back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Ce ai face daca ai afla ca ai cancer?

 


 
Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 >> Sari la pagina:
 
laurakidgirlie

36 mesaje
Membru din: 30/06/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 18 August 2008, ora 15:35

in stadiu nu tocmai incipient...eu cred ca as lupta.
mi-am pus intrebarea asta pt ca pe multi oameni i-am auzit ca s-ar sinucide.
eu nu cred ca as renunta atat de usor.


Fosta membra 9am.ro

1341 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Dej

Postat pe: 19 August 2008, ora 09:44

Poti lupta cu aceasta boala,majoritatea formelor de cancer acum sint vindecabile.Dar niciodata nu cred ca esti pregatit sa afli ca ai cancer.Drumul catre vindecare e lung si dureros si iti trebuie motivatii puternice sa ramii in viata.Dar,ce poate fi mai important decit viata insasi?


LOST

1 mesaj
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 19 August 2008, ora 11:42

In primul rand m-as gandi la ce as pierde daca nu as lupta....Este o boala cu care TREBUIE sa lupti...Viata este prea frumoasa ca sa te lasi invins.Totul este sa iti doresti sa traiesti...


emica
Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 19 August 2008, ora 17:13

M-as lupta cu siguranta. Uneori o astfel de experienta ne trezesrte constiinta de sine si iti dai seama ca altele sunt prioritatile in viata....si m-as bucura de orice clipa oferita de Viata.
Dar pana acolo sa avem mare grija de noi si de tot ce ne ofera viata


onischor

20 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Sibiu

Postat pe: 21 August 2008, ora 16:03

Sa va spun o chestie.....si eu am zis mereu ca voi lupta.....dar mi-am schimbat parerea asta si am realizat cat de mult te poate dobori doar presupunerea ca ai cancer. Nu e asa usor.....e usor sa spui ca am sa lupt, dar pana nu sunteti in situatie, e greu de judecat.....Oricum, sa ne ajute D-zeu sa nu trecem prin asa ceva...


necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970
Postat pe: 21 August 2008, ora 16:59

Eu as lupta cu aceasta boala necrutatoare .
Lupt si acum cu doua boli grave , un sindom Raynaud si o poliartrita reumatoida .
Toti trebuie sa luptam pentru a trai .
Dumnezeu ne-a dat atatea plante medicinale incat multe boli se pot ameliora s-au vindeca daca urmam un tratament naturist.
Sunt bune si medicamentele atunci cand medicina naturista nu mai poate lupta cu boala .
Dar sa nu uitam , ca atunci cand esti bolnav ai nevoie de liniste , intelegere , iubire si mult ajutor .


necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970
Postat pe: 22 August 2008, ora 03:13

cancerul exista in organismul fiecarui individ,depinde cum si cind i-l declansezi.Eu am 93 de ani,la o virsta mai tinara am fost diagnosticat ca am cancer,de atunci ceaiul din soc,musetel,tei si menta nu a lipsit din viata mea,am insa problema acum cu prostata,daca o mai duc 30-40 de ani o rezolv si pe asta Ceaiul de amestec,flori de soc,tei,musetel,menta se face punind 4 linguri cu virf din fiecare planta intru-un vas cu 3 litrii de apa ,se fierbe ,se raceste si indulceste slab dupa gust.Ceaiurile din comert in recipienti sint cancerigene facute cu esente chimice.


palaghita

3 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 August 2008, ora 08:10

Buna,

Si eu am suferit de Limfom Hodking (un cancer malign la mediastin) pe cand aveam 25 de ani impliniti. Am crezut ca se rupe lumea in doua si ca nu mai e nici o speranta. Am urmatg tratamente grele adica chimioterapie si radioterapie aproape 7 luni de zile. A fost o perioada urata din viata mea si la inceput am crezut ca nu o sa rezist.
Dar am fost optimista si cu ajutorul familiei si a colegilor am resusit sa trec cu bine peste asta. Acum sunt in remisie de 7 ani si totul este perfect slava lui D-zeu. Cu toate ca medicii au zis sa ma pesionez eu am refuzat din start.
Dupa 2 ani am ramas si insarcinata si acum am un baietel minunat care va implini curand 4 ani. Ma simt implinita si cu voia lui D-zeu sper sa nu mai trec odata prin asta.
Trebuie sa luptam cu boala si nu sa ne dam invinsi niciodata.
O zi buna
Ana-Maria


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 22 August 2008, ora 19:19

Averea1916...pana la urma cati ani ai 68 sau 93? Nu prea as vedea pe un domn la 93 de ani stand in fata internetului....la 68 mai merge...desi mai rar ...si vad ca ai destule comentariii postate....asa ca sunt f curioasa....CATI ANI AI? 68 sau 93 NU CRED! Macar spune varsta corecta!


lyly

500 mesaje
Membru din: 20/08/2008
Oras: Petrosani

Postat pe: 22 August 2008, ora 20:28

Maria , nu conteaza varsta d-lui averea 1916 , important este ceea ce gandeste.
Are o gandire curata .


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 22 August 2008, ora 21:09

Da lyly tocmai ca are o gandire curata, eu vreau sa stiu ce varsta are.


Fosta membra 9am.ro

677 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Buzau

Postat pe: 23 August 2008, ora 00:24

maria oprea, averea 1916 este cunoscut sta in Bucuresti pe Giurgiului ,are 93 de ani dar la identificare nu permite mai jos de 1940 anul nasterii.are perfecta dreptate ,eu m-am convins personal


Cit este Basescu in floare,nici in tocuri nu ma doare !
necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970
Postat pe: 23 August 2008, ora 01:00

Da,sint pensionar din ianuarie 1978,am intrat in spre 93 din februarie 2008,problema este ca am probleme cu prostata.Sper ca o voi rezolva si pe asta si primii 200 de ani voi prescrie leacuri


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 23 August 2008, ora 09:13

Tot respectul pentru dvs. averea 1916. Imi place la dvs ca va simt tanar printre noi. Intreadevar nu varsta conteaza ci tineretea din noi. Bravo. Va felicit. Am citit si alte comentarii ale dvs. Mi-ar placea si mie sa ma simt mereu tanara. Poate imi sunteti de folos cum poate fi combatuta oboseala cronica. Va multumesc si multa tinerete fara batranete! Ce frumos


lyly

500 mesaje
Membru din: 20/08/2008
Oras: Petrosani

Postat pe: 23 August 2008, ora 10:39

Katy_beauty_style , alias lyly .
Nu am putut sa mai postez cu nick-ul , katy , nu stiu de ce .
Felicitari , averea 1916 , esti un luptator .
Am constatat ca pe acest forum sunt multe persoane care spun ce gandesc cu adevarat si nu isi ascund defectele sau calitatile .
Nu conteaza ca suntem oameni simpli , important este cum ne putem ajuta uni pe alti .
Eu am 44 de ani , sunt o femeie simpla .
Datorita meseriei mele de stilist intru in contact cu foarte multe persoane de toate categoriile sociale .
Niciodata nu am tratat cu superioritate pe o persoana care nu gandeste ca mine si nici nu am fost fost tratata de sus de persoanele care imi sunt superioare prin educatie.
Cunosc multe femei care au probleme serioase de sanatate .
Am avut o prietena bolnava de cancer . Stiu prin ce cosmar poate sa treaca un om care sufera de acesta boala necrutatoare.
Un cuvant bland si intelegator ajuta mult o persoana care stie ca in orice clipa poate muri .
Acum plang pentru ca imi amintesc de ea cum era inainte de a descoperii ca are acesta boala .
Avea 34 de ani , era o femeie frumoasa si plina de viata .
Tot timpul avea zambetul de buze .
Mi-a spus odata * Katy , traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima ta zi din viata. Niciodata nu sti ce iti poate aduce ziua de maine. Mergi la medic cand simti ca ceva nu-i in regula cu tine . Tu iti cunosti cel mai bine corpul . Nu trata cu indiferenta o stare de oboseala sau o mica durere . Niciodata nu sti ce poate ascunde aceasta durere .*
Ea a aflat prea tarziu ca are cancer. Boala a evolut foarte repede ,6 luni a mai trait dupa ce a aflat ca aceasta boala ii macina corpul .
Dumnezeu sa o odihneasca in pace .



angela_capota

1 mesaj
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Ramnicu Valcea

Postat pe: 23 August 2008, ora 11:38

Eu sunt operata de 2 ori de cancer.Intr-adevar......lupti.Lupti pentru ca nu ai de ales.Lupti pentru ca ai o familie care are mare nevoie de tine.Lupti pentru ca ai un catel care se uita rugator in ochii tai.Lupti pentru ca ai niste parinti batrani si bolnavi si nu ai voie sa ii parasesti.Lupti pentru ca trebuie sa lupti.


necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970
Postat pe: 23 August 2008, ora 11:47

mariaoprea,neurastenia ,este o stare care apare la femei din cauze ca;dreglari menstruale,afectiuni ale ficatului,reumatism degenerativ care cauzeaza dureri articulare la umeri si bazin si fac sa-ti piara cheful de orce activitate,catabolismul muscular cauzat de lipsa acidului lactic,lipsa glucozei care este generatorul energetic pentru buna functionare a proceselor muscular-nervoase,in general depinzind toate de stilul de viata de regimul igeno-dietetic.
In urma cu peste 50 de ani am trecut prin aceste stari,doctorii nu ma credeau,am inceput sa beau bors zilnic 500 ml care ma revigora,norocul ca aveam in curte un agud(dud) in sezon mincam 2-3 kg zilic,dar consumind usturoi,miere de albine si salata de fasole verde stropita cu otet de miere ,am scapat complet de starea de oboseala.De atunci fac zilnic exercitii fizice,plimbari in aer liber prin Tineretului ,merg la pescuit.Daca nu suferiti de vreo boala de ficat ,diabet ,nu evitati zilnic sa beti un ceai de izma in amestec cu musetel cam 1-1,5 litri,la 3 zile o cana de 500 ml bors proaspat .Daca stomacul nu va joaca feste ,usturoiul nu trebuie sa va lipseasca din alimentatie 5-6 luni de zile si-mi spuneti pe urma cum va simtiti.Succes!


Fosta membra 9am.ro

5 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 August 2008, ora 11:56

am o prietena care se trateaza de 2 ani de cancer la stomac.am vazut multe din suferintele ei.
este o luptatoare,o admir.dar m am gandit de multe ori ca eu nu as putea trece prin asa ceva.
a avut in primul rand o familie,prieteni sinceri si nu in ultimul rand bani.
sper sa nu ma confrunt niciodata cu asa ceva.


barbu_madalina82

1 mesaj
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 August 2008, ora 12:03

Ma sperii numai cand aud de aceasta boala. Este groaznic sa stii ca vei muri si nu te poti bucura de viata, de familie, de copii.Imi este groaza la gandul ca a-si putea avea cancer.Vreau sa fiu alaturi de sotul si fetita mea, de toti ai mei si de Dumnezeu. Tocmai am facut o biopsie si rezutatul a iesit bine SLAVA DOMNULUI! Este groaznic sa traiesti cu gandul ca ai putea avea cancer dar este si mai groaznic sa ai cancer. Sanatate tuturor!


ungureanu_gv

2 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 August 2008, ora 12:19

Nu stiu ,stiu din ce am trait alaturi de o prietena a carei fetita a facut cancer la 17 ani ,ca daca nu poti sa depasesti socul, nu gandesti pozitiv si nu accepta cei ce te iubesc cu adevarat ca viata lor se schimbe nu reusesti.
Am fost uimita de cata putere poti sa ai pentru a depasi aceasta boala si cred ca poti fi puternic sa lupti dar ai mare nevoie de consiliare psihologica iar la noi nu se face in spital.
Fata de care va vorbesc a avut cancer de os ,are un picior amputat si nu gresesc cand folosesc timpul trect cand vorbesc de boala pentru ca acum are 22 ani si de 2 ani nu a mai toate analizele au fost foarte bune.
Nu am spus un lucru important dupa amputarea piciorului la 5 luni tratamentul a fost facu in Italia .Nu au bani ,au aflat ca daca esti acolo ai o cadere si faci o criza te interneaza .Au resit sa ajunga in acest fel in spitalul specializat de acolo.In Romania au avut o mica afcere ,acolo au facut menaj,
ingrijit batrani , au fost expolatati crunt pentru ca o familei de italieni sa le faca
si sa intre in legalitate pentru a avea asigurari de sanatate pentru copil.
Acum fata este studenta ,mama a reusit sa lucreze in meseria pentru care a fost pregatita (opticiain) si tata la 50 de ani lucreaza legal si invata seara pentru a putea sa obtina un drept de libera practica .
La inceput nu avut sanse si se spunea ca nu va ajunge la 18 ani.
Cu un asemenea exemplu cred ca nu putem sa ne dam batuti in fata boli cat timp respiram.


Fosta membra 9am.ro

5 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 August 2008, ora 12:30

pt ungureanu_gv. e o poveste care s a sfarsit bine.dar eu cred ca sunt putine astfel de cazuri.e bine sa se stie de ele pt ca te incurajeaza si demonstreaza ca se poate.

pt averea1916,imi place mult cum vedeti lucrurile.am scris despre o problema a mea pe ecrestin.ro la articolul generatia media.daca ati dori mi ar prinde bine parerea dv.


dark_angel34488

1 mesaj
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 23 August 2008, ora 13:38

Cancerul intr-adevar este o lupta cu viata,dar depinde kt de mult iti doresti sa ramai langa cei iubiti,sa lupti pt fericirea ta si a celorlalti.As lupta pana la capat,chiar daca boala m-ar invinge.Cel putin as sti k am facut tot ce mi-a stat in puteri si am dus o lupta pana la capat.La 20 de ani poate nu ma gandesc la cum ar fi sa am cancer,darsunt o luptatoare si nu m-as lasa in ghearele mortii asa de usor.Poate ca asta este cursul vietii,dar destinul ni-l facem si noi.........


jane_doe

5 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 August 2008, ora 13:50

Buna ziua tuturor!
Ce am facut cand am aflat ca am cancer?!
Mai intai am plecat de la clinica in stare de soc. Rezultatul biopsiei era clar, cancer de col uterin.
Prima faza este negarea. Nu mi se poate intampla mie asa ceva. De ce eu?
A doua faza a fost revolta. M-am certat cu Dumnezeu, m-am certat cu lumea, cu mine... Mi-am dorit nu sa mor, ci sa fi murit deja. Am plans, am strigat, am fost furioasa, mi-am plans de mila.
Acum stiu ca toate astea faceau parte din procesul de vindecare. E in ordine sa plangi, sa strigi, sa iti urli durerea si revolta.
A treia faza, si cea mai importanta a fost acceptarea. Ok, am cancer. Si acum? Ce pot sa fac?
Nu am cautat vinovati, am cautat solutii. Si solutii exista. Am considerat boala ca fiind un semn ca ceva nu e in ordine in viata mea. O a doua sansa, daca vreti...
Am avut norocul sa fiu inconjurata de OAMENI adevarati. Fiica mea, prieteni, colegi de serviciu si nu in ultimul rand, medici. Se spune ca ingerii vorbesc uneori prin glasul celor din jur. Trebuie doar sa iti deschizi sufletul si sa asculti.
Medicul meu ginecolog, mi-a explicat care sunt posibilitatile si impreuna cu el si chirurgul am luat cea mai buna decizie. Hotararea a fost a mea. O operatie extrem de invaziva, dar care garanta cumva vindecarea. Nu am vrut sa fac radioterapie, chemoterapie. Am luat o decizie logica, zic eu. Histerectomie totala. Suna ca dracu', stiu. Asa si e! E greu sa traiesti cu "binefacerile" menopauzei la 38 de ani. E greu sa suporti tot felul de complicatii postoperatorii. E greu, dar sunt o femeie puternica.
Pluteste in aer inca, pericolul unui cancer de san. Am invatat sa traiesc cu asta. Daca va fi, voi gasi resurse sa lupt cu el din nou.
Da. Am invins cancerul! Esti atat de bolnav cat vrei sa fii. Eu nu vreau sa fiu bolnava. Vreau sa ma lupt pentru viata mea, vreau sa traiesc, sa cred, sa visez, sa sper, sa iubesc...
Inainte de a muri, vreau sa lupt pentru viata.


gombos27

1 mesaj
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 August 2008, ora 17:19

In primul rand, as incerca sa aflu in ce stadiu se afla acel cancer. Cu toate ca studiile arata ca toti avem repsectiva gena in organism si ca la unii se activeaza, la altii nu, cu toate ca s-a demonstrat ca majoritatea cazurilor au si latura genetica (nu am avut niciodata cazuri in familie) am luat in considerare si aceasta varianta.
Probabil ca prima reactie ar fi negarea, apoi revolta. Cineva a ilustrat perfect acele sentimente fiindca le-a trait.
Am o prietena care a fost suspecta dar din nefericire nu s-a descoperit ca acel limfom ar avea natura canceroasa. Cu toate ca verdictul a fost dur si a fost naucita de veste. I se dadusera maxim 6 luni de trait. A luat in calcul si posibilitatea de a se sinucide. O metoda, desigur, lasha, de a nu da piept cu durerea dar perfect omeneasca. Primul lucru a fost sa incerce sa-i menajeze cumva pe ai ei. Nu stia cum si nu prea poti sa maschezi acest lucru. APoi s-a gandit sa mearga la un notar si sa treaca toate bunurile pe numele celor dragi. Si apoi sa incerce sa traiasca fiecare clipa ca si cum ar fi ultima. Din fericire nu a mai fost nevoie. Asa cum v-am spus, avea cu totul altceva.
Ea a fost, este si va ramane un exemplu viu pt mine. Ea si altii ca ea m-ar invata desigur sa lupt ori sa-mi accept moartea frumos, ca pe un dat firesc.
Va doresc multa putere celor care ati trecut prin asta!


lyond1978

3 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 23 August 2008, ora 19:01

Buna,

Am citit istoria ta si mi se pare foarte cruda. Am si eu pe cineva apropiat diagnosticat cu cancer si ca si tine este o persoana puternica careia nu i se pare ca s-ar confrunta cu o boala f grava. Tot ce poate sa faca momentan si ce a facut a trecut la tratament naturist si regim naturist. Este foarte increzator si vad ca-i face bine, ceea ce-ti urez si tie in continuare. Sanatate si incredere in voi, pentru ca noi ceilalti o sa va sprijinim!


jane_doe

5 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 August 2008, ora 20:19

Medicina naturista este o posibilitate demna de luat in calcul pentru a tine cancerul in remisie. Deasemenea si regimul naturist. Cu mentiunea ca trebuie tinuta legatura cu medicul, permanent.
Eu am facut acupunctura pentru a controla complicatiile postoperatorii. Medicul meu imi spunea, ca din punctul de vedere al orientalilor, cancerul este boala omului care se lupta sa tina lucrurile sub control. Acum, privind in urma, imi dau seama ca are perfecta dreptate.
In primul rand eu mi-am facut ordine in viata. Am pastrat doar oamenii de calitate in jurul meu, zambesc mai mult, ma bucur de toate lucrurile marunte, traiesc fiecare zi cu bucurie.
Nu sunt wonder woman. Am si eu momentele mele de slabiciune, de depresie, de tristete. Sunt si acestea ale mele si mi le asum incercand sa nu-i fac pe cei din jur sa plateasca pentru o vina care nu e a lor.
Din pacate, nimeni nu face consiliere cu bolnavii de cancer, nu exista grupuri de sprijin. Esti tu si demonii tai. Atat.


