Info
x
Sa ne cunoastem credinta ortodoxa
|
racukoto 209 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Tulcea |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 10:27
Dora...notiune de crestin a aparut dupa viata si moartea lui Isus. A aprut odat cu dormele biserici urmase lui Isus, deci gnostici au fost printre primii crestini, chiar am putea sa le zice...protocrsetini
|
|
racukoto 209 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Tulcea |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 10:39
Ioana....monofizitii ..erau o...secta ( ca cele din zilele nostre ) care interpreta ....eronat, ziceau cei din biserica "apostolica" ( sa nu mai fac greseala denumind-o biserica ortodoxa ). Acesti...monofiziti..au si fost eliminati, in mod pasnic, prin exterminare de ......ceilalti. O metoda...crestina, da altfel, folosita mult dealungul secolelor, pana in zilele noastre.
|
|
balabanandrei 335 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Bacau |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 10:40
De la: mariatu, la data 2009-03-19 08:56:11De la: balabanandrei, la data 2009-03-19 08:42:20De la: msutaca, la data 2009-03-18 17:41:27"simy 1" draga, "Cel ce va asculta pe voi pe Mine Ma asculta, si cel ce se leapada de voi se leapada de Mine; iar cel ce se leapada de Mine se leapada de Cel ce M-a trimis pe Mine" "Iar cel ce se va lep�da de Mine �naintea oamenilor �i Eu M� voi lep�da de el �naintea Tat�lui Meu" Vezi Maria? Biblia spune! Numai bine si Doamne ajuta!
�C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i celelalte se vor ad�uga vou�!�
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 10:49
De la: racukoto, la data 2009-03-19 10:27:31Dora...notiune de crestin a aparut dupa viata si moartea lui Isus. A aprut odat cu dormele biserici urmase lui Isus, deci gnostici au fost printre primii crestini, chiar am putea sa le zice...protocrsetini Racukoto, este adev�rat c� denumirea de cre�tin a ap�rut dup� r�stignirea lui Iisus �i mai exact �n contextul refugierii ucenicilor lui �n Antiohia (Siria). Afrima�ia c� gnosticii ar fi fost printre ace�ti cre�tini este fals�. Simon Magul, care apare �n cartea Faptele Apostolilor, a avut �ntr-adev�r tendin�e gnostice (confirmate de scrierilor unor P�rin�i precum Irineu) �i este considerat de unii un fel de proto-gnostic. La fel �i Cerintus sau Marcion (cca. 100-110 d.H.). Dar gnosticismul propriu-zis s-a dezvoltat mult dup� momentul Antiohia. Primul proto-gnostic cu care probabil c� au interac�ionat apostolii a fost Cerintus (vezi epistolele sobornice�ti ioanine). Nu cred c� e�ti familiar cu istoria gnosticismului. |
|
Fosta membra 9am.ro 2192 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 10:54
De la: adipopa, la data 2009-03-19 10:49:12De la: racukoto, la data 2009-03-19 10:27:31Dora...notiune de crestin a aparut dupa viata si moartea lui Isus. A aprut odat cu dormele biserici urmase lui Isus, deci gnostici au fost printre primii crestini, chiar am putea sa le zice...protocrsetini 
|
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 10:59
De la: racukoto, la data 2009-03-19 10:39:49Ioana....monofizitii ..erau o...secta ( ca cele din zilele nostre ) care interpreta ....eronat, ziceau cei din biserica "apostolica" ( sa nu mai fac greseala denumind-o biserica ortodoxa ). Acesti...monofiziti..au si fost eliminati, in mod pasnic, prin exterminare de ......ceilalti. O metoda...crestina, da altfel, folosita mult dealungul secolelor, pana in zilele noastre. Absurd. Monofizi�ii au dus-o destul de bine at�t �n R�s�rit c�t �i �n Apus. Au mai fost excomunica�i, dar �i repu�i �n drepturi (vezi Efes I �i II). �ns� niciodat� extermina�i. Dup� Calcedon, monoteli�ii au �ncercat o cale de compromis. �nv���turile monofizite supravie�uiesc �i ast�zi (cu modific�ri) �n cre�tinismul r�s�ritean sirian. Nu citi holocaustul �n istoria bisericii post-apostolice! |
|
Dorulet 7896 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 11:38
De la: adipopa, la data 2009-03-19 10:49:12De la: racukoto, la data 2009-03-19 10:27:31Dora...notiune de crestin a aparut dupa viata si moartea lui Isus. A aprut odat cu dormele biserici urmase lui Isus, deci gnostici au fost printre primii crestini, chiar am putea sa le zice...protocrsetini Cam a�a i-am spus �i eu..... dar pe mine n-a vrut s� m� cread�... Mul�umesc Adi! 
C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 12:23
www.gsm1888.ro/articole/autori/simon1.htm
SIMON MAGUL Cine este acel Petru care a a�ezat scaunul apostolic pe colinele Vaticanului? Care sunt originile cre�tinismului catolico-babilonian? Care era religia lui Simon �nainte de a-l �nt�lni pe Petru? Unde a ap�rut aceast� religie? Citi�i �n aceast� serie de articole raportul detaliat �i documentat despre Simon Magul �i cre�tinismul lui contraf�cut! Ernest L. Martin Simon Magul Sistemul religios FALS a �nceput foarte devreme � aproape la Cincizecime �n anul 31 d.Hr. Chiar �n primele epistole ale lui Pavel, el ne informeaz� c� �taina f�r�delegii A �I �NCEPUT S� LUCREZE� (2 Tes. 2:7). Pavel a scris aceasta �n anul 50 sau 51 d.Hr. Complotul de a �nlocui Adev�rul �ncepuse deja. �n ultimele epistole ale lui Pavel �i �n cele ale celorlal�i apostoli, descoperim c� acest complot c�tiga teren considerabil. Totu�i, de�i apostolii se refer� la sistemul diabolic care se ridica, EI NU MEN�IONEAZ� NIC�IERI CUM A AP�RUT. Ei nu aveau nevoie s� men�ioneze �nceputul lui � acest lucru se �nt�mplase deja! Cartea Faptelor este CHEIA �n�elegerii �nceputurilor cre�tine. Nu doar c� arat� cum a ap�rut ADEV�RATA Biseric�, ci dezv�luie �i originile falsei biserici mascat� �n cre�tinism. �ntr-adev�r, ar fi fost ciudat dac� Faptele Apostolilor nu s-ar fi referit la acest subiect vital. Cartea Faptelor � cheia Mai �nt�i s� ne amintim dou� puncte care este necesar a fi �n�elese. 1. Cartea Faptelor a fost scris� de Luca doctorul cam �n anul 62 d.Hr. � la aproximativ 31 de ani dup� apari�ia adev�ratei Biserici. Trece �n revist� TOATE evenimentele care au afectat, �ntr-o mare m�sur�, adev�rata Biseric�. Ne vorbe�te �n special despre �nceputul zbuciumat al Bisericii. 2. Faptele NU raporteaz� fiecare eveniment legat de Biseric�, oric�t de important ar p�rea acel eveniment. De exemplu, Luca nu aminte�te nimic despre activit��ile frecvente ale primilor doisprezce apostoli ai lui Hristos. Totu�i, ar trebui s� tragem concluzia de aici c� ei nu au realizat nimic important �n istoria Bisericii? Cu siguran��, NU! Ei trebuie s� fi f�cut multe lucruri m�re�e. Dar putem vedea din aceast� omisiune c� Luca a raportat DOAR ACELE EVENIMENTE CARE ERAU ABSOLUT NECESAR de �tiut de viitoarea Biseric� a lui Dumnezeu din viitor. Observa�i c� aten�ia lui Luca este �ndreptat� c�tre nord-vestul �i vestul Palestinei. El trateaz� istoria Bisericii din Asia Mic�, Grecia �i ROMA. El dorea s� ne lase adev�rul despre ce se �nt�mpla �n vest �i nord deoarece profe�iile ar�tau c� sistemul contraf�cut urma s� apar� �n acele localit��i. Toate celelalte activit��i ale Bisericii lui Dumnezeu � tot ce are leg�tur� cu ceilal�i zece apostoli, etc. � sunt �n mod relativ lipsite de importan�� pentru c� problemele nu urmau s� provin� din Palestina. Ele urmau s� provin� din ROMA �i �mprejurimile ei. Nu este nicio mirare c� Luca nu preget� niciun efort pentru a ne spune adev�rul despre ceea ce se �nt�mpla cu adev�rat �n aceste zone critice, �i acesta este motivul pentru care Faptele se ocup� �n special de lucrarea lui Pavel. Acestea sunt principii bine cunoscute care ne ajut� s� �n�elegem tema central� a Faptelor. P�str�nd toate acestea �n minte, citi�i incidentul raportat de Luca � prima �nt�lnire a apostolilor lui Dumnezeu cu un eretic. Aceast� �nt�lnire nu a fost cu un individ obi�nuit, mediocru, ci cu unul dintre cei mai mari oameni din est �n acea perioad� � Simon Magul! Motivul pentru care Luca descrie inten�iile acestui b�rbat at�t de detaliat este efectul profund pe care acest b�rbat, �i urma�ii lui, l-au avut asupra Bisericii lui Dumnezeu �n Asia Mic�, Grecia, �i �N SPECIAL �N ROMA. De fapt, p�n� �n anul 62 d.Hr. (c�nd Luca a scris Faptele Apostolilor), acest b�rbat cauzase at�ta r�u adev�ratei Biserici, �nc�t Luca trebuia s� arate poporului c�, �n ciuda a ceea ce pretindea, el NU f�cea parte din Biserica cre�tin�. To�i teologii �n�eleg c� Luca vorbe�te despre �nceputul lui Simon din cauza notoriet��ii lui de mai t�rziu �i a pericolului pe care �l prezenta fa�� de Biseric�. �n acest sens, observa�i comentariul din dic�ionarului lui Hasting despre Biserica Apostolic�, vol. 2, pag. 496: �Pare dincolo de orice �ndoial� faptul c� Luca CUNO�TEA REPUTA�IA pe care �i-o crease Simon �i c� el considera istoria ulterioar� a lui Simon ca fiind rezultatul natural a ceea ce se �nt�mplase la �nceputul leg�turii lui cu cre�tinii.