Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-28 19:25:05-Mosule chiar ai devenit senil / Pai daca USL sint comunisti inseamna ca este clar.

Mai fleata,

Timpul comunistilor ca tine a trcut.
Faptul ca USL este format din doua partide comuniste,PSD ca urmas direct al PCR si tradatorul Crin care sacrifica PNL pentru a fi la putere este evident.Citeste dor postarea anteioara.

Nu comunistule,voi sunteti oamenii trecutului tragic al Romaniei.
Ca cine va critica este un senil,nu este de mirare caci si iubitul vostru ceausescu utiliza psihiatria ca arma politica.
Asa ca un om al trecutului ca tine nu face doua parale.Mai caut-o pe Gabi si faceti un cuplu comunist.

Victor Ponta, un elefant care merge �n v�rful picioarelor
Autor: Dan Andronic
A stat la un restaurant italienesc p�n� seara t�rziu, �n momentele �n care un avion se pr�bu�ise cu 7 oameni la bord. F�c�nd conversa�ie cu ziari�tii acredita�i la guvern. A jucat obi�nuita partid� duminical� de baschet cu prietenii �n ziua �n care �n Rom�nia se declara cod ro�u, din cauza ninsorilor abundente. A ap�rut la comandamentul de urgen�� purt�nd un pulov�r de 600 de euro, al�turi de viceprim-ministrul Dragnea, �mbr�cat (cel pu�in) la fel de scump, pentru a ne comunica buletinul meteo.PSD a organizat ni�te chermeze uria�e la Cluj �i Satu-Mare, imortalizate prin fotografii cu mai-marii partidului ce au �mp�nzit internetul. Toate aceste �nt�mpl�ri aparent banale, dar petrecute �n situa�ii de criz�, au avut loc �n doar c�teva zile av�nd cam aceia�i participan�i, cu premierul Victor Ponta �n planul principal.
Nu fac parte din cei care cred �n ipocrizia impus� conduc�torilor, care trebuie s� fie empatici cu durerea poporului tot timpul, �ntruc�t acord o mai mare valoare eficien�ei actului de guvernare dec�t lacrimilor de crocodil v�rsate la conferin�e de pres�. Din aceast� perspectiv� nu cred c� primul-ministru sau pre�edintele Rom�niei trebuie s� stea nem�nca�i, neb�rbieri�i �i �ncerc�na�i atunci c�nd au loc evenimente grave. Cred �ns� c� experien�a �i bunul-sim� politic trebuie s� le aprind� becule�ul de alarm� atunci c�nd chermezele �i �nt�lnirile de pl�cere la care urmeaz� s� participe sunt inadecvate. Pentru c� nu po�i declara cod ro�u de ninsori (f�r� precedent �n istorie) �i s� te relaxezi la baschet.
Nimeni nu se a�teapt� s� conduci vreun automobil cu �enile prin Moldova pentru a salva gravide �i pentru a �mp�r�i ap� pensionarilor bloca�i �n bordeie, dar nu te po�i comporta ca �i c�nd tr�ie�ti �ntr-o alt� Rom�nie! Dup� cum trebuia s� dea dovad� de o minim� preocupare fa�� de soarta unor medici care s-au pr�bu�it cu avionul �ntr-o zon� greu accesibil�, chiar dac� nu ne a�teptam s�-l vedem la man�a vreunui elicopter scrut�nd orizontul, �n c�utarea supravie�uitorilor.
Rom�nii nu se a�teapt� s� aib� un prim-ministru care s� ac�ioneze precum Bruce Willis �n "Die Hard 1,2,3,4 �i 5", dar lipsa de preocupare de care Victor Ponta d� dovad� atunci c�nd nu este la televizor sau nu posteaz� pe Facebook, are costuri mult mai mari dec�t cele politice. Vrea, nu vrea, Ponta este exemplul de comportament �n Guvern pentru cei peste un milion de func�ionari de stat. Ca s� nu mai vorbim de miile de clien�i politici care v�d �n catastrofele umane �i naturale doar posibilitatea de a-�i umple conturile. El se duce la baschet c�nd este cod ro�u, �ova pleac� la Londra, �eful de la CNADNR �i �nchide telefonul ca s� nu fie deranjat, �i tot a�a pe "lan�ul de comand�" p�n� c�nd ajungi s� te �ntrebi ce a�tept�ri po�i s� mai ai de la un �ef de regional�? Dar de la un "baron al z�pezii"? Ei cum s� procedeze?
Victor Ponta �i-a pus de ceva vreme ochelarii de cal! Nu mai vede dec�t ceea ce vrea, nu mai ascult� dec�t de emisarii externi care nu-l critic�, nu mai merge dec�t la emisiunile familiei Voiculescu, celorlal�i doar "le-o trage �n direct", dup� cum s-a exprimat domnia sa dup� emisiunea de la B1TV, �i, c�nd apare �n orice zon� ceva nepl�cut la adresa sa, face tot posibilul s� nu se r�sp�ndeasc�. Totul pigmentat cu vechiul slogan al luptei cu Regimul B�sescu. Uit�nd c� rom�nii tr�iesc �n Regimul Ponta, indiferent de ceea ce le spune re�eaua de propagand�.
Toate ingredientele unei re�ete cu e�ec garantat. Dar poate c� nu-i pas� cu adev�rat, de�i zvonurile privind candidatura sa la pre�edin�ia Rom�niei sunt din ce �n ce mai intense, mica scenografie f�cut� pentru lini�tirea lui Crin Antonescu nefiind conving�toare pentru mul�i. De aceea, imaginea unui elefant care merge pe v�rfuri sper�nd s� treac� neobservat mi s-a p�rut cea mai sugestiv� ilustra�ie pentru momentul actual.

De la: Dede_for_ever, la data 2014-01-29 05:56:14

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-01-28 19:25:05-Mosule chiar ai devenit senil / Pai daca USL sint comunisti inseamna ca este clar.

Mai fleata,

Timpul comunistilor ca tine a trcut.
Faptul ca USL este format din doua partide comuniste,PSD ca urmas direct al PCR si tradatorul Crin care sacrifica PNL pentru a fi la putere este evident.Citeste dor postarea anteioara.

Nu comunistule,voi sunteti oamenii trecutului tragic al Romaniei.
Ca cine va critica este un senil,nu este de mirare caci si iubitul vostru ceausescu utiliza psihiatria ca arma politica.
Asa ca un om al trecutului ca tine nu face doua parale.Mai caut-o pe Gabi si faceti un cuplu comunist.

Cu logica ta de cacao demonstrezi ca est redus mintal si neeuropean unde dreapta nu inseamna decit haos /
Peste tot sint partide de dreapta stinga si centru daca nu poti accepta acest lucru inseamna ca ai o problema la bibilica /
Daca capitalismu de drepta promovat de Basescu este cel european si pe care tu il iubest nespus esti singur printre nameti .ca tot e iarna si viscol / Dreapta pe care tu o sustii si o promovezi este un esec social si capitalul autohton a intrat in degringolada /

PAMFLET INEDIT
DEMISIA!

Nu �nv���m nimic, din nici o dram�
Ne indign�m, aprindem lum�n�ri
Facem orice s� fim b�ga�i �n seam�
To�i acuz�m �i punem �ntreb�ri.

Epidemie grea, de neamuri proaste
Ca drojdia pe fundul de pahar
Ne bucur�m �n tain� de n�paste
Ca la cutremur Domnii din Fanar.

A mai c�zut un avion? Ce bine!
Prilej de certuri la televizor
Iar defileaz� clovni �i pa�achine
�in predici, vai, unui �ntreg popor!

Ni se de�art� tone de palavre
�n casele cu frigider pustiu
Ne zg�rie pe creier ni�te javre
Chiar mor�ii �i fac cruce �n sicriu.

Dar ce e oare �ara noastr� drag�
Dec�t un avion, c�zut �n mun�i?
Nu �i mai c�uta�i cutia neagr� -
Au luat-o ho�ii �i o v�nd la nun�i.

Nu e de vin�, nimeni, niciodat�
Arareori, c�te-un Acar P�un.
Batista pe �ambal s-a pus �ndat�
�i pl�ngem cu baloane de s�pun.

Avem un nou Drapel: e Mu�amaua
Ce-nlocuie�te steagul Tricolor.
Ni s-a schimbat �i Imnul: e Maneaua
�i uite-a�a dispare un popor�

Aceast� �ar� zilnic pic� Bac-ul
Harababur�! Haos! Aaoleu!
De-un sfert de veac d�m �nd�r�t ca racul
�i nu ne mai suport� Dumnezeu.

Pe cei pl�ti�i s�-�i fac� datoria
�i doare-n cot, s�nt nesim�i�i �i pro�ti
Nu-i po�i schimba - �i ap�r� Mafia
Dup� ma�ini �i vile-i recuno�ti.

�ncreng�turi de rude �i amante
Sufoc�-ntregul Aparat de Stat
Blinda�i cu grade �i h�rtii savante
To�i impostorii au un doctorat.

La prima criz�, au c�zut gr�mad�
Ca �obolanii fug, s�nt panica�i
O fat� degerat� �n z�pad�
I-a ru�inat pe cei mai mari b�rba�i

Azi, Dumnezeu le-a pus oglinda-n fa��
Ei nu s�nt nimeni, doar ni�te yes-meni
Acum se rupe pojghi�a de ghia��
Ei au murit, de fapt, �n Apuseni!

ROMATSA, SMURDUL, STS �i ISU
Ventuze de bani publici, sco�i din bir
Ce faliment! Le-a �nghi�it abisu'!
S-au dus, �n mar� for�at, la cimitir!

A trebuit s� cad� o rugin�
�n locul unde Horea a fost prins
�i-n putregaiul �sta, o lumin�
Fulger�tor, �n �ar� s-a aprins.

Aceste 7 ore blestemate
I-au de�teptat, �n fine, pe rom�ni
�n gard�, to�i! A�a nu se mai poate!
La pu�c�rie cu ace�ti p�g�ni!

Demisia! C�ra�i-v�, cu to�ii!
Demisia! C�t mai pute�i s-o da�i!
Un simplu p�durar a dat cu ho�ii
De to�i pere�ii Mun�ilor Carpa�i.

Ni�te netrebnici, pu�i pe jaf �i chefuri
Min�ind c�-s �frecventabili", �democra�i"
Ne-au amputat din pensii �i din lefuri
Dar ei tr�iau ca ni�te �mbuiba�i.

Teroarea nep�s�rii �i-a prostiei
A luat sf�r�it, nu mai putem r�bda.
�ncepe prim�vara Rom�niei
�i-a r�s�rit, pe locul tragediei
Un ghiocel, sub mantia de nea.

CORNELIU VADIM TUDOR
23 ianuarie 2014, orele 5-8 diminea��

-Nu po�i �ngenunchea un popor deprins s� se t�r�ie.

-Nu-i greu s� ademene�ti so�ia altuia. Greu e s� i-o dai �napoi.

-Prietenia care nu cunoa�te hotare se cheam� expansiune.

-Al�coolism e atunci c�nd nu vrei s� bei, dar trebuie.

-B�rba�ii �i femeile sunt de acord �ntr-o singur� privin��: n-au
�ncredere �n femei.

-Banii pentru salariile �i pensiile mari ......ajung �ntodeauna; Nu
ajung banii pentru salariile �i pensiile mici.

-Omul care crede c� dragostea poate fi cump�rat� cu bani n-a avut
niciodat� c�ine �n cas�.

-Avem un singur fel de a ne na�te �i milioane de feluri de a muri.

-Oglinda este lucrul care o ajut� pe femeie s� �nt�rzie.

-Computerele rezolv� toate problemele pe care nu le-am avea dac� n-ar
exista computerele.


-Furtul ideilor unei persoane e plagiat, iar al mai multor persoane,
cercetare �tiin�ific�.

-To�i ne na�tem uzi, goi �i fl�m�nzi. �i acesta e doar �nceputul.

-Un prieten adev�rat nu poate fi cump�rat, dar poate fi v�ndut.

-Cump�r� deodat� trei sticle de votc� �i n-o s� te trimit� nimeni dup� a doua.


-Via�a se compune din zilele pe care le �ii minte, nu din zilele care au
trecut.

-De orice fel �i-ar fi s�n�tatea, ea ��i ajun�ge p�n� la sf�r�itul vie�ii.

-Posibi�li�t��ile medicinii sunt nelimitate, li�mi�tate sunt doar posibilit��ile pa�cien�ilor.

-Burta mare nu e de la bere, e pentru bere.

-�ntre primul �i al doilea pahar, e destul timp ca s� mai bei vreo �ase.

-Un semn r�u de tot e c�nd ��i taie calea o pisic� neagr� cu c�ld�rile goale.

-Ignoran�a e de trei feluri: c�nd nu �tii nimic, c�nd �tii numai prostii �i c�nd �tii ce nu trebuie.

Psihologii serviciilor secrete

Izolarea extrema, deprivarea de somn saptamani la rand, plasarea in camere
frigorifice, simularea tentativei de inecare, biciuirea in timpul
interogatoriilor, umilirea sexuala si culturala: George W. Bush le-a etichetat
"set de proceduri alternative"; in fapt, toate tehnicile enumerate nu pot fi
incluse decat in categoria actelor de tortura; si sunt uzitate de democratia
prin excelenta - Statele Unite ale Americii. Procedurile de tortura
psiho-fizica, devenite practica-standard in cruciada antitero, au fost
imprumutate de pionii armatei si intelligence-ului american de la mai vechii
inamici belici si postbelici nazisti, sovietici, respectiv chinezi. S-au
cheltuit miliarde de dolari pe studierea, reevaluarea si predarea tehnicilor
psihologice de intimidare a inamicului invocat, in cadrul scolilor militare si a
instructajelor de tehnica interogativa. Administratia americana a editat si
diseminat manuale de tortura folosite in Vietnam, America Latina sau in alte
zone ale globului. Finalul razboiului rece a impus legalizarea acelor practici
tortionare gandite sa provoace mai degraba rani psihice adanci decat cicatrici
fizice. Iar tragedia de la 11 septembrie 2001 a oferit contextul ideal pentru
implementarea procedurilor inchizitoriale in vastul Gulag concentrationar
extrateritorial american, localizat in Thailanda, Cuba, Irak sau Afganistan. Cat
despre efectul metodelor psihologice dure aplicate, acesta este invers celui
scontat: radicalizarea inamicului, subminarea credibilitatii internationale a
SUA, respectiv intelligence biasat.

Si totusi, tratamentul abuziv a devenit o institutie printre cutumele sistemului
carceral american, cu personal "deviat" din sectorul psihologiei. Abjecta
complicitate psihologie - servicii de informatii a fost bifata de recent
declasificatul raport al Departamentului american al Apararii, Review of
DOD-Directed Investigations of Detainee Abuse. Continutul documentului,
solicitat de 110 membri ai Congresului, este incriminator la adresa membrilor
APA (Asociatia psihologilor americani) cooptati de serviciile informative
americane intr-un scop dual: (primo) sa materializeze paradigma interogativa
abuziva si (secundo), in cadrul programului SERE - Survival, Evasion,
Resistance, Escape (Supravietuire, evadare, rezistenta) -, sa educe psihic
militarii americani pentru a rezista interogarilor in situatia capturarii lor de
catre inamic.
Securistii psihologi
Piesa "Psiholog" a fost "regina" tablei de sah comuniste. Fiecare mutare a sa
viza apararea "regelui" gestionar si supervizor al diabolicului sistem. A
trebuit inventat si "Nebunul", ca piesa slaba din joc... stigmatizatul "dusman
de clasa". Politia mintii instrumenta jocul mintii finalizat cu sah maturi de
lichidare psihica a pieselor incomode.
Psihologii si psihiatrii atestati (sa-i numim psihologii-securisti), dar si
pseudospecialistii initiati in studiul naturii umane la "Stefan Gheorghiu" sau
pe la institute moscovite (securistii-psihologi) au aplicat cu maxima eficienta
tehnicile de macro si microinginerie sociala. Distrugerea psihica a subiectului,
umilirea si maltratarea sa, ca tehnici inchizitorial-ritualice, alimentau
patologia Securitatii, respectiv aparatul de represiune in ansamblul sau.
Inexplicabila, atunci, absenta initiativei de lustratie printre psihologi.
Volitiv sau nu, de 17 ani, chestiunea raporturilor psihologi/psihiatri si
Securitate nu a fost transata in spatiul public. Nedumerirea este logica: daca
in Justitie sau alte sectoare institutionale este blocat accesul la functii de
conducere al fostilor colaboratori ai Securitatii, iar magistratii trebuie sa
completeze declaratii ca nu sunt lucratori sau informatori ai serviciilor
secrete, de ce nu s-ar aplica masuri similare in speta psihologilor? Nu este,
oare, la fel de important sa nu fi fost colaboratori ai Securitatii? Respectiv,
sa nu fie nici in prezent lucratori ai serviciilor secrete?

La Guantanamo si Abu Ghraib, anchetatorii americani au exersat tehnicile "dure"
de interogare puse la punct de psihologii SER

Nici pana in ziua de azi nu se cunosc date relative la numarul, activitatea
concreta sau eventuala disidenta a psihologilor care au lucrat in Securitate.
Iar increngaturile subterane dintre psihologie/psihiatrie ca instrument de
control social sau depersonalizare a individului "nesupus" si politica represiva
nu au fost deocamdata recunoscute oficial.
Dimpotriva, securistii-psihologi si psihologii-securisti s-au permanentizat si
perpetuat intr-o serie de organizatii si institutii de profil, respectiv mediul
universitar. O dovada actuala a curioasei intrepatrunderi dintre domeniul
psihologiei si al serviciilor de informatii este situatia de la Facultatea de
Asistenta sociala din cadrul Universitatii Bucuresti, care propune cursuri
masterale in materie de "studii de securitate" de tipul intelligence si
securitate; principiile generale ale intelligence-ului, concepte operationale;
surse, humint, sigint, culegere de informatii, analiza, flux informativ,
intelligence strategic, rolul si functiile serviciilor de informatii in
securitatea nationala. Adica un fel de anexa a Academiei Nationale de
Informatii, cu pedagogi de talia lui Virgil Magureanu&Radu Timofte (SRI), Dan
Dungaciu&Ionel Nicu Sava (MAE), respectiv col. psih. dr. Ion Duvac sau generalul
"represiv" Constantin Degeratu.
Cat despre zona psihiatriei, un singur studiu - recent publicat de dr. I.C. Cucu
si dr. M. Danila - trateaza complicitatea tacita dintre unii medici psihiatri si
Securitate, mobilurile acestei complicitati, precum si metodele aplicate
disidentilor. La solicitarea organelor securiste, psihiatrul accepta internarea
unui opozant politic sub pretext de schizofrenie sau paranoia; majoritatea
medicilor colaboratori apartineau nomenclaturii psihiatrice, ocupand functii de
conducere in partid si poate chiar grade in Securitate. Abuzul psihiatric se
materializa in internari fortate ale opozantilor regimului, manipularea
diagnosticelor, tratamentul cu neuroleptice sau cu electrosoc fara motivatie
medicala, rapiri ale disidentilor de pe strada, de la locul de munca sau
domiciliu, fara mandat de arestare si spitalizarea psihiatrica a respectivului,
fara un consult medical prealabil.

Simularea inecului, metoda de tortura cunoscuta inca de pe vremea Inchizitiei
spaniole, a devenit pentru Administratia Bush o simpla "procedura alternativa"
de interogare, perfect acceptabila

Educatorii torturii
Metodele neortodoxe de import sovietic, aplicate ca la carte de Securitatea
autohtona, au fost reintroduse in circuit de intelligenceul american. S-a scris
extrem de mult pe marginea ilegalitatii tacticilor abuzive de interogare post 11
septembrie 2001, dar s-a trecut cu vederea urmatorul aspect: eroarea strategica
ce a condus la reevaluarea practicilor. Pentagonul a adoptat o strategie ce
reproduce metodele Armatei Rosii, care insa nu erau doar inumane, ci si
ineficiente. Ceea ce pentru anchetatorii comunisti nu conta, in masura in care
nu erau interesati sa afle adevarul, unicul lor scop fiind extragerea unei
declaratii false din gura celui cercetat. In contextul fobiei de atacuri
teroriste si a frustrarii cauzate de progresul lent in culegerea de informatii
de la detinutii musulmani, oficialii de la Pentagon au aplicat planul B:
programul SERE (Survival, Evasion, Resistance, Escape) destinat initial
antrenarii soldatilor americani luati prizonieri, pentru a putea rezista
interogatoriilor si abuzurilor.
Oficialii Pentagonului au deturnat SERE de la scopul real, acela de educare a
rezistentei, la practici interogatoriale tortionare. Omul cu ideea a fost gen.
James T. Hill, care a intocmit o lista de tehnici aplicabile detinutilor de
maxima importanta, incluzand izolarea prelungita, privarea de somn, aplicarea
loviturilor fizice si exploatarea temerilor. Lista trimisa secretarului
Apararii, Donald Rumsfeld, a fost aprobata fara ezitare, in decembrie 2002, si
pusa in practica incepand din 2003, sub coordonarea psihologului-sef al
programului SERE, col. Morgan Banks, comandantul Directoratului Operatiuni
Psihologice Speciale din cadrul US Army. De altfel, Banks isi oferise serviciile
in materie si in 2001-2002, pe teatrul de operatiuni Bagram (Afganistan), prin
acordarea de consultanta in materie psihologica anchetatorilor militari.
Personajele-cheie ale programului de interogari abuzive sunt doi psihologi
colaboratori ai CIA, James Mitchell si Bruce Jessen, pe numele carora a fost
initiata o ancheta. In mai 2007, Daniel Dell'Orto, consilierul directorului
adjunct al Departamentului Apararii, a emis un ordin adresat sefului Marelui
Stat Major si oficialilor de la varful Pentagonului prin care solicita
"prezervarea documentara" si interdictia de distrugere a dovezilor
incriminatoare in ceea ce-i priveste pe Mitchell si Jessen si firma lor de
consultanta psihologica cu sediul in Spokane (Washington). Initiativa lui
Dell'Orto era o consecinta a solicitarii senatorului democrat Carl Levin,
presedintele comisiei senatoriale de monitorizare a activitatilor militare ce
investigheaza abuzul prizonierilor aflati in custodie americana. Incepand din
2001, cei doi au activat, in calitate de contractori, pentru Agentia Centrala de
Informatii; anterior fusesera afiliati programului SERE, unde s-au familiarizat
cu operatiunile speciale de interogari abuzive prin deprivare senzoriala si
umilire.
Lista neagra a psihologilor cu deprinderi inchizitoriale capatate in cadrul CIA
este completata de R. Scott Shumate, director operational al Centrului Antitero
din cadrul Agentiei, in perioada 2001-2003, respectiv directorul sectorului
comportamental din cadrul Departamentului Apararii.
Mitchell si Jessen
Poate ca informatia esentiala cuprinsa in raportul declasificat al
Departamentului Apararii relativ la abuzurile comise de militarii americani
asupra detinutilor musulmani este cea care inculpa psihologii APA pentru
conceperea si implementarea sistematica a paradigmei interogarilor agresive dupa
modelul SERE. Altfel spus, nu este vorba doar de o complicitate a psihologilor,
ci de implicarea directa in formularea si aplicarea tacticilor interogative
abuzive, sub cupola CIA. Rolul central l-au avut cei doi psihologi, James Elmer
Mitchell si Bruce Jessen, ambii participanti la programul militar clasificat
SERE. Gratie expertizei lor si noii paradigme pe care o propuneau, CIA i-a
desemnat responsabili cu trainingul anchetatorilor in materie de interogari
brutale. Tehnica inovativa propusa de Mitchell si Jessen pornea de la metodele
SERE, ceea ce diferea fiind practic doar subiectul caruia i se aplica
tratamentul coercitiv. Criticii lor i-au supranumit "mafiotii mormoni" (cu
referire la religia pe care o imbratisau), poster boys (cu referire la celebrele
postere FBI cu cei mai cautati infractori), in timp ce tacticile initiate de ei
au primit eticheta de "stiinta voodoo". Vizavi de "performantele" in materie
interogativa ale metodei brevetate de Mitchell si Jessen, colonelul de aviatie
Steve Kleinman, activ in sectorul interogatoriilor si ofiter de informatii timp
de 24 de ani, declara: "Cei doi psihologi au cauzat mai mult rau securitatii
nationale americane decat vor putea vreodata intelege...".
Intrarea lui Mitchell pe piata contractorilor militari s-a produs cu trei luni
inaintea atentatelor de la 11 septembrie 2001, in colaborare cu o companie de
consultanta stiintifica, Knowledge Works, L.L.C. Nou infiintata firma a fost
inregistrata in Carolina de Nord, cu sprijinul fostului coleg de la SERE, dr.
John Chin. Din 2001 si pana in prezent, Mitchell a fondat o serie de companii
similare, printre care Wizard Shop (redenumita Mind Science) sau What If, L.L.C.
In Spokane, cladirea care adaposteste sediul companiei Mitchell,
Jessen&Associates, cu 120 de angajati, este ultrasecurizata, in contextul in
care aici se depoziteaza materiale clasificate cu antetul CIA. Plata serviciilor
de consultanta in materie psihologica este de 1000 dolari americani pe zi, plus
cheltuieli, ceea ce depaseste cu mult salariul unui cadru militar angajat.
Recompensa financiara acordata pentru serviciile prestate nu are o acoperire in
rezultate concrete si eficiente. "Nu exista dovezi concretizate in materiale
informative cum ca tacticile coercitive ar fi mai eficiente decat alte metode" -
este concluzia raportului de ancheta instrumentata de senatorul democrat Carl
Levin. Aflat in fruntea Comisiei senatoriale de monitorizare a activitatilor
militare, Levin a probat existenta tratamentului abuziv aplicat detinutilor din
inchisorile extrateritoriale americane. Investigatia sa s-a concentrat pe
tragerea la raspundere a oficialilor culpabili de initierea practicilor
interogative dure, respectiv a oficialilor vinovati de complicitate prin
inactiune. In prim-planul anchetei senatoriale se afla psihologii Mitchell si
Jessen despre a caror complicitate exista materiale scriptice care urmau sa fie
distruse, la solicitarea Pentagonului si a Departamentului Apararii, dar a caror
stergere a fost oprita in timp util de senatorul Levin.
Mitul Abu Zubaydah

Cele mai frumoase citate de iubire: Alfabetul dragostei dupa Paulo CoelhoSexul, durerea, dragostea sunt experiente limita ale omului si numai cine cunoaste frontierele acelea cunoaste viataPaulo Coelho este unul dintre prozatorii care au atins vanzari astronomice in ultimii 20 de ani. Cele mai populare carti ale sale sunt Alchimistul, La raul Piedra am sezut si am plans, Manualul Razboinicului luminii, Veronika se pregateste sa moara, Unsprezece minute, Vrajitoarea din Portobello, Brida, Invingatorul este intotdeauna singur, Aleph si Manuscrisul gasit la Accra.
Adolescenta
Toti oamenii la adolescenta stiu care este legenda lor personala. In acest moment al vietii, totul este limpede, totul este posibil si oamenii nu se tem sa viseze si sa doreasca ce le-ar placea sa faca.
Cu toate acestea, pe masura ce timpul trece, o forta misterioasa incearca incet, incet sa dovedeasca faptul ca legenda personala este imposibil de realizat.
Sufletul lumii se hraneste cu fericirea oamenilor, sau cu nefericirea, cu invidia, cu gelozia. Implinirea legendei personale este singura indatorire a oamenilor.

Botez
Fiecare primeste un nume cand se naste, dar trebuie sa fie in stare sa-si boteze viata cu un cuvant care sa-i dea un sens.

Copil
Un copil poate oricand sa-l invete pe un adult trei lucruri: cum sa fie multumit fara motiv, cum sa nu stea locului niciodata si cum sa ceara cu insistenta ceea ce isi doreste.

Destin
Omul trebuie sa-si aleaga si nu sa-si accepte destinul.
Dragoste
Dragostea cea mai puternica este cea care-si poate manifesta slabiciunea.Dumnezeu
Stiu ca Dumnezeu m-a asezat in focul suferintelor. Am acceptat loviturile de ciocan pe care mi le-a dat viata si uneori ma simt la fel de rece si nesimtitor ca apa care provoaca suferinta otelului. Dar nu cer dacat un lucru: "Dumnezeule, nu ma lasa pana ce nu voi fi reusit sa iau forma pe care o astepti de la mine. Incearca cum crezi ca e mai bine, cata vreme ai sa doresti, dar nu ma arunca in gramada de fier vechi a sufletelor."

Experiente
Sexul, durerea, dragostea sunt experiente limita ale omului si numai cine cunoaste frontierele acelea cunoaste viata; restul e doar trecere a timpului, repetare a unei sarcini monotone, imbatranire si moarte fara a fi stiut cu adevarat ce se intampla aici.

(Textul semnat de Sorin Bocancea:�Se �ntoarce Kominternu� prin Vasile Ernu?�)
Acolo ne petreceam veacul �n anii '87-'90. �ntre Fulgu�or �i Moldova. Se punea de un �pichet�, cuv�nt magic pe atunci. Ideea era simpl�: facem ni�te bannere �i pliante �i ne afi��m dis-de-diminea�� �n fa�a Ministerului de Interne. �tiam ce avem de scris. Data stabilit� era 10 noiembrie (1989). Pentru cine a uitat: Chi�in�ul era capital� de Republic� Unional� care f�cea parte din URSS, iar comunismul nu d�dea semn s� pice. De unde s� �tie un copil n�scut �n URSS c� va muri �n UE? Nici kremlinologii nu �tiau. Doar bunica mea �tia. Ea avea o zical�: familia mea a tr�it �n 3 (�ntre timp 4) ��ri �i nu a p�r�sit niciodat� satul.
Dar s� revenim. De ce 10 noiembrie �i de ce �n fa�a Ministerului de Interne nu are rost s� povestesc. F�cea parte dintr-o strategie concret� cu semnifica�ie clar�. Ce riscuri presupune acest fapt? Nu cred c� eram con�tien�i: prea tineri, prea ne�nfrica�i, prea revolta�i. Cert este c� am reu�it s� ne mobiliz�m fix 7 persoane. Am sosit diminea��, ne-am plasat �n fa�a Ministerului, am pus pancartele �i am �nceput s� strig�m diverse lozinci preg�tite din timp. S-a �nt�mplat ce era de a�teptat: am fost ridica�i de mili�ie �i du�i cu duba undeva� A urmat o �ntreag� nebunie, cu manifest�ri de strad� de solidaritate, cu cerin�e de eliberare �i cu violen�e f�r� precedent pentru acele vremuri. La presiunea str�zii am fost elibera�i. Manifesta�iile au continuat, �ns�, mult. Sorin Buc�taru, unul din participan�i, cred c� are �i filmule�e ale protestelor ce au urmat. Cine are nervi poate citi aici. Dar nu despre asta voiam s� povestesc. Nu am scris despre aceste evenimente pentru c� s�nt chestiuni intime �i nu-mi place s� le utilizez �i s� m� legitimez, a�a cum se practic� prin zon�. (Despre �originile mele s�n�toase� am mai povestit aici pe �ndelete).
Cum a decurs povestea �mi amintesc destul de vag. Timpul �terge amintirile, dar r�m�n anumite senza�ii. �nc� �mi amintesc foarte bine interogatoriul �i modul �n care a �nceput s� ne prelucreze un politruc. �mi amintesc tonul, pu�in r�stit, cu nuan�e isterice �i tipul de injurii: ��ara, Patria a cheltuit bani pe voi s� v� creasc� �i educe �i voi nu-i s�nte�i mul�umitori!!!�? Din �tro�ki�ti, pro�ti �i fasci�ti � nu ne mai scoteau. �I cel mai grav: �s�nte�i v�ndu�i �i face�i jocul imperiali�tilor�... �njur�tura maxim�: �extremi�tilor�! Aveam 18 ani. Frazele caden�ate �i replicile m�nioase le aud foarte bine �i azi.
Vremurile au trecut, regimurile s-au schimbat, iar eu nu m-am schimbat prea tare: am �mb�tr�nit pu�in fizic, dar am r�mas mai anarhist de felul meu.
Nu-mi place s� stau la curtea puterii nicidecum: ador exilul, fie �i �n forma asta soft. Am r�mas la fel de nemul�umit �i de critic fa�� de tot ce �nseamn� Putere. Puterea hegemonic� actual�, real�, nu una imaginat�.
Prin tot ce fac ast�zi �ncerc s� pun �ntreb�ri simple: de ce regimul �n care tr�im produce mai mult� nedreptate social� �i economic� dec�t cel precedent pe care l-am ur�t? De ce copiii de la �ar�, copiii de oameni simpli �i am�r��i nu mai au acces la educa�ie? Cum se face c� regimul pe care l-am ur�t din tot sufletul a produs mai multe �coli �i dispensare cu acces pentru to�i cet��enii, iar regimul la care am visat le distruge sistematic �i privatizeaz� tot,excluz�nd marea parte a popula�iei? De ce c�nd spui c� vrei s� se respecte drepturile scrise �n Carta Drepturilor Omului � acces universal �i gratuit la s�n�tate, educa�ie, munc� etc, �i se spune: comunistule? Cum se face c� avem mai pu�ini copii �i tot mai pu�ine locuri la gr�dini�ele publice �i mai multe la cele private? Cum se face c� am distrus �i f�r�ma de stat social pe care-l aveam �i am privatizat p�n� �i con�tiin�a? De ce accesul la munc� a devenit un privilegiu? De ce, de ce, de ce???? Da, �n textul meu cu pricina vorbeam despre aceste lucruri. Puterea nu-mi r�spunde, pentru c� are alte treburi �i st� doar la cheremul bancherilor �i finan�i�tilor �i probabil pentru c� pun �ntreb�rile prost. Comuni�tii, c�nd puneam astfel de �ntreb�ri, m� puneau �n dub� �i m� b�gau la pu�c�rie. Deci se temeau, deci m� respectau. Capitali�tii de ast�zi nici nu m� mai bag� �n seam�. Deci nu se tem, deci nu m� respect�.
Probabil va trebui s� ne g�ndim la noi forme de �ntreb�ri. Istoria ne mai �nva�� �i cum s� punem �ntreb�ri pentru a-i face s� ne asculte �i s� ne respecte. Puterea de azi este mult mai pervers�: ea are instrumente mult mai puternice �i are armate de politruci �i osta�i intelectuali care o ap�r�. Puterea tace, �n schimb �mi r�spund politrucii noilor vremuri: comunistule, kominternistule, rusofilule v�ndut ru�ilor, leninistule, anticapitalistule etc. Nu fac fa�� la at�tea epitete. S� facem peti�ii? E inutil �i jenant, pentru c� nu ei s�nt adev�ratul du�man cu care care trebuie s� lupt�m. S�nt radical? Dac� �ntreb�rile mele s�nt radicale atunci DA, s�nt!

Așa zis� Republic� Moldova, deoarece este un stat artificial, o zon� tampon de fapt, un pseudo stat lipsit de atributul suveranit�ții de vreme ce pe teritoriul s�u staționeaz� de 20 de ani trupe rusești, un teritoriu controlat �n cea mai mare parte de serviciile (și mafiile) rusești.
Referendumul din aceast� duminic�, ca și referendumul pentru independenț� din 2009, din Transnistria, bate �nc� un cui �n coșciugul �Republicii�. Un cui ce vibreaz� cu rezonanț� aparte, deoarece �n perioada recent� zona s-a cam �ncins. Transnistria invoc� un referendum similar, de acum c�țiva ani, din 2009, pentru a se racorda la sistemul juridic al Rusiei ceea ce de facto s-a �nt�mplat deja de mult. Am fost prezent la referendum �n aceea vreme și se vede cu ochiul liber și acum aceeași m�n� a �regizorului� de la Moscova.
Referendumul are doua dou� �ntreb�ri: una referitoare la vectorul politicii externe a Republicii Moldova și cea de a doua �ntrebare � statutul de independenț� am�nat� a G�g�uziei, p�n� c�nd Republica Moldova �și va pierde independența și suveranitatea. Pe scurt, ca și transnistrenii, g�g�uzii rusofili �ncearc� cartea confrun�t�rii și secesiunii. O provocare ce intere�seaz� �n cel mai �nalt grad Rom�nia, mai ales conform noii doctrine de securitate național� votat� și adoptat� �n 2011, �n raport cu direcțiile impuse de intrarea �n NATO.
Premierul Leanc�, cu școal� solid� ruseasc� la baz� și optic� asemenea, s-a declarat deja gata s� acorde autonomie sporit� Transnistriei. Și rușii de la Tiraspol și g�gauții rusnacilor de la Comrat. vorbesc aceeași limb� și invoc�, ca și extremiștii maghiari, precedentul Kosovo, regiune a Serbiei, conform dreptului internațional, devenit� prin secesiune și �n urma bombar�da�mentelor americane �republic� a mafiei albaneze și a rețelelor islamice.
G�g�uț� �nseamn� conform DEX - bleg, n�t�fleț, n�t�r�u, n�t�ng, neghiob, nerod, netot, prost, prost�nac, stupid, tont, tont�l�u. venetic, dobitoc, g�ngav, f�r� caracter. Se pare c� le au pe toate g�g�uții, acum �și vor și țara lor, deși ca neam turcic și-ar pute g�si loc destul �n Turcia mam�, nu pe p�m�ntul Rom�niei, �n zona deocam�dat� numit� R. Moldova, parte a Basara�biei, p�m�nt rom�nesc de veacuri.
Cu o populație de aproximativ 155.000 de persoane, dintre care peste 80% sunt de origine turc�, G�g�uzia are propriul Guvern - Comitetul executiv - și Parlament - Adunarea Popular� - și este condus� de un bașcan (guvernator), care este șeful puterii executive. �n regiune se vorbesc trei limbi oficiale: �n primul r�nd rusa, apoi g�g�uza și, mai puțin, rom�na. Bașcanul este bunul prieten al dușmanului vocal al Rom�niei, Dmitri Rogozin, vicepremierul Rusiei. (vezi foto - Guvernatorul regiunii Gagauz Eri, Nicolae Furmuzal, al�turi de vicepremierul rus Dimitrii Rogozi)
Interesant, deși turcici, g�gauzii vorbesc exclusiv rusa, sunt complet rusificați și n-au nicio leg�tur� cu Turcia, mare putere a NATO. Rușii au f�cut eforturi considerabile �n ultimii 20 de ani pentru a-i separa pe g�g�uzi de propriul neam, propria limb� și le-a reușit și deoarece aceștia sunt neam migrator, de nomazi, ca și ungurii, f�r� r�d�cini.
Un duh al secesiunii, al ruperii str�bate �ntreaga Europ�, de o bucat� de timp, alimentat �n unele cazuri, nu �nt�mpl�tor de organizații aflate �ntr-un fel sau altul cu Moscova.

Finanțatorul referendumului - un general rus, consilier al ministrului Ap�r�rii din Rusia

�n G�g�uzia, organizarea referendu�mului a fost pl�tit� de un �om de afaceri� , un misterios Iacubov, care s-a oferit s� dea un milion de lei moldovenești. Iacubov este consilierul ministrului Ap�r�rii din Federația Rus� din 2010 și din 2003 deține gradul de general de armat�. �n anul 1985 era prim-vicecomandant al Trupelor Sovietice �n Germania, generosul �om de afaceri� de azi.
�n plan politic suporterii la vedere ai referendumului au fost comuniștii lui Voronin, iar cei mai puțin vizibili, de genul lui Victor Plahotniuc au aplicat non-combatul �n chestiunea referendumului, deși PD-ul lui Plahotniuc are o fracțiunea majoritar� �n adunarea popular� de la Comrat. Acest referendum este desigur ilegal și nu va fi recunoscut oficial de Chișin�u, �ns� va avea o importanț� totuși �n plan politic și de imagine a Moldovei deoarece rezultatele referendumului vor ar�ta voința unei zone �n care minorit�țile sunt majoritate, ca la noi �n HarCov, de a se �ndrepta nu c�tre UE ci c�tre Eurasia, un proiect intens vehiculat la noi și aiurea de un strateg al lui Putin, �profesorul� Dughin, ce și-a stabilit un fel de baz� la Chișin�u și tot bate coclaurile Bucureștiului, ba pe la N�stase ba pe la Guș�, ba pe la �profesorul� lui Guș�, fostul consilier al lui N�stase, vechiul agent moscovit Mircea Popa.
Fantasma Eurasiei este relansat� de panslavismul bolșevic - Alexandr Dughin a lucrat �n anii '90 pentru comuniștii lui Ziuganov. Dup� eșecul sistemului sovietic, rușii au inventat o nou� schem� imperialist� care este mișcarea eurasiatic� n�scut� din național-bolsevism. o linie ideologic�, creat� de Eduard Limonov.. Aleksandr Dughin a transformat ideologia național-bolșevic� �ntr-un plan geopolitic, adopt�nd perspectiva unei uniuni eurasiatice, al�tur�nd Europa și Asia contra Statelor Unite. Ar urma s� ias� din haloim�sul �sta un fel de la IV-lea Reich Eurasiatic. La noi, Dughin a primit o replic� aplicat� ferm, din partea directorului Centrului de Sociologie D. Gusti al Academiei Rom�ne, Ilie B�descu, lider al Școlii de sociologie de la București, cel care a inventat practic cultura de securitate și analiza geopolitic� la București, �nc� de acum peste un deceniu, mulți dintre absolvenții s�i de frunte funcțion�nd ast�zi �n instituții din trei litere.

Dughin, strategul lui Putin, un leninist �n haine imperiale cu croial� panslavist�

B�descu a demonstrat natura str�mb� a judec�ților lui Dughin spre exemplificare � un fragment din critica sofismelor utilizate de Dughin, prin care se �ncearc� �justificarea� bolșevismului și a crimelor lui Lenin: �(�) Cu totul neașteptat� este interpretarea leninismului, mai riguros spus, a teoriei leniniste a imperialismului �n care A. Dughin vede un document simpto�ma�tologic pentru �lupta antiimperialist� planetar� (...)asimilarea leninismului doctrinar la o asemenea linie a istoriei este cu totul sofistic�.�
Pe fond Dughin, marele arhitect al temei eurasiatice, vrea s� impun� Moldovei obiectivul principal al Moscovei respectiv integrarea R. Moldova �n Uniunea Euroasiatica � form� ocolita de refacere a URSS. Teoriile eurasiatice și le-a preluat de la un notabil savant rus, Lev Gumiliov, un tip cu adev�rat senzațional, fie și ca biografie, care la r�ndul s�u l-a urmat pe Piotr Savițki, un alt rus cu o viaț� teribil�, victima a bolșevismului ca și Gumiliov.
Mentorul lui Putin a susținut c�: �Pentru Rusia, obiectivul num�rul unu este ap�rarea granițelor și c� blocul NATO s� nu fie la hotar. Acesta este obiectivul primordial. Pentru asta vom face orice scheme și formule. Trupele rusești din Transnistria garanteaz� c� NATO nu va intra �n acest spațiu. Rusia va face apel la folosirea forței �n Transnistria, doar dac� NATO va veni �n Moldova�
Dughin se face c� uit� c� stepa lor asiatic� este la mare, mare de tot distanț�. Pretinde c� Rusia are hotar cu Basarabia, și din acest motiv ar fi gata oric�nd s� �fac� apel la folosirea forței �n Transnistria�. Rusia se afla la 1400 de kilometri de granița cu R. Moldova. De ce nu sare Rusia la b�taie și cu focile de la Cercul Polar, ca și acolo rușii au �hotar�, �n opinia lor?
P�n� una alta Ambasadorul Federației Ruse la Chișin�u, Farit Muhametșin, a precizat c� sarcina Ambasadei sale este susținerea Autonomiei G�g�uz� și a raionului Taraclia, zone �n care valorile Uniunii Vamale Eurasiatice sunt mai prețuite dec�t cele ale Uniunii Europene. Ambasadorul a declarat c� Autonomia G�g�uz� și raionul Taraclia sunt exemple demne de urmat pentru celelalte unit�ți teritorial-administrative din Moldova și c� vor beneficia de toat� atenția Rusiei.
Autorit�țile g�g�uze afirm� c� sunt ancora independenței și suveranit�ții Republicii Moldova și, �ntr-un moment de mare pericol, sunt forțați de circumstanțe s� purcead� la desf�șurarea acestor așa-zise �referendumuri� - mai exact Moldova trebuie ținut�, ancorat�, �n afara Rom�niei, prin efortul g�g�uzilor rusofoni, c�t mai departe de Uniunea European�.
Referendumul din G�g�uzia a �inspirat� și conducerea raionului Taraclia, din sudul R. Moldova, care ar dori, de asemenea, organizarea unei consult�ri populare privind obținerea unei autonomii �pe modelul g�g�uz� �n cadrul ț�rii.
Contextul politic al acestui an este deosebit de fierbinte, �n aceast� toamn� Chișin�ul se preg�tește pentru alegerile parlamentare iar sondajele de opinie arat� o ascensiune a Partidului Comuniștilor. De asemenea, semnarea Acordului de Asociere cu UE va avea loc tot �n aceea perioad� iar liderii ruși de la Tiraspol deja au anunțat c� preg�tesc secesiune imediat dup� acest moment.
Rusia are tot interesul s� fragmenteze Europa iar organizațiile separatiste, dintre care unele au folosit și m�na armat� au fost, absolut toate, de la IRA la ETA, antrenate și preg�tite ani de-a r�ndul de KGB.
Spania, țara european� cea mai descentralizat� țar� din Uniunea Euro�pean�, av�nd cele mai autonome regiuni - Țara Bascilor, Navarre și Catalonia se confrunt� acum cu intenția secesiunii Cataloniei, ce va crea un precedent ce risc� s� aprind� �ntreaga Europ�.
Mișc�ri similare ar putea avea loc �n Scoția, Flandra, Padania, Madeira, Bavaria (lu�nd �n calcul numai Europa Occidental�) și din alte locuri ale Uniunii Europene vor cere cu insistenț� secesiunea imediat� de statele din care fac parte ceea ce ar putea constitui un model exploziv, susceptibil a pulveriza stabilitatea �ntregii Europe. Majoritatea statelor sunt plurietnice, multiconfesionale și pluriculturale, �n consecinț�, acceptarea enclaviz�rilor, a f�r�miț�rilor, ar distruge bazele.juridice ale statelor suverane, readuc�nd haosul si conflictele interetnice in inima Europei. Erodarea edificiului statal al construcției europene, aceasta este ispita autonomiilor, a etnonaționalismelor, a c�ror �nflorire marcheaz� un regres teribil, o dec�dere de la ideea casei comune a natiunilor la conceptul devastator al tribaliz�rii. Dac� tendințele separatiste ar fi acceptate, state ca Italia, Spania, Franla, Belgia ar trebui sa se f�r�miteze, revenind la entit��i asem�n�toare celor care existau in feudalism. Singurul teritoriu � ce cuprinde un spațiu c�t China, India și Europa la un loc, neatins de �duhul� �sta ciudat al f�r�miț�rilor este...Rusia. Ca s� vezi.
Exact �n perioada �n care se organiza �n Catalonia referendum pentru independenț� și secesiune, premierul Moldovei sl intens școlit la Moscova, afirma public c� e gata s� ofere Tiraspolului o autonomie larg� regiunii, dup� modelul Cataloniei. �Nu intențion�m s� invent�m bicicleta. Suntem o țar� european� și trebuie s� c�ut�m soluții europene, cum ar fi Catalonia a afirmat Iurie Leanc� pentru publicația ruseasc� �Vedomosti�.
Un mai bun pretext dec�t chiar afirmațiile oficialului de la Chișin�u nici nu puteau g�si autorit�țile locale de le Comrat, centrul regiunii autonome G�g�uze, zon� creat� de președintele Snegur �n decembrie1990 - ianuarie 1991. Fost CAP-ist, c�s�torit cu o fat� de cadru de v�rf al KGB-ului regional, Snegur a fost toat� viața sa o c�rp� kaghbist�, ca și Ilici la noi, și el controlat �n cas� de o rusoaic�, Nina Iliescu, conlucr�nd cu toții pentru a bloca orice proiect al Re�ntregirii firești a Rom�niei. Iar ast�zi se v�d consecințele lucr�rii lui Nina, rusoiaca care a blocat �n 1991, conform dezv�luirilor lui Neagu Djuvara, proiectul Unirii susținut la vremea aceea de Statele Unite. Basarabia este pe cale s� fie rupt� �n mici buc�țele de neamurile blestemate ale lui Ilici.

George Roncea

Nu trece o zi f�r� ca diletanții PSD-ului �ntr-ale politicii externe s� nu-și dea cu st�ngul �n dreptul. Dintr-o dorinț� oarb� de r�zbunare politic� dus� pe culmile paroxismului, aceștia au atacat p�n� și vizita de stat pe care președintele Traian B�sescu a �ntreprins-o vineri �n Germania. Cel desemnat cu atacarea lui B�sescu a fost novicele C�t�lin Ivan, purt�tor de vorbe �n Kiseleff și europarlamentar pe mulți bani primiți degeaba de la PE. Acesta a venit s�mb�t� cu un atac ieftin la adresa președintelui B�sescu potrivit c�ruia B�sescu ar fi f�cut Rom�nia de r�s, insinu�nd c� dac� de pe agend� a lipsit o �ntrevedere cu cancelarul Angela Merkel, liderul de la Cotroceni s-ar fi deplasat degeaba �n Germania. Cu toate c� președintele B�sescu are inclusiv o relație de prietenie personala cu cancelarul Merkel care a putut fi observat� de-a lungul anilor. "Prin modul expeditiv �n care a fost primit la Berlin, președintele Traian B�sescu risc� s� fac� Rom�nia de r�s, �n primul r�nd, apoi și pe el, dar asta conteaz� mai puțin. (...) Traian B�sescu a acționat contrar principiilor diplomatice, efectu�nd o vizit� �n Germania �ntr-un moment �n care oficialii acestei ț�ri aveau pe agend� cu totul alte priorit�ți � vizita ministrului de externe american, a premierului polonez Donald Tusk și a comisarului european Laszlo Andor�, a declarat Ivan. Numai c�, la Berlin, B�sescu a avut o �nt�lnire la cel mai �nalt nivel cu omologul s�u german, președintele german Joachim Gauck. Dar acest lucru nu este semnificativ pentru PSD și novicele Ivan care nu pierde nicio ocazie �n a se face de r�s. Aceeași reacție a avut-o și Corina Crețu, o alt� �specialist� a PSD-ului �n ale politicii externe, sau poate mai bine spus a politicienilor de peste Ocean, care a venit cu același tip jenant de mesaj precum colegul Ivan.

Memoria scurt� a corupției și plagiatului

Ceea ce uit� �ns� PSD-ul este c� �n �n vara anului trecut, Ponta f�cea temenele la Berlin și o implora pe cancelarul Angela Merkel s�-l primeasc� �n scopul unei reabilit�ri a imaginii sale �n plan externe dup� �lovitura de palat� �ncercat� �n vara lui 2012. �n cele din urm� a fost primit iar la conferința de pres� comun�, premierul Victor Ponta aproape c� nu a ridicat capul din p�m�nt, av�nd alura unui elev corigent l�ng� profesoara pe care o sup�rase �n timpul anului. Vizita acestuia a fost aproape inexistent� �n presa german� iar publicații de mare tiraj precum Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) au desființat PSD-ul și pe Victor Ponta. �Printre cei 256 de parlamentari care au votat pentru suspendarea lui Traian B�sescu (din 2012 � n.r.) se afl� trei care au deja condamn�ri cu suspendare și alți 12 ale c�ror urm�riri penale nu s-au �ncheiat �nc�. Delictele de care sunt acuzați sunt și ele deja obișnuinț�: corupție, abuz de funcție, sp�lare de bani, șantaj, �nșel�ciune. Alți doi parlamentari sunt la �nchisoare, printre ei și Adrian N�stase. Mogulul media și colaboratorul cu Securitatea Dan Voiculescu ("Felix") și-a dat demisia intempestiv cu c�teva zile �nainte pentru a evita o condamnare �ntr-un proces la �nalta Curte�, scria FAZ, publicația care nu a uitat nici de plagiatul lui Victor Ponta din lucrarea de doctorat. Cu toate acestea, reacționarii din PSD ies la atac de baionet� cu atacuri de joas� speț� care �i umple și mai tare de penibil pe Ivan și Crețu, doi comunicatori ai PSD-ului �n pragul isteriei. Totul pentru a mai sta patru ani la Bruxelles pe bani frumoși, plimb�ri la mall-urile belgiene și curse decontate la clasa I cu avionul. Evident, ca europarlamentari rom�ni.

Dragoș St�nculescu

Menigita morala a romanilor
De dl.Plesu

�tiu. Nu e frumos s� vorbe�ti ur�t de neamul t�u. Se g�sesc imediat patrio�i solemni, care sa-�i dea peste m�n� cu emfaz�. Mul�i dintre ei nu st�p�nesc cumsecade limba �patriei�, nu ezit� s�-�i fure, sau s�-�i �n�ele compatrio�ii, nu se simt leza�i c�nd patrimoniul na�ional e l�sat de izbeli�te.


Dar nu accept�, sub nici o form�, s� te legi de ��ri�oar� �i de popor. ��ri�oara �i poporul sunt sacre! ��ri�oara a exasperat, totu�i, o sumedenie de �mari rom�ni�, de la Cantemir la Eminescu, de la Caragiale la Cioran. De cur�nd, am dat �i peste o fraz� a lui Octavian Goga, preluat� abundent pe o mul�ime de site-uri �i forum-uri, ceea ce arat� c� nu pu�ini sunt aceia dispu�i s�-i recunoasc� actualitatea. E vorba de o fraz� scris� �n 1916, de un poet renumit pentru patriotismul s�u, �poetul p�timirii noastre�, angajat, politic, la extrem�, merg�nd p�n� la na�ionalism xenofob. Iat� textul:
��ar� de sec�turi, �ar� minor�, c�zut� ru�inos la examenul de capacitate �n fa�a Europei� Aici ne-au adus politicienii ordinari, ho�ii improviza�i ast�zi �n morali�ti, mini�trii care s-au v�ndut o via�� �ntreag�, deputa�ii contrabandi�ti� Nu ne pr�bu�im nici de num�rul du�manului, nici de armamentul lui, boala o avem �n suflet, e o epidemie �nfrico��toare de meningit� moral�."
E oare, �ntr-adev�r, ceva bolnav, de�ucheat, tulbure �n alc�tuirea noastr�? Suntem contamina�i de un virus nevindecabil? Fapt e c� fiecare din noi are momente de exasperare, de pierdere a r�bd�rii, de surpare a �ncrederii �ntr-o solu�ie salvatoare. Dezavantajul unei asemenea st�ri este c� poate avea efect paralizant: fie c� ne pune �n postura, demn� de mil�, a victimei nevinovate, fie c� ne condamn� la o simptomatologie ireversibil�, vecin� cu �somnul cel de moarte�. Nedrept��i�i de soart�, sau lovi�i de o insidioas� molim�, dac� nu de un obscur blestem istoric, n-avem dec�t s� ne resemn�m, s� a�tept�m, �nl�crima�i, colapsul. Nu e nimic de f�cut. Pendul�m, zilnic, �ntre ieremiad� �i sudalm�, d�m cu obid� vina unii pe al�ii.
Desigur, e mereu la �ndem�n� s� �njur�m guvernul. Slav� Domnului, avem �i de ce. E limpede (�n sf�r�it) pentru mai toat� lumea c�, probabil, avem, la v�rf, cea mai nefericit�, mai ineficient�, mai ru�inoas� combina�ie politic� din c�te am avut dup� decembrie 1989. Meritam asta? Poate c� da. �n fond, ne izbim, clip� de clip�, nu numai de netrebnicia conduc�torilor, ci �i de propria noastr� netrebnicie, de �ng�larea tehnic� �i moral� a institu�iilor, dar �i a oamenilor de pe coridoarele �i de la ghi�eele lor. C�nd, �n plin ger, se opresc, �n unele carrtiere, gazele, nu avem de a face, strict, cu o disfunc�ionalitate ministerial�, ci cu incompeten�a, nesim�irea �i birocra�ia t�l�mb� a c�te unei firme locale (eventual private), a c�te unui angajat robotizat, netot, nep�s�tor, a unor �echipe� (bine pl�tite) inapte s�-�i fac� treaba, (desz�pezire, asigurarea unei presiuni constante a gazelor �i a unei interven�ii rapide �n caz de avarie etc.).
C�nd, �ntr-o sear�, stai dou� ceasuri la telefon c�ut�nd un taxi, c�nd bancomatele, brusc, nu func�ioneaz�, c�nd telefonul sau lumina �i se taie chiar dac� ai pl�tit, c�nd omul de l�ng� tine (pe strad�, �n magazine, sau pe ecranele televizoarelor) vorbe�te birj�re�te, c�nd mini�trii fur� ca ni�te g�inari (�i g�inarii ca ni�te mini�tri), c�nd o �nv���toare �i be�tele�te, ca o precupea��, pe p�rin�ii elevilor ei, care nu dau destul� �pag�, c�nd �colegii de trafic� se comport�, la volan, ca fiarele �n codru, c�nd sub�n�elesul normalit��ii devine o utopie, pe scurt, c�nd nimic nu pare s� func�ioneze ca lumea, vinova�ii nu trebuie c�uta�i numai �n sus, printre ierarhiile puterii, ci �i l�ng� noi, l�ng� um�rul nostru, de-a dreapta �i de-a st�nga noastr�.
Ba chiar, s� nu ne fie cu sup�rare, �n noi �n�ine, �n lehamitea, �n solipsismul nostru obosit, sau �n recursul prea prompt la b�c�lie �i descurc�real�. Suntem sub atacul unei epidemii de nevrednicie. Goga vorbea de �meningit�, o boal� a capului. Dar nu st�m bine nici cu inima, nici cu oasele, nici cu mu�chii. �i problema este c� nici un doctor nu ne poate ajuta, dac� nu ne punem pe picioare singuri, redescoperind, �n genele proprii, uitate resurse de onestitate, demnitate, rigoare �i h�rnicie.

Atita timp cit Bramburache a creat slugi ce aplauda virgula . atit timp cit serviciile s au aplecat,atit timp cit anumiti indivizi marunti din organizatiile civice s-au aplecat sa pupe mina ce imparte sinecura tara va ramine divizata .paralizata si anchilozata /
Cea mai mare magarie a unui presedinta sa denigreze parlamentul singura organizare politica ce exprima democratia in pletitudinea ei . putem spune ca ce mai mare dragoste a presedintelei este autocratia / el stie tot . el comanda tot .e in tot si toate / dragi ii sint vremurile ciuruitului /

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-02-05 17:50:35 parlamentul singura organizare politica ce exprima democratia in pletitudinea ei . /

Usurel ,nene Pascule , sa nu te ineci !

De la: _2148_, la data 2014-02-05 18:03:55

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-02-05 17:50:35 parlamentul singura organizare politica ce exprima democratia in pletitudinea ei . /

Usurel ,nene Pascule , sa nu te ineci !

informeaza-l pe nadusitul nenea pascu ca, acel parlament isi reprezinta propriile interese, isi insusesc indemnizatiile, diferitele sporuri, cat si toate avantajele si privilegiile care deriva din statutul de parlamentar, mai mult decat atat, isi voteaza legi si imunitati care ii propulseaza deaupra legilor, si in proportie de peste 30% din multimea de parlamentari romani, poarta in mapa de parlamentar cel putin cate un dosar penal per capita.

O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

BRAVO BASE !
BASESCU E CEL CARE BAGA CORUPTII IN PUSCARIE !!!

BASESCU E CEL CARE SE LUPTA PENTRU ROMANII SI ROMANISM IN REPUBLICA MOLDOVA !!!

BOC E CEL MAI BUN PRIMAR AR CLUJULUI !!!

BRAVO !!! CONTINUATI TOT ASA !!!

CORUPTO-COMUNISTII PRO PSD POT FACE SPUME LA GURA..

Tare gluma, dar nu e asta topicul de bancuri!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2014-02-09 19:26:19
Tare gluma, dar nu e asta topicul de bancuri!

ODA PRO�TILOR USL

motto:Cu prostul care n-are �coal� te lup�i pu�in �i-ai c�tigat.
Dar duci o lupt� colosal� cu prostul care are �coal� !

De-ar fi s�-i lu�m pe to�i la r�nd,
�i actualii, dar �i fo�tii,
Cei mai de�tep�i de pe P�m�nt
Au fost �ntotdeauna...PRO�TII.


Nu te ruga la ursitoare
S�-�i fac�-n via�a ta vreun rost,
Mai bine url�-n gura mare :
"Iubite Doamne, f�-m�....PROST!"


De ce s� tragi ca la galer�,
S�-nve�i at�tea f�r� rost,
De vrei s� faci o carier�,
Ajunge numai s� fii...PROST.


�n lumea asta cu de toate,
Unde se-nva�� contra cost,
P�cat c� nici o facultate
Nu d� �i diploma de....PROST.



Avem impozite cu carul,
Dar �not�m �n s�r�cie
�i ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe.....PROSTIE....


Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
S� nu-i jigne�ti, s� nu-i �mpro�ti !
O, Doamne, de ne-ar cre�te gr�ul
Cum cresc recoltele de ...PRO�TI.


�i-n lumea asta r�sturnat�,
Unde cei str�mbi sunt cei mai drep�i,
Savan�ii no�tri mor de foame
�i numai PRO�TII sunt de�tep�i. DE RE�INUT :

Prostia este infinit mai fascinant� dec�t inteligen�a.
Inteligen�a are limitele ei, pe c�nd prostia, nu!

Oamenii neinstrui�i sunt mai "scumpi" dec�t oamenii
valoro�i care, pentru a supravie�ui, se "v�nd" ieftin.

Nu te certa niciodat� cu un prost. Te aduce la nivelul
lui �i te bate cu experien�a. �i apoi, mai are �i mintea odihnita�!

De la: 9am_2878, la data 2014-02-09 19:51:50

De la: _Ingrid, la data 2014-02-09 19:26:19
Tare gluma, dar nu e asta topicul de bancuri!

ODA PRO�TILOR USL

motto:Cu prostul care n-are �coal� te lup�i pu�in �i-ai c�tigat.
Dar duci o lupt� colosal� cu prostul care are �coal� !

De-ar fi s�-i lu�m pe to�i la r�nd,
�i actualii, dar �i fo�tii,
Cei mai de�tep�i de pe P�m�nt
Au fost �ntotdeauna...PRO�TII.


Nu te ruga la ursitoare
S�-�i fac�-n via�a ta vreun rost,
Mai bine url�-n gura mare :
"Iubite Doamne, f�-m�....PROST!"


De ce s� tragi ca la galer�,
S�-nve�i at�tea f�r� rost,
De vrei s� faci o carier�,
Ajunge numai s� fii...PROST.


�n lumea asta cu de toate,
Unde se-nva�� contra cost,
P�cat c� nici o facultate
Nu d� �i diploma de....PROST.



Avem impozite cu carul,
Dar �not�m �n s�r�cie
�i ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe.....PROSTIE....


Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
S� nu-i jigne�ti, s� nu-i �mpro�ti !
O, Doamne, de ne-ar cre�te gr�ul
Cum cresc recoltele de ...PRO�TI.


�i-n lumea asta r�sturnat�,
Unde cei str�mbi sunt cei mai drep�i,
Savan�ii no�tri mor de foame
�i numai PRO�TII sunt de�tep�i. DE RE�INUT :

Prostia este infinit mai fascinant� dec�t inteligen�a.
Inteligen�a are limitele ei, pe c�nd prostia, nu!

Oamenii neinstrui�i sunt mai "scumpi" dec�t oamenii
valoro�i care, pentru a supravie�ui, se "v�nd" ieftin.

Nu te certa niciodat� cu un prost. Te aduce la nivelul
lui �i te bate cu experien�a. �i apoi, mai are �i mintea odihnita�!

Mi-ati zis-o dom' presedinte, recunosc..pardon scuzati...nu trimiteti serviciurile, gata, m-ati doborat.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2014-02-09 20:10:50

De la: 9am_2878, la data 2014-02-09 19:51:50

De la: _Ingrid, la data 2014-02-09 19:26:19
Tare gluma, dar nu e asta topicul de bancuri!

ODA PRO�TILOR USL

motto:Cu prostul care n-are �coal� te lup�i pu�in �i-ai c�tigat.
Dar duci o lupt� colosal� cu prostul care are �coal� !

De-ar fi s�-i lu�m pe to�i la r�nd,
�i actualii, dar �i fo�tii,
Cei mai de�tep�i de pe P�m�nt
Au fost �ntotdeauna...PRO�TII.


Nu te ruga la ursitoare
S�-�i fac�-n via�a ta vreun rost,
Mai bine url�-n gura mare :
"Iubite Doamne, f�-m�....PROST!"


De ce s� tragi ca la galer�,
S�-nve�i at�tea f�r� rost,
De vrei s� faci o carier�,
Ajunge numai s� fii...PROST.


�n lumea asta cu de toate,
Unde se-nva�� contra cost,
P�cat c� nici o facultate
Nu d� �i diploma de....PROST.



Avem impozite cu carul,
Dar �not�m �n s�r�cie
�i ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe.....PROSTIE....


Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
S� nu-i jigne�ti, s� nu-i �mpro�ti !
O, Doamne, de ne-ar cre�te gr�ul
Cum cresc recoltele de ...PRO�TI.


�i-n lumea asta r�sturnat�,
Unde cei str�mbi sunt cei mai drep�i,
Savan�ii no�tri mor de foame
�i numai PRO�TII sunt de�tep�i. DE RE�INUT :

Prostia este infinit mai fascinant� dec�t inteligen�a.
Inteligen�a are limitele ei, pe c�nd prostia, nu!

Oamenii neinstrui�i sunt mai "scumpi" dec�t oamenii
valoro�i care, pentru a supravie�ui, se "v�nd" ieftin.

Nu te certa niciodat� cu un prost. Te aduce la nivelul
lui �i te bate cu experien�a. �i apoi, mai are �i mintea odihnita�!

Mi-ati zis-o dom' presedinte, recunosc..pardon scuzati...nu trimiteti serviciurile, gata, m-ati doborat.

Mai citeste aprofundat versurile si te vei regasi cu siguranta.............

Lumpenliberalismul si tezaurul liberalismului Bratenilor

Am citit cateva articole in care era implicat asa numitul
lumpencapitalism de tip Becali si am admirat spiritul analitic al
autorului.
Singurul lucru care este de reprosat autorului este doar intrebarea,
daca fenomenul lumpen este specific doar lui Becali sau, el se afla
in toata politica romaneasca si mai ales prezenta sa se remarca in
sanul celui mai titrat si doctrinat partid din Romania care
este,indiscutabil, PNL.
Asaltul lumpenului in politica PNL s-a intensificat,odata cu
degringolada ideologica a grupului oligarh,care,in lipsa de alte
sustineri,in lipsa posibilitatii de a convige cetatenii, apeleaza la
acest lumpen si, chiar il promoveaza.
Cred ca studierea chiar a forumurilor ne poate arata aceasta invazie
a lupenului si lipsa de reactie a celor pe care aceasta categorie ii
injoseste.
Am fost tentat chiar sa exemplific ,dar m-am jenat de a atenta la
moralitatea publica si, mai ales la cititorii de forumuri
adolescenti sau tineri.
Dar sa lasam emanatiile acestui lumpen forumist,din motive de
vulgaritate, pentru ca este un fenomen relativ benign, in timp ce
alti autodeclarati liberali rasati merg chiar mai departe.
Poate fi politica unui partid liberal bazata doar pe insultarea si
denigrarea celor pe care ii considera adversari (de fapt dusmani)
politici.
Oare dl.Campeanu cand spune ca dl.Stolojan este bolnav psihic sau
dl.Atanasiu care cere excluderea moldovenilor din organele
conducatoare ale PNL ,nu imping lumpenul lipsit de imaginatie si
creativitate spre folosirea invectivelor,a sudalmei.
Sa mai vorbim de Dl.Orban a carui discurs scabros a devenit
proverbial sau despre un parlamentar roman ca dl.Crin Antonescu care
nu are alte tematici in discursul sau decat insultarea Presedintelui
Tarii si a partidului partener la guvernare.
Se pare ca in PNL petroliberal se naste acum un nou curent
ideologic,lumpenliberalismul,liberalismul agresiv,fara argumente,un
liberalism de taverna,cu invective si cu indivizi scosi din lumea
obscura a inculturii,ce cultiva trivialitatea si insulta.
Oare Bratenii nu se invartesc in morminte can vad cine duce mai
departe ideile nobile a liberalismului si in ce maniera.Oare trebuie
lasat liberalismul pe mana unor asemenea politicieni?
Sa ne mai miram ca platformistii au spus-o raspicat ca rabdarea lor
a ajuns aproape de final si ca sunt gata de a lua masuri radicale.
Ce se poate opune acestui lumpenliberalism incitat de grupul
petroliberal si in care s-au adunat toti aceea care inlocuiesc
talentul politic al conducerii societatii cu afaceristi
verosi,indivizi subculturali inclinati doar spre a beneficia de
avantaje materiale si in ultima instanta de a cultiva subcultura
lumpenului,care fie vorba intre noi sunt gata a servi orice formatie
politica,in timp ce fostii liberali erau si mari oameni de cultura.

Bietul Becali apare doar ca o figura palida a
lumpencapitalistilor.Are si scuze pe care nu le ascunde.
Dar sa ajunga PNL-ul Bratenilor sa cultive lumpenliberalismul,
lumpencapitalismul ,mi se pare o mare profanare a societatii
romanesti,care nu mai poate fi tolerata.
Iata ca a aparut si al treile segment al stenogramelor PNL, menite
parca sa ateste lipsa de decizie,oscilarea pemanenta, incapacitatea
manageriala.

Si pentru a pune capac iata criteriile de evaluare a performantei
ministrilor liberali,asa cum reiese din stenograme (vezi Cotidianul):
-Plata cotizatiei catre sediul central
-implicarea in conflicte si scandaluri sau anchete penale
-vechime,traseism etc.
-Cel mai important ne apare prevederea in care ministrii trebuie sa
specifice cum au decurs relatiile cu premierul (excelent, bine,
satisfacator sau total nesatisfacator
Testul final este din partea membrilor Delegatiei Permanente care
ar trebui sa spuna cum au colaborat ministrii cu filialele si
liderii PNL.

Cer scuze,oare Bratenii aveau asemenea chestionare pentru ministri
lor sau, aici ,este vorba doar de un lumpenliberalism si nu de
liberalismul adevarat.

Voiculescu și-a tras o petard� direct �n faț� vorbind despre Tezaur și tr�darea intereselor Rom�niei Imprimare E-mail

Scris de George Roncea
Bloggerul Voiculescu, pe urmele lui N�stase, și el devenit blogger de pușc�rie, arunc� o petard� �n spațiul public, acuz�ndu-l pe Traian B�sescu de vrute și nevrute și invoc�nd a nu știu c�ta oar� marota sa favorit� � terminarea lui B�sescu. De data asta nu mai cere suspendarea ci direct aruncarea la pușc�rie pentru �tr�dare de țar� � pe motivul n�strușnic c� B�sescu ar fi vinovat c� Tezaurul furat de ruși nu a fost recuperat. Ion Cristoiu, unul dintre veteranii presei rom�nești, care-l cunoaște probabil direct pe Voiculescu afirm� c� textul scris pe blog este autentic, adic� �i aparține cu adev�rat mogulului pușc�riabil, nu este doar semnat ca majoritatea celorlalte post�ri și apreciaz� cu umor c� Voiculescu s-a �mpușcat singur �n picior, prin referirea la ruși la tezaur și la B�sescu, mai ales acum dup� penibila prestație a lui Ponta de la Soci, unde a fost tratat ca un soarbe zeam� linge blide.
Citind ce a scris Voiculescu cu m�nuța sa ești �ncercat de sentimente contradictorii. Voiculescu nu doar se acoper� de ridicol acuz�ndu-l de B�sescu de chestiunea cu Tezaurul, dar se și expune singur deoarece sunt numeroase persoane care i-au fost apropiate, inclusiv din arcul politic, care sunt implicate �n malversațiuni dubioase legate de Tezaurul de la Moscova, personaje legate de Rusia prin nenum�rate fire.
Eu sincer nu pot crede c� Voiculescu poate fi at�t de naiv, mai ales c� avem deja probe ce demonstreaz� c� el personal și numai el este artizanul creșterii artificiale a lui Traian B�sescu. P�n� acum Voiculescu este cel care i-a tot dat lui B�sescu Reload si Restart de dou� ori, odat� �n 2007, apoi �n iunie 2012, c�nd a demarat suspendarea și apoi �nc� odat� dup� suspendare, c�nd a declarat c� intenționeaz� s�-l suspende �nc� odat�. La prima suspendare, cea din 2007, Voiculescu l-a adus la 73 la sut� pe B�sescu, care era �n picaj atunci. La suspendarea urm�toare, B�sescu a fost adus dup� așa-zisul Referendum la o cot� superioar� momentului de dinainte de suspendare. USL-ul s-a decredibilizat �n plan mondial iar Rom�nia a avut de pierdut la capitolul acces internațional și stabilitate.
O alt� dovad� �mpotriva lui �Felix� este și urm�toarea serie de afirmații: �C�nd Traian B�sescu, din calitatea de președinte, spune public, f�r� argumente, ca Guvernul Rom�niei este corupt, se poziționeaz� �mpotriva interesului național. Și dac� tot vorbim de interese naționale, poate ar fi cazul s� �nceap� ancheta mult așteptata de rom�ni legat� de tezaurul Rom�niei de la Moscova și de implicarea lui Traian B�sescu �n nerecuperarea acestuia. Tr�darea intereselor naționale se �ncadreaz� perfect �n art. 96 din Constituția Rom�niei.�
�n ce privește chestiune Tezaurului, arunc�nd din g�tul m�inii un fonfleu și invoc�nd tr�darea de țar�, Voiculescu are toate șansele s�-și pun� singur lațul de g�t, deoarece este relativ simplu de dovedit c� tocmai persoane din anturajul s�u și apropiați din zona politic� au de-a face direct cu manevre tic�loase pe m�n� cu rușii, plus niște dubioși cu cet�țenii multiple.

Istoria șmenului cu Tezaurul, inginerie a la russe

Rom�nia �ncearc�, de aproape un secol, f�r� niciun rezultat, s�-și recupereze tezaurul de la Moscova. Acolo au fost duse, �n 1917, peste 93 de tone de aur, dar și documente de stat, colecții particulare, lucr�ri de art�. Un artizan al operațiunii nefericite de transfer al Tezaurului la Moscova a fost, conform unor lucr�ri ale unor istorici recunoscuți, chiar Titulescu, agent sovietic, dup� al c�rui model a ap�rut și micul Titulescu, via N�stase. Lucrarea "Tezaurul roman de la Moscova" de Mihail Gr. Romascanu precum și volumul "12 invazii rusești �n Rom�nia" de Nicolae I. Arn�utu. conțin date revelatoare ce explic� de ce comuniștii l-au ținut la mare vaz� pe diplomatul Titulescu � cel care a propus ca tezaurul s� fie trimis la Moscova. Rusia a �napoiat ț�rii noastre, �n c�teva etape, doar mici p�rți din �ntreaga comoar�, odat� �n 1935, fleacuri iar mai apoi, �n 1956, am mai primit �napoi 33 de kilograme de aur din 93 de tone!
Dup� 1989, haita lui Ilici, a ventilat tot felul de abureli pe tema restituirii Tezaurului și au ap�rut desigur și niște combinatori, din specia Guș�, amploaiat de-al lui Voiculescu plus duduia de pe centura politicii, Lavinia Șandru, plus un om al rușilor de dinainte de 89, Mircea Popa, consilier al lui N�stase, plus niște fantasmagorici șarlatani cu mai multe cet�țenii care au lansat simultan dou� povești de r�sunet, numai bune pentru halucinații colective. S-a lansat tema comorii � una specific� imaginarului colectiv, și relativ simultan au și ap�rut magicienii-m�sc�rici care se refereau ba la miliarde din Germania ba la aurul din Rusia. Un anume Radu Golban și un anume George Anca � via Germania - au ap�rut cam �n același timp, �n leg�tur� unul cu altul, la mijloc �nv�rtindu-se și Gelu Voican Voiculescu, m�na dreapt� a lui Ilici, și desigur, toate firele �nc�lcite ale m�sc�ricilor duceau la Moscova.
Tocmai Traian B�sescu a fost cel care a t�iat nodurile acestor dubioase combinațiuni, afirm�nd tranșant c� statul rom�n �va merge pe canalele create �n relația bilateral� Rom�nia-Federația Rus�, doar pe canale oficiale�, pun�nd astfel punct v�n�torii de comisioane a lui Guș� & comp. Povestea stopat� de Traian B�sescu avea un trecut, iar la mijloc se afla un personaj pitoresc pe undeva, cu mai multe nume, care a �ncercat pe noi maradona nigerian�, clasic� deja. Un oltean la baz�, corcit cu ceva s�nge ucrainean, ce-și zice ba Alexander Michael Dokychuk ba Alexander Michael Doherty s-a combinat cu un pseudo ziarist, Eugen Anca pentru �recuperarea tezaurului de la rusi�. Apoi Eugen Anca s-a combinat si cu Radu Golban pentru �recuperarea datoriei Germaniei� c�tre Rom�nia. Toți gargaragiii au bombardat opinia public� via Trustul lui Voiculescu ventil�nd fantasme ale unor comori, tezaure, povești nemuritoare numai bune pentru babele de la gura sobii, mai slabe de �nger și deja f�r� dinți dup� ce FNI-ul lui SOV le-a l�sat știrbe de dinții de aur sau vipl�. Aurul d� vertij oamenilor și prin iresponsabila mediere a lui Ion Iliescu personal, prin 2003, șarlatanii au �nceput s� dea t�rcoale instituțiilor rom�nești, dup� ce au precizat vrute și nevrute, susțin�nd c� au fir direct cu Kremlinul, cu Piramidele lui Keops, cu Mama Omida, cu orice fel de for mondial, astral, universal. La sf�rșitul anului 2003, așa- zisul jurnalistul german de origine rom�n� Eugen Anca, plus senatorul Vasile Duț�, Voican Voiculescu, plus un anume �neamț� Claus Rayhle plus un alt �om de afaceri� german Cristian Vahab, ce declara sus si tare ca fusese �ns�rcinat de �nsuși Vladimir Putin s� se ocupe de problema retroced�rii Tezaurului, au c�p�tat acces �n diferite instituții.

Hait� de șarlatani și escroci �nv�rtiți �n jurul lui Ion Iliescu

De aici a urmat o saraband� de volte și vr�jeli, ce aveau ca personaj central olteanu-ucrainean Dokychuk ce pretindea c� este consilier pentru relații economico-financiare ruso-americane si expert in afaceri pentru Rom�nia si Ucraina al Institutului de Cercet�ri Științifice pentru Relații Economice Externe din Rusia (VNIIVS), institut de stat aflat in subordinea Ministerului Dezvolt�rii Economice si Comerțului al Federației Ruse. Presa lui Voiculescu i-a dat credit lui Dokychuk care ar fi f�cut cic� demersuri patriotice, conving�nd Kremlinul s� retrocedeze, printr-un mecanism economico-financiar privat, Tezaurul Rom�niei. Administratorul firmei Profact SRL, Eugen Anca, a susținut chiar c� deține documente de la autorit�țile ruse care �l mandateaz� s� negocieze cu oficialii rom�ni retrocedarea aurului, �ns� partea rom�n� ar fi trebuit s� verse vreo zece tone de aur, preventiv, undeva unde zice el. Vr�jeal� nigerian� clasic� desființat� ulterior c�nd serviciile rom�nești au probat c� absolut toat� gargara patriotic� era un șmen ordinar.
MAE a precizat oficial: "Referitor la afirmațiile privind retrocedarea pe cale privata a tezaurului Rom�niei, precizam ca partea rusa a comunicat oficial Ministerului Afacerilor Externe al Rom�niei, prin trei scrisori, din octombrie 2004, iulie 2005 si martie 2006, ca firma respectiva, Profact SRL, nu are niciun mandat sa negocieze problema tezaurului romanesc".
Un alt copil de trup� al lui Voiculescu, Dan Diaconescu, a avut și el un interesant contact recent cu personajul olteano-ucrainean, �n contextul Oltchim. Conform platformei de investigații RiseProject, c�nd Dan Diaconescu a anunțat c� dispune de suma de 46 milioane de euro necesari cump�r�rii combinatului Oltchim a invocat un document adresat și unei firme din Moscova, DIP SOVGroup, iar reprezentantul firmei era nici mai mult nici mai puțin dec�t același Aleksandr Dokychuk, al c�rui nume este menționat �ntr-o carte cu titlul �Thieves World� a autoarei americane, Claire Sterling, o expert� pe domeniul crimei organizate transnațional. Firma DIP SOVGroup și Dokychuk sunt menționați �n contextul unei fraude care a avut loc �n anii �90 �n Rusia și care a dus la devalorizarea rublei.
Același șmenar ucraineano-oltean, a intrat și �n obiectivul unei investigații a ziarului Curentul, care a documentat leg�tura sa cu pedelistul � pitic de gr�din� al lui Sorin Ovidiu V�ntu, Mircea Andrei implicat și �ntr-un proiect de dezvoltare energetic� plecat pe filiera V�ntu, care urm�rește combinarea cu vechii s�i prieteni ruși �ntr-o afacere care era reprezentat� �n Rom�nia de fostul rezident pentru Rom�nia al serviciilor de informații militare ruse, GRU, Alexander Michael Dokychuk. Cei doi au fost filmați de noi c�nd s-au �nt�lnit la București, cu scopul oficial de a organiza vizita unei delegații de senatori rom�ni la Duma de Stat, dup� o corespondența intens� dintre Alexander Mikhailovich Babakov, vicepreședinte al Dumei, cu senatorul, la vremea aceea, Mircea Andrei.
Operațiunea Tezaurul, bobinat� de gașca Ilici, Voiculescu, V�ntu, plus �consilierul� lui V�ntu si al ruso-moldoveanului Plahotniuc, și fostul amploaiat al lui Voiculescu, inegalabilul Cozmin Guș� al�turi de fantezistul șarlatan Eugen Anca a eșuat, iar �n prezent, bizarul personaj, s-a recalificat la devenind un fel de comisar la mișto al unui fictiv �Comisariat al Societ�ții Civile� al c�rui șef este pușc�riaș și pretinde c� mai este și �director și �mputernicit� al unei firme din Noua Zeelanda, Dekagon Trading LTD, care ar reprezenta pe plan internațional Rafin�ria Steaua Romana, deținut� de Onimpex etc samd.

George Roncea

De la: PDL, la data 2014-02-09 19:05:50BRAVO BASE !
BASESCU E CEL CARE BAGA CORUPTII IN PUSCARIE !!!

BASESCU E CEL CARE SE LUPTA PENTRU ROMANII SI ROMANISM IN REPUBLICA MOLDOVA !!!

BOC E CEL MAI BUN PRIMAR AR CLUJULUI !!!

BRAVO !!! CONTINUATI TOT ASA !!!

CORUPTO-COMUNISTII PRO PSD POT FACE SPUME LA GURA..

bravo /bravo
Ce mai zic euroscepticii :
HALAL NATIE / a murit vechiul traiasca noul .
-Unde au fost intelectualiii ?

De la: __hakon__, la data 2014-02-05 18:12:38

De la: _2148_, la data 2014-02-05 18:03:55

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2014-02-05 17:50:35 parlamentul singura organizare politica ce exprima democratia in pletitudinea ei . /

Usurel ,nene Pascule , sa nu te ineci !

informeaza-l pe nadusitul nenea pascu ca, acel parlament isi reprezinta propriile interese, isi insusesc indemnizatiile, diferitele sporuri, cat si toate avantajele si privilegiile care deriva din statutul de parlamentar, mai mult decat atat, isi voteaza legi si imunitati care ii propulseaza deaupra legilor, si in proportie de peste 30% din multimea de parlamentari romani, poarta in mapa de parlamentar cel putin cate un dosar penal per capita.

Parca nea excomunicatu nu i-si apara interesu personal /
EBA .treci in parlamentu eu /
Ia mai semneaza si tu ceva contracte /
-Naduseala ca naduseala da pupincurismul si flatulentele .......................placute rau ///////////////

Iat� textul mo�iunii de cenzur�. T�riceanu, de un real ajutor
28 Februarie 2014



de LAURENTIU MIHU

�n Rom�nia, responsabilitatea omului politic este un bun de circula�ie comparabil� cu densitatea surselor de ap� dulce �n de�ertul Sahara.
Dup� ce urm�re�ti un timp jocurile pe care le fac unele partide pentru a acapara sau a p�stra puterea, e�ti tentat s� crezi c� o hidrocentral� sau un zg�rie-nori pot fi lesne construite folosind numai carton. Presat sau �n orice alt� form�, colorat sau nu, de cump�rat ori de furat, cartonul a devenit dup� 1990 elementul magico-tragic din care bi�ni�arii cu background de securi�ti sau anima�i doar de tupeu �i-au cl�dit imperii financiare, iar liderii politici au f�urit o �ar� paralel�.
O �ar� f�r� viitor, dar �mbibat� puternic cu toxinele unui prezent mereu urgent, mereu inflamabil. Aparen�a e totul, iar minciuna - esen�ial�.
Dac� nu vom evada cur�nd din aceast� lume de un ireal cancerigen, persist� riscul de a ne afunda suficient de ad�nc, �nc�t, de la un moment dat �ncolo, s� dispar� chiar �i porti�ele pe care �nc� le mai putem z�ri.

