-am dat exemple si de istorici romani care sustin contrariul. ISTORICI. Ai putea deschide chiar enciclopedia britanica...sa vezi ce zic pe acolo. :)

Numai bine si tie

Veghează să nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: ioana_dark, la data 2009-05-10 17:17:30**latina vorbita de romani se asemana foarte mult cu limba vorbita de daci,de geti,de traci,costoboci,tirageti si alte triburi tracice,**

vreau si eu un makr un singur document istoric dac.....
(dar nu tablitele de la tartaria k alea...adimitand k au fost originale ...nu au apartinut oricum dacilor ci unei culturi creata de o populatie din neolitic...)

“Daca tu crezi doar ceea ce vezi, atunci esti limitat la ceea ce este la suprafata. Daca tu crezi doar ceea ce vezi, atunci de ce mai platesti factura la curent electric?”
(Dr. Wayne Dyer)

Veghează să nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald