Sa ne cunoastem credinta ortodoxa

Se vrea �nregimentarea si uniformizarea pe model ateist a copiilor nostri�
PÃRINTELE IUSTIN, CÃTRE CREDINCIOSI


� �Este vremea muceniciei! Luptati p�nã la capãt! Nu vã temeti!�, spune staretul Iustin P�rvu, de la Mãnãstirea Petru Vodã
Apelul staretului Iustin P�rvu cãtre credinciosi, publicat �n editia de vineri, 16 ianuarie, a cotidianului Monitorul de Neamt si de Roman, a st�rnit o dublã reactie. Pe de o parte foarte multi nemteni au dorit sã cumpere ziarul si sã afle ce doreste pãrintele Iustin sã le transmitã, dar au fost si altii, e drept cã mult mai putini la numãr, care au constestat tocmai faptul cã textul ar apartine apreciatului duhovnic. Acest lucru a st�rnit m�hnirea staretului de la Petru Vodã, care a confirmat personal cã el este cel care a formulat textul, �ntãrind ideea cã ne asteaptã vremuri grele, apocaliptice. Cei care au contestat au avut poate si alte interese, de ce nu chiar sã arunce �n derizoriu cuvintele grele si pline de sensuri dureroase ale pãrintelui. Acest lucru va fi dovedit sau infirmat de cele ce se vor �nt�mpla pe viitor, �nsã pentru acesti �Toma necredinciosul� un singur lucru ar fi de spus: nici un om de bunã credintã nu cred cã si-ar permite sã modifice, altereze sau inventeze un mesaj al staretului Iustin. Motiv pentru care, la cererea celor care nu au reusit sã intre vineri �n posesia unui exemplar din Monitorul de Neamt si de Roman, reluãm integral mesajul pãrintelui Iustin P�rvu. Si ar mai fi de spus un singur lucru: cei care iau poate �n r�s apelul fãcut de pãrintele Iustin sã nu uite cã e vorba de un om care si-a pus �ntreaga viatã �n slujba credintei, un om care a sfãtuit, ajutat milioane sau zeci de milioane de pelerini si, mai presus de toate, un om care a dovedit �n mai multe r�nduri cã este un luptãtor pentru convingerile si credinta sa. Altfel spus, un om care meritã a fi ascultat.

Iubiti fii ortodocsi ai acestui neam,

Cu multã durere si �ngrijorare vin sã vã adresez aceste cuvinte, pentru care mã simt dator �n fata lui Dumnezeu si constiinta si inima nu mã lasã sã trec nepãsãtor pe l�ngã acest val primejdios care s-a ridicat sã �nghitã toatã suflarea omeneascã, chiar si pe cei alesi, de este cu putintã. Nu �n calitatea mea de biet monah, ascuns �ntr-un v�rf de munte, era sã vã aduc la cunostintã aceste pericole ce se ivesc asupra Bisericii lui Hristos, �n primul r�nd, ci a arhipãstorilor, mai marii acestei Biserici. Dar dacã ei trec aceste lucruri sub tãcere, av�nd preocupãri mai de seamã dec�t are acest popor, eu nu pot sã trec cu vederea glasul vostru, al celor care ati rãmas credinciosi cuv�ntului Evangheliei lui Hristos, ati asteptat si mi-ati cerut cuv�ntul �n privinta acestor realitãti dureroase �n care ne aflãm.
De aceea, fiii mei, vin si vã spun cã a sosit ceasul sã-L preaslãvim pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, singurul Dumnezeu adevãrat. Nu credeam cã voi trãi sã vãd si eu �nceputul acestor vremuri de durere, apocaliptice - dar iatã cã m�nia lui Dumnezeu a venit mai degrabã asupra noastrã, pentru toate pãcatele si fãrãdelegile pe care le-am sãv�rsit. Si vãd cum bietii oameni nu s�nt pregãtiti sã facã fatã acestor capcane ale vrãjmasului, a cãrui nouã lucrare acum este sã pecetluiascã sufletele voastre cu semnul Fiarei - 666. Toti am citit Apocalipsa si �nfricosãtoarea profetie - scrisã cu 2000 de ani �n urmã: �Si ea (fiara) �i sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei sãraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sã-si punã semn pe m�na lor cea dreaptã sau pe frunte. �nc�t nimeni sã nu poatã cumpãra sau vinde dec�t numai cel ce are semnul, adicã numele fiarei, sau numãrul numelui fiarei� (Apoc. 13: 16-17).
Vremea �n care ne aflãm acum este premergãtoare acestei profetii. Prin lege, prin ordonantã de guvern, rom�nii s�nt obligati sã se �ncadreze �ntr-un plan de urmãrire si supraveghere la nivel national si mondial, proiect care le rãpeste de fapt oamenilor libertatea. Rom�nilor li se cere sã-si punã pe pasapoartele, permisele auto si orice alt act personal cipul biometric ce contine amprenta digitalã, imaginea facialã, si toate datele personale. Poate pentru multi dintre dumneavoastrã acest cip pare un lucru nesemnificativ, dar �n spatele acestui sistem de �nsemnare a oamenilor, de codare si stocare a datelor de identificare se ascunde o �ntreagã dictaturã, un �ntreg plan demonic, prin care de bunã voie �ti vinzi sufletul diavolului. �nsemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte mãsuri luate pentru controlul absolut al fiintei umane. Dragii mei, dupã cum proorocesc Sfintii Pãrinti, primirea acestui semn este lepãdarea noastrã de credintã. Sã nu credeti cã putem sluji si lui Dumnezeu si lui mamona. Nu, dragii mei, nu primiti acest �nsemn diavolesc care vã rãpeste ceea ce vã apartine prin mostenire de la Dumnezeu, dreptul la identitate, dreptul la unicitate si originalitate, al fiecãrei fiinte umane! Trebuie sã vã apãrati acest drept de la Dumnezeu, chiar de ar fi sã plãtiti cu pretul vietii voastre. �n zadar c�stigati cele ale lumii, dacã vã pierdeti sufletele voastre si ale copiilor vostri, pentru cã Sfintii Apostoli ne spun clar �se cuvine sã ascultãm de Dumnezeu mai mult dec�t de oameni�.
De aceea vã spun: este vremea muceniciei! Dupã pãrerea mea ne aflãm �n vremurile �n care singura cale de m�ntuire este mucenicia. De-abia acuma este momentul sã mãrturisim cu propria noastrã viatã, p�nã acum ar fi fost o risipã de energie. Din pãcate noi nu avem un tineret ortodox la fel de riguros ca cel al grecilor, al nostru este mai evlavios, ce-i drept, dar si mai lipsit de vlagã si de reactie. Se stie foarte bine c�t de curajos au reactionat grecii dar si s�rbii, c�nd au protestat �mpotriva acestor cipuri si a sistemului �nsemnãrii si controlului total al identitãtii. Tinerii lor au fost formati de mici �n duhul acesta patristic, at�t �n familiile c�t si �n scolile lor - ei au notiuni de Vechiul Testament, de Noul Testament; din tatã-n fiu s-a predat aceastã traditie patristicã. De pe timpul comunismului �ncoace noi am dovedit cã rãm�nem constanti slugi altora, uit�nd de curajul si demnitatea rom�nilor de altãdatã. Toate popoarele vecine au �ncercat sã scape de comunism, sã-si impunã cumva neat�rnarea - si au reusit �ntr-o mãsurã oarecare. Dar Rom�nia, care a fost cel mai crunt lovitã de fiara comunistã, al cãrei popor a �ndurat cele mai cumplite crime si decimãri �n lagãre si deportãri, a ajuns astãzi putregai. La noi �n bisericã situatia este destul de anevoioasã deoarece credinciosii nu sunt destul de informati cu privire la aceste provocãri ale lumii de azi. La noi, bietul rom�n, dacã �l mãgulesti un pic, nu mai tine cont de nici o normã evanghelicã. El este vinovat numai prin nestiintã deoarece dacã el n-are c�tusi de putine cunostinte de la bisericã, de la scoalã, din familie, din societate - ignoranta e cuceritoare. Pentru cã el are un text �n capul lui: �supuneti-vã mai marilor vostri�; la el trebuie sã meargã textul. Pãi, pe noi nu ne acuzau �n puscãrie, folosindu-se cu viclenie de textul scripturistic, asa cum fac si sectarii?- �Voi ati fost �ncãpãt�nati mãi, voi ati fost rãzvrãtiti, n-ati ascultat de cuv�ntul Evangheliei - pãi, ce crestini mai s�nteti voi? Voi vã pierdeti viata zadarnic�. Asa �ncercau sã ne reeduce comunistii rosii de atunci, si tot astfel fac acum cu poporul nostru comunistii de azi �mbrãcati cu haine albe.

�Se vrea �nregimentarea si uniformizarea pe model ateist a copiilor nostri�

Se vrea si se �ncearcã o desfiintare a sacrului prin relativizarea valorilor fundamentale, a adevãrului de credintã prin ecumenicitate, se vrea �nregimentarea si uniformizarea pe model ateist a copiilor nostri. Dacã �i spui acum unui cetãtean care are cinci copii �n casã - �Mãi, nu mai lua buletinul sau pasaportul� - pãi el nu �ntelege. �Pãi, pãrinte, eu ce le mai dau de m�ncare?� Si-l pui �n fata acestei situatii grele. S�ntem noi dispusi ca Br�ncoveanu de altãdatã sã facem sfinti din copiii nostri? Nu s�ntem pregãtiti. Si atunci cine poartã toatã aceastã vinã? Nu noi, biserica? Nu noi, mãnãstirile, care s�ntem �n fata altarului avem datoria sã spunem oamenilor adevãrul si sã-i prevenim la ceea ce-i asteaptã pe m�ine? Dar �n protopopiate nici vorbã sã se punã o astfel de problemã, esti respins, esti catalogat naiv si depãsit - ba chiar mai face si glume pe seama ta. Deci dacã preotul nu are habar de lucrurile acestea, atunci ce sã mai spui de bietul credincios care sãracu� de-abia deschide Biblia de douã trei ori pe an, sau doar o datã-n viatã? Vina este de partea tuturor celor ce rãspund de educatia si formarea acestui popor - de la �nvãtãtori, profesori p�nã la preoti si ministri.
Vã cer, asadar, �n numele M�ntuitorului Hristos, Care a spus �Oricine va mãrturisi pentru Mine �naintea oamenilor, mãrturisi-voi si Eu pentru el �naintea Tatãlui Meu, Care este �n ceruri. Iar de cel ce se va lepãda de Mine �naintea oamenilor si Eu Mã voi lepãda de el �naintea Tatãlui Meu, Care este �n ceruri�. (Matei 11: 32-33), sã cereti autoritãtilor rom�ne sã abroge legile care permit �ndosarierea si urmãrirea electronicã a crestinilor, renuntarea la libertatea cu care ne-am nãscut.
Dar o sã primim plata pãcatelor noastre, moartea, os�nda noastrã, care sã nu fie, fereascã Dumnezeu, de rãscumpãrat. Pentru cã Hristos Si-a vãrsat s�ngele o datã pentru tine. Ei bine, poporul acesta, prin fruntasii sãi, s-a ticãlosit p�nã la culme, prin trãdarea traditiilor si credintei strãmosesti. Iar noi am refuzat aceastã rãscumpãrare prin neprezentarea acestor adevãruri scripturistice; am fost deseori absenti din fruntea micii ostiri a Adevãrului.

�Sã rezidim neamul acesta�

Sã rezidim neamul acesta! Dar nu vom putea izb�ndi lucrul acesta dacã nu ne vom rezidi fiecare �n parte sufletele noastre. Sã ne pocãim si sã ne punem cenusã �n cap, ca sã ne dea Domnul harul si puterea de a primi mucenicia. Va trebui sã creãm mici fortãrete, mici cetãtui de supravietuire, la sate, acolo unde mai s�nt �ncã oameni care pricep si �si amintesc R�nduiala, unde sã avem pãm�ntul nostru, scoala noastrã - �n care sã ne crestem copiii �n duhul aceasta ortodox, sã avem spitalele si moasele noastre. Copiii �ncã de la nastere trebuie protejati - pentru cã, dupã cum vedeti, vor sã implanteze acest cip pruncului la nastere.
Fiecare este dator sã-si m�ntuiascã sufletul. Fiecare sã se intereseze si sã vadã cã ne aflãm �n fata unui moment de cumpãnã �n care ai de ales: sã-ti pierzi sufletul sau sã-ti salvezi sufletul. Cel care nu s-a interesat p�nã acum, nu e t�rziu �ncã sã afle si sã se dumireascã.
Acum e timpul jertfei, prin vorbãrie si prin conferinte nu mai facem nimic.
Sã te duci, rom�ne drag, fãrã fricã, direct spre v�rful sabiei, ca strãbunii nostri cei viteji, sã te duci ca o torpilã japonezã, sã mori �n brate cu vrãjmasul! Acum s�ntem exact ca �n arena romanã cu fiare sãlbatice - stai aici �n mijlocul arenei si astepti, ca si crestinii de odinioarã, sã dea drumul la lei. Asteptati sã fiti sf�siati, rupti, altã scãpare nu mai e! Lupta este deschisã. Luptati p�nã la capãt! Nu vã temeti! Asa cum a �nceput crestinismul, asa va si sf�rsi - �n dureri si �n suferintã. Pecetluiti crestinismul cu mucenicia voastrã!
Iubiti frati �ntru cinul �ngeresc si �ntru slujirea preotiei, fac un apel cãtre frãtiile voastre sã �ntãriti acest text cu semnãtura proprie, �n numele mãnãstirii si parohiei pe care o pãstoriti.

Mãnãstirea Petru Vodã, 14 Ianuarie 2009
Cuviosii Mucenici ucisi �n Sinai si Raith
Arhimandritul Iustin PARVU

Haideti sa nu mai dam copy/paste de pe net si sa incercam sa scriem ce gandim, nu ce au gandit/scris altii. Eu am o interbare :
Se presupune ca omul si animalele au fost create de dumenzeu acum 12.000 ani. Am auzit de la cineva ca i-a spus profa' de religie ca dumnezeu a creat oamenii acum 2.000.000 ani. In sfarsit... cum se explica atunci existenta dinozaurilor acum 200.000.000 ani?

ai dreptate! Exact asa zic si eu

De la: funnymoon, la data 2009-01-20 11:08:21Sigur fkt_cristian ca ai loc aici, nu trebuie sa iti spuna nimeni asta.

marie tudorie, m-a intrebat si symy (pe mp) de ce am folosit "bordel". Poate iti amintesti ca sotul meu este francez; am folosit "bordel" in sensul lui din franceza de "haos", "dezordine". Nu cred ca am spus vreodata ca eu nu am participat la acest haos, asa cum nu se poate spune ca voi nu ati participat. Imi pare rau ca s-a inteles altceva; nu am avut nicio secunda intentia sa zic altceva decat ce am spus mai sus.

andrei, exista o postare, pe la inceputul acestui topic, despre istoria textului biblic, daca vrei sa afli mai multe despre diferentele dintre Biblii. textul este preluat din Sfanta Scriptura tradusa de Bartolomeu Anania pe care o gasesti pe acest site: www.dervent.ro/biblia.php.

Ok.
Bordel in romana inseamna altceva.
Scuze atunci ca am inteles gresit .

Moon stii ce nu inteleg si ce lasa loc de interpretari?
ftk, daca are ceva cu crestinismul, e tb lui, dar de ce la voi e mielusel si cand vine pe "venirea" face ceea ce face?
Nu am vazut (poate este undeva) nici un mesaj de mustrare al vostru la adresa lui.
Mai pai daca un pocait facea asa ceva la cum am mai spus-o si alta data era demult pe "banca de rezerve", (nu afara din biserica).
Si ca sa stii, noi ne corectam reciproc in privat cand vedem ca unul incepe sa treaca de o amnumita limita(ca limbaj)

maria tudorie, nu trebuie sa iti ceri scuze ca ai inteles gresit pentru ca nici eu nu precizasem ca are intelesul din franceza. In fine.

ma intrebi de ce nu il mustram pe fkt_?
Pai, eu voi vorbi in numele meu: nu sunt adepta mustrarilor, nici pe forum, nici in mp. Cred insa in puterea exemplului: daca ii vorbesti politicos unui om, o va face si el la randu-i.

Acum, eu nu sunt in mintea lui fkt_, dar cred ca se cam saturase de discutiile care nu duceau nicaieri , ma refer la discutiile de pe celalalt topic si in special de tonul cu care erau ele purtate.

maressal, lasa-mi putin timp pentru raspuns; oricum, sa stii ca a da copy-paste(atunci cand precizezi sursa) pentru mine inseamna a recunoaste ca altii au spus mai bine, au formulat mai bine, ceea ce as fi vrut si eu sa spun. Pe de alta parte mai inseamna si ca te documentezi in continuare; altfel ce sens ar avea doar sa epuizam propriile idei si credinte pe un forum, daca nu le si imbogatim printr-un studiu permanent?
Poate ca ai citit deja articolul despre Eliade; mi se parea o baza buna de plecare atunci cand sugerezi (asa cum o faceai tu ) ca de fapt crestinismul e o religie sincretica.

Moon ,daca asa vezi tu lucrurile, nu comentez.
Ar insemna sa irosim timpul altora inutil.
Pentru mine e prima data cand srcriu pe forum, ceea ca am vazut aici,ma- socat si mai ales din partea unora care se doresc crestini, si aici nu vb de ideile lor ci de vocabular.

De la: maressalul, la data 2009-01-20 14:15:53Haideti sa nu mai dam copy/paste de pe net si sa incercam sa scriem ce gandim, nu ce au gandit/scris altii. Eu am o interbare :
Se presupune ca omul si animalele au fost create de dumenzeu acum 12.000 ani. Am auzit de la cineva ca i-a spus profa' de religie ca dumnezeu a creat oamenii acum 2.000.000 ani. In sfarsit... cum se explica atunci existenta dinozaurilor acum 200.000.000 ani?

In biblie se spune ca animalele au fost create inantea omului.(cu cat timp inainte, nu stiu)
La dumnezeu o zi e ca o mie de ani si o mie de ani ca o zi. El nu masoara timpul, o zi= 24 h, ca noi.

Chiar vreau sa stiu mai multe pe aceata tema, dar eu cred ca e o "taina"(inca) o piatra de poticnire pentru cei care nu vor sa-l cunoasca pe EL

Cla, as vrea sa iti multumesc inca o data pentru acest link: savatie.trei.ro/

L-am gasit intr-o postare de a ta si...in fine...e foarte bun.

Chiar am gasit un articol pe care as vrea sa il postez aici.
Este despre arta. Va rog sa aveti rabdare sa il cititi, iar daca nu, macar memorati linkul; exista multe articole excelente.

Arta ca monument al despartirii omului de Dumnezeu,
de Ieromonah Savatie Bastovoi

Arta este ceea ce a �n�eles omul din desp�r�irea sa de Dumnezeu, ea este drama desp�r�irii �i a �nsingur�rii noastre. �nsingurarea este tema central� �n art� �i �n afar� de asta arta nici nu poate fi conceput�. �nsingurarea �ns� este moarte.

Eminescu surprinde genial genetica artei: �Nu credeam s� �nv�� a muri vreodat�, ve�nic t�n�r, �nf�urat �n manta-mi, fruntea mea �n�l�am vis�tor la steaua singur�t��ii�. Iat� strig�tul, dar �i sc�ncetul, lui Adam celui proasp�t c�zut: �Nu credeam s� �nv�� a muri vreodat�!� Stupefierea lui �n fa�a mor�ii.

Iat� arta: ne�mp�carea omului cu moartea, revolta �mpotriva ei, suferin�a din cauza ei, dar �i consolarea f�r� ie�ire - ��nv��area� pasiv� �de a muri�.

Omul abia �a �nv��at a muri�, c� a �i uitat locul lui Dumnezeu �n via�a sa. Fruntea sa �i-o �nal�� �la steaua singur�t��ii�. Credem c� anume aceast� �n�l�are de frunte este arta. Fruntea, ca simbol al �n�elepciunii �i al puterii, nu se mai hr�ne�te din Dumnezeu, ci din sine �ns�i. �Steaua singur�t��ii� este mai degrab� o proiec�ie infinit� a propriei singur�t��i, o absolutizare a singur�t��ii personale, care devine centru al unui cosmos ne�mbl�nzit �i disperat. Aceast� nou� stea, singular� �i personalizat�, elimin�, prin importan�a ei, �n cazul dat, toate celelalte stele, devenind, pentru personajul nostru, singurul reper �n tot universul, singurul �lumin�tor� (Fac. 1, 14-17).

�Fruntea mea �n�l�am la steaua singur�t��ii�. Nu ochii, ci fruntea! Omul b�jb�ie lumina cu fruntea, ca �i cu cioturile unor m�ini amputate. Ochii i-au orbit at�t de demult, �nc�t el nici nu-�i mai aminte�te de ei, el nu-�i mai acord� nici o �ans� de a-i rec�p�ta. Ne �nchipuim chiar orbitele lui cicatricizate. De aceea el �i �nal�� fruntea. Iat� arta! Pe care Dumnezeu, "cu moartea pre moarte c�lc�nd", a suspendat-o (ca scop �n sine).

Cu ce a �mpodobit omul steaua singur�t��ii sale? Ce lucru vrednic a numit el, pentru care ar merita s� tr�ie�ti? Noi zicem c� merit� s� tr�ie�ti numai pentru lucrurile pentru care merit� s� �i mori. Vom vedea �ns� c� pentru artist lucrul acesta nu este un scop, ci o metod�. Haosul �i moartea face ca scopul s�-�i piard� importan�a �i sensul. Absurdul inund� existen�a, f�r� sc�pare. Secolul XX este secolul absurdului, se �tie, de la Camus, Sartre, p�n� la absurdul ionescian �i, azi, al unei televiziuni distructiviste.

Dar p�n� a i se fi dat un nume, absurdul a mustit �n toat� arta universal�, fie c� este epopeea lui Ghilgame� sau Romeo �i Julieta, c�t �i alte opere, f�r�-ndoial� geniale, dar din care Dumnezeu S-a retras.

�i din acest punct de vedere, oamenii au avut dreptate. Pentru c� absen�a lui Dumnezeu poate s� fie doar absurd�. Celebrele cuvinte, de�i eronat atribuite lui Tertulian, "cred pentru c� e absurd" sunt mai accesibile omului secolului nostru dec�t contemporanilor "demultului" istoric roman. Moartea este ghilotina care uniformizeaz� toate aspira�iile noastre, �i pe cele nobile �i pe cele meschine, f�r� deosebire. Singurul lucru care ne deosebe�te este ceea ce l�s�m �n urma noastr�.

Deosebirea dintre omul religios �i omul necredincios st� �n aceea c� primul tr�ie�te pentru a-�i asigura un viitor � ve�nicia, iar al doilea pentru a-�i asigura un trecut, gloria de�art�. Via�a acestuia graviteaz� �n jurul fricii de anonimat. Frica de anonimat este ceea ce �l determin� pe omul necredincios s� creeze. �Pe mine mie red�-m�, zice omul necredincios. Credinciosul zice: �Pe mine �ie red�-m�. De aceea credinciosul nu poate fi artist. Pentru el scopul � �nt�lnirea cu Dumnezeu � anuleaz� metoda, adic� arta.

Omul necredincios nu are scop, �i de aceea, ceea ce pentru credincios este metod� pentru necredincios devine scop. El se �nfige �n metod� ca �ntr-o plas� de p�ianjen, o plas� pe care tot el a preg�tit-o �i de aceea o sesizeaz� mai greu, ea face parte din el. Arta (de dragul artei!) este neputin�a de a vedea departe, neputin�a de a vedea pe Dumnezeu. �n�epenirea �n sine �nsu�i.

Toat� istoria artei nu este dec�t o parad� a unor oameni complexa�i. O parad� a neputin�ei. O luare cu asalt a �palatului de iarn� a con�tiin�ei noastre. O revolu�ie prin care con�tiin�a este for�at� s� recunoasc� toate aceste complexe (de inferioritate sau de "superioritate", adic� de o inferioritate aproape irecuperabil�) ca pe ceva deosebit �i vrednic de luat �n seam�.

�n scrierile sale despre art�, Freud �i nume�te pe arti�ti �nebuni pe scen�. Pentru c� aici are loc o desc�rcare de complexe, o defulare elementar�. Bucuria pe care o resimt spectatorii la o pies� de teatru se datoreaz� anume identific�rii lor cu artistul �i coparticiparea la unele sentimente �i scene de care �n mod normal s-ar ru�ina, acea team� �i mil� de care vorbea Artistotel (Poetica). La vremea c�nd Freud, relu�ndu-l pe Aristotel, f�cea aceste afirma�ii a-�i ar�ta goliciunea �n public �nc� nu era un act de emancipare, ci unul de patologie. Desigur, Freud a f�cut ceva "literatur�", �n sensul pe care �l atribuie acestui termen unii poe�i minori de azi, adic� descriind obsesiile organice ale anumitor oameni, cum ar fi "Cazul Dora", de exemplu, dar acestea erau �nsemn�rile unui medic psihiatru despre pacien�ii s�i. Acum aceste autentice tratate de psihiatrie se scriu de c�tre autori despre sine �nsu�i.

Arta este fenomenul prin care complexele de tot felul suport� un proces de �nnobilare p�n� la idealizare.

Dup� trei mii de ani de istorie a culturii, omul nu mai are ce spune lumii. El se �nv�rte �n jurul acestui bolovan, numit istorie a culturii, �i vede c� el, de fapt, este cu mult mai mic dec�t a�tept�rile sale. El este ca o strec�toare de br�nz�, care, dup� ce a curs zerul, s-a f�cut revolt�tor de mic�, r�sturn�nd toate socotelile celor ce s-au str�ns s� o m�n�nce.

�i omul �ncearc� s� scoat� din acest bolovan sensuri care s�-i sporeasc� valoarea. Iau na�tere criticii �i teoreticienii de art�. Pentru ce? Pentru a scrie tomuri �n care s� te conving� c� �la r�pa Uvedenrode/ multe gasteropode/ supraponderale/ supramuzicale� de Barbu, de fapt, ascunde �n�elesuri pentru care mintea omenirii �nc� nu s-a copt, iar �pelicanul sau babi�a� lui Urmuz e a�a o replic� pentru care merit� s� deschidem o nou� epoc�? Care s-a �i deschis! Dar aceste nimicuri nu sunt nici m�car zerul, din care s-ar mai putea fierbe un pumn de urd�, ci, poate, doar ceea dup� ce �i bag� ciobanul iute m�na �n lapte �i arunc�. E greu s� asi�ti cum copii de v�rst� pre�colar� realizeaz�, �n joaca lor, "opere" c�rora le lipse�te doar semn�tura unui Shagal sau, de multe ori, Picasso.

Atunci c�nd Dumnezeu a fost scos din universul spiritual al omului s-a produs o catastrof� fireasc�, prin care s-a �nc�lcat legea gravita�iei lui interioare. Omul, care este o fiin�� direc�ionat� natural spre des�v�r�ire tr�ie�te criza insuficien�ei mijloacelor �n raport cu aspira�iile. Fanteziile o iau �naintea puterii lui de realizare. Rezolvarea �ns� nu const� �n amputarea pornirilor fire�ti ale imagina�iei creative, dup� modelul lui Procust, ci �n sondarea infinit� a necunoscutului �n mijlocul c�ruia, ca �ntr-un ghem de m�tase, tr�im. Necunoscutul, de data asta, este Dumnezeu, anume Acel Dumnezeu care, ce minunat, s�l�luie�te �n inimile noastre.

Era firesc s� fie a�a, din moment ce, chiar de la c�derea sa, Adam se afl� �ntr-o continu� fug� de Dumnezeu. Adam, cel care a avut nebunia s� se ascund� sub o tuf� de prezen�a atotv�z�toare a lui Dumnezeu poate s� se ascund� �i acum la umbra unui creion. Tradi�ia patristic� ortodox� vede �n acest act al lui Adam anume o �nnebunire, �nnebunire pe care acesta a transmis-o tuturor urma�ilor s�i, ca unora care am fost �n Adam �n momentul c�derii sale.

Arta este reac�ia lui Adam care se treze�te dup� acest accident, accident care a fost nu doar al s�u, ci al �ntregului cosmos. Arta este un efort bolnav al lui Adam de a �i-L reaminti pe Dumnezeu, efortul de a-�i aminti zilele fericirii sale. Aceast� �ncercare va fi sortit� e�ecului p�n� �n ziua c�nd �nsu�i Dumnezeu se va pogor� �n trupul bolnav al lui Adam �i, �mbr�c�nd boala lui ca pe o hain�, o va sp�la �n apele purificatoare ale mor�ii, pentru a o �ntoarce iubitului Adam.

Iat� de ce arta pentru vechiul Adam echivaleaz� cu hainele v�rgate ale �ntemni�atului, "frunzele", oarecum spirituale, cu care acesta �i acoper� goliciunea sufletului. Pentru Adam cel nou �ns�, �n care mul�i au fost cuprin�i �i se cuprind, hainele bolii au fost �nlocuite cu c�ma�a necusut� a lui Hristos.

Nebunia �i boala lui Adam, pe care acesta a sim�it-o �n momentele ascunderii sale sub acea tuf� din rai, cu timpul, a devenit focarul principal al inspira�iei sale artistice. Aceasta se sus�ine foarte u�or mai ales acum, �ntr-un secol �n care nebunia a devenit tem� central� nu doar �n arta unor cercuri avangardiste, ci chiar �n produc�iile marilor companii cinematografice. Voi fi mai expresiv dac� voi spune c� �n Rusia, �ar� cu gusturi retrograde, adic� preocupat� de teme tradi�ionaliste, are pe primul loc �n top o pies� care se cheam� "Eu am �nnebunit".

�ntr-o societate �n care despre proorocul David se �tie dup� sculptura lui Michelangelo, credem c� ceea ce a avut de suferit este �n primul r�nd sim�ul realit��ii. Alienarea personal� a artistului se proiecteaz� treptat asupra societ��ii �i devine alienare colectiv�. M�zg�lelile postmoderniste care zece ani �n urm� revoltau pe orice om normal, ast�zi sunt pe toate copertele caietelor �i manualelor �colare sau lipite ca ab�ibilduri pe frigidere. Ba mai mult, tapetele cu astfel de motive, care imit� zidurile sau gardurile m�zg�lite din ora�e, WC-urile publice, decoreaz� �n mod normal camerele apartamentelor. Pe ma�ini ab�ibilduri care imit� o pat� de vopsea sc�pat� din gre�eal�! Nu mai vorbesc de hainele pe care le poart� nu numai tinerii, ci �i pensionarii. Nu demult orice t�n�r ar fi considerat o mare ru�ine s� umble cu pantalonii rup�i, ast�zi �i-i rupe singur. Nu doar femeile, ci �i b�rba�ii se vopsesc ca clovnii. C��iva ani �n urm� s� ie�i cu c�rna�ul �n strad� era un act de b�d�r�nie, ast�zi ies �i cu cartofii pr�ji�i �i se m�ndresc. Sub ochii no�tri, �i cu noi �n�ine, se petrece o alienare total�. Tr�im printre panouri care reclameaz� tampoane femeie�ti �i prezervative. Ne uit�m cu admira�ie cum o femeie �n televizor �i rade p�rul de pe picioare sau �i g�ure�te cariile. Ne-am cobor�t �n mizeria pe care se ru�ina s� o spun� p�n� �i so�ia so�ului. Dou�zeci de ani �n urm�, acestea ar fi fost scene de comedie fran�uzeasc�, ast�zi ele sunt via�a noastr�.

Omul contemporan nu-�i folose�te deloc propria libertate. Despre ce libertate vorbe�te omul contemporan, atunci c�nd zece ore pe zi se uit� la filme �n care, prin hohote de r�s, i se dicteaz� c�nd trebuie s� r�d�? Unde e mintea? Unde e discre�ia valoric�?

Da, omul a sc�pat de sub �tirania religiei�! Arta a �nvins, a triumfat asupra religiei! Numai c�, la r�ndul ei, a devenit ea �ns�i religie, o religie viclean� �i tiranic�, o religie a distrugerii. Tr�im �ntr-o societate tiranizat� de art�.

Artistul, ca erou care salveaz� sufletul �nc�tu�at de dogmele religioase, este un produs al apusului, al Italiei catolice. Rena�terea nu a ap�rut �n Grecia ortodox�, de exemplu, cultur� care a suferit de antropocentrism p�n� la cre�tinare nu �n mai mic� m�sur� dec�t cea roman�. Ortodoxia nu a asuprit niciodat� cultura, ci dimpotriv�, a folosit-o �n predica sa. E extraordinar �n acest sens cuv�ntul Sf�ntului Vasile cel Mare c�tre tineri, �despre felul cum s� ne folosim de scrierile eline�, din care se vede foarte bine c� �n condi�iile Bisericii canonice sufletul pur �i simplu nu are de ce s� se elibereze, c�ci toat� libertatea �i este oferit�.

�n Ortodoxie nu exist� respingere, ci doar selec�ie. Nu cunoa�tem �n istoria Bisericii Ortodoxe nici un Savonarola. Credem c� o �ntoarcere at�t de ostentativ� la motivele �i idealurile artei romane de p�n� la cre�tinare, adic� la antropocentrism �i erotism, cu scop pronun�at demitizant, cum a f�cut-o arta Rena�terii, a fost cu putin�� anume �n contextul �i datorit� vie�ii dezordonate a clerului catolic din acea perioad�.