Nu este, �ns�, nici pe departe simplu.
�n ultimii trei ani, adev�rul obiectiv despre priorit��ile societ��ii rom�ne�ti, ca �i ideea mai general� a proiectului de �ar� au fost abuzate, deturnate �i denaturate de noua filozofie a puterii pe care au scris-o strategii din spatele a ceea ce s-a numit USL.
Din 2011 �i p�n� �n prezent, ace�ti autori � dintre care unii se arat� publicului, iar al�ii prefer� un ilicit anonimat � au mizat totul pe cartea reprezent�rii, invent�nd inamici absolu�i, culpe mar�iale �i, evident, livr�nd poporului eroi supranaturali cu solu�ii-minune. Problema USL nu �ine neap�rat de legitimitatea cu care a ajuns la putere, ci de metodele condamnabile pe care le-a folosit �i de dispre�ul total fa�� de interesul na�ional.
Iar a doua problem� major� este c�, �n locul evacu�rii butaforiei, la care s-ar fi putut spera odat� cu ruperea USL, risc�m de fapt intrarea �ntr-un tur doi. �n locul punctului final, ne trezim subit �n pragul reedit�rii.
Cum altfel ar putea fi definit� etapa de fa��, �n care se �ncearc� o compensare cinic� �i din timp planificat� a ie�irii PNL de la guvernare, printr-o simpl� rearanjare a decorului?
Iat�, deci, rostul pachetului integrat, compus din USD �i o hologram� ieftin� de liberalism, c�reia au fost arvuni�i s�-i dea contur un fost premier cu mai multe c�snicii dec�t realiz�ri �i o marc� �nregistrat� care, probabil, va oferi PC-ului lui Dan Voiculescu o rebranduire de ochii lumii � trecerea de la denumirea Partidul Conservator (mult prea uzat� de scandaluri pre �i post �89, dar �i de rateuri mediatice �i electorale) la cea de Partidul Social Liberal.
Important de re�inut: dup� ce C�lin Popescu T�riceanu a s�rutat inelul Varanului de pe degetul lui G�dea �i-au f�cut locul �n spa�iul public nu doar izbucnirile festiviste ale propagandei USL/USD, ci �i �ndoielile pline de optimism ale inamicilor acestor alian�e.
Cu privire la cele din urm�, a� face mai jos dou� observa�ii.
Da, e de bun sim� s� dai fr�u liber optimismului, dac� te g�nde�ti c� �nfiin�area unui partid reprezint�, �n sine, o aventur� complicat�.
Date fiind variabilele ce �nso�esc parcursul prin instan�e ale unei noi forma�iuni, plus dificult��ile inerente amenaj�rii unei infrastructuri �n teritoriu, este c�t se poate de clar c� na�terea PRL-ului lui T�riceanu va trece, teoretic, prin naturalele dureri ale facerii.
Iar timpul scurt p�n� la cele dou� runde de alegeri devine �i mai relevant �n context, cu at�t mai mult cu c�t �inem cont de faptul c� Partidul Mi�carea Popular�, de�i �nfiin�at tot �n regim de urgen��, a petrecut aproape un an prin h��i�ul birocra�iei.
Pe de alt� parte, cine se concentreaz� strict asupra acestui aspect risc� s�-�i monteze singur capcana, apoi s� cad� �n ea.
C� mutarea de �ah cu T�riceanu, executat� de Ponta �i g�ndit� de �filosofii� din spatele lui, va avea sau nu succesul scontat, este �nc� prematur de stabilit.
Altceva trebuie avut �n vedere, iar acel altceva e faptul c� tocmai aspectul formal nu conteaz� �n ecua�ia de fa��.
Adev�rata miz� respir� �n alt� parte, anume �n oportunitatea pe care �i-au creat-o �n acest fel liderii acutulei USD, de a men�ine �n imaginarul colectiv al votan�ilor pe care �i �n�al�, constant �i f�r� scrupule, ideea c� schema la care aceste milioane de creduli aderaser� ini�ial merge neobosit �nainte; c� ideea de USL nu a fost afectat� prin separarea de Crin Antonescu �i PNL, c� promisiunile ini�iale nu au fost o clip� �nc�lcate �i c� dac� PSD �i dore�te un candidat propriu la preziden�iale, ei bine, nu o face din oportunism, nici c�lc�nd �n picioare contractul cu �anti-b�si�tii� sp�la�i pe creier �i cu at�t mai pu�in �n baza unor calcule meschine ce �in de acapararea egoist� a puterii.
�n fine, ideea care se vrea a fi reinjectat� �n mintea amorf� a masei electorale de manevr� este Ponta reprezint� BINELE, iar tot ceea ce nu �nseamn� Ponta e R�UL.
Dreptu-i c�-i ca �n basme, dar �sta e nivelul de discern�m�nt pe care continuatorii USL vor miza �n continuare �i la europarlamentare, �i la preziden�iale.
Vor reu�i sau nu, e alt� m�ncare de pe�te.
P�n� atunci, apropos de discern�m�ntul pe care Vocilescu, Ponta & Co. �l a�teapt� de la oameni, s� lu�m aminte la vorbele lui Sorin Ilie�iu, un personaj care dup� ce ani de zile a militat contra comuni�tilor �i pentru monarhie, a sf�r�it prin a se �nchina la turn�torul Voiculescu �i a-l ridica �n sl�vi pe oportunistul Crin Antonescu.
�i care, asemeni unui c�ine vagabond care nu �ntineaz� idealurile acestei specii, m�n�nc� acum un codru de p�ine din m�na lui T�riceanu, ex-premier de sex liberal incert.
�Miracolul la care speram ieri a devenit azi realitate prin �nfiin�area Partidului Reformator Liberal condus de cel care este simbolul adev�ratului liberalism �n Rom�nia contemporan� - Domnul C�lin Popescu T�riceanu, cel care a fost Prim-Ministru al Rom�niei �n perioada de maxim� bun�stare a rom�nilor din ultimii 70 de ani�, scrie Ilie�iu, �ntr-o scrisoare deschis� adresat�, joi, liberalilor care �nc� nu l-au tr�dat pe Antonescu.
V� este grea��? �i mie. Dar, na, ce s�-i faci, trebuie citit� misiva tovar�ului, pentru a �n�elege mai bine cu cine avem de-a face.
Nu v� gr�bi�i, �ns�, c� mai este: ��nfiin�area Partidului Reformator Liberal �nseamn� rena�terea Uniunii Social Liberale �i a Guvernului USL datorit� c�ruia Rom�nia - supranumit� azi - a devenit �ara cu cea mai mare cre�tere economic� din �ntreaga Uniune European�. Evident, marele merit este al Primului-Ministru al Guvernului USL - Domnul Victor Ponta�.
�n ciuda majusculelor inserate cu d�rnicie �i a limbajului de frasin care r�zbate prin to�i porii acestei scrisori, haide�i s� mim�m pu�in c�-l lu�m �n serios pe domnul Ilie�iu. Cu respect s� ne prefacem �i c� trat�m �i inten�ia meschin� de a transforma USD plus holograma asta de liberalism �ntr-o alternativ� electoral� �ntemeietoare.
Caz �n care, n-ai cum s� nu te �ntrebi dac� stimabilul domn T�riceanu recurge la logica fracturat� �i �n via�a de zi cu zi sau uzeaz� de acest lux numai �n pozi�ion�rile politice pe care le �mbr��i�eaz� �ntr-un moment sau altul?
M� �ntreb asta, pornind de la un exemplu c�t se poate de gr�itor � o concluzie efectiv plin� de miez, pe care fostul premier a formulat-o �n cadrul Delega�iei Permanente de mar�i, 25 februarie, la finele c�reia PNL a decis ie�irea de la guvernare: �Eu pot s� constat c� nu am avut ni�te dispute ideologice majore cu PSD-ul, cu toate c� eu cred c� ar fi trebuit s� avem: c�nd s-a adoptat legea privind restituirea proprietatilor, c�nd PSD a impus m�suri pe care noi le-am �nghi�it pe ner�suflate, reducerea TVA-ului care vizeaz� electoratul PSD-ist, majorarea salariului minim, majorarea venitului minim obligatoriu �i alte impozite care au fost propuse (�) �i care vin �mpotriva principiilor pe care noi nu le sus�inem. N-am avut niciun fel de reac�ie, nu a fost niciun fel de dezbatere, le-am �nghi�it pe ner�suflate �i PSD �i-a mul�umit electoratul, iar noi nu am f�cut niciun gest...�.
Nu po�i g�si �n frazele de mai sus m�car o brum� de neadev�r �i cred c� esen�a atitudinii PNL-ului condus de Antonescu, �n interiorul USL, nu ar fi putut fi surprins� mai exhaustiv de at�t.
Dar atunci cum se �mpac�, �ntr-o minte nelovit� de buldozer, diagnosticul de mai sus cu ac�iunea politic� de a doua zi?
Miercuri, 26 feburarie, T�riceanu face doi pa�i decisivi, care-l plaseaz� �n grav� contradic�ie cu propriile-i spuse.
La pr�nz, �i anun�� face apel la Antonescu s� revin� aupra deciziei de a ie�i de la guvernare, apoi pleac� la Palatul Victoria pentru discu�ii pe cont propriu cu Victor Ponta, din biroul c�ruia �i mai d� lui �efului PNL un ultim telefon, vordind, probabil dup� dictare. Ulterior, vine �i vestea demisiei din filial Sectorului 1 a partidului.
Seara, chemat la spovedanie de obedientul G�dea, anun�� �nfiin�area Partidului Liberal Reformator, �i face cunoscut� inten�ia de a rupe �n nedeslu�ite aripi PNL-ul �i se autoinvit� la preziden�iale, �n postura de candidat angelic la func�ia suprem� �n stat.
Cu sprijinul cui? Al PSD-ului, al lui Felix-turn�torul, al lui Hrebenciuc-combinatorul, al lui Ponta-dictatorul. Oameni care, potrivit chiar spuselor sale din ajun, �i-au �mul�umit electoratul, iar noi nu am f�cut niciun gest�.
Sclav al propriilor ambi�ii sau poate dator v�ndut pentru binefaceri necunoscute publicului larg, C�lin Popescu T�riceanu nu rateaz� acum nici o �ans� de a poza �n plagiatorul plagiatorului, sub aspectul lini�tii interioare cu care abuzeaz� de dublul discurs �i cu care face jocul sociali�tilor, de a crea confuzie �n r�ndul electoratului de dreapta, deja nemeritat de confuzat pe fondul lipsei unei alternative solide la dreapta �i de constela�ia de partidule�e-atom de pe partea de la care se revendic� ideologic, iat�, tot mai lipsit de temei.
Probabil c� T�riceanu este un personaj caricatural chiar �i �n mintea continuatorilor USL. Important pentru ei, �ns�, nu este omul, ci papionul, pe a c�rui for�� de seduc�ie se mizeaz� acum. Restul este dispensabil.
Cum spuneam, sub filosofia USL, imaginea e totul, iar C�lin Popescu T�riceanu joac� acum ultimul rol al vie�ii sale: cel de pahar de plastic din care, �n decembrie 2014, pesedi�tii �i voicule�tii sper� c� vor bea �ampania aia de zeci de mii de euro, pe care vor cump�ra-o cu lada la c�tigarea unor alegeri de asemenea importan��.
Esen�ial de re�inut e faptul c� �Butaforia cucere�te Rom�nia� r�m�ne sloganul-solist �i dup� dispari�ia USL, iar Victor Ponta �i C�lin Popescu T�riceanu se sincronizeaz� perfect �n acest sens.
De�i prezentate publicului ca vehiculele-minune care vor tracta Rom�nia post-B�sescu spre marea victorie, nici USD �i nici proiectatul PRL nu vor lansa �n spa�iul public dezbateri �i idei.
Nu au f�cut-o c�nd au fost lansate, nu o vor face nici pe parcurs pentru c� liderii lor sunt goi de con�inut, iar strategii care le dicteaz� acestora din urm� c�nd, ce �i cum s� spun� nu cred ei �n�i�i o boab� �n faptul c� se poate ajunge la putere raport�ndu-te la realitate; �i pentru c� nici liderii USD sau PRL �i nici strategii lor nu dau doi bani pe responsabilitatea pe care o presupune a te afla la putere.
De pild�, �n timpul scurs p�n� acum, nici capii USD, nici capul PRL nu au cheltuit vreo f�r�m� de energie pentru a lansa la ap� un mesaj de consisten�a celui transmis, cu siguran�� nu f�r� �int�, de c�tre directorul SRI, George Maior, la bilan�ul DNA de joi: �Dincolo de faptul c� Serviciul Rom�n de Informa�ii este o institu�ie pivot a securit��ii na�ionale, noi avem o cooperare deosebit� cu Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie, pentru c�, �i la nivel de lege dar �i �n felul �n care percepem noi securitatea na�ional�, corup�ia este o amenin�are la adresa securit��ii na�ionale. S� ne �n�elegem foarte clar asupra acestui aspect".
Dac� nici tema anticorup�iei, ale c�rei dezvolt�ri poten�iale le putem �n�elege perfect m�car prin prisma a ceea ce se �nt�mpl� acum �n Ucraina, nu este o tem� care ar trebui s� beneficieze de toat� aten�ia unui partid politic sau a unei alian�e, atunci ce a�tept�ri putem avea �n cazul altor subiecte?
�n loc s� genereze un proces de detoxifiere a mediului politic, ruperea USL, prin schijele rezultate, va otr�vi �i mai mult acest spa�iu.
Ad�uga�i la toate acestea intrarea �n scen� a unui UDMR �n continuare nereformat �i h�mesit, din cauza ultimilor doi ani petrecu�i �n opozi�ie.
�n final, celor tenta�i s� cread� c� evolu�iile din ultimele zile vor produce o schimbare �n bine, le ofer m�rinimos ocazia de a-�i aminti un moment esen�ial din trecutul recent: mo�iunea de cenzur� care a dobor�t acum nici doi ani Guvernul Ungureanu �i pe care s-au c���rat la putere Victor Ponta, Dan Voiculescu, Crin Antonescu, C�lin Popescu T�riceanu, Liviu Dragnea �i al�ii ca ei.
Recitind textul mo�iunii, pe fondul ve�tilor privind ruperea USL, dar �i a negocierilor cu UDMR pentru o nou� majoritate consolidat� �n Parlament, mi-am dat seama de relevan�a maxim� a unui pasaj din deschidere.
Iat�-l mai jos:
�Aceast� mo�iune constat� �antajul la care este supus Guvernul Rom�niei, care, prin deciziile sale, afecteaz� largi categorii sociale, precum �i stabilitatea economic� �i social� a ��rii. �antajul este unul triplu, pe zone u�or de constatat de c�tre oamenii obi�nui�i:
� Guvernul a cedat �antajului unor grupuri de interese, privatiz�nd companii de stat �i acord�nd licen�e de exploatare pentru resurse importante, f�r� dezbatere public�, f�r� transparen�� �i �ncalc�nd legea.
� Guvernul a cedat �antajului PDL, aloc�nd clientelei de partid fonduri importante de la buget, �nainte de alegeri.
� Guvernul a cedat �antajului PDL �i a �nc�lcat principiul autonomiei universitare �n cazul UMF T�rgu Mure� � o decizie care readuce �n Rom�nia teme ale trecutului.�
Acum, lua�i r�ndurile de mai sus, redactate �i semnate la vremea respectiv� de liderii USL, �i pune�i-le �ntr-o rapid� compara�ie cu doar c�teva dintre ac�iunile Guvernului �i Parlamentului USL.
Nu vi se pare c� opozi�ia de azi, �n condi�iile �n care ar putea str�nge suficiente voturi, le-ar putea plasa lini�tit� cu copy-paste, pentru o viitoare mo�iune de cenzur� �mpotriva Cabinetului Ponta? Eventual, chiar la sf�r�itul lui aprilie, c�nd se vor �mplini doi ani de la instalarea calamit��ii respective?
M� ofer, chiar, s� dau aici tonul, deci pun la b�taie, cu toat� priceperea de care sunt �n stare, c�te un exemplu pentru fiecare dintre cele trei puncte care oglindeau atunci triplul �antaj c�ruia, spunea USL, �i cedase Guvernul MRU.
Punctul 1. Acolo unde USL invoca presiunea grupurilor de interese pentru privatizarea unor companii de stat �i eliberarea netransparent� �i f�r� dezbatere public� a unor licen�e de exploatare a resurselor naturale, vin eu �i, f�r� s� neg c� s-ar fi �nt�mplat asta, v� spun totu�i c� Executivul Ponta a procedat fix la fel. Sub bagheta de magician a premierului Victor Ponta, tovar�ul �ncarcerat, Gruia Stoica, a primit verde s�-�i pun� tentaculele monopoliste pe pia�a transportului feroviar, prin privatizarea obscur� a CFR Marf�.
Apoi, v�nzarea pachetelor majoritare la companiile de stat a devenit punct vital pe agenda lui Ponta, iar scandalurile pe Ro�ia Montan� sau gazelle de �ist nu le-am creat eu, ci tot acest premier lipsit de competen�e �i scrupule. Unde mai pui c� �b�ie�ii de�tep�i�, sub mandatul lui Victor Ponta, sunt pe cale s� pun� m�na p�n� �i pe arm�tura din fier-beton de la barajele �i hidrocentralele companiei Hidroelectrica, b�gat� pentru a doua oar�, �n mai pu�in de doi ani, �n insolven��. Sau nemaipomenit de transparenta renun�are de c�tre Palatul Victoria la drepturile din dosarul Rompetrol. �i, vorba aia, example mai sunt, dar nici timpul meu nu e nem�surat.
Punctul 2. S-a spus �n mo�iune c� Executivul a alocat fonduri clientelei PDL �nainte de alegeri. Iar�i, nu fac pe avocatul Guvernului de umai dou� luni al lui Mihai-R�zvan Ungureanu �i admit c� ani la r�nd pedeli�tii au muls vaca bugetar� c�nd cu cu mulg�toarea automat�, c�nd ca tot ��ranul � cu m�inile goale.
La acest capitol, �nclin s� cred c�, de pild�, diferen�ele dintre Ministerul Dezvolt�rii condus de Elena Udrea �i cel condus de Liviu Dragnea sunt palide spre nule.
Dar, cum vi se pare faptul c� lipsa de transparen�� la capitolul aloc�ri bugetare spre clien�ii de partid, mo�tenit� de la guvernele PDL, dar �i PDSR sau CDR, a g�sit o rafinare extrem� �n timpul guvern�rii Ponta-Dragnea?
I-a �ntreba�i-i pe baronii PSD, care se ascund azi ca pot�rnichiile de procurorii DNA, de ce oare se ascund?
Punctul 3. Aici, da�i-mi voie s� reiau citatul din mo�iunea USL: �a cedat �antajului PDL �i a �nc�lcat principiul autonomiei universitare �n cazul UMF T�rgu Mure� � o decizie care readuce �n Rom�nia teme ale trecutului.�
C�nd tu, Victor Ponta, invi�i UDMR la guvernare �nc� din seara �n care s-a anun�at victoria zdrobitoare a USL la parlamentare (decembrie 2012), �l pui dup� pu�in timp pe Gyorgy Frunda consilier la cabinet, iar un an �i dou� luni mai t�rziu chiar negociezi cu Kelemen Hunor termenii noii majorit��i, ei bine, c�nd faci toate astea oare ce hram por�i?
Sau ce hram por�i tu, Victor Ponta, c�nd, �n perspectiva ruperii de liberali, �ncepi s� dai semnalul c� vei rezolva dolean�e ale UDMR, precum renun�area la procesele cu primarii din Secuime pentru arborarea drapelului lor pe institu�ii publice, sau elaborarea unor ini�iative legislative care s� ajute UDMR �n campanie, �n condi�iile unei concuren�e acerbe pe zona reprezent�rii parlamentare a maghiarimii?
Dar pentru c� am pornit de la incredibilul �i nocivul caracter butaforic al ac�iunii politice sub actuala putere �i sub cea care va emana din ruperea USL, conchid c� este elementar de simptomatic faptul c� activitatea sau pozi�iile celui mai activ europarlamentar rom�n, Monica Macovei, au fost umbrite, �n plan mediatic, de faptele de arme ale unor in�i de carton precum Victor Ponta �i Crin Antonescu.
Nu o spun eu, ci o demonstreaz� statistica, a�a cum rezult� din ultimul studiu despre politic� �i pres�, dat publicit��ii la finele s�pt�m�nii de Funda�ia Konrad Adenauer.
Potrivit sursei citate, din 3.300 de materiale informative redate de mass-media la finele anului trecut, Ponta apare �n peste 1000, B�sescu �n peste 800, Antonescu �n peste 500, iar Macovei �n peste 40.
O societate a spectacolului.
Conteaz� decorul, nu motorul.

tataieeeee....mai poti bre....???
inca nu te-au platit...tot la norma lucrezi....???

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Principiul sublimarii in politica

Daca ne uitam intr-un dictionar vom constata ca sublimarea este deplasare unor energii izvorate din porniri instinctuale si egoiste spre atingerea unor scopuri uneori altruiste �i spirituale,adesea dorite dar nerealizabile.

Mai bine zis,cel mai frecvent, sublimarea consta in niste visecare iau locul realitatii crude pe care nu o poti manipula.

In ultimii ani si mai ales in ultimul, dl.Basescu a devenit aproape o obsesie pentru politicienii Romaniei sau pentru analistii politici.
Ai impresia ca figura sau duhul lui Basescu a devenit o adevarata stafie care a varat groaza in politicienii si politica romaneasca.

Dela vestitele subiecte(flota,casa din Mihaileanu,dosarul de securitate),aproape nelipsite din argumentatiile analistilor politici,preocuparea fata de Basescu a devenit o adevarata psihoza de care o intreaga clasa politica este contaminata.

Basescu are esecuri,Basescu scade in sondaje,pentru Basescu a inceput inceputul sfarsitului toate acestea umplu spatiile ziarelor,analisti de TV se impopotoneaza ore la talk-show-urile care au devenit plictisitoare.

Sigur ca evenimentele recente nu puteau sa nu poarte pecetea lui Basescu.daca a esuat referendumul din cauza slabei participari electorale este inceputul sfarsitului lui Basescu,este un esec Basescu,dar daca acelas procentaj aproxmativ se vede la euroalegeri mu mai este esec pentru sefii de partide ci pentru unii chiar o mare victorie.
Dublu standard,cand acelasi lucru este interpretat diferit pentru unul si altfel pentru altul nu creaza notorietate si nici nu se poate lua ca mare talent in analiza politica.

Aproape tot ce este considerat rau in tara,toate evenimentele politice cu perdanti mai mult sau mai putin, au ca provovator pe Basescu:crecte PD este vina lui Basescu,scade la fel,este nefericit Vadim sau Becali este de vina lui Basescu.De multe ori ma intreb daca si seceta din 2007 nu are drept cauza tot pe Basescu.

Basescu a devenit o sperietoare,politicienii,ziaristii nu mai pot trai din cauza lui Basescu,este visat,apare adesea ca o stafie,prezent peste tot si nicaieri.

Toate invectivele,insultele posibile,exagerarile toate se folosesc fara nici o ezitare pentru Basescu.

In acest context nu avem alta cale decat a-l considera pe Basescu un geniu,un geniu care a facut sa se cutremure cl�asa politica.De bine dar mai ales de rau Basescu este in toate.

El initiaza planuri de reformare a clasei politice,incearca sa dinamizeze guvernul,sa activeze justitia si sa o faca independenta,sa introduca un cod electoral care sa transforme clasa politica,sa dinamizeze politica externa etc.

In aceasta mare �ntreprindere istorica Basescu apare ca omul conflictului,pentru ca orice schimbare revolutionara nu se poate face fara a determina un conflict,directia lui cauta sa fie cea a poporului,a progresului.
Din aceste motive poporul il intelege de cele mai multe ori, in timp ce aceia chemati sa i se alature nu-l inteleg si i se opune.

Parafrazand un verset bibllic putem spune:vai voua politicieniloir,intelectualilor ,analistilor politici pentru ca ati luat cheia intelepciunii politice si sociale .Din acest motiv nici voi nu intrati si nici pe altii nu-i lasati sa intre.

De la: PDL, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

-Ce mai zici curat .murdar .....coane /
Si cum a mai evoluat el .Tovarasu,ajuns ..DOMN dealtfel angajat al statului .-omu gras ] sarac cu spiritu nu cu punga [ DNA DNA .cind i-ti faci tu treaba ? ]deja face primul pas spre alianta cu Rusia ; azi presedinte miine primministru
- Traiasca exemplul Putin / Traiasca scumpul si iubitul T.Basescu /
-Oare citi presedinti nu au iubit americanii , si ce a facut cu ei /

"Protest adresat Guvernului, Parlamentului �i Pre�edin�iei Rom�niei

Chemare adresat� rom�nilor

Organiza�iile civice, culturale �i patriotice mai jos subscrise, membrii �i simpatizan�ii acestora, protesteazǎ cu fermitate �mpotriva accept�rii la guvernare a UDMR, �mpotriva trǎdǎrii intereselor na�ionale �i lezǎrii demnitǎ�ii rom�ne�ti prin acceptarea tuturor condi�iilor impuse de UDMR cu o sfidare nemaint�lnitǎ la adresa na�iunii rom�ne, condi�ii de neacceptat pentru orice stat care se respect�.

Protestul nostru se adreseazǎ, �n special, premierului Victor Ponta, care s-a l�sat �antajat de o forma�iune etnicǎ situatǎ, de-a lungul a peste dou� decenii, pe o pozi�ie deschis du�mǎnoasǎ fa�� de ideea de stat na�ional, independent �i indivizibil �i care propagǎ purificarea etnicǎ de rom�ni �n localitǎ�i din jude�ele Covasna, Harghita �i Mure�.

�n cei 24 de ani de c�nd exist� �n spa�iul public rom�nesc, UDMR nu a f�cut altceva dec�t ca, prin separarea pe criterii etnice a unit��ilor de �nv���m�nt, s� promoveze antirom�nismul, ura fa�� de rom�ni, fa�� de statul rom�n �i �nsemnele sale, fa�� de limba rom�n�, fa�� de valorile culturale rom�ne�ti, astfel �nc�t tinerii de etnie maghiarǎ s� nu aib� nicio deschidere spre apropierea de rom�ni �i rom�nitate.

Protestǎm �mpotriva faptului cǎ s-a acceptat �n mod ru�inos reabonarea lui Kelemen Hunor la func�ia de ministru al Culturii rom�ne, pentru cǎ astfel se reia politica unei culturi pe bazǎ de resentiment �mpotriva rom�nilor, devreme ce noul titular se pronun�ǎ deschis �mpotriva statului na�ional rom�n. Kelemen Hunor se poate numi ministrul "culturii antinaționale" �i nu ministrul culturii rom�ne.

Considerǎm c� noua formulǎ guvernamental� a lui Victor Ponta este un atac la stabilitatea politicǎ rom�neascǎ prin condi�iile ru�inoase pe care le-a acceptat din partea UDMR �i de aici �nainte aceastǎ manevrǎ politicǎ se va numi stabilitatea �n func�ie a lui Ponta �i USD �i nu stabilitatea politicǎ a Rom�niei. De fapt, acest act ru�inos de trǎdare nu este dec�t o continuare a confruntǎrii orgoliilor dintre Ponta �i Antonescu, peste interesul na�ional.

Trebuie sǎ se �tie cǎ noi nu suntem impotriva accederii �n func�ii guvernamentale a cetǎ�enilor de altǎ etnie: maghiari, germani, romi, armeni, evrei, ucraineni etc �� salutǎm cu acest prilej numirea Doamnei Gabriela Szabo �n func�ia de ministru al Tineterului �� Sportului. Suntem, �nsǎ, �mpotriva accederii �n func�ii de stat a celor care nu sunt loiali, cu fidelitate, �ǎrii noastre, Rom�nia.

Prin aceastǎ acceptare a condi�iilor propuse de UDMR se creezǎ premisele pentru realizarea proiectelor separatiste �i a celor care urm�resc federalizarea Rom�niei, deci o instabilitate pe termen lung a vie�ii na�ionale rom�ne�ti, �ncǎ o �ansǎ pierdutǎ de stabilizare a unei vie�i normale, �n temeiul acceptat de �ntreaga Europǎ, cel al prieteniei �i armoniei interetnice, mai ales �n unele zone din Transilvania (�n special �n jude�ele Covasna, Harghita �i Mure�), peste dorin�ele extremi�tilor maghiari.

Men�ion�m c� �i de aceast� dat� comunitatea rom�neasc� din cele trei jude�e a fost total ignorat�, folosit� ca moned� de schimb electoral, pus� �n fa�a unui fapt �mplinit, ceea ce este de natur� s� afecteze grav d�inuirea noastr� pe aceste meleaguri str�mo�e�ti din inima Rom�niei.

Chemǎm pe to�i cetǎ�enii sǎ nu mai voteze pe reprezentan�ii unor partide politice care au ca priorit��i orgolii, ambi�ii �i interese personale �i nu interesul na�ional al Rom�niei �i al rom�nilor.

Solicit�m �i pe aceast� cale, ca la orice dezbateri �i propuneri de proiecte legislative, sau acte normative privind regionalizarea, modificarea Constitu�iei, minorit��ile na�ionale, �nsemnele regionale etc, mai ales cele privind Transilvania, Forumul Civic al Rom�nilor din Covasna, Harghita �i Mure�, s� fie consultat pentru a exprima punctul de vedere al celor 400 000 de rom�ni din jude�ele men�ionate".

Sf. Gheorghe, 4 martie 2014

Semnatari:

- Forumul Civic al Rom�nilor din Covasna, Harghita �i Mure�, Pre�edinte Prof. Ilie �andru, Dr. Ioan L�c�tu�u, membru �n Comitetul Director al FCRCHM

- Societatea Cultural Patriotic� "Avram Iancu" din Rom�nia, Pre�edinte Prof. Victor Bercea

- Federa�ia Na�ional� a Rom�nilor Persecuta�i Etnic "Pro Memoria 1940-1945", Pre�edinte Prof. univ. dr. ing. Barbu I. B�lan

- Desp�r��m�ntul Cluj al ASTREI, Pre�edinte Prof. univ. dr Mircea Popa, secretar Vasile Lechin�an

- Societatea Cultural� PRO MARAMURE� �Drago� Vod�" Cluj � Napoca, Pre�edinte Vasile Iuga

- Societatea Cultural� Virtus Romana Rediviva, Pre�edunte Valeri Toderici

- Asocia�ia Cultural� "Musica Divina", Deva, jud. Hunedoara, Pre�edinte Prof. Mariana Ontanu-Craciun

- Asocia�ia Romano �Catolicilor din Moldova "Dumitru M�rtina�" Bac�u, Pre�edinte ing. Gheorghe Bejan

- Asocia�ia Civic Media pre�edinte Victor Roncea

- Asocia�ia ��ara Ianncului � Iubirea mea", Deva, pre�edinte fondator M�rginean Ioan Paul

- Funda�ia Cultural� �Carpatica", Cluj-Napoca, Pre�edinte Arh. Ionel Vitoc

- Uniunea Cultural �Patriotic� �Vatra Rom�neasc�", Cluj-Napoca, Pre�edinte ing. Ioan Traian Balot�

- Asocia�ia Cadrelor Militare �n Rezerv� �i Retagere din Ministerul Ap�r�rii Na�ionale, Filiala Covasna, Pre�edinte col (r), Ioachim Grigorescu

romanian.ruvr.ru

Regula-bumerangului-Cine-va-fi-afectat-de-sanctiunile-antirusesti


Europa nu se gr�be�te s� se al�ture sanc�iunilor antiruse�ti ale SUA. �n ajun, Washingtonul a anun�at �nghe�area cooper�rii militare, comerciale �i �n sfera investi�iilor cu Moscova �i a cerut europenilor s� fac� pa�i similari.
�ntre timp, majoritatea ��rilor UE nu doresc s� ri�te de dragul leg�turilor economice cu Ucraina, pe care ei nu sunt preg�ti�i s� o vad� �n componen�a UE.
Leg�turile dintre ��rile europene �i Rusia sunt foarte str�nse. Schimburile comerciale anuale se ridic� la 460 de miliarde de dolari. A �ntrerupe aceste leg�turi �nseamn� a pune �n pericol refacerea economiei UE, care abia a �nceput s� se redreseze. �ns� Europa nu poate contrazice complet SUA. De aceea, dore�te s� se confrunte cu c�t mai pu�ine probleme, adic� s� introduc� �mpotriva Rusiei restric�ii �n sfera vizelor �i alte m�suri de acest gen.
Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Garcia-Margallo, a declarat �n ajun c� dac� Moscova nu va reexamina pozi�ia sa, atunci ru�ilor li se pot refuza vizele. Direc�ia european� este foarte popular� �n r�ndul turi�tilor ru�i. �ns�, dac� Europa va decide s� �nchid� grani�ele, ru�ii se vor duce la odihn� �n Turcia, Thailanda �i alte sta�iuni populare. Drept urmare, antreprenorii europeni vor suferi din cauza Ucrainei, pe care ei nici m�car nu doresc s� o vad� �n componen�a UE. La acest lucru s-a referit direct zilele trecute, liderul Frontului Na�ional din Fran�a Marine Le Pen.
�n ce prive�te proiectele de investi�ii, aici lucrurile sunt mult mai complicate. De aceea, compania britanic� BP �i concernul anglo-olandez Shell au declarat c� vor continua cooperarea cu Rusia �i vor investi bani �n ea, �n pofida amenin��rii unor sanc�iuni din partea autorit��ilor europene �i americane. �eful concernului german Siemens, Joe Kaeser, de asemenea, nu a sus�inut ideea sanc�iunilor antiruse�ti. Oamenii de afaceri �n�eleg c� orice sanc�iuni �nseamn� riscuri serioase, a subliniat Fiodor Voitolovski, profesor la Academia Rus� de �tiin�e.
�Instituirea oric�ror sanc�iuni �n condi�iile interdependen�ei profunde a economiei mondiale moderne nu este �n avantajul nici uneia din p�r�i. Sanc�iunile pe care �ncearc� s� le instituie Washingtonul �i care sunt examinate de ��rile UE, vor aduce un prejudiciu considerabil �i americanilor �i investitorilor europeni care opereaz� �n Rusia �i cooper�rii �n diverse domenii. Problema se refer� nu numai la economie �i finan�e, dar �i la cooperarea �n domeniul �tiin�ei, educa�ie �i cultur�, precum la energia nuclear� �i asimilarea spa�iului�.

Dac� ��rile occidentale vor institui sanc�iuni �mpotriva Moscovei, senatorii ru�i sunt dispu�i s� dea un r�spuns adecvat. �n Consiliul Federa�iei este examinat �n prezent un proiect de lege, care autorizeaz� pre�edintele �i Guvernul rus s� �nghe�e conturile companiilor str�ine, s� aresteze proprietatea lor, inclusiv confiscarea lor. Parlamentarii sper� c� acest document nu va fi aplicat. �ns�, acest proiect de lege sunt dispu�i s�-l sus�in� �i Camerele Interioar� �i Superioar� ale Parlamentului rus.