Fosta membra 9am.ro

2 mesaje
Membru din: 13/08/2008
Oras: Cluj

Postat pe: 24 August 2008, ora 19:54

Nu-i adevarat


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 25 August 2008, ora 16:18

Va multumesc averea1916


jane_doe

5 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 August 2008, ora 20:15

De la: pretender79, la data 2008-08-24 19:54:04Nu-i adevarat


Defineste, te rog, "nu-i adevarat".
Ce nu e adevarat?


angella4_you

11 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 26 August 2008, ora 23:00

Intr-adevar pana nu treci prin toate aceste stari nu poti sti cum vei reactiona. Am fost diagnosticata cu cancer la san acum 2 ani la sfarsitul lui august, eram in Italia. Cei de acolo pun mare pret pe sanatate si m-au ajutat sa ma operez. Am fost operata departe de casa si mi-au fost aproape, la greu, niste straini care m-au tratat ca o fiinta umana. M-am intors dupa operatie acasa la sot si la copii. Probabil socul a fost atat de mare ca s-au blocat. Dupa chimioterapie stateam in casa si copii mei care sunt mari, doua fate una de 17 ani si un alta de 15 ani atat aveau atunci, nu veneau nici sa ma intrebe daca vreau un pahar de apa, veneau numai cand erau chiamate, si atunci parca deranjam prea mult, sotul a reactionat numai atunci cand o cumnata i-a zis ca ma lasa sa mor fara sa faca nimic.Sora sotului a murit anul trecut dupa 4ani de la operatie si ea a incercat sa lupte cu toata forta pentru a trai. A facut chimio, acumpunctura, homeoptie, ceaiuri de toate soiurile si rugaciuni fierbinti, dar nu a ajutat nimic.Dumnezeu a luato si a lasat in urma 4 copii, cel mai mic are 8 ani.
Si copilul meu cel mic are aproape 8 ani si ma rog la Dumnezeu sa pot trai pentru el, dar Dumnezeu sa ma ierte, dar am avut momente cand ma simteam foarte singura, foarte obosita si ma rugam la Dumnezeu sa mor, sa ma sinucid nu am avut curajul sa o fac. Pot spune ca Dumnezeu mi-a fost alaturi mereu, mi-a scos in cale persoane cu suflet bun, care m-au ajutat sa nu mai fiu ingrozita asa de tare.Dar sunt momente cand clachez si nu mai are importanta nimic. Cred ca am primit o lectie dar nu am tras concluziile. Acum am gasit de lucru, am lucrat la inceput doar 4 ore si acum lucrez norma intreaga.E foarte greu, dar e un motiv sa merg inainte, doar asa ma simt utila si mai uit de problemele mele.Am doar 40 de ani impliniti in august si deja ma simt sfarsita. Doare mult sa stii ca esti bolnava. In urma cu 14 ani am fost diagnosticata cu glicemia crescuta si nu am dat importanta, acum 5 ani trebuia sa fac insulina si m-am speriat si am renuntat la tot, acum ma tratez pentru diabet (care a evoluat si glicemia a crescut si pana la 320), cancer la san, am varice, hipertensiune, am ramas fara dinti din cauza unei infectii si am si un lipom care creste vazand cu ochii.Spuneti-mi unde pot gasi puterea sa merg mai departe? Mama mea nu stie nimic de suferinta mea dar imi aduc aminte ca are o vorba, zice DOAMNE APARA-I SI PE DUSMANII MEI DE ASA O BOALA, nestiind ca chiar fiica ei duce pe umeri povara acestei boli. Dumnezeu sa va dea sanatate la toti.


Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului ce ai face daca ai afla ca ai cancer?
Mergi la: