Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

Antonescu si onoarea
.
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.Si cand ne gandim cu cata ura a exclus din PNL pe doamna Musca.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Lege �i f�r�delege: N�stase, Ponta �i statul de drept
De V.Tismaneanu

Condamnarea lui Adrian N�stase la patru ani de �nchisoare cu executare dovede�te c� justi�ia rom�neasc� nu se las� �ngenuncheat�, c� amenin��rile pe fa�� �i din umbr� nu au reu�it s�-i intimideze pe cei care au datoria s� salvgardeze statul de drept.
Victor Ponta anun�� c� va distruge, c�r�mid� cu c�r�mid�, "regimul B�sescu". Un document al PSD vorbe�te, a n-a oar�, despre "dictatur� lui B�sescu". �n fapt, ceea ce-i deranjeaz� pe piromanii mafiotici din USL este tocmai func�ionarea statului de drept. Declara�iile lui Ponta nu fac dec�t s� probeze �ncotro vrea el s� �ndrepte Rom�nia dac� va acapara puterea. Idealul sau este un absolutism kleptocratic de tip Belarus ori o dictatur� de familie precum Cuba fra�ilor Castro Supremul plagiator se imagineaz� lidero maximo. Revine la obsesiile sale ideologice, o atac� pe Monica Macovei pentru "g�ndire nazist�". Acuza�ia �ine de delir.
Cum tot delir este acest text aiuritor: "Regimul Traian B�sescu este un sistem bazat pe o propagand� tipic� legionarilor �i metode de persecu�ie ale comuni�tilor din anii 50 cu un 'dictator' paranoic, sus�inut de o ga�c� de impostori �i adulatori dependen�i de bani �i func�ii publice". Marotele din iunie 1990 ale lui Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil M�gureanu �i R�zvan Theodorescu revin acum �n discursul urii practicat �n chip iresponsabil de c�tre USL.
Dac� Adrian N�stase ar fi devenit pre�edinte �n urm� alegerilor din 2004, Rom�nia s-ar fi scufundat, poate ireversibil, �n mla�tina unei corup�ii universalizate. Libertatea presei ar fi fost g�tuit�. Justi�ia ar fi fost schilodit�.
La vremea respectiv�, dl N�stase s-a enervat c�nd am scris despre mexicanizarea Rom�niei. Era de fapt o subestimare a pornirilor �i poftelor abuzive ale urma�ului lui Ion Iliescu �n fruntea PSD-ului. Inteligent �i pragmatic, Adrian N�stase este, nu mai pu�in, un excesiv. Omul are un apetit insa�iabil, de-a dreptul irezistibil, pentru lux, bani, putere. Are mania acumul�rii. A pierit politic distrus de ambi�ii nem�surate, arghirofilie galopant� �i narcisism suicidar. La fel va sf�r�i, mai devreme sau mai t�rziu, epigonul sau, Victor Viorel Ponta.
Batjocorind logica si istoria, Victor Ponta il glorifica pe Adrian Nastase drept �detinut politic�. Il compara cu Iulia Timosenko. Noroc ca nu cu Iuliu Maniu, cum a facut-o Lucia Hossu-Longin. Nu, Adrian Nastase nu e �detinut politic�. Nimeni nu i-a reprosat lui Nastase optiunile sale politice. A fost condamnat pentru infractiuni de drept comun, nu pentru imaginare delicte politice.

Domnule Ponta, incetati sa mai siluiti sensul cuvintelor din limba romana! Incetati sa-i mai considerati pe cetatenii Romaniei idioti!

"Sa traiti bine " !
ti-aduci aminte de acest Slogan al lui Bas' ? slogan propagandistic, evident, devreme ce Acum se dezvinovateste la B1Tv spunind ca NU a fost o PROMISIUNE ci, doar asaaaaa .....
si indrazniti sa vorbiti de siluire a sensurilor ?
da' sensul vorbelor alea ca "Statul NU e responsabil ptr. cetatenii lui " , care ar fi ?
da' vorba cu " asigurarile si pensiile sunt Cancerul bugetului de Stat " ?

a Siluit poporul asta, viteazul tau Impostor, de n-a mai ramas mai nimic din el si sper ca-ntro zi sa dati socoteala ptr. asta !

Fra�i rom�ni,

Am avut p�n� acuma pre�edin�i comuni�ti �i criptocomuni�ti(Ceau�escu,Iliescu),am avut un pre�edinte care a luat func�ia drept o decora�ie,care a �n�lelat speran�ele noastre (E.Constantinescu).

Acuma avem pentru prima dat� un pre�edinte care se declar� "servitorul poporului",un pre�edinte activ care pune tot ce are mai bun pentru a ridica din noroi �ara noastr�.

O poate face singur.Evident c� nu.Dac� nu va fi sprijinit,dac� rom�nul va r�m�ne,ca deobicei pasiv vom pierde ultima �ans� de a ie�i dinmocirla comunist�,din psihologia mioritic�,din psihologia cu�tii �n care am fost �inu�i.

Du�manii sunt puternici �i furio�i.L-a�i v�zut pe Iacubov cum amenin��,a�i v�zut ce p��e�te Dna macovei �i to�i cei care vor s� reformeze �i modernizeze rom�nia.

Deschid aceast� discu�ie pentru a sprijini pe pre�edintele nostru,care vrea binele ��rii dar are nevoie de sprijinul poporului.

Exist� obstacole nu numai din partea corup�ilor sau opozi�iei neloiale dar �i a iner�iei generale,a obi�nuin�ei rom�nilor cu r�ul,credin�ei c� "a�a ne este scris".

Deci s� purcedem s� sprijinim pe Dl.pre�edinte B�sescu.

Andrei Ple�u, despre Ponta: "Un b�iat vesel �ntr-o �ar� trist�"
Un b�iat vesel �ntr-o �ar� trist�" se nume�te editorialul lui Andrei Ple�u, publicat de adevarul.ro. Ple�u vorbe�te despre Victor Ponta.

Andrei Ple�u, despre Ponta: "Un b�iat vesel �ntr-o �ar� trist�"
"A�i ghicit, e vorba de Victor Ponta! Ultimile lui ispr�vi m-ar fi �ndemnat s� aleg titlul: 2Un mistre� l�sat liber �n gr�dina de zarzavat!� Dar nici insul n-are anvergura mistre�ului, nici �ara nu arat� a prosper� gr�din� de zarzavat. Domnul Ponta nu e �prost�, �n sensul curent al termenului. E b�iat "iste�", mi�tocar, mare strateg de mici fi�e mediatice.
Nimic din alc�tuirea sa nu l-ar fi calificat, �ntr-o �ar� normal�, pentru func�ia de prim-ministru. Necopt ("c�rlan2 dup� vorba lui Ion Iliescu), f�r� nicio performan�� profesional� anterioar�, obr�znicu� f�r� str�lucire, necinstit �n evolu�ia sa academic�, lipsit de competen�� �i viziune financiar-economic�, educat frugal �i adesea prost-crescut, pe scurt un carierist oarecare care a ajuns, brusc, �n copac� Fericit s� apar� la televizor �i s� se trag� �n poz� cu "�nal�i reprezentan�i" ai forurilor planetare care, formal, sunt obliga�i s�-l ia �n serios, Victor Ponta a pierdut, �n mod v�dit, sim�ul orient�rii, iar despre r�spundere personal� �i institu�ional�, despre priorit��ile ��rii (distincte, totu�i, de imaturul lui joc de glezne) nu pare s� aib� nici cea mai mic� idee", scrie Ple�u.

De la: Mos_tautu, la data 2014-01-14 15:32:01Andrei Ple�u, despre Ponta: "Un b�iat vesel �ntr-o �ar� trist�"
Un b�iat vesel �ntr-o �ar� trist�" se nume�te editorialul lui Andrei Ple�u, publicat de adevarul.ro. Ple�u vorbe�te despre Victor Ponta.

Andrei Ple�u, despre Ponta: "Un b�iat vesel �ntr-o �ar� trist�"
"A�i ghicit, e vorba de Victor Ponta! Ultimile lui ispr�vi m-ar fi �ndemnat s� aleg titlul: 2Un mistre� l�sat liber �n gr�dina de zarzavat!� Dar nici insul n-are anvergura mistre�ului, nici �ara nu arat� a prosper� gr�din� de zarzavat. Domnul Ponta nu e �prost�, �n sensul curent al termenului. E b�iat "iste�", mi�tocar, mare strateg de mici fi�e mediatice.
Nimic din alc�tuirea sa nu l-ar fi calificat, �ntr-o �ar� normal�, pentru func�ia de prim-ministru. Necopt ("c�rlan2 dup� vorba lui Ion Iliescu), f�r� nicio performan�� profesional� anterioar�, obr�znicu� f�r� str�lucire, necinstit �n evolu�ia sa academic�, lipsit de competen�� �i viziune financiar-economic�, educat frugal �i adesea prost-crescut, pe scurt un carierist oarecare care a ajuns, brusc, �n copac� Fericit s� apar� la televizor �i s� se trag� �n poz� cu "�nal�i reprezentan�i" ai forurilor planetare care, formal, sunt obliga�i s�-l ia �n serios, Victor Ponta a pierdut, �n mod v�dit, sim�ul orient�rii, iar despre r�spundere personal� �i institu�ional�, despre priorit��ile ��rii (distincte, totu�i, de imaturul lui joc de glezne) nu pare s� aib� nici cea mai mic� idee", scrie Ple�u.

spune-i te rog lu' don Plesu ca, intr-o tara in care s-a Putut califica un om ca base in functia cu cea mai mare Demnitate si Onoare - presedintele Romaniei - la care poate un om in viata sa , atunci merge si un Ponta !

Buna guvernare si importanta calitatii vietii.
Foarte multi cetateni,si nu numai dintre cei needucati au parerea ca politica este componenta murdara a societatii,ca politicienii sunt persoane veroase,neinteresate decat de averea si acumularile personale.
De fapt,principial nu este asa dar,in realitate adesea aceasta prezumtie apare ca reala.
Cineva spunea ca intr-o carciuma din Zabrauti(Ferentari) in care ar fi tot atatea persoane cate sunt in guvern ar totaliza mai putini delincventi decat in guvern.
Marea problema este ca majoritatea politicienilor din tara noastra,dupa socul democratiei,au intrat in politica,cu singurul scop de a-si asigura lor sau grupului din care provin si i-a propulsat, conditii ilegale de castig si imbogatire.
In realitate politica este o ocupatie foarte veche (omul este un zoon politikon) si de fapt este vorba de organizatori ai societatii si care in majoritatea cazurilor se pun in serviciul concetatenilor lor,uneori cu mari sacrificii(chiar riscandu-si viata).
Marea problema este insa cultura politica ce ii face pe politicienii nostri sa se considere deasupra societatii,stapanii oamenilor,in timp ce de fapt ar trebui sa fie in slujba oamenilor(ministru=servitor).
De fapt pretentiile cetatenilor tin de ceea ce sociologic se numeste calitatea vietii ,motiv pentru care ne vom opri putin asupra acestei notiuni.
Intelegem prin calitatea vietii un concept mult mai complex care se refera nu numai la factori materiali dar si la cei culturali sau de alta natura,factori care contribuie la realizarea acestei calitati, influent�nd at�t biologicul c�t si psihicul uman si comportamentul moral.
In societatea noastra exista adesea o neconcordanta intre ritmul vietii biologice si ritmul vietii sociale.
Programul de lucru nu respecta anumite bioritmuri iar accelerarea vietii sociale tulbura de asemenea ritmul biologic (HTA a devenit boala secolului).
Calitatea vietii poate fi privita at�t in raport cu individul c�t si cu societatea (depinz�nd de starea de saracie,personalitatea individului, varietatea vietii,infuenta c�mpului social si comportamentul individului.
Nu exista un domeniu,o meserie(chiar medicina,dreptul etc) care sa poata rezolva singura problemele majore ale societatii si de aceea ea trebuie sa se integreze masurilor sociale si economice.
Ori aceasta capacitate si datorie nu pot sa le aiba decat organizatorii sociali,adica tocmai oamenii politici.Ei trebuie sa se ridice la nivelul exigentelor populatiei sau sa plece,sau printr-un mecanism constitutional sa poata fi demisi chiar in perioada mandatului lor.
Transformarile rapide sociale,greutatile adaptative pot determina decompensari fizice si psihice serioase ale indivizilor.
Astfel tarile sarace au ceea ce se numeste o patologie de "tip primar" (caracterizata prin boli infectioase,parazitare) in timp ce tarile industrializate au o patolgie de "tip evoluat" (boli cardiace, metabolice,tulburari psihice etc).

Saracia este unul dintre factorii cei mai importanti si mai frecventi,la noi indicele de saracie fiind dintre cele mai crescute din lume(80% din populatie se afla sub limita saraciei).
Dupa Reissman saracia ar duce chiar la modificarea personalitatii umane.Saracii au o personalitate orientata spre fizic si vizual si mai putin spre psihic.Ei ar fi personalitati mai degraba extrovertiti dec�t introvertiti,orientati mai mult spre concret,sunt mai inceti,cu grija,rabdatori,perseverenti, neortodoxi.
Saracii,sunt impulsivi,orientati mai mult spre prezent sau trecutul imediat,cu o toleranta foarte mare fata de tulburarile somatice si psihice.
Politic vorbind,a mentine saracia si denivelarea sociala a veniturilor,mentinerea saraciei generalizate,este sinonim cu a invita fortele politice extremiste sa preia controlul societatii.
Contrar celor predicate de Marx,comunismul a fost posibil doar in tarile cele mai sarace iar daca privim si azi harta lumii vom observa ca inclinatia spre comunism sau fundamentalism religios este in primul rand al tarilor sarace(America Latina,Asia,lumea araba, Belarus,Moldova lui Voronin etc).
Daca Isus Cristos a spus ca mai degraba va trece camela(nu camila ci camela un odgon gros necesar vapoarelor de acum 2000 ani) prin urechile acului decat bogatii in imparatia cerurilor, comunismul,prin Marx,a fost mult mai transant cand a afirmat ca propritatea privata exagerat de mare este un furt.
Iata dece saracia in care ne mentin partidele care se succed la putere nu fac decat sa stimuleze in populatie fie fundamentalismul religios(la noi biserica este perceputa pozitiv in 80% din cazuri),fie ideiile comuniste.
Nu este de mirare ca si la noi,timp de peste 10 ani dupa 1989 populatia saracita a fost alaturi de criptocomunisti si acest fenomen se va reintoarce cu PSD daca politica dezastruoasa a PNL,cu favorizarea oligarhilor si desconsiderarea saracirii populatiei romanesti nu va fi corectata.

Dl.Presedinte Basescu este vinovat?

Suspendarea Presedintelui Romaniei este o premiera pentru tara noastra.Dl.Iliescu a adus minierii de cateva ori,cu morti si raniti,care au dus la distrugerea a unor institutii si mai ales a sperantei acestui popor,si nu a fost suspendat.Ba mai mult a avut 3 mandate.

Dl.Vadim isi bate joc de tot ce se poate in tara aceasta,nici o institutie nu a scapat,nici o personalitate nu a scapat.Si nu a fost suspendat.

Dl.Constantinescu nu si-a tinut aproape nici o promisiune,ba inca a declarat fara jena ca a fost invins de sistem.Si nu a fost suspendat.

Nu mai vorbesc de marii politicieni corupti care nici vorba ca nu au fost suspendati.

Rezulta ca greselile dlui presedinte sunt foarte mari.

Un judecator din Timisoara care a fost in membru in Curtea Constitutionala a spus ca un presedinte,conform constitutiei,se suspenda doar pentru actiuni de tradare de tara,inabusirea drepturilor cetatenesti,este contra pluripartitismului.Nu a facut nici o asemenea greseala.

Rezulta ca vinovatia sa este mai mare.

Sa vedem ce a facut din ceea ce se poate presupune vinovatie:

1.A castigat alegerile si a facut din PNL,Alianta si Dl.Tariceanu organele care au alcatuit executivul;
2.A condamnat solemn comunismul si cine a asistat chiar la TV la acea sedinta a parlamentului a vazut cat de grava a fost fapta lui,dupa reactia celor care acum il suspenda;
3.Dl.Basescu a organizat un sistem judiciar real care a adus unii corupti in fata justitiei;
4.Dl.Basecu a criticat toate institutiile statului,guvern,justitie,agricultura etc pentru lentoare sau lipsa de vointa politica;
5.Dl.Basescu are o mare populariotate gratie faptelor sale si a increderii ca iata avem un conducator real care se apleaca asupra nevoilor tarii;
6.Dl.Basescu a deschis dosarele securitatii si zeci de politicieni au aparut in adevarata lumina de securisti,incepand cu dl.Felix si toata echipa si cei care vor urma.

Pentru toate acestea Dl.Presedinte este vinovat si trebuie demis pentru ca a condamnat comunismul,coruptia,a incercat a dinamiza institutiile statului.

PNL sprijina acest lucratura a opozitiei,Basescu trebuie demis.
Ce se va intampla?
Dl.Vacaroiu va deveni presedinte interimar,PSD va sprijini guvernul Tariceanu pentru ca acesta face greseli foarte mari si prin aceasta PSD spera ca va reveni la putere.La fel si PRM va scapa de cel care a condamnat comunismul si a deschis dosarele securitatii.

Dupa suspendarea sau demiterea dlui Basescu o umbra groasa se va intinde peste politica romaneasca,dosariada va inceta,coruptii din politica vor sta linistiti,comunismul sau criptocomunismul nu va mai avea nici un obstacol.
Daca politicienii care isi zic democrati nu vor impiedeca suspendarea dlui Basescu,daca poporul nu va respinge marsava incercare de a sacrifica singurul politician care a facut ceva pentru democratizarea tarii,atunci inseamna ca de fapt meritam toti acest lucru si dl.Basescu poate fi suspendat sau demis.

Justiția oarb� cu colț fioros
Autor: Gavrilache

Un plagiator din Bucale �ndr�gind v�n�toarea
Prin inima neagr� de �ar� trecea,
Croindu-�i din gur� la Antene c�rarea
�i, min�ind cum respir�, pe sticl� zicea :
-Veni�i s� v�n�m cum ne-nva�� N�stase
Justi�ia oarb� cu col� fioros
Ce zilnic �i-arat� �n zgomot de oase
Copita �i blana �i ochiul sticlos.

-St�p�ne, ziceau servitori pe canale,
Justi�ia-aceea e greu de g�sit
C� st� Europa cu ochi pe matale.
Mai bine �utim ce mai e de �utit!

Dar plagiatorul trecea �nainte senin
L�ng� Felix �i Crin, cu �ncredere mare
L�s�nd Rom�nia s� mai doarm� pu�in
P�n�-ncol�e�te jivina-n carare.

Sub fagi el d�dea buruiana-ntr-o parte :
-Privi�i cum se-nv�rte f�c�ndu-ne-n ciud�,
Justi�ia oarb� nu e departe,
Veni�i s-o lovim, Europa s-auda!

- St�p�ne, e Dragnea pitit sub copaci
Si mor�i ce voteaza, cu scrisul frumos,
Dar el r�spundea �ntorc�ndu-se: Taci�
�i timpul trecea cu cu�itul la os.

Sub ulmi el zorea parlamentari �n alaiuri :
-Suntem foarte aproape, �i Zgonea-i aici.
Privi�i cum justi�ia zburd� pe plaiuri,
Veni�i s-o lovim cu amendamentele mici!

-St�p�ne,-i doar Relu pitit sub copaci
Transformatoare vopsind s� arate frumos.
Dar el raspundea �ntorc�ndu-se: Taci�
�i timpul trecea cu cu�itul la os.

Dar vai!, sub luceferii palizi ai nop�ii,
Cum sta cu Mirel obosit de schiat,
Veni un mistre� uria� �i cu col�ii
Il trase-n America la sc�rm�nat.

-Ce fiar� ciudat� s� m�-nfioare
Opri v�n�toarea printre copaci?
-E prietenul matale, cel inchis la culoare.
Dar plagiatorul raspunse Varanului: Taci�

Mai bine ia-l pe Ghi�� �i sun� �ntruna
S� vad� poporul cum se minte senin!

�i-a r�sunat peste �ar�, ca un urlet, minciuna,
�i-o s� r�sune �i m�ine, �ns� tot mai putin!

Vlad Marcoci despre USL: �O c�ru�� cu o roat� rotund�, una p�trat� �i una oval� �i �n ham un cal trage �ntr-o parte �i altul �n alta�
Alex NECHITA
interviu cu deputatul PSD Vlad Marcoci
Reporter: Sunt c�teva proiecte de legi care au ajuns �n aten�ia deputa�ilor, dar care, din diferite motive au r�mas �n dezbatere sau au fost criticate aspru de media �i de societatea civil�. Unul dintre acestea este cel legat de minerit.
Vlad Marcoci: Din punctul meu de vedere, eu analizez oportunitatea nu �i legalitatea unor astfel de ini�iative. Eu vreau s� v�d dac� pot fi de acord cu exploatarea unor z�c�minte, dar pe de alt� parte, statul are structuri care trebuie s� verifice dac� aceste exploat�ri se fac �n legalitate. Exist� Ministerul Mediului care trebuie s� verifice dac� se respect� condi�iile de mediu. Eu, ca parlamentar analizez doar oportunitatea acestui proiect.
Eu am emis o p�rere: nu este normal ca un parlamentar, un bucure�tean sau un om din Constan�a s�-�i dea cu p�rerea despre oportunitatea deschiderii minei de la Ro�ia Montan�. De ce? Acolo exist� o comunitate �i oric�nd se poate face un referendum s� se vad� dac� cet��enii afecta�i �i doresc sau nu o astfel de exploatare. Este posibil ca oamenii din Ro�ia Montan� s� fie de acord cu exploatarea, �n timp ce al�ii, de la Bucure�ti, care se adun� pe re�elele de socializare s� nu fie deacord.
V� dau un exemplu de la Neam�, la Grin�ie�, acolo unde am f�cut un refe-rendum �i, de�i eu nu eram deacord cu exploatarea, a reie�it c� peste 76% dintre locuitorii din mai multe comune din zon� au fost de acord cu redeschiderea minelor. Sondajul a fost f�cut pe un num�r de peste 5.000 de oameni. Asta cu toate c� jude�ul Neam� se dore�te a fi unul turistic. O astfel de ini�iativ� ar d�una mult investi�iilor din Dur�u, care se afl� la doar 2 kilometri distan��, �n linie dreapt�. Mai mult, au fost �i �ntreb�ri cu ajutorul c�rora doream s� afl�m dac� oamenii sunt con�tien�i de pericolele unei astfel de exploat�ri �i a rezultat c� majoritatea �tiau foarte bine. Asta �nseamn� c� minoritatea s� se supun� majorit��ii. Nu este normal ca eu de la Piatra-Neam� s� m� exprim pentru redeschiderea minelor de la Ro�ia Montan�. Asta ar trebui s� o fac� cei de acolo.
Parlamentarii
au imunitate doar pentru declara�iile politice
Rep: O alt� disput� a fost pe proiectul de lege, retras �n momentul �n care s-au inflamat spiritele, care dorea s� aprobe amnistia pentru unele categorii de infractori. Care este adev�ratul motiv pentru care se dore�te aplicarea unei astfel de m�suri?
V.M.: Un astfel de proiect are anumite scopuri. De multe ori aceste sco-puri pot fi denaturate pe parcurs. Ini�ial, scopul acestui proiect a fost de a reduce num�rul de oameni din penitenciare. A fost un scop pur politic, deoarece ini�iatorii sunt doi deputa�i de etnie rom�, M�d�lin Voicu �i Nicolae P�un care au ini�iat proiectul pe ideea c� mul�i dintre concet��enii lor sunt �n aceast� situa�ie. Ei au urm�rit s� c�tige un capital politic electoral. Doar c� la un anumit moment, unii au considerat c� �n aceast� lege pot intra �i alte categorii de condamna�i. Numai c� o lege ordinar� nu poate bate Constitu�ia.
�n Constitu�ie se prevede clar c� parlamentarii au imunitate doar pe votul din plen �i pentru declara�iile politice. �n continuare sunt parlamentari condamna�i la deten�ie cu executare.
PSD Neam� trebuie s�-�i men�in� func�iile c�tigate
Rep: S-a b�tut moned� c� mul�i dintre politicienii actuali cu probleme ar putea beneficia de prevederile acestei legi.
V.M.: Nu este corect. Dac� am o sup�rare, o am pe colegii mei de partid care nu au putut explica corect ceea ce se �nt�mpl�. C�nd facem parte dintr-un partid trebuie s� discut�m mai mult. Legea va sta �n dezbatere acum �i vom discuta toate aspectele �i se vor l�muri.
Rep: Comenta�i situa�ia din USL. C�nd se va rupe uniunea?
V.M.: Este clar c� exist� fel de fel de tensiuni, �ncep�nd de la organiza�iile din comune, p�n� la cele de la nivel na�ional. Pe acest traseu, tensiunile pot cre�te, se pot acumula �i la un anumit moment pot exploda. Multe dintre subiectele dezb�tute puteau fi discutate �n interior, dar de multe ori se prefer�, din cauza orgoliilor, s� aib� loc �n pres�. Mai bine ne-am certa �n spatele u�ilor �nchise �i dup� aia s� le expunem cet��enilor concluziile. Ei v�d c� noi ne cert�m, c� economia nu merge. Nu-mi convin aceste certuri �i la un anumit moment a� prefera o solu�ie tran�ant�. Dac� nu mai putem guverna �mpreun�, ne desp�r�im �i �tim exact ce este de f�cut. R�m�ne PSD la guvernare sau PNL. Dec�t s� mergi �ntr-o c�ru�� cu o roat� rotund�, una p�trat� �i una oval� �i �n ham un cal trage �ntr-o parte �i altul �n alta, mai bine o la�i balt�. Fiecare �i dore�te divor�ul, dar nimeni nu vrea s� fac� partajul.
Acum despre func�iile din Neam�, p�rerea mea este c� at�t timp c�t PSD a ob�inut func�ia de viceprimar la Piatra Neam� �i cea de vicepre�edinte la Consiliul Jude�ean trebuie s� le men�in�, chiar dac� nu le convine celor de la PNL.

Bancul zilei: Exista diferente intre politicieni si hoti?
de R.M.
Scriitorul brazilian Fernandes Millor a lansat o dezbatere publica cu tema: Care este diferenta dintre politician si hot?

La un moment dat, cineva raspunde: "Diferenta dintre un politician si un hot este ca pe primul il aleg eu, in timp ce al doilea ma alege el pe mine. Am nimerit-o?".

Millor a replicat: "Stimate domn, sunteti un geniu. Sunteti singurul care a reusit sa gaseasca o diferenta intre cei doi".

Privatizarea tacuta a sistemului public de sanatate
de Vlad Mixich
Eugen Nicolaescu este un ministru al Sanatatii mult mai abil decat cred multi. Mai intai ne-a inundat urechile cu mesaje despre reformele sale radicale. Bineinteles ca multe dintre ele nu au fost puse in practica. Nici nu ar fi avut cum, caci radicalitatea lor l-ar fi demis rapid. Apoi a promis termene peste termene pentru publicarea unor legi foarte importante. Fie le-a ratat cu lejeritate, fie ne-a aratat niste ciorne.

In sfarsit, a publicat un proiect mai consistent dar doar cu o zi inainte de Craciun. Efectul obtinut: ne-a hartuit, ne-a obosit, ne-a epuizat. Iar oamenii obositi nu prea mai sunt atenti. Aceasta este momentul perfect pentru o lovitura foarte importanta.

PLANUL MINISTERULUI SANATATII
� Ministerul Sanatatii va redirectiona catre policlinicile private aproape jumatate din pacientii care astazi se trateaza in spitalele de stat.
� Sefii consiliilor judetene si primarii vor putea decide dupa bunul plac catre care policlinica se vor indrepta banii publici ai judetului.
� Un sfert din bugetul total dedicat astazi spitalelor de stat va ajunge la policlinici. Finantarea acestora va creste in urmatorii trei ani.
� Cele mai multe spitale mici se vor inchide sau reorganiza.
Reforma Nicolaescu va duce incet-incet la privatizarea unei parti semnificative a sistemului public de sanatate. O buna parte a banilor dintr-un rezervor financiar urias, alimentat de cetatenii romani si administrat de catre politicienii care conduc statul, vor fi indreptati catre diferite entitati private active in sistemul medical romanesc.

Pe langa cincimea paturilor din spitalele de stat care vor deveni private incepand cu acest an, Ministerul Sanatatii va redirectiona aproape jumatate dintre pacientii care astazi se trateaza in spitalele de stat catre policlinici si cabinetele medicale (in ambulatoriu, cum ii spun specialistii).

BANI MULTI!

�Principiul este ca banii se vor duce de la spitale inspre ambulatorii�, spun oficialii Ministerului Sanatatii implicati in scrierea reformei Nicolaescu. Ce sunt ambulatoriile in Romania? 96% din policlinicile din Romania sunt private si 90% din cabinetele medicilor specialisti sunt tot private (sursa: Institutului National de Statistica).

Catre acest segment vor fi redirectionati 10% dintre pacientii romani in 2014, urmand ca procentul sa creasca pana la 40% in 2016, conform declaratiilor repetate ale mai multor oficiali ai Ministerului Sanatatii.

Incepand cu 2015, fluxul de bani care va fi eliberat prin stoparea internarilor nejustificate facute de spitale se vor putea redirectiona catre ambulatorii. Despre cati bani e vorba? Multi. Surse oficiale ne-au confirmat ca pentru 15-25% din cazurile internate in spitale nu se justifica internarea.

Este aceeasi cifra cu cea avansata in octombrie 2013 de secretarul de stat Adrian Pana, principalul comunicator al reformei Nicolaescu: �o cota de 25% din bugetul alocat spitalelor este utilizata pentru servicii care pot fi efectuate fara nicio problema in ambulatoriu de specialitate sau in spitalizare de zi�.

Procesul este deja in curs de desfasurare. In legea Sanatatii se va introduce un nou capitol, dedicat special �Asistentei Medicale Ambulatorie�. Statul a marit finantarea acestui sector in acest an si va continua sa o faca si in perioada urmatoare. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate se pregateste sa incheie cu spitalele contracte pentru un numar mai mic de pacienti decat anul trecut.

Va fi introdus si mecanismul validarii cazurilor pe criterii de internare. Medicul va trebui sa respecte un set de criterii pentru a putea interna un pacient in spital. Daca nu le va respecta, atunci spitalul nu va primi bani de la CNAS pentru acel pacient. In plus, spitalele vor mai putea face internari doar prin urgenta sau prin programarile de pe listele de asteptare.

Desigur, admit oficialii din Sanatate, �la inceput nu toti medicii vor respecta aceste criterii�. Dar �daca scriem normele cum trebuie, atunci vom putea redirectiona pacientii spre policlinici�, confirma un inalt oficial.

SPITALELE MICI SE VOR INCHIDE

Finantarea spitalelor va scadea si implicit unele spitale, in special cele mici, nu vor mai fi viabile. In cuvintele unui oficial din Ministerul Sanatatii, �spitalele cele mai mici vor fi remodelate�.

Tradus: vor exista spitale care vor da faliment si fie se vor inchide, fie se vor reorganiza. Va amintiti uriasul scandal din aprilie 2011, atunci cand guvernul Boc incerca sa inchida mai multe spitale? Ei bine, tot acolo se va ajunge, doar ca mai lent si mai pe tacute.

BUCURIA BARONILOR LOCALI

Cum functioneaza mecanismul prin care policlinicile primesc bani din fondurile CNAS? La nivelul fiecarui judet se stabileste o suma maxima care poate fi platita catre policlinicile din regiune. O comisie judeteana stabileste numarul consultatiilor care vor fi decontate de CNAS pentru fiecare policlinica privata in parte.

Acest numar este stabilit in functie de numarul medicilor specialisti pe care fiecare policlinica ii are. Vor fi avantajate lanturile mari de policlinici private, in special cele care au deja multi medici specialisti angajati.

Consultatiile care vor depasi numarul maxim alocat de catre comisia judeteana vor fi platite integral de catre pacienti. Aceasta posibilitate este prevazuta deja in proiectul de lege publicat de Ministerul Sanatatii (articolul 134).

Consiliile judetene si locale vor putea finanta policlinicile (de stat sau private), inclusiv prin �punerea la dispozitie a spatiilor� necesare functionarii (articolul 130). Totul ar trebui sa se intample, scrie in proiectul de lege al Ministerului Sanatatii, �conform unor criterii obiective si transparente aprobate prin hotarare a consiliului local�.

Practic baronii locali vor putea decide dupa bunul plac catre care policlinica (privata sau de stat) va indrepta banii publici ai judetului.

In aceste situatii, politicul va capata un ascendent considerabil asupra privatului din Sanatate, fiind create conditiile perfecte pentru o legatura murdara de tipul: �eu iti finantez campania electorala si, dupa ce castigi Primaria, nu dai banii cetatenilor concurentului, ci mie�. Mecanismul functioneaza deja si a fost semnalat din octombrie 2013, cand presedintele celei mai mari retele de clinici private din Romania spunea ca �decontarile statului catre spitalele private sunt bazate pe un partizanat evident�.

De fapt aceasta este cea mai mare problema a reformei Nicolaescu: lipsa unor mecanisme clare de control a circuitului banilor in sistem si intarirea legaturilor murdare dintre politicieni si interesele private. Daca legea va trece in aceasta forma, rudele de gradul 1, 2 si 3 ale primarilor sau sefilor de consilii judetene ar face bine sa-si deschida urgent o policlinica sau un cabinet medical. Oportunitatea e grasa.

Intarirea rolului medicinei private poate avea efecte benefice asupra unui sistem medical guvernat prin minciuna, pe spinarea pacientilor. Dar, in lipsa unor reguli clare si a unui control ferm, principiul concurentei, care ar duce la aparitia unor servicii medicale mai bune, se va transforma dupa bunul plac al boierilor politici care conduc Romania.

�ntr-o scrisoare deschis�, fostul adjunct al Procurorului General al Rom�niei, Gabriela Ghi��, inculpat� �n dosarul �Examen la INM� face dezv�luiri ample despre justi�ia murdar� din spatele u�ilor �nchise! Ghi�� acuz� DNA de pseudo-anchete, abuzuri �i atrocit��i �i magistra�i din ICCJ de servilism!

O perioada de timp a avut incredere in actul de Justitie, pentru ca provenea dintr-un sistem in care a considerat ca adevarul nu are cum sa nu iasa la iveala, ca a fi magistrat inseamna, inainte de toate corectitudine fata de lege si impartialitate, independenta si discernamant. Acum insa nu mai poate sa taca, motivand ca ultimele aparitii in mass media, in care a devenit cap de afis in tematica eliminarii pensiilor de serviciu la magistratii acuzati de coruptie, este picatura care a umplut paharul. Asa ca fostul adjunct al Procurorului General al Romaniei, Gabriela Ghita, a transmis presei, azi, 22 aprilie 2012, o scrisoare deschisa.

O scrisoare dura in care dezvaluie adevaratele motive pentru care a ajuns sa fie inculpata in dosarul �Examen fraudat la INM�, dezvaluie jocuri murdare ale procurorilor si magistratilor care ocupa pozitii-cheie in asa-zisa lupta impotriva coruptiei, si ce este cel mai grav, ofera informatii despre anumite atentate esuate la adresa familiei sale, dar si a altor magistrati care au fost eliminati din sistem pentru ca au avut tangenta cu dosare extrem de importante, peste care s-a pus capac, invocand in acest sens celebrul dosar �Flota�. Tinand cont de aceste dezvaluiri fara precedent, Lumeajustitiei.ro a decis sa publice integral aceasta scrisoare, in speranta ca sistemul judiciar mai poate fi readus la normalitate.

�SCRISOARE DESCHISA

Subsemnata GHITA GEORGETA GABRIELA, fost adjunct al procurorului general Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in perioada 2002 � 2006 adresez opiniei publice, tuturor organizatiilor nationale si internationale care ma cunosc si tuturor persoanelor prezenta scrisoare deschisa. Recent, numele si imaginea mea au fost vehiculate in mass media in legatura cu o propunere referitoare la eliminarea pensiilor de serviciu pentru magistratii condamnati pentru fapte de coruptie.

Este regretabil ca, si de aceasta data, mass media s-a lasat manipulata de aparatul de propaganda portocaliu, inclusiv cu privire la procesul penal in care am fost si sunt implicata. De aceea, ma vad nevoita sa prezint adevarul asa cum este, pentru a nu lasa si pe mai departe lucrurile in clar-obscurul creat de DNA si accesoriile sale din justitie. Pentru a nu lasa loc speculatiilor, fac precizarea ca nu am nimic de ascuns � chiar dimpotriva � si invit intreaga mass media si orice persoana de buna credinta sa ia cunostinta de acuzatiile vadit mincinoase, pseudoprobele si actele dosarului penal, inclusiv excesele, abuzurile si atrocitatile comise de �magistratii� care au instrumentat dosarul, inclusiv de judecatorii instantei supreme.

Precizez (de fapt, repet) ca procesul penal in care am fost inculpata este o inscenare comandata personal de presedintele in functie � �preacinstitul� Traian Basescu � si pusa in opera de Laura Codruta Kovesi, Daniel Marius Morar, Mircea Zarie si ceilalti prin metode de coruptie si terorism de stat pentru un motiv foare simplu: �ingroparea� definitiva a �Dosarului Flota� si eliminarea probelor din dosar, lucruri care nu puteau fi duse la bun sfarsit decat prin �disparitia� (inclusiv fizica) a celor care au avut legatura cu acest dosar si au cunostinta de probele care au existat. Problema esentiala si adevarata este ca presedintele in functie stie cel mai bine ca cea de-a treia expertiza, realizata de Daniel Morar contrar legii (de altfel, la instigarea publica a aceluiasi Traian Basescu) si care ar fi constatat inexistenta unui prejudiciu, nu este nici pe departe o proba corecta, fie si numai daca ne amintim declaratia fostului presedinte Emil Constantinescu care s-a opus in anul 2000 (deci, inaintea guvernului Nastase) ca Traian Basescu sa fie tarat prin fata camerelor de vederi cu catuse la maini pentru frauda de sute de milioane de dolari din �Dosarul Flota�. Faptul ca ex-presedintele Constantinescu avea dreptate este demonstrat, pur si simplu, de rapoartele Curtii de Conturi, Corpului de control al guvernului si prima expertiza judiciara, documente � toate � anterioare anului 2000.

Si, ce caut eu in aceasta ecuatie ? E foarte simplu, in calitatea de adjunct al procurorului general am solutionat, ca procuror desemnat, cererea inculpatului Traian Basescu de recuzare a procurorului general al PNA, Ioan Amarie si a procurorilor Ioan Otel si Vasile Draghici (procurorii de caz si, ulterior, autorii rechizitoriului).

Pentru a solutiona cererea de recuzare am avut pe masa, timp de cca. doua saptamani, intreg dosarul si astfel am avut acces la piesele cauzei. Profesional vorbind, pot afirma ca procurorii de caz au dat dovada chiar de prea multa indulgenta fata de inculpatul Traian Basescu (avand in vedere gravitatea faptelor) si aici, cred ca a fost vorba de interventia politicului de la acea data, de a fi menajat inculpatul principal si nicidecum de a fi acuzat pe nedrept.

Revenind la inscenarea in care am fost implicata, cred ca opinia publica ar trebui sa cunoasca si o alta �executie� comandata in legatura cu �Dosarul Flota�, aceea a procuroarei Angela Ciurea, fost procuror de sedinta la PNA, penultima persoana din sistem care a avut contact cu acest dosar.

Cat priveste afirmatia de coruptie si terorism de stat, arat ca subsemnata si membrii familiei mele am fost victimele a doua atentate efectiv criminale, realizate sub aparenta unor accidente de circulatie. Aceste lucruri nu ar trebui sa fie de mirare, deoarece asemenea atentate au fost raportate si in cazul procurorului Vasile Draghici (autor al rechizitoriului din �Dosarul Flota�), impotriva judecatoarei Mona Pivniceru (care a protestat public impotriva presedintelui Traian Basescu pentru modificarea fundalului stemei tarii din albastru in violet � certa incalcare a Constitutiei, apta de a conduce la suspendarea presedintelui) si impotriva Irinei Jianu, trimisa in judecata impreuna cu fostul prim ministru Adrian Nastase si fara care dosarele acestuia nu mai au sens.

In ceea ce priveste dosarul penal propriu � zis, in care am fost implicata, repet invitatia adresata intregii media si tuturor organizatiilor, institutiilor si persoanelor de a avea acces la absolut toate piesele dosarului si a face propria evaluare a cazului.

Cu titlu de exemplu, mentionez o foarte mica parte din falsurile si abuzurile procurorilor �i magistratilor �chemati� sa �faca dreptate� in dosarul meu:

- procuroarea Elena Botezan, dupa ce a fost demascata a fi utilizat in interes propriu o cauza penala, a fost adusa de la Serviciul Teritorial Cluj la sediul central al DNA, fara indeplinirea nici unei forme legale, special pentru acest dosar. Ca a fost vorba de o provocare/instigare comandata, rezulta din simplul fapt ca procuroarea Botezan a fost adusa la sediul central al DNA cu o luna inainte de desemnarea comisiei de examen, iar dupa finalizarea dosarului a fost avansata sef al Serviciului Teritorial Cluj al DNA;

- procurorul R.C. a fost �atras� in colaborarea cu DNA in conditiile in care DNA avea deschis pe numele acestuia dosarul penal nr. 13/P/2005 despre solutionare caruia nu se mai cunoaste nimic iar instanta (�suprema�) a refuzat cererea de cunoastere a acestui dosar. Cand, in instanta, martorul a incercat sa declare adevarul, a fost intrerupt de presedinta completului de judecata cu afirmatia �ce faceti, imi stricati dosarul ?�

- autorizatiile de interceptare in dosar au fost date de judecatoarele M.M.D. si Rodica Aida Popa care nu indeplineau conditia ceruta de lege de judecator desemnat (si, din punct de vedere legal, nu aveau dreptul de a autoriza interceptarile iar, in consecinta, faptele lor de arme reprezinta chiar infractiuni); ulterior, dra Rodica Aida Popa a fost avansata vicepresedinte al instantei supreme, pozitie din care, impreuna cu judecatorul Ionut Matei au facut opinie separata in �Dosarul Miron Mitrea�, opinie separata motivata absolut nejuridic si prin invocarea unui �context actual al dosarului�. Opinia separata a judecatorilor Rodica Aida Popa si Ionut Matei a fost identica opiniei publice anterioare a presedintele Traian Basescu;

- declaratia martorei M.F. a fost in totalitate si vulgar falsificata, nici una dintre semnaturile acesteia neapartinandu-i, iar 4 (patru) dintre semnaturile atribuite acesteia fiind in realitate imitatii ale semnaturii mele !

- martora B.E. a declarat in instanta ca la urmarirea penala i-au fost atribuite afirmatii care nu i-au apartinut iar, ulterior a fost chemata de procurorul general Laura Codruta Kovesi si constransa sa-si schimbe declaratia. Desi aceasta ultima afirmatie a fost facuta in fata instantei si martora a cerut sa fie consemnata, instanta (instanta superma !) a refuzat sa consemneze sustinerile martorei;

- acuzarea s-a fundamentat pe o insinuare (prezentata in rechizitoriu), ca eu m-as fi intalnit in ziua de 23.11.2007 cu unul dintre inculpati (C.E.) si asa ar fi avut loc transmiterea subiectelor de examen. Intr-adevar, C.E. s-a intalnit in acea zi cu o persoana, dar nu cu mine, iar in dosar existau doua fotografii (color) ale acestei persoane, din care rezulta cu evidenta ca aceata era altcineva, dar astfel s-a construit acuzatia impotriva mea;

- ca probe materiale ale acuzarii au fost invocate mai multe inregistrari telefonice si ambientale (nici una originala sau autentica). Doua dintre acestea, care se doreau esentiale de acuzare, au fost grosolan falsificate, cea telefonica lipsindu-i in urma prelucrarii 1,200 secunde, iar cea ambientala avand consemnate, in portiunea �esentiala�, date aberante (data: 30.12.2035, durata 79 milioane de minute etc.), rezultat al prelucrarii inregistrarii cu programe de editare audio- video;

- dosarul cauzei nu a fost repartizat aleatoriu, conform legii, ci a fost �dirijat controlat� catre un coplet fomat din judecatori reputati pentru �faptele de arme� anterioare si ulterioare:

- Livia Luminita Zglimbea (presedinta completului), pentru arestarea nejustificata, direct in recurs, a lui Reman Gheorghe Domocos, cauza pentru care statul roman a fost obligat la plata de daune de 48.700 euro. Nu atat eroarea judiciara ar fi importanta, ci motivarea cu care a fost justificata, motivare absolut nejuridica, contradictorie si aberanta (motivul arestarii era constituit din recunoasterea de catre instanta de recurs a contradictiilor dintre probele in acuzare). Ulterior, Reman Domocos a fost achitat de doua instante si apoi scos de sub urmarirea penala pentru exact inexistenta probelor, astfel cum constatase prima instanta care respinsese cererea de arestare.

- Ioana Surdescu, cunoscuta pentru solutia si motivarea din dosarul �Casa parintilor ministrului justitiei Monica Macovei�, argumentul cinic al instantei fiind ca partile indreptatite se pot adresa pentru despagubiri la Curtea Europeana a Drepturilor Omului;

- Ionut Matei, cunoscut ca �judecatorul binefacator al Camatarilor�, pentru opinia separata din �Dosarul Miron Mitrea� (alaturi de vicepresedinta ICCJ, Rodica Aida Popa), opinie separata identica aceleia a presedintelui Traian Basescu, motivata prin �contextul actual al dosarului�, condamnarea cu executare a ex-prim-ministrului A. Nastase (coincidenta, dupa ce T. Basescu isi aratase nemultumirea ca, in �Dosarul matusa Tamara� procurorul ceruse condamnarea cu suspendare) si, in fine, prin arestarea preventiva a judecatoarei Georgeta Buliga, in urma unei degradante inscenari prin care era vizata de fapt judecatoarea Mona Pivniceru (�vinovata� de dezvaluirea modificarii stemei tarii). Contributia judecatorului Ionut Matei a fost esentiala deoarece prin arestarea preventiva ceilalti judecatori au fost constransi sa pronunte condamnarea judecatoarei Georgeta Buliga, a carei unica vina ar fi putut fi o abatere disciplinara. Important pentru intelegerea �contextului� este insa altceva: pentru reusita arestarii judecatoarei Georgeta Buliga a fost modificata, prin lege, chiar competenta instantelor de judecata, dovada fiind ca primul act material imputat acesteia a avut loc chiar in ziua in care a intrat in vigoare �Legea micii reforme� si prin care competenta de arestare in prima instanta a �coborat� de la instanta suprema la curtea de apel. Motivatia reala a fost de a se evita competenta Competului de 9 Judecatori de la ICCJ care era privit ca nesigur pentru reusita operatiunii. Ca �Legea micii reforme� a urmarit un scop precis este dovedit � cu asupra de masura � de faptul ca Noul Cod de procedura penala prevede vechea competenta legala, deci modificarea competentei instantelor a fost una ad hoc, necesara pe moment, si � evident - intuitu personae.

- la randul sau, completul de judecata a facut eforturi in eludarea chiar si a celor mai elementare si necontestate norme legale, fara a mai vorbi de refuzul de a accepta macar existenta Convetiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a jurisprudentei CEDO;

- este remarcabila conduita acestui complet care a respins cererea referitoare la inexistenta oricarei sesizari a organului de urmarire penala prin pervertirea fatisa a normei legale iar, pentru a nu fi chiar atat de evidenta �licenta� judiciara, nesfiindu-se nici de la sustragerea actelor din dosar, sustragere demonstata in sedinta publica;

- un ultim exemplu � desi nu cel de pe urma - al conduitei remarcabile a magistratilor in aceasta cauza: procurorul Guli Sterian (candidat la examen) a fost trimis in judecata si ulterior condamnat (de �instanta suprema�) cu suspendare pentru instigare la folosirea de informatii nedestinate publicitatii, constand in indemnarea unui alt inculpat (C.E.) de a obtine subiectele de examen.

Or, din moment ce nimeni nu a fost macar trimis in judecata pentru folosirea de informatii nedestinate publicitatii (subiectele de examen), inseamna ca nici Guli Sterian (si nimeni altcineva) nu a avut acces la subiecte !

Or, daca Guli Sterian �i nimeni altcineva nu a avut acces si nu a folosit subiecte de examen (obtinute fraudulos � se presupune), ce am transmis eu ?? �i, daca nici Guli Sterian si nimeni altcineva nu a avut acces si nu a folosit subiecte obtinute �naintea examenului, cum a mai fost fraudat examenul ?

Acestea sunt motivele pentru care invit si rog toate organizatiile interne si internationale si orice persoana sa ia cunostinta de unul din cazurile de abuzuri incredibile si inadmisibile intr-o societate normala, realizat la comanda de Directia Nationala Anticoruptie, de care s-ar rusina si Lavrenti Beria daca ar mai trai.�

De la: gabigabi2, la data 2014-01-07 17:13:56"Sa traiti bine " !
ti-aduci aminte de acest Slogan al lui Bas' ? slogan propagandistic, evident, devreme ce Acum se dezvinovateste la B1Tv spunind ca NU a fost o PROMISIUNE ci, doar asaaaaa .....
si indrazniti sa vorbiti de siluire a sensurilor ?
da' sensul vorbelor alea ca "Statul NU e responsabil ptr. cetatenii lui " , care ar fi ?
da' vorba cu " asigurarile si pensiile sunt Cancerul bugetului de Stat " ?

a Siluit poporul asta, viteazul tau Impostor, de n-a mai ramas mai nimic din el si sper ca-ntro zi sa dati socoteala ptr. asta !

-Statul capitalist condus de comandantul bacsescu nu a produs decit pentru presedinte si gasca portocalie /ceva golaneli cu retrocedarile .Romania seama mai degraba cu o mahala pestrita . Mahalagiu sef cu vocabular de circiuma afumata din port bate toba cu indrpendenta justitiei singurul care are imunitate fiind chiar el /

Plesu si Antonescu
Eu as defila prin tot Parlamentul Romaniei, printre toti guvernantii Romaniei, cu intrebarea �Ce stii sa faci?�.
Si as incepe in primul rand cu domnul Crin Antonescu:
�Batrane, ce stii sa faci?� Arata-mi si mie o dexteritate.
Stii sa faci un scaun?
Stii sa scrii un text de istoric, cum zici ca esti? Arata-mi ceva.
Arata-mi ca poti si altceva in afara de clampaneala.
Domnul presedinte interimar Antonescu spune ca a ramas repetent fiindca a facut un act de dizidenta.
Asta e o impostura.
Ideea ca a pierdut un an de facultate ca sa-i dea o lovitura lui Ceausescu e de un comic enorm.
Am un prim-ministru care fura un titlu academic si spune ca nu e important si ca e o chestie a lu� Basescu. Plesu si Antonescu
Eu as defila prin tot Parlamentul Romaniei, printre toti guvernantii Romaniei, cu intrebarea �Ce stii sa faci?�.
Si as incepe in primul rand cu domnul Crin Antonescu:
�Batrane, ce stii sa faci?� Arata-mi si mie o dexteritate.
Stii sa faci un scaun?
Stii sa scrii un text de istoric, cum zici ca esti? Arata-mi ceva.
Arata-mi ca poti si altceva in afara de clampaneala.
Domnul presedinte interimar Antonescu spune ca a ramas repetent fiindca a facut un act de dizidenta.
Asta e o impostura.
Ideea ca a pierdut un an de facultate ca sa-i dea o lovitura lui Ceausescu e de un comic enorm.
Am un prim-ministru care fura un titlu academic si spune ca nu e important si ca e o chestie a lu� Basescu.
Content URL: www.facebook.com/photo.php?fbid=536961939666793&set

De la: Costelus, la data 2014-01-20 19:33:51
Plesu si Antonescu
Eu as defila prin tot Parlamentul Romaniei, printre toti guvernantii Romaniei, cu intrebarea �Ce stii sa faci?�.
Si as incepe in primul rand cu domnul Crin Antonescu:
�Batrane, ce stii sa faci?� Arata-mi si mie o dexteritate.
Stii sa faci un scaun?
Stii sa scrii un text de istoric, cum zici ca esti? Arata-mi ceva.
Arata-mi ca poti si altceva in afara de clampaneala.
Domnul presedinte interimar Antonescu spune ca a ramas repetent fiindca a facut un act de dizidenta.
Asta e o impostura.
Ideea ca a pierdut un an de facultate ca sa-i dea o lovitura lui Ceausescu e de un comic enorm.
Am un prim-ministru care fura un titlu academic si spune ca nu e important si ca e o chestie a lu� Basescu. Plesu si Antonescu
Eu as defila prin tot Parlamentul Romaniei, printre toti guvernantii Romaniei, cu intrebarea �Ce stii sa faci?�.
Si as incepe in primul rand cu domnul Crin Antonescu:
�Batrane, ce stii sa faci?� Arata-mi si mie o dexteritate.
Stii sa faci un scaun?
Stii sa scrii un text de istoric, cum zici ca esti? Arata-mi ceva.
Arata-mi ca poti si altceva in afara de clampaneala.
Domnul presedinte interimar Antonescu spune ca a ramas repetent fiindca a facut un act de dizidenta.
Asta e o impostura.
Ideea ca a pierdut un an de facultate ca sa-i dea o lovitura lui Ceausescu e de un comic enorm.
Am un prim-ministru care fura un titlu academic si spune ca nu e important si ca e o chestie a lu� Basescu.
Content URL: www.facebook.com/photo.php?fbid=536961939666793&set

Bashescu ce a facut toata viata, rapoarte catre Securitate ???????
E asta un titlu de onoare ???????
SI NU, NU SI-A APARAT TARA ! ! ! ! A APARAT REGIMUL CEAUSIST ! ! ! 1

INTERVIU
Mircea Cartarescu: Un intelectual poate infrunta la nevoie glontele, dar nu-i poti cere sa accepte, oricare-ar fi cauza, sa fie scufundat, zi de zi si ceas de ceas, intr-o cisterna de excremente / Politica romaneasca a ajuns pe mainile unor indivizi care dau foc lumii ca sa scape de puscarie

Mircea Cartarescu

"Nimeni nu a s� stea deoparte, intelectualii au fost �ndep�rtați brutal, �ncep�nd cu iulie 2012, din viața public�. Campaniile concentrate de murd�rire și def�imare a intelectualilor din spațiul public au dep�șit orice limit� imaginabil�", spune scriitorul Mircea Cartarescu intr-un interviu pentru HotNews.ro. Cartarescu, care a primit in ianuarie prestigiosul premiu Tormenta pentru Nostalgia - cea mai buna carte straina tradusa in limba spaniola, spune ca se bucura pentru distinctie, "dar nu m� socotesc un scriitor mai bun pentru asta".

Legat de nostalgicii lui Ceausescu, scriitorul spune ca "cei care s-au n�scut �n comunism pot fi nostalgici dup� copil�ria lor �ntre Trabanturi și eugenii, dup� o lume disp�rut�, dar trebuie s� fii imbecil s� ai nostalgia lui Ceaușescu și-a sistemului comunist". Mircea Cartarescu face o radiografie a societatii, spunand ca "Rom�nia e �n deriv�, statul de drept e asediat, justiția e gata s� cedeze".
Reporter: Cum a�i primit anun�ul premiului spaniol? Care au fost primele g�nduri, primul sentiment la aflarea ve�tii despre un premiu care se adaug� unui �ir lung de recunoa�teri, mai ales �n str�in�tate?

Mircea Cartarescu: Știam de mai mult timp c� sunt nominalizat la acest premiu, dar nu mi-am f�cut griji, c�ci contracandidații mei erau doi enormi scriitori, John Irving si Richard Ford. Așa c� am fost foarte relaxat tot timpul. La fel sunt și acum, dup� ce l-am primit. Un premiu este un premiu, nu o gaur�-n cer. M� bucur c� l-am primit, dar nu m� socotesc un scriitor mai bun pentru asta. Important e c� a fost dat de un juriu format din critici spanioli de prim� m�n�.

Reporter: Exist� o recunoa�tere literar� pe care a�i dori s� o obtine�i? Nu m� refer la premii, ci la orice fel de feed back.

Mircea Cartarescu: M� intereseaz� o singur� recunoaștere: a propriului meu ochi critic. Niciunul nu e mai neiert�tor. Aș vrea s� ajung �ntr-o zi s�-mi spun iar�și: da, pagina asta mi-a ieșit cum trebuie. Nu cred c� mi s-a �nt�mplat asta de mai mult de c�teva ori �n viaț�. M� bucur, de asemenea, c�nd se-nt�mpl� s� fiu oprit pe strad� de c�te cineva care-mi spune c� m-a citit și c� o carte de-a mea a-nsemnat mult pentru ea sau pentru el.

Reporter: Cartea se intituleaz� �Nostalgia�- �n ultimii ani, cel mai frecvent s-a vorbit de �nostalgicii lui Ceau�escu�. Ce p�rere ave�i despre cei care �i duc dorul fostului dictator?

Mircea Cartarescu: Nostalgia e un sentiment fundamental al oamenilor dintotdeauna, care-și v�d viața ruinat� de trecerea timpului, f�r� putinț� de re�ntoarcere. Cei care s-au n�scut �n comunism pot fi nostalgici dup� copil�ria lor �ntre Trabanturi și eugenii, dup� o lume disp�rut�, dar trebuie s� fii imbecil s� ai nostalgia lui Ceaușescu și-a sistemului comunist. Ai fi ca un fost pușc�riaș eliberat dup� decenii de �nchisoare și care t�njește dup� patul de sc�nduri și g�leata din colț. Cartea mea n-are nici o leg�tur� cu genul �sta de nostalgii.

Reporter: C�nd e vorba de c�r�i traduse �ntr-o limb� pe care o cunoa�teti, exist� o colaborare cu traduc�torul, spre exemplu citi�i mai multe variante �i alege�i una?

Mircea Cartarescu: Nu, de obicei nu citesc traducerile c�rților mele, fiindc� nu-mi place s�-mi recitesc c�rțile nici �n rom�nește. �n plus, nu cunosc cele mai multe limbi �n care am fost tradus. Colaborarea mea cu traduc�torii se bazeaz� pe �ncredere. Știu c� sunt cei mai buni, nu m�-ndoiesc c� pot s� fac� un text s� sune conving�tor �n alt� limb�. De obicei, la un punct sau altul al procesului de traducere, ei �mi trimit seturi de �ntreb�ri și nel�muriri. Le r�spund prompt și lucrul merge mai departe.

Reporter: Recent, doi poe�i rom�ni, Dan Sociu �i Andrei Dosa au refuzat un premiu oferit de ICR pentru �Cea mai bun� carte de poezie 2013�. Cum privi�i acest gest? Exist� "premii" �i "premii"?

Mircea Cartarescu: Bine�nțeles c� exist� premii și premii. Unele care te onoreaz�, altele care te dezonoreaz�. Am aprobat �n sinea mea atitudinea celor doi poeți. De fapt, ICR nu mai exist� cu adev�rat, a fost distrus cu cinism de o putere imoral� și acultural�. Refuzul poeților de a lua premiul ICR a trecut mai departe de critica acestei instituții, așa cum e ea azi, și s-a-ndreptat c�tre aceast� putere discreționar� cuprins� de un fel de nebunie colectiv�.


Reporter: �ntr-un interviu a�i spus c� "�n 2013, ICR-ul nu mi-a mai pl�tit nici m�car o singur� c�l�torie sau traducere". Tonul p�rea unul amar. E un repro� adresat institu�iei?

Mircea Cartarescu: Nici pomeneal�, m� refeream la cei care ne-au acuzat, pe mine și pe alți autori, c� ne-am b�gat m�na p�n� la cot �n banii publici pentru c� ICR ne-a finanțat c�l�torii și traduceri, �n loc ca banii s� se duc� la pensionari. Eu personal am fost acuzat c� am fost construit artificial de ICR și c� f�r� banii acestei instituții n-aș fi fost nimic. Dar �n 2013 am avut mai multe prezențe �n str�in�tate și mai multe traduceri dec�t �nainte, deși ICR n-a mai v�r�t nici un ban �n imaginea mea. Eu n-am nevoie s�-mi pl�teasc� cineva drumurile sau traducerile. Dar datoria statului rom�n, prin instituțiile sale culturale, e s� finanțeze și s� promoveze cultura actual�, s� contracareze prin ea imaginea de s�lbatici ai Europei pe care-o avem, pe drept sau pe nedrept, �n afar�. Asta - și mult mai mult - a f�cut ICR timp de șase ani, p�n� c�nd a fost, practic, desființat.

Reporter: Care este raportul, �n Rom�nia actual�, dintre cultur� �i institu�ii, dintre cultur� �i politic�?

Mircea Cartarescu: Azi Rom�nia e �n deriv�, statul de drept e asediat, justiția e gata s� cedeze. Suntem cu toții �n m�inile unor inconștienți care ne vor scoate din Europa și, �n general, din lumea civilizat�. Mai are rost s� vorbim de cultur�? Cu un Gigel agramat ministrul culturii? Cu fostul director-calorifer al ICR? Cu zecile de ignoranți ce se ocup�, chipurile, de cultur� din conducerea posturilor de radio, ale canalelor de televiziune și ale ziarelor? Politica USL, �n acest moment, e v�dit anticultural�, dar �sta e unul dintre p�catele ei minore. Grav e c� politica rom�neasc� a ajuns pe m�inile unor indivizi care dau foc lumii ca s� scape de pușc�rie.

Reporter: �n ultimul timp, contrar celor dou� cazuri de care am amintit, mul�i intelectuali rom�ni au ales s� stea departe de scena public�. Gabriel Liiceanu a vorbit acum c�teva zile despre o stare "de oboseal� �i lehamite". Exista impresia ca �i dumneavoastra sta�i deoparte de via�a public�. �n viitorul apropiat va fi la fel?

Mircea Cartarescu: Comparația nu are nici un temei. Nimeni nu a �ales� s� stea deoparte, intelectualii au fost �ndep�rtați brutal, �ncep�nd cu iulie 2012, din viața public�. E unul dintre fenomenele cele mai semnificative ale acestei epoci cum nu credeam s� mai prind. Campaniile concentrate de murd�rire și def�imare a intelectualilor din spațiul public au dep�șit orice limit� imaginabil�. Un intelectual poate �nfrunta la nevoie glontele, dar nu-i poți cere s� accepte, oricare-ar fi cauza, s� fie scufundat, zi de zi și ceas de ceas, �ntr-o cistern� de excremente. Acestea sunt metodele folosite, spre deliciul multor cet�țeni, �mpotriva celor ce lupt� cu arma ideilor și a cuvintelor. Am fost ani de zile murd�rit, chiar și de colegi ai mei, scriitori, pentru credințele mele. Mi-a ajuns și mie, cred c� am și eu dreptul s�-mi scriu c�rțile �n liniște.

Reporter: Dac� a�i fi s� compara�i Rom�nia de azi cu o femeie, cum a�i descrie-o?

Mircea Cartarescu: Ca pe o doamn� T. care s-ar �ntoarce la cojoc și broboad�.

Reporter: Acum c�teva zile, peste tot au fost organizate manifest�ri dedicate lui Eminescu. Ce p�rere ave�i despre opera lui Eminescu, nu m� refer doar la cea poetic�, ci �i la cea publicistic�? Care sunt primele versuri ale sale care v� vin �n minte?

Mircea Cartarescu: Eminescu e at�t de integrat �n setul de valori al rom�nilor, �nc�t devine tot mai dificil s� vorbești despre el ca despre un simplu poet. Chiar dac�-l admiri sincer ca scriitor, nu poți s� nu te simți incomodat de abandonarea colectiv� a spiritului critic �n ceea ce-l privește, de transformarea admirației pe care-o merit� �n adulație oarb�, care nu mai are nevoie de dovezi și de contactul cu textele. Lucru ciudat, c�ci tocmai spiritul critic junimist l-a descoperit pe poet. Ar fi trebuit s�-i l�s�m lui Alecsandri rolul de poet național, dac� vrem neap�rat unul. Lui i se potrivește cu adev�rat. Eminescu ar fi trebuit s� r�m�n� un poet cunoscut și iubit de un mic grup de rafinați, departe de manipul�rile ideologice, de naționalisme și comemor�ri rituale.

Reporter: O m�rturisire personal�. Acum trei zile, citeam �Mendebilul� �n rom�ne�te, o prieten� pianist� mi-a adus cartea cadou, din Rom�nia. Am ie�it pe strad� �i aveam un sentiment de bucurie. A tr�i �ntr-o societate care eticheteaz� rom�nii a priori �n mod negativ, ��i d� c�teodat� un sentiment de frustrare, cu care trebuie s� lup�i. �n acel moment, pe strad�, sentimentul, momentan, disp�ruse.

Mircea Cartarescu: Sunt un autor rom�n, n-am nici o problem� cu asta, de asemenea n-am nici o problem� s� tr�iesc �n Rom�nia. Nu mi-a fost niciodat� rușine, �n str�in�tate, nici de naționalitatea mea, nici de compatrioții mei. Nu �mpart oamenii dup� naționalitate, sex, v�rst� sau ras�. Pentru mine exist� doar oameni buni și oameni r�i. Și chiar și cei r�i sunt uneori așa din ghinionul de-a fi crescut �n medii primitive, fapt valabil pentru mulți rom�ni.

Reporter: Intelectualii ajut� la schimbarea sau crearea unei imagini mai mult dec�t presa sau politicienii, e adev�rat? Ce p�rere ave�i despre vehicularea unei expresii de care c�teodat� se face abuz: �m�ndria de a fi rom�n�? �n ce m�sur� v� recunoa�te�i �n aceast� expresie?

Mircea Cartarescu: Se face abuz de aceast� expresie tocmai pentru c� nu are acoperire. Dac� rom�nii ar fi cu adev�rat m�ndri de ei �nșiși expresia nu s-ar mai folosi. �n realitate, rom�nii au unul dintre cele mai sc�zute niveluri ale stimei de sine dintre toate națiunile lumii. Se consider� ultimii oameni, dar asta nu-i �mpiedic� s� duc� mai departe, generație dup� generație, distrugerea de sine, de parc-ar vrea s� ajung� �ntr-adev�r ultimii, ca s� se poat� și ei defini cumva. �n contextul �sta, renunțarea la cultur� e sinucigaș�. Era singura, firav�, surs� de stim� de sine, era m�ndria de a fi conaționali cu Br�ncuși, Cioran, Enescu, Ionescu, Mircea Eliade și alți rom�ni celebri. Azi prefer�m s� ne minimaliz�m și s� ne �njur�m artiștii: m� tem c� vom suporta consecințele �nc� niște decenii

-Silverache. Silverache ;Tu nu poti sa te schimbi . Ai ramas acelas individ marunt ce a pupat o data mina sefullui si nu se poate schimba /

Reforma inseamna mereu nou . nu stagnare in trecut .

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-19 15:10:28

De la: gabigabi2, la data 2014-01-07 17:13:56"Sa traiti bine " !
ti-aduci aminte de acest Slogan al lui Bas' ? slogan propagandistic, evident, devreme ce Acum se dezvinovateste la B1Tv spunind ca NU a fost o PROMISIUNE ci, doar asaaaaa .....
si indrazniti sa vorbiti de siluire a sensurilor ?
da' sensul vorbelor alea ca "Statul NU e responsabil ptr. cetatenii lui " , care ar fi ?
da' vorba cu " asigurarile si pensiile sunt Cancerul bugetului de Stat " ?

a Siluit poporul asta, viteazul tau Impostor, de n-a mai ramas mai nimic din el si sper ca-ntro zi sa dati socoteala ptr. asta !

-Statul capitalist condus de comandantul bacsescu nu a produs decit pentru presedinte si gasca portocalie /ceva golaneli cu retrocedarile .Romania seama mai degraba cu o mahala pestrita . Mahalagiu sef cu vocabular de circiuma afumata din port bate toba cu indrpendenta justitiei singurul care are imunitate fiind chiar el /

oooo, domnu Pascu , Independenta- independenta, dar cele 4 Chei ale Justitiei , Sunt in mina dumnealui, asa cum ne Informa intr-o seara la B1 tv ....carevasazicalea, d.le : curat- murdar !

Taranul roman la inceput de secol XXI


Mai mult de 40% din populatia Romaniei nu beneficiaza de apa curenta si canalizare, procentajul fiind mai coborat in mediul rural, unde doar putin mai mult de 20% din gospodarii au aceste facilitati, a declarat marti, la Sinaia, Economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.

Conform MediaFax, d-l Lazea, a declarat

La infrastructura, Romania este in cea mai neagra catastrofa. Sunt adevaruri adanc ascunse sub pres, de care nimeni nu vrea sa vorbeasca si pe care unii factori de decizie nici macar nu le cunosc. Politicienii romani sunt in foarte mica masura economisti.
D-l. Lazea a prezentat statisticile europene, care arata ca infrastructura acopera intre 90% si 100% din gospodarii.

Romania este in coada listei, cu o pondere de 58% la apa curenta si 53% la canalizare, fiind plasata la distanta mare de penultima clasata, Turcia, unde 82% din gospodarii au apa curenta si 90% canalizare. De asemenea, Albania si Moldova au grade de acoperire de peste 90%. "Nu va mai vorbesc de infrastructura rutiera, unde avem cel mai mic numar de kilometri de autostrada din Europa si peste 40% din drumuri sunt impracticabile pe timp de iarna", a adaugat Lazea.

In opinia oficialului BNR, clasa politica trebuie sa-si asume alegerea de a merge in Uniunea Europeana cu aproape jumatate din populatie care traieste in conditii de secol XIX sau de a majora cheltuielile pentru proiecte in zona rurala si restructurarea agriculturii. El considera ca locuitorii din mediul rural ar trebui sa renunte la agricultura si sa fie reintegrati in proiecte de infrastructura.
(sursa: Ziua, 3 noiembrie 2005)

Changeman trimite o completare despre tarani:

[Taranii] traiesc poate (ca) in secolul XIX. Dar gandesc si se comporta ca in... Evul Mediu. Cine cunoaste infernul satelor romanesti sarace stie ca afirmatia nu este una cinica ci una tragica.

Un invatator din sudul Moldovei a facut un studiu pe limbajul taranilor care valoreaza cat toate pseudoinstitutele de cercetare sociologica si psihologica bastinase ale caror studii nu le citeste de fapt nimeni pentru ca adorm pe toata lumea.

Te iei cu mainile de cap : vocabularul taranului roman are in jur de 800 de cuvinte (vocabularul unui om normal are aproximativ ...4000!) din care peste 80% sunt... injuraturi! Ce injura taranul lui Cosbuc? TOTUL: calul, caruta, nevasta, porcul, copii, gainile etc.
(sursa: Evenimentul Zilei de acum 2-3 ani).

Ce guvern,


cum face el dreptate pana la capat.

Tine 7 servicii secrete pentru a vedea ce face Basescu si dusmanii plitici.

In rest�.impotenta

Washington Post:

Rom�nia n-are du�mani externi, dar are �apte servicii. Cu toate astea, nu poate g�si un avionde
de Anca SIMINA

�tirea pr�bu�irii avionului pilotat de Adrian Iovan �n Mun�ii Apuseni a ajuns �n presa american� cu o urm� de stupefac�ie �n fa�a faptului c� Rom�nia, �o �ar� cu 19 milioane de locuitori, dar f�r� du�mani externi, are �apte servicii de informa�ii� �i, cu toate acestea, nu a putut localiza epava unui avion de mici dimensiuni �pentru ca salvatorii s� ajung� suficient de repede la victime�.
Depe�a Associated Press de la Bucure�ti publicat� de Washington Post �n sec�iunea �Europa� a cotidianului american men�ioneaz� �i c� �unul din cele �apte servicii, a investit 40 de milioane de euro �n sistemul de apelare de urgen�� �i, cu toate acestea, cele �ase telefoane ale supravie�uitorului care a apelat 112 nu au p�rut s� fie suficiente pentru a primi ajutor la timp�.
Serviciile de informa�ii la care se face referire, f�r� a fi nominalizate, sunt Serviciul Rom�n de Informa�ii (SRI), Serviciul de Informa�ii Externe (SIE), Serviciul de Telecomunicaa�ii Speciale (STS), Serviciul de Protec�ie �i Paz� (SPP), Direc�ia Informa�ii �i Protec�ie Intern� din cadrul MAI (a�a-numitul �Doi �i un sfert�), Direc�ia General� de Informa�ii a Armatei (DGIA), �n fapt �ase la num�r. Al �aptelea serviciu post-decembrist, Serviciul Independent pentru Protec�ie �i Anticorup�ie (SIPA), �nfiin�at de Mircea Ionescu Quintus �n 1991 �n cadrul Ministerului Justi�iei, a fost desfiin�at �n 2006 de Monica Macovei, fiind considerat nenecesar. �n acela�i an, prin Hot�r�re de Guvern s-a �nfiin�at, �n schimb, Direc�ia pentru Prevenirea Criminalit��ii �n Mediul Penitenciar (DPCMC), o structura
�Rom�nii au r�spuns cu furie�
Titrat� de Washigton Post �Pr�bu�irea unui avion mic �n Rom�nia dezl�n�uie m�nia public�, povestea aeronavei care a aterizat for�at luni, �n Mun�ii Apuseni, include reac�ia autorit��ilor dup� opera�iunea de salvare �n lipsa coordonatelor, �furia public� cresc�nd�, dar �i ��ncercarea premierului Victor Ponta de a salva aparen�ele�.
�C�derea unui avion de mici dimensiuni �n mun�i nu ar fi, �n mod obi�nuit, un motiv suficient s� �nfurie o �ntreag� �ar� sau s� amenin�e Guvernul�, constat� autorul depe�ei, contabiliz�ndu-i inclusiv pe �cei patru oficiali, cu tot cu ministrul de Interne, care au demisionat sau au fost da�i afar�.
Situa�ia �n Rom�nia a fost �ns� diferit�. �Rom�nii au r�spuns cu furie pe re�elele de socializare sau �n talk-show-uri dup� ce s-a aflat c� cel maai pu�in afectat dintre r�ni�i sunase de �ase ori s� cear� ajutorul autorit��ilor. Patru ore �i jum�tate le-a luat localnicilor �i p�durarilor s� localizeze epava avionului c�zut �n Transilvania la 1400 de metri altitudine�, scrie Washington Post.
Publica�ia surprinde �i starea de spirit a celor care au observat din exterior, �ns� �lipi�i de buletinele de �tiri�, o reac�ie guvernamental�. �Guvernul �n general nu face nimic �i nu a f�cut nimic nici de aceast� dat� pentru a localiza avionul. Opera�iunea de salvare a fost ca un �vai�er. Erau g�uri peste tot�, rezum� profesorul de avia�ie Nicolae �erban Tomescu, citat de AP.
7 servicii de informa�ii la 19 milioane de locuitori �i �niciun du�man extern�
Furia public� a mers ��n crescendo�, observ� autorul, d�nd �i o explica�ie: �mul�i au considerat c� Guvernul nu a fost �n stare s� str�ng� echipamente de localizare, dar este dispus s� investeasc� �n tehnic� de supraveghere�. �Rom�nia, o �ar� cu 19 milioane de locuitori f�r� du�mani externi are �apte servicii de informa�ii, incluz�ndu-l pe cel intern (SRI, n.red.) �i spionajul extern (SIE, n.red.). Activi�tii pentru democra�ie sus�in c� cei de la putere folosesc serviciile pentru a ob�ine avantaje necinstite �n lupta politic� �i pentru a dezgropa informa�ii compromi��toare�, scrie Washington Post.
Serviciul indicat explicit �n presa american�, �ntre cele 7, ca fiind una dintre institu�iile care a amplificat nemul�umirea �n r�ndul opiniei publice, este STS. �Unul din motivele furiei este acela c� STS, unul din cele �apte servicii, a investit 40 de milioane de euro �n sistemul de apelare de urgen�� �i, cu toate acestea, cele �ase telefoane ale supravie�uitorului care a apelat 112 nu au p�rut s� fie suficiente pentru a primi ajutor la timp�, scrie publica�ia.
Strategia guvernamental�: �salvarea aparen�elor�
A�a cum se vede de la Washington, �reculul e al Guvernului care se preg�te�te s� c�tige noile alegeri preziden�iale �n noiembrie�. �Ponta �ncearc� s� salveze aparen�ele, �ntruc�t el a fost cel care a spus �ntr-un tlak-show luni sear� c� to�i cei �apte pasageri au supravie�uit. Pentru rom�nii lipi�i de buletinele de �tiri, filmul evenimentelor a fost prezentat prima oar� de un oficial al statului ca av�nd un final fericit�, arat� autorul c�ruia nu-i scap� nici replica post-factum, devenit� celebr�, a fostului �ef al ISU, Ion Burlui: �Iarna nu-i ca vara �i la munte nu-i ca la c�mpie�.
Concluziile sunt trase de observatorii rom�ni la �ntreg filmul evenimentelor: �Pilotul a f�cut tot ce a putut s� �i salveze, dar autorit��ile au fost neglijente. De ce le-a luat at�t de mult timp? �i dac� se pierdeau, tot ar fi trebuit s� ajung� mai devreme. Nimeni nu trebuia s� moar�, crede Iuliana Popescu, agent de securitate, citat� de Washington Post.

Basarabia si Romania ca doi orbi noaptea!
Republica Moldova se afla in cea mai grea dilema intre imperialismul rusesc di patriotismul romanesc
Indiscutabil ca atuurle principale le are Rusia(armata,propaganda,faptul ca au tinut sub ocupatie Basarabia ani de zile,precum si o intreaga clasa de fosti nomenclaturisti rusificati,agentul principal fiind dl.Voronin.,toate aceste conlucrand in a distruge ideia romanismului.
Insasi Europa de la care speram atata tinde sa fie multumita cu granita artificiala de pe Prut transformand Basarabia intr-un teatru al absurdului geopolitic, in �bastardul noii Europe, copilul din flori al perestroikai lui Gorbaciov�.
De fapt pe prut putem spune ca s-a instaurat o adevarata cortina de fier
Iata cum prezinta situatia aceasta ziarul �Timpul�.
�1 In primul rand activistii rusificarii tind a prezenta anormalitatea ca normalitate,intr-o societate in care s-a inversat scara valorilor.
Astfel,daca zilnic, de la toate posturile de radio si televiziune, ni se spune ca traim bine, ca avem salarii mari, ca Voronin e patriot, ca Tarlev stie gramatica pana la clasa a patra, ca RM vrea in Europa, ca romanii sunt dusmanii de secole ai moldovenilor, ca rusii ne sunt frati pentru ca �ne dau gaze� s.a.m.d., noi incepem a crede ca chiar asa si este.
Aici se ascunde pericolul: nici nu observi cand incepi a vorbi cu gura altuia si a gandi cu capul altuia. Si atunci se intampla ceea ce spuneam mai sus: luam nefirescul drept firesc, anormalul drept normal si invers. Astfel, a te considera roman inseamna a fi antimoldovean si antistatalist, a sti mai multa gramatica decat Tarlev inseamna a discredita guvernul, a protesta impotriva ocupatiei rusesti inseamna a fi xenofob, a pune la indoiala patriotismul lui Voronin inseamna a chema la rasturnarea ordinii constitutionale. Actualul regim, aplicand aceasta �logica�, a reusit sa reduca societatea la tacere, s-o inhibe si s-o lipseasca de capacitatea de a gandi critic. Nu e un lucru nou in istorie. Regimurile fasciste si comuniste din secolul trecut ne stau drept marturie vie in acest sens. Asadar, nu va fi nimic �anormal� daca maine vom incepe sa cerem paie de la Voronin.
2 Teatrul absurdului geopolitic. De aproape doua secole, Basarabia este arena unde se bat doua idei: ideea ruseasca si ideea romaneasca. Rusii au trait din plin cateva secole de glorie imperiala, cand sub ochii si sub cizmele armatelor lor s-au topit doua imperii care nu-i lasau sa treaca Dunarea: Imperiul Otoman si cel Austro-Ungar. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, visul de aur al tuturor tarilor rusi s-a implinit: soldatii rusi cantau �Kalinka� in centrul Europei. S-a intamplat insa ceea ce nu se putea sa nu se intample: un imperiu care parea vesnic si care se latise pe doua continente s-a prabusit.
Orgoliul imperial al rusilor a fost ranit, rana sangereaza si acum. Dupa un deceniu de relativa libertate, in fruntea Rusiei vine podpolkovnikul KGB Putin. Nostalgiile dupa maretia Rusiei au renascut din cenusa ca pasarea din mit. Setea de revansa tulbura mintile aristocratiei militare rusesti, revenita in capul mesei. Naiva, vechea Europa cocheteaza (a cata oara!) cu Kremlinul. Crezand ca si-a rezolvat problemele, ea si-a tras frontiera pe Prut, transformand Basarabia intr-un teatru al absurdului geopolitic. Pe Prut - o noua cortina de fier, pe Nistru - tancurile rusesti. Intre Prut si Nistru - bastardul noii Europe, copilul din flori al perestroikai lui Gorbaciov, �tara� care furnizeaza Europei cacanari cu diplome de doctori in stiinte�
Nici un stat aparut pe ruinele URSS nu are problemele pe care le are R. Moldova. Toate nedreptatile si erorile istoriei s-au adunat, concentrate, aici. Si, ca un blestem al sortii, pe deasupra - o guvernare ticalosita, crescuta, educata si instalata de rusi. Omul care asigura interesul rusesc in Basarabia se numeste Voronin, iar armata sa de ocupatie se numeste Partidul Comunistilor. Voronin isi onoreaza punctual sarcina pusa de rusi: sa nimiceasca ideea romaneasca din Basarabia. Ideea ruseasca are in spatele ei capital, imperii mediatice, armata regulata si o puternica �coloana a cincea� din care face parte si presa mafiotizata care-i lustruieste cizmele generalului sovietic Voronin, autorul din umbra al manualelor antiromanesti de �istorie integrata�.
3 Apropo de �stiinta istorica integrata�. Manualele de �istorie integrata� sunt opera lui Voronin. El, ayatollahul de pe Bac, a fluierat startul tuturor campaniilor antiromanesti din Basarabia. Partenerii politici ai lui Voronin (deci si ai rusilor!) incearca sa-l scoata basma curata si sa-l inocentizeze, scotand in scena tapi ispasitori de calibrul lui Stepaniuc. Stepaniuc si toti ceilalti sunt simpli osteni care executa ordinele generalului. Simpli osteni sunt si �istoricii�, autori ai cursurilor de �istorie integrata�. In marea batalie dintre ideea romaneasca si ideea ruseasca, acestor manuale li se rezerva un rol decisiv. Ele au menirea sa creasca generatii de basarabeni ostili propriei identitati. Ca sa obtina o noua generatie de mutanti, �istoricii� falsifica totul. De exemplu, �adevarul� despre razboiul de pe Nistru copiii il afla prin gura generalului Voronin din �Istoria contemporana (1914-2004)� - manual experimental pentru clasa a Xll-a, autori - Sergiu Nazaria, Alexandru Roman, Ludmila Barbus, Alexandru Buruian s.a. (Sa retinem: L. Barbus si Al. Buruian au fost alesi de Parlament membri ai Consiliului de Observatori ai Audiovizualului care au menirea sa reformeze si sa democratizeze aceasta institutie strategica�)
Iata cum explica V. Voronin elevilor cauzele conflictului transnistrean: �Este evident ca conflictul din Transnistria constituie doar o consecinta a inconsistentei clasei politice de la inceputul anilor �90, o consecinta a zapacelii acesteia, o consecinta a lipsei de profesionalism a acesteia si a refuzului de a statornici un adevarat stat independent�. Observati, nici un cuvant de rau despre Rusia! Cuvantul Rusia nici nu e pomenit macar. Toata vina e aruncata pe clasa politica �inconsistenta�, �zapacita� si �lipsita de profesionalism�! Intr-un cuvant - vinovati sunt moldovenii prosti veniti la putere la inceputul anilor �90! Nici un cuvant despre aceea ca actualul Partid Comunist de guvernamant era atunci alaturi de Smirnov si cazacii lui, ca, in timp ce �zapacitii� din conducerea de atunci a Moldovei incercau sa reziste in fata agresiunii rusesti, generalul Voronin s-a retras la Moscova, de unde se dirija razboiul impotriva Moldovei.
Acest om a fost parasutat in fruntea Moldovei ca sa coordoneze distrugerea din interior a Basarabiei romanesti. Sub acoperirea retoricii proeuropene si a lozincilor patriotice moldovenesti, el distruge elitele intelectuale si politice nationale. Unde prin atacuri frontale, unde mai �discret�. El a adus societatea moldoveana acolo unde a adus-o; nefirescul a devenit firesc, anormalul - normal, Iuda urca pe amvon, alaturi de mitropolit, rusii ni-s frati, romanii - dusmani, plopul face pere, iar rachita micsunele.
Mai arunca-ne un brat de paie, domnule presedinte!�

Orbii noaptea sunt in avantaj fata de restul lumii.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

-Oare ce intrebare i-si pune moldoveanu cind vede dezastrul capitalismului din Romania ?
- -Cred ca tot stinga o sa tin ..

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10202201125443029&set=o....

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-27 00:27:59 -Oare ce intrebare i-si pune moldoveanu cind vede dezastrul capitalismului din Romania ?
- -Cred ca tot stinga o sa tin ..

E concurs cu premii?
Aflati intrebarea la care a raspuns moldoveanul?
Castigatorul face o baie in Prut vara, pierzatorul o excursie in Tiraspol.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

UN guvern si un parlament in fuga dupa privilegii.

Este USL o formatiune comunista?
DA!

''Curtea constat� c�, prin modific�rile operate, legiuitorul a afectat protec�ia penal� acordat� unor valori sociale deosebit de importante. (...) �n mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de inciden�� a r�spunderii penale, tocmai persoanele care ocup� func�ii reprezentative �n stat �i care exercit� prerogative de putere real�, persoane ale c�ror fapte de natur� penal� produc consecin�e grave asupra bunei func�ion�ri a autorit��ilor publice, asupra actului decizional care prive�te interesul general al societ��ii, �i nu �n ultimul r�nd, asupra �ncrederii cet��enilor �n autoritatea �i prestigiul institu�iilor statului'', se arat� �n motivarea deciziei de constatare a neconstitu�ionalit��ii �n cazul modific�rilor la Codul penal adoptate de Camera Deputa�ilor �n 10 decembrie 2013.

Potrivit judec�torilor CC, de�i noile dispozi�ii prev�d c� func�ionarii publici "r�spund penal, civil sau administrativ �n conformitate cu dispozi�iile legilor speciale �n baza c�rora �i desf�oar� activitatea, precum �i cu dispozi�iile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat", sub aspectul r�spunderii penale, "trimiterea la legea special� �i la dreptul comun este una iluzorie".

"�n ceea ce �l prive�te pe Pre�edintele Rom�niei, acesta �ndepline�te prerogativele �i exercit� competen�ele stabilite prin Constitu�ia Rom�niei �i alte legi, prin Administra�ia preziden�ial�, institu�ie public� aflat� la dispozi�ia Pre�edintelui, �n temeiul Regulamentului de organizare �i func�ionare a Administra�iei preziden�iale. Senatorii �i deputa�ii sunt reprezentan�i ale�i ai poporului rom�n, exercit�ndu-�i mandatul �n serviciul poporului, �n temeiul Constitu�iei, a Legii nr.96/1996 privind Statutul deputa�ilor �i al senatorilor �i a regulamentelor proprii de organizare �i func�ionare", mai precizeaz� judec�torii CC, �n motivarea deciziei.

Conform sursei citate, �n condi�iile �n care finalitatea legii este aceea de a crea premisele ca persoana care de�ine o demnitate sau o func�ie public� s�-�i �ndeplineasc� cu obiectivitate atribu�iile care �i revin potrivit Constitu�iei, �i nu �n scopul realiz�rii unor interese personale de natur� patrimonial�, care s� prejudicieze interesul public, ''restr�ngerea sferei de inciden�� a normei de incriminare a conflictului de interese genereaz� importante probleme de neconstitu�ionalitate''.

Curtea Constitu�ional� a decis, �n 15 ianuarie, cu unanimitate de voturi, c� modific�rile la Codul Penal adoptate de Camera Deputa�ilor �n 10 decembrie 2013 sunt neconstitu�ionale.

Obiec�iile de neconstitu�ionalitate au fost formulate de �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie �i de 50 de deputa�i apar�in�nd Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispozi�ii din Legea pentru modificarea �i completarea unor acte normative (actualul Codul Penal �i noul Cod Penal) �i la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.

Astfel, CC a admis obiec�ia �i a constatat neconstitu�ionalitatea articolului I punctul 5 �i articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea �i completarea unor acte normative, care �nl�tur� din categoria func�ionarilor publici �i a func�ionarilor pe pre�edintele Rom�niei, pe deputa�i �i senatori, precum �i persoanele care �i desf�oar� activitatea �n cadrul unei profesii liberale, �n baza unei legi speciale �i care nu sunt finan�ate de la bugetul de stat.

"Aceste dispozi�ii �ncalc� art.1 alin.(1) �i (5) din Constitu�ie referitor la statul de drept �i obliga�ia respect�rii Constitu�iei �i a legilor, art.16 alin.(1) �i (2) care consacr� principiul egalit��ii �n drepturi, precum �i art.11 alin.(1) privind obliga�ia statului rom�n de a �ndeplini �ntocmai �i cu bun�-credin�� obliga�iile ce �i revin din tratatele interna�ionale", s-a ar�tat �ntr-un comunicat de pres� al Cur�ii Constitu�ionale remis agen�iei MEDIAFAX.

De asemenea, judec�torii constitu�ionali au constatat neconstitu�ionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care �nl�tur� func�ionarii publici din sfera subiec�ilor activi a infrac�iunii de conflict de interese �i care excepteaz� din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea �i semnarea actelor administrative, precum �i cele care privesc crea�ia, dezvoltarea, preg�tirea �tiin�ific�, artistic�, literar� �i profesional�.

"Aceste dispozi�ii �ncalc� art.1 alin.(1) �i (5) din Constitu�ie referitor la statul de drept �i obliga�ia respect�rii Constitu�iei �i a legilor, art.16 alin.(1) �i (2) care consacr� principiul egalit��ii �n drepturi, precum �i art.11 alin.(1) privind obliga�ia statului rom�n de a �ndeplini �ntocmai �i cu bun�-credin�� obliga�iile ce �i revin din tratatele interna�ionale", a precizat Curtea Constitu�ional�.

Judec�torii constitu�ionali au constatat �i neconstitu�ionalitatea articolului I punctul 2 �i articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea �i completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispozi�ii care reglementeaz� o cauz� de reducere �i de �nlocuire a pedepselor pentru anumite infrac�iuni, denumite generic "infrac�iuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil �n bani", potrivit CC.

"Aceste dispozi�ii sunt neconstitu�ionale raportat la art.1 alin.(3) �i (5) din Constitu�ie referitoare la statul de drept, obliga�ia respect�rii Constitu�iei �i a legilor �n ceea ce prive�te claritatea �i previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justi�ie �i art.147 alin.(1) �i (4) din Constitu�ie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Cur�ii Constitu�ionale", a precizat sursa citat�.

�nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie a sesizat Curtea Constitu�ional� �n 12 decembrie 2013, preciz�nd �n actul transmis CC c� modific�rile aduse Codului Penal, �n urma c�rora s-ar putea concluziona c� anumite persoane "sunt deasupra legii", neput�nd fi pedepsite pentru comiterea unor infrac�iuni de corup�ie, pot fi considerate incompatibile cu func�ionarea statului de drept.

Modific�ri la Codul Penal adoptate de Camera Deputa�ilor �n 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justi�ie de anul trecut. Prin una dintre modific�ri, pre�edintele �i parlamentarii au fost sco�i din categoria func�ionarilor publici prev�zut� �n Codul Penal. �n aceea�i zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat �n octombrie 2012, prin care se schimb� articolul privind conflictul de interese, fiind eliminat� categoria func�ionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentar� a Camerei �i a fost votat f�r� ca raportul comisiei s� fie publicat �i f�r� dezbatere �n plen. De altfel, Comisia juridic� a �ntocmit raportul cu o sear� �nainte, �n aceea�i �edin�� controversat� �n care a fost adoptat �i proiectul Legii amnistierii.

Modific�rile au fost contestate vehement de pre�edintele Traian B�sescu, care a spus c� acestea sunt "dramatice" �i "d�r�m� zece ani de munc� �i activitate a institu�iilor anticorup�ie", precum DNA sau ANI.

Reac�ia lui B�sescu nu a fost singular�. Astfel, Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie a ar�tat c�, �n urma modific�rilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimi�i �n judecat� pentru fapte de corup�ie sau asimilate acestei infrac�iuni ar putea s� fie achita�i, iar cei afla�i �n deten�ie, prin condamn�ri definitive, ar putea fi pu�i �n libertate.

La r�ndul s�u, pre�edintele Agen�iei Na�ionale de Integritate, Horia Georgescu, sus�inea c�, �n urma modific�rilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat �n aer �n cazul a 25 de senatori �i deputa�i".

�i CSM a criticat modific�rile aduse Codului Penal, subliniind c� nu le-a primit spre avizare, a�a cum prevede legea. Comisia juridic� a Camerei Deputa�ilor a sus�inut �ns� c� nu avea obliga�ia s� cear� avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei �i ambasadorul britanic, Martin Harris, precum �i reprezentan�ii unor organiza�ii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de c�tre deputa�i.

De la: PDL, la data 2014-01-28 18:53:23
UN guvern si un parlament in fuga dupa privilegii.

Este USL o formatiune comunista?
DA!

''Curtea constat� c�, prin modific�rile operate, legiuitorul a afectat protec�ia penal� acordat� unor valori sociale deosebit de importante. (...) �n mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de inciden�� a r�spunderii penale, tocmai persoanele care ocup� func�ii reprezentative �n stat �i care exercit� prerogative de putere real�, persoane ale c�ror fapte de natur� penal� produc consecin�e grave asupra bunei func�ion�ri a autorit��ilor publice, asupra actului decizional care prive�te interesul general al societ��ii, �i nu �n ultimul r�nd, asupra �ncrederii cet��enilor �n autoritatea �i prestigiul institu�iilor statului'', se arat� �n motivarea deciziei de constatare a neconstitu�ionalit��ii �n cazul modific�rilor la Codul penal adoptate de Camera Deputa�ilor �n 10 decembrie 2013.

Potrivit judec�torilor CC, de�i noile dispozi�ii prev�d c� func�ionarii publici "r�spund penal, civil sau administrativ �n conformitate cu dispozi�iile legilor speciale �n baza c�rora �i desf�oar� activitatea, precum �i cu dispozi�iile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat", sub aspectul r�spunderii penale, "trimiterea la legea special� �i la dreptul comun este una iluzorie".

"�n ceea ce �l prive�te pe Pre�edintele Rom�niei, acesta �ndepline�te prerogativele �i exercit� competen�ele stabilite prin Constitu�ia Rom�niei �i alte legi, prin Administra�ia preziden�ial�, institu�ie public� aflat� la dispozi�ia Pre�edintelui, �n temeiul Regulamentului de organizare �i func�ionare a Administra�iei preziden�iale. Senatorii �i deputa�ii sunt reprezentan�i ale�i ai poporului rom�n, exercit�ndu-�i mandatul �n serviciul poporului, �n temeiul Constitu�iei, a Legii nr.96/1996 privind Statutul deputa�ilor �i al senatorilor �i a regulamentelor proprii de organizare �i func�ionare", mai precizeaz� judec�torii CC, �n motivarea deciziei.

Conform sursei citate, �n condi�iile �n care finalitatea legii este aceea de a crea premisele ca persoana care de�ine o demnitate sau o func�ie public� s�-�i �ndeplineasc� cu obiectivitate atribu�iile care �i revin potrivit Constitu�iei, �i nu �n scopul realiz�rii unor interese personale de natur� patrimonial�, care s� prejudicieze interesul public, ''restr�ngerea sferei de inciden�� a normei de incriminare a conflictului de interese genereaz� importante probleme de neconstitu�ionalitate''.

Curtea Constitu�ional� a decis, �n 15 ianuarie, cu unanimitate de voturi, c� modific�rile la Codul Penal adoptate de Camera Deputa�ilor �n 10 decembrie 2013 sunt neconstitu�ionale.

Obiec�iile de neconstitu�ionalitate au fost formulate de �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie �i de 50 de deputa�i apar�in�nd Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispozi�ii din Legea pentru modificarea �i completarea unor acte normative (actualul Codul Penal �i noul Cod Penal) �i la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.

Astfel, CC a admis obiec�ia �i a constatat neconstitu�ionalitatea articolului I punctul 5 �i articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea �i completarea unor acte normative, care �nl�tur� din categoria func�ionarilor publici �i a func�ionarilor pe pre�edintele Rom�niei, pe deputa�i �i senatori, precum �i persoanele care �i desf�oar� activitatea �n cadrul unei profesii liberale, �n baza unei legi speciale �i care nu sunt finan�ate de la bugetul de stat.

"Aceste dispozi�ii �ncalc� art.1 alin.(1) �i (5) din Constitu�ie referitor la statul de drept �i obliga�ia respect�rii Constitu�iei �i a legilor, art.16 alin.(1) �i (2) care consacr� principiul egalit��ii �n drepturi, precum �i art.11 alin.(1) privind obliga�ia statului rom�n de a �ndeplini �ntocmai �i cu bun�-credin�� obliga�iile ce �i revin din tratatele interna�ionale", s-a ar�tat �ntr-un comunicat de pres� al Cur�ii Constitu�ionale remis agen�iei MEDIAFAX.

De asemenea, judec�torii constitu�ionali au constatat neconstitu�ionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care �nl�tur� func�ionarii publici din sfera subiec�ilor activi a infrac�iunii de conflict de interese �i care excepteaz� din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea �i semnarea actelor administrative, precum �i cele care privesc crea�ia, dezvoltarea, preg�tirea �tiin�ific�, artistic�, literar� �i profesional�.

"Aceste dispozi�ii �ncalc� art.1 alin.(1) �i (5) din Constitu�ie referitor la statul de drept �i obliga�ia respect�rii Constitu�iei �i a legilor, art.16 alin.(1) �i (2) care consacr� principiul egalit��ii �n drepturi, precum �i art.11 alin.(1) privind obliga�ia statului rom�n de a �ndeplini �ntocmai �i cu bun�-credin�� obliga�iile ce �i revin din tratatele interna�ionale", a precizat Curtea Constitu�ional�.

Judec�torii constitu�ionali au constatat �i neconstitu�ionalitatea articolului I punctul 2 �i articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea �i completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispozi�ii care reglementeaz� o cauz� de reducere �i de �nlocuire a pedepselor pentru anumite infrac�iuni, denumite generic "infrac�iuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil �n bani", potrivit CC.

"Aceste dispozi�ii sunt neconstitu�ionale raportat la art.1 alin.(3) �i (5) din Constitu�ie referitoare la statul de drept, obliga�ia respect�rii Constitu�iei �i a legilor �n ceea ce prive�te claritatea �i previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justi�ie �i art.147 alin.(1) �i (4) din Constitu�ie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Cur�ii Constitu�ionale", a precizat sursa citat�.

�nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie a sesizat Curtea Constitu�ional� �n 12 decembrie 2013, preciz�nd �n actul transmis CC c� modific�rile aduse Codului Penal, �n urma c�rora s-ar putea concluziona c� anumite persoane "sunt deasupra legii", neput�nd fi pedepsite pentru comiterea unor infrac�iuni de corup�ie, pot fi considerate incompatibile cu func�ionarea statului de drept.

Modific�ri la Codul Penal adoptate de Camera Deputa�ilor �n 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justi�ie de anul trecut. Prin una dintre modific�ri, pre�edintele �i parlamentarii au fost sco�i din categoria func�ionarilor publici prev�zut� �n Codul Penal. �n aceea�i zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat �n octombrie 2012, prin care se schimb� articolul privind conflictul de interese, fiind eliminat� categoria func�ionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentar� a Camerei �i a fost votat f�r� ca raportul comisiei s� fie publicat �i f�r� dezbatere �n plen. De altfel, Comisia juridic� a �ntocmit raportul cu o sear� �nainte, �n aceea�i �edin�� controversat� �n care a fost adoptat �i proiectul Legii amnistierii.

Modific�rile au fost contestate vehement de pre�edintele Traian B�sescu, care a spus c� acestea sunt "dramatice" �i "d�r�m� zece ani de munc� �i activitate a institu�iilor anticorup�ie", precum DNA sau ANI.

Reac�ia lui B�sescu nu a fost singular�. Astfel, Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie a ar�tat c�, �n urma modific�rilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimi�i �n judecat� pentru fapte de corup�ie sau asimilate acestei infrac�iuni ar putea s� fie achita�i, iar cei afla�i �n deten�ie, prin condamn�ri definitive, ar putea fi pu�i �n libertate.

La r�ndul s�u, pre�edintele Agen�iei Na�ionale de Integritate, Horia Georgescu, sus�inea c�, �n urma modific�rilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat �n aer �n cazul a 25 de senatori �i deputa�i".

�i CSM a criticat modific�rile aduse Codului Penal, subliniind c� nu le-a primit spre avizare, a�a cum prevede legea. Comisia juridic� a Camerei Deputa�ilor a sus�inut �ns� c� nu avea obliga�ia s� cear� avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei �i ambasadorul britanic, Martin Harris, precum �i reprezentan�ii unor organiza�ii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de c�tre deputa�i.

-Mosule chiar ai devenit senil / Pai daca USL sint comunisti inseamna ca Basescu este STALIN /

SECRETUL LUI PONTA


Buton�nd telecomanda am dat peste �Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu�, documentarul de excepție al lui Andrei Ujic�, bazat pe documente de arhiv� și film�ri inedite. Trec�nd peste furia inevitabil� pricinuit� de rememorarea unor vremuri de coșmar, ascult�nd discursurile lui Ceaușescu am �nțeles care este secretul celor 70 de procente peste care domnește Victor Ponta. Activiștii PSD, �n frunte cu președintele lor, Victor Viorel Ponta, vorbesc exact ca și Ceaușescu, �n vremurile sale de glorie. Grație filmului lui Ujic� l-am auzit pe Ceaușescu vorbind despre schimbarea de regim, despre puterea care aparține poporului și despre c�t de bine o duc oamenii. V� sun� cunoscut? Parc� așa ne vorbește și Ponta �n ieșirile sale televizate, c�nd ne spune cum ne scap� USL de regimul B�sescu și ne povestește, cu cifre desigur, c�t de bine o duce poporul sub �nțeleapta conducere a useliștilor. Consilierii care-i scriau discursurile lui Ceaușescu sunt probabil angajați cu norm� �ntreag� la PSD, din 90 �ncoace, �ntruc�t difer� doar forma nu și fondul discursurilor pe care ni le livreaz� liderii PSD de peste 20 de ani. Strategii PSD au aflat din sondaje c� num�rul nostalgicilor dup� epoca Ceaușescu este �n creștere și, prin urmare, au acționat ca atare atr�g�nd masa de votanți debusolat� cu discursurile dup� care deja t�njeau. Oamenii au uitat se pare destul de repede de frigul din case, de lipsa curentului electric, de cozile interminabile și de cartelele la p�ine și suspin� dup� o iluzorie stabilitate social�. Iar asta le promite acum PSD. Ceaușescu promitea suta de lei, Ponta a promis re�ntregirea salariilor bugetarilor și indexarea pensiilor cu rata inflației, condamn�ndu-i desigur pe predecesorii s�i care au t�iat din banii poporului muncitor. Dup� discursuri, pesediștii au trecut la copierea gesturilor, la simbolismul despre care Ceaușescu spunea c� e bun doar �n art� nu și �n politic� sau economie. Astfel, armata ț�rii, alc�tuit� zilele acestea din profesioniști și nu din militari �nrolați obligatoriu este scoas� din cazarm� pentru a lupta cu n�meții, �n timp ce b�ieții deștepți care au obținut contracte de desz�pezire �și num�r� satisf�cuții milioanele de euro. Nu-i nimic �ns�, armata e bun� la toate, ca pe vremea lui Ceaușescu de la recoltarea porumbului la desz�peziri și inundații. Nimeni nu se mai �ntreab� unde sunt banii pl�tiți din taxe și impozite pentru ca oamenii s� nu mai r�m�n� blocați �n n�meți, important este doar exercițiul de imagine al guvernului Ponta care a scos armata ca s�-i salveze pe oameni. Exact cum f�cea și Ceaușescu. �ntr-un final, rom�nii au �nțeles c� discursurile lui Ceaușescu sunt g�unoase iar exercițiile de imagine ale puterii comuniste se f�ceau pe spinarea lor. Pentru asta a fost nevoie �ns� de 25 de ani...

Iulia Nueleanu