� Dac� mergem pe ideea c� Luca a raportat aceast� �nt�lnire a apostolilor cu Simon Magul doar pentru a ar�ta c� �simonia� era gre�it�, pierdem esen�a. Exist� o mul�ime de locuri �n alte p�r�i ale Bibliei �n care se vorbe�te despre gre�eala de a cump�ra daruri ecleziastice. Luca �l demasca pe �NSU�I SIMON MAGUL. Aceasta este ideea!! Luca ar�ta clar c� Simon nu f�cuse parte niciodat� din Biserica lui Dumnezeu, chiar dac� p�n� �n anul 62 d.Hr. mul�i oameni au fost �nv��a�i c� Simon era un cre�tin adev�rat � �nv��a�i c� el era CAPUL singurilor cre�tini ADEV�RA�I; apostolul neamurilor! Ce ne spune Luca despre Simon Magul Observa�i punctele pe care ni le prezint� Luca �n termeni clari. 1. Simon era samaritean, nu iudeu � (Fapte 8:9). Aminti�i-v� c� Biblia ne spune c� m�ntuirea vine de la iudei � nu de la samariteni (Ioan 4:22). 2. Simon Magul a folosit �ntr-o mare m�sur� puteri demonice pentru a face semne �i minuni (Fapte 8:9). 3. �ntreaga popula�ie a Samariei (at�t cei mici, c�t �i cei mari) �l ascultau cu luare aminte (vers. 10). Era considerat cel mai mare profet � to�i samaritenii CREDEAU �N EL! 4. Samaritenii i se �NCHINAU ca fiind �Cel Mare� � un dumnezeu. �Omul acesta este puterea lui Dumnezeu care se nume�te Mare [adic� cel Atotputernic]� (RSV, vers. 10). Imagina�i-v�! Ei �l numeau dumnezeu �n trup! Luca este de asemenea atent s� ne informeze c� Simon se stabilise serios �n Samaria �n rolul de �Cel Mare� �i �i practicase puterile �mult� vreme� (vers. 11). 1. Luca dore�te ca noi s� �n�elegem c� el, �n mod special, a devenit cre�tin (�Chiar Simon a crezut�) �i a fost botezat � adic�, fizic, exterior, el �a intrat� �n Biserica cre�tin� (vers. 13). 2. Simon chiar a recunoscut c� puterea lui Hristos era mai mare dec�t a lui dar dorea s� fie asociat cu acel nume mare (vers. 13). 3. Simon, v�z�nd poten�ialul religiei cre�tine, a a�teptat p�n� c�nd autorit��ile, Petru �i Ioan, au venit �n Samaria �i atunci s-a oferit s� le dea bani pentru a OB�INE APOSTOLIE �N BISERICA CRE�TIN� (vers. 18-21). Simon t�njea dup� slujba de apostol Aceia care citesc superficial acest pasaj din Scriptur� ar putea r�m�ne cu no�iunea gre�it� c� Simon nu-�i dorea dec�t s� cumpere Duhul Sf�nt. Da, �i dorea aceasta � dar inten�ia lui principal� dep�ea acest aspect. El urm�rea s� devin� APOSTOL. Petru a �n�eles imediat inten�ia lui �i i-a spus: �Tu n-ai nici PARTE, nici SOR� �n toat� treaba aceasta� (vers. 21). Adev�ra�ii apostoli fuseser� ale�i dup� moartea lui Hristos pentru a lua PARTE la apostolie prin tragere la SOR�I (Fapte 1:25, 26). Petru �i spunea lui Simon c� nu putea cump�ra APOSTOLIA. Luca arat� c� Simon dorea s� fie unul dintre APOSTOLI � un om din v�rful Bisericii cre�tine. Urm�rea aceast� slujb�. P�n� la urm�, Simon �i imaginase c� este pe deplin calificat pentru a fi APOSTOL, �n special asupra samaritenilor, deoarece ei deja �l considerau cel mai mare lider religios al genera�iei lor. Totu�i, Petru l-a mustrat aspru. 1. Petru a �n�eles c� Simon era �plin din fiere amar� �i �n lan�urile f�r�delegii� (vers. 23). NOT�: Acest verset a fost �n�eles gre�it deoarece King James Version nu transmite for�a deplin� a acuza�iei lui Petru. Acest verset, atunci c�nd este �n�eles �n maniera �n care a inten�ionat Petru, este unul dintre cele mai importante din �ntreg capitolul. ESTE O PROFE�IE! Petru �tia ce era �n mintea acestui om �i ce urma el s� devin�. Acest lucru este ar�tat clar de Sir William Ramsay �n cartea lui, Pictures of the Apostolic Church, pag. 60. El spune: �Petru l-a mustrat cu termeni puternici �i PROFETICI. �n traducerea obi�nuit� nu se observ� PROFE�IA: textul grecesc �nseamn� �tu e�ti PENTRU fiere amar� �i o leg�tur� a f�r�delegii,� i.e., o cauz� a am�r�ciunii �i corup�iei pentru al�ii.� Aceasta clarific� lucrurile. Petru rostea o profe�ie prin Duhul Sf�nt. El spunea ce avea s� devin� acest Simon; Lange�s Commentary spune: �Cuvintele lui Petru �nseamn�, literal: �Te consider un om a c�rui influen�� VA FI ca a fierii amare [otrava] �i o leg�tur� a nelegiuirii, sau, ca pe un om care a ajuns �ntr-o astfel de stare�� (vol. 9, pag. 148). Simon nu numai c� era, �n vremea lui Petru, un mare antagonist fa�� de Biseric�, dar el urma s� fie adversarul din viitor. Aceast� profe�ie este CHEIA care deschide �n�elegerii noastre ORIGINILE ereziilor men�ionate �n epistolele c�tre apostoli. Petru �tia bine c� el nu se va poc�i. Versetul 22 �n original arat� acest lucru. Fierea amar� � definire Este de asemenea interesant de observat declara�ia lui Petru c� Simon urma s� devin� �fiere amar�.� �n prezent este posibil ca oamenii s� nu �n�eleag� semnifica�ia exact� a acestei expresii, dar niciun iudeu din primul secol nu era �n necuno�tin�� cu privire la semnifica�ia ei. Era o figur� de stil adoptat� din Vechiul Testament care se referea la trecerea la idoli �i la ur�ciunile p�g�nismului. Citi�i Deuteronomul 29:16-18 �i observa�i c�t de clar este folosit� aceast� figur� de stil. C�nd apostolul Petru i-a aplicat lui Simon Magul expresia �fiere amar�,� el a vrut s� spun� c� Simon va fi cel responsabil pentru introducerea �nv���turilor �i a idolilor p�g�ni �n cre�tinism. Profe�ia cap�t� un sens nou �i important atunci c�nd �n�elegem adev�rata semnifica�ie a profe�iei lui Petru. Nu este de mirare c� Iuda a spus mai t�rziu, vorbind chiar despre aceia care l-au urmat pe Simon Magul (�i chiar despre Simon): �C�ci s-au strecurat printre voi unii oameni, SCRI�I de mult pentru os�nda aceasta� (vers. 4). Putem avea �ncredere c� Petru �i-a dat seama c� Satana urma s� �l foloseasc� pe acest Simon Magul ca MARELE PROTAGONIST AL FALSULUI CRE�TINISM. Istoria de mai t�rziu a lui Simon Magul arat� c� profe�ia lui Petru s-a �mplinit �ntr-un mod remarcabil. Simon Magul nu s-a poc�it 1. Chiar �i dup� mustrarea sever� a lui Petru, Simon NU S-A POC�IT! Iar Petru �tia c� el nu se va poc�i! Concluzie: Aceasta �nseamn� c� Simon credea c� merit� s� fie apostol � dac� nu chiar liderul apostolilor � �n Biserica cre�tin�. El a fost botezat, ceea ce, �n sens fizic �i �n ochii lumii, �l f�cea �membru.� Este important s� ne amintim c� EL NU S-A POC�IT de aceast� gre�eal�. Nu exist� nici cel mai mic indiciu c� el ar fi renun�at s� cread� c� avea dreptul divin de a fi apostol. El a continuat aceast� gre�eal� �n mod deliberat, �mpreun� cu urma�ii lui � numindu-se �cre�tin�! Din cauza urm�toarelor ac�iuni �n�el�toare ale acestui a�a-zis apostol, Luca a fost obligat s� arate �nceputul s�u infam �i s� descopere ce a profetizat Petru despre el. Prin identificarea cu acest Simon a adev�ratului �nceput al marelui sistem bisericesc fals se deschide o nou� pist� de �n�elegere a contrafacerii cre�tinismului care a �nceput chiar �n prima perioad� a Bisericii. Ce a f�cut Simon �i samaritenii au crezut? Unul dintre cei mai mari istorici ai bisericii primare a fost Harnack, care a scris o lucrare extensiv�, �n �apte volume, intitulat� The History of Dogma (Istoria dogmei). Acest om este recunoscut drept una din autorit��ile de v�rf ale lumii la acest subiect. El declar�: �Cu mult timp �nainte de apari�ia cre�tinismului, au avut loc combina�ii ale religiei �n Siria �i Palestina, �N SPECIAL �N SAMARIA, �ntr-at�t �nc�t filozofia religioas� ASIRIAN� �i BABILONIAN�.... cu interpret�rile ei variate, a p�truns p�n� pe ��rmul de est al Mediteranei� (vol. 1, pag. 243, 244). Observa�i c� el spune c� religia babilonian� ajunsese �N SPECIAL �N SAMARIA!! �i de ce nu? Samaritenii erau �n mare parte babilonieni ca ras�. Biblia ne spune �n 2 �mp. 17:24 c� majoritatea samaritenilor au fost adu�i �n Samaria din Babilon �i din �mprejurimi. Mai t�rziu, Ezra ne informeaz� c� au venit �n Samaria �i al�ii care f�ceau parte din marea familie babilonian� (Ezra 4:9-10). Ace�ti oameni au amestecat �nv���turile lor religioase babiloniene cu unele �nv���turi ale Vechiului Testament. Dar, �n esen��, ei NU S-AU �NDEP�RTAT NICIODAT� de �nv���turile lor religioase babiloniano-haldeene. Dac� se �ndoie�te cineva de faptul c� ace�ti samariteni au practicat p�g�nismul pur sub masca �nchin�rii la YHVH, s� citeasc� raportul extraordinar de clar din Cuv�ntul inspirat al lui Dumnezeu (2 �mp. 17:24-41). O scurt� istorie a samaritenilor Au existat la �nceput cinci triburi babiloniene care au fost transportate �n zona �n care a locuit c�ndva Israelul de Nord �nainte de �nfr�ngerea dureroas� a Israelului �i luarea �n robie de c�tre Asirieni. C�nd aceste cinci triburi s-au mutat �N zona r�mas� liber� a Samariei, au adus cu ele �i zeii lor babilonieni �i asirieni. La scurt timp dup� mutarea �n noua lor �ar�, au fost devasta�i de lei. Ei au interpretat aceast� pedeaps� ca venind asupra lor din cauz� c� nu-l cinstiser� pe zeul ��rii respective � f�r� s� �tie c� nu exist� dec�t un singur Dumnezeu, care nu este limitat la o anumit� �ar�. Ace�ti samariteni nu aveau suficiente cuno�tin�e pentru a �n�elege c� Adev�ratul Dumnezeu al ��rii �l trimisese pe Israel �n robie din cauza �nchin�rii la vi�ei �i a introducerii religiei feniciene. Ei i-au cerut �mp�ratului asirian s� trimit� �napoi pe unul din preo�ii lui Israel pentru a-i �nv��a religia specific� zonei, astfel ca plaga leilor s� �nceteze. Preotul israelit care le-a fost trimis i-a �nv��at religia Israelului de Nord. V� aminti�i c� preo�ii din Israelul de Nord NU erau levi�i. �n vremea lui Ieroboam, adev�ra�ii preo�i ai lui Dumnezeu fuseser� for�a�i s� fug� �n Ierusalim �i Iudeea (2 Cron. 11:14). Ieroboam �i-a �ntemeiat propria form� de religie cu vi�ei la Dan �i Betel (1 �mp. 12:28-30). El a schimbat s�rb�torile din cea de-a �aptea lun� �ntr-a opta. A pus preo�i din tot poporul, care NU erau levi�i (1 �mp. 12:31). Toate aceste acte ale lui Ieroboam au fost viol�ri pe fa�� ale legii lui Dumnezeu. Din vremea lui Ieroboam p�n� la robia Israelului, majoritatea Israelului NU s-a �nchinat deloc adev�ratului Dumnezeu! Ierusalimul �i templul lui Dumnezeu fuseser� repudiate, iar p�g�nismul fusese introdus pe scar� larg�. C�nd ace�ti babilonieni str�muta�i care erau ataca�i de lei �n Samaria, au cerut un preot al vechiului popor � AU PRIMIT UNUL! Dar acel preot era unul dintre preo�ii israelienilor r�zvr�ti�i care se �nchinaser� la vi�ei. El era aproape la fel de p�g�n ca babilonienii! Acest preot al Israelului i-a �nv��at pe babilonieni (acum numi�i samariteni) s� adopte vechea �nchinare a israelienilor din nord. Preotul i-a �nv��at s� I se �nchine lui YHVH ca fiind �Dumnezeul ��rii.� Astfel, ace�ti samariteni �i-au luat p�n� la urm� NUMELE: popor al lui YHVH; dar religia lor era p�g�nism pur � un amestec �ntre �nchinarea israelian� la vi�ei �i babilonianism � exact la fel cum Simon Magul era dornic mai t�rziu s� �i ia NUMELE lui Hristos, dar s� continue cu ur�ciunile lui p�g�ne! Observa�i ce spune Dumnezeu despre starea final� a acestor samariteni: �Neamurile acestea se temeau de Domnul [numindu-se poporul lui Dumnezeu], �i slujeau �i chipurilor lor cioplite; �i copiii lor �i copiii copiilor lor fac p�n� �n ziua de azi ce au f�cut p�rin�ii lor [babilonienii]� (2 �mp. 17:41). Ace�ti oameni se autointitulau �nchin�tori ai adev�ratului Dumnezeu, dar �n realitate erau idolatri babilonieni. La ce zeit��i se �nchinau samaritenii? Va fi util s� analiz�m zeii �i zei�ele pe care le-au adus cu ei �n Samaria ace�ti �nainta�i ai lui Simon Magul. Poporul din cetatea Babilonului se �nchina la SUCOT-BENOT; oamenii din Cut: NERGAL; oamenii din Hamat: A�IMA; oamenii din Ava: NIBZAH �i TARTAC; oamenii din Sefarvaim: ADRAMELEC �i ANAMELEC. Prima zeitate este SUCOT-BENOT, o zei��. Ea era Semiramis �n forma lui Venus. Citi�i ce spune Jones �n cartea lui, Proper Names of the O.T., pag. 348. El spune c� acest nume �nseamn� �tabernacolele fiicelor.� Aceasta �nseamn�: �Capele f�cute din ramuri verzi, pe care oamenii din Babilon, care fuseser� adu�i �n Samaria, le ridicau �n cinstea lui Venus, �i unde fiicele lor se PROSTITUAU cu �nchin�torii acestei zei�e abominabile. Era obiceiul Babilonului, mama curvelor, a�a c� FIII EI AU F�CUT ACELA�I LUCRU �I �N SAMARIA.� Dar despre NEGRAL din Cut ce �tim? Suntem informa�i de McClintock and Strong�s Encyclopedia c� numele semnific� �marele om,� �marele erou� sau �zeul v�n�torii,� i.e., V�n�torul. Cu alte cuvinte, a�a cum arat� �i enciclopedia mai departe, era o form� a lui NIMROD. Zeul v�n�torii erau onorat de oamenii din CUT, c�ci tradi�ia arab� ne spune c� CUT era cetatea special� a lui NIMROD (vol. VI, pag. 950). Urm�torul zeu era cel din Hamat: A�IMA. Jones ne arat� c� el era marele zeu p�g�n al isp�irii/�mp�c�rii, i.e., zeul care purta vina �nchin�torilor s�i (pag. 42). Acest zeu era R�SCUMP�R�TORUL p�g�n � OSIRIS, din tradi�ia egiptean�, sau NIMROD dup� moarte. Oamenii din Ava se �nchinau la NIBZAH (masc. � zeul din HADES) �i TARTAC, �mama zeilor.� Despre aceast� zei�� men�ionat� la urm� se credea c� este mama rasei asiriene sau, a�a cum spune Jones, ea era SEMIRAMIS (vezi pag. 354). Cel de-al cincilea trib babilonian se �nchina �n special la doi zei: ADRAMELEC �i ANAMELEC. Primul era �zeul focului,� Soarele sau zeul fenician (Jones, pag. 14); cel de-al doilea era �zeul turmelor� sau HERMES din tradi�ia greac�, P�storul cel Bun (pag. 32). (Este evident c� ace�ti zei �i zei�e erau principalele zeit��i babiloniene, �i �n acela�i timp, aceia�i zei �i zei�e pe care Biserica Romano-Catolic� le zeific� ast�zi sub numele de Hristos, Maria, etc.). Simon Magul a crescut �n aceast� societate �ncurcat�. Samaritenii se autointitulau poporul adev�ratului Dumnezeu, dar din punct de vedere religios ei erau babilonieni practican�i. �nsu�i Simon era preot al acestui popor (cuv�ntul �Mag� este cuv�ntul haldean/persan pentru �preot�). Astfel, �n �nt�lnirea dintre Petru �i Simon Magul, vedem prima leg�tur� real� a adev�ratului cre�tinism cu preo�ia haldean� despre care s-a profetizat c� va da na�tere unei contrafaceri. Mai departe vom vedea cum a reu�it Simon Magul s� uimeasc� lumea roman� cu planul lui de a crea o religie universal� sub masca cre�tinismului. Simon Magul pune temeliile bisericii UNIVERSALE Istoria �ncepe cu povestirea uimitoare despre cum Simon Magul � etichetat PROFET FALS �n cartea Faptelor � �i-a �ntemeiat PROPRIA SA BISERIC� UNIVERSAL�! SIMON MAGUL era un preot babilonian. El f�cea parte din comunitatea babilonian� care locuise �n nordul Israelului �nc� de c�nd cele zece semin�ii din nord fuseser� duse �n robie de c�tre asirieni. Dumnezeu ne spune c� ace�ti samariteni, cum erau numi�i, pretindeau a fi adev�ratul popor al lui Dumnezeu �n timp ce practicau multe ritualuri p�g�ne care �i aveau originea chiar �n Babilon (2 �mp. 17:41). Acesta era mediul religios �n care se n�scuse Simon Magul. Acesta era mediul �n care �i-a �nceput lucrarea, �n final fiind declarat �cel mare.... puterea cea mare a lui Dumnezeu� � adic� �nsu�i Dumnezeu (Fapte 8:9-10). Astfel controla el �ntreaga na�iune a samaritenilor care l-au onorat cu to�ii foarte mult timp (vers. 9-11). Dar c�nd a v�zut poten�ialul cre�tinismului, a �ncercat s� cumpere apostolia �n biseric�. Petru l-a mustrat aspru. Simon Magul �i biserica LUI universal� Simon Magul, dup� ce a fost refuzat de Petru, a �nceput s�-�i creeze propria biseric� �cre�tin� � o biseric� al c�rei cap era EL � o biseric� menit� s� desfiin�eze definitiv adev�rata Biseric� a lui Dumnezeu. �inta lui era de a amesteca �nv���turile babiloniene cu anumite �nv���turi ale lui Hristos � �n special de a lua numele lui Hristos � �i astfel s� creeze O BISERIC� UNIVERSAL�! Dar o biseric� �ntemeiat� pe babilonianism. Harnack, un istoric al bisericii, declar� c� Simon Magul �a vestit o doctrin� �n care credin�a iudaic� era �n mod ciudat �i grotesc amestecat� cu miturile BABILONIENE �i anumite ad�ug�ri grece�ti. �nchinarea misterioas�.... consecin�� a orizontului l�rgit �i a sentimentului religios aprofundat, �n final SINCRETISMUL primitiv [adic� amestecarea �nv���turilor religioase], al c�rui scop ERA O RELIGIE UNIVERSAL� � toate acestea au contribuit la c�tigarea de adep�i pentru Simon� (vol. 1, pag. 244). Simon poate fi identificat �n grupul principal de a�a-zi�i cre�tini (iar Simon se autointitula astfel), numi�i de Harnack: �grupurile hot�r�t anti-iudaice.... Ei au avansat mult �n criticarea Vechiului Testament �i au �n�eles imposibilitatea de a-l p�stra [adic� Vechiul Testament] pentru RELIGIA UNIVERSAL� cre�tin�. Ei au preferat s� lege aceast� religie [universal�] cu cultul �n�elepciunii BABILONULUI �i SIRIEI� (vol. 1 pag. 246). �n acest context, putem �n�elege de ce l-a mustrat Petru a�a de puternic pe Simon pentru conceptele lui babiloniene. Petru a profetizat c� acesta era omul care urma s� fie �fiere amar� �i o leg�tur� a f�r�delegii� pentru adev�rata Biseric�. Atitudinea lui Simon a fost una corupt� �i extrem�! Biblia arat� c� el lucrase prin intermediul demonilor. �i totu�i, p�n� la urm� �i-a luat numele de �cre�tin.� Dr. McGiffert, referindu-se la Simon Magul, spune: �Efortul lui de a rivaliza �i de a-L dep�i pe Isus este foarte probabil c� a �nceput dup� ce a luat leg�tura cu cre�tinii despre care scrie Luca. Sistemul lui religios era �n mod evident un SINCRETISM �ntre elemente iudaice �i orientale� (Dictionary of the Apostolic Church, Hasting, vol. 2, pag. 497). Activit��ile de mai t�rziu ale lui Simon Ar fi nevoie de zile �ntregi pentru a citi tot materialul pe care scriitorii care au tr�it �ntre secolele al doilea �i al patrulea le-au scris despre acest om �i adep�ii lui. El a fost numit de mul�i dintre ei �p�rintele EREZIEI,� �i, �n afar� de Biblie, cantitatea mare de literatur� dedicat� lui �i activit��ilor lui, arat� c� i s-a potrivit acest titlu. C�teva dintre autorit��ile care vor fi prezentate �n continuare au fost martori oculari ai multora dintre ac�iunile men�ionate, �i ei le scriau altora care au fost de asemenea martori oculari. O mare parte a m�rturiei care merit� amintit� este concludent� �i nu poate fi ignorat�. Cu aceast� dovad� a activit��ilor lui Simon dup� refuzarea lui de c�tre Petru, vom putea �n�elege de ce a considerat Luca extrem de important s� spun� care era starea real� a acestui om, dovedind c�, �n realitate, el nu a fost NICIODAT� un apostol al lui Hristos. �n acest sens, observa�i comentariul din Dictionary of the Apostolic Church, de Hasting, vol. 2, pag. 496: �Dar NU trebuie s� concluzion�m c� atunci c�nd Simon a �ntrerupt leg�tura cu cre�tinii A RENUN�AT LA TOT CE �NV��ASE. Este mai probabil c� a preluat anumite idei cre�tine �i c� le-a �ntre�esut �ntr-un sistem propriu. Acest sistem con�inea anumi�i germeni ai gnosticismului de mai t�rziu. Astfel, el a devenit un lider al sectei retrograde, probabil cu nume cre�tin, �i �n mod sigur folosind anumi�i termeni cre�tini, dar �n realitate anti-cre�tin, Simon �nsu�i fiind �n�l�at �n pozi�ia central� pe care cre�tinismul i-o oferea lui Isus Hristos� (idem). Simon Magul amestec� p�g�nismul cu cre�tinismul! Ceea ce a f�cut Simon a fost s� aduc� �nv���turile babiloniene �i grece�ti �ntr-o form� de cre�tinism pentru a produce, dup� cum spune Harnack, o religie UNIVERSAL� [catolic�]. �Amalgamul dintre p�g�nism �i cre�tinism care era caracteristic gnosticismului, �i care era �n mod special evident �n sistemul simonian, este u�or de explicat �n �nv���tura lui Simon Magul, care, conform raportului din Fapte, a ajuns �ntr-o rela�ie str�ns� cu �nv���tura cre�tin� f�r� s� devin� un membru devotat� (idem, pag. 496). Descoperim mai departe, �n History of the Church, de Schaff, o referire la acest Simon Magul. El spune: �Autorul, sau primul reprezentant al acestui P�G�NISM botezat, conform m�rturiei invariabile a antichit��ii cre�tine, este Simon Magul, care, f�r� �ndoial�, a falsificat cre�tinismul cu idei �i practici p�g�ne, �i s-a declarat, �ntr-un stil panteistic, o emana�ie a lui Dumnezeu� (Apostolic Christianity, vol. 2. pag. 566). Simon doar s-a folosit de numele de cre�tinism pentru a-�i �ndeplini scopurile. Dictionary of Religion and Ethics spune c� Simon era �un mesia fals, care practica magia �i a �ncercat mai t�rziu, prin intermediul �i cu autoritatea cre�tinismului, s� �ntemeieze o RELIGIE UNIVERSAL� [catolic�] rival� (vol. 11, pag. 514). Din nou, �n ce spune istoria c� au constat �nv���turile lui Simon �n principal? �Dou� tradi�ii independente au p�strat �nv���tura lui Simon, una tr�d�nd influen�a alegoriei alexandriene, cealalt� a religiei siriene �i babiloniene� (Dictionary of Religion and Ethics, vol. 11, pag. 516). Nu este de mirare c� Luca demasc� f�r� ocoli� infamia lui Simon � c�ci Simon pretindea c� este cre�tin � chiar apostol � �i totu�i predica p�g�nismul babilonian. EL NUMEA P�G�NISMUL CRE�TINISM! �Evident, erezia simonian� a avut �ntotdeauna o tent� cre�tin�. Aceasta a f�cut-o �i mai periculoas� pentru cre�tini dec�t un gnostic care nu afecta nicio influen�� cre�tin�. Pentru acest motiv Luca era ner�bd�tor s� dema�te adev�ratele circumstan�e care au stat la originea sectei � circumstan�e extrem de compromi��toare pentru Simon� (Bible Dictionary, de Hasting, pag. 498). Motivul pentru care Luca a raportat aceast� �nt�lnire cu Simon const� �n efectele ei vaste. Dup� cum explic� Hasting, motivul important a fost acela al �binecunoscutului plan al lui Luca de a descrie PRIMA �NT�LNIRE dintre cre�tinism �i sistemele rivale� (idem, pag. 498) Luca red� �n detaliu caracterul principal care a stat la baza copiei adev�rului a�a-zis cre�tine �n zilele apostolilor. Acesta este motivul pentru care apostolii men�ioneaz� de multe ori �n epistolele lor c�tre biseric� sistemul fals DEJA EXISTENT, dar f�r� a-i descrie originea. Nu era nevoie s� fac� acest lucru. Aceasta o f�cuse deja Luca DE LA BUN �NCEPUT! Cine spune istoria c� a devenit acest Simon! �C�nd Justin Martyr a scris [152 d.Hr.] Apologia, secta simonienilor pare s� fi fost formidabil�, pentru c� el vorbe�te de patru ori despre �ntemeietorul ei, Simon; �i nu avem de ce s� ne �ndoim c� el l-a identificat cu Simon din Fapte. El declar� c� era un samaritean, ad�ug�nd c� locul lui de na�tere era un sat pe nume Gitta; el �l descrie ca pe un magician formidabil, �i spune c� a venit �n ROMA �n zilele lui Claudiu Cezar (45 d.Hr.), �i a f�cut o a�a impresie prin puterile lui vr�jitore�ti, �NC�T A FOST ONORAT CA DUMNEZEU, fiindu-i ridicat� o statuie pe Tibru, �ntre dou� poduri, cu inscrip�ia �Simoni deo Sancto� (i.e.: dumnezeul sf�nt, Simon)� (Dictionary of Christian Biography, vol. 4, pag. 682). Faptul c� aceste lucruri s-au �nt�mplat NU POATE FI NEGAT! Iustin scria poporului roman �n acea vreme �i desigur ace�tia ar fi putut amenda naivitatea lui Iustin dac� ceea ce a spus el nu ar fi fost adev�rat. Iar faptul c� lui Simon i-a fost ridicat� o statuie este clar, c�ci Iustin le cere autorit��ilor din Roma s� o d�r�me! Au existat mul�i scriitori care au tr�it chiar �n Roma �i care au repetat raportul lui Iustin. Aceia care doresc s� nege aceste declara�ii clare nu au niciun argument. Iustin ne ofer� dovezi de necontestat! �n Dictionary of the Apostolic Church, vol. 2, pag. 496, Hasting spune c� exist� �extrem de pu�ine dovezi pe baza c�rora s� fie respins� o declara�ie a�a de precis� ca aceea a lui Iustin; o declara�ie pe care cu greu s-ar fi hazardat s� o fac� �ntr-o apologie adresat� Romei, unde fiecare persoan� avea posibilitatea de a-i proba acurate�ea. Dac� f�cea o gre�eal�, aceasta ar fi fost amendat� imediat, �i al�i scriitori nu ar fi repetat raportul a�a cum au f�cut-o.� �n vremea lui Claudiu era ilegal s� ridici o statuie unui om ca fiind dumnezeu sau o persoan� foarte onorat� f�r� permisiunea �mp�ratului �i a senatului. Statuia era �nc� �n picioare �n zilele lui Iustin (152 d.Hr.), oamenii continuau s� i se �nchine. Exist� multe alte m�rturii despre c�l�toria lui Simon la Roma �i faptul c� a devenit unul dintre cei mai mari dumnezei ai cet��ii �i ai poporului Romei. Exist� rapoarte care arat� c� Simon �profetizeaz� c� Roma va fi scena �ncoron�rii lui glorioase, c�nd va fi adorat ca un dumnezeu� (Dictionary of Religion & Ethics, vol. 11, pag. 522). Simon Petru NU a fost cu Simon Magul �n Roma Mai t�rziu, aproximativ �n secolul patru, au ap�rut un potop de lucr�ri despre �nt�lnirea lui Petru cu Simon Magul �n Roma �i r�sturnarea lui. Dar aceste lucr�ri sunt �n mod evident ni�te contrafaceri. Aproape to�i cercet�torii �i dau seama de absurditatea sus�inerii unei astfel de idei. �n primul r�nd, poate fi demonstrat biblic faptul c� apostolul Petru nu a fost NICIODAT� �n Roma atunci c�nd aceste scrieri false spun c� el ar fi fost. NU Simon Petru a fost cel care a mers la Roma pentru a deveni apostol al neamurilor, ci acel SIMON din Roma a fost SIMON MAGUL! Faptul c� apostolul Petru nu a fost cu Simon Magul �n Roma este ar�tat clar de Encyclopedia Biblica, col. 4554. �A fost f�cut� �ncercarea de a sus�ine acest lucru ar�t�ndu-se c� p�rin�ii bisericii men�ioneaz� prezen�a lui SIMON �n Roma, de�i NU vorbesc despre controversele dintre el �i PETRU. �ntr-adev�r acest lucru este real cu privire la Iustin [unul dintre primii martori � 152 d.Hr.] care nu �tie nimic despre prezen�a lui Petru �n Roma, sau cu privire la Irenaeus.� Nu doar c� Iustin a �tiut c� Petru NU a fost �n Roma atunci, dar t�cerea lui deliberat� arat� c� el nu a dorit s� perpetueze o astfel de contrafacere. P�n� la urm�, Iustin a tr�it chiar la �nceputurile istoriei bisericii, �i legenda despre apostolul Petru care ar fi fost la Roma NU SE N�SCUSE �NC�! Continu�m cu Encyclopedia Biblica despre referirea lui Iustin la SIMON MAGUL: �O parte a acestei tradi�ii � despre prezen�a lui Simon �n Roma � el [Iustin] a putut-o accepta [de fapt el l�sat s� se �n�eleag� acest lucru f�c�nd leg�tura �ntre statuie �i Simon]; cealalt� � despre prezen�a lui Petru �n Roma � nu a putut-o accepta� (col. 4555). Bine�n�eles, Iustin nu a putut accepta cea de-a doua idee. Adev�rul este c� Simon Petru NU a fost �n Roma. Simon care a fost acolo a fost altul � SIMON MAGUL, cel care le-a adus �cre�tinismul� sub masca vechilor religii babiloniene. Simon a venit �n Roma cu marele scop de a stabili o RELIGIE UNIVERSAL� �n NUMELE cre�tinismului! �i ceea ce este remarcabil este c� el chiar a f�cut acest lucru! �n continuare vom vedea cum a ajuns Simon Magul s� fie confundat cu Simon Petru �i cum a adus �n �cre�tinism,� �n mod iscusit, religiile tainice ale Babilonului. Petru NU a fost primul pap�! Iat� ZECE dovezi biblice solide c� Petru nu a fost la Roma. Marca�i-le pe toate �n Biblie �i aprofunda�i-le bine, ca s� nu fi�i �i VOI �n�ela�i. PRIMATUL Bisericii Romano-Catolice depinde de o �nv���tur� fundamental�: preten�ia c� Petru a fost primul episcop al Romei �i �ntemeietorul Bisericii Romane. �nv���tura istoricilor catolici ne spune c� Simon Petru a mers la Roma �n acela�i timp cu Simon Magul pentru a-i contracara influen�a rea. Aceasta s-a �nt�mplat �n timpul domniei lui Claudiu. Dup� ce l-a comb�tut cu succes pe Mag, ne spun ei, Petru �i-a asumat episcopatul roman �i a r�mas �n fruntea lui p�n� la persecu�iile lui Nero din 68 d.Hr., timp �n care Petru se presupune c� a fost r�stignit cu capul �n jos pe dealul Vaticanului. Aceasta este istorisirea de baz� pe care care scriitorii catolici nu se dau �n l�turi s� o apere. Unii dintre ei spun c� acest raport general con�ine unul din evenimentele istorice cel mai u�or de dovedit. Oare a�a este? R�m�ne adev�rul c� mul�i autori eclesiastici din cel de-al doilea secol, printre care �i Justin Martyr, ofer� informa�ii care neag� complet presupusul episcopat roman al lui Petru. Acest lucru este recunoscut efectiv de to�i teologii � cu excep�ia catolicilor conservatori (Ency. Biblica, col. 4554). Dar �i mai important de-at�t, rapoartele despre adev�rata biseric� a lui Dumnezeu � scrierile Noului Testament � resping �n mod absolut preten�ia romano-catolic�. Este timpul ca lumea s�-�i deschid� ochii �n fa�a adev�rului �n aceast� privin�� � adev�rul care este clar descoperit �n Cuv�ntul lui Dumnezeu. Apostolul Petru nu a fost NICIODAT� Episcopul Romei! �nv���tura biblic� Exist� zece dovezi majore �n Noul Testament care combat �n �ntregime preten�ia c� Petru a fost �n Roma din vremea lui Claudiu p�n� �n vremea lui Nero. Aceste puncte biblice vorbesc de la sine �i ORICARE DINTRE ELE este suficient pentru a dovedi caracterul ridicol al preten�iei catolice. Observa�i ce ne spune Dumnezeu! Adev�rul ESTE decisiv! DOVADA NR. 1: Trebuie s� lu�m �n considerare �ns�rcinarea pe care i-a dat-o Hristos lui Petru. Aceasta este deseori foarte jenant pentru catolici, pentru c� Hristos l-a �ns�rcinat pe Petru s� devin� slujitorul celor CIRCUMCI�I, nu al neamurilor nercircumcise. �Lui Petru �i fusese �ncredin�at� Evanghelia pentru cei T�IA�I �MPREJUR, c�ci Cel ce f�cuse din Petru apostolul celor t�ia�i �mprejur, f�cuse �i din mine apostolul Neamurilor� (Gal. 2:7-8). Aceasta este o dovad� �ntr-un limbaj foarte clar. Lui Pavel, NU lui Petru, i-a fost �ncredin�at� apostolia fa�� de neamuri. �i cine a fost cel care a scris Epistola c�tre ROMANI? �n mod sigur NU A FOST Petru! ��i c�nd au cunoscut harul [darul sau slujba], care-mi fusese dat, Iacov, Chifa [Petru] �i Ioan, care sunt privi�i ca st�lpi, mi-au dat mie �i lui Barnaba, m�na dreapt� de �nso�ire, ca s� mergem s� propov�duim: noi la Neamuri, iar ei la cei t�ia�i �mprejur� (Gal. 2:9). Pavel a men�ionat mai departe slujba sa special� ca apostol al neamurilor �n 2 Timotei 1:11: �Propov�duitorul �i apostolul ei am fost pus eu �i �nv���tor al Neamurilor.� PETRU nu este numit NIC�IERI apostolul neamurilor! Aceasta exclude deplasarea lui la Roma pentru a deveni capul comunit��ii neamurilor. DOVADA NR. 2: Pavel le-a spus �n mod special romanilor c� EL fusese ales pentrua fi apostolul lor, nu Petru. �Ca s� fiu slujitorul lui Isus Hristos �ntre Neamuri. Eu �mi �mplinesc cu scump�tate slujba Evangheliei lui Dumnezeu, pentru ca Neamurile s�-I fie o jertf� bine primit� (Rom. 15:16). C�t de clar! Pavel a avut �ns�rcinarea direct� din partea lui Hristos pentru aceast� lucrare. El chiar relateaz� mai departe �n Romani 15:18 c� Hristos a fost Cel care l-a ales �ca s� aduc� Neamurile la ascultarea de El: fie prin cuv�ntul meu, fie prin faptele mele.� PAVEL a �ntemeiat singura biseric� ADEV�RAT� la Roma DOVADA NR. 3: Ni se spune chiar de Pavel c� el � nu Petru � a fost cel care urma s� �ntemeieze oficial Biserica roman�. �C�ci doresc s� v� v�d, ca s� v� dau vreun dar duhovnicesc pentru �nt�rirea [KJV: �nfiin�area] voastr� (Rom. 1:11). Uimitor! Biserica de la Roma nu fusese �NFIIN�AT� oficial chiar p�n� �n 55 sau 56 d.Hr. Totu�i, catolicii vor s� credem c� Petru f�cuse acest lucru cu aproximativ zece ani mai �nainte � �n timpul domniei lui Claudiu. Ce absurd! �n�elege�i, desigur, c� NICI Petru, nici Pavel nu au �nfiin�at Biserica Catolic�! Dar aceste dovezi sunt oferite pentru a ilustra c� este practic imposibil ca PETRU s� fi fost asociat �n vreun fel cu ORICARE biseric� de la Roma. DOVADA NR. 4: Descoperim c� Pavel nu doar c� �i-a dorit s� �nfiin�eze Biserica de la Roma, dar ne spune foarte clar c� scopul s�u nu a fost NICIODAT� de a zidi pe temelia pus� de altcineva. ��i am c�utat s� vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit, CA S� NU ZIDESC PE TEMELIA PUS� DE ALTUL� (Rom. 15:20. Dac� Petru ��nfiin�ase� Biserica Roman� cu zece ani mai �nainte de aceast� declara�ie, acesta ar fi fost un adev�rat afront la adresa lui Petru. Chiar �i numai aceast� declara�ie este o dovad� suficient� c� Petru nu fusese niciodat� �n Roma �nainte de aceast� perioad� pentru a ��nfiin�a� vreo biseric� Petru nu a fost la Roma DOVADA NR. 5: La finalul Epistolei lui Pavel c�tre Romani, el salut� nu mai pu�in de 28 de persoane, dar nu-l men�ioneaz� pe Petru nici m�car o dat�! Vede�i Romani 16 � citi�i tot capitolul! Re�ine�i: Pavel a salutat aceste persoane �n anul 55 sau 56 d.Hr. De ce nu l-a amintit �i pe Petru? Pentru c� pur �i simplu Petru nu era acolo! DOVADA NR. 6: La aproximativ patru ani dup� ce Pavel le-a scris romanilor, a fost dus ca prizonier �n Roma pentru a fi judecat �naintea lui Cezar. C�nd comunitatea cre�tin� din Roma a aflat de sosirea lui Pavel, s-au dus to�i s�-l �nt�mpine. �Din Roma ne-au ie�it �nainte.... FRA�II, care auziser� despre noi� (Fapte 28:15). Din nou, prezen�a lui Petru printre ei nu este men�ionat� nici m�car o singur� dat�. Ar fi fost extraordinar dac� Petru ar fi fost Roma, c�ci Luca �i men�ioneaz� �ntotdeauna pe nume pe apostolii importan�i �n raportul s�u din Fapte. Dar el nu aminte�te nimic de vreo �nt�lnire a lui Petru cu Pavel. De ce? Pentru c� Petru nu a fost �n Roma! DOVADA NR. 7: C�nd Pavel a sosit �n final la Roma, primul lucru pe care l-a f�cut a fost de a-i convoca pe �mai marii iudeilor� (Fapte 28:17) c�rora �le-a vestit �mp�r��ia lui Dumnezeu, [�i] le-a adus dovezi� (vers. 23). Dar ceea ce este uimitor este c� ace�ti mai mari ai iudeilor sus�ineau c� �tiu foarte pu�in chiar despre �nv���turile de baz� ale lui Hristos. Tot ce �tiau era c� �partida aceasta pretutindeni st�rne�te �mpotrivire� (vers. 22). Apoi Pavel a �nceput s� le explice �nv���turile de baz� ale lui Hristos despre �mp�r��ia lui Dumnezeu. Unii au crezut � majoritatea nu au crezut. Acum, ce �nseamn� toate acestea? �nseamn� c� dac� Petru, care era el �nsu�i un partizan iudeu puternic, ar fi predicat constant �n Roma timp de 14 ani p�n� �n acel moment, �I S-AR FI AFLAT �NC� ACOLO � cum ar fi fost posibil ca ace�ti lideri iudei s� cunoasc� a�a de pu�in chiar despre adev�rurile de baz� ale cre�tinismului? �i aceasta este o dovad� clar� c� Petru nu a fost �n Roma p�n� �n anul 59 d.Hr. �n epistolele lui Pavel nu se spune nimic despre Petru DOVADA NR. 8: Dup� respingerea conduc�torilor iudei, Pavel a r�mas �n casa �nchiriat� de el timp de doi ani. �n acest timp a scris Epistolele c�tre Efeseni, Filipeni, Coloseni, Filimon �i Evrei. �i �n timp ce-i aminte�te pe al�ii care au fost �n Roma �n aceast� perioad�, nu-l aminte�te nic�ieri pe Petru. Motivul evident � apostolul celor t�ia�i �mprejur nu se afla acolo! DOVADA NR. 9: Dup� expirarea celor doi ani de �nchisoare ai lui Pavel, acesta a fost eliberat. Dar dup� aproximativ patru ani (cam �n 65 d.Hr.), el a fost trimis din nou prizonier la Roma. De data aceasta a trebuit s� apar� �naintea tronului lui Cezar �i a fost condamnat la moarte. Pavel descrie pe larg aceste �mprejur�ri �n 2 Timotei. Cu privire la procesul lui, observa�i ce spune Pavel �n 2 Timotei 4:16: �La �nt�iul meu r�spuns de ap�rare, nimeni n-a fost cu mine, ci to�i m-au p�r�sit. S� nu li se �in� �n socoteal� lucrul acesta!� Dac� �i credem pe catolici, aceasta �nseamn� c� Petru l-a p�r�sit pe Pavel, pentru c� ei ne spun c� �i Petru era prezent �n Roma la acea vreme! Petru l-a negat o dat� pe Hristos, dar aceasta s-a �nt�mplat �nainte de convertirea lui. Credin�a c� Petru era �n Roma �n timpul procesului lui Pavel este imposibil de sus�inut! DOVADA NR. 10: Apostolul Pavel ne informeaz� �n mod special c� Petru nu a fost �n Roma �n anul 65 d.Hr. � chiar dac� catolicii spun c� a fost. Pavel a spus: �Numai Luca este cu mine.� Adev�rul devine foarte clar. Pavel a scris ROMEI; el fusese �N Roma; �i p�n� la urm� a scris cel pu�in �ase epistole DIN Roma; �i nu doar c� nu �l men�ioneaz� DELOC pe Petru, dar la sf�r�it spune: �Numai Luca este cu mine.� A�adar, Petru nu a fost niciodat� Episcop al Romei! Unde a fost Petru? �n jurul anului 45 d.Hr. �l g�sim pe Petru aruncat �n �nchisoare la Ierusalim (Fapte. 12:3, 4). �n anul 49 d.Hr. el se afla �nc� �n Ierusalim, de aceast� dat� particip�nd la consiliul de la Ierusalim. �n jurul anului 51 d.Hr., el era �n Antiohia, �n Siria, unde a intrat �n disput� cu Pavel pentru c� nu vroia s� stea al�turi de neamuri sau s� m�n�nce cu ele. Ciudat lucru ca �episcopul Romei� s� nu vrea s� aib� nicio leg�tur� cu neamurile �n anul 51 d.Hr.! Mai t�rziu, aproximativ �n anul 66 d.Hr., �l g�sim �n cetatea Babilonului printre iudei (1 Petru 5:13). Aminti�i-v� c� Petru era apostolul celor T�IA�I �MPREJUR. De ce se afla el �n Babilon? Pentru c� istoria arat� c� erau la fel de mul�i iudei �n zona Mesopotamiei �n vremea lui Hristos ca �i �n Palestina. Nu este nicio mirare c� �l g�sim �n est. Poate c� acesta este motivul pentru care teologii/cercet�torii spun c� scrierile lui Petru au un puternic stil aramaic � acel tip al aramaicei vorbit �n Babilon. Bine�n�eles! Petru era obi�nuit cu dialectul lor estic. �n perioada �n care catolicii cred c� Petru era �n Roma, Biblia arat� clar c� el era �n alt� parte. Dovezile abund� �i sunt de net�g�duit. Dac� se acord� aten�ie cuvintelor lui Dumnezeu, nimeni nu poate fi �n�elat. Petru nu a fost NICIODAT� episcop al Romei! Un anume �PETRU� a fost �n Roma cu dou� mii de ani �nainte de Hristos! Cine a fost primul �Petru� al Romei? Cum au fost numi�i urma�ii lui? Istoria religiilor antice scoate la iveal� adev�rul clar despre primul Petru al Romei. Adev�rul despre urma�ii lui este clar pentru noi � dar nu �i penru lume. Iat� ce ne dezv�luie istoria despre PRIMUL Petru al Romei. Adev�rul este uimitor! BIBLIA arat� c� �n prima er�, imediat dup� potopul lui Noe, oamenii au �nceput s� se r�zvr�teasc� �mpotriva �nv���turilor lui Dumnezeu. Ei au �nceput s� cl�deasc� cet��i, s� �ntemeieze religii, s� se dedea la idolatrii. Au fost ridicate temple p�g�ne � a ap�rut �n scen� turnul Babel. Toate aceste lucruri au �nceput �n primele dou� sute de ani dup� potop. Zeii p�g�ni erau numi�i �Petru� Oric�t de surprinz�tor ar p�rea, este un lucru bine �tiut printre studen�ii religiei antice c� principalii dumnezei p�g�ni c�rora li se aducea �nchinare �n primele civiliza�ii erau cunoscu�i, �n general, cu numele de PETRU. Este �n egal� m�sur� �tiut faptul c� preo�ii acelor dumnezei p�g�ni erau de asemenea numi�i PETRU. Acela�i nume, �ntr-o form� sau alta, era folosit pentru TEMPLELE p�g�ne consacrate acelor dumnezei. Observa�i c� Bryant, �n lucrarea sa Ancient Mythology, spune: �Nu doar dumnezeii, ci �i hierophantae [preo�i speciali] din majoritatea templelor; �i acei preo�i �n mod deosebit care se ocupau de s�rb�torirea tainelor erau numi�i PATRE� (vol. 1, pag. 354). Acest lucru este important! Cuv�ntul PATRE are acela�i sens �i aceea�i pronun�ie ca PATOR sau PETRU. Bryant continu�. �PATRE era f�r� �ndoial� un termen religios.... acela�i ca �i PATOR �i PATORA.� Dumnezeii p�g�ni din vechime, preo�ii care le slujeau, �i sanctuarele lor sacre � templele lor � TOATE erau numite PETOR sau PETRU (oricare pronun�ie este acceptabil�, pentru c� vocalele sunt fluide �n toate limbile � �n special cea semitic�). Semnifica�ia cuv�ntului �Petru� Ce semnifica�ie avea cuv�ntul PATOR sau PETRU pentru oamenii din antichitate? Destul de surprinz�tor, cuv�ntul se g�se�te �n Biblie. C�nd Moise scrie despre preo�ii egipteni, arat� c� ei se numeau PETRU sau �interpre�i� � interpre�i ai vechilor taine egiptene. Citi�i Geneza 41:8. Davidson arat� �n lexiconul lui ebraic c� cuv�ntul alc�tuit din consoane P-T-R (PETRU) �nseamn� �a interpreta� sau �interpretare� (pag. 638; Brown, Driver, Briggs, pag. 837; �i Gesenius, pag. 877 �i pag. 843). Bryant eviden�iaz� faptul c� �termenul era folosit mereu cu referire la interpretarea oracolelor� (pag. 308). Preo�ii p�g�ni ai religiilor oculte erau numi�i PATORI sau PETRU. Ei aveau puterea de a interpreta tainele p�g�ne. Acest lucru este ar�tat mai departe de Bunson �n cartea lui Hieroglyph, pag. 545, unde spune c� egiptenii � dup� cum arat� �i Biblia � �i numeau pe �interpre�ii� sau pe preo�ii lor: PETR, adic� PETRU. Termenul PETRU a fost unul dintre primele nume date dumnezeilor p�g�ni. El a rezistat p�n� �n perioada greac� �i cea roman�. Dar �ntre timp el a c�p�tat �i o semnifica�ie laic� larg r�sp�ndit�. A ajuns s� aib�, �n general, semnifica�ia de �tat� sau �p�rinte.� Dar acesta nu era sub nicio form� sensul lui principal. Bryant continu�: �Cuv�ntul PATER, atunci c�nd era folosit ca mod de adresare �n contextul religios grec �i roman, NU �nsemna, a�a cum se crede, tat� sau p�rinte; ci se referea la influen�a divin� a zeit��ii, numit� de oamenii din orient PATOR� (idem, pag. 353). �n multe religii din antichitate, tat�l era preotul familiei. Acesta este motivul pentru care capul familiei a devenit cunoscut de asemenea ca PATOR sau �tat�.� Tat�l, datorit� rolului s�u preo�esc, a devenit cunocut ca ARCHPATOR, sau, a�a cum se traduce de obicei, PATRIARH. Astfel a ajuns termenul PATOR s� capete semnifica�ia laic� de �tat�.� Dar la �nceput el �nsemna �ntotdeauna �interpret� � �n special unul al religiilor oculte. Principalii dumnezei p�g�ni numi�i PETRU Avem dovezi clare c� vechii romani �i numeau pe principalii lor zei PETRU � interpre�i divini. Scriitorul roman Lucilius aminte�te de Neptun, Liber, Saturn, Marte, Ianus �i Quirnus � to�i erau numi�i PATER. (Vezi Lucilii Fragments.) El nu dorea s� spun� c� ace�tia erau �zei-ta�i.� Dorea s� spun� c� erau zei de rangul PETRU � zei principali. Lucilius nu epuizeaz� lista. De fapt, nu �l men�ioneaz� pe JUPITER, �tat�l� zeilor romani. Dar nu era necesar s� �l men�ioneze ca �zeu-PETRU.� Datorit� rangului s�u �nalt, titlul PETRU era practic inclus �n numele s�u. El era numit JU-PETRU. Gladstone, �n lucrarea sa despre antichit��ile Greciei, arat� c� Jupiter �i zeul grec ZEUS erau unul �i acela�i � JU-PETRU era modul roman de a spune ZEUS-PETRU, zeu principal al grecilor (Homer and the Homeric Age, vol. I, pag. 287), PETRU era numele care a ajuns s� semnifice rangul �nalt printre zei � �i printre preo�ii lor. Grecii foloseau termenul �Petru� Romanii nu au fost singurii care �i-au numit zeii PETRU. The Classical Manual arat� c� grecii foloseau termenul PETRU (sau variante ale lui) la fel de des ca romanii. De exemplu, Apolo era numit PATRIUS iar urma�ii lui APOLO PATRIUS (pag. 23). Pausanius ne spune c� Artemis �i Bahus erau numi�i PATORA, adic� zei-PETRU (vol. 1, 2). Pindar vorbe�te despre Poseidon Petraios. El spune c� tesalonicenii se �nchinau la Neptun sub acest titlu (Pyth. Ode 4). �n Egipt, preo�ii amonieni � care conduceau unul dintre principalele oracole p�g�ne din Egiptul antic � erau numi�i Petori, dup� cum spune �i Bryant: �Instrumentul (idolul) principal din m�inile lor era numit PIETAURUM� (idem, pag. 356). De multe ori, acest idol lua forma unei st�lp, sau par (idem, pag. 358). Zei�a p�g�n� Artemis este deseori �nf��i�at� st�nd l�ng� un st�lp de piatr� care este numit PATROA sau PETRU (Pausanius, vol. 1). Ace�ti st�lpi �i toate simbolurile falice similare au ajuns s� fie cunoscute sub numele de PETRA � sacrii PETRU. (Este �nc� un lucru obi�nuit �n limbajul vulgar s� se fac� referire la membrul masculin folosindu-se numele lui religios original � PETRU). Aceste pietre-Petru falice se g�seau peste tot �n lumea antic�. De fapt, nu se face nicio men�ionare a unui oracol p�g�n din vechime f�r� s� se fac� referire �i la emblema PETRU � piatra sacr�. Ca �i cuv�ntul PATOR � care a ajuns s� indice pur �i simplu �tat� sau �p�rinte� � cuv�ntul PETRA a ajuns s� �nsemne orice piatr� mare. Dar la �nceput, avea doar semnifica�ia religioas�. �Termenul PETRA a ajuns �n cele din urm� s� �nsemne orice st�nc� sau piatr� �i s� fie limitat la aceast� semnifica�ie. Dar �n primele veacuri era FOLOSIT MEREU �N SENS RELIGIOS; �i se referea la altarele lui Osiris, sau ale Soarelui (Baal), �i la alte oracole care se presupunea c� trebuiau expuse� (Bryant, pag. 359). Cu alte cuvinte, termenul PETRA �nsemna piatra-PETRU sacr� � o piatr� care de obicei avea forma unui falus. |
|
|
|
|
balabanandrei 335 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Bacau |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 12:35
�C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i celelalte se vor ad�uga vou�!�
|
|
Fosta membra 9am.ro 182 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 14:19
"PAVEL a �ntemeiat singura biseric� ADEV�RAT� la Roma"
