Sa ne cunoastem credinta ortodoxa

Fredy...citata gresit.
Religia este opiul...saracului.

RELIGIA E OPIUMUL POPOARELOR!

Virgil gina, marinescuirina, Andu, si bineinteles...adypopa. va pun doua intrebari, nu este necesar sa raspundeti, ca sa nu cadeti in...blesfamie.

De ce numai 4 Evanghelii au fost...oprite pentru Biblie ?

Ce stiti de ultima Evanghelie, redescoperita si scoasa din circuitul religios, fara permisiunea clericilor...Evanghelia lui Iuda sau...Evanghelia dupa Iuda, depinde de traducator ?

De la: racukoto, la data 2009-03-15 15:02:24
Ce stiti de ultima Evanghelie, redescoperita si scoasa din circuitul religios, fara permisiunea clericilor...Evanghelia lui Iuda sau...Evanghelia dupa Iuda, depinde de traducator ?

Evanghelia dup� Iuda, promovat� de National Geographic, este o scriere veche, dar nu este o scriere apostolic� � �nainte de prinderea lui Hristos, Iuda nu avea nici un motiv s� scrie un astfel de text mincinos, iar dup� ce L-a v�ndut s-a sinucis, Iuda neput�nd fi un m�rturisitor al �nvierii.

Textul pus pe seama lui Iuda nu este evanghelie, ci anti-evanghelie. Pentru c� esen�a Evangheliei (Evanghelia �nseamn� �n traducere literal� tocmai Vestea cea bun�) este c� Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a �nviat din mor�i pentru ca noi s� biruim p�catul �i moartea �i s� devenim fii ai �mp�r��iei Cerurilor�

Ar fi de dorit ca, fa�� de falsele evanghelii (cum sunt Evanghelia dup� Iuda, Evanghelia dup� Toma sau Via�a Sf�ntului Issa), fiii Bisericii s� aib� aceea�i atitudine pe care au avut-o Sfin�ii P�rin�i fa�� de textele similare din vremea lor. Condamnarea c�r�ilor r�t�cite a �nceput �nc� din primele secole:

�Dac� �n Biseric� ar r�sp�ndi cineva, ca sfinte, c�r�ile cu titluri (nume) false ale necredincio�ilor (ereticilor), spre paguba poporului �i a clerului, s� se cateriseasc� � Canonul 60, Sinodul Apostolic [28; 38].

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Cre�tinii trebuie s� cunoasc� c� nu exist� nici o evanghelie adev�rat� care s� contrazic� Evangheliile Bisericii. Sf�ntul Apostol Pavel ne cere r�spicat:
�Chiar dac� noi sau un �nger din cer v-ar vesti alt� Evanghelie dec�t aceea pe care v-am vestit-o � s� fie anatema!� (Gal. 1, 8).

Ce �nseamn� asta? Cum adic� un �nger din cer s� vesteasc� o alt� evanghelie? Doar un diavol ar putea vesti altceva� �i atunci, de ce Apostolul neamurilor nu i-a spus pe nume? Pentru c�, luminat de Dumnezeu, �tia c� diavolii vor lua chip de �ngeri de lumin� �i vor r�sp�ndi scrieri mincinoase (cum sunt cele dictate prin spiritism �i alte forme de cre�tinism sectant).

Pentru c� �tia c� vor veni vremuri �n care cre�tinii vor fi ispiti�i s� primeasc� drept adev�rate scrieri mincinoase (cum sunt cele pe care diferi�i speciali�ti �n istoria religiilor sau �n istoria Bisericii le promoveaz� pentru a contrazice Sf�nta Tradi�ie). �i �tia c� ispita va fi mare � ca �i cum �nv���turile respective ar fi fost propov�duite chiar de �ngerii �din cer�.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

MOARTE CRESTINILOR!

De la: racukoto, la data 2009-03-15 15:02:24Virgil gina, marinescuirina, Andu, si bineinteles...adypopa. va pun doua intrebari, nu este necesar sa raspundeti, ca sa nu cadeti in...blesfamie.
De ce numai 4 Evanghelii au fost...oprite pentru Biblie ?
Ce stiti de ultima Evanghelie, redescoperita si scoasa din circuitul religios, fara permisiunea clericilor...Evanghelia lui Iuda sau...Evanghelia dupa Iuda, depinde de traducator ?

O s�-ncerc s�-�i dau eu r�spunsul , de�i eu nu m� consider cre�tin�.
1. " Evanghelia dup� Iuda" apar�ine gnosticilor, nu cre�tinismului.
2. Cele 4 evanghelii care se reg�sesc �n Biblie, au fost scrise �n timpul lui Isus, sau cel mult la 40 de ani de la moartea/�nvierea acestuia.
3. "evanghelia dup� Iuda" a fost scris� mult mai t�rziu, la un secol dup� moartea/�nvierea lui Isus.
4. Religia gnosticilor a func�ionat �ntre secolul II �i secolul V.

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: freddythebestman, la data 2009-03-15 15:58:52MOARTE CRESTINILOR!

TROGLODITULE, IAR INCEPI? VEZI CA TE REPETI CA UN CD ZGARAIAT

De la: freddythebestman, la data 2009-03-15 15:58:52MOARTE CRESTINILOR!

Toti suntem datori cu o moarte...dar sa fi sigur ca nu o sa murim acum ca vrei tu mai freddy-the-bestman
Oftica-te nah

Andu, dac� �ti mai mult dec�t mine explic�-i tu, dar f�r� citate biblice! Omul vrea o p�rere �tiin�ific�, nu versete!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

RELIGIA E OPIUMUL POPOARELOR!

De la: dora_visinescu, la data 2009-03-15 16:00:22

De la: racukoto, la data 2009-03-15 15:02:24Virgil gina, marinescuirina, Andu, si bineinteles...adypopa. va pun doua intrebari, nu este necesar sa raspundeti, ca sa nu cadeti in...blesfamie.
De ce numai 4 Evanghelii au fost...oprite pentru Biblie ?
Ce stiti de ultima Evanghelie, redescoperita si scoasa din circuitul religios, fara permisiunea clericilor...Evanghelia lui Iuda sau...Evanghelia dupa Iuda, depinde de traducator ?

O s�-ncerc s�-�i dau eu r�spunsul , de�i eu nu m� consider cre�tin�.
1. " Evanghelia dup� Iuda" apar�ine gnosticilor, nu cre�tinismului.
2. Cele 4 evanghelii care se reg�sesc �n Biblie, au fost scrise �n timpul lui Isus, sau cel mult la 40 de ani de la moartea/�nvierea acestuia.
3. "evanghelia dup� Iuda" a fost scris� mult mai t�rziu, la un secol dup� moartea/�nvierea lui Isus.
4. Religia gnosticilor a func�ionat �ntre secolul II �i secolul V.

Ca de obicei, Dora raspunde la intrebarile incomode adresate doctilor theocrati de catre laicul "curios"

Asa a procedat Dora si pe celalalt topic referitor la avorturi atunci cand am solicitat parerea doctilor crestini despre ingineria genetica, fertilizarea in vitro &&&&...


" CRESTINII " au tacau malc, Dora a raspuns !...

Felicitari Dora !...

ARDETI CARTILE POPESTI SI TRIMITETI-I LA CANAL PE TRADATORII DE NEAM SI TARA!

se vede clar ca esti nebun,asa ca dute la balaceanca poate mai ai sanse !

