Klaus iohannis: rom�nia lucrului bine f�cut

aiiii....formula aia a lui M. Badea , cum ca " Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul " e chiar adevarata si iata cum un nou zvic se isca si agita viata romaneasca in urma unui sondaj de opinie ! si ce ne zice el ? poiiii, aflara ca Luluta i-a luat fata dlui presedinte ....ca PFL ii ar cam vrea-o pe dsa de presedinte in 2019 !
HA ! HA ! e buna rau asta.... rau de buna !

P. S
si cind don Basel ii zice s-o demita , de ce nu-l asculta herr iohannis, hai, ca stie el ce spune? .....va mai aduceti aminte de frumoasa , inteligenta si agreeata dna Mona Musca , aia de-i sufla-n ceafa dlui base prin sondaje ? ei, mai stie cineva ceva de dinsa ?

CUI ii folosesc denigrarile facute la adresa Romaniei de grupul de mincinosi al Macoveicei, persoana care a Beneficiat din plin de Toate Regimurile prin care a trecut tzara asta ? ....la fel ca si Liiceanu, de altfel .... ciiiih....niste sobolani scirbosi !

da' vad ca nu mai ai nici o masura, Hakoane !
da' mai du-te si cinta la palatul Cotroceni melodia asta , ca acolo e Intiiul penal al Tarii ...adica un Hot care striga la altii hotii !

17:30 | 25 martie 2017
Președintele Rom�niei, domnul Klaus Iohannis, a susținut s�mb�t�, 25 martie a.c., la Ambasada Rom�niei la Roma, o declarație de pres� la finalul reuniunii informale a Consiliului European organizat� cu prilejul anivers�rii a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma.



�Am participat ast�zi la Summitul aniversar care marcheaz� 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, semnate la 25 martie 1957, o reuniune care are nu doar semnifica�ia unei celebr�ri a istoriei proiectului european, ci �i a unui moment de bilan� al celor �ase decenii de integrare.
Avem toate motivele s� fim m�ndri de ce am realizat p�n� acum, dar, �n acela�i timp, este necesar s� re�nnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic, pentru c� de el depinde asigurarea p�cii, a securit��ii �i a prosperit��ii tuturor cet��enilor europeni.
Cu ocazia acestui Summit aniversar, am adoptat Declarația de la Roma, un document politic menit s� defineasc� o viziune comun� asupra direcției de continuare a proiectului european pentru urm�toarea decad� și s� contribuie la rec�știgarea �ncrederii cet�țenilor �n propriul proiect, proiectul european.
Extrem de important este faptul c�, dup� 60 de ani, viziunea fondatorilor proiectului european �nscris� �n preambulul Tratatului inițial de la Roma, aceea de a crea o uniune din ce �n ce mai str�ns� �ntre popoarele Europei, r�m�ne de actualitate și se reg�sește și �n Declarația pe care am adoptat-o ast�zi.
Menținerea unit�ții celor 27 de state membre este și trebuie s� r�m�n� deviza noastr� �n continuare. �ntr-o lume globalizat�, cu nenum�rate provoc�ri, o Uniune mai bine integrat� ofer� perspective �n mod clar mai bune pentru noi to�i dec�t o Uniune fragmentat�.
Textul Declara�iei este pozitiv și echilibrat, �n acord cu poziția promovat� de Rom�nia cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocup�rile exprimate de Rom�nia �n cadrul negocierilor privind cooperarea consolidat�. De asemenea, a fost inclus� și o referire suplimentar� la coeziune �n ceea ce prive�te o Europ� prosper� și sustenabil�.
Doresc s� subliniez faptul c� men�ionarea, �n textul final al Declara�iei de la Roma, a conceptului de cooperare consolidat� este f�cut� strict �n limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele s� ac�ioneze �mpreun�. �n plus, textul Declara�iei men�ioneaz� c� u�a r�m�ne deschis� pentru statele membre care doresc s� se al�ture mai t�rziu acestor forme de cooperare consolidat�.
Cu siguranț�, nu dorim pași �napoi de la ceea ce am realizat p�n� acum. Este important ca Uniunea s� evolueze permanent �n sensul consolid�rii acelor politici care asigur� fundamentul �i eficien�a Uniunii. M� refer aici la Piața Intern� cu cele patru libert�ți fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere și la politica de vecin�tate.
Nu trebuie uitat faptul c� o Uniune mai puternic� �nseamn�, f�r� �ndoial�, și o Uniune mai aproape de cet�țeni. Din aceast� perspectiv�, o funcționare mai eficient� a instituțiilor europene este condiționat� de mecanisme mai transparente și proceduri mai suple, care s� devin� c�t mai cur�nd o realitate pentru oameni.
Pentru Rom�nia este important s� �și mențin�, cu realism și consecvenț�, priorit�țile de agend� și s� se implice activ �n continuarea și consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente �n cadrul Uniunii Europene.
La �nceputul anului 2019, Rom�nia va exercita, pentru prima dat�, Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioad� de 6 luni, ceea ce reprezint�, f�r� �ndoial�, o oportunitate. Rom�nia �i va stabili priorit�țile pentru acea perioad�, �n care vom avea, pentru prima dat�, ocazia de a promova interesul european prin medierea unor poziții comune, consensuale, �ntre statele membre, dar și de a demonstra viziunea noastr�, viziunea proprie a Rom�niei �n identificarea unor soluții de compromis, capabile s� avanseze proiectul european.
Obiectivul major al Rom�niei este acela al unei Uniuni unite și coezive �n acțiunile sale interne și externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol-cheie la nivel global.
Acestea cred c� sunt �i aștept�rile cet�țenilor, care �i doresc o Europ� puternic�, incluziv�, bazat� pe principii �i norme. Oamenii se raporteaz� �n continuare la acelea�i valori pe care s-a construit Uniunea European�. Este misiunea noastr�, a �efilor de stat �i a liderilor politici, s� demonstr�m c� avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun �i s� rec�tig�m, �nc� o dat�, �ncrederea �n viitorul unei Europe unite.
Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendin�ele eurosceptice, xenofobe �i radicale.
Am convingerea c� putem dep�i aceast� perioad� de incertitudine �n�eleg�nd mesajul clar de coeziune care a fost dat �i ast�zi. Un mesaj care, dincolo de diferențele de viziuni �ntre statele membre cu privire la modul de integrare, relev� dorința tuturor de a continua acest proiect de succes, care este Uniunea European�.
V� mulțumesc!

www.presidency.ro/ro/

I�m sorry, daca nu esti plopist, in cel mai fericit caz esti autist. Herr W E R N E R!

Romania era deja in viteza a treia, cu ocazia instaurarii PSD-ului la butoanele Romaniei si declansarea unui atac furibund al CIUMEI ROSII impotriva principiilor statului de drept, democratiei si valorilor europene, Romania este d�jà in MARSARIER D.T.P.D.V!

Herr. W E R N E R, poti sa-ti iei adio de la: spatial schengen, eurozone si viitoarea (peste 10 ani) S,U.E. aka Statele Unite ale Europei.

Nici nu v-ati desteptat bine din somnul comunismului si ati reusit sa adormiti iar, dar pe urechea cealalta, a indolentei, prostiei si nationalismului vanitos, continuand sa votati ciuma rosie sau sa absentati in masa de la vot.
Noapte buna, ROMANILOR!

iti fluiera creierii, mai nene , de nu se poate !
pe ce te-oi baza tu si idiotii aia de T F L , nu stiu , dar mintea voastra , a ta, a lor, a Macoveicei, a lui Liiceanu sau Patapievici, a luat-o razna rau de tot ! NU aveti nici o dovada in sensul isteriei voastre , dar voi o tineti langa si ceea ce faceti voi NU are legatura nici cu Democratia si nici Statul de Drept !

P.S
si ca dovada erorii in care tu baltesti si interpretezi TOT ceea ce se vede sau aude, mai uita-te o data la emoticonul ' cu pecingine' de pe topicul legii 221 ....poate-ti dai seama ca e doar Imbujorat de rusinea observatiei primite din partea lui @ daune morale, un om de tot respectul si nu un dezaxat ca tine !

si stind si gindindu-ma la ceea ce spui tu si altii ca tine, ma cuprinde disperarea , caci
in clipa in care Macoveaica ajunsa ministreasa a Justitiei a schimbat INTR-O NOAPTE, pe Sest, toti sefii de servicii din min. justitiei, a fost in folosul legalitatii , da ?
.... si cind a preluat Arhiva SIPA , ca sa-i aibe la mina pe procurori, a fost ptr. intarirea Justitiei, bineinteles
.....si cind i-a dat puteri sporite lu' Basel , infiintind DNA folosit ca Arma politica , a fost spre binele Statului de Drept, nu-i asa ?
si colaborarea Strinsa dintre Justitie si SRI, transformind Romania in cimp tactic a fost ptr. Integrarea cit mai rapida si mai trainica in UE, nu-i asa, mai Hakoane ? atunci mergeam in directia cea buna , in care se Respecta Democratia si Statul de Drept, NEBUNILOR ?

si totusi....ceva- ceva trebuie ca e putred prin Europa , devreme ce Atunci .in 2012 - in aceste conditii - Conducerii UE CONVENINDU- I evidenta MINCIUNA a betivanei urlatoare la Bruxelles , care flutura steagul omului providential = Base, Zeus cel cu mina de fier - a ACCEPTAT minciuna fara sa aibe vreo jena morala si , calcind peste vox populi , ni l-au IMPUS in continuare !

P.S daca se-ntreaba cumva, cineva, de ce a aparut euroscepticismul prin tarile comunitatii, apai din asemenea "intimplari " apare !

putini oameni imi produc atita greata ca Liiceanu si aseara am VRUT sa-l ascult ce vorbeste impreuna cu surogatul ala de liberal ce-i era gazda, dar n-am rezistat s-am schimbat postul cind a-nceput a vorbi despre Obligatia Intelectualului de a spune Adevarul.....de a nu maslui si batjocori cuvintele.... ptuui , scirbosenia pamintului iti doresc sa-ti cada cite un dinte ori de cite ori minti si abia atunci sa iti bati joc, la modul cel mai cinic, de batrinete !

O scursura sociala lumpenlatrinista de teapa ta, nu este in masura sa-si dea cu parerea despre Liiceanu, partoneto lumpenstalinistceausista !


Te-au imbecilizat latrinistii puscariasului cu euroscepticismul, lumpenlatrinisto miasmata ticalosita, dart u esti o habarnista intr-atat de stulta si nesimtita incat habar n-ai descpre ce vorbesti, nu stii ce inseamna spatiul schengen si nici eorozona Uniunii Europene.

Habar n-ai care sunt cauzele si motivatiile de prin unele state din UE in care se manifesta un euroscepticism minoritar de natura nationalista, iar in altele de natura financiar economica eventual social sau culturala.

In concuzie, asa cum debitezi numai elucubatii despre liberalism, stat de drept, democratie, valori europene etc. tot asa debitezi numai ineptii despre euroscepticism, tu, aflandu-te intr-o totala necunostinta de cauza, tu, fiind o Partoneta lumpenlatrinista bipeda expirata nesimtita, indolenta si proasta de dai in toate gropile miticariei dambovitene si inghiti continuu kktii latrinistilor exact in formatul in care iti sunt serviti de slugoii unui puscarias turnator care a furat , la proriu, atat devizele in vauta ale statului roman cat si bunastarea din viitorul tau, idioato lumpenstalinistceausisa.
O snoaba fudula kitschoasa de teapa ta, care debiteaza pereri inepte si adreseaza intrebari absurde similare celor pe care numai o oligofrena nesimtita le poate emite sau adresa.

Garantarea: LIBERTATII individului in cadrul statului de drept, PROSPERITATEA si SOLIDARITATEA, intr-un cadru DEMOCRATIC VERITABIL, prezervarea SECURITATII cetateanului european si a PACII in interiorul Uniunii Europene si la frontierele sale, sunt valori pe care numai DUSMANII,- celei mai IMPORTANTE UNIUNI STATALE, MONETAR-FINANCIARE, ECONOMICE, STIINTIFICE SI TEHNOLOGICE- le pot nutria.


Ia si fuck off, lumpenlatrinisto nesimtia miasmana, numai o putinista inhaitata cu oligarhia ciumei rosii de prin Rrrromania poate emite asemenea afirmatii elucubrante, habarnisto ingalata, sau adresa asemenea intrebari inepte.

nu de mult am audiat la radio povestea domnului tarii romanesti C. Brincoveanu si a celor 4 fii decapitati impreuna cu el, de catre turci ! ce m-a uimit si ingrijorat , ascultind piesa, a fost SIMILITUDINEA a ceea ce era atunci si ce-i acum, la 300 ani diferenta, caci au Fost PREZENTI la acea nenorocita executie, TOTI Ambasadorii acreditati pe linga Imp. Otoman si NIMENI dintre cei prezenti NU a Protestat, Vociferat ca asa ceva nu se poate....sa ameninte ca rup legaturile diplomatice sau economice cu turcii.... NIMIC- NIMIC, nici o vorba ! .....si, DE CE ar fi , la o adica, altfel acum, in caz ca Romania ar fi intr-un pericol din partea rusilor, de ex., cind Germania e-ntr-o mare prietenie cu dl. PUTIN..... ca tot ma faci pe mine "putinista " si nu pe madam Merkel !

DACA Ura nu ti-ar intuneca Mintea si ti-ar bruia logica, ti-ai da seama ca UE ARE PROBLEME cu adevarat si NU din cauza Ro si a problemelor ei, reale, din interiorul tarii .... cind Anglia a hotarit sa iasa din comunitate, te asigur ca acolo NU exista " ciuma rosie "- formula pe care vad ca bati moneda acum....a hotarit asta ptr. ca Politica dusa de UE e gresita pe undeva si tarile componente se simt incatusate-n dezvoltarea si suzeranitatea lor !

mie mi s-a tabacit pielea si nu-mi mai pasa de flatulentele emise de tine dar , ca-ti place sau nu, UE are mari si grave probleme care vad ca NU s-au discutat Nici Acum , cu ocazia celor 60 ani de la constituire, desi ar fi fost momentul cel mai potrivit de schimbat cite ceva ....pe ici - pe colo, prin partile esentiale, vorba lu' conu' Iancu !

oricum, Germania si madam Merkel joaca tare si, n-am gresit cind am spus ca nemtii isi iau acum revansa ptr. invingerea in cele 2 razboaie mondiale : acum Sunt Stapinii Europei asa cum si-au dorit !

si, apropo de dna A. Merkel, tocmai ce am citit o stire in care se spunea ca pres. Trump i-a cerut dnei cancelar sa binevoiasca a plati o Datorie catre SUA si NATO pe care o are Germania si dinsa a refuzat, zicind ca-i revoltator .....
himmmm si mie mi s-a parut la fel de revoltator ca dl. Iohannis a IERTAT Germania de'o imensa Datorie Istorica fata de Romania....

oare sa fie asta un lucru bine facut ? pentru Cine , ca asta ar fi intrebarea ?!

De la: gabigabi2, la data 2017-03-28 14:03:12mie mi s-a tabacit pielea si nu-mi mai pasa de flatulentele emise de tine dar , ca-ti place sau nu, UE are mari si grave probleme care vad ca NU s-au discutat Nici Acum , cu ocazia celor 60 ani de la constituire, desi ar fi fost momentul cel mai potrivit de schimbat cite ceva ....pe ici - pe colo, prin partile esentiale, vorba lu' conu' Iancu !

oricum, Germania si madam Merkel joaca tare si, n-am gresit cind am spus ca nemtii isi iau acum revansa ptr. invingerea in cele 2 razboaie mondiale : acum Sunt Stapinii Europei asa cum si-au dorit !

asta era raspunsul la postarea INSULTATOARE a lui Hakon !
Cum face asta, dle, de-si sterge postarile si dupa ore bune de la aparitia lor ? iar si-a luat postarea si s-a dus naibii cu ea , cu tot,
eu raminind cu o postare ( sau chiar mai multe), a carei rost - prin disparitia insultei lui hak - nu mai e de inteles ! ....buna tactica, nu zic nu !

De la: gabigabi2, la data 2017-03-28 14:09:48si, apropo de dna A. Merkel, tocmai ce am citit o stire in care se spunea ca pres. Trump i-a cerut dnei cancelar sa binevoiasca a plati o Datorie catre SUA si NATO pe care o are Germania si dinsa a refuzat, zicind ca-i revoltator .....


P.S
himmmm si mie mi s-a parut la fel de revoltator ca dl. Iohannis a IERTAT Germania de'o imensa Datorie Istorica fata de Romania....

oare sa fie asta un lucru bine facut, devreme ce Ro are nevoie de bani ca de aer ?

sa mai zica TFListii ca PSD ul sau insusi Dragnea nu-l iubeste si-l protejeaza de necazuri pe don presedinte !
iata cum, o oarescare daravela s-a rezolvat aseara prin conlcluzia dl. ministru Tudorel , instant si , dl. Iohannis s-a dus linistit la culcare ! .....si T F L istii la fel ....si domnu' ambasador american....si serviciile ....
si asta e ....ghinion de concluzie ..... Noapte Buna, Romanica , draga mea !

ptuiiii,........ de MINCINOS Ordinar, Manipulator si Fitilist ....

si Daca exista un Parteneriat Strategic , TREBUIE sustinuta intr-o functie , timp de 12 ANI , o persoana COMPROMISA Total , ca madam Kovesi ? CADEA cerul peste Ro sau America Daca aceasta femeie Dovedita ca a Abuzat de Puterea avuta , era Schimbata ?

e SINGURA din aceasta tzara care lupta impotriva coruptiei, cind MULTE dosare au stat in birourile DNA 8-9-10 ani, toate intimplindu-se-n in timpul cit ea lupta din greu cu coruptia, impreuna cu Basescu ?

bai, Kakoane - postac de buna- voie si nesilit de nimen ea cu gura ei a Recunoscut ca , NU numai ca n-a scazut coruptia, dar chiar a crescutsi Kovesi NU este o INSTITUTIE , este doar un om care ocupa un timp, o functie !



si , ia sa vedem ce mai spune Manipulatorul sef @H ?
ca America sta de paza sa nu se fure in Ro ?
futtttu-ti argumentatia ta , idiotule, da' ce'o fi fiind Bechetelu' , da' Rosia Montana , ha ?
da' IMIXTIUNEA in treburile Romaniei in ce capitol al acelui Pact intra , postacule ?


P.S

mai , despre CE sustinere a lui Putin vorbesti ?
POTI DOVEDI Tu sau " latrina" , cu adevarat latrina plina de dejectiile nascute din ura si minciuna , de unde te Adapi tu si regurgitezi aici ?

si, la urma - urmei, tu NU ai chef si cersesti de la mine antidotul ptr. nesimtirea ta ?

si care-i , in acest caz, oftica ta ? ca de ce scriu si eu, aratind cealalta fata a monedei ?
oftica-te pina nu mai poti , hakoane, tu si spalatii tai pe creier care # rezistati la bunul- simt al masurii ! .

De la: gabigabi2, la data 2017-03-30 14:28:54sa mai zica TFListii ca PSD ul sau insusi Dragnea nu-l iubeste si-l protejeaza de necazuri pe don presedinte !
iata cum, o oarescare daravela s-a rezolvat aseara prin conlcluzia dl. ministru Tudorel , instant si , dl. Iohannis s-a dus linistit la culcare ! .....si T F L istii la fel ....si domnu' ambasador american....si serviciile ....
si asta e ....ghinion de concluzie ..... Noapte Buna, Romanica , draga mea !

De la: gabigabi2, la data 2017-03-31 14:12:09

o persoana COMPROMISA Total , ca madam Kovesi ? ! .

Ai stabilit tu asta la o ceasca de cafea in fata latrinei ?

E mai compromisa Kovesi decat este compromisa toata adunatura care sustine asta ?
Decat Dragnea , decat Tariceanu ?

citez:

,,Rom�nii t�r�ie de veacuri dup� ei tinicheaua obiceiurilor necinstite. Explica�iile acestor apuc�turi-�ocante pentru occidentali,�ndr�gite de b�tina�i,generatoare de s�r�cie �i nedreptate-trebuie c�utate ad�nc �n trecut,p�n� la �nceputurile ��rilor rom�ne.

www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ocaratoarea-mita-is....

�Nicio descriere nu se poate apropia de adev�r c�nd este vorba s�-i �nf��i�eze pe slujba�ii din �ara Rom�neasc�. Nem�surata lor imoralitate,tic�lo�ia � acesta este cuv�ntul potrivit � �ndurereaz� �i umple omenirea de sil�.� Acesta este portretul func�ionarilor din ��rile rom�ne f�cut la �nceputul secolului al XIX-lea de Louis Langeron,nobil francez angajat ca ofi�er �n armata �arului pe parcursul r�zboiului ruso-turc dintre 1806 �i 1812. De atunci au trecut 200 de ani,dar felul �n care se comport� destui dintre administratorii statului rom�n,de la clasa politic� �i p�n� la simpli func�ionari,poate da impresia c� Langeron a trecut ieri prin Rom�nia.


Corup�ia,�nem�surata imoralitate� manifestate de o parte �nsemnat� a locuitorilor de pe aceste meleaguri,consemnate �i �n toate statisticile (care situeaz� invariabil Rom�nia �n topul celor mai corupte ��ri din Europa),pare f�r� leac. De�i accentuat �n comunism �i exploziv dup� Revolu�ie,acest defect nu este,de fapt,caracteristic ultimilor ani,iar izvoarele istorice arat� c� r�d�cinile corup�iei sunt mult mai ad�nci �i merg �n ad�ncul trecutului vreme de secole.


�Weekend Adev�rul� v� propune un drum c�tre originile flagelului care paralizeaz� Rom�nia,dar �i explica�ii g�site,acum �i �n alte epoci,de speciali�ti,de rom�ni �i str�ini,privitoare la �civiliza�ia corup�iei� aici. �n memoriile sale,contele francez Louis Langeron descoperea,acum 200 de ani,o explica�ie a mentalit��ii locuitorilor de pe aceste meleaguri:�Mai �nr�uri�i de c�tre grecii din Fanar,c�ci un mare num�r se afl� stabili�i la Bucure�ti,mul�i boieri din �ara Rom�neasc� au josnicia acestora,l�comia lor,cruzimea lor �i,totodat�,credin�a pe care o au ei fa�� de turci�. M�rturia e important� pentru c� vine din partea unui str�in care n-avea �n comun cu rom�nii dec�t faptul c� ajunsese aici ca ofi�er al unei armate de ocupa�ie (cea ruseasc�).


Jurnalul contelui,citat de Neagu Djuvara �n ��ntre Orient �i Occident. ��rile rom�ne la �nceputul epocii moderne�,e cutremur�tor. Langeron era complet bulversat de aceast� lume pe care n-o �n�elegea,a�a cum occidentalii nu reu�esc s-o �n�eleag� nici acum.


�Cuvintele ordine,dreptate,cinste,onoare sunt adesea uitate �n �ara Rom�neasc�. Aici,toate slujbele se cump�r�,adic� se pl�te�te dreptul de a s�v�r�i orice crim� f�r� a fi pedepsit. Fiecare slujb�,�n scurt timp,�l �mbog��e�te pe cel care o cump�r�,dar,dup� un an,trebuie s-o p�r�seasc� sau s-o lase altuia � c�ci �nc� un abuz al acestei cumplite c�rmuiri (n.r. � fanariot�) este ca un slujba� s� nu stea niciodat� mai mult de un an �ntr-o slujb�,oricare ar fi ea;atunci vine la Bucure�ti,unde se ded� unui lux ne�nfr�nat �i de prost-gust,risipe�te la iu�eal� rodul jafurilor sale �i,dup� doi ani de stat degeaba,mai cump�r� o slujb�,se �mbog��e�te din nou de pe urma ei,ca s� vin� iar �n capital� �i s� tr�iasc� tot pe picior mare. Acesta este cercul vicios al boierilor din

�ara Rom�neasc�,explica Langeron.

Dup� cum se poate constata,�ntr-o form� sau alta,sistemul s-a perpetuat p�n� azi.
Perplexitatea francezului nu diferea cu nimic de stupefac�ia care-i �ncearc� acum pe vestici c�nd iau contact cu aparatul birocratic al Rom�niei,dar �i cu clasa politic� (la vremea respectiv�,alc�tuit� din boieri autohtoni �i venetici mai ales greci).

Caracterizarea f�cut� de Langeron arat�,deopotriv�,de unde a pornit Rom�nia �i,�n acela�i timp,r�d�cina multora dintre obiceiurile care mai pot fi �nt�lnite uneori �i azi �n administra�ia de stat:�Pr�zile,furturile,cruzimea slujba�ilor munteni nu sunt o tain� pentru nimeni �i nici m�car ei nu caut� s� le acopere �n vreun fel. Cump�rarea proceselor,confiscarea gr�nelor nu sunt dec�t mijloace oarecare,folosite mereu,dar de mic� �nsemn�tate. Exist� altele,mult mai bune,care nu sunt niciodat� uitate�.

Pre�ul func�iilor depinde de c�t se poate fura

Cum mergeau lucrurile la 1800? Ca �i acum. Unitatea administrativ� era jude�ul. Fiecare jude� avea un �ef atotputernic,atunci numit oficial �ispravnic� (acum,ironic,�baron�). �n func�ie se ajungea prin corup�ie (mit�,nepotism,trafic de influen��),iar apoi micii satrapi �nst�p�ni�i acolo �i organizau propria structur� prin care furau resursele zonei pe care o controlau. Pl�ngerile aveau �anse minime de izb�nd�.

A�adar,Langeron despre Muntenia la 1812:

��ara este �mp�r�it� �n jude�e,fiecare jude� fiind c�rmuit de un administrator,numit,ca �i �n Rusia,ispravnic. Aceste dreg�torii au pre�uri,mai mari sau mai mici,dup� veniturile pe care le pot aduce boierilor care le cump�r� de la membrii Divanului. Ispravnicii ace�tia sunt adev�ra�i despo�i �n jurisdic�iile lor �i nu se tem c� li se va cere socoteal�,c�ci aceasta nu se �nt�mpl� niciodat�,sau c� vor fi pedepsi�i,c�ci nici aceasta nu se �nt�mpl�,deoarece superiorii pot fi cump�ra�i�. Asem�narea cu modul �n care actualii �baroni� (nu) dau socoteal� pentru ilegalit��ile comise e gr�itoare.

�Iau,f�r� ru�ine �i chiar f�r� s� se fereasc�,de la fiecare ��ran,gr�nele,vitele,banii. Fiecare familie trebuie s� pl�teasc� la Divan o dajdie oarecare:ispravnicul o face de dou� ori,de patru,de zece ori mai mare �i �mparte suma cu membrii Divanului. Dac� ��ranul se �ncumet� s� se opun� sau s� se pl�ng� de aceste jecm�neli,este �ntemni�at,ruinat,b�tut �i schingiuit �n a�a fel �nc�t,adesea,moare �n chinuri sau,c�nd c�l�ii sunt �i mai cruzi,omul se uit� cum �i sunt schingiui�i nevasta �i copiii. (...) Cel mai ne�nsemnat loc de ispravnic aduce 7-8.000 de duca�i pe an�,explica francezul mecanismul prin care guvernul fura cot la cot cu �baronii� timpului.

Iat� cum descria Langeron �i �Ministerul de Interne� care trebuia s� asigure ordinea �i dreptatea �n �ar�:��eful poli�iei din Bucure�ti se nume�te ag�. Uneori,el este cel ce-i ocrote�te pe ho�i,cel care ascunde prada,iar treburile acestea cinstite �i aduc vreo 15-20.000 de duca�i pe an.
Sp�tarul �ine o armat� de arn�u�i ca s� urm�reasc� �i s� prind� t�lharii ce mi�un� pe drumuri �i �n p�duri:dar tocmai arn�u�ii sunt cei ce fur� �i ucid,iar c�tigul �l �mpart adesea cu sp�tarul. Dac� treburile merg bine,acesta poate c�tiga 15.000 de duca�i �ntr-un an. Judec�torii sau logofe�ii deschid procese,civile sau penale,sau scornesc cine �tie ce f�r�delege pe socoteala oamenilor boga�i ca s�-i despoaie de avutul lor...�.


Precursorii �baronilor� politici de azi

Destui istorici sunt de acord c� acest flagel al corup�iei a venit pe meleagurile noastre dinspre Bizan� �i i-a avut,ca principali factori �patogeni�,pe grecii emigra�i de acolo dup� cucerirea cet��ii de c�tre turci,�n 1453. Lucrurile s-au deteriorat ireversibil dup� 1700,odat� cu �nsc�unarea fanario�ilor. �Nu m� tem nici de b�nuiala c� a� �ntrece m�sura,nici de �nvinuirea c� a� ponegri de voi spune c� nu se afl� pe fa�a p�m�ntului un neam de tic�lo�i mai m�r�avi dec�t fanario�ii�,observa Langeron.


Cu toate acestea,nu to�i fugarii din Constantinopole �i nu to�i domnitorii fanario�i au fost r�u-inten�iona�i. Unii au adus un plus de cultur� �n ��rile rom�ne. C��iva � inspira�i de iluminism � au ini�iat reforme. Pentru c� au venit prea t�rziu �i au fost izolate,aceste eforturi s-au dovedit �ns� inutile:corup�ia devenise deja un mod de trai �n ��rile rom�ne. �n prima jum�tate a secolului al XVIII-lea,domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat a �ncercat s� introduc� salarizarea slujbelor. Rezultatul:func�ion�rimea a �ncasat at�t salariul,c�t �i a�a-numitul �havaiet�,adic� tot soiul de plocoane �i bac�i�uri,obicei perpetuat p�n� �n zilele noastre...


Ceva mai t�rziu,un alt domnitor fanariot cu bune inten�ii,Alexandru Ipsilanti (poate singurul care a plecat de la domnie mai s�rac dec�t venise),a �ncercat,la 1775,o anumit� descentralizare �i limitarea,fie �i par�ial�,a puterii ispravnicilor �n teritoriu. S-au fondat,�n aceast� reform� judiciar�,instan�e pentru fapte penale,pentru treburi civile �i pentru cele comerciale. S-au �nfiin�at tribunale civile �i �n jude�e,dar totul a r�mas,ca de obicei,de decor,pentru c� ispravnicii au controlat mai departe tot ce mi�ca �n teritoriile pe care le st�p�neau. Se poate spune,din acest punct de vedere,c� ispravnicii din secolele XVIII-XIX au fost precursorii �baronilor� politici care controleaz� acum jude�ele Rom�niei.