cum putea intemeia o biseica ,,adevarata"PAVEL/SAUL( ,,convertit de la iudaismul asumat " ) care nu l-a intalnit niciodata pe ISUS? se mai afirma despre el ca era ,,un coleri"...probabil suferind de influente psihice pe care astazi le numim,,posesii"iar in acea perioda erau numite,,daruri". |
|
balabanandrei 335 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Bacau |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 14:24
De la: tell, la data 2009-03-19 14:19:09"PAVEL a �ntemeiat singura biseric� ADEV�RAT� la Roma" 1. Agripa a zis c�tre Pavel: ��i este �ng�duit s� vorbe�ti pentru tine. Atunci Pavel, �ntinz�nd m�na, se ap�ra: 2. M� socotesc fericit, o, rege Agripa, c� ast�zi, �naintea ta, pot s� m� ap�r de toate c�te m� �nvinuiesc iudeii; 3. Mai ales, pentru c� tu cuno�ti toate obiceiurile �i ne�n�elegerile iudeilor. De aceea te rog s� m� ascul�i cu �ng�duin��. 4. Vie�uirea mea din tinere�e, cum a fost ea de la �nceput �n poporul meu �i �n Ierusalim, o �tiu to�i iudeii. 5. Dac� vor s� dea m�rturie, ei �tiu despre mine, de mult, c� am tr�it ca fariseu, �n tagma cea mai riguroas� a religiei noastre. 6. �i acum stau la judecat� pentru n�dejdea f�g�duin�ei f�cute de Dumnezeu c�tre p�rin�ii no�tri, 7. �i la care cele dou�sprezece semin�ii ale noastre, slujind lui Dumnezeu f�r� �ncetare, zi �i noapte, n�d�jduiesc s� ajung�. Pentru n�dejdea aceasta, o, rege Agripa, sunt p�r�t de iudei. 8. De ce se socote�te la voi lucru de necrezut c� Dumnezeu �nviaz� pe cei mor�i? 9. Eu unul am socotit, �n sinea mea, c� fa�� de numele lui Iisus Nazarineanul trebuia s� fac multe �mpotriv�; 10. Ceea ce am �i f�cut �n Ierusalim, �i pe mul�i dintre sfin�i i-am �nchis �n temni�e cu puterea pe care o luasem de la arhierei. Iar c�nd erau da�i la moarte, mi-am dat �i eu �ncuviin�area. 11. �i �i pedepseam adesea prin toate sinagogile �i-i sileam s� huleasc� �i, mult �nfuriindu-m� �mpotriva lor, �i urm�ream p�n� �i prin cet��ile de din afar�; 12. �i �n felul acesta, merg�nd �i la Damasc, cu putere �i cu �ns�rcinare de la arhierei, 13. Am v�zut, o, rege, la amiaz�, �n calea mea, o lumin� din cer, mai puternic� dec�t str�lucirea soarelui, str�lucind �mprejurul meu �i a celor ce mergeau �mpreun� cu mine. 14. �i noi to�i c�z�nd la p�m�nt, eu am auzit un glas care-mi zicea �n limba evreiasc�: Saule, Saule, de ce M� prigone�ti? Greu ��i este s� love�ti �n �epu�� cu piciorul. 15. Iar eu am zis: Cine e�ti Doamne? Iar Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu �l prigone�ti. 16. Dar, scoal�-te �i stai pe picioarele tale. C�ci spre aceasta M-am ar�tat �ie: ca s� te r�nduiesc slujitor �i martor, �i al celor ce ai v�zut, �i al celor �ntru care M� voi ar�ta �ie. 17. Aleg�ndu-te pe tine din popor �i din neamurile la care te trimit, 18. S� le deschizi ochii, ca s� se �ntoarc� de la �ntuneric la lumin� �i de la st�p�nirea lui satana la Dumnezeu, ca s� ia iertarea p�catelor �i parte cu cei ce s-au sfin�it, prin credin�a �n Mine. 19. Drept aceea, rege Agripa, n-am fost neascult�tor cere�tii ar�t�ri; 20. Ci mai �nt�i celor din Damasc �i din Ierusalim, �i din toat� �ara Iudeii, �i neamurilor le-am vestit s� se poc�iasc� �i s� se �ntoarc� la Dumnezeu, f�c�nd lucruri vrednice de poc�in��. 21. Pentru acestea, iudeii, prinz�ndu-m� �n templu, �ncercau s� m� ucid�. 22. Dob�ndind deci ajutorul de la Dumnezeu, am stat p�n� �n ziua aceasta, m�rturisind la mic �i la mare, f�r� s� spun nimic dec�t ceea ce �i proorocii �i Moise au spus c� va s� fie: 23. C� Hristos avea s� p�timeasc� �i s� fie cel dint�i �nviat din mor�i �i s� vesteasc� lumin� �i poporului �i neamurilor. 24. �i acestea gr�ind el, �ntru ap�rarea sa, i-a zis Festus cu glas mare: Pavele, e�ti nebun! �nv���tura ta cea mult� te duce la nebunie. 25. Iar Pavel a zis: Nu sunt nebun, prea puternice Festus, ci gr�iesc cuvintele adev�rului �i ale �n�elepciunii. 26. Regele �tie despre acestea, �i �n fa�a lui vorbesc f�r� sfial�, fiind �ncredin�at c� nimic nu i-a r�mas ascuns, pentru c� aceasta nu s-a �nt�mplat, �ntr-un ungher. 27. Crezi tu, rege Agripa, �n prooroci? �tiu c� crezi. 28. Iar Agripa a zis c�tre Pavel: Cu pu�in de nu m� �ndupleci s� m� fac �i eu cre�tin! 29. Iar Pavel a zis: Ori cu pu�in, ori cu mult, eu m-a� ruga lui Dumnezeu ca nu numai tu, ci �i to�i care m� ascult� ast�zi s� fie a�a cum sunt �i eu, afar� de aceste lan�uri. 30. �i s-a ridicat �i regele �i guvernatorul �i Berenice �i cei care �edeau �mpreun� cu ei, 31. �i plec�nd, vorbeau unii cu al�ii zic�nd: Omul acesta n-a f�cut nimic vrednic de moarte sau de lan�uri. 32. Iar Agripa a zis lui Festus: Acest om putea s� fie l�sat liber, dac� n-ar fi cerut s� fie judecat de Cezarul. Faptele Sfin�ilor Apostoli Cap. 26 Iti spune ceva?
�C�uta�i mai �nt�i �mp�r��ia lui Dumnezeu �i celelalte se vor ad�uga vou�!�
|
|
symy1 4661 mesaje Membru din: 4/02/2009 Oras: Zalau |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 15:11
Andrei
Bine zice popa tau,adevarat graieste....DAR Domnul ISUS...zice contrariul....PE CINE SA CRED ?????PE POPA TAU,SAU PE DOMNUL ISUS????  voi sectarii nu sunte�i oameni. Voi sunte�i draci f�r� de coarne, c� voi c�uta�i s� distruge�i Biserica �i s�-i rupe�i pe oameni de la ea, ca s�-i duce�i �n iad. M�car dracii au coarne, iar voi nu ave�i de�i face�i ca ei.
symy-apocalipsa.blogspot.ro
|
|
mariatu 320 mesaje Membru din: 4/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 16:13
De la: adipopa, la data 2009-03-19 09:40:22De la: mariatu, la data 2009-03-19 08:56:11....minciuna caut-o in "ograda" ta, mai baiatule.Idolii,basme babesti si lumesti....... etc, preoti care isi spun Rabi si se dau drept "dezlegatori" de pacate, inchinare la sfinti si rugaciuni spuse acestora......ASTA E ADEVARUL??? Mai scrisesem un raspun dar se pare ca a disparut. Adi , nu cred ca eu intep mai mult decat altii. "Intepaturile" la adresa lui Andu are legatura si cu ceea a scris Andu aseara pe alt topic. Adica ei pot face afirmatii grave la adresa noastra dar noi nu putem sa ne aparam, chiar si prin "intepaturi".Am spus clar si lui Andu si altora Sola Scriptura. Biblia "noastra" tot prin aprobarea unui conciliu a a ajuns la noi.Nu am hotarat eu ce anume sa aleg , sa scot sau sa adaug in biblie. Am spus ca doresc sa cunosc mai mult ortodocsia pt a nu mai "judeca" gresit. Dar nu pot fi de acord cu unele lucruri cum ar fii botezul pruncilor, inchinarea la sfinti, icoane, cultul mortilor, (preotul pt mine nu este decat un invatator, care are datoria sa ma "lumineze" in ceea ce nu inteleg in ceea ce nu cunosc) acceptarea unei Biblii "extinse" adica scrierile unor oameni ai lui Dumnezeu ca fiind Biblia, eu le consider invataturi, iar atata timp cat nu le-am citit nu ma pot pronunta daca sunt de acord sau nu cu ele. Eu nu am reusit sa inteleg 100%NT, dar sa mai studiez si restul. Daca unii vor sa purtam un dialog sa faca bine sa poarte un dialog, sa prezinte ceea ce cred ei si sa nu mai acuze pe altii de ......impietriri si altele.
Domnul este Pastorul meu.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1639 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Mangalia |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 16:26
De la: symy1, la data 2009-03-19 15:11:09Andrei Trebuie sa ai credinta in D-zeu si in Biblie. Un popa ..nu poate zice mai mult decat scrie in Sfanta Scriptura.  .Numai naivii cred ca in toate parabolele care le mai scot popii 
|
|
mariatu 320 mesaje Membru din: 4/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 16:27
De la: balabanandrei, la data 2009-03-19 10:40:44De la: mariatu, la data 2009-03-19 08:56:11De la: balabanandrei, la data 2009-03-19 08:42:20De la: msutaca, la data 2009-03-18 17:41:27"simy 1" draga, Andrei , unde ne lepadam noi de Domnul Isus??? Asta spui prin al doilea verset, iar de apostoli cine se lapada dragule??? Ori a cui invatatura o tinem noi, nu pe cea a apostolilor??? REPET: Unde invata apostolii(cei 12) sa ma inchin si rog lor, unde ma invata sa ma inchin icoanelor(pe vremea aceeia nici nu se punea problema). Nu imi veni cu invatatura unei Biblii "extinse", imbunatatita si adaugata si completata peste sute de ani, ca nu tine, intelegi. Hai sa dezbatem alte subiecte,nu ne acuza de impietrire atinci cand iti resping aceste invataturi ca nu ai dreptate. Acuza-ma de impietrire in alte situatii (mandrie, egoism, neascultare, lipsa de studiu, de binefacere, imbuibare....) adica de lipsa de rod, cine nu are rod nu va intra in imparatiea cerurilor nu cine nu face anumite ritualuri. Stiu , mi-a explicat Andu ca prin faptul ca noi nu suntem cununati de preoti ortodocsi traim in....desfrau, aici va doare pe voi , aici vi se pare ca aveti dreptate, e afla ca nu aveti dreptate, da??? Nu intru in detalii ca nu are rost si nici nu am timp acum.
