Info
x
Klaus iohannis: rom�nia lucrului bine f�cut
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 23 Februarie 2017, ora 15:20
Va reamintesc ce spuneam acum un an despre munca noastra: In aceasta lupta am avut alaturi de noi cel mai important aliat, cetatenii Romaniei. Sunt mii si mii de oameni care vor o societate cladita pe corectitudine si respect. Ne-am dorit si ne dorim sa combatem coruptia, dar acest lucru nu e suficient. Eforturile justitiei trebuie sustine de stabilitatea cadrului legislativ si institutional. In Romania multa lume declara ca sustine lupta anticoruptie, dar am vazut cu totii cat de repede poate fi anulata lupta anticoruptie. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin atacuri fara precedent la adresa DNA Au fost trimisi in judecata peste 1300 de persoane, printre care trei ministri, sase senatori, 11 deputati, 16 magistrati si 20 de directori de companii nationale. Investigatiile penale trebuie dublate de masuri preventive. Daca celelalte institutii nu introduc mecanisme de prevenire si control, cetatenii vor fi in continuare afectati de coruptie. Achizitiile publice au fost un domeniu prioritar. Mai mult de un sfert dintre inculpatii trimisi in judecata au comis infractiuni de abuz in serviciu. Prejudiciile pentru abuz in serviciu sunt de peste 260 milioane euro. Exista acum o larga dezbatere despre abuzul in serviciu. CCR nu a dezincriminat abuzul in serviciu. A fost declarata constitutional daca prin sintagma in mod defectuos se intelege cu incalcarea legii Instantele au aplicat decizia interpretativa si au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz in serviciu, 15 achitate, incalcand doar HG, regulamente sau ordine interne. Ele fusesera trimise in judecata anterior deciziei CCR Tipologiile identificate arata ca exista vulnerabilitati majore in achizitiile publice. Atribuirea contractelor e conditionata frecvent de primirea unor sume de bani. Se achizitioneaza frecvent produse inutile sau aparatura care nu poate fi utilizata. Desi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare data ca nu e vorba de simple greseli ci ce de abuzuri care mascheaza o mita sau un folos Multe achizitii se fac cu incalcarea legislatiei secundare, ceea ce lasa societatea neaparata dupa decizia CCR. Cateva exemple din dosarele DNA si societatea trebuie sa decida daca astfel de fapte prezinta sau nu pericol: Procurorii au avut cazuri cu preturi subevaluate de pana la 800% Poate cineva gresi un pret cu 800%? La imobilele retrocedate ilegal, pretul platit in plus de stat a fost si de 10 ori mai mare decat de pretul real Vorbim aici de oportunitatea unei decizii? Exista situatii in care unele spitale incheie contracte doar cu unele societati. Acest specific al coruptiei a facut ca procentul cerut ca mita din contracte sa fie mai mare decat in alte domenii. Procentul comisioanelor ilegale e cuprins intre 10 si 20% din valoarea contractelor din sanatate Coruptia din sanatate inseamna si modul in care sunt spoliate resursele sanatatii prin produse supraevaluate sau inexistente. Dorim ca fapte ce pun in pericol sanatatea publica sa fie sanctionate doar pe erori administrative? Noi doar aplicam legea si ne dorim sa fim consultati in mod real. Nu credem ca sunt necesare modificari legislative care pot afecta eficienta luptei anticoruptie. Nu credem ca sunt necesare modificari ce aduc atingere independentei magistratilor. Suntem obligati sa avem reactie cand modificari legislative vizeaza codul penal sau de procedura penala. In aceste zile am simtit cu totii ca facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil si matur. CSM, procurorul general, instantele si parchetele au reactionat unitar. Recuperarea produselor infractiunii a fost o componenta importanta. Au fost luate masuri asiguratorii de peste 760 mil euro. De multe ori, in cauzele noastre sunt implicate persoane care obtin profituri uriase. Niciun infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii. Am reusit sa sechestram doua proprietati in Franta de peste 3,5 mil euro. Am blocat conturi in Cipru, Elvetia si Germania. Procurorii DNA au participat in aproape 15.000 de sedinte de jucata judecata. ICCJ a ramas reperul de jurisprudenta in activitatea noastra. Instantele au condamnat definitiv11 deputati Solutiile pronuntate au confirmat eforturile de eficienta ale procurorilor. Procentul de achitari s-a mentinut la 10% Cele mai multe motive de achitare au fost determinate de achitarea legii penale mai favorabile, achitarea unor decizii ale CCR sau aprecierea probelor. Procentul e sub media europeana si arata ca justitia e functionala in Romania In 2016 judecatorii au decis definitiv confiscarea si recuperarea in suma peste 226 mil euro Acesti bani trebuie sa intre efectiv in buget si obligatia revine organelor fiscale care trebuie sa execute aceste hotarari Activitatea DNA a fost marcata de deciziile CCR. Durata de solutionare a cauzelor penale a crescut considerabil. Un procuror DNA are in medie peste 100 de dosare de solutionat in acelasi timp Atacurile la adresa sistemului judiciar si a DNA au fost fara precedent. Intregul sistem s-a confruntat cu atacuri incredibile, cu angajarea de firme specializate in actiuni de intimidare Am sesizat CSM, care si-a indeplinit rolul de garant al independentei. Respectam libertatea de opinie, dar nu trebuie neglijat fenomenul informatiilor false care poate afecta grav credibilitatea si increderea in justitie. Prioritatile DNA vor viza dosarele de coruptie la nivel inalt, frauda in achizitii publice, in special in sanatate si achizitii publice Noi suntem procurori si am depus un juramant, sa respectam legea. Legea ni se aplica si noua. Tot ce facem facem sub controlul CSM si al instantelor. Un procuror nu falsifica dosare, probe, nu are o agenda ascunsa, nu face jocuri politice Alti magistrati, judecatorii, vin si controleaza munca procurorilor Astfel de acuzatii au fost facute de cele mai multe ori de condamnati sau inculpati. Presiunile din spatiul public depasesc limitele acceptabile intr-o societate democratica. Cetatenii trebuie sa stie ca actele unui procuror sunt aprobate sau respinse de un judecator. Judecatorii decid in dosarele DNA. Cand procurorii au incalcat legea sau etica, au ajuns in fata instantei sau au plecat din DNA. Exigentele noastre sunt numai cu noi insine. Inchei cu un mesaj pentru colegii din DNA: Va multumesc pentru efortul profesionist si constant din acest an. Am continuat activitatea onest si profesionist. Suntem procurori si am ales sa lucram in DNA pentru ca ne pasa, ne pasa de tara in care traim, ne pasa de Romania. Imi doresc sa continuam acest drum si sa nu uitam ca noi suntem DNA. Cel mai important efect al dezbaterii publice anticoruptie a fost de solidarizare Laura Codruta Kovesi FELICITARI D.N.A ! |
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 23 Februarie 2017, ora 15:25
Va felicit pentru bilantul prezentat. Au trecut aproape 15 ani de cand a fost constituit PNA, in 2002. Romania a demonstrat in acesti ani ca a reusit sa isi mareasca capacitatea de a lupta impotriva coruptiei.
De la an la an, increderea cetatenilor in justitie a crescut. Tara noastra e in punctul de a exporta acest model in regiune. Aceasta evolutie nu ar fi fost posibila daca in Romania nu s-ar fi produs o temeinica asumare sociala a unui set de valori solide. Nu doar capacitatea statului a crescut, dar, extrem de important, si mentalitatile s-au schimbat. Am avut doavada acestui fapt recent cand am vazut ca cetatenii Romaniei anului 2017 nu mai tolereaza minciuna sau compromisul, au asteptari ca viata publica sa aiba in centrul ei respectarea legii si integritatea. S-a intamplat un lucru extraordinar; principiile abstracte au devenit preocupari concrete pentru cetateni, iar cand acestea au fost puse brutal in pericol a existat o reactie civica fara precedent. Romania a devenit nu doar un model de bune practici, ci si o sursa de inspiratie pentru cetatenii altor state de a-si exprima public refuzul de a mai accepta acte de coruptie. La inceputul acestui an lupta anticoruptie a fost pusa in mod real la incercare. Continuarea luptei anticorputie e o cerinta esentiala daca ne dorim un stat modern. Incercarile guvernului de a modifica legislatia penala au fost amendate in raportul MCV din acest an, in care se trage un semnal de alarma. Iata deci ca ireversibilitatea luptei anticoruptie nu e garantata. Masuri legislative care slabesc domeniul de aplicare a infractiunilor anticioruptie, ingerinta politicului, campaniile media la adresa unor magistrati sunt doar cativa dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a inscris Romania Nefericita OUG 13 a fost abrogata. Sabia lui Damocles pare a fi fost pentru moment indepartata. Avem o legislatie adesea deficitara, incontestabil ea trebuie amendata, dar masuri de modificare a codurilor penale, legi de gratiere colectiva au nevoie de o dezbatare ampla, de transparenta si responsabilitate Sunt aspect de neignorat in Romania anului 2017 Aprecierea oportunitatii unor astfel de masuri trebuie sa fie expresia unei dezbateri reale in Parlament dupa consultarea specialistilor, si care sa includa si punctul de vedere al opozitiei parlamentare E nevoie de o consultare reala a sistemului judiciar. Actiunile mele ca presedinte au fost fiecare data pentru asigurarea unei cooperari loiale intre institutii. Datele si cifrele din raportul de activitate arata ca lupta DNA impotriva marii coruptii duce la bunastare sociala, lucru care se va reflecta in primul rand in buzunarele cetatenilor Un aspect extrem de important ramane cel al recupararii prejudiciilor. O societate in care lupta anticoruptie e eficienta e una in care cei gasiti vinovati nu se mai bucura de banii sau bunurile dobandite prin incalcarea legii. Lupta anticorutie e necesara si trebuie continuata, dar nu va fi sucienta pentru a combate definitiv acest flagel fara componenta de prevenire. In acest domeniu, profilaxia trebuie sa insemne integritate si responsabilitate la nivelul conducerii tuturor institutiilor publice. E si una dintre asteptarile legitime ale societatii. Am intrat intr-o noua etapa de maturizare a Romaniei, printr-o cultura a corectitudinii in viata publica. Recuperarea prejudiciilor, preventia, sunt doar cateva dintre masurile pentru care e nevoie de cooperare. Nu putem reusi in acest demers fara punti reale intre institutiile statului. Romania e intr-un moment in care poate pasi cu incredere pe drumul democratiilor consolidate. Este nevoie de foarte mult echilibru si intelepciune pentru ca progresele sa nu fie pierdute. Trebuie sa primeze desideratul Romaniei de a deveni un stat puternic, care apara interesele cetatenilor sai. DNa ramane o institutie cheie, cu un rol esential. Va reasigur de faptul ca veti avea in mine un partener si un sprijin neconditionat in consolidarea statului de drept. E convingerea mea ferma ca dezvoltarea reala a Romaniei depinde de asta Kaus Iohannis BRAVO, Herr W E R N E R ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 23 Februarie 2017, ora 15:32
 si totusi as vrea sa stiu ceva : in 2009 , atunci cind Crin Antonescu l-a prezentat pe K. W. Iohannis ca pe o mare speranta si eu chiar am crezut ca Poate fi , STIA Antonescu de Problemele pe care acesta le avea cu Justitia ? Daca Stia, Cum de l-a scos la inaintare ?  dar in 2012, CINE a Insistat sa-l resusciteze ca , in 2014 sa devina PRESEDINTELE RO ? Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 23 Februarie 2017, ora 15:39
De la: HAAK_0N, la data 2017-02-23 15:25:47Va felicit pentru bilantul prezentat. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 23 Februarie 2017, ora 16:31
De la: gabigabi2, la data 2017-02-23 15:39:11 www.youtube.com/embed/i_u99WB2wQU Korruption in Rumänien /www.youtube.com/embed/ZnnDJPgQKnk siktir lumpenlatrinisto nesimtita! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 23 Februarie 2017, ora 16:41
Va felicit pentru bilantul prezentat. Au trecut aproape 15 ani de cand a fost constituit PNA, in 2002. Romania a demonstrat in acesti ani ca a reusit sa isi mareasca capacitatea de a lupta impotriva coruptiei.
De la an la an, increderea cetatenilor in justitie a crescut. Tara noastra e in punctul de a exporta acest model in regiune. Aceasta evolutie nu ar fi fost posibila daca in Romania nu s-ar fi produs o temeinica asumare sociala a unui set de valori solide. Nu doar capacitatea statului a crescut, dar, extrem de important, si mentalitatile s-au schimbat. Am avut doavada acestui fapt recent cand am vazut ca cetatenii Romaniei anului 2017 nu mai tolereaza minciuna sau compromisul, au asteptari ca viata publica sa aiba in centrul ei respectarea legii si integritatea. S-a intamplat un lucru extraordinar; principiile abstracte au devenit preocupari concrete pentru cetateni, iar cand acestea au fost puse brutal in pericol a existat o reactie civica fara precedent. Romania a devenit nu doar un model de bune practici, ci si o sursa de inspiratie pentru cetatenii altor state de a-si exprima public refuzul de a mai accepta acte de coruptie. La inceputul acestui an lupta anticoruptie a fost pusa in mod real la incercare. Continuarea luptei anticorputie e o cerinta esentiala daca ne dorim un stat modern. Incercarile guvernului de a modifica legislatia penala au fost amendate in raportul MCV din acest an, in care se trage un semnal de alarma. Iata deci ca ireversibilitatea luptei anticoruptie nu e garantata. Masuri legislative care slabesc domeniul de aplicare a infractiunilor anticioruptie, ingerinta politicului, campaniile media la adresa unor magistrati sunt doar cativa dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a inscris Romania Nefericita OUG 13 a fost abrogata. Sabia lui Damocles pare a fi fost pentru moment indepartata. Avem o legislatie adesea deficitara, incontestabil ea trebuie amendata, dar masuri de modificare a codurilor penale, legi de gratiere colectiva au nevoie de o dezbatare ampla, de transparenta si responsabilitate Sunt aspect de neignorat in Romania anului 2017 Aprecierea oportunitatii unor astfel de masuri trebuie sa fie expresia unei dezbateri reale in Parlament dupa consultarea specialistilor, si care sa includa si punctul de vedere al opozitiei parlamentare E nevoie de o consultare reala a sistemului judiciar. Actiunile mele ca presedinte au fost fiecare data pentru asigurarea unei cooperari loiale intre institutii. Datele si cifrele din raportul de activitate arata ca lupta DNA impotriva marii coruptii duce la bunastare sociala, lucru care se va reflecta in primul rand in buzunarele cetatenilor Un aspect extrem de important ramane cel al recupararii prejudiciilor. O societate in care lupta anticoruptie e eficienta e una in care cei gasiti vinovati nu se mai bucura de banii sau bunurile dobandite prin incalcarea legii. Lupta anticorutie e necesara si trebuie continuata, dar nu va fi sucienta pentru a combate definitiv acest flagel fara componenta de prevenire. In acest domeniu, profilaxia trebuie sa insemne integritate si responsabilitate la nivelul conducerii tuturor institutiilor publice. E si una dintre asteptarile legitime ale societatii. Am intrat intr-o noua etapa de maturizare a Romaniei, printr-o cultura a corectitudinii in viata publica. Recuperarea prejudiciilor, preventia, sunt doar cateva dintre masurile pentru care e nevoie de cooperare. Nu putem reusi in acest demers fara punti reale intre institutiile statului. Romania e intr-un moment in care poate pasi cu incredere pe drumul democratiilor consolidate. Este nevoie de foarte mult echilibru si intelepciune pentru ca progresele sa nu fie pierdute. Trebuie sa primeze desideratul Romaniei de a deveni un stat puternic, care apara interesele cetatenilor sai. DNa ramane o institutie cheie, cu un rol esential. Va reasigur de faptul ca veti avea in mine un partener si un sprijin neconditionat in consolidarea statului de drept. E convingerea mea ferma ca dezvoltarea reala a Romaniei depinde de asta Kaus Iohannis BRAVO, Herr W E R N E R ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 23 Februarie 2017, ora 16:56
,, Ordonanței de Urgenț� nr. 13, de modificare a Codurilor penale, Guvernul Grindeanu s-a situat �n conflict at�t cu Parlamentul, c�t și cu autoritatea judec�toreasc�.
