Sa ne cunoastem credinta ortodoxa

De la: homemarcel0, la data 2009-01-10 00:46:16

De la: maria_tudorie, la data 2009-01-10 00:41:41Marcelll

ce faci, unde mi-ai fost pana acum?

facem...PACE?

... draga eu nu propovaduiesc pe net ... spun ce am de spus (chiar daca nu ascultati ceea ce e foarte rau) si imi vad de treaba mea ...

... prieteni vom fi cind treci la ortodoxie ... si cred ca o sa treci inapoi ... esti o boaba de fasole care a sarit din farfurie ... esti asteptata ... este nevoie de tine ... no jokes ...

De la: homemarcel0, la data 2009-01-10 00:46:59

De la: Andu30, la data 2009-01-10 00:46:16

De la: homemarcel0, la data 2009-01-10 00:41:18

De la: maria_tudorie, la data 2009-01-09 09:13:54Moon, nu prea corect "sa ne cunoastem credinta ortodoxa"
nu crezi ca unii "ortodocsi" ne pot trimite la "plimbare" cand o sa-i deranjam?

... nu te trimite nimeni la plimbare daca nu sa incepi numai cu biblia si cu criticatul ... intelegi ? ... biserica ortodoxa are ce spune oricui ... si ce invata pe oricine ...

Marcel,

Sper sa nu-i iei la injurat pe toti de pe forumul asta (am vazut ce le-ai facut la celalalt forum)... E mai bine zic eu sa invete ceva bun de la noi decat sa aruncam cu pietre in stanga si in dreapta. Majoritatea nu stiu mai nimic despre credinta ortodoxa si poate le e mai de folos un dialog prin care sa inteleaga principiile credintei noastre...

... corect ... acolo cred ca ai inteles de ce m-am umflat ... acolo mai am treaba ...

Da.. am vazut.. dar trebuie sa te gandesti ca unii dintre ei nu sunt rau intentionati si au fost dusi in ratacire si din faptul ca nu stiau mai nimic despre ortodoxie. Biserica Ortodoxa a fost foarte vitregita pe timpul comunismului care a lovit si el in Biserica cat de mult a putut si cand au venit oamenii astia cu invataturi straine li s-a parut mai usor de digerat si au picat in plasa. Daca tu arunci in ei cu pietre, o sa-i intaranti si mai mult in ratacire.. si crede-ma nu le vei face nici un bine... Crede-ma dupa intrebari imi dau seama ca unii cred ca noi facem asa lucrurile aiurea fara sens si fara baza apostolica, de multe ori ne acuza de parca am fi catolici... nu se stie mai nimic despre ortodoxie..

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Noapte buna,

Prieteni mei dragi

Dumnezeu sa va binecuvinteze cu multa intelepciune si pace .

Marcel

ANDU

Bine te-am regasit....Dumnezeu sa te bincuvanteze....si pacea lui sa fie in inima celor cel iubesc cu ADEVARAT.....

Va salut pe TOTI crestini de pe acest forum...fiind musafir aici astept sa ma primiti ca atare....UNDE-I GAZDA CASEI???

Daca as da la o mie de oameni cate o biblie in mana si i-as inchide separat cu biblia un an de zile, va garantez ca ar iesi dupa anul asta o mie de noi hristosi...

Interpretarea bibliei trebuie sa fie dupa cuvantul apostolilor, nu va lasati amagiti de mandrie ca puteti interpreta singuri biblia. Hristos i-a trimis pe apostoli sa invete neamurile nu sa le puna cateva scrieri in mana si sa descopere neamurile singure pe Hristos.

Hristos vrea sa credem in El intr-un anumit fel, de aceea i-a ales pe apostoli sa-i infiinteze Biserica. El ne-a aratat CALEA prin apostolii lui.. si a facut foarte bine cum a facut...

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: symy, la data 2009-01-10 01:04:15ANDU
Bine te-am regasit....Dumnezeu sa te bincuvanteze....si pacea lui sa fie in imnima celor cel iubesc cu ADEVARAT.....
Va salut pe TOTI crestini de pe acest forum...fiind musafir aici astept sa ma primiti ca atare....UNDE-I GAZDA CASEI???

Bine ai venit (in weekend am mai mult timp la dispozitie sa scriu)... Cred ca e mai bine aici decat pe forumul facut de lerodana. In general nu ne intelegem noi la principiile fundamentale ale credintei, dar sa mai vorbim de a doua venire a lui Hristos...

Poate inainte de orice cearta inutila, ar fi bine sa se stie principiile credintei ortodoxe pentru ca tare mult difera de altele si are cu totul alta baza...

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Andu in Biblie sta scris;...in biserica sant ;apostoli,invatatori,presbiteri...ect....nu stiu unde scrie....dar ce facem cu ei....la ce folosesc in Biserica???

De la: maria_tudorie, la data 2009-01-10 01:03:34Marcel

:







....

de la Andu30...

Biblia este o carte scrisa de oamenii unei Biserici sa nu uiti asta. Hristos nu a scris cu mana lui nimic din Biblie. Oamenii care au scris Biblia (Noul Testament) apartineau in momentul in care au scris cartile din Biblie unei Biserici. Oamenii despre care se scrie in Biblie au fost si ei membrii aceleiasi Biserici si au mai scris si ei carti. De ce crezi tu ca poti interpreta mai bine ca ei ce scrie in biblie?


Nici cele mai elementare lucruri n-ai stiut ?... da, nu Hristos a scris cu mana Lui ...
Dar oare n-ai gasit scris ca : NICI-O PROROCIE N-A FOST ADUSA PRIN VOIA OAMENILOR ,CI OAMENII AU VORBIT DE LA DUMNEZU MANATI DE DUHUL SFANT.
Primul scriitor al bibliei a fost Moise, si el n-a facut parte atunci din nici-o biserica ,ci el era doar un pastor...deci nu facea parte atunci din nici-o biserica ok?
Iar ultimul scriitor al bibliei a fost apostolul Ioan, care era exilat pe insula Patmos , si a scris apocalipsa ...(deci atunci nu facea parte din nici-o biserica )si nu exista nici-un om pe insula la data aceea.
Deci cum a scris apocalipsa dupa tine ???????

AUTORUL BIBLIEI ESTE DUHUL SFANT..iar daca tu nu vrei sa crezi e problema ta .
DOCUMENTEAZA-TE INAINTE DE A FACE UN IDOL DINTR-O IDEIE .

De la: gabita, la data 2009-01-10 01:13:34
de la Andu30...

Biblia este o carte scrisa de oamenii unei Biserici sa nu uiti asta. Hristos nu a scris cu mana lui nimic din Biblie. Oamenii care au scris Biblia (Noul Testament) apartineau in momentul in care au scris cartile din Biblie unei Biserici. Oamenii despre care se scrie in Biblie au fost si ei membrii aceleiasi Biserici si au mai scris si ei carti. De ce crezi tu ca poti interpreta mai bine ca ei ce scrie in biblie?


Nici cele mai elementare lucruri n-ai stiut ?... da, nu Hristos a scris cu mana Lui ...
Dar oare n-ai gasit scris ca : NICI-O PROROCIE N-A FOST ADUSA PRIN VOIA OAMENILOR ,CI OAMENII AU VORBIT DE LA DUMNEZU MANATI DE DUHUL SFANT.
Primul scriitor al bibliei a fost Moise, si el n-a facut parte atunci din nici-o biserica ,ci el era doar un pastor...deci nu facea parte atunci din nici-o biserica ok?
Iar ultimul scriitor al bibliei a fost apostolul Ioan, care era exilat pe insula Patmos , si a scris apocalipsa ...(deci atunci nu facea parte din nici-o biserica )si nu exista nici-un om pe insula la data aceea.
Deci cum a scris apocalipsa dupa tine ???????

AUTORUL BIBLIEI ESTE DUHUL SFANT..iar daca tu nu vrei sa crezi e problema ta .
DOCUMENTEAZA-TE INAINTE DE A FACE UN IDOL DINTR-O IDEIE .

... nu ar fi mai simplu sa il asculti ANDU ? ...

De la: gabita, la data 2009-01-10 01:13:34
de la Andu30...

Biblia este o carte scrisa de oamenii unei Biserici sa nu uiti asta. Hristos nu a scris cu mana lui nimic din Biblie. Oamenii care au scris Biblia (Noul Testament) apartineau in momentul in care au scris cartile din Biblie unei Biserici. Oamenii despre care se scrie in Biblie au fost si ei membrii aceleiasi Biserici si au mai scris si ei carti. De ce crezi tu ca poti interpreta mai bine ca ei ce scrie in biblie?


Nici cele mai elementare lucruri n-ai stiut ?... da, nu Hristos a scris cu mana Lui ...
Dar oare n-ai gasit scris ca : NICI-O PROROCIE N-A FOST ADUSA PRIN VOIA OAMENILOR ,CI OAMENII AU VORBIT DE LA DUMNEZU MANATI DE DUHUL SFANT.
Primul scriitor al bibliei a fost Moise, si el n-a facut parte atunci din nici-o biserica ,ci el era doar un pastor...deci nu facea parte atunci din nici-o biserica ok?
Iar ultimul scriitor al bibliei a fost apostolul Ioan, care era exilat pe insula Patmos , si a scris apocalipsa ...(deci atunci nu facea parte din nici-o biserica )si nu exista nici-un om pe insula la data aceea.
Deci cum a scris apocalipsa dupa tine ???????

AUTORUL BIBLIEI ESTE DUHUL SFANT..iar daca tu nu vrei sa crezi e problema ta .
DOCUMENTEAZA-TE INAINTE DE A FACE UN IDOL DINTR-O IDEIE .

??????????????????

Tu chiar crezi ce ai scris???

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: symy, la data 2009-01-10 01:10:00Andu in Biblie sta scris;...in biserica sant ;apostoli,invatatori,presbiteri...ect....nu stiu unde scrie....dar ce facem cu ei....la ce folosesc in Biserica???

EXACT SYMY EXACT!!!
Era normal sa scrie asa despre o Biserica deja existenta... cu o organizare deja facuta...

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: gabita, la data 2009-01-10 01:13:34
de la Andu30...

Biblia este o carte scrisa de oamenii unei Biserici sa nu uiti asta. Hristos nu a scris cu mana lui nimic din Biblie. Oamenii care au scris Biblia (Noul Testament) apartineau in momentul in care au scris cartile din Biblie unei Biserici. Oamenii despre care se scrie in Biblie au fost si ei membrii aceleiasi Biserici si au mai scris si ei carti. De ce crezi tu ca poti interpreta mai bine ca ei ce scrie in biblie?


Nici cele mai elementare lucruri n-ai stiut ?... da, nu Hristos a scris cu mana Lui ...
Dar oare n-ai gasit scris ca : NICI-O PROROCIE N-A FOST ADUSA PRIN VOIA OAMENILOR ,CI OAMENII AU VORBIT DE LA DUMNEZU MANATI DE DUHUL SFANT.
Primul scriitor al bibliei a fost Moise, si el n-a facut parte atunci din nici-o biserica ,ci el era doar un pastor...deci nu facea parte atunci din nici-o biserica ok?
Iar ultimul scriitor al bibliei a fost apostolul Ioan, care era exilat pe insula Patmos , si a scris apocalipsa ...(deci atunci nu facea parte din nici-o biserica )si nu exista nici-un om pe insula la data aceea.
Deci cum a scris apocalipsa dupa tine ???????

AUTORUL BIBLIEI ESTE DUHUL SFANT..iar daca tu nu vrei sa crezi e problema ta .
DOCUMENTEAZA-TE INAINTE DE A FACE UN IDOL DINTR-O IDEIE .

Imi place sa-l dau exemplu pe Luca care nu l-a cunoscut personal pe Hristos. A scris Evanghelia si Faptele Apostolilor prin anul 65 dupa Hristos. Deci LA 30 DE ANI dupa rastignire!!! Si mai mult decat atat a scris Evanghelia numai din marturiile altora (printre care si Maica Domnului - poti vedea in Evanghelia lui Luca amanunte despre Maica Domnului care nu sunt in celelalte Evanghelii)

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Timp de 30 de ani apostolii au impanzit lumea cu cuvantul lui Dumnezeu si tu imi spui ca nu era Biserica. In Biserica Ortodoxa sunt consemnate toate vietile apostolilor, a Sfantului Luca de care ti-am vorbit, si vietile multor ucenici ai apostolilor. Iar Biblia a fost alcatuita in aceasta forma tot de Biserica care a eliminat mai multe evanghelii si a pastrat doar cele 4 pe care le stii, nu mai stiu exact cand, cred ca la Niceea (anul 325).

Deci cred ca incercai sa spui ca Duhul Sfant a insuflat Biserica lui Hristos cand a hotarat ce carti sa contina Biblia.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: homemarcel0, la data 2009-01-10 01:17:45

De la: gabita, la data 2009-01-10 01:13:34
de la Andu30...

Biblia este o carte scrisa de oamenii unei Biserici sa nu uiti asta. Hristos nu a scris cu mana lui nimic din Biblie. Oamenii care au scris Biblia (Noul Testament) apartineau in momentul in care au scris cartile din Biblie unei Biserici. Oamenii despre care se scrie in Biblie au fost si ei membrii aceleiasi Biserici si au mai scris si ei carti. De ce crezi tu ca poti interpreta mai bine ca ei ce scrie in biblie?


Nici cele mai elementare lucruri n-ai stiut ?... da, nu Hristos a scris cu mana Lui ...
Dar oare n-ai gasit scris ca : NICI-O PROROCIE N-A FOST ADUSA PRIN VOIA OAMENILOR ,CI OAMENII AU VORBIT DE LA DUMNEZU MANATI DE DUHUL SFANT.
Primul scriitor al bibliei a fost Moise, si el n-a facut parte atunci din nici-o biserica ,ci el era doar un pastor...deci nu facea parte atunci din nici-o biserica ok?
Iar ultimul scriitor al bibliei a fost apostolul Ioan, care era exilat pe insula Patmos , si a scris apocalipsa ...(deci atunci nu facea parte din nici-o biserica )si nu exista nici-un om pe insula la data aceea.
Deci cum a scris apocalipsa dupa tine ???????

AUTORUL BIBLIEI ESTE DUHUL SFANT..iar daca tu nu vrei sa crezi e problema ta .
DOCUMENTEAZA-TE INAINTE DE A FACE UN IDOL DINTR-O IDEIE .

... nu ar fi mai simplu sa il asculti ANDU ? ...

Daca ne iubim aproapele cred ca ar trebui sa-i explicam ca teoria asta cu biblia care contine tot adevarul e scoasa de Luther din pungutza lui magica cu inovatii. Crede-ma sunt multi care nu stiu sau uita ca Biserica a fost pusa de apostoli. Insusi Mantuitorul Iisus Hristos i-a ales pe sfintii apostoli si i-a invatat, prin toate cate a facut intre oameni, cele ale imparatiei lui Dunmezeu. Dupa aceea i-a invrednicit de deosebita cinste de a propovadui Sfanta Evanghelie si de a savarsi fapte minunate. Adresandu-se lor, a asezat si Taina Preotiei prin cuvintele : �Precum M-a trimis pe Mine Tatal, va trimit si Eu pe voi. Si zicand acestea, a suflat asupra lor si le-a zis : Luati Duh Sfant; carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute� (Ioan XX, 21-23).

Sfintii apostoli, cum aflam din Sfanta Scriptura, au savarsit Sfanta Taina a Preotiei prin punerea mainilor, adica: �hirotonandu-le preoti in fiecare biserica, rugandu-se cu postiri, i-au incredintat pe ei Domnului in Care crezusera� (Fapte XIV, 23), dar avand grija �sa nu puna prea degraba mainile peste nimemi� (1 Tim. V, 22), sa fie cu multa grija, pentru ca Preotia este lucrarea Duhului Sfant (Fapte XX, 28).

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

E aici gazda, symy, doar ca netu' nu era.



In primul rand tin sa va multumesc tuturor ca sunteti pe topicul asta; am speranta ca ne va fi folositor tuturor de aici, imbogatindu-ne cu informatii pe care nu le aveam inainte sau le aveam doar trunchiate.



In al doilea rand, tin sa va spun ca sunt atat de fericita! Doamne Doamne a vrut ca in sfarsit sa gasesc si Biblia tradusa de Bartolomeu Anania in varianta on-line. In fine vom avea cu totii aceeasi sursa, aceeasi traducere a Bibliei Ortodoxe care, sper, astfel ne va feri de discutii gen: dar tu unde ai citit asta ca la mine nu scrie asa!



Ce e foarte bine iarasi la aceasta traducere a Bibliei este ca explica tot timpul diferentele dintre cele trei textus receptus (ale ortodocsilor, catolicilor si protestantilor) si asa vom putea intelege si cum s-au produs diferentierile teologice.



Iata linkul pe care am speranta ca il vom folosi toti cu incredere pentru a avea o baza comuna a discutiei.



www.dervent.ro/biblia.php



Multumesc mult ca sunteti aici, iar in mesajul urmator am sa dau un citat care va explica in sfarsit ce e cu Septuaginta, Vulgata si Textul Masoretic cu care v-am "amenintat" atat.

Sper ca si ateii sau cei care pur si simplu spun ca Biblia este un basm, vor citi cu atentie aceste randuri care vorbesc si despre Istoria Textului Biblic.



"Canonul biblic.



Biblia, �n �ntregul ei, se alc�tuie�te din dou� mari sec�iuni: Vechiul Testament, care cuprinde istoria m�ntuirii neamului omenesc de la facerea lumii p�n� spre secolul II �. H.; Noul Testament, care cuprinde via�a �i �nv���tura M�ntuitorului Iisus Hristos, istoria primelor �ase decenii ale cre�tinismului �i istoria m�ntuirii universale �n perspectiv� eshatologic� ( Apocalipsa, nota mea ).



Totalitatea c�r�ilor cuprinse �n Sf�nta Scriptur� constituie �canonul� biblic. Cuv�ntul vine de la grecescul kan�n, care �nseamn� �norm�, �regul�, �principiu director�. A�adar, o carte canonic� este �nvestit� cu autoritate normativ� �n materie de credin��; con�inutul ei dogmatic devine obligatoriu. Aceast� asociere �ntre cuv�ntul �canon� �i �Sf�nta Scriptur� ca tezaur al credin�ei a fost f�cut� mai �nt�i de Origen (sec. III d. H.) �i dus� mai departe de c�tre Sfin�ii P�rin�i ai Bisericii.



Pe de alt� parte, cuv�ntul �Biblie� vine de la grecescul bibl�on (cu genitivul bibl�ou), care la �nceput a �nsemnat �h�rtie (sau orice material) de scris�, apoi �i-a generalizat �n�elesul de �carte�. Limba latin� �ns� a preluat pluralul substantivului: bibl�a �i a f�cut din el singularul b�blia (cu genitivul b�bliae), mut�nd �i accentul pe prima silab�. Aceasta s`a �nt�mplat tot �n vremea lui Origen, dar a devenit un bun comun �n secolul urm�tor, mai ales de c�nd Sf�ntul Ioan Gur� de Aur a afirmat c� �Biblia este o adunare de multe c�r�i care, toate la un loc, alc�tuiesc una singur�. S� nu se cread� �ns� c� circula�ia acestui cuv�nt a �nceput odat� cu Origen. Cu nou� secole �nainte, profetul Daniel vorbea de �c�r�ile� profetice de dinaintea lui (Dn 9, 2), iar �n prima carte a Macabeilor se face pomenire de �c�r�ile cele sfinte� pe care Israeli�ii le aveau �n m�n� �i cu care se m�ng�iau la vreme de necaz (1 Mac 12, 9).



Paralel cu termenul �Biblie� a circulat �i acela de �Scripturi� sau �Scriptur�. Epoca Vechiului Testament cuno�tea trei categorii de c�r�i sfinte: a) �Legea� (Tora), care desemna �Pentateuhul� sau Cele cinci C�r�i ale lui Moise; denumirea venea de la Legea pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Moise, prin cele dou� table, pe muntele Sinai, �i care constituia nucleul �ntregii opere (I� 20, 2-17); i se mai spunea �Legea lui Moise� sau, mai t�rziu, chiar dup� numele autorului: �Moise� (Lc 16, 29); b) �Profe�ii�, prin care se �n�elegeau c�r�ile profetice; c) �Scripturile�, denumire pentru celelalte categorii de scrieri ale Vechiului Testament: istorice, poetice �i sapien�iale. Cu toate acestea, �mp�r�irea avea un caracter foarte general, una �i aceea�i referin�� put�nd trimite la o categorie sau alta; delimit�ri mai limpezi s`au f�cut de-a lungul vremii, pe m�sur� ce se alc�tuia canonul. �n Noul Testament, c�r�ile celui Vechi (care nu s`a numit a�a dec�t �n func�ie de cel Nou) sunt �nt�lnite sub numele de �Scriptur� (ex. Lc 4, 21) (de�i citatul e din cartea profetic� a lui Isaia), �Scripturile� (ca �n Mt 21, 42) sau �Sfintele Scripturi� (Rm 1, 2; 2 Tim 3, 15). �n timp, cuvintele grece�ti gramma �i graf� = �scriere� au fost preluate de limba latin� prin termenul scriptura = �scriere�, dar cu acela�i �n�eles generic ca al lui biblia, ceea ce �nseamn� c� e corect s� se spun�: Biblia sau Sf�nta Scriptur�.



Revenind la canonul biblic, e evident c� a �nvesti sau a nu �nvesti o carte cu autoritate normativ� este un act �n parte omenesc, dar el presupune mai �nt�i existen�a c�r�ii, respectiv, a c�r�ilor.



Acestea �ns�, �n foarte multe cazuri, au fost precedate de o literatur� oral� pe care ele au preluat-o selectiv �i au consemnat-o �n genuri distincte sau amestecate. E sigur c� Moise, �nt�iul autor biblic, a relatat evenimentele de dinaintea sa nu numai pe baza unor documente scrise, ci �i pe aceea a unor tradi�ii orale, care se transmiteau din genera�ie �n genera�ie. Tot at�t de sigur este c� evangheli�tii (mai ales cei ce n`au fost ucenici direc�i ai M�ntuitorului, cum sunt Marcu �i Luca) �i-au alc�tuit scrierile prelu�nd istorisirile care circulau prin viu grai. Oralitatea �ns� presupunea sacralitate, ceea ce f�cea ca aceste scrieri s� aib� o descenden�� foarte riguroas�, controlat� de sentimentul �i certitudinea c� ele nu relateaz� simple fapte omene�ti, ci, dimpotriv�, evenimente pe care Dumnezeu le-a provocat sau �n care S`a implicat direct �i personal. Ele erau recitate public �n �mprejur�ri solemne �i deseori se constituiau �n imnuri liturgice. A�adar, �n momentul �n care autorii sacri le consemnau �n scris, ele aveau deja �nvestirea unor texte revelate care se integrau �n structura unei scrieri de inspira�ie dumnezeiasc�. Asisten�a divin� acoperea astfel at�t fragmentele vechi-orale c�t �i pe cele nou-scrise, ceea ce �nseamn� c� at�t Tradi�ia care a precedat Scriptura c�t �i Scriptura propriu-zis� poart� �n ele atributele insufl�rii supranaturale, a acelei �nr�uriri de deasupra care-l f�cea pe autor s� asculte de chemarea lui Dumnezeu, s� selecteze ceea ce era de selectat din predania oral�, s�-�i redacteze textul �n concordan�� cu revela�ia divin� � dar �i cu natura propriei sale personalit��i � �i s� fie sigur c� �n tot ceea ce scrie nu gre�e�te. Din acest punct de vedere, �toat� Scriptura este insuflat� de Dumnezeu� (2 Tim 3, 16), dar termenul de referin�� �toat� nu a avut �ntotdeauna acela�i con�inut. A fost nevoie de secole p�n� c�nd autoritatea rabinic� mai �nt�i �i autoritatea Bisericii mai apoi s� decid� care anume din c�r�ile Vechiului �i Noului Testament poart� �n ele atributul inspira�iei dumnezeie�ti �i pot fi incluse �n ceea ce se cheam� �canonul biblic�.



La cap�tul tuturor acestor cerneri �i discerneri s`a putut stabili c� Vechiul Testament con�ine 39 de c�r�i canonice, recunoscute ca atare de c�tre tradi�ia iudaic�, pe de-o parte, �i de Biserica Ortodox�, pe de alta. Acestora li se adaug� alte 14 c�r�i, pe care ambele tradi�ii le consider� doar �bune de citit�, adic� ziditoare de suflet, con�inutul lor nefiind obligatoriu pentru actul de credin�� �n sine. Numele tuturor c�r�ilor canonice �i necanonice ale Vechiului Testament se afl� �nscrise �n �Cuprinsul� edi�iei de fa��.



Re�inem �ns� �i faptul c� Biserica Romano-Catolic� recunoa�te �n Vechiul Testament 56 de c�r�i canonice, adic� pe cele 39 canonice �i 14 necanonice ale Bisericii Ortodoxe, c�rora le adaug� �nc� 3 titluri. Detaliile acestei probleme r�m�n, desigur, pe seama speciali�tilor, dar se cuvine men�ionat� nuan�a c� teologii romano-catolici le numesc �protocanonice� pe cele 39, ca primite de la �nceput �n canon (sec. IV), �i �deuterocanonice� pe celelalte, ca acceptate �n canon mult mai t�rziu, prin Conciliul tridentin (sec. XVI).



La r�ndul lor, protestan�ii le recunosc pe cele 39 drept canonice, dar pe cele �bune de citit� le numesc �apocrife�, denumire sub care ortodoc�ii catalogheaz� numai acele scrieri pseudo-biblice pe care Biserica le-a respins constant din structura canonului biblic.



C�t despre Noul Testament, el cuprinde 27 de c�r�i canonice, recunoscute ca atare �nc� din secolul IV (Sinodul local din Laodiceea, anul 360) �i secolul VIII (Sinodul al VII-lea Ecumenic, anul 787) �i r�mase astfel �n con�tiin�a �i practica Bisericilor Ortodoxe �i ale celei Romano-Catolice.



Istoria textului biblic. Dac� admitem c� to�i autorii Bibliei au fost teo-logi = �cuv�nt�tori de Dumnezeu�, e bine de amintit c�, prin rostire, teologia lor a devenit filologie. De aci, anevoiosul nostru drum, prin secole �i milenii, de a str�bate straturile filologice spre a ajunge din nou la teologie. Aceasta este munca �ndeosebi a teologilor bibli�ti, cei ce caut�, descoper� �i studiaz� manuscrise, cei ce le alc�tuiesc �n edi�ii critice, cei ce traduc sau revizuiesc, cei ce compar� �i comenteaz�. E drumul pe care cititorul obi�nuit al Bibliei, cu cartea`n m�n� pe de-a gata, nu-l cunoa�te.



Dac� Noul Testament nu ridic� probleme textuale majore, textul Vechiului Testament, �n schimb, e �i ast�zi obiectul unor diferen�e de opinii �i op�iuni, conturate de-a lungul timpului �i r�sp�ndite pe arii foarte largi, �n func�ie mai ales de apartenen�ele confesionale. Cu foarte pu�ine excep�ii, c�r�ile Vechiului Testament au fost scrise �n limba ebraic�, pe durata a dou�sprezece secole (se estimeaz� c� anul 1250 �. H. este acela �n care Moise a primit tablele Legii pe muntele Sinai). C�r�ile au fost scrise, desigur, �n principal pentru Evrei. Ace�tia �ns� s`au dispersat �n timp, marea lor majoritate alc�tuind ceea ce se nume�te �diaspora� (�mpr�tiere). Fatalmente, cei din diaspora �i-au pierdut limba matern�. Dar nu numai ei; o dat� cu �ntoarcerea din captivitatea babilonic� (538 �. H.), nici chiar cei din Palestina nu mai vorbeau ebraica, aceasta fiind �nlocuit� cu dialectul aramaic (�n care a vorbit �i M�ntuitorul). Pe de alt� parte, vastul imperiu al lui Alexandru cel Mare a inaugurat epoca elenistic�, �n care greaca devenise limba cult� a oric�rui cet��ean.



A�a se face c� �n cea de a doua jum�tate a secolului III �. H. Ptolemeu al II-lea Filadelful a patronat �i finan�at traducerea Bibliei �n limba greac�. Aceasta a fost f�cut� �n ora�ul Alexandria de c�tre 72 de �nv��a�i evrei, adu�i din Palestina (c�te �ase de fiecare trib), fapt pentru care noua versiune a fost numit� Septuaginta. Dup� tradi�ie, cei 72 au lucrat separat, sub asisten�a Duhului Sf�nt, versiunile lor dovedindu-se �n final identice. Septuaginta a c�p�tat astfel o mare autoritate, fiind considerat� ca al doilea original al Vechiului Testament; de�i Sfin�ii Evangheli�ti �i Sf�ntul Apostol Pavel cuno�teau ebraica, au preferat s� citeze din Septuaginta; pe baza ei s`a r�sp�ndit cre�tinismul primelor secole �n Asia Mic� �i �n toat� aria Mediteranei. Nu e de mirare deci c� Septuaginta a devenit textus receptus (textul revelat) al �ntregului R�s�rit european, definit mai t�rziu ca Ortodoxie.



Cu peste �ase sute de ani mai t�rziu, �n secolul IV, Fericitul Ieronim avea s� traduc� Biblia �n limba latin�, pentru cre�tin�tatea occidental�, versiune cunoscut� sub numele de Vulgata. Cele mai multe din c�r�ile Vechiului Testament (�ncep�nd cu Psalmii) au fost traduse mai �nt�i dup� Septuaginta, apoi dup� Textul Ebraic. Controversat�, chiar de la �nceput, de c�tre contemporanii lui Ieronim (printre care �i Fericitul Augustin), Vulgatei i-au trebuit nu mai pu�in de dou�sprezece secole p�n� s� devin� textus receptus al Bisericii Catolice, decretat� astfel de c�tre Papa Clement al VIII-lea �n 1592 �i r�mas� ca atare p�n� ast�zi.