�ntre ciubucuri �i marea corup�ie

Flagelul necinstei urm�re�te destinul Rom�niei ca un fir ro�u de-a lungul secolelor p�n� �n zilele noastre. De la g�in�riile m�runte ale cet��enilor de r�nd,obi�nui�i s� tr�iasc� din mici �nv�rteli mai degrab� dec�t din munc� onest�,dup� cum observa filozoful Dumitru Dr�ghicescu la 1900,�i p�n� la elitele politice �i intelectuale legate ombilical de afacerile cu statul,oportunismul e adev�ratul brand de �ar� al Rom�niei.

Nici m�car a doua jum�tate a secolului al XIX-lea,cea l�udat� de istorici �i solidificat� �n memoria popular� ca o perioad� glorioas�,de rena�tere �i reforme,n-a fost scutit� de gravele scandaluri de corup�ie.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza,domnitorul Unirii,erou popular intrat �n legend� chiar ca lupt�tor pentru dreptate (ocaua lui Cuza),a fost,�n realitate,una generatoare de corup�ie extrem�. Domnitorul se �nconjurase de un cerc de a�a-zi�i afaceri�ti � o camaril� � cu care storcea finan�ele ��rii. �n ajunul c�derii lui Cuza,deputatul Constantin Boerescu prezenta,de la tribuna Parlamentului,probe zdrobitoare ale unui jaf al bugetului care poate avea corespondent doar �n zilele noastre.


Jaful �n vremea lui Cuza

Mercurialul �p�gii:vrei la vam�,dai mai mult

Dionisie Fotino,grec aflat �n slujba boierului Dinu Filipescu,a scris �n jurul anului 1820 o lucrare cu numeroase statistici. Printre altele,Fotino consemna senin veniturile dreg�torilor,precum �i mercurialul �p�gilor care asigurau cump�rarea func�iilor �n �ara Rom�neasc�:prefectura din D�mbovi�a costa 4.000 de lei,cea din Ialomi�a � 3.000 de lei,cea din Nuc�oara � 4.000 de lei,cea din C�ineni � 14.000 de lei (zon� de grani�� cu Transilvania,vama fiind p�n� �n zilele noastre un loc foarte r�vnit de func�ionari). �n schimb,vornicul din �ara de Sus aduna o avere de 53.500 de lei pe an,iar cel din �ara de Jos � 63.000 de lei. Pe l�ng� aceste ciubucuri,mai intra �i salariul oficial,de la stat,de 500 de lei pe lun�.

�Armata rom�n�,o lume a corup�iei�

Ca �i acum,imaginea Rom�niei �n general era,�n prima parte a secolului trecut,cea a unei ��ri profund corupte. Bine informat asupra situa�iei din �ara noastr� de c�tre serviciile speciale germane,dictatorul Adolf Hitler avea,conform secretarei sale particulare,Christa Schroeder,o p�rere foarte proast� despre Rom�nia. Prin contrast cu mare�alul Ion Antonescu,ceea ce se �nt�mpla �n �ar� c�p�ta o culoare �i mai �ntunecat�:�Hitler admira mai ales caracterul corect �i incoruptibil al lui Antonescu,calit��i ce contrastau puternic cu metodele �i uzan�ele dragi compatrio�ilor s�i. Singurul repro� pe care i-l aducea era lipsa de fermitate �n conducerea afacerilor interne ale ��rii sale. Armata rom�n� era,�n opinia lui Hitler,o lume a corup�iei �i a tr�d�rii�.


�n 3,4,8 �i 10 ianuarie 1866,dup� cum descrie Alex Mihai Stoenescu �n �Istoria loviturilor de stat din Rom�nia�,Boerescu,asum�ndu-�i toate riscurile �ntr-un regim cezarist precum cel instituit de Cuza,a vorbit despre modul �n care domnitorul am�nase abuziv intrarea �n vigoare a noului Cod Civil,pentru ca mai mul�i cet��eni str�ini s� dob�ndeasc� propriet��i �n Rom�nia,dup� ce mituiser� camarila domnitorului.

Monopolul fabric�rii m�surilor �i greut��ilor le fusese �ncredin�at pe ascuns,f�r� licita�ie,cet��enilor str�ini Lema�tre �i Bergman,iar statul rom�n se obliga s�-i desp�gubeasc� dac� nu-�i vindeau toat� marfa! Monitorul Oficial,fabricile de armament,amenajarea albiei pentru r�ul D�mbovi�a,construirea unor �osele � toate se f�cuser� f�r� licita�ii,la pre�uri exorbitante pentru stat,de cele mai multe ori spre beneficiul unor str�ini afla�i �n leg�tur� cu camarila. �Pare imaginea unui jaf generalizat. Toate aceste acte de corup�ie au sleit finan�ele statului �i au introdus cu �ntreaga sa for�� sistemul birocratic�,concluzioneaz� Stoenescu.


�n contextul realit��ilor din 2013,remarca f�cut� de Cuza dup� abdicarea sa for�at� spune totul despre continuitatea �n r�u a clasei politice rom�ne�ti,acum �i �ntotdeauna. �M-ar fi r�sturnat de mult partidele dac� a� fi fost aspru cu to�i care prad� �ara,c�ci afar� de c�teva excep�ii onorabile,dar netrebuincioase �n lucr�rile ��rii,ceilal�i nu caut� �n drepturile pe care le cer dec�t mijlocul de a despuia �ara� este afirma�ia lui Cuza citat� de istoricul Maria Georgescu,care concluziona:�Avea convingerea realist� c� nimeni nu-i putea fi credincios �n Rom�nia acelor timpuri,dac� nu era interesat. Ca urmare,a cultivat �i tolerat �n jurul s�u,mai ales �n ultimii ani de domnie,o camaril� format� din profitori de tipul lui Liebrecht,Docan,Pisoschi �.a.�.


Carol al II-lea,personificarea necinstei
Nici venirea lui Carol I n-a scutit �ara de astfel de episoade. Cazul construc�iei c�ilor ferate este cel mai scandalos dintre actele de corup�ie care au sl�bit Rom�nia. Presa vremii gemea de anchete �i dezv�luiri �n privin�a felului �n care mai ales liberalii se abonau la contractele cu statul �i manipulau legile �n a�a fel �nc�t s� ob�in� beneficii maxime.

Personificarea corup�iei interbelice a fost �ns�,�n Rom�nia,regele Carol al II-lea. Acesta a fost adev�ratul inventator al multora dintre practicile de �sifonare� a banilor publici de ast�zi. �nconjurat de o clic� de afaceri�ti,monarhul care a condus �ara �ntre 1930 �i 1940 s-a dovedit de o l�comie greu de imaginat. Actele sale de corup�ie au ruinat bugetul,au fr�nat dezvoltarea ��rii �i au sl�bit foarte grav capacitatea de ap�rare a Rom�niei exact �naintea celui de-Al Doilea R�zboi Mondial.


R�suflarea otr�vit� a Bizan�ului

Sofisticata civiliza�ie bizantin�,descendent� a celor mai importante culturi ale antichit��ii europene � cea greac� �i cea roman� � a cucerit f�r� nicio problem� mintea �i sufletul popula�iilor cu care a intrat �n contact,inclusiv pe invadatorii turci. Problema este c�,odat� cu preluarea culturii,a organiz�rii �i a stilului de via�� ale celei mai evoluate societ��i existente la acea dat�,aceste popoare (�ntre care �i locuitorii de la nordul Dun�rii) �i-au �nsu�it �i moravurile care au dus la c�derea Imperiului Bizantin.

Fluxul grecesc c�tre ��rile rom�ne
Pe meleagurile rom�ne�ti,corup�ia �i discordia ar fi ajuns �la pachet� cu religia ortodox�,cu elementele de civiliza�ie bizantine �i,mai apoi,cu emigran�ii greci refugia�i dup� c�derea Constantinopolelui. Aici,momentul de cotitur� pare s� fi fost decizia domnitorului Nicolae Alexandru,al ��rii Rom�ne�ti,de a renun�a la catolicism �n favoarea ortodoxiei. Dictat� de interese politice (obstruc�iile regelui ungar,care era �i suzeranul domnitorului rom�n,�n leg�turile acestuia din urm� cu papalitatea),alegerea de atunci avea s� influen�eze decisiv �i pentru vecie traiectoria ��rilor rom�ne. A fost momentul �n care rom�nii s-au legat de bizantini �i de grecii care conduceau acest stat,renun��nd la tutela spiritual� a Occidentului.

Nicolae Iorga (marele istoric avea chiar el origini grece�ti) men�iona,�n �Bizan� dup� Bizan��,c� marile familii bizantine nu s-au stins dup� ocuparea Constantinopolelui de c�tre turci,la 1453,ci unele dintre ele s-au refugiat �n �ara Rom�neasc� �i Moldova,singurele �inuturi ortodoxe r�mase � la acea dat� � �nc� neocupate de turci.

Ulterior,domnitorii rom�ni au devenit mari ocrotitori �i finan�atori ai m�n�stirilor ortodoxe de pe �ntinsul fostului Imperiu Bizantin (aceast� situa�ie s-a men�inut p�n� la ridicarea Rusiei ca mare putere). �n sf�r�it,de la �nceputul anilor 1700,odat� cu startul epocii fanariote,acest flux grecesc dinspre Constantinopole c�tre meleagurile rom�ne�ti a devenit aproape sufocant.
Timp de un secol,la nivelul clasei conduc�toare s-a realizat o contopire �ntre elementul grec �i cel autohton. Boierii erau �nc�nta�i s�-�i c�s�toreasc� odraslele cu educa�ii venetici veni�i din Fanar,iar grecii sc�p�ta�i � dornici s� parvin�.


�Hospodarii greci sunt oameni intrigan�i�

Dumitru Dr�ghicescu �l cita,�n �Din psihologia poporului rom�n�,pe Adam Neale,c�l�tor englez la �nceputul secolului al XIX-lea:�Hospodarii greci sunt oameni intrigan�i,de rea-credin�� �i necinsti�i. Dup� ce petrec mai multe luni t�r�ndu-se josnic pe la curtea vizirilor turci,dup� ce c�tig� pe ace�tia prin mul�imea darurilor �i a lingu�irilor,�nving�nd pe to�i rivalii lor prin mijlocirea calomniei �i vorbelor de r�u,ajung s� fie numi�i mai �nt�i dragomani la curte (n.r. � �n Istanbul) �i apoi guvernatori �n Moldova �i Valachia. Ei plecau la domniile lor ciurui�i de datorii f�cute pentru ca s� conrup� pe membrii divanului turc,�nconjura�i de o mul�ime de rude le�inate �i de tr�ntori mor�i de foame,�i despoaie pe bie�ii ��rani spre a-�i �ngr�a pe creaturile lor�.

La aceea�i concluzie au dus �i cercet�rile istoricului Neagu Djuvara,sistematizate �n lucrarea ��ntre Orient �i Occident. ��rile rom�ne la �nceputul epocii moderne�.


�Stric� toate lucrurile bune �i adaog� legi rele�
Exist� documente care arat� c� domnitorii p�m�nteni de dinaintea perioadei fanariote au sesizat influen�a nefast�. �ntr-un hrisov dat la 1630 de Leon Tom�a (domn al ��rii Rom�ne�ti �ntre 1629 �i 1632) �i copiat de Radu Leon (domnitor al ��rii Rom�ne�ti �ntre 1664 �i 1669) erau acuza�i emigran�ii veni�i din Constantinopole:�V�z�nd at�ta s�r�cie �i pustiire a ��rii,c�utat-am Domnia mea �i cu tot sfatul ��rii ca s� afl�m de unde cad acele nevoi pe �ar�,�i aflatu-s-a �i s-a adeverit c� toate nevoile �i s�r�cia �ncep de la grecii streini,care amestec� domniile �i v�nd �ara f�r� mil� �i o precupe�esc pe camete asuprite,�i dac� vin aici �n �ar�,nu socotesc s� umble dup� obiceiurile ��rii,ci stric� toate lucrurile bune �i adaog� legi rele �i asupritoare �i unele slujbe (d�ri) le-au m�rit �i le-au ridicat f�r� seam� pe at�ta grecime ca s�-�i pl�teasc� ei cam�t� lor. �nc� �i mult� alt� �nstr�inare a ar�tat c�tre oamenii ��rii,nesocotind pe nici un om de �ar�,�nstrein�nd oamenii despre domnia mea,cu pisme �i cu nap�sti,�i asuprind s�racii f�r� mil� �i ar�t�nd vr�jm�ie c�tre to�i locuitorii ��rii�.


�Oameni str�ini nou� cu n�ravurile cele rele�


�n baza acestui rechizitoriu,Leon Tom�a a decis,printre altele,expulzarea boierilor �i a negustorilor greci din �ar�,cu excep�ia grecilor c�s�tori�i cu p�m�ntence �i a�eza�i �n �ar�.
Matei Basarab �i acuza pe aceia�i greci din fostul Imperiu Bizantin �ntr-un document din 1639 �n care limita posibilitatea de a se scoate avu�iile de pe terenurile m�n�stire�ti cu destina�ia l�ca�urilor de la Muntele Athos:�Mitropoli�ii �i domnitorii ��rii,oameni str�ini nou�,nu cu legea sf�nt�,ci cu neamul,limba �i cu n�ravurile cele rele,adic� grecii,cari spurc�ndu-�i m�inile lor cu oc�r�toarea mit�,sub vicleana tain� �ncepuse a vinde �i a c�rcium�ri sfintele m�n�stiri ale ��rii �i lavrele domne�ti,a le supune metoace dajnice altor m�n�stiri de prin �ara greceasc� �i de la Sveta Gora (n.r. � Muntele Athos),f�c�ndu-le hrisoave de �nchin�ciune f�r� de �tirea sfatului �i f�r� de voia soborului�.

La 1711,�n ��rile rom�ne �ncepea oficial epoca fanariot�,perioad� de peste 100 de ani �n care Moldova �i �ara Rom�neasc� au avut domnitori greci ale�i de sultan din cadrul comunit��ii elene din cartierul Fanar,din Constantinopole.

Corup�ia �i ho�ia au c�p�tat propor�ii �nsp�im�nt�toare,iar principatele rom�ne au devenit,�n scurt timp,cele mai vitregite regiuni din Europa cre�tin�. Toate veniturile acestor ��ri erau trimise la Constantinopole,fie sub form� de plocoane �i tribut,fie pentru a umple sipetele domnitorilor greci �i ale rudelor lor. Spolierea,remarcat� de to�i c�l�torii str�ini,a fost total� timp de un secol.
La 1863,c�nd Alexandru Ioan Cuza a decis secularizarea averilor biserice�ti,nu mai pu�in de o treime din suprafa�a arabil� din Moldova �i �ara Rom�neasc� apar�inea bisericii,iar suprafe�e care �nsumau o �eptime din teritoriul principatelor erau �nchinate grecilor,prin intermediul m�n�stirilor,iar veniturile erau scoase din �ar�. Din acest motiv,c�lug�rii greci au complotat,�ncerc�nd s�-l asasineze pe Cuza.

Dup� ce petrec mai multe luni t�r�ndu-se josnic pe la curtea vizirilor turci,grecii ajung s� fie numi�i mai �nt�i dragomani la curte (n.r. � �n Istanbul) �i apoi guvernatori �n Moldova �i Valachia. Ei plecau la domniile lor ciurui�i de datorii f�cute pentru ca s� conrup� pe membrii divanului turc,�nconjura�i de o mul�ime de rude le�inate �i de tr�ntori mor�i de foame,�i despoaie pe bie�ii ��rani spre a-�i �ngr�a pe creaturile lor.Adam Neale,c�l�tor englez,la �nceputul secolului al XIX-lea

Cuvintele ordine,dreptate,cinste,onoare sunt adesea uitate �n �ara Rom�neasc� Aici,toate slujbele se cump�r�,adic� se pl�te�te dreptul de a s�v�r�i orice crim� f�r� a fi pedepsit.Louis Langeron,conte francez,la 1812


Putreziciunea unui imperiu,respirat� prin civiliza�ie
Dumitru Dr�ghicescu a descris plastic,�n �Din psihologia poporului rom�n�,influen�a grecilor asupra acestei p�r�i a Europei:��mp�r��ia bizantin� fu pentru otomani,care o cucerir�,ceea ce a fost mantaua lui Nessus pentru Hercule. Putreziciunea moral� a acestui imperiu,�mb�tr�nit �i intrat �n descompunere,crea o atmosfer� necurat�,vicioas�,pe care o respir� �n Constantinopol,de la �nceputul ei,noua forma�iune politic� a otomanilor�.

S-ar p�rea c� Mahomed al II-lea cucerise ora�ul nepotrivit:�Respir�nd �i asimil�nd aceast� atmosfer�,turcii �i imperiul lor se otr�vir�,din cele dint�i timpuri,cu spiritul de corup�ie,de intrig�,de dela�iune �i tr�dare,care predomnea de veacuri pe malul Bosforului. Grecii rafina�i �n arta �n�el�ciunii,a am�gelei �i a corup�iei nu putur� s� se p�streze la Constantinopole dec�t prin corup�ie �i prin desf�urarea unui spirit rafinat de discordie,de lingu�ire �i de intrig�.


�Sistemul de corupere,des�v�r�it de bizantini�

Cunoscutul sociolog �i filozof rom�n identifica �n Biserica Ortodox� principala p�rghie prin care s-a r�sp�ndit corup�ia:��ndeosebi scaunul Patriarhiei ecumenice,singura unealt� de precump�nire ce mai r�m�sese grecilor din toat� m�rirea lor c�zut�,deveni m�rul discordiei,ocazia intrigilor �i a corup�iei turcilor ce se urm� din partea grecilor doritori s�-l ocupe. Aceast� ocazie dezvolt� la turci gustul de a se l�sa s� fie cump�ra�i cu sume de bani�.

�Sistemul de corupere a marilor func�ionari,al femeilor Sultanului �i a Sultanului chiar,fu dezvoltat �i dus la des�v�r�ire de bizantini. De veninul acestui spirit de v�nare moral� a suferit �i sufer� cu at�t mai mult azi Imperiul Otoman (n.r. � la �nceputul secolului trecut,�mp�r��ia turceasc� �nc� mai exista). Dec�derea lui se trage de acolo �i pieirea lui nu va veni din alt� parte. Boala cronic�,care �ine pe acest bolnav perpetuu pe patul s�u,este intoxicarea cu putreziciunea moral� a vechiului Bizan��,scria Dr�ghicescu.

De aici,Dr�ghicescu intuia o spiral� a flagelului care a �nv�luit rapid Rom�nia:�Neap�rat c� sistemul corup�iei dezvoltat la Constantinopole nu putea s� nu aib� urm�rile lui fire�ti �i asupra leg�turilor ce se stabiliser� de cur�nd �ntre Poart� �i ��rile rom�ne. Situa�ia,�n acestea din urm�,devenise a�a �nc�t intrigile �i luptele pentru domnie nu mai aveau niciun fr�u. Pe�itorii la domnie se �ntreceau �ntre ei cu pungile de bani,pentru a cump�ra protec�ia �i favoarea,fie a vizirilor sau a femeilor influente de la palat,fie chiar a Sultanului. Apuc�turile turcilor primeau foarte bine concuren�a candida�ilor la domnie. Pungile cu bani �i darurile erau bine v�zute,bine primite �i �i aveau efectul. L�comia turceasc�,a���at� de corup�ia grecilor,nu mai avea ea �ns�i nici un fr�u�.

Dincolo de orice urm� de t�gad� este c� principalele elemente care au subminat,�n ultimele patru secole de via��,Imperiul Bizantin au fost corup�ia,dezbinarea �i tr�darea. Acestea ajunseser� at�t de ad�nc �nr�d�cinate �n nobilimea bizantin� �nc�t n-au �ncetat nici m�car �n fa�a primejdiei supreme,c�nd Mahomed al II-lea �ncepuse asediul Constantinopolului,�i n-aveau s� se opreasc� nici mai t�rziu,dup� cucerirea cet��ii. Familiile bizantine au continuat cu furie lupta pentru scaunul Patriarhiei ecumenice �i pentru favorurile noilor st�p�ni.

Sp�tarul �ine o armat� de arn�u�i ca s� urm�reasc� �i s� prind� t�lharii ce mi�un� pe drumuri �i �n p�duri:dar tocmai arn�u�ii sunt cei ce fur� �i ucid,iar c�tigul �l �mpart adesea cu sp�tarul.Louis Langeron,conte francez,la 1812


�C�rmuirea,adev�rata nenorocire a acestui �inut frumos�

M�car �n ceea ce prive�te m�rturiile str�inilor,ace�tia nu par s� aib� dubii �n ceea ce prive�te sursa mentalit��ilor p�guboase �nr�d�cinate �n p�r�ile noastre. La 11 iunie 1798,�cet��eanul Parrant�,trimis al Republicii Franceze ca viceconsul �n Moldova,�i remitea ministrului de Externe Talleyrand un raport am�nun�it despre starea de lucruri din aceast� provincie. Francezul era fermecat de frumuse�ea locurilor �i de bog��ia naturii,dar dezgustat de cei care conduceau. O formul� avant la lettre a at�t de cunoscutei ziceri moderne ��ar� frumoas�,p�cat c�-i locuit�!�.
�Trebuie s� spunem c� aici �nt�lnim dou� p�cate mari,care,orice ai face,se vor �mpotrivi mereu �nfloririi la care �inutul acesta frumos ar putea s� ajung� (�). Cele dou� p�cate sunt c�rmuirea,care,prin natura ei,este o adev�rat� nenorocire,�i depopularea,urmarea nefericit� a celei dint�i�,scria Parrant,citat de Djuvara �n ��ntre Orient �i Occident. ��rile rom�ne la �nceputul epocii moderne�.

Nicio noutate:la �nceputul mileniului trei,oc�rmuirea r�m�ne adev�rata nenorocire a Rom�niei,iar directa consecin�� a acestor conduc�tori tic�lo�i este depopularea ��rii:peste 3,5 milioane de locuitori,adic� aproape 17% din popula�ie,au p�r�sit Rom�nia �n ultimul deceniu.



Spiritul public distrus al rom�nilor

�Provincia aceasta are �i un st�p�n,�ns� un st�p�n str�in,care o jefuie�te,care este silit s-o jefuiasc� �i s� fac� acest lucru cu o grab� necrezut de mare. Mini�trii de l�ng� el �tiu s� fac� �ntocmai ce face el. To�i slujba�ii au grij� s� le urmeze pilda,�nc�t �ntreaga c�rmuire nu este altceva dec�t un jaf;to�i membrii ei sunt ni�te lipitori dornice s� sug� ultima pic�tur� de s�nge a unor mul�imi vl�guite�,descria francezul.

�Din trei �n trei ani,o nou� legiune de astfel de vampiri ajunge �n Moldova,s�raci cu to�ii,am�r��i �i,din trei �n trei ani,pleac� de aici �nc�rca�i de aur �i de bunuri,l�s�nd dup� ei doar amintirea necazurilor �i gustul pentru o nepotolit� l�comie pe care vrednicii lor urma�i o vor ar�ta negre�it�,le povestea Parrant,uluit,concet��enilor s�i francezi.

Un alt str�in,William Wilkinson,consul general al Angliei �n Principate,descria �nr�urirea acestei exploat�ri asupra obiceiurilor pe care le-au deprins locuitorii de aici:�Nici unul din evenimentele care au �nr�urit existen�a politic� �i au distrus spiritul public al moldovenilor �i al valahilor n-a fost at�t de dezastruos ca sistemul de politic� introdus de grecii din Fanar ajun�i �n fruntea Principatelor�.

Wilkinson manifesta un spirit analitic aproape impersonal:�Umili�i,�njosi�i �i asupri�i a�a cum sunt grecii de c�nd nu mai sunt un neam,civiliza�ia lor a dec�zut �i ea pe m�sur� ce au crescut greutatea �i barbaria jugului ce-i apas�. Astfel,pe nesim�ite,s-au �nv��at cu tic�lo�ia �i supunerea slugarnic�. Pref�c�toria �i minciuna au devenit tr�s�turile cele mai caracteristice ale fizionomiei lor morale;�n sf�r�it,gravitatea �mprejur�rilor �n care se afl� tot timpul i-a obi�nuit,treptat,cu tot ce-l poate �njosi �i umili pe om�.
�eful poli�iei e cel care-i ocrote�te pe ho�i �i ascunde prada. Louis Langeron,conte francez,la 1812


De unde vine �civiliza�ia ho�iei�?

�n Rom�nia,a patra cea mai corupt� �ar� din Uniunea European�,conform studiului Transparency International pe 2012,e greu de g�sit un specialist �n corup�ie. Oamenii de �tiin�� �ncep dialogul cu un avertisment sincer:�N-am studiat domeniul�. E un paradox:ne lovim zilnic de aceast� plag�,vorbesc str�inii,vorbim �i noi,ne afecteaz� via�a de zi cu zi,dar pu�ini sunt cei care au pus-o sub lupa �tiin�ei.Sociologul Constantin Schifirne�,profesor la Facultatea de Comunicare �i Rela�ii Publice la SNSPA �i blogger �Adev�rul�,g�se�te explica�ii interesante pentru particularit��ile �tic�lo�iei� seculare a func�ionarului rom�n.

�Exist� un context geopolitic favorizant,care a �mpins mentalit��ile c�tre aceast� stare de lucruri. �n primul r�nd,��rile rom�ne n-au avut niciodat� alte teritorii sub ocupa�ie,care s� asigure capital din exterior. Miza a fost,permanent,aceast� resurs� intern� limitat�,mai mereu sub presiune extern�. De aici,lupta pentru accesul la buget. Acesta este,prin tradi�ie,unica surs� sigur� de �mbog��ire �n Rom�nia. �n plus,secole de-a r�ndul,pacea �i func�iile s-au cump�rat �n ��rile rom�ne. Asta creeaz� un obicei�,spune Schifirne�.

Totul pleac�,p�n� la urm�,de la structura statului rom�n:�Aceast� mentalitate �ine de cadrul institu�ional. Rom�nia nu a avut �i nu are o birocra�ie real�,�n �n�elesul celei occidentale,al celei fran�uze�ti,ca s� fim exac�i,pentru c� noi de acolo ne-am inspirat�.

Corup�ia nu e un fenomen rom�nesc,�ine s� precizeze profesorul Schifirne�,dar aici amploarea e accentuat� de ni�te factori locali. Timpul avut la dispozi�ie de Rom�nia a fost,�ntotdeauna,scurt. �Noi,ca stat,n-am fost l�sa�i niciodat� s� ducem un proiect p�n� la cap�t. �i asta a afectat mentalitatea colectiv�,explic� sociologul.

Pentru a evolua �i maturiza,o societate are nevoie de perioade de timp �n care s� existe continuitate,stabilitate,pace,o anumit� predictibilitate a viitorului. Rom�nia n-a avut niciodat� la dispozi�ie aceste r�gazuri. �n scurtele intervale dintre r�zboaie,invazii sau crize economice,conduc�torii ��rii noastre s-au concentrat pe marile proiecte na�ionale:independen�a,�ntregirea teritorial�. Proiectul reformei interne,acela al emancip�rii popula�iei �i al progresului civiliza�iei,a fost l�sat �n plan secund.

�Catolicii s-au autoreformat moral�

Istoricul Marius Diaconescu,profesor la Facultatea de Istorie a Universit��ii Bucure�ti �i specialist �n istorie medieval�,spune c� nu cunoa�te vreo m�rturie documentar� care s� vorbeasc� despre cinstea �i respectul fa�� de legi al locuitorilor de pe aceste meleaguri,cu o singur� excep�ie:perioada lui Vlad �epe�.

Diaconescu explic� institu�ionalizarea corup�iei �i perpetuarea de-a lungul secolelor prin lipsa autorit��ii:�Documente �i m�rturii ale vremii atest� c�,�n perioada lui Vlad �epe�,legea chiar era respectat� �n �ara Rom�neasc�. Exist� o leg�tur� cauzal� �ntre duritatea cu care domnitorul acesta a sanc�ionat ho�ia,corup�ia,tr�darea �i diminuarea acestor fenomene. De aceea a r�mas �i legendar �n memoria poporului. Sigur,nu vom c�dea �n capcana cli�eelor �i a demagogiilor din ultimii ani,�ns� lucrurile a�a au stat atunci,regulile s-au respectat pentru c� oamenilor le era fric� s� le �ncalce�.

Solu�ia pare mai simpl� dec�t ne imagin�m:�Cheia spre diminuarea corup�iei e o atitudine intransigent� a statului �n fa�a tentativelor de a fi eludat� legea. Nici �n Occident nu a fost altfel p�n� �n urm� cu un secol sau dou�. La rigoarea de acum s-a ajuns tot prin impunerea cu for�a a legii. Con�tiin�a s-a format �i cu ajutorul pedepselor �i al educa�iei�.

Medievistul accept� ideea c� biserica ortodox� a jucat �i �nc� joac� un rol nepl�cut �n perpetuarea corup�iei �i g�se�te cauze concrete,istorice:�Da,patriarhiile ortodoxe sunt afectate,�ntr-un grad �nalt,de acest flagel,n-are rost s� ne ascundem,�tim cu to�ii acest lucru. P�n� la un punct,�i biserica catolic� a avut aceea�i problem� cu corup�ia ca �i cea ortodox�. Diferen�a a �nceput s� se fac� �n urm� cu aproximativ 4-500 de ani. �ncep�nd din secolul al XVI-lea,reforma ini�iat� de Martin Luther,izvor�t� tocmai din aceste nemul�umiri ale poporului fa�� de practicile bisericii catolice,a pus o presiune foarte puternic� at�t pe papi,c�t �i pe cler. Schisma protestan�ilor a obligat biserica catolic� s� se autoreformeze. Din p�cate,�n ortodoxism n-a existat o asemenea presiune,iar consecin�ele se v�d�.


�Schimbarea va dura genera�ii�

Marius Diaconescu �ine �ns� s� contreze cu argumente contribu�ia grecilor �n general la r�sp�ndirea corup�iei �n ��rile rom�ne. ��n primul r�nd,nu trebuie s� credem tot ceea ce scriau domnitorii valahi �n secolul al XVII-lea. Trebuie s� �tim c� �i atunci,ca �i acum,era o lupt� dur� pentru putere. Iar edictele prin care diver�i domni �i acuzau pe greci �i chiar �i expulzau din �ar� erau doar justific�rile unor r�fuieli politice. Grecii veneau aici,cump�rau mo�ii,se c�s�toreau aici,ajungeau la dreg�torii �i chiar la domnie,deveniser� ni�te competitori puternici pentru boierii autohtoni,care nu vedeau cu ochi buni aceast� concuren��. A�a c�,�n anumite momente,s-au folosit de prilejuri pentru a-�i elimina rivalii�,spune Diaconescu.

Nici fanario�ii nu au fost chiar at�t de r�i,sus�ine Diaconescu. �Pentru cei din Fanar,domnia �n ��rile rom�ne era o afacere. Veneau aici pentru a-�i recupera investi�ia �i pentru a str�nge avere. Deci nu aveam la ce s� ne a�tept�m. Dar s� �ti�i c� n-au fost to�i r�i. Pentru ��rile noastre,care erau izolate din cauza domina�iei turce�ti,ei au fost ni�te leg�turi cu epoca Rena�terii din Occident. Erau �i oameni �nv��a�i care,mai ales �n prima parte a anilor 1700,au �ncercat unele reforme,au ini�iat schimb�ri �n acord cu ceea ce se �nt�mpla �n lume. Constantin Mavrocordat a fost unul dintre ei. Apoi,mai t�rziu,Alexandru Ipsilanti. S-a urm�rit descentralizarea,reducerea puterii boierilor,introducerea unor coduri de legi,profesionalizarea func�ionarilor. Boierii au fost cei care s-au opus,pentru c� nu acceptau s�-�i piard� privilegiile.�

Exist� posibilitatea ca lucrurile s� se schimbe? Da,crede Diaconescu,arunc�nd o privire de-a lungul veacurilor,dar nu radical �i nu �ntr-un timp scurt. Un rom�n,bulgar sau grec nu va ajunge niciodat� s� g�ndeasc� �i s� ac�ioneze precum un german sau un suedez.

O meteahn� at�t de veche precum corup�ia se va atenua �n genera�ii:�Prezen�a Rom�niei �ntr-un cadru organizatoric larg,precum Uniunea European�,va duce,treptat,la impunerea unor reguli care acum �nc� sunt adoptate doar formal. Sunt factori puternici care ac�ioneaz� concertat pentru schimbarea mentalit��ii. Milioane de rom�ni care merg mai ales la munc� sau la studii �n Occident iau contact acolo cu o alt� disciplin�,rigoare,cu o alt� mentalitate. Unii o adopt� �i se se �ntorc aici. Este �i o presiune legislativ� puternic�,multe dintre legile impuse acum de Uniunea European� vor sf�r�i prin a fi �nsu�ite de rom�ni,indiferent de opozi�ia de moment a clasei politice. Dar ameliorarea aceasta va dura genera�ii�.

Exist� o leg�tur� cauzal� �ntre duritatea cu care Vlad �epe� a sanc�ionat ho�ia �i diminuarea acestui fenomen. Regulile s-au respectat de fric�.Marius Diaconescu,istoric
Secole de-a r�ndul,pacea �i func�iile s-au cump�rat. Asta creeaz� un obicei. �n plus,Rom�nia n-a avut �i nu are o birocra�ie real�.Constantin Schifirne�,sociolog
La noi,de la vl�dic� la opinc�,toat� lumea fur�. �i de aceea �i copiii fac la fel! Iar dac� nimeni nu mai are moralitate,nu mai au nici copiii. (�) La noi,ideea de a �mecheri e considerat� nu doar normal�,dar aproape o datorie! Copiii �tia sigur c� tri�eaz�,pentru c� ei sunt necinsti�i din educa�ie!Neagu Djuvara,istoric

Djuvara:�S� se pun� accentul,�n �coala primar�,pe cinste!�
Djuvara spune c�,�n aceast� trist� conseven�� a poporului rom�n,a existat o ruptur� mai recent,tot sub influen�a Occidentului de care-�i leag� speran�ele �i Diaconescu. �Veacul al XIX-lea a fost unul destul de fericit. La �nceputurile Rom�niei,de la 1859 �i chiar mai devreme,odat� cu ultimii domni p�m�nteni din ��rile rom�ne,Ion Sturdza �i Grigore Ghica,lucrurile au �nceput s� se schimbe aproape miraculos. Sub influen�a Occidentului,care la vremea aceea �nsemna Fran�a,a ideilor n�scute acolo,partea intelectual� a boierilor no�tri,negustorii boga�i intra�i �n contact cu civiliza�ia de acolo au dat tonul unei reforme a mentalit��ilor.�

�ntr-un interviu acordat anul trecut pentru �Weekend Adev�rul�,Djuvara men�iona c� aceast� mentalitate de ho�i a rom�nilor a fost �ncurajat� de comunism �i de cei care l-au continuat dup� 1990. Istoricul g�sea cauza �i oferea �i solu�ia pentru remedierea acestei catastrofe. �Am s� v� spun un lucru sup�r�tor:la noi s-au dezvoltat mai r�u dec�t oric�nd,�n ultimii 60 de ani de comunism,ho�ia,tri�area,minciuna! La noi,de la vl�dic� la opinc�,toat� lumea fur�. �i de aceea �i copiii fac la fel! Iar dac� nimeni nu mai are moralitate,nu mai au nici copiii.�

Istoricul are �i o sugestie pentru Traian B�sescu:�Dac� a� fi pre�edinte al Republicii,a� face o mare adunare de �nv���tori �i a� spune c� pentru 10-20 de ani s� se pun� accentul,din �coala primar�,pe cinste! La noi,ideea de a �mecheri e considerat� nu doar normal�,dar aproape o datorie! Copiii �tia sigur c� tri�eaz�,pentru c� ei sunt necinsti�i din educa�ie. Pentru termen lung,trebuie s� schimb�m mentalitatea,�nc� de la �coala primar�. S�-i �nv���m c� una din cele 10 porunci este �s� nu furi�!�.


�Ca s� supravie�uiasc�,��ranii au furat�

Dec�derea moravurilor �n Rom�nia s-a accelerat odat� cu instaurarea comunismului,dup� 1945. Nu numai Neagu Djuvara depune m�rturie. Pictorul �tefan C�l�ia (71 de ani) disec� boala societ��ii rom�ne�ti cu puterea analitic� a intelectualului care a urm�rit,pe de plin con�tient,procesul de degradare. �Unul dintre programele cu care au venit aici cei care s-au instaurat �n �47 a fost acela de a distruge elitele,de la cei de sus,p�n� la cei din sat. To�i �i-au declarat propriet��ile,iar cine a fost harnic a fost scos din sat,�nnebunit �i terminat�,a explicat �tefan C�l�ia �ntr-un interviu publicat �n acest an �n �Weekend Adev�rul�.

Puterea exemplului furnizat de C�l�ia este gr�itoare:��n �64,am fost profesor de desen �n satul �ercaia,l�ng� F�g�ra�. Alt lucru impus de comuni�ti,lucru care a distrus satul,a fost colhozul. Colhozul �nsemna urm�torul lucru:locul unde eu am �nv��at prima dat� s� fur. �n satul meu,fiind un sat pe coast�,str�zile erau cu sens unic,pentru c� veneau care multe cu bucate �n sus �i �n jos �i voiau s� evite s� se �nt�lneasc� pe drumul acela �ngust. �n satul acesta,cuiva i-a venit ideea asta teribil�:aduceam ap� acolo,la arie,unde treierau oamenii. Nimeni nu s-a mirat de ce c�r�m at�ta ap�. De fapt,de�ertam damigeana �i o umpleam cu gr�u �i mergeam acas� �i o r�sturnam. L�ng� l�zile alea goale �n care se �inea gr�ul cu ani �n urm�,noi reu�isem s� str�ngem o gr�m�joar� de gr�u �i eram ferici�i. Eram prima dat� ferici�i c� am furat! De atunci �ncoace,��ranii,ca s� supravie�uiasc�,au tot furat. �i deveniser� ni�te ho�i de pe propriul p�m�nt�.

Rom�nia,locul 25 din 28 �n UE

Conform indexului corup�iei din 2012 �ntocmit de organiza�ia Transparency International,Rom�nia ocup� locul 29 din 43 de ��ri europene monitorizate. Cel mai bine la acest capitol stau ��rile nordice � Danemarca,Finlanda,Suedia,Norvegia � �i Elve�ia,iar cel mai prost � cele ex-sovietice,balcanice �i caucaziene. Dintre ultimele 15 ��ri �n aceast� ierarhie,11 sunt ortodoxe,dou� musulmane,una catolic� �i Bosnia,musulmano-ortodox� (peste 80 la sut�). �n clasamentul Uniunii Europene (inclusiv Croa�ia),Rom�nia ocupa anul trecut locul 25 din 28,fiind mai �curat� dec�t Italia,Grecia �i Bulgaria.

Indexul corup�iei este �ntocmit de Transparency International pe baza unui complex de indicatori furniza�i de 13 institu�ii independente."


fuck you!

De la: 9am_17655, la data 2017-03-31 16:34:39

De la: gabigabi2, la data 2017-03-31 14:12:09

o persoana COMPROMISA Total , ca madam Kovesi ? ! .

Ai stabilit tu asta la o ceasca de cafea in fata latrinei ?

E mai compromisa Kovesi decat este compromisa toata adunatura care sustine asta ?
Decat Dragnea , decat Tariceanu ?

ai Inviat, madam ?
DA, e mai COMPROMISA si e definitiv si irevocabil !
dar NU eu am Stabilit asta, ci chiar Ambasadorul Klem atunci cind s-a dus la o " cafea" la dl. Mininstru Tudorel , caci daca nu ar fi fost asa, nu trebuia / nu avea de ce sa intervina !
faptul ca si americanu' si bruxellul au o "treaba " cu Luluta si o CONSERVA, inseamna ceva desi voua nu va spune nimic insistenta lor ciudata - asa cum vi se-ntimpla de obicei, de fapt !


P.S
si ca sa te linistesc si sa nu intri-n vrie, am sa-ti spun ca DA, PSD .ul trebuie sa se renoveze din temelii daca vrea sa mai guverneze ....la fel si acel surogat de-si zice PNL !

De la: gabigabi2, la data 2017-03-31 14:12:09ptuiiii,........ de MINCINOS Ordinar, Manipulator si Fitilist ....

si Daca exista un Parteneriat Strategic , TREBUIE sustinuta intr-o functie , timp de 12 ANI , o persoana COMPROMISA Total , ca madam Kovesi ?
CADEA cerul peste Ro sau America Daca aceasta femeie Dovedita ca a Abuzat de Puterea avuta , era Schimbata ?

e SINGURA din aceasta tzara care lupta impotriva coruptiei, cind MULTE dosare au stat in birourile DNA 8-9-10 ani, toate intimplindu-se-n in timpul cit ea lupta din greu cu coruptia, impreuna cu Basescu ?

bai, Hakoane - postac de buna- voie si nesilit de nimen ea cu gura ei a Recunoscut ca , NU numai ca n-a scazut coruptia, dar chiar a crescut si, Tine minte , europeanule Kovesi NU este o INSTITUTIE , este doar un om care ocupa un timp, o functie !



da' , ia sa vedem ce mai spune Manipulatorul sef @H ?

ca America sta de paza sa nu se fure in Ro ?
futtttu-ti argumentatia ta , idiotule, da' ce'o fi fiind Bechetelu' , da' Rosia Montana , ha ?
da' IMIXTIUNEA in treburile Romaniei in ce capitol al acelui Pact intra , postacule ?


P.S

mai , despre CE sustinere a lui Putin vorbesti ?
POTI DOVEDI Tu sau " latrina" , cu adevarat latrina plina de dejectiile nascute din ura si minciuna , de unde te Adapi tu si regurgitezi aici ?

si, la urma - urmei, tu NU ai chef si cersesti de la mine antidotul ptr. nesimtirea ta ?

si care-i , in acest caz, oftica ta ? ca de ce scriu si eu, aratind cealalta fata a monedei ?
oftica-te pina nu mai poti , hakoane, tu si spalatii tai pe creier care # rezistati la bunul- simt al masurii ! .

eu nu inteleg cum - in cognitia voastra cu care va laudati - nu va dati seama ca Insistind a Asculta doar o singura parte....ca a dori Disparitia oricarei Alte Voci care sa spuna altceva decit cea sustinuta de voi si cei de la care va preluati parerile, inseamna COMUNISM ?
ca asta facea si el : era doar o "dreptate" si o "democratie " si o singura Voce autorizata si Cine nu se conforma era un dusman al poporului care trebuia blamat, insultat, abuzat , decazut din drepturi....adica, Exact ce faceti voi, cu precadere Tartorul cu mintea zburatacita: Hakon !
asa ca atunci cind mai treceti la atacuri suburbane si denigratoare la adresa mea sau a altora , ginditi- va bine Pe Cine Slujiti !

De la: gabigabi2, la data 2017-04-01 14:23:39 eu nu inteleg cum - in cognitia voastra cu care va laudati - nu va dati seama ca Insistind a Asculta doar o singura parte....ca a dori Disparitia oricarei Alte Voci care sa spuna altceva decit cea sustinuta de voi si cei de la care va preluati parerile, inseamna COMUNISM ?
ca asta facea si el : era doar o "dreptate" si o "democratie " si o singura Voce autorizata si Cine nu se conforma era un dusman al poporului care trebuia blamat, insultat, abuzat , decazut din drepturi....adica, Exact ce faceti voi, cu precadere Tartorul cu mintea zburatacita: Hakon !
asa ca atunci cind mai treceti la atacuri suburbane si denigratoare la adresa mea sau a altora , ginditi- va bine Pe Cine Slujiti !

Esti de toata jena , citeste ce scrii pe acest forum la politice , macar de la momentul Ordonanta 13 , cred si eu ca aproape nimeni nu mai vrea sa socializeze cu tine , dupa asemenea propaganda in favoarea infractorilor , CULMEA , vii si spui ca e Kovesi compromisa .


Lol , fa-ti mamaie o introspectie , esti penibila !!!

De la: 9am_17655, la data 2017-04-04 19:35:15

De la: gabigabi2, la data 2017-04-01 14:23:39 eu nu inteleg cum - in cognitia voastra cu care va laudati - nu va dati seama ca Insistind a Asculta doar o singura parte....ca a dori Disparitia oricarei Alte Voci care sa spuna altceva decit cea sustinuta de voi si cei de la care va preluati parerile, inseamna COMUNISM ?
ca asta facea si el : era doar o "dreptate" si o "democratie " si o singura Voce autorizata si Cine nu se conforma era un dusman al poporului care trebuia blamat, insultat, abuzat , decazut din drepturi....adica, Exact ce faceti voi, cu precadere Tartorul cu mintea zburatacita: Hakon !
asa ca atunci cind mai treceti la atacuri suburbane si denigratoare la adresa mea sau a altora , ginditi- va bine Pe Cine Slujiti !

Esti de toata jena , citeste ce scrii pe acest forum la politice , macar de la momentul Ordonanta 13 , cred si eu ca aproape nimeni nu mai vrea sa socializeze cu tine , dupa asemenea propaganda in favoarea infractorilor , CULMEA , vii si spui ca e Kovesi compromisa .


Lol , fa-ti mamaie o introspectie , esti penibila !!!

madam, eu sunt penibila sau chiar tu ?
CE anume , ALTCEVA , am scris la momentul ordonantei decit ca PSD.ul a dat-o-n bara cu felul si momentul in care au dat-o ?
tu CHIAR NU CITESTI ce scriu , desi-mi faci reprosuri ? NU INTELEGI ce citesti sau care-i problema ta ?
Ordonanta TREBUIA ....intelegi mata ca trebuia data, doar ca au fost total lipsiti de tact si asta a declansat Turbarea Strazii care, ORICUM e turbata de la Colectiv incoace si nu-i trebuie decit o bruma de motiv , ceea ce, in stupiditatea cuiva, i s-a si oferit ? si daca l-ati mai avut si pe Infractorul Sef iesit in strada sa va dea semnal ca-i bine ce faceti, v-ati expandat !

P.S
' CULMEA' ?
maaaaaadammmmm, CULMEA e ca duduia Kovesi e , intr-adevar , TOTAL COMPROMISA ! ca tu/ voi, TFListii spalati pe creier , Nu vad si nu inteleg , asta-i problema voastra inca de pe vremea cind ii Pupati laba si fundul lui Base' si NU vedeati nimic nefiresc in asta !.....astia sunteti si Nimeni nu va poate face sa intelegeti cit de Stupizi sunteti in Aroganta voastra fudula de om ' scolit" !
si-ti repet ca sa-ti intre bine-n cap :
d'aia NU mai sunteti votati mai mult d'un 20% , ptr. ca sunteti Obraznici, Nesimtiti si lipsiti de orice Respect !
ai INTELES ?

si, pssssst : tu nu vrei sa socializezi cu mine inca din 2009, asa ca ce bagi acum OUG 13 la inaintare ? si ia spune sincer : tu/ voi, Stiti sa faceti conversatie - adica sa socializati sau la orice am spus eu, de ex., ptr. ca eram antiB , tu si proB faceati "garagatze" .ceea ce numai socializare nu se cheama ?!
ai macar un dram de fair play si sa recunosti asta ? si ca in permanenta v-ati dat aere de superioritate , nefericitul ala, deschizind si acel topic cu cognitia, ca sa fie clar ptr. tot forumul cine-i Prostul si cine-i Cognitivul ? si va mirati , cumva, de ce au plecat toti, doar eu am ramas si sporadic unu' - altu' ? eu am ramas ptr. ca-s ( ca) un Berbec , lider al turmei sale si incapatinat sa-i ia in coarne pe Lupi !

madaaaam, nici acum nu crezi ca dna Kovesi , e compromisa total ?

si uite cum timpul imi acorda Revansa asupra voastra a Super- Cognitivilor ce m-ati insultat amarnic , in permanenta !
dar, nu numai pe mine, ci pe toti cei care Nu erau de acord cu felul in care se derulau evenimentele si actionau personajele politicii noastre si nu vedeau Realitatea Asa cum o vedeati voi - Adevarata si Nedeformata - spre deosebire de noi, astialaltii : INAPTI- Cognitivi care ne balaceam in ignoranta noastra si in neputinta noastra de a INTELEGE si a ne Adapta Realitatii inconjuratoare !

fissssss, madam .....fisssss hakoane : .....sunteti niste caraghiosi , pacaliti de cine a vrut sau doar s-a jucat cu voi....asta acceptind ca Nu sunteti niste postaci pe 2lei postarea ! ati inghitit toate gulgutele "baietilor" si ati luat-o-n barba si-n freza de la toti Eroii vostri de carton ! mi-e mila de noi si sila de voi si cei ca voi , caci sunteti din ce in ce mai multi !

Am intrat doar sa-ti zic asta : DELIREZI IN CONTINUARE , SICTIR !!!

normal ca atita mai ai de spus : o injuratura, ca-n rest , e plina media de faptele de vitejie ale iubitilor vostri Kovesi, Coldea si alti citiva, reuniti in casa min. de interne - sau ce era el p'atunci , in 2009 - doar ca sa-i faca "galerie" basescului ptr. o reinscaunare !
este ca-i mistoc, papagalilor , ca si-a batut joc de voi la modul cel mai crunt ?
de mine si altii ca mine , vax albina ca oricum Stiam deja ce ocna de om e, dar de voi care l-ati iubitara sincer si-l credeati ba Zeus, ba Al. I. Cuza, ce sa mai zic?

si cind luarati atitea plase si v-au pacalit toti cum au vrut si va manevreaza-n continuare , CE fel de Cognitivi ancorati in Realitate sunteti voi si cu ce Tupeu i-ati insultat pe cei care au Vazut- cu adevarat - cite parale fac oamenii ptr. care voiati sa ne luati gitul ?!

si, tineti mintece va spun : nici cei pe care acum ii adulati nu va merita increderea !

P.S
mai marsaluiesti pe-nserat ca sa-i faci serenade absurde Lulutei pe la DNA ?
din pacate, in cognitia voastra nu v-ati prins cit de caraghioasa era situatia in care erati, caci voi confundati Institutia cu un om care astazi este- miine nu-i , iar dna Kovesi NU este absolut deloc Justitia !

ma distreaza - vorba vine- cum au inceput sa se toarne unii pe altii si ultimul pe lista , cu voia dvs......de Andronic vorbesc acum , a dat si el din casa cu un aer senin in genul : " nici usturoi n-a mincat, nici gura nu-i miroase " , bagindu-i in alerta pe toti ....mai putin Justitia care-i oarba, bineinteles si n-o-ntreaba nicicum pe Kovesi CE CAUTA ACOLO in acea noapte a alegerilor !


dar , imi place de Luluta , d'mne : l-a legat pe Gabi Oprea si pe motiv ca a abuzat de masina de serviciu , folosind-o si cind nu era -n program , dar si ea foloseste-n draci masina de serviciu, in orice ocazie , nu conteaza ..... chiar si cind se ducea-n vie la S. Ghita !...ipocrizie, nu-i asa ?
sau voia sa arate ca n-are nici-o legatura cu ' mnealui , adica Puterile-n Stat erau separate ?