CCR ar fi trebuit s� examineze și fondul sesiz�rilor depuse, nu s� se limiteze la a constata c� acestea nu mai au obiect prin abrogarea OUG 13. Posibilitatea Guvernului ca, �n cazuri excepționale, s� poat� adopta ordonanțe de urgenț�, �n mod limitat, chiar �n domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discreționar al Guvernului și, cu at�t mai mult, aceast� abilitate constituțional� nu poate justifica abuzul �n emiterea ordonanțelor de urgenț�. In care sunt declarate neconstituționale prevederi din acte normative, obligația punerii �n acord cu Legea fundamental�, �n termen de 45 de zile, se �mparte �ntre Parlament și Guvern astfel: primul trebuie s� clarifice prevederile din legi, al doilea, prevederile din ordonanțe. Astfel fiind, recurgerea la ordonanța de urgenț� pentru punerea �n acord a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cu decizii ale Curții Constituționale apare ca o eludare a textului art. 147 alin.(1) din Constituție. Chiar �n ipoteza unei �pasivit�ți� a Parlamentului, Guvernul avea obligația s� elaboreze un proiect de lege (iar nu o ordonanț� de urgenț�), lege care s� fie adoptat� pe calea procedurii de urgenț�, ori, in extremis, pe calea angaj�rii r�spunderii sale �n fața Parlamentului. Curtea ar fi trebuit s� constate c� Ordonanța de urgenț� a Guvernului nr.13/2017 a fost adoptat cu �nc�lcarea flagrant� a dispozițiilor art.115 alin.4 din Constituție � Judec�torul Curții Constituționale Livia Stanciu Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 23 Februarie 2017, ora 16:58
,,Detalii și reacții privind paguba de jum�tate de miliard de euro din contractul Bechtel
Deși a fost un contract semnat politic și modificat la inițiativa politicienilor care au condus Guvernul și Ministerul Transporturilor, printre care și lideri PSD, Ministerul Finanțelor cere acum Companiei de Autostr�zi (CNAIR) s� recupereze nu mai puțin de 525 milioane de euro de la m�na de directori generali care a condus compania. Este neclar cum oficialii Ministerului de Finanțe Publice (MFP) au considerat c� cei patru-cinci directori generali care au semnat sau gestionat contractul pentru autostrada Transilvania, semnat cu firma american� Bechtel, ar putea pl�ti nu mai puțin de 525 milioane euro, sum� coniderat� a fi prejudiciul adus statului prin derularea acestui contract. Documente deținute �n exclusivitate de Digi24 și Digi24.ro arat� c� �n urma unui control derulat �n perioada 2013 -2016 de c�tre o echip� a Ministerului de Finanțe se cere recuperarea uriașei sume de la directorii generali ai companiei care au semnat contractul, f�r� s� �l renegocieze, și de la cei care ulterior au fost de acord cu modificarea acestuia �ntr-un mod �n care au fost aduse pagube mari statului. Raportul nu spune un cuv�nt despre semnarea politic� a contractului sau despre prima modificare major� adus� contractului, nu de c�tre directori generali, ci de Guvernul și Parlamentul din 2004. Atunci contractul care prevedea construirea și finanțarea autostr�zii a r�mas unul doar de construire. F�r� finanțare Compania de Autostr�zi n-a putut derula cursiv contractul iar factura �naintat� de americani a fost una uriaș�. Prima modificare major� și p�guboas� a contractului a fost �n 2005 �n mandatul de premier al lui C�lin Popescu T�riceanu. storage07transcoder.rcs-rds.ro/storage/2017/02/23/744587_744587_... �n total Ministerul de Finanțe menționeaz� un prejudiciu total 525 milioane euro din care 298 milioane euro suma achitat� de la buget restul accesorii. Dar pe l�ng� aceste sume Ministerul de finanțe cere și recuperarea unor sporuri acordate salariaților CNAIR f�r� respectarea prevederilor legale din ordonanța de urgenț� și contractul colectiv de munc�. �n acest caz MFP cere CNAIR s� calculeze singur� daunele aduse bugetului. Raportul menționeaz� �diminuarea patrimoniului companiei pentru 2011-2015 cu sume acordate f�r� baze legal�, sume fiind salarii de baz� majorate cu procente cuporinse �ntre 2,5 și 75%. Pentru acestea �nu au fost �ntocmite acte justificative, adic� rapoarte privind �ndeplinirea obiectivelor, prin care s� rezulte c� beneficiarii au lucrat efectiv și timpul efectiv lucrat�. Ce este demn de menționat este faptul c� CNAIR nu este de acord cu concluziile MFP, deci nu se pune deocamdat� problema recuper�rii daunelor. �Mențion�m c� se va formula pl�ngere prealabil� cu privire la raportul de inspecție și Dispoziția obligatorie mai sus menționat�, spune compania �ntr-o not� intern�." Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 23 Februarie 2017, ora 18:49
23 februarie 2017
www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8039 Sintez� Raport de activitate 2016 Datele statistice care stau la baza Raportului pe anul 2016, arat� o continuare a activit�ții �n mod profesionist și consecvent, at�t �n efectuarea urm�ririi penale, c�t și �n activitatea desf�șurat� �n fața instanțelor de judecat�. Investigațiile au vizat cauze complexe privind fapte grave de corupție sau fapte de corupție comise de demnitari, magistrați ori persoane cu funcții de conducere �n administrația public� central� și local�. Principalele concluzii care au reieșit din raport sunt urm�toarele: 1. Num�rul de rechizitorii și num�rul de inculpați trimiși �n judecat� a crescut comparativ cu anul trecut �n 403 cauze s-a dispus trimiterea �n judecat� (323 au fost prin rechizitoriu, iar 80 prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinov�ției), �n creștere cu 13% faț� de anul anterior. Și num�rul de inculpați trimiși �n judecat� prin rechizitoriu și prin acorduri de recunoaștere a vinov�ției - 1.271 - a marcat o ușoar� creștere. Aceste rezultate reflect� preocuparea D.N.A. pentru soluționarea cu prec�dere a cauzelor cu finalitate judiciar�. 2. Au fost trimise spre judecare cauze a c�ror importanț� este determinat� de valoarea ridicat� a produselor infracționale și a prejudiciilor reținute, dar și de funcția persoanelor trimise �n judecat�. Dintre persoanele trimise �n judecat�, 426 (o treime) au ocupat funcții de conducere, control, demnit�ți publice ori alte funcții importante deținute fie la data faptei, fie la data inițierii anchetei: - 30 demnitari, dintre care: 3 miniștri, 1 președinte Camera Deputaților, 6 senatori, 11 deputați, - Alte funcții din administrația central�: 3 prefecți, 2 subprefecți - Autorit�ți locale: 47 primari (1 primar sector , 11 primari municipiu, din care 1 �n 3 dosare, 35 primari oraș/comun�), 12 viceprimari (2 viceprimari de municipiu,10 viceprimari oraș/comun�), 5 președinți de consilii județene, din care 1 �n dou� dosare și 1 �n prezent deputat, 2 vicepreședinți de consilii județene, - Instituții legate de aplicarea legii: 16 magistrați (7 judec�tori, din care 1 președinte instanț� și 9 procurori din care 1 procuror general parchet curte de apel, 2 prim procurori), 17 avocați, 91 polițiști, 14 militari, 1 notar; - 21 Directori de companii/societ�ți naționale: - �n domeniul educației: 2 rectori universitate, 1 decan facultate, 4 directori de școal�/grup școlar, 3 profesori universitari, 1 lector universitar, 3 profesori; - �n domeniul sanitar: 7 manageri de spital/institut medical, din care 1 �n 2 dosare, 10 medici, 1 infirmier. 3. Au crescut substanțial, cu peste 72% faț� de anul trecut, m�surile asigur�torii dispuse �n vederea confisc�rii speciale sau a repar�rii pagubei produse prin infracțiune, p�n� la concurența sumei totale de 667 milioane euro. De remarcat c� valoarea produsului infracțional recuperat �nc� din �n cursul anchetelor penale prin m�suri de restituire dep�șește 4,29 milioane de euro. 4. �n dosarele de mare corupție s-au pronunțat soluții de condamnare definitiv� Instanțele de judecat� au condamnat definitiv un num�r de 879 inculpați, trimiși �n judecat� prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție. Printre persoanele condamnate definitiv sunt: 1 europarlamentar �n Parlamentul European, 1 ministru, 7 deputați-dintre care 1 și vicepremier al guvernului, 1 senator, 1 administrator de societate comercial� (deputat la data trimiterii �n judecat�), 1 primar de comun� (senator la data emiterii rechizitoriului), 9 judec�tori, 2 prefecți, 1 subprefect, 5 președinți consiliu județean, 4 vicepreședinți consiliu județean, 28 de primari. Din perspectiva caracterului descurajator al pedepselor aplicate, reiese c� 39% dintre persoanele condamnate �n cursul anului 2016 execut� pedepse �n penitenciar. �n dosare ale DNA finalizate cu soluții definitive, instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale �n sum� total� de aproximativ 226.8 milioane euro. A existat �n continuare o preocupare pentru menținerea standardelor de calitate caracteristice anilor precedenți, astfel �nc�t: Ponderea achit�rilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor �n judecat�, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 10,5% soluții de achitare. Num�rul de doare restituite: 1% (4 dintr-un total de 403 trimise �n judecat�). �n anul 2016, activitatea de urm�rire penal� a fost desf�șurat�, �n medie, de 120 procurori, iar activitatea judiciar� a fost desf�șurat�, �n medie, de 46 procurori. Procurorii din cadrul Secției judiciare au participat �n ședințele de judecat� la 14.957 cauze. Pe l�ng� volumul mare de munc�, determinat de �nregistrarea unui num�r de peste 5.000 de noi cauze, anul 2016 a fost un an dificil și prin prisma provoc�rilor legislative. Activitatea DNA a fost influențat� major de prevederile declarate neconstituționale. �n cursul anului 2016, au fost adoptate 12 decizii ale Curții Constituționale care au constatat neconstituționalitatea unor dispoziții ale Codului de procedur� penal�. Prin urmare, au fost necesare eforturi mari pentru reorganizarea activit�ții și realocarea resurselor umane. Durata de soluționare a cauzelor penale a crescut considerabil. Aceasta, �n condițiile �n care un procuror din DNA are �n medie peste 100 de dosare de soluționat simultan. Concomitent cu cercetarea și aducerea �n fața instanțelor a dosarelor de mare corupție, anul 2016 a fost marcat de �nmulțirea atacurilor, unele f�r� precedent ca agresivitate, la adresa activit�ții și a procurorilor DNA. Acest fapt a fost menționat și �n Raportul anual din data de 25 ianuarie 2017 al Comisiei Europene. Priorit�țile DNA �n 2017 vor viza continuarea instrument�rii dosarelor de corupție la nivel cu accent asupra cauzelor de: - Fraud� și corupție �n achizițiile publice �n special, �n s�n�tate și infrastructur�; - Fraud� cu fonduri europene; - Corupție �n sistemul judiciar; - Recuperarea prejudiciilor și confiscarea extins�. La prezentarea Raportului de activitate al D.N.A. au fost prezenți: președintele Rom�niei Klaus Iohannis, ministrul interimar al Justiției Ana Birchall, reprezentanții principalelor instituții judiciare din Rom�nia - președintele �naltei Curți de Casație și Justiție Cristina Iulia Tarcea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii Mariana Ghena, procurorul general al Rom�niei Augustin Laz�r, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat� și Terorism Daniel Constantin Horodniceanu, precum și reprezentanți ai ambasadelor, ai societ�ții civile și ai mass media. FELICITARI D. N. A. ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 24 Februarie 2017, ora 14:01
moaaama si ce festivitate frumoasa a fost , mai ceva ca la ultimul congres al partidului comunist roman ! cu laude si aplauze si felicitari
  Sefa si-a facut si un pic de autocritica  , dar si-a luat si noi angajamente a mai fost si o idee de manipulare, ca asa-i sta bine oricarei adunari festiviste si niste mici dezinformari, dar nu foarte grave !  Bravo DNA....Bravo DNA Kovesi !  
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 25 Februarie 2017, ora 13:38
te oftici, puisorule ?
oftica-te, daca vrei dar nu poti sa negi ca a fost asa cum am rezumat eu ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 25 Februarie 2017, ora 13:46
si banuiesc si ca , profitind de acel moment al intilnirii , "Licuriciul " i-a trasat sarcina dlui presedinte sa termine cu scandalul dimbovitean, ca deranjeaza politica la nivel inalt din aceasta zona !....altfel nu-mi explic schimbarea Brusca de atitudine a dlui Iohannis . el nefiind genul hotarilor spontane !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 26 Februarie 2017, ora 15:02
ti-e foame
stiam eu ca esti tinut doar cu o coaja de piine si-n zilele de sarbatoare cu 2 cartofi fierti s'o coaja de salam , puse pe hirtia de ziar ! apropo: pe ce ziar ? Adevarul , EVZ ? ai mincat litera i din cuvintul compus de tine si nu-ntelegeam ce vrei sa spui ! aha  nu te mai obosi sa-mi explici, ca stiu deja textul tau cel rasuflat ....
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 26 Februarie 2017, ora 15:06
apropo de foame : vezi ca de saptamina trecuta, cind a fost simbata mortilor , in fiecare simbata pina la PASTI , se maninca bine de la biserica ; la iesirea de la slujba totul se imparte la nevoiasi !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 26 Februarie 2017, ora 16:28
n-ai si tu niste Nasi la care sa te duci c'un chil de portocale , sa-i pupi mina si sa-i spui : la multi ani, Nasule si sa te aseze la masa cu salata beuf, sarmale, friptane, cozonac si tort ? tzuica, vin, sampanie si alte alea d'ale gurii ?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 26 Februarie 2017, ora 16:38
upssss....
 uitai ca dvs. sunteti Ateu si nu le aveti p'astea cu biserica !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 27 Februarie 2017, ora 14:17
si, apropo de ateism, dar si despre fanatism , cele 2 fatete ale ignorantei :.....am vazut / citit despre romanii condamnati in Canada, pe viata , ptr. moartea fiului lor de 15 ani, lasat sa moara pur si simplu....da ! e vorba despre cel caruia noi ii spuneam @ emilescu !
 tragic....traaaagic !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 28 Februarie 2017, ora 15:06
De la: gabigabi2, la data 2017-02-22 15:17:04ba da, ma intereseaza ABSOLUT TOTI cei care in cei 27 ani ne-au condus spre binele lor si nicidecum al Romaniei ! MINTI @ hakoane ca o gazeta comunista si uite-mi raspunsul la intrebarea ta daca nu ma intereseaza cum si-a facut averea Dragnea ? .... si, tocmai ce-am auzit aseara la teveu ca Ghita, cumnat' su si inca nu stiucumilcheama p'un director , sunt cercetati intr-un dosar deschis Acum ptr. ceva facut in 2007- 2014 ! Hakoaaaane, cit Ghita era baiatul bun al sistemului cu ochi albastri , NU a vazut nimeni nimicuta- nimicuta ? abia acum , cind ala da pe goarna despre Luluta si Coldea , dupa 10 ANI , DNA face dosar ? haaaaa , asta da celeritate si dreptate si justa masura ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 28 Februarie 2017, ora 15:20
ccr.
Valer Dorneanu și Florin Iordache faceau, in 2007, legi pentru baronii locali. www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/valer-dorneanu-si-flori... Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constitutionale, intra din nou in atentia publica. Fost deputat PSD de Iasi cu doua mandate, el a fost și presedinte al Camerei Deputatilor intre 2000 si 2004. In 2010, el a fost investit ca Avocat al Poporului iar trei ani mai tarziu a demisionat pentru a deveni judecator la CCR. Anul trecut a devenit presedintele Curtii. În urmă cu zece ani, Valer Dorneanu, la acea vreme deputat din partea PSD, propunea împreună cu Florin Iordache și Tudor Mohora mai multe modificări la Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi a celor conexe acestora. Era vorba despre dezincriminarea faptelor privind deturnarea de fonduri sau utilizarea subvenţiilor de la bugetul de stat, a relatat presa la acea vreme. Legea modificată a fost trimisă spre promulgare, dar preşedintele Traian Băsescu a retrimis-o la Senat pentru reexaminare. Legea a trecut însă de Senat și a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 martie 2007. Astfel, Legea nr. 78/2000 se modifica şi avea următorul cuprins: „b) acordarea de subvenţii cu încălcarea legii, neurmărirea, conform legii, a destinaţiilor subvenţiilor; c) utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum şi utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.” Pedeapsa pentru aceste fapte era încadrată de la 5 la 15 ani de închisoare. Presa scria că printre beneficiarii modificării acestei legi se aflau mai mulți baroni locali ai PSD, printre care Dumitru Sechelariu, Gheorghe Savu, Liviu Dragnea, Gavril Mârza, Bebe Ivanovici sau Nicuşor Constantinescu. Toți aceștia erau cercetați la acea vreme pentru deturnare de fonduri. Un alt beneficiar era Marian Oprișan, trimis în judecată, cu un an înainte, de către DNA pentru deturnare de fonduri. DNA îl acuza că a cauzat un prejudiciu de 5,5 milioane de lei. Mai exact, Consiliul Județean Vrancea a primit în anul 2004 aproape două milioane de dolari pentru pietruirea drumurilor comunale. Fondurile au fost virate de la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului dintr-un credit extern de 50 milioane dolari. Ministerul era condus la acea vreme de deputatul de Vrancea Miron Mitrea, căruia Oprişan îi spunea „fratele Miron”. Procurorii DNA au stabilit că Oprişan şi ceilalţi acuzaţi se fac vinovaţi de un prejudiciu de 5,5 milioane de lei. Presa mai relata atunci că prejudiciul total reținut în sarcina celor enumerați mai sus se ridica la peste 20 milioane de lei. Statisticile DNA din perioada 2003-2005 arată că au fost descoperite 337 infracţiuni de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate şi alte 121 infracţiuni la regimul de creditare, vârful de sarcina fiind în anul 2004, când s-au înregistrat 230 de asemenea infracţiuni. lepre neocomuniste! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 28 Februarie 2017, ora 15:38
paiii, draga hakoane, dupa cum se vede , au facut schimb la guvernare cind unii - cind altii si-n final, toti sunt niste lepre , caci TOTI au urmarit alte Interese - cu mult mai personale sau de grup - decit cele ale Ro ! e plina tara de ele , ca si acest forum si tu esti una dintre ele ! asta e : ghinion, caci in acest caz, chiar n-avem cu cine ne -am putea reconstrui !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 1 Martie 2017, ora 15:29
De la: HAAK_0N, la data 2017-03-01 15:09:48partoneto lumpenlatrinista, te-ai pocait !? baiiii....  tu chiar faci dovada ca NU intelegi ce citesti ....e prima oara cind fac afirmatii ca cea de sus ? maiiiii, m-ai injurat si insultat ani la rind, degeaba ....
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 1 Martie 2017, ora 16:02
nu inteleg ?
zau bre, partoneto lumpenlatrinista parazita !? fuck off, lumpenlatrinisto #raspandaca! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 1 Martie 2017, ora 16:14
nu, nu poti intelege nimic din ce vine de la un altul si asta ptr. ca esti Plin de Tine !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 1 Martie 2017, ora 16:15
pe ce te bazezi , ma cocosila , cind spui ca sunt ' parazita" ?
 dupa 35 ani de munca, numai un cretin ii poate spune respectivului om asa ceva ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 1 Martie 2017, ora 16:38
De la: HAAK_0N, la data 2017-03-01 16:19:54care alta/altul? esti un cretin demonstrat cretin si o tii langa, asa, de niste ANI de zile ! daca-ti inchipui ca ceea ce pui tu pe acest forum e altceva decit dejectie , inseamna ca cognitia ta e doar o flatulenta , ca tot ti-a placut aceasta tema si ne-ai propus s-o dezbatem !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 1 Martie 2017, ora 17:21
vad ca din cind in cind trebuie sa te raportez ptr. limbaj si sa te mai primeneasca Adm. , desi se stie deja : de banat ai fost , avatarul l-ai schimbat, doar naravul l-ai pastrat !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 2 Martie 2017, ora 13:37
DRAGNEA, FORT�REAȚA DIN BRAZILIA Liviu Dragnea, președintele PSD, este omul politic al momentului. Infama ordonanț� 13 promovat� inclusiv �n beneficiul s�u de guvernul Grindeanu a scos sute de mii de rom�ni �n strad�, iar Dragnea a dat �napoi. Scandalul ordonanței a scos �ns� la iveal� modul de operare al politicianului: noaptea și prin interpuși. RISE Project a investigat modul �n care și-a construit Dragnea puterea politic� și economic� și a descoperit c� premierul Grindeanu nu este singurul interpus al șefului PSD. �n ultimii zece ani, Dragnea și-a consolidat influența, folosindu-se de un cerc restr�ns de oameni de �ncredere. Ast�zi v� prezent�m filiera brazilian� a grupului care l-a ajutat și, la r�ndul lui, a profitat de ascensiunea politic� a lui Dragnea: grupul din Cumbuco. ________________________________________ � am mers pe urmele afacerilor din Brazilia ale unui milionar rom�n care s-a sinucis �n avion și am dat de oamenii lui Dragnea � Mugurel Gheorghiaș, �Melcul�, fost coleg de facultate, coleg de trup� rock de-al șefului PSD și acționar al firmei Tel Drum, a �nființat peste ocean o firm� pentru investiții �n hoteluri, restaurante și alte imobiliare �nc� din 2010 � Gheorghiaș a introdus de cel puțin șase ori �n Brazilia, �n 2010-2011, bani descriși drept �investiții directe din Rom�nia� � Costel Comana, milionarul care s-a sinucis, și el fost coleg de facultate cu Dragnea, a �nființat alte dou� firme pe malul Atlanticului, cu ajutorul aceluiași localnic care apare �n firma lui Gheorghiaș � am identificat vila cu piscin� și teren de tenis unde petreceau Dragnea, Comana, Gheorghiaș și alți apropiați Costa Rica-Columbia-Brazilia C�nd roțile Airbusului A320 au atins pista de aterizare pe aeroportul din Alajuela, Costa Rica, la ora nou� �n dimineața zilei de 25 februarie 2015, pasagerii erau cu ochii pe una dintre toaletele avionului. �n spațiul �nghesuit fusese descoperit un cadavru. Avionul decolase cu dou� ore mai devreme din Bogota, Columbia, și aterizase �n țara din Caraibi cu 20 de minute �nainte de ora prev�zut�. Victima: Costel Comana, un b�rbat de 53 de ani, patronul Regiotrans și unul dintre cei mai bogați rom�ni. Poliția din Costa Rica a deschis rapid o anchet� ca s� afle cauzele morții neobișnuite. Verdictul: sinucidere. Autorit�țile locale au luat �n calcul mai multe piste, inclusiv contextul mai larg c� rom�nul era acuzat de corupție �n Rom�nia. Cazul morții suspecte a fost �ns� clasat, mai ales c� milionarul nu era dat �n urm�rire internațional�. Pornind de la sinuciderea din avion, RISE Project a mers pe urma afacerilor lui Comana și a descoperit c� milionarul f�cea parte dintr-un grup de afaceriști și politicieni rom�ni care de aproape zece ani de zile se �nt�lnesc �n secret și fac afaceri la mii de kilometri de granițele ț�rii. Bogota, capitala Columbiei, a fost doar un punct de tranzit �n drumul lui Comana spre Costa Rica. Rom�nul �și �ncepuse de fapt c�l�toria mai devreme din Brazilia, mai precis din Fortaleza, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Braziliei. Situat� pe malul Atlanticului, fosta fort�reaț� portughez� este ast�zi un oraș de m�rimea Bucureștiului. S�r�cia extrem� se amestec� aici cu zg�rie nori și hoteluri scumpe unde se cazeaz� europeni sau americani cu bani. Turiștii v�d de obicei doar zona Beira Mar, un bulevard care ține conturul oceanului și unde localnicii fac jogging c�t e ziua de lung� �n umbra cocotierilor și a hotelurilor �nalte și colorate care par piese de lego �nfipte �n nisipul oceanului. �n același timp, �n centru, cl�dirile vechi și joase stau s� cad� peste viermuiala de oameni care se �nghesuie �n magazine ce aparțin, �n mare parte, comercianților sud-coreeni stabiliți aici. Vizitatorii sunt avertizați �n hotelurile din Beira Mar s� se țin� departe de zona central�, periculoas�, a orașului. �n Fortaleza și-a �nființat Comana �n februarie 2014, cu exact un an �nainte s�-și curme viața, dou� firme: Regiotrans Fabricacao de Locomotivas și Robra Construcao LTDA. Prima a �mprumutat numele companiei rom�nești de transport feroviar care l-a �mbog�țit pe Comana și i-a adus problemele penale, iar cea de-a doua, Robra, vine de la �mbinarea celor dou� state �n care el f�cea afaceri, Rom�nia-Brazilia. �n fapt, cu mai puțin de o s�pt�m�n� �nainte s� se sinucid�, Comana aflase c� procurorii rom�ni f�cuser� deja arest�ri �n dosarul Regiostrans, anchet�nd filiera prin care compania obținuse subvenții masive de la stat. www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/03/SEDIUL_FIRMELOR_CO... Ambele companii din Fortaleza au fost �nființate cu un capital social consistent, Robra cu 3 milioane de reali brazilieni, adic� �n jur de 1,3 milioane de dolari la cursul din acel moment. Regiotrans cu 1 milion de reali, adic� vreo 429 de mii de dolari. Sumele reprezint� doar capitalul social, adic� participarea asociaților la �nființarea firmelor, iar nu și banii investiți �n Brazilia. Robra fusese proiectat� s� fac� investiții imobiliare și hoteliere, iar Regiotrans s� fabrice locomotive și s� se implice �n transportul feroviar din statul sud-american. De altfel, Comana a cerut viza de afaceri �n Brazilia �n numele firmei Robra. Documentele firmei Robra Construcao LTDA www.documentcloud.org/documents/3476684-WATERMARK-Robra-Feb-24-2... �n ambele companii, Comana l-a avut ca partener constant pe un localnic, potrivit datelor obținute de RISE de la registrul companiilor din Fortaleza. Numele lui este Cauby Cursinio Campos Junior. www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/03/JUNIOR_CAMPOS_POZA... Brazilianul de 38 de ani deține c�te zece la sut� din fiecare companie �ns�, mai important, el este omul bun la toate pentru rom�nii care se �nt�lnesc pe ascuns �n Brazilia. Spre exemplu, localnici care ne-au cerut s� le protej�m identitatea ne-au povestit cum Campos Junior era practic șoferul lui Dragnea c�nd politicianul venea s� se distreze �n Fortaleza. Campos Junior l-a preluat pe Dragnea și de la peste 500 de kilometri distanț� de Fortaleza de la aeroportul din Natal unde ateriza uneori demnitarul rom�n. Și Comana a investit mult� �ncredere �n Campos Junior � care avea drept de semn�tur� �n locul rom�nului �n toate documentele firmelor. Pe 1 ianuarie 2015, cu mai puțin de dou� luni �nainte de zborul spre Costa Rica, Comana și partenerul s�u au lichidat Regiotrans și și-au �mp�rțit banii din capitalul social. Rom�nul și-a luat �napoi cei 900 de mii de reali, iar brazilianul restul de 100 de mii. Robra funcționeaz� și �n momentul acesta. Documentele firmei Regiotrans Fabricacao de Locomotivas www.documentcloud.org/documents/3476686-WATERMARK-Regiotrans-Feb... www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/03/INTERIOR_CASA_GRAN... www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/03/vila_din_cumbuco_v... Vila din Cumbuco, cu teren de tenis și piscin� Acesta este locul care a fost ales acum mulți ani de un grup de afaceriști și politicieni rom�ni pentru distracție și afaceri departe de țar�. Dac� �n Fortaleza hotelurile cu zece sau 15 etaje domin� litoralul, �n Cumbuco cea mai �nalt� cl�dire are trei etaje. Locul este �mp�nzit de pousade, un fel de pensiuni de lux, cu piscine, palmieri și churasqueiras, gr�tarele braziliene. Cumbuco are valurile și v�ntul ideal pentru surfing de toate felurile, de la board la kite surfing. �n plus, barurile și restaurantele aglomerate l�ng� plaj� sau aproape de dunele de nisip ofer� pește și fructe de mare proaspete și la prețuri mici. Comana a tr�it timpuri bune �n Cumbuco � unde devenise prieten foarte bun cu un alt localnic, Paulo Alberto, un antrenor brazilian de sporturi acvatice. Alberto �și amintește c� l-a cunoscut pe Comana chiar prin intermediul lui Campos Junior, care �l rugase s�-i dea rom�nului lecții de kite surfing. Tot Paulo Alberto ne-a spus c� milionarul din Brașov era foarte preocupat și �ng�ndurat �nainte s� plece spre Costa Rica. �G�ndea prea mult�, rememoreaz� el acele clipe, ad�ug�nd c� nu poate s� cread� c� bunul s�u prieten s-a sinucis. Brazilianul de �ncredere Liviu Dragnea este citat de Mediafax cu o declarație f�cut� la o �nt�lnire cu presa, �n august 2015, �n care admite c�-și face vacanțele �n Brazilia de nou� ani, dar spune c� nu are nicio proprietate acolo. Un alt politician rom�n care și-a petrecut vacanțele la Cumbuco este fostul primar al Constanței, Radu Maz�re. Am ar�tat poza acestuia mai multor localnici și aceștia l-au identificat pe politician. Maz�re, de altfel, este citat de G�ndul �n 2010, imediat dup� �ntoarcerea din vacanț�, de la Fortaleza, cu urm�toarea declarație despre timpul petrecut acolo: �Un paradis ecuatorial din nord-estul Braziliei, o zon� �n care bate foarte mult v�nt, �mpreun� cu fra�ii, mama �i prietenii. E o zon� �n care vin foarte mul�i pasiona�i ai acestui sport. M-am dat �n fiecare zi cu zmeul cale de 100 de kilometri pe ap� �i am l�sat t�mb�l�ul politic de acas�. �n același interviu, �ntrebat dac� l-a luat și pe Liviu Dragnea �n Brazilia, Maz�re a spus: �Domnul Dragnea nu este kite surfer. Ce s� caute?�. Contactat de RISE, Radu Maz�re a spus c� s-a �nt�lnit totuși o dat� cu Dragnea �n Fortaleza, la un restaurant: �Mai erau și alte persoane de gen feminin. (�) Am vorbit doar de fete și politic�. Eu și de sport.� Maz�re a spus c� nu-și aduce aminte anul �n care s-au �nt�lnit și c� nu-l cunoaște pe Costel Comana. �n realitate, Dragnea frecventa deja Cumbuco �n timp ce unul dintre oamenii s�i de �ncredere �și �ncropea, �ncep�nd cu 2010, afacerile acolo. Ca un am�nunt, �n 2010, Maz�re a primit pe site-ul personal un mesaj tradus cel mai probabil �n rom�n� cu google translate-ul de atunci �n care era avertizat c� proprietatea sa din Cumbuco este folosit� pentru activit�ți sordide atunci c�nd este plecat. www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/03/MESAJ_MAZARE_SITE-... Mesaj pe site-ul lui Radu Mazare Cumbuco este de fapt fieful lui Campos Junior, asociatul lui Comana. Aici și-a cl�dit brazilianul, un fost șofer de taxi și valutist, cu ajutorul rom�nilor, un foarte influent grup de afaceri. Campos Junior face și desface �n Cumbuco și, de fapt, �n toat� regiunea. Este c�m�tarul locului și are pousade, firm� de �nchirieri auto, companie de taximetrie și supermarketuri, pe l�ng� propriet�ți imobiliare. www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/03/BARCUTA_RECLAMA_FI... �Melcul� lui Dragnea Totul a �nceput �n 2010 c�nd Mugurel Gheorghiaș, zis �Melcul�, fost coleg de facultate și de trup� rock cu Liviu Dragnea, a �nființat �n orașul brazilian firma M&J Investimentos Tur�sticos LTDA. L-a luat drept tovar�ș �n companie pe Campos Junior, viitorul partener al lui Comana, care a primit un singur procent din afacere. Brazilianul era util pentru contactele sale extinse și pentru c� legile locale le impun str�inilor s� coopteze cel puțin un localnic �n firmele lor. Gheorghiaș �nființase firma ca s� investeasc� �n hoteluri, restaurante și alte bunuri imobiliare, conform documentelor de la registrul din Fortaleza. M&J Investimentos Turisticos Ltda a fost �nființat� cu un capital social consistent de 1,8 milioane de reali, echivalentul a aproape un milion de dolari �n 2010. Suma este foarte mare pentru o firm� cu r�spundere limitat�. Campos Junior, de pild�, și-a reactivat tot �n 2010 o firm� de același tip, ltda, cu doar 15 mii de reali drept capital social Documentele firmei M&J Investimentos Turisticos www.documentcloud.org/documents/3476685-WATERMARK-M-amp-J-Invest... Ca și �n cazul firmelor lui Comana, sumele investite pot fi mult mai mari dec�t capitalul social �ns� nu știm valoarea acestora. Știm �ns� c� �n perioada 2010-2011, adic� dup� �nființarea firmei braziliene, Gheorghiaș a adus bani �n Brazilia pentru firma M&J Investimentos Turisticos �n cel puțin șase r�nduri. Cele șase intr�ri de capital sunt prezentate drept �investiții directe din Rom�nia�. Ele au fost �nregistrate �n baza de date a B�ncii Centrale a Braziliei �ns� sumele nu sunt publice. www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/03/gheorghias_banco_c... Banca Central� a Braziliei l-a �nregistrat pe Mugurel Gheorghiaș �n calitate de investitor str�in �n Brazilia, statul CE-Ceara, �n numele firmei M&J Investimentos Turisticos LTDA Și documentele firmei lui Gheorghiaș sunt semnate doar de Campos Junior, din 2010 p�n� �n prezent. De altfel, localnicii ne-au spus c� rom�nii au �ncredere absolut� �n brazilian. Contactat de RISE Project, Campos Junior a refuzat s� r�spund� �ntreb�rilor noastre și ne-a spus s� vorbim cu �rom�nii �ia despre care punem �ntreb�ri�. La data �nființ�rii firmei braziliene, de cealalt� parte a oceanului, �n Rom�nia, Gheorghiaș era administrator și acționar �n firma Tel Drum, firm� privatizat� �n 2002 de Consiliul Județean Teleorman. Șeful PSD era atunci președintele Consiliul Județean. Dragnea a negat �n c�teva r�nduri c� ar avea vreo leg�tur� cu Tel Drum, �ns� cert este c� o parte consistent� din banii firmei privatizate provin din afaceri f�cute cu autorit�țile din Teleorman �n perioadele �n care Dragnea a fost fie prefect, fie președintele CJ. Dragnea este citat de Adev�rul spun�nd, �n 2011, �n leg�tur� cu Tel Drum și Gheorghiaș: �Șobo (Liviu Lucian Dobrescu, un alt coleg de facultate) și Melcul (Mugurel Gheorghiaș) sunt foști colegi de facultate și de trup�. Asta s-a �nt�mplat acum 25 de ani. Nu �nseamn� ca acum �tiu despre orice fost coleg ce firm� are. Nu știu dac� ei sunt acționarii Tel Drum�. Cert este c� Dragnea știa foarte bine la acea dat� ce face Gheorghiaș cu care ținea leg�tura str�ns �n Cumbuco, Brazilia. �Melcul� desf�șura deja afaceri acolo și �și petrecea vacanțele cu fostul coleg de trup� devenit important politician. Am �ncercat s�-l contact�m pe Mugurel Sorin Gheorghiaș, �ns� a fost de neg�sit. Soția lui, Ramona Gheorghiaș, ne-a transmis c� este plecat din țar� și nu are nici telefon. I-am vizitat și la domiciliul din R�mnicu S�rat. Deși era evident c� soții erau acas�, nu ne-a deschis nimeni ușa. Un vecin ne-a spus c� i-a v�zut pe am�ndoi c�nd au urcat �n apartament, ceva mai devreme. Ne-a ar�tat și mașina lor. Dup� ce am plecat de la adres� am fost urm�riți prin oraș de o mașin� a unei firme de paz�, apoi pozați și escortați p�n� �n afara orașului de un t�n�r care conducea mașina familiei Gheorghiaș, un Opel Antara �nregistrat pe compania Tel Drum. www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/03/20170228_150026_ma... Mașina Tel Drum Post Mortem Dup� decesul lui Comana, brazilianul a preluat complet firma Robra Construcao și i-a mutat și sediul �ntr-un cartier s�rac din Fortaleza. Campos Junior are acum 90 la sut� din companie, adic� toate p�rțile sociale pe care le deținuse anterior rom�nul. Pe l�ng� mișcarea din Robra, �n ultimul an, Campos Junior s-a angajat �ntr-o febril� activitate imobiliar�. El a postat multe anunțuri pe OLX-ul brazilian și pe pagina sa de Facebook scoț�nd spre �nchiriere sau v�nzare mai multe imobile și apartamente de lux din Cumbuco. Inclusiv vila de la ocean �n care a stat Comana și �n care chefuiau rom�nii a fost scoas� la �nchiriere �n mai 2016. Imediat dup� ce l-am �ntrebat despre aceast� vil�, brazilianul a șters anunțul de pe pagina sa de Facebook. �n paralel, �n Rom�nia, tot �n 2016, procurorii au �nceput s� v�neze propriet�țile și firmele care i-au aparținut lui Comana, �ntr-o operațiune de confiscare special� pentru recuperarea banilor publici din dosarul Regiotrans. Compania privat� de transport feroviar de persoane a fost �nființat� �n 2005 de Costel Comana și Iorgu Ganea, partenerul s�u de afaceri. Firma a crescut constant din subvențiile acordate de stat, dar și cu ajutorul unor funcționari corupți, p�n� a devenit cea mai mare firm� privat� de profil din țar�. Practic, compania primea bani publici pentru fiecare kilometru rulat, fie c� avea c�l�tori, fie c� nu. �n 2009, Regiotrans a primit printr-un act adițional 57 de rute feroviare pentru care a �nasat o subvenție de 10 milioane de euro, iar peste doi ani subvențiile au �nsumat 40 de milioane de euro. O anchet� a DNA arat� c� patronii Regiotrans pl�teau sp�gi consitente șefilor CFR și directorilor Ministerului Trasporturilor ca s� c�știge contractele pentru rutele b�noase. Practic, licitațiile erau trucate �n avantajul lui Costel Comana. �ntrebat de reporterii RISE Project despre vacanțele din Brazilia, Liviu Dragnea a declarat: �Eu merg �n Brazilia de 11 ani și �i anunț pe toți cei care sunt preocupați de asta c� o s� mai merg. Așa cum am mers și �n alte locuri din lume. Am stat �n Brazilia, �n foarte multe locuri. Brazilia e o țar� mare. Nu am f�cut nimic ilegal. Din c�te știu eu am avut și �nc� am dreptul s� circul liber �n aceast� lume. Punct.� www.riseproject.ro/articol/ Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 2 Martie 2017, ora 13:55
...PUNCT.....si, la fel ca si Dragnea, si dl. pres. Iohannis isi petrece vacantele prin SUA sau Germania ! zice RISE PROJECT ceva si despre asta ? ia fa-ne tu o informare ca la carte !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 69 mesaje Membru din: 10/02/2017 |
Postat pe: 2 Martie 2017, ora 14:47
De la: gabigabi2, la data 2017-03-02 13:55:32. prea muti de; si ...(la fel ca si ), partoneto lumpenlatrinista masochista. insa, una e sa furi din bani publici si sa te imbogatesti peste noapte, alta e sa-ti revendici un drept dobandit in urma unei mosteniri pe care statul mafiot refuza sa-ti retrocedeze ceea ce statul comunist ti-a furat prin natiionalizare, asa ca : nu-i ...,, la fel ca si "...scursura ordinara bolsevizata! siktir, otreapa sociala lumpenlatrinista imputita ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 3 Martie 2017, ora 14:07
ceea ce ce cere dumnealui este Intemeiat pe FALS si UZ de FALS si ptr. aste se face, in mod normal , Puscarie !
P.S dar , pin' la urma apare o intrebare : da' ce  face cu atitea case , ca Nu are copii si nici nepoti de frati carora sa le ramina casele ?....ca atare si fam. Iohannis va fi exact in postura acelei fam Ghenea, fara mostenitori si casele vor intra in patrimoniul Statului / primariei Sibiului ! si uite asa, cercul se-nchide si totul se-ntoarce de unde a plecat !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|