Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

Liberalismul PNL e doar eticheta

Liberalismul romanesc este un bolnav intr-o stare critica. Aceasta
este ideea principala a acestei analize. Nici invocarea traditiei
liberale, nici aderarea la miscarea liberala europeana, si nici
dublul discurs referitor la piata nu sint argumente care sa sprijine
temeinic actuala pozitie a PNL.

� Dragos Paul ALIGICA.

Notiunea ca PNL se sprijina pe o doctrina clara si ca aceasta
doctrina este �liberala" ramine unul dintre miturile politicii
romanesti. Care este insa continutul acestei doctrine? Azi, in toata
lumea, atit dreapta cit si stinga se revendica in mare masura de la
liberalism. De aceea �liberalism" este la ora actuala unul dintre
cei mai confuzi termeni ai lexiconului politic. Exista liberalism de
dreapta si liberalism de stinga, liberalism economic si liberalism
social, liberalism clasic si liberalism modern s.a.m.d. Spectacolul
filialelor PNL, afirmindu-si indirjite prin vot �identitatea
liberala", ar fi comic daca n-ar fi trist. In absenta unor documente
doctrinare serioase si a oricarei urme de premeditare ideologica in
rindurile ierarhiei partidului, substanta �liberalismului" PNL este
foarte greu de stabilit. Ramine atunci ca elementele �doctrinei" PNL
sa fie identificate folosind alte chei de descifrare decit cele
obisnuite. In acest caz sintem obligati sa ne referim la temele
implicite in discursul PNL-istilor atunci cind sint pusi in situatia
sa dea explicatii cu privire la aceasta chestiune.

Traditie problematica

Prima tema este traditia antebelica a partidului. Intr-adevar, PNL-
istii fac mereu referinta la ea. Din pacate, aceasta complica in loc
sa simplifice lucrurile. Aportul doctrinar al acestei trimiteri este
nul. In cursul istoriei sale, traiectoria PNL a strabatut de la
stinga la dreapta aproape intreg spectrul politic. In plus, poti
gasi coexistind, in orice moment din istoria sa, elemente atit de
dreapta cit si de stinga in doctrina expusa si in practica politica.

Variatia este extrema: de la cel mai �rosu" radicalism la cel mai
profund nationalism etnicist. Or, aceasta face irelevanta trimiterea
la bagajul doctrinar istoric. A incerca sa trimiti la istorie este
in cazul PNL, ca in cazul majoritatii partidelor cu vechime, un act
reflex de stabilire a unei genealogii politice, si nu un argument de
intemeiere doctrinara.

Optiunea europeana

Cealalta tema este afilierea la grupul liberal- democratilor
europeni. Ca si in cazul traditiei istorice, aportul doctrinar al
acestei afilieri este mai mult derutant decit clarificator. Doua
sint motivele: in primul rind, gruparea liberal-democrata europeana
este o grupare eterogena, constituita mai degraba din ceea ce ramine
dupa ce prima mina a partidelor europene a fost triata intre
socialisti si populari. Poti gasi acolo un spectru larg de pozitii:
de la stinga la centru-dreapta si orice vrei intre ei.

Totusi, si acesta este al doilea motiv, cind trebuie sa tragi o
linie, centrul de greutate al gruparii cade in mod incontestabil la
stinga, lucru confirmat si de pozitionarea sa in Parlamentul
European. Or, PNL se pretinde, si este perceput in spatiul romanesc,
drept o entitate de dreapta. Evocarea repetata a afilierii la grupul
liberal-democratilo r europeni nu face decit sa amplifice confuzia.

Capitalism radical, dar pe hirtie

Daca asa stau lucrurile, atunci aceste doua modalitati de a stabili,
in absenta resorturilor normale, substanta doctrinara a PNL, sint
niste etichete lipsite de continut: ni se spune ca PNL
este �liberal" pentru ca este �PNL" si pentru ca este afiliat la
ceva european ce are in titlu cuvintul �liberal". Ramine insa in joc
un al treilea element: accentele radicale pro-piata ale unor lideri
ce se angajeaza ocazional in retorica de tip Thatcher-Reagan. Dar
notiunea ca aceasta ar reprezenta o linie doctrinara in PNL, chiar
si minoritara, este sistematic contrazisa nu numai de alte
declaratii si atitudini (uneori ale aceluiasi lider in chiar acelasi
discurs), dar chiar si de practica politica a partidului. Prin
statut, organizare, conduita si agenda politica, PNL se prezinta ca
un tipic partid oligarhic �de tranzitie", strain cu totul de
dinamica si fervoarea revolutionar- reformatoare pro-capitalista a
gruparilor �thatcheriste" . Pe scurt, nici elementul practic,
singurul care ar mai putea cit de cit sa ne ajute, fie si in mod
indirect, la clarificarea situatiei doctrinare a PNL, nu duce nici
el prea departe.

Teorie contrazisa de practica

Toate aceste concluzii nu sint o noutate. Politologii, jurnalistii
si comentatorii politici romani au sesizat in mod repetat aceasta
paradoxala carenta a PNL si contradictiile �liberalismului" pe care-
l afiseaza. De altfel, azi s-a creat o situatie paradoxala in care
ideile si preocuparile doctrinare sint mai bine reprezentate in
redactiile mass-media si pe forumurile de discutie pe Internet decit
in partidele ce se pretind vehiculele politice ale acestor idei. In
Romania exista azi nu mii, ci zeci de mii de indivizi care fie prin
studiu, fie prin experienta angajarii zi de zi in constructia sau
administrarea institutiilor capitalismului, fie prin simpla
interactiune inteligenta cu aceste institutii, sint in proces de a-
si crea o identitate politica de centru-dreapta, clasic-liberala sau
neoconservatoare. De asemenea, sint altii ce se indreapta spre un
liberalism modern, de stinga. Procesul lor personal de articulare
identitar-politica este cu ani-lumina inaintea procesului similar la
nivelul partidelor politice. Este inevitabil ca mai devreme sau mai
tirziu ei vor refuza sa mai inchida ochii la mitul �doctrinei
liberale" sub care PNL isi ascunde acum vacuitatea doctrinara si
lipsa acuta de imaginatie politica. Ce va urma este greu de
prevazut.

Criza cronica

Nu incape indoiala ca majoritatea membrilor PNL se doreste de
dreapta. A te afirma insa de dreapta si a avea o doctrina coerenta
de dreapta sint doua lucruri total diferite. Are PNL o doctrina de
dreapta? Este ea liberala? Membrii PNL par convinsi de asta si
trebuie sa le respectam convingerile, dar nu aceasta este problema.
Ce este pina la urma liberalismul romanesc? Care sint conturile sale
doctrinare? Care este corespondenta doctrinara intre PNL si
partidele dreptei europene? Care este �proiectul liberal" pentru
Romania? Ce inseamna a fi liberal in Romania si Europa secolului 21?
Ce inseamna a fi de dreapta in Romania? Sint intrebari al caror
raspuns reprezinta nu numai o obligatie pe care PNL o are fata de
electoratul roman, dar si o necesitate strategica de prim ordin
pentru supravietuirea partidului. Rezolvarea crizei cronice a PNL
depinde in buna masura si de iesirea din prelungita confuzie
identitara in care dreapta romaneasca se afla de atita vreme. �

�Salvatorul" Stolojan

Pe parcursul mandatului de presedinte al PNL pe care il detine Calin
Popescu Tariceanu, numele predecesorului acestuia, Teodor Stolojan,
dar mai ales o eventuala revenire a sa in fruntea liberalilor, a
fost invocat de mai multe ori. Actualmente consilier la Cotroceni al
presedintelui Basescu, caruia i-a cedat locul sau in competitia
prezidentiala in 2004, in urma unui moment ale carui sensuri
definitive nu sint nici pina astazi cunoscute, Stolojan este mereu
distribuit in scenarii care vizeaza schimbarea actualei conduceri
liberale si reorientarea politica a PNL. Este important de consemnat
faptul ca, aproape de fiecare data cind asemenea scenarii au prins
contur public, Teodor Stolojan s-a ferit sa nege pina la capat ca ar
avea de-a face cu ele. (C. Patrasconiu)

Cine este Dragos-Paul Aligica

S-a nascut in 1966, la Bucuresti. Actualmente este cercetator la
Institutul Hudson din Washington si, de asemenea, profesor asociat
al SNSPA din Bucuresti. Este doctor in stiinte politice la
Universitatea Indiana din Bloomington. In plus, are doua doctorate
la Bucuresti, in economie si in sociologie. Autor al mai multor
carti si al multor studii de specialitate, Dragos-Paul Aligica este
unul dintre cei mai atenti observatori si analisti ai economiei si
geopoliticii contemporane.

Lenin, Stalin si capitalismul de tip rusesc
Vasile Ernu
Pana si cei mai mari dusmani ai capitalismului recunosc unanim un
lucru: Capitalul transforma in marfa totul. De la Isus la Lenin, de
la ingeri la demoni, de la nimicuri la poezie, totul se transforma
in marfa prin simpla binecuvantare a Capitalului. Oamenii si
lucrurile dispar si devin simple branduri. Ne traim viata intre
branduri precum Coca-Cola, McDonald's, Marx, Madonna sau Eminescu.
Lumea noastra a devenit de mult un fel de brandshaft, adica un loc
unde brandul face parte absolut necesara din viata noastra. Dupa
caderea

comunismului, masinaria capitalista s-a cocotat pe hoitul ideologiei
muribunde, a impachetat ce se mai putea impacheta, iar eroii
vremurilor noastre au fost "trimisi la produs". Comunismul a cazut �
cum imi place mie ironic sa spun � datorita faptului ca productia de
marfuri a batut productia de cozi, iar dictatura marfii a fost mai
tare decat dictatura cozii. Capitalul poate transforma in marfa si
vinde pana si critica indreptata impotriva sa. Astazi, dusmanul de
moarte al Capitalului, Lenin cel branduit, lucreaza in slujba lui.
Cel mai tare brand al comunismului si cel mai tanar simbol al
vesniciei, produs de om, poate fi vizitat luni, miercuri, joi si
sambata, intre orele 10 si 13, in mausoleul din Piata Rosie.
Aceasta "minune a lumii" aduce statului 1,5 milioane de USD, iar
acest lucru ii garanteaza si ii asigura vesnicia mult mai bine decat
ar fi facut-o Partidul Comunist. "Lenin e viu" (asa cum spuneau
toate lozincile vremii) presupune ca Lenin este eficient, iar "Lenin
e mort" (cum confirma noua ideologie) presupune ca Lenin e sigur,
caci nimic nu poate fi mai sigur decat moartea. Dar sa nu uitam ca
siguranta si eficienta sunt trasaturile de baza ale marfii. Lenin,
brandul ideologic de altadata, la auzul caruia ne frematau tinerele
inimioare de oktombrei, s-a transformat intr-un brand-marfa, care nu
are decat un singur scop: profitul.
Daca nu ati vizitat Moscova de mult, va reamintesc ca Lenin poate fi
inca vazut si e singurul loc unde mai este coada. Ce s-a adaugat nou
la acest oras sunt, fireste, preturile. Cum ar putea fi altfel? Un
Stalin capitalist lucreaza cu acelasi sentiment specific: bezpridel
(lipsa de limita). Capitalistul Stalin s-a plictisit, nu mai vrea sa
mearga sa se distreze pe cele mai scumpe insule sau sa-si cumpere nu
stiu ce masina de lux. Acum, la Moscova se poarta altceva. Acum se
poarta iahturile. Da, ati citit bine. Anul acesta, toate firmele din
lume si-au adus iahturile la vanzare. Fireste, Moscova nu are iesire
la mare, ocean si nu are nici macar o balta mai mare in zona, dar
are un rau mic, care se cheama tot Moscova. Ei bine, noii imbogatiti
se plimba pe rau in sus si in jos cu cele mai luxoase iahturi. Dar
asta nu e tot. Acum e la moda si private party. Daca acum cativa ani
era la moda sa inchiriezi un avion privat si sa-ti duci amanta la nu
stiu ce concert la Paris, New York ori Londra, acum e altceva la
moda. Platesti un star sa vina sa-ti cante in vila ta, iar prietenii
sa se minuneze.
Noul stil de viata al Moscovei capitaliste se scalda in lux. La
Moscova, totul e atat de scump incat, atunci cand te intorci la
Bucuresti, totul ti se pare gratis. Credeti-ma, nu exagerez! Cum se
face ca un oras estic, iesit de curand de sub comunism, capitala
unei tari cu serioase probleme economice, este totusi cel mai scump
oras din lume? Ei bine, pentru ca Moscova a fost si ramane un oras
privilegiat. Un amic care-si cunoaste bine orasul si tara
sustine: "Imagineaza- ti ca pentru acest oras lucreaza toata Rusia,
pe de o parte, iar imensul profit adus de pe urma vanzarii
petrolului si gazului rusesc se reflecta aici, pe de alta parte".
Adica, in Moscova sunt preturi petroliere, din pacate nu si salarii
petroliere, decat pentru un numar restrans, dar semnificativ de
beneficiari. Ca urmare, un alt fenomen pe care il intalnesti la
Moscova e faptul ca toata lumea umbla cu o doza sau o sticla de bere
in mana. Peste tot, de la metrou la Piata Rosie, de la Biblioteca
Lenin si pana la Galeria Tretiakov, cetateanul moscovit are in mana
o bere. Lucrurile au luat insa o amploare stranie. De la neputinta
cetateanului simplu de a sta la un bar si a consuma o bere din cauza
pretului (in magazin preturile sunt asemanatoare cu cele de la noi),
s-a ajuns sa fie cool sa bei bere in locurile publice. Asa ca, daca
vedeti un ultim model de BMW din care coboara o blonda cu haine pe
ea de cateva mii de euro, iar in mana are o banala cutie de bere, sa
nu va minunati: este o moscovita cool.

Vasile Ernu este scriitor roman nascut in URSS

Legile lui Murphy despre sex

Legea nr.1: Cu cat femeia care te iubeste este mai frumoasa, cu atat iti va fi mai usor sa o parasesti fara regrete.
Legea nr. 2: Nimic nu se amelioreaza cu varsta. Legea nr.
3: Sexul nu ingrasa.
Legea nr. 4: Sexul ocupa cel mai putin timp si determina cele mai multe conflicte.
Legea nr. 5: Singurul remediu pentru sex, este mai mult sex.
Legea nr. 6: Definitia sex-appeal-ului � 50% din cum esti si 50% din cum cred altii ca esti.
Legea nr. 7: Nu face sex cu colegii de birou!
Legea nr. 8: Sexul e ca zapada � nu stii niciodata cati centimetri va avea si cat va dura.
Legea nr. 9: Un barbat in casa valoreaza cat doi de pe strada.
Legea nr. 10: Virginitatea poate fi vindecata.
Legea nr. 11: O femeie incepe sa inteleaga un barbat, cand a incetat sa il asculte.
Legea nr. 12: Nu te culca niciodata cu cineva mai nebun decat tine.
Legea nr. 13: Calitatile pe care le apreciaza o femeie la un barbat sunt defectele pentru care il va uri mai tarziu.
Legea nr. 14: Sexul e 'murdar', doar daca e facut ca la carte.
Legea nr. 15: Intotdeauna este perioada proasta a lunii.
Legea nr. 16: Pe intuneric toate femeile sunt frumoase.
Legea nr. 17: Sexul discrimineaza uratii si timizii.
Legea nr. 18: Inainte de a gasi 'Printul', trebuie sa saruti multe broaste.
Legea nr. 19: Exista lucruri mai bune si mai proaste decat sexul, insa niciunul nu suporta comparatie.
Legea nr. 20: Iubeste-ti aproapele, dar sa nu afle nimeni.
Legea nr. 21: Dragostea e o chestiune de 'chimie', sexul e o chestiune de 'fizica'.

Legea nr. 22: Nu poti avea un copil intr-o luna, inseminand noua femei. Legea nr. 23: Dragostea inseamna superioritatea imaginatiei fata de inteligenta. Legea nr. 24: Mai bine decat a nu iubi este sa pierzi ceea ce iubesti. Legea nr. 25: Nu te culca niciodata cu o femeie care are mai multe probleme decat tine. Legea nr. 26: Abtine-te de la alcool, femei si cantat � mai ales cantat... Legea nr. 27: Nu te certa niciodata cu o femeie obosita sau odihnita. Legea nr. 28: O femeie nu uita niciodata barbatul pe care l-ar fi putut avea, iar un barbat nu uita niciodata femeile pe care nu le-a putut avea.

Legea nr. 29: Importanta nu e lungimea unei baghete, ci magia din ea. Legea nr. 30: E mai bine sa fii vazut, decat trecut cu vederea. Legea nr. 31: Un barbat poate fi fericit alaturi de orice femeie, atat timp cat nu o iubeste. Legea nr. 32: Sexul este 1 din 9 motive pentru reincarnare. Celelalte 8 nu sunt importante. Legea nr. 33: Zambeste, pentru ca oameni sa se intrebe la ce te gandesti. Legea nr. 34: Diferenta dintre un om inteligent si unul prost dispare cand ambii sunt indragostiti. Legea nr. 35: Nu te culca niciodata nervos; ramai treaz si lupta. Legea nr. 36: Dragostea este iluzia ca femeile sunt diferite. Legea nr. 37: Cu cat cineva iti este mai drag, cu atat se afla mai departe de tine. Legea nr. 38: Inteligenta x Frumusete x Disponibilitate = Constant Legea nr. 39: Intensitatea sentimentelor cuiva fata de tine este invers proportionala cu intensitatea sentimentelor tale fata de acea persoana. Legea nr. 40: Banii nu pot cumpara dragostea, dar ofera posibilitatea unor negocieri pe cinste. Legea nr. 41: Daca pare prea frumos pentru a fi adevarat, probabil ca este. Legea nr. 42: Disponibilitatea e o chestiune de timp � momentul in care devii interesat de o persoana, este momentul in care altcineva devine interesant pentru acea persoana. Legea nr. 43: Partida dragostei nu se suspenda niciodata pe motiv de vizibilitate redusa. Legea nr. 44: Nu spune 'nu'. Legea nr. 45: Orice actiune pozitiva, starneste reactii negative. Legea nr. 46: Nu conteaza de cate ori ai facut-o, daca ti se ofera, ia-o! Niciodata nu va mai fi la fel. Legea nr. 47: Nu marul din copac, ci perechea de pe pamant a cauzat totul. Legea nr. 48: Sexul este ereditar: daca parintii tai nu l-au avut, sunt sanse ca nici tu sa nu il ai. Legea nr. 49: O intoarcere buna da la o parte multe 'acoperamanturi'. Legea nr. 50: "Nu va durea, promit!"

