Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

-Nu ar fi mai buni : ochelari de dreapta , de stinga , pentru mincinosi ,reformisti ,pentru cei ce au umplut buzunarele ..........................................

MOSUUUULEEEE, vorbesti cumva de Prima Suspendare a tovarasului ?
daca da, tin sa te anunt ca a mai fost una in augustul trecut , moment in care a Cazut Perdeaua de pe ochii multor romani, aflind cu aceasta ocazie CINE CONDUCE romania, cu adevarat , ea fiind doar o colonie UE, iar tov. Base este guvernatorul ei !

PNL si calvarul dlui Crin care alearga singur si ajunge al treilea.
Dl.Antonescu traieste astazi un adevarat calvar.
Pnl apare azi ca un produs expirat,fara ideologie mai ales ca o dreapta liberala este azi ocupata de PD-L si dl.Basescu.
Ce o fi avand Doamne,PNL,ca dupa ce a condus tara 4 ani,formand o mare coalitie cu PSD(o reinviere a FSN cu care PNL a mai guvernat si in trecut),a dat afara PD-L de la guvernare,a facut economia sa duduie(sic) si a distribuit sau inproprietarit baroni ai petrolului,poporul sa se poarte cu atata nerecunostinta si sa-i transforme in partid balama,partid al motiunilor si al nostalgiei.
Dar sa vedem cum trateaza PNL(aripa petroliberala) eventuala candidatura la presedentia Romaniei.

Englezul spune,let wisdom guide us,lucru care in politica arata clasa omului politic.
Apar tot mai insistente stirile ca PNL vrea sa promoveze ca presedinte a Romaniei fie pe printul Duda,fie pe dl.Constantinescu sau Ciuvica ca sa reprezinte PNL in alegerile prezidentiale.Cel putin dl.Olteanu a confirmat aceste discutii.
Este foate clar ca ura,impulsivitatea,furia si nu judecata primeaza astazi in politica PNL,motiv pentru care greselile si inadecventa apar ca fapte cotidiene.
Citesc si nu-mi vine sa cred.PNL,care nu a avut oameni nici pentru un ministru de aparare ,sanatate,agricultura,doreste sa aiba propriul lor candidat la presedentia tarii,si cum dl-Crin a ratat inainte de a intra in cursa(alegerile si pipitzele),greii oligarhi s-au gandit sa-l inlocuiasca de la candidatura si apoi si din presedentia PNL.
Dar pe cine sa promoveze? Si cum nu pot apela la eternul Tariceanu,Orban,Norica sau chiar la Fenechiu (cei considerati adevaratii liberali),apeleaza la personalitati providentiale de tipul printzului Duda,dlui Constantinescu ssau la dl.Ciuvica .
Daca credeti ca Basescu se supara, va inselati,le-a spus-o franc,nu am nevoie de sprijinul vostru, pentru alegerile prezidentiale,iar la afirmatia ca Basescu nu este prezidentiabil raspunsul a fost clar, marinaresc, hai sa consultam poporul sa vedem daca sunt sau nu prezidentiabil.
Iata cum titreaza ,Gardianul: Ipoteza care-l face pe Basescu sa rada: Constantinescu,Ciuvica,printzul posibili candidati PNL pentru Cotroceni.Si ma intreb si eu,dece nu oare vestitul antibasescian si anti-PD-ist,Valentin Stan,a carui opera daca incape in laptopul de care nu se desparte.

Dar sa lasam asemenea discutii,si sa vedem ce personalitati importa PNL-petroliberal,cu ajutorul carora spera sa salte Partidul peste pragul electoral.

Dl.Constantinescu a dus PNTCD la situatia de a nu mai fi partid parlamentar, desi acest partid l-a ajutat sa devina presedintele Romaniei.
Fost secretar de partid,dar convertit la democratie,ca ori ce fost comunist,reusind prin camelionism sa dea impresia ca poate face ceva pentru democratizarea tarii,dl.Constantinescu a sfarsit lamentabil dar in limitele potentei sau mai degraba a impotentei lui.
Mii de oameni am fost inselati de asa zisa schimbarea pe care o promitea,dar de fapt am vazut un individ orgolios,care se considera lider regional,care nu a facut aprope nimic din ceea ce promisese.

In momentul de fata singura ocupatie,ca sa nu zic obsesie al Dlui Constantinescu este sa afle dosarul de securitate al dlui Basescu,dosar care desi nu exista,el insista.El nu are alte argumente.
Dl.Constaninescu uraste,uraste pentru ca Basescu este mai destept,mai activ,ca stie sa faca politica pe care el nu a putut-o face.
Si atunci a gasit cel mai las mod de a defaima un om valoros.

Din rautate funciara pe care o are nu va iesi nimic,ura naste doar monstrozitati si suferinta.
Asa cum spunea cineva,Constantinescu a pierdut o mare ocazie de a tacea.El iese urat din istorie,provoaca desgustul lumii,sau cum spunea dl.Basescu,nu a facut nici o dara in istoria tarii.

Al doilea prezidentiabil al PNL,omul care il secondeaza pe dl.Constantinescu in partidul de 5-6 persoane ,este domnul Ciuvica,campion al demascarilor si al proceselor de calomnie pierdute.
Cat despre print sau Nati Meier,numai de bine.
Daca PNL a ajuns atata de jos azi in reprezentarile publice si in sondajele de opinie din cauza lipsei de dotare politica si chiar a relei vointe,nu ne mai trebuia decat o mocirla in care acesti politicieni sa se balacareasca.
cea mai cleioasa mocirla.
Aproape toti ,pe care ii considera concurenti, sustine ca au fost securisti.
Securistii au devenit azi o sintagma fara continut pentru el sau argumente fara substanta.
A sustine azi ca sub patul Dlui Constantinescu sau Ciuvica colcaie securistii,ca cei care fac politica Romaniei au fost securisti,este o rautate si un complex pentru acesti indivizi frustrati.

Grele zile mai traieste Dl.fost presedinte daca face acum rating la televiziunile comerciale cu povesti care nu se pot dovedi.

Dar iata ca PNL doreste sa recupereze asemenea personalitati si sa se intareasca cu partide de cativa membri.
Eu cred ca nu poate exista o mai mare insulta pentru membrii PNL decat sa propuna la presedentia Romaniei,din partea PNL, asemenea personalitati,care nu numai ca nu au nici o sansa,nu au carisma ,dar arata cat de jos a ajuns ceea ce azi se numeste PNL si nu face decat sa creasca credibilitatea Platformei Liberale Stoica-Stolojan-Flutur.

www.curentul.ro/2009/index.php/2009122338325/Actualitate/Iliescu...

Scris de Victor Roncea,Vladimir Alexe
"Nu am de ce sa regret executarea lui Ceausescu. El a platit pe merit, pentru ca era principalul vinovat pentru ceea ce s-a intamplat", afirma azi, Ion Iliescu, cel despre care Virgil Magureanu, fostul sau coleg de conspiratie, primul si cel mai longeviv sef al SRI, afirma ca era desemnat drept succesorul liderului comunist inca din anii �70. Ani cand Ceausescu a decis marginalizarea lui Iliescu - considerat pana atunci un adevarat fiu adoptiv al cuplului dictatorial -, din motive legate de suspiciunea intemeiata ca ar deservi serviciile secrete sovietice. �Curentul� dezvaluie azi principalele nebuloasele legate de asasinarea lui Ceausescu in urma cu 20 de ani, de la operatiunea KGB-GRU la trucarea executiei si implicarea directa a lui Iliescu in crimele din decembrie 1989.


Gorbaciovistul

Nu este foarte clar daca referirea lui Iliescu la �tot ce s-a intamplat� priveste si traiectoria de nomenclaturist al PCR aigurata chiar de catre familia Ceausescu, pe care a decis sa o ucida, in urma cu 20 de ani, in baza unui �decret� ilegal. In decembrie 1989, afirmand ca �Ceausescu a intinat numele Partidului Comunist Roman si idealurile celor care si-au dat viata pentru cauza socialismului in aceasta tara� Ion Iliescu avea sa-si ucida tatal spiritual la ordinele lui Silviu Brucan, agentul sovietic care a coordonat �revolutia� KGB-GRU din Romania. Filosoful si militantul anticomunist Petre Tutea este sigur de asta. Tot ganditorul de dreapta mai confirma, hotarat, ca Iliescu a fost omul lui Gorbaciov si al rusilor (vezi Video mai jos). De altfel, prestigioasa revista TIME, in articolul �Fosilele comunismului Europei de Est� din 28 aprilie 1986, titra ca, in ce priveste Romania, �Gorbaciov pare sa aiba deja un protejat in asteptare. Acesta ar fi Ion Iliescu, de 56 de ani, despre care exista rapoarte ca a studiat cu liderul sovietic la Moscova�.

Biografia secreta a �candidatului manciurian�

Trecutul lui Ilescu este mult mai tenebros decat si-l pot inchipui oamenii simpli. In realitatea, ura care il anima si astazi pe Ion Marcel Ilici Iliescu (numele real) impotriva poporului roman se datoreaza in mare parte si faptului ca insasi originile sale sunt anti-romanesti. Cosmetizarea biografiei este o operatiune specifica agentilor anti-Romania. In paranteza fie spus, un caz similar de falsificarea originilor bolsevice anti-romanesti este si vocalul presedinte al ICR, Horia Roman Patapievici, care simuleaza ca s-ar afla in �opozitie� cu vederile inaintasului sau Ion Ilici Iliescu.Conform biografiei secrete a lui Ion Iliescu, publicata de scriitorul si cercetatorul Vladimir Alexe sub titlul �Candidatul Manciurian� � pe care �Curentul� o pune la dispozitie in format PDF tuturor cititorilor �, unul dintre bunicii sai a fost bolsevic sadea, pe numele sau Vasili Ivanovici. S-a refugiat in Romania fiind urmarit de politia tarista pentru activitati subversive anti-nationale. Acesta l-a impins la lupta �proletara� si pe fiul sau, Alexandru Iliescu, casatorit cu o caldarareasa bulgaroaica, Maricica, care a dat nastere la Oltenita fiului lor, Ion Ilici, la 3.03.1930. Fugit initial din Regat, in 1935, Alexandru s-a intors din Rusia si a fost condamnat la trei ani de inchisoare, pentru tradare de tara (milita pentru dezmembrarea Romaniei si trecerea Basarabiei la rusi), inchisoare facuta cu intermitente. Vecinii banuiau ca era informator al politiei in inchisoare. Alexandru, kominternist si �ilegalist�, a fost inchis la Doftana, alaturi de Nicolae Ceausescu, printre alti. Aici, copil fiind, Elena Ceausescu, pe care avea s-o execute peste 60 de ani, il aducea pe Ionut de manuta ca sa-si vada tatal, aflat in conditii de semi-libertate, specifice tratamentului de care beneficiau detinutii politici in perioada Antonescu. Dupa ocuparea Romaniei de Armata Rosie, mama vitrega a lui Iliescu, Marita (sora mamei lui Ion Cioaba, primul �rege international al romilor�), a fost servitoare si bucatareasa la Ana Pauker iar unchiul sau, Eftimie, a ajuns adjunctul infamului Alexandru Draghici, Ministrul de Interne al lui Dej. Din aceasta combinatie � Pauker-Draghici - se trage si o parte din ascensiunea sa politica. Iata o particica din istoria reala:

Ceausescu l-a bagat pe Iliescu in CC al PCR in locul lui Draghici

Stenograma Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968 consemneaza propunerea lui Nicolae Ceausescu de destituire din CC a lui Alexandru Draghici. Precum si propunerea, facuta tot de Ceausescu, de numire in locul lui Alexandru Draghici a lui Ion Iliescu.

Asa cum se stie, Alexandru Draghici a fost ministru de Interne si sef al Securitatii in �epoca Dej�, in perioada �obsedantului deceniu�. In ultimii ani ai lui Gheorghiu-Dej, Alexandru Draghici devenise rivalul la functia suprema in partid al lui Nicolae Ceausescu, care a reusit sa castige cursa datorita sprijinului acordat de �baronii� lui Dej: Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Barladeanu, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdet s.a.

Dupa preluarea puterii, urmand �modelul hrusciovist�, Nicolae Ceausescu a criticat �perioada de abuzuri si ilegalitati� din anii '50 - in care Draghici fusese ministru de Interne. Cu toate ca Ceausescu facuse si el parte din conducerea partidului si votase cu sarg �abuzurile si ilegalitatile� pe care acum, dupa '65, le critica, a reabilitat anumite victime ale acelei perioade si a cerut pedepsirea vinovatilor. Printre acestia, in special pedepsirea lui Alexandru Draghici, care a fost degradat de la gradul de general la acela de soldat si � asa cum sta scris negru pe alb in stenograma din 22-25 aprilie 1968 � a fost exclus din CC al PCR.

Interesant este ca, in locul lui Alexandru Draghici, Nicolae Ceausescu l-a propus ca �membru plin� tocmai pe... Ion Iliescu. In CC al PCR, Alexandru Draghici se ocupa cu problemele de Interne si de Securitate.
Propunandu-l pe Ion Iliescu in locul lui Alexandru Draghici, Ceausescu nu numai ca scapa definitiv de un fost rival � care stia cam prea multe despre el � dar il va propulsa si pe cel despre care credea ca ii era devotat si il va sustine.
Ironia sortii este dubla: Iliescu in locul lui Alexandru Draghici si Iliescu sustinator al lui Ceausescu!
Se stie ca, in decembrie 1989, Ceausescu a fost executat din ordinul lui Iliescu, care, ulterior, a sustinut public, si in scris, ca a fost un �disident� al epocii Ceausescu. Iata ca �disidentul� a fost propus membru plin in CC al PCR chiar de Nicolae Ceausescu. Stenograma din aprilie 1968 infirma afirmatia lui Ion Iliescu si explica unele din situatiile, cel putin ciudate, legate de dosarele fostei Securitati ale CNSAS.

Fragmentul din stenograma Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968

Nicolae Ceausescu: Punem la vot propunerea privind excluderea din Comitetul Central a tovarasului Alexandru Draghici. Cine este pentru? Este cineva impotriva, tovarasi? Se abtine cineva? Hotararea a fost luata in unanimitate (...) Avand in vedere ca Comitetul Central s-a descompletat, propunem ca sa alegem membru plin, sau sa trecem in cadrul membrilor supleanti, ca membru al Comitetului Central plin, pe tovarasul Ion Iliescu. Il cunoasteti tovarasi?
Toti tovarasii: Da.
Nicolae Ceausescu: E vreo obiectiune, tovarasi?
Toti tovarasii: Nu.
Nicolae Ceausescu: Sa nu spuna cineva ca a votat numai pentru ca s-a facut propunerea (sublinierea noastra). Atunci cine este pentru, tovarasi? Multumesc. E cineva impotriva? Se abtine cineva? Atunci, in unanimitate, tovarasul Iliescu a fost trecut in randul Comitetului Central al Partidului�.

La �studii�, in URSS

Inainte de a deveni membru al CC al PCR, Iliescu a fost membru al CC al UTM, calitatea in care a fost trimis la �studii�, la Moscova, unde a devenit Secretarul "Sovietului unional al studentilor si aspirantilor Romani" aflati la studii in Uniunea Sovietica, organizatie sovietica - asa cum o indica si titulatura - subordonata direct conducerii Komsomolului, asigurata la acea vreme de Alexandr Selepin, cel care, nu intamplator, va fi numit in 1958 in functia de presedinte al KGB. De aici pana la dorinta de ucidere a parintilor sai adoptivi a mai fost doar un pas si un ordin, pe care l-a asteptat, cu rabdare, aproape toata viata sa.

Executia, decisa de oamenii Moscovei, ca si la Antonescu

Intervievat zilele trecute, la 20 de ani de la asasinarea cuplului Ceausescu, de catre jurnalistul veteran John Simpson de la BBC, Iliescu evita sa-si asume intreaga raspundere a actului executiei. Simpson intreaba: �A cui a fost decizia? A fost decizia dumneavoastra sau a fost o decizie de grup?�. Iliescu raspune: �A fost o decizie luata in grup, sase-sapte oameni am decis�. �Deci in esenta a fost vorba despre hotararea de a-l executa?�, revine Simpson. �Hotararea tribunalului s-a dat in baza legislatiei lui Ceausescu�, sustine Iliescu. Ziarul �Curentul� va demonstra mai jos falsitatea totala a acestei afirmatii.Interesant ca, peste ani, istoria decapitarii conducerii Romaniei se repeta, prin aceleasi personaje aservite NKVD si, ulterior, KGB. In cazul executiei maresalului Ion Antonescu, sotia lui Silviu Brucan, Alexandra Sidorovici, a fost "acuzator public" al "Tribunalului Poporului". Conform unor surse personale extrem de bine informate, Silviu Brucan s-a numarat printre putinii care s-au aflat la fata locului la momentul uciderii lui Antonescu si a colaboratorilor sai. In cazul asasinarii lui Ceausescu, avem urmatoarele declaratii edificatorii, de recunoastere a intentiei de ucidere cu sange rece, si chiar sadism ritualic, a cuplului Ceausescu:

Tartorul Brucan

Silviu Brucan la Comisia Parlamentara de ancheta a evenimentelor din decembrie 1989: �A fost o discutie destul de lunga, cu argumente politice, juridice si militare. Sigur ca am fi dorit sa fie un proces public sau deghizat, care sa fie educativ pentru populatie. S-a discutat si aspectul juridic, pentru ca nu era in regula. Era o chestiune facuta fara respectarea elementarelor reguli juridice, mai ales ca nu aveam nicio indoiala asupra sentintei. Pana la urma, considerentele militare au dominat. Ne dadeam seama ca toate aceste elemente care actionau impotriva Revolutiei, tragand asupra obiectivelor strategice, fac acest lucru in speranta ca Ceausescu va reveni la putere. Eu cred ca decizia a fost justificata, pentru ca, intr-adevar, dupa ce au fost aratate la televizor procesul si executia, grosul tragatorilor s-a predat si a lasat armele".

Voican invoca �modelul� asasinarii lui Codreanu


Gelu Voican Voiculescu la Comisia Parlamentara �Decembrie 1989": �In 24 decembrie a fost acel moment culminant al vietii noastre. Intram doi cate doi in baia lui Milea. Lasam apa sa curga, demente din astea. Susoteam diverse formule. Eu am spus: �Sa-i facem scapati de sub escorta, cum s-a facut cu Zelea Codreanu. Ii omoram si gata�. S-au uitat la mine si am simtit ca au inceput sa ma considere ca pe un tip respingator. Si atunci, parca Mazilu a spus: �Presedintele poate infiinta, in situatii din astea, Tribunal Militar Exceptional...�, si aici, atentie: �...ii va judeca si ii condamnam la moarte, ca faptele exista pentru aceasta condamnare�".

Sergiu Nicolaescu vroia �metoda Mussolini�

Sergiu Nicolaescu pentru �Adevarul": �Pe mine m-a intrebat cineva, Iliescu sau nu mai stiu cine, ce parere am de Ceausescu. Ca el trebuie omorat ca sa salvam vietile oamenilor, in conditiile in care se tragea in populatie. Si le-am zis: �E simplu. Mi-l dati mie intr-o masina. Eu opresc, parasesc masina, oamenii se ocupa de mine, iar altii il omoara pe Ceausescu. E simplu ca buna ziua�. Adica �metoda Mussolini�. Aia il spanzurau de picioare".

Grupul ucigas

Conform datelor existente, grupul care a decis executia Ceausestilor este urmatorul: Ion Iliescu (supranumit �Iliescu-KGB�), Silviu Brucan (agent KGB dovedit), Nicolae Militaru (agent GRU dovedit), Dumitru Mazilu (fost colonel destituit din Securitate, dizident intretinut), Petre Roman (nomenclaturist, fiul kominternistului Walter Roman, suspectat ca fiind colaborator al unui serviciu secret strain), Mihai Montanu (reprezentantul FSN la Ministerul Apararii), Mihai Ispas (civil si fost sofer al lui Iliescu, ulterior ministru adjunct al Sportului), Dan Martian (absolvent al Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, decedat la Lisabona, ca ambasador, in al doilea mandat al lui Iliescu, din cauze necunoscute), Gelu Voican Voiculescu si Sergiu Nicolaescu (personaje complexe care au tangente cu structuri si societati secrete) si generalul Victor Atanasie Stanculescu (care a interactionat in perioada premergatoarea evenimentelor cu KGB si AVO, conform propriilor declaratii).

Iliescu, vectorul ocupatiei rusesti

Trecerea celor 20 de ani ii complica insa viata care i-a mai ramas de trait lui Iliescu, pentru simplul motiv ca prea multe elemente au inceput sa iasa la iveala iar actorii evenimentelor incep sa vorbeasca in afara scenariului stabilit de regizorii de la Moscova. Intrebat recent de �Adevarul� ce rol acorda implicarii serviciilor speciale sovietice in �revolutie�, Iliescu afirma, din scurt: �Total marginal�. Dar unele marturii vorbesc depre 20.000 de �turisti sovietici� in decembrie '89, insista reporterul. �N-are importan��!�, raspunde Iliescu enervat. Si totusi, 20.000 de agenti ai fortelor speciale (dupa unii mai multi) inseamna o armata. Cand o armata straina se deplaseaza pe teritoriul unui alt stat aceasta se numeste invazie. Daca acea armata nu agreaza modul in care se finalizeaza operatiunea � impunerea unui personaj si a unei organizatii la conducerea statului invadat � atunci il poate elimina. Dar cand scopul pentru care s-a aflat in misiune corpul de armata angrenat in actiunea militara este atins, operatiunea se poate numi, in cazul nostru, ocupatie. Ocupatie straina.

Ziua generalilor

Iata ca, chiar daca Iliescu crede ca este �total marginal� si �n-are importanta� faptul ca peste 20.000 de agenti sovietici inarmati au actionat in Romania in 1989-1990, exista generali responsabili, ca Mihai Caraman, primul sef al SIE, adjunctul sau, Gheorghe Dragomir, generalul SRI, Aurel Rogojan, fost sef de cabinet al generalului Iulian Vlad, si, acum, si un general al Armatei, Victor Stanculescu, ce sunt de alta parere. Ultimele marturii ale fostului actor principal in evenimentele din decembrie, generalul cu piciorul in ghips, desi sunt tardive au o mare valoare. Confesiunile lui Victor Atanasie Stanculescu, facute la instigarea istoricului Alex Mihai Stoenescu si cuprinse in volumul �In sfarsit, adevarul...�, coroborate cu alte date scoase la lumina de Vladimir Alexe - si pe care le prezentam, in exclusivitate mai jos � arata ca Ion Iliescu poate fi arestat chiar azi. Pentru crima si complicitate la crima. Cu o singura conditie: ca Parchetul sa doreasca sa-si faca datoria.

Stanculescu: executia lui Ceausescu a fost o operatiune GRU-KGB

Din marturiile inaltului responsabil militar al acelei perioade, general Victor Stanculescu, retinem claritatea cu care razbate informatia privind lovitura de stat sovietica, in urma careia au fost ucisi peste 1100 de romani. Redau in fragment din dialogul celor doi interlocutori citati mai sus: �VAS: Ma gandesc la urmatoarea treaba: grupul care a lucrat in spatele meu la minister ca sa provoace conditiile necesare pentru ca toata lumea sa fie convinsa ca Ceausescu trebuie executat.

AMS: Asta era un grup sovietic, dle general. Considerati ca decizia de suprimare a venit nu pe linia Gorbaciov, ci mai degraba pe linia serviciilor secrete sovietice, probabil GRU, ca astia au actionat?
VAS: GRU si KGB combinati.
AMS: In aceste conditii, scopul implicarii sovietice in evenimentele din Romania pare a fi fost penetrarea structurilor de forta ale tarii si, implicit, reintoarcerea Romaniei in sfera de influenta sovietica. Asa apare logic. (...)AMS: Dar diversiunea electronica aeriana, stiti bine, se foloseste pentru protectia si sprijinul unor forte aflate in lupta la sol.
VAS: Sau pentru a bruia sistemul de aparare de la sol.
AMS: Ati descoperit cine era autorul acestei diversiuni electronice aeriene? Putea fi facuta de forte romanesti, existau mijloacele?
VAS: Era prea complexa ca sa fie facuta de ai nostri.
AMS: Deci, din afara. Este posibil ca diversiunea electronica sa fi fost declansata in sprijinul trupelor Spetnaz (fortele speciale GRU � nota red) intrate in tara la inceputul lui decembrie?
VAS: Da, pentru a le facilita miscarile si pentru amplificarea panicii generale si actiunii impotriva regimului.�

�Clubul de la Moscova� al fostilor presedinti

In ciuda acestor evidente, un alt ex-presedinte al Romaniei cu origini in fosta URSS, afirma: "Ipoteza existentei unor �teroristi sau agenturi straine� in perioada Revolutiei Romane reprezinta o jignire la adresa celor care au avut curajul sa aduca democratia in Romania�, a declarat luna trecuta, Emil Constantinescu, cu prilejul reuniunii �Clubului de la Bucuresti� al lui Ion Iliescu. La aceeasi consfatuire la care s-a discutat, in van, si decapitarea actualei conduceri a Romaniei printr-o lovitura electorala la adresa lui Traian Basescu, Ion Iliescu a afirmat despre eliminarea Ceausestilor: ''Sigur ca ar fi fost avantajos, din punct de vedere politic, sa fi putut organiza un proces normal, in conditii adecvate. Dar nu ne aflam in situatie normala. Ceea ce a contat atunci a fost constatarea ca orice amanare insemna noi sacrificii de vieti umane, care se amplificau cu fiecare zi si cu fiecare ora care trecea. De aceea, ne-am asumat raspunderea de a organiza procesul de la Targoviste, in conditii exceptionale, cu multe improvizatii, pentru ca exceptionala era situatia in care se afla tara. Asa ceva s-a intamplat, nu odata, in istorie, in conditii similare. Ca premisa de la care s-a pornit in luarea acestor decizii a fost corecta s-a vazut prin efectele imediate: a doua zi, dupa proces si executie, a scazut intensitatea actiunilor armate, iar dupa doua zile, practic au incetat''. Inca o data, Iliescu s-a folosit de crimele Spetnaz pentru a-si acoperi actiunile conspirative de preluarea a puterii si ucidere a fostei sale familii adoptive. Noile marturii se pot adauga cu succes la voluminosul Dosar Iliescu, bine palmat, timp de 20 de ani, de complicele sau din decembrie 1989, �marele anchetator� militar al �revolutiei�, generalul Dan Voinea. �Intamplator�, cel care a realizat rechizitoriul in baza caruia sotii Ceausescu au fost condamnati la moarte. Sa revedem filmul Procesului Ceausescu (DOSAR 1/SP/1989).

Directorul unei Edituri infiinteaza un �Tribunal Militar Exceptional�

Pe 24 decembrie 1989, Ion Iliescu, la acea vreme inca directorul Editurii Tehnice, a redactat si semnat un decret prin care infiinta un �Tribunal Militar Exceptional� care sa-i judece pe Nicolae si Elena Ceausescu.
La punctul 1 din acest �Decret� se declara ca �urgenta este impusa de dorinta, in acest caz, a tuturor cetatenilor cinstiti ai Romaniei�.
La punctul 2 se stabileste ca acest �Tribunal Militar Exceptional� - infiintat de Ion Iliescu � va judeca cauza �in conformitate cu prevederile legale ramase in vigoare, in ceea ce priveste procedura si dreptul material penal�.
Iar la punctul 3 se preciza ca �acest tribunal va fi alcatuit in componenta stabilita de Legea pentru organizarea judecatoreasca�.
In incheiere, documentul este semnat de Ion Iliescu, care se autodeclara, pe 24 decembrie 1989, �presedintele Consiliului Frontului Salvarii Nationale�.
Cateva precizari sunt importante.

Iliescu a devenit presedintele CFSN pe 26 decembrie

Mai intai ca, pe 24 decembrie 1989, Ion Iliescu nu avea calitatea de presedinte al Consiliului FSN.
Consiliul Provizoriu al FSN si-a desemnat �presedintele� pe 26 decembrie 1989. Deci, mai tarziu. Mai exact, la doua zile dupa semnarea decretului de catre Iliescu si la o zi dupa ce cuplul Ceausescu fusese deja executat.
La data de 24 decembrie Ion Iliescu nu avea absolut nici o calitate juridica sau constitutionala care sa-i permita formarea unui �Tribunal Militar Exceptional� si nici sa se prevaleze de titulatura de �presedinte al CFSN�, cum singur s-a trecut pe decret.
Apoi documentul a ramas scris de mana pana pe 5 ianuarie 1990, cand a fost dactilografiat. Tribunalul a fost ilegal

Gelu Voican Voiculescu - incercand sa acopere aceasta evidenta uzurpare de calitati oficiale ale decretului semnat de Ion Iliescu � a afirmat: �Acest decret a ramas scris de mana din ratiuni de protectie a secretului, neriscandu-se dactilografierea�. �Revolutionarii� lui Iliescu nu riscau nici macar �dactilografierea�, in schimb il condamnau la moarte pe cel care era inca seful statului. Cel putin oficial. Sa remarcam ca �decretul� a fost redactat integral si semnat de Iliescu, fara numar de inregistrare.
Ceea ce inseamna ca Ion Iliescu a semnat ilegitim, printr-o tipica uzurpare de titlu, un document ilegal, lovit de nulitate din punct de vedere juridic, care a condus la executarea a doi oameni.
Rezulta si ca �Tribunalul Militar Exceptional� care i-a judecat pe sotii Ceausescu la 25 decembrie 1989, la UM 01378 din Targoviste, a avut, la randul lui, un caracter ilegal.
Mai rezulta ca sotii Ceausescu n-au fost executati dupa o procedura legala, ci au fost, pur si simplu, asasinati. O seama de alte detalii, ramase secrete pentru opinia publica din Romania, trebuie aduse la cunostinta, dupa 20 de ani.
In dorinta de a-l exonera pe Ion Iliescu de orice responsabilitate in asasinarea sotilor Ceausescu, Gelu Voican Voiculescu a emis teoria �legitimitatii revolutionare�. Pe scurt, Voican Voiculescu sustine ca, deoarece evenimentele din decembrie ar fi fost o �revolutie�, nu se mai tinea seama de cadrul juridic si se proceda �expeditiv�.
Gelu Voican Voiculescu a amintit de Revolutia Franceza (1789), care a procedat similar. L-am fi inteles pe Gelu Voican Voiculescu daca sotii Ceausescu � prinsi de �popor� - ar fi fost spanzurati sau impuscati (cum se intentionase, tot in �cadru organizat�).
Dar chiar Ion Iliescu il contrazice pe Voican Voiculescu. Pentru ca - asa cum vedem � Ion Iliescu apeleaza la un �cadru legal�.
Ion Iliescu semneaza un �Decret�, pentru infiintarea unui �Tribunal Militar Exceptional�, care la punctul 2 stipuleaza foarte clar ca acest tribunal va judeca cauza �in conformitate cu prevederile legale ramase in vigoare, in ceea ce priveste procedura si dreptul material penal�.
Astfel incat nu mai este vorba de nici o �legitimitate revolutionara� - inexistenta in Drept � ci de simularea unui proces asa-zis legal.

Mascarada de proces

Deplasarea la Targoviste a membrilor �Tribunalului Militar Exceptional� s-a facut cu doua elicoptere.
Intr-unul din elicoptere se aflau cele doua prelate verzi, in care urmau sa fie infasurate cadavrele sotilor Ceausescu.
Deci se stia - inaintea procesului � ca sotii Ceausescu urmau sa fie executati. V.A. Stanculescu a stabilit locul executiei, inainte de inceperea procedurilor legale.
Procesul care a urmat la Targoviste nu a fost decat o mascarada, amintind de �obsedantul deceniu� si de judecatile expedive.
Dupa ce a coborat din elicopter, Gelu Voican Voiculescu a solicitat ca procesul sa nu dureze mai mult de 10-15 minute. Desi decretul sustinea ca �aceasta cauza se va judeca cu prevederile legale in vigoare�, procesul s-a derulat in 55 de minute, fara depunerea de probe si audierea vreunui martor, cu avocatii apararii desemnati din oficiu, pe post de acuzatori ai clientilor lor (ca in epoca stalinista).
Fara ca acestia sa ceara macar recursul, desi in cazul condamnarii la moarte legea cerea sa o faca, cu sau fara voia condamnatului. In ultima clipa, Elena a spus: �Daca vreti sa ne omorati, ne omorati pe amandoi. Nelegati�. Executia a avut loc imediat. Controversele nu au lipsit.

Falsele capete de acuzare

Rechizitoriul intocmit de Dan Voinea si sentinta cu pedeapsa capitala consemneaza capete de acuzare ce nu au fost dovedite niciodata. �Genocidul� � nu au existat 60.000 de victime, asa cum se planuia si zvonea la data aceea, inclusiv prin intermediul lui Silviu Brucan si al postului de radio �Europa Libera�, pentru ca Securitatea nu a scos nici o arma din unitati. Dimpotriva: generalul Iulian Vlad, seful DSS, a dat ordin ca acestea sa fie inchise. �Subminarea puterii de stat�, numarul 2, cand Ceausescu reprezenta conducerea statului, este o aberatie. �Acte de diversiune�, punctul 3, se refera, astazi stim, la operatiunea KGB-GRU. �Subminarea economiei nationale�, punctul 4, ramane, credem, valabil, pentru a da socoteala asupra lui si toti succesorii lui Nicolae Ceausescu din ultimii 20 de ani. Hotararea pronuntata la 25 decembrie 1989 a fost executata pe loc.

Voican, Ceausescu si semnul lui Marte

Interesante sunt si concluziile profesorului legist francez Louis le Riboux, privind momentul si conditiile reale in care sotii Ceausescu au fost, de fapt, executati.
Din dimineata de 26 decembrie pana pe 30 decembrie 1989, cand s-a decis inhumarea, cadavrele sotilor Ceausescu au fost conservate in instalatia frigorifica de la Morga. De inmormantarea celor doi s-a ocupat Gelu Voican Voiculescu, in calitatea sa de viceprim-ministru. Ambele cadavre au fost acoperite cu panze de cearsaf. Mai intai, s-a pus capacul peste cosciugul lui Nicolae Ceausescu, pe care Voican a desenat cu creta semnul lui Marte.
Groparilor li s-a spus ca era vorba de doi colonei in rezerva, ucisi de �teroristi�. Ceausestilor nu li s-au pus, in '89, cruci: fusesera uitate la Morga. S-au intocmit doua dosare care poarta acelasi numar: 1/SP/1989. Certificatele de deces s-au eliberat fara autopsiere si buletinele de identitate ale sotilor Ceausescu, de catre Vladimir Belis si notarul sectorului 1, Adrian Toma.

Din punct de vedere legal, cetateanul Iliescu l-a ucis pe presedintele Ceausescu

Cei doi aveau dreptul � ca orice cetatean � la un proces corect si drept, asa cum a avut parte Manuel Noriega sau Slobodan Milosevici. Era o ocazie unica si pentru romani de a afla secretele unei guvernari, care a condus Romania in ultimii 50 de ani. Si � poate � cu aceasta ocazie sa afle si unele informatii despre Iliescu si ai sai. Tocmai acest lucru nu convenea insa grupului Iliescu. Si altora.
Asa ca celor doi Ceausescu li s-a inchis gura: au fost executati imediat, dupa o mascarada de proces.
Procesul Ceausescu incepe insa cu un decret ilegal, semnat de cetateanul Iliescu, care se face astfel vinovat cel putin pentru �uzurparea de calitati oficiale�.

Video-executia trucata

Dupa dezvaluirea pilotului Vasile Malutan (decedat in conditii suspecte) privind existenta unei genti cu documente asupra lui Ceausescu in momentul fugii, iata ca depozitia colonelului Baiu, omul care a filmat executarea cuplului, aduce in atentie felul in care s-a trucat videocaseta procesului si executiei.
Pe 25 decembrie 1989, la TVR s-a prezentat o prima versiune a procesului si executiei.
Cu acea ocazie s-a putut observa un prim aspect frapant: banda se intrerupea brusc, fara justificare, in clipa cand soldatii legau mainile sotilor Ceausescu.
Urma apoi, printr-o saritura in montaj, o scena in care, pe fundalul unor impuscaturi, se distingea cu greu, intr-un nor de praf, un zid. Fara sa se poata observa si cine erau cei executati. Conform unor surse de la fata locului, aceasta parte a filmarii ar fi fost realizata ulterior executiei, folosindu-se capse pirotehnice introduse chiar in zid.
Ulterior aparea un doctor, examinand cadavrele sotilor Ceausescu.
Iata insa ca, la 22 aprilie 1990, televiziunea franceza a prezentat o banda de 90 de minute cu procesul si executia lui Ceausescu, banda despre care se sustinea ca includea versiunea integrala, necenzurata, a evenimentului.
Asadar, a doua videocaseta!

Doua executii

Examinand-o cu atentie, un grup de experti francezi, condus de doctorul Loick le Ribault, director al Centrului de Microscopie Electronica din Franta, a ajuns la o concluzie surprinzatoare, necunoscuta cititorilor romani.
Expertii francezi au sesizat pe videocaseta, in clipa cand doctorul a ridicat capul Elenei Ceausescu, imediat ce praful starnit de gloante s-a imprastiat, ca sangele de sub cap era deja coagulat, iar gatul devenise teapan. Ceea ce era imposibil, daca executia avusese loc cu cateva momente mai inainte.
S-a conchis, fara dubii, ca Elena Ceausescu era moarta de cel putin cateva ore inaintea filmarii �executiei�.
Tot pe baza videocasetei, grupul de experti francezi a mai semnalat si ca, desi cadavrele cuplului Ceausescu purtau urme de gloante, nu existau - in mod ciudat- urme de sange in jurul gaurilor provocate de acele gloante iar in ce-l priveste pe Ceausescu nu exista nici sange scurs in jurul cadavrului sau.
Expertii francezi au stabilit, in aceste conditii, ca � �deoarece cadavrele nu prezentau vreo urma de sange pe piept si pe fata imediat dupa executie si intrasera chiar intr-o anumita rigiditate� � nu ramanea decat ca cei doi fusesera �executati�, cu cel putin cateva ore inaintea filmarii executiei, in mod separat, cu un singur glonte tras in ceafa. Zvonurile parvenite de la Unitatea lui Kemenici arata ca responsabil cu uciderea celor doi ar fi fost Gelu Voican Voiculescu.
Apoi, pentru filmare, cei doi au fost proptiti de perete pentru stimularea executiei.

Exhumarea interzisa

Potrivit grupului de experti ai doctorului Le Ribault, executia cuplului Ceausescu fusese, in mod evident, trucata. Francezii solicitand (in martie 1990) exhumarea cadavrelor si autopsierea lor de medici straini, pentru confirmarea verdictului lor.
Guvernul de la Bucuresti nu a dat insa nici un raspuns: nici expertizei, nici propunerii de exhumare si investigatii.
Aceste fapte raman, asadar, in continuare neelucidate.
Se pune insa si o alta problema: Nu cumva exista si o videocaseta - a treia! - completa, cu procesul si executia?

O alta moarte misterioasa

Sa ne reamintim si un alt fapt ciudat: prima cursa Bucuresti-Belgrad de dupa evenimente avea un singur pasager la bord � un reporter britanic � care, conform marturiilor, transporta numeroase videocasete, filme si fotografii legate de evenimentele din decembrie 1989.
Avionul cu acest singur pasager la bord, a fost doborat cu o racheta, nu se stie de cine trasa.
Era la cateva zile de la executia cuplului Ceausescu.
Evident, videocasetele, filmele si fotografiile �au disparut�.

Operatiunea �Plecam pentru a ramane�

In �Libre Journal�, Paris, septembrie-octombrie 1990, pagina 30, Vladimir Bukovski scria sub titlul �L'Empire du moindre mal�: �Niciodata rolul KGB-ului in interiorul tarii (URSS � n.n.) si in strainatate nu a fost atat de important. Serviciile secrete sovietice sunt cele care au vegheat la rasturnarea lui Ceausescu in Romania, cele care au lansat �revolutia de catifea� in Cehoslovacia, cele care au luat masuri pentru rasturnarea lui Erich Honecker in Germania Rasariteana, producand circumstantele favorabile distrugerii Zidului Berlinului�.
Asadar, inca din 1990, Vladimir Bukovski a declarat public rasturnarea lui Ceausescu drept o operatiune a KGB.
Strategia urmarita de URSS fusese pusa la punct anterior de Andropov si KGB, si urmarea salvarea comunistilor intr-o situatie de criza a sistemului.
Alexandre de Maranche (fostul sef al SDECE-ului francez) l-a citat in acest sens pe un apropiat al lui Gorbaciov, Ghiorghi Arbatov, cel care a afirmat: �URSS va va face cel mai mare rau cu putinta: va va lipsi de dusmanul vostru� (�Le Figaro�, Paris, 10 ianuarie 1990).
Aceasta strategie sovietica, initiata de Iuri Andropov si transpusa apoi in practica de Mihail Gorbaciov, a fost expusa clar de Jean-Francois Deniau, membru al Consiliului Europei, care a precizat: �Uniunea Sovietica isi propusese drept scop acela de a pleca pentru a ramane� (vezi �Les marches lointanes de L'Empire: partir pour rester�, in Jean Marie Benoist, �Apres Gorbatchev�, Paris, 1990, pag. 137 si urmatoarea).
Si mai explicit asupra scopului urmarit de strategia �partir pour rester�, a �schimbarii la fata� din 1989-1990 si ulterior prin �puciul lui Potemkin� (august 1991) a fost Lev Nevrozov, care a avertizat:
�In partida sa de sah pentru dominatia mondiala, Kremlinul si-a sacrificat stapanirea asupra Europei de Est, a efectuat un schimb de piese, pentru a-si asigura o mai buna penetrare a economiei si tehnologiei Europei Occidentale� (�The Kremlin and the Western Politico-Cultural Establishment, Midstream, 1900, pag. 1).
Lucrurile se vad cu mult mai clar astazi, in 2009, daca tinem seama de puternica revenire a Rusiei pe plan mondial si de ampla �restaurare� ce are loc in Rusia lui Vladimir Putin.

Vaclav Havel recunoaste aportul KGB la �revolutia de catifea�

Cand i s-a cerut lui Iliescu sa spuna ce stie despre lovitura de stat din decembrie 1989, Iliescu i-a catalogat imediat pe cautatorii adevarului drept �dezaxati� si �lichele�. Asa cum o facuse si in primavara anului 1990, cu manifestantii din Piata Universitatii. Iliescu ramane ultimul dinozaur comunist beneficiar al �revolutiilor� KGB care nu recunoaste acest lucru.
Iata ce scrie Havel despre �revolutia de catifea� din 17 noiembrie 1989. Potrivit lui Havel, complotul din Cehoslovacia - �un complot pentru abolirea regimului comunist� - a fost organizat si declansat chiar de KGB.
Marturia lui Havel a fost facuta la BBC si reluata de presa germana, daca ar fi sa amintim numai prestigioasa publicatie �Die Welt�.

Spetnaz in actiune

Generalul Viktor Grusko, adjunctul lui Vladimir Kriucikov (presedintele KGB), a sosit in ajun la Praga impreuna cu un grup de �visautniki� (ofiteri �Spetnaz� ai GRU, operatiuni speciale, care actioneaza, de regula, in civil).
Generalul Grusko impreuna cu generalul Ghenadi Teslenko (insarcinatul KGB la Praga) si Alois Lorenc (seful STB-ului, securitatea cehoslovaca) au condus intreaga desfasurare a �revolutiei de catifea� dintr-un apartament conspirativ din Praga. De remarcat ca Lorenc vizitase anterior Moscova, fiind instruit la sediul KGB asupra desfasurarii evenimentelor.
Evenimentele de la Praga au fost �starnite� - cu ajutorul ofiterilor sovietici �visautniki�, de �transformarea� unei manifestatii de comemorare a unei victime a militienilor praghezi, intr-o manifestatie de protest.
Ofiterii �Spetnaz�, sustine Havel, care de la aeroportul �Ruzine� se imprastiasera in toata Praga, conform planului, l-au tinut permanent la curent pe generalul Grusko, seful lor, cu�mersul revolutiei�.
In noaptea de 17 noiembrie 1989, generalul Grusko si echipa sa au parasit Praga la fel de discret precum aparusera.

Iliescu era pentru KGB �candidatul potrivit�

Igor Toporovski, unul dintre colaboratorii lui Gorbaciov, a oferit detalii despre rolul KGB-ului in Romania: �Ion Iliescu avea la vremea aceea legaturi destul de stranse cu PCUS si era desemnat drept candidatul cel mai potrivit pentru a-l inlocui pe Nicolae Ceausescu�. Toporovski adauga: �Pentru operatiunea propriu-zisa noi am ales momentul cand Ceausescu se afla la Teheran, deoarece altminteri actiunea ar fi prezentat dificultati�.
Despre �turistii sovietici� prezenti cu miile la Timisoara si apoi la Bucuresti si in intreaga tara � consemnati in rapoartele Securitatii si, ulterior, in cele speciale, ale SRI, dedicate evenimentelor � nu mai are rost sa vorbim.
Practic, rasturnarea lui Ceausescu s-a produs in doar cateva ore, in dimineata de 22 decembrie 1989, cand Ceausescu a fost parasit in mod subit de toti colaboratorii si arestat chiar in sediul Comitetului Central al partidului. Din 22 decembrie, orele pranzului, Ceausescu era deja lasat in mana complotistilor.

Si Erich Honecker recunoaste

La 21 noiembrie 1990, Erich Honecker, liderul comunist est-german, a acordat ziarului �Berliner Wachenpost� un interviu in care a afirmat: �Destituirea mea ca sef al partidului si al statului este rezultatul unor manevre de anvergura, ai carei instigatori continua sa ramana in umbra. Cei care astazi se lauda cu aceasta actiune nu sunt decat plevusca. Ne aflam in prezenta unor miscari de maxima importanta, care n-au aparut de la o zi la alta, ci au fost planificate de multa vreme, la scara europeana si chiar mondiala. Reunificarea Germaniei trebuie sa fie considerata ca o contributie la construirea Casei Europene si, data fiind situatia, lucru acesta nu putea fi atins decat printr-o transformare a sistemului politic din RDG�.
Cat despre timpul in care s-au pus la punct marile mutatii din Europa de Est, Honecker l-a evocat intr-un alt interviu: �O scurta vizita a lui Sevardnadze pe tarmul Marii Negre, in toamna anului 1984, adica chiar pe timpul lui Cernenko, in cursul careia s-a cazut de acord ca totul trebuia schimbat in Uniunea Sovietica si in alte parti� (interviu acordat canalului german DSF pe 10 octombrie 1990, ora 20.15).
Sa reamintim doar ca Erich Honecker era �stapanul� suprem al STASI. Asa ca stia ce vorbeste.

�Moscova si KGB-ul au armat pistolul de start�

Si alti autori binecunoscuti vorbesc despre rolul KGB in comploturile din Europa Centrala si de Est din 1989.
Mark Almond, profesor de istorie moderna la Oxford, scrie in cartea sa �Gorbatchev and the Est-European Revolutions�: �Moscova si KGB-ul au armat pistolul care a slujit la darea startului pentru transformarile din Europa Rasariteana si Centrala, iar acestea (schimbarile � n.n.) s-au savarsit cu cea mai mare usurinta, deoarece a fost suficient sa se activeze rezistentele care existau deja�.
Istoricul ungur Istvan Nemeskurty ajungea la urmatoarea concluzie: �Ceea ce am trait noi nu a fost o revolutie, fie ea de catifea sau nu. Ceea ce s-a petrecut este ca marea putere care ne-a subjugat dupa 1945, ne-a eliberat dintr-o data. Ea a desfacut brusc funia pe care ne-o pusese pe gat�.
In Romania, �Comitetul Salvarii Nationale� s-a constituit inca din 1984. In iarna anului 1988 � asadar cu un an inaintea evenimentelor din decembrie 1989 - �Comitetul Salvarii Nationale� a devenit �Frontul Salvarii Nationale� (FSN). Contrar a ceea ce Iliescu si ai lui au sustinut, FSN-ul exista demult, ca si complotul impotriva lui Ceausescu.
Intalnirea de la Elias: Iliescu-Militaru-Valter Roman In primavara anului 1990, generalul Militaru si capitanul Mihai Lupoi au facut dezvaluiri interesante in presa franceza.
Astfel, generalul Militaru l-a contactat in 1982 pe Iliescu la spitalul �Elias�.
Iliescu venise la �Elias� ca sa-i faca o vizita lui Valter Neulander, bolsevic naturalizat sub fantezistul nume de Valter Roman, sub care a detinut functii de prim rang.
Generalul Militaru, internat si el in spital, a profitat de moment si l-a abordat pe Iliescu: �Dom'le, nu se gasesc in Romania niste forte sa-l arunce peste bord pe Ceausescu?�.
Prudent, cel atat de direct interpelat s-a ferit sa dea un raspuns net.

�Cativa militari, un fel de pir-pir-pri si cu asta basta�

Dar, dupa ce Militaru s-a externat, Iliescu l-a rugat sa-l viziteze la Consiliul National al Apelor, unde era presedinte, cu grad de ministru. Cei doi s-au deplasat cu masina institutiei pana in Parcul Herastrau, ca sa poata vorbi in liniste.
Principala dilema a fost explicata - nu fara umor � de generalul Militaru astfel: Iliescu era de parere ca pentru rasturnarea lui Ceausescu trebuia organizat un soi de puci militar. �Cativa militari, un fel de par-par-par si cu asta basta!�, isi rezumase Iliescu crezul despre �revolutia romana�.
Militaru in schimb sustinea atragerea in strada a �maselor populare�, ca solutie eficace. �Dom'le, daca nu sunt angrenate si masele populare, nu iese nimic�.
Pana la urma s-au despartit, fiecare cu ideea lui: �Ne-am despartit cu aceasta idee: el cu pir-pir-pir-ul lui, eu cu masele populare�, si-a amintit in primavara anului 1990 generalul Militaru.
Decizia urma, bineinteles, sa fie luata in alta parte.
Mai la est de Herastrau.
Astazi, numai Iliescu mai neaga implicarea KGB si GRU in evenimentul din 1989.
De ce?
Va lasam pe dumneavoastra sa ghiciti.

De la: Te_Vad_Te_Vad, la data 2013-04-19 09:40:22www.curentul.ro/2009/index.php/2009122338325/Actualitate/Iliescu...

Scris de Victor Roncea,Vladimir Alexe
"Nu am de ce sa regret executarea lui Ceausescu. El a platit pe merit, pentru ca era principalul vinovat pentru ceea ce s-a intamplat", afirma azi, Ion Iliescu, cel despre care Virgil Magureanu, fostul sau coleg de conspiratie, primul si cel mai longeviv sef al SRI, afirma ca era desemnat drept succesorul liderului comunist inca din anii �70. Ani cand Ceausescu a decis marginalizarea lui Iliescu - considerat pana atunci un adevarat fiu adoptiv al cuplului dictatorial -, din motive legate de suspiciunea intemeiata ca ar deservi serviciile secrete sovietice. �Curentul� dezvaluie azi principalele nebuloasele legate de asasinarea lui Ceausescu in urma cu 20 de ani, de la operatiunea KGB-GRU la trucarea executiei si implicarea directa a lui Iliescu in crimele din decembrie 1989.


Gorbaciovistul

Nu este foarte clar daca referirea lui Iliescu la �tot ce s-a intamplat� priveste si traiectoria de nomenclaturist al PCR aigurata chiar de catre familia Ceausescu, pe care a decis sa o ucida, in urma cu 20 de ani, in baza unui �decret� ilegal. In decembrie 1989, afirmand ca �Ceausescu a intinat numele Partidului Comunist Roman si idealurile celor care si-au dat viata pentru cauza socialismului in aceasta tara� Ion Iliescu avea sa-si ucida tatal spiritual la ordinele lui Silviu Brucan, agentul sovietic care a coordonat �revolutia� KGB-GRU din Romania. Filosoful si militantul anticomunist Petre Tutea este sigur de asta. Tot ganditorul de dreapta mai confirma, hotarat, ca Iliescu a fost omul lui Gorbaciov si al rusilor (vezi Video mai jos). De altfel, prestigioasa revista TIME, in articolul �Fosilele comunismului Europei de Est� din 28 aprilie 1986, titra ca, in ce priveste Romania, �Gorbaciov pare sa aiba deja un protejat in asteptare. Acesta ar fi Ion Iliescu, de 56 de ani, despre care exista rapoarte ca a studiat cu liderul sovietic la Moscova�.

Biografia secreta a �candidatului manciurian�

Trecutul lui Ilescu este mult mai tenebros decat si-l pot inchipui oamenii simpli. In realitatea, ura care il anima si astazi pe Ion Marcel Ilici Iliescu (numele real) impotriva poporului roman se datoreaza in mare parte si faptului ca insasi originile sale sunt anti-romanesti. Cosmetizarea biografiei este o operatiune specifica agentilor anti-Romania. In paranteza fie spus, un caz similar de falsificarea originilor bolsevice anti-romanesti este si vocalul presedinte al ICR, Horia Roman Patapievici, care simuleaza ca s-ar afla in �opozitie� cu vederile inaintasului sau Ion Ilici Iliescu.Conform biografiei secrete a lui Ion Iliescu, publicata de scriitorul si cercetatorul Vladimir Alexe sub titlul �Candidatul Manciurian� � pe care �Curentul� o pune la dispozitie in format PDF tuturor cititorilor �, unul dintre bunicii sai a fost bolsevic sadea, pe numele sau Vasili Ivanovici. S-a refugiat in Romania fiind urmarit de politia tarista pentru activitati subversive anti-nationale. Acesta l-a impins la lupta �proletara� si pe fiul sau, Alexandru Iliescu, casatorit cu o caldarareasa bulgaroaica, Maricica, care a dat nastere la Oltenita fiului lor, Ion Ilici, la 3.03.1930. Fugit initial din Regat, in 1935, Alexandru s-a intors din Rusia si a fost condamnat la trei ani de inchisoare, pentru tradare de tara (milita pentru dezmembrarea Romaniei si trecerea Basarabiei la rusi), inchisoare facuta cu intermitente. Vecinii banuiau ca era informator al politiei in inchisoare. Alexandru, kominternist si �ilegalist�, a fost inchis la Doftana, alaturi de Nicolae Ceausescu, printre alti. Aici, copil fiind, Elena Ceausescu, pe care avea s-o execute peste 60 de ani, il aducea pe Ionut de manuta ca sa-si vada tatal, aflat in conditii de semi-libertate, specifice tratamentului de care beneficiau detinutii politici in perioada Antonescu. Dupa ocuparea Romaniei de Armata Rosie, mama vitrega a lui Iliescu, Marita (sora mamei lui Ion Cioaba, primul �rege international al romilor�), a fost servitoare si bucatareasa la Ana Pauker iar unchiul sau, Eftimie, a ajuns adjunctul infamului Alexandru Draghici, Ministrul de Interne al lui Dej. Din aceasta combinatie � Pauker-Draghici - se trage si o parte din ascensiunea sa politica. Iata o particica din istoria reala:

Ceausescu l-a bagat pe Iliescu in CC al PCR in locul lui Draghici

Stenograma Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968 consemneaza propunerea lui Nicolae Ceausescu de destituire din CC a lui Alexandru Draghici. Precum si propunerea, facuta tot de Ceausescu, de numire in locul lui Alexandru Draghici a lui Ion Iliescu.

Asa cum se stie, Alexandru Draghici a fost ministru de Interne si sef al Securitatii in �epoca Dej�, in perioada �obsedantului deceniu�. In ultimii ani ai lui Gheorghiu-Dej, Alexandru Draghici devenise rivalul la functia suprema in partid al lui Nicolae Ceausescu, care a reusit sa castige cursa datorita sprijinului acordat de �baronii� lui Dej: Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Barladeanu, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdet s.a.

Dupa preluarea puterii, urmand �modelul hrusciovist�, Nicolae Ceausescu a criticat �perioada de abuzuri si ilegalitati� din anii '50 - in care Draghici fusese ministru de Interne. Cu toate ca Ceausescu facuse si el parte din conducerea partidului si votase cu sarg �abuzurile si ilegalitatile� pe care acum, dupa '65, le critica, a reabilitat anumite victime ale acelei perioade si a cerut pedepsirea vinovatilor. Printre acestia, in special pedepsirea lui Alexandru Draghici, care a fost degradat de la gradul de general la acela de soldat si � asa cum sta scris negru pe alb in stenograma din 22-25 aprilie 1968 � a fost exclus din CC al PCR.

Interesant este ca, in locul lui Alexandru Draghici, Nicolae Ceausescu l-a propus ca �membru plin� tocmai pe... Ion Iliescu. In CC al PCR, Alexandru Draghici se ocupa cu problemele de Interne si de Securitate.
Propunandu-l pe Ion Iliescu in locul lui Alexandru Draghici, Ceausescu nu numai ca scapa definitiv de un fost rival � care stia cam prea multe despre el � dar il va propulsa si pe cel despre care credea ca ii era devotat si il va sustine.
Ironia sortii este dubla: Iliescu in locul lui Alexandru Draghici si Iliescu sustinator al lui Ceausescu!
Se stie ca, in decembrie 1989, Ceausescu a fost executat din ordinul lui Iliescu, care, ulterior, a sustinut public, si in scris, ca a fost un �disident� al epocii Ceausescu. Iata ca �disidentul� a fost propus membru plin in CC al PCR chiar de Nicolae Ceausescu. Stenograma din aprilie 1968 infirma afirmatia lui Ion Iliescu si explica unele din situatiile, cel putin ciudate, legate de dosarele fostei Securitati ale CNSAS.

Fragmentul din stenograma Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968

Nicolae Ceausescu: Punem la vot propunerea privind excluderea din Comitetul Central a tovarasului Alexandru Draghici. Cine este pentru? Este cineva impotriva, tovarasi? Se abtine cineva? Hotararea a fost luata in unanimitate (...) Avand in vedere ca Comitetul Central s-a descompletat, propunem ca sa alegem membru plin, sau sa trecem in cadrul membrilor supleanti, ca membru al Comitetului Central plin, pe tovarasul Ion Iliescu. Il cunoasteti tovarasi?
Toti tovarasii: Da.
Nicolae Ceausescu: E vreo obiectiune, tovarasi?
Toti tovarasii: Nu.
Nicolae Ceausescu: Sa nu spuna cineva ca a votat numai pentru ca s-a facut propunerea (sublinierea noastra). Atunci cine este pentru, tovarasi? Multumesc. E cineva impotriva? Se abtine cineva? Atunci, in unanimitate, tovarasul Iliescu a fost trecut in randul Comitetului Central al Partidului�.

La �studii�, in URSS

Inainte de a deveni membru al CC al PCR, Iliescu a fost membru al CC al UTM, calitatea in care a fost trimis la �studii�, la Moscova, unde a devenit Secretarul "Sovietului unional al studentilor si aspirantilor Romani" aflati la studii in Uniunea Sovietica, organizatie sovietica - asa cum o indica si titulatura - subordonata direct conducerii Komsomolului, asigurata la acea vreme de Alexandr Selepin, cel care, nu intamplator, va fi numit in 1958 in functia de presedinte al KGB. De aici pana la dorinta de ucidere a parintilor sai adoptivi a mai fost doar un pas si un ordin, pe care l-a asteptat, cu rabdare, aproape toata viata sa.

Executia, decisa de oamenii Moscovei, ca si la Antonescu

Intervievat zilele trecute, la 20 de ani de la asasinarea cuplului Ceausescu, de catre jurnalistul veteran John Simpson de la BBC, Iliescu evita sa-si asume intreaga raspundere a actului executiei. Simpson intreaba: �A cui a fost decizia? A fost decizia dumneavoastra sau a fost o decizie de grup?�. Iliescu raspune: �A fost o decizie luata in grup, sase-sapte oameni am decis�. �Deci in esenta a fost vorba despre hotararea de a-l executa?�, revine Simpson. �Hotararea tribunalului s-a dat in baza legislatiei lui Ceausescu�, sustine Iliescu. Ziarul �Curentul� va demonstra mai jos falsitatea totala a acestei afirmatii.Interesant ca, peste ani, istoria decapitarii conducerii Romaniei se repeta, prin aceleasi personaje aservite NKVD si, ulterior, KGB. In cazul executiei maresalului Ion Antonescu, sotia lui Silviu Brucan, Alexandra Sidorovici, a fost "acuzator public" al "Tribunalului Poporului". Conform unor surse personale extrem de bine informate, Silviu Brucan s-a numarat printre putinii care s-au aflat la fata locului la momentul uciderii lui Antonescu si a colaboratorilor sai. In cazul asasinarii lui Ceausescu, avem urmatoarele declaratii edificatorii, de recunoastere a intentiei de ucidere cu sange rece, si chiar sadism ritualic, a cuplului Ceausescu:

Tartorul Brucan

Silviu Brucan la Comisia Parlamentara de ancheta a evenimentelor din decembrie 1989: �A fost o discutie destul de lunga, cu argumente politice, juridice si militare. Sigur ca am fi dorit sa fie un proces public sau deghizat, care sa fie educativ pentru populatie. S-a discutat si aspectul juridic, pentru ca nu era in regula. Era o chestiune facuta fara respectarea elementarelor reguli juridice, mai ales ca nu aveam nicio indoiala asupra sentintei. Pana la urma, considerentele militare au dominat. Ne dadeam seama ca toate aceste elemente care actionau impotriva Revolutiei, tragand asupra obiectivelor strategice, fac acest lucru in speranta ca Ceausescu va reveni la putere. Eu cred ca decizia a fost justificata, pentru ca, intr-adevar, dupa ce au fost aratate la televizor procesul si executia, grosul tragatorilor s-a predat si a lasat armele".

Voican invoca �modelul� asasinarii lui Codreanu


Gelu Voican Voiculescu la Comisia Parlamentara �Decembrie 1989": �In 24 decembrie a fost acel moment culminant al vietii noastre. Intram doi cate doi in baia lui Milea. Lasam apa sa curga, demente din astea. Susoteam diverse formule. Eu am spus: �Sa-i facem scapati de sub escorta, cum s-a facut cu Zelea Codreanu. Ii omoram si gata�. S-au uitat la mine si am simtit ca au inceput sa ma considere ca pe un tip respingator. Si atunci, parca Mazilu a spus: �Presedintele poate infiinta, in situatii din astea, Tribunal Militar Exceptional...�, si aici, atentie: �...ii va judeca si ii condamnam la moarte, ca faptele exista pentru aceasta condamnare�".

Sergiu Nicolaescu vroia �metoda Mussolini�

Sergiu Nicolaescu pentru �Adevarul": �Pe mine m-a intrebat cineva, Iliescu sau nu mai stiu cine, ce parere am de Ceausescu. Ca el trebuie omorat ca sa salvam vietile oamenilor, in conditiile in care se tragea in populatie. Si le-am zis: �E simplu. Mi-l dati mie intr-o masina. Eu opresc, parasesc masina, oamenii se ocupa de mine, iar altii il omoara pe Ceausescu. E simplu ca buna ziua�. Adica �metoda Mussolini�. Aia il spanzurau de picioare".

Grupul ucigas

Conform datelor existente, grupul care a decis executia Ceausestilor este urmatorul: Ion Iliescu (supranumit �Iliescu-KGB�), Silviu Brucan (agent KGB dovedit), Nicolae Militaru (agent GRU dovedit), Dumitru Mazilu (fost colonel destituit din Securitate, dizident intretinut), Petre Roman (nomenclaturist, fiul kominternistului Walter Roman, suspectat ca fiind colaborator al unui serviciu secret strain), Mihai Montanu (reprezentantul FSN la Ministerul Apararii), Mihai Ispas (civil si fost sofer al lui Iliescu, ulterior ministru adjunct al Sportului), Dan Martian (absolvent al Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, decedat la Lisabona, ca ambasador, in al doilea mandat al lui Iliescu, din cauze necunoscute), Gelu Voican Voiculescu si Sergiu Nicolaescu (personaje complexe care au tangente cu structuri si societati secrete) si generalul Victor Atanasie Stanculescu (care a interactionat in perioada premergatoarea evenimentelor cu KGB si AVO, conform propriilor declaratii).

Iliescu, vectorul ocupatiei rusesti

Trecerea celor 20 de ani ii complica insa viata care i-a mai ramas de trait lui Iliescu, pentru simplul motiv ca prea multe elemente au inceput sa iasa la iveala iar actorii evenimentelor incep sa vorbeasca in afara scenariului stabilit de regizorii de la Moscova. Intrebat recent de �Adevarul� ce rol acorda implicarii serviciilor speciale sovietice in �revolutie�, Iliescu afirma, din scurt: �Total marginal�. Dar unele marturii vorbesc depre 20.000 de �turisti sovietici� in decembrie '89, insista reporterul. �N-are importan��!�, raspunde Iliescu enervat. Si totusi, 20.000 de agenti ai fortelor speciale (dupa unii mai multi) inseamna o armata. Cand o armata straina se deplaseaza pe teritoriul unui alt stat aceasta se numeste invazie. Daca acea armata nu agreaza modul in care se finalizeaza operatiunea � impunerea unui personaj si a unei organizatii la conducerea statului invadat � atunci il poate elimina. Dar cand scopul pentru care s-a aflat in misiune corpul de armata angrenat in actiunea militara este atins, operatiunea se poate numi, in cazul nostru, ocupatie. Ocupatie straina.

Ziua generalilor

Iata ca, chiar daca Iliescu crede ca este �total marginal� si �n-are importanta� faptul ca peste 20.000 de agenti sovietici inarmati au actionat in Romania in 1989-1990, exista generali responsabili, ca Mihai Caraman, primul sef al SIE, adjunctul sau, Gheorghe Dragomir, generalul SRI, Aurel Rogojan, fost sef de cabinet al generalului Iulian Vlad, si, acum, si un general al Armatei, Victor Stanculescu, ce sunt de alta parere. Ultimele marturii ale fostului actor principal in evenimentele din decembrie, generalul cu piciorul in ghips, desi sunt tardive au o mare valoare. Confesiunile lui Victor Atanasie Stanculescu, facute la instigarea istoricului Alex Mihai Stoenescu si cuprinse in volumul �In sfarsit, adevarul...�, coroborate cu alte date scoase la lumina de Vladimir Alexe - si pe care le prezentam, in exclusivitate mai jos � arata ca Ion Iliescu poate fi arestat chiar azi. Pentru crima si complicitate la crima. Cu o singura conditie: ca Parchetul sa doreasca sa-si faca datoria.

Stanculescu: executia lui Ceausescu a fost o operatiune GRU-KGB

Din marturiile inaltului responsabil militar al acelei perioade, general Victor Stanculescu, retinem claritatea cu care razbate informatia privind lovitura de stat sovietica, in urma careia au fost ucisi peste 1100 de romani. Redau in fragment din dialogul celor doi interlocutori citati mai sus: �VAS: Ma gandesc la urmatoarea treaba: grupul care a lucrat in spatele meu la minister ca sa provoace conditiile necesare pentru ca toata lumea sa fie convinsa ca Ceausescu trebuie executat.

AMS: Asta era un grup sovietic, dle general. Considerati ca decizia de suprimare a venit nu pe linia Gorbaciov, ci mai degraba pe linia serviciilor secrete sovietice, probabil GRU, ca astia au actionat?
VAS: GRU si KGB combinati.
AMS: In aceste conditii, scopul implicarii sovietice in evenimentele din Romania pare a fi fost penetrarea structurilor de forta ale tarii si, implicit, reintoarcerea Romaniei in sfera de influenta sovietica. Asa apare logic. (...)AMS: Dar diversiunea electronica aeriana, stiti bine, se foloseste pentru protectia si sprijinul unor forte aflate in lupta la sol.
VAS: Sau pentru a bruia sistemul de aparare de la sol.
AMS: Ati descoperit cine era autorul acestei diversiuni electronice aeriene? Putea fi facuta de forte romanesti, existau mijloacele?
VAS: Era prea complexa ca sa fie facuta de ai nostri.
AMS: Deci, din afara. Este posibil ca diversiunea electronica sa fi fost declansata in sprijinul trupelor Spetnaz (fortele speciale GRU � nota red) intrate in tara la inceputul lui decembrie?
VAS: Da, pentru a le facilita miscarile si pentru amplificarea panicii generale si actiunii impotriva regimului.�

�Clubul de la Moscova� al fostilor presedinti

In ciuda acestor evidente, un alt ex-presedinte al Romaniei cu origini in fosta URSS, afirma: "Ipoteza existentei unor �teroristi sau agenturi straine� in perioada Revolutiei Romane reprezinta o jignire la adresa celor care au avut curajul sa aduca democratia in Romania�, a declarat luna trecuta, Emil Constantinescu, cu prilejul reuniunii �Clubului de la Bucuresti� al lui Ion Iliescu. La aceeasi consfatuire la care s-a discutat, in van, si decapitarea actualei conduceri a Romaniei printr-o lovitura electorala la adresa lui Traian Basescu, Ion Iliescu a afirmat despre eliminarea Ceausestilor: ''Sigur ca ar fi fost avantajos, din punct de vedere politic, sa fi putut organiza un proces normal, in conditii adecvate. Dar nu ne aflam in situatie normala. Ceea ce a contat atunci a fost constatarea ca orice amanare insemna noi sacrificii de vieti umane, care se amplificau cu fiecare zi si cu fiecare ora care trecea. De aceea, ne-am asumat raspunderea de a organiza procesul de la Targoviste, in conditii exceptionale, cu multe improvizatii, pentru ca exceptionala era situatia in care se afla tara. Asa ceva s-a intamplat, nu odata, in istorie, in conditii similare. Ca premisa de la care s-a pornit in luarea acestor decizii a fost corecta s-a vazut prin efectele imediate: a doua zi, dupa proces si executie, a scazut intensitatea actiunilor armate, iar dupa doua zile, practic au incetat''. Inca o data, Iliescu s-a folosit de crimele Spetnaz pentru a-si acoperi actiunile conspirative de preluarea a puterii si ucidere a fostei sale familii adoptive. Noile marturii se pot adauga cu succes la voluminosul Dosar Iliescu, bine palmat, timp de 20 de ani, de complicele sau din decembrie 1989, �marele anchetator� militar al �revolutiei�, generalul Dan Voinea. �Intamplator�, cel care a realizat rechizitoriul in baza caruia sotii Ceausescu au fost condamnati la moarte. Sa revedem filmul Procesului Ceausescu (DOSAR 1/SP/1989).

Directorul unei Edituri infiinteaza un �Tribunal Militar Exceptional�

Pe 24 decembrie 1989, Ion Iliescu, la acea vreme inca directorul Editurii Tehnice, a redactat si semnat un decret prin care infiinta un �Tribunal Militar Exceptional� care sa-i judece pe Nicolae si Elena Ceausescu.
La punctul 1 din acest �Decret� se declara ca �urgenta este impusa de dorinta, in acest caz, a tuturor cetatenilor cinstiti ai Romaniei�.
La punctul 2 se stabileste ca acest �Tribunal Militar Exceptional� - infiintat de Ion Iliescu � va judeca cauza �in conformitate cu prevederile legale ramase in vigoare, in ceea ce priveste procedura si dreptul material penal�.
Iar la punctul 3 se preciza ca �acest tribunal va fi alcatuit in componenta stabilita de Legea pentru organizarea judecatoreasca�.
In incheiere, documentul este semnat de Ion Iliescu, care se autodeclara, pe 24 decembrie 1989, �presedintele Consiliului Frontului Salvarii Nationale�.
Cateva precizari sunt importante.

Iliescu a devenit presedintele CFSN pe 26 decembrie

Mai intai ca, pe 24 decembrie 1989, Ion Iliescu nu avea calitatea de presedinte al Consiliului FSN.
Consiliul Provizoriu al FSN si-a desemnat �presedintele� pe 26 decembrie 1989. Deci, mai tarziu. Mai exact, la doua zile dupa semnarea decretului de catre Iliescu si la o zi dupa ce cuplul Ceausescu fusese deja executat.
La data de 24 decembrie Ion Iliescu nu avea absolut nici o calitate juridica sau constitutionala care sa-i permita formarea unui �Tribunal Militar Exceptional� si nici sa se prevaleze de titulatura de �presedinte al CFSN�, cum singur s-a trecut pe decret.
Apoi documentul a ramas scris de mana pana pe 5 ianuarie 1990, cand a fost dactilografiat. Tribunalul a fost ilegal

Gelu Voican Voiculescu - incercand sa acopere aceasta evidenta uzurpare de calitati oficiale ale decretului semnat de Ion Iliescu � a afirmat: �Acest decret a ramas scris de mana din ratiuni de protectie a secretului, neriscandu-se dactilografierea�. �Revolutionarii� lui Iliescu nu riscau nici macar �dactilografierea�, in schimb il condamnau la moarte pe cel care era inca seful statului. Cel putin oficial. Sa remarcam ca �decretul� a fost redactat integral si semnat de Iliescu, fara numar de inregistrare.
Ceea ce inseamna ca Ion Iliescu a semnat ilegitim, printr-o tipica uzurpare de titlu, un document ilegal, lovit de nulitate din punct de vedere juridic, care a condus la executarea a doi oameni.
Rezulta si ca �Tribunalul Militar Exceptional� care i-a judecat pe sotii Ceausescu la 25 decembrie 1989, la UM 01378 din Targoviste, a avut, la randul lui, un caracter ilegal.
Mai rezulta ca sotii Ceausescu n-au fost executati dupa o procedura legala, ci au fost, pur si simplu, asasinati. O seama de alte detalii, ramase secrete pentru opinia publica din Romania, trebuie aduse la cunostinta, dupa 20 de ani.
In dorinta de a-l exonera pe Ion Iliescu de orice responsabilitate in asasinarea sotilor Ceausescu, Gelu Voican Voiculescu a emis teoria �legitimitatii revolutionare�. Pe scurt, Voican Voiculescu sustine ca, deoarece evenimentele din decembrie ar fi fost o �revolutie�, nu se mai tinea seama de cadrul juridic si se proceda �expeditiv�.
Gelu Voican Voiculescu a amintit de Revolutia Franceza (1789), care a procedat similar. L-am fi inteles pe Gelu Voican Voiculescu daca sotii Ceausescu � prinsi de �popor� - ar fi fost spanzurati sau impuscati (cum se intentionase, tot in �cadru organizat�).
Dar chiar Ion Iliescu il contrazice pe Voican Voiculescu. Pentru ca - asa cum vedem � Ion Iliescu apeleaza la un �cadru legal�.
Ion Iliescu semneaza un �Decret�, pentru infiintarea unui �Tribunal Militar Exceptional�, care la punctul 2 stipuleaza foarte clar ca acest tribunal va judeca cauza �in conformitate cu prevederile legale ramase in vigoare, in ceea ce priveste procedura si dreptul material penal�.
Astfel incat nu mai este vorba de nici o �legitimitate revolutionara� - inexistenta in Drept � ci de simularea unui proces asa-zis legal.

Mascarada de proces

Deplasarea la Targoviste a membrilor �Tribunalului Militar Exceptional� s-a facut cu doua elicoptere.
Intr-unul din elicoptere se aflau cele doua prelate verzi, in care urmau sa fie infasurate cadavrele sotilor Ceausescu.
Deci se stia - inaintea procesului � ca sotii Ceausescu urmau sa fie executati. V.A. Stanculescu a stabilit locul executiei, inainte de inceperea procedurilor legale.
Procesul care a urmat la Targoviste nu a fost decat o mascarada, amintind de �obsedantul deceniu� si de judecatile expedive.
Dupa ce a coborat din elicopter, Gelu Voican Voiculescu a solicitat ca procesul sa nu dureze mai mult de 10-15 minute. Desi decretul sustinea ca �aceasta cauza se va judeca cu prevederile legale in vigoare�, procesul s-a derulat in 55 de minute, fara depunerea de probe si audierea vreunui martor, cu avocatii apararii desemnati din oficiu, pe post de acuzatori ai clientilor lor (ca in epoca stalinista).
Fara ca acestia sa ceara macar recursul, desi in cazul condamnarii la moarte legea cerea sa o faca, cu sau fara voia condamnatului. In ultima clipa, Elena a spus: �Daca vreti sa ne omorati, ne omorati pe amandoi. Nelegati�. Executia a avut loc imediat. Controversele nu au lipsit.

Falsele capete de acuzare

Rechizitoriul intocmit de Dan Voinea si sentinta cu pedeapsa capitala consemneaza capete de acuzare ce nu au fost dovedite niciodata. �Genocidul� � nu au existat 60.000 de victime, asa cum se planuia si zvonea la data aceea, inclusiv prin intermediul lui Silviu Brucan si al postului de radio �Europa Libera�, pentru ca Securitatea nu a scos nici o arma din unitati. Dimpotriva: generalul Iulian Vlad, seful DSS, a dat ordin ca acestea sa fie inchise. �Subminarea puterii de stat�, numarul 2, cand Ceausescu reprezenta conducerea statului, este o aberatie. �Acte de diversiune�, punctul 3, se refera, astazi stim, la operatiunea KGB-GRU. �Subminarea economiei nationale�, punctul 4, ramane, credem, valabil, pentru a da socoteala asupra lui si toti succesorii lui Nicolae Ceausescu din ultimii 20 de ani. Hotararea pronuntata la 25 decembrie 1989 a fost executata pe loc.

Voican, Ceausescu si semnul lui Marte

Interesante sunt si concluziile profesorului legist francez Louis le Riboux, privind momentul si conditiile reale in care sotii Ceausescu au fost, de fapt, executati.
Din dimineata de 26 decembrie pana pe 30 decembrie 1989, cand s-a decis inhumarea, cadavrele sotilor Ceausescu au fost conservate in instalatia frigorifica de la Morga. De inmormantarea celor doi s-a ocupat Gelu Voican Voiculescu, in calitatea sa de viceprim-ministru. Ambele cadavre au fost acoperite cu panze de cearsaf. Mai intai, s-a pus capacul peste cosciugul lui Nicolae Ceausescu, pe care Voican a desenat cu creta semnul lui Marte.
Groparilor li s-a spus ca era vorba de doi colonei in rezerva, ucisi de �teroristi�. Ceausestilor nu li s-au pus, in '89, cruci: fusesera uitate la Morga. S-au intocmit doua dosare care poarta acelasi numar: 1/SP/1989. Certificatele de deces s-au eliberat fara autopsiere si buletinele de identitate ale sotilor Ceausescu, de catre Vladimir Belis si notarul sectorului 1, Adrian Toma.

Din punct de vedere legal, cetateanul Iliescu l-a ucis pe presedintele Ceausescu

Cei doi aveau dreptul � ca orice cetatean � la un proces corect si drept, asa cum a avut parte Manuel Noriega sau Slobodan Milosevici. Era o ocazie unica si pentru romani de a afla secretele unei guvernari, care a condus Romania in ultimii 50 de ani. Si � poate � cu aceasta ocazie sa afle si unele informatii despre Iliescu si ai sai. Tocmai acest lucru nu convenea insa grupului Iliescu. Si altora.
Asa ca celor doi Ceausescu li s-a inchis gura: au fost executati imediat, dupa o mascarada de proces.
Procesul Ceausescu incepe insa cu un decret ilegal, semnat de cetateanul Iliescu, care se face astfel vinovat cel putin pentru �uzurparea de calitati oficiale�.

Video-executia trucata

Dupa dezvaluirea pilotului Vasile Malutan (decedat in conditii suspecte) privind existenta unei genti cu documente asupra lui Ceausescu in momentul fugii, iata ca depozitia colonelului Baiu, omul care a filmat executarea cuplului, aduce in atentie felul in care s-a trucat videocaseta procesului si executiei.
Pe 25 decembrie 1989, la TVR s-a prezentat o prima versiune a procesului si executiei.
Cu acea ocazie s-a putut observa un prim aspect frapant: banda se intrerupea brusc, fara justificare, in clipa cand soldatii legau mainile sotilor Ceausescu.
Urma apoi, printr-o saritura in montaj, o scena in care, pe fundalul unor impuscaturi, se distingea cu greu, intr-un nor de praf, un zid. Fara sa se poata observa si cine erau cei executati. Conform unor surse de la fata locului, aceasta parte a filmarii ar fi fost realizata ulterior executiei, folosindu-se capse pirotehnice introduse chiar in zid.
Ulterior aparea un doctor, examinand cadavrele sotilor Ceausescu.
Iata insa ca, la 22 aprilie 1990, televiziunea franceza a prezentat o banda de 90 de minute cu procesul si executia lui Ceausescu, banda despre care se sustinea ca includea versiunea integrala, necenzurata, a evenimentului.
Asadar, a doua videocaseta!

Doua executii

Examinand-o cu atentie, un grup de experti francezi, condus de doctorul Loick le Ribault, director al Centrului de Microscopie Electronica din Franta, a ajuns la o concluzie surprinzatoare, necunoscuta cititorilor romani.
Expertii francezi au sesizat pe videocaseta, in clipa cand doctorul a ridicat capul Elenei Ceausescu, imediat ce praful starnit de gloante s-a imprastiat, ca sangele de sub cap era deja coagulat, iar gatul devenise teapan. Ceea ce era imposibil, daca executia avusese loc cu cateva momente mai inainte.
S-a conchis, fara dubii, ca Elena Ceausescu era moarta de cel putin cateva ore inaintea filmarii �executiei�.
Tot pe baza videocasetei, grupul de experti francezi a mai semnalat si ca, desi cadavrele cuplului Ceausescu purtau urme de gloante, nu existau - in mod ciudat- urme de sange in jurul gaurilor provocate de acele gloante iar in ce-l priveste pe Ceausescu nu exista nici sange scurs in jurul cadavrului sau.
Expertii francezi au stabilit, in aceste conditii, ca � �deoarece cadavrele nu prezentau vreo urma de sange pe piept si pe fata imediat dupa executie si intrasera chiar intr-o anumita rigiditate� � nu ramanea decat ca cei doi fusesera �executati�, cu cel putin cateva ore inaintea filmarii executiei, in mod separat, cu un singur glonte tras in ceafa. Zvonurile parvenite de la Unitatea lui Kemenici arata ca responsabil cu uciderea celor doi ar fi fost Gelu Voican Voiculescu.
Apoi, pentru filmare, cei doi au fost proptiti de perete pentru stimularea executiei.

Exhumarea interzisa

Potrivit grupului de experti ai doctorului Le Ribault, executia cuplului Ceausescu fusese, in mod evident, trucata. Francezii solicitand (in martie 1990) exhumarea cadavrelor si autopsierea lor de medici straini, pentru confirmarea verdictului lor.
Guvernul de la Bucuresti nu a dat insa nici un raspuns: nici expertizei, nici propunerii de exhumare si investigatii.
Aceste fapte raman, asadar, in continuare neelucidate.
Se pune insa si o alta problema: Nu cumva exista si o videocaseta - a treia! - completa, cu procesul si executia?

O alta moarte misterioasa

Sa ne reamintim si un alt fapt ciudat: prima cursa Bucuresti-Belgrad de dupa evenimente avea un singur pasager la bord � un reporter britanic � care, conform marturiilor, transporta numeroase videocasete, filme si fotografii legate de evenimentele din decembrie 1989.
Avionul cu acest singur pasager la bord, a fost doborat cu o racheta, nu se stie de cine trasa.
Era la cateva zile de la executia cuplului Ceausescu.
Evident, videocasetele, filmele si fotografiile �au disparut�.

Operatiunea �Plecam pentru a ramane�

In �Libre Journal�, Paris, septembrie-octombrie 1990, pagina 30, Vladimir Bukovski scria sub titlul �L'Empire du moindre mal�: �Niciodata rolul KGB-ului in interiorul tarii (URSS � n.n.) si in strainatate nu a fost atat de important. Serviciile secrete sovietice sunt cele care au vegheat la rasturnarea lui Ceausescu in Romania, cele care au lansat �revolutia de catifea� in Cehoslovacia, cele care au luat masuri pentru rasturnarea lui Erich Honecker in Germania Rasariteana, producand circumstantele favorabile distrugerii Zidului Berlinului�.
Asadar, inca din 1990, Vladimir Bukovski a declarat public rasturnarea lui Ceausescu drept o operatiune a KGB.
Strategia urmarita de URSS fusese pusa la punct anterior de Andropov si KGB, si urmarea salvarea comunistilor intr-o situatie de criza a sistemului.
Alexandre de Maranche (fostul sef al SDECE-ului francez) l-a citat in acest sens pe un apropiat al lui Gorbaciov, Ghiorghi Arbatov, cel care a afirmat: �URSS va va face cel mai mare rau cu putinta: va va lipsi de dusmanul vostru� (�Le Figaro�, Paris, 10 ianuarie 1990).
Aceasta strategie sovietica, initiata de Iuri Andropov si transpusa apoi in practica de Mihail Gorbaciov, a fost expusa clar de Jean-Francois Deniau, membru al Consiliului Europei, care a precizat: �Uniunea Sovietica isi propusese drept scop acela de a pleca pentru a ramane� (vezi �Les marches lointanes de L'Empire: partir pour rester�, in Jean Marie Benoist, �Apres Gorbatchev�, Paris, 1990, pag. 137 si urmatoarea).
Si mai explicit asupra scopului urmarit de strategia �partir pour rester�, a �schimbarii la fata� din 1989-1990 si ulterior prin �puciul lui Potemkin� (august 1991) a fost Lev Nevrozov, care a avertizat:
�In partida sa de sah pentru dominatia mondiala, Kremlinul si-a sacrificat stapanirea asupra Europei de Est, a efectuat un schimb de piese, pentru a-si asigura o mai buna penetrare a economiei si tehnologiei Europei Occidentale� (�The Kremlin and the Western Politico-Cultural Establishment, Midstream, 1900, pag. 1).
Lucrurile se vad cu mult mai clar astazi, in 2009, daca tinem seama de puternica revenire a Rusiei pe plan mondial si de ampla �restaurare� ce are loc in Rusia lui Vladimir Putin.

Vaclav Havel recunoaste aportul KGB la �revolutia de catifea�

Cand i s-a cerut lui Iliescu sa spuna ce stie despre lovitura de stat din decembrie 1989, Iliescu i-a catalogat imediat pe cautatorii adevarului drept �dezaxati� si �lichele�. Asa cum o facuse si in primavara anului 1990, cu manifestantii din Piata Universitatii. Iliescu ramane ultimul dinozaur comunist beneficiar al �revolutiilor� KGB care nu recunoaste acest lucru.
Iata ce scrie Havel despre �revolutia de catifea� din 17 noiembrie 1989. Potrivit lui Havel, complotul din Cehoslovacia - �un complot pentru abolirea regimului comunist� - a fost organizat si declansat chiar de KGB.
Marturia lui Havel a fost facuta la BBC si reluata de presa germana, daca ar fi sa amintim numai prestigioasa publicatie �Die Welt�.

Spetnaz in actiune

Generalul Viktor Grusko, adjunctul lui Vladimir Kriucikov (presedintele KGB), a sosit in ajun la Praga impreuna cu un grup de �visautniki� (ofiteri �Spetnaz� ai GRU, operatiuni speciale, care actioneaza, de regula, in civil).
Generalul Grusko impreuna cu generalul Ghenadi Teslenko (insarcinatul KGB la Praga) si Alois Lorenc (seful STB-ului, securitatea cehoslovaca) au condus intreaga desfasurare a �revolutiei de catifea� dintr-un apartament conspirativ din Praga. De remarcat ca Lorenc vizitase anterior Moscova, fiind instruit la sediul KGB asupra desfasurarii evenimentelor.
Evenimentele de la Praga au fost �starnite� - cu ajutorul ofiterilor sovietici �visautniki�, de �transformarea� unei manifestatii de comemorare a unei victime a militienilor praghezi, intr-o manifestatie de protest.
Ofiterii �Spetnaz�, sustine Havel, care de la aeroportul �Ruzine� se imprastiasera in toata Praga, conform planului, l-au tinut permanent la curent pe generalul Grusko, seful lor, cu�mersul revolutiei�.
In noaptea de 17 noiembrie 1989, generalul Grusko si echipa sa au parasit Praga la fel de discret precum aparusera.

Iliescu era pentru KGB �candidatul potrivit�

Igor Toporovski, unul dintre colaboratorii lui Gorbaciov, a oferit detalii despre rolul KGB-ului in Romania: �Ion Iliescu avea la vremea aceea legaturi destul de stranse cu PCUS si era desemnat drept candidatul cel mai potrivit pentru a-l inlocui pe Nicolae Ceausescu�. Toporovski adauga: �Pentru operatiunea propriu-zisa noi am ales momentul cand Ceausescu se afla la Teheran, deoarece altminteri actiunea ar fi prezentat dificultati�.
Despre �turistii sovietici� prezenti cu miile la Timisoara si apoi la Bucuresti si in intreaga tara � consemnati in rapoartele Securitatii si, ulterior, in cele speciale, ale SRI, dedicate evenimentelor � nu mai are rost sa vorbim.
Practic, rasturnarea lui Ceausescu s-a produs in doar cateva ore, in dimineata de 22 decembrie 1989, cand Ceausescu a fost parasit in mod subit de toti colaboratorii si arestat chiar in sediul Comitetului Central al partidului. Din 22 decembrie, orele pranzului, Ceausescu era deja lasat in mana complotistilor.

Si Erich Honecker recunoaste

La 21 noiembrie 1990, Erich Honecker, liderul comunist est-german, a acordat ziarului �Berliner Wachenpost� un interviu in care a afirmat: �Destituirea mea ca sef al partidului si al statului este rezultatul unor manevre de anvergura, ai carei instigatori continua sa ramana in umbra. Cei care astazi se lauda cu aceasta actiune nu sunt decat plevusca. Ne aflam in prezenta unor miscari de maxima importanta, care n-au aparut de la o zi la alta, ci au fost planificate de multa vreme, la scara europeana si chiar mondiala. Reunificarea Germaniei trebuie sa fie considerata ca o contributie la construirea Casei Europene si, data fiind situatia, lucru acesta nu putea fi atins decat printr-o transformare a sistemului politic din RDG�.
Cat despre timpul in care s-au pus la punct marile mutatii din Europa de Est, Honecker l-a evocat intr-un alt interviu: �O scurta vizita a lui Sevardnadze pe tarmul Marii Negre, in toamna anului 1984, adica chiar pe timpul lui Cernenko, in cursul careia s-a cazut de acord ca totul trebuia schimbat in Uniunea Sovietica si in alte parti� (interviu acordat canalului german DSF pe 10 octombrie 1990, ora 20.15).
Sa reamintim doar ca Erich Honecker era �stapanul� suprem al STASI. Asa ca stia ce vorbeste.

�Moscova si KGB-ul au armat pistolul de start�

Si alti autori binecunoscuti vorbesc despre rolul KGB in comploturile din Europa Centrala si de Est din 1989.
Mark Almond, profesor de istorie moderna la Oxford, scrie in cartea sa �Gorbatchev and the Est-European Revolutions�: �Moscova si KGB-ul au armat pistolul care a slujit la darea startului pentru transformarile din Europa Rasariteana si Centrala, iar acestea (schimbarile � n.n.) s-au savarsit cu cea mai mare usurinta, deoarece a fost suficient sa se activeze rezistentele care existau deja�.
Istoricul ungur Istvan Nemeskurty ajungea la urmatoarea concluzie: �Ceea ce am trait noi nu a fost o revolutie, fie ea de catifea sau nu. Ceea ce s-a petrecut este ca marea putere care ne-a subjugat dupa 1945, ne-a eliberat dintr-o data. Ea a desfacut brusc funia pe care ne-o pusese pe gat�.
In Romania, �Comitetul Salvarii Nationale� s-a constituit inca din 1984. In iarna anului 1988 � asadar cu un an inaintea evenimentelor din decembrie 1989 - �Comitetul Salvarii Nationale� a devenit �Frontul Salvarii Nationale� (FSN). Contrar a ceea ce Iliescu si ai lui au sustinut, FSN-ul exista demult, ca si complotul impotriva lui Ceausescu.
Intalnirea de la Elias: Iliescu-Militaru-Valter Roman In primavara anului 1990, generalul Militaru si capitanul Mihai Lupoi au facut dezvaluiri interesante in presa franceza.
Astfel, generalul Militaru l-a contactat in 1982 pe Iliescu la spitalul �Elias�.
Iliescu venise la �Elias� ca sa-i faca o vizita lui Valter Neulander, bolsevic naturalizat sub fantezistul nume de Valter Roman, sub care a detinut functii de prim rang.
Generalul Militaru, internat si el in spital, a profitat de moment si l-a abordat pe Iliescu: �Dom'le, nu se gasesc in Romania niste forte sa-l arunce peste bord pe Ceausescu?�.
Prudent, cel atat de direct interpelat s-a ferit sa dea un raspuns net.

�Cativa militari, un fel de pir-pir-pri si cu asta basta�

Dar, dupa ce Militaru s-a externat, Iliescu l-a rugat sa-l viziteze la Consiliul National al Apelor, unde era presedinte, cu grad de ministru. Cei doi s-au deplasat cu masina institutiei pana in Parcul Herastrau, ca sa poata vorbi in liniste.
Principala dilema a fost explicata - nu fara umor � de generalul Militaru astfel: Iliescu era de parere ca pentru rasturnarea lui Ceausescu trebuia organizat un soi de puci militar. �Cativa militari, un fel de par-par-par si cu asta basta!�, isi rezumase Iliescu crezul despre �revolutia romana�.
Militaru in schimb sustinea atragerea in strada a �maselor populare�, ca solutie eficace. �Dom'le, daca nu sunt angrenate si masele populare, nu iese nimic�.
Pana la urma s-au despartit, fiecare cu ideea lui: �Ne-am despartit cu aceasta idee: el cu pir-pir-pir-ul lui, eu cu masele populare�, si-a amintit in primavara anului 1990 generalul Militaru.
Decizia urma, bineinteles, sa fie luata in alta parte.
Mai la est de Herastrau.
Astazi, numai Iliescu mai neaga implicarea KGB si GRU in evenimentul din 1989.
De ce?
Va lasam pe dumneavoastra sa ghiciti.

Cu toata dreptatea pe care ati avut-o, si indiferent cat de multi ati fost, putini ati mai ramas .
Putini, mici, si-ai Dracului, rai degura si fuduli nevoie mare, in fond, nu poti fi prost destul daca nu esti si fudul , nu?

Saracuti si vai de voi, colac peste pupaza, ati mai fost si dezavuati .
Parafrazandu-l pe Voltaire, v- as spune ca: n-ati plecat, ati fost alungati de la guvernare, din care v-ati ospatat toti nesatuii, dar ati uitat sa multumiti gazdei si sa va tineti gura.

La voi , dupa un asa festin politic, burtile sunt atat de pline si tartacutele pe care le purtati mandru pe gulerele albe atat de goale incat aiuritoarea voastra perceptie a realitati, va determina sa pretindeti ca rationati corect.
Fals mosule, fals !

Mosule, degeaba ti-ai basicat buricele deshtelor tastand, sau clickand copy/paste-uri amar de reme, te afli intr-o grava eroare, intoarce-ti privirile de la trecutul PDL-ist glorios si incearca sa observi prezentul si viitorul pe care l-ati generat voi astia, "multi si cu dreptatea voastra", daca v-a mai ramas un graunte de creier in tigva, ar trebui sa va ascundeti deoarece, o sa observati un prezent dezastruos si-un viitor catastrofal pe care le-ati lasat Romaniei.

-Prea multa vorbarie domnule , ca si altadata jocurile sau facut jumate est jumate vest .
- Povesteste dumneata romanilor cu e cu coada toporului ,cu padurea, cu tradatorii pentru un pumn de arginti ,cu copii inpinsi unde nu le este locul .........................................poate cu ceva interese ale buzunarului propriu /
-CINE SEAMANA VINT CULEGE FURTUNA /

Cercetare obiectiva sau cercetare partinica?

Dl.Marius Oprea ar fi credibil daca s-ar comporta ca un adevarat cercetator si nu ca un activist politic al PNL.cand spune ca, PDL, PSD si PC s-au folosit in mod electoral de CNSAS, explicand faptul ca cele trei partide nu au participat la intalnirea de la Ministerul Justitiei pe tema Legii CNSAS,dl.Oprea se autentifica doar ca activist de partod sin u un cercetator obiectiv.

Daca el manta de interesele PNL declara PD-L ca partid care s-a folosit de CNSAS el uita ca PNL este la putere.
De fapt,studiul regimului comunist se afla inca intr-un stadiu incipient. Vreme indelungata, cercetarea stiintifica a fost stanjenita nu doar de obstacolele explicit ideologice, ci si de regimul extrem de restrictiv al accesului la surse. Pana in 1989 era practic imposibila consultarea documentelor, la fel ca si efectuarea interviurilor de istorie orala privind istoria regimului comunist. Schimbarea de regim din anul amintit a deschis calea cercetarilor pentru diferite subiecte, treptat devenind accesibile diverse fonduri aflate in Arhivele Nationale Istorice Centrale si la filialele judetene ale acestora, in Arhivele Serviciului Roman de Informatii, in Arhiva CNSAS, la Directia Instantelor Militare si la Tribunalele Militare Teritoriale, precum si in arhivele comunale. In acelasi timp, istoria orala, altfel spus istoria cu martori, esentiala pentru intelegerea istorieirecente, constituie o sursa importanta pentru cercetatori, creandu-se astfel premisele pentru o abordare mai complexa a istoriei regimului comunist, atat la nivel national, cat si la diferite niveluri locale si regionale.

Deci trebuie sa remarcam ca ochelarii politici intuneca cercetarea obiectiva a Comunismului si ca montajul antidemocratic al cercetatorului il priveaza de credibilitate.
PNL,PD-L sunt partide din aceiasi familie ,cu aceleasi scopuri si lupta fraticida nu-si are rost.
Dar cui sa-i spui acest lucru,cand PNL va face contract,in care se vinde pe 5 ani PSD numai sa fie la guvernare,langa resurse.
Ramane ca steagul unui studiu al comunismului sa fie preluat de adevaratele forte anticomuniste,lucru inceput deja prin condamnarea solemna a comunismului in parlamentul Romaniei de catre Excelenta Sa,Presedintele Romnaiei.

23 August 1944 - O tr�dare na�ional�?
Despre actul de la 23 august 1944 din Rom�nia, s-a scris foarte mult, dar s-au ascuns, cu destula abilitate, poporului rom�n, unele adevaruri ale acestui act si implicatiile lui, �n majoritate nefaste pentru Rom�nia. S-a trecut cu vederea �n mod deliberat situatia militara a Rom�niei �n primavara si vara anului 1944, nu s-a spus nimic poporului rom�n despre marea tradare de la Iasi, din 20 august 1944, a comandantului Armatei a 4-a, general de Corp Armata Mihai Racovita, sav�rsita �n str�nsa legatura cu Casa Regala si cu Partidul Comunist; au fost prezentate �n mod denaturat situatia militara a Rom�niei de dinainte de 23 august 1944, precum si tratativele diplomatice ale guvernului Antonescu de la Cairo si Stockholm, initiate �nca de la sf�rsitul anului 1943, ca si despre rezultatele acestora. Nu s-a suflat o vorba despre manevrele cercurilor palatului de sabotare a acestor tratative si nu s-a spus p�na acum nimic despre conspiratia Casei Regale si a P.C.R. pentru arestarea lui Ion Antonescu si a guvernului sau s.a
13 iunie 1944
1. Bodnaras unelteste, la Palat, deschiderea frontului prin "Poarta Iasiului"
Anul 1942 aduce schimbari importante �n situatia de pe front. Este smulsa initiativa strategica din m�na Germaniei de catre coalitia Natiunilor Unite. �ntre 23 octombrie si 3 noiembrie 1942, este �nfr�nta armata germana din nordul Africii �n batalia de la El Alemain; �ntre 12 si 18 ianuarie 1943, armatele sovietice strapung blocada Leningradului, iar la 2 februarie, acelasi an,
capituleaza armatele germano-rom�ne la Stalingrad. �nfr�ngerile acestea i-au dat certitudine Maresalului Antonescu ca Germania a pierdut razboiul. �nca din noiembrie 1942, �n trenul ce-l aducea spre Bucuresti de la o �ntrevedere cu Hitler, Antonescu a facut o declaratie senzationala: "Germania a pierdut razboiul, trebuie acum sa ne concentram sa nu �l pierdem pe al nostru". Demersurile facute de Antonescu vin sa confirme aceasta �ngrijorare si preocupare.
Barbu Stirbei, trimis la Cairo sub numele de Bond
�nca din februarie 1943, Maresalul Antonescu �i propune lui Mussolini iesirea comuna din razboi, iar �n septembrie 1943 �ncep negocieri secrete pentru �ncheierea unui armistitiu cu anglo-americanii; mai au loc �n octombrie, acelasi an, la Lisabona, �ncercari de armistitiu cu englezii; este abordat �n acest scop inclusiv Suveranul Pontif. Dupa �ntrevederea serviciilor secrete aliate la Cairo, s-a decis trimiterea misiunii colonelului De Castelaine �n Rom�nia, �mpreuna cu alti doi ofiteri, pentru a lucra ca intermediari �ntre aliati si Bucuresti. Acesta este prins la parasutare si instalat, �n Bucuresti, �ntr-un apartament al Jandarmeriei la ultimul etaj.
Ca urmare a parasutarii colonelului De Castelaine �n Rom�nia, principele Barbu Stirbei este trimis �n cel mai mare secret la Cairo, sub numele de BOND, cu un pasaport dat de Antonescu, dar la Istanbul este demascat nemtilor de catre englezi, care nu erau pentru iesirea Rom�niei din Axa. Churchill miza pe faptul ca germanii si rom�nii vor temporiza �naintarea rusilor spre Europa, iar o debarcare anglo-americana �n Balcani ar taia drumul rusilor spre Europa. La acest plan s-a opus presedintele american Roosevelt.
La sprijinirea razboiului antisovietic au contribuit si cererile americane, din ianuarie 1943, reluate �n ianuarie 1944, adresate tarilor Axei, inclusiv Rom�niei, de capitulare neconditionata, cereri prezentate si �n negocierile de armistitiu de la Cairo, din martie 1944, respinse at�t de catre guvernul Antonescu, c�t si de opozitia Maniu-Bratianu, fapt ce a dus la prelungirea razboiului cu peste un an. Churchill urmarea o politica �n doi cu SUA, iar Roosevelt voia o politica �n patru si lichidarea Imperiului Britanic. O problema ridicata de catre partea rom�na la negocierile de la Cairo si respinsa de catre anglo-americani a constituit-o problema Transilvaniei de Nord, rapita de catre Ungaria prin Dictatul de la Viena. Anglo-americanii au declarat ca aceasta problema va face obiectul negocierilor la Conferinta de Pace, dupa terminarea razboiului. Deoarece partea rom�na nu avea nici o garantie ca anglo-americanii vor retroceda acest teritoriu, a respins propunerea.
Rusii �si urmareau, si ei, cu destula abilitate interesele. �nca din octombrie 1943, la Conferinta ministrilor de externe de la Moscova si apoi la Conferinta de la Teheran a sefilor de state din URSS, SUA si Anglia, Molotov, ministrul de externe al URSS, a afirmat ca "singurul om ce poate face o atare schimbare de front �n Rom�nia este Maresalul Antonescu". Pe la mijlocul lunii septembrie 1943, Mihai Antonescu aducea la cunostinta lui Dulles ca "participarea Rom�niei la razboi nu mai e dec�t simbolica. A rupe cu acest simbol, �nseamna a expune Rom�nia celor mai grave represalii. Asta nu e cu putinta dec�t �n cazul unei debarcari aliate". Cu acest prilej, el insista asupra inoportunitatii schimbarii regimului Antonescu, care dispunea de 45 de vagoane de aur, de mari cantitati de cereale si de un milion de soldati �narmati. "Numai guvernul de azi poate refuza nemtilor aceste rezerve pretioase. �n ziua c�nd Maresalul ar disparea, nemtii ar lua totul pentru nevoile lor, iar la guvern ar aseza slugi politice, probabil chiar pe fostii legionari, care ar suprima pe toti antonistii si pe toti rezistentii, adica toata elita rom�neasca". Temerile lui Mihai Antonescu s-au adeverit, rezervele de aur si de cereale nu au fost luate de catre nemti, ci de rusi, iar milionul de ostasi, din cauza complotului Palatului Regal si a grupului de complotisti - Bodnaras, Damaceanu, Aldea, Racovita - a fost dezarmat, circa 175 de mii dintre ei au luat drumul lagarelor sovietice, iar "Poarta Iasiului" a fost deschisa fara lupte trupelor sovietice.
Roosevelt sustine capitularea neconditionata
�n negocierile de armistitiu de la Cairo, a iesit �n evidenta faptul ca �ntre Departamentul de Stat al SUA, reprezentatii militari si presedintele american Roosevelt existau serioase divergente de opinie. Departamentul de Stat, prin secretarul sau, Cordell Hull, sprijinit de reprezentantii militari, a salutat propunerile rom�nesti de armistitiu arat�nd ca "noi credem ca ei singuri (rom�nii) trebuie sa decida daca vor o lovitura de stat a lui Maniu sau iesirea din Axa o va face guvernul Antonescu. Dar, pentru o schimbare de front, recunoastem ca, daca el, Maresalul Antonescu, vrea si este hotar�t sa o faca, numai el are mijloacele necesare si cele mai mari sanse de succes. Autoritatile americane considera actiunea Rom�niei de o importanta exceptionala. Ea (Rom�nia) trebuie sa aiba statut de cobeligeranta si trebuie sa actioneze c�t mai repede". Dar Roosevelt ram�nea neclintit �n actiunea de capitulare neconditionata.
Sunt multe �ntrebari care s-ar putea pune acum, dupa mai bine de o jumatate de secol de la eveniment:
De ce acest armistitiu nu a fost facut?
Cum s-a putut pierde acest atu militar extraordinar, scurtarea considerabila a razboiului, cu cel putin un an si chiar c�stigarea lui atunci?
De ce a fost arestat seful suprem al armatei care putea obtine schimbarea de front si acordarea statutului de cobeligeranta Rom�niei?
Cum de s-a putut ordona de catre regele Mihai dezarmarea armatei si �ncetarea focului �naintea semnarii oricarui document de armistitiu? s.a.
Opozitia din Rom�nia - Maniu si Bratianu - au colaborat str�ns cu Antonescu la toate negocierile de armistitiu �n vederea iesirii Rom�niei din razboi alaturi de Axa, se informau si se consultau reciproc cu regularitate. Ceva mai mult, Antonescu a propus chiar sa abandoneze puterea daca aliatii prefera sa negocieze cu opozitia rom�na. Guvernul sovietic a raspuns, prin consilierul Semionov, categoric la discutiile dintre putere si opozitie: "Noi, rusii, preferam sa negociem cu actualul Guvern al Rom�niei si suntem gata sa-l ajutam sa elibereze tara de germani", iar la Cairo, ambasadorul rus Novikov, ca si ceilalti doi aliati, s-a pronuntat categoric: "El prefera negocieri cu Maresalul Antonescu si nu cu trimisii Regelui".
Stockholm: primele negocieri cu URSS si unele avantaje
Deoarece negocierile de la Cairo trenau din cauza pozitiei rigide a SUA (care cereau capitularea neconditionata), c�t si din cauza unor tratate �ncheiate anterior cu URSS pentru crearea de zone de influenta sovietica din Balcani, inclusiv �n Rom�nia, guvernul Antonescu �ncepe negocierile de armistitiu la Stockholm cu guvernul sovietic, prin ambasadorul acestuia, doamna Alexandra Kolontay, �n decembrie 1943. �n vederea asigurarii succesului acestei actiuni, guvernul Antonescu a facut o serie de schimbari diplomatice �n capitalele susceptibile de a oferi posibilitati de contacte si de negocieri. Astfel, este numit Cretzeanu la Ankara, George Caranfil - la Helsinki si Fred Nanu - la Stockholm, ca ministrii plenipotentiali.
La Stockholm, F. Nanu este contactat de catre rusi �n vederea negocierilor de armistitiu.
Contactul, discutiile si negocierile din capitala suedeza se concretizeaza prin formularea unor conditii precise de armistitiu si nu de capitulare neconditionata, cum ceruse Roosevelt la Cairo. Privind problema Transilvaniei de Nord, URSS considera Dictatul de la Viena nul si neavenit, iar Transilvania va reveni �n �ntregime Rom�niei. �n forma sa finala, proiectul de armistitiu cu URSS de la Stockholm continea urmatoarele conditii:
1. Trupele rom�ne de pe front, fie se predau rusilor, fie vor ataca trupele germane. Rusii se obligau sa le aprovizioneze cu armament si alte materiale necesare si sa ram�na la dispozitia lui Antonescu si Maniu pentru a restabili independenta si suveranitatea Rom�niei;2. Rusii accepta ca Rom�nia sa dea un ultimatum de 15 zile Germaniei, pentru a-i parasi teritoriul �nainte de a-i declara razboi. �n cazul retragerii trupelor germane, Rom�nia poate ram�ne neutra;
3. Arbitrajul de la Viena este nul si neavenit. Transilvania revine la patria-mama �n totalitate;
4. Rusii se multumesc numai cu o f�sie de trecere �n nordul tarii, iar guvernul rom�n poate sa-si exercite functiile �ntr-o parte a tarii neocupata de armatele sovietice.
Conditiile de armistitiu negociate la Stockholm cu rusii, desi mai mult avantajoase pentru Rom�nia, fata de cele de la Cairo, implicau recunoasterea anexarii Basarabiei si Bucovinei de Nord de catre Rusia.
�n paralel cu nogocierile de armistitiu de la Stockholm si Cairo si cu urzicarea complotului regal, privitor la tratativele de armistitiu de la Stockholm, prin trimisii regelui, se duceau tratative si de catre Partidul Comunist de scoatere a Rom�niei din razboiul antisovietic. Oric�t s-ar nega sau subestima azi, PCR a jucat un rol important �n complotul de la Palatul Regal si �n tradarea de la Iasi, dar si �n desfasurarea ulterioara a evenimentelor declansate la 23 august 1944.
Barbu Stirbei �l gazduieste pe Bodnaras
Dupa parasutarea lui Emil Bodnaras �n Rom�nia, �n primavara anului 1944, au avut loc frecvente �nt�lniri �ntre cercurile Palatului si delegatii PCR. Printul Stirbei i-a acordat chiar gazduire lui Emil Bodnaras dupa parasutare. �n noaptea de 13/14 iunie 1944, are loc o �nt�lnire conspirativa (ultima) a reprezentantilor PCR, Emil Bodnaras si Lucretiu Patrascanu, cu reprezentantii Palatului Regal si ai armatei: generalii Constantin Sanatescu, Aurel Aldea si Gheorghe Mihail, colonelul Dumitru Damaceanu, Ioan Mocsony St�rcea, Mircea Ioanitiu si Grigore Niculescu-Buzesti, cifrator �n Ministerul Afacerilor Externe rom�n. Cu acest prilej, Emil Bodnaras a criticat orientarea cercurilor palatului de a reduce actiunea de rasturnare a lui Antonescu la o simpla lovitura de palat �nfaptuita de un grup de persoane si de a evita o participare mai larga a maselor la lupta. Emil Bodnaras a prezentat �n final planul Partidului Comunist care prevedea:
a) rasturnarea prin forta a dictaturii militaro-fasciste;
b) scoaterea tarii din razboiul hitlerist;
c) �ntoarcerea armelor �mpotriva Germaniei naziste.
Dupa vii discutii, cei prezenti au aprobat planul elaborat de catre PCR. Un fapt care spune multe: la 15 iunie, deci a doua zi, Regele a aprobat acest plan. Pentru pregatirea actiunii armate, a fost creat si un comitet militar din care au facut parte: generalii Gheorghe Mihail, C. Vasiliu Rascanu si colonelul Dumitru Damaceanu.
Regele se �mpotrivea armistitiului negociat de guvern cu rusii. Pozitia lui fata de armistitiu rezulta clar dintr-o declaratie facuta lui Gheorghe Bratianu: "Daca �l lasam pe Antonescu sa faca singur armistitiul, ne va tine sub papuc". Cu acest prilej, l-a sfatuit pe Bratianu sa se retraga de la orice actiune cu Antonescu. �n acest spirit a actionat si Gheorghe Duca, trimisul regelui la Stockholm, care, si la v�rsta de 80 de ani, �si facea un titlu de "glorie" din misiunea ce i-a dat-o Regele de a sabota tratativele de armistitiu rom�no-sovietice.
Consfatuire tainica la Palat, pentru Planul "Poarta Iasiului"
O problema ignorata p�na acum de istorici priveste deschiderea frontului de la Iasi la 20 august 1944. Dupa plecarea participantilor de la consfatuirea cu comunistii din 13/14 iunie 1944, au mai ramas �n incinta pentru o "consfatuire de rutina" Emil Bodnaras si Dumitru Damaceanu care au stabilit �n strict secret ca, �n scopul �nlaturarii lui Antonescu si pentru a grabi iesirea Rom�niei din razboi, un segment de front de la Iasi, denumit conspirativ "Poarta Iasiului" sa fie deschis din punct de vedere militar la o anumita data. Acest segment de front, �n caz de retragere, venea pe linia de fortificatii Focsani-Namaloasa-Galati. Segmentul de front stabilit avea o largime de 25 km �ntre Erbiceni si Rediu Mitropoliei, la nord de Iasi, aparat de C. 5 A. rom�n din A. IV-a, comandant generalul Nicolescu Constantin, iar Uniunea Sovietica sa fie anuntata. Pe l�nga cei stabiliti sa faca parte din comitetul militar, au mai fost cooptati �n conjuratie generalul Aldea, maresal al Palatului si generalul Mihai Racovita, comandantul A. IV-a pe frontul din Moldova, P.C. la Piatra Neamt.
�n legatura cu situatia frontului din Moldova, trebuie facuta urmatoarea precizare: pe frontul de est, �ncep�nd cu anul 1944, Armata Rom�na a fost �ncadrata �n Grupul de Armate german "Ucraina Sud", comandant general-colonel Hans Friesner. Dupa marea confruntare de tancuri sovieto-germana de la UMAN (5 martie 1944), din zona mijlocie a r�ului Bug, pierduta de armata germana, s-a deschis drumul armatelor sovietice care au atins granita de nord-est a Rom�niei, pe Nistru. Treptat, prin ample replieri, frontul rom�n, �ntarit cu trupe germane, s-a stabilizat la 17 aprilie 1944, pe linia est Carpati, pe r�ul Siret, p�na la Pascani, apoi pe la nord de T�rgul Frumos, nord Iasi, trece peste Prut si ajunge la Nistru, la sud de Dubosari, apoi pe Nistru, Limanul Nistrului, Marea Neagra.
Armata a IV-a rom�na, comandant General de C.A. Mihai Racovita, se apara pe linia est Carpati pe r�ul Siret si, p�na la sud de Dubosari, pe Nistru. Armata a IV-a rom�na avea �n compunere C. 1, 5, 6, 7 A. si C. 57 A. german si �mpreuna cu Armata a 8-a germana facea parte din Grupul de Armate "General Wohler".
Bodnaras �l anunta pe Stalin sa se pregateasca pentru 20 august

La flancul drept, pe Nistru, se apara Armata a III-a rom�na cu C. 2 si 3 A. rom�ne, C. 29 si 72 A. germane si Cdm. 110. �mpreuna cu Armata a 6-a germana constituiau Grupul de Armate "General Dumitrescu". Pe acest aliniament, trupele rom�no-germane au respins numeroase atacuri sovietice, inclusiv ofensivele din mai si iunie 1944 ale trupelor sovietice.
La �nceputul lunii iulie 1944, o vizita discreta la Iasi a generalului Aurel Aldea, pentru a se �nt�lni cu generalul Racovita, a prilejuit �ntocmirea unui plan strategic, �n sensul preconizat de Bodnaras-Damaceanu pentru deschiderea frontului �n "Poarta Iasiului", iar la sf�rsitul lunii iulie 1944, Bodnaras i-a comunicat lui Stalin toate detaliile necesare: deschiderea programata a frontului; zona deschiderii; data prevazuta - 20 august. Pentru materializarea planului, Stalin a ordonat �ncetinirea ritmului ofensivei sovietice pe frontul din Polonia si transferarea de trupe pe frontul din Moldova �n sectorul stabilit.
Ofensiva sovietica a �nceput �n dimineata zilei de 20 august, iar trupele rom�ne din "Poarta Iasiului" s-au retras �n cursul noptii. La ora 13.00, trupele sovietice au intrat �n Iasi, depasind trupele Armatei a IV-a, aflata �n retragere dezordonata. Maresalul Antonescu a facut o scurta vizita de inspectie pe front �n perioada 20-21 august 1944 si a constatat dezorganizarea frontului si �nceputul retragerii disperate, dar s-a �ntors repede la Bucuresti, mai hotar�t ca oric�nd sa semneze armistitiul cu rusii.
Antonescu - arestat chiar �n Palatul Regal
�n dimineata zilei de 23 august 1944, Antonescu astepta raspunsul de la Stockholm, pentru a semna armistitiul cu URSS. �n asteptarea raspunsului, el a cerut scrisori de la Maniu si Bratianu, pentru sustinerea armistitiului. �ntre timp, de la Stockholm a sosit la Ministerul Afacerilor Externe acceptarea sovietica la propunerile rom�nesti de armistitiu. Telegrama �n loc sa-i fie �nm�nata lui Antonescu, Grigore Niculescu-Buzesti, participant la conjuratie, o �nm�neaza Regelui. �n situatia data, Regele, fara sa vorbeasca despre telegrama si implicat �n complot alaturi de comunisti, le comunica lui Maniu si Bratianu ca va intra �n actiune si va face singur armistitiul, fiind satul de tutela lui Antonescu. Desi Maresalul Antonescu nu a primit telegrama asteptata, a mers totusi la Palat si acolo... a fost arestat. Ca Antonescu era hotar�t sa �ncheie armistitiul cu URSS rezulta si din faptul ca �n seara de 22 august l-a convocat pe ministrul german la Bucuresti, Clodius, si �n prezenta generalului Pantazi, ministru de razboi, i-a adus la cunostinta ca Rom�nia a cerut armistitiul.
Armistitiul sovietic cu Rom�nia era o necesitate si pentru Rusia. Pozitiile �ntarite rom�no-germane din Moldova, care au rezistat la numeroase atacuri sovietice (�ncep�nd cu 17 aprilie 1944) si pe care trupele se aflau si la data de 20 august, ca si existenta �n spatele frontului, la nici 200 km a unui aliniament puternic fortificat - linia Focsani-Namoloasa-Galati - prezenta pericolul transformarii Rom�niei �ntr-un teatru de razboi. De aceea, toti factorii interesati �n destinul Rom�niei, inclusiv Rusia, careia o rezistenta pe linia de fortificatii i-ar fi afectat interesele �n Balcani, au considerat ca necesara iesirea tarii din razboi prin �ncheierea unui armistitiu. Prin tradarea de la Iasi, de la 20 august 1944, frontul rom�no-german din Moldova a cazut fulgerator, zadarnicindu-se si organizarea unei rezistente pe linii de fortificatii. La 23 august 1944, ora 13.00, trupele sovietice, aflate �n mars prin Moldova, deoarece nu au �nt�mpinat nici o rezistenta, se aflau la 60 km de Focsani, iar la ora 18.00, avangarzile sovietice au ajuns la linia de fortificatii.
Regele ordona �ncetarea focului �naintea semnarii Armistitiului
La ora 22.00, �n ziua de 23 august, prin Comunicatul Regelui Mihai, s-a ordonat �ncetarea focului �ntre trupele rom�ne si cele sovietice, dar, pentru ca armistitiul cu sovieticii nu era semnat, rusii au continuat sa captureze militarii rom�ni. Asa au luat drumul Siberiei circa 175.000 de militari rom�ni, 40.000 dintre acestia au fost internati �n lagarul de la Balti din Basarabia, unde au murit de foame sau de frig, de boli sau au fost executati de comisari basarabeni din Armata sovietica, �ntre ei numar�ndu-se si maiorul Alexandru B�rladeanu.
Armistitiul se semneaza abia pe 12 septembrie
Criticii actului de la 23 august 1944 (si nu sunt putini) �l considera unii ca "act de �nalta tradare", iar altii ca "grava eroare politica". Si unii si altii au dreptate, el este at�t act de �nalta tradare, c�t si o grava eroare politica cu multiple implicatii si consecinte nefaste pentru Rom�nia. Acestia sustin, si le dam dreptate, ca Maresalul Antonescu trebuia lasat sa �ncheie si sa semneze armistitiul, deoarece el �l negociase si putea sa impuna rusilor, prin puternica sa armata de un milion de oameni, un alt mod de actiune dec�t capitularea. Prin arestarea lui Antonescu si capitularea �ntregii armate, din ordinul Regelui Mihai, �naintea semnarii armistitiului cu rusii, Rom�nia a pierdut baza juridica si morala a apararii drepturilor sale, s-a dezonorat singura.
Capitularea neconditionata a �nsemnat un dezastru national, un mare calvar pentru Rom�nia, ce �l va purta o lunga perioada de timp. Alaturi de cei circa 175.000 de militari rom�ni care au luat drumul lagarelor sovietice de prizonieri dupa 23 august 1944, au mai fost deportati �n URSS peste 20.000 de alti rom�ni si 72.000 de rom�ni de etnie germana. Prin nesemnarea armistitiului si capitularea neconditionata, Rom�nia si-a pierdut definitiv libertatea, i s-a refuzat statutul de tara cobeligeranta, desi a fost a patra putere militara participanta la �nfr�ngerea Germaniei fasciste.
�n decurs de un deceniu si jumatate, dupa 23 august 1944, Rom�nia a fost furata de catre rusi de cel putin trei miliarde de dolari, �n locul celor 300 de milioane impuse prin "armistitiu" dictat de Moscova.
Semnarea armistitiului cu URSS, care continea destule conditii �mpovaratoare pentru Rom�nia, fata de armistitiul negociat cu Antonescu, a fost taraganata p�na la 12 septembrie 1944, iar protocolul privind raporturile dintre Armata rom�na si Armata sovietica a fost semnat abia pe 25 septembrie, ceea ce a facut ca Armata rom�na sa se angajeze singura �n luptele pentru eliberarea Transilvaniei, reusind ca, p�na catre jumatatea lunii septembrie, sa fie respinse de pe teritoriul Rom�niei, p�na la frontiera vremelnic impusa, trupele hitleristo-hortiste.
"Antonescu reprezinta Rom�nia, voi - pe nimeni"
Semnificativ pentru prestigiul de care se bucura la Moscova Maresalul Antonescu este si raspunsul dat de Molotov lui Lucretiu Patrascanu, la 12 septembrie 1944, prezent la Moscova cu delegatia rom�na pentru semnarea armistitiului. C�nd Patrascanu a �ntrebat de ce conditiile de armistitiu impuse de catre URSS Rom�niei sunt mai grele dec�t cele oferite lui Antonescu, Molotov i-a raspuns: "Antonescu reprezenta Rom�nia, iar voi nu reprezentati pe nimeni".
Dar orice tradare se plateste scump, iar pretul tradarii a venit destul de repede. Primii care l-au simtit au fost generalii M. Racovita si Gh. Mihail, primul ajunsese ministru de razboi, iar al doilea - sef al Marelui Stat Major si ambii facusera parte din comitetul militar care raspundea de implementarea deschiderii "Portii Iasilor".
Catre �nceputul lunii septembrie 1944, s-au intensificat presiunile comandamentelor sovietice de subordonare a Armatei rom�ne, iar �ncep�nd cu ziua de 7 septembrie, Armata rom�na a intrat �n subordinea Armatei sovietice, fiind �mpartita la diferite grupuri de armate sovietice, iar Marinei rom�ne i-au fost debarcate echipajele la 3 septembrie si �nlocuite cu echipaje sovietice. Astfel, atributiile celor doi militari au fost serios stirbite. Rasplata tradarii continua. Dupa razboi, at�t generalul Racovita, c�t si generalul Aldea, sunt �ntemnitati, primul la �nchisoarea din Sighet, unde moare �n 1954, iar al doilea �n �nchisoarea din Aiud, unde moare �n 1949.
20 august 1944
2. Gheorghe Gheorghiu-Dej, ajutat de acelasi Bodnaras, evadeaza de la T�rgu-Jiu
Sorin Oane
�ntre 1-19 august 1944, Ion Antonescu s-a odihnit la Olanesti-V�lcea. Sederea aceasta �ndelungata a fost interpretata de oamenii politici ai vremii ca un fel de... abdicare, caci, �n timp ce evenimente foarte importante se petreceau pe front, Antonescu �si permitea sa fie departe de acestea si de problemele acestuia. Sederea aceasta, de aproape trei saptam�ni, a fost �ntrerupta doar pentru doua zile, caci, la 5 august 1944, maresalul s-a �nt�lnit pentru ultima oara cu Hitler, la Rastenburg. Dar, �n timp ce Ion Antonescu se odihnea �n statiunea v�lceana, din lagarul de la T�rgu Jiu evadau Gheorghe Gheorghiu-Dej, �mpreuna cu Ion Vidrascu, iar din lagarul de la T�rgu Carbunesti evadau alte 15 persoane, printre care Gheorghe Apostol si Alexandru Draghici.
Bodnaras netezeste terenul, elimin�ndu-l pe Foris
Dej fusese condamnat la 15 ani de �nchisoare pentru participarea sa la actiunile de la Grivita din 1933; desi slab pregatit �n teoria stalinist-comunista, era un bun organizator si se bucura de mare autoritate si influenta printre comunistii rom�ni. El era, practic, seful comunistilor rom�ni �n 1944. Tocmai scapase de grija anihilarii secretarului P.C.R. �n functie, Stefan Foris. Acest lucru fusese realizat de Emil Bodnaras la 4 aprilie 1944, de unul singur, Foris, ca si ajutoarele lui imediate accept�nd, ca hipnotizati, mazilirea.
A fost apoi "autonumita" o conducere provizorie, formata din Emil Bodnaras, Iosif Ranghet si Constantin P�rvulescu, ultimul fiind formal si secretar general. Evadarea lui Dej, departe de a fi o piesa din angrenajul loviturii de stat la care participau si comunistii, era mai cur�nd punctul final al luptei dintre "gruparea din �nchisori" si "gruparea interna, dar ramasa �n libertate", din cadrul Partidului Comunist. Comunistii din lagarul de la T�rgu Jiu erau la curent cu evenimentele politice si militare care se petreceau atunci, datorita unui sistem de corespondenta cifrata si �nt�lniri secrete. Sub dusumeaua uneia din camerele lagarului, era tinut un aparat de radio, ale carui piese fusesera introduse �n lagar ascunse �n bucati de sapun.
Doua persoane au jucat un rol esential �n aceasta actiune: Mihail Rosianu si Ion Gheorghe Maurer. Mihail Rosianu era secretarul Comitetului regional P.C.R. Oltenia. El a fost si cel care a lansat versiunea oficiala a �nt�mplarii, �ntr-un articol din "Sc�nteia", �n august 1964, la aniversarea a 20 de ani de la eveniment. El sustinea ca evadarea activului de partid aflat �n lagarul de la T�rgu Jiu devenise o conditie esentiala a desav�rsirii actiunilor politice, �n vederea declansarii loviturii de stat de la 23 august 1944.
O data iesiti din lagare, ei urmau sa preia conducerea organizatiilor de partid din principalele centre ale tarii si sa organizeze grupe de partizani si formatiuni patriotice de lupta. Evident ca articolul lui Rosianu avea scop propagandistic, el �ncerc�nd sa �ntareasca astfel opinia dupa care comunistii au fost realizatorii actului de la 23 august 1944. Si asta cu at�t mai mult cu c�t ne aflam �n climatul de dupa "Declaratia din aprilie 1964" si eliberarea detinutilor politici, dintre care unii cunoscusera �ndeaproape "contributia" comunistilor la realizarea loviturii de stat din 23 august 1944.
Maurer - �nsarcinat sa conduca operatiunea evadarii
�n articol, Rosianu mai sustinea si ideea ca lui i-au �ncredintat Bodnaras, Ranghet si P�rvulescu misiunea organizarii evadarii lui Gheorghiu-Dej din lagarul de la T�rgu Jiu si apoi, pe grupe, a altor tovarasi. De fapt, Rosianu spune un neadevar. Nu el a fost "vioara �nt�i" �n acest plan, ci Ion Gheorghe Maurer.
Avocat al cauzei comuniste �n c�teva procese interbelice (inclusiv al Anei Pauker din 1936), Maurer aderase la comunism din motive intelectuale, se pare, �nca din 1936. Maurer a lasat si el un referat despre eveniment, nedatat �nsa, �n care povesteste versiunea lui despre evadarea lui Dej. El se �nt�lnise cu acesta �n 1942, �n lagarul de la T�rgu Jiu. Dar �n 1943, Maurer este eliberat si, mobilizat �n armata, pleaca pe front �n Crimeea. S-a �ntors �n luna mai 1944. Primeste doua luni de concediu. Acum practic se ia hotar�rea evadarii lui Dej. Lui Maurer, partidul i-a pus la dispozitie o masina Packard, o casa la Craiova (la Manole Bodnaras), de unde trebuia sa conduca operatiunea, si o suma de bani. A primit si un ajutor, anume pe v�lceanul Mihail Rosianu care cunostea foarte bine zona.
De fapt au fost alcatuite mai multe planuri de evadare. Bodnaras ar fi �ncercat chiar eliberarea lui Dej pe cale legala, dar nu s-a putut. Initial s-a planuit evadarea lui Dej de la manastirea Tismana, unde Dej trebuia sa fie trimis la lucru, �mpreuna cu alti detinuti politici. Dar Tismana era �ntesata de politisti si jandarmi, caci manastirea servea drept adapost tezaurului Bancii Nationale. �n final, Dej nu a mai fost inclus �n lotul trimis la Tismana. S-a �ncercat si varianta evadarii de la T�rgu Carbunesti. Dar acolo a fost trimisa o grupa de 15 oameni, �n frunte cu Gheorghe Apostol. A fost luata apoi decizia organizarii evadarii lui Gheorghiu-Dej, chiar din lagarul de la T�rgu Jiu. Dej a fost �nstiintat de plan prin "tovarasul Krug", care lucra la atelierul de t�mplarie al lagarului si care avea posibilitatea de a iesi �n oras. Ultimele detalii le afla pe 31 iulie 1944, la T�rgu Jiu, chiar de la Rosianu, cu care s-a �nt�lnit pe un santier de constructii, unde Dej, adus sub paza, era pus sa faca o instalatie electrica.
Maurer si Rosianu - �n uniforme militare, spre T�rgu Jiu
Rosianu stabileste mai �nt�i o serie de case conspirative, �n locuri c�t mai retrase, departe de soselele principale. Asemenea adaposturi au fost gasite �n unele sate din nordul judetelor Gorj si V�lcea. Vor fi folosite, ulterior, doar casele conspirative din V�lcea. Au fost instruite calauze, astfel ca sa cunoasca amanuntit drumul de la T�rgu Jiu p�na la fiecare dintre case, merg�nd c�t mai ferit, numai pe drumuri marginase si poteci de padure. �n lagarul de la T�rgu Jiu, Gheorghiu-Dej a pregatit un grup de 38 de detinuti pentru evadare, �mpartit �n sapte loturi. Sarcina de a-i conduce pe tovarasi de la iesirea din lagar p�na la locul unde urma sa-i astepte masina care trebuia sa-i duca la prima casa conspirativa a fost �ncredintata lui Ion Pripasu. Acesta era gardian public si pazea un depozit militar aflat �n dispersare la T�rgu Jiu. Putea deci trece, fara a trezi banuieli, pe l�nga obiectivele pazite de militari �n jurul lagarului. Pripasu si Rosianu au ales cel mai bun loc pentru realizarea planului de evadare: acesta era �n dreptul cimitirului care era despartit de gardul de s�rma ghimpata al lagarului printr-un teren semanat cu porumb. Locul de �nt�lnire dintre evadati si Pripasu trebuia sa fie morm�ntul lui Grigore Iunian.
Dar partidul nu a mai putut sa-i dea lui Maurer masina promisa. De la Craiova, acesta nu putea nici �nchiria si nici cumpara una, pentru a nu atrage atentia autoritatilor. Solutia a fost cea a "reconstituirii" unei masini, din Citroenul vechi, dat la reforma, care avea �nsa multe piese lipsa, a unui comunist craiovean, Mihai Dugaesescu.
12 august - evadarea
Evadarea a fost fixata pentru data de 12 august, �ntre orele 21-23. �n dupa-amiaza acelei zile, Maurer si Rosianu, �n uniforme militare, au pornit din Craiova spre T�rgu Jiu, �n Citroenul vechi al lui Dugaesescu, dar care fusese reparat pe ascuns de c�tiva mecanici de la Flotila 3 de aviatie Craiova (Victor Tudosiu, Mihai Muscalu), sub supravegherea lui Manole Bodnaras, concentrat aici ca subofiter, dar care raspundea de adunarea armamentului necesar formatiunilor patriotice din oras. Pe drum, masina a avut cinci pene de cauciuc! Soferul masinii, chiar proprietarul ei, Mihai Dugaesescu, a schimbat cauciucurile, dar cei trei au ajuns la locul de �nt�lnire de la T�rgu Jiu abia la ora 1,30 (noaptea), unde n-au mai gasit pe nimeni.
�ntre timp, evadarea avusese loc, conform planului stabilit. �nainte de despartire, Gheorghiu-Dej a dat �ndrumari lui Chivu Stoica, ramas �n fruntea organizatiei de partid din lagar. La ora fixata, 21,00, c�nd stiau ca se schimba santinelele, pe sub gardul de s�rma s-au strecurat doi oameni. Primul a iesit Ion Vidrascu, caruia organizatia de partid din lagar �i �ncredintase misiunea de a veghea asupra vietii lui Gheorghiu-Dej. Apoi a iesit Gheorghiu-Dej. Pripasu �i astepta. Dupa schimbul de parole, au iesit prin poarta de fier din fundul cimitirului si au trecut si de santinelele din fata cimitirului si a manutantei. Travers�nd drumul, au ajuns �n parc, l�nga "Coloana fara sf�rsit" a lui Br�ncusi, unde trebuia sa vina masina. Dupa circa doua ore de asteptare, au mers la depozitul lui Pripasu, unde, �n jurul orei 2 noaptea, s-au �nt�lnit cu Rosianu, Maurer si Dugaesescu. Dej si Vidrascu au primit haine militare si acte de identitate fabricate de partid.
Un membru PNT �l gazduieste pe Dej
Prima casa conspirativa folosita de fugari a fost la Milostea, comuna Slatioara (V�lcea), la Constantin Tundrea (membru P.N.T.), aflata �ntr-un zavoi pe malul r�ului Tar�ia. Fugarii au ajuns aici �n jurul orei 9,30. De aici, pe la ora 21,30, cu ajutorul �nvatatorului Ionita Barbulescu, evadatii au ajuns noaptea, pe poteci nu prea umblate, �n comuna Vaideeni.
20 de ani mai t�rziu, Barbulescu a evocat acest moment: "L-am �nt�mpinat �n comuna Milostea. Trupul sau era istovit de anii petrecuti �n temnita cr�ncena. Din prima clipa �nsa, am simtit, ceea ce m-a impresionat puternic, taria neobisnuita a acestui om, curajul si hotar�rea sa. Chipul palid era dominat de ochii negri, at�t de expresivi care �si dezvaluiau clarviziunea si optimismul conducatorului. Din Milostea am plecat �n miez de noapte.Un drum anevoios peste vai si dealuri. Plouase toata ziua. Pam�ntul era clisos, �ndaratnic. Am strabatut, nu fara peripetii, paduri de stejari si mestecanisuri, travers�nd cu greu Cerna, Recea si Luncavatul, ape revarsate peste albia lor. Ne strecuram �n tacere, �ncordati, adapostiti de �ntuneric. Astazi ma g�ndesc ca era un drum simbolic, prin hatisuri, de la �ntuneric la lumina. Doar c�teva ceasuri am fost alaturi de tovarasul Gheorghiu-Dej. Destul �nsa pentru a fi simtit din plin, �ntr-un episod hotar�tor ca acesta, ne�nfricarea si d�rzenia �n atingerea tintei propuse, acea atentie si dragoste fata de tovarasi, care au facut din el conducatorul cel mai iubit al clasei muncitoare". Este clar ca ne aflam, mai cur�nd dec�t �n fata unei rememorari, �n cea a unei evocari "mitologice" �n care persoana lui Dej apare ca exemplu moral de lupta si de viata pentru noile generatii. Este simpatic modul �n care Barbulescu a "intuit" imediat pe noul conducator al tarii. Evocarea lui Barbulescu era mai cur�nd o formula de "eroizare" si de "nemurire" a conducatorului dec�t o aducere aminte.
�n cimitirul comunei Vaideeni, �i astepta o alta calauza, Ion Simionescu, cu care fugarii au mers tot pe un drum ferit, �n comuna R�mesti. Aici, cu spatele spre padurea Magurilor, �ntr-o livada, era casa �nvatatoarei Maria Ionescu. Aceasta femeie i-a gazduit pe evadati 10 zile. Sotul �nvatatoarei, Dumitru Ionescu, la r�ndul lui tot �nvatator, lipsea, fiind concentrat �n armata. �ntre timp, a fost organizata evadarea de la T�rgu Carbunesti a 15 internati politici, �n frunte cu Gheorghe Apostol si Alexandru Draghici - trei grupe de c�te 5, dinainte organizate. Rosianu �mbatase santinela si cei 15 au reusit sa fuga, continu�nd apoi drumul spre libertate pe cont propriu.
Abia la 17 august, deci dupa patru zile, comandantul lagarului T�rgu Jiu, Siguranta, si Jandarmeria, si-au dat seama de evadarea lui Gheorghiu-Dej. S-a dat alarma, dar era prea t�rziu. Pe 17 august, la R�mesti, a sosit si Rosianu, iar pe 22 august s-a pornit apoi spre Bucuresti. S-au mai facut �nsa c�teva popasuri: mai �nt�i la Barbatesti, la locuinta avocatului Petrisor Iliescu (care le-a pus la dispozitie si masina lui personala), si apoi la casa parohiala din R�mnicu V�lcea, strada Emil Avramescu nr. 1, a preotului Ion Marina. Ziua de 23 august l-a gasit pe Dej �n casa parohiala a acestuia din R�mnicu V�lcea. Apoi, pe 24 august 1944, tovarasii au pornit spre Bucuresti. Erau �n pregatire evenimentele care urmau sa schimbe destinele tarii. Drumul p�na la Bucuresti a fost facut cu masina lui Petrisor Iliescu. Acesta i-a dus pe Dej, Rosianu si Maurer p�na la locuinta lui Bodnaras, din cartierul Vatra Luminoasa.
Am prezentat mai sus versiunea evadarii lui Dej scrisa de persoane din anturajul lui Dej, respectiv Maurer si Rosianu, autorii si executantii planului. Mai multa lumina �n privinta evadarii lui Dej a adus Eduard Mezincescu, vechi comunist si fost functionar superior �n Ministerul rom�n de Externe �n 1948, care a marturisit ulterior faptul ca, desi Bodnaras, P�rvulescu si Ranghet erau toti �n favoarea evadarii lui Dej din lagar, Dej �nsusi sovaia, deoarece se simtea mai �n siguranta �nauntru dec�t afara. A acceptat sa fie eliberat doar cu conditia ca Maurer sa faca aranjamentele necesare, ca sa nu fie ranit �n timpul evadarii.
In consecinta, Maurer l-a contactat pe avocatul Grigore Geamanu, varul unui oficial superior din Inspectoratul pentru jandarmi din Bucuresti, care a platit o anumita suma respectivului oficial, pentru ca acesta sa-l convinga pe colonelul Serban Lioveanu, directorul lagarului din T�rgu Jiu, sa slabeasca, �n ziua planificata pentru evadare, masurile de securitate �n zona gardului.
Antonescu - la originea evadarii?
Marturia aceasta este, �ntr-un fel, �ntarita de Gheorghe Magherescu, aghiotant al maresalului �n 1944, potrivit caruia, chiar Antonescu este la originea evadarii lui Dej, acesta dorind sa creeze astfel un "climat de �ntelegere cu Uniunea Sovietica". Versiunea aceasta stirbea �nsa aura "eroica" a evadarii, transform�nd-o �ntr-un aranjament facut chiar sub obladuirea diriguitorilor, �n speranta, nemarturisita de acestia, gasirii unui partener "ideologic" de discutie, �n cazul - foarte posibil �n acel moment - al ocuparii tarii de catre Armata Rosie. Probabil, g�ndeau unii conducatori ai serviciilor secrete din tara, era preferabila "gruparea interna" unei "grupari moscovite" impusa de ocupant la conducerea statului.
Cum si-a recompensat Dej oamenii de baza
Din ceea ce cunoastem �n momentul de fata, "recompensele" lui Dej pentru ajutorul dat �n problema evadarii lui din lagarul de la T�rgu Jiu au fost:
- Ion Gheorghe Maurer a fost principalul beneficiar al evenimentului, �nsa ceva mai t�rziu, de prin 1957-1958, c�nd "steaua" lui �ncepe sa urce vertiginos. I s-a reprosat mult timp ca ar fi plecat voluntar �n razboiul antisovietic.Va deveni ministru al afacerilor externe (1957-1958), apoi presedintele Prezidiului Marii Adunarii Nationale (1958-1961) si presedinte al Consiliului de Ministri (1961-1974).
- Mihail Rosianu devine din simplu �nvatator, profesor universitar, membru al C.C. al P.C.R. (1945-1948 si 1960-1973), adjunct al ministrului �nvatam�ntului (1948-1949), presedinte al Comitetului Radio (1952-1953), ambasador �n Bulgaria (1956-1961) si Ungaria (1961-1966), de mai multe ori deputat �n perioada 1946-1973.
- Ion Vidrascu va fi recompensat prin functiile de presedinte al Comitetului de control al statului (1950-1951), adjunct al ministrului agriculturii (1951) si ministru al gospodariilor agricole ale statului (1952-1953). A fost si deputat de Suceava din 1952.
- Ion Marina va deveni, la recomandarea lui Dej, primul patriarh comunist al Rom�niei (1948-1977). Ascensiunea lui rapida �n ierarhia bisericeasca s-a datorat, �n mod evident, simpatiei pe care i-o purta Dej, dupa gazduirea acestuia la 23 august 1944, �n casa sa de la R�mnicu V�lcea.
- Constantin Tundrea va fi timp de 14 ani presedintele Comitetului Executiv al Sfatului Raional Horezu (1950-1964). A fost cel mai cunoscut si mai influent comunist din zona Horezu �n tot timpul regimului Dej.
- Ionita Barbulescu - calauza lui Dej de la Milostea la Vaideeni, devine deputat de V�lcea �n 1946 si, �n ciuda colectivizarii, si-a pastrat mult timp averea de circa 18 ha de pam�nt la Racovita.
- Maria Ionescu va deveni, �n 1952, dupa mutarea ei la Craiova, deputat al acestei regiuni si chiar membru al Prezidiului M.A.N. (1953-1957). �n 1957 devine directoare la Scoala Medie din Caracal.
- Grigore Geamanu - avocat din Gorj - a fost "plantat", �n 1945, de comunisti, �n Biroul Politic al Comitetului Executiv al Frontului Plugarilor cu functia de casier. A fost ales deputat �n 1946 si tot acum secretar general la Ministerul de Interne. Reales deputat �n 1952 si 1961. Secretar al Consiliului de Stat �ntre 1961-1965.
- Petrisor Iliescu a fost singurul care nu a fost rasplatit �n nici un fel. El era �nsa seful organizatiei maniste din Barbatesti si era mosier, av�nd peste 100 ha de pam�nt �n satul mai �nainte pomenit. �n 1946, a candidat pentru parlament pe listele P.N.T - Maniu. Cel putin, el nu a fost persecutat de comunisti. A fost nevoit sa se mute, pentru a fi rupt de vechile lui legaturi politice, din R�mnic tocmai la Corabia, casa lui de acolo fiind amplasata chiar l�nga sediul Partidului Comunist din localitate.
3. Lucretiu Patrascanu - negociatorul de elita din Partidul Comunist
Oana Ilie
Nascut la 4 noiembrie 1900 �n Bacau, fiul lui D.D. Patrascanu, profesor, prozator, autor de manuale de istorie �n perioada interbelica si promotor al revistei "Viata rom�neasca" (alaturi de G. Ibraileanu si C. Stere). Mama, la r�ndul ei, provenea dintr-o veche familie boiereasca. Studii: Licentiat �n drept, doctor �n stiinte economice, statistica si filozofie �n Germania. Starea civila: casatorit cu arhitecta Herta Schwamern (botezata ortodox de catre Gala Galaction, pentru ca �n perioada �n care s-au cunoscut erau interzise mariajele mixte, rom�ni-evrei).
�nt�lnirea cu Lenin
�n anul 1945, la mai putin de un an de la momentul 23 august 1944, apare un volum cu interviuri, realizate de Ion Biberi, cu personalitatile zilei, printre care �l regasim si pe Lucretiu Patrascanu. �n cele 13 pagini, noul ministru al justitiei �si povesteste viata, din care selectam o serie de informatii, interesante din perspectiva evolutiei sale ulterioare.
Copilaria, petrecuta �n mare parte �n zona Neamtului, i-a nascut simpatii istorice pentru Stefan cel Mare: "Hotar�sem chiar ca sa-mi schimb numele �n Stefan".
Adolescenta i-a fost marcata de scrierile lui Sadoveanu, Caragiale, Bratescu-Voinesti, de literatura semanatorista, dar mai ales de cea rusa, si �n mod deosebit de Dostoievski si Turgheniev.
Revolutia din februarie l-a facut sa �nteleaga (dupa cum marturiseste) ca o noua epoca �ncepe �n istorie, iar cea din octombrie l-a entuziasmat la maxim. Singurul regret al t�narului de 16 ani era ca nu avea v�rsta pentru a fi partas activ la acea miscare. "�ntorc�ndu-ma, cu 27 ani �n urma, am oarecare �ngaduinta pentru aceste regrete si pot spune ca viata m-a tinut departe de o lupta apriga si desigur dramatica pentru idealurile primei mele tinereti. Toate aceste fram�ntari si luari de pozitie erau atitudinea unui copil singuratec".
Atractia exercitata de revolutii si fenomenul social a fost extrem de puternica asupra t�narului Patrascanu, chiar daca �ntre timp tatal sau trecuse la liberali.
"Daca privesc �napoi sa-mi refac mintal viata, �nteleg ca a trebuit sa devin luptator, si �nca de timpuriu". Episodul la care face aluzie Patrascanu se petrecuse la Bacau, la sf�rsitul primului razboi mondial, c�nd a asistat la manifestarile antisemite ale colegilor sai: "Am reactionat violent. Nu puteam accepta aceasta ticalosie care ne degrada pe toti".
�ncadrarea �n miscarea muncitoreasca a avut loc �n anul 1919 c�nd se �nscrie �n P.S.D., aripa maximalista, si a fost grabita de evenimentele din 13 decembrie 1918 (manifestatia din Piata Palatului dispersata prin forta).
�n 1921 devine colaborator al ziarului Tineretul socialist. "�n jurul acestei gazete tineresti s-au grupat primele cadre comuniste si de fapt s-a format P.C. legal, c�teva luni mai t�rziu".
Un an mai t�rziu �l regasim ca redactor al ziarului Socialistul, organul de presa al P.C. Tot �n aceasta perioada, constient de importanta pregatirii profesionale, opteaza pentru continuarea studiilor �n Germania, unde va obtine doctoratul �n economie politica, filozofie si statistica. Ulterior va motiva plecare �n Germania prin sintagma "un bun marxist trebuie sa cunoasca bine limba germana". Aici va intra �n contact cu miscarea muncitoreasca, activ�nd un an �n P.M. German, ad�ncindu-si doctrina.Un alt moment rememorat cu placere este �nt�lnirea cu Lenin, �n 1922, la prima sa calatorie �n U.R.S.S., cu prilejul celui de-al IV-lea Congres al Cominternului.
"�nchisorile mele"
Sub sintagma "�nchisorile mele", Patrascanu aduce �n atentia interlocutorului, si implicit a viitorilor cititori ai lucrarii lui Biberi, c�teva amanunte despre detentia sa, mention�nd �n treacat �nchisorile prin care a trecut, fara a da amanunte despre motivul arestarii si durata detentiei.
Pentru elucidarea acestor aspecte, am apelat la lucrarea Laviniei Betea, Moartea unui lider comunist.
�n 1924, o data cu intrarea �n vigoare a "legii M�rzescu", prin care P.C.dR. este scos �n afara legii, Lucretiu Patrascanu este arestat prima oara. Cea de-a doua arestare a avut loc �n 1928, pentru o "jumatate de ora", pentru ca, profit�nd de neatentia celor de la Siguranta, fuge si face publica urmarirea lui.
Din acest moment, steaua lui este �ntr-o permanenta urcare �n cadrul ierarhiei P.C.R. (1928 - participa la Congresul de la Harkov, 1930 si 1931 merge la Moscova pentru a prezenta Cominternului raportul asupra Rom�niei, 1931 - membru �n C.C. al P.C.dR.). Evenimentul cel mai �nsemnat din aceasta perioada a fost �nsa succesul din alegerile din 1931, c�nd Lucretiu Patrascanu a fost ales primul deputat comunist din Parlamentul Rom�niei, prin participarea la alegeri pe listele Blocului Muncitoresc Taranesc.
�n 1932, �n timpul campaniei electorale, survine cea de-a treia arestare, de aceasta data fiind �ncarcerat la Vacaresti. �n 1933, se judeca procesul, iar Lucretiu Patrascanu alaturi de alte 13 persoane este eliberat. La putin timp, pe fondul miscarilor greviste ale ceferistilor, Patrascanu este rearestat (pentru ca a instigat la greva), trimis la Jilava si dupa 2 luni pus �n libertate. Petre Pandrea, cumnatul lui Patrascanu, punea eliberarea acestuia pe relatiile de familie. Aceasta ipoteza, a relatiilor, o vom regasi si la momentul tratativelor cu Regele pentru iesirea din razboi.
O noua arestare survine �n 1940, fiind internat �n lagarul de la Miercurea Ciuc. �n urma unei crize de ficat este mutat la Bucuresti si ulterior eliberat. Libertatea dureaza putin, pentru ca �n februarie este din nou �ncarcerat si, la interventiile mamei sale, la noul director al Sigurantei, gen. Emanoil Leoveanu, i se fixeaza domiciliul obligatoriu la Poiana Tapului. La 2 ianuarie 1943, este internat �n lagarul de la T�rgu Jiu, de unde va fi readus la Poiana Tapului, unde �l regasim �n perioada premergatoare lui 23 august 1944.
Desemnat pentru negocierile de la Palat
Esecul evident al Germaniei �n campania din Est a determinat fortele politice din Rom�nia sa �ncerce iesirea din razboi. Discutiile au fost purtate at�t de reprezentantii guvernului Antonescu, c�t si de persoane mandatate de opozitie.
Prin intermediul lui Barbu Stirbey, aflat la Cairo pentru tratarea armistitiului, Aliatii sugereaza atragerea comunistilor la tratative, chiar daca este un partid aflat �n ilegalitate si are o slaba reprezentare la nivelul populatiei.
�ntrebarea fireasca, ce apare �n acest moment, este de ce a fost preferat Lucretiu Patrascanu, c�nd el cazuse oarecum �n dizgratia partidului din care facea parte (prin eliminarea din Comitetul Central) si nici nu �ndeplinise vreodata functii de conducere �n ierarhia partidului?
Cornelui Coposu declara, dupa 1990, ca Lucretiu Patrascanu a fost desemnat de Novikov (ambasadorul U.R.S.S. la Cairo). Dintre comunistii care au activat �n ilegalitate: Foris, Constantinescu-Iasi, Petre Iosif, C. Agiu, Patrascanu, sovieticii l-au preferat pe cel din urma (varianta Coposu).
O alta ipoteza este cea conform careia, rudenia cu Octav Ulea (maestrul de ceremonii al palatului) si legaturile interpersonale l-ar fi propulsat la tratativele cu Maniu si Bratianu si i-ar fi deschis larg usile Palatului. De altfel este un lucru cunoscut, ca, �n �ntreaga perioada interbelica, �n posturile �nalte s-au aflat cunoscuti de-ai familiei Patrascanu.
Cea de-a treia ipoteza �l consemneaza pe Lucretiu Patrascanu ca ales al fortelor democratice, datorita calitatilor intelectuale si umane.
O data cu sf�rsitul anului 1943 �ncep �ntrevederile cu Maniu. Mijlocite de secretara sa, �nt�lnirile s-au petrecut, �n marea lor majoritate, �n locuinta din Dr. Marcovici nr. 9, la etajul al saselea, unde se afla apartamentul lui Corneliu Coposu, sau �n strada Ion Ghica nr. 4, la etajul cinci, unde locuia Emil Ghilezan. Prima dintre ele s-a desfasurat la 28 noiembrie 1943, p�na la sf�rsitul anului mai av�nd loc �nca doua, iar la �nceputul anului 1944 tot doua. Discutiile erau axate pe rasturnarea regimului Antonescu si reinstaurarea institutiilor democratice din Rom�nia.
La prima dintre ele, "Dl. Maniu a voit sa stie - declara Nicolae Penescu, �n 1953 (�n timpul anchetarii lui Lucretiu Patrascanu) de ce forte dispune P.C.R., �n special �n capitala, la care dl. Patrascanu a raspuns vag, evit�nd precizatiuni. Maniu a pus ca conditiune a colaborarii cu P.C.R. o declaratie �n favoarea Basarabiei. Dl. Patrascanu nu a acceptat aceasta conditiune. Atunci dl. Maniu a cerut ca cel putin P.C.R. sa intervina pe l�nga P.C. al U.R.S.S. �n favoarea Basarabiei (...) De aceea conversatiunea nu a avut rezultat".
Urmatoarele �ntruniri au intrat pe un fagas normal, Partidul Comunist clarific�ndu-si pozitia fata de monarhie si institutiile democratice ale Rom�niei. "Dl. Patrascanu a asigurat ca, desi principial, P.C. pastreaza o atitudine republicana socoteste problema monarhie sau republica, o chestiune neactuala, iar �n cazul �n care regele va actiona pentru scoaterea Rom�niei din razboiul lui Hitler, P.C., prin C.C., �ntelege sa-l sprijine cu toata vigoarea".
Propus sa conduca noul guvern democratic, Maniu refuza
�n ceea ce priveste legatura cu Palatul, Ioan Mocsony-Styrcea, maresal al Palatului, povesteste ca prima �nt�lnire a lui Lucretiu Patrascanu cu Regele a avut loc �n aprilie 1944, la ferma din Pantelimon a colonelului Ulea, iar discutiile s-au axat �n jurul constituirii F.N.D. �n toata aceasta perioada, omul de legatura �ntre Lucretiu Patrascanu si Palat a fost Mocsony-St�rcea.
Legaturile cu P.S.D., cel de-al patrulea membru al B.N.D., au fost ca si inexistente p�na �n 1943, �nsa, dupa semnarea conventiei B.N.D., Lucretiu Patrascanu i-a cerut lui Constantin Titel Petrescu o �ntrevedere �n doi (prin intermediul lui B. Zilber) pentru a discuta atitudinea pe care trebuie s-o adopte fata de Maniu pentru a grabi deznodam�ntul.
Ultima discutie dintre cei doi are loc �n dupa-amiaza zilei de 23 august, acasa la Sabin Manuila, unde vor primi si vestea arestarii maresalului, �n timp ce ultima �ntrevedere cu Maniu avusese loc cu putine zile �nainte de 23 august, �n scopul de a-l convinge pe acesta din urma sa accepte prezidarea unui guvern democratic, dupa �nlaturarea lui Antonescu.
La presiunile lui Lucretiu Patrascanu, Maniu avea sa remarce: "Draguta, eu nu sunt obisnuit sa lucreze cu revolverul la t�mpla". Patrascanu �nsa i-a raspuns: "Este revolverul constiintei si al datoriei, domnule Maniu". Efectul discutiei n-a fost cel scontat, Maniu leg�ndu-si raspunsul de consultarile cu Bratianu.
Despre 23 august si pregatirea iesirii Rom�niei din razboi s-au scris mii de pagini. Nu mai putin de 30 de persoane au fost angrenate direct �n desfasurarea evenimentelor si majoritatea si-au consemnat memoriile si amintirile referitoare la acea zi.
Este si cazul lui Lucretiu Patrascanu, care publica, la 23 august 1945, �n Rom�nia Libera, un articol despre rolul lui �n actul de la 23 august.
"A existat o pregatire, si �nca foarte intensa, cu o mobilizare de oameni si de forte, legata de mari primejdii (...) Pregatirile loviturii de la 23 august erau terminate �nca de la sf�rsitul lunii iunie. Se mai discuta formula politica si �n gasirea ei �nt�mpinam rezistente (...) S-a luat hotar�rea de a pregati proclamatia guvernului si toate documentele menite sa apara din primul moment. Am pasit imediat la redactarea proclamatiei (...) Textul pe care-l pregatisem a fost acceptat �n �ntregime, dupa o oarecare discutie".
Trei �nt�lniri la Palat
�n pregatirea lui 23 august s-au tinut trei sedinte la Palat, sub presedintia Regelui. Problema spinoasa era cum sa intru la Palat, sustrag�ndu-ma nu numai pazei exterioare, ci si eventualilor spioni, recrutati de Ghestapo si de Siguranta, �n chiar interiorul palatului".
Este lesne de observat aparitia tendintei Partidului Comunist de a acapara actul de la 23 august si de a o transforma �ntr-un bun propriu. Conform acestui articol, P.C. a fost principalul artizan al momentului 23 august, �n timp ce Regele si celelalte forte democratice implicate au avut rol decorativ.
Ar fi �mpotriva firii sa negam rolul lui Patrascanu �n actul de la 23 august, dar de aici si p�na la a i se conferi rolul principal, si prin extensie Partidului Comunist, este o cale foarte lunga.
Activitatea lui Patrascanu �n tratativele pregatitoare lui 23 august s-a concretizat �n redactarea manifestului F.U.M. (aprilie 1944), a "Proclamatiei pentru Tara" si a altor documente cu caracter programatic care au stat la baza negocierilor cu P.N.T. si P.N.L.
Ca un ultim aspect, dar �n nici un caz ca un element subsidiar, trebuie luata �n calcul personalitatea lui Lucretiu Patrascanu. Intelectual fin, �ncrezator �n dogmele marxiste, se impune �n memoria generatiilor care i-au succedat ca o pata de culoare �n cadrul Partidului Comunist.
Sacrificarea lui de catre Dej, �n 1954, c�nd at�t Stalin, c�t si Beria, nu mai reprezentau nimic pentru Kremlin, ram�ne un mare semn de �ntrebare. Toti cei care au trait momentul sau l-au studiat �ndeaproape, considera asasinarea lui Patrascanu ca un act gratuit de care Dej se face (�n principal) vinovat. Chiar si prietenii si sustinatorii lui Dej (cazul lui Maurer) considera asasinatul ca marea greseala politica a lui Dej.
Cu toate acestea nu trebuie uitat faptul ca, p�na la arestare, Lucretiu Patrascanu s-a aflat �n fruntea Ministerului de Justitie, de unde "a patronat" activitatea Tribunalului Poporului si a gestionat aplicarea legii criminalilor de razboi.
Ba chiar mai mult de at�t, cumnatul sau, avocatul Petre Pandrea, �n lucrarea autobiografica Memoriile mandarinului valah, ni-l prezinta pe Lucretiu Patrascanu ca pe o persoana lipsita de vointa, condus �n toate actiunile sale de Herta si Belu Zilber.
Si peste toate aceste fr�nturi de amintire vine imaginea pe care Patrascanu a avut-o �n ochii lui Corneliu Coposu: "Am fost prieteni" (Corneliu Coposu a fost anchetat si aruncat pentru 17 ani �n temnitele comuniste, chiar �n timpul �n care Lucretiu Patrascanu era ministru la Justitie).
O carte care n-a avut zile
prof. univ. Gh. Buzatu
Cititorul va desprinde, fara dificultate, motivele pentru care, �n cele ce urmeaza, ne-am propus sa staruim asupra unui reputat istoric al generatiei mele si asupra loviturii de stat de la 23 august 1944: 20 de ani de la moartea lui Aurica Simion si 60 de ani de la rasturnarea regimului Maresalului Ion Antonescu, eveniment caruia regretatul meu coleg i-a consacrat, �n 1979, o carte stralucita, care a provocat furtuna �n r�ndurile securitatii de la Bucuresti.
�n vara anului 1979, era prin august, a aparut o carte care avea sa st�rneasca intense dezbateri �n r�ndurile istoricilor si cititorilor, �n genere, iar - dupa cum se va vedea - si la nivelul oficialitatilor, al Securitatii si Ministerului de Interne. Era vorba de lucrarea unui istoric deja consacrat, Aurica Simion, dar caruia volumul Preliminarii politico-diplomatice ale insurectiei rom�ne din august 1944 (Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979, 510 pagini) i-a adus un spor de prestigiu greu de imaginat �n epoca. Si asta pentru ca, de-abia aparut si difuzat numai �n c�teva judete ale tarii, volumul mentionat a fost retras de pe piata si, imediat apoi, "topit"... Lucru neobisnuit si, mai cu seama, nepermis, autorul, cu toate ca era angajat la Institutul de Istorie al Partidului din Capitala, publicase o carte �n care era sintetizata istoria actului de la 23 august 1944. Nimic neobisnuit, se va spune, numai ca Aurica Simion realizase... un alt 23 august, �n care PCR nu mai avea un rol precumpanitor, partidele "istorice" apareau �n alta lumina, iar personajele-cheie ale loviturii de stat (regele Mihai, Lucretiu Patrascanu, C.I.C. Bratianu, dar, mai cu seama, Maresalul Antonescu si Iuliu Maniu) erau surprinse, �n temeiul unei analize atente si obiective, relev�ndu-se exclusiv actiunile lor, �n contextul evenimentelor prezentate, care au fost. Iata de ce, oricine apucase sa cumpere cartea, realizase o achizitie pretioasa, se dotase cu o carte "scumpa", oricum extrem de solicitata! Cum, la Iasi fiind, am avut sansa sa-mi procur un volum din Preliminarii..., pe care aveam ulterior sa obtin si un autograf al autorului, m-am preocupat sa-l recenzez. Am notat, despre autor si carte, cele ce trebuiau si ce credeam, indiferent de ceea ce se petrecuse cu cartea, povestea ei fiind binecunoscuta de-acum opiniei publice, istoricilor �ndeosebi. Astfel, �n prestigiosul "Anuar al Institutului de Istorie si Arheologie A. D. Xenopol" din Iasi (t. XVIII/1981, p. 798) am examinat cartea, retin�nd �ntre altele ca "...autorul realizeaza o adevarata istorie a anilor 1940-1944, �n care sinteza se lasa - si nu �nt�mplator - dominata de analiza, de o analiza atenta si necesara, mai ales ca numeroase si controversate aspecte sunt elucidate pentru prima data acum. Nu putem intra �n detaliile demonstratiilor autorului..., �nsa nu putem omite ca A. Simion contribuie decisiv la precizarea caracterului regimului antonescian, a naturii si evolutiei raporturilor rom�no-germane �ntre 1940 si 1944, a participarii tarii la razboiul mondial. De asemenea, surprind prin noutate capitolele referitoare la tentativele Rom�niei de a se desprinde de Axa fascista si la cauzele esecului lor... Per ansamblu, lucrarea lui A. Simion este o reusita deplina. Ea constituie o contributie decisiva spre realizarea necesarei istorii complete si veridice a Rom�niei �n epoca celui de-al doilea razboi mondial. A. Simion a dovedit �n chip stralucit, �n ultima instanta, ca istoriografia noastra dispune de excelente resurse, care pot si trebuie sa fie folosite pentru �mplinirea conditiei esentiale a studiilor istorice - aflarea si afirmarea adevarului istoric integral asupra faptelor trecutului. Din toate punctele de vedere, lucrarea a marcat un eveniment pentru istoriografia epocii contemporane rom�nesti, motiv pentru care, at�t autorul, c�t si Editura Dacia din Cluj-Napoca, merita cele mai sincere felicitari" (ibidem). Destinul, necrutator, peste putini ani, �n 1984, l-a rapit pe Aurica Simion, �n plina putere creatoare, obstei istoricilor rom�ni. �n necrologul pe care l-am �ncredintat, de asemenea, Anuarului Institutului de Istorie si Arheologie A. D. Xenopol din Iasi (t. XXII, partea a II-a, 1985, p. 1011-1012), am revenit asupra meritelor si semnificatiilor istoriografice ale Preliminariilor... din 1979; citez sub acest raport: "Preliminariile..., pe care le-am recenzat �n momentul �n care era nevoie, se constituie un model, impun�ndu-se de la �nceput �ntre operele de referinta ale istoriografiei nationale contemporane, abord�nd probleme controversate si dovedindu-se ele �nsele controversabile, din chiar clipa aparitiei lor... Astazi [1985], �n perspectiva timpului, lucrarea ne apare si temeinic documentata. Cititorul cunoaste aceasta si Preliminariile... lui Aurica Simion, aidoma cartilor lui N. Iorga sau Constantin C. Giurescu, s-au citit si se citesc cu interes nu numai �n centrele stiintifice din tara sau din strainatate, ci si �n catune..." (ibidem). C�t priveste Omul, am consemnat �n final: "L-am cunoscut pe Aurica Simion si ne-am �mprietenit pe data. Nu ne-am declarat-o niciodata. O facusem prin consens. Am participat �mpreuna la diverse manifestari stiintifice interne si internationale. Autorul Preliminariilor... nu s-a dezmintit nicic�nd. M-au surprins retinerea si timiditatea lui. Sa fi banuit oare, �nca de prin 1980, tainele destinului sau, sa fi fost manifestarile bolii necrutatoare care l-a rapit familiei, breslei istoricilor si cititorilor admiratori �n plina putere creatoare? Pentru mine a fost si a ramas Domnu' Aurica. �n luna mai 1984, la Bucuresti fiind, l-am invitat la Iasi pentru un simpozion; m-a refuzat elegant. �mi dau seama ca stia. Mi-a �ncredintat diverse contributii pentru Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie din Iasi, ca si pentru volumul colectiv Actul de la 23 august 1944 �n context international, volum aparut �n august 1984 si cuprinz�nd un larg studiu realizat �n colaborare. Astazi, acest volum, ca si toate cartile lui Aurica Simion, �si urmeaza drumul lor, �n lipsa autorului lor, plecat nedrept de repede si brutal dintre noi" (ibidem, p. 1.012).
�n Anexa am inclus doua note privind "ecourile" Preliminariilor... �n r�ndurile opiniei publice nationale, la nivelul anului 1979, surprinse �n materiale ale Securitatii si Ministerului de Interne din Bucuresti.
MINISTERUL DE INTERNE STRICT SECRET
Departamentul Securitatii Statului Ex. unic
Directia I
130/DI/0066932 din 6 septembrie 1979
NOTA
Premergator celei de-a 35-a aniversari a insurectiei nationale de la 23 August 1944, din Rom�nia, a aparut �n librarii cartea scriitorului A. SIMION - "Preliminarii politico-diplomatice ale insurectiei rom�ne din august 1944", �n Editura "Dacia" din Cluj.
Cartea prezinta starea politica, economica si militara a Rom�niei, �nainte si imediat dupa 23 August 1944, c�t si luptele social-politice din timpul dictaturii antonesciene si fortele care au luat atitudine �mpotriva lui ANTONESCU.
�ntr-unul din capitolele cartii, este prezentata atitudinea ce au avut-o IULIU MANIU - fost sef al PNT-ului - si [C.] I. C. BRATIANU - fost sef al PNL-ului - �mpotriva lui ANTONESCU, care i-au adresat memorii, cer�ndu-i sa iasa din razboiul antisovietic si sa se desolidarizeze de Germania fascista.
La sf�rsitul cartii, se afla fotografiile lui IULIU MANIU, [C.] I. C. BRATIANU si TITEL PETRESCU, cu adnotarea: "Semnatari ai Declaratiei de constituire a Blocului National Democrat".
Din supravegherea informativa a persoanelor cu apartenenta la fostele partide burgheze si �n special a celor care au detinut functii de conducere, rezulta ca acestea fac aprecieri interpretative asupra aparitiei si continutului cartii respective.
Astfel, CORNELIU COPOSU - fost secretar general adjunct al PNT si condamnat - care apare ca personaj pozitiv �n carte, a afirmat: "�nainte de trimiterea cartii la tipar, am avut doua �ntrevederi cu autorul, dar nu am reusit sa lamuresc toate chestiunile; totusi, acesta si-a rectificat mult din tezele initiale cu care pornise". Sustine ca l-a sfatuit pe autor "sa nu se ghideze dupa declaratiile facute si nici dupa prezentarile unor agenti, care si pe vremea aceea, precum si acum, spun neadevaruri pentru a justifica �ncasarile".
JOVIN ION - fost medic curant al lui IULIU MANIU - a afirmat: "Cartea lui A. (sic!) SIMION este nemaipomenita si lucrurile au �nceput sa iasa la iveala, fir cu fir, cum iese iarba primavara".
�ntr-o discutie cu un fugar rom�n venit temporar �n tara noastra, JOVIN ION afirma: "MANIU e personajul central al cartii. Se merge spre o rectificare a istoriei, ca p�na acum istoria a fost o falsa minciuna".
Printre persoanele care fac comentarii cu privire la aparitia cartii lui A. SIMION sunt si RADOCEA CORNEL - fost sef judetean PNT si condamnat; VISA AUGUSTIN si MAMULEA STEFAN - membri PNT si fosti condamnati, semnalati cu manifestari ostile or�nduirii sociale si de stat din tara noastra si cu preocupari de a scrie memorii si lucrari despre activitatea PNT si a fostului sef IULIU MANIU.
Precizam faptul ca, cei nominalizati �n discutiile anterioare, neaga rolul PCR �n �nfaptuirea actului de la 23 August 1944, afirm�nd ca totul a fost �nfaptuit de PNT sub conducerea lui MANIU.
Vom urmari �n continuare reactia fostilor membri ai partidelor burgheze, �n legatura cu aparitia cartii.

Comunismul,Islamismul si Liberalismul lui Crin Antonescu.

Asist cu humor la discutia dintre 2 postatori,vania si Corcodel.

Pai cu Vanea nu se prea poate discuta.

Cand este strans cu usa da levata sau regulamentul de tenis ,daca nu utilizeaza

vocabularul recomandat de jicma:injurati ma,insultati.

De fapt demult PNL-ul oficial sub Tariceanu si mai ales sub Crin nu mai are

principii,au ajuns pana acolo ca se unesc cu criptocomunistii din PSD formand

USL,o organizatie socialista.

Crin se crede smecher ca il pacaleste pe Ponta si va avea mai multi deputati sau

primari.Nu-i pasa ca a semnat o declaratie la Praga in care condamna pe

colaboratorii securitatii si a fost acela care a insultat-o si a cerut

excluderea din PNL a doamnei Musca.

Oare dna Musca se poate compara cu prietenul,acuma la catarama a lui

Crin,dl.Felix,se curist recunoscut de justitie?

Dar ce conteaza.

pentru un politician cum este Crin.A avea rusine,a avea principii sun ceea ce el

trebue sa uite intai.Pentru el puterea conteaza.

De altfel partidele liberale din UE,cat mai sunt si cu o pondere insemnificanta

sunt considerate de stanga,asa ca dl.Crin a prins din sbor si pac paraziteaza

PSD par pe PNL il paraziteaza PC,partid care incape intr-un autobuz.

Dl.care isi zice Corcodel este mirat de intoleranta PNL a lui Vanea,care nu

permite sub nici o forma de cat ideile pseudoliberale a lui Crin.

Eu cred ca Corcodel este un om matur si nu se asteapta la nimic de la PNL sau

Vanea.

Gandirea celor care mai sunt in PNL-ul oficial este clara,totul este rau,binele

va incepe cand Crin va conduce si ei se vor infrupta din putere.

Ca orice paranoic din spital liberalii actuali nu vad decat pe Crin si junta sa

salvand tara.

Dupa mine acest Vanea nu trebue luat in consideratie.

Poate are o inteligenta medie,poate are si o scoala dar paranoia de a face ca

lucrurile sa mearga dupa ideile lui Crin nu se deosebesc nici de Comunisti la

care marxismul le dadea toate raspunsurile pentru trecut ,prezent si viitor si

nici de funamentalistii islamici care au tot ce le trtebue in Coran.

De altfel este cunoscut faptul ca musulmanii au dat foc bibliotecii din

Alexandria.cand li s-a reprosat aceasta barbarie sultanul,ca si dl.Vanea a

spus:daca era ceva bun in aceasta biblioteca apoi aceasta exista neaparat si in

coran,daca era rau nu este nici o paguba.

Cu paranoicii politici nu se poate discuta.

Gandirea lor nu porneste de la premize si ajunge la concepte,generalizare ci ca

si marxismul sau islamismul fundamental realitatea trebue sa se supuna dogmei.

Asa ca poti vorbi si un secol cu Vanea ca tot aceia ce l-a invatat Jicman spune.

Poate ca daca ar lua putin haloperidol seara ar mai fi o sansa dar alienatii

sociali nu au nici o vindecare.

Poate stii tu ceva despre mascarile mincinosului sef ? cum a ajuns un delator mincinos sa conduca un popor , cum a ajuns comandant, cum a reusit sa pacaleasca comisia medicala la intrare in institut .
Dupa ce raspunzi curat atunci poti sa faci orice fel de caracterizare actualilor politicieni .

stie SRI !

De la: Femme_Politique, la data 2013-04-27 13:32:59



Comunismul,Islamismul si Liberalismul lui Crin Antonescu.

Asist cu humor la discutia dintre 2 postatori,vania si Corcodel.

Pai cu Vanea nu se prea poate discuta.

Cand este strans cu usa da levata sau regulamentul de tenis ,daca nu utilizeaza

vocabularul recomandat de jicma:injurati ma,insultati.

De fapt demult PNL-ul oficial sub Tariceanu si mai ales sub Crin nu mai are

principii,au ajuns pana acolo ca se unesc cu criptocomunistii din PSD formand

USL,o organizatie socialista.

Crin se crede smecher ca il pacaleste pe Ponta si va avea mai multi deputati sau

primari.Nu-i pasa ca a semnat o declaratie la Praga in care condamna pe

colaboratorii securitatii si a fost acela care a insultat-o si a cerut

excluderea din PNL a doamnei Musca.

Oare dna Musca se poate compara cu prietenul,acuma la catarama a lui

Crin,dl.Felix,se curist recunoscut de justitie?

Dar ce conteaza.

pentru un politician cum este Crin.A avea rusine,a avea principii sun ceea ce el

trebue sa uite intai.Pentru el puterea conteaza.

De altfel partidele liberale din UE,cat mai sunt si cu o pondere insemnificanta

sunt considerate de stanga,asa ca dl.Crin a prins din sbor si pac paraziteaza

PSD par pe PNL il paraziteaza PC,partid care incape intr-un autobuz.

Dl.care isi zice Corcodel este mirat de intoleranta PNL a lui Vanea,care nu

permite sub nici o forma de cat ideile pseudoliberale a lui Crin.

Eu cred ca Corcodel este un om matur si nu se asteapta la nimic de la PNL sau

Vanea.

Gandirea celor care mai sunt in PNL-ul oficial este clara,totul este rau,binele

va incepe cand Crin va conduce si ei se vor infrupta din putere.

Ca orice paranoic din spital liberalii actuali nu vad decat pe Crin si junta sa

salvand tara.

Dupa mine acest Vanea nu trebue luat in consideratie.

Poate are o inteligenta medie,poate are si o scoala dar paranoia de a face ca

lucrurile sa mearga dupa ideile lui Crin nu se deosebesc nici de Comunisti la

care marxismul le dadea toate raspunsurile pentru trecut ,prezent si viitor si

nici de funamentalistii islamici care au tot ce le trtebue in Coran.

De altfel este cunoscut faptul ca musulmanii au dat foc bibliotecii din

Alexandria.cand li s-a reprosat aceasta barbarie sultanul,ca si dl.Vanea a

spus:daca era ceva bun in aceasta biblioteca apoi aceasta exista neaparat si in

coran,daca era rau nu este nici o paguba.

Cu paranoicii politici nu se poate discuta.

Gandirea lor nu porneste de la premize si ajunge la concepte,generalizare ci ca

si marxismul sau islamismul fundamental realitatea trebue sa se supuna dogmei.

Asa ca poti vorbi si un secol cu Vanea ca tot aceia ce l-a invatat Jicman spune.

Poate ca daca ar lua putin haloperidol seara ar mai fi o sansa dar alienatii

sociali nu au nici o vindecare.

Femeloooo, pune-ti ochelarii, maica ! @ Vanea ,ca si @ Corcodel, NU mai scriu pe forum de 1 an ! mai primeneste-ti si tu textul ala, c-ai ajuns de risul curcilor !

POATE CA TINERII AU NEVOIE DE CLARIFICARI
Am primit un e-mail in care o persoana,care pare onorabila si tanara pune o serie de probleme in care fie ca ar dori o clarificare ,fie este un nostalgic al comunismului.
Personal l-am luat ca pe un tanar care doreste un schimb de idei intr-o problema de importanta sociala si politica deosebita.
Iata scrisoarea si raspunsul trimis(pe care am fragmentat-o pe problematicile ridicate si raspusurile date):

1.Oric�t de paradoxal pare UNIUNEA EUROPEANA este o forma de GLOBALIZARE cu fata de comunism POPULIST in care din fericire functioneaza p�rghiile ECONOMIEI DE PIATA.

Raspuns.
Comunistii au fost oameni,corifeii ideologiei au fost chiar buni filozofi(si ma refer in primul rand la Marx,primul sociolog al lumii,la vremea sa).
Marile proiecte utopice se aseamana asa ca nu cred ca este ceva original ca utopia comunista sa se aemene cu utopia Uniunii europene sau cu asa zisa globalizare.Trecerea de la utopie la realitate este alta problema iar comunismul a esuat.poate vor esua si globalistii dar ei isi joaca rolul in prezent si nu in trecut iar rezultatul nu este inca previzibil


2.Franta, Suedia, Italia si in mai mica masura Germania, practic cele mai dezvoltate tari din Europa, au formatiuni politice care conduc tarile respective cu programe care contin 80-90% BRAND-uri aproape MARX-iste. Diferenta fata de China in care functioneaza o performanta ECONOMIE DE PIAtA inca din anii 80" o face PARTIDULUI UNIC si LIBERA CIRCULATIE(practic lipsa ei).

Raspuns:Gandirea socialista nu poate fi judecata in formula buna sau rea.Ceeace a facut socialismul bun este preluat,chiar cele mai conservatoare sau burgheze ideologii au invatat ca generozitatea sociala este importanta daca doresti putere politica.asa ca nici din acest punct de vedere nu vad ceva ca o descoperire,oamenii,fie si politicienii,invata de la inaintasii lor si aplica ceea ce pare valoros.



3.Ne trebuiesc modele? Vai nu!. Statele Unite si-au ales de-a lungul aniilor o pleiada de COWBOYS-SEFI de stat care au produs(dupa unele statistici) mai multe victime in r�ndul populatiei civile dec�t : HITLER, STALIN, NAPOLEON si ALEXANDRU MACEDON luati impreuna.Sa ne amintim de marile IMPERII din istoria omenirii: ROMAN, OTOMAN, AUSTRO-UNGAR, FRANCEZ, GERMAN,BRITANIC(am lasat anglo-saxonii mai la urma si o sa vedeti de ce) toate au in comun un lucru foarte important aveau iesire la mare, chiar mai mult de at�t porturi naturale favorabile navigatiei (spre deosebire de noi unde nu degeaba n-i s-a "poreclit" zona MAREA NEAGRA) Ce legatura au ele cu comunismul? Orice actiune de masa din istoria omenirii s-a bazat pe o ideologie. Sa nu credeti ca celebrele ARMADE spaniole erau scaose din depozite gata preparate, geluite si pline cu merinde alese. Nu spunea nimeni ajutati-ne sa construim si sa echipam o flotila puternica deoarece ne ducem s-a macelarim armate sa jefuim si sa violam. Evident nu. In primul r�nd era misionariatul, se manipula sensibilitatea maselor realigioase in a risp�ndi religia printre necredinciosi. SE apela si la argumente stiintifice (vezi COLUMB,MAGELLAN, etc), discursuri patriotarde(NAPOLEON, HITLER..).

Raspuns:
Psihologia sociala ne arata ca orice conducator poate sa determine si victimizarea unor persoane sau categorii.Intr-un trib nici nu este voie sa privesti in fata pe seful de trib iar ideea sacralitatii conducatorului a persistat si persista in constiinta colectiva.Staele Unite sunt acum singura putere mondiala care se opune terorismului,totalitarismului si normal unde este confruntare sunt si victime.
As vrea sa va citez ceea ce a spus Tony Blair:I only know two people who are willing TO DIE for you.One is Jesus Crist for you soul and other is american GI for your feedom
(doar 2 persoane au dorit sa moara pentru tine.Una este Isus Cristos pentru sufletul tau si altul pifanul american pentru libertatea ta).




4. Cert este ca DICTATURA in sensul TOTALITAR al cuv�ntului nu a existat nicic�nd ea s-a bazat intotdeauna pe o excelenta " masina" de propaganda. Apoi se acordau privilegii, se eliberau condamnatii(asadar nu comunismul le-a inventat) si in tipul acesta se intonau c�ntece, se scriau saga,balade si toate se reduceau acum la un v�nt bun care sa aiba cit mai mult timp acelati VECTOR cu traseul propus de expeditie. IMPERIUL ROSU nu s-a bazat pe V�NT la pupa ci pe VORBE IN VANT pe promisiuni extraordinre si pe imense resurse de energie(carbuni,gaze naturale, petrol) din fosta URSS.
Am lasat imperiul BRITANIC la urma pentru ca el a fost evident cel mai reusit , el a avut toate relele celorlalte dar a avut un mare avantaj - a pornit la drum cu un bagaj lingvistic aproape nealterat. Pozitia insulara a britanicilor le-a permis sa-si aseze limba pe o structura gramaticala extrem de simpla si influentele de lexic au fost doar doua SAXONA ( care sta si la baza formarii limbii germane) si NORMANDA (formator lexical si al limbii franceze). Nord Americanii sunt beneficiarii acestui fost imperiu (care a lasat peste un sfert din populatia globului vorbitori de engleza) ai au creat un excelent imperiu mediatic avand o cinematografie prolifica cu piata asigurata.


Raspuns:
Doar tineretea v-ar scuza de afirmatia mincinoasa care o faceti.Un regim care a ucis in Rusia 50 milioane oameni,care a deportat,in Romania au suferit 2 milioane din care 500000 ucisi in lagare,deci aceste regimuri dictatoriale nu pot fi regretate sau dorite ca exemplu.

5.Nu sun ANTIAMERICAN dar SUA de astazi are toate caracteristicile unei dictaturi - o masina de propaganda pe care nici HITLER nu a visat-o, o panda continua asupra teritorilor cu resurse de energie(principalul motiv care s-a declansat al doilea razboi mondial) si un presedinte cu BUTONUL ATOMIC linga "noptiera"
Imi plac moldovenii si de aici(RO) si de DINCOLO pentru PATIMA cu care pun in tot ceea ce fac, dar cred eu nu avem nevoie "de vinatoare de vrajitoare" . Eu personal nu fac politica partizana(catre un partid sau altul) cred in votul UNINOMINAL(omul sa raspunda personal pentru ceea ce promite si nu face) iar alegerile sa se faca din 2 in 2 sau anual chiar, dar asta evident daca am putea pune la punct un sistem de vot electronic care sa nu ruineze bugetul

Raspuns.O sa va raspund cu o fabula,reprodusa din memorie:
Un caine bine hranit se intalneste cu un lup slab si flamand in toiul iernii.Cainele ii propune lupului slab si flamand sa vina la stapanul sau care este bun,are hrana din belsug si el va pune o vorba buna pentru el la marinimosul stapan.
Pana la urma lupul accepta,dar pe drum vede ca acest caine are un semn circular la gat.Intreaba,nu cumva te leaga? Da uneori spune cainele,se mai intampla.
In aceste conditii vreau sa raman mai degraba flamand si slab, si face calea intoarsa.

Asa este si cu dictatura comunista la care nostalgicii mai viseaza.
Mai bine flamand cu pifanul american si liber decat satul dar sub dictatura comunista.

INTERNETUL:UN IMPERIU SOCIOPAT?
Cine a practicat cat de cat psihiatria,acum participand la viata unui internet,chiar pe acest forum,are impresia ca nu s-a departat prea tare de specificul psihiatric in care a trait,ba daca ar fi sa vorbim drept,cei despre care urmeaza sa vorbesc sunt chiar mai periculosi.De aceea se cuvine a face o anumita consideratie,in acest cadru mic ca spatiu,asupra sociopatiei si sociopatilor,in general,o categorie umana care nu este considerata ca boala si nu sunt supusi unor restrictii specifice medicale ci mai degraba sistemului judiciar.
Termenii de sociopatie,personalitate sociopata sau antisociala sunt termeni foarte controversati,fara o delimitare precisa,fiind vorba de indivizi greu adaptabili sau chiar inadaptabili la mediul social.Caracteristica acestor indivizi este comportamentul antisocial (delincvent sau chiar criminal),care incepe din copilarie sau adolescenta precoce,manifest�ndu-se in variate arii de manifestare sociala(relatii familiale,scoala,profesie,serviciul militar,casatorie si dece nu si pe internet,in parcuri,oriunde nu pot fi vazuti). Din acest punct de vede internetul,prin anonimatul pe care il asigura este o adevarata mana cereasca pentru desfasurarea acestor sociopatii.
Personalitatile sociopate apar deci ca un grup de personalitati caracterizate prin comportament antisocial,care actioneaza fara a tine cont de consecinte,av�nd ca principal stimul dorinta imediata,care la r�ndul ei se datoreste unei tolerante scazute la frustrare (in timp ce dorintele lor sunt in continua schimbare).Ori anonimatul de pe internet nu face decat sa le stimuleze disarmonia.
Exista doua tipuri de personalitate care intra in conflict cu societatea:
-personalitatile antisociale,caracterizate prin aceea ca se afla in permanent conflict cu regulile sociale si care nu profita sub nici o forma de educatie,de recompensa sau pedeapsa,prezent�nd in acelasi timp si un egocentrism exagerat;
-personalitatile asociale care au fost educati in familii anormale,amorale sau imorale,subculturale sau in alte situatii educative precare.Din aceste motive ei se identifica cu personalitatile dizarmonice si antisociale care le-au servit ca model.
Sociopatul este incapabil de loialitate sau de respect fata de altii sau de valorile sociale iar mediul de anonimat de pe internet,la fel cu scrisul pe garduri sau peretii WC-urilor ii stimuleaza,mai ales ca in aceste situatii pedeapsa este greu de aplicat.
Impulsivi,egoisti,inadaptabili,incapabili de a-si recunoaste vina si de a invata din experienta,tind mai degraba de a acuza pe altii pentru faptele lor antisociale,ei vad vinovatia doar la semenii lor si dece nu la intreaga societate care nu-i apreciaza si pe care vor sa o pedepseasca prin actele lor scabroase si imorale.
Aceste persoane ajung rar la medic,mai des la comisiile de expertiza medico-legale.
Sociopatiile,asa cum am mai aratat,debuteaza din copilarie sau din adolescenta timpurie cu neincadrarea in disciplina scolara,conflictele cu vecinii,profesorii sau colegii.Ca scolari ei nu pot suporta disciplina in clase,nu pot fi atenti la procesul de invatam�nt,disputele si violentele cu colegii sunt foarte frecvente.
Din experienta mea consider ca se pot gasi la sociopati urmatorul profil,sau portret robot de personalitate:
Ei sunt antipatici si mincinosi,nu se poate avea incredere in ei,nu au remuscare sau rusine,nu-si pot motiva actele antisociale.
Se remarca saracia judecatii si esecul invatarii din experienta vietii,egocentricitatea si incapacitatea de a iubi,saracia generala in relatiile afective majore,perspicacitate scazuta.
In viata sunt iresponsabili in relatiile interpersonale,pot avea adesea un comportamentul fanatic,cu sau fara consumul de alcool,viata sexuala impersonala,frivola,se integreaza greu in grup,esueaza in urmarirea unui plan in viata.
Se remarca de asemenea ura,incapat�narea,lipsa de rusine, scolarizarea la nivel inferior,lipsa in delicatetea sentimentelor,cer mult dar nu dau nimic. Cu toate acestea ei sunt satisfacuti,nu resimt sentimentul de anxietate,rusine,de vina sau remuscare.
Nu voi continua,deoarece studiul lor prezinta o literatura enorma si adesea ii putem gasi cel mai des in locurile de detentie.
Totusi,pe media electronica, sociopatii au gasit un mediu prielnic, Aici isi etaleaza nu numai lipsa de cultura dar si trasaturile lor patologice, ura,fanatismul,limbajul coprologic.Lipseste cea mai mica urma de respect interuman.Asa zisii lor adeversari sunt tratati intr-o maniera care in mod normal ar duce la violente sau chiar la tribunal,nu respecta varsat sau ierarhia.
Ei sunt tolerati din pacate pe forumuri,unde se pun conditii minime(pornografie,rasism) dar nici pe acestea nu le respecta.
Forumurile de pe internet au devenit adevarate imperii ale sociopatilor,o jungla pe care ar dori sa o vada si in marea societate.
Se cunosc virtual intre ei,ataca in haita,chipurile fac campanii pentru o persoana sau partid,nu le cere nimeni sa faca acest lucru,nu sunt remunerati dar ei persista pentru ca se defuleaza prin insulte si calomnii iar subculturalitatea lor nu-i deranjeaza,ba chiar si-o afirma in mod agresiv.O forumista de pe acest forum s-a fixat pe presedintele tarii pe care il insulta sfidand cel mai elementar bun simt omenesc.Nimic nu este sfant pentru acesti sociopati.
Cred ca cei care conduc forumurile ar trebui sa reactioneze si la acest fenomen al sociopatiei de pe internet,afirmarea libertatii de opinie nu trebuie sa intineze bunul simt,sa propage incultura, violenta, ateismul agresiv,idei comuniste sau legionare,fanatismul de orice nuanta.

Visul unui cercet�tor rom�n din SUA de a se �ntoarce �n �ar�, zdrobit de promisiunile false ale autorit��ilor.

Ceza Giosan, profesor de psihologie la prestigioasa unversitate Berkeley, a publicat o scrisoare deschis�, adresat� premierului Victor Ponta �i ministrului cercet�rii, Mihnea Costoiu, prin care denun�� "redimension�rile de buget" ale granturilor din cercetare.
Red�m mai jos scrisoarea profesorului de psihologie.

La inceput a fost Daniel David, una din cele mai importante figuri in psihologia romaneasca actuala. Auzisem de el cu cativa ani in urma, pe cand lucram la Cornell University, dar, locuind in America de un deceniu si jumatate, eram atat de indepartat de ce se intampla in tara in acest domeniu incat nu am dat mare atentie numelui. Apoi l-am intalnit in persoana la New York, si, incetul cu incetul, am inteles ca in cativa ani mutase, practic, muntii din loc la Cluj. �Uite ce curaj!� mi-am zis atunci. �Avea posibilitatea sa ramana in mediul universitar in America dupa postdoctoratul de la Mount Sinai Hospital de la New York si, totusi, s-a intors in tara.�

In momentul acela inca nu ma gandeam serios sa ma intorc si eu - viata academica in America este confortabila si nu aveam de gand s-o schimb repede.

Apoi a fost Dragos Ciuparu. L-am intalnit la o masa rotunda cu cercetatori romani de pe coasta de est a Americii, organizata de Consulatul Romaniei la New York. Se intorsese in Romania si servea functia de presedinte ANCS, dupa ani de zile de lucrat la Yale University.

Atunci a fost momentul in care am inceput sa ma gandesc mai atent la o revenire in Romania. Acesti oameni, de o verticalitate morala absoluta si de un calibru intelectual de exceptie, facusera deja ceea ce eu doar contemplasem ani de zile, dar nu avusesem niciodata curajul sa fac: sa renunte la confortul de a lucra in academia in cea mai dezvoltata tara din lume pentru a se intoarce la obarsie, sa se lupte cu sistemul, sa schimbe status-quo-ul si sa faca lucrurile sa mearga mai bine. Ei erau exemplele vii de care aveam nevoie.

Apoi am aflat de granturi. Pot sa spun ca prima data cand am citit conditiile de evaluare si de aplicare pentru granturi de cercetare am ramas nauc. �Evaluatori externi ai aplicatiilor?! Adica fara pile, fara favoruri, fara mita?! Conditii de eligibilitate atat de bine puse la punct, incat elimina nepotismul?! Asta nu e posibil in Romania!� imi tot ziceam. Imi amintesc ca citisem instructiunile de cateva ori, fara sa cred in totalitate in transparenta si obiectivitatea procesului de selectie.

Asta pentru ca stiam cum era Romania cand am lasat-o, cu ani in urma, pentru a pleca in America sa-mi urmez un doctorat.

Aveam o idee de proiect la care ma gandisem de mult timp. Veneam cu o experienta lunga de profesor si cercetator la o universitate Ivy League - Cornell -, ani petrecuti intr-un department de psihiatrie care era cotat in primele cinci din America. Si gasisem un mecanism solid de finantare a ideii in cel mai improbabil loc din lume pentru a gasi asa ceva: Romania, tara mea de bastina! Iar acest mecanism parea batut in cuie.

Era ca un mariaj facut in rai.

Mi-am luat inima in dinti, am aplicat si am castigat, cu unul din cele mai mari punctaje.

Momentul cand am aflat ca am castigat grantul a fost pivotal. Atunci mi-am spus ca, in tara, daca esti competent si depui efortul cuvenit, poti sa traiesti in mediul academic fara sacrificii materiale severe. Poti sa faci cercetare de nivel inalt si esti compensat pentru asta. Lucrurile sunt obiective si transparente si nu mai trebuie sa fii ca un fel de �artist infometat� ca sa faci acum stiinta.

Romania, cu alte cuvinte, se schimbase in bine.

Deja imi faceam planuri ca in cativa ani sa aplic la alte granturi si astfel sa ma reintorc definitiv in tara. Ma si vedeam lucrand intr-un centru universitar major, ca Bucuresti sau Cluj, continuand sa fac cercetarile pe care le fac acum in America. Vedeam o posibilitate reala ca sa-mi realizez dorinta de a reveni in Romania, dorinta pe care o descrisesem mai demult pe multe pagini in romanul meu autobiografic �Sapte ani de America� care, in esenta, este un strigat de dor de matca.

La grantul pe care il obtinusem incepusem sa lucrez cu echipa in ritm alert si realizam ca productivitatea grupului pe care il angajasem � doctoranzi sau cadre didactice la Babes-Bolyai, pe care i-as recomanda oricand pentru pozitii universitare oriunde in lume � este mai mare decat media cu care eram obisnuit la Cornell University! Outputul stiintific si efervescenta erau extraordinare: in primul an terminaseram de scris un manual de interventie noua pentru depresie, publicasem deja un articol intr-o revista internationala de psihologie (AJP), lucram la inca trei publicatii, si fuseseram acceptati la numeroase conferinte stiintifice internationale. Toate astea pe langa munca de rutina de a evalua si a trata pacienti care ocupa majoritatea timpului.

Incepusem sa vorbesc cu prieteni si colegi de-ai mei, si romani si americani, de la universitati din America, explicandu-le mecanismele granturilor in Romania si convingandu-i sa aplice si ei.

In naivitatea mea, ma gandeam ca, in cativa ani, efortul cumulat al studiilor mele si ale altora cu care as fi lucrat prin aceste mecanisme ar putea genera poate chiar o publicatie in revista Nature.

Da, in naivitatea mea.

Spun �naivitate�, pentru ca am crezut poate prea mult in asta. �Wishful thinking� se cheama in engleza. In America exista o zicala de genul �Daca e prea frumos ca sa fie adevarat, atunci probabil ca nu e adevarat�.

Si, intr-adevar, zicala s-a confirmat, prin primirea recenta a acelui comunicat, pe care l-au primit toti directorii de proiecte similare, prin care se anunta taierea bugetului cu 55%.

La inceput am crezut ca e o gluma, sau ca e ceva temporar, care se va rectifica in curand. Eram obisnuit cu intarzieri si le luam ca atare. Apoi, dupa ce am citit presa, am inteles ca, deodata, nu mai aveam bani sa platesc nici macar salariile membrilor echipei.

Subit, proiectul la care lucrasem cu atata pasiune pana atunci era aruncat in aer. M-am panicat, intrucat nu aveam cum sa ma incadrez in noua suma, ridicol de mica fata de cea initiala, sub nicio forma. Simteam ca studiul fusese condamnat la moarte in cel mai arbitrar mod posibil.

Am incercat solutii sa ma reincadrez in noul buget. Am umblat la salarii. Prima data la al meu. L-am redus la zero, apoi, pentru ca am aflat ca asta era ilegal, mi l-am ridicat la minimul pe economie. Mi-am zis ca sunt gata sa depun munca voluntara, dar studiul, fiind la mijloc, trebuie sa il termin cumva. Din fericire, America in genere recompenseaza bine doctoratele, astfel incat voluntariatul auto-impus in acest proiect nu ma afecteaza. Altii, insa, poate nu sunt in situatia mea.

Apoi a trebuit sa umblu la salariile membrilor echipei. Dupa ce am tras linia finala, reducerea a fost drastica: 40% sau 100%. Cu alte cuvinte, in termeni practici, cer catorva membri sa lucreze absolut pe gratis iar celorlalti sa lucreze pentru jumatate din banii promisi initial. Ca si cum nu ar fi fost destul, unii membri carora le cer sa lucreze acum pe gratