Cum poate explica homo religiosus urmatoarele atrocitati comise in numele religiilor ?

De la: partidul1, la data 2009-04-28 22:56:29daca stii adevarul dece joci rolul prostlui ?

Bai partidule,am neamuri si prieteni in Slatina si crede-ma ca stiu destul de bine orasul si locuitorii lui.Nu cred ca esti d-acolo,am intalnit destui tampiti si acolo dar tu esti culmea prostiei,cred ca esti mai din sud!

-

Yeeeeaaaaap, Mytcor, if that`s happend... we`re returned in the Middle Ages!!! Si-atunci homo religiosus isi poate relua "bunele obiceiuri", in speta, acelea de-a casapi dupa voie si bun plac, toti "ereticii" si toate "vrajitoarele", ca doar din cauza astora si-a facut de cap Soarele, nu-i asa???!!!

Ev mediu ?...comuna primitiva !...

Fain, optimista perspectiva! Atunci vor trece la "crestinarea" cu ciomagul! O fi si-aia o modalitate, mai putin "daunatoare"; iei numa` cafteala, ca de ars nu te mai poate arde nimeni, ca nu s-a descoperit inca modalitatea de-a face foc fara chibrit!!!

nu stiu

am o dediktie speciala pentru dacisti...cititi cu atentie....!!!

"tot la al cincilea an, ei (geto-dacii) trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti, cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. Iata cum il trimit pe sol. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite (cu virful in sus), iar altii, apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Daca---strapuns de sulite---acesta moare, getii socot ca zeul le este binevoitor. Iar daca nu moare, aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si, dupa invinuirile aduse, trimit pe altul, caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci, cind tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea (care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor"

Herodot ,Istorii, IV, 94)

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-05-01 19:45:58am o dediktie speciala pentru dacisti...cititi cu atentie....!!!

"tot la al cincilea an, ei (geto-dacii) trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti, cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. Iata cum il trimit pe sol. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite (cu virful in sus), iar altii, apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Daca---strapuns de sulite---acesta moare, getii socot ca zeul le este binevoitor. Iar daca nu moare, aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si, dupa invinuirile aduse, trimit pe altul, caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci, cind tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea (care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor"

Herodot ,Istorii, IV, 94)

Joanna, nu erai tu mademoiselle ce sustinea sus si tare ca DACII n-au avut o religie MONOTEISTA ?...

am sa-ti postez un fragment...sa vedem daca-l gasesc pe memory stick-urile pe care le am al mine...

Dacii şi Geţii

2Sunt una si aceeasi populatie, consideratã de lumea anticã ramura nordicã a marelui neam al tracilor, care locuia pe actualul teritoriu al României. Denumirea de geti, folositã cu predilectie de scriitorii greci, desemneazã în ansamblu populatia geto-dacilor, dar are în vedere mai ales triburile si uniunile de triburi de pe malurile Istrului, de la Carpati si pânã la Balcani. Cealaltã denumire, de daci, preferatã de autorii latini, se referã la populatia din regiunile intracarpatice si de vest ale Daciei.
Vorbind despre marea expeditie a lui Darius împotriva scitilor, Herodot (Istorii, IV, 90-94) spune cã regele persilor, înainte de a ajunge la Istru, “birui mai întâi pe geti”. Acestia se cred nemuritori si sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci. Pentru aceeasi perioadã se mai întâlnesc unei stiri succinte si generale la Hecateu, Sofocle si Tucidide (Istoirii, II, 96, 1 ). Izvoarele îi pomenesc mai frecvent pe geto-daci începând cu a doua jumãtate a sec.IV î.e.n.. Istoricul roman Trogus Pompeius (la Iustin, Istoria lui Filip, IX, 2) vorbeste de un rex histrianorum, probabil un conducãtor al getilor de la Dunãrea de Jos. În anul 335 î.e.n., Alexandru cel Mare, dupã cum ne povesteste istoricul grec Adrian (Expeditia lui Alexandru, I,5), ajungând la Dunãre, întâmpinã rezistenta getilor din stânga fluviului. O puternicã fortã geticã avea sã distrugã armata macedoneanã si pe comandantul ei Zopyrion în anul 326 î.e.n., undeva în zona gurilor Dunãrii, la întoarcerea acesteia din expeditia contra scitilor (Trogus Pompeius, la Iustin: Istoria lui Filip, XII, 2,16 si Curtius Rufus, Istoria lui Alexandru cel Mare, X, 1, 44).

Pe la 300 î.e.n. îi întâlnim pe getii din câmpia munteanã uniti într-o mare si puternicã uniune de triburi. Scriitorul antic Diodor din Sicilia (Biblioteca istoricã, XXI, 11,12), relateazã cã getii condusi de regele Dromichete reusesc sã înfrângã cele douã expeditii ale lui Lysimach, întreprinse la nord de Dunãre si sã facã prizonieri, mai âi pe Agatocles, fiul acestuia, apoi pe însusi Lysimach, regele Traciei, care este dus în cetatea Helis, resedinta cãpeteniei gete, situatã undeva în câmpia Dunãrii. Plin de întelepciune si mãrinimie, Dromichete crutã viata lui Lysimach, dupã ce mai înainte l-a încãrcat de daruri pe fiul acestuia, si-l elibereazã din captivitate. El primeste în schimb prietenia regelui trac, teritoriile ocupate si chiar pe fiica acestuia de sotie.
Pentru a doua jumãtate a sec.III si începutul sec.II î.e.n., douã documente epigrafice descoperite la Histria, atestã prezenta la Dunãrea de Jos, mai precis prin pãrtile de sud ale Moldovei si nord-estului Munteniei, a doi regi (basilei) de origine geticã, pe nume Zalmodegikos si Rhemaxos. Aproximativ în aceeasi vreme, dupã cum spune Trogus Popmpius (la Iustin , Istoria lui Filip, XXXII, 3, 16), regele geto-dac Oroles, ce stãpânea prin pãrtile Moldovei, poate si în estul Transilvaniei, pedepseste pe supusii sãi, pentru motivul cã nu au luptat cu succes împotriva bastarnilor (neam germanic). De la acelasi scriitor antic mai aflãm cã puterea dacilor creste pe vremea regului Rubobostes.
Secolele I î.e.n. înseamnã, pe plan economic, politic si cultural, apogeul puterii geto-dacilor. Aceastã perioadã este dominatã de cei doi mari regi ai Daciei, Burebista si Decebal. Primul care domneste aproximativ între anii 80-44 î.e.n. este denumit într-o inscriptie greceascã din Dionysopolis (Balcic) “cel dintâi si cel mai puternic dintre toti regii care au domnit vreodatã peste Tracia”.
Din informatiile scriitorilor antici (Strabon--Geografia, VII, 3, 11) - contemporan cu marele rege dac - si Jordanes (Getica) rezultã cã Burebista a realizat unificarea triburilor geto-dace ajutat de marele preot Deceneu. În jurul anului 60 î.e.n., el distruge puterea celtilor boii, pânã în Slovacia, apoi cucereste orasele grecesti de pe coasta de vest si de nord a Mãrii Negre, de la Apollonia si pânã la Olbia. Într-un timp relativ scurt, cuprins aproximativ între anii 60-48 î.e.n., Burebista reusesete sã întemeieze un mare regat, care se întindea spre vest si nord-vest pânã la Dunãrea de Mijloc si Morava spre nord pânã la Carpatii Pãdurosi si spre est pânã la Nistru si Marea Neagrã, iar spre sud, peste Dobrogra pânã la Balcani. Stãpân pe o Dacie mare si puternicã, Burebista intervine în politica Romei, luând partea lui Pompei în disputa acestuia cu Cezar. Toate acestea sunt confirmate de relatãrile lui Strabon: ”Ajungând în fruntea neamului sãu, getul Burebista l-a înãltat atât de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare fatã de porunci încât în câtiva ani a fãcut un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. Ba, încã a ajuns sã fie temut si de romani”. Dupã disparitia de pe arena politicã a marelui rege geto-dac, pe la mijlocul celui de-al saselea deceniu al sec.I î.e.n. (45-44), izvoarele literare mentioneazã o serie de regi geto-daci, printre care se remarcã Scorilo, Dicomes, Cotiso, Comosicus, Diuras, Diurpaneus si, în Dobrogra, Roles, Dapyx si Zyraxes.
O altã figurã proeminentã a geto-dacilor, marele Decebal, care va reface unitatea Daciei, este prezentat de Dio Cassius (Istoria romanã, LXVII,6,1) ca un rege priceput în ale rãzbiului, iscusit la faptã, mester în a întinde curse si viteaz în luptã. Decebal, ultimul rege al Daciei libere, se remarcã în mod deosebit prin rãzboaiele purtate împotriva romanilor, primele confruntãri având loc în timpul împãratului Domitian. Rãzboaiele daco-romane din anii 101-102 si 105-106, soldate cu înfrângerea si supunerea geto-dacilor, au însemnat si sfârsitul lui Decebal, tara fiind transformatã în provincie romanã. În toiul luptelor cu romanii, ca si de-a lungul întregii sale existente, Decebal s-a dovedit un mare conducãtor, priceput si abil în arta rãzbiului si în politicã, rãmânând un exemplu mãret de dãruire totalã pentru binele si libertatea neamului sãu.
O imagine mai completã a ceea ce a însemnat istoria si civilizatia geto-dacilor în cadrul lumii antice rezultã din cercetãrile arheologice. Gratie acestor investigatii se cunosc acum numeroase asezãri si cetãti geto-dacice. Situate pe terasele râurilor, pe boturi de dealuri si coline subcarpatice, cele mai multe asezãri apar ca centre întãrite, prevãzute cu santuri si valuri de apãrare si cu pante abrupte. Uneori valurile sunt întãrite cu ziduri de piatrã (Cotnari-Moldova), alteori cu bârne si vãlãturi de chirpici ars (Popesti-Ilfov, Orbeasca de Sus - Teleorman, Mãrgăritesti si Morungeav-Olt). Printre acestea au fost identificate si unele din davaele lui Ptolomeu; Piroboridava-Poiana, Tamasidava-Rãcãtãu si Zargidava-Brad (Moldova), Argedava-Popesti (Muntenia), Buridava-Ocnita (Oltenia) si Ziridava-Pecica (Banat).
De la Burebista la Decebal geto-dacii au ridicat, în zonele de dealuri subcarpatice si pe coline de munte, cetãti cu ziduri durate în piatrã dupã moda greceascã. Asemenea cetãti au fost identificate si cercetate în muntii din zona Orãstiei, la Grãdistea Muncelului, unde se afla Sarmizegetusa, capitala Daciei, Costesti, Blidaru si Piatra Rosie, la care se adaugã Piatra Craivii (jud.Alba), Bãnita la vest de bazinul Jiului, Tilisca (Sibiu), Polovragi (Oltenia) si Bâtca Doamnei (Piatra Neamt). În multe din aceste cetãti s-au ridicat, pe lângã locuinte si ateliere, sanctuarea mãrete asemãnãtoare templelor antice greco-romane.
Cultura geto-dacilor, corespunzãtoare celei de-a doua vârste a fierului (epoca Latene), cunoaste o evolutie în timp ce poate fi urmãritã începând cu a doua jumãtate a sec.V î.e.n.. Având ca fond principal traditiile si mostenirile locale anterioare, ea s-a constituit cu contributia si a unor elemente de influentã greceascã si celticã. În sec.III-I î.e.n. si sec.I e.n., cultura geto-dacilor se generalizeazã, devenind unitarã pentru întreaga Dacie. Dintre componentele culturii geto-dacice, ceramica este elementul cel mai rãspândit si cel mai caracteristic. Geto-dacii au utilizat ceramica lucratã atât cu mâna, cât si cu roata. Getii din zona Dunãrii se dovedesc a fi mesteri priceputi în prelucrarea argintului si în realizarea unor adevãrate opere de artã. Tezaurele de obiecte de argint, uneori aurite, descoperite la Agighiol (Dobrogra), Peretu, Gãvanu (Muntenia),Craiova (Oltenia), alcãtuite din coifuri, vase, piese de harnasament etc., se remarcã prin executia tehnicã si prin ornamentatia lor deosebitã. În sec.I. î.e.n., geto-dacii dovedesc o artă deosebitã în confectionarea unor obiecte de podoabã si vase-cupelucrate într-un stil propriu, cum sunt cupele ornamentate, lãntisoare, fibule, brãtãri si alte podoabe din tezaurele de la Sâncrãieni, Cerbãl, Surcea, Şeica Micã (Transilvania), Herãstrãu, Merii Goala, Coada Malului, Poiana Gori si Tifesti din Dacia extracarpaticã.
În mod cu totul deosebit , geto-dacii evidentiazã prin monetãriile lor proprii. Ei emit o gamã variatã de monede de argint folosind tehnica greceascã si preluând unele prototipuri macedonene. Toate acestea sunt emisiuni ale unor triburi si uniuni de triburi din sec.III-î.e.n.. În vremea lui Burebista se trece la o monetãrie unicã de tipul denarilor romani republicani. Numeroasele unelte de fier descoperite în asezãrile si cetãtile geto-dacilor sunt o dovadã a nivelului la care se situa mestesugul prelucrãrii fierului, tâmplãria, agricultura, cioplitul pietrii, constructia de locuinte s.a. Tezaurele de monede, obiecte de podoabã si diferite alte produse de facturã, greco-romanã, venite pe calea schimburilor indicã raporturile permanente ale geto-dacilor cu lumea exterioarã. O serie de elemente de culturã geto-dacicã continuã sã supravietuiascã mult timp dupã cucerirea Daciei de cãtre romani, atât în cadrul provinciei, cât si în afara acesteia. Ele vor contribui la sinteza culturalã daco-romanã, servind ca argument la netãgãtuit al continuitãtii geto-dacilor pânã la topirea lor în neamul românesc de mai târziu.
MARI PERSONALITATI ALE TRACILOR DE NORD
ÎNAINTE DE BUREBISTA
Numeroasele triburi trace din antichitate, care locuiau pe o întinsãparte din sud-estul Europei, de la nord de Carpati ânã în Asia Micã si din Panonia si Iliria pânã în tinuturile de stepã din rãsãritul scitic, se grupau în douã ramuri principale, despãrtite prin lantul Balcanilor (Haemus). Erau de o parte tracii de nord, care ocupau întreaga Românie de azi, precum si largi spatii în jur, iar de alta tracii de sud, care locuiau în cuprinsul Bulgariei actuale, precum si pe coasta de nord a Mãrii Egee cu Strâmtorile si partea de nord-vest a Anatoliei.
Cele douã grupãri trace au avut o evolutie diferitã, ceea ce a dus la deosebiri regionale importante între ele;chiar influentele comune pe care le-au primit în decursul veacurilor-ca cele scitice, anatolice, grecesti, celtice, romane- s-au concretizat în orientãri cu efecte divergente. Pe când Tracia de Sud avea sã devinã, pânã la urmã, din punct de vedere cultural un focar de elenism, continuându-si dezvoltarea în aceastã directie chiar în îndelungata ei situatie de provincie romanã, regiunile geto-dacice de la nord de Balcani, formând provinciile Moesia si Dacia, vor sfârsi prin a fi cu desãvârsire romanizate, cu toate cã si în cuprinsul lor influentele civilizatiei elene se manifestaserã din vechi timpuri si cu o intensitate neântreruptã.
Primul dintre conducãtorii cunoscuti ai unei populatii din Dacia anticã este Spargapeithes, pe care Herodot îl pomeneste pe la începutul sec.V î.e.n., ca rege al agatirsilor “Pãrintele istoriei” ne lasã a întelege cã acest personaj a fost oarecum înrudit cu regii sciti, ceea ce, de altfel, se confirmã si prin aspectul iranian al numelui sãu. Se stie cã scitii, ca toate popoarele nomade din nordul Mãrii Negre si de dincolo de Caspica si ca medo-persii si partii, fãceau parte din marele grup lingvistic al popoarelor numite conventional “iranieni”. Dar, pe agatirisi (Agathyrsoi), pe care îi localizeazã pe râul Maris (Mures), deci în Dacia, istoricul grec îi distinge de sciti, caracterizându-i ca apropiati de traci si arãtându-i ca “foarte ferchesi, gãtiti cu podoabe de aur”, ceea ce corespunde renumelui de tarã auriferã al Daciei. Aceastã diferentiere reiese si din atitudinea ostilã a agatirsilor fatã de sciti, ca a unui popor sedentar de munte fatã de incursiunile unui popor nomad stepã. Herodot ne mai informeazã cã Spargapeithes, regele agatirs, l-a ucis pe regele scit Ariapeithes, întinzându-i o cursã probabil cu prilejul unui rãzboi. Şi tot de la istoricul grec aflãm cã, putin mai înainte, pe vremea marii expeditii persane a lui Darius I împotriva scitilor, de prin anul 512 î.e.n., agatirsii au refuzat sã le dea ajutor acestora, mentinându-se neutri. Iar când, în retragerea lor strategicã, scitii au cãutat sã se apropie de Carpati pentru a-i atrage pe persi într-acolo si a-i pune în conflict cu agatirsii, acestia s-au arãtat gata de a-i respinge cu armele si pe unii si pe ceilalti.
Din stirile pe care ni le oferã Herodot reiese cã agatirsii trebuie sã fi fost la origine o populatie iranianã, diferitã întrucâtva de sciti, care, invadând în scole mai vechi interiorul Transilvaniei, s-a statornicit acolo ca o clasã dominantã peste tracii nordici locali si a sfârsit prin a fi asimilatã de cãtre acestia. Mai este, însã, foarte probabil ca numele de agatirsi, pe care numai Herodot îl pomeneste (cãci autorii ulteriori nu fac decât sã-l împrumute de la el), sã reprezinte doar o poreclã datã de sciti tracilor carpatici, care pe limba lor se vor fi chemat totdeauna daci. Fapt este cã istoricul grec si-a procurat informatiile despre regiunile noastre din mediul scitic de la Ilbia si cã, dupã el, nimeni nu-i mai atestã, pe agatirsi în Dacia. Arheologia, dupã cum a aratat Vasile Pârvan în Getica si dupã cum s-a precizat prin întinsele cercetãri mai recente. (Al.Vulpe în Memoria antiquitatis, II, 1970), la confirmat pe Herodot dovedind existenta în acea vreme a unei asociatii de forme iraniene si trace în cultura locuitorilor din mijlocul Transilvaniei. În lumina acestor fapte, personalitatea lui Spargapeithes apare ca a unui dac localnic, a cãrui obârsie scito-iranianã, deja îndepãrtatã nu l-a împiedicat sã-si apere cu dârzenie patria tracã împotriva scitilor.
Au existat si alti conducãtori ai getilor care s-au distins în luptele pentru apãrarea pãmântului lor, dar al cãror nume, din pãcate, nu este cunoscut. Nu s-a pãstrat numele personalitãtilor care a condus viteaza rezistentã a getilor împotriva lui Darius în Dobrogra, singurii locuitori de la sud de Dunãre care s-au încumetat sã-l înfrunte pe puternicul cuceritor persan, meritând caracterizarea admirabilã a lui Herodot, de cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci. De asemenea, nu stim cum se va fi numit acel, “rege al dunãrenilor” (Histrianorum rex) care, aproape douã secole mai târziu, s-a opus cu eficacitate pãtrunderii scitilor lui Atheas în tãrile din dreapta Dunãrii si care, indicat de izvorul respectiv (Trogus-Iustinus) numai prin titlul mentionat, a fost un conducãtor al getilor de pe Istros (Dunãre). Tot, astfel, nu stim cine îi va fi condus pe getii din pãrtile Teleormanului de azi care, ajutându-i pe tribalii regelui Syrmos, împotriva lui Alexandru Macedon, l-au silit pe ilustrul cuceritor sã-i ameninte trecând Dunãrea demonstrativ, fãrã a îndrãzni, totusi - dupã cum relateazã istoricul Arrianus- sã-i urmãreascã în stepele lor. Nu ne este cunoscut nici numele cãpeteniei getilor, prin stepa Bugeacului, au zdrobit oastea macedoneanã a lui Zopyrion, generalul aceluiasi Alexandru cel Mare, într-o bãtãlie în care trufasul general a plãtit cu viata veleitatea de a se impune unei tãri getice (Trogus-Iustinus).

