Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La Multi Ani......FARA BASESCU.....

De la: KARP0V_, la data 2013-12-31 11:22:54La Multi Ani......FARA BASESCU.....

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-02 14:50:10

De la: KARP0V_, la data 2013-12-31 11:22:54La Multi Ani......FARA BASESCU.....

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-02 14:50:26

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-02 14:50:10

De la: KARP0V_, la data 2013-12-31 11:22:54La Multi Ani......FARA BASESCU.....

Facultatea de Filosofie �i �tiin�e Social-Politice
Master: Politici publice �i management institu�ional,an I
CIOBANU CONSTANTIN ALEXANDRU








Teoria democra�iei. Evolu�ie, probleme, provoc�ri.
















�nc� din primele decenii ale apari�iei formelor de civiliza�ie, oamenii au sim�it nevoia de organizare. Fie c� ne g�ndim la polis-urile specifice Greciei Antice, fie c� ne referim la marile imperii coloniale, sau la marile monarhii absolutiste, putem vorbi f�r� �ndoial� de forme de organizare specifice societ��ilor ce s-au n�scut, evoluat sau conservat de-a lungul istoriei.
�n aceast� succint� lucrare mi-am propus s� aduc �n discu�ie conceptul de democra�ie, privit din perspectiva teoriei politice, observ�nd aspectele sale generale, evolu�ia, problematicile ce i se impun, precum �i provoc�rile ce i se ivesc �n orizontul teoretic, dar �i practic.
Democra�ia este un fenomen f�r� �ndoial� complex, a c�rui analiz� a provocat ne�ncetat de-a lungul timpului filosofi, care au �ncercat propunerea de modele ideale de democra�ie, istorici, care �i analizeaz� dezvoltarea, ascensiunea sau declinul, sau politologi care �ncearc� s� ofere r�spunsuri �i explica�ii empirice referitoare la fundamentele afirm�rii, func�ion�rii, men�inerii sau r�sp�ndirii democra�iei.
Pentru a face o scurt� trecere �n revist� a evolu�iei definirii conceptului de democra�ie, este necesar s� expunem ideile unor autori referen�iali �n ceea ce prive�te studiul asupra democra�iei, idei la care subscriu �i eu �n realizarea acestei lucr�ri.
Termenul de democra�ie este un concept care a ap�rut cu aproximativ dou� mii patru sute de ani �n urm�, �n Grecia antic�. Acest concept era unul politic, astfel democra�ia �ns�i era o democra�ie politic�. �nsa conceptul acesta de democra�ie politic� a evoluat mult de-a lungul istoriei, reg�sindu-l ast�zi �ntr-o form� difuz� �i incosistent� ce variaz� de la stat la stat, func�ie de nivelul economic, de condi�iile sociale, sau de practicile politice existente. De aceea, democra�ia este greu de definit �i identificat �n spectrul politic contemporan. �n general, c�nd vorbesc despre democra�ie ca regim politic, cet��enii obi�nui�i �n�eleg acel sistem politic �n care sunt respectate drepturile omului, exist� alegeri libere universale �i alternan�a la putere. Dar, at�t teoretic c�t �i practic, lucrurile difer� �n realitate.
Democra�ia poate fi definit� generic ca referindu-se la c�rmuirea popular� sau la suveranitatea popular�, la guvern�m�ntul reprezentativ, sau la o guvernare participativ� direct�, sau chiar la guven�m�ntul de tip republican, sau constitu�ional, altfel spus la guvern�m�ntul conform legii.
Sensul etimologic al democra�iei �l putem reg�si �n Grecia antic�, a�a cum spuneam �i �n r�ndurile de mai sus, acesta �nsemn�nd � foarte simplu � domnia sau puterea poporului: domnia majorit��ii. Bine�n�eles, sensul conceptului de democra�ie a suferit numeroase schimb�ri c�p�t�nd diferite forme pe parcursul istoriei, dar esen�a conceptului a r�mas neschimbat�.
�n diferitele sale forme, putem observa democra�ia cu aspectele sale teoretice a�a cum le g�sim �n modelul clasic atenian, �n ideile lui Rousseau, sau ale lui Marx sau putem observa democra�ia a�a cum este ea prezent� �n variantele contemporane la Schumpeter, la Dahl, la Hayek sau Sartori. De men�ionat este faptul c� la ultimii autori intervine �i influen�eaz� puternic g�ndirea politic� de tip liberal, teoria democra�iei c�p�t�nd astfel o serie de implica�ii majore. Dar s� revenim la ceea ce ne intereseaz� �i s� explic�m succint aceste forme �i aspecte ale democra�iei asa cum au fost ele de-a lungul timpului.
Tr�s�tura esen�ial� a democra�iei ateniene a fost dat� de participarea nemijlocit� a cet��enilor �n cadrul procesului decizional necesar gestion�rii problemelor existente �n comunitate. Participarea direct� la via�a politic� a cet��enilor atenieni cu drepturi politice era un element esen�ial �n via�a acestora. Atenianul nu lua parte la dezbaterile politice doar ocazional, ci tot timpul c�nd trebuia s� fie luat� o decizie. �n afar� de faptul c� participarea direct� la via�a politic� era un drept, era �i o obliga�ie. Pericle, un om politic de seam� al Atenei, considera c� o �constitu�ie [...] este numit� democra�ie deoarece puterea nu este �n m�inile unei minorit��i, ci apar�ine �ntregului popor� . Pe de alt� parte, Platon sus�inea c� poporul trebuie c�rmuit de c�tre cei mai �n�elep�i, pentru c�, dac� cet��enii se vor l�sa ghida�i de propriile idei, ace�tia vor putea c�dea �n anarhie, distan��ndu-se de obiectivele firesc propuse. Observ�m astfel c� democra�ia specific� Greciei antice se baza pe participarea ridicat� a cet��enilor la via�a politic�, puterea fiind �n m�inile poporului.
Trec�nd de la antichitate la epoca medieval�, democra�ia va fi influen�at� de apari�ia dreptului natural �i a contractualismului. John Locke vedea guvernarea perfect� ob�inut� prin consim��m�ntul dat de cet��eni pentru cei care au drepturi politice. Prin aceasta se poate observa o prim� �ncercare de reprezentativitate a cet��enilor prin democra�ie. Pentru Rousseau conceptul de democra�ie avea o semnifica�ie diferit�, acesta ar�t�nd faptul c� ideea de democra�ie nu are nicio leg�tur� cu ideea de reprezentativitate politic� pentru c� �deputa�ii poporului nu sunt �i nici nu pot fi reprezentan�ii lui; ei nu sunt dec�t mandatarii lui �i nu pot s� hot�rasc� nimic definitiv. Orice lege pe care n-a ratificat-o poporul �n persoan� este nul�; nici nu este lege� . Rousseau vedea ca cel mai potrivit mod de guvernare, acel mod care permite tuturor cet��enilor, prin voin�a general� a comunit��ii, s� se implice �n via�a politic� �i public�, la elaborarea legilor, �n adun�ri periodice cu un caracter general. Bine�n�eles, acest lucru era �i este �n continuare unul aproape imposibil, filozoful francez fiind deseori revendicat at�t de teoreticienii regimurilor autoritare, c�t �i de cei ai regimurilor liberale.
La fel ca Rousseau, Marx, care teoretiza o democra�ie �n care cet��enii s� �i c�tige libertatea, considera c� trebuie s� dispar� organizarea socio-politic� ce ar fi stat la baza folosirii omului ca pe un instrument, sa dispar� clasele sociale, astfel �nl�tur�ndu-se a�a-zisa putere de clas�. �n genere, acestea erau mijloacele prin care Marx credea c� se poate ajunge la democratizarea deplin� a societ��ii. Sartori a criticat logica propus� de Marx argument�nd c� �dac� descriem comunismul ca �democra�ie comunist� atunci putem spune ca Marx dorea o democra�ie f�r� stat, care s� guverneze singur�, f�r� coerci�ie �i f�r� structuri verticale, f�r� probleme de putere sau conflicte de orice fel � pe scurt, �i imagina cea mai primitiv�, simplist� �i idilic� administrare �n comun a existen�ei comunitare� .
Variantele contemporane ale democra�iei sunt mai plauzibile �i chiar au fost puse �n aplicare unele dintre ele, sub diferite forme, mai ales dup� al II-lea R�zboi Mondial �i dup� pr�bu�irea regimului comunist.
Astfel, Schumpeter � adept al unei democra�ii de tip elitist, vede �n democra�ie un soi de aranjament institu�ional ce este pus �n practic� pentru a se ajunge la anumite decizii politice, prin care indivizii s� dob�ndeasc� puterea de a decide prin intermediu unei luptei competitive, scopul fiind acela de a c�tiga votul popula�iei.
Un alt teoretician, Robert Dahl, �nlocuie�te termenul de democra�ie cu cel de �poliarhie� care, conform parerii aurorului, este considerat� a fi ca �un regim politic �i, �n acela�i timp(dac� este �n�eleas� istoric), ca un set de institu�ii ce au rezultat din eforturile de a liberaliza �i a face mai �cuprinz�toare� institu�iile statului na�iune, [...] de asemenea poliarhia poate fi �n�eleas� ca un sistem de drepturi, prin care anumite drepturi sunt garantate �i protejate, precum �i ca un sistem de control politic asupra liderilor� . Dahl identifica, dup� opinia mea, poliarhia cu o democra�ie participativ� care tinde spre o consolidare maximal� prin aportul pe care cet��enii �l aduc prin participarea lor sporit� la via�a politic�, dar �i prin respectarea unor garan�ii constitu�ionale oferite de liderii politici.
Hayek vedea democra�ia ca un mijloc legitim de a proteja libert��ile individuale. Aceast� abordare a lui Hayek este una juridic�, accentul c�z�nd pe autoritatea legii, democra�ia fiind cea care asigura �domnia legii�.
Sartori sus�inea �n celebra sa lucrare Teoria democra�iei reinterpretate c�, �n cele din urm�, comportamentul politic al indivizilor depinde de ideea general� despre ceea ce este, ceea trebuie s� fie �i ceea ce poate fi democra�ia. C�nd se sus�ine faptul c� un sistem politic este mai democratic sau mai pu�in democratic dec�t altul, evalu�rile indivizilor depind de ceea ce consider� a fi adev�rata democra�ie. Mul�i teoreticieni au �ncercat s� defineasc� democra�ia exact dup� comportamentul lor politic, a�a cum arat� Sartori.
Tot Sartori ilustreaz� existen�a democra�iei printr-o condi�ionare: dac� rela�ia dintre cei guverna�i �i cei care guverneaz� se supune principiului conform c�ruia statul este �n slujba cet��enilor, �i nu cet��enii sunt la cheremul statului, guvernul exist� pentru popor, �i nu invers atunci exist� democra�ie. Tot �n continuarea acestei idei, Abraham Lincoln intr-un discurs la Gettysburg din 1863. a oferit o caracterizare memorabil� a democra�iei spun�nd c� aceasta este �o guvernare a poporului, de c�tre popor, �i pentru popor�. Aceste afirma�ii ofer� o perspectiv� sugestiv� asupra democra�iei, chiar dac� �n literatura de specialitate pare simplist� �n raport cu mecanismele actuale ale democra�iei. Conceptul de democra�ie a evoluat, dup� cum am precizat, �i sub aspectul politic aceasta poate �mbr�ca mai multe forme, av�nd �n vedere faptul c�, la fel ca �i politica �n general, �i democra�ia se bazeaz� pe rela�ia dintre guvernan�i �i guverna�i. Din aceste rela�ii putem desprinde cu u�urin�� mai multe tipuri de democra�ie, pe care le vom prezenta succint �n cele ce urmeaz�.
Democra�ia poate fi privit� ca o form� politic� ce a demonstrat de-a lungul timpului o mare capacitate de adaptare la diferite condi�ii impuse de istorie, o mare capacitate de �nv��are, precum �i un �nsemnat poten�ial de transformare �n timp, func�ie de anumi�i factori.
Din ceea ce am observat �n ideile autorilor ce au fost expuse �n r�ndurile de mai sus, putem afirma c� �n umbra conceptului de democra�ie de alf� ideea de suveranitate a poporului, sua a majorit��ii cet��enilor: autoritatea suprem� �n interiorul unei societ��i, trebuie s� revin� indivizilor ce formeaz� societatea, �i nu unor elite sau minort��i oligarhice sau unui singur individ care s� de�in� puterea deplin�.
Democra�ia, a�a cum o vede �i Adrian Paul Iliescu �n una din lucr�rile sale, presupune �n ultim� instan�� ca puterea s� apar�in� demos-ului. James Madison, precizeaz� Iliescu, unul dintre creatorii democra�iei americane spunea c� �poporul este singura surs� legitim� de putere �i �n popor �i are originea carta constitu�ional� �n virtutea c�reia primesc �mputerniciri diferitele sectoare ale puterii�.
Cu toate acestea �n democra�iile statelor moderne este evident c� poporul nu poate exercita puterea direct �i nemijlocit, de aceea au luat na�tere anumite forme de organizare politic� care presupun o anumit� �profesionalizare� a politicii. Astfel democra�iile moderne au �nceput s� se bazeze pe o delegare a puterii �i a conducerii de la majoritate (de la demos), c�tre o minoritate profesional� de politicieni. Cu alte cuvinte poporul transfer� prin vot puterea (legislativ� �i executiv�) unor politicieni ale�i pe o perioad� determinat�. Ace�tia din urm� pot fi considera�i drept �reprezentan�i� ai celor ce i-au ales. De aici �i denumirea unei prime forme de democra�ie: democra�ia reprezentativ� sau democra�ia parlamentar� (se mai nume�te �i a�a deoarece de obicei puterea este transferat� prin vot unui organ suprem, �i anume legislativul care poart� numele de Parlament, Adunare Na�ional� sau Congres).
Unii teoreticieni ai teoriei democra�iei, pun la �ndoial� caracteristicile democra�iei reprezentative, v�zut� din perspectiva modelului democratic �n care puterea apar�ine direct poporului, �i nu prin intermediu unor reprezentan�i. Astfel, �n g�ndirea �i practica politic� modern�, nu s-a pierdut niciodat� ideea unei democra�ii nemijlocite, �n cadrul c�reia cet��enii s� poat� participa direct la preocesul decizional politic. S-a n�scut astfel o nou� form� a democra�iei, �i anume democra�ia direct�. Forma actual� a democra�iei directe este referendumul, procedur� politic� prin care to�i cet��enii, pri intermediul votului, particip� politic, se pronun�� asupra unor probleme sau decizii necesare de larg interes.
Pe de o parte referendumul avantajeaz� o democra�ie prin faptul c� se renun�� la veriga intermediar� �i anume la acei reprezentan�i (parlamentarii), astfel deciziile nu se mai iau la nivelul acestor intermediari, ci la nivelul poporului, exprim�nd clar interesele, dorin�ele �i preferin�ele acestuia. Se elimin� astfel riscul ca reprezentan�ii sa nu fi luat deciziile care s� exprime cel mai fidel voin�a cet��enilor, ci dimpotriv�, deciziile s� fie luate func�ie de anumite interese personale sau speciale. Faptul c� sunt nenum�rate momentele c�nd reprezentan�ii ale�i �n forurile legislative �tr�deaz� sau cel pu�in neglijeaz� interesele celor ce i-au delegat, constituie una dintre marile probleme ale democra�iei reprezentative.
Pe de alt� parte, democra�ia direct� presupune �i unele dezavantaje de maxim� importan�� pentru o societate modern�, �i anume: lipsa de operativitate din partea indivizilor (referendumul se bazeaz� pe votul la nivel na�ional, astfel necesit�nd timp �i eforturi organizatorice foarte mari), �i costurile foarte mari pe care le are aceast� form� de democra�ie. Referendumul este o form� a democra�iei care se poate practica �i se practic� pe o scar� foarte restr�ns� (doar �n anumite state foarte mici �i foarte bogate � vezi exemplul unor cantoane din Elve�ia, acolo unde unele decizii se iau pe baza referendumului). Mai mult dec�t at�t, putem spune c� un alt dezavantaj este reprezentat de faptul c� unele decizii sunt de a�a natur� �nc�t cet��enii nu au competen�a necesar�, documentarea sau informa�iile necesare pentru a lua cea mai sigur� �i oportun� hot�r�re.
Tot �n aceea�i lucrare pe care am citat-o anterior, Adrian Paul Iliescu, surprine o chestiune foarte interesant� la care subscriu inevitabil. Astfel, atunci c�nd vorbim despre democra�ie la modul de voin�� a poporului care deleag� puterea, se ridic� urmatoarea �ntrebare: care sunt limitele exacte ale puterii transferate de la aleg�tori la cei ale�i?; ce anume sunt �mputernici�i s� fac� reprezentan�ii ale�i �i ce anume dep�e�te sfera �mputernicirii lor?
Aceste dou� �ntreb�ri intervin �n mod legitim deoarece, odat� ale�i, �reprezentan�ii� ar putea face orice �n numele unor idei personale de genul �ni se pare necesar s�...� sau � consider� c� este bine ca...�, puterea lor put�nd deveni arbitrar� �i necondi�ionat�. Herbert Spencer spunea c� exacerbarea drepturilor puterii alese este o mare supersti�ie: �Marea supersti�ie politic� a trecutului era dreptul divin al regilor. Marea supersti�ie politic� a prezentului este dreptul divin al parlamentelor�.
�ns� pentru a evita evenimente nepl�cute �i pentru a preveni eventualele abuzuri de putere din partea �reprezentan�ilor�, politica modern�, �n procesul ei de dezvoltare �i evolu�ie a g�sit noi solu�ii, consacr�nd principiile constitu�ionale ale puterii, ale separa�iei �i controlului reciproc ale puterilor: legislativ�, executiv� �i judec�toreasc�, �i a obliga�iei puterii de a respecta drepturile �i lebert��ile cet��ene�ti.
Ultimul din aceste principii ac�ioneaz� �i �n sens invers, dac� putem spune a�a, deoarece el poate s� apar� ca restric�ie �mpotriva �tiraniei majorit��ii�. Democra�ia admite principiul majorit��ii �i de cele mai multe ori se bazeaz� aproape �n totalitate pe acesta, dar pentru prevenirea abuzurilor majorit��ii pe care aceasta le-ar putea avea asupra unei minorit��i, ea consacr� principiul respect�rii obligatorii a depturilor �i libert��ilor cet��ene�ti ale fiec�rui individ.
Practic privirea democra�iei ca mijloc de manifestare a constitu�ionalismului, apare odat� cu na�terea g�ndiri politice moderne liberale. �n esen�a ei, democra�ia trebuie s� fie v�zut� ca un mijloc �n care func�ioneaz� regula statului de drept, sunt respectate drepturile omului, exist� o separare a puterilor �n stat, sunt garantate drepturile �i libert��ile fundamentale precum �i egalitatea de �anse tuturor indivizilor. Toate acestea trebuie respectate �n urma existen�ei �ntr-un stat a unui set de legi, scrise sau nu, cuprinse �ntr-o constitu�ie. Altfel spus, �n cazul de fa��, democra�ia poate fi v�zut� ca mijloc de manifestare a constitu�ionalismului prin care se respect� revendic�rile morale enumerate mai sus, cu toate mecanismele �i procedurile sale, care difer� de la stat la stat, de la tradi�ie la tradi�ie, de la mentalitate la mentalitate, de la cultur� la cultur� etc. �n continuarea celor amintite aici, subliniem faptul c� democra�ia nu este ca un �dat�. Ea nu poate fi considerat� ca o ideologie marcant� (ca liberalismul, conservatorismul, socialismul etc.) cu un trecut clar �i o evolu�ie precis�. Consider mai degrab� c� este, dup� cum ar�tam mai sus, un mijloc. Astfel ea poate fi diferit� �i poate lua diferite forme av�nd implica�ii referitoare la nivel social, economic, juridic etc.
�n genere, nu putem considera democra�ia ca fiind un regim politic care poate satisface probleme oric�rei societ��i. Drept dovad�, �ncerc�rile unor state de a �ncerca s� instaureze regimuri politice democratice, �n anii '70, '80, '90, �n ��ri precum cele din Asia, au fost sortite e�ecului, democra�ia neput�nd satisface unele probleme referitoare la cultur�, mentalitate, tradi�ie, sau numeroasele clivaje etno-lingvistice. Arendt Lijphart propunea un model al democra�iei consocia�ionale pentru a satisface astfel de probleme existente �n unele state.
Modelul teoretizat de Lijphart se pliaz� perfect pe societ��ile puternic divizate acolo unde exist� clivaje etno-lingvistice sau culturale, unde exist� minorit��i cu diferen�e majore �ntre ele. Acest model vine tocmai pentru a putea satisface reprezentarea tuturor minorit��ilor unei astfel de societ��i. Principalele caracteristici ale acestui tip de democra�ie sunt :
- marile coali�ii;
- autonomia segmentelor diferite ale sistemului bazat pe propor�ionalitate;
- dreptul de veto pentru fiecare minoritate;
- descentralizarea puterii executive;
- un bicameralism echilibrat
- sistem pluripartidic;
- sistem electoral propor�ional;
- federalism teritorial.

Practic, caracteristicile acestui model sunt exact opusele celor ce fac parte din modelul democra�iei majoritariste, bazate pe a�a-zisul model Westminster.
Observ�m astfel, c�te forme poate lua democra�ia �i ce capacitate imens� de adaptare are aceasta atunci c�nd vine vorba de satisfacerea �i reprezentarea tuturor indivizilor unei societ��i.
Democra�ia privit� ca sistem politic �ndepline�te cu succes func�ia de reprezentare a tuturor, dar, de cele mai multe ori, democra�ia este dat� �i de cultura politic� a unei societ��i, de tradi�ie, de na�ionalismele prezente sau nu �ntr-o societate etc., dar trebuie s� privim democra�ia �i ca pe un mijloc de manifestare a constitu�ionalismului; ca mijloc prin care se poate respecta �i asigur� func�ionarea constitu�ionalit��iii legilor, a procedurilor �i mecanismelor constitu�ionale. �ns� ca orice regim politic, democra�ia are �i neajunsuri, de aceea vom prezenta succint �n continuare c�teva dintre problemele �i provoc�rile ce i se pot impune democra�iilor, pe care le-am identificat la Domenico Fisichella , �n lucrarea sa �tiin�a politic�. Probleme, concepte, teorii.
Chiar dac� paradigma democratic� s-a dovedit a fi faptul constituirii produsului unui efort istoric, institu�ional �i cultural de anvergur�, totu�i democra�ia modernilor, prin geneza sa �i manifest�rile sale curente, r�m�ne dezorientat� �n fa�a unei serii de probleme nu �ntotdeauna eliberate de incertitudini �i nu tot timpul solu�ionate �n mod ra�ional, adecvat. Vom aborda �n cele ce urmeaz�, dup� cum am specificat, problemele democra�iei �i provoc�rile acesteia, �in�nd cont de faptul c� diferen�ele dintre aceste no�iuni sunt, evident, destul de flexibile.
Prima problem� este cea referitoare la rela�ia dintre politica vizibil� �i politica invizibil�. Democra�ia postuleaz� o politic� pronun�at vizibil�, adic� deschis� controlului, aprecierii �i opiniei cet��eanului. Cu toate acestea o politic� vizibil� �n totalitate este aproape imposibil�. �n aceast� ordine de idei, Fisichella aduce �n discu�ie diferen�a facut� de Norberto Bobbio, �i anume diferen�a dintre gubernaculum �i iurisdictio, adic� diferen�a �ntre �puterea guvernativ� propriu-zis�, care se supune criteriilor de oportunitate, �i puterea de a face dreptate, care este exercitat� �n conformitate cu legile ��rii�.
Fisichella atrage aten�ia asupra unui aspect foarte interesant ce deriv� din ceea ce am men�ionat mai sus: un stat democratic este mai inainte de toate un stat. Astfel, statele nu exist� �ntr-un vid, ci ele exist� �ntr-o realitate interna�ional�, c�reia �i sunt proprii numeroase uneltiri, ostilit��i, aspira�ii expansioniste, presiuni ofensive etc. �n lipsa unei reglement�ri juridice interna�ionale, comparabile cu reglement�rile interne, statul are misiunea de a se ap�ra �n fa�a du�manilor externi �i �n fa�a leg�turilor pe care ace�tia le-ar putea stabili cu cet��enii, �n temeiul unor motive variate, ca de exemplu: afinit��i ideologice, religioase, etnice, bani, etc. .Aceasta �nseamn� c� �i pentru statele democratice sunt valabile chestiunile �i domeniile ce �in de vigilen��, care nu pot fi f�cute publice, c�ci ar pune �n pericol securitatea na�ional�: clauzele alian�elor interna�ionale, ac�iunile serviciilor de securitate, problemele de ordin militar. Responsabilitatea principal� pentru toate aceste probleme, revine �n genere guvernelor, care le trateaz� �n mod autonom.
Putem astfel conchide �n ceea ce prive�te aceast� problem�, c� �i democra�ia are o situa�ie tensionat� atunci c�nd vine vorba de raportul dintre politica vizibil� �i cea invizibil�.
Urm�toarea problem� o identific�m tot �n lucrarea lui Fisichella �i vizeaz� democra�ia ca regim de administrare ordinar�. �n acest sens trebuie s� lu�m �n considerare trei aspecte fundamentale ce au fost teoretizate de George L. Mosse astfel:
- se poate spune pe de o parte, c� insititu�iile parlamentare (adic� democra�iile reprezentative) sunt potrivite mai degrab� doar pentru timpuri calme, lini�tite din punct de vedere politic, deoarece �n alte cazuri democra�iile nu au rezistat. Cu alte cuvinte putem afirma c� a fost o bun� perioad� de timp, c�nd democra�iile parlamentare au func�ionat foarte bine, satisf�c�nd o mare parte din preferin�ele cet��enilor, dar �n momente de maxim� tensiune economic� sau social� ele s-au dovedit a fi ineficiente.
- un al doilea aspect al acestei probleme eviden�iaz� un soi de caren�� emotiv�, psiho-afectiv� a particip�rii politice democratice. Altfel spus, pentru un num�r mare de persoane, participarea politc� ce devine posibil� �ntr-un context democratic reprezentativ, nu apare ca fiind antrenant� �i agreabil�, din cauza caracteristicilor sale �tehnice�, ci mai cu seam� pare a fi banal� din punct de vedere afectiv. Apare aici diferen�a �ntre participare �n sensul de �a lua parte� �i participare �n sensul de �a sim�i parte�. �n democra�iile moderne individul ia parte de cele mai multe ori, prin ac�iunea de a vota regulat, dar nu se simte parte din factorii de decizie la nivelul politicilor guvernamentale ce se implementeaz�.
- cel de-al treilea aspect al acestei probleme �i ultimul, se refer� la faptul c�, cu c�t mai mult are lod deta�area de guvernarea ordinar� �i se ajunge la faze tensionate �i dramatice, cu at�t devine mai imposibil� stabilirea unor rela�ii politice democratice bazate pe negociere.
A treia problem� referitoare la democra�ie, pe care vreau s� o supun aten�iei, este cea a autenticit��ii, �i este surprins� de Adrian-Paul Iliescu �n lucrarea deja citat� �n r�ndurile de mai sus. Aceast� problem� are la baz� teoriile unor autori care au semnalat faptul c� de multe ori democra�ia, �n practic�, se poate transforma adesea �ntr-o fals� democra�ie, �ntr-o pseudo-democra�ie, o democra�ie pur formal�. Toate acestea pentru c� procedurile democratice clasice (cele electorale, de participare, de conducere, de control asupra puterii etc.) se transform� �n simple �forme f�r� fond�, �n �ritualuri�, sau �spectacole� politice care nu afecteaz� �i nici nu dirijeaz� efectiv desf�urarea conducerii societ��ii �i care nici nu �mbun�t��esc performan�ele politicienilor �i nici nu elimin� abuzurile sau anomaliile. Jurgёn Habermas semnala astfel, c� acolo unde democra�ia se reduce la un sistem simplu de �reguli ale jocului� (reguli ale practicii institu�ionalizate). �ideea suveranit��ii poporului este dat� aproape �n �ntregime uit�rii� .
Am identificat c�teva dintre problemele fundamentale ale democra�iilor actuale. Bine�n�eles c� prin aceasta nu se dore�te discreditarea democra�iei �n vreun fel sau altul, ci dimpotriv� punctarea lacunelor pe care le comport� democra�ia �i �ncercarea de ameliorare a acestora.
�nainte de a trece la reliefarea principalelor provoc�ri ce se ridic� �n fa�a democra�iei o s� prezint o serie de promisiuni nerespectate de c�tre democra�ie, promisiuni identificate prin ideile lui Norberto Bobbio , idei la care subscriu �i eu �n aceast� lucrare.
�n concep�ia lui Bobbio, democra�ia nu �i-a respectat �n totalitate promisiunile referitoare la capacitatea sa (capacitate de care vorbeam la �nceputul acestei lucr�ri):
a) de a deveni o societate de egali, f�r� corpuri intermediare (de cele mai multe ori �n societ��ile democratice avem parte de inegalit��i, fie ele sociale, politice, culturale etc. );
b) de a elimina interesele organizate �i particulare care s� contraseteze cu reprezentarea politic� general� (a�a cum afirmam mai sus de multe ori democra�ia, prin procesele sale, ofer� reprezentan�ilor cet��enilor din Parlament oportunitatea de a-�i reprezenta cu prec�dere propriul interes, �naintea interesului cet��enilor);
c) de a pune cap�t persisten�ei oligarhiei ( aceasta este �i una dintre provoc�rile ce i se imput� democra�iei, a�adar o vom discuta �n r�ndurile urm�toare);
d) de a p�trunde �n aparatele birocratico-administrative �i militare ale statului �i �n �ntreprinderi�
e) de a distruge puterile invizibile (adic� de a oferi o transparen�� maxim� �n ceea ce prive�te procesul politic democratic);
f) de a ridica nivelul educa�iei politice a cet��enilor.
Bobbio, unul dintre marii teoreticieni ai democra�iei afirm� �n lucrarea pe care tocmai am citat-o, c� este foarte probabil ca democra�ia s� nu reu�easc� s� respecte aceste promisiuni deoarece proiectul politic democratic a fost conceput pentru o societate mult mai pu�in complex� dec�t cea de ast�zi. �ntradev�r societ��ile de ast�zi sunt deosebit de complexe, iar resursele culturale, tehnologice, �i chiar cele politice joac� un rol major care poate influen�a dezvoltarea complexit��ii democra�iei, dar cu toate acestea consider c� nu trebuie s� uit�m c� tot democra�ia s-a dovedit a fi, de-alungul istoriei, un regim cu o extraordinar� putere de adaptare �i schimbare pentru a satisface interesele cet��enilor.
Voi �ncerca �n continuare s� aduc �n aten�ie o parte din provoc�rile ce i se ridic� orizontului democra�iilor, provoc�ri identificate de Domenico Fisichella �n lucrarea mai sus citat�.
O prim� provocare a democra�iei este aceea a gradului de reprezentare politic� care se poate manifesta printr-o multitudine de aspecte cum ar fi: ideea suveranit��ii na�ionale, periclitat� mereu de ideea suveranit��ii populare; ideea independen�ei reprezentantului contestat� cu periodicitate de ideea mandatului; �ntrebarea fundamental� cu privire la reprezentarea politic� care ar dispune de drepturi exclusive, �i lista acestor aspecte r�m�ne deschis� tocmai prin prisma faptului c� democra�ia na�te deseori semne de �ntrebare cu privire la capacit��ile ei de a gestiona o societate prin solu�iile �i deciziile cele mai adecvate timpurilor noastre.
O alt� provocare a democra�iei este aceea a tehnocra�iei care poate fi abordat� din dou� perspective, �i anume: pe de o parte poate fi observat� ca o tentativ� de a substitui, printr-o surs� de putere �de competen�� sursa electiv�, inerent� democra�iei, rezerv�nd totodat� rolul de generalist tehnocratului �i nu politicianului, iar pe de alt� parte, aceast� provocare poate fi privit� ca o cerin�� de a insera elementele de competen�� �n procesele decizionale �i reprezentative ale democra�iei, prev�z�nd structuri ad-hoc pe l�ng� cele guvernamentale sau parlamantare. Cea de-a doua perspectiv� a acestei provoc�ri poate avea un risc, �i anume acela de a complica �i mai mult procesul democratic, �n defavoarea cet��enilor deoarece deseori pot ap�rea conflicete de interese �ntre structurile tehnocratice �i cele cu caracte politic, astfel se pot na�te diferite blocaje constitu�ionale (bine�n�eles trebuie s� �inem cont �i de regimul politic �n care ne plas�mm, dar �n aceast� lucrare vorbim despre democra�ie �n general).
Provocarea oligarhic�. Aceasta are o deosebit� importan�� pentru c� ne permite s� p�trundem �n miezul procesului democratic ca proces competitiv. Punctul de plecare �n observarea acestei provoc�ri, �l constituie teoria lui Roberto Michels cu privire la organizarea intern� a partidelor de mas�. Astfel conform teoriei autorului mai sus amintit, putem spune c� atunci c�nd gradul de organizare intern� a partidelor (sau al sindicatelor) cre�te, atunci �i oligarhia cre�te �n interiorul partidelor, iar bun�oar� �i democra�ia, ca sistem politic este diminuat�. Michels a enun�at �i celebra lege de fier a oligarhiei care are la baz� acelea�i presupozi�ii pe care tocmai le-am amintit.
O ultim� provocare pe care am identificat-o la Fisichella (lucrarea de la care am pornit pentru a reliefa provoc�rile democra�iei) este cea institu�ional�, care are �n vedere organizarea �i func�ionarea eficient� �i legal� a institu�iilor, controlul politic pe care �l pot efectua �i suporta acestea, gradul de reprezentativitate pentru cet��eni, implica�iile �n plan socio-economic, organita�ional, politic etc. .
�n linii generale acestea sunt principalele provoc�ri pe care le identific�m atunci c�nd vorbim de democra�ie. Bine�n�eles lista acestora r�m�ne deschis� deoarece democra�ia �i societ��ile democratice, sunt supuse deseori schimb�rilor pe diferite paliere (cultural, etno-lingvistic, politic, social, economic etc. ). Democra�ia �ncearc� s� fac� fa�� tuturor acestor schimb�ri prin �ncerc�ri complexe de adaptare �i dezvoltare.
�n esen�a ei, democra�ia trebuie s� fie v�zut� ca un mijloc �n care func�ioneaz� regula statului de drept, sunt respectate drepturile omului, exist� o separare a puterilor �n stat, sunt garantate drepturile �i libert��ile fundamentale precum �i egalitatea de �anse tuturor indivizilor. Toate acestea trebuie respectate �n urma existen�ei �ntr-un stat a unui set de legi, scrise sau nu, cuprinse �ntr-o constitu�ie. Altfel spus, �n cazul de fa��, democra�ia poate fi v�zut� ca mijloc de manifestare a constitu�ionalismului prin care se respect� revendic�rile morale enumerate mai sus, cu toate mecanismele �i procedurile sale, care difer� de la stat la stat, de la tradi�ie la tradi�ie, de la mentalitate la mentalitate, de la cultur� la cultur� etc. �n continuarea celor amintite aici, subliniez faptul c� democra�ia nu trebuie considerat� ca fiind un �dat�. Ea nu poate fi considerat� ca o ideologie marcant� (ca liberalismul, conservatorismul, socialismul etc.) cu un trecut clar �i o evolu�ie precis�. Consider mai degrab� c� este, dup� cum ar�tam mai sus, un mijloc. Astfel ea poate fi diferit� �i poate lua diferite forme av�nd implica�ii referitoare la nivel social, economic, juridic etc.
�n genere, nu putem considera democra�ia ca fiind un regim politic care poate satisface probleme oric�rei societ��i. Drept dovad�, �ncerc�rile unor state de a �ncerca s� instaureze regimuri politice democratice, �n anii '70, '80, '90, �n ��ri precum cele din Asia, au fost sortite e�ecului, democra�ia neput�nd satisface unele probleme referitoare la cultur�, mentalitate, tradi�ie, sau numeroasele clivaje etno-lingvistice. Arendt Lijphart propunea un model al democra�iei consocia�ionale pentru a satisface astfel de probleme existente �n unele state, dar acesta are destule neajunsuri, dar acesta poate avea destule neajunsuri a�a cum am �ncercat s� ar�t la �nceputul lucr�rii, atunci c�nd prezentam principalele tipuri de democra�ii.
Democra�ia privit� ca sistem politic poate �ndeplini func�ia de reprezentare a tuturor cet��enilor, dar, de cele mai multe ori, democra�ia este dat� �i de cultura politic� a unei societ��i, de tradi�ie, de na�ionalismele prezente sau nu �ntr-o societate etc., dar trebuie s� privim democra�ia �i ca pe un mijloc de manifestare a constitu�ionalismului; ca mijloc prin care se poate respecta �i asigur� func�ionarea constitu�ionalit��iii legilor, a procedurilor �i mecanismelor constitu�ionale.
Democra�ia a fost �i va r�m�ne ea �ns�i o provocare pentru teoria politic�. Democra�ia presupune at�t avantaje c�t �i dezavantaje, dovedindu-se a fi de multe ori eficient� �n anumite cazuri, dar de multe ori a dat semne �i de ineficien�� �n situa�ii extreme. Cu toate acestea democra�ia na�te probabil la acest moment, cele mai complexe, stabile �i potrivite tipuri de sisteme politice pentru statele moderne actuale.






Bibliografie:

1. Dahl, Robert, Poliarhiile : participare �i opozi�ie, Edit. Institutul European, Iasi, 2000.
2. Enciclopedia Blackwell a g�ndirii politice, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 2006.
3. Fisichella, Domenico, �tiin�a politic�. Probleme, concepte, teorii, Edit. Polirom, Ia�i, 2007.
4. Held, David, Modele ale democra�iei, Ed. Univers, Bucure�ti, 2000.
5. Iliescu, Adrian-Paul, Introducere �n politologie, Edit. BIC ALL, Bucure�ti, 2002.
6. Pasquino, Gianfranco, Curs de �tiin�� politic�, Edit. Institutul European, Ia�i, 2002.
7. Rousseau, Jean-Jaques, Contractul Social, Ed. Moldova, Ia�i, 1996.
8. Sartori, Giovanni, Teoria democra�iei reinterpretat�, Edit. Polirom, Ia�i, 1999.

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-02 14:51:36

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-02 14:50:26

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-02 14:50:10

De la: KARP0V_, la data 2013-12-31 11:22:54La Multi Ani......FARA BASESCU.....

La multi ani cu Basescu,viitorul premier al dreptei reunite!

PDL-isti. suntem multi si avem si dreptate

PMP(partidul miscarii populare):suntem multi,avem dreptate si il avem pe marele Presedinte Basescu!

Nazismul marxist-leninist
Oare Ponta si Cacarau conduc partide similare ca USL si PNL socialist?

Vechile documente din arhivele serviciilor secrete, demonstreaz� c�, dincolo de spectaculoasa lui celebritate, Terente a fost, de fapt, o rotiț� a unui imens mecanism politico-terorist care, dirijat direct de c�tre regimul bolșevic de la Moscova s-a �ntins atunci, peste o bun� parte a Europei estice.
Primele decenii ale secolului XX: instalat la putere �n urma unei lovituri de palat, regimul bolșevic de la Moscova se preg�tea s� reia, �n forț�, vechea politic� expansionist� a țarilor. Iar �n aceast� privinț�, liderii de la Moscova se bazau pe anumite teorii politice lansate, c�ndva, de Marx și Engels. Niște teorii care, vorbind despre exterminarea unor națiuni, nu par s� difere prea mult de ideologia nazist� care, și ea, a avut �n vedere exterminarea unor �ntregi națiuni. Lenin și Stalin au fost, și ei de acord c� toate popoarele reacționare trebuie s� fie excluse pentru binele progresului revoluționar atunci c�nd sunt �mpotriva intereselor socialiste mondiale. Iar acordul lor nu a fost doar strict teoretic. Astfel c�, la scurt timp dup� bolșevicii au preluat puterea la Moscova, țara noastr� a devenit una dintre țintele unor atacuri minuțios puse la punct. Acțiuni diversionist-teroriste care urm�reau instaurarea haosului și vulnerabili�zarea Rom�niei �n vederea unei posibile agresiuni militare care ar fi avut ca rezultat anexarea sa la URSS.
Ce leg�tur� ar putea avea toate astea cu Terente, t�lharul iub�reț din Balta Br�ilei? Are, foarte multe leg�turi. �n vara anului 1920, Stalin �i scria lui Lenin despre necesitatea unei revoluții �n Italia și �n statele �nc� fragile, ca de exemplu Cehoslovacia și Ungaria; referitor la Rom�nia, verdictul era: �Trebuie s� zdrobim Rom�nia.� Iar dup� cum se știe, at�t Lenin, c�t și Stalin erau urmașii politici ai lui Marx și Engels, care susțineau c� rom�nii erau un popor �degenerat și neviabil�, un popor f�r� istorie, f�r� �capacitate de supraviețuire� și f�r� speranța de a obține �vreun mod de independenț�, destinat doar asimil�rii de c�tre alte popoare�. Motiv pentru care și liderii de la Kremlin au vizat �izolarea, r�nd pe r�nd, a provinciilor istorice rom�nești, r�sturnarea regimului politic existent, luarea puterii de interpușii Moscovei, destr�marea ț�rii prin �mp�r�țirea ei �ntre U.R.S.S., Ungaria și Bulgaria.� Astfel c�, �nc� din prim�vara anului 1922, Kremlinul a adoptat politica �spionajului activ�, prin care și-a infiltrat �n Basarabia o serie de agenți terorist-diversioniști gata oric�nd s� pun� �n aplicare planurile serviciilor secrete bolșevice. Iar �n 1924, c�nd Terente era la v�rful gloriei sale, URSS a organizat �Operațiunea Tatar-Bunar�, care consta �n declanșarea unei revolte generalizate, �n urma c�reia Regatul Rom�niei s-ar fi pr�bușit �ngenunchiat de regimul de la Moscova. Anumite documente din arhi�vele serviciilor secrete arat� c� lipoveanul Terente f�cea, și el, parte din plan. Primul episod al rebeliunii de la Tatar-Bunar a avut loc la 11 septembrie 1924 �n satul Nicolaevca din sudul Basarabiei. Un grup �narmat condus de Ivan Bejanovici, alias Kolțov, a comis un atac banditesc. �Rebeliunea�, care �n mod oficial avea un scop politic, a degenerat rapid �ntr-o serie de t�lh�rii și omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici. Presa vremii a relatat c� atunci �Bandiții au l�sat manifeste prin care �și ar�tau ura contra rom�nilor, �ndemn�nd populația s� nu mai dea niciun concurs autorit�ților. Manifestele erau semnate cu numele de Terente� despre care se știa c� este un agent bolșevic care acționa �n zona Deltei Dun�rii și �n Dobrogea. �ntr-o carte dedicat� lui Ștefan Vasali, Constantin Cump�na, dup� ce a studiat o mulțime de documente din arhive, inclusiv de la Biblioteca Academiei Rom�ne și din Arhivele Armatei, afirm� c� �n cursul �Operațiunii Tatar Bunar�, parte a �Planului Kolarov�, numele lui Terente apare �n secțiunea privitoare la Basarabia, unde �sunt pregatite de mai �nainte, depozite de muniție. Ele apar ca puncte de reuniune ale prietenilor organizați, care, odat� uniți cu Terente, trebuie s� �nainteze spre Galați, cu scopul de a-l ocupa.� P�n� la urm�, �Operațiunea Tatar Bunar� a eșuat. Atunci, Terente a sc�pat, urm�ndu-și viața de t�lhar �nc� vreo c�țiva ani. Ani buni sau r�i care, p�n� la urm�, l-au dus exact unde se afl� acum: �ntr-un borcan cu formol aflat pe un raft al Muzeului care funcționeaz� pe l�ng� Institutul de medicina legala.

Traiasca Excelenta sa dl.Presedinte Basescu,reformatorul Romaniei!

DE- formatorul Romaniei, bre....uiti mereu lucrul asta si-i esential !
sub Conducerea Marelui Jucator, statul de Drept a devenit Feuda JUPINULUI !

De la: Femme_Politique, la data 2014-01-04 09:17:15PDL-isti. suntem multi si avem si dreptate

PMP(partidul miscarii populare):suntem multi,avem dreptate si il avem pe marele Presedinte Basescu!

femelo, ai dreptate : daca te misti bine si popular, Jupinu ' o sa-ti fie aproape !

De la: gabigabi2, la data 2014-01-04 16:13:12

De la: Femme_Politique, la data 2014-01-04 09:17:15PDL-isti. suntem multi si avem si dreptate

PMP(partidul miscarii populare):suntem multi,avem dreptate si il avem pe marele Presedinte Basescu!

femelo, ai dreptate : daca te misti bine si popular, Jupinu ' o sa-ti fie aproape !

Un vis entuziast aduce cu sine schimbarea.
Fii prudent in ceea ce visezi in mod constient, daca vrei ca visul sa se implineasca. Visul care te inflacareaza si pe care il pastrezi in suflet este sursa unei realizari care va dura o viata.
Intr-o buna zi visul din sufletul tau se va realiza, indiferent de natura sa: bun sau rau, sau si bun si rau, nu are importanta. In final, viata ta va urma cursul pe care ti-l doresti cel mai mult. Vei primi adevarata rasplata pentru efortul depus, pe masura propriilor tale idei. Indiferent de ceea ce esti acum, vei accepta status-quo-ul, vei reusi sau vei esua in functie de esenta gandurilor tale. Poti ajunge la inaltimea celui mai nobil vis al tau sau te poti cobori la nivelul cel mai josnic al imaginatiei tale. Pentru ca ai libertatea de a gandi, soarta este in mainile tale. Tu esti singurul raspunzator.




DE RETINUT

Viziunea este pecetea destinului tau.

De la: Dede_for_ever, la data 2014-01-05 09:27:36

De la: gabigabi2, la data 2014-01-04 16:13:12

De la: Femme_Politique, la data 2014-01-04 09:17:15PDL-isti. suntem multi si avem si dreptate

PMP(partidul miscarii populare):suntem multi,avem dreptate si il avem pe marele Presedinte Basescu!

femelo, ai dreptate : daca te misti bine si popular, Jupinu ' o sa-ti fie aproape !

Un vis entuziast aduce cu sine schimbarea.
Fii prudent in ceea ce visezi in mod constient, daca vrei ca visul sa se implineasca. Visul care te inflacareaza si pe care il pastrezi in suflet este sursa unei realizari care va dura o viata.
Intr-o buna zi visul din sufletul tau se va realiza, indiferent de natura sa: bun sau rau, sau si bun si rau, nu are importanta. In final, viata ta va urma cursul pe care ti-l doresti cel mai mult. Vei primi adevarata rasplata pentru efortul depus, pe masura propriilor tale idei. Indiferent de ceea ce esti acum, vei accepta status-quo-ul, vei reusi sau vei esua in functie de esenta gandurilor tale. Poti ajunge la inaltimea celui mai nobil vis al tau sau te poti cobori la nivelul cel mai josnic al imaginatiei tale. Pentru ca ai libertatea de a gandi, soarta este in mainile tale. Tu esti singurul raspunzator.




DE RETINUT

Viziunea este pecetea destinului tau.

upssss, aici ai fost mai tare ca decit un horoscop al zilei ! bravos !

dar tu ai putea sa-ti indeplinesti visul si mai repede si mai simplu : ia-l acas' la tine si fa miscari populare cu el, cite vrei !

Fructele putrede ale politicii balcanice romanesti

Citesc un articol excelent si bine documentat in care se prezinta una dintre figurile detestate ale scenei publice romanesti,activitatea publica a dlui Ciuvica.

Dl,Ciuvica(se spune ca ar fi absolvit o facultate de medicina) ca si mentorul sau Dl.Constantinescu (banuit ca a fost candva presedintele Romaniei) au pierdut orice limita a bunului simt si,dupa ce au ratat momentul istoric in care chipurile au condus Romania transforma acum lupta politica in acea lupta in noroi care se practica pentru distractia publicului in unele tari asiatice,.
Apar tot mai insistente stirile ca PNL vrea sa promoveze pe dl.Constantinescu sau Ciuvica ca sa reprezinte PNL in alegerile prezidentiale.Cel putin dl.Olteanu a confirmat aceste discutii.

Cuplul de mai sus sufera de neputinta de a suporta esecului ,ca si a fericirii altora.Peste tot ei vad securisti,dosare de securitate care bine inteles ca nu exista,vad comploturi,politie politica.

Atat si nimic mai mult,totul se reduce la securisti, comunisti,demascari.

Daca nu au argumente si documente,ei le fabrica.

Ori o asemenea perspectiva trebuie recompensata si dl.Ciuvica nu are scrupule in a produce falsele documente,asa cum se arata in articolul de mai sus,chiar daca sofisticat se foloseasca de falsuri facute la calculator.

Prea de multe ori acest sistem i-a mers,pentru ca politicienii nostri nu au o linie etica si sunt gata a se folosi si de persoane sociopate,de mitomani daca este atacat un dusman politic .

Dl.Ciuvica prezinta public,asa cum se spune in articol,doua falsuri care daca ar fi adevarate ar declansa un adevarat scandal politic,atestand ceea ce dl.Ciuvica si mentorul sau afirma ritos,adversarii politici sunt toti comunisti,securisti,si fac si politie politica.
Pana si dna Norica Nicolae este suspicioasa si nu cade in plasa mitomaniei dlui Ciuvica,asteapta documente reale de la SRI.

Pierde procese,trebuie sa platreasca bani grei ca daune morale dar plateste taticu(oligarhu) si dl.Ciuvica sta la panda pentru o noua actiune zisa politica.
I s-a facut si o jucarie,GIP(grupul de investigatii politice) pentru a mima onorabilitatea unei societati civile.

Se spune ca poti minti mult timp putini oameni,putin timp pe multi oameni dar niciodata nu vei putea minti tot timpul si pe toti oamenii.

Grupul dlui Ciuvica s-a compromis.
Nimic din desvaluirile lui nu au fost adevarate si cine si-a pus mintea cu el si l-a luat in seama l-a dat in judecata si,dl.Ciuvica,ca deobicei ,a pierdut.

Cred ca trebuie felicitat ziarul care demasca facatura lui Ciuvica care l-a plasat astfel in locul care i se cuvine,periferia societatii.