Demitizarea s-a produs mai �nt�i �n s�nul a�a-zisei biserici, prin �nc�lcarea fecioriei impuse preo�ilor (contrar �nv���turii apostolice, care �ng�duie preotului s� se c�s�toreasc�) �i prin alte f�r�delegi, cum ar fi, ucideri, jafuri, vinderea indulgen�elor, infailibilitatea papal� etc. Iar faptul c� Michelangelo picteaz� personajele biblice goale este, desigur, o form� de parodiere a st�rii bisericii catolice. Goliciunea este, de fapt, a preo�ilor. Arti�tii bat f�r� nici un fel de scrupule toate idealurile cre�tine, pentru c� au v�zut aceasta la preo�ii �i cardinalii catolici.

Arti�tii se revolt�, dar nu corecteaz�. Pentru c� ei �n�i�i erau la fel. Ei erau strica�i �i a�teptau prilej bun pentru a-�i da fr�u stric�ciunii. �i ei g�sesc acest prilej: lupta �mpotriva minciunii. Dar sub masca noble�ii ei vor s�v�r�i r�utate, at�t pentru ceilal�i, c�t �i pentru ei �n�i�i.

S� nu uit�m �ns� c� ace�ti arti�ti ai Rena�terii, c�t �i mai t�rziu un Rouseau sau Diderot s-au revoltat �i au c�utat eliberare anume de mentalitatea catolic�. Noi �ns� ne-am �nsu�it ateismul lor pe nedrept, gra�ie abilit��ii propagandei ateiste, care s-a str�duit s� prezinte cre�tinismul ca pe un amalgam al abera�iilor �nt�lnite �n toate confesiile, confesii pe care Biserica Ortodox� le cheam� la trezvie.

Problema libert��ii artistice a avut cumva o motiva�ie �n perioada c�nd biserica avea putere de cenzur�. Acum aceast� putere de mult nu mai este de partea bisericii, totu�i "elibertarea" (anume de o anumit� mentalitate dogmatic�) continu� s� traverseze operele unor autori. Ba chiar libertatea creatoare, mai ales a tinerilor talente, se confund� �i se manifest� prin der�derea anumitor dogme de credin��, prin parafraz�ri indecente ale textelor �i evenimentelor biblice, de �n�eles, am zis, �n evul mediu catolic.

Dar de cine ne eliber�m noi, ortodoc�ii? M� refer la oamenii de cultur� din acest spa�iu, ortodoc�i prin na�tere, dar care comit cel mai adesea texte �n care sugrum� orice urm� de cre�tinism, g�ndind c� fac mari revolu�ii. Ace�tia nici scriitori n-au ajuns (ca Marquez, s� zicem, care, de�i hule�te, m�car �tie s� scrie), dar �i cu Hristos s-au certat. Deci, de unde aceast� fals� sete de libertate? Ca s� lup�i pentru libertate trebuie mai �nt�i s� �tii de cine/ce te eliberezi �i ce voie�ti s� dob�nde�ti �n schimb. Libertatea artistic� nu este s� ai o editur� a ta la care s�-�i publici toate c�r�ile, cu care scriitorii no�tri �i tortureaz� so�iile, ea e ceva mai mult.

De cine ne eliber�m? De dogme? Dar de care din ele? De dogma c� Dumnezeu este bun, c� omul este nemuritor, c� acest om, dup� chipul Creatorului s�u, are putere s� creeze? Sau poate de dogma potrivit c�reia omul este o fiin�� unic� �i liber�, a c�rui libertate nu st� �n firea lui Dumnezeu s� o �ncalce? Libertatea cu care se revolt� cei mai mul�i �mpotriva lui Dumnezeu este cea mai bun� dovad� c� dogmatica ortodox� nu-�i �ncalc� principiile. Dumnezeu este primul care respect� aceste dogme ale libert��ii.

Atunci c�nd ne eliber�m de dogme, de fapt noi ne eliber�m de propria noastr� libertate. Dogmele ortodoxe formuleaz� n�zuin�ele cele mai nobile pe care le poate avea un om �i exprim� forma des�v�r�it� a g�ndirii umane. Dac� arta postsovietic� nu are consisten�a unui Dostoevski sau Gogol, e pentru c� scriitorilor de azi le lipse�te tr�inicia lui Hristos. �i Dostoevski �i Gogol aveau pe blazoanele literaturii lor monograma suveranului bizantin "�ntru care au biruit".

Atunci c�nd Fericitul Augustin a cunoscut Biserica el s-a ru�inat �i a zis: �Mul�umesc �ie, Doamne, c� ceea ce am hulit eu nu a fost Biserica Ta, ci numai �nchipuirea mea gre�it� despre ea�.

Omul se teme s� afle c� ceea ce a g�ndit (�i a scris!) el despre Dumnezeu este fals. C� Dumnezeu s-ar putea dovedi a fi bun. Omul se teme s� mearg� la �nt�lnire cu Cel pe care L-a vorbit de r�u mai �nainte de a-L fi cunoscut. Omul e m�ndru, el se teme s� se �nt�lneasc� cu Creatorul. Pentru c� el a furat hainele Lui �i a mers cu ele la bal. El s-a folosit de numele Lui �i a scos bani din banc� �i a semnat afaceri care nu-i apar�in. Omul a f�cut datorii enorme �i s-a l�udat tuturor c� este el st�p�nul. Iar acum el a aflat c� Adev�ratul St�p�n l-a chemat la El �i omul �nnebune�te de ru�ine. El prefer� s� r�m�n� sub aceast� tuf� a ru�inii sale, st�p�n peste ni�te juc�rii s�race. El �i caut� motive pentru a se mai re�ine. El inventeaz� minciuni. El se �mpotrive�te �i vorbe�te de r�u pe St�p�n. Pentru c� el crede c� St�p�nul �l cheam� ca s�-l mustre. St�p�nul �ns� �l cheam� ca s�-l fac� mo�tenitor.

Artistul se revolt� cer�ndu-�i dreptul de a desena oameni pe h�rtie, Dumnezeu �ns� ne cheam� s� ne recre�m pe noi �n�ine, s� zidim o f�ptur� nou�. Artistul �i cere dreptul de a-�i imagina ce este dincolo de stele, Dumnezeu ne invit� s� ne fac� puternici s� mut�m cerul �i p�m�ntul cu voin�a noastr�, cum a f�cut Ilie. Artistul �i cere libertatea de a bea rachiu de prune la un vernisaj cu femei stafidite, iar Dumnezeu �l invit� s� stea la sfat cu �ngerii. Ce r�u ne vrea Dumnezeu?

Lumea a s�r�cit enorm datorit� mentalit��ii sale �artistice�. Omul modern sufer� de sindromul Midas, totul de ce se atinge se preface �n art�. Via�a �ns�i a devenit o art�, o art� proast�. Omul nu-�i mai tr�ie�te via�a sa real�, ci o via�� virtual�. El este tiranizat de idei care �l smulg realit��ii. El este h�r�uit de aceste idei, oric�t de frumoase n-ar p�rea ele. Dar poate c� ele sunt prea frumoase, inutil de frumoase? Nici m�car. Cum frumuse�ea �i scumpetea aurului a devenit blestem pentru Midas, tot a�a arta a devenit blestem pentru noi. Cum aurul �n sine nu are nici frumuse�e nici folos, ci numai prin ceea ce se poate ob�ine din el este folositor, a�a �i arta este f�r� vreun folos dac� nu ne duce la adev�r. �i a�a cum Midas ar fi dat un munte de aur pentru un pahar de ap�, tot a�a �i noi, va veni vremea, c�nd nu vom putea schimba toat� frumuse�ea lumii pe o gur� de �ap� vie� (Ioan 4, 10) pe care ne-a adus-o Hristos.

Fuga de dogm� a progresat cu timpul �n fuga de cunoa�tere, a�a cum se �nt�mpl� �n arta modern�, c�nd aceasta s-a deta�at de filozofie, adic� de ra�iune, �i construie�te un fals limbaj al emo�iilor �i sentimentelor. Arta nu trebuie s� fie nici ermetic� �i ocult�, cum propov�duiesc unii, ci �n toate trebuie s� fie clar� ca diamantul, prin aceasta s�-�i motiveze dreptul la existen��.

Caleidoscopul �mb�t�tor al emo�iilor promovat de arta modern� este o reclam� f�cut� unor produse proaste. Emo�iile sunt piesele stricate ale sufletului omenesc, suflet care prin natura sa are o alc�tuire unitar� �i armonioas�. Arta ar trebui s� contribuie la realizarea acestei unit��i a sufletului, pentru a nu l�sa mul�imea emo�iilor s� road� ca ni�te �obolani neputincio�i dar mul�i scheletul vie�ii noastre afective. A tr�i pe emo�ii echivaleaz� cu a m�na o ma�in� bun� cu benzin� proast�, �n cele din urm� strici totul �n ea. A�a au sf�r�it nebuni cei mai mul�i dintre oamenii geniali care, abandon�nd rigoarea ra�iunii au practicat o art� a onirismului �i fragmentarismului, purta�i de furtuna propriilor emo�ii.

�n genere, nici o activitate uman� n-ar trebui s� fie �ndreptat� �mpotriva cunoa�terii. Cunoa�terea este cel mai nobil scop la care am fost chema�i. �Cu c�t cuno�ti mai mult, cu at�t iube�ti mai mult�, spunea Leonardo Da Vinci. �i ea �ncepe de la a te cunoa�te pe tine �nsu�i.

�n�eleptul Socrate, cunosc�ndu-se pe c�t li se putea oamenilor de p�n� la Hristos �a cunoscut c� nu cunoa�te�. �Eu �tiu c� nu �tiu� - iat� �nceputul �n�elepciunii, drumul smereniei. C�ci dup� ce vom descoperi c� �n noi nu este plin�tatea cunoa�terii, ne vom �ndrepta s� o c�ut�m acolo unde ni s-a spus c� este � �n Dumnezeu. Iar dup� ce ne vom convinge c� Dumnezeu este Cunoa�terea, �l vom aduce �n inimile noastre, dup� cum El �nsu�i a f�g�duit. �i a�a vom ajunge s� ne cunoa�tem cu adev�rat pe noi �n�ine, ca fiin�e capabile de �ndumnezeire, ca temple �n care a iubit s� se s�l�luiasc� Dumnezeu, pentru a ne umple de putere �i nemurire �n veac.

Produc�iile noastre artistice nu sunt dec�t ni�te reminiscen�e umile ale chipului Creatorului Cel Adev�rat care se afl� �n noi, chip a c�rui lumin� �n mul�i din noi "poate s-a stins de mult", dar nu f�r� �ansa de a se reaprinde iar�i.

Meditatia Zilei
Iov 1:1


Era in tara Ut un om care se numea Iov.


Pare de necrezut c� Dumnezeu are grij� de fiecare om �n parte. Este greu de �n�eles dup� mintea noastr� acest lucru deoarece �n acela�i timp tr�iesc pe p�m�nt miliarde de oameni. �i este totu�i adev�rat acest lucru: Dumnezeu cunoa�te pe fiecare om �i El �tie toate mi�c�rile lui. Seriozitatea acestui fapt izvor�te chiar din Maleahi 3.5: �M� voi apropia de voi pentru judecat� �i m� voi gr�bi s� m�rturisesc �mpotriva desc�nt�torilor �i preacurvarilor, �mpotriva celor ce jur� str�mb, �mpotriva celor ce opresc plata simbria�ului, care asupresc pe v�duv� �i pe orfan, nedrept��esc pe str�in �i nu se tem de Mine, zice Domnul o�tirilor". Ne aduce �mb�rb�tare situa�ia �n care se g�sea Agar. Nimeni nu o vedea r�t�cit� �n pustietate, dar Dumnezeu a v�zut-o �i a ajutat-o. Dumnezeu cuno�tea inima dornic� de adev�r a famenului etiopian care nu a f�cut degeaba drumul cel lung. Filip a fost trimis s�-i spun� lucrurile de c�p�t�i ale Evangheliei. Iar cartea Iov cu cele 42 de capitole ale ei, este o m�rturie a acestui adev�r: Dumnezeu se ocup� �ndeaproape de fiecare om. Oamenii nu pot accepta c� Dumnezeu �i cunoa�te pe fiecare dintre ei, c� El �tie toate tainele inimii, toate p�catele. Dar Domnul va aduce o dat� la lumin� totul c�nd va face marea judecat�. Nimeni nu va sc�pa de acest Judec�tor; to�i vor sta �n fa�a tronului mare �i alb la judecata cea mare.
Care este starea ta? Dumnezeu te cunoa�te pe tine personal. El te cunoa�te pe nume �i �tie unde locuie�ti. El ��i cunoa�te via�a �n �ntregime cu toate p�r�ile ei �nsorite �i cele umbrite. Dumnezeu nu ar dori s� te cheme la judecat� pentru p�catele tale. De aceea El a dat pe singurul S�u Fiu, ca s� pl�teasc� cu s�ngele Lui cel scump p�catele tuturor, �ndur�nd suferin�e grele �i murind pe cruce la Golgota.
El �nsu�i ��i spune �i �ie iubite cititor: �Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afar� (Ioan 6.37).
El �nsu�i a zis: �Nicidecum n-am s� te las, cu nici un chip nu te voi p�r�si� (Evr. 13.5).
�ncrede-te deci �N El!



Powered by Biblia Online

Matei 15:11 Nu ce intrã �n gurã spurcã pe om; ci ce iese din gurã, aceea spurcã pe om."
Fapt 10.15;Rom 14.14-20;1Tim 4.4;Tit 1.15;

Matei 15:18 Dar, ce iese din gurã, vine din inimã, si aceea spurcã pe om.
Iac 3.6;

Marcu 7:15 Afarã din om nu este nimic care, intr�nd �n el, sã-l poatã spurca; dar ce iese din om, aceea-l spurcã.

Marcu 7:20 El le-a mai zis: "Ce iese din om, aceea spurcã pe om

1Petru 1:15 Ci, dupã cum Cel ce v-a chemat este sf�nt, fiti si voi sfinti �n toatã purtarea voastrã.
Luc 1.74;2Cor 7.1;1Tes 4.3-7;Evr 12.14;2Pet 3.11;

1Petru 1:16 Cãci este scris: "Fiti sfinti, cãci Eu sunt sf�nt".
Lev 11.44;Lev 19.2;Lev 20.7;

1Petru 3:15 Ci sfintiti �n inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiti totdeauna gata sã rãspundeti oricui vã cere socotealã de nãdejdea care este �n voi; dar cu bl�ndete si teamã,

Levitic 19:2 "Vorbeste �ntregii adunãri a copiilor lui Israel, si spune-le: Fiti sfinti, cãci Eu sunt sf�nt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.
Lev 11.44;Lev 20.7-26;1Pet 1.16
Levitic 20:7 Voi, sã vã sfintiti, si sã fiti sfinti, cãci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
Lev 11.44;Lev 19.2;1Pet 1.16;

Levitic 20:26 Voi sã-Mi fiti sfinti, cãci Eu sunt sf�nt, Eu, Domnul; Eu v-am pus de o parte dintre popoare, ca sã fiti ai Mei.
Lev 20.7;Lev 19.2;1Pet 1.16;Lev 20.24;Tit 2.14;

Numeri 15:40 Sã vã aduceti astfel aminte de poruncile Mele, sã le �mpliniti, si sã fiti sfinti pentru Dumnezeul vostru.
Lev 11.44-45;Rom 12.1;Col 1.22;1Pet 1.15-16;

1 Luati seama sã nu vã �ndepliniti neprihãnirea voastrã �naintea oamenilor, ca sã fiti vãzuti de ei; altminteri, nu veti avea rãsplatã de la Tatãl vostru care este �n ceruri.

2 Tu, dar, c�nd faci milostenie, nu suna cu tr�mbita �naintea ta, cum fac fãtarnicii, �n sinagogi si �n ulite, pentru ca sã fie slãviti de oameni. Adevãrat vã spun, cã si-au luat rãsplata.
Rom 12.8;

3 Ci tu, c�nd faci milostenie, sã nu stie st�nga ta ce face dreapta,

4 pentru ca milostenia ta sã fie fãcutã �n ascuns; si Tatãl tãu, care vede �n ascuns, �ti va rãsplãti.
Luc 14.14;

5 C�nd vã rugati, sã nu fiti ca fãtarnicii, cãrora le place sã se roage st�nd �n picioare �n sinagogi si la colturile ulitelor, pentru ca sã fie vãzuti de oameni. Adevãrat vã spun, cã si-au luat rãsplata.

6 Ci tu, c�nd te rogi, intrã �n odãita ta, �ncuie-ti usa, si roagã-te Tatãlui tãu, care este �n ascuns; si Tatãl tãu, care vede �n ascuns, �ti va rãsplãti.
2Imp 4.33;

7 C�nd vã rugati, sã nu bolborositi aceleasi vorbe, ca pãg�nii, cãrora li se pare cã, dacã spun o multime de vorbe, vor fi ascultati.
Ecl 5.2;1Imp 18.26-29;

8 Sã nu vã asemãnati cu ei; cãci Tatãl vostru stie de ce aveti trebuintã, mai �nainte ca sã-I cereti voi.

1 Luati seama sã nu vã �ndepliniti neprihãnirea voastrã �naintea oamenilor, ca sã fiti vãzuti de ei; altminteri, nu veti avea rãsplatã de la Tatãl vostru care este �n ceruri.

2 Tu, dar, c�nd faci milostenie, nu suna cu tr�mbita �naintea ta, cum fac fãtarnicii, �n sinagogi si �n ulite, pentru ca sã fie slãviti de oameni. Adevãrat vã spun, cã si-au luat rãsplata.
Rom 12.8;

3 Ci tu, c�nd faci milostenie, sã nu stie st�nga ta ce face dreapta,

4 pentru ca milostenia ta sã fie fãcutã �n ascuns; si Tatãl tãu, care vede �n ascuns, �ti va rãsplãti.
Luc 14.14;

5 C�nd vã rugati, sã nu fiti ca fãtarnicii, cãrora le place sã se roage st�nd �n picioare �n sinagogi si la colturile ulitelor, pentru ca sã fie vãzuti de oameni. Adevãrat vã spun, cã si-au luat rãsplata.

6 Ci tu, c�nd te rogi, intrã �n odãita ta, �ncuie-ti usa, si roagã-te Tatãlui tãu, care este �n ascuns; si Tatãl tãu, care vede �n ascuns, �ti va rãsplãti.
2Imp 4.33;

7 C�nd vã rugati, sã nu bolborositi aceleasi vorbe, ca pãg�nii, cãrora li se pare cã, dacã spun o multime de vorbe, vor fi ascultati.
Ecl 5.2;1Imp 18.26-29;

8 Sã nu vã asemãnati cu ei; cãci Tatãl vostru stie de ce aveti trebuintã, mai �nainte ca sã-I cereti voi.

Cla,
DOMNUL SA TE BINECUVINTEZE!

Matei 5:44 Dar Eu vã spun: Iubiti pe vrãjmasii vostri, binecuv�ntati pe cei ce vã blestemã, faceti bine celor ce vã urãsc, si rugati-vã pentru cei ce vã asupresc si vã prigonesc,
Luc 6.27-35;Rom 12.14-20;Luc 23.34;Fapt 7.60;1Cor 4.12-13;1Pet 2.23;1Pet 3.9;

Luca 6:28 binecuv�ntati pe cei ce vã blestemã, rugati-vã pentru cei ce se poartã rãu cu voi.
Luc 23.34;Fapt 7.60;

Romani 12:14 Binecuv�ntati pe cei ce vã prigonesc: binecuv�ntati si nu blestemati.
Mat 5.44;Luc 6.28;Luc 23.34;Fapt 7.60;1Cor 4.12;1Pet 2.23;1Pet 3.9;

De la: marinescuirina, la data 2009-01-17 20:10:18muzica:

www.youtube.com/watch?v=0esAZfSOeqk&feature=channel_page

www.youtube.com/watch?v=LA4rTz5Qx6M&feature=PlayList&p=D4D33E22A...

Si daca nici sunetul acesta nu va impresioneaza...

www.youtube.com/watch?v=7JRvJAIr7Vc&feature=PlayList&p=D4D33E22A...

irina ,multumim pentru link-uri!
incercati cu totii sa le vedeti....o sa va placa!

un mic gest de umanitate:

la ora 14:45 va rog, pentru Elena, sotia lui Silviu (atotputernicul) sa facem impreuna o rugaciune!
Cum stiti voi, in felul vostru...dar cu inima deschisa fata de ei!
Va pup!

Poate ca unii dintre voi nu l-ati cunoscut asa cum este el in realitate...dar va asigur eu ca in niciun caz nu este furtunosul de pe forum!

maria tudorie...facusem un apel catre tine pe acest topic...sa ne spui si noua ce spune religia ta cu privire la unele subiecte....
indirect insa am aflat de pe celalalt topic....imi mai ramane o nedumerire.....stiu ce spun Luther si Calvin despre saraci....religia ta ce spune?....
k sa-ti dau tonul o sa-ti spun ce cred ortodocsii despre acest subiect....k trebuie in permanenta sa ajutam saracii....ei sunt trimisi de dumnezeu pentru k prin ei sa se poata mantui cei din jurul lor....k de cate ori vedem un cersetor pe strada nu trebuie sa trecem nepasatori pe langa el dak avem bani...sa-i dam si lui un banut....dumnezeu ne va rasplati acest lucru...insutit!!!

Am vrut sa pun niste intrebari si sa gasesc niste respunsuri cu privire la evolutoinism vs creatie divina, dar se pare ca am gresit locul. Aici sunt numai indoctrinati , majoritatea dau copy/paste si pare mai mult un fel de reclama a unor site-uri. Personal cred ca 10% din cei ce ajung aici citesc toate balariile alea. Si DA ...SUNT BALARII... Daca credeti cu adevarat ca sunteti mari credinciosi si religiosi va invit sa stam de vorba... si sa va scot prostiile din cap . Adresa mea este [email protected]. Si inca ceva s-a scris depre mine cum s-a scris si despre altii ca vorbesc in necunostiinta de cauza sa uca nu sunt informat. Sa va spun ceva tatal meu este preot , am crescut ca un adevarat ortodox, am citit biblia povestita copiilor(cand eram mic) am vazut documentare de pre religie, am prieteni la facultatea de teologie, am foarte multe cunostiinte din "clerul bisericii" cu care am discutat. Cu toate astea s-au inventat fraza ca as vorbii in necunostiin ta de cauza. Cum ati creat aceste fraze fara rost asa l-ati creat si pe dumnezeu. E timpul vostru pierdut .. e mintea voastra manipulata... de cei ce se folosesc de religie.. .e traba voastra. Dar macar aveti decenta si etica de nu a vorbii doar de dragul de a o face... ca o faceti PROST. Nu va chinuiti sa-mi raspundeti pe acest site. Daca chiar credeti ca puteti sa sustineti religia si alte bazaconii care se deduc de aici ....aveti adresa.

De la: mariaoprea75, la data 2009-01-21 14:20:38un mic gest de umanitate:
la ora 14:45 va rog, pentru Elena, sotia lui Silviu (atotputernicul) sa facem impreuna o rugaciune!
Cum stiti voi, in felul vostru...dar cu inima deschisa fata de ei!
Va pup!
Poate ca unii dintre voi nu l-ati cunoscut asa cum este el in realitate...dar va asigur eu ca in niciun caz nu este furtunosul de pe forum!

Este minunat gestul tau Maria !
Si eu ma voi ruga pentru ei

Sfin�ilor vindec�tori,
Doctori sfin�i, ajut�tori,
Sfinte Cosma, Damian,
Care nu lua�i niciun ban,

Ce nevoie-avem de voi,
S� ne da�i �n suflet ploi
De lumin�, s�n�tate,
Vindecare de p�cate!

Nu uita�i s� cobor��i
Spre cei ce sunt am�r��i,
Pe patul de suferin��,
�n r�bdare �i credin��.

Bun�tatea voastr� sf�nt�
Ne d� s�n�tate mult�.
Mila voastr� luminat�
�nspre noi e �ndreptat�.

De aceea mul�umim
Pentru toate ce primim;
Domnului ne �nchin�m,
Darul vostru l�ud�m!

"Omul se realizeaza prin trei dimensiuni:

1. prin propria lui zidire dupa chipul lui Dumnezeu
2. prin operele lui
3. si prin urmasi: fii sau ucenici. "

Parintele Galeriu

intru mereu pe www.dumitrustaniloae.ro/ cand am nevoie de liniste sufleteasca

Un Psalm foarte frumos:

PS 76
7. Oare, �n veci m� va lep�da Domnul �i nu va mai binevoi �n mine?
8. Oare, p�n� �n sf�r�it m� va lipsi de mila Lui, din neam �n neam?
9. Oare, va uita s� Se milostiveasc� Dumnezeu? Sau va �nchide �n m�inile Lui �ndur�rile Sale?
10. �i am zis: Acum am �nceput s� �n�eleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui Prea�nalt.
11. Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului �i-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru �nceput.
12. �i voi cugeta la toate lucrurile Tale �i la faptele Tale m� voi g�ndi.
13. Dumnezeule, �n sfin�enie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu e�ti Dumnezeu, Care faci minuni!

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Rugaciune

a lui Mihai Eminescu


Craiasa alegandu-te
Ingenunchem rugandu-te,
Inalta-ne, ne mantuie
Din valul ce ne bantuie;
Fii scut de intarire
Si zid de mantuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, Maica prea curata
Si pururea Fecioara,
Marie!

Noi, ce din mila Sfantului
Umbra facem pamantului,
Rugamu-ne-ndurarilor,
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plangeri,
Regina peste ingeri,
Din neguri te arata,
Lumina dulce clara,
O, Maica prea curata
Si pururea Fecioara,
Marie!

Arhimandrit Sofian Boghiu
staretul M�n�stirii Antim din Bucuresti

Smerenia si dragostea,
�nsusirile tr�irii ortodoxe

''Voi cine ziceti c� sunt Eu?''



C�nd unii oameni nu g�sesc r�spuns la �ntrebarea Ta: ''Voi cine ziceti c� sunt Eu?'', atunci eu, Doamne, sunt fericit c� pot s� Te v�d pe Tine, Dumnezeu-Om si Om-Dumnezeu.

�n scutecele s�race, pe paiele din ieslea grajdului �ntunecos din Bethleem, Te v�d om! �n glasul �ngerilor, �n lumina care �ti �nv�luie locuinta s�rac�, Te recunosc Dumnezeu!

C�nd fugi �n Egipt de frica lui Irod, Te v�d om slab. C�nd, �n Egipt, v�d idolii din temple striviti la p�m�nt prin sosirea Ta, Te v�d Dumnezeu atotputernic.

C�nd �n Nazaret, �naintea lui Dumnezeu si a oamenilor, cresti cu anii si cu �ntelepciunea, Te v�d om Care n-ai ajuns �nc� la v�rsta des�v�rsit�.

Iar c�nd la doisprezece ani stai �n mijlocul �nv�tatilor din Templu, ascult�ndu-i si �ntreb�ndu-i, pe l�ng� uimirea c�rturarilor m� uimesc si eu si m�rturisesc �ntelepciunea vesnic�, ascuns� �n omenirea Ta.

Om esti c�nd Ti-e foame, om esti c�nd dormi �n corabie. Dar c�nd Te plimbi pe valuri, c�nd poruncesti furtunii si v�nturilor, c�nd saturi cinci mii de oameni cu cinci p�ini - Te v�d Dumnezeu.

C�nd Te cobori �n r�u si Te botezi, c�nd Te pl�ngi c� nu ai nici o piatr� unde s�-Ti odihnesti capul, c�nd Te lasi prins si legat, Te v�d om, �nconjurat de sl�biciuni omenesti.

C�nd �ns� cerul se deschide si de sus Dumnezeu Tat�l gl�suieste ''Acesta este Fiul Meu cel iubit �ntru Care am binevoit'', c�nd asterni la p�m�nt pe c�l�ii T�i, c�nd sub picioarele Tale p�m�ntul se cutremur�, c�nd soarele se �ntunec�, nesuferind s� vad� r�stignirea Ta, atunci Te v�d Dumnezeu.

C�nd Te v�d mort pe cruce, v�d pe omul durerilor.

Om esti �n morm�ntul pecetluit.

C�nd iesi din morm�nt, nestric�nd pecetile, esti Dumnezeu.

Cu acesti ochi, cu aceast� inim�, cu aceast� credint�, m� apropii si eu de ieslea s�rac� din Bethleem, care a fost leag�nul T�u, Doamne. �mi plec genunchii cu p�storii cei simpli si cu magii cei �ntelepti si m� �nchin Dumnezeului meu, f�cut Om pentru mine si pentru noi toti.

Bethleem, 1970

Maria Oprea, Funnymoon, Andu30, Irina Marinescu, Cla03 va rog rugati-va pentru mine, ca am o problema de sanatate, care poate sa fie grava. Va multumesc si Dumnezeu sa va rasplateasca!

�C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i celelalte se vor ad�uga vou�!�

De la: cla03, la data 2009-01-21 22:57:23Arhimandrit Sofian Boghiu
staretul M�n�stirii Antim din Bucuresti

Smerenia si dragostea,
�nsusirile tr�irii ortodoxe

''Voi cine ziceti c� sunt Eu?''



C�nd unii oameni nu g�sesc r�spuns la �ntrebarea Ta: ''Voi cine ziceti c� sunt Eu?'', atunci eu, Doamne, sunt fericit c� pot s� Te v�d pe Tine, Dumnezeu-Om si Om-Dumnezeu.

�n scutecele s�race, pe paiele din ieslea grajdului �ntunecos din Bethleem, Te v�d om! �n glasul �ngerilor, �n lumina care �ti �nv�luie locuinta s�rac�, Te recunosc Dumnezeu!

C�nd fugi �n Egipt de frica lui Irod, Te v�d om slab. C�nd, �n Egipt, v�d idolii din temple striviti la p�m�nt prin sosirea Ta, Te v�d Dumnezeu atotputernic.

C�nd �n Nazaret, �naintea lui Dumnezeu si a oamenilor, cresti cu anii si cu �ntelepciunea, Te v�d om Care n-ai ajuns �nc� la v�rsta des�v�rsit�.

Iar c�nd la doisprezece ani stai �n mijlocul �nv�tatilor din Templu, ascult�ndu-i si �ntreb�ndu-i, pe l�ng� uimirea c�rturarilor m� uimesc si eu si m�rturisesc �ntelepciunea vesnic�, ascuns� �n omenirea Ta.

Om esti c�nd Ti-e foame, om esti c�nd dormi �n corabie. Dar c�nd Te plimbi pe valuri, c�nd poruncesti furtunii si v�nturilor, c�nd saturi cinci mii de oameni cu cinci p�ini - Te v�d Dumnezeu.

C�nd Te cobori �n r�u si Te botezi, c�nd Te pl�ngi c� nu ai nici o piatr� unde s�-Ti odihnesti capul, c�nd Te lasi prins si legat, Te v�d om, �nconjurat de sl�biciuni omenesti.

C�nd �ns� cerul se deschide si de sus Dumnezeu Tat�l gl�suieste ''Acesta este Fiul Meu cel iubit �ntru Care am binevoit'', c�nd asterni la p�m�nt pe c�l�ii T�i, c�nd sub picioarele Tale p�m�ntul se cutremur�, c�nd soarele se �ntunec�, nesuferind s� vad� r�stignirea Ta, atunci Te v�d Dumnezeu.

C�nd Te v�d mort pe cruce, v�d pe omul durerilor.

Om esti �n morm�ntul pecetluit.

C�nd iesi din morm�nt, nestric�nd pecetile, esti Dumnezeu.

Cu acesti ochi, cu aceast� inim�, cu aceast� credint�, m� apropii si eu de ieslea s�rac� din Bethleem, care a fost leag�nul T�u, Doamne. �mi plec genunchii cu p�storii cei simpli si cu magii cei �ntelepti si m� �nchin Dumnezeului meu, f�cut Om pentru mine si pentru noi toti.

Bethleem, 1970

Doamne...ce frumos! E atat de miscator, e...

De la: balabanandrei, la data 2009-01-22 10:07:47Maria Oprea, Funnymoon, Andu30, Irina Marinescu, Cla03 va rog rugati-va pentru mine, ca am o problema de sanatate, care poate sa fie grava. Va multumesc si Dumnezeu sa va rasplateasca!

Doamne ajuta sa fie totul bine Andrei

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Draga Andrei,

Nu te tulbura. Toate incercarile ne sunt date doar pentru ca Dumnezeu lucreaza, in fiecare milisecunda, mantuirea noastra.
Nu deznadajdui, orice se va intampla.
Asteapta raspunsul medicilor.
Indiferent daca ceea ce ne incearca sunt boli, necazuri sau fericiri, cred ca toti ar trebui sa mergem mai des la Biserica. Spovedania e o mare taina. Poate ca ai duhovnic sau poate ca nu ai, dar stim cu totii cat de importanta este si aceasta legatura.

Pt ortodocsi
Va dau un sfat. Eu cred ca mai bine ati face altceva util, decat sa stati toata ziua sa va contraziceti cu sectarii, sa incercati sa-i convingeti ca ortodoxia e singura cale spre Dumnezeu. Nu o sa reusiti. N-au reusit Sfintii Parinti sa-i convinga pe sectarii din vremea lor, cu atat mai mult noi, niste pacatosi. Eu nu zic sa nu mai vorbiti pe aceste topicuri, dar discutati cu cei care sunt dispusi la intelegere si dialog, cu cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu sau care-L cunosc prea putin si incearca sa-L cunoasca, asa incat sa-i indrumati pe calea cea buna. Contrazicerea si incercarea de ai convinge pe cei impietriti la inima nu fac altceva decat sa va ia timp pretios, timp in care ati putea sa va rugati, sa mergeti la un bolnav, la un om din inchisoare. Nu vreau sa va jignesc, imi cer iertare. Poate gresesc. Eu am cazut in ispita asta a diavolului de a-mi pierde timpul si energia pt cineva care oricum nu o sa-l pot convinge, si atunci imi indrept timpul si energia spre alte lucruri mantuitoare.

�C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i celelalte se vor ad�uga vou�!