Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

CREDEM CU TARIE CA FLATULANTELE PRESEDINTELUI BASSS VOR ASIGURA PE VIITOR NECESARUL DE GAZE ECONOMIEI UCRAINEI ! ! ! TRAIASCA PRESH BASS ! ! ! !


romanian.ruvr.ru Gazprom-nu-poate-furniza-Ucrainei-gaze-pe-gratis ! ! ! ! ! !

Ucraina a �ncetat s� pl�teasc� pentru gazele ruse�ti, ceea ce contravine contractului �i practicii interna�ionale.
Gazprom nu poate furniza Ucrainei gaze pe gratis, a declarat jurnali�tilor �eful holdingului rusesc de gaz, Aleksei Miller. El a men�ionat c� Ucraina nu a pl�tit �n februarie pentru gazele primite, datoria ei a crescut p�n� la $1,89 miliarde.

Exist� riscul revenirii la situa�ia de la �nceputul anului 2009. Atunci, Gazprom a oprit livr�rile de gaze Ucrainei. Ca urmare, Europa nu a mai primit gaze, deoarece Ucraina a �nchis conductele de tranzit.

romanian.ruvr.ru

Merkel-i-a-mai-dat-o-palma-lui-Basescu

Vizita președintelui B�sescu la M�nchen a fost comic�, dar mai comice au fost tentativele jurnaliștilor b�siști, acompaniați de ilustrul Emil Hurezeanu, de a prezenta aceast� catastrof� diplomatic� ca o victorie colosal� a geniului geopolitic b�sescian.
�n realitate, guvernatorul B�sescu a plecat la conferința de la M�nchen, s-a f�cut de r�s și apoi a revenit la București, aplaudat de camarila jurnaliștilor aflați pe ștatul de plat� al Serviciului de Informații Externe.
Este simptomatic c� de aceast� dat�, chiar și fan clubul lui B�sescu din redacția �n limba rom�n� a Deutsche Welle a fost forțat de �circumstanțe� s� recunoasc� faptul c� vizita nu a fost un succes. Mai mult au reușit s� g�seasc� și o scuz� penibil�: doamna cancelar a avut un orar prea �nc�rcat pentru a-l b�ga �n seam� pe președintele Rom�niei, demonstr�nd astfel c� el nu mai conteaz� �n ecuațiile puterii europene.
Teoretic, un șef de stat, mai ales un șef de stat considerat prieten al Germaniei, trebuie s� fie primit, m�car �de protocol�, m�car �n formatul �30 de secunde pentru poz� de cancelarul Germaniei, adic� de persoana cu cea mai mare putere de decizie �n statul german. Angela Merkel nu a g�sit timp pentru Traian B�sescu nici m�car �n formatul Conferinței de Securitate de la M�nchen, adic� �n cadrul unui eveniment major organizat special pentru a oferi celor care conteaz� �n jocurile geopolitice posibilitatea de a dialoga f�r� constr�ngeri logistice. �n aceeași cl�dire, efectiv la c�țiva pași distanț�, au fost șefi de state și decidenți de pe toate continentele și din toate ț�rile care conteaz� cu adev�rat. Angela Merkel nu a g�sit 5 minute pentru a face c�țiva pași spre Traian B�sescu și nici nu i-a permis s� fac� el acei c�țiva pași. Mai mult, președintele Rom�niei nu a fost primit la M�nchen nici m�car cu onorurile militare demne de un șef de stat. Ce mesaj �ncearc� s� transmit� Berlinul prin aceste gesturi? E simplu: �B�sescu este un nimeni, se poart� ur�t și iat� c� i-am tras �nc� o palm� diplomatic�.
Dat fiind faptul c� și �n Germania exist� filoamericani, aceștia au g�sit opțiuni pentru a-l consola pe guvernatorul frustrat: i-au organizat o �nt�lnire cu președintele Germaniei, un personaj cu atribuțiuni strict ceremoniale și zero putere practic� și i-au oferit lui B�sescu posibilitatea de a-și etala inteligența pe scen�, al�turi de un alt intelectual profund al zilelor noastre boxerul Kliciko, cunoscut pentru inabilitatea de a construi cap-coad� o construcție sintactic�. Cei doi intelectuali au discutat la modul serios despre �viitorul democrației europene�, oferind publicului spectator o prestație comic� demn� de cei mai titrați maeștri ai comediei.
B�sescu a �ncercat s� repare relațiile cu Angela Merkel, venind �n Germania cu un cadou. �Surse� din zona diplomatic� confirm� c� președintele Rom�niei a propus v�nzarea �la reducere� a CFR unui investitor desemnat de Berlin �n schimbul continu�rii susținerii politice. Aceleași �surse� susțin c� dup� ce B�sescu a prezentat oferta sa �n format �CFR �n schimbul suportului dup� modelul vara 2012� i s-a spus c� este o glum� bun�, suger�ndu-se c� Germania nu are nevoie de un politician expirat pentru a-și promova interesele �n Rom�nia.

C�teva s�pt�m�ni �n urm� am prezis c� B�sescu va primi �n continuare palme de la diplomația german� (romanian.ruvr.ru/2014_01_08/Germania-i-a-dat-o-palma-lui-Basescu...). Pronosticul s-a �mplinit cu exactitate. Avalanșa a �nceput.

IA HAKOANEEE, IA LA GINGIEEEE

Uniunea European� se confrunt� cu un nou val de euroscepticism. Partidele care au �n program ie�irea din UE sau remodelarea radical� a UE au posibilitatea s� c�tige peste 30% din locurile din noul parlament european. Alegerile europarlamentare pot marca �nceputul disolu�iei �proiectului european� �n forma actual�.
Fraza din titlu apar�ine liderului Frontului Na�ional din Fran�a Marine Le Pen care a reu�it s� aduc� popularitatea forma�iunii eurosceptice la cel mai �nalt nivel de la �nfiin�are. Frontul Na�ional c�tig� teren, mai ales �n provincie �i �n zonele puternic afectate de criza economic� �i migra�ie incontrolabil�. Ludovic de Danne, consilierul pentru afaceri interna�ionale al Frontului, a declarat pentru presa francez�: �Marine nu mai este solitar� �n pustietate. Este un adev�rat tsunami. Dac� eram de partea federali�tilor europeni, a� fi intrat �n panic�.�
For�ele eurosceptice din Europa se aliaz�. Primul pas deja a fost f�cut prin formarea Alian�ei Europene pentru Libertate �n care au intrat Frontul Na�ional din Fran�a �i Partidul Libert��ii din Olanda. Partidul Independen�ei Regatului Unit, condus de euroscepticul Nigel Farage �nc� nu este dispus s� intre �ntr-o alian�� formal�, dar f�r� dubii va sprijini majoritatea ini�iativelor lansate de euroscepticii de pe continent. Printre poten�ialii membri ai alian�ei na�ionalist-eurosceptice se num�r� Partidul Libert��ii din Austria, Liga Nordului din Italia �i partidul Alternativa pentru Germania. �n c�teva ��ri europene, partidele anti-UE se claseaz� pe primele locuri �n topul preferin�elor electorale pentru alegeri europarlamentare. Aleg�torii din Fran�a, Marea Britanie, Olanda �i Austria pot contribui decisiv la crearea unui puternic bloc eurosceptic �n parlamentul european.

Conform datelor Gallup, �ncrederea cet��enilor Uniunii Europene �n institu�iile Uniunii Europene s-a pr�bu�it �i de-abia ajunge la 30%. Unul dintre motivele pentru care conducerea unional� �ncearc� s� accelereze procesul de centralizare, federalizare �i regionalizare a ��rilor-membre este frica de acest val de euroscepticism care va domina scena politic� european� �n urm�torii ani. Dac� birocra�ii de la Bruxelles sau contabilii de la Berlin nu reu�esc �n viitorul apropiat s� transforme Uniunea European� �ntr-o federa�ie indisolubil�, for�ele centrifuge ale na�ionalismelor europene vor d�r�ma �proiectul european existent�. Judec�nd dup� datele sondajelor, �n multe ��ri europene cet��enii ar prefera scenariul �n care euroscepticii c�tig� b�t�lia politic� pentru viitorul Europei.

ASTA E U.E. PE CARE O IUBITI VOI ATAT ! ! ! ! TALHARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ! !


romanian.ruvr.ru/news

Autoritatile-din-Crimeea-acuza-Kievul-ca-vinde-Ucraina


Olga Kovitidi, vicepremier al Guvernului din Crimeea, a numit drept �spoliatoare� condi�iile �n care Kievul este dispus s� semneze un acord cu Fondul Monetar Interna�ional.

Potrivit ei, acordul preliminar, semnat cu FMI de c�tre noile autorit�ți ale Ucrainei �n vederea acord�rii unei asistențe financiare, prevede c� ........... ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !! �ntregul sistem național de transport al gazelor va ajunge �n proprietatea companiei americane Chevron, combinatele metalurgice vor fi obligate s� transfere 50% din acțiuni c�tre compania Ruhr din Germania, iar producția de c�rbune din regiunea Donbass va fi deținut� de filiala finlandez� a companiei Ruhr. ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

Olga Kovitidi mai spune c� autorit�țile de la Kiev au promis, de asemenea, c� vor accepta amplasarea pe teritoriul Ucrainei a sistemelor americane de ap�rare antirachet� și a aviației militare a SUA.

HAKOANEEE, HAI PREGATESTE RANITZA SHMEKEREEE
PUNE COCA-COLA IN GAMELA SI TRECI SA APERI DEMOCRATIA ! ! ! ! !

romanian.ruvr.ru

Pucistii-ucraineni-se-pregatesc-de-razboi

Puținele unit�ți relativ funcționale ale armatei ucrainene se adun� la frontiera administrativ� cu Republica Autonom� Crimeea.

Liderii puciștilor și oligarhii afiliați acestora fug din țar�. La Kiev se simte atmosfera unui r�zboi iminent.

Logica puciștilor și a finanțatorilor lor din cadrul segmentului radical al elitei politice americane este pe c�t de cinic� pe at�t de simpl�. �n configurația actual� �puterea� de la Kiev nu are cum s� reziste mai mult de c�teva luni. Cele 22 de miliarde de euro, ajutorul promis de politicienii iresponsabili ai UE, s-au transformat treptat �n 11 miliarde, apoi �n 2,2 miliarde pe parcursul mai multor ani. John Kerry nu a reușit s� pun� pe mas� mai mult de un miliard de dolari. Datoria la gaz crește, �n cur�nd va dep�și dou� miliarde de euro și Ucraina va r�m�ne f�r� combustibil. Cel t�rziu la sf�rșitul lunii aprilie, centralele nucleare ucrainene vor r�m�ne f�r� combustibil, iar procesul tehnologic nu permite importul combustibilului dec�t din Rusia. Estul și Sudul ț�rii sunt �n fierbere, iar pensiile și salariile bugetarilor sunt pl�tite cu �nt�rziere. �Guvernul� de la Kiev, oric�t de filoamerican și filoeuropean ar fi, nu poate scoate țara de pe drumul spre un faliment rapid și sigur care va fi urmat de ample revolte cu caracter social.
�Soluția� spre care se �ndreapt� puciștii și curatorii lor americani presupune declanșarea unui conflict militar cu Rusia. Evident, CNN și restul �presei libere� va declara, indiferent de datele reale, c� vina aparține militarilor ruși, la fel cum a fost �n cazul r�zboiului din Georgia. Armata ucrainean� nu are cum s� c�știge �n acest conflict, �ns� cei care au comandat m�celul nici nu sper� la o victorie militar�. Ei au nevoie de imagini televizate care s� justifice ceea ce se va �nt�mpla dup� confruntarea militar�. Ceea ce va r�m�ne din Ucraina dup� conflict va fi transformat �ntr-un protectorat s�rac, �ns� s�r�cia, corupția și mizeria politic� vor fi �justificate� prin pierderea r�zboiului. Pentru toate relele vor fi de vin� �moscoviții�, iar �recuperarea teritoriilor� va deveni un raison d'être pentru pseudo-statul creat pe ruinele Ucrainei.
Dac� nu se va �nt�mpla o minune, atacul puciștilor asupra Republicii Crimeea va �ncepe �n zilele urm�toare, nu mai t�rziu de 16 martie, data referendumului de independenț� a republicii. Deși 3 generali ai armatei ucrainene și-au dat demisia, deoarece nu au dorit s� participe la m�cel, conduc�torii puciștilor au g�sit fanatici dispuși s� planifice operațiunea de atac. �ntr-un gest care provoac� mari �ndoieli �n privința stabilit�ții psihice a �guvernului de la Kiev�, �n cadrul Statului Major a fost angajat fostul președinte georgian Mihail Saakashvili pe post de consultant �cu o ampl� experienț� militar�. Unit�țile armatei ucrainene care vor participa la asalt sunt formate din ucraineni din vestul ț�rii, iar �v�rfurile de lance� vor fi specialiștii de la compania militar� privat� Blackwater (actualmente Academi) care au ajuns la Kiev cu dou� zile �n urm�.

Pentru a nu fi �n pericol de lichidare, toți liderii puciștilor au fugit din Kiev. �Premierul� Yatseniuk pleac� �ntr-o vizit� urgent� �n SUA (de altfel acolo a plecat joi și rezerva de aur de la banca central� a Ucrainei), liderul partidului Svoboda Tyagnibok este de neg�sit, iar oligarhul Kolomoiski pe care puciștii l-au pus �n funcția de guvernator al regiunii Dnepropetrovsk a fugit �n Elveția. La Kiev au r�mas doar fanaticii și cei care pot servi drept pioni de sacrificiu.
Judec�nd dup� repetatele apeluri la calm care au fost adresate Statelor Unite de c�tre reprezentații Rusiei, Chinei și Indiei, acum se �ncearc� o dezamorsare a situației pe ultima sut� de metri. Ne r�m�ne doar speranț� c� rațiunea va triumfa �n fața radicalismului deplasat. �ns�, indiferent de circumstanțe, poziția Rusiei va r�m�ne neschimbat� și a fost expus� clar de președintele Vladimir Putin: Rusia �i va ap�ra pe etnicii ruși și �și va ap�ra interesele.

romanian.ruvr.ru

E-vremea-marilor-alegeri ! ! ! ! ! !

Rusia, �ar� european�, nu reprezint� ast�zi, a�a cum �ncearc� s� o prezinte cu de-a sila Occidentul ipocrit, un agresor vis�nd la refacerea URSS.

Rusia reprezint� un cu totul alt model dec�t cel al minciunii propagate din apus, un cu totul alt concept despre rolul �i locul statului, al valorilor morale, religioase ori istorice �n via�a oamenilor. E vremea marilor alegeri.
Ofensiva mediatic� dus� cu asiduitate �mpotriva Rusiei eludeaz� cu bun� �tiin�� cantonarea subiectului �n zona real�ti�ilor socio-economice, morale �i istorice. Totul se rezum� la imagologie. Dac� ascul�i �i vezi mass-media occidentale, ru�ii sunt r�i pentru c� a�a sunt ei, r�i genetic, Putin e doar un KGB-ist �nvederat, deci vinovat de toate crimele �i mentalit��ile asociate cu Uniunea Sovietic�, Moscova e, desigur, capitala Imperiului R�ului, ce cotrope�te �i asupre�te popoare str�ine, etc, etc, etc. Cli�eele curg de-a valma, �i milioanele de clien�i ai magazinelor fast-food, de telespectatori ai nimicurilor cu sclipici �i mult� nuditate, de fani ai unor competi�ii sportive transformate �n mega-afaceri �i, uneori, �n locuri de manifestare violent�, milioanele de oameni redu�i la instinctele primare ale supravie�uirii de la un salariu la altul, aparent droga�i de vise mereu ne�mplinite de �mbog��ire �i �mbuibare, le �nghit pe nemestecate. Unde a dus omenirea modelul neoliberalismului sus�inut de tiparni�a de bani a Federal Reserve, singura banc� privat� din lume ce taxeaz� un guvern pentru chiar moneda sa? Unde vom ajunge, cu portavioanele �i submarinele nucleare americane b�ntuind oceanele lumii �i amenin��nd cu anihilarea unor state �ntregi, �n cazul �n care nu respect� re�etele de �libertate �i democra�ie� emise la Washington �n dozele corespunzatoare intereselor Casei Albe �i magna�ilor din spatele ei? C�t vom mai accepta ipocrizia neru�inat� a marilor preo�i ai zisei democra�ii ce �mparte lumea �ntre exagerat de boga�i �i n�p�stui�i ai traiului cotidian, �ntre state �bune� �i state �rele", dup� cum accept� sau nu calitatea de colonii ale sistemului central de conducere �i control?
Ceea ce se �nt�mpl� acum �n Ucraina era previzibil. Statele Unite nu �i-au respectat cuv�ntul dat Moscovei la �nceputul anilor '90 privind �ncetarea extinderii NATO spre r�s�rit, renun�area la logica strategiei militare de �ncercuire a Rusiei cu baze proprii �i alia�i aservi�i �n totalitate. Marea diversiune de la Kiev a fost planificat� demult, asemeni at�tor altor evenimente ce au dus la schimb�ri de regim �n favoarea americanilor �i crunta defavorizare a popoarelor care au fost nevoite s� pl�teasc� aceste aventuri cu s�nge �i sclavie economico-financiar�. S-a �nt�mplat la Bucure�ti, se �nt�mpl� acum �n Venezuela. Pentru orice om de bun sim�, avansul geografic al �libert��ii �i democra�iei", ce poate fi u�or vizualizat pe harta politic� a lumii, �n evolu�ia sa de dup� 1991, se suprapune cu dramele multor milioane de oameni ale c�ror ��ri au fost r�pite �i transformate �n bantustane pentru experimentele Fondului Monetar Interna�ional, pentru afacerile unor mega-companii ca Chevron, Bechtel ori Halliburton, pentru distrugerea culturilor �i tradi�iilor istorice, a identit��ilor na�ionale specifice fiec�rei na�iuni, �n general pentru nivelarea mental� �i comportamental� necesar� unei Noi Ordini Mondiale bazate pe ordinea impus� militar de o elit� care consider� c� planeta evolueaz� prost dac� nu e condus� cu o m�n� de fier. Ce a adus Rom�niei �libertatea� de a fi membr� UE? Plecarea din �ar�, din disperare �i s�r�cie, adesea din dezgust, a 3 milioane de oameni? Cine st� s� evalueze, acum, tragedia unui popor �n care familiile dezmembrate sunt cu sutele de mii, ca �i num�rul copiilor abandona�i, l�sa�i de izbeli�te fie la propriu, fie la figurat, �ntr-o �ar� �n care educa�ia a devenit o tragicomedie, cultura na�ional� e dat� ca la tarab� pe m�inile unui alogen, cu interese oficiale alogene, politicienii vorbesc ca dintr-un manual de trivialit��i �i proast� cre�tere, soarta �efului statului depinde de sprijinul unui �ef de guvern str�in, valorile, �n general, sunt date cu totul peste cap, morala, cu tot ce presupune ea, la fel, iar zeul unic c�ruia sunt obliga�i s� se �nchine rom�nii este doar banul, nimic altceva. P�n� �i bunul Dumnezeu e invizibil pentru ochiului dracului, care nu vede mizeria �i dec�derea cumplite �n care e obligat s� triasc� un popor cre�tin, cu tradi�ii multiseculare �i destule motive s� stea �n picioare, nu �n genunchi, �n fa�a Europei �i �ntregii lumii.
Rusia e ast�zi acuzat�, pus� la zid, amenin�at� cu o neru�inare nemai�nt�lnit�. Un nou r�zboi rece, dac� nu scenariul celui de al treilea r�zboi mondial, se discut� la Washington �i �n alte capitale occidentale ca �n pia��, cu u�urin�a cu care s-ar discuta vremea probabil�. Lumea pare c� a �nnebunit cu totul. Din fericire, oamenii �n�i�i, cei pu�i �n situa�ia s� aleag�, �i p�streaz� luciditatea. Locuitorii Crimeei, ori ai altor p�r�i ale ultimei victime a agresiunii sub acoperire a intereselor occidentale, Ucraina, vor decide. Sunt oameni care prefer� s� �tie c� vor avea locuri de munc�, salarii �i pensii, c� vor putea s� se bucure de via��, de tradi�iile �i cultura lor, de limba lor matern�, de pu�inul sau multul cu care i-a �nzestrat trecutul lor f�r� universul de butaforie inventat la Hollywood �i adoptat de ideologii occidentali ca fiind real �i promi��tor �n timp ce traiul cotidian al actorilor acestui film hiperoptimist e ascuns sub covorul fetid al resturilor de la masa boga�ilor, aruncate �prostimii� pe post de mari realiz�ri. Sunt oamei care nu �i doresc banul ca valoare suprem�, ori glon�ul ca argument, a�a cum s-a �nt�mplat �n marea diversiune criminal� organizat� la Kiev de �promotorii libert��ii �i identit��ii na�ionale� ucrainene. Sunt oameni cu �inere de minte, care �tiu ce a �nsemnat fascismul �i nazismul, care �in minte ce gre�eli s-au comis �n numele unei ideologii sau alteia. Acestor oameni, acum, Rusia le ofer� libertatea s� aleag�, s� dea expresie con�tiin�ei lor, aspira�iilor lor. Comunismul a murit �i nu va re�nvia. Dar bunul sim� �i dorin�a de normalitate etic�, moral�, economic�, social�, religioas� �i politic� tr�iesc. E foarte mult. Miza e enorm�. Pentru c� ceea ce face Crimeea ast�zi s-ar putea extinde, ca focul, �ntr-o Europ� bolnav�, �mb�tr�nit� �n rele �i minciun�. Iar ma�in�ria de r�zboi american�, ce func�ioneaz� alimentat� �n aceste zile de dolari tip�ri�i ca biletele de loterie, nu va putea �ngr�di setea de libertate autentic� a celor �n�ela�i de at�ta vreme. E, cu adev�rat, vremea marilor alegeri.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

romanian.ruvr.ru

Vor-raspunde-vreodata-UE-Si-Washingtonul-pentru-tragedia-de-la-Kiev? ? ? ? ? ?


�n urm� cu dou� luni, am �ncheiat serialul dedicat evenimentelor din decembrie 1989 f�c�nd o serie de previziuni care au generat reac�ii vehemente din partea cititorilor.
Iat� c� �n foarte scurt timp, aceste previziuni au devenit o realitate de necontestat la Kiev �i beneficiaz� de toate condi�iile s� se propage prin contagiune �i �n Rom�nia.
Eu spuneam c� rezultatul intensei Profil�ri const�nd �n transformarea, cu voia lor, a tuturor categoriilor de rom�ni, �n oameni obedien�i, ro�i de o vinov��ie imaginar� indus� a condus la pierderea deprinderii de a g�ndi singuri. �Crima de la ora cinci�, �Mortul zilei�, b�t�ile din emisiunile de divertisment, nelipsite de pe toate posturile TV, au creat o violen�� latent�, care abia a�teapt� s� izbucneasc�.
�i cel mai trist e c� rom�nii nici m�car nu con�tientizeaz� acest lucru, majoritatea rom�nilor fiind deja Profila�i, reac�ia lor este dirijat� �ntr-un unic sens: urm�rirea interesului personal. F�r� s� b�nuiasc� c� la scara �ntregii ��ri acesta a fost �i este �i comportamentul dorit de cei c�rora le-a folosit Profilarea rom�nilor �i tuturor popoarelor foste comuniste �i care acum sunt pe punctul de a pierde controlul asupra estului Europei. Ei �i-au pierdut astfel �n mare m�sur� �i nivelul de rezisten�� la manipulare pe care o aveau �n 1989. De aceea poporul rom�n se laud�, dar nu probeaz� prin fapte c� este cre�tin ortodox �i nu mai e interesat absolut deloc de adev�r, iar no�iunea de compasiune sau regret �i recunoa�terea gre�elii i-au devenit total str�ine.
Aplicarea unui scenariu psi-ops, de r�sturnare a regimului din Rom�nia �n doar o singur� zi �i f�r� victime, at�ta timp c�t nu este dorit de rom�ni, nici Rusia nu-�i planific� a�a ceva. Pe acest fond profund alterat, ciocnirea intereselor gigan�ilor, adic� a dou� puteri mondiale, av�nd ca subiect Rom�nia, e inevitabil �i catastrofal, at�ta timp c�t SUA au ajuns un fost poli�ist global lipsit de putere �i balan�a raportului de for�e �n Europa de Est se men�ine �nc� echilibrat�. Urm�ndu-�i instinctele �i reflexele condi�ionate, rom�nii sunt programa�i s� execute rutina cu care au fost obi�nui�i de dou� decenii, f�r� s� le pese c� odat� cu aceasta au primit deja comanda de autodistrugere. Scenariul cel mai probabil de aplicat fiind diferit �i de cel din 1989, mai precis scenariul sirian, �n care din Rom�nia nu mai r�m�ne nimic.

romanian.ruvr.ru/2013_12_21/Revolutia-Romana-In-loc-de-concluzie...

Datorit� pozi�iei sale geografice �i conforma�iei dispozitivului militar sovietic, �n RSS Ucraina existau imense depozite de armament �i muni�ie, multe din cele mai performante fabrici de tehnic� de lupt�, precum �i mari unit��i lupt�toare, �nzestrate cu tehnic� militar� modern� ale tuturor categoriilor de for�e armate ale armatei ro�ii. Printre care �i divizia aerian� de transport greu de la Vini�a, dotat� cu 100 de avioane Il-76 �i An-124. Odat� cu declararea independen�ei Ucrainei de URSS, �n afara militarilor sovietici, totul a r�mas pe loc. Politica Occidentului de democratizarea statelor desprinse de URSS a �nsemnat dirijarea arsenalului de arme de tip sovietic c�tre politicienii sus�inu�i de el care au declan�at r�zboaie civile �n Africa �i pe alte continente ale lumii. O mare parte din acest arsenal provenea din Ucraina �i Rom�nia, oligarhii �mbog��indu-se de pe urma acestui gen de opera�iuni �i considera�i euro-atlanti�ti de n�dejde. Pentru transportul armelor, a fost utilizat� flota aerian� a lui Viktor Bout, bazat� pe avioanele Il-76 �i An-124, transferate de la armat� la companiile aeriene ucrainene, controlate de oligarhii euro-atlanti�ti conecta�i la traficul de arme. V� pute�i convinge de acest adev�r citind cele patru p�r�i ale celui material publicat de mine �n Vocea Rusiei.

romanian.ruvr.ru/2014_02_21/A-fost-fiul-preSedintelui-Emil-Const...

Aceste arme continu� s� existe �ntr-un un num�r mare, disponibile �n stocul de contraband� al oligarhilor ucraineni. Nimeni nu s-a g�ndit �i la numero�ii ultra�i neonazi�ti ucrainieni (care-�i au suficien�i coresponden�i �n Rom�nia), c�li�i �n b�t�ile galeriilor echipelor de fotbal, pe care nu-i intereseaz� nici UE, nici Rusia, nici cine e pre�edinte sau ce partid e la guvernare. Ei fiind dornici de a face lucruri �ocante ca s� ias� �n eviden�� �i s� c�tige c�t mai mul�i adep�i. Pun�nd laolalt� cele dou� elemente a ie�it un amestec exploziv. Din 17 februarie 2014, c�nd for�ele de ordine controlau aria manifesta�iilor destul de pa�nice din centrul ora�ului �i protestele de la Kiev p�reau c� au g�sit o solu�ionare fericit�, a intervenit o schimbare radical� �i inexplicabil� �n comportamentul protestatarilor. Majoritatea demonstran�ilor nu au mai vrut s� asculte de liderii opozi�iei �i se presupune c� ar fi luat atunci cu asalt depozite de armament și muni�ie ale armatei. Un lucru imposibil de realizat datorit� santinelor �narmate care au �n consemn s� deschid� focul �i odat� cu aceasta, �ntregul corp de gard� s� intervin�. Zeci de mii de oameni din Kiev �i din alte ora�e ale Ucrainei, au fost totu�i �narmate cu arme de asalt.
Din acel moment locul protestatarilor destul de pa�nici de p�n� atunci, condu�i de oameni responsabili, a fost luat �n Pia�a Independen�ei de grupuri cu organizare paramilitar�, �narmate, purt�nd echipamente militare complete (veste anti-glon�, casc� de protec�ie, etc.) �i care au ridicat baricade, au incendiat �i asediat cl�dirile din pia��. Pe str�zi se tr�gea cu arme de foc, coresponden�ii de pres� vorbind despre o sut� de cadavre. Aveam de-a face cu grupuri �narmate care teleghidate spre a sparge c�t mai multe capete �i s� �mpu�te c�t mai mul�i oameni �n uniform�. Prin urmare nu mai putea fi vorba de o izolare a Pie�ei Independen�ei �i vreun control a maselor de protestatari din partea organelor de ordine, a�a cum prevede legea. Deta�amentele Poli�iei au primit �i ele �ntr-un t�rziu arme de foc sau au p�r�sit centrul Kievului. Nu �nainte ca 20 de solda�i ne�narma�i ai jandarmeriei s� fie r�ni�i sau uci�i de focul automat al armelor a�a-zi�ilor protestatari �i aproximativ 50 de solda�i r�ma�i izola�i �n pia�� s� se predea protestatarilor.

ziarulnational.md/ucraina-20-de-politisti-impuscati-de-un-lunetist/

Abia atunci Serviciul de securitate al Ucrainei s-a trezit �i sprijinit de Armat� a anun�at lansarea unei opera�ii de contraterorism pentru capturarea armamentului sustras �i ajuns �n m�inile protestatarilor. Timorate de presiunile SUA �i ale alia�ilor lor occidentali, ai c�ror reprezentan�i au f�cut adev�rate pelerinaje la Kiev, autorit��ile ucrainene au �nt�rziat nepermis de mult aplicarea m�surilor care se impuneau, de izolare a grupurilor �narmate, vinovate de transformarea demonstra�iilor pa�nice �n adev�rate masacre. S� nu uit�m c� Occidentul a fost cel care a �ncurajat declan�area revoltei de la Kiev, de�i nu cred c� s-a g�ndit c� se va ajunge at�t de departe.
Oare de ce politicienii de top occidentali sau generalii americani nici nu viseaz� c� președintele Obama ar putea s� fie debarcat de la Casa Alb� de mul�imea violent�, �n timp ce la Kiev, Bucure�ti, Chi�in�u sau Moscova aceste lucruri au devenit realit��i dup� 1989? �n ce capital� european� sau a Americii de Nord este permis� ocuparea centrului și a cl�dirilor administrative de c�tre manifestan�i �democra�i� �narma�i cu pu�ti de asalt? Spre deosebire de Rom�nia anului 1989, conducerea mili�iei �i armatei ucrainene nu �i-a tr�dat pre�edintele. Dac� nu era a�a, deja armata era de c�teva zile la c�rma ��rii �i Occidentul era �n extaz, a�a cum s-a �nt�mplat �n 22 decembrie 1989.

romanian.ruvr.ru/2013_12_12/Revolutia-Romana-De-ce-l-considera-C...

Nicolae Ceau�escu a fost r�sturnat de la putere de c�tre generalii armatei rom�ne �n colaborare cu serviciile secrete ale Ungariei, SUA �i ale alia�ilor lor din NATO. Pentru a se ascunde acest adev�r, se repet� teza fals� a omniprezen�ilor �turi�ti� ru�i, al c�ror num�r a ajuns azi la 100.000 �i care de fapt nici n-au existat, insist�ndu-se �i �n cazul Euromaidanului de la Kiev pe aceea�i minciun�.

romanian.ruvr.ru/2013_12_11/Revolutia-Romana-Unde-sunt-cei-30-00...

Interesant e c� de-acum �ncolo Rom�niei i-ar putea fi atribuit un rol esen�ial �n evolu�ia viitoare a evenimentelor din Ucraina, despre care voi vorbi �n materialul urm�tor.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

Cum recunosti un psihopat?
Cum te aperi de el?
de A.V.
O proportie deloc neglijabila dintre politicieni nu au constiinta morala. Cu alte cuvinte, nu se simt vinovati sau rusinati, indiferent ce ar face si sunt nemilosi. Adica merita sa fie numiti psihopati. Autoarea ne ajuta sa-i identificam si sa ne ferim de ei, atragandu-ne atentia asupra faptului ca multi dintre ei sunt carismatici, fermecatori, mai spontani si mai seducatori decat ceilalti.
Fiecare dintre noi a intalnit un psihopat � in relatiile profesionale sau personale � sef,politician, iubit sau vecin. Dupa ce ne ofera informatiile necesare pentru a-i identifica, Martha Stout ne propune treisprezece reguli de relationare pentru a face fata psihopatilor din viata cotidiana. Cartea ofera un ghid pentru orientarea intr-o lume foarte diferita, lumea lipsita de scrupule a psihopatului, pentru a iesi cu bine din ea.
+
Personalit��ile dizarmonice sociopate �i antisociale
Termenul de sociopatie sau de personalitate sociopat� sau antisocial� este un termen foarte controversat,f�r� o delimitare precis�,fiind vorba de indivizi greu adaptabili sau chiar incapabili de adaptare la mediul social.Caracteristica acestor indivizi este comportamentul antisocial (delincvent sau criminal),care �ncepe �n copil�rie sau adolescen�a precoce,manifest�ndu-se �n variate arii de manifestare social�(rela�ii familiale,�coal�,profesie,serviciul militar,c�s�torie etc).
Personalit��ile sociopate apar deci ca un grup de personalit��i caracterizate prin comportament antisocial,care ac�ioneaz� f�r� a �ine cont de consecin�e,av�nd ca principal stimul dorin�a imediat�,care la r�ndul ei se datore�te unei toleran�e sc�zute la frustrare (�n timp ce dorin�ele lor sunt �n continu� schimbare).
Termenul de "antisocial" nu este singurul care se utilizeaz� �n acest domeniu,exist�nd,de asemenea �i alte denumiri (inadaptare juvenil� pentru Lafon,adolescent delincvent pentru K�ning etc).
Stubblefield (1975) consider� c� ar exista dou� tipuri de personalitate care intr� �n conflict cu societatea:
-personalit��ile antisociale,caracterizate prin aceea c� se afl� �n permanent conflict cu regulile sociale �i care nu profit� sub nici o form� de educa�ie �i pedeaps�,prezent�nd �n acela�i timp �i un egocentrism exagerat;
-personalit��ile antisociale caracterizate prin aceea c� au fost educa�i �n familii anormale,amorale sau imorale sau �n alte situa�ii educative precare.Din aceste motive ei se identifiv� cu personalit��ile dizarmonice �i antisociale care le-au servit ca model.Aceste persoane ar fi incapabile de loialitate fa�� de al�ii sau de valorile sociale.Ei ar fi impulsivi,egoi�ti,inadaptabili,incapabili de a-�i recunoa�te vina �i de a �nv��a din experien��,tinz�nd mai degrab� de a acuza pe al�ii pentru faptele lor antisociale.
Scurt istoric.Prima referire la personalit��ile sociopate o face Prichard.�n lucrarea sa,din 1835, "A Treatise on Insanity and other Disorders Affecting the Mind",autorul d� prima descriere a ceea ce ulterior se va cunoa�te sub termenul de sociopatie.Descriind,ceea ce el denumea "Moral Insanity",autorul spunea : "facult��ile intelectuale par nealterate �n timp ce tulbur�rile sunt cantonate �n principal pe afectivitate,temperament sau obi�nuin�e.Principiile morale sunt puternic pervertite �i depravate,puterea de autoconducere este perdut� sau sc�zut� �n acest domeniu,iar individul este incapabil de a se conduce cu decen�� �i corect,suferind o modificare morbid�".
Referiri la acela� subiect a mai f�cut Benjamin Rush (1812) care descrie o serie de "tulbur�ri ale facult��ilor morale".A�a cum am mai v�zut,�n 1889,Koch introduce termenul de "inferioritate psihopatic�",�n care pe primul plan ap�rea importan�a predispozi�iilor constitu�ionale.
Referiri la acela�i subiect au f�cut apoi,a�a cum am mai ar�tat Kraepelin, Kahn,Schneider,care au cuprins sociopatiile �n cadrul a diferite scheme de clasificare a personalit��ii dizarmonice.Termenul de personalitate psihopatic� a fost folosit adesea inconsistent,uneori pentru �ntreaga arie a personalit��ilor dizarmonice,alteori pentru subgrupul personalit��ilor antisociale sau agresive (Goodwin �i Guze,1979).Ulterior pentru a evita confuziile,a �nceput a se folosi termenul de "personalit��i sociopate" �i a fost adoptat apoi de c�tre psihiatrri,inclusiv de c�tre "American Psychiatric Association" �n edi�ia din 1952 a DSM-1.
Exist� autori care folosesc termenii de psihopat sau sociopat �n mod independent �i autori care consider� sociopatia drept o subgrup� a psihopatiei. Pentru a se reduce confuzia,�n ultima vreme se adopt� tot mai mult termenul de "personalitate antisocial� sau sociopat�"(lucru prezent �i �n cadrul DSM III �i IV).
Tabloul clinic.Din cauza lipsei unui consens general privind definirea �i cadrul nosologic,posibilitatea de a avea date epidemiologice �n ceea ce privesc personalit��ile sociopate este foarte mic�.Este,de asemenea,foarte greu a �ti c�te dintre sociopatii se afl� �n �ngrijiri psihiatrice .Cu toate acestea,sociopatiile sunt considerate a fi foarte frecvente,dar foarte frecvent asociate cu alcoolismul �i dependen�a de drog.Woodruff �i colab.(1972) consider� c� 15% dintre b�rba�i �i 3% dintre femeiile tratate de c�tre psihiatru ar fi sociopa�i.Cre�terea num�rului delincven�ilor ne sugereaz�,de asemenea c� num�rul sociopatiilor este �n cre�tere.Frecven�a ar fi mai mare la b�rba�i �i mai crescut� �n mediul urban.De asemenea,frecven�a ar fi mai mare la clasele defavorizate socio-economic.
Num�rul de personalit��i sociopate este mai mare �n familiile disociate,cu al�i membri sociopa�i,alcoolici etc.
Sociopatiile,a�a cum am mai ar�tat,debuteaz� din copil�rie sau din adolescen�a timpurie,primele manifest�ri const�nd,�n ceea ce �n psihiatria infantil� se nume�te "sindromul copilului hipractiv"(Goodwin �i Guze,1979).Nelini�tea permanent�, tulbur�rile de aten�ie,ne�ncadrarea �n disciplin� sunt cele mai precoce comportamente.Indisciplina �colar�,conflictele cu vecinii,profesorii sau colegii sunt precoce.Ca �colari ei nu pot suporta disciplina �colar�,nu pot fi aten�i la procesul de �nv���m�nt,disputele �i violen�ele cu colegii sunt foarte frecvente.Totu�i un num�r mic de sociopa�i pot parcurge programul de �colarizare.Tulbur�rile pot fi recurente �i variate ca intensitte.Unii sociopa�i (de obicei cei cu o intensitate mai mic� a procesului) pot s� se remit� spontan �n jurul v�rstei de 25 de ani.�n majoritatea cazurilor �ns� evolu�ia este continu�.Chiar �n situa�ie de remisiune, situa�ia sociopa�ilor r�m�ne marginal�.
Referindu-se la sociopa�ii adolescen�i,Cleckley alc�tuie�te urm�torul profil de personalitate:
-antipatici �i inteligen�i;
-absen�a delirului �i a altor tulbur�ri de g�ndire;
-minciun� �i insecuritate;
-absen�a tulbur�rilor nervoase sau nevrotice;
-imposibilitatea de a avea �ncredere �n ei;
-lipsa remu�c�rilor �i a ru�inii;
-imposibilitatea motiv�rii actelor antisociale;
-s�r�cia judec��ii �i e�ecul �nv���rii din experien��;
-egocentricitatea patologic� �i incapacitatea de a iubi;
-s�r�cia general� �n rela�iile afective majore;
-perspicacitate sc�zut�;
-iresponsabilitate �n rela�iile interpersonale;
-comportamentul fanatic,cu sau f�r� consumul de alcool;
-via�a sexual� impersonal�,frivol�,s�rac integrat�;
-e�ec �n urm�rirea unui plan �n via��;
-suicidul se realizeaz� rar;
Se remarc� de asemenea ura,�nc�p���narea,lipsa de ru�ine,�colarizarea la nivel inferior,lips� �n delicate�ea sentimentelor,cer mult dar nu dau nimic (Kolb,1979).Cu toate acestea ei sunt satisf�cu�i,nu resimt sentimentul de anxietate,de vin� sau remu�care.De�i plauzibili �n discu�ie,nu se poate pune baz� pe vorba lor,adeseori ei nu se pot adapta dec�t la mediul pe care �l domin�.
Uzual,arat� Kolb,ei se prezint� optimi�ti,pozeaz� genialitatea (pot fi maniera�i, fac u�or contacte sociale,�n�el�nd pe creduli),�n situa�ii de frustrare ei sunt capabili de acte ilegale (�n special agresiuni).Schimb�rile lor de dispozi�ie sunt adesea bru�te,f�r� cauz�,sunt cinici,f�r� cinste �i onoare.Ei �i �nsu�esc literatur� �i �ndem�nare tehnic�,care �i va ajuta �n activitatea lor delictual�,promit chilipiruri,c�s�torii la creduli.
Ca grup ei au o inteligen�� mai sc�zut� (Glueck �i Glueck),performan�ele �colare sunt mai reduse,dificult��ile �i bolile din copil�ria timpurie sunt mai frecvente.
Pentru a-�i realiza dorin�ele ei nu �in cont de al�ii,nu au scrupule,sunt egocentrici,inadaptabili �n orice condi�ii sociale.Comportamentul lor este inflexibil �i limitat,fiind incapabili de adaptare �i lipsi�i de autocritic�.De�i temporar pot prezenta un comportament normal,�n condi�ii dificile,comportamentul lor este anormal �i caricaturial.Nerecunosc�ndu-�i defectele structurale ei nu se pot corecta.Insuccesele permanente �i fac revendicativi,mereu �n conflict cu societatea.Aceste paternuri psihologice comportamentale se recunosc �nc� din copil�rie �i se dezvolt� �n adolescen�� �i �n via�a adult�.
Ca �i �n cazul adul�ilor tinerii,personalit��ile antisociale prezint� perturb�ri ale sferei instinctivo-afective,dare exist� �i ceva particular care diferen�iaz� activitatea antisocial� a tinerilor de aceea a sociopa�ilor. Pentru adolescen�i �i copii subliniaz� Vangham (1969),dou� feluri de delicte au importan�� psihiatric�:
1.Actele delictuale,f�r� m�suri de acoperire deosebit� (pentru a-�i ridica autorespectul �i a-�i proba b�rb��ia).Mediul familial poate fi normal dar p�rin�ii pot fi foarte autoritari �i s� manifeste pu�in� simpatie pentru atitudinea copiilor (adeseori �n cas� domin� mama).Din acest cadru ar face parte furturile de ma�ini,de bani,de bunuri materiale.
2.Acte delictuale menite asigur�rii unor bunuri ne necesare.�n acest cadru intr� furturile care �ncep �n familie (bani,dulciuri),apoi �n afar� (bani �i alte lucruri care sunt apoi �mp�r�ite cu prietenii).Se remarc� tulbur�ri ale rela�iilor familiale �n aceste familii,divor�uri,deprivarea emo�ional� precoce.
De altfel av�nd �n vedere importan�a acestor delicte la copii �i adolescen�i,International Union of Child Welfare a recomandat ca urm�toarele delicte s� fie,�n mod special luate �n eviden��:furtul din cas�,persisten�a minciunilor,�nt�rzierea de a veni acas�,cruzimea fa�� de animale sau de al�i copii,tendin�a la distrugere,punerea de foc,delicte sexuale,chiulul repetat,acte delictuale repetate,delicte ale copiilor care cer �ndep�rtarea lor de familie.Fetele delincvente ar avea o orientare mai frecvent extrovertit�.Adolescen�ii delincven�i ar avea pu�in� �ncredere �n �ansa lor �n via��,�i deci �i motiva�ia lor �n procesul educativ este mai sc�zut.Comportamentul anterior delincven�ei se caracterizeaz� prin numeroase tulbur�ri de comportament (fug� de acas�,mici furturi,minciun� etc),petrecerea unui lung timp �n strad�,�n afara casei.
Vorbind de conduitele deviante la adolescen�i,Br�nzei �i colab.enumer� urm�toarele forme mai frecvente:
-Minciuna ar ac�iona mai ales pe un teren caracterizat prin imaturitate afectiv�,alteori erori de educa�ie,rigiditatea educatorilor.�n condi�ii nefavorabile,adolescentul mincinos poate deveni delincvent (furt,vagabondaj).
-Furtul este considerat ca cea mai frecvent� manifestare a comportamentului aberant �n stadiul desvolt�rii infanto-juvenile �i ar constitui 45% din subiectul expertizelor medico.legale la popula�ia �ntre 16-18 ani.
-Fuga s-ar datora unei labilit��i psihice tranzitorii,uneori de origine impulsiv�,alteori expresia unei reac�ii psihogene,a unei �ndep�rt�ri familiale dup� un exces punitiv.Sociopatul poate dispare zile �i s�pt�m�ni timp �n care hoin�re�te prin �ar�,vagabondeaz�,cer�e�te,fur�.
Vagabondajul apare ca o ruptur� total� de familie �i se asociaz� adesea cu cer�etoria,furtul etc,pentru a-�oi procura mijloacele de existen��.
-�n�el�toria apare atunci c�md sociopatul are �i un anumit grad de abilitate.
-Prostitu�ia apare la fete �i duce la ob�inerea de avantaje matriale.
-Violen�ele corporale apar frecvente la sociopa�i,care �i probeaz� astfel curajul �i desconsiderarea fa�� de cei slabi.Uneori este vorba de o desc�rcare exploziv� a unei tensiuni afective legate de contrarietate sau revolt�.
�n ceea ce privesc crimele la sociopa�i,King subliniaz� caracterul deosebit de violent al acestora.Autorul subliniaz� situa�ia familial� plin� de conflicte la ace�ti indivizi.Studiind din punct de vedere psihologic o serie de adolescen�i delincven�i, Romulus Florea (1972) arat� c� cei condamna�i pentru furt ar fi mai nervo�i, sentimentali,colerici,cei condamna�i pentru prostitu�ie �i vagabondaj ar fi de asemenea colerici,sentimentali sau flegmatici,cei condamna�i pentru ultraj sau �n�el�torie sunt sanghini iar cei condamna�i pentru omor ar fi personalit��i amorfe.
�n perioada adult� sociopa�ii prezint� o lung� istorie de comportamente antisociale.Randamentul �n munc� al sociopa�ilor ar fi sc�zut (absen�e nemotivate,lipsuri de durat�,p�r�sirea muncii).Datorit� randamentului sc�zut �n munc� �i a sc�derii c�tigului,statutul socio-economic al sociopatului scade mereu.
Sociopa�ii �i �ncep via�a sexual� mult mai precoce iar homosexualitatea este mult mai frecvent� la ei (la femei este frecvent� prostitu�ia).Mariajul precoce mai ales la femei,duce la divor�uri numeroase.�n c�snicie exist� foarte multe perturb�ri.
�n cadrul serviciului militar,sociopa�ii nu suport� disciplina sever�,dezerteaz� sau nu se subordoneaz�.Mai devreme sau mai t�rziu ei au probleme cu organele de ordine.Ei s�v�r�esc numeroase delicte (fur�,particip� la violuri,sunt alcoolici sau drogomani).Numero�i sociopa�i se complac �n situa�ia de parazitism social,lenevesc,refuz� orice munc�.
Dup� Coleman �i Broen (1973) termenul de personalitate antisocial� se utilizeaz� cu referire la caracteristicile personalit��ii �i la paternurile comportamentale care se caracterizeaz� prin dificult��i �n rela�iile interpersonale ce duc individul la conflict repetabil �i permanent cu societatea.Nu este vorba aici nici de nevroz� �i nici de psihoz�,nici de debilitate mintal� ci de lipsa desvolt�rii etice �i morale,de imposibilitatea folosirii modelelor de comportament permise (sunt nesociabili,incapabili de loialitate).De�i apar ca personalit��i inteligente, spontane,pl�cute la primul contact,ei par a tr�i �ntr-o serie de momente prezente,f�r� considera�ie pentru trecut �i viitor �i �n dispre� pentru drepturile �i bun�starea altora,cuprinz�nd grupe polimorfe de indivizi afaceri�ti necinsti�i,doctori �arlatani,pastori mincino�i,avoca�i necinsti�i,politicieni excroci,impostori,delincven�i �i criminali).
�n spital ei ajung rar (1% din primele intern�ri),majoritate fiind �n cadrul unor institu�ii carcerale.Totu�i majoritatea nu sunt �n �nchisori dar aproape to�i sunt �n conflict cu legea �i autorit��ile (�n SUA,�n ciuda greut��ilor de apreciere,sociopa�ii ar fi �n num�r de 4 milioane).
Ne�nv���nd din experien��,ei vor face acelea�i gre�eli,repet�nd la infinit e�ecurile �i pedepsele.Ei nu sunt capabili de planuri pentru lung� durat�,iar �n activitatea profesional� schimb� serviciu dup� serviciu.Indiferent de caracteristicile istoriei personale,orice desechilibrat,r�spunde la la no�iunile urm�toare: imposibilitatea de a se adapta la reguli �i legi,impulsivitate cu amein�area trecerii la act,imposibilitatea de a trage concluzii din experien��.Ei nu pot urma �n via�� un plan �n concordan�� cu exigen�ele sociale.
Tulbur�rile lor scap� posibilit��ilor de verbalizare �i se manifest� �n �ntreaga experien�� a vie�ii lor sociale.Orice frustra�ie detemin� un act impulsiv,chiar o agresiune,imediat �i f�r� a-i anticipa consecin�ele.Personalit��ile sociopate nu sunt sensibile la mijloacele de constr�ngere,tr�ind din acest motiv la marginea regulilor sociale,pe care nu le poate respecta.Astfel ei ajung repede �n cadrul grupelor marginale.
Reac�iile emo�ionale apar adesea sub forma depresiei,anxiet��ii,a urei necontrolate,uneori cu desc�rc�ri de violen�� �i crim�,adeseori recurg�nd la alcool,droguri,gesturi suicidale impulsive.Cu toate c� nu to�i criminalii sunt personalit��i dizarmonice sociopate,o mare propor�ie dintre ei intr� �n cadrul acestei categorii.Din r�ndul acestor personalit��i se recolteaz� �ncrezu�ii,mincino�ii,bigamii,prostituatele,excrocii �i �n general toat� fauna marginal� a societ��ii.Uneori poate exista o diferen�� �ntre via�a de acas� �i aceia din cadrul activit��ii profesionale.
Dup� Curran �i colab.exist� 2 catgorii de tipuri de personalit��i sociopate: predominent inadecvat �i predominant agresiv.
Cei inadecva�i s-ar apropia de tipul astenic,vulnerabil,la care se adaug� lipsa con�tiin�ei sociale,imposibilitatea de a �nv��a din experien��,voin�� slab� (obosesc u�or).
Tipul predominant agresiv se poate manifesta prin agresivitate �n scurt circuit (durii,nemilo�ii,cu absen�a emo�iei,a sentimentului de vin� sau ru�ine).De fapt componenta afectiv� este fie excesiv� fie inadecvat�,fie sunt prezente ambele la acela�i individ.Exist�,deci sociopa�i cu exces de emo�ie �i cu s�r�cie de emo�ie.De�i toate personalit��ile sociopate prezint� tulbur�ri ale sferei instinctivo-afective,exist� �i ceva particular care diferen�iaz� activitatea antisocial� a adul�ilor de aceea a adolescen�ilor.
Fenomenul "Teddy Boys" arat� Disertori �i Piazza a fost o sugestie reciproc� a bandelor,un mimetism al tipului psihologic de pseudoerou (durii).
Voin�a de afirmare de sine,setea de triumf se manifest� exploziv printr-un act antisocial,aceast� voin�� fiind hipoevoluat�,neintegrat� exigen�elor instinctive individuale �i sociale,nesubordonat� valorilor morale �i spirituale.Dar arat� autorii,actul antisocial apare c�nd aceast� voin�� este legat� de sentimentul de inferioritate care apare �n familie, �coal�,strad�,totdeauna �n cadrul raporturilor interumane,chiar dac� aceasta se refer� la o inferioritate fizic� evident�,autentic�.
Actul fugii,a voiajului este comparabil unui sindrom clinic de nevroz�,un fel de evaziune,de profund� triste�e.Agresivitatea este favorizat� de sl�birea fr�nelor naturale,declinul valorilor ideale aparent vide de utilitatea practic�,fa�� de utilul palpabil(Disertori �i Piazza).
Tr�g�nd concluzii asupra tabloului clinic al personalit��ilor sociopate,Coleman �i Broen le enumer� pe urm�toarele:
1.Desvoltarea inadecvat� a con�tiin�ei,lipsa sentimentului de vinov��ie �i a anxiet��ii.Ei accept� doar verbal valorile etice.Exist� o mare dispropor�ie �ntre inteligen�� �i desvoltarea con�tiin�ei.Aderen�a lor verbal� la realitate este fals�.Agresivitatea �i violen�a le treze�te pu�in� vinov��ie.
2.Comportamentul impulsiv �i iresponsabil apare din cauza toleran�ei sc�zute la frustrare.Sociopa�ii sunt nesim�itori la drepturile,nevoile �i bun�starea altora.Adeseori,�nc�lcarea legii se petrece �n mod impulsiv,f�r� nici o precau�ie privind consecin�ele (realitatea extern� este folosit� pentru gratificare imediat�, personal�).Ei sunt inabili s� �ndure rutina,s� suporte realitatea,motiv pentru care caut� �n permanen�� schimbarea.
3.Capacitatea mimetic� extraordinar�,reu�ind prin aceasta ca la primul contact s� fac� impresie,s� exploateze credulitatea altora,cu u�urin�a de a proiecta blamul pentru comportamentul lor asupra societ��ii.Av�nd un comportament prietenos,ei �i c�tig� u�or prietenii,sunt mereu optimi�ti,au sim�ul umorului.Depista�i cu minciuna ei regret� sincer,promit �ndreptarea dar nu se �in de cuv�nt.Sesiz�nd u�or nevoile altora,ei le exploateaz� �i g�sesc u�or scuze �i ra�iuni pentru comportamentul lor antisocial,de obicei acuz�nd pe al�ii �i demonstr�nd c� nu sunt vinova�i.
4.Imposibilitatea de a men�ine rela�ii interpersonale bune.Dac� le ob�in u�or,nu sunt capabili �ns� s� le men�in�.Acest lucru se datore�te iresponsabilit��ii,egocentrismului,cinismului �i incapacit��ii de a �n�elege dragostea altora.Din aceste motive ei creiaz� mari nefericiri �n jurul lor (prietenilor �i familiei).�n rela�iile sexuale,exploatarea �i manipularea partenerului este regula,fa�� de so� manifest�nd iresponsabilitate.
5.Respingerea autorit��ii �i imposibilitatea de a �nv��a din experien��.Repulsia fa�� de autoritate poate merge p�n� la acte impulsive ,ostile sau criminale.Dificult��ile din acest punct de vedere �ncep din �coal�,familie �i se continu� apoi prin sfidarea legii.De�i intr� frecvent �n activit��i delictuale,sociopatul nu este totu�i un criminal profesionist,calculat.
Un aspect interesant privind psihopatiile aduc o serie de autori (Goodwin �i Guze,1979,Cloninger �i Guze,1970,Robins,1966) atunci c�nd subliniaz� leg�tura dintre sociopatie �i isterie.Astfel simptomele de conversiune ar fi comune la sociopa�i (unele simptome neurologice inexplicabile).Simptomele isterice sunt frecvente la sociopa�i �i legate de ac�iunea unor factori stresan�i.Multe femei istrice au avut un trecut sociopat �i mul�i tineri �i tinere sociopate vor deveni ulterior isterici.
Studiile privind QI au ar�tat valori sub medie,de�i exist� minorit��i superioare dar �i inferioare din acest punct de vedere.Totu�i nivelul QI nu trebuie privit ca un factor etiologic,aici fiind importante �i condi�iile socio-culturale.
V�zu�i de psihiatru,mul�i sociopa�i se pl�ng de depresie �i anxietate iar alcoolismul este frecvent.Sociopa�ii,mai ales tinerii sunt adu�i la psihiatru,de obicei de c�tre organele de ordine,ei nu au con�tiin�a unei st�ri patologice.P�rin�ii sunt de obicei cei mai acuza�i �n discu�ia cu medicul,ei sunt reticen�i,manifest� accese de ur� �i nervozitate.Discu�ia cu sociopatul delincvent este greoaie,pacientul trebuie s� se conving� de inten�ia mediculuide a-l ajuta.
In scopul cunoa�terii principalelor caracteristici ale personalit��ilor sociopate am studiat un lot de 100 de cazuri,pe care le-am diagnosticat noi �i pe care le-am urm�rit timp de mai mul�i ani.Astfel �n 33% din cazuri pacien�ii nu �i-au putut �ncepe �colarizarea la v�rsta legal�,aceasta mai ales datorit� unor constela�ii de ordin familial,iar �n 67% din cazuri,de�i �n copil�rie s-au comportat relativ bine,totul s-a modificat �n sens sociopat dup� pubertate.Am remarcat,tot dup� dup� pubertate,un adev�rat �viraj� caracterial,uneori cu aspecte spectaculare(fuga de acas� sau de la �coal�).Toate aceste fenomene au avut la baz� serioase modific�ri afective(depresie,lipsa autostimei,chiar idei de suicid).De�i sexualitatea s-a dezvoltat precoce,rela�iile heterosexuale erau difiicile,inabilitatea lor fiind pe primul plan.
Conflictele cu familia erau frecvente �i repede ajungeau la culpabilizarea sau la respingerea familiei,ceea ducea la un exces de pedepse,alc�tuind un adev�rat cerc vicios.Ata�amentul fa�� de grupele marginale era,de acum logic,ei nefiind abili a avea rela�ii cu grupul normal de copii.Din acest motiv ei au devenit �consumatori inutili de timp�(muzic� la nesf�r�it,distrac�ii,plimb�ri f�r� rost,aventuri,uneori periculoase).Toate acestea au l�sat de timpuriu impresia unor �tineri �n deriv�.Nici ei,dar nici familia sau educatorii nu aveau con�tiin�a existen�ei unei boli sau a unor fenomene psihopatologice, apelul la medic f�c�ndu-se numai c�nd individul f�cuse un act excep�ional,sau c�nd organele de ordine,mai experimentate �n acest domeniu,cereau aceast� interven�ie.
In alte situa�ii adolescentul dizarmonic devenea �tiranul casei�(mai ales �n familii incomplete�,erau �n permanent conflict cu �coala �i chiar autorit��ile.In toate mediile ei erau �n opozi�ie (acas�,la �coal�,pe strad� etc).Plec�rile nemotivate, refuzul oric�rei discipline sau ordini,refuzul de a munci (chiar micile ocupa�ii casnice),venitul t�rziu acas�,refuzul de a da explica�ii,recalcitran�a la orice pedeaps� sau sfat,toate aceste �l caracterizau �i �l transformau �ntr-un adev�rat�c�l�u� al familiei,pe t�n�rul sociopat.
Situa�ia se termina prin abandonul casei,�colii,afilierea la grupul margiunal,delincven�a mic� sau mare (de care familiile la �nceput �ncercau s�-l disculpe,dar care ulterior vor vedea �n interven�ia organelor de ordine,o adev�rat� binefacere).
In discu�iile cu psihiatrul,adesea puneau problema �ntr-o manier� �filozofic� (lipsa lor de �ans�,vina familiei,societatea nedreapt�,uneori aveau perioare lungi de reverie).De asemenea au prezentat un lung tablou de manifest�ri nevrotice subiective,�n special depresia (via�a li se p�rea prozaic�,nu merita s-o tr�ie�ti),doreau mereu schimbarea domiciliului,s� emigreze,adesea rela�iile cu al�ii erau perverse.La ori �i ce e�ec vina era aruncat� asupra celorlal�i,erau mereu nemul�umi�i,acuzau pe cei din jur pentru c� �nu le ofer�.
Ca personalitate erau fatigabili,cu imposibilitatea de a men�ine un efort mai �ndelungat,se plictiseau repede,totul li se p�rea monoton.In situa�ii de frustrare pacien�ii aveau o mare u�urin�� de a trece la ac�iune (agresivitate,scandal, mitomanie,activit��i delictuale).

Jocurile de noroc (gamblingul).Vom expune aici aceast� patologie tipic sociopat� �i c�reia �n ultima vreme i se acord� aten�ie,nu ca unui viciu ci ca unei dizarmonii sociopate de personalitate.
Jocurile de noroc sunt o practic� prezent� �n toate societ��ile �i �n toate timpurile,o institu�ie social� �i universal�.De�i este un comportament marginal se bucur� de o mare acceptan�� social� (dar �n func�ie de diferite medii sociale sau culturi).
�n societate recompensa b�neasc� este legat� de munc�,a�a �nc�t c�tigul nemuncit,�n urma jocului �ansei este considerat ca ceva anormal �i vicios. Dostoevski portretizeaz� pe juc�torul de c�r�i ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional).Freud a alc�tuit un studiu asupra lui Dostoievski,insist�nd asupra caracterului de autopedepsire.Freud vedea jocul de c�r�i ca pe un substitut al masturba�iei,cu o dorin�� irezistibil�,urmat� de pl�cerea actului,dup� care r�m�ne cu un enorm sim��m�nt de vinov��ie.Caracteristic pentru juc�tor este pl�cerea de a juca,importan�a �ansei �i imposibilitatea de a prezice rezultatele.Dup� Greenson ar exista trei categorii de juc�tori:
1.Juc�torul "normal",care joac� pentru divertisment �i distrac�ie,�i care se opre�te c�nd observ� c� a mers prea departe;
2.Juc�torul profesionist,care folose�te jocul pentru a c�tiga;
3.Juc�torul nevrotic sau sociopat,�mpins s� joace de nevoi incon�tiente �i care nu se poate l�sa,�ntocmai ca �i un toxicoman;
Iat�,tot dup� Greenson,o scurt� prezentare a obiceiurilor juc�torilor de c�r�i �i a principalelor comportamente:
Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,cu tremur�turi �i transpira�ie a juc�orilor,cu nelini�te psihomotorie (situa�ie care se poate manifesta �n lini�te sau zgomot).Exist� un ritm al desc�rc�rilor tensionale care se repet� mereu.La �nceput jocul este lini�tit,dar gradat exist� un crescendo al excita�iei p�n� la apogeu,dup� care finalul este de asemenea lini�tit.Aceste faze sunt analoage cu ceea ce se �nt�mpl� �n cursul actului sexual.Aceast� tensiune este �ns� pl�cut� pentru juc�tori.Femeile (care joac� poker) �ncep jocul uz�nd de manierele �i limbajul masculin.La rulet�,�n camera de joc ar exista adesea o atmosfer� antifeminist� (femeile nu a�teapt� �i nu primesc curtenie).Atmosfera antifeminist� se poate manifesta prin excluderea femeilor sau printr-un limbaj antifeminist.Din aceste motive femeile sunt adesea �mpotriva jocului de noroc al so�ului.
O alt� caracteristic� o constituie prevalen�a supersti�iilor �i situa�iilor magice pentru a "prinde norocul" (schimbarea locului,�nconjorul mesei,schimbarea c�r�ilor etc).Exist� �i alte paternuri comportamentale (isbesc c�r�ile,�i pun banii pe sorturi etc).�n jurul mesei de joc cre�te consumul de alimente,b�utur�,�ig�ri.Vocabularul juc�torilor const� din expresii scatologice,expresii sadice,�i murd�resc sau �i umezesc hainele.
Juc�torul este o persoan� care trebuie s� joace,iar c�nd �ncepe nu se mai poate l�sa.Din aceste motive juc�torul devine un sociopat.El �i tiranizeaz� at�t propria lui via�� c�t �i pe aceea a altora (�n primul r�nd a familiei sale).Juc�torul sociopat s-ar caracteriza prin urm�toarele:
-juc�torul crede c� este norocos �i sper� mereu c� �ansa lui va veni �n viitor;
-juc�torul sociopat este �mpins s�-�i testeze mereu norocul;
Credin�a c� este norocos,juc�torul o realizeaz� con�tient dar mai ales incon�tient.C�tigul ocazional este o dovad� c� cele g�ndite de el sunt reale.De fapt jocul pentru el nu este numai pentru bani,ci �i pentru prestigiu �i putere.
Dup� Greeson,juc�torul de c�r�i sau de alte jocuri de noroc se afl� la marginea unei severe depresii �i a�teapt� s� ob�in� satisfac�ie �i securitate prin intermediul norocului.Juc�torul sociopat sufer� prin jocul practicat o adev�rat� regresiune,el nu se mai poate l�sa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia c�tigului.
Etiopatogenia sociopatiilor.
Vangham subliniaz� c� factorii care stau la baza personalit��ilor antisociale �i prin aceasta la baza delincven�ei sunt individuali,familiali �i sociali.
Pe plan individual ar fi vorba de persoane robuste,impulsive,uneori astenice,cu dorin�a de afirmare social�.Este vorba de personalit��i care caut� excita�ii,antiautoritare,confuze �n rela�iile cu autorit��ile.Principalele caracteristici ale personalit��ilor antisociale ar fi:pasivitatea,plictiseala,nerespectarea angajamentelor,instabilitatea �i imposibilitatea unei activit��i organizate.
S-a vorbit,arat� Disrtori �i Piazza de influen�a radioactivit��ii asupra diencefalului sau asupra snc,a unor muta�ii germinale.Foarte important� este imaturitatea afectiv� datorat� defectului educativ,caren�elor socializ�rii,caren�elor autorit��ii parentale,influen�a succesului ieftin,declinul valorilor cultural umaniste �n raport cu valorile economice,declinul valorilor ideale aparent vide de utilitate practic� fa�� de utilul palpabil (Disertori �i Piazza).Recurgerea la violen��, agresivitatea, ne�ncrederea,nevoia satisfacerii imediate este regula.Ei apreciaz�,de exemplu valoarea unui delict dup� intensitatea dorin�ei de a poseda imediat �i nu conform interdic�iilor fire�ti.Exist�,de asemenea,la aceste persoane un decalaj semnificativ �ntre nevoile fire�ti ,instincte �i realitatea nevoii de evadare,vagabondaj, alcoolism, divertisment.Widlocher (1976) subliniaz� c� dificult��ile �colare �i profesionale la ace�ti sociopa�i provin din emotivitatea �i sugestibilitatea juvenil�.Eysenck g�se�te o constela�ie de tr�s�turi de personalitate care se asociaz� delincven�ei,descriind un tip "psihomotor",cu lentoarea proceselor condi�ion�rii �i a proceselor de inhibi�ie,caracter extrovertit,gust pentru ac�iune.Pentru Cossier,personalitatea antisocial� se caracterizeaz� prin lipsa ata�amentului afectiv (leag� �i desleag� rela�ii afective f�r� remu�c�ri),personalitatea lor caracteriz�ndu-se prin inafectivitate,agenezie moral�,absen�a sensului duratei,nu pot utiliza experien�a trecutului �i greutatea viitorului,caut� satisfac�ii imediate.Acest delincvent,arat� Sivadon,are o mare instabilitate afectiv� �i profesional�,impulsivitate,prezint� acte comportamentale cu caracter masiv �i pu�in motivat,nu resimte frica.Inteligen�a lor se exprim� u�or,de manier� concret� �i direct�,mai pu�in simbolic�,atac�nd �n mod superficial problemele.
Anxietatea este un factor deosebit de important �n geneza comportamentului antisocial �i dinamica sa se poate explica prin frustr�rile din prima copil�rie (fiind cu at�t mai grav cu c�t au fost mai precoce).Vangham arat� c� la adolescen�ii delincven�i,la 17% din cazuri era vorba de personalit��i normale,la care metodele educative au dat rezultate pozitive.
In general se admite c� delincven�ii minori au o inteligen�� superioar�,debilii mintali fiind �n general elimina�i din astfel de grupe.Sub masca agresivit��ii ace�ti adolescen�i camufleaz�,de multe ori anxietatea sau frica de singur�tate,frica de adult,fenomene care au la baz� interdic�ii familiale,frica de organele de ordine (refuzul adolescentului de a se "�nchide"�n zidurile pe care adul�ii i le ofer�).�n 30% dintre delincven�ii minori Gluek g�se�te caren�a afectiv� matern� iar �n 60% pe cea patern�.Stubblefield g�se�te la sociopa�i un nivel sc�zut al anxiet��ii,reac�ioneaz� la stres cu mai pu�in� anxietate,nu �nva�� s�-�i condi�ioneze reac�iile de fric� �i �nva�� greu r�spunsurile motivate de fric� �i anxietate.Stone Saksida arat� c� exist� delincven�i minori cu comportament delictual motivat �i delincven�i cu r�spuns neadaptativ la frustrare.Adolescen�ii homicidali au o mai mic� capacitate de interpretare a lumii,o sc�zut� �ndem�nare cognitiv� (prezint� tulbur�ri �n ceea ce prive�te citirea,limbajul,�n realizarea unor simboluri sociale,�n ceea ce prive�te �n�elegerea general� a posibilit��ilor).Sociopa�ii par a fi f�r� fric�,inabili pentru depresie �i f�r� motiva�ie pentru vindecare.Totu�i se subliniaz� c� entit��ile de sociopat �i sociopatie reprezint� o arie destul de confuz� �n domeniul psihiatriei.
Psihologic,arat� Vaillant sociopa�ii includ o serie de caractereistici ca:absen�a anxiet��ii �i aparent lipsa motiva�iei pentru schimbare,o aparent� inabilitate pentru depresie (de�i �n spitalul �nchisorii adeseori par depresivi).In afara �nchisorii ei apar ca inumani,incorigibili,nesim�itori,f�r� ideia de vin�,inabili de a �nv��a din experien��,aceste fenomene �n contrast cu aspectul lor "plin de omenesc" �n cadrul spitalului �nchisorii.
Sociopatul este mai degrab� adaptabil dec�t ineducabil �i este greu s�-i treze�ti motiva�ie pentru tratament.Aspectul de pasiv-dependent este mai mult un camuflaj pentru a nu p�rea pentru al�ii drept"competent". Incapacitatea "psihopatului" reprezint� de fapt nu inabilitate ci un proces depresiv.Violen�a la ei este un e�ec �n a face fa�� situa�iei stresante,ei nu st�p�nesc rela�iile sociale �i simbolurile comunic�rii.Inap�i de a face fa�� lumii ei devin aliena�i,violen�i, homicidali.Lipsa de instruire,�colarizarea incomplet� sau insuficient� poate condi�iona apari�ia personalit��ilor antisociale �i delincvente.
Psihanali�tii au subliniat deja c� la delincven�i culpabilitatea precede crima,fenomen care ia o alur� impulsiv�,f�cut� f�r� grija de a sc�pa de justi�ie.Dup� De Greef criminalul este o fiin�� caren�at� afectiv,el desvolt� o sensibilitate �i o receptivitate anormal�,cu reac�ii excesive.Adler subliniaz� c� crima,delictul depinde de sentimentul de inferioritate al criminalului.Dup� Sivadon psihogeneza crimei se poate baza �i pe alte caren�e din dezvoltarea personalit��ii (nu se dezvolt�,de exemplu supraeul).Aichhorm �i colab. g�sesc patru tipuri de delincven�i:nevrotici,datorit� proceselor organice sau toxice,criminalii "normali" sau profesioni�ti �i adev�ra�ii criminali,amorali(cu supraeu nedezvoltat).
Bowlley vorbe�te de importan�a caren�elor maternale precoce.
Discu�ia privind agresiunea ca fenomen emo�ional arat� Mulder poate fi clasificat� dac� facem distinc�ie �n 4 etape:
1.experien�e emo�ional�;
2.apari�ia procesului emotiv prin schimb�rile din procesele interne ale corpului;
3.comportamentul emo�ional(atacul);
4.stimularea emo�ional� (stimulii mediului ce provoac� una din cele 3 categorii de mai sus);
Schachter �i Singer demonstreaz� importan�a feed back-ului la reac�iile viscerale �i cognitive provenite de la situa�ie.De exemplu inject�nd adrenalin� la un individ,�n func�ie de situa�ia social� sau de instructaj,rezultatul va fi,fie "m�nia", fie "euforia".
In acest fel s-a dovedit c� modific�rile corporale sunt necesare dar nu suficiente pentru a condi�iona experien�a emo�ional�.La om emo�ia poate fi un proces complex,ierarhizat.
O importan�� foarte mare este atribuit� de Vaillant mecanismului eu-lui la sociopa�i.Sociopa�ii ar utiliza un stil diferit de ap�rare comparativ cu nevroticul.Mecanismele de ap�rare la sociopa�i par a fi nepericuloase pentru ei �i ca insuportabil de mari pentru observator (ca o �igar� tare �ntr-un lift supraaglomerat).Pentru c� "nimeni nu-l iube�te" aceste mecanisme de ap�rare sunt pu�in �n�elese.Armura defensiv� a sociopatului arat� tot Vaillant este tot at�t de diferit� de a noastr� ca �i tulbur�rile de caracter la adolescen�i, ace�tia f�c�nd �i ei ap�r�ri sociopate.Cu c�t �i pedepse�ti mai mult cu at�ta ei �nva�� mai pu�in.
Importan�a factorilor sociali.Teoriile mediului �n agresiune.In explica�ia comportamentului agresiv o serie de explica�ii iau �n considera�ie factorii de mediu.�n acest sens vom enumera pe scurt c�teva din aceste concep�ii.
Ipoteza frustr�rii �i are originea �n teorie lui Freud.Dollard �i colab.public� lucrarea "Frustration and Aggresion"(1939) �n care sublinia c� agresiunea presupune totdeauna o frustra�ie,care la r�ndul ei presupune o agresiune.In acest fel structurile sociale moderne pot avea ac�iune criminogen�,deoarece acestea umilesc omul �i �l reduc la rolul de roti�� nesemnificativ� a angrenajului industrial, ceea ce impun individului de a c�uta compens�ri �n acte care confer� un anumit prestigiu �i o anumit� notorietate.Exist�,spune Bohn,o presiune general� criminogen� a societ��ii (criminalii ar suferi de un complex de inferioritate-frustra�iile supracompens�ndu-se fie prin nevroz�,fie prin delict).Stabilitatea social� reduce delincven�a iar instabilitatea �i conflictele culturale favorizeaz� actele criminale(Disertori �i Piazza).
Sistemele politice,arat� autorii,factorii economici �i sociali,instrumentele de difuzare a ideilor (presa,radioul) pot juca un rol important.Astfel,�n acest context criminalitatea este �n continu� cre�tere,curba fiind mult mai rapid� dec�t cre�terea popula�iei.Frustrarea de "teritoriu" �n marele ora�e,aglomera�ia �i rolul mizeriei ar fi deosebit de importante. Astfel,subliniaz� Clark,2/3 dintre aresta�i fac parte dintr-o categorie de 2% din popula�ie (negrii din SUA de�i reprezint� 11% din popula�ie dau 50% dintre criminali �i 50% dintre victime,tocmai datorit� situa�iei lor economice).Mizeria nu este prin ea �ns�i criminogen� dar devine dac� este �nso�it� de desagregarea �i distrugerea nucleului familial.Chinezii din San Francisco tr�iesc �n respect fa�� de familie �i au o criminalitate neglijabil� (Sheldon �i Gluek).Nici negrii din SUA nu au tr�s�turi criminogene dar mediul �n care tr�iesc �i fac mai labili afectiv,ceea ce �i face impulsivi �i mai ales traumatiza�i psihic cronic,umilin�ele lez�ndu-le sfera instinctivo-afectiv�,�n lumina istoric� a rasei lor(Disertori �i Piazza).
Complexul de inferioritate-superioritate,arat� autorii poate duce la na�terea furorii rasiale mai ales �n contextul s�r�ciei cronice.Vangham arat� c� delincven�a este mai frecvent� �n mediile s�race,mai frecvent� la ora� dec�t �n mediul rural,�i mai frecvent� �n unele p�r�i ale unei ��ri dec�t �n altele.Uneori,�n s�nul anumitor comunit��i se formeaz� o adev�rat� cultur� criminogen�,fiind incrimina�i o serie de factori ca:s�r�cia,mizeria unor p�turi mari de popula�ie,aglomera�ia, �omajul, promiscuitatea ceea ce a acreditat ideia unor cartiere generatoare de subcultur� care poate genera delincven�a la tineri.Mizeria,de�i,a�a cum am mai ar�tat nu este criminogen�,dar ea se adaug� a�a numitelor "conflicte de cultur�" adic� procese morale �i etice ale clasei mijlocii �i acelea ale culturii "slums-urilor".Inc� din 1898 Ferri incrimina factorii sociali �n determinismul crimelor:densitatea popula�iei, opinia public�,obiceiurile,moravurile,religia,familia,nivelul �nv���m�ntului, gradul de industrializare,alcoolismul.
S-au propus numeroase teorii.Tarde vorbea de exemplu de delicventul prin imita�ie, ceea ce expica unele comportamente criminogene de mas�.Jeffery sublinia c� comportamentul criminal rezult� din ceea ce este definit ca alienare social�.Alienarea poate fi individual�,prin tulburarea rela�iilor interpersonale, alienarea sau izolarea de societate,anonimatul,depersonalizarea.In acest sens este important� concep�ia lui Durkheim privind rolul anomiei,situa�ia �n care �n societate,sl�besc normele sociale.Anomia creiaz� o profund� insecuritate,indivizii av�nd un comportament imprevizibil.Acest lucru,spune Sivadon apare ca urmare a unei rupturi �n structura sociocultural� datorat� unei tensiuni �ntre raporturile propuse de cultur� �i mijloacele accesibile de c�tre societate.In acest fel crima ar apare ca urmare a uni conflict cultural.Procesul comunic�rii ar avea pe de alt� parte o mare importan�� �n determinarea comportamentului antisocial (ar comporta tehnici,atitudini,tendin�e,moduri de judecat�,maniere de interpretare a dispozi�iilor legale). Evolu�nd �n mediul criminogen individul poate fi asimilat de aceast� cultur�.
Teoria �nv���rii sociale poate fi aplicat� �i �n domeniul comportamentului agresiv �i a violen�ei sociale.Dollard emitea �n 1939 o teorie �n care rolul principal pentru explicarea agresiunii era legat de frustra�ie.Frustra�iile ar fi cauza necesar� �i suficient� a agresiunii,ea ar conduce la agresiune (indiferent de form� sau victim�).Orice act de frustrare poate produce o agresiune �i invers.
Totu�i o asemenea teorie este greu de verificat iar Miller (1941) analiz�nd aceast� teorie va afirma c� totu�i frustra�ia nu conduce automat la agresiune.Acest lucru poate depinde �i de alte componente cum ar fi de exemplu importan�a mecanismelor de inhibare a agresiunii.
O mare importan�� are teoria �nv���rii sociale emis� de Bandura �i Walters(1963) care sugereaz� c� frustra�ia ducela cre�terea motiva�ional�.S-a acceptat astfel,arat� Ross Buck importan�a urm�toarelor aspecte:
-rolul imita�iei modelelor sociale.Copii devin depozitarii modelelor sociale(dac� v�d persoane agresive �n jurul lor vor deveni agresivi);
-rolul �nt�ririi,orice �nv��are devine comportament dac� este recompensat�, �nt�rit�;
-rolul frustra�iei,experien�a frustra�iei,experien�a frustr�rii duc�nd la cre�terea probabilit��ii agresiunii;
La �nceput,arat� Ross Buck frustra�ia cre�te intensitatea tuturor r�spunsurilor,inclusiv a celor agresive,multe persoane av�nd tendin�a de a r�spunde agresiv c�nd sunt frustrate. Omul,arat� autorul,�nva�� s� devin� agresiv nu pentru c� este frustrat ci pentru c� comportamentul agresiv este mai recompensat.In unele societ��i comportamentul agresiv la frustrare este �ncurajat,�n altele este �ncurajat un comportament constructiv.
Importan�a factorilor familiali.Factorii familiali au o mare importan�� �n geneza personalit��ilor antisociale la tineri.Heuzer g�se�te la adolescen�ii delincven�i �n 90% din cazuri disocierea familial�,lucru confirmat si de Dragomirescu (3 din 7 delincven�i adolescen�i ar proveni din familii cu mari discordii).Tot �n familiile delincven�ilor minori ar fi �n 10% din cazuri p�rin�i delincven�i,iar 35% amorali.
Glueck stabile�te 5 itemuri privind mediul familial al personalit��ilor sociopate: afec�iunea familiei fa�� de copii,neast�mp�rul �n copil�ria precoce,nesupunerea la autoritate,distructivitatea,factorii ereditari.Ar exista 3 tipuri de pacien�i sociopa�i �n func�ie de 3 factori familiali:tipul b�iatului protejat de c�tre mam�,tipul b�iatului supraprotejat de c�tre mam�,tipul b�iatului disciplinat de c�tre mam�,tipul crescut �n familia lipsit� de coeziune.
Nahorniac constat� pe 5o de delincvemn�i minori urm�toarele tare familiale:familii desorganizate,copii proveni�i din rela�ii �nt�mpl�toare,p�rin�i alcoolici,p�rin�i cu studii minime,necalifica�i,p�rin�i care nu au supraveghiat educa�ia copiilor.Importan�a desorganiz�rii familiale,a divor�ului,concubinajul, abandonul familial,alcoolismul �i a altor tare este eviden�iat de numero�i autori.Se poate chiar vorbi de o anumit� "ereditate social�" dat fiind c� anumite obiceiuri �i un anumit mod de via�� se transmit de la o genera�ie la alta,imprim�nd anumite modele de deprindere.Se pot transmite de la o genera�ie la alta anumite deprinderi deviate,uneori exist�nd chiar o selec�ie negativ�.
O importan�� deosebit� se acord� �i altor factori familiali,�n familiile delincven�ilor g�sindu-se o palet� a�a de mare de tulbur�ri �nc�t practic cu greu s-ar putea elimina vreo familie.S-a subliniat �i importan�a condi�iilor materiale dificile.
O mare importan�� s-a acordat depriv�rii socioculturale precoce,lipsei �ngrijirii materne,a c�ldurii �n rela�iile interpersonale �i alte experien�e morbide �n procesul socializ�rii.Deprivarea timpurie se asociaz� cu instabilitatea gratific�rii imediate, desvoltarea lent� a con�tiin�ei,dispre�ul fa�� de aprobarea altora (ianbilitate �n ceea ce prive�te urm�rirea unui scop pe termen lucg,confuzii privind selfidentitatea,capacitatea sc�zut� de a primi �i oferi dragoste).Adeseori apare "deprivarea masacat�" de mam�,datorit� stimul�rii inadecvate �i a comunic�rii necorespunz�toare.Aceste tare au efect �i �n func�ie de factorii constitu�ionali,de v�rsta la care apare deprivarea,durata depriv�rii.�n familie,pot apare de asemenea modele gre�ite de �nv��are,rolul principal,�n acest sens,av�nd rela�iile interpersonale dintre p�rin�i �i copii,a rela�iilor dintre ceilal�i membri de familie �i care duce la �nv��area gre�it� a rolurilor pentru v�rsta adult�.Heanes subliniaz� rolul negativ al mamei indulgente,al tat�lui "distrat",inspirator de fric� (�n timp ce mama este tacit dispre�uitoare,pentru importan�a pe care so�ul �i-o d�). Dar,subliniaz� Coleman �i Broen,pentru necesit��i de stim� comunitar�,familia trebuie s� men�in� iluzia fals� de familie fericit�,ascunz�ndu-�i deficien�ele.In acest fel copilul �nva�� c� aparen�ele sunt mai importante dec�t realitatea. Indulgen�a mamei face ca gre�elile s� fie trecute cu vederea �i nepedepsite.Tat�l distant �i �ndep�rtat face dificil� sau imposibil� identificarea fiului,ceea ce va determina,ca emo�ional b�iatul s� depind� mult de mama sa,cu consecin�a �n e�ecul desvolt�rii unui rol sexual masculin bine diferen�iat �i a sensului identit��ii sale.Nu este surprinz�tor,c� �n astfel de circumstan�e,o mare ambivalen�� se desvolt� la copil fa�� de p�rin�i,fenomen care se va generaliza apoi fa�� de toate autorit��ile.Pozi�ia p�rin�ilor �i acord� protec�ie pentru primele acte antisociale �i astfel nu va suporta consecin�e la �nceput.Dac� la aceste fenomene mai ad�ug�m contradic�ia dintre ceea ce se propag� pe fa�� (cinste,respectul pentru al�ii) �i felul �n care se manipuleaz� oamenii �n realitate,apare clar c� terenul familial astfel descris este generator de personalit��i sociopate �i de comportamente antisociale.
Un alt aspect a fost eviden�iat de c�tre Buss (1966) care vede dou� tipuri de comportament la p�rin�ii sociopa�ilor.In primul tip p�rin�ii sunt reci �i distan�i cu copilul,nu permit rela�ii calde �i str�nse.Imit�nd p�rin�ii,copii devin �i ei la r�ndul lor reci �i distan�i �n rela�iile lor de mai t�rziu.
Al doilea tip de comportament la p�rin�i,presupune inconsisten��,�n care p�rin�ii sunt capricio�i �n afec�iune,recompense sau pedepse,chiar �n exercitarea rolului lor.Copilul �n aceste cazuri nu are un model stabil de imitat �i e�uiaz� �n desvoltarea unui sens clar al identit��ii.�n acest fel,comportamentul sociopat este mereu re�nt�rit.Acest lucru se �nt�mpl� �i atunci c�nd p�rin�ii sunt arbitrari sau inconsisten�i �n pedepsirea copilului,copilul �nv���nd astfel cum s� evite pedeapsa �i blamul,acest lucru f�c�ndu-l prin miciun� �i alte mijloace de manipulare.
Comportamentul moral �i con�tiin�a moral� se desvolt� pe baza paternurilor care au la baz� recompensa �i pedeapsa.Dac� copilul este iertat pentru o gre�eal�,el va desvolta apoi o abilitate special� de a evita pedeapsa.P�rin�ii,arat� Mahler,se decid greu s� pedepseasc� copilul,dar ace�tia vor �nv��a repede c� "fiind dr�gu�" evit� consecin�ele actelor sale (�nva�� s� foloseasc� atractivitatea �i dr�g�l�enia pentru a manipula pe al�ii,�n scopurile lor),�n acest fel copilul �nva�� s� tr�iasc� �ntr-un adev�rat "paradis al imaturit��ii",care apoi va desvolta comportamentul pe care �l vom numi "sociopat".
Personalit��ile sociopate (mul�i din ei profesori sau politicieni) �nva�� un stil de via�� �i paternuri de via�� care tind apoi a se perpetua.Stilul de via�� al sociopatului pare s� fie foarte rezistent la schimbare,fiind intermitent re�nt�rit,prin c�tigarea pe termen scurt de avantaje �i prin evitarea pedepsei sau a altor situa�ii negative.
Prezumtiv comportamentul sociopatului este inflexibil,pentru c� el este incapabil de empatie,de �n�elegere emo�ional� actual�,de responsabilitate �i valoare �n variate roluri sociale.De�i este capabil de a manipula pe al�ii,este incapabil de a-i �n�elege �i a �nv��a de la ei.

Importan�a altor factori de mediu.�i al�i factori de mediu au importan��,cum ar fi de exemplu v�rsta pacientului.De asemenea factorii educativi extrafamiliali (sistemul de organizare a procesului educativ,prostul exemplu,identificarea negativ�).Suprasolicitarea sistemului nervos al adolescentului �n societatea modern� poate fi de asemenea un factor care s� favorizeze agresivitatea.Chazal enumer� �n acest sens urm�torii factori:sentimentul de depersonalizare,societatea de consum,filmele care prosl�vesc violen�a,lipsa unor valori sigure.
Un alt grup de factori incriminat �n etiologia sociopatiilor l-ar constitui diferitele noxe,microleziunile cerebrale (care schimb� reactivitatea snc,duc�nd la reac�ii paradoxale de frustrare,la prelucr�ri viciate a conflictelor.Microleziunile snc eviden�iabile prin examenul eeg pot determina o anumit� imaturitate cortical�. Remplin arat� importan�a tarelor ereditare �i existen�a unui raport �ntre aceste tare �i dificult��ile de adaptare (tulbur�rile de comportament).Diferite m�sur�tori antropologice �i alte particularit��i somatice au fost de asemenea incriminate de unii �i negate de al�ii.
Personalit��ile antisociale �i sociopate ale adolescen�elor reprezint�,din punct de vedere etiologic o confluen�� de factori care ac�ioneaz� permanent �i competitiv asupra individului �nc� din copil�rie.
Importan�a alien�rii sociale �i a anomiei.Dac� constitu�ia �i factorii de mediu au o mare importan��,condi�iile sociale,aglomera�ia urban�,au �i ele o mare importan��.Mediul anomic,f�r� norme,desorganizat,cu modele negative la tot pasul,climatul de alienare �i ostilitate fa�� de marea societate,apar ca factori importan�i �n geneza personalit��ilor sociopate.�n cadrul unei atmosfere sociale alienante,familiile sunt sparte,respingerea p�rin�ilor apare precoce,disciplina este inconsistent�.�n astfel de mediu rela�iile tinerilor cu al�ii se fac pe baza ne�ncrederii,cu confuzia sensului identit��ii,s�r�cirea sentimentelor,ostilitate �i revolt� permanent�.Rezultatul se va evolua prin comportament agresiv deschis fa�� de societate.Foarte importante sunt fenomenele de frustrare individual�,lipsa de speran��.Mul�i tineri sociopa�i au senza�ia c� ei nu conteaz� pentru nimeni,iar viitorul lor este �n afara controlului propriu,se consider� fie neajutora�i,fie respin�i.
Consider�ndu-se neajutora�i �i cu viitorul nesigur,ei r�spund la frustra�ie prin ostilitate �i acte antisociale.Alienarea �i anomia este mult mai greu de suportat pentru tineri,a c�ror mijloace de adaptare sunt reduse.Din acest motiv ie�irea din impas se face prin revolt� ira�ional�,agresiune oarb� contra societ��ii.
Importan�a mass mediei.Mass media are o mare importan�� pentru tineret. Agersivitatea se poate sublima prin vizionarea unor emisiuni care propag� violen�a dar acest lucru este relativ �i depinde de la individ la individ.Berkovitz vorbe�te �n acest sens de efectul catarhic dar �i el subliniaz� la adolescen�i,mecanismul de imita�ie �i de model a eroilor agresivi.Copii expu�i la filme cu violen�� devin mai dispu�i la acte violente, practic� jocuri mai agresive,sunt mai b�t�u�i.Buck vorbe�te de urm�toarele elemente care ar avea rol �n ac�iunea mass mediei asupra individului:
-rolul fricii-agresiunea cresc�nd la nefurio�i �i sc�z�nd la furio�i:
-Rolul justific�rii-dac� violen�a este justificat� nu duce la cre�terea agresivit��ii �i invers;
-Rolul durerii-violen�a dureroas� poate duce la inhibarea agresivit��ii;
Modelele agresive cresc tendin�a spre violen��,atunci c�nd recompensa pentru actul agresiv este important�.Este deci clar c� mass media nu aduce un serviciu societ��ii f�c�nd apologia violen�ei.
�n rezumat,personalit��ile sociopate reprezint� un grup de personalit��i,care au unele caracteristici comune:pu�in� socializare,imaturitate emo�ional�, impulsivitate,iresponsabilitate,inabilitate pentru adaptarea social� con�tient� �i adecvat�.Etiologia r�m�ne un element neclar �i ea difer� de la un caz la altul, implica�i fiind at�t factorii constitu�ionali c�t �i aceia sociali.Chatagon vorbe�te totu�i c� �n etiologia comportamentului delictual,perturb�rile mediului familial ar avea o pondere de 30-70%,iar ponderea condi�iilor economice proaste ale familiilor ar avea,de asemenea o pondere de 50-80%.
Cu totate acestea,geneza personalit��iilor sociopate ar rezulta dintr-un cumul de factori care ac�ioneaz� permanent �i competitiv asupra individului �nc� din copil�rie.Este vorba de o categorie polimorf� de situa�ii etiologice,patogenetice �i simtomatologice.
Tratamentul personalit��ilor dizarmonice sociopate.Tratamentul
sociopatiilor este una dintre cele mai grele probleme cu care se confrunt� psihiatria.Exist� pu�ine metode de tratament,mai ales dup� 20 de ani,v�rsta la care personalitatea se consider� �n linii mari definitivat�,ca formare.
Ca �i �n cazul personalit��ilor dizarmonice deviante profilaxia este aspectul cel mai important.Prevenirea delincven�ei �i a criminalit��ii este,de asemenea un factor deosebit de important.O serie de cauze (aglomera�ia,lipsa spa�iilor de joac�,condi�iile materiale precare) dep�esc �n acest caz posibilit��ile medicale.
Un alt aspect este acela al cre�rii unor tribunale speciale pentru minori �i posibilit��i mai laxe de aplicare a pedepselor (lucru par�ial realizat �n legisla�ia noastr�).Chatagon (1977) propune,de asemenea,�n sensul profilaxiei crearea de institu�ii cum ar fi "Casa copilului �i a cuplului".Aceast� institu�ie ar avea sarcina de a pune diagnosticul �i de a lua �n eviden�� orice handicapat psihic (prin trecerea direct� a mamei din maternitate �n aceste institu�ii pentru diagnostic).Tot aici se poate face un triaj adecvat �i se pot stabili m�suri specifice care s� �nceap� la momentul optim,s� se stabileasc� un prognostic.De asemenea tot aici se poate acorda consulta�ii genetice �i prenup�iale,se pot face eforturi de influen�are a familiei cu probleme iar �n cazuri grave s� poat� scoate copilul din s�nul familiei.De altfel,de la �ar� la �ar� aceste func�ii sunt preluate de diverse institu�ii,inclusiv de c�tre serviciile de s�n�tate mintal�.
O problem� deosebit� la sociopa�i este aceea a regimului penitenciar �n care �i execut� pedeapsa.Dac� juri�tii refuz� acordarea responsabilit��ii diminuate �n cazul personalit��ilor dizarmonice,inclusiv a psihopatiilor,acest lucru nu trebuie s� nu creieze premize de educa�ie �i de preocupare special� fa�� de aceste persoane �n decursul deten�iei.Accentuarea ariei punitive �n defavoarea celei educative "�nr�ie�te" �i mai mult aceste personalit��i,iar coabitarea cu al�i infractori fac din aceste institu�ii adev�rate "�coli ale r�ului".De aceia regimul penitenciar trebuie organizat dup� principii psihoterapeutice �i educative,iar o serie de facilit��i ar face actul psihoterapeutic mai permeabil.
Psihoterapia �i tratamentul medicamentos nu au nimic special fa�� de situa�ia prezentat� anterior,privind terapia personalit��ilor dizarmonice deviante.Poate c� dozele �n aceste situa�ii trebuiesc s� fie mai mari �i a unui program psihoterapeutic,aproape permanent,cu o urm�rire de tipul dispensariz�rii.Totu�i nici aici lipsa de succes nu trebuie s� descurajeze,deoarece abandonarea acestor persoane este mult mai periculoas�,chiar dec�t un tratament perpetuu cu rezultate modeste.

romanian.ruvr.ru



Politica-statului-in-genunchi-si-aerele-de-superioritate-ale-Unchiului-Sam



Se zice ca �n noaptea de Revelion pre�edintele rom�n B�sescu ar fi transmis un �mesaj c�tre rom�ni� prin care le amintea c�, vezi Doamne, au obliga�ia de a contribui la �integrarea �Republicii Moldova �n fruntariile patriei-mam�.
Am spus �se zice� �ntruc�t mesajul preziden�ial nu a venit c�tre rom�ni pe canalele televiziunii publice, cum ar fi fost firesc, ci sub forma unui mesaj pe Facebook; a�adar,un asemenea �mesaj c�tre �ar� este nul �i neavenit.
Fire�te, pentru bunii cunosc�tori ai n�ravurilor preziden�iale, scopul acestui mesaj a fost acela de a irita Rusia. Reac�ia de r�spuns a fost prompt�, prin articolul publicat �n Vocea Rusiei sub semn�tura lui Valentin Mandr�escu:

romanian.ruvr.ru/2014_01_08/Germania-i-a-dat-o-palma-lui-Basescu...

Cum era de a�teptat din partea unui profesionist ca Valentin, articolul a fost o cercetare am�nun�it� �n scopul identific�rii cauzelor care l-au determinat pe B�sescu s� lanseze acele declara�ii, ce au reu�it s� irite - iat�! -�i Berlinul, care a reac�ionat prin declara�iile ambasadorului Mattias Meyer. Explica�ia c� B�sescu (el �nsu�i un conflictual pur-s�nge) ar dori s� provoace un focar de conflict �n regiune, spre a fi �n folosul radicalilor americani, este c�t se poate de plauzibil�. Iar zelul cu care B�sescu a trecut la treab� este generat de faptul c� de la ��nalta Poart� de la Washington a fost anun�at� vizita unei echipe de �ceau�i �mp�r�te�ti� condus� de Victoria Nuland. S-a anun�at c� aceast� delega�ie va z�bovi �n Rom�nia dou� zile, adic� Bucure�tiul va fi cea mai lung� escal� a acestei delega�ii pe tot parcursul s�u european. De ce acest interes pentru Bucure�ti?
Oficial, partea american� a afirmat c� delega�ia va discuta cu reprezentan�ii rom�ni despre �institu�iile statului de drept�, �i despre independen�a justi�iei; m� rog, acela�i bla-bla ce ni se repet� p�n� la exasperare. �ns� pentru oamenii �nv��a�i s� judece �n profunzime, este clar c� aceast� delega�ie a venit pentru probleme mult mai grele, ce �in de domeniile economic �i geopolitic. Fire�te, nu �n ultimul r�nd pentru �institu�iile statului de drept�, pentru c� acestea vor fi �n timp noile organe represive �i de control strict cu scopul ca toat� suflarea rom�neasca, �de la vl�dic� p�n� la opinc�, s� mearg� neab�tut �i necondi�ionat c�tre �viitorul de aur al poporului sub mantia cu dungi �i stele a marelui licurici�.
Iar care vor fi problemele grele, urmeaz� s� afl�m dup� �ncheierea vizitei. P�n� atunci, c�teva supozi�ii: explor�rile Chevron �nt�mpin� piedici serioase �n jude�ul Vaslui, atitudinea anti-american� �n r�ndul rom�nilor �ncepe s� ia propor�ii, autorit��ile statului �ncep s� �ia la puricat� b�ncile cu capital str�in, �mpiedic�ndu-le s� fac� execut�ri silite dup� cum le taie capul �mpotriva oamenilor care au dificult��i cu rambursarea ratelor datorita crizei, autorit��ile financiare rom�ne au �nceput �s� trag� de urechi� companii transna�ionale pentru nereguli serioase, cum ar fi sustragerea de la plata TVA.
Se pare c� americanii �tiu de existen�a tuturor acestor probleme; de aceea, la un semnal discret, slujitorii lor din Rom�nia au �nceput campania propagandistic�. Astfel, �n ziarul �Rom�nia Liber�", Sabina Fati, �n articolul �Cum a devenit Ponta indezirabil pentru SUA�, condamn� �cu m�nie democratic� orice tendin�� de independen�� fa�� de SUA: �Pentru Statele Unite e important ca Rom�nia, �ara �n care va func�iona scutul �mpotriva rachetelor balistice finan�at de americani, s� fie stabil� din punct de vedere politic �i s� respecte normele statului de drept. Nu po�i l�sa arme sofisticate pe m�na unora care vor s�-�i fac� propria justi�ie, care schimb� legile �n func�ie de interese de grup sau care vor s� aib� �n paralel un parteneriat strategic cu SUA �i unul cu China". Ca s� nu mai vorbesc de atitudinea celor de la B1 TV, care consider� �o sfidare �i un sacrilegiu� faptul c� premierul Victor Ponta nu se prezint� �naintea �luminatei fe�e� a Victoriei Nuland, deleg�ndu-l �n acest scop pe Titus Corla�ean.
Atitudinea lui Gyorgy Frunda, consilier al primului ministru, care a declarat: �Nu e arogan��, dar arat� o anumit� superioritate a Unchiului Sam (...) Mi se pare pu�in cu un aer de superioritate, ca �i cum ar vorbi dirigintele cu elevii. E normal, tr�im �ntr-o lume globalizat�, facem parte din sisteme strategice de ap�rare, dar ce ar fi dac� spunem c� am merge noi �n SUA s� verific�m situa�ia condamn�rilor la moarte, care contravine tuturor conven�iilor interna�ionale sau c� mergem s� verific�m decizia Parlamentului (adun�rii statale-n.red) din Colorado, de la 1 ianuarie, de a admite marijuana(...) Suntem �i noi �i Statele Unite membre NATO, suntem lega�i prin Deveselu, care e foarte important, �i de aceea aceste dialoguri sunt benefice, cu condi�ia s� fie f�cute aproape pe picior de egalitate, ca s� nu spun chiar pe picior de egalitate(...) Rom�nia nu este o colonie� este una vertical�, iar vocea sa calm� �i ferm� totodat� este �n vizibil contrast cu atitudinea rom�nilor neao�i, lipsi�i de demnitate �i de coloana vertebral� c�nd este vorba de a se prosterna �n fata Washingtonului, cu voci lingu�itoare reunite �ntr-un veritabil �cor al robilor�.
De�i criticat de mul�i dintre adulatorii �licuriciului�, Frunda, prin declara�ia sa, a c�tigat simpatia multor rom�ni obi�nui�i. Chiar dac� este maghiar. Chiar ast�zi, �n troleibuz, un grup de b�rba�i comenta: �M�, bravo lui! Jos p�l�ria! Uite cum un ungur are v�n� �i nu-i e fric� de �ia,chiar dac�-s americani! A�a ar trebui sa fie �i �tia ai no�tri, de zic c�-s rom�ni sadea! Da' n-ai cu cine, frate!� Aceste vorbe rostite cu n�duf de b�rbatul voinic ce st�tea l�ng� mine mi-a �nt�rit convingerea c� nu to�i rom�nii au fire de slugi. C� exist� �i oameni dintr-o bucat�, care au coloan� vertebral�. �ns� ace�tia sunt pu�ini �i dezbina�i. Ca �i majoritatea, de altfel...

�nc� nu �tim ce probleme se vor aborda la discu�iile dintre autorit��i �i delega�ia american�. Vom afla poate mai t�rziu. Sau vom sim�i direct, pe pielea noastr�, a tuturor. �ns� un lucru trebuie s� �tim: atitudinea de supunere necondi�ionat� nu ne va aduce nimic bun. Fiindc� americanii, prin atitudinea lor de superioritate, de sorginte imperial�, nu vor s� aib� parteneri al�turi de ei. Vor s� aib� doar supu�i, care s�-i urmeze necondi�ionat. Cine nu este supus, le este automat du�man. S� ia aminte cei care cred �n faimosul �parteneriat strategic�. Pentru ace�tia, un citat din �Memoriile� scriitoarei Marta Bibescu: �Unealta se arunc� totdeauna, p�str�ndu-se ceea ce s-a ob�inut prin unealt�. T�rn�copul nu se bucur� niciodat� de privilegiile diamantului!�

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski a propus Poloniei, Ungariei �i Rom�niei, ț�ri membre NATO, s�-�i ia teritoriile �napoi.

Este vorba despre regiunea Gali�ia (revendicat� de Polonia), regiunea Transcarpatia (revendicat� de Ungaria) �i Bucovina de Nord (revendicat� de Rom�nia), toate apar�in�nd acum Ucrainei. �n plus, Rom�niei i-a mai apar�inut �i Basarabia cu tot cu Bugeac, lucru cu care Jirinovski este de acord, dar f�r� Transnistria. �ns�, la fel ca �i B�sescu, Iliescu, N�stase, Ponta �i Antonescu, Jirinovski �tie c� nu e suficient s�-�i spun� cineva s� le iei, mai trebuie s� �i �nlocuie�ti cu for�a administra�ia ucrainean� cu cea rom�neasc�. �i acest lucru se face sub protec�ia unei armate rom�ne, capabile s� lupte �i eventual s� �nving� unit��ile armatei ucrainene, dislocate �n acele regiuni.
�n schimbul men�inerii statutului de �ar� neutr�, �n 2004, Rusia a oferit Rom�niei o propunere de transfer tehnologic necesar revitaliz�rii industriei de Ap�rare care echivala cu garan�ia recuper�rii teritoriilor pierdute. Dac� Rom�nia o accepta, azi, �n 2014, ea era capabil� s� nu mai latre la Lun�, ci s�-�i recupereze pe loc, toate teritoriile pierdute.
.................................................................................................................................................
! ! ! ! ! Practic era vorba de retehnologizarea masiv� a uzinei de avioane de la Craiova, a fabricii de motoare de avia�ie Turbomecanica �i a �ntreprinderii de produc�ie �i repara�ii a tehnicii de rachete Cr�ngu lui Bot (azi ELMEC Ploie�ti). Ceea ce permite modernizarea celor 18 MiG-29 A/B rom�ne�ti existente �i construirea la Craiova cel pu�in �nc� 100 de noi avioane MiG-29 K/KUB. La care se ad�uga fabricarea �n Rom�nia a rachetei aer-aer R-77RVV-AE (b�taie 100-120 km), supranumit� de occidentali Amraamski, a rachetei sol-aer 9K338 Igla-S, a rachetei antitanc Vikhr, a rachetei de croazier�, nav�-nav� �i de coast� Kh-35 Uran, supranumit� de occidentali Harpoonski.

romanian.ruvr.ru/2013_12_01/Cum-ar-fi-putut-sa-arate-azi-armata-... ! ! ! ! ! ! !

.............................................................................................................................................

B�sescu, Iliescu, N�stase, Ponta, Antonescu �i cine mai vre�i �tiau c� Rom�nia nu a fost nici p�n� acum admis� ca membru al Comisiei de mediere �i solu�ionare a conflictului transnistrean pentru c� acest lucru depinde de Rusia. �i mai �tiau c� separat, �ntre SUA ca lider al NATO �i Germania ca motor al UE �i Rusia, existau �nc� din 1990, garan�ii scrise care �mpiedic� extinderea zonei de influenț� occidental� la est de Polonia, pe �coridorul sanitar al Rusiei�, format din Belarus, Ucraina, R.Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan. Rușii accept�nd doar �n aceste condi�ii s�-și retrag� trupele din Germania de Est �i s� aib� loc unificarea Germaniei. A�adar unirea Basarabiei cu Rom�nia depinde �n propor�ie de 100% de rela�ia pe care a cultivat-o Bucure�tiul cu Moscova �i care cel pu�in de la alegerea lui Traian B�sescu pre�edinte a devenit una de ostilitate pe fa��.

romanian.ruvr.ru/2014_03_20/Republica-Moldova-in-UE-fara-acceptu...

�ntorc�nd spatele ru�ilor, Rom�nia a intrat �n NATO de un deceniu �i rezultatul a fost publicat �n Carta Alb� a Ap�r�rii: 60% din echipamentele armatei rom�ne sunt nefunc�ionale, capacitatea de lupt� este la un nivel critic, nivelul de instruire al militarilor este foarte slab, structura de forțe dezechilibrat� �i sistemul de comand� dep�șit. NATO a respins �i solicitarea Rom�niei, din 5 februarie 2013, de elaborare a unui plan de contingen��, similar celui conceput pentru Polonia �i ��rile Baltice. Planul de contingen�� sau de interven�ie, hot�r�te ce ac�iuni concrete vor fi �ntreprinse ca r�spuns la o agresiune militar� extern� asupra unui stat sau a unui grup de state membre NATO. Prin urmare, ocuparea militar� a Rom�niei va fi condamnat� exclusiv verbal, de restul statelor membre NATO, a�a cum au f�cut-o �i �n cazul referendumului din Crimeea.

Abia dup� declan�area crizei din Ucraina, MApN �i-a adus aminte c� rachetele sale AA Dvina au fost fabricate �n URSS �n 1964 �i a conceput �n prip� un caiet de sarcini pentru achizi�ia a 6 sisteme antiaeriene de rachete cu raza lung�, ofertele tehnice trebuind depuse p�n� pe 20 martie.

www.acttm.ro/romana/images/stories/Doc/rfi_hsam.pdf

Avioanele F16 la m�na a doua, cump�rate de la portughezi, vor ajunge �n Rom�nia �n 2016, devenind opera�ionale abia �n 2017. P�n� atunci mai zboar� aproximativ 10 MiG-21 Lancer, cu multe limit�ri �i restric�ii, datorate dep�irii cu 4-6 ani a resursei. A�adar, �n ceea ce prive�te trecerea Prutului de c�tre rom�ni se poate spune c� se am�n� sau c� se va �ine la sal�.

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

Rusia simplific� procedurile de intrare a str�inilor �n �ar�

Guvernul rus a adoptat proiectul de lege care simplific� procedurile de intrare a str�inilor pe teritoriul Rusiei.
Printre altele, cabinetul de mini�tri propune s� fie redus num�rul de acte necesare pentru acordarea de vize turistice, de asemenea, termenul lor s� fie prelungit de la 30 de zile p�n� la 6 luni.
Se prevede simplificarea procedurilor de intrare �n Rusia a str�inilor care c�l�toresc �n scopul dezvolt�rii rela�iilor culturale, tehnico-�tiin�ifice, social-politice, sportive �i tineret.

Vor fi simplificate procedurile de acordare a vizelor cu ��ri pe baz� bilateral�.
Mai mult: romanian.ruvr.ru/news

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

dantanasescu.ro/2013/11/26/ipocrizia-nemarginita-a-celor-de-la-u...

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

Penibilul caz Diaconu, un real prilej de bucurie

de DAN CRISTIAN TURTURICA
Dac� actorul Mircea Diaconu ar fi realizat mai din timp c� mediocra sa carier� politic� este pe cale s� se apropie de final, nu ar fi str�ns 100.000 de semn�turi pentru candidatura ca independent la Parlamentul European. Ar fi str�ns un milion!
Poate chiar mai mult, dac� se prindea din prima c� sentin�a din 2012 a �naltei Cur�i, prin care a men�inut decizia de incompatibilitate dat� de Agen�ia Na�ional� de Integritate, �i anuleaz� orice �ans� de a mai juca un rol c�t de c�t semnificativ pe scena politic�.
Sigur, pentru a atinge aceast� performan�� mai era nevoie ca Mircea Diaconu s� priceap� mai repede �i limitele �efului �i principalului s�u sus�in�tor din partid, Crin Antonescu. Mai precis, faptul c� acesta nu va rezista mult� vreme �n postura de haiduc anti-statul de drept, anti-institu�ii �i anti-occidental �i c� va trebui, �n final, s� adopte m�car pozi�ia formal cooperant� pe care a mimat-o mult� vreme �i Victor Ponta � cel ce ast�zi �l �ncurajeaz� pe Facebook, dar care la alegerile din 2012 s-a opus prezen�ei sale pe listele electorale, exact din cauza sentin�ei definitive a �naltei Cur�i. Dac� fostul combatant de n�dejde �n r�zboiul cu regimul B�sescu ar fi mirosit la vreme c� liderul PNL va �ntoarce armele �i s-ar fi aruncat cu c�teva luni �n urm� �n bra�ele lui Dan Voiculescu, alt martir �i victim� a �institu�iilor diabolice� ale pre�edintelui, revan�a sa ar fi fost cu adev�rat spectaculoas�.
Av�nd �n vedere c�, �n doar c�teva zile, aspersorul de bocete, suspine, flegme �i blesteme din dotarea domnului Felix a produs 50.000 de semn�turi (potrivit regizorilor spectacolului �Bietu� Diaconu!�), v� da�i seama ce ar fi ie�it dac� o duceau a�a, cu lacrimi, ode �i afurisenii, sear� de sear�, trei luni?!
Milioane de semn�turi ar fi str�ns dac� ar fi �inut-o, langa, cu Mircea Diaconu rostind emo�ionat, �n cinci edi�ii speciale pe zi �i opt �breaking news�, c� se simte �uns pe inim� de valul de solidaritate. �i dac� nu doar fiica, ci toate rudele maestrului s-ar fi perindat prin platourile Antenelor pentru a depune m�rturie despre ce om extraordinar este �i ce bestii sunt to�i cei ce l-au scos de pe liste, de la Horia Georgescu la Crin Antonescu, via Traian B�sescu �i magistra�ii �naltei Cur�i!
Exist� ceva pozitiv �n rev�rsarea de oameni simpli �i creduli, admiratori ai actorului Mircea Diaconu, care au semnat pentru candidatura sa la Parlamentul European, dar care nu vor pricepe niciodat� c� este un politician ratat �i chiar nociv pentru Rom�nia din cauza �nc�p���n�rii cu care propov�duie�te �nc�lcarea legii? Nu.
Faptul c� nu le pas� c� fiica actorului a declarat c�t se poate de senin c� tat�l ei ar vrea s� candideze doar pentru c� asta ar fi ultima �ans� de a-�i cur��a imaginea �i de a anula consecin�ele deciziei de incompatibilitate arat� c� nici m�car nu le trece prin cap c�t bine poate face Rom�niei un europarlamentar competent �i motivat de sentimentul datoriei fa�� de �ar�, nu de dorin�a de a se r�zbuna pe ANI �i �nalta Curte.
Ce motiv de optimism poate fi �n faptul c� mii de oameni au venit la Teatrul Nottara f�r� s� aib� nici cea mai vag� b�nuial� c� sunt folosi�i de Dan Voiculescu drept mas� de manevr� �n r�zboiul s�u cu o justi�ie pe care nu o mai poate nici cump�ra, nici intimida? Nici unul. Din contr�.
Trebuie s� ne bucur�m, �ns�, pentru altceva. �n ciuda desf�ur�rii propagandistice care l-ar fi f�cut invidios �i pe Ceau�escu, a ecoului favorabil pe care populismul anti-justi�ie �l are �n r�ndul rom�nilor care �l ur�sc din r�runchi pe pre�edinte, a sus�inerii jenante pe care Victor Ponta, fost procuror, prim-ministru, pre�edintele celui mai mare partid, o acord� strident unui om care a �nc�lcat legea, legea, �n final, va triumfa.
Cazul Diaconu, al�turi de condamn�rile r�sun�toare pentru corup�ie din ultima vreme, dar �i de numeroasele demiteri �i demisii din �nalte func�ii, determinate de verdictele ANI, va aduce o nou� confirmare c� statul de drept nu mai este o vorb� goal� �i c� din ce �n ce mai pu�ini oameni din aceast� �ar� mai pot spera s� scape nepedepsi�i dac� au �nc�lcat legea. Ceea ce nu este deloc pu�in!
Nu au trecut nici zece ani de c�nd era de neconceput ca oameni cu putere, cu bani sau capabili s� provoace compasiune �n mas� (precum Gic� Popescu) s� ajung� dup� gratii sau s� li se interzic� s� mai ocupe vreo demnitate public�.
Dup� aproape �aptezeci de ani de imunitate cvasi-absolut� pentru to�i membrii elitei acestei ��ri, perioad� �n care a fost de neconceput, de exemplu, ca un membru de vaz� al PCR sau al partidului mo�tenitor s� ajung� la �nchisoare pentru crim� sau pentru c� a luat mit�, cumulat, peste un miliard de euro, epoca de aur a infractorilor a luat sf�r�it. U�or, u�or, cei ce �ncalc� legea �i scap� nepedepsi�i nu mai sunt regula, ci excep�ia. (Dac� lucrurile vor reveni �nvechea matc� dup� alegerile preziden�iale, asta este deja alt� discu�ie.)
Mircea Diaconu nu este nici Adrian N�stase, nici Sorin Ovidiu V�ntu, nici Gigi Becali, nici Dan Voiculescu. Nici prin fapta pentru care a fost g�sit vinovat de ANI �i de justi�ie, nici prin consecin�ele ei, nu se califica �n categoria celor care era obligatoriu s� fie da�i ca exemplu.
Din p�cate, el �i noii s�i alia�i politici insist� s� fie transformat �ntr-un exemplu. Tenacitatea cu care se prezint� drept victim� a unui abuz, de�i este evident c� verdictul dat �n cazul s�u este sut� la sut� �n acord cu legea, plus amploarea resurselor puse la b�taie pentru decredibilizarea institu�iilor �i pentru atacarea adversarilor politici �l transform� �ntr-un caz a c�rui rezolvare va deveni, inevitabil, un exemplu.
Dup� cum spuneam mai �nainte, dac� perioada de str�ngere de semn�turi ar mai fi durat m�car c�teva s�pt�m�ni, iar Dan Voiculescu ar fi pus la b�taie mijloacele financiare �i logistice necesare, Mircea Diaconu ar fi putut aduna �i un milion de sus�in�tori. Reac�ia de sprijin pentru el este pur emo�ional� �i vine din aprecierea pentru munca sa ca actor (mult supraevaluat�, dup� p�rerea mea) �i din ura pentru Traian B�sescu �i cei percepu�i ca alia�i ai s�i. Mai mult, ignor� cu dispre� orice argument de natur� juridic�. Cu toate acestea, valul de simpatie este autentic �i masiv.
De aceea, determinarea tuturor celor ce �i-au asumat verdictul de incompatibilitate de a urm�ri cu rigoare aplicarea sa este cu at�t mai l�udabil�. Nu cu mult timp �n urm�, perspectiva unei reac�ii negative de mas� ar fi paralizat orice �ef de partid sau institu�ie tentat s� ia �n calcul doar legea �i l-ar fi f�cut s� dea �napoi.
�n momentul �n care �i judec�torii Biroului Electoral Central vor constata c� aceast� candidatur� nu �ntrune�te condi�iile legale deoarece ar duce la �nc�lcarea unui sentin�e definitive a �naltei Cur�i, asumarea direct�, f�r� ocoli�uri �i subterfugii, a respect�rii legii, �mpotriva unei presiuni populare dirijate �i manipulate, va pune �nc� o c�r�mid� la edificiul statului de drept.
Respingerea candidaturii lui Mircea Diaconu va crea un nou precedent, similar celui din 2010, c�nd institu�iile au rezistat protestelor a zeci de mii de oameni, din Pia�a Victoriei, orchestrate de Sorin Ovidiu V�ntu cu ajutorul sindicatelor. �i atunci s-a scris istorie, �i acum se va scrie. Nu �mpotriva lui Mircea Diaconu, ci a celor pe care �i las� s�-l foloseasc� drept berbece pentru a cl�tina domnia legii.
O alt� consecin�� pozitiv� a acestui caz aparent minor este c� vedem �i mai clar cine sunt cu adev�rat politicienii, func�ionarii publici, liderii de opinie, activi�tii civici, oamenii cu greutate �n societate care pretind c� vor binele acestei ��ri, dar care, de fapt, nu fac altceva dec�t s� o submineze, relativiz�nd aplicarea unei sentin�e judec�tore�ti.
Deja mul�i dintre cei ce jubilau �n timpul protestelor din ianuarie 2012, ridic�nd �n sl�vi a�a-zisa insurec�ie popular�, presupusa rede�teptare a militantismului civic �i f�c�ndu-se c� nu observ� c� totul nu era dec�t o punere �n scen� a USL, cu concursul isteric al aparatului de propagand� al lui Voiculescu, se declar� revolta�i de �nedreptatea� ce i se face lui Mircea Diaconu.
Chiar �i distin�i profesori �i onorabili activi�ti civici prefer� s� �l crucifice pe �eful ANI, deoarece a cerut respectarea legii, dec�t s� constate abera�ia demersului de str�ngere de semn�turi pentru un politician care, chiar presupun�nd prin absurd c� i se va permite s� candideze, nu va avea voie s� ocupe demnitatea pentru care a fost ales.
Testul pentru depistarea agen�ilor ascun�i ai PSD-ului �i ai lui Voiculescu, ai st�ngi�tilor masca�i �n arbitri neutri ai vie�ii politice, ai anarhi�tilor sedu�i de El Comandante Putin, deranja�i c� institu�iile au �nceput s� func�ioneze, este interpretarea faptelor lui Mircea Diaconu. Pentru to�i cei men�iona�i mai sus, �nc�lcarea legii de c�tre fostul liberal este minor� �i doar un pretext pentru ca el s� fie pedepsit cu supram�sur� de cerberii statului poli�ienesc creat de tiranul B�sescu.
Dac� vre�i s� afla�i cu cine sta�i de vorb� cu adev�rat �i c�t de mult �i doresc ca �n aceast� �ar� domnia legii s� fie absolut�, vede�i cum r�spund c�nd le spune�i c� nu are nici o importan�� c�t de mic� sau mare este �nc�lcarea legii �n cazul Diaconu. Tot infrac�iune se nume�te �i ea este cert� c�t� vreme a fost stabilit� printr-o sentin�� definitiv�, iar restric�ia de trei ani pentru ocuparea unei demnit��i publice nu este negociabil�. Dac� ocolesc r�spunsul �i v� �ntreab� de ce Elena B�sescu are voie s� str�ng� semn�turi pentru candidatura la Parlamentul European, a�i mai descoperit un �om de bine�.
Nu �n ultimul r�nd, cazul Diaconu semnaleaz� restr�ngerea cercului politic al celor ce �i permit s� ignore sau chiar s� atace deciziile instan�elor �i s� pun� sub semnul �ntreb�rii rolul institu�iilor statului �n asanarea clasei politice. Chiar dac� schimbarea sa de atitudine este �nc� departe de a fi una de profunzime, resorturile principale fiind unele de calcul electoral, decizia lui Crin Antonescu de a-l scoate pe Mircea Diaconu de pe listele electorale pentru europarlamentare merit� salutat�.
Cu fiecare politician care renun�� la a mai submina statul de drept �i care sus�ine aplicarea legii, Rom�nia se apropie �i mai mult de normalitate. Va fi �n final treaba fiec�rui aleg�tor s� decid� dac� crede sau nu �n schimbarea la fa�� a liderului liberal �i a colegilor s�i care l-au sus�inut �n decizia privindu-l pe Diaconu. Dar, c�t� vreme ea produce efecte pozitive din perspectiva �nt�ririi statului de drept, ar fi contraproductiv s� o minimaliz�m.
Chiar dac� suntem convin�i c� schimbarea nu s-a produs din motivele corecte, principiale, chiar dac� avem motive serioase s� b�nuim c� nu va rezista, ea trebuie totu�i �ncurajat�. Sunt prea mul�i cei ce a�teapt� cu ner�bdare plecarea lui Traian B�sescu de la Cotroceni, �n speran�a c� Rom�nia va redeveni paradisul marilor rechini, ca s� nu reprezinte o miz� oprirea fiec�rei gol�nii, indiferent cine �i ofer� sprijinul.
Indiferent c�t de proasp�t� este amintirea jocului distructiv, �mpotriva democra�iei, practicat de liberali, ar trebui s� lu�m �n calcul �i varianta c� sus�inerea furibund� pentru Mircea Diaconu de c�tre PSD �i Voiculescu este �n primul r�nd o pedeaps� aplicat� lui Crin Antonescu pentru dezertarea din c�rd�ia USL-ist�.
Aduna�i procentele PDL-ului, ale PNL-ului �i ale Mi�c�rii Populare, a�a firave cum sunt, ad�uga�i resursele nev�zute ale lui Traian B�sescu prin care a reu�it s� destrame USL, �i o s� vede�i c� rezultatul este suficient de interesant pentru a explica de ce PSD �i tele-golanii s�i vor lovi de acum �ncolo f�r� mil�, cu tot ce le cade �n m�n�, �n cei ce amenin�� s�-i sufle, din nou, victoria de sub nas. Chiar �i cu un actor mediocru �i f�r� caracter.

JAVRE ATI FOST si asa veti ramine !
cind aceeiasi pupatori de laba si fund prezidential, vor avea curajul de a o comenta pe sublima, inteligenta EBA care , stand alaturi de tiitoarea oficiala a taticului , vorbea despre presupusa amanta a lui Stolojan , atunci am sa cred in impartialitatea si onestitatea voastra !
pina atunci, ramine cum am spus : sunteti niste JAVRE !

Partidul Sociali�tilor din Moldova a �nceput s� str�ng� semn�turi �n sprijinul ader�rii ��rii la Uniunea Vamal� Rusia, Belarus �i Kazahstan.
�Concomitent, �i vom informa pe cet��eni cu privire la avantajele acestui vector extern pentru �ara noastr�, a declarat viceprim-ministrul ��rii, Igor Dodon.
El a subliniat c� �n urma sondajelor efectuate �n ultimul timp, majoritatea cet��enilor din Moldova prefer� aderarea la Uniunea Vamal� asocierii cu UE.

Mai mult: romanian.ruvr.ru

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

SOCANT ! ! ! ULTIMA ORA ! ! ! IN CURAND ! ! ! ROMANIA NU-I FINLANDA ! ! !



Traian B�sescu va intra �n istorie datorit� descoperirii epocale a faptului c� iarna nu-i ca vara.
Totodat�, de dou�zeci de ani clasa politic� �și pl�nge de mil� pentru faptul c� Rom�nia nu este Suedia, nu nici Polonia și nici Franța. Ast�zi vom �ncerca s� �nțelegem de ce Rom�nia nu este Finlanda.
Unul dintre cele mai obositoare aspecte ale discuțiilor cu �patrioții rom�ni� blocați �n secolul XIX const� �n argumentele �istorice� pe care aceștia le reutilizeaz� atunci c�nd se discut� o eventual� cooperare cu Rusia. Din perspectiva lor, o relație complicat� din punct de vedere istoric nu trebuie s� permit� niciun fel de cooperare �n prezent, iar existența unei �alianțe strategice cu SUA� presupune c� Rusia trebuie tratat� cu dispreț și ur�, orice altceva fiind o tr�dare a idealurilor euroatlantice. Relațiile foarte str�nse at�t din punct de vedere politici c�t și economic pe care Rusia le are cu alte ț�ri europene sunt considerate imposibile pentru Rom�nia. Confruntați cu exemple de acest gen, patrioții americani de origine rom�n� recurg la argumentul �istoric�: Rom�nia are o relație istoric� at�t de rea cu Rusia, �nc�t spre deosebire de alte ț�ri europene nu poate avea o cooperare care s� nu fie concomitent și o �tr�dare� a eroismului str�moșesc. S� lu�m exemplul unei ț�ri a c�rei relație cu Rusia poate fi descris�, �n cel mai bun caz, drept �dificil� și s� analiz�m atitudinea faț� de Rusia �n contextul crizei din Ucraina.
Premierul finlandez Jyrki Kataynen a vorbit �n fața parlamentului de la Helsinki despre sancțiunile �mpotriva Rusiei:
�Finlanda susține necesitatea rezolv�rii acestei situații prin negocieri. Sancțiunile și sancțiunile de r�spuns vor prejudicia ambele p�rți... Politica noastr� �n relația cu Rusia este orientat� spre implicarea Rusiei �n cooperarea internațional�. Scopul nostru a fost și r�m�ne unul natural � relațiile de bun� vecin�tate care vor fi �n beneficiul Finlandei, Europei și Rusiei. UE are nevoie de Rusia, Rusia are nevoie de UE. Rezolvarea unei serii �ntregi de probleme internaționale va eșua f�r� Rusia.�
Se observ� facil diferența izbitoare �ntre discursul premierului finlandez și discursurile politicienilor de la București. Dar poate Jyrki Kataynen a fost �nfierat drept tr�d�tor al idealurilor europene și a intereselor naționale de președintele Finlandei, care este un membru Partidului Popular European, la fel ca și Traian B�sescu? Președintele Sauli Niinist� a declarat la Haga c� relațiile bilaterale finlandezo-ruse au r�mas bune și neafectate de criza ucrainean�, preciz�nd ferm c� el se va �nt�lni cu Vladimir Putin ori de c�te ori va fi nevoie dac� interesele Finlandei o vor cere, chiar dac� Consiliul European va decide s� �nghețe orice fel de cooperare sau comunicare politic� cu Rusia.
Președintele și premierul finlandez c�nt� pe aceeași voce atunci c�nd sunt �n joc interesele naționale. Poate au fost sancționați dur de naționaliștii finlandezi care au reprezentare �n parlament? Nici vorb�. �n Finlanda, mișcarea naționalist� are un pronunțat caracter eurosceptic și consider� c� birocrații de la Bruxelles și �șoimii r�zboiului� de la Washington reprezint� un pericol pentru securitatea și interesele Finlandei. Exasperați de dorința Uniunii Europene de a priva țara de suveranitate, naționaliștii finlandezi cocheteaz� cu ideea unei alianțe strategice cu Rusia. Un lider al partidului naționalist �Finlandezii� (True Finns / Perussuomalaiset), Hemmo Koskiniemi a mers mai departe �i a propus reintegrarea Finlandei �n Rusia, fapt despre care Vocea Rusiei a scris �n martie 2013:

�Raționamentul politicianului finlandez este simplu. Uniunea European� se �ndreapt� spre crearea unui stat federal �n care Finlanda oricum �și va pierde suveranitatea și independența. �n aceste condiții, dac� suveranitatea este oricum imposibil�, este mai indicat� integrarea �n Rusia, deoarece Rusia este principalul partener economic al Finlandei și poate oferi aceeași protecție militar� ca și Uniunea European�.�
Comunitatea de afaceri este și ea interesat� de o cooperare mai str�ns� cu Rusia. Omul de afaceri Hannu Krogerus a propus ca Finlanda s� devin� �un Hong Kong rusesc� pentru a asigura stabilitatea și creșterea economic� care va fi imposibil� �n UE.
Partea rațional� a elitei politice de la Helsinki a �ncercat și a reușit s� transforme poziția geografic� de proximitate faț� de Rusia dintr-un blestem �ntr-o binecuv�ntare. Poate, experiența finlandez� ar putea fi util� și pentru alte ț�ri, dar desigur Rom�nia nu-i Finlanda și este p�cat.

"Every normal man must be tempted at times to spit upon his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats." -- Henry Louis Mencken (1880-1956)

FENOMENUL BASESCU

Asa cum spunea cineva,o stafie umbla astazi prin Romania ,stafie care rastoarna obiceiuri politicianiste,cariere bazate pe impostura,politicieni care de 17 ani nu au facut nimic pentru tara ci doar pentru ei.Ei sunt cei care au falimentat Bancorex,Dacia Felix,care s-au imbogatit din privatizari si din tunuri.

Tot ceea ce se afla in politica romaneasca azi si detine o functie,o avere nelegitima,o impostura intr-un minister sau o institutie care manevreaza bani s-au unit azi in fata celui mai mare dusman al lor,Presedintele Traian Basescu.

Basescu este un fenomen romanesc care va face istorie,
Pentru prima data un om,care nu a fost chiar ortodox,care a trecut prin multe pacate,isi ia functia si menirea in serios si DISTRUGE clasa politica veche a tranzitiei pentru a incerca sa reconstruiasca o Romanie europeana.

S-a creat o partida antibasescu,acesta a fost demonizat,liberalii cati au mai ramas in PNl au lansat ideea nebuniei lui Basescu,care cum spun ei nu mai este omul din 2004,adica cel cu care credeau ca vor da tunuri,impartind frateste foloasele guvernarii.

Partide si politicieni se afla in situatia disperata de a fi stersi din istoria tarii,sau si mai rau sa intre ca clienti in pribunale si procuraturi.

Privind acest spectacol nu poti decat sa te amuzi vazand pe Tom si Jery care tulbura linistea politicii noastre,liniste in care se poate fura in voie.

Cei 75% din referendul ne-a aratat ca ne aflam in fata unui fenomen,FENOMENUL BASESCU,si ca acum se face istorie,o istorie care promite Romaniei un nivel de civilizatie politica europeana.

Poate ca unii ziaristi se inseala,poate ca chiar unii electori se indoiesc cum ar putea ca Basescu,cel care a avut atatea pacate sa fie salvatorul moral al politicii romanesti.

In acest sens trebuie sa citim si cele spuse de dl.Guse care poate fi orice dar nu lipsit de inteligenta.

Poate ca treptat romanii vor intelege ca fenomenul Basescu era singura cale de urmat pentru actuala Romanie.

De la: gabigabi2, la data 2014-03-26 08:38:30JAVRE ATI FOST si asa veti ramine !
cind aceeiasi pupatori de laba si fund prezidential, vor avea curajul de a o comenta pe sublima, inteligenta EBA care , stand alaturi de tiitoarea oficiala a taticului , vorbea despre presupusa amanta a lui Stolojan , atunci am sa cred in impartialitatea si onestitatea voastra !
pina atunci, ramine cum am spus : sunteti niste JAVRE !

... Pe cine mai ingropam Gabyta....si dai si lupta...cazi ...te ridici...o lupta nebuna si furibunda pentru CE???...PENTRU CINE???....PENTRU MORTI???

symy-apocalipsa.blogspot.ro

Cleptocratia,reactiunea si teoria conflictului

Acei ce poarta jugul
Si a-l purta mai vor,
Sa-l poarte mai departe,
Spre rusinea lor.

Intr-o societate nu conteaza valoarea numerica a populatiei,spun psihosociologii,ci conteaza ponderea populatiei participative,a populatiei constiente si dornice de a lua parte la viata cetatii,la viata sociala.
Din pacate in Romania avem de-a-face mai degraba cu o multime,poate un popor dar nu avem de-a-face cu cetateni constienti.
De acest lucru au avut grija toate clasele de conducatori politici,de la fascisti,comunisti ,pana la democratia originala creata de PSD si liderii sai dupa 1989.

O alta problema de psihologie sociala o constituie asa zisa teorie a conflictului in societate.Fara conflict si rezolvarea lui omenirea ar sta inca in epoca de piatra iar deosebirea in civilizatie si bogatie dintre tarile lumii si ale Europei este tocmai ca prin conflict,uneori revolutie mai mult sau mai putin sangeroasa societatile au devenit avansate,mai bogate,mai spirituale.

Am spus aceste considerente introductive pentru a caracteriza mai bine situatia politica si sociala din tara noastra.

Tara mioritica care iubeste linistea,iubeste neschimbarea,soarta o considera predestinata,Romania,mai bine zis romanii s-au erijat in a fi sclavii tuturor,sclavii conducatorilor autocrati,ai politicienilor corupti,ai strainilor care in acest mediu au gasit cea mai propice modalitate de a exploata in folosul lor defectele fundamentale ale romanilor.

Clasa noastra politica actuala este construita total dupa aceste considerente.Organe de conducere ale tarii,justitie,organe de ordine sunt construite nu spre binele cetatenilor ci pentru cleptomania personala,creind acea clasa pe care chiar presa straina a denuimit-o cleptocratie.

Prin fascinatie,minciuna,desbinare cleptocratia s-a mentinut la putere in continuitate de la regimul comuinist si probabil ca vor domina Romania ani multi.

In acest context apare un om politic,un Becket roman,care ca si personajul istoric poate a avut pacate in viata lui dar care acum isi ia rolul de lider politic in serios.Este vorba de dl.Basescu care a devenit un lider hotarat de a schimba Romania,chiar in acest context in care simtul cetatenesc nu este prea desvoltat in tara noastra.

Conflictul creat cu cleptocratia este legitim si face parte din revolutia sociala pe care Basescu vrea sa o infaptuiasca.
Fata de aceasta intentie a lui,fata de faptul ca cleptocratia constata ca nu este de al lor,acestia au declansat un val de ura,de minciuni si violente care pot merge pana la anihilarea Presedintelui.

In fond ce a facut presedintele?
-A incercat sa creeze o justitie independenta care sa reactioneze si la coruptia clasei politice.
-A condamnat in numele statului Comunismul ca pe un regim criminal
-A deschis dosarele fostei securitati pentru ca cetatenii sa nu mai fie santajati.
-A fost intolerant cu un guvern ca emanatie a grupurilor oligarhice,asa cum a fost in toate regimurile de dupa 1989.
-A dorit ca institutiile statului sa functioneze democratic si toti sa fim egali in fata acestor institutii.

Profitand de nivelul scazut al simtului politic al romanilor,cleptocratia transpartinica a pornit un rasboi contra-revolutionar,predicand linistea,neimplicarea,lasarea tarii in mainile oligarhilor.

Emitand asa numita conflictualitate a dlui Basescu,cleptocratia a mers pana acolo incat Constitutia creata de ei la impulsul Europei sa fie violata,incalcata,sa rupa orice idee de dreptate sociala si prin orice mijloace sa scape de Basescu,chiar pana la eliminarea sa fizica.

In acest context Basescu apeleaza la aceia pentru care se sacrifica,la popor,notiune pe care cleptocratii au pervertit-o.
Exte un examen dificil.Cleptocratia s-a unit transpartinic,cei 322 reprezinta ¾ din parlament,adica ar reprezenta aceiasi proportie din cetatenii tarii.Oligarhii prin metodele lor specifice,dominand presa si TV mint si deturneaza realitatea iar daca nu pot, incalca cele mai importante legi pentru a scapa de Basescu.

Este un greu examen pentru romani,pentru tinerii din noua generatie care trebuie sa arate lumii ca ei sunt altceva decat p�arintii lor care au trait in servitudine.

Rasboiul va fi dur dar el va decide viitorul Tarii.

Daca va invinge cleptocratia Romania decenii in sir va fi cum este azi.daca va invinge Basescu si alaturi de el va sta tineretul,cetatenii Romaniei exista sansa de a intra in Europa cu adevarat.

Deci la referendum se joaca viitorul Romaniei.

Daca nu ne vom prezenta,nu vom spune nu cleptocratiei inseamna ca le servim pe tava acestora VIITORUL ROMANIEI.

Anticomunisti falsi
Lamentarea comunista a USL este patetica atata timp cat dv.si ceilalti care chipurile sprijina pe liberalii dlui Patriciu faceti tot posibilul sa distrugeti unitatea unei drepte firave.

Basescu este dictaor spun acesti falsi democrati.

Pai ia spuneti dv.insulte ca bolsevic,golan,marinar,prost,betiv etc presedintilor Coreiei de Nord,Belarusului,Iranului ,dar sa fiti cel putin turisti in aceste tari sa vad ce va face Basescu si ce va face adevaratii dictaori.

Numiti comunisti pe oricine nu va impartasesc aberatiile zise liberale,utilizati cu usurinta cuvinte ca securist,pupincurist numai pentru ca felul dv.de a vedea dreapta romaneasca este criticata.

Dl.Basescu si PD-L au facut serioase apeluti la unitate cu PNL dar PNL-ul dv.face unitate cu Iliescu,pe care il numiti bolsevic,dar tare bun este cand va da voturi pentru a ramane la putere sau pentru buget si cu care va asociati sa dati afara dictatorul,adica pe Basescu, care a condamnat solemn comunismul si acum va condamna pactul Ribentrop-Molotov.

De fapt sunteti niste desorientari.Faceti pol de dreapta cu dl.Constantineescu si dl Milut dar nu vedeti ca dreapta poate fi puternica cu PNL+PD-L.
Dece?
Pentru a salva cativa oligarhi,cativa ministri penali care tradeaza liberalismul aliindu-se cu bolsevicii din PSD.
Este oare bugetul pe 2014 buget liberal?
Trebuie sa fii foarte subtire la minte ca sa sustii acest lucru.
Si toate acestea pentru a va apara de pericolul Basescu si nu de bolsevicii lui Iliescu.

Eu zic ca mai inainte de a blama infiltrarea bolsevica in politica romaneasca sa revizuiti propria atitudine,sa va vedeti cine sunt prietenii si cine sunt dusmanii.

Cu alianta PNL/PSD nu o sa convingeti pe nimeni de anticomunism,cel mult o sa stati la putere un timp,dupa cum s-a si intamplat.
Si apoi gata,vine ignatul.poporul s-a desteptat?

AVEM UN BULA ROMANESC PENTRU A-L TRIMITE IN PARLAMENTUL EUROPEAN?
Politicieni ca Vadim Tudor,Felix sau Gigi nu au aparut pe pamant
sterp ci au avut un predesesor celebru.
Daca acesta a fost renumitul Zaroni,apoi si acesta a fost
predecesorul lui Bula.

Romulus Zaroni,un taran din Nadastia de Sus, om cu sapte clase
primare, a ajuns
ministru tocmai pentru ca era omul de casa al lui Petru Groza.
Despre Zaroni, Corneliu Coposu spunea ca ,era un chiabur de mana
intai ,avea o biblioteca impresionanta pentru un taran, am gasit
la el acasa cam 7 � 800 de volume de cultura generala si de carti
politice. Daca ar fi continuat sa-si gospodareasca ferma, Romulus
Zaroni ar fi fost, poate, mai castigat. Din pacate, acesta devine in
data de 6 martie 1945 ministru al Agriculturii si Domeniilor,
functie pe care si-o va pastra pana in 29 noiembrie 1946, devenind
apoi, pana in 30 decembrie 1947, ministru al Cooperatiei. Gafele l-
au facut un soi de precursor al lui Bula. De altfel, in epoca
circula un soi de gluma, care suna cam asa: Caligula imperator si-a
facut din cal senator/ Groza, mai sinistru, si-a facut din bou
ministru. Cu toate acestea, Corneliu Coposu a avut doar cuvinte de
lauda la adresa sa: A facut patru clase gimnaziale la un liceu
german, vorbea si citea fluent in aceasta limba. Zaroni a profitat
cat mai mult de statutul de ministru: si-a parasit sotia, insurandu-
se apoi cu o femeie cu vreo 20 de ani mai tanara, a reusit sa se
mute in casa reputatului jurnalist Pamfil Seicaru si sa vina acasa,
la Nadastia de Sus, cu avionul. O poveste care a ramas in istorie
spune ca, de fapt, Zaroni si-a parasit prima sotie pentru ca aceasta
refuzase ca pamantul sa fie trecut la colectiv. Pe de alta parte,
Romulus Zaroni continua sa fie si astazi subiect de bancuri, chiar
pe forumul echipei Steaua Bucuresti. Un forumist il compara pe Gigi
Becali cu Zaroni, care ar fi fost tarcovnic la biserica, analfabet
si ajuns sus in ierarhia statului. Iata ce scrie pe site-ul
www.fcsteaua. ro, Dankressman, in data de 2 iunie 2007: Apropos de
anormal. In Guvernul lui Groza, a fost numit Ministru al
Agriculturii un taran hunedorean. Numele lui era Romulus Zaroni.
Asta fusese tarcovnic, la biserica din Nadastia. Ii fusese citita
(adica cineva i-a citit) o singura carte, despre Frontul Plugarilor.
Cea mai mare realizare a lui ca ministru a fost sa-si viziteze satul
natal... cu avionul. Cand vizita satul natal, locuia in Caminul
Cultural.
Zaroni, ministrul cu sapte clase care l-a precedat pe Bula
in folclorul Romaniei comuniste

Nefericitul afirma ca asta era singura lui legatura, cu cultura.
Si avea, acolo: �un singur divan pe care puteam gandi. Bai
fratilor, de unde il cunosc eu pe asta? Se spunea despre el ca,
prinzandu-si aratatorul in usa, zbiera ca din gura de sarpe ca ,i s-
a stricat stiloul si nu mai semneaza acte o saptamana.Se mai
spunea despre el ca, dupa nu stiu cati ani in care refuzase sa-si
angajeze secretara (el stia ca Secretarul e mai mare ca Ministrul) a
facut un concurs pentru angajare in care tema era ,Mulsul vacii mai
eficient decat mulgatoarea automata. Gigi, asta este locul tau in
Istorie! Cu asta concurezi!

Azi politicieni ca vadim Tudor sau Felix nu fac secat sa refaca
traseul lui Zaroni

ANOMIE,ANARHIE

Rar mi-a fost dat sa pot citi o asemenea exprimare care face elogiul anarhiei.

In lumea civilizata se spune ca este mai bine sa avem legi proaste decat sa nu avem nici o lege.

Citind articolul de mai sus avem impresia ca autoarea neaga totul.Neaga legea si justitia romana,neaga institutiile statului legate de justitie,neaga demnitarii si magistratii care servesc justitia si in final neaga si pe garantul libertatii justitiei Presedintele Romaniei.

Desigur,fiecare putem avea opinii divergente,putem critica dar a fi impotriva a tot ce inseamna in tara aceasta justitie,dreptate mi se pare, pentru o persoana adulta si normala, cel putin o atitudine asociala si antisociala.

Oare ce serveste un asemenea articol care se crede a induce un curent de opinie, in care sa negi tot ce este legat de justitie,sa negi ceea ce UE a apreciat in justitia noastra ca o adevarata revolutie,sa negi pe aceia care s-au sacrificat si se sacrifica pentru dreptul romanesc.

Sigur,as putea lua articolul paragraf cu paragraf sa il comentez,sa il critic.

Dar poate fi oare criticata reaua vointa?
Nu merita!

Mosule, imbatrinesti, da' degeaba ....
nu neaga nimeni Institutiile Statului , ci Doar Oamenii care prin comportamentul lor ASERVIT POLITIC " tocmai " garantului " justitiei - hahaha ...asta -i o gluma de'a lu' don base' cu siguranta, numa' el le face asa de bune (glumitele) - Injosesc aceste Institutii !

oare citi Spini i'or fi intrat pres.ului in fund de'a ajuns sa spuna Imensa ABERATIE cum ca, cei 10 ani ai Regimului condus de el au
fost cei mai buni ani de la infiintarea Statului National Roman ?

Mosuuuuleeee, vezi ca ai un client ....pregateste tratamentul !

May 4 at 8:24 PM
NOI CEI DIN DIASPORA SCHIMBAM REGULILE! VRETI VOTUL NOSTRU? ACESTEA SUNT CONDITIILE!

Candidatule! Asculta ce vreau eu, inainte de a-mi face tu o oferta !

1. Respectarea rezultatului referendumului din 2009 pentru reducerea numarului de parlamentari la cel mult 300.
2. Imprescriptibilitatea infractiunilor de furt din bani publici, comise de demnitari.
3. Demnitarii si familiile lor (copii, parinti), sa isi asume obligatia de a folosi doar sistemul public de sanatate. In caz contrar isi pierd calitatea de demnitar. Doar asa s-ar putea schimba ceva in sistemul public de sanatate.
4. Copiii/nepotii demnitarilor vor invata doar in sistemul public de invatamant de stat. In caz contrar isi pierd calitatea de demnitar. Poate asa se va schimba ceva in invatamant.
5. Orice pedeapsa primeste un demnitar pentru infractiuni comise in timpul mandatului, sa fie dublata.
6. Averea demnitarilor care nu poate fi justifica sa fie confiscata, la fel si a rudelor care nu o pot justifica.
7. Parlamentarii care nu au initiat nicio lege pe toata perioada mandatului, sa restituie 50% din sumele primite ca si indemnizatie. Nu sunt acolo doar pentru a incasa un salariu pe care multi dintre noi, nu il au.
8. Interzicerea totala a traseismului politic. Pleci din partid, renunti si la functia obtinuta .
9. Parlamentarii care prin vot s-au opus solicitarii Parchetului pentru cercetarea altor demnitari, sa nu mai aibe dreptul de a candida pentru functii publice timp de 10 ani.
10. Interzicerea prin lege a dreptului parlamentarilor de a se pronunta in privinta cercetarii unui demnitar.
11. Redeschiderea tuturor dosarelor care s-au inchis prin prescriere, ale fostilor si actualilor demnitari.
12. Cheltuielile parlamentului sa fie reduse cu 50% fata de nivelul actual. Un stat sarac nu poate suporta costurile unui parlament bogat.
13. Produsele/serviciile din institutiile de stat sa fie in proportie de 70% produse in Romania.
14. Reintroducerea pedepsei cu moartea pentru infractiuni deosebit de grave.
15. Inasprirea pedepselor din codul rutier. Despre cat de aspre sa fie, sa-i intrebam pe cei care si-au pierdut copiii sau parintii in accidente rutiere.
16. Puscariasii sa munceasca pt. cazare, mancare, ingrijire medicala. Ei ne fura, ne talharesc, ne violeaza copii sau parintii si noi ii tinem pe banii nostril! In puscarie, munca sa fie obligatorie, mai putin cauzele medicale certe.
17. Castrarea pedofililor si a violatorilor.
18. Pentru traficantii de droguri, inchisoare pe viata.
19. Marirea alocatiei pentru copii la cel putin 150 lei.
20. Parintii care nu-si trimit copiii la scoala, sa fie decazuti din drepturi.
21. Interzicerea exploatarii zacamintelor de orice fel, prin metode care duc la distrugerea pe termen lung a mediului inconjurator.
22. Reimpadurirea terenurilor defrisate, costurile urmand sa fie suportate sau imputate tuturor celor care le-au defrisat sau trebuiau sa apere padurile, nu sa le distruga!
23. Interzicerea vanzarii pamantului agricol romanesc catre straini. Copiii si nepotii nostri, vor trebui sa-si creasca copiii. Noi daca avem astazi pamant romanesc, avem datorita strabunilor nostri care nu l-au vandut, ci s-au jertfit sa-l pastreze.
24. In procesele castigate la CEDO , daunele sa fie platite de catre judecatorii care au dat sentintele. Nu trebuie sa platim noi pentru ca si-au bagat ei bani in buzunare.
25. Executarea silita a datornicilor Bancorex, pentru recuperarea sumelor nerestituite.
26. Tranzactiile in cash intre persoane fizice, sa nu fie limitate de suma. In actul de vanzare-cumparare sunt parti: notarul, vanzatorul, cumparatorul. De ce trebuie sa primeasca banca un comision?
27. Inlocuirea prin lege a denumirii de rrom, cu denumirea de tigan.
28. Deschiderea unui proces impotriva tuturor guvernantilor, a celor care se fac vinovati de distrugerea industriei.
29. Depolitizarea autoritatilor de reglementare si control (fisc, media, protectia consumatorului, etc).
30. Desecretizarea tuturor contractelor civile facute cu statul roman. Contractele de achizitie din bani publici sa fie transparente si sa nu fie acceptata nicio forma de secretizare
31. �Catedrala Neamului� sa devina in totalitate scoala pentru copiii defavorizati, camin pt. batranii fara ajutor si spital social � administrarea si costurile sa fie in sarcina Bisericii Romane.
32. Anularea subventiilor de la buget catre cultele religioase.
Voi vota cu cel care stie sa raspunda asteptarilor mele. Daca cineva considera ca ceea ce am scris mai sus, contravine Constitutiei, legislatiei (multe legi fiind facute special pentru a servi intereselor clientelei politice), normelor europene, precizez ca asta va trebui sa faca cel care imi cere votul si care astfel se obliga: sa initieze legi, sa le corecteze pe cele gresite, sa gaseasca solutii, asa incat lucrurile sa functioneze in favoarea cetateanului.

@Mosule, tu sau @ Hakon imi pareti a fi tot-una bucata de POSTAC Platit !
Doaaame, ca ma si intreb : cum ati trait pina la "aparitia" excelentei sale, dar si mai tare-i ingrijorarea mea de ce v'oti face dupa ce v- a parasi corabia, trecind la rame pe barcuta !?!

De la: gabigabi2, la data 2014-05-05 17:10:21@Mosule, tu sau @ Hakon imi pareti a fi tot-una bucata de POSTAC Platit !
Doaaame, ca ma si intreb : cum ati trait pina la "aparitia" excelentei sale, dar si mai tare-i ingrijorarea mea de ce v'oti face dupa ce v- a parasi corabia, trecind la rame pe barcuta !?!

Daca O Gabi din materie s-ar saruta cu un Gabi din antimaterie,sarutul lor ar declansa o explozie cosmica.

Asa ca fii calm dle Gabi pentru ca cine stie daca nu o intalnesti pe Gabi din anti-materie,ea fiind n anti de profesie.
In rest tacere!

De la: PDL, la data 2014-05-08 10:34:21

De la: gabigabi2, la data 2014-05-05 17:10:21@Mosule, tu sau @ Hakon imi pareti a fi tot-una bucata de POSTAC Platit !
Doaaame, ca ma si intreb : cum ati trait pina la "aparitia" excelentei sale, dar si mai tare-i ingrijorarea mea de ce v'oti face dupa ce v- a parasi corabia, trecind la rame pe barcuta !?!

Daca O Gabi din materie s-ar saruta cu un Gabi din antimaterie,sarutul lor ar declansa o explozie cosmica.

Asa ca fii calm dle Gabi pentru ca cine stie daca nu o intalnesti pe Gabi din anti-materie,ea fiind n anti de profesie.
In rest tacere!

mosule, acuuuu' e lojic : daca tu esti ATIT de PRO , pina la satietate spre greata , tre' sa fie si cineva Anti ptr. echilibru , altfel Incepe O Noua Era De AUR de data asta ,basesciana si parca-i de ajuns !
nu crezi ?

De la: gabigabi2, la data 2014-05-05 17:10:21@Mosule, tu sau @ Hakon imi pareti a fi tot-una bucata de POSTAC Platit !
Doaaame, ca ma si intreb : cum ati trait pina la "aparitia" excelentei sale, dar si mai tare-i ingrijorarea mea de ce v'oti face dupa ce v- a parasi corabia, trecind la rame pe barcuta !?!

Ai vehiculat peste 20 de supozitii in care mi-ai atribuit nickname-ul unor utilizatori seniori sau nou veniti pe forumul 9am, ai de gand sa incetezi cu aceste obsesii inepto-paranoice sau te trimit cu nasul exact acolo de unde a rasarit o asa naroada congenitala?

gata draga , m-am stabilizat : esti Mytcor ....ca cite alte infatisari ai avut si ai si o sa mai ai, io nu le mai tin socoteala ca m-am plictisit ...