Ce s`a �nt�mplat cu Versiunea Ebraic�? Ea a continuat s� fie citit� �n sinagog�, dar a r�mas mai mult pe seama rabinilor �i a altor �nv��a�i, circula�ia ei fiind tot mai restr�ns�. A mai intervenit o dificultate: Dup� cum se �tie, alfabetul ebraic era alc�tuit numai din consoane. Pentru pronun�area corect� a unui cuv�nt, vocalele erau intercalate de cititorul �nsu�i, iar aceasta se f�cea prin tradi�ia oral� transmis� de la dasc�l la �nv���cel. Cu vremea �ns�, aceast� tradi�ie s`a tot sub�iat, a�a �nc�t noile genera�ii nu mai erau sigure, de pild�, dac� cuv�ntul zkhr din Dt 25, 19 trebuie citit zekher = �amintire�, �pomenire�, sau zakhar = �b�rbat�. �nc� din secolul IV Fericitul Ieronim nota c� dac� cele trei consoane dbr se citesc dabar, ele �nseamn� �cuv�nt�; dar dac� se citesc deber, �nseamn� �cium� f. Astfel s`a n�scut nevoia de a se inventa semnele vocalice care s� fie intercalate �n sistemul consonantic, oper� �ntreprins� de c�tre masore�i (de la ebraicul masora = tradi�ie) �n secolele VIII-X d. H.; ultima versiune, realizat� �n jurul anului 900 de c�tre Ben A�er �i Ben Neftali, a primit aprobarea autorit��ilor rabinice �i s`a constituit �n ceea ce se cheam�, p�n� ast�zi, Textul Masoretic al Vechiului Testament. El st� la baza traducerilor moderne, devenind astfel echivalentul unui textus receptus pentru cre�tin�tatea protestant�. Dar nu numai pentru ea; supus� unor �ndelungate �i severe examene critice textuale, Vulgata �i-a pierdut mult din autoritatea ini�ial�, a�a �nc�t chiar traduc�torii catolici, unii din ei foarte valoro�i, s`au �ntemeiat pe Textul Masoretic.



Desigur, disputa dintre ebrai�ti �i eleni�ti nu se va ispr�vi niciodat�, fiecare tab�r� av�nd argumente prin care s� demonstreze c� limba cultivat� de ea e mai bogat�, mai nuan�at�, mai capabil� s� exprime Cuv�ntul lui Dumnezeu. Ca de obicei, adev�rul e pe undeva pe la mijloc, dar nu aceasta e problema cea mai important�, ci aceea a diferen�elor de text. Dac� cele dou� principale versiuni biblice s`au produs �n R�s�rit (Septuaginta, �n Alexandria Egiptului; Textul Masoretic, �n Tiberiada Palestinei), tot aci, �n R�s�rit, s`au produs �i confrunt�rile, iar acestea s`au consumat �n contextul mai larg al confrunt�rilor dintre iudaism �i cre�tinism. Cre�tinii au b�gat de seam� c� textele masoretice prezint� unele deosebiri, mai ales �n textele profe�iilor mesianice, care nu puteau fi puse doar pe seama unor ra�iuni filologice. Iat� un singur exemplu, extras din Deuteronom 8, 3:



SEPTUAGINTA: �Nu numai cu p�ine va tr�i omul, ci cu tot cuv�ntul care iese din gura lui Dumnezeu�.



TEXTUL MASORETIC: �Nu numai cu p�ine tr�ie�te omul, ci cu tot ceea ce iese din gura lui Dumnezeu�.



De�i, aparent, cele dou� versiuni sunt foarte apropiate �i pot genera exegeze asem�n�toare, totu�i e lesne de observat c� din Textul Masoretic lipse�te termenul �cuv�ntul� (�n grece�te rh�ma = �cuv�nt� ca mijloc de comunicare, �nrudit semantic cu l�gos = �cuv�nt� ca ra�iune divin� �i rostire creatoare). Or, prezen�a acestui termen poate duce mai u�or la suita: rh�ma � l�gos � Logosul �ntrupat � Iisus Hristos, ceea ce �nseamn� o exegez� hristologic� foarte clar�. Acum e cazul s� re�inem c� textul e folosit de Iisus �n dialogul S�u cu diavolul (Mt 4, 4) �i c� Domnul �l citeaz� dup� Septuaginta.



E u�or de �n�eles, a�adar, de ce cre�tinii, mai ales cei din R�s�rit, au devenit circumspec�i fa�� de Versiunea Masoretic�, �nt�rindu-�i op�iunea pentru Septuaginta. Dar nu numai ei; �nc� din secolul IV, dup� ce Ieronim a �nceput s� traduc� Vulgata din ebraic�, Fericitul Augustin �l suspecta c� nu crede �n caracterul revelat al Septuagintei. �n zilele noastre intervine �i istoria �ns�i a textului: fa�� de Versiunea Masoretic� (�nceputul secolului X d. H.), Septuaginta (a doua jum�tate a secolului III �. H.) e mai veche cu aproape 12 secole; textul Septuagintei a fost stabilit de �nv��a�i evrei cu mult �naintea ivirii cre�tinismului, deci f�r� putin�a unor partizanate polemice; actualele traduceri occidentale au la baz� manuscrise masoretice din secolele VIII-X, pe c�nd cei mai vechi codici ai Septuagintei dateaz� din secolul IV (Vaticanus) �i chiar III (Freer), deci la distan�� de cel pu�in o jum�tate de mileniu. Dac� s`a constatat c� masore�ii, din ra�iuni de teologie iudaic�, au operat interven�ii deliberate �ntr`o seam� de texte, nu e mai pu�in adev�rat c� diferen�ele � mai mult dec�t notabile � �ntre cele dou� versiuni se extind pe arii �n care orice inten�ie polemic� este exclus�. Se pare c�, �n aceast� privin��, descoperirea (�n 1947) �i studierea manuscriselor de la Qumran ofer� nout��i mai mult dec�t surprinz�toare. Cercet�ri recente ale unor bibli�ti occidentali � at�t catolici c�t �i protestan�i � arat� c� texte vechitestamentare contemporane cu Versiunea Alexandrin� (sec. III �. H.) sunt mult mai apropiate de aceasta dec�t de cea Masoretic�, ceea ce acrediteaz� ideea c� Septuaginta a fost tradus� dup� un original ebraic care s`a pierdut �i pe care masore�ii nu l-au avut sub ochi. Aceasta ar �nsemna: 1) Masore�ii sunt mult mai pu�in culpabili dec�t s`a crezut 2) �n fapt, autorii noutestamentari citau nu dup� textul grecesc al Septuagintei, ci dup� originalul care st�tuse la baza acesteia 3) Autoritatea Septuagintei reintr� �n actualitate. De altfel, �nc� din vechime, autoritatea ei era atestat� �i de mediile intelectuale necre�tine: �n deceniile secolului I d. H., at�t filosoful Filon de Alexandria, c�t �i istoricul Iosif Flaviu, �nv��a�i evrei care cuno�teau bine ebraica, preferau s� citeze din Septuaginta, versiune pentru care aveau o pre�uire at�t de �nalt�, �nc�t declarau (mai ales primul) c� aceasta este versiunea inspirat� a Scripturii.



Ca parte a lumii ortodoxe, poporul rom�n �i-a avut Biblia tradus� tot dup� Septuaginta. Cit�m pe cele mai importante: Biblia lui �erban, Bucure�ti 1688; Biblia de Buz�u, 1854-56; Biblia lui �aguna (Sibiu), 1856-58. Dar tot dup� Septuaginta a fost tradus� �i Biblia lui Bob (Blaj), 1795, pentru uzul greco-catolicilor. Ultima edi�ie din marea filia�ie a ap�rut la Bucure�ti �n 1914, singura �edi�ie a Sf�ntului Sinod�.



Marea ruptur� s`a produs �n 1936, odat� cu apari�ia Bibliei traduse dup� Textul Masoretic de c�tre Gala Galaction, Vasile Radu �i Nicodim Munteanu. Aceast� op�iune a fost motivat� de Galaction prin trebuin�a ca �i noi, ortodoc�ii, s� avem textul folosit de sectele neoprotestante, spre a le putea combate mai u�or! E de mirare, acum, cu c�t� u�urin�� a fost acceptat� (sau trecut� cu vederea) aceast� motiva�ie, de�i patriarhul Nicodim �i �ng�duise, �n 1944, un semnal de alarm�. A�a se face c� toate versiunile rom�ne�ti ale Vechiului Testament ap�rute dup� edi�ia Bibliei din 1936 nu sunt dec�t relu�ri ale acesteia, cu revizuiri mai mult sau mai pu�in importante, mai mult sau mai pu�in controlate. Timp de opt decenii, Biserica Ortodox� Rom�n� nu a mai avut o versiune vechitestamentar� dup� Septuaginta; e motivul pentru care at�t P�rintele Dumitru St�niloae c�t �i P�rintele Dumitru Fecioru, marii no�tri traduc�tori din Sfin�ii P�rin�i �i din literatura filocalic�, au fost nevoi�i s�-�i extrag� citatele biblice tot din edi�ia 1914.



Aceasta �ns� nu �nseamn� c� Versiunea Ebraic� se cere dispre�uit� sau ignorat�; dimpotriv�, o redactare corect� a textului biblic e de neconceput f�r� consultarea �i folosirea ei, at�t pentru reliefarea unor nuan�e de limbaj, c�t mai ales pentru transcrierea numelor proprii ebraice, at�t patronimice c�t �i toponimice, nume pe care Septuaginta le red�, �n cele mai multe cazuri, prin traducerea �n�elesului lor (ex.: �Beer-�eba� = �F�nt�na-Jur�m�ntului� � Fc 21, 31). E ceea ce facem �n lucrarea de fa��. Mai mult, pentru o imagine c�t mai complet� a mesajului biblic, deosebirile semnificative dintre Septuaginta �i Textul Masoretic sunt men�ionate �n notele �i comentariile din josul paginii, Versiunea Ebraic� fiindu-ne accesibil� prin cele mai bune traduceri occidentale, precum La Bible de J�rusalem (BJ), La Bible traduite par Emile Osty (OSTY), King James Version (KJV) (care �ns� a folosit �i Septuaginta), Revised Standard Version (RSV), Today`s English Version (TEV), Traduction Oecum�nique de la Bible (TOB), dar �i prin edi�iile rom�ne�ti din 1936 �i 1938.



�n ceea ce prive�te Noul Testament, cele 27 de c�r�i ale acestuia au fost scrise �n limba greac�, cu excep�ia Evangheliei dup� Matei, care a fost redactat� mai �nt�i �n aramaic� (versiune care �ns� nu a ajuns p�n� la noi) �i rescris�, de c�tre acela�i autor, �n grece�te.



Dat� fiind iu�eala cu care se r�sp�ndea cre�tinismul, e lesne de imaginat �i repeziciunea cu care manuscrisele autografe erau copiate �n zeci �i sute de exemplare pentru aria, din ce �n ce mai larg�, a comunit��ilor cre�tine. A�a se explic� faptul c� o bun� parte din ele au �nfruntat secolele �i c� p�n� �n zilele noastre au ajuns nu mai pu�in de 2500 de manuscrise, dintre care 167 cuprind Noul Testament �n �ntregime. Desigur, originalele nu ni s`au p�strat, dar codici precum Sinaiticus (sec. IV), Vaticanus (sec. IV), Alexandrinus (sec. V), Parisiensis (sec. V), Freesianus (secolele IV-V), ca s� cit�m doar pe cele mai importante, se constituie �n tot at�tea m�rturii asupra vechimii textelor noutestamentare. De aici, �i imensele posibilit��i ale filologilor biblici de a alc�tui edi�ii critice tot mai bune �i mai utile, pe care le pun la �ndem�na traduc�torilor. Evolu�ia acestor edi�ii, pe de-o parte, �i evolu�ia fiec�rei limbi na�ionale, pe de alta, sunt principalele ra�iuni pentru care Biblia se cere tradus� � sau cel pu�in revizuit� � periodic, spre folosul �i desf�tarea cititorilor ei.



Sistemul referen�ial. Orientarea �n textele Sfintei Scripturi, precum �i citarea acestora se fac cu ajutorul sistemului referen�ial, adic� al cifrelor care individualizeaz� o anumit� por�iune de text �i o pun �n leg�tur� cu cele �nrudite. Unit��ile acestui sistem sunt capitolul �i versetul; cifrele de referin�� se mai numesc �i �trimiteri�.



El a luat na�tere �n primele patru decenii ale secolului XIII, prin cardinalul �tefan Langton care, pe la 1205, a �nceput �mp�r�irea textului Vulgatei �n capitole; opera sa a fost ispr�vit� �n jurul anului 1240 de c�tre c�lug�rul dominican Hugues de Saint Glef.



�mp�r�irea �n versete a fost f�cut� de tipograful parizian Robert �tefan; textul a ap�rut astfel, pentru prima oar�, �n edi�ia greco-latin� din 1551 a Noului Testament, iar pentru a doua oar�, �n edi�ia din 1555 a Bibliei latine integrale.



Cade-se a se re�ine �ns� c� versetul (ca �i capitolul, de altfel) e doar o unitate conven�ional�, iar nu o unitate dogmatic� �n sine; el nu se constituie �ntr`un univers �nchis, ci, dimpotriv�, cu foarte multe ferestre c�tre marele univers al Sfintei Scripturi. Adev�rata lectur� �i dreapta t�lcuire a Bibliei se fac numai prin rela�ia text-context, adic� citind �i g�ndind textul (versetul) �n func�ie de ceea ce se spune �nainte �i dup� el, ca �i �n func�ie de leg�turile lui cu texte asem�n�toare foarte �ndep�rtate. Niciodat� partea nu poate fi desp�r�it� de �ntreg. Dac� un savant din zilele noastre, de exemplu, pretindea c� opera sa nu poate fi �n�eleas� dec�t dac� e citit� integral, cu at�t mai mult � �i incomparabil mai mult � Biblia sau Sf�nta Scriptur�. "



text preluat din Biblia sau Sfanta Scriptura, tr. Arhimandrit Bartolomeu Anania Cuvant Lamuritor al Sfintei Scripturi.

De la: marian_bd_rotaru, la data 2009-01-09 10:56:01Mostenirea lui ISUS CRISTOS , consta din religia crestina . Ortodoxia si catolicismul sunt creatii ale politicii si tot politica se opune reunificarii Bisericii lui CRISTOS !

Marea schisma nu trebuia sa aibe loc NICIODATA daca cei care au produs-o aveau cu adevarat credinta in cuvantul lui Dumnezeu si nu cioparteau Biblia in multele interpretari "politice" la toate sinoadele lor.

Reprezentantii schismei,Papa Leo IX (1049-1054) si patriarhul de Constantinopol Michael Cerularius (1004-1058) au desavarsit ruptura definitiva dintre cele 2 biserici in anul 1054, in urma unor dezacorduri ireconciliabile (lupta pentru suprematie in lumea crestina, divergente teologice etc).

Cat despre unirea Catolicismului cu Ortodoxismul ...mi se pare o himera, o oaza in desertul biblic! Spun deshertul biblic..pentru ca au avut grija marii episcopi care au emis pretentia primatului episcopilor de Roma, fata de restul bisericilor crestine din lume si au preferat sa se bata intre ei in statutul lor social, ca autoritate politica/clericala preferand crezul lor politic in locul celui apostolic.
Daca s-ar uni aceste doua biserci, zau nu stiu care ar fi statul celorlalte confesiuni crestine mai ales ca si protestantii sunt considerati tot crestini.


"Cre�tinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, al�turi de iudaism �i islam. Consider�nd �mpreun� catolicii, protestan�ii �i ortodoc�ii sub eticheta global� de "cre�tini", religia acestora este actualmente la nivel mondial cea mai important� din punct de vedere numeric. Islamul, cealalt� religie monoteist� derivat� din tradi�ia religioas� iudaic�, este a doua ca pondere numeric� a adep�ilor �n lume.

Cre�tinismul �mbin� tradi�ii din iudaism, pe care le �mbog��e�te cu m�rturia Noului Testament. Ca mo�tenitor al�turi de islam �i iudaismul contemporan al tradi�iei religioase orientale, cre�tinismul perpetueaz� p�n� �n ziua de ast�zi credin�e �i mituri n�scute pe malurile Eufratului acum mai bine de 5000 de ani.[1]

Ca orice monoteism, cre�tinismul a manifestat �n bimilenara sa istorie o apreciabil� cantitate de intoleran�� at�t de tipic� acestei forme speciale de religie.[2]

Cuv�ntul "cre�tin" vine din limba latin� popular�, de la christianus, derivat de la Hristos, deoarece Iisus/Isus din Nazareth este considerat �n religia cre�tin� ca fiind Mesia �i fiul lui Dumnezeu. Cuv�ntul "Hristos", �n limba greac� Χριστός Christ�s, "cel uns", este traducerea din limba ebraic� a cuv�ntului משיח Mo�iach (arab� مَسيح Masīh).

Institu�ia specific� cre�tinismului este biseric�. Autoritatea doctrinal� este Sf�nta Scriptur� sau Biblia, la care se adaug�, �n ortodoxie �i catolicism, tradi�ia Bisericii, iar pentru catolicism �i Magisteriul bisericesc, reprezentat de autoritatea papei"

Reiau aceasta fraza "Ca orice monoteism, cre�tinismul a manifestat �n bimilenara sa istorie o apreciabil� cantitate de intoleran�� at�t de tipic� acestei forme speciale de religie.[2]" si subliniez INTOLERANTA!

Prea multa doctrina duce la INTOLERANTA si se pierde din vedere tocmai frumusetea cuvantului divin !

Buna mariaoprea.





Ai avut timp sa citesti mesajul despre istoria textului biblic? Sa stii ca religia ortodoxa este si trinitariana, nu doar monoteista.





Daca vrei sa vorbbim mai multe despre asta, o vom face, dar putin mai tarziu pentru ca as vrea sa incheiem subiectul despre "de ce difera Bibliile ortodocsilor, catolicilor si protestantilor, intre ele ?"





Daca ai timp sa citesti mesajul postat despre istoria textului biblic, poate o sa ne impartasesti si noua ce parere ai despre faptul ca exista trei textus receptus si de ce crezi ca au aparut ele. Si poate ne gandim impreuna care ar putea fi mai ...(o sa folosesc un termen impropriu) "credibil.





Ortodocsii spun ca Septuaginta, fiind atat de veche. Tu ce crezi? Dar asta, evident, doar daca ai timp sa te uiti peste textul de mai sus.





A! Era sa uit. Ai putut sa intri pe linkul dat de mine unde se gaseste traducerea Bibliei Ortodoxe facuta de Bartolomeu Anania( ca sa avem o baza comuna in discutii atunci cand vom vorbi de diferente intre ortodocsi, catolici si protestanti?)





O zi buna, mariaoprea si sper, lectura folositoare.



PS. gandeste-te ca hinduismul nu este nici pe departe monoteist, dar hai sa vedem la ce duce.



"

Asadar, se presupune c� undeva �ntre anii 200 �.H. si 200 d.H., sistemul castelor ar fi fost elaborat si expus �ntr-un codice special de c�tre M�nu, un personaj mitic. Desi Veda este socotit� izvorul legii (dharma), �n realitate legile lui M�nu sunt cele care statueaz� organizarea vietii indiene p�n� �n zilele noastre. Exist� acolo un �ntreg sistem juridic, reunind norme de drept penal, drept familial, drept al obligatiilor, drept real si reguli procedurale.



Indienii se �mpart �n patru caste de baz�. Cea dint�i este a Brahmanilor (preotilor). Cea de-a doua este a r�zboinicilor (Ksatriya), a nobililor si a st�p�nilor. Cea de-a treia este a oamenilor liberi (Vaisya), a comerciantilor si a feluritelor categorii profesionale. Cea de-a patra este a servitorilor (Sudrd). Oamenii care nu apartineau nici uneia din aceste caste erau considerati paria, si condamnati s� tr�iasc� la marginea satelor; li se interzicea s� posede orice altceva �n afara vaselor casnice, a c�inilor si a m�garilor; le era interzis inclusiv sp�latul la cismeaua comun� a satului.



Membrii celei de-a patra caste aveau un statut aproape similar cu cel de paria. Menirea lor era s�-i slujeasc� pe membrii castelor superioare. Accesul la cultur� le era restrictionat �ntr-o asemenea m�sur� �nc�t nu aveau dreptul nici m�car s� asculte citindu-se din c�rti. Dac� dorea neap�rat, un brahman putea s� ia o fat� din aceast� cast� doar ca pe a patra sotie. �n consecint�, s-a ajuns cu timpul la subdiviz�ri ale castelor, care cunosc ast�zi p�n� la 3000 de ramificatii.



Din casta a treia fac parte, spre exemplu, agricultorii, siderurgistii, dulgherii, frizerii, artistii. Au cu totii obligatia unui comportament condescendent si obedient fat� de membrii castelor superioare, si li se interzice cu strictete orice tentativ� de parvenire social�.



A doua cast�, a r�zboinicilor si a nobililor, este �ns�rcinat� cu atributii legate de organizarea r�zboaielor, asigurarea protectiei t�rii si a sistemului politic, colectarea birurilor si impozitelor s.a.m.d.



In fine, brahmanii sunt cei care �nvat� poporul, conduc slujbele religioase, aduc jertfe zeilor si primesc darurile pentru templu. Ei se bucur� de �nt�ietate chiar si �n fata regelui si a urmasilor acestuia. Un brahman, fie el si copil, este considerat superior unui r�zboinic sau nobil. Dac� s�v�rseste o crim�, el nu este condamnat la moarte, ci la exil. Cel mai mare p�cat este socotit uciderea unui brahman. Acest p�cat nu poate fi r�scump�rat dec�t prin moartea ucigasului. Totusi, autorul crimei va avea de �ndurat si o pedeaps� spiritual�, re�ncarn�ndu-se �ntr-un animal. Dac� o persoan� moare neav�nd urmasi, toate bunurile sale trec automat �n proprietatea brahmanilor. De asemenea, dac� un brahman descoper� o comoar�, aceasta devine proprietatea lui. Dac� regele g�seste o comoar�, o parte din ea le este transferat� obligatoriu brahmanilor.



In general, institutia castelor impus� de brahmani se fundamenteaz� pe trei interdictii de baz�:



1) Este interzis� c�s�toria cu o persoan� apartin�nd altei caste.



2) Este interzis orice fel de contact cu persoane apartin�nd unei caste inferioare. �nc�lcarea acestei interdictii atrage dezonoarea si oprobriul public.



3) Orice str�danie a vreunei persoane de a accede �ntr-o alt� cast� este socotit� nu numai zadarnic�, ci si condamnabil�, atr�g�nd pedepse at�t �n viata aceasta, c�t si dup� moarte.



Toat� aceast� structur� social� oprimant�, care a produs at�ta suferint� de-a lungul istoriei Indiei, a fost pl�smuit� de c�tre brahmani pe suportul metafizic al religiei hinduse, sub inspiratia textelor �sfinte� ale Vedelor. Prin urmare, sistemul castelor nu este considerat a fi reflexul natural al unui fenomen social, nici al unuia biologic (de tipul superiorit�tii rasiale). El tine pur si simplu de o ordine transcendental�, izvor�nd din chiar teoria hindus� asupra lumii. Fundamentul s�u �l constituie legea metafizic� a dharmei, din care decurge nevoia persoanei de a se conforma cu strictete ritmului, ordinii si ierarhiei �ntregului, ceea ce presupune inclusiv asumarea resemnat� a predetermin�rilor sociale.



Este modul prin care �nsusi Dumnezeu a creat lumea. Opozitia fat� de acest sistem este echivalent� cu �mpotrivirea fat� de Dumnezeu, adic� p�catul cel mai grav, aduc�tor de os�nd� vesnic�. Avem de-a face cu o mostr� elocvent� de terorism spiritual �n toat� m�retia lui!



Adeptilor, propov�duitorilor si admiratorilor occidentali ai hinduismului le-ar fi util s� constientizeze faptul c� �n sistemul hindus de organizare al �ntregii societ�ti, care este unul profund religios, ei nu se vor putea integra niciodat� castelor superioare. Acesta este un drept exclusiv ereditar. Mai mult dec�t at�t, statutul lor este unul inferior si fat� de paria, dac� se aplic� riguros vechea traditie hindus�. Acestea sunt prescriptiile textelor �sfinte�, �insuflate de Dumnezeu�.

www.dervent.ro/biblia.php

E incredibil de bine facut site-ul. Scrie si istoria si contextul istoric al fiecarei carti in parte (majoritatea cartilor din Noul Testament pentru cei ce nu stiau sunt scrise intre anii 50-70 d. Hr) deci dupa 20-40 de ani de existenta a Bisericii.

Foarte foarte bun linkul. Si trimiterile de la fiecare verset au linkuri catre versetele corespunzatoare. Foarte bine realizata

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

ptr. Andu...

probabil ca nu am fost mai explicita : Moise a scris 5 carti(pentateuh) plus cartea lui Iov, dar atunci Moise nu facea parte din nici-o biserica , el fiind la protul Ietro in Madian(pazind oile socrului sau) si avand o comuniune cu Dumnezeu (cum ar fi un tata cu fiul sau)...prin inspiratie divina Dumnezeu i-a zis : SCRIE.
Restul scriitorilor vechiului testament pana la profetul Maleahi au facut parte dintr-un popor, si anume :poporul Israel...iar restul de scriitori din noul testament au facut parte din biserica apostolica a carui perioada s-a incheiat in anul 100 d.Hristos.
Deci in concluzie biblia a fost srisa pe o perioada de circa 1600 de ani(poate si tu stiai lucrul acesta).
Referitor la biserica ortodoxa ea apare pe scena lumii in anul 1054 cand s-a produs marea schisma in biserica catolica.
Biserica ortodoxa a contribuit la traducerea bibliei si nu la scrierea ei.
Preotul Dumitru Cornelescu a tradus biblia din limba greaca in limba romana moderna intre anii 1916-1921.
Biserica este totalitatea credinciosilor care o formeaza , iar scriitorii au fost doar 40,doar ei au fost inspirati de Dumnezeu(nu biserica care e o cladire).
In ce priveste biserica ea a fost fondata pe ISUS HRISTOS si nu pe apostoli.
Isus a pus o intrebare ucenicilor: CINE ZICE LUMEA CA SUNT EU ?...iar apostolul Petru a raspuns: Tu esti fiul Dumnezeului celui viu...iar Isus i-a raspuns : TU ESTI PETRU ,SI PE ACEASTA PIATRA ( FIUL DUMNEZEULUI CELUI VIU) VOI ZIDI BISERICA MEA,SI PORTILE LOCUINTEI MORTILOR NU O VOR DARAMA...
Daca Isus ar fi zidit biserica pe Petru, biserica lui Hristos n-ar mai exista astazi pt.ca Petru l-a lepadat pe Domnul Hristos...de aceea i-a zis Isus lui Petru ca va zidi aceasta biserica pe adevarata piatra care au lepadat-o zidari adica : PE ISUS HRISTOS SI NU PE APOSTOLUL PETRU ( cum credeti voi ).
Deci ,portile locuintei mortilor l-a daramat pe Petru:odata cand l-a lepadat pe Isus si a 2 -a oara ca el se afla acum in mormant ,in timp ce Isus a deschis si iesit biruitor(inviat) din morti.
Conceptul ,cladirii bisericii pe Petru nu este biblic ci este un concept Satanic ,propagat de biserica romano-catolica si mai tarziu in 1054 de biserica ortodoxa.
Satana este cel care neaga divinitatea lui Hristos si el a inventat acest concept al zidirii bisericii lui Dumnezeu pe un om muritor.
Asa ca Andu nu mai cauta nod in papura daca nu vrei si nu te intereseaza adevarul.

De la: gabita, la data 2009-01-10 17:42:15
ptr. Andu...

probabil ca nu am fost mai explicita : Moise a scris 5 carti(pentateuh) plus cartea lui Iov, dar atunci Moise nu facea parte din nici-o biserica , el fiind la protul Ietro in Madian(pazind oile socrului sau) si avand o comuniune cu Dumnezeu (cum ar fi un tata cu fiul sau)...prin inspiratie divina Dumnezeu i-a zis : SCRIE.
Restul scriitorilor vechiului testament pana la profetul Maleahi au facut parte dintr-un popor, si anume :poporul Israel...iar restul de scriitori din noul testament au facut parte din biserica apostolica a carui perioada s-a incheiat in anul 100 d.Hristos.
Deci in concluzie biblia a fost srisa pe o perioada de circa 1600 de ani(poate si tu stiai lucrul acesta).
Referitor la biserica ortodoxa ea apare pe scena lumii in anul 1054 cand s-a produs marea schisma in biserica catolica.
Biserica ortodoxa a contribuit la traducerea bibliei si nu la scrierea ei.
Preotul Dumitru Cornelescu a tradus biblia din limba greaca in limba romana moderna intre anii 1916-1921.
Biserica este totalitatea credinciosilor care o formeaza , iar scriitorii au fost doar 40,doar ei au fost inspirati de Dumnezeu(nu biserica care e o cladire).
In ce priveste biserica ea a fost fondata pe ISUS HRISTOS si nu pe apostoli.
Isus a pus o intrebare ucenicilor: CINE ZICE LUMEA CA SUNT EU ?...iar apostolul Petru a raspuns: Tu esti fiul Dumnezeului celui viu...iar Isus i-a raspuns : TU ESTI PETRU ,SI PE ACEASTA PIATRA ( FIUL DUMNEZEULUI CELUI VIU) VOI ZIDI BISERICA MEA,SI PORTILE LOCUINTEI MORTILOR NU O VOR DARAMA...
Daca Isus ar fi zidit biserica pe Petru, biserica lui Hristos n-ar mai exista astazi pt.ca Petru l-a lepadat pe Domnul Hristos...de aceea i-a zis Isus lui Petru ca va zidi aceasta biserica pe adevarata piatra care au lepadat-o zidari adica : PE ISUS HRISTOS SI NU PE APOSTOLUL PETRU ( cum credeti voi ).
Deci ,portile locuintei mortilor l-a daramat pe Petru:odata cand l-a lepadat pe Isus si a 2 -a oara ca el se afla acum in mormant ,in timp ce Isus a deschis si iesit biruitor(inviat) din morti.
Conceptul ,cladirii bisericii pe Petru nu este biblic ci este un concept Satanic ,propagat de biserica romano-catolica si mai tarziu in 1054 de biserica ortodoxa.
Satana este cel care neaga divinitatea lui Hristos si el a inventat acest concept al zidirii bisericii lui Dumnezeu pe un om muritor.
Asa ca Andu nu mai cauta nod in papura daca nu vrei si nu te intereseaza adevarul.

Biserica a fost pusa de apostoli dupa cuvantul lui Hristos si infiintarea ei are loc la Cinzecime cand se coboara Duhul Sfant. DECI Biserica lui Hristos se infiinteaza in anul 33 d. HR. La 1054 Biserica catolica s-a desprins din BIserica primara (aceasteia din urma i se atribuie numele de BISERICA ORTODOXA (CEA DREPTA) datorita faptului ca nu accepta papalitatea si alte lucruri pe care catolicii le vroiau). Ea isi pastreaza structura, invataturile sinoadeleor ecumenice si nu schimba absolut nimic.

Cornilescu a fost doar diacon, nu a fost niciodata hirotonit preot. Daca vrei sa gasesti preoti care au gresit vei gasi, dar Cornilescu a fost doar diacon eretic ca multi altii de-a lungul timpului intru implinirea cuvantului:
FAPTE 20:28-30
28. Drept aceea, lua�i aminte de voi �n�iv� �i de toat� turma, �ntru care Duhul Sf�nt v-a pus pe voi episcopi, ca s� p�stra�i Biserica lui Dumnezeu, pe care a c�tigat-o cu �nsu�i s�ngele S�u.
29. C�ci eu �tiu aceasta, c� dup� plecarea mea vor intra, �ntre voi, lupi �ngrozitori, care nu vor cru�a turma.
30. �i dintre voi �n�iv� se vor ridica b�rba�i, gr�ind �nv���turi r�st�lm�cite, ca s� trag� pe ucenici dup� ei.

Biserica este cladita pe apostoli. Exemplele biblice si istorice sunt nenumarate. Precum stii in tara noastra Sf Apostol Andrei a adus crestinismul el a hirotonit primii preoti si a asezat primii episcopi. Biserica functioneaza de atunci dupa aceleasi reguli. Dovezile arheologice sunt numeroase in primele veacuri crestine precum si Sfintii din meleagurile noastre.

Inca de pe vremea lui Pavel este scris ca scitii l-au primit pe Hristos:
COL 3:11
11. Unde nu mai este elin �i iudeu, t�iere �mprejur �i net�iere �mprejur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate �i �ntru to�i Hristos.

Trimiterea apostolilor pentru propovaduire si infiintarea Bisericii lui Hristos de catre apostoli este foarte clara si exemplele sunt nenumarate:
IOAN 20:21-23
21. �i Iisus le-a zis iar�i: Pace vou�! Precum M-a trimis pe Mine Tat�l, v� trimit �i Eu pe voi.
22. �i zic�nd acestea, a suflat asupra lor �i le-a zis: Lua�i Duh Sf�nt;
23. C�rora ve�i ierta p�catele, le vor fi iertate �i c�rora le ve�i �ine, vor fi �inute.
LUCA 10:1-3
1. Iar dup� acestea, Domnul a ales al�i �aptezeci (�i doi) �i i-a trimis c�te doi �naintea fe�ei Sale, �n fiecare cetate �i loc, unde �nsu�i avea s� vin�.
2. �i zicea c�tre ei: Seceri�ul este mult, dar lucr�torii sunt pu�ini; ruga�i deci pe Domnul seceri�ului, ca s� scoat� lucr�tori la seceri�ul S�u.
3. Merge�i; iat�, Eu v� trimit ca pe ni�te miei �n mijlocul lupilor.
IOAN 15:15-16
15. De acum nu v� mai zic slugi, c� sluga nu �tie ce face st�p�nul s�u, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru c� toate c�te am auzit de la Tat�l Meu vi le-am f�cut cunoscute.
16. Nu voi M-a�i ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi �i v-am r�nduit s� merge�i �i road� s� aduce�i, �i roada voastr� s� r�m�n�, ca Tat�l s� v� dea orice-I ve�i cere �n numele Meu.
MARCU 3:14-16
14. �i a r�nduit pe cei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, ca s� fie cu El �i s�-i trimit� s� propov�duiasc�,
15. �i s� aib� putere s� vindece bolile �i s� alunge demonii.
16. Deci a r�nduit pe cei doisprezece: pe Simon, c�ruia i-a pus numele Petru;
17. Pe Iacov al lui Zevedeu �i pe Ioan, fratele lui Iacov, �i le-a pus lor numele Boanerghes, adic� fii tunetului.
18. �i pe Andrei, �i pe Filip, �i pe Bartolomeu, pe Matei, �i pe Toma, �i pe Iacov al lui Alfeu, �i pe Tadeu, �i pe Simon Cananeul,

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Viata si activitatea lui Dumitru Cornilescu
Bogdan Mateciuc

Dumitru Cornilescu s-a nascut din parinti crestini ortodocsi, �n comuna Slasoma, jud. Mehedinti, la data de 4 aprilie 1891. Tatal sau era �nvatator, iar mama casnica. Am�ndoi bunicii lui fusesera preoti.

Dumitru urmeaza scoala primara �n comuna natala, sub �ngrijirea tatalui sau. Dupa terminarea scolii primare, pleaca la Bucuresti pentru a urma cursurile Seminarului Teologic Ortodox, �ncerc�nd sa continue traditia preoteasca din familia sa.

In aceasta perioada, �n loc sa se aplece asupra bogatei literaturi crestine multi-seculare a Bisericii Ortodoxe, t�narul Cornilescu intra �n contact cu carti neoprotestante si �ncepe sa devina mai �nt�i curios, apoi atras de crestinismul simplificat si denaturat prezentat �n acestea.

Dupa terminarea seminarului, urmeaza cursurile Institutului Teologic Ortodox din Bucuresti. Deja credinta sa este impregnata de ideile neoprotestante, �n mintea lui Biserica Ortodoxa av�nd nevoie de niste treziri religioase asa cum au avut loc �n America secolului 19. Devine tot mai �ncredintat de ideea - asa cum avea sa relateze mai t�rziu, dupa ruperea de dreapta credinta - ca crestinii ortodocsi din ziua de astazi sunt cu totii �ntr-o stare duhovniceasca proasta, necesare pentru �ndreptare fiind niste carti simple, �ntr-un limbaj accesibil tuturor. Isi �nsuseste tot mai multe idei protestante si �si cladeste, pornind de la ele, o m�ntuire proprie, individuala si rationalista, separata de Trupul lui Hristos si de partasia cu Sfintii lui Dumnezeu.

Intre 1912-1916 frecventeaza biserica "Cuibul cu barza" din Bucuresti, unde preotul Tudor Popescu deja propovaduia prin predicile sale idei religioase protestante. Evident, Tudor Popescu devine un model pentru studentul Cornilescu, de la acesta �nvat�nd a predica.

Iata cum definea cunoscutul filosof si gazetar Nae Ionescu activitatea din acea perioada a lui Cornilescu:
"De trei ani se continua staruitor, la "Cuibul cu barza", actiunea evanghelizatoare, eminamente neortodoxa, a preotilor T. Popescu si D. Cornilescu, prin predici si prin carti pe a caror coperta sf�nta cruce este �ncalecata de coroana bizantina a unei regine de s�nge englez."

Tudor Popescu �ncepuse sa elimine pasaje din Sf�nta Liturghie, potrivit cu ideile lui de "�nnoire" a Bisericii. De pilda, nu mai spunea �n cadrul slujbei "Prea Sf�nta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pre noi" si nici "Pentru rugaciunile sfintilor parintilor nostri..."

Aceasta este perioada �n care Cornilescu �ncepe sa traduca �n limba rom�na scrieri protestante considerate de el utile pentru trezirea religioasa a rom�nilor ortodocsi.

De la aceasta activitate p�na la ideea "necesitatii" unei noi traduceri a Sfintelor Scripturi nu a fost dec�t un pas. Cu o falsitate remarcabila, Cornilescu avea sa povesteasca ulterior cum si-a dat el seama ca rom�nii nu se pot �ntoarce la Dumnezeu din cauza ca limba rom�na folosita �n Sf�nta Scriptura era una greoaie. Relatarile protestante care �l prezinta pe Cornilescu ca pe un mare teolog contin afirmatia absolut eronata ca �n acea perioada, Bibliile rom�nesti erau scrise cu caractere chirilice! De asemenea, o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost "calugar ortodox". In realitate, el a fost doar diacon, fiind hirotonit �n catedrala din Husi �n anul 1916, anul �n care si-a luat licenta �n Teologie ortodoxa.

Imediat dupa absolvire �ncepe "traducerea" Bibliei. Este sustinut �n aceasta actiune de printesa Rallu Calimachi, de religie protestanta, adepta si ea a unei noi traduceri - moderne - a Scripturilor. Ea �i ofera gazduire �n castelul ei de la St�ncesti, jud. Botosani, unde Cornilescu realizeaza, timp de patru ani, noua sa traducere, ajut�ndu-se de traducerile protestante �n limbile engleza, franceza si germana. Dincolo de erorile de traducere, pe care le vom prezenta mai jos - cauzate de necunoasterea suficienta a limbilor originale scripturale, dar si de anumite �nclinatii protestante - Cornilescu preia din versiunile protestante �nsasi structura pe carti a Sfintelor Scripturi (elimin�nd cartile deutero-canonice de la sf�rsitul Vechiului Testament).

Astfel, �n 1920, el publica la Bucuresti "Cartea Psalmilor sau Psaltirea Imparatului David", un an mai t�rziu vaz�nd lumina tiparului �ntreaga Scriptura �n versiunea Cornilescu.

Traducerea Cornilescu contine numeroase greseli, iar �nsusi stilul traducerii conduce la pierderea ad�ncimii de �ntelesuri din traducerea ortodoxa. Iata c�teva dintre greseli:

In primul r�nd, cea mai mare si mai importanta greseala apare la traducerea cuvintelor Apostolului Pavel cu privire la m�ntuire. In timp ce �n traducerea ortodoxa este folosit un timp gramatical continuu - crestinii se m�ntuiesc - �n traducerea lui Cornilescu scrie ca crestinii "sunt m�ntuiti", �n spiritul �nvataturii protestante ca m�ntuirea este �ncheiata, ca are o data calendaristica precisa �n viata credinciosului si ca este sigura. Originalul grecesc cuprinde un timp gramatical asemanator prezentului continuu din limba engleza - crestinii sunt m�ntuiti (se m�ntuiesc) �n cadrul unui proces duhovnicesc prin care vietile lor sunt transformate (vezi si cuvintele Sf. Ap. Pavel despre alergarea catre tinta). Aceasta traducere eronata folosita de Cornilescu conduce �n mod inevitabil la o contradictie cu cuvintele Apostolului Pavel, �n care el afirma ca nu este m�ntuit si ca �nca alearga dupa cununa.
O alta schimbare a textului care nu �i face cinste lui Cornilescu este traducerea selectiva a cuv�ntului care apare �n Noul Testament cu referire la traditii. In 2 Tesaloniceni 2: 15, citim �n traducerea lui Cornilescu: "Asadar, fratilor, ram�neti tari si tineti �nvataturile pe care le-ati primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastra."
Cuv�ntul tradus aici "�nvataturile" este cuv�ntul grecesc paradosis, acelasi cuv�nt care apare si �n textul din Matei 15:2, 3, unde Iisus �i cearta pe iudei pentru ca respecta mai mult niste porunci omenesti �n dauna poruncilor lui Dumnezeu. Cornilescu, av�nd anumite prejudecati �mpotriva traditiei ortodoxe, a preferat sa foloseasca un alt cuv�nt. Ce spune de fapt textul din Tesaloniceni? Apostolul Pavel �i �ndeamna pe credinciosi sa tina traditia pe care au preluat-o de la el. Aceasta traditie era at�t scrisa, c�t si orala.
La Evrei 7:24, �n Biblia ortodoxa (traducerea IPS Bartolomeu Anania) se poate citi: "dar Iisus are o preotie netrecatoare prin aceea ca El ram�ne �n veac", pe c�nd �n traducerea Cornilescu scrie "Dar El, fiindca ram�ne "�n veac", are o preotie, care nu poate trece de la unul la altul". Citatul este folosit de protestanti pentru a justifica necredinta lor fata de succesiunea apostolica.
Textul ortodox "rusinati cei care se �nchina chipurilor cioplite" devine �n traducerea Cornilescu "rusinati cei care se �nchina icoanei". In Apocalipsa, "chipul fiarei" devine pentru Cornilescu "icoana fiarei". Icoana e totusi un termen care apare mult mai t�rziu. In textul original (grecesc, masoretic, manuscrisele de la Marea Moarta) nu apare. La Cornilescu �nsa apare.
In Biblia ortodoxa, Iisus Hristos este mentionat si ca "ultimul Adam" (ESCHATOS ADAM - �n greaca, conform 1 Cor 15:45). Cornilescu traduce eronat si foloseste "al doilea Adam" pentru Iisus, si nu Ultimul, cum indica termenul eschatos.
Traducerea sa nu a �nt�rziat sa produca reactii. Asa cum am mentionat mai sus, simplificarea si modernizarea exprimarii s-au facut �n dauna �ntelesurilor duhovnicesti.

In vara anului 1923, Dumitru Cornilescu si Tudor Popescu �si petrecut concediul �mpreuna, la Blankenburg, �n Germania, unde Cornilescu mai fusese cu alt prilej. Cunoscuse acolo un pastor protestant, Moderson, care organiza �n fiecare vara cursuri "biblice". De altfel, acest Moderson facea si el parte dintr-o dizidenta din propria biserica si tinea aceste cursuri "biblice" anume pentru a-si propovadui ideile personale. Intre Moderson si Tudor Popescu se leaga o oarecare prietenie, parintele Popescu alunec�nd astfel si mai mult pe panta ratacirii sectare.

Pentru atenuarea disputelor iscate de traducerea sa, Patriarhul Miron Cristea �i recomanda lui Cornilescu sa plece pentru o vreme din tara. Cornilescu �i urmeaza sfatul si pleaca �n Elvetia, unde va ram�ne p�na la sf�rsitul vietii (survenit �n anul 1975), sustinut fiind de printesa Calimachi si rupt complet de dreapta �nvatatura crestina.

Astazi, protestantii si neoprotestantii din Rom�nia �l prezinta pe Dumitru Cornilescu ca pe o mare personalitate - "un mare teolog ortodox care s-a �ntors la Dumnezeu prin citirea Bibliei �ntr-o limba accesibila". Relatarile lor contin, pe l�nga informatii eronate (Cornilescu a fost ba preot, ba calugar ortodox), si afirmatii tendentioase �n genul "Cornilescu s-a pocait si a fost dat afara din Biserica Ortodoxa". Cititorul este facut sa �nteleaga ca �n Biserica Ortodoxa nu sunt permise pocainta si �ntoarcerea la Dumnezeu!

In ceea ce priveste calitatea de "teolog" a lui Dumitru Cornilescu, trebuie spus ca nu orice posesor al unei licente �n Teologie este si theologos. Numai cel ce cunoaste pe Dumnezeu este �n masura sa vorbeasca drept despre El. Altfel, chiar si Florin Buhuceanu, liderul homosexualilor din Rom�nia, trece tot drept "teolog", av�nd si el o diploma �n Teologie Ortodoxa.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Teologia cu-ale sale doua curente majore (calvinismul si armianismul), pentru ca incearca a-si acredita fiecare adevarul doctrinar al scripturilor, au reusit a ajunge-n paradoxala situatie a epuizarii /secatuirii/sacralitatii din biserica crestina.
Cu toate ca adevarul /stim bine/ e dincolo de noi,...ca nu putem fi destinati si nici predestinati in contextul liberului arbitu daruit, n-am sa mai spun decat atat : sa ne ajute Domnul sa iubim adevarul Lui fiecare asa dupa cum ne este ingaduit a-l pricepe si sa fim printre acele suflete ale Apocalipsei ce biruiesc prin cuvantul Lui spre a-si primi Mantuirea.

Parasesc acest topic ramanand c-un gust amar, nu-mi imaginam vr-o data sa citesc ce-am citit aici pe acest topic pe care am sperat ca se va face un pas spre un dialog interconfesional de buna credinta,tolerant, pastrand cu demnitate in acelas timp identitatea (apartenenta) religioasaa fiecarui participant.
Un adio cu sincere regrete si-n speranta ca atitudinea mea sa nu fie luata drept aroganta , ma retrag sperand ca Domnul sa va binecuvanteze !..

".Ne�tiind locul �i vremea �n care ne a�teapt� moartea, o vom a�tepta noi oriunde �i oric�nd."

De la: Andu30, la data 2009-01-10 01:04:45Daca as da la o mie de oameni cate o biblie in mana si i-as inchide separat cu biblia un an de zile, va garantez ca ar iesi dupa anul asta o mie de noi hristosi...

...

Oamenii pier duhovniceste, din cauza ca nici nu cunosc si nici nu implinesc Lugile si Poruncile lui Dumnezeu.(OSEA 4:6 si IOAN 14:21-24)
Asa ca afirmatia ta este eronata.

Domnul sa va binecuvinteze.

ptr.Andu30...

Esti imbacsit cu teologie ortodoxa...Sorry...pacat ca nu cunosti si nu vrei sa intelegi adevarul clar.
Faci niste confuzii uriase intre adevar si minciuna , lumina si intuneric .
DIAVOLUL E BUN TEOLOG...
Citeste biblia cu rugaciune daca vrei sa intelegi adevarata ei semnificatie.
In loc sa cauti lucrurile fundamentale ale vietii (care iti pot oferi mantuirea )te ocupi de niste lucruri care nu au o importanta primordiala si care nu-ti vor oferi viata vesnica pe care a promis-o Isus in nici-un caz.
De ce te ocupi tu doar de niste date istorice sau niste evenimente care au avut loc, in bisericile primare in loc sa cauti ceva de suflet care te conduce la Dumnezeu ?
TEOLOGIE MULTA(mai ales daca e si falsa ) NU ARE NICI-O VALOARE DACA NU ARE LA BAZA ADEVARUL, SI NU TE CONDUCE LA NIMIC.
Cati oameni intelepti din lumea aceasta nu au murit pierduti cu tot cu stiinta lor.
Nu stiu daca m-ai inteles( macar acest ultim rand) la ce ma refer?

De la: mytcor, la data 2009-01-10 19:03:51Teologia cu-ale sale doua curente majore (calvinismul si armianismul), pentru ca incearca a-si acredita fiecare adevarul doctrinar al scripturilor, au reusit a ajunge-n paradoxala situatie a epuizarii /secatuirii/sacralitatii din biserica crestina.
Cu toate ca adevarul /stim bine/ e dincolo de noi,...ca nu putem fi destinati si nici predestinati in contextul liberului arbitu daruit, n-am sa mai spun decat atat : sa ne ajute Domnul sa iubim adevarul Lui fiecare asa dupa cum ne este ingaduit a-l pricepe si sa fim printre acele suflete ale Apocalipsei ce biruiesc prin cuvantul Lui spre a-si primi Mantuirea.

Parasesc acest topic ramanand c-un gust amar, nu-mi imaginam vr-o data sa citesc ce-am citit aici pe acest topic pe care am sperat ca se va face un pas spre un dialog interconfesional de buna credinta,tolerant, pastrand cu demnitate in acelas timp identitatea (apartenenta) religioasaa fiecarui participant.
Un adio cu sincere regrete si-n speranta ca atitudinea mea sa nu fie luata drept aroganta , ma retrag sperand ca Domnul sa va binecuvanteze !..

".Ne�tiind locul �i vremea �n care ne a�teapt� moartea, o vom a�tepta noi oriunde �i oric�nd."

Te insotesc!...Cand e prea multa patima si ura prin cele spuse de catre unii pentru a convinge pe altii cu eforturi facute in numele lui Dumnezeu...ma dezgusta profund!
Ma asteptam si eu la cu totul altceva! O dezabatere pur obiectiva si nu subiectiva!