Dacia in secolelel VI--IV ien

În schimb nu mult timp dupã Alexandru istoria a rãsunat de numele lui Dromichete (Dromichaites), regele getilor din Câmpia Românã, de azi, personalitate vestitã atât prin însusirile sale militare, cât si prin întelepciunea politicã si generozitatea dovedite cu prilejul unei victorii memorabile obtinute asupra macedoneanului Lisimah Lysimachos), amic din copilãrie al lui Alexandru si unul dintre cei mai buni generali ai sãi, devenit dupã moartea acestuia rege al Traciei balcanice. Cãutând sã fixeze granita regatului sãu pe Dunãre, Lisimah s-a izbit de împotrivirea getilor lui Dromichete. În 291 î.e.n., Lisimah a trecut Dunãrea în fruntea unei mari osti. Încumetându-se sã înainteze mult în Câmpia Bãrãganului, în dorinta de a--si asigura un succes fulger, a nimerit în mrejele tacticii getilor, care se atrãgeau necontenit, obosindu-l pe adversar si atrãgându-l în pãrtile cele mai singuratice ale stepei, lipsite de apã si de hranã. Când oastea lui Lisimah, frântã de ostenealã si stinsã de sete, se afla departe de baza sa de plecare, s-a vãzut deodatã încercuitã de fortele superioare ale getilor, lovitã de pâlcurile lor de arcasi cãlãri si amenintatã cu un mãcel îngrozitor, fãrã putintã de retragere, nici de rezintentã. Lisimah a fost nevoit sã depunã armele cu toti ai sãi si sã se lase la voia învingãtorilor. Asa a cãzut prozonier unul dintre cei mai strãluciti monarhi elenistici, care participase la toate gloriaosele campanii ale lui Alexandru cel Mare din Asia. Se povesteste cã, numaidecât dupã capitulare, sorbind cu nesat apa oferitã de biruitorul get, Lisimah ar fi exclamat cu tristete: ”Pentru cât de micã plãcere am ajuns rob din rege ce eram!”.
Numerosii captivi au fost dusi în cetatea de resedintã a lui Dromichete, numitã Helis, încã neidentificatã. Acolo, oastea geticã, reprezentând însusi poporul, potrivit stadiului de democratie militarã de atunci, a cerut moartea prizonierilor. Dar chibzuitul Dromichete, cugetând sã tragã cât mai multe foloase din succesul obtinut, s-a împotrivit acestei porniri. Aducând argumente întelepte, a izbutit sã potoleascã furia rãzboinicilor îmbãtatti de biruintã si sã-I convingã cã, în loc de o rãzbunare sângeroasã, care n-ar avea drept urmare decât alte rãzboaie, poate nu tot atât de norocoase pentru ei, era mai cuminte sã se arate omenosi si sã-I crute pe dusmanii prinsi, câstingându-si recunostinta lor si obtinând de la ei o pace cât mai favorabilã, cu recãpãtarea posesiunilor getice din dreapta Dunãrii. Cuvântul regelui a fost ascultat si, dupã cum povesteste istoricul antic Diodor, a urmat un ospãt de împãcare, cu douã mese, una foarte cumpãtatã si sãrãcãcioasã pentru geti, alta deosebit de luxoasã pentru regele captiv si pentru tovarãsii sãi. Ridicând paharul sãu din corn de vitã, Dromichete l-a îndreptat spre cupa de aur a lui Lisimah, întrebându-l care dintre cele douã mese i se pãrea mai demnã de un rege. La rãspunsul acestuia:”Fireste, a macedonenilor”, regele get i-ar fi fãcut cu blândete o mustrare ironicã:”Atunci de ce ai lãsat acasã la tine un trai atât de plãcut si de strãlucit si te-ai apucat sã vii la niste barbari cu viata asprã, într-o tarã fãrã roade îngrijite, bãtutã iarna de geruri si de crivãt, unde nici o oaste strãnã nu poate scãpa teafãrã?” Lisimah ar fi declarat cã îi pare rã de nesocotinta sa, dar cã, recunoscãtor pentru bunãvointa cu care a fost tratat, va rãmâne totdeauna prietenul getilor. Fgapt este cã pacea a fost încheiatã solemn, cu acceptarea conditiilor lui Dromichete si cã, în semn de consacrare a aliantei, acesta a luat-o în cãsãtorie pe fata lui Lisimah, cara a fost eliberat cu toti ai sãi.
Prin aceastã înrudire dinasticã, uniunea triburilor getice de la Dunãrea de Jos a intrat sub auspiciile cele mai prielnice, într-un contact si mai strâns cu lumea elenisticã, ceea ce, între altele, a înlesnit intensificarea pãtrunderii civilizatiei grecesti la nord de Dunãre, si ca reflex, accelerarea progreselor culturii geto-dace, al cãrei avânt este constatat de arheologi tocmai cu începere din aceastã vreme. "
........................................................................................................................................................................

mytcor...cand te mai lasi si tu odata de plagiat?
gk.ro/sarmizegetusa/neamul_trac/neamul_trac/geto_dacii.html

www.geocities.com/burebistarex/getodacii.html

astea sunt numai 2 dintre siturile de unde ai fii putut plagia..insa cred k articolul a fost postat pe mult mai multe...
tu chiar nu ai propriile idei?....
scrie si tu ceva original...ceva de la tine din cap...m-ai vazut pe mine vreodata k dau copy-paste aiurea de pe net?

**Joanna, nu erai tu mademoiselle ce sustinea sus si tare ca DACII n-au avut o religie MONOTEISTA ?...**

ba da...si pot sa-ti argumentez oricand!!!
cu privire la religia dacilor eu impartasesc parerea lui vasile parvan (ia da un search pe net!!!)....

am vrut insa sa-ti arat k si in numele lui zamolxe s-au produs atrocitati!!!

Ioana..atat timp cat Mytcor pune ghilimele de rigoare la un text asta nu se numeste PLAGIERE...ci readucere aminte prin a cita un text!
Numai bine!

maria....unde a pus el ghlimele la inceptul si sfarsitul textului?...k eu nu le vad...
si...in orice caz....e obligat sa specifice sursa chiar dak pune ghilimele


in rest...e simpatic.....

De la: mari_uka, la data 2009-05-01 20:38:58Ioana..atat timp cat Mytcor pune ghilimele de rigoare la un text asta nu se numeste PLAGIERE...ci readucere aminte prin a cita un text!
Numai bine!

Mariuko, ce-ai facut de 1 Mai, cum te-ai distrat, ai fost la tearu, la munte, la mare ,& ,&, &,..?????

...lasa pe Joanna ,...si-asa am stricat orzu'pe gasca !...aveam ge gand sa-i postez cateva fracmente din comunicarile Cong. VII de Dacologie, dar ma las pagubas !...n-ai cu cine frate, n-ai cu cine ! (...)..

De la: mytcor, la data 2009-05-01 20:46:24

De la: mari_uka, la data 2009-05-01 20:38:58Ioana..atat timp cat Mytcor pune ghilimele de rigoare la un text asta nu se numeste PLAGIERE...ci readucere aminte prin a cita un text!
Numai bine!

Mariuko, ce-ai facut de 1 Mai, cum te-ai distrat, ai fost la tearu, la munte, la mare ,& ,&, &,..?????

...lasa pe Joanna ,...si-asa am stricat orzu'pe gasca !...aveam ge gand sa-i postez cateva fracmente din comunicarile Cong. VII de Dacologie, dar ma las pagubas !...n-ai cu cine frate, n-ai cu cine ! (...)..

ba da...posteaza ...k-mi place....ma amuza teribil dacistii.....
si chiar am chef de ras.....

Joanna, acele hohoote ar trebui sa le exersezi in timpul cursurilor de isstorie ale UB si-n timpul prelegerilor ce-ti sunt facute de unul ca V.Stan !...pac, pac , Domnule Gadea pac, pac !...

De la: mytcor, la data 2009-05-01 20:46:24

De la: mari_uka, la data 2009-05-01 20:38:58Ioana..atat timp cat Mytcor pune ghilimele de rigoare la un text asta nu se numeste PLAGIERE...ci readucere aminte prin a cita un text!
Numai bine!

Mariuko, ce-ai facut de 1 Mai, cum te-ai distrat, ai fost la tearu, la munte, la mare ,& ,&, &,..?????

...lasa pe Joanna ,...si-asa am stricat orzu'pe gasca !...aveam ge gand sa-i postez cateva fracmente din comunicarile Cong. VII de Dacologie, dar ma las pagubas !...n-ai cu cine frate, n-ai cu cine ! (...)..

De 1 Mai...am stat frumos acasa cu copii mei..la noi ploua si e frig...si asa ca am ascultat muzica si am dansat!

De la: mytcor, la data 2009-05-01 20:55:16Joanna, acele hohoote ar trebui sa le exersezi in timpul cursurilor de isstorie ale UB si-n timpul prelegerilor ce-ti sunt facute de unul ca V.Stan !...pac, pac , Domnule Gadea pac, pac !...

mytcor...termina...doar stii k nu-l suport pe vali stan (am spus-o de mai multe ori pe forumul asta)
si nu am prea fost la cursurile lui ....

insa...crede-ma k am si profesori foarte buni... cand vii in tara te invit la cursurile unora dintre ei...makr sa-ti faci o parere....

oricum...ai vazut?..si dacii au comis atrocitati in numele religiei . atat am vrut sa-ti arat....


o seara buna!!!

De la: mari_uka, la data 2009-05-01 21:00:25

De la: mytcor, la data 2009-05-01 20:46:24

De la: mari_uka, la data 2009-05-01 20:38:58Ioana..atat timp cat Mytcor pune ghilimele de rigoare la un text asta nu se numeste PLAGIERE...ci readucere aminte prin a cita un text!
Numai bine!

Mariuko, ce-ai facut de 1 Mai, cum te-ai distrat, ai fost la tearu, la munte, la mare ,& ,&, &,..?????

...lasa pe Joanna ,...si-asa am stricat orzu'pe gasca !...aveam ge gand sa-i postez cateva fracmente din comunicarile Cong. VII de Dacologie, dar ma las pagubas !...n-ai cu cine frate, n-ai cu cine ! (...)..

De 1 Mai...am stat frumos acasa cu copii mei..la noi ploua si e frig...si asa ca am ascultat muzica si am dansat!

Silviu se distreaza la V. Dornei la Mimisarbu.....

De la: mytcor, la data 2009-05-01 21:21:35

De la: mari_uka, la data 2009-05-01 21:00:25

De la: mytcor, la data 2009-05-01 20:46:24

De la: mari_uka, la data 2009-05-01 20:38:58Ioana..atat timp cat Mytcor pune ghilimele de rigoare la un text asta nu se numeste PLAGIERE...ci readucere aminte prin a cita un text!
Numai bine!

Mariuko, ce-ai facut de 1 Mai, cum te-ai distrat, ai fost la tearu, la munte, la mare ,& ,&, &,..?????

...lasa pe Joanna ,...si-asa am stricat orzu'pe gasca !...aveam ge gand sa-i postez cateva fracmente din comunicarile Cong. VII de Dacologie, dar ma las pagubas !...n-ai cu cine frate, n-ai cu cine ! (...)..

De 1 Mai...am stat frumos acasa cu copii mei..la noi ploua si e frig...si asa ca am ascultat muzica si am dansat!

Silviu se distreaza la V. Dornei la Mimisarbu.....

Da stiu..ma bucur pentru el! Lasa ca ne vine si noua randul! acusica!

Asa pisica tii cainele ocupat peste 20 soareci de lup secunde canar un arici idiot. Acum citeste fara animale!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cum poate explica homo religiosus urmatoarele atrocitati comise in numele religiilor ? Pai nu o sa poata explica niciodata asta. Doar presupuneri sunt ca variante de raspuns. Si daca te ei dupa unii care posteaza pe forum, de exemplu: joanna_dark_2007, adipopa, cezar_vieru, ai sa intelegi ca toate atrocitatile au fost comise nu din ratiuni religioase si din ratiuni economice.

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

De la: New_Age, la data 2009-05-03 00:40:06Cum poate explica homo religiosus urmatoarele atrocitati comise in numele religiilor ? Pai nu o sa poata explica niciodata asta. Doar presupuneri sunt ca variante de raspuns. Si daca te ei dupa unii care posteaza pe forum, de exemplu: joanna_dark_2007, adipopa, cezar_vieru, ai sa intelegi ca toate atrocitatile au fost comise nu din ratiuni religioase si din ratiuni economice.

eu pot sa-ti argumentez pozitia mea....

Raspunsul este foarte simplu:
-oameni care nu meritau sa fie in pozitii de conducere s-au impus cu forta, si datorita lacomiei au facut lucruri neingaduite.
Probabil te va ajuta daca te vei uita la politica Romaniei!

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-05-03 06:04:45Au fost odata 5 oameni care se numeau: CINEVA, ORICINE, NIMENI, TOTI si ALTUL. Intr-o zi cei 5 au fost confruntati cu o problema deosebit de importanta si de aceea s-au hotarat sa fie facuta de TOTI. Insa, cum TOTI era sigur ca CINEVA o va face, iar CINEVA se baza pe NIMENI, in final NIMENI nu a facut-o deoarece era evident ca ORICINE ar fi fost in stare sa o faca. Atunci CINEVA s-a suparat foarte tare caci era o treaba pentru TOTI. Insa TOTI i-a sugerat lui CINEVA sa-l oblige pe ALTUL sa faca ceea ce NIMENI nu a fost dispus sa faca, desi ORICINE ar fi putut. Concluzia: Treaba trebuie facuta intotdeauna de ALTUL!

Clar, Florinache...te obsedeaza ceva!

Ioana, pt. tine sunt identice doua lucruri total diferite: auto-sacrificiul asumat prin proprie vointa, convingere si credinta a catorva alesi din randul unor luptatori - de regula - din sanul unei populatii si genocidul "exersat" de "luptatorii Domnului" asupra unor neamuri intregi?! Fara suparare, dar e greu sa rationezi, sa analizezi, te doare capul? Daca-ti dispretuiesti intr-atat strabunii, alege-ti altii si muta-te pe taramul celor pe care-i admiri atat, nu cred ca locul tau e aici pt. a polua mentalitati si a-ti expune teoriile pescuite de la "profesorii" in fata carora trebe musai sa cadem in extaz; uita-te prin trecutul lor si vindeca-te de fudulie si de "prea-plecaciune"!

De la: sirius_zegetina, la data 2009-05-03 18:19:19 Ioana, pt. tine sunt identice doua lucruri total diferite: auto-sacrificiul asumat prin proprie vointa, convingere si credinta a catorva alesi din randul unor luptatori - de regula - din sanul unei populatii si genocidul "exersat" de "luptatorii Domnului" asupra unor neamuri intregi?! Fara suparare, dar e greu sa rationezi, sa analizezi, te doare capul? Daca-ti dispretuiesti intr-atat strabunii, alege-ti altii si muta-te pe taramul celor pe care-i admiri atat, nu cred ca locul tau e aici pt. a polua mentalitati si a-ti expune teoriile pescuite de la "profesorii" in fata carora trebe musai sa cadem in extaz; uita-te prin trecutul lor si vindeca-te de fudulie si de "prea-plecaciune"!

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

sirius...
nu stiu unde ai gasit tu in textul lui herodot (vezi k scris o carte despre daci...volumul 4 din *istorii* le este dedikt lor...l-ai citit?) *auto-sacrificiul asumat prin proprie vointa*...
dar...desigur...nici nu ar mai trebui sa te intreb...imi dau seama ce faci...speculezi aiurea la fel cum fac toti dacistii kr se respecta
evident in textul lui herodot (in fragmentul postat de mine pe pagina asta) este faptul k si dacii au comis atrocitati in numele religiei...k practiku sacrificiul uman ritualic....


si...o sa-mi revizuiesc parerea si o sa accept k in unele kzuri ,da...religia a fost cauza acelor atrocitati si nu doar pretextul ei....iar citatul din herodot este un exemplu bun.....

insa...asta ce demonstreaza?

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-05-03 01:07:44

De la: New_Age, la data 2009-05-03 00:40:06Cum poate explica homo religiosus urmatoarele atrocitati comise in numele religiilor ? Pai nu o sa poata explica niciodata asta. Doar presupuneri sunt ca variante de raspuns. Si daca te ei dupa unii care posteaza pe forum, de exemplu: joanna_dark_2007, adipopa, cezar_vieru, ai sa intelegi ca toate atrocitatile au fost comise nu din ratiuni religioase si din ratiuni economice.

eu pot sa-ti argumentez pozitia mea....

Joanna,.... cum poti sa-ti argumentezi "pozitia mea".. cu tezele altora ?...

astept explicatii !!!!

auzi bade, argumentez pozitia mea !!!!!!

De la: mytcor, la data 2009-05-03 19:18:12

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-05-03 01:07:44

De la: New_Age, la data 2009-05-03 00:40:06Cum poate explica homo religiosus urmatoarele atrocitati comise in numele religiilor ? Pai nu o sa poata explica niciodata asta. Doar presupuneri sunt ca variante de raspuns. Si daca te ei dupa unii care posteaza pe forum, de exemplu: joanna_dark_2007, adipopa, cezar_vieru, ai sa intelegi ca toate atrocitatile au fost comise nu din ratiuni religioase si din ratiuni economice.

eu pot sa-ti argumentez pozitia mea....

Joanna,.... cum poti sa-ti argumentezi "pozitia mea".. cu tezele altora ?...

astept explicatii !!!!

auzi bade, argumentez pozitia mea !!!!!!

ratiuni ecomonice impreunate cu cele POLITICE! Asa e cand se baga dracul in cele religioase!

De la: mytcor, la data 2009-05-03 19:18:12

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-05-03 01:07:44

De la: New_Age, la data 2009-05-03 00:40:06Cum poate explica homo religiosus urmatoarele atrocitati comise in numele religiilor ? Pai nu o sa poata explica niciodata asta. Doar presupuneri sunt ca variante de raspuns. Si daca te ei dupa unii care posteaza pe forum, de exemplu: joanna_dark_2007, adipopa, cezar_vieru, ai sa intelegi ca toate atrocitatile au fost comise nu din ratiuni religioase si din ratiuni economice.

eu pot sa-ti argumentez pozitia mea....

Joanna,.... cum poti sa-ti argumentezi "pozitia mea".. cu tezele altora ?...

astept explicatii !!!!

auzi bade, argumentez pozitia mea !!!!!!

mytcor...eu cred k de multe ori in spatele unor atrocitati comise in numele religiei s-au aflat motive economice si k religia a fost doar un pretext bun pentru a le acoperi....
asta e pozitia mea in disputa de pe forumul asta (insa mi-am mai moderat-o odata cu postarea citatului din herodot)...

imi dai voie sa mi-o argumentez?...s-au mi-ai pus deja sentinta.....?