De la: Femme_Politique, la data 2013-11-22 11:33:30 EMINESCU:




Scrisoarea a III-a

Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el,
Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:
"Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou..".
"-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur...."
"-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour".

Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,
Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare
La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5.
Si din el coboara Mircea, in bermube si opinci.
Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,
Le-arata un "Sony Vaio", care-l tine la subrat.
Agitat, la el in Jeep, si-mbracat tot in civil,
Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:

"-Tu esti Mircea?"
.."-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,
Si-am luat-o ... pe centura, indrumat de GPS!
Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine..."

"-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine".
Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.
Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip
Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,
Si sa lupte pan' la moarte cu ai turcului spahii.

"-Baiazide, sti ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem,... dar la "Heroes" in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam "conQUIZtador"?

"-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare "cool"?
Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret
Ca am fost in multe lupte : Varna , Bilist sau Oituz..."

"-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un "buzz"??"
"-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste, iar tu faci misto de noi..,
Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi".

"-Cum vrei tu, marite rege, eu speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.
N-as vrea sa pun pe "YouTube", cu-ai tai morti, videoclipuri,
Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.
Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,
Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o m ana rupta".
Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.
Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:
"Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe interzis"...

Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n "Jeep"-uri.
Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine!
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta
Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.

"-Baiazid , hai sa ne batem....!! , Unde esti, de ce nu vii?"

"-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC.
Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa..."
Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa.
"-N-am stiut ca la "fast-foud"-uri nu e bine sa m ana nci,
Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe "branci"...
Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.
Da-ne niste "triferment" si-o sa facem cale-ntoarsa"...

Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.
Deci se vede pan-la urma ca "fast-food"-ul face bine.
Asta-i tot..Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:
"Turcii l-au vazut de Mircea si-au facut pe ei de frica"...

-Mai Traiane ce furi votu
La Paris ai batut totu
Mai pa sest ,mai pe lovele
Te facu baban misele /
Sir Baconsschi si cu Nuta
Au chemat toata gascuta
Sa voteze la secunda
Ca tot votu sa ajunga ,
S-a ajuns atit de tare
Din votare in votare /
SLAVA HOTILOR NEAMULUI /
de orice culoare [ politica ]

AVEM UN BULA ROMANESC PENTRU A-L TRIMITE IN PARLAMENTUL EUROPEAN?
Politicieni ca Vadim Tudor,Felix sau Gigi nu au aparut pe pamant
sterp ci au avut un predesesor celebru.
Daca acesta a fost renumitul Zaroni,apoi si acesta a fost
predecesorul lui Bula.

Romulus Zaroni,un taran din Nadastia de Sus, om cu sapte clase
primare, a ajuns
ministru tocmai pentru ca era omul de casa al lui Petru Groza.
Despre Zaroni, Corneliu Coposu spunea ca ,era un chiabur de mana
intai ,avea o biblioteca impresionanta pentru un taran, am gasit
la el acasa cam 7 � 800 de volume de cultura generala si de carti
politice. Daca ar fi continuat sa-si gospodareasca ferma, Romulus
Zaroni ar fi fost, poate, mai castigat. Din pacate, acesta devine in
data de 6 martie 1945 ministru al Agriculturii si Domeniilor,
functie pe care si-o va pastra pana in 29 noiembrie 1946, devenind
apoi, pana in 30 decembrie 1947, ministru al Cooperatiei. Gafele l-
au facut un soi de precursor al lui Bula. De altfel, in epoca
circula un soi de gluma, care suna cam asa: Caligula imperator si-a
facut din cal senator/ Groza, mai sinistru, si-a facut din bou
ministru. Cu toate acestea, Corneliu Coposu a avut doar cuvinte de
lauda la adresa sa: A facut patru clase gimnaziale la un liceu
german, vorbea si citea fluent in aceasta limba. Zaroni a profitat
cat mai mult de statutul de ministru: si-a parasit sotia, insurandu-
se apoi cu o femeie cu vreo 20 de ani mai tanara, a reusit sa se
mute in casa reputatului jurnalist Pamfil Seicaru si sa vina acasa,
la Nadastia de Sus, cu avionul. O poveste care a ramas in istorie
spune ca, de fapt, Zaroni si-a parasit prima sotie pentru ca aceasta
refuzase ca pamantul sa fie trecut la colectiv. Pe de alta parte,
Romulus Zaroni continua sa fie si astazi subiect de bancuri, chiar
pe forumul echipei Steaua Bucuresti. Un forumist il compara pe Gigi
Becali cu Zaroni, care ar fi fost tarcovnic la biserica, analfabet
si ajuns sus in ierarhia statului. Iata ce scrie pe site-ul
www.fcsteaua. ro, Dankressman, in data de 2 iunie 2007: Apropos de
anormal. In Guvernul lui Groza, a fost numit Ministru al
Agriculturii un taran hunedorean. Numele lui era Romulus Zaroni.
Asta fusese tarcovnic, la biserica din Nadastia. Ii fusese citita
(adica cineva i-a citit) o singura carte, despre Frontul Plugarilor.
Cea mai mare realizare a lui ca ministru a fost sa-si viziteze satul
natal... cu avionul. Cand vizita satul natal, locuia in Caminul
Cultural.
Zaroni, ministrul cu sapte clase care l-a precedat pe Bula
in folclorul Romaniei comuniste

Nefericitul afirma ca asta era singura lui legatura, cu cultura.
Si avea, acolo: �un singur divan pe care puteam gandi. Bai
fratilor, de unde il cunosc eu pe asta? Se spunea despre el ca,
prinzandu-si aratatorul in usa, zbiera ca din gura de sarpe ca ,i s-
a stricat stiloul si nu mai semneaza acte o saptamana.Se mai
spunea despre el ca, dupa nu stiu cati ani in care refuzase sa-si
angajeze secretara (el stia ca Secretarul e mai mare ca Ministrul) a
facut un concurs pentru angajare in care tema era ,Mulsul vacii mai
eficient decat mulgatoarea automata. Gigi, asta este locul tau in
Istorie! Cu asta concurezi!

Azi politicieni ca vadim Tudor sau Felix nu fac decat sa refaca
traseul lui Zaroni

Viitorul Romaniei in varianta USL este sinistru
Cand acvilele sau vulturii zburau spre stanga (sinister), augurii chemati sa interpreteze auspiciile spuneau ca e semn rau pentru Roma. De atunci, stanga este asociata cu cele mai mari dezastre si calamitati. Dar nici o calamitate nu este nici pe departe la fel de sinistra ca viitorul pe care il pregateste USL Romaniei.

Discutiile aprinse din ultimele zile in jurul �reintregirii'' salariilor bugetarilor, al posibilelor surse de finantare dar, mai ales, a dimensiunilor deficitului bugetar, au menirea sa pregateasca terenul pentru o serie de masuri care, daca vor fi aplicate, vor transforma in mod fundamental Romania. Macar o data, suntem de acord cu Vasile Dancu, care intr-un text publicat in Revista 22, atragea atentia ca temele dezbatute in ultima saptamana - salariile si riscurile politice de erodare a USL pana la alegeri - �nu surprind nimic din esenta si imperativele'' noii guvernari. Asa este. Esenta noii guvernari este mult mai intunecata.
Pe de o parte, Dancu - care sugereaza �Cinci pagini din adevarata agenda a lui Victor Ponta'' - sustine ca acesta �nu are dreptul sa gandeasca pe termen scurt, ci trebuie sa isi proiecteze tot ce face pentru urmartorii zece ani'' inca din prima zi de guvernare. Acest proiect pe zece ani �trebuie abordat din perspectiva constructiei normalitatii, dar fara a cadea in capcana unei austeritati descrise contabil'' si ofera, ca sursa de inspiratie tomul lui Adrian Nastase �Spre Normalitate. Guvernarea Reformelor. Reforma Guvernarii''. Textul cu pricina, aproape 500 de pagini de conferinte, articole si cuvantari reflecta cu destula acuratete �filozofia'' lui Nastase de la acea data. In varianta adusa la zi, o gasim in discursul aceluiasi Nastase la Congresul USL. Iat-o in adevarata ei splendoare ideologica:
�Acum, Romania nu mai este un stat care asteapta la portile Uniunii Europene. S-au(sic!) asa ar trebui sa fie. Avem un alt statut, care ne permite afirmarea si apararea patriotismului economic.
Resursele subsolului Romaniei trebuie exploatate in interesul cetatenilor romani. Nu pot fi date resursele vitale ale Romaniei doar pentru a cumpara voturi cu mana de arginti primita in schimbul acestora.
Oprirea privatizarii resurselor strategice este motivul cel mai recent pentru care regimul Basescu trebuie indepartat cat mai rapid.
Nu trebuie sa mai fim tematori in afirmarea patriotismului. Acesta nu este nici nationalism, nici xenofobie sau rasism, nici euroscepticism, ci este apararea intereselor cetatenilor nostri.
A sosit momentul sa depasim complexele ideologice ale perioadei de tranzitie.
In timp ce se spunea ca viitorul il reprezinta companiile mici si mijlocii, �small is beautiful", nu-i asa, in lume s-au format cele mai mari corporatii.
S-a tot repetat ca statul este prost administrator, iar solutia miraculoasa este privatizarea, incat chiar si unii dintre noi au ajuns sa creada acest lucru. In acest timp, alte state si-au consolidat companiile de stat, cu un management performant, devenind jucatori regionali ori globali.
Ani de zile am fost invatati cat de bune sunt �pietele libere", in timp ce altii aplicau protectionismul economic. La lectia de economie politica de tip capitalist ne-a fost spus cat sunt de rele monopolurile de stat, cum trebuie ele sparte si privatizate in folosul, culmea, al altor companii de stat!
S-a tot spus cat de inteligenti am fi daca scapam de industria nationala, care ar fi poluanta si ineficienta, incat astazi nu mai producem aproape nimic. Importam insa de toate! Romania ar trebui denumita �tara importatorilor fericiti"!
La ora de �dirigentie" am fost sfatuiti sa restituim toate proprietatile nationalizate, incepand de la Cuza, iar acum nu mai avem bani pentru despagubiri. Smecherii si-au luat proprietati, multe prin acte dubioase, iar oamenii cinstiti au fost inca odata pacaliti.''
Am mai sugerat o data ca prin �normalitate'', USL si Nastase inteleg un proces de restauratie masiva a privilegiilor clasei politice si economice formate dupa 1990, dar acum ideologul-sef al USL propune un �salt calitativ'': restaurarea monopolurilor de stat, controlul cu mana de fier al pietei, preferinta pentru mari companii (corporatii) tot de stat in dauna IMM-urilor, revenirea la crezul lui Ion Iliescu �Proprietatea este un moft''. Sistemul politic si economic rezultat in urma acestui proces de transformare va fi instituirea unui Statism Corporatist care va respecta intru totul deviza lui Mussolini: �Totul in interiorul Statului, nimic in afara Statului, nimic impotriva Statului''. Daca vi se pare un imperativ totalitar, acest lucru se datoreaza faptului ca asa si este. Proiectele stangii contemporane seamana izbitor de mult cu varianta fascista a statului social si au un caracter totalitar intrinsec. Experimentele rus si chinez in asa-numitul capitalism de stat sunt cele mai apropiate modele. Un viitor sinistru din care dreapta liberala ar fi eliminata din joc poate pentru totdeauna.
Pentru realizarea unei transformari atat de radicale in numai zece ani va fi nevoie de masuri de inginerie politica si sociala fara precedent. Prima este suprimarea independentei Justitiei si recastigarea controlului politic asupra anticoruptiei. Numirea lui Corlatean la Justitiei, unul din copiii politici ai lui Nastase este un prim pas in aceasta directie. A doua este ingrosarea pana la limita suportabilitatii a aparatului administrativ de stat la toate nivelurile. Planul USL de a crea un al patrulea nivel administrativ - cel regional - raspunde unui astfel de imperativ. A treia este supradimensionarea aparatului represiv - Politie, Jandarmerie, servicii secrete - si crearea de privilegii care sa asigure loialitatea.
Dar de departe cel mai important obiectiv este decuplarea economiei romanesti de realitatea economica globala si crearea unei realitati paralele, a unei economii virtuale care sa dea impresia populatiei ca poate asigura cele mai multe dintre nevoile sale si ca are resurse nelimitate pentru �solodaritate sociala''. Cand Dancu denunta �realismul bugetar'' si �guvernanta contabila'' a guvernelor anterioare, el pledeaza pentru o astfel de decuplare care sa permita statului sa ocupe primul loc pe scena economica si sociala. Daca asta va insemna inflatie, deficite de doua cifre si supraindatorare, va fi un pret mic de platit pentru miza aflata in joc.
Or, nimeni nu este mai calificat sa realizeze aceasta transformare decat Florin Georgescu, un personaj cu adevarat sinistru al istoriei noastre recente. Pentru cine uita sau se face ca uita, Georgescu a fost ministru de finante in perioada in care s-au dat cele mai mari tunuri din istoria postdecembrista a Romaniei (1992-1996), in care a fost devalizata Banca Dacia Felix, a inceput devalizarea Bancorex, au fost tolerate si incurajate Caritas si SAFI si s-a nascut elita economica si politica a Romaniei. Ca Georgescu a ajuns la BNR dupa un stagiu - obligatoriu, se pare - in solda lui Sorin Ovidiu Vantu nu mai este decat un accident biografic, presupunem.
Ce este important este ca omul este un statist agresiv (ca opus al capitalismului liberal), un nationalist primitiv si personaj cu vadite resurse autoritare. Adica omul perfect pentru a gestiona primii pasi pe drumul transformarii societatii romanesti intr-un bastion al Stangii.
Guvernul Ponta nu este numai despre sfidarea societatii civile cu Alistar, despre distrugerea meritocratiei in Educatie cu Corina Dumitrescu, despre satisfacerea clientelei cu Chitoiu/Rusanu si Isar sau despre torpilarea obiectivelor de politica externa cu Marga. Este despre deschiderea ferma a cailor pentru un viitor cu adevarat sinistru pentru Romania.

De la: Gandirea_Politica, la data 2013-11-28 12:49:54

Asta cred ca e o gandire neintinata.....

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Viitorul Romaniei in varianta USL este sinistru
Cand acvilele sau vulturii zburau spre stanga (sinister), augurii chemati sa interpreteze auspiciile spuneau ca e semn rau pentru Roma. De atunci, stanga este asociata cu cele mai mari dezastre si calamitati. Dar nici o calamitate nu este nici pe departe la fel de sinistra ca viitorul pe care il pregateste USL Romaniei.

Discutiile aprinse din ultimele zile in jurul �reintregirii'' salariilor bugetarilor, al posibilelor surse de finantare dar, mai ales, a dimensiunilor deficitului bugetar, au menirea sa pregateasca terenul pentru o serie de masuri care, daca vor fi aplicate, vor transforma in mod fundamental Romania. Macar o data, suntem de acord cu Vasile Dancu, care intr-un text publicat in Revista 22, atragea atentia ca temele dezbatute in ultima saptamana - salariile si riscurile politice de erodare a USL pana la alegeri - �nu surprind nimic din esenta si imperativele'' noii guvernari. Asa este. Esenta noii guvernari este mult mai intunecata.
Pe de o parte, Dancu - care sugereaza �Cinci pagini din adevarata agenda a lui Victor Ponta'' - sustine ca acesta �nu are dreptul sa gandeasca pe termen scurt, ci trebuie sa isi proiecteze tot ce face pentru urmartorii zece ani'' inca din prima zi de guvernare. Acest proiect pe zece ani �trebuie abordat din perspectiva constructiei normalitatii, dar fara a cadea in capcana unei austeritati descrise contabil'' si ofera, ca sursa de inspiratie tomul lui Adrian Nastase �Spre Normalitate. Guvernarea Reformelor. Reforma Guvernarii''. Textul cu pricina, aproape 500 de pagini de conferinte, articole si cuvantari reflecta cu destula acuratete �filozofia'' lui Nastase de la acea data. In varianta adusa la zi, o gasim in discursul aceluiasi Nastase la Congresul USL. Iat-o in adevarata ei splendoare ideologica:
�Acum, Romania nu mai este un stat care asteapta la portile Uniunii Europene. S-au(sic!) asa ar trebui sa fie. Avem un alt statut, care ne permite afirmarea si apararea patriotismului economic.
Resursele subsolului Romaniei trebuie exploatate in interesul cetatenilor romani. Nu pot fi date resursele vitale ale Romaniei doar pentru a cumpara voturi cu mana de arginti primita in schimbul acestora.
Oprirea privatizarii resurselor strategice este motivul cel mai recent pentru care regimul Basescu trebuie indepartat cat mai rapid.
Nu trebuie sa mai fim tematori in afirmarea patriotismului. Acesta nu este nici nationalism, nici xenofobie sau rasism, nici euroscepticism, ci este apararea intereselor cetatenilor nostri.
A sosit momentul sa depasim complexele ideologice ale perioadei de tranzitie.
In timp ce se spunea ca viitorul il reprezinta companiile mici si mijlocii, �small is beautiful", nu-i asa, in lume s-au format cele mai mari corporatii.
S-a tot repetat ca statul este prost administrator, iar solutia miraculoasa este privatizarea, incat chiar si unii dintre noi au ajuns sa creada acest lucru. In acest timp, alte state si-au consolidat companiile de stat, cu un management performant, devenind jucatori regionali ori globali.
Ani de zile am fost invatati cat de bune sunt �pietele libere", in timp ce altii aplicau protectionismul economic. La lectia de economie politica de tip capitalist ne-a fost spus cat sunt de rele monopolurile de stat, cum trebuie ele sparte si privatizate in folosul, culmea, al altor companii de stat!
S-a tot spus cat de inteligenti am fi daca scapam de industria nationala, care ar fi poluanta si ineficienta, incat astazi nu mai producem aproape nimic. Importam insa de toate! Romania ar trebui denumita �tara importatorilor fericiti"!
La ora de �dirigentie" am fost sfatuiti sa restituim toate proprietatile nationalizate, incepand de la Cuza, iar acum nu mai avem bani pentru despagubiri. Smecherii si-au luat proprietati, multe prin acte dubioase, iar oamenii cinstiti au fost inca odata pacaliti.''
Am mai sugerat o data ca prin �normalitate'', USL si Nastase inteleg un proces de restauratie masiva a privilegiilor clasei politice si economice formate dupa 1990, dar acum ideologul-sef al USL propune un �salt calitativ'': restaurarea monopolurilor de stat, controlul cu mana de fier al pietei, preferinta pentru mari companii (corporatii) tot de stat in dauna IMM-urilor, revenirea la crezul lui Ion Iliescu �Proprietatea este un moft''. Sistemul politic si economic rezultat in urma acestui proces de transformare va fi instituirea unui Statism Corporatist care va respecta intru totul deviza lui Mussolini: �Totul in interiorul Statului, nimic in afara Statului, nimic impotriva Statului''. Daca vi se pare un imperativ totalitar, acest lucru se datoreaza faptului ca asa si este. Proiectele stangii contemporane seamana izbitor de mult cu varianta fascista a statului social si au un caracter totalitar intrinsec. Experimentele rus si chinez in asa-numitul capitalism de stat sunt cele mai apropiate modele. Un viitor sinistru din care dreapta liberala ar fi eliminata din joc poate pentru totdeauna.
Pentru realizarea unei transformari atat de radicale in numai zece ani va fi nevoie de masuri de inginerie politica si sociala fara precedent. Prima este suprimarea independentei Justitiei si recastigarea controlului politic asupra anticoruptiei. Numirea lui Corlatean la Justitiei, unul din copiii politici ai lui Nastase este un prim pas in aceasta directie. A doua este ingrosarea pana la limita suportabilitatii a aparatului administrativ de stat la toate nivelurile. Planul USL de a crea un al patrulea nivel administrativ - cel regional - raspunde unui astfel de imperativ. A treia este supradimensionarea aparatului represiv - Politie, Jandarmerie, servicii secrete - si crearea de privilegii care sa asigure loialitatea.
Dar de departe cel mai important obiectiv este decuplarea economiei romanesti de realitatea economica globala si crearea unei realitati paralele, a unei economii virtuale care sa dea impresia populatiei ca poate asigura cele mai multe dintre nevoile sale si ca are resurse nelimitate pentru �solodaritate sociala''. Cand Dancu denunta �realismul bugetar'' si �guvernanta contabila'' a guvernelor anterioare, el pledeaza pentru o astfel de decuplare care sa permita statului sa ocupe primul loc pe scena economica si sociala. Daca asta va insemna inflatie, deficite de doua cifre si supraindatorare, va fi un pret mic de platit pentru miza aflata in joc.
Or, nimeni nu este mai calificat sa realizeze aceasta transformare decat Florin Georgescu, un personaj cu adevarat sinistru al istoriei noastre recente. Pentru cine uita sau se face ca uita, Georgescu a fost ministru de finante in perioada in care s-au dat cele mai mari tunuri din istoria postdecembrista a Romaniei (1992-1996), in care a fost devalizata Banca Dacia Felix, a inceput devalizarea Bancorex, au fost tolerate si incurajate Caritas si SAFI si s-a nascut elita economica si politica a Romaniei. Ca Georgescu a ajuns la BNR dupa un stagiu - obligatoriu, se pare - in solda lui Sorin Ovidiu Vantu nu mai este decat un accident biografic, presupunem.
Ce este important este ca omul este un statist agresiv (ca opus al capitalismului liberal), un nationalist primitiv si personaj cu vadite resurse autoritare. Adica omul perfect pentru a gestiona primii pasi pe drumul transformarii societatii romanesti intr-un bastion al Stangii.
Guvernul Ponta nu este numai despre sfidarea societatii civile cu Alistar, despre distrugerea meritocratiei in Educatie cu Corina Dumitrescu, despre satisfacerea clientelei cu Chitoiu/Rusanu si Isar sau despre torpilarea obiectivelor de politica externa cu Marga. Este despre deschiderea ferma a cailor pentru un viitor cu adevarat sinistru pentru Romania.

Cati bani mai face capitalismul dupa criza

Turbulentele din ultima perioada scot la iveala o noua fata a acestuia: �socialismul pentru bogati�. Statul redevine o putere importanta in economia de piata.

Avalansa problemelor generate de creditele neperformante si de instrumentele financiare �toxice� a inceput cu mai mult de trei ani in urma. Lacomia bancherilor si a marilor bogatasi a impins lumea intr-o criza fara precedent.

Consecintele turbulentelor de pe pietele financiare externe sunt greu de estimat pana si pentru cei mai fini analisti. Una dintre urmarile certe este ca statul castiga din ce in ce mai mult teren in fata mediului privat.

In cele mai negre momente de panica, statul a intervenit in forta pentru salvarea bancilor, devenind astfel noul stapan discret al economiei. In aceste momente de neliniste ne intrebam daca sistemul capitalist, a carui locomotiva a fost zeci de ani de zile poporul american, mai poate supravietui. Si daca nu cumva promotorii modelului socialist au avut dreptate.

Mai multi analisti prevad ca aceasta criza va aduce o noua fata capitalismului, care seamana mai degraba cu un �socialism pentru bogati�.

EVZ prezinta o cronologie a crizei externe care a secerat zeci de miliarde de dolari din averile bogatilor lumii.

La nivelul populatiei, turbulentele au fost resimtite mai puternic in SUA, urmand sa apara in curand si in Romania. Creditele scumpe si veniturile care nu vor mai creste ii vor opri pe romani din febra cumparaturilor.

Marii producatori auto ramasi fara o mare parte din cumparatori inchid fabrici si dau muncitori afara. Criza a adus finalul gloriei sectorului imobiliar in SUA si acum si in Europa. Bancile dau mai greu credite, oamenii si companiile fug de dobanzile mari, iar multe proiecte rezidentiale incepute zac nefinalizate, in asteptarea unor vremuri mai bune.

"Viciul inerent al capitalismului este impartirea inegala a binecuvantarilor. Viciul inerent al socialismului este impartirea egala a mizeriei.", Winston Churchill, fost premier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatura

TRANSFORMARE

Lacomia bogatilor lumii duce la declinul liberalismului economic

In ultima vreme, capitalismul, asa cum il stiam in teorie, isi arata limitele. Pentru a salva pietele financiare si, implicit, economia reala, marile state liberaliste au trecut la nationalizari in masa, un simbol al statelor de tip socialist. Cu toate acestea, analistii nu cred ca sistemul capitalist a esuat. �In niciun caz. Economiile trec periodic prin momente de criza, iar aceasta criza in sine este o dovada ca sistemul capitalist functioneaza. Este clar insa ca vor exista ajustari asupra modului de operare al sistemului capitalist. Reglementarea pietelor, atat prin inchiderea lacunelor legislative, cat si prin introducerea de noi masuri in domenii care pana acum nu erau supravegheate, va fi un prim pas�, ne-a declarat Laurian Lungu, analist, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA).

Potrivit acestuia, un castig real in prevenirea unor crize viitoare ar fi adoptarea unui sistem de valori morale la care sa fie �supusi� actorii pietei.

Un nou sistem financiar mondial

Insa marea intrebare este daca se mai poate vorbi despre capitalism in marile economii ale lumii, avand in vedere faptul ca statul detine participatii importante la mai multe institutii financiaremamut si nu numai. �Sintagma folosita acum in lume este �socialism pentru bogati�. Se poate vorbi despre un dublu standard, Europa si SUA nationalizeaza banci, probabil in curand si companii, dar limiteaza tarile emergente, cum ar fi si Romania, in politica de ajutor de stat. Crizele economice globale sunt ciclice. Insa este nevoie de o re-reglementare in sistemul financiar mondial, dupa o perioada indelungata de de-reglementare�, ne-a declarat analistul Liviu Voinea, directorul executiv al GEA. Acum, cei care ii incriminau pe cei care recurgeau la nationalizari fac chiar ei acest lucru.

Sistemul economic de dupa criza va fi definit �din mers�, crede Laurian Lungu. Va depinde mult de efectele crizei, in special de evolutia somajului. O crestere mare a somajului va avea efecte sociale care, inevitabil, se vor rasfrange in politici economice care pot lua forme protectioniste cu tenta social-democrata. In contrast, o revenire mai rapida a economiei globale din aceasta criza va accelera din nou rolul capitalului privat in economie.

Regimul viitorului

Avem de-a face cu �socialism, in stilul secolului XXI�, sesiza Floyd Norris, sef al Departamentului financiar de la �New York Times�. �Paradoxul este ca aceasta intreaga mizerie a fost creata de un grup de zeloti care au inteles ca ideologia pietelor libere nu include si reguli, regulatori si supervizare�, a declarat Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York. El ii acuza pe acestia ca au impins SUA spre socialism. De fapt, chiar a popularizat un acronim, USSRA - United Socialist State Republic of America (Republica Socialista a Statelor Unite ale Americii).

Omul de afaceri si analistul francez Claude B�b�ar a scris o carte mult comentata - �Ei vor ucide capitalismul�, in care avertiza ca cei cu atitudinea celor care trebuie sa reglementeze pietele, mai ales cei americani, reprezinta un mare pericol. El i-a comparat pe acestia cu fundamentalisti religiosi iranieni, obsedati de conceptul de �valoare de piata� asa cum aceia sunt obsedati de valorile lor spirituale. (Adrian Popa)

VIZIUNE

Statul, noul stapan al lumii

Nationalizari pe fata sau indirecte rascolesc tarile industrializate din Vest, spune profesorul de economie Daniel Daianu. Asistam la un fenomen inimaginabil, pentru multi, cu cativa ani in urma. �Avem acum un esec monumental al unui model de afaceri in industria financiara, dezvoltat mai ales in SUA, dar practicat si de numeroase grupuri financiare europene. Situatia disperata din industria financiara de peste Ocean si riscul unor evolutii similare in tari europene au obligat statul, ca purtator al interesului public, sa intervina�, spune economistul. Nationalizarile de acum si aparitia unui �nou� sector de stat se fac in conditii de mare stres economic si social. In tari din UE si in SUA se pune �samanta� unui �nou� capitalism de stat, ceea ce nu inseamna disparitia economiei libere, conchide Daianu.

RASTURNARE DE SITUATIE

China si Rusia castiga puterea

UE si SUA vor iesi din criza cu economiile transformate si vor continua sa fie, in mod fundamental, democratii liberale, cred analistii. Criza financiara le-a slabit deja, iar alte puteri vor profita de moment pentru a se impune. Viitorul va fi marcat de competitia dintre democratia liberala si forme autoritariste ale capitalismului, exemplificate de state precum China sau Rusia. Tarile occidentale vor trebui sa accepte un statut slabit in economia mondiala si sa renunte la aroganta in relatia cu restul lumii, pentru binele lor. �Acelasi lucru este valabil si pentru reforma institutiilor financiare internationale si a noii arhitecturi pentru tratarea problemelor globale�, a mai spus Daniel Daianu.

PIERDERILE NABABILOR

Averile lumii se topesc pe Burse

Zeci de miliarde de dolari din averile bogatilor lumii s-au evaporat in ultimele luni din cauza crizei financiare mondiale. Averile lor aproape ca variaza de la o zi la alta, din cauza fluctuatiilor valorii de piata a companiilor pe bursele externe.

Cel mai mare perdant in urma turbulentelor de pe pietele financiare internationale este magnatul otelului, indianul Lakshmi Mittal. Averea sa a scazut cu circa 27 de miliarde de dolari. Bill Gates a pierdut in valurile crizei un miliard si jumatate de dolari, potrivit �Forbes�.

Dintre oligarhii rusi, cel mai afectat este Oleg Deripaska, a carui avere s-a micsorat cu 16 miliarde de dolari.

Warren Buffet, care a dat mereu dovada de fler in momentele de cumpana, a gandit strategic. Prin compania sa de investitii Berkshire Hathaway, cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului �Forbes�, a investit 3 miliarde de dolari in compania americana General Electric si alte 5 miliarde de dolari in banca Goldman Sachs. Mai mult, in ultima perioada, averea lui Buffet a sporit cu 8 miliarde de dolari, pana la 58 de miliarde de dolari.

In ceea ce-i priveste pe bogatii Romaniei, averile lor vor ajunge mai mici la anul. Aceasta deoarece o mare parte din ele se bazeaza pe valoarea proprietatilor imobiliare, care sunt in scadere. In plus, pierderile mari suferite de oamenii de afaceri care au investitii pe Bursa de la Bucuresti si pe cele din strainatate se vor reflecta si in clasamentul �Capital� de anul viitor. (Ana Batca)

EFECTE IN ROMANIA

Vine factura pentru mania creditelor inconstiente

Efectele crizei financiare externe nu sunt inca evidente la noi. Insa cand romanii le vor simti din plin, prin credite mai scumpe si mai greu de obtinut si printr-o viata mai grea, isi vor schimba obiceiurile de cheltuire a banilor, considera specialistii.

�La noi inca e soare, curge mustul, miroase a pastrama, nu se vad efectele crizei. Romanul o sa inceapa sa le observe atunci cand o sa-i vina rata de 650 de euro in loc de 400 de euro, iar salariul nu va mai creste ca pana acum�, ne spune Ionut Popescu, fost ministru de finante. El spune ca, astfel, romanii se vor dezobisnui sa traiasca peste ceea ce isi pot permite.

Leul nu a scapat inca de probleme. Pana la sfarsitul anului, vom vedea din nou un curs de circa 4 lei pentru un euro, considera Dragos Cabat, presedintele Asociatiei analistilor financiari din Romania. Ratele la credite vor creste, produsele si serviciile pe care le consumam se vor scumpi si �va scadea nivelul de trai, in special al paturii mai sarace a populatiei�, afirma el.

Companiile, lovite in lant

Din cauza stagnarii creditarii, oamenii nu vor mai consuma la fel de mult, companiile nu vor mai vinde aceleasi cantitati de produse, iar salariile nu se vor mai majora in ritmul cu care ne-am obisnuit. Daca in perioada august 2007-august 2008 salariul mediu net a crescut cu 24%, pentru anul viitor guvernul a prevazut in proiectul de buget un salt de doar 10% al salariilor angajatilor.

Scaderea consumului va lovi in lant toate domeniile: Bursa, imobiliarele, retailul, industria auto si a bunurilor de larg consum. O lovitura mai mica o vor primi serviciile, care insa nu vor mai face profituri la fel de mari.

Cristian Ghinea, analist politic la Societatea Academica din Romania, afirma ca �vor fi afectate companiile care au investit mult si aveau probleme de lichiditate, deoarece banii nu se mai intorc rapid, iar finantarile nu sunt la indemana�. In opinia sa, cei care au contractat credite prea mari vor plati pentru inconstienta lor. �Creditul cu buletinul semana cu un FNI mai complex. Romanii vor intelege ca pentru orice consum trebuie sa plateasca si ca viata nu e ieftina�, adauga el. (Ana Batca)


EFECTE. Ionut Popescu se asteapta sa vedem cateva �cazaturi cu rasunet� printre companiile cu investitii neterminate si credite foarte mari

ATENTIONARE

Primele semne au aparut acum trei ani, insa nimeni nu le-a dat importanta

In prezent, riscurile de pe piata ii orienteaza pe investitori catre proiectele energetice.

Cand a inceput de fapt criza financiara, ar fi putut fi evitata si cine sunt principalii vinovati? Acestea sunt intrebarile la care economistii din intreaga lume incearca sa dea un raspuns.

Cu toate ca americanii sperau ca fiecare dintre falimentele produse de la inceputul anului sa fie si ultimul, caderea bancii de investitii Lehman Brothers, anuntata la mijlocul lunii septembrie, a nascut un val de panica. Prabusirea zgomotoasa a bancii a deschis calea pentru caderea unor institutii financiare importante din Europa.

In acel moment, o lume intreaga a inteles ca efectele crizei creditelor subprime din SUA vor fi adanci si vor afecta toate tarile. Cel mai grav este insa ca specialistii nu pot estima care vor fi consecintele pe termen lung ale turbulentelor.

Peste Ocean, criza a inceput sa fie simtita inca din 2005, din momentul in care bancile care incasau ratele pentru creditele ipotecare contractate de americani s-au trezit fara bani gheata, iar una dintre aceste companii a intrat in colaps. Aceasta dupa ce oamenii care au luat credite pe care nu isi puteau permite sa le plateasca nu si-au mai achitat ratele, iar casele confiscate de banci ramaneau nevandute.

Ca sa scape de aceste credite, institutiile financiare americane le vindeau pe Bursa altor banci, impachetate in instrumente financiare derivate complexe. Aceste �pachete toxice� au tarat in criza alte zeci de institutii financiare din intreaga lume.

Criza muta investitiile spre energie

Insa nu toate domeniile vor avea de pierdut in urma acestor probleme. Turbulentele financiare de pe plan mondial au avut efecte mai degraba benefice asupra sistemului energetic, spre care s-au indreptat din ce in ce mai multi bani destinati investitiilor, in conditiile in care pietele financiare si de capital nu mai sunt atat de atractive, considera vicepresedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, Nicolae Opris.

Astfel, investitorii se reorienteaza spre domenii unde recuperarea banilor se face incet, dar sigur, ceea ce contravine trendului care a caracterizat pana acum intentia oamenilor de afaceri de a face profituri rapide. De exemplu, CEZ din Cehia pune bazele unei afaceri considerate un succes garantat, construirea celui mai mare parc eolian terestru din Europa, in zona Dobrogea, in schimbul unei investitii de 1,1 miliarde de euro.

Cererea scazuta de petrol bate eforturile OPEC

Pe plan mondial, proiectele in energie, petrol si gaze incep sa se ridice la zeci de miliarde de euro, precum parteneriatul Gazprom-StatoilHydro-Total, de 15-20 de miliarde de dolari, pentru zaca- mantul de gaze Shtokman. De asemenea, Iberdrola, un alt investitor masiv pe piata energiei verzi, a alocat 8 miliarde de dolari pentru investitii in sectorul eolian, in Statele Unite.

Totusi, limitarea creditarii a produs efecte in lant, diminuand cererea de titei, ceea ce a determinat o scadere uluitoare a cotatiilor barilului de petrol, de la recordul de 147 de dolari, inregistrat in iunie, sub 70 de dolari. Nelinistite de aceasta turnura neasteptata, tarile OPEC se vor intalni astazi pentru a lua o decizie in privinta diminuarii productiei, care ar duce la majorarea cotatiilor.(Florentina Cioaca, Ana Batca)


VICTIME COLATERALE

Convulsii �dureroase� in industria de automobile

Industria auto, parte integranta a economiei reale (care produce bunuri - n.r.), este una dintre cele mai afectate de criza, dupa cea financiara. Marii constructori mondiali au anuntat deja ca vor reduce productia, se fac sau se pregatesc disponibilizari masive de angajati, iar unele companii vor fi inghitite de rivale, releva agentia Reuters. In primele noua luni ale anului, vanzarile auto in Europa au scazut cu 4,4%, insa declinul a fost mai accelerat in septembrie, cand numarul de automobile noi comercializate s-a redus cu 8,2% fata de luna a noua din 2007. Trecerea in marsarier a pietei s-a transmis si in Romania. Numarul de automobile noi inmatriculate in Romania a scazut in primele noua luni cu 1,4%. Daimler, PSA Peugeot Citro�n, Renault si Fiat au anuntat ca abandoneaza obiectivele financiare si de vanza ri pentru 2008 si 2009 din cauza scaderii cererii si a cresterii costurilor din industrie.

�Obiectivele companiilor sunt depasite�, a semnalat, intr-un raport, banca elvetiana Credit Suisse. Producatorii de automobile nu se confrunta numai cu o cerere scazuta, ci si cu dificultati in finantarea operatiunilor, deoarece bancile, aflate si ele in criza, refuza sa le mai acorde imprumuturi.

Statul intervine si aici

Constructorii auto au luat deja masuri de urgenta. Fiat a inchis temporar mai multe fabrici, Chrysler, de asemenea, a pus lacatul la facilitatea din Delaware, iar Nissan a redus productia unei uzine din Spania. Si astea sunt doar cateva exemple.

Si producatorii de accesorii si piese auto trec prin momente foarte dificile. Liderii europeni analizeaza posibilitatea acordarii de finantare pentru industria auto, pentru a stimula productia de masini mai putin poluante, in timp ce guvernul american a aprobat deja credite cu dobanzi reduse in valoare totala de 25 de miliarde de dolari pentru cele trei mari concerne din Detroit: General Motors, Chrysler si Ford. Actiunile companiilor auto listate s-au prabusit dramatic in acest an. Spre exemplu, Renault a pierdut 70% din capitalizarea bursiera. (Adrian Popa)


CONSECINTE. O mare parte dintre producatorii de autoturisme vor lasa la vatra mii de angajati

PENTRU CA NU SUNT BANI

Apartamentele europene, pe tobogan

Preturile locuintelor au luat-o la vale in toata Europa. Valul nu a iertat nici pietele cele mai stabile - Germania si Italia - si a venit in Romania in momentul in care volumul tranzactiilor imobiliare cazuse mai mult ca niciodata in ultimii ani. Unii specialistii considera ca, spre deosebire de americani, cei mai multi europeni abia acum incep sa simta coltii crizei financiare, prin marirea dobanzilor, in timp ce altii vad in aceasta perioada cea mai buna ocazie pentru investitorii care dispun de lichiditati.

Statul s-ar putea numara printre marii castigatori, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, daca ar profita de costurile reduse la materialele de constructii si forta de munca si ar demara lucrarile la marile proiecte de infrastructura.

Mai multe locuinte decat clienti

Primele semne care avertizau ca piata imobiliara nu va ramane un El Dorado la nesfarsit au aparut in Spania, inca de anul trecut. Domeniul constructiilor avea o dinamica uimitoare, ajungand la performanta de a ridica 800.000 de unitati pe an. Cand preturile au crescut prea mult, pe fondul unei oferte mult prea generoase, vanzarile s-au rarit simtitor. Bancile - care-i finantasera atat pe consumatorii finali, cat si pe dezvoltatori - s-au trezit cu un portofoliu imens de apartamente goale si greu vandabile, intr-o perioada in care banii deveneau din ce in ce mai scumpi, pe fondul crizei americane. Au fost nevoite, astfel, sa majoreze dobanzile, ceea ce i-a pus pe multi clienti in incapacitate de plata. Mai ales pe cei care activau in constructii ramasi deodata pe drumuri. In prezent, mii de apartamente noi stau goale.

Desi numarul de locuinte ridicate la noi nu se compara cu cel din Spania, preturile imobilelor, ajunse la cote foarte inalte, au transformat casele intr-un deziderat greu de atins pentru multi romani.

Proiecte in �aer�

Piata, intretinuta luni intregi de investitii speculative cu capital strain, a fost lovita din plin de lipsa de lichiditati. Asa au aparut mai multe unitati locative decat clienti cu potential de cumparare. �Faptul ca bancile au inceput sa modifice dobanzile ii poate duce pe unii clienti la incapacitate de plata si-i indeparteaza pe cei care isi planuiau o achizitie imobiliara prin credit�, explica Ciprian Hrisca, partener in cadrul companiei de consultanta imobiliara Teneo. Lipsa lichiditatilor a lovit toate pietele din Europa. Investitiile imobiliare au scazut in Germania cu pana la 40%, iar preturile s-au redus cu pana la 20%. Situatia este insa stabila, sustin specialistii, in conditiile in care aspectul predominant al pietei - inchirierea - are o cerere constanta. Nici Italia nu a scapat de criza - preturile au scazut cu 10% in special in sud, in lipsa clientilor straini. (Teodora Trandafir)


PERICOL. Mai multe proiecte imobilare risca sa ramana nefinalizate

PREDICTII

Se poate si mai ieftin

Actorii din piata imobiliara sunt convinsi ca preturile vor mai cobori inca o perioada, fenomen ce se va manifesta la toate nivelurile. �Cred ca materiile prime se vor ieftini, la fel si forta de munca. Cei care au bani de investitii ar trebui sa construiasca acum si sa astepte ca piata sa creasca din nou, pentru a vinde mai scump�, e de parere Calin Clinciu, director de dezvoltare la Euroest. In prezent, cele mai mari scaderi de pret se inregistreaza la apartamentele vechi, care s-au ieftinit in ultimele sase luni cu circa 20%. �Cel mai mult au de suferit cei care trebuie sa vanda urgent�, explica Adrian Sischin, reprezentantul companiei Remax. Printre acestia se numara atat speculatorii, cat si dezvoltatorii care depindeau de ritmul vanzarilor pentru a-si plati datoriile la banci. In aceste conditii, unii investitori ar putea ajunge la faliment.

EDITORIALUL EVZ: Politicienii si bancherii, profitorii crizei

politica
Domnule Leanca,

Domnule FILAT,

Tavarici Corlateanu,,

Tavarici Ponta.



Suntem perplecsi auzind comentariile Dvs cu privire la indrazneala "" extraordinara "" a Dlui Basescu de a vorbi liber, in plina strada despre Unirea celor doua state romùanesti.



Acest subiect al UNIRII cu Romania

a fost interzis de Rusia multe decenii de ocupatzie fratzeasca si este interzis si acum de komunistii lui Voronin si de supusii Dlui Putin.



Iar Dnii de mai sus si acolitzii lor cand aud de unire reiau sloganele lui Voronin se fac mititei si jura pe toate crucile si secerile ca nici vorba , ei nu vor sa auda de UNIRE.



In ,loc ca acesti poàliticieni de mai sus sa raspunda in mod simplu domnilor din Rusia si din UE ca UNIREA se va face sau nu atunci cand cele doua popare vor ,decide in toata libertatea sa se uneasca.sau nu.



Iar cu intrarea Basarabiei in UE, libertatea cuvantului pentru fiecare cetatzean va fi asigurata inclusiv ce de a vorbi in toate carciumile despre Unirea Basarabiei cu Romania.



Fraza prostilor, cum ca "" vorbind despre Unire dai_ apa la moara komunistilor "" convine perfect Rusiei si lui Voronin caci astfel interzicem poporului sa deschida gura despre UNIRE. Oamenii trebue sa fie liberi sa-si exprime opiniile in mod PUBLIC adica acasa si in strada fara sa aiba frica de KGB.

Se pare c� Neil Snecher �l sf�tuie�te prost pe lipoveanul �sta cu ochi de pe�te �n saramur�. Cum a ajuns el, profesora�ul nemernic �i tupeist, pre�edinte al Senatului ? Cum s-au pricopsit liberalii cu at�tea func�ii ministeriale at�t de importante, cum nicic�nd n-au visat ? Profit�nd de faptul c� pesedi�tii, pentru a sc�pa �ara de cancerul b�sisto-pedelist, au fost nevoi�i s�-i ia la remorc� pe cei din ga�ca lipoveanului, al c�rui partid nu ia mai mult de 17% din voturi oferindu-le pozi�ii cheie �i la ANAF la CNAS... At�ta nesim�ire liberal�, at�ta �antaj gre�os, at�ta lips� de recuno�tin�� sunt greu de suportat. Numai �n ograda cotrocenist� ori la PDL, cu cu care liberalii au fost fra�i p�n� mai ieri, mai po�i afla !! Ei cic� sunt de dreapta ! Aiurea ! Peceri�tii de ieri azi vajnici urma�i (sanchi !) ai Br�tienilor ! ��i vine s� vomezi !

Mosule, n-ai golit inca hirdaul ala din care maninci ? da' ti l-au umplut, nu gluma, sa-ti ajunga pin' la sfirsitul mandatului, nu ?

Ponta, baby-face killer

Cristian Pantazi

Cinci saptamini la Palatul Victoria au fost suficiente pentru ca Victor Ponta sa dinamiteze unul din singurele asset-uri ale Romaniei: credibilitatea. Credibilitatea greu recistigata in urma unor reforme dureroase si deseori nedrepte pentru multi contribuabili satui de aroganta fostului guvern portocaliu. Ponta a reusit in doar cinci saptamini sa spulbere aceasta credibilitate: contrareforma in educatie, dinamitarea imaginii unor ministere prin numirile controversate de ministri, scandalul ICR, scandalul privind reprezentarea la Consiliul European, propriul scandal cu plagiatul. Si ultima decizie, probabil cu cel mai mare impact economic, impingerea spre insolventa a Hidroelectrica. Cel mai tinar premier din istoria Romaniei, cu figura sa inocenta, s-a dovedit un baby-face killer pentru imaginea tarii pe care o guverneaza.

Sa le luam pe rind.

Hidroelectrica:

Decizia (neanuntata public) a conducerii Hidroelectrica de a cere insolventa companiei a fost o surpriza uriasa pentru toti cei implicati: FMI, Banca Mondiala, creditori, parteneri comerciali. Unda de soc s-a propagat imediat dupa ce marile agentii de presa au difuzat stirea ca o companie-fanion a Romaniei, cu o uriasa cifra de afaceri, care urma sa fie listata pe bursa, va intra in insolventa. Si nu la cererea vreunui creditor, ci la cererea conducerii.

Intrarea in insolventa are impact major si asupra bancilor - vezi ce spune seful Bancpost, unul dintre creditorii Hidroelectrica.

Moody's a reactionat imediat si a retrogradat cu 4 trepte ratingul companiei, scumpind astfel finantarea de care are nevoie Hidroelectrica.

Dar semnalul cel mai dur trimis catre exterior e urmatorul: statul roman e imprevizibil (nu-si respecta acordurile cu finantatorii) si incapabil sa-si gestioneze acele companii cu potential major si active valoroase.

Iar scuza ca intrarea in insolventa reprezinta unica sansa de a scapa de contractele cu "baietii destepti" e stravezie: nu poti pune pe butuci un mamut energetic pentru un astfel de motiv. Daca esti manager bun, gaseste solutii, asa cum te-ai laudat in campania electorala.

Semnalele legate de posibila modificare a Codului Muncii:

De doua saptamini se discuta in spatiul public despre o posibila relaxare a Codului Muncii. Sindicalistii vorbesc incontinuu despre propunerile lor, iar Guvernul le cinta in struna, trimitind la intilniri ministrii Muncii si al Dialogului Social. Intoarcerea la un cod care limiteaza flexibilitatea, da drepturi nelimitate salariatilor si sugruma angajatorii e privita ca o potentiala catastrofa atit de companiile care sint in piata, cit si de posibilii investitori. Marile confederatii patronale trimit semnale disperate catre Guvern, constiente ca intoarcerea la un cod cvasi-socialist ar scadea si mai mult competitivitatea business-urilor.

Aminarea calendarului de numire a managerilor privati:

Marile companii de stat isi asteapta si acum managerii privati promisi de Guvern in acordurile cu FMI, BM si CE. Le-a intirziat cit a putut si guvernul Boc, le intirzie acum si Guvernul Ponta. Nimeni nu mai discuta despre ele, au iesit complet de pe agenda. Inca un semn de neseriozitate.

Resursele naturale:

Populismul din Opozitie s-a mutat instantaneu in agenda Guvernului:
- Rosia Montana a fost pusa pe hold pina la calendele grecesti
- Chevron si alti potentiali investitori sint amenintati cu un moratoriu-frate-cu-moratoriul-bulgaresc
- companiile petroliere (citeste Petrom) sint amenintate cu taxarea suplimentara a veniturilor

Toate aceste amenintari cu iz de santaj dau si ele un semnal catastrofal in exterior: daca tot esti un Guvern prieten cu Greenpeace, WWF si Remus Cernea, macar asuma-ti un refuz clar. In locul deciziei (oricare ar fi ea), vedem un joc de-a soarecele si pisica, in dauna unor companii cu oarece greutate.

Scandalurile de imagine:

Semnalele enumerate mai sus sunt cu siguranta receptionate, analizate corect si probabil, contracarate, cu discretie, in lumea businessului, a parteneriatelor strategice, fara tambalau public, dar cu consecinte negative pentru Romania, intr-un orizont de timp greu de apreciat acum.

In schimb, scandalul plagiatelor are cel mai mare impact in plan intern. Cind doi ministri ai Educatiei pleaca pentru ca au mintit, iar premierul insusi tine prima pagina in toata lumea cu un scandal de plagiat, imaginea e facuta tandari. Credibilitatea Guvernului, si odata cu ea a intregii tari e pusa la indoiala.

Scandalul incompatibilitatilor e si el in floare: dupa avertismentul cu Victor Alistar, Ponta s-a incapatinat sa-l tina ministru pe Mircea Diaconu, aflat in plin proces cu ANI. L-a pierdut si a iesit din Guvern pe usa din dos. Reactia lui Ponta? O numeste la Ministerul Educatiei pe Ecaterina Andronescu, si ea in proces pe acelasi motiv. O consecventa remarcabila...

Contrareforma in educatie:

Cele cinci saptamini au insemnat un potop de schimbari si semnale halucinante in Educatie, sistemul care tocmai trecuse printr-o reforma apreciata de toti partenerii externi si care adusese o boare de credibilitate intr-un domeniu infestat de interese de clan. Iata cele mai importante lovituri:
1. Reintroducerea retinerii cotizatiilor sindicale pe statul de plata al profesorilor
2. Schimbarea fara nici un motiv a membrilor Consiliului de Etica (care judeca sesizarile de plagiat)
3. Majorarea numarului de locuri la doctorat si in invatamintul superior (spre deliciul fabricilor de diplome)
4. Atacul frontal in Justitie la clasificarea universitatilor (spre multumirea acelorasi fabrici de diplome)
5. Amanarea contractarii serviciilor marilor edituri stiintifice, ceea ce a lasat cercetatorii romani fara acces la articolele stiintifice internationale
6. Renuntarea la licitatii pentru achizitionarea de mobilier la clasa pregatitoare si transferarea banilor si a responsabilitatii achizitiilor catre directorii de scoli.

Vendete politice:

Premierul Ponta si-a facut mina schimbarilor politice cu citiva secretari de stat (lucru absolut firesc la schimbarea unui guvern). Marile lovituri au venit repede. Au fost vizate ICR, IICMER, Arhivele Nationale si alte institutii care au avut ghinionul de-a fi conduse de oameni apropiati de Traian Basescu sau PDL. In cazul scandalului ICR, reactiile vehemente interne si externe au fost acoperite doar de magnitutinea scandalului de plagiat al premierului Victor Ponta.

Tot la vendete politice trebuie inclus si scandalul Adrian Grajdan - Inspectoratul de Stat in Constructii - Trofeul Calitatii, o jalnica tentativa de a-l exonera pe fostul premier Nastase de raspundere in dosarul aflat pe rolul Inaltei Curti. Chiar daca Victor Ponta s-a dezis repede de Grajdan, ramine un mare semn de intrebare legat de modul in care acesta a aterizat la ISC tocmai cind premierul decisese sa treaca institutia in subordinea sa.

Ultimul mare scandal de imagine este legat de reprezentarea Romaniei la Consiliul European. Incapatinarea cu care premierul isi asuma rolul reprezentarii, fara a cere insa o decizie cu efecte juridice de la Parlament, arata mai degraba o tactica de hartuire a inamicului de la Cotroceni. Rezultatul? O zarva la care partenerii europeni, prinsi intr-o criza fara sfirsit, se uita cu dezgust si totala lipsa de intelegere.

Iar in tot acest timp, premierul cu fata imberba calca peste cadavrele institutiilor, ministerelor si companiilor sacrificate in marsul spre cistigarea alegerilor din toamna. Premierul Ponta s-a transformat intr-un baby-face killer.

Adio PD /
Adio PDL.
Ce nu ati inteles .e mesajul Basescului .
TRAIASCA MISCAREA / ca o fi populara ? ca o fi nepopulara ?tot ce atince sefu se strica numai contu sau personal creste .......
ATENTIE AMATORI /

MAMA PAPUSA MA URASTE

Cam asa spunea pe strada o fetita mamei sale.
Dl.SRS considera insa armata o papusa si in stilul care il caracterizeaza si il caracterizeaza colegii sai,mai face alte previziuni care nu se vor mai adeveri si alte desvaluiri fara dovezi,deoarece el nu are nevoie de ele.

Era la o policlinica un medic care pretindea ca daca pune mana pe capul pacientului el percepe ceea ce se poate percepe cu o electroencefalograma si ca deci nu mai este nevoie sa trimita pe nimeni la aceasta analiza.

Cam asa este si cu dr.SRS.El a pus mana pe capul armatei,a pronuntat un nume cunoscut de noi toti si a pus diagnosticul:Armata nu-l mai vrea pe presedintele Basescu.

Acum,el a spus,nu a dat cu bnata.

Sigur ca nostalgicii PSD si PNL in frunte cu prezidentiabilii lor il cred.

Dar ce facem cu cei 22 milioane de romani care s-au saturat de legendele invatate la o anumita institutie?

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2013-12-04 23:37:09 Adio PD /
Adio PDL.
Ce nu ati inteles .e mesajul Basescului .
TRAIASCA MISCAREA / ca o fi populara ? ca o fi nepopulara ?tot ce atince sefu se strica numai contu sau personal creste .......
ATENTIE AMATORI /

PD-L:SUTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE

PD-L are dreptatea sa aspire azi la guvernare,deoarece ca formatiune a dreptei isi are o doctrina bine conturata.
Lansarea doctrinei democrat liberale s-a facut din cateva considerente:

1. Constatarea ca, odata cu criza Aliantei D.A. si cu esecul proiectului de fuziune �ntre PNL si PD, fortele de centru-dreapta din Rom�nia au intrat �ntr-un impas major sub aspectul coagularii si dezvoltarii institutionale;

2. Constatarea ca nici una dintre fortele politice relevante nu pare a �ntelege ca ezitarea de a declansa si de a conduce procesul de clarificare doctrinara are consecinte majore asupra performantei politice a dreptei rom�nesti; �n momentul de fata, nu exista nici o entitate politica care sa aiba dorinta si
capacitatea de a se angaja �n efortul intelectual de fundamentare doctrinara a unui puternic pol politic de centru-dreapta, adecvat Rom�niei �n noul context european al secolului XXI;

3. Observatia ca, desi exista indicii clare ale aparitiei unor grupuri sociale aflate �n centrul efortului de modernizare si reforma care sunt pregatite sa �si asume �n mod matur o identitate politica de centru-dreapta, partidele politice nu au reusit racordarea cu aceste grupuri nici sub planul reprezentarii, nici �n cel al comunicarii si al coordonarii
4. Dezamagirea ca, pe plan strategic, P.N.L. � de la care toata lumea astepta ca, odata ajuns la putere, sa fie principalul motor al unificarii dreptei si al reconstructiei doctrinare � este lipsit de o orientare clara, se misca �n deriva �n functie de conjunctura si a abandonat proiectul de unificare a dreptei rom�nesti; pe plan electoral, P.N.L. pare a se �ndrepta din ce �n ce mai mult spre un pseudoliberalism, caracterizat prin exclusivism si �nchistare, care va avea drept consecinta limitarea audientei partidului la un segment electoral de 5%-10%, �n functie de un anumit nivel al venitului; o asemenea abordare electorala, ascunsa sub hainele unei iluzorii fidelitati doctrinare, este �nsa perdanta,�ntruc�t asociaza liberalismul cu ideile oligarhice, ignor�nd faptul ca valorile liberale pot avea aderenta �n toate grupurile sociale doar �n masura �n care liberalismul este generos si deschis la cooperarea cu celelalte curente politice din zona de centru-dreapta; �n prezent, principala problema a P.N.L. este pierderea de credibilitate determinata de confuzia doctrinara, de �nlocuirea managementului organizational cu metode de conducere arbitrare, �n interesul exclusiv al unui grup restr�ns, si de pierderea initiativei �n elaborarea si promovarea strategiilor de dezvoltare economica si sociala a
Rom�niei.

Aceste patru temeiuri constituie si cheia �ntelegerii necesitatii si obiectivelor noii doctrine politice a dreptei democrat-liberale si care sumar ar consta in urmatoarele:
1. Constituirea unei baze de coagulare politica pe baza de dialog si competitie politica care sa urmareasca clarificarea strategica si doctrinara �n interiorul unui puternic partid de centru-dreapta;
2. constituirea unui vehicul politic care sa �si asume public misiunea mentinerii pe agenda politica a imperativului unificarii fortelor de centru-dreapta prin colaborare si dialog cu toate fortele politice relevante;

3. Necesitatea unei clarificari doctrinare cu scopul clarificarii,fara care nu poate exista o identitate politica si doctrinara a unui centru-dreapta modern si
european;

4. Constituirea unei punti de legatura �ntre fortele politice actual constituite care se revendica de centru-dreapta si marea masa de simpatizanti care si-au asumat ideile politice de centru-dreapta, dar care sunt mentinuti �n afara dialogului si a circuitului politic de catre actualele forte politice.Acest lucru este necesar mai ales in aceasta etapa de postaderare indiferent de scenariile posibile:
1.Revitalizarea Aliantei DA fara o atmosfera de confruntare si lupte interne,dar pentru a mentine aspiratiile la unitate si reperele doctrinare pentru a mentine speranta electoratului de dreapta ca exista forte politice constiente,care lupta pentru unitate;
2: Pregatirea de alegeri,o platforma doctrinara fiind necesara ca instrument politic apt sa contribuie la evitarea repetarii greselilor trecutului recen si ca solutie alternativa pentru a nu mai repeta experimentul esuat al aliantei PNL-PD si care contrar acestui ciclu electoral sa constituie unui plan strategic constructiv si nu doar cu dorinta de a accede la putere si functii;
3. Constituirea unei alte majoritati parlamentare ca mijloc de continuare a proiectului de unificare a fortelor de centru-dreapta.

Noua platforma,noua doctrina democrat-liberala exprima un curent de opinie existent deja at�t �n P.N.L., c�t si �n r�ndurile liberalilor neafiliati la acest partid si care in alianta dintre democrati li liberali sa se exprima intr-un cadru statutar.
Nu se poate asista pasiv la derapajele strategice ale PNL-Patriciu-Tariceanu acceptand riscul de a trai doar din invocarea istoriei indelungate a liberalismului, �n timp ce deciziile adoptate ,cadru in care se va relansa nu numai liberalismul adevarat dar si ideologia dreptei romanesti.

Lumpenliberalismul si tezaurul liberalismului Bratenilor

Am citit cateva articole in care era implicat asa numitul
lumpencapitalism de tip Becali si am admirat spiritul analitic al
autorului.
Singurul lucru care este de reprosat autorului este doar intrebarea,
daca fenomenul lumpen este specific doar lui Becali sau, el se afla
in toata politica romaneasca si mai ales prezenta sa se remarca in
sanul celui mai titrat si doctrinat partid din Romania care
este,indiscutabil, PNL.
Asaltul lumpenului in politica PNL s-a intensificat,odata cu
degringolada ideologica a grupului oligarh,care,in lipsa de alte
sustineri,in lipsa posibilitatii de a convige cetatenii, apeleaza la
acest lumpen si, chiar il promoveaza.
Cred ca studierea chiar a forumurilor ne poate arata aceasta invazie
a lupenului si lipsa de reactie a celor pe care aceasta categorie ii
injoseste.
Am fost tentat chiar sa exemplific ,dar m-am jenat de a atenta la
moralitatea publica si, mai ales la cititorii de forumuri
adolescenti sau tineri.
Dar sa lasam emanatiile acestui lumpen forumist,din motive de
vulgaritate, pentru ca este un fenomen relativ benign, in timp ce
alti autodeclarati liberali rasati merg chiar mai departe.
Poate fi politica unui partid liberal bazata doar pe insultarea si
denigrarea celor pe care ii considera adversari (de fapt dusmani)
politici.
Oare dl.Campeanu cand spune ca dl.Stolojan este bolnav psihic sau
dl.Atanasiu care cere excluderea moldovenilor din organele
conducatoare ale PNL ,nu imping lumpenul lipsit de imaginatie si
creativitate spre folosirea invectivelor,a sudalmei.
Sa mai vorbim de Dl.Orban a carui discurs scabros a devenit
proverbial sau despre un parlamentar roman ca dl.Crin Antonescu care
nu are alte tematici in discursul sau decat insultarea Presedintelui
Tarii si a partidului partener la guvernare.
Se pare ca in PNL petroliberal se naste acum un nou curent
ideologic,lumpenliberalismul,liberalismul agresiv,fara argumente,un
liberalism de taverna,cu invective si cu indivizi scosi din lumea
obscura a inculturii,ce cultiva trivialitatea si insulta.
Oare Bratenii nu se invartesc in morminte can vad cine duce mai
departe ideile nobile a liberalismului si in ce maniera.Oare trebuie
lasat liberalismul pe mana unor asemenea politicieni?
Sa ne mai miram ca platformistii au spus-o raspicat ca rabdarea lor
a ajuns aproape de final si ca sunt gata de a lua masuri radicale.
Ce se poate opune acestui lumpenliberalism incitat de grupul
petroliberal si in care s-au adunat toti aceea care inlocuiesc
talentul politic al conducerii societatii cu afaceristi
verosi,indivizi subculturali inclinati doar spre a beneficia de
avantaje materiale si in ultima instanta de a cultiva subcultura
lumpenului,care fie vorba intre noi sunt gata a servi orice formatie
politica,in timp ce fostii liberali erau si mari oameni de cultura.

Bietul Becali apare doar ca o figura palida a
lumpencapitalistilor.Are si scuze pe care nu le ascunde.
Dar sa ajunga PNL-ul Bratenilor sa cultive lumpenliberalismul,
lumpencapitalismul ,mi se pare o mare profanare a societatii
romanesti,care nu mai poate fi tolerata.
Iata ca a aparut si al treile segment al stenogramelor PNL, menite
parca sa ateste lipsa de decizie,oscilarea pemanenta, incapacitatea
manageriala.

Si pentru a pune capac iata criteriile de evaluare a performantei
ministrilor liberali,asa cum reiese din stenograme (vezi Cotidianul):
-Plata cotizatiei catre sediul central
-implicarea in conflicte si scandaluri sau anchete penale
-vechime,traseism etc.
-Cel mai important ne apare prevederea in care ministrii trebuie sa
specifice cum au decurs relatiile cu premierul (excelent, bine,
satisfacator sau total nesatisfacator
Testul final este din partea membrilor Delegatiei Permanente care
ar trebui sa spuna cum au colaborat ministrii cu filialele si
liderii PNL.

Cer scuze,oare Bratenii aveau asemenea chestionare pentru ministri
lor sau, aici ,este vorba doar de un lumpenliberalism si nu de
liberalismul adevarat.

De la: Costelus, la data 2013-12-09 09:00:34

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2013-12-04 23:37:09 Adio PD /
Adio PDL.
Ce nu ati inteles .e mesajul Basescului .
TRAIASCA MISCAREA / ca o fi populara ? ca o fi nepopulara ?tot ce atince sefu se strica numai contu sau personal creste .......
ATENTIE AMATORI /

PD-L:SUTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE

PD-L are dreptatea sa aspire ...

Poate sa aspire si firmele pe care le-a falimentat cu introducerea impozitului forfetar?
De asemenea, aspirantii PDL-isti pot presta si munci in folosul comunitatii, aspirand frunzele toamnei lor de pe marile bulevarde ale crizei economice pe care au declansat-o in Romania?
Aspirati baieti, aspirati !

Extremismul taliban liberal,in fata istoriei

PNL este unul dintre,daca nu ultimul dintre partidele-istorice- ramase pe eschierul politicii romanesti,motiv pentru care el ocupa o pozitie aparte in campul politicii romanesti.

Daca partile slabe ale liberalismului s-au exprimat repede-vezi numeroasele aripi si partide liberale dizidente-conducerea Stoica si apoi Stolojan a reuisit sa reuneasca toate aripile intr-un PNL puternic,azi chiar partid principal la guvernare.

Din pacate PNL a renuntat repede la o conducere liberala eficienta si o noua generatie-tanara-,de nuanta talibana,gata sa serveasca grupurile de afaceristi a preluat conducerea PNL.

Aripa Tariceanu,el personal,conform unui statut modificat,a preluat total conducerea,toti membrii de conducere ai PNL fiind agreati de dl. Tariceanu,existand organizatii judetiene in care s-au repetat alegeriile pana a reusit cel agreat de conducerea centrala.

Problema nu ar fi grava daca printre acestia nu ar fi incoltit ideea totalitarismului si a dictaturii,ideea superioritatii funciare a PNL.

In acest scop a aparut CINTEZISMUL,numit dupa ideologul sau principal Dl.Cinteza,senator PNL si membru al conducerii PNL,de fapt un fel de talibanism liberal detasat de realitatea sociala a Romaniei.

Talibanismul liberal ca ideologie,reprezinta un liberalism primitiv,de sec.19,cu lozinci de tipul�prin noi insine�,cu complexe de superioritate liberala,de aroganta si autoincredere care transcede realitatea unei tari ca Romania.

Talibanul liberal considera ,in cadrul conceptiei sale,ca liberalii sunt totul,ca ei si admiratorii lor sunt doar oamenii de afaceri-un fel de sarea pamantului-care trebuie sa conduca si sa fie neconditionat admirati si promovati in conducerea tarii,motiv pentru care lesne au intrat in conflict cu aliatii lor si mai ales cu PD si Institutia Prezidentiala.

Talibanismul liberal a fost cel mai mult evidentiat de fostul ministru al sanatatii,intr-un domeniu in care dispretul si inumanitatea ies cel mai mult in evidenta(morti la cozile de medicamente, diabetici, epileptici, cancerosi iesiti in strada de disperare,eliminarea medicilor pensionari-contrar legii din practica medicala privata,conditii mizerabile pentru medicii de familie).

Dar talibanii liberali au esuat lamentabil in practica,si acest lucru il dovedesc discursurile dlui Orban,Antonescu,Hasoti etc.

Desigur efectele talibanismului liberal se vad astazi in cota-de piata a PNL- care a scazut in sondaje,in permanentele cverulente antiprezidentiale si anti-PD,inclinatia de colaborare cu PSD,sau de a-si face aliati din AP sau PIN.
De fapt prin atitudinea sa antipopulara,talibanismul va avea in curand soarta PNTCD,atunci cand persoane benefice ca Dnii.Stolojan, Stoica,dna Musca etc au fost excluse din partid,si care a dus la aparitia acelei platforme liberale,care doreste readucerea PNL in locul meritat al istoriei sale.

Intr-un articol din ZIUA un autor avea pretentia de a fi gasit piatra filosofala:dece scade in sondaje PNL si dece creste PD.
De obicei orbirea talibana gaseste explicatia in cauze externe, nesemnificative,ca si cum presedintele,PD sau chiar PSD ar trebui sa ridice ratingul electoral liberal.

In primul rand PNL pierde din cauza propriilor greseli si orgolii.Acceptand in guvern oameni ca Cinteza,Antonescu,David etc,folosindu-se de trambite sparte ca Orban,eliminand din PNL partea inteleapta(Stolojan care i-a reorganizat,Dna Musca,Dl.Stoica,Boureanu,Turcanu,Radu F.Alexandru etc),actualul establishment adopta solutia arogantei si a orbirii in fata realitatii,imbatandu-se cu calitatile pretinse ale liberalului oligarh, care merita totul si care desconsidera pe saraci,pe cei care nu au avut noroc in viata,ca doar nu toata Romania trebuie sa fie formata din oameni de afaceri. In loc sa se adreseze unor mase mari de oameni ei se adreseaza la grupuri de 2-3% din populatie,adica la cei interesati in afaceri.

Masurile nepopulare,sfideaza limitele existentei umane,desconsiderarea pensionarilor,a varsnicilor in general dar si a tinerilor care mai pot alege calea emigarii,talibanii ne arata ca nu-i intereseaza nevoile si viitorul tarii
Daca cu acest tip de ministri si ideologi ai partidului PNL se mai mira ca sta prost in sondaje,inseamna ca a pierdut contactul cu realitatea.

Fireste ca PD,partid de profesionisti,stie sa exploateze si mai ales sa ia distanta fata de talibanismul liberal,iar in PNL o miscare puternica si in crestere tinde sa preia salvarea liberalismului real,cu toata opozitia acerba a petro-liberalilor.

Pentru talibanii liberali,servitorii grupurilor de interese,cei care au aservit politica oligarhilor,cred ca se apropie ora H.
Liberalii sunt oameni inteligenti,aproape fiecare intelectual roman se considera funciar liberal.Eu cred ca aceasta masa,astazi exclusa sau redusa la tacere va putea determina salvarea PNL

Viitorul platformistilor pare deci optimist.

Alienarea societ��ii romane�ti
Supunem ast�zi unor persoane avizate (sociologi,politicieni,intelectualit��ii �n general) o schem� privind racilele societ��ii �n general �n aceast� epoc� �i a societ��ii romane�ti �n special,
Micul studiu nu are nici o inten�ie de a incrimina o anumit� categorie,un anumit partid sau persoan�.Este dac� vre�i un �ndemn la ra�iune,la discu�ie �i �n final poate la pu�in� speran�� pentru aceast� �ar�.Autorul crede c� a�a �n�elege el s�-�i ajute �ara �n care s-a n�scut �i tr�ie�te.Nici rigoarea �tiin�ific� nu are preten�ie.Este ceva �ncropit �n prip� dar nu am vrut s� pierd oportunitatea pe care o d� acest site pentru un forum de discu�ie.

Alienarea social� principala cauz� a disolu�iei,Conceptul alien�rii a ap�rut la sf�r�itul secolului al XIX-lea,fiind introdus de studiile de economie politic� ale lui Marx.�n "Manuscrisele economice" (1844) el afirma c� "obiectul produs de munc� apare �n fa�a muncii ca o entitate str�in�,ca o putere independent�".Realizarea muncii ap�rea ca o privare a muncitorului,obiectivizarea ap�r�nd ca o pierdere sau sclavaj fa�� de obiect,corespunz�toare unei "alien�ri",ca o expropiere.Omul se degradeaz� la rangul de instrument al obiectului,fiind redus la rangul de animal,prin supunerea omului la o putere inuman�.trebuie s� subliniez c� Marx a r�mas valoros poate numai datorit� studiilor sale sociologice(este unul dintre primii sociologi) iar conceptul s�u de �alienare social� este ast�zi unanim recunoscut.
Fenomenul de alienare a fost adus azi tot mai mult �n discu�ie,el devenind un concept sociologic,din p�cate pentru marxism,aplicabil mai ales �n cadrul fodtelor �i �nc� actualelor societ��ilor totalitare bazate pe concep�ia materialis-dialectic�. Conceptul a c�p�tat �ns� �i semnifica�ii psihopatologice,at�t la nivel individual c�t �i de grup.Omul poate deveni frecvent,�n societatea modern� un simplu auxiliar al ma�inii,care �l supune �i chiar �l destituie, devenindu-i chiar superioar�,ceea ce duce la devalorizarea �i pierderea autenticit��ii omului.
Alienatul social,arat� Disertori �i Piazza ,este un conformist orb fa�� de sistemul socio-economic,"sclavul unei ra�iuni mistificatoare" care �i arat� aspectul pozitiv al sistemului dat pentru el,�n timp ce �i ascunde adev�rata realitate a condi�iei de alienat.Presiunea mijloacelor de reclam� comercial�,separarea muncitorului de centrele directoare de putere,cultul banului toate sunt factori tipici de alienare social�,c�nd acestea se produc f�r� con�tiin�� social� �i uman�.Materialismul vulgar al societ��ilor de consum a fost criticat p�n� �i de Sanctitatea Sa Papa Ioan-Paul,ar�t�nd aspectul de alienare a omului actual,chiar �n cadrul unui sistem democratic,�n fa�a valorilor materiale.
Simpla integrare �n sistem,arat� C.Tullio-Altan nu este �nc� alienare �i trebuie distinse:
-integrarea critic�,adic� acceptarea de norme cu con�tiin�� asupra func�ion�rii;
-integrarea acritic�,oarb� �i fideist� care se nume�te identificare �i care duce la alienare social� dac� sistemul devine disfunc�ional;
-identificarea �n sistemul cultural este o alienare ideologic�,adic� o acceptare fanatic� a sistemului,de unde un refuz de dialog critic;
In societatea industrializat� omul devine tot mai unidimensional,redus doar la produc�ie �i consum.Alienarea �n societatea modern� �i mai ales �n fostele societ��i totalitare este o alienare total�,cuprinz�nd rela�iile omului cu munca sa,fa�� de lucrurile pe care le consum�,fa�� de stat,semenii s�i �i fa�� de sine.Pe acest fundal s-a desvoltat �n Occident,lu�nd o mare audien�� orientarea existen�ialist� �n care se impun c�teva teme de medita�ie despre om ca: libertate,responsabilitate,angajare.
Concep�ia existen�ialist� subliniaz� c� existen�a omului contemporan este punctat� de crize,�nc�t existen�a omului poate fi considerat� "alienat�",�n cas� ca �i �n lume.De aceea �n societatea modern� individul trebuie s� lupte pentru autenticitate, contra alien�rii.
Alienarea,subliniaz� Disertori �i Piazza,este un fenomen patologic al civiliza�iei.Se descriu 2 aspecte interdependente:
-Pierderea propriei personalit��i,adic� alienarea "de" ceea ce formeaz� esen�a uman�,adic� a angajamentului nostru con�tient �n situa�ia uman�;
-Alienarea "�n" un sistem disfunc�ional;
Schimb�rile rapide culturale �i sociale au determinat fenomene individuale �i sociale deosebite,suportul cultural tradi�ional �i coleciv dispare tot mai mult �i omul trebuie s�-�i asume tot mai mult o responsabilitate pentru care nu este preg�tit.
Desalienarea se poate realiza numai �n sensul progresului social �i folosind activitatea social� pentru �nl�turarea factorilor de �nstr�inare,aceasta presupun�nd o concordan�� �ntre progresul social �i cel uman.Alienarea social� sl�be�te personalitatea uman� �i o priveaz� de expresiile sale cele mai �nalte,motiv pentru care devine un factor psihopatologic.Lovind un num�r mare de indivizi alienarea social� va sta �i la baza psihopatologiei marilor grupuri,a psihopatologiei sociale
Toate aceste fenomene ac�ioneaz� ast�zi la nivelul societ��ii romane�ti.
1.Alienarea fa�� de munc�.Modific�rile sociale din �ara noastr� au declan�at ceea ce s-a numit �capitalism s�lbatec�.Patronul apare ca o figr� dictatorial� care poate demite oric�nd pe muncitor,adesea angaj�rile se fac la negru,f�r� nici o legisla�ie social�,Spectrul �omajului face ca muncitorul s�accepte acest lucru �n orice condi�ii deoarece existen�a sa este �n pericol.Sindicatele practic sunt �n disolu�ie,liderii sindicali �n marea lor majoritate au ntr�dat sindicatele �i pe muncitori,au fost atra�i �n politic�,crez�nd c� astfel vor avantaja un anumit partid �i recompensa lor va fi mare.�i a fost.
Pe de alt� parte disolu�ia vechii structuri industriale a sl�bit sindicatele iar orientarea de tip comunist al mi�c�rilor muncitore�ti de dup� revolu�ie a garantat e�eciu total al acestei disolu�ii sindicale,care nu a �tiut s� se adapteze noilor condi�ii.Liderii sindicali au fost ale�i din masa enorm� de ingineri �omeri gra�ie disolu�iei vechii industrializ�ri.
�n aceste condi�ii alienarea de sistem s-a maximalizat.Patronii pretind orare de 12-14 ore pe zi,salarul este sub minim,insultele,stresul permanent duc adesea pe muncitori la disperare.Singura reac�ie a r�mas plecarea la munci subcalificate �n str�in�tate,unde acuma sunt milioane de romani.
Este limpede c� �n aceste condi�ii ,uncitorul s� nu iubeasc� �i s� nu se identifice cu sistemul,adic� social vorbind s� se alieneze de sistem
2.Alienarea cultural�.Dup� revolu�ie s-au bulversat total institu�iile culturale(teatre,oper�,film etc).Prin natura lor aceste activit��i nu sunt aduc�toare de profit material dar ele �intesc s� educe �i s� dea coeren�� dorin�ei de via��.�i cum �natura fuge de vid�,spa�iul liber a fost ocupat de subcultur�.manele,telenuvele,cvultura c�rciumei p�n� la respingerea culturii na�ionale perene a poporului nostru.Aceste fenomene au dus la alienarea cultural� a na�iunii nostre,l�sat� acuma �n grija maneli�tilor,a culturii pornografice, a kich-ului,fenomene care alieneaz� spiritul na�ional �i morala public� na�ional�.Proamericanismul ca �i prosovietismul s-au �nlocuit una pe alta.C�nd un t�n�r folose�te termenul �dar �n america....� este clar c� el s-a alienat de valorile ��rii sale.Cultura american� �i occidental� �n general sunt valoroase �i contactele culturale de asemenea dar nu vom fi niciodat� americani,chiar dac� mereu folosim expresia�o zi bun�(have a good day).
3.Alienarea de institu�iile statului.Institu�iile staului nu mai dau siguran�� cet��eanului,legile nu se mai respect�.Justi�ia,institu�ia de baz� a societ��ii se afl� pe ultimul loc al �ncrederii popula�iei.La fel este cazul cu institu�iile politice,partidele,universit��ile elibereaz� diplome pe bani,nu exist� nici o siguran�� c� dac� legea ��i d� un drept acesta �i se va aplica.�i �n acest context alienarea de institu�ii,de politic�,uneori chiar de biseric� sunt fenomene grave,las� individul f�r� nici un sprijin,nimic nu mai este de �ncredere �n societate.
4.Alienarea fa�� de institu�ia familiei,fa�� de loialitatea conjugal� sau a rela�iei p�rin�i copii,respingerea institu�iei familiei de c�tre tineri,uneori �i din motive materiale sunt fenomene care duc la disolu�ia societ��ii,la alienarea individului.
4.Anomia este un termen utilizat pentru prima dat� de c�tre D�rkheim �i etimologic �nseamn� lipsa de norme,pierdut �n mul�ime.D�rkheim d� termenului o accep�iune mai larg�,cu dimensiuni psihologice �i sociologice.Omul,spune autorul,nu-�i poate realiza echilibrul psihic dec�t �ntr-un sistem de norme sociale coercitiv acceptate,dar dac� aceste norme lipsesc,apar comportamente morbide,inclusiv suicidul.
Anomia duce,astfel,nu numai la o suferin�� social� ci �i la o suferin�� a individului. Dup� Merton anomia este "un conflict �ntre scopurile culturale �i posibilit��ile utiliz�rii mijloacelor institu�ionale care produc anomia".Aceasta duce la na�terea unui conflict �ntre structurile culturale care implic� un sistem de valori �i structurile sociale.Parson nume�te anomia ca "o stare �n care un num�r mare de indivizi nu au posibilitatea integr�rii �n modelele institu�ionale stabile,lucru care este necesar stabilit��ii personale �i a sistemului social".Lipsa de integrare duce la instabilitatea personal� �i aceasta este un stres psihic care intereseaz� �i individul �i societatea.Acest lucru poate duce la desordini psihopatologice,la nivelul colectivit��ilor �i acet lucru se eviden�iaz� prin disfunc�ia sistemului.Acest lucru �ns�,se datore�te sistemului social care �n transformarea sa rapid� �i adesea necontrolat� pune brusc individul �n fa�a unor schimb�ri rapide a normalor sociale pe care individul nu �i le poate asimila a�a de repede.
Pe plan individual anomia se caracterizeaz� prin anxietate �i insecuritate difuz�, insecuritate la toate straturile sociale �n primul r�nd intelectualii.Cre�terea angoasei duce la cre�terea agresivit��ii,la revendicativitate la toate nivelurile.
Fromm arat� cum consecin�ele anomiei sunt sociale �i politice ",de la nevroze individuale p�n� la na�terea dictaturilor �i evaziunea de la libertate".Momentul cultural este el �ns�i �n caren�� de modele institu�ionalizate stabile care s� poat� ajuta procesul de integrare social�.
Deosebit de grave sunt efectele anomiei pentru noii veni�i �n mediul urban,pentru adolescen�i �i alte categorii sociale.Anomia poate sta la baza cre�terii viciilor,a violen�ei,a num�rului mare de tineri debusola�i,a bandelor,a delincven�ei de grup etc.
5.Disciplina �i organizarea social�.Organizarea social� �i disciplina social� sunt factori deosebit de importan�i �i �n anumite situa�ii pot s� se transforme �n factori stresan�i.
Ca sistem de norme de reglamentare a activit��ii sociale,disciplina a existat din cele mai vechi timpuri,const�nd din norme �i reguli prin care indivizii �i pot desf�ura �n mod armonios activitatea,comunitatea func�ion�nd totodat� armonios.Omul nu este "celul� a societ��ii" ci el este o fiin�� �ntreag�,capabil� a ocupa,�n principiu,orice loc �n organizarea social�.Totu�i munca nu a fost niciodat� o problem� individual�,necesit�nd organizare, stabilirea unor rela�ii �ntre oameni(maiales afective).Inactivitatea este greu suportat�,�n acest caz (�omajul,de exemplu) ap�r�nd sentimentul de depreciere �i de inferioritate.
Totu�i,arat� pe bun� dreptate Herseni societatea noastr� civilizat� este �nc� marcat� de ieologia sclavagist� care identific� munca cu privarea de libertate,iar procesul muncii cu un act de frustrare.�n aceste condi�ii �ns�i procesul muncii devine un stres permanent, apare lipsa de ata�ament,repulsia �i desinteresul fa�� de munc� iar obliga�ia de a munci din motive pur economice poate declan�a la indivizi reac�ii psihice �i psihosomatice specifice oric�rei situa�ii de stres.
�n multe situa�ii individul este stresat deoarece se simte legat de institu�ie,iar ierarhia,disciplina sever� inhib� afirmarea de sine,mediul tehnic ne�in�nd totdeauna cont de aspira�iile muncitorului iar ini�iativa �n munc� fiind inhibat�.Cultul banului poate deteriora �i mai mult rela�iile psihologice dintre oameni.
�n instiru�ii,conduita salaria�ilor este sever reglementat�,uneori acest lucru f�c�ndu-se prin reglement�ri serioase,care pot determina frustr�ri mari.Exist� �i o serie de institu�ii foarte rigide,�n care constr�ngerile impuse individului sunt foarte numeroase,individul trebuind s� reac�ioneze numai prin supunere �i resemnare,p�n� la a-�i pune �n cauz� propria persoan�.�n asemenea cazuri,spune Chanoit se poate spune c� "legea distruge persoana".Este vorba,�n special de a�a zisele institu�ii patogene sau totalitare (�nchisorile,lag�rele de concentrare, armata,azilele,orfelinatele etc).
�n realizarea uman�,arat� Herseni,�ntreprinderea este instrument sau mijloc,scopul vie�ii individului fiind totu�i dincolo de incinta ei,dup� ce activitatea �nceteaz� �i se trece la consum.Dar omul munce�te �i pentru afirmare,pentru prestigiu sau alte scopuri neeconomie.�n alte situa�ii scopurile �ntreprinderii �i ale individului nu coincid.O intreprindere redus� numai la a fi instrument de c�tig intr� �n conflict cu societatea,motiv pentru care scopul socio-psihologic al �ntreprinderii este mai complex �i dep�e�te simplul scop economic.De aceea �ntreprinderea trebuie s�-�i ating� scopurile economice dar �i cele sociale deoarece altfel devine o surs� de stres social�i de �mboln�vire pentru membrii s�i.Situa�iile conflictuale subiective din grup au o pondere mai mare �n etiologia bolilor psihosomatice dec�t solicit�rile fizice.�n condi�iile actuale,�n �ntreprinderi stresul fizic scade foarte mult dar �n schimb cre�te cel psihic,ap�r�nd tulbur�ri adaptative cu anxietate,fenomenul �nsingur�rii,a suferin�elor psihice diverse.Morbiditatea psihic� nevrotic�,psihotic� �i toxic� atinge dup� Olaru 1/3 dintre muncitori,la care se mai adaug� absenteismul,incapacitatea de munc�,pension�rile.
6.Importan�a progresului tehnic.Unul dintre factorii sociali care poate influen�a alienarea social� �l constituie progresul tehnic.Individul �n societate este supus procesului de adaptare,�n timp ce aceasta se tehnicizeaz� tot mai mult.Din acest motiv impactul tehnicii asupra psihicului uman are o deosebit� importan��.
Civiliza�ia tehnic� este ireversibil�.Gra�ie automatiz�rii �i tehniciz�rii oboseala fizic� �i noxele profesionale au sc�zut,cresc�nd �n schimb suprasolicitarea nervoas�,morbiditatea nevrotic� �i tulbur�rile de adaptare social�,�n mediul industrial aceste fenomene ajung�nd la propor�ia alarmant� de 30-40%.
S-a pus �ntrebarea dac� progresul tehnic este un factor favorabil sau nu pentru s�n�tatea mintal� a individului.Dac� observ�m cre�terea nevrozelor,a bolilor psihosomatice r�spunsul ar fi negativ.Produc�ia artizanal� avea un caracter complex �i dificil.Muncitorul nu era dominat de sistemul tehnic,el �i rezolva singur problemele.Contactul cu produsul era direct �i muncitorii se identificau cu produsul muncii lor.Ast�zi produ�ia este divizat� pe sec�iuni,muncitorul modern nu mai are o meserie ci doar un post (numai pu�ine persoane mai au ini�iativ�).Automatizarea implic� o nou� dinamic� �n rela�iile umane,socio-industrializarea cres�nd autonomia �i responsabilitatea muncitorului.
�n privin�a atitudinii fa�� de tehnic� exist� o concep�ie optimist� (tehnica u�ureaz� munca �i influen�eaz� toate sferele de activitate uman�) �i una pesimist� (tehnica anihileaz� omul,�i amenin�� s�n�tatea �i chiar via�a).Tehnologia �n exces ar fi declan�at reac�ii ira�ionale,caracterizate prin cre�terea interesului pentru magie,misticism,tehnologia nefiind practic �n m�na oamenilor ci doar a c�torva speciali�ti.Toate aceste fenomene au creat suspiciuni fa�� de progresul tehnic de�i se �tie c� tehnica,ca ori ce progres poate fi folosit� spre folosul sau �n defavoarea omului.
Medicina este confruntat� adeseori cu rezultate ale neadapt�rii individului sau a grupului la progresul tehnic.Exist� serioase reac�ii psihice legate de munca din cadrul automatizarii,de asimilare a tehnicii noi.
7. Importan�a calit��ii vie�ii.�n�elegem prin calitatea vie�ii un concept mult mai complex care se refer� nu numai la factori materiali dar �i la cei culturali sau de alt� natur�,factori care contribuie la realizarea acestei calit��i,influen��nd at�t biologicul (tineretul actual este mai bune desvoltat fizic) c�t �i psihicul uman �i comportamentul moral. �n societatea noastr� exist� adesea o neconcordan�� �ntre ritmul vie�ii biologice �i ritmul vie�ii sociale.Programul de lucru nu respect� anumite bioritmuri iar accelerarea vie�ii sociale tulbur� de asemenea ritmul biologic (HTA a devenit boala secolului).
Calitatea vie�ii poate fi privit� at�t �n raport cu individul c�t �i cu societatea (depinz�nd de starea de s�r�cie,personalitatea individului,varietatea vie�ii,infuen�a c�mpului social, comportamentul individului.
Medicina nu poate rezolva singur� problemele majore ale societ��ii �i de aceea ea trebuie s� se integreze m�surilor sociale �i economice.Transform�rile rapide,greut��ile adaptative pot determina decompens�ri psihice serioase.Astfel ��rile s�race au o patologie de "tip primar" (caracterizat� prin boli infec�ioase,parazitare) �n timp ce ��rile industrializate au o patolgie de "tip evoluat" (boli cardiace,metabolice,tulbur�ri psihice etc).
S�r�cia este unul dintre factorii psihogenetici importan�i.Dup� Reissman s�r�cia ar duce la modificarea personalit��ii umane.S�racii au o personalitate orientat� spre fizic �i vizual �i mai pu�in spre psihic.Ei ar fi personalit��i mai degrab� extroverti�i dec�t introverti�i,orienta�i mai mult spre concret,sunt mai �nce�i,cu grij�,r�bd�tori,perseveren�i, neortodoxi.S�racii,arat� Freedman �i colab.sunt impulsivi,orienta�i mai mult spre prezent sau trecutul imediat,cu o toleran�� foarte mare fa�� de tulbur�rile somatice �i psihice.
8. Ecologia �i psihologia uman�.Contextul etiologic al bolilor nu poate fi desp�r�it de factorii de mediu.Punctul de vedere ecologic se g�se�te deja �n operele lui Platon �i Aristotel,iar Hipocrate vorbea de mai buna utilizare a "apei,aerului �i locurilor".
Ecologia ca �tiin�� se consider� a fi ap�rut �n 1920 odat� cu apari�ia �colii de sociologie urban� de la Chicago (Park).Rela�ia om-mediu ecologic este o rela�ie �ntre un sistem biologic �i un substrat variabil de via��.Totul se petrece ca �i c�nd personalitatea desvolt�ndu-se �i-ar creia �n jurul s�u o zon� de protec�ie analoag� teritoriului unui stat,zon� �n care se diferen�iaz� un spa�iu pericorporal necesar mi�c�rilor corpului �i un spa�iu comportamental �n care se desf�oar� principalele comportamente (Leroy).
�n societatea modern� apar numeroase surse de agresiune psihologic�,�ntre om �i natur�,�n prezent interpun�ndu-se "un ecran de ma�ini",o re�ea de informa�ii,magia posesiunii fiind schimbat� cu magia calculatorului (Leroy).Ecologia ca �tiin�� a rela�iilor fiin�elor vii cu mediul lor devine tot mai mult un sistem holistic al fenomenelor vie�ii �i se apropie de asemenea tot mai mult de aria medicinii.
�n ultimul timp inportan�a ecologiei s-a extins foarte mult,numeroase contribu�ii au fost aduse din cadrul diferitelor specialit��i �i din diferite unghiri de vedere.Astfel Alvin Tofler �ntr-o serie de lucr�ri (�ocul viitorului,Ora�e �n mi�care) descrie efectele sociale �i psihologice ale revolu�iei tehnico-�tiin�ifice.Schimb�rile extraordinar de rapide au determinat un efect disturbator asupra g�ndirii ra�ionale,numit de autor "�oc al viitorului". Acest fenomen ar produce o stare de confuzie social�,cu apari�ia unor mi�c�ri culturale deviante (toxicomanii,retragere,nihilism).Acesta ar fi un stres decizional,senzorial �i cognitiv care ar duce la dezadapt�ri individuale de grup sau sociale.
�n cadrul studiului factorilor ecologici,�n cadrul stresului social s-au studiat diferite situa�ii.S-a studiat,astfel,importan�a caren�elor alimentare cronice,dealungul genera�iilor,care pot modifica personalitatea,importan�a mobilit��ii sociale,a desorganiz�rii �i izol�rii sociale.
Urbanizarea �n cadrul societ��ii contemporane este un element foarte important,o popula�ie mai urbanizat� sufer� de mai multe boli psihice sau psihosomatice.�n aglomera�ia urban� apar factori care ac�ioneaz� asupra emotivit��ii,aglomera�ia,mijloacele de transport).�n acest context se tulbur� echilibrul psihic,apar caractere competitive �i agresive.Exodul de popula�ie genereaz� probleme pe care societatea nu le poate �nc� solu�iona (problema moravurilor,violen�a etc) motiv pentru care acest mediu devine alienant.Navetismul,distan�ele mari,criza de spa�iu de locuit cre�te num�rul dezadapt�rilor.
�n mediul urban omul este hipersensibil,lupt� pentru prestigiu social �i succes iar influen�a rela�iilor umane este mult mai mare.
Kolb denume�te efectele psihopatologice ale urbaniz�rii cu termenul de urbanit� �i s-ar caracteriza prin consumul exagerat de alcool,droguri,fenomene paranoiace,nevroze.�n condi�iile mediului urban apar zone de desorganizare (bidonvilles,slums-uri),zone marginale populate cu emigran�i,bande de delincven�i,neparticipare la via�a social�.Aceste zone au rol patogen (criminalitate,boli psihice,psihosomatice,venerice SIDA etc).
La muncitorii agricoli transplanta�i �n mediul urban apar mai frecvent 2 sindroame psihice:criza nevrotic� acut� �i accesul brutal de confuzie nevrotic�.
Izolarea este un alte element al vie�ii urbane.Jaco d� urm�toarele criterii privind izolarea:
-cunoa�te pu�ini vecini,are pu�ini prieteni;
-este chiria� �i nu proprietar;
-particip� pu�in la via�a sindical�,politic�,sportiv�;
-nivelul sc�zut de participare electoral�;
-mobilitte profesional� crescut�;
-num�r mic de vizite �n centru sau �n afara localit��ii;
Izolarea este mai frecvent� la anumite categorii de persoane (femei casnice,b�tr�ni, adolescen�i).Izolarea cre�te pe m�sura aglomer�rii cartierului �i duce la inhibarea rela�iilor interpersonale.Migrarea f�r� �ncetare fr�neaz� stabilirea unor rela�ii umane durabile.Orarul de munc� impus de industrie,munca de noapte,�n echip� modific� ritmurile biologice,perturb� rela�iile familiale,duce la apari�ia depresiilor.
�n literatur� se face adesea referire la celebra lucrare a lui Hollingshead �i Redllich asupra ora�ului New Haven.Autorii clasific� popula�ia ora�ului �n 5 categorii:
1.Familii bogate,instruc�ie superioar�,prestigiu social mare (3,1%),de�ine doar 1% din �mboln�virile psihice;
2.Familii bogate,instruc�ie medie (8,1%) �i dau 6,5% din bolile psihice;
3.Familii de mici proprietari,func�ionari.muncitori califica�i,cu condi�ii bune de via�� dar cu prestigiu social mic (46,5%) �i dau 13,2% din bolile psihice;
4.Muncitori semicalifica�i,instruc�ie elementar�,via�� social� restr�ns� la vecini, sindicat (22%) dau 38,6% din bolnavii psihici;
5.Muncitorii necalifica�i,desr�d�cina�i,via�a centrat� pe vecini �i strad� (17,8%) �i dau 36,8% din bolnavii psihici;
Habitatul este un element foarte important,necesitatea omului de a se sustrage temporar influen�elor suprastimulante create de ambian�a urban� fiind necesar�.Spa�iul verde are un rol evocator,simpla lui vedere duc�nd la cre�terea metabolismului.Caren�ele arhitecturale �i urbane diminu� adaptarea.Lipsa locuin�ei,a confortului,locuitul �n comun sunt factori care influen�eaz� s�n�tatea mental�.�n mediul urban confortul locuin�ei nu poate fi �nlocuit cu nimic,iar lipsa lui duce aproape totdeauna la tulbur�ri psihice.
Ora�ul este de asemenea mediul propice pentru proliferarea viciilor.Prostitu�ia, criminalitatea,alcoolismul,abuzul de drog au fost denumite "flori ale betonului" marilor ora�e.Dup� Burner 3 tipuri de reac�ii psihice apar �n mediul urban:
1.reac�ii agresive,mai ales la adolescen�i;
2.reac�ii anxioase datorit� monotoniei �mprejur�rilor �i uniformit��ii mediului urban;
3.reac�ii de oboseal� �nso�ite de st�ri depresive cu frecven�� crescut� a suicidului, nefericire, oboseal�,exces de somnifere sau alte droguri;
Existen�a de familii incomplete,certurile din familii,gere�eli educative,demisia de la educa�ia copiilor sau imposibilitatea de a-i educa agraveaz� �i mai mult tulbur�rile psihice �i psihosomatice.
Zgomotul �n marile ora�e a devenit o adev�rat� problem� de s�n�tate mintal�.
Sistemul nervos vegetativ reac�ioneaz� deja la 70 de decibeli (echivalentul unei str�zi lini�tite).�n acest caz vasele se contract�,cre�te TA,se reduce iriga�ia miocardului.Dac� sgomotele se intensific� apare dilatarea pupilei,uscarea gurii,paloare,contrac�ia musculaturii picioarelor �i abdomenului,c�derea secre�iei gastrice,cre�terea secre�iei de adrenalin�,tahicardie.
Organismul se adapteaz� greu la zgomote,motiv pentru care acesta este frecvent evocat de bolnavii nevrotici �i psihosomatici.Din punct de vedere psihic zgomotul duce la apari�ia fenomenului de oboseal�,iritabilitate,labilitate emo�ional�,tulbur�ri vegetative, cenestopatii,fenomene obsesivo-fobice,stare de anxietate �i mai rar fenomene interpretative.La psihopa�i poate apare o caricaturizare a tulbur�rilor de personalitate.
Am prezentat aceste considera�iuni.�n mare parte teoretice pentru a constitui un punct de discu�ie.Acesta este lucru cel mai important.Tr�im �ntr-o epoc� �n care alienarea societ��ii romane�ti se apropie de paroxism.Tineretul emigreaz�,muncitorii lucreaz� la negru,sindicatele dispar,cultura decade,intelectialii ca totdeauna �i de data aceasta sunt ignora�i dac� nu ur��i,familiile se disociaz�,dispare �ncrederea �i solidaritatea �ntre oameni,tinerii �i ur�sc p�rin�ii,p�rin�ii se sperie de excesele tinerilor,cultura se duce de r�p�,spiritul na�ional dispare sau este exploatat de demagogi,impoten�a romaneasc� face ca str�inii s� domine economia ��rii,s� foloseasc� munca ieftin� din Romania.iar uneori s� fac� trafic de �carne vie�(femei,copii) �i a� putea s� �n�ir pe o pagin� �ntreag�.
Nu se pune problema unor drepturi ale autorului,inclusiv dreptul de a fi l�udat.Din contra �tiu c� mai degrab� va fi invers.Acest lucru nu m� preocup�.Ion Creang� a scris o introducere la cartea sa de pove�ti care ar suna cam a�a (citez din memorie):�Drag� cetitoriule,multe prostii ai mai citit tu de c�nd e�ti.Cite�te-le �i pe acestea �i dac� nu-�i vine la socoteal� pune m�na pe creion �i f� tu ceva mai bun�
Un sociolog

De la: _hakon_, la data 2013-12-09 12:55:16

De la: Costelus, la data 2013-12-09 09:00:34

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2013-12-04 23:37:09 Adio PD /
Adio PDL.
Ce nu ati inteles .e mesajul Basescului .
TRAIASCA MISCAREA / ca o fi populara ? ca o fi nepopulara ?tot ce atince sefu se strica numai contu sau personal creste .......
ATENTIE AMATORI /

PD-L:SUTEM MULTI SI AVEM SI DREPTATE

PD-L are dreptatea sa aspire ...

Poate sa aspire si firmele pe care le-a falimentat cu introducerea impozitului forfetar?
De asemenea, aspirantii PDL-isti pot presta si munci in folosul comunitatii, aspirand frunzele toamnei lor de pe marile bulevarde ale crizei economice pe care au declansat-o in Romania?
Aspirati baieti, aspirati !

Nu poate dumnealui a spus ca Romania este un stat falimentar . Ajutor ...ajutor Fmi Ce Bm .au sarit in ajutor tarisorei cu 20 mld. de coco .... de el nici usturoi nici gura mirositoare .....dai cu omu gras cu omu slab ...........parca nelui a lucrat la privat ..
-Curat murdar coane Traiane / sa mai pui si baietii cu reforme cu bagadele.... /
Fiecare trebuie sa raspunda pentru faptele luyi si partidului /

Va dati zmei pe forum insa in strada nu aveti curajul sa iesiti. Faceti opozitie platonica.

Deturnarea Revoluției Rom�ne: M�ști noi, chipuri vechi
Autor: Vladimir Tism�neanu
Cine au fost cei care au profitat de lichidarea cuplului Ceausescu, o inscenare menita sa ofere noii puteri o aparenta de legitimitate? De unde au aparut ei? In niciun caz nu din valul revolutionar real. Proclamandu-se "emanati", uzurpand si masluind de fapt simbolurile anti-totalitare, Iliescu, Roman, Brucan si oamenii lor au batjocorit adevarata semnificatie a revolutiei. Nu trebuie sa fii un maniac al conspiratiilor pentru a observa ca exista conjuratii, combinatii oculte, legaturi subterane de complicitate, mai cu seama in regimuri ermetic inchise precum cel al lui Ceausescu. Public aici un fragment din articolul meu "New Masks, Old Faces" aparut in revista "The New Republic" pe data de 5 februarie 1990. Articolul a fost difuzat la "Europa Libera" si a fost publicat in romaneste intr-o revista a PNL. Din acel moment, noul regim m-a considerat un primejdios inamic. Era proba ca nu greseam in analiza mea.
"Marturisesc ca am motive personale sa cred in aceasta versiune oarecum tenebroasa a revolutiei romane. In 1980 ma aflam intr-un parc din Bucuresti plimbandu-ma cu un profesor al academiei de partid, care in prezent are puternice legaturi cu cei de la putere. Adoptand un ton confidential, el mi s-a destainuit cu glas soptit: �Reprezint un grup care se va debarasa de clanul Ceausescu.� La acea vreme stiind cu cine am de a face si ce institutii reprezinta, l-am suspectat de provocare. Dar acum imi dau seama ca era sincer. A existat intr-adevar un grup care si-a dorit inlocuirea tiranului si instituirea propriei oligarhii. Ei nu au avut ca scop inlaturarea socialismului de stat, intentionand doar sa-l faca rational. Fiind versati in realpolitik, ei si-au continuat activitatea in cadrul structurilor de putere ale sistemului stalinist bizantin, au incurajat fara rusine narcisismul secretarului general si au asteptat momentul prielnic pentru a prelua puterea.
Acea clipa a sosit. I-au lasat pe studenti, muncitori, soldati, pe milioanele de romani sa iasa in strada, in decembrie anul trecut, pentru a pune capat dicaturii cuplului Ceausescu. Apoi, in momentul culminant, Iliescu si acolitii sai s-au ridicat cu succes pe creasta valului istoriei. In asemenea circumstante, nu ne mai surprind indoielile revolutionarilor romani veritabili fata de proclamatiile de credinta ale acestor lideri la adresa democratiei.

Revenirea chipurilor si vocilor compromise nu este un fenomen care caracterizeaza numai primele esaloane ale puterii. �l cunosc pe Corneliu Vadim Tudor de cand eram amandoi studenti la facultatea de sociologie din Bucuresti. Dar imi este cunoscut mai ales din postura de menestrel al curtii Ceausestilor, specializat in osanale generos remunerate. �l stiu ca autor al unor vulgare versuri anti-semite si al unor pamflete rasiste. Atunci, pe 21 decembrie, Tudor a trimis peste hotare un furibund manifest anti-ceausist, denun��ndu-si fostul idol drept �cel mai sangeros criminal din istoria Romaniei, un monstru mai mare decat Stalin si Hitler � un Caligula de Balcani�. Mai mult decat atat, Tudor a pretins ca masacrul de la Timisoara l-a convins ca �nu rusii, ungurii si evreii ameninta Romania� ci tiranul insetat de sange pe care el �l proslavise cu atata zel cu doar putini ani mai inainte.

Opinii similare au fost exprimate si de alti fosti sicofanti. Mihnea Gheorghiu, care a fost presedintele al Academiei de Stiinte Sociale si Politice, a aparut la televizor unde si-a exprimat dezgustul fata �obscuratismul primitiv� al lui Ceausescu. Constantin Bostina, fostul sef de cabinet al lui Ceausescu, a fost numit de noul regim in functia de ministru adjunct al economiei, fiind demis numai datorita presiunilor exercitate de miscarea studenteasca. Lista acestor revolutionari de ultima ora ar putea fi continuata la nesfarsit.

Este adevarat totusi ca noul regim a selectat si dizidenti veritabili, precum istoricul de arta Andrei Plesu si criticul literar Mihai Sora, numiti ministru al culturii si respectiv ministru al educatiei. Aurel Dragos Munteanu detine functia de presedinte al Radioteleviziunii Romane (destui �fosti� insa populeaza inca staff-ul sau).

Nici un minister strategic nu a fost oferit unei persoane care s-a opus cu adevarat dictaturii. Ce-i drept, tinand cont de ubicuitatea cultului lui Ceausescu, ar fi greu sa gasim un contingent numeros de indivizi nepatati de atitudini colaborationiste. Un numar suficient exista insa. Urmatoarele exemple mi se par edificatoare: Radu Filipescu, care a fost arestat in anii optzeci pentru ca a distribuit manifeste anti-ceausiste; criticul literar Dan Petrescu, unul dintre cei mai curajosi opozanti ai regimului; Alin Teodorescu, care a avut curajul de a critica politicile anti-maghiare ale lui Ceausescu; economistul Ion Blaga, care in anii saptezeci a refuzat sa fie consilier prezidential pe probleme de economie. In orice caz, decenta ar trebui sa ii impiedice pe cei care au participat direct la orgiile ideologice ale dictaturii lui Ceausescu sa se erijeze drept vechi opozanti.

Lasand la o parte inevitabila repulsie pe care o simtim, de ce totusi este important sa discutam aceast fenomen? In "Comunicatul catre tara", Consiliul FSN a garantat un guvern de tranzitie fara pretentii monopoliste asupra puterii politice. Din nefericire, Silviu Brucan a anuntat intentia FSN de a prezenta liste de candidati din perspectiva alegerilor generale din aprilie. Brucan, care pare cel mai coerent dintre liderii actuali, a declarat intr-un interviu in Financial Times (29 decembrie) ca nu vede nici un motiv de ce FSN nu s-ar bucura de avantajele politice ale victoriei revolutionare. Liderii nou formatelor partide de opozitie � PNL, PNT si PSD � si-au exprimat ingrijorarea fata de posibilitatea ca asemenea avantaje sa includa incercarea de a crea celule FSN la locul de munca, ceea ce evident i-ar consolida considerabil hegemonia deja existenta.

Brucan a negat totodata orice legaturi intre FSN si defunctul PCR, proclamand communismul drept �irelevant� in Romania. Cu toate acestea, nu putini romani au observat cum discipolii lui Gorbaciov, regrupati la nivelul conducerii FSN, prefac/adapteaza crezul marxist. Acesti lideri, fiind constienti de dispretul populatiei pentru partid, depun eforturi de a salva socialismul abandonand chipul sau comunist. Si pentru a reusi practica strategiile bolsevice cu care sunt atat de bine familiarizati: controlul presei, divizarea si izolarea opozitiei, amagirea restului electoratului cu promisiuni desarte.

Ce poate face Occidentul pentru a preveni deturnarea revolutiei romane? Inainte de toate, mass-media din Vest ar trebui sa fie constienta de acest pericol si, in consecinta, sa indentifice sustinatorii veritabili ai democratiei din Romania si sa le monitorizeze lupta impotriva celor care au un singur scop - subminarea noilor libertati. Totodata, organizatii publice si private trebuie sa se implice in activitatea partidelor democratice, asa cum s-a intamplat in cazul "Solidaritatii" in Polonia, oferind consultanta si orice va fi necesar pentru desfasurarea unei campanii electorale. Cetatenii Romania de astazi nu au cunoscut niciodata alegeri libere. Pericolul este ca, inspititi de de � chipurile noi� ale comunismului, sa nu le cunoasca vreodata." (Traducere din engleza de Bogdan C. Iacob)

Parlamentul Romaniei, desemnat "Persoana Anului 2013" la categoria Crima Organizata si Coruptie
de Red. Stiri HotNews.ro
In fiecare an, Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) recunoaste eforturile celor care lucreaza neobositi pentru promovarea criminalitatii si coruptiei. Pentru 2013, aceasta distinctie dubioasa ii revine Parlamentului Romaniei. Traficantului de droguri Darko Saric (Serbia) si fiica presedintelui Uzbekistanului, Gulnara Karimova au primit mentiuni. In mod obisnuit, infractorii depun mari eforturi pentru a se sustrage legii. In acest an, Parlamentul Romaniei a castigat premiul OCCRP pentru incercarile sale de a se ascunde de lege prin chiar intermediul legii.

La inceputul lunii decembrie, Parlamentul roman a aprobat amendamente la Codul Penal care ar acorda membrilor sai precum si altor oficiali guvernamentali alesi, imunitate in fata acuzatiilor de coruptie .

Amendamentele, votate fara dezbatere, declara ca presedintele Romaniei, senatorii si deputatii nu mai sunt "functionari publici". Prin urmare, ei nu vor mai putea fi pusi sub acuzare pentru luare de mita, abuz in serviciu, conflict de interese precum si alte activitati de coruptie. In plus, oficialii guvernamentali deja condamnati pentru coruptie ar putea fi exonerati.

"Parlamentul roman a ridicat coruptia la un nou nivel in Europa, legalizand-o. De ce acum? Probabil fiindca stiu ce au facut si stiu ca nu e bine", a declarat Drew Sullivan, editor OCCRP.

Modificarile propuse in Codul Penal vin "in contradictie flagranta cu acordurile internationale ratificate de Romania", potrivit Asociatiei Magistratilor din Romania, care a citat Conventia penala impotriva coruptiei a Consiliului Europei din 2002 si Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei din 2014.

Amendamentele vor deveni lege doar daca sunt semnate de catre presedintele roman Traian Basescu, el exprimandu-si ingrijorarea cu privire la acestea. In orice caz, statul de drept si responsabilitatea guvernamentala au fost deja afectate.

In urma adoptarii amendamentelor in Parlamentul Romaniei, mass-media marcat ziua ca "martea neagra" a democratiei romanesti.

Tot in decembrie, Parlamentul roman a propus si acordarea amnistiei pentru condamnatii cu sentinte de pana la 6 ani de inchisoare, aparent din necesitatea de a evita suprapopularea penitenciarelor. De aceasta amnistie ar fi beneficiat desigur si fosti ministri si alti oficiali cu sentinte de pana la 6 ani.

In prezent, 28 de membri ai parlamentului roman au fost condamnati sau sunt judecati pentru coruptie. Peste 100 de primari romani sunt judecati pentru abuz in serviciu.

In 2012, premiul OCCRP a mers la Ilham Aliyev, presedintele Azerbaidjanului, al carui familie detine in mod ilegal controlul asupra multor companii strategice din aceasta tara bogata in petrol.

In cadrul mentiunilor pentru 2013 - Darko Saric, reprezentand crima organizata din Serbia si din Muntenegru, a fost luat in considerare pentru munca depusa pentru construirea unei noi retele de trafic de droguri in Europa, transportul de droguri din Africa si America de Sud prin Balcani si transformarea regiunii intr-un nou Mexic. Gulnara Karimova, fiica presedintelui Uzbekistanului, Islam Karimov, este investigata pentru ca ar fi luat sute de milioane de dolari ca mita pentru acordarea unei licente de telecomunicatii gigantului suedez Teliasonera. Aceasta a cheltuit apoi banii, care ar fi putut ajunge la populatia saraca in urma unei licente legale, pe un castel istoric in Franta si alte proprietati in strainatate.

Despre OCCRP

OCCRP un consortiu de 19 centre de investigatie comerciale si non-profit si sute de jurnalisti din Europa pana in Asia Centrala. Fondata in 2006, reteaua desfasoara proiecte transfrontaliere dezvaluind cazuri de crima organizata si coruptie din intreaga lume. OCCRP este probabil cea mai mare organizatie de jurnalism de investigatie din lume raportat la numarul jurnalistilor activi si la numarul de investigatii si articole publicate anual. OCCRP este o organizatie non-profit cu programe inovatoare in Europa, Eurasia, Africa de Nord si America Latina, combinand proiecte de investigare a crimei organizate si coruptiei cu dezvoltarea noilor tehnologii media. Organizatia este finantata de Open Society Foundations, Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala, Fondul National pentru Democratie si alti donatori. OCCRP a creeat Investigative Dashboard (ID) - o platforma cu baze de date din toata lumea, echipata cu un serviciu de cercetare si investigatii online - dezvoltat cu suportul Google Ideas. In acest an, OCCRP a fost desemnat castigator si finalist la cinci prestigioase premii internationale, inclusiv Global Shining Light Award si premiul Daniel Pearl pentru jurnalism de investigatie. In fiecare an, mai mult de 140 de reporteri OCCRP voteaza pentru "Persoana Anului" la categoria Crima Organizata si Coruptie.

Alianta fara de Dumnezeu

Victor RONCEA


Cand Stalin s-a apucat sa debiteze "Cate divizii are Papa?!" nu-si putea inchipui ca, peste ani, privilegiatii sistemului vor zambi stramb inregistrand victoriile tacute ale crestinismului asupra comunismului. Esenta comunismului a fost, neindoios, anti-crestinismul: desfiintarea Omului din om. Moastele sutelor de mii de preoti executati in masa si aura sutelor de biserici distruse sunt ruguri inca aprinse in memoria colectiva a credinciosilor. Calvarul umanitatii a lovit Romania ortodoxa parca mai abitir, poate tocmai datorita credintei profunde a natiunii romane. Iesiti in strada strigand "Exista Dumnezeu!" romanii i-au raspuns si lui Stalin si urmasilor lui ghebositi in rau. In ciuda loviturilor date si sufletului si fiintei natiunii - la Pitesti, Ramnic, Sighet, Aiud, Canal, s.a. - romanii si-au pastrat credinta: peste 90%, indica sondajele. Si totusi, vorba lui Basescu, blestemul comunismului bantuie inca asupra Romaniei, sufocand dezvoltarea fireasca a tarii. Trei exemple grave ne demonstreaza cat de adanc stapaneste acest blestem si c*m teleghideaza conducatorii nostri impotriva Romaniei si a credintei acesteia.

Gojdu. daca 16 ani in care statul nu s-a gandit sa actioneze eficient pentru recuperarea din Ungaria a imensei averi a Nobel-ului Romaniei - Emanuil Gojdu, un Guvern care se proclama salvatorul tarii de pecinginea coruptiei PSD preia, fara jena, un proiect pritocit in MAE-ul lui Geoana. Cuplul PNL format de inca ministrul de Externe Ungureanu si inca premierul Tariceanu reusesc sa creeze o Ordonanta de Urgenta prin care este incalcat Testamentul Gojdu si misiunea peste ani a Fundatiei sale, de sprjinire a tinerilor ortodocsi studiosi si saraci din Transilvania si Ungaria. Show-ul mediatic de la sedinta de Guvern comuna Ungaria-Romania reuseste sa eludeze esenta: semnarea Acordului international pentru infiintarea Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu. d**a revolta societatii, 18 inalti ierarhi ai Bisericii ortodoxe, inclusiv Patriarhul Teoctist, explica conducatorilor ca, oricum, trebuie sa mearga sa se culce: Acordul - care se incearca sa fie aprobat prin tertipuri de Senat saptamana aceasta - este impotriva romanilor si a Romaniei, afirma acestia. Daca unul din artizanii Acordului anti-romanesc si anti-bisericesc vrea sa ne arate ca nu intamplator i s-a ales numele, al doilea, care a inceput de la o vreme sa-si faca cruce invers, ar trebui sa stie, conform noii sale credinte, ca in Pozzo dei Giganti, d**a Dante, s-ar putea sa existe o alee rezervata pentru el: in Cerchio IX, Contro chi si fida, Zonna II.

Afacerea "Cathedral Plaza". Isi dau seama oare derivatii din FSN, respectiv PD, de Cluj sau de Videle, ca au tarat Romania intr-un scandal diplomatic cu cea mai mare putere politica si spirituala a lumii: Vaticanul si Biserica Catolica?! Actionand impotriva Bucurestiului si a bucurestenilor, impotriva Catedralei catolice Sfantul Iosif, monument istoric, administratorii de pe bordura Capitalei si-au permis sa-l persifleze nu numai pe IPS Arhiepiscopul Robu ci sa insulte o credinta, credinciosii si prelatii acesteia, pana la cel mai inalt: Sfantul Scaun. Prima actiune de reciprocitate a Vaticanul s-a consemnat ieri: d**a Nota verbala diplomatica de protest, ramasa, atentie!, fara raspuns, cea mai mare Parohie romaneasca, ortodoxa, gazduita de Abatia catolica Tre Fonane din Roma, a fost inchisa. Urmeaza naruirea visurilor PD de intrarea in PPE, un partid european, crestin, dragi tovarasi. Opera Domnului e mare.

Iata c*m urmasii lui Ceausescu, neo-nomenklaturistii, ii desavarsesc opera, arestand bisericile intre blocuri si infigand tarusi de metal in trupul si inima orasului. Dumnezeul celor fara de Dumnezeu, banul, le-a dictat invers alesilor nostri, impotriva intereselor noastre, ale alegatorilor fara alternativa, ale Romaniei. Basescu promitea tepe pentru corupti in Piata Victoriei; au trecut doi ani si am ramas doar cu nasul lipit de termopane. Videanu propune tepe de sticla si beton in Piata Revolutiei; cei care cadem in ele suntem insa tot noi.

Tismaneanu. Doar un rand pentru el si Basescu: nu originea sa ar conta (cunosc mai multi evrei importanti din SUA si Romania care stramba si ei din nas cand aud de el), nici ca a avut parinti bolsevici; ci ca, prin formare, intreaga sa fiinta (ca si a dizidentoklaturistilor), nu s-a putut rupe de "Convingerile comuniste" pe care le slujea cu abnegatie, in chiar anii cand Goma, de exemplu, era batut la talpi de Securitate. Ateismul, care il caracterizeaza, nu il poate recomanda in postura de judecator al unui sistem anti-crestin care a oprimat un popor pentru credinta sa.

Daca acesti conducatori pierduti si-au intors fata de la Dumnezeu, generatia tanara, neo-conservatoare, care i-a votat, in lehamite, va face la fel cu ei. Ce alegeri interesante vom avea in primavara lui 2007!

Raportul BERD:Iliescxu si comunistii lui(azi Ponta,Crin si USL) au distrus Romania


Intitulat sugestiv �Blocați �n tranziție?�, raportul B�ncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru anul 2013, constituie o analiz� deosebit de complex�, privitoare la actuala situație economic� internațional�. Printre numeroasele aspecte avute �n vedere, aceast� analiz� conține și o enumerare a celor c�teva ț�ri membre UE care, chiar și acum mai sunt �nc� trase �n jos de propriul trecut, ce continu� s� le �ngreuneze tranziția spre standardele occidentale. Concret, analiza BERD vizeaz� �conjuncturile critice �n care aceste state au ratat șansa inițial� pentru a stabili democrația deplin� și pentru a implementa reforme economice. �n cadrul acestui grup, ne-am concentrat pe acele momente declanșate de schimb�ri politice, �n special legate de tranziția de la dictatur� la regimuri democrate.� �n aceast� privinț�, raportul BERD a ales patru exemple de ț�ri care, la un moment dat, și-au ratat anumite oportunit�ți de care au avut parte �n anumite momente de o importanț� crucial�.
Este vorba despre Rom�nia anului 1996, Slovacia �n 1998, Georgia �n 2004 și Ucraina �n 2005. Concret, �n ceea ce privește Rom�nia, raportul BERD menționeaz� doi �bolovani� politici care, at�rnați de grumazul ț�rii noastre, și-au exercitat, din plin, nefasta lor influenț�, care ne-a marcat evoluția politico-economic� din ultimele dou� decenii. Primul dintre aceștia este, bine�nțeles neo-bolșevicul Ion Ilici Iliescu, cel care, av�nd m�inile p�tate de s�nge nevinovat, s-a cocoțat la putere pe cadavrele morților de la Revoluția din Decembrie 1989. Acum, la aproape un sfert de veac de la acele evenimente dramatice, raportul BERD pune �n evidenț� o serie de realit�ți deosebit de complexe, pe care noi, cei de aici de acas�, le cunoaștem foarte bine pentru c� le-am tr�it chiar pe pielea noastr�: �Dup� �ndep�rtarea dictatorului Nicolae Ceaușescu, �n decembrie 1989, fosta elita comunist� a Rom�niei, condus� de Ion Iliescu, a reușit s� mențin� puterea �n prima jum�tate a anilor 1990. Cu excepția liberaliz�rii prețurilor și a comerțului, reformele pentru trecerea la economia de piaț� au avansat lent, iar Rom�nia a r�mas �n urma �n ceea ce privește integrarea la nivel internațional.�

Eșecul Ciorbea

O prim� speranț� pentru Rom�nia a existat pe la mijlocul anilor 90, c�nd alegerile din noiembrie 1996 au adus la putere guvernarea CDR și care l-au impus �n fotoliul de la Cotroceni pe anemicul președinte Emil Constanti�nescu. Tot atunci, puterea executiv� a fost preluat� de guvernul de centru-dreapta, condus de Victor Ciorbea, un guvern susținut, inițial, de o majoritate parlamentar� de 60 la sut�. Venit pe un val imens de simpatie, și pe votul negativ �anti-Iliescu� și �anti-ESN�, Guvernul Ciorbea a promis atunci c� se va rupe complet de trecutul comunist și mai ales c� va lupta �mpotriva unei corupții care �ncepuse s� infesteze o parte din ce �n ce mai important� a societ�ții rom�nești. La �nceputurile sale, guvernul CDR-ist a pus la cale un program deosebit de ambițios de stabilizare economic� și reforme politice, program susținut și de c�tre FMI. Privitor la acea perioad�, raportul BERD menționeaz� c�: �Dup� c�teva reușite, cum ar fi crearea unei autorit�ți pentru concurenț�, introducerea convertibilit�ții monedei și accelerarea programului de privatizare, reformele au stagnat. Iar dup� ce a pierdut sprijinul propriului partid, Premierul Ciorbea a demisionat �n 1997.� Dup� acel prim guvern care s-a ambiționat s� se prezinte drept unul deosebit de reformist, au mai existat alte dou� guverne, tot de centru-dreapta. Ambele au fost la fel de ineficiente dar m�cinate at�t de ambiții inter-personale care au adus nenum�rate conflicte interne. Apoi, peste ei a venit și confruntarea cu �ortacii� �n cadrul �Mineriadei din ianuarie 1999.� La sf�rșit, CDR a mai primit o lovitur� de imagine chiar din partea președintelui Emil Constantinescu, cel care, �naintea alegerilor din anul 2000, și-a clamat neputința, recunosc�nd, hodoronc-tronc, c� a fost �nvins �de sistem�, un sistem fantomatic prin care el �nțelegea serviciile secrete. Haosul care a marcat sf�rșitul Guvern�rii CDR-iste l-a adus �n prim plan pe psihoticul Corneliu Vadim Tudor care, �n turul doi a ajuns s� �concureze� cu fostul bloșevic Ion Iliescu. Speriați de varianta instal�rii lui CV Tudor �n fotoliul prezidențial de la Cotroceni, rom�nii au votat �r�ul cel mic�: așadar tot pe Ion Iliescu, ales pentru dracu mai știe al c�telea mandat. La pachet cu b�tr�na �Cucuvea� rom�nii l-au primit și pe Adrian N�stase, totul �ambalat� la un loc cu toți foștii comuniști, n�p�rliți și revopsiți �n democrați. Așadar, aii 1990 și 1996, au fost momentele �n care Rom�nia a ratat drumul spre eficiența occidental�. Deși, aparent, foarte eficient�, Guvernarea N�stase a fost una dintre cele mai corupte, iar �n cursul ei s-au pus bazele actualei mafii politico-economice. Mafii care funcționeaz� și acum, susținute politic de guvernarea USL, condus� din umbr� de același Ion Iliescu.

Vasile Surcel

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....