�Chiar dac� noi sau un �nger din cer v-ar vesti alt� Evanghelie dec�t aceea pe care v-am vestit-o � s� fie anatema!� (Gal. 1, 8). Citat din Andu
1. " Evanghelia dup� Iuda" apar�ine gnosticilor, nu cre�tinismului.
2. Cele 4 evanghelii care se reg�sesc �n Biblie, au fost scrise �n timpul lui Isus, sau cel mult la 40 de ani de la moartea/�nvierea acestuia Citata din Dora visinescu
Raspus de la racukoto:
Daca maine va apare ...Isus Hristos..biserica va avea.....justificarea , dupa Pavel, ca nimic numai poate fi schimbat. De asta a ...mers religia crestina peste 2000 de ani, ca afost facuta pe cele mai moderne principii ale....mass mediei.....de intoxicare cu scop precis si....lucrativ
Evangheliile a fost scrise dupa cca 50 de ani, prima si cca. 15o de ani celellalte, dupa moartea lui Isus si a Apostolilor, deci sunt scrise dupa....naratiuni subiective si stii bine ca ...subiectivismul antic era in...floare.
Evanghelia dupa Iuda descoperita este ....o copie din anii 280 e.n..
Unde sunt Evangheliile ...originale ? De ce nu aunt prezentate ...sa fie traduse de ...neclerici. Oare la Vatican sau la ....muntele Atos, exista originalul Evangheliei lui Iuda ?
Dumnezeu exista, dar in alta forma. Ar fi , poate, de forma explicata de mytcor, caracrteristica de transmitere a starii de fapt la toate "undele" din universul cunoscut, vazut, nevazut si necunoscut de......oameni.
Gnostici iau fost, totusi, primii crestini, care lau cunoscut si crezut pe Isus. De ce au fost.....decimati ?

RELIGIA E OPIUMUL POPOARELOR!

De la: racukoto, la data 2009-03-15 16:44:11�Chiar dac� noi sau un �nger din cer v-ar vesti alt� Evanghelie dec�t aceea pe care v-am vestit-o � s� fie anatema!� (Gal. 1, 8). Citat din Andu
1. " Evanghelia dup� Iuda" apar�ine gnosticilor, nu cre�tinismului.
2. Cele 4 evanghelii care se reg�sesc �n Biblie, au fost scrise �n timpul lui Isus, sau cel mult la 40 de ani de la moartea/�nvierea acestuia Citata din Dora visinescu
Raspus de la racukoto:
Daca maine va apare ...Isus Hristos..biserica va avea.....justificarea , dupa Pavel, ca nimic numai poate fi schimbat. De asta a ...mers religia crestina peste 2000 de ani, ca afost facuta pe cele mai moderne principii ale....mass mediei.....de intoxicare cu scop precis si....lucrativ
Evangheliile a fost scrise dupa cca 50 de ani, prima si cca. 15o de ani celellalte, dupa moartea lui Isus si a Apostolilor, deci sunt scrise dupa....naratiuni subiective si stii bine ca ...subiectivismul antic era in...floare.
Evanghelia dupa Iuda descoperita este ....o copie din anii 280 e.n..
Unde sunt Evangheliile ...originale ? De ce nu aunt prezentate ...sa fie traduse de ...neclerici. Oare la Vatican sau la ....muntele Atos, exista originalul Evangheliei lui Iuda ?
Dumnezeu exista, dar in alta forma. Ar fi , poate, de forma explicata de mytcor, caracrteristica de transmitere a starii de fapt la toate "undele" din universul cunoscut, vazut, nevazut si necunoscut de......oameni.
Gnostici iau fost, totusi, primii crestini, care lau cunoscut si crezut pe Isus. De ce au fost.....decimati ?

Nu sunt ap�r�torul cre�tinismului, dar faci ni�te confuzii grave!
Gnosticii nu au fost primii cre�tini, �i nu au avut cum s� fie cunoscu�i de-ai lui. Ei nu au tr�it �n timpul lui Isus. Au ap�rut mult mai t�rziu....
�n ce prive�te textele originale, cine a spus c� nu are nimeni acces la ele? Dac� citeai topicurile de la �nceput, ai fi v�zut o discu�ie a mea cu Adi Popa care, din �nt�mplare are acces la o parte din ele!
Cine te-a informat c� acel text din Evanghelia dup� Iuda este o copie...te-a min�it....ceea ce ai v�zut tu pe National Geografic...era chiar originalul...nu o copie!
�nc� ceva....te �ntrebai de ce nu sunt toate scrierile vechi descoperite �n Biblie...p�i normal c� nu sunt pentru simplul fapt c� nu fac parte din Vechiul Testament sau din cel nou....
Cu te ajut� pe tine sau pe alt cre�tin scrieri care nu au nimic �n comun cu Biblia ci doar cu stilul de via�� dintr-un ora� sau m�n�stire antic�?

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: racukoto, la data 2009-03-15 15:02:24Virgil gina, marinescuirina, Andu, si bineinteles...adypopa. va pun doua intrebari, nu este necesar sa raspundeti, ca sa nu cadeti in...blesfamie.
De ce numai 4 Evanghelii au fost...oprite pentru Biblie ?
Ce stiti de ultima Evanghelie, redescoperita si scoasa din circuitul religios, fara permisiunea clericilor...Evanghelia lui Iuda sau...Evanghelia dupa Iuda, depinde de traducator ?

Fragmetul Muratorian face pu�in� lumin� oferind un r�spuns suficient de complet �i credibil la �ntrebarea ta. Postez mai jos c�teva idei.

O confirmare timpurie a canonului Bibliei
�Fiecare r�nd pare s� fi fost scris special pentru a st�rni curiozitatea celor interesa�i de istoria timpurie a cre�tinismului.� Cu aceste cuvinte a fost descris un document vechi.
Este vorba despre un document mai pu�in cunoscut: Fragmentul Muratorian. Dar indiferent c� a�i auzit sau nu de el, probabil v� �ntreba�i: De ce este acest fragment at�t de deosebit? Deoarece este cel mai vechi canon, adic� cel mai vechi document atestat al c�r�ilor din Scripturile grece�ti cre�tine.
Poate c� vi se pare normal ca anumite c�r�i s� apar�in� Bibliei. �n acest caz, s-ar putea s� fi�i surprin�i de faptul c� �n trecut unii aveau dubii cu privire la c�r�ile ce ar fi trebuit incluse �n Biblie. Fragmentul, sau canonul, Muratorian cuprinde o list� cu scrierile considerate inspirate. Desigur, con�inutul exact al Bibliei este de o foarte mare importan��. Ce a dezv�luit, a�adar, acest document cu privire la c�r�ile ce alc�tuiesc Scripturile grece�ti cre�tine? Mai �nt�i de toate, s� analiz�m c�teva aspecte legate de istoricul acestui document.
Descoperirea lui
Fragmentul Muratorian apar�ine unui codex alc�tuit din 76 de foi de pergament, fiecare cu o dimensiune de 27 pe 17�centimetri. Ludovico Antonio Muratori (1672�1750), un distins istoric italian, l-a descoperit �n Biblioteca Ambrozian� din Milano, Italia. Muratori a publicat acest fragment �n 1740, astfel c� acest document a fost numit Fragmentul Muratorian. Se pare c� acest codex a fost scris �n secolul al VIII-lea, �n nordul Italiei, �n vechea m�n�stire din Bobbio, �n apropiere de Piacenza. El a fost transferat la Biblioteca Ambrozian� la �nceputul secolului al�XVII-lea.
Fragmentul Muratorian con�ine 85 de r�nduri de text, a�ternut pe paginile�10 �i�11 ale codexului. Textul este scris �n latin� �i se pare c� a fost copiat de un scrib mai pu�in atent. Totu�i, unele dintre gre�eli au fost identificate c�nd textul a fost comparat cu patru manuscrise din secolele al�XI-lea �i al�XII-lea.
C�nd a fost scris?
Dar poate c� v� �ntreba�i c�nd a fost scris Fragmentul Muratorian. Se pare c� originalul a fost redactat �n limba greac� cu secole �naintea Fragmentului Muratorian, care este o traducere �n latin�. Iat� un indiciu care ne ajut� s� dat�m originalul: �n Fragment se men�ioneaz� o carte nebiblic�, P�storul, �i se spune c� un b�rbat pe nume Hermas a scris-o �recent, �n timpurile noastre, la Roma�. Erudi�ii sunt de p�rere c� scrierea lui Hermas, intitulat� P�storul, a fost finalizat� �ntre�140 �i 155�e.n. De aici rezult� c� originalul grecesc dup� care a fost tradus Fragmentul Muratorian a fost scris �ntre anii�170 �i 200�e.n.
Referirile directe �i indirecte la Roma sugereaz� c� Fragmentul a fost redactat �n acest ora�. Dar identitatea autorului este controversat�. Ca posibili autori sunt men�iona�i Clement din Alexandria, Melito din Sardes �i Policrat din Efes. Majoritatea erudi�ilor cred �ns� c� este vorba de Hipolit, un autor prolific care a scris �n limba greac� �i care a tr�it la Roma �n perioada c�nd, probabil, a fost redactat Fragmentul Muratorian. Dar poate c� mai important dec�t paternitatea Fragmentului este con�inutul lui.
Con�inutul
Textul nu con�ine doar lista c�r�ilor Scripturilor grece�ti cre�tine. El cuprinde �i comentarii despre aceste c�r�i �i scriitorii ei. Cel ce cite�te textul descoper� c� primele r�nduri ale manuscrisului lipsesc, iar apoi textul se termin� brusc. Fragmentul �ncepe men�ion�nd evanghelia lui Luca �i preciz�nd c� scriitorul acestei c�r�i biblice a fost medic (Coloseni 4:14). El mai arat� c� evanghelia lui Luca este a treia evanghelie, ceea ce sugereaz� c� partea de �nceput care lipse�te se referea, probabil, la evangheliile lui Matei �i Marcu. Aceast� deduc�ie ne duce la concluzia c� cea de-a patra evanghelie este cea a lui Ioan.
Fragmentul confirm� c� Faptele apostolilor a fost scris� de Luca pentru �preadistinsul Teofil� (Luca 1:3; Faptele 1:1). �n continuare, el enumer� scrisorile lui Pavel c�tre corinteni (dou� scrisori), efeseni, filipeni, coloseni, galateni, tesaloniceni (dou� scrisori), romani, Filimon, Tit �i Timotei (dou� scrisori). De asemenea, �n r�ndul c�r�ilor inspirate sunt men�ionate �i scrisoarea lui Iuda �i dou� scrisori ale lui Ioan, la prima scrisoare a lui Ioan f�c�ndu-se referire atunci c�nd se vorbe�te despre evanghelie. Apocalipsa, sau Revela�ia, �ncheie lista c�r�ilor considerate inspirate.
De asemenea, este interesant faptul c� Fragmentul Muratorian vorbe�te �i despre o Apocalips� a lui Petru, specific�nd �ns� c�, �n opinia unora, aceast� carte nu ar trebui citit� de cre�tini. Scriitorul Fragmentului avertizeaz�c� la data aceea circulau deja scrieri false. Fragmentul Muratorian spune c� aceste scrieri nu trebuie acceptate deoarece �nu e potrivit ca fierea s� fie amestecat� cu mierea�. Documentul men�ioneaz� �i alte texte care nu trebuiau incluse �n scrierile sacre, fie din cauza faptului c� fuseser� scrise dup� perioada apostolic�, asemenea P�storului lui Hermas, fie din cauza faptului c� sus�ineau erezii.
Poate c� a�i remarcat �n paragraful anterior c� scrisoarea c�tre Evrei, cele dou� scrisori ale lui Petru �i scrisoarea lui Iacov nu sunt men�ionate �n acest catalog de c�r�i biblice autentice. Cu toate acestea, Dr. Geoffrey Mark Hahneman, referindu-se la iscusin�a cu care scribul a copiat manuscrisul, a remarcat c� este �rezonabil s� credem c� Fragmentul cuprindea probabil �i alte referin�e, actualmente pierdute, �i c� Iacov �i Evrei (precum �i 1�Petru) f�ceau probabil parte din ele� (The Muratorian Fragment and the Development of the Canon).
A�adar, Fragmentul Muratorian confirm� c� majoritatea c�r�ilor ce alc�tuiesc Scripturile grece�ti cre�tine erau deja considerate canonice �n secolul al�II-lea�e.n. Evident, canonicitatea c�r�ilor Bibliei � adic� dreptul de a fi incluse �n Sfintele Scripturi � nu depinde de men�ionarea lor �ntr-o anumit� list� din antichitate. Prin con�inutul lor, c�r�ile Bibliei demonstreaz� f�r� echivoc c� sunt produsul spiritului sf�nt. Ele sus�in �n unanimitate autoritatea lui Iehova Dumnezeu �i se completeaz� perfect. Armonia intern� a celor 66 de c�r�i canonice ale Bibliei fac din aceast� carte o oper� unitar�, des�v�r�it�. Prin urmare, ar trebui s� le accept�m pentru ceea ce reprezint�: adev�rurile inspirate ale Cuv�ntului lui Iehova ce s-au p�strat p�n� �n zilele noastre. � 1�Tesaloniceni 2:13; 2�Timotei 3:16,�17.

RELIGIA E OPIUMUL POPOARELOR!

Multumesc pentru informatii. Chiar nu le ...aveam. In fapt totul pare ...exact si frumos, dar cum am mai postat, trebuie sa te feresti de ...povestiri...favorabile unui scop.
Pepresupunand ca scrierile necrestine sau ...veninoase exista in mod cert, intrebarea este: Veninoase referitoare la ce ?...
Oare cei care le-au scris vroiau un... rau .Oare nu cumva...contaveneau unui anumit adevar ...subiectiv, care era un adevar al unui grup....major ?
Venind vorba, la ce "originale" a avut acces adipopa ? La cele de la...Vatican ?
As fi bucuros sa aflu ca un ...roman a avut acces la...biblioteca secreta a Vaticanului , dar...miramas.
Atentie, inca odata, eu nu spun ca scripturile nu sunt adevarate, nu pun la indoiala continutul lor. Pe mine ma supara....interpretarea lor sau mai degraba...impunerea interpretarii lor. Ultimativ, tot ce nu e canonic...este erezie, daca nu corespunde cu...ritualul impus de biserica. Cred ca tocmai de aceeia biserica pierde ..teren, la tineri in general

De la: racukoto, la data 2009-03-15 19:23:05Multumesc pentru informatii. Chiar nu le ...aveam. In fapt totul pare ...exact si frumos, dar cum am mai postat, trebuie sa te feresti de ...povestiri...favorabile unui scop.
Pepresupunand ca scrierile necrestine sau ...veninoase exista in mod cert, intrebarea este: Veninoase referitoare la ce ?...
Oare cei care le-au scris vroiau un... rau .Oare nu cumva...contaveneau unui anumit adevar ...subiectiv, care era un adevar al unui grup....major ?
Venind vorba, la ce "originale" a avut acces adipopa ? La cele de la...Vatican ?
As fi bucuros sa aflu ca un ...roman a avut acces la...biblioteca secreta a Vaticanului , dar...miramas.
Atentie, inca odata, eu nu spun ca scripturile nu sunt adevarate, nu pun la indoiala continutul lor. Pe mine ma supara....interpretarea lor sau mai degraba...impunerea interpretarii lor. Ultimativ, tot ce nu e canonic...este erezie, daca nu corespunde cu...ritualul impus de biserica. Cred ca tocmai de aceeia biserica pierde ..teren, la tineri in general

Fratelo am accesat-o eu dar se pare ca e in reconstructie din 2007 pana in 2010

De la: racukoto, la data 2009-03-15 19:23:05Multumesc pentru informatii. Chiar nu le ...aveam. In fapt totul pare ...exact si frumos, dar cum am mai postat, trebuie sa te feresti de ...povestiri...favorabile unui scop.
Pepresupunand ca scrierile necrestine sau ...veninoase exista in mod cert, intrebarea este: Veninoase referitoare la ce ?...
Oare cei care le-au scris vroiau un... rau .Oare nu cumva...contaveneau unui anumit adevar ...subiectiv, care era un adevar al unui grup....major ?
Venind vorba, la ce "originale" a avut acces adipopa ? La cele de la...Vatican ?
As fi bucuros sa aflu ca un ...roman a avut acces la...biblioteca secreta a Vaticanului , dar...miramas.
Atentie, inca odata, eu nu spun ca scripturile nu sunt adevarate, nu pun la indoiala continutul lor. Pe mine ma supara....interpretarea lor sau mai degraba...impunerea interpretarii lor. Ultimativ, tot ce nu e canonic...este erezie, daca nu corespunde cu...ritualul impus de biserica. Cred ca tocmai de aceeia biserica pierde ..teren, la tineri in general

Fratelo am accesat-o eu, dar se pare ca e in reconstructie din 2007 pana in 2010

De la: racukoto, la data 2009-03-15 19:23:05Multumesc pentru informatii. Chiar nu le ...aveam. In fapt totul pare ...exact si frumos, dar cum am mai postat, trebuie sa te feresti de ...povestiri...favorabile unui scop.
Pepresupunand ca scrierile necrestine sau ...veninoase exista in mod cert, intrebarea este: Veninoase referitoare la ce ?...
Oare cei care le-au scris vroiau un... rau .Oare nu cumva...contaveneau unui anumit adevar ...subiectiv, care era un adevar al unui grup....major ?
Venind vorba, la ce "originale" a avut acces adipopa ? La cele de la...Vatican ?
As fi bucuros sa aflu ca un ...roman a avut acces la...biblioteca secreta a Vaticanului , dar...miramas.
Atentie, inca odata, eu nu spun ca scripturile nu sunt adevarate, nu pun la indoiala continutul lor. Pe mine ma supara....interpretarea lor sau mai degraba...impunerea interpretarii lor. Ultimativ, tot ce nu e canonic...este erezie, daca nu corespunde cu...ritualul impus de biserica. Cred ca tocmai de aceeia biserica pierde ..teren, la tineri in general

Acesta e o concluzie �n urma studierii unui fragment dintr-un codex.
Desigur, pe ,,pia��" sunt vehiculate �i alte idei.
Mie �mi plac ideile sus�inute de dovezi. Iar cele mai credibile dovezi sunt documentele existente.
Plec�nd de la acest principiu accept documente, �i putem continua discu�ia.

De la: virgil_gina2001, la data 2009-03-15 19:35:18

De la: racukoto, la data 2009-03-15 19:23:05Multumesc pentru informatii. Chiar nu le ...aveam. In fapt totul pare ...exact si frumos, dar cum am mai postat, trebuie sa te feresti de ...povestiri...favorabile unui scop.
Pepresupunand ca scrierile necrestine sau ...veninoase exista in mod cert, intrebarea este: Veninoase referitoare la ce ?...
Oare cei care le-au scris vroiau un... rau .Oare nu cumva...contaveneau unui anumit adevar ...subiectiv, care era un adevar al unui grup....major ?
Venind vorba, la ce "originale" a avut acces adipopa ? La cele de la...Vatican ?
As fi bucuros sa aflu ca un ...roman a avut acces la...biblioteca secreta a Vaticanului , dar...miramas.
Atentie, inca odata, eu nu spun ca scripturile nu sunt adevarate, nu pun la indoiala continutul lor. Pe mine ma supara....interpretarea lor sau mai degraba...impunerea interpretarii lor. Ultimativ, tot ce nu e canonic...este erezie, daca nu corespunde cu...ritualul impus de biserica. Cred ca tocmai de aceeia biserica pierde ..teren, la tineri in general

Acesta e o concluzie �n urma studierii unui fragment dintr-un codex.
Desigur, pe ,,pia��" sunt vehiculate �i alte idei.
Mie �mi plac ideile sus�inute de dovezi. Iar cele mai credibile dovezi sunt documentele existente.
Plec�nd de la acest principiu accept documente, �i putem continua discu�ia.

Acceseaza urmatorul link si de acolo va fi usor sa incerci sa intri, dar te avertizez e inchis pana in 2010

www.vatican.va/holy_father/paul_vi/messages/peace/documents/hf_p...

Despre c�derea Bisericii, dup� cum te exprimi tu dezasocierea tinerilor, vorbe�te �i Biblia.
Cite�te capitolul 17 cu versetele 15, 16, 17 din Revela�ia (Apocalipsa lui Ioan);
dac� sunt neclarit��i, pot s� vin cu complet�ri ulterioare.

Redescoperirea a�a-zisei �Evanghelii a lui Iuda�

Este o �evanghelie� care vorbe�te frumos despre Iuda, pretinz�nd c� acesta era cel mai de seam� dintre ucenici, prietenul de baz� al Domnului cu care �mp�rt�ea mari secrete doar de ei �tiute, un netr�d�tor �i un martir.

Ea a fost scris� cam la 140 ani dup� moartea lui Iuda, �n limba greac� pe un papirus legat cu o curea de piele. Textul a fost tradus �i copiat �n limba copt� prin anul 300 �i apoi retradus �n limba elin�, �n care ultim� form� s-a pierdut �i a fost reg�sit prin anii 1970 de c�tre ni�te ho�i c�ut�tori de comori �n de�ertul egiptean din apropierea localit��ii El Minya. S-a �ncercat f�r� succes vinderea lui pentru trei milioane de dolari la anticari �n Elve�ia dar �n 1999 manuscrisul a fost cump�rat de anticara american� Frieda Tchakos care l-a �nchis �n seiful b�ncii new-yorkeze Citibank. A fost cump�rat �n anul 2000 de un anticar eleve�ian din Zurich care l-a dat �n februarie 2001 Funda�iei Mecena din Basel (Elve�ia) pentru a-l p�stra �i da spre studiu aceleia�i echipe de speciali�ti care a lucrat cu manuscrisele g�site la Qumran l�ng� Marea Moart�.

�Evanghelia� aceast� eretic� a fost scris� dup� scrierea Evangheliilor canonice (cele patru � Matei, Marcu, Luca �i Ioan), autorul fiind probabil un filosof gnostic grec.

Sf�ntul Irineu, episcop al Lyonului (capitala pe-atunci a Galiei), care a tr�it �n secolul II, pe c�nd ap�rusera multe �evanghelii� apocrife (false), a scris:
�Unii declar� c� Iuda tr�d�torul era familiar cu aceste secrete� (se zice c� Iuda, fiind prietenul cel mai bun al lui Iisus, a avut o �n�elegere �n secret ca s� joace rolul de tr�d�tor, urm�nd ca la Judecata de Apoi s� fie iertat) �i c� el singur �tia adev�rul cum nimeni al�ii dintre apostolic nu-l �tiau despre Crea�ie�.

Cel care a scris-o, mai spune Sf. Irineu, �a creat o istorie fictiv�. �i �ntr-adev�r a�a pare: c� a fost scris� de cineva din afara cre�tinismului cu mult� imagina�ie de romancier ca s� produc� confuzie. �Evanghelia� aceasta fals� a fost cu greutate descifrat� de c�tre speciali�ti �i doar �n propor�ie de 85% deoarece manuscrisul era foarte deteriorat.

Precum vezi scrierile Bisericii pomenesc de aceasta "anti-evanghelie" si este normal ca aceasta sa fie condamnata de Biserica atat in secolul II cat si in secolul XXI.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: racukoto, la data 2009-03-15 19:23:05Multumesc pentru informatii. Chiar nu le ...aveam. In fapt totul pare ...exact si frumos, dar cum am mai postat, trebuie sa te feresti de ...povestiri...favorabile unui scop.
Pepresupunand ca scrierile necrestine sau ...veninoase exista in mod cert, intrebarea este: Veninoase referitoare la ce ?...
Oare cei care le-au scris vroiau un... rau .Oare nu cumva...contaveneau unui anumit adevar ...subiectiv, care era un adevar al unui grup....major ?
Venind vorba, la ce "originale" a avut acces adipopa ? La cele de la...Vatican ?
As fi bucuros sa aflu ca un ...roman a avut acces la...biblioteca secreta a Vaticanului , dar...miramas.
Atentie, inca odata, eu nu spun ca scripturile nu sunt adevarate, nu pun la indoiala continutul lor. Pe mine ma supara....interpretarea lor sau mai degraba...impunerea interpretarii lor. Ultimativ, tot ce nu e canonic...este erezie, daca nu corespunde cu...ritualul impus de biserica. Cred ca tocmai de aceeia biserica pierde ..teren, la tineri in general

Biblia �i canonul ei
Originea cuv�ntului �Biblie�; stabilirea c�r�ilor care apar�in �n mod legitim Bibliotecii Divine; respingerea apocrifelor.
Deoarece Scripturile inspirate sunt numite �n mod obi�nuit Biblia, este interesant s� examin�m originea �i semnifica�ia cuv�ntului Biblie. El provine din cuv�ntul grecesc bibl�a, care �nseamn� �c�r�i mici�. Acesta, la r�ndul s�u, deriv� din b�blos, un cuv�nt care indic� partea interioar� a plantei de papirus, din care, �n antichitate, se producea �h�rtie� de scris. (Portul fenician Ghebal, prin care se importa papirusul din Egipt, a ajuns s� fie numit de c�tre greci Biblos.) Diversele mesaje scrise pe acest tip de material au devenit cunoscute drept bibl�a. Astfel, bibl�a a ajuns �n cele din urm� s� indice scrieri, suluri, c�r�i, documente, scripturi sau chiar o colec�ie de c�rticele dintr-o bibliotec�.
Este surprinz�tor faptul c� termenul �Biblie� nu se g�se�te �n textul traducerilor rom�ne�ti sau �n traducerile Sfintelor Scripturi f�cute �n alte limbi. �ns�, prin secolul al II-lea��.e.n., colec�ia c�r�ilor inspirate ale Scripturilor ebraice era denumit� �n limba greac� ta bibl�a. �n Daniel 9:2, profetul a scris: �Eu, Daniel, am �n�eles din c�r�i�. Aici Septuaginta folose�te termenul b�blois, care este forma de dativ plural a lui b�blos. �n 2�Timotei 4:13, Pavel a scris: �C�nd vei veni, adu-mi .�.�. c�r�ile [grece�te, bibl�a]�. Cuvintele grece�ti bibl�on �i b�blos apar, �n diferitele lor forme gramaticale, de peste 40�de ori �n Scripturile grece�ti cre�tine �i sunt traduse �n mod obi�nuit prin �sul(uri)� sau �carte (c�r�i)�. Termenul Bibl�a a fost utilizat mai t�rziu �n latin� ca substantiv la singular, de unde provine �n limba rom�n� denumirea de �Biblie�.
Este Cuv�ntul lui Dumnezeu. Chiar dac� pentru a scrie Biblia sub inspira�ie au fost folosi�i diferi�i oameni, iar pentru a o traduce din limbile originale �n limbile scrise de ast�zi au avut �i al�ii o contribu�ie, ea este, �n sensul cel mai deplin, Cuv�ntul lui Dumnezeu, revela�ia sa inspirat� adresat� oamenilor. �n�i�i scriitorii inspira�i au privit lucrurile �n felul acesta, dup� cum o dovede�te faptul c� ei utilizeaz� declara�ii ca: �orice exprimare a gurii lui Iehova� (Deut. 8:3), �cuvintele pe care DOMNUL ni le-a spus� (Ios. 24:27), �poruncile DOMNULUI� (Ezra 7:11), �legea DOMNULUI� (Ps. 19:7), �cuv�ntul DOMNULUI� (Is. 38:4), �cuv�nt care iese din gura lui Dumnezeu� (Mat. 4:4) �i �cuv�ntul Domnului [lui Iehova]� (1�Tes. 4:15).
BIBLIOTECA DIVIN�
Ceea ce se cunoa�te ast�zi drept Biblie este, de fapt, o colec�ie de documente antice scrise sub inspira�ie divin�. Acestea au fost redactate �i compilate �ntr-o perioad� de peste 16�secole. �n totalitate, aceast� colec�ie de documente formeaz� ceea ce Ieronim a denumit pe drept �n limba latin� Bibliotheca Divina. Aceast� bibliotec� are un catalog, respectiv o list� oficial� de publica�ii, care cuprinde numai acele c�r�i care intr� �n sfera �i specificul acestei biblioteci. Toate c�r�ile neautorizate sunt excluse. Dumnezeu este Marele Bibliotecar care stabile�te criteriul pe baza c�ruia sunt incluse scrierile. Astfel, Biblia are un catalog fix care con�ine 66 de c�r�i, toate produse sub �ndrumarea spiritului sf�nt.
Colec�ia sau lista c�r�ilor acceptate ca Scripturi inspirate �i autentice este denumit� adesea canonul Bibliei. Ini�ial, trestia (�n ebraic�: qane′) servea drept vergea de m�surat, dac� nu era la �ndem�n� o bucat� de lemn. Apostolul Pavel a aplicat termenul grecesc kan�n unei �reguli de conduit�, precum �i �m�surii marginilor [teritoriul]� repartizat lui (Gal. 6:16, 2�Cor. 10:13). Astfel, c�r�ile canonice sunt cele cu adev�rat inspirate �i demne de a fi utilizate ca �ndreptar �n stabilirea credin�ei, a doctrinei �i a conduitei corecte. Dac� folosim c�r�i care nu sunt �drepte� ca firul de plumb, �cl�direa� noastr� nu va fi dreapt� �i nu va face fa�� la testul Inspectorului Suprem.
Stabilirea canonicit��ii. Care sunt c�teva criterii divine pe baza c�rora s-a stabilit canonicitatea celor 66 de c�r�i ale Bibliei? �nainte de toate, documentele trebuie s� aib� leg�tur� cu interesele lui Iehova cu privire la p�m�nt, av�nd puterea de a-i �ntoarce pe oameni la �nchinarea sa �i de a stimula respectul profund fa�� de numele, lucrarea �i scopurile sale �n leg�tur� cu p�m�ntul. Ele trebuie s� ofere dovada inspira�iei lor, respectiv c� sunt rezultatul ac�iunii spiritului sf�nt (2�Pet. 1:21). Ele nu trebuie s� promoveze nicidecum supersti�ia sau �nchinarea la creaturi, ci s� �ndemne la iubire �i serviciu pentru Dumnezeu. �n nici una dintre scrieri nu trebuie s� existe ceva care s� fie �n contradic�ie cu armonia intern� a �ntregului, ci, dimpotriv�, fiecare carte trebuie, prin unitatea �n care se afl� cu celelalte, s� demonstreze c� este opera unui autor unic, Iehova Dumnezeu. Noi ar trebui s� ne a�tept�m, de asemenea, ca scrierile s� dea dovad� de exactitate p�n� �n cele mai mici detalii. �n afar� de aceste elemente esen�iale proprii exist� �i alte indicii specifice ale inspira�iei �i, prin urmare, ale canonicit��ii, �n func�ie de con�inutul fiec�rei c�r�i. Exist�, de asemenea, unele circumstan�e caracteristice Scripturilor ebraice �i altele Scripturilor grece�ti cre�tine care contribuie la stabilirea canonului biblic.
SCRIPTURILE EBRAICE
Nu trebuie s� se cread� c� acceptarea a ceea ce a constituit Scriptura inspirat� trebuia s� a�tepte p�n� la �ncheierea canonului ebraic, �n secolul al V-lea��.e.n. Scrierile lui Moise, redactate sub �ndrumarea spiritului sf�nt, au fost acceptate chiar de la �nceput de israeli�i ca fiind inspirate, opera unui autor divin. C�nd a fost �ncheiat, Pentateuhul a constituit canonul de p�n� atunci. Era necesar ca revela�iile ulterioare cu privire la scopurile lui Iehova, date oamenilor sub inspira�ie, s� se succead� �n mod logic �i s� fie �n armonie cu principiile fundamentale privitoare la �nchinarea adev�rat� expuse �n Pentateuh. Se veze c� a�a stau lucrurile atunci c�nd examin�m c�r�ile Bibliei, �n special c�nd se face referire �n mod direct la grandioasa tem� a Bibliei: sfin�irea numelui lui Iehova �i justificarea suveranit��ii sale prin intermediul Regatului condus de Cristos, S�m�n�a promis�.
Scripturile ebraice, �n mod special, abund� �n profe�ii. Iehova �nsu�i, prin intermediul lui Moise, a furnizat baza pentru stabilirea autenticit��ii unei profe�ii � dac� provenea �ntr-adev�r de la Dumnezeu �, aceasta contribuind la determinarea canonicit��ii unei c�r�i profetice (Deut. 13:1�3; 18:20�22). O examinare a fiec�rei c�r�i profetice a Scripturilor ebraice �n lumina �ntregii Biblii �i a istoriei laice stabile�te, f�r� umbr� de �ndoial�, c� �cuv�ntul� rostit de ei era �n numele lui Iehova, respectiv c� �s-a �nt�mplat �i s-a dovedit adev�rat�, fie �n �ntregime, fie mai pu�in sau par�ial, atunci c�nd se referea la lucruri de domeniul viitorului, �i c� i-a �ndreptat pe oameni spre Dumnezeu. �ntrunirea acestor cerin�e stabilea c� profe�ia era autentic� �i inspirat�.
Citatele folosite de Isus �i de scriitorii inspira�i ai Scripturilor grece�ti cre�tine constituie o modalitate direct� de a stabili canonicitatea multor c�r�i ale Scripturilor ebraice, chiar dac� acest criteriu nu se aplic� �n cazul tuturor c�r�ilor, cum ar fi Estera sau Eclesiastul. Apoi, c�nd examin�m problema canonicit��ii, nu trebuie sc�pat din vedere un alt factor extrem de important, unul care se aplic� la �ntregul canon biblic. A�a cum Iehova i-a inspirat pe oameni s� a�tearn� �n scris ceea ce a comunicat el pentru instruirea, edificarea �i �ncurajarea lor �n �nchinarea �i serviciul s�u, tot la fel este logic ca Iehova s� fi condus �i �ndrumat culegerea scrierilor inspirate �i stabilirea canonului biblic. El trebuia s� fac� lucrul acesta pentru ca s� nu existe nici un dubiu cu privire la con�inutul cuv�ntului s�u al adev�rului, care trebuia s� constituie rigla de m�sur� permanent� pentru �nchinarea adev�rat�. �ntr-adev�r, numai �n felul acesta puteau creaturile de pe p�m�nt s� primeasc� �o nou� na�tere prin intermediul cuv�ntului lui Dumnezeu� �i s� fie �n m�sur� s� ateste c� �cuv�ntul lui Iehova r�m�ne pentru totdeauna�. � 1�Pet. 1:23,�25.
Stabilirea canonului ebraic. Potrivit tradi�iei iudaice, Ezra este cel care a �nceput s� compileze �i s� catalogheze canonul Scripturilor ebraice �i se spune c� aceast� munc� a fost terminat� de Neemia. Ezra a fost, �n mod cert, bine calificat pentru aceast� lucrare, fiind el �nsu�i unul dintre scriitorii inspira�i ai Bibliei, precum �i preot, erudit �i copist oficial al scrierilor sacre (Ezra 7:1�11). Nu exist� nici un motiv de �ndoial� �n ce prive�te opinia tradi�ional� potrivit c�reia canonul Scripturilor ebraice a fost fixat spre sf�r�itul secolului al V-lea��.e.n.
Scripturile ebraice ale Bibliei actuale con�in 39 de c�r�i; canonul tradi�ional iudaic, de�i include toate aceste c�r�i, consider� c� sunt doar 24 la num�r. Unele autorit��i �n materie, pun�nd cartea Rut �mpreun� cu Judec�tori, iar Pl�ngerile �mpreun� cu Ieremia, au considerat c� num�rul c�r�ilor este 22, de�i accept� exact acelea�i scrieri canonice. Faptul acesta a f�cut ca num�rul c�r�ilor inspirate s� fie egal cu num�rul literelor din alfabetul ebraic. Mai jos redau lista celor 24 de c�r�i, potrivit canonului tradi�ional iudaic:
Legea (Pentateuhul)
1. Geneza
2. Exodul
3. Leviticul
4. Numeri
5. Deuteronomul
Profe�ii
6. Iosua
7. Judec�torii
8. Samuel (1��i�2 �mpreun� ca o singur� carte)
9. �mp�ra�i (1��i�2 �mpreun� ca o singur� carte)
10. Isaia
11. Ieremia
12. Ezechiel
13. Cei doisprezece profe�i (Osea, Ioel, Amos, Obadia, Iona, Mica, Naum, Habacuc, �efania, Hagai, Zaharia �i Maleahi, ca o singur� carte)
Scrierile (Hagiografa)
14. Psalmii
15. Proverbele
16. Iov
17. C�ntarea c�nt�rilor
18. Rut
19. Pl�ngerile
20. Eclesiastul
21. Estera
22. Daniel
23. Ezra (Neemia a fost inclus� cu Ezra)
24. Cronici (1��i�2 �mpreun� ca o singur� carte)
Acesta a fost catalogul sau canonul care a fost acceptat ca Scriptur� inspirat� de Cristos Isus �i de congrega�ia cre�tin� timpurie. Numai din aceste scrieri au citat scriitorii inspira�i ai Scripturilor grece�ti cre�tine �i, introduc�nd asemenea citate prin expresii de genul �dup� cum este scris�, ei au confirmat c� acestea apar�ineau Cuv�ntului lui Dumnezeu (Rom. 15:9). C�nd Isus a vorbit despre lucrurile consemnate �n �Legea lui Moise, �n Proroci �i �n Psalmi�, el s-a referit la Scripturile inspirate complete scrise p�n� �n timpul ministerului s�u (Luca 24:44). Aici, folosirea cuv�ntului �Psalmi�, ca prim� carte a Hagiografei, face referire la toat� aceast� sec�iune. Ultima carte istoric� inclus� �n canonul ebraic a fost cartea lui Neemia. C� acest lucru a avut loc sub �ndrumarea spiritului lui Dumnezeu se vede din faptul c� numai aceast� carte furnizeaz� punctul de plecare pentru calcularea remarcabilei profe�ii a lui Daniel, potrivit c�reia �de la darea poruncii pentru restabilirea �i zidirea din nou a Ierusalimului� p�n� la venirea lui Mesia avea s� treac� o perioad� de 69 de s�pt�m�ni profetice (Dan. 9:25; Neem. 2:1�8; 6:15). Cartea lui Neemia furnizeaz�, de asemenea, contextul istoric pentru ultima dintre c�r�ile profetice � Maleahi. Nu poate fi pus la �ndoial� faptul c� Maleahi apar�ine canonului Scripturilor inspirate, �ntruc�t �nsu�i Isus, Fiul lui Dumnezeu, a citat de c�teva ori din aceast� carte (Mat. 11:10,�14). De�i se dau citate similare din majoritatea c�r�ilor canonului ebraic, scrise toate �nainte de Neemia �i Maleahi, scriitorii Scripturilor grece�ti cre�tine nu citeaz� nici m�car o dat� din vreuna din a�a-zisele c�r�i inspirate, scrise dup� timpul lui Neemia �i Maleahi p�n� �n timpul lui Cristos. Faptul acesta confirm� punctul de vedere tradi�ional al iudeilor, precum �i credin�a congrega�iei cre�tine din secolul I�e.n., �i anume c� �ncheierea canonului Scripturilor ebraice a avut loc odat� cu scrierile lui Neemia �i Maleahi.
C�R�ILE APOCRIFE ALE SCRIPTURILOR EBRAICE
Ce sunt c�r�ile apocrife? Sunt scrieri pe care unii le-au inclus �n anumite Biblii, dar care au fost respinse de al�ii, deoarece nu ofer� dovada faptului c� ar fi fost inspirate de Dumnezeu. Cuv�ntul grecesc ap�kryphos se refer� la lucrurile �ascunse cu grij� (Mar. 4:22; Luca 8:17; Col. 2:3). Termenul le este aplicat c�r�ilor a c�ror autoritate sau paternitate este discutabil� sau celor care, de�i sunt considerate de o oarecare valoare pentru lectura personal�, nu ofer� dovada inspira�iei divine. Asemenea c�r�i erau �inute separat �i nu se citeau �n public, de unde �i ideea de �ascunse�. La Conciliul de la Cartagina, din 397�e.n., s-a propus ca �apte c�r�i apocrife s� fie ad�ugate la Scripturile ebraice, �mpreun� cu unele ad�ugiri la c�r�ile canonice Estera �i Daniel. �ns� abia �n 1546, la Conciliul de la Trent, Biserica Romano-Catolic� a confirmat �n mod explicit acceptarea acestor adaosuri �n catalogul ei de c�r�i biblice. Aceste c�r�i ad�ugate erau Tobit, Iudita, ad�ugiri la Estera, �n�elepciunea, Eclesiasticul, Baruh, trei ad�ugiri la Daniel, I��i II�Macabei.
Cartea I�Macabei, de�i nu poate fi considerat� nicidecum o carte inspirat�, con�ine informa�ii de interes istoric. Ea vorbe�te despre lupta iudeilor pentru independen�� �n cursul secolului al II-lea��.e.n., sub conducerea familiei preo�e�ti a Macabeilor. Restul c�r�ilor apocrife sunt pline de mituri �i de supersti�ii �i abund� �n erori. Nici Isus �i nici scriitorii Scripturilor grece�ti cre�tine nu s-au referit la ele �i nu au citat din ele vreodat�.
Istoricul iudeu Josephus Flavius, din secolul I�e.n., face referire �n lucrarea sa �mpotriva lui Apion (I,�38�41�[8]) la toate c�r�ile care au fost recunoscute de evrei drept sacre. El a scris: �Noi nu posed�m miriade de c�r�i incoerente, �n conflict unele cu altele. C�r�ile noastre, cele recunoscute pe drept, nu sunt dec�t dou�zeci �i dou� [echivalentul celor 39 de ast�zi, dup� cum am ar�tat anterior] �i con�in istoria tuturor timpurilor. Dintre acestea, cinci sunt c�r�ile lui Moise, cuprinz�nd legile �i istoria tradi�ional� de la na�terea omului p�n� la moartea legislatorului. .�.�. De la moartea lui Moise p�n� la Artaxerxes, care l-a succedat pe Xerxes ca rege al Persiei, profe�ii care l-au urmat pe Moise au scris istoria evenimentelor din timpurile lor �n treisprezece c�r�i. Celelalte patru c�r�i care mai r�m�n con�in imnuri pentru Dumnezeu �i precepte de conduit� pentru via�a uman�. �n felul acesta, Josephus arat� c�, de fapt, canonul Scripturilor ebraice fusese fixat cu mult timp �nainte de secolul I�e.n.
Biblistul Ieronim, care a �ncheiat traducerea Vulgata latin� a Bibliei prin 405�e.n., a adoptat o pozi�ie categoric� fa�� de c�r�ile apocrife. Dup� ce a f�cut lista c�r�ilor inspirate, folosind aceea�i num�r�toare ca Josephus �i consider�nd cele 39 de c�r�i inspirate ale Scripturilor ebraice drept 22, el scrie urm�toarele �n prologul la c�r�ile lui Samuel �i ale �mp�ra�ilor din Vulgata: �Astfel exist� dou�zeci �i dou� de c�r�i .�.�. Acest prolog al Scripturilor poate servi ca pozi�ie forte de pe care putem aborda toate c�r�ile pe care le traducem din ebraic� �n latin�; �n felul acesta putem �ti c� tot ce este �n afara acestora trebuie inclus printre apocrife�.
SCRIPTURILE GRECE�TI CRE�TINE
Biserica Romano-Catolic� pretinde c� ei �i revine responsabilitatea de a decide ce c�r�i ar trebui incluse �n canonul biblic �i face referire la Conciliul de la Cartagina (397�e.n.), unde a fost compilat un catalog de c�r�i. Adev�rul este �ns� cu totul altul, c�ci la data aceea canonul, inclusiv lista c�r�ilor care alc�tuiesc Scripturile grece�ti cre�tine, era deja stabilit, nu printr-un decret al unui conciliu oarecare, ci prin �ndrumarea spiritului sf�nt al lui Dumnezeu � acela�i spirit care mai �nt�i a inspirat scrierea acelor c�r�i. M�rturia persoanelor care au �ntocmit mai t�rziu cataloage este valoroas� doar ca recunoa�tere a canonului biblic, pe care l-a autorizat spiritul lui Dumnezeu.
�nainte de sf�r�itul secolului al II-lea erau general recunoscute cele patru Evanghelii, Faptele �i 12 scrisori ale apostolului Pavel. Numai c�teva dintre scrierile mai mici erau puse la �ndoial� �n c�teva locuri. Lucrul acesta se datora probabil faptului c�, la �nceput, dintr-un motiv sau altul, asemenea scrieri aveau o circula�ie limitat� �i, astfel, a fost necesar mai mult timp pentru a fi acceptate drept canonice.
Unul dintre cele mai interesante cataloage antice este fragmentul descoperit de L.�A.�Muratori �n Biblioteca Ambrosiana din Milano, Italia, �i publicat de el �n 1740. De�i �nceputul catalogului lipse�te, faptul c� el se refer� la Evanghelia lui Luca, prezent�nd-o a treia, arat� c� el le-a men�ionat �nainte pe cele ale lui Matei �i Marcu. Fragmentul Muratorian, scris �n latin�, dateaz� din ultima parte a secolului al II-lea�e.n. El este un document extrem de interesant, dup� cum o dovede�te urm�toarea traducere par�ial�: �A treia carte a Evangheliilor este cea dup� Luca. Luca, bine cunoscutul medic, a scris-o d�ndu-i propriul s�u nume .�.�. A patra carte a Evangheliilor este cea a lui Ioan, unul dintre discipoli. .�.�. Astfel deci, nu exist� nici o divergen�� pentru credin�a credincio�ilor, oric�t de diferite ar fi faptele alese �i prezentate �n c�r�ile Evangheliilor, c�ci toate [aceste c�r�i] sunt �ndrumate de acela�i Spirit �i comunic� toate lucrurile privitoare la na�terea sa, la p�timirea sa, la �nvierea sa, la conversa�iile sale cu discipolii �i la cele dou� veniri ale sale, prima �n umilin�� datorat� dispre�ului, care a avut loc deja, iar a doua �n maiestate regal�, care urmeaz� s� vin�. Nu este deci de mirare c� Ioan argumenteaz� at�t de consecvent �n epistolele sale aceste lucruri, spun�nd el �nsu�i: �Ceea ce am v�zut cu ochii no�tri �i am auzit cu urechile noastre, ceea ce au pip�it m�inile noastre, aceste lucruri vi le-am scris�. El m�rturise�te prin aceste cuvinte c� este nu numai martor ocular, ci �i auditor �i narator al tuturor acestor lucruri minunate privitoare la Domnul, �n ordinea �n care s-au petrecut. �n plus, faptele tuturor apostolilor sunt descrise �ntr-o singur� carte. Luca le-a consemnat [astfel] pentru preaalesul Teofil .�.�. C�t despre epistolele lui Pavel, ele dezv�luie singure, celui care vrea s� le �n�eleag�, �n ce constau, de unde �i din ce motiv au fost trimise. �nainte de toate, el le-a scris am�nun�it corintenilor pentru a pune cap�t schismei eretice, apoi galatenilor [�mpotriva] circumciziei �i romanilor pentru a le demonstra ordinea Scripturilor �i c� Cristos este tema lor fundamental�. Trebuie s� discut�m despre fiecare din ele, dat fiind faptul c� �nsu�i binecuv�ntatul apostol Pavel, urm�nd exemplul predecesorului s�u Ioan, le scrie pe nume la numai �apte biserici, �n urm�toarea ordine: prima corintenilor, a doua efesenilor, a treia filipenilor, a patra colosenilor, a cincea galatenilor, a �asea tesalonicenilor, a �aptea romanilor. De�i, pentru corectarea corintenilor �i a tesalonicenilor, el le scrie de dou� ori, faptul c� nu exist� dec�t o singur� biseric� r�sp�ndit� pe tot p�m�ntul este evident [? adic�, prin aceste �apte scrieri]; �i Ioan, de asemenea, �n Apocalipsa, de�i scrie c�tre �apte biserici, le vorbe�te, de fapt, tuturor. Dar [el a scris] din afec�iune �i din dragoste una lui Filimon, una lui Tit �i dou� lui Timotei; [�i acestea] sunt considerate sacre pentru onoarea bisericii. .�.�. Apoi sunt incluse o epistol� a lui Iuda �i dou� care poart� numele lui Ioan .�.�. Noi accept�m apocalipsele, dar numai pe cele ale lui Ioan �i Petru, dintre care [pe ultima] unii dintre noi nu doresc s� fie citit� �n biseric�. � The New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, 1956, vol.�VIII, pagina�56.
S-a constatat c� spre sf�r�itul Fragmentului Muratorian nu sunt men�ionate dec�t dou� dintre epistolele lui Ioan. �ns� cu privire la acest aspect, enciclopedia men�ionat� mai sus explic� la pagina�55 c� aceste dou� epistole ale lui Ioan �nu pot fi dec�t a doua �i a treia, al c�ror autor se autointituleaz� pur �i simplu �b�tr�nul�. �ntruc�t o men�ionase deja pe prima � de�i numai incidental, �n leg�tur� cu cea de-a patra Evanghelie � �i �ntruc�t �i afirmase convingerea absolut� c� aceasta era de origine ioanian�, autorul s-a sim�it aici �ndrept��it s� se limiteze la cele dou� scrisori mai mici�. �n ce prive�te absen�a oric�rei men�iuni privitoare la prima epistol� a lui Petru, aceast� surs� continu�: �Ipoteza cea mai probabil� este aceea c� s-au pierdut c�teva cuvinte, eventual un r�nd, �n care I�Petru �i Apocalipsa lui Ioan erau men�ionate printre c�r�ile recunoscute�. �n consecin��, din punctul de vedere al Fragmentului Muratorian, aceast� enciclopedie conchide la pagina�56: �Noul Testament este considerat f�r� echivoc ca fiind constituit din cele patru Evanghelii, din Faptele, din cele treisprezece epistole ale lui Pavel, din Apocalipsa lui Ioan, probabil din cele trei epistole ale sale, din Iuda �i, probabil, din I�Petru, �n timp ce opozi�ia la adresa unei alte scrieri a lui Petru nu era �nc� redus� la t�cere�.
Origene, cam prin anul 230�e.n., a acceptat printre Scripturile inspirate c�r�ile Evrei �i Iacov, ambele lipsind din Fragmentul Muratorian. De�i el arat� c� unii contestau canonicitatea lor, acest lucru confirm� totu�i faptul c� �n timpul s�u era acceptat� canonicitatea majorit��ii Scripturilor grece�ti cre�tine, pu�ini fiind cei care contestau unele dintre epistolele mai pu�in cunoscute. Mai t�rziu, Atanasiu, Ieronim �i Augustin au confirmat concluziile listelor anterioare, consider�nd c� aceea�i list� de 27 de c�r�i pe care o avem noi ast�zi constituia canonul.
Scrierile lui Ireneu, Clement din Alexandria, Tertulian �i Origene sunt completate prin citatele lor, din care se �n�elege cum erau considerate scrierile citate. Ele mai sunt sprijinite �i de scrierile lui Eusebiu, unul dintre primii istorici ai Bisericii. �ns� faptul c� ace�ti scriitori nu men�ionez� anumite scrieri canonice nu constituie un argument �mpotriva canonicit��ii lor. Ei pur �i simplu nu s-au referit la ele �n scrierile lor, fie �n mod deliberat, fie din cauz� c� nu erau adecvate subiectelor �n discu�ie. Dar de ce nu g�sim liste exacte anterioare Fragmentului Muratorian?
Abia atunci c�nd, spre jum�tatea secolului al II-lea�e.n., au ap�rut critici asemenea lui Marcion, s-a pus problema catalog�rii c�r�ilor cre�tine care trebuiau acceptate. Marcion �i-a constituit propriul s�u canon, pentru a-l adapta doctrinelor sale; el nu a p�strat dec�t c�teva dintre scrisorile apostolului Pavel �i o form� expurgat� a Evangheliei dup� Luca. Acest fapt, precum �i multitudinea de scrieri apocrife care se r�sp�ndeau pretutindeni �n lume, a fost ceea ce i-a determinat pe catalogatori s� fac� liste con�in�nd c�r�ile care puteau fi acceptate drept canonice.
Scrierile apocrife. Dovezile interne confirm� diferen�a net� care s-a f�cut �ntre scrierile cre�tine inspirate �i lucr�rile false �i neinspirate. Scrierile apocrife sunt categoric inferioare �i adeseori fanteziste �i puerile. �n mod frecvent, ele sunt inexacte. Observa�i urm�toarele declara�ii ale unor erudi�i cu privire la c�r�ile necanonice:
�Problema nu este cine le-a exclus din Noul Testament; ele s-au exclus de la sine.� � The Apocryphal New Testament, paginile xi, xii.
�Este suficient s� compar�m c�r�ile Noului Testament �n ansamblu cu alt� literatur� de acela�i gen ca s� �n�elegem c�t de ad�nc� este pr�pastia care le desparte. Se spune adesea c� evangheliile necanonice sunt, de fapt, cea mai bun� dovad� a canonicit��ii celorlalte.� � G. Milligan, The New Testament Documents, pagina�228.
�Nu se poate spune despre nici o scriere care ne-a parvenit din perioada de �nceput a Bisericii, �n afar� de Noul Testament, c� ar putea fi ad�ugat� ast�zi Canonului �n mod justificat.� � K.�Aland, The Problem of the New Testament Canon, pagina�24.
Scriitorii inspira�i. Acesta este un alt aspect demn de remarcat. �ntr-un fel sau altul, to�i scriitorii Scripturilor grece�ti cre�tine au fost �ntr-o str�ns� asociere cu corpul de guvernare ini�ial al congrega�iei cre�tine care �i includea pe apostolii ale�i personal de Isus. Matei, Ioan �i Petru erau printre cei 12�apostoli ini�iali, iar Pavel a fost ales mai t�rziu ca apostol, dar n-a fost considerat unul dintre cei doisprezece. De�i Pavel n-a fost prezent la rev�rsarea special� a spiritului sf�nt la Penticost�, Matei, Ioan �i Petru au fost acolo �mpreun� cu Iacov �i Iuda �i, probabil, cu Marcu (Fap. 1:13, 14). Petru include �n mod concret scrisorile lui Pavel printre �celelalte Scripturi� (2�Pet. 3:15,�16). Marcu �i Luca erau asocia�i intimi �i tovar�i de c�l�torie ai lui Pavel �i Petru (Fap. 12:25; 1�Pet. 5:13; Col. 4:14; 2�Tim. 4:11). To�i ace�ti scriitori au fost �nzestra�i de spiritul sf�nt cu capacit��i miraculoase, fie printr-o rev�rsare special�, cum s-a �nt�mplat la Penticost� �i c�nd a fost convertit Pavel (Fap. 9:17,�18), fie prin punerea m�inilor apostolilor, cum s-a �nt�mplat, f�r� �ndoial�,��n�cazul lui Luca (Fap. 8:14�17). Redactarea Scripturilor grece�ti cre�tine a fost realizat� �n totalitate �n perioada �n care darurile spiritului erau �n ac�iune.
Credin�a �n Dumnezeul Atotputernic, care a inspirat �i a p�strat Cuv�ntul s�u, ne d� �ncrederea c� el este cel care a �ndrumat culegerea diferitelor p�r�i care �l compun. Astfel, cele 27 de c�r�i ale Scripturilor grece�ti cre�tine, al�turi de cele 39 ale Scripturilor ebraice, formeaz� o singur� Biblie fiind opera unui singur Autor, Iehova Dumnezeu. Toate laudele s�-i fie aduse lui Iehova Dumnezeu, Creatorul acestei c�r�i incomparabile! Ea ne poate preg�ti �n mod complet �i ne poate �ndruma pe drumul vie�ii. S-o utiliz�m cu �n�elepciune �n orice ocazie!

RELIGIA E OPIUMUL POPOARELOR!

De la: freddythebestman, la data 2009-03-15 21:00:06RELIGIA E OPIUMUL POPOARELOR!

FREDDY, te-am gasit !.....ESTI BUCURESTEAN .


daca mai postezi un singur mesaj porcos am sa-ti fac Publice toate date personale !

Nu glumesc !....

MOARTE TRADATORILOR DE NEAM SI TARA!