Domnul este Pastorul meu.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1499 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 16:36
Ce bine scrie in Sfanta Scriptura:
II Timotei 4:3-4 "Cãci va veni o vreme c�nd nu vor mai suferi �nvãtãtura sãnãtoasã ci - dornici sã-si desfãteze auzul - �si vor grãmãdi �nvãtãtori dupã poftele lor si �si vor �ntoarce auzul de la adevãr si se vor abate cãtre basme." Tit 3:9-10 "Iar cele nebune cercãri si graiuri de neamuri si pricini si sfãdiri de lege, pãrãseste-le, pentru cã sunt nefolositoare si desarte. Pre omul eretic, dupã �nt�ia si a doua mustrare, pãrãseste-l, stiind cã s-a �ndãrãtnicit unul ca acela si pãcãtuieste, fiind singur de sine os�ndit." Iacov 2:10 "Pentru cã cine va pãzi toatã legea, dar va gresi �ntr-o singurã poruncã, s-a fãcut vinovat fatã de toate poruncile."
Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)
|
|
mariatu 320 mesaje Membru din: 4/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 16:39
De la: Andu30, la data 2009-03-19 16:36:13Ce bine scrie in Sfanta Scriptura: .....ai mare dreptate, s-au adaugat atatea invataturi in Biblia "extinsa" dupa poftele multora....
Domnul este Pastorul meu.
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 17:29
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 17:45
Andu �i Andrei, �n aceia�i idee �ncercat� cu Maria ceva mai devreme, m� �ntreb dac� voi a�i putea da dovad� de bun�tate �i �n�elepciune �n a dep�i retorica ieftin� anti-protestant� �i s� v� concentra�i asupra sus�inerii exegetice �i teologice a unei idei. �n final, asta conteaz�.
Consider eronate �i umilitoare acuze precum tr�irea �n desfr�u a persoanelor necununate �n cadrul Bisericii Ortodoxe (aud prima dat� lucrul acesta), dar �i mult-repetata contestare a oric�rei traduceri a Bibliei afar� de cea ortodox� (uneori d�nd chiar impresia c� un Cornilescu este totuna cu Turnul de Veghe). Orice student (rom�n) familiar cu cercetarea lingvistic� legat� de traducerea Bibliei sau care a lucrat poate cu vreuna dintre institu�iile de specialitate (e.g., International Bible Society, Wycliffe Bible Translators, Summer Institute of Linguistics, United Bible Societies, etc.) ar considera extrem de imatur nivelul conversa�iei voastre. (Biserica Ortodox� Rom�n� face parte din UBS). Exist� mai multe modalit��i, perfect legitime din punct de vedere lingvistic, de a reda con�inutul unei idei dintr-o limb� �n alta � de la echivalen�a dinamic�/func�ional�, la echivalen�a formal�/literal�, la parafraz�ri. V� recomand s� citi�i, inter alia, ceva din lucr�rile lui Eugene Albert Nida (avem de exemplu Traducerea Sensurilor publicat� �n limba rom�n� de Institutul European) sau orice alte lucr�ri de traductologie. Apoi, am mai spus-o pe paginile acestui forum, exist� o ramur� �tiin�ific� consacrat� criticii textuale, evalu�rii eclectice a manuscriselor, traducerilor �i comentariilor. Nu mai putem confunda simplistic Septuaginta cu originalul Vechiului Testament, chiar dac� manuscrisele existente ale Septuagintei sunt m�rturii literare importante privind acest original. A respinge o traducere doar pe considerentul c� folose�te Textul Masoretic ca baz� nu Septuaginta este la fel de absurd precum controversa occidental� King James Only. Ideea mea ar fi s� �ncerca�i to�i (inclusiv Maria) s� face�i un pas �nainte. Fi�i obiectivi, riguro�i, clinic-de-�tiin�ifici dac� se poate � �i vom �nv��a cu siguran�� mai mult unii de la al�ii. |
|
homemarcel0 1937 mesaje Membru din: 19/12/2008 |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 17:57
De la: adipopa, la data 2009-03-19 17:45:23Andu �i Andrei, �n aceia�i idee �ncercat� cu Maria ceva mai devreme, m� �ntreb dac� voi a�i putea da dovad� de bun�tate �i �n�elepciune �n a dep�i retorica ieftin� anti-protestant� �i s� v� concentra�i asupra sus�inerii exegetice �i teologice a unei idei. �n final, asta conteaz�. |
|
homemarcel0 1937 mesaje Membru din: 19/12/2008 |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:05
De la: adipopa, la data 2009-03-19 17:45:23Andu �i Andrei, �n aceia�i idee �ncercat� cu Maria ceva mai devreme, m� �ntreb dac� voi a�i putea da dovad� de bun�tate �i �n�elepciune �n a dep�i retorica ieftin� anti-protestant� �i s� v� concentra�i asupra sus�inerii exegetice �i teologice a unei idei. �n final, asta conteaz�. ... in general, orice traducere DENATUREAZA SENSUL INITIAL ... si cu cit este mai recenta, pe baza unei alte traduceri, cred ca deja partea stinfica chiar ca nu prea mai are rost sa piarda timpul ... poate doar istoric sa mai aiba un rost ... |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:12
Marcel, Obama este un universalist capabil s� �mbr��i�eze cre�tinismul dar �i ateismul �ntr-un proiect politic de anvergura celui �n care s-a angajat. Sunt deja binecunoscute ridiculiz�rile lui din 2006 asupra Bibliei (Levitic, Deuteronom, Predica de pe Munte). A�a c� nu �tiu (�i nu �tie nimeni) ce form� de credin�� sus�ine sau respinge pre�edintele american.
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:15
De la: adipopa, la data 2009-03-19 18:12:07Marcel, Obama este un universalist capabil s� �mbr��i�eze cre�tinismul dar �i ateismul �ntr-un proiect politic de anvergura celui �n care s-a angajat. Sunt deja binecunoscute ridiculiz�rile lui din 2006 asupra Bibliei (Levitic, Deuteronom, Predica de pe Munte). A�a c� nu �tiu (�i nu �tie nimeni) ce form� de credin�� sus�ine sau respinge pre�edintele american. e musulman(deci nu toti musulmanii sunt teroristi)....!!!! |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:15
De la: homemarcel0, la data 2009-03-19 18:05:06... in general, orice traducere DENATUREAZA SENSUL INITIAL ... si cu cit este mai recenta, pe baza unei alte traduceri, cred ca deja partea stinfica chiar ca nu prea mai are rost sa piarda timpul ... poate doar istoric sa mai aiba un rost ... Absurd. Nu cred c� ai citit nici un trat de baz� �n traductologie. Principiul fundamental �n traductologie este tocmai acesta: orice idee exprimat� �ntr-o limb� este traductibil� �n alta! (Dac� vrei, pot ridica �tacheta). |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:16
in orice caz....as fii dat orice sa iese presedinte mccain si nu pocitania aia!!!
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:24
De la: adipopa, la data 2009-03-19 18:15:17De la: homemarcel0, la data 2009-03-19 18:05:06... in general, orice traducere DENATUREAZA SENSUL INITIAL ... si cu cit este mai recenta, pe baza unei alte traduceri, cred ca deja partea stinfica chiar ca nu prea mai are rost sa piarda timpul ... poate doar istoric sa mai aiba un rost ... nu adi...tu nu ai dreptate...traducerile bune si foarte bune sunt extrem de rare....!!!... sunt fraze intregi kr traduse din romana in engleza au un sens diferit... de exemplu.. vorbeam intr-o seara cu cineva....cum traduci in engleza fraza *mi-e dor de tine*???.....*i miss you*...insa sensul s-a schimbat !!!...expresia din engleza insemnand *imi lipsesti*... adi....e groaznic de greu sa faci o traducere buna dintr-o limba in alta...aproape imposibil!!!...exista nuante kr iti scapa...si sensuri kr nu se regasesc in alta limba..... |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:26
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-19 18:24:22De la: adipopa, la data 2009-03-19 18:15:17De la: homemarcel0, la data 2009-03-19 18:05:06... in general, orice traducere DENATUREAZA SENSUL INITIAL ... si cu cit este mai recenta, pe baza unei alte traduceri, cred ca deja partea stinfica chiar ca nu prea mai are rost sa piarda timpul ... poate doar istoric sa mai aiba un rost ... ce sa mai zic...dak in acel text exista metafore si simboluri necunoscute intr-o alta cultura...poi....s-a zis cu toata traducerea....o traducere cuvant cu cuvant a unei metafore compromite totul.....:( |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:33
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-19 18:24:22nu adi...tu nu ai dreptate...traducerile bune si foarte bune sunt extrem de rare....!!!... Ioana, dac� tu inten�ionai s� explici de ce nu-mi dai dreptate cu ajutorul exemplului de traducere din limba rom�n� �n limba englez� �i-ai f�cut un mare deserviciu. �n orice traducere, coresponden�a de sens se realizeaz� �n c�mpul semantic inten�ionat de autor, indiferent de celelalte c�mpuri semantice posibile unui anumit cuv�nt. |
|
adipopa 3001 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:34
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-19 18:26:29ce sa mai zic...dak in acel text exista metafore si simboluri necunoscute intr-o alta cultura...poi....s-a zis cu toata traducerea....o traducere cuvant cu cuvant a unei metafore compromite totul.....:( Tocmai de aceea avem �n traductologie echivalen�a dinamic� sau func�ional�. Cite�te Nida. |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Martie 2009, ora 18:44
De la: adipopa, la data 2009-03-19 18:34:55De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-19 18:26:29ce sa mai zic...dak in acel text exista metafore si simboluri necunoscute intr-o alta cultura...poi....s-a zis cu toata traducerea....o traducere cuvant cu cuvant a unei metafore compromite totul.....:( ..aia ce o mai fii???adi...unele metafore sunt necunoscute altor vorbitori ce vin din culturi total diferite....si traducatorul pierde sensul.... uite....de exemplu...o poezie.....tradusa intr-o alta limba are cu totul alt inteles.... dar....in fine...cum crezi tu......eu insa iti spun k dak incerci sa traduci in engleza *luceafarul * sau *eu nu strivesc corola de minuni a lumii* sau *oul dogmatic*...o sa-ti iese un terci de toata frumusetea.... dar...in fine....dak tu ai vazut numai traduceri bune....eu insa spuneam k sunt foarte rare........  ...cum stii..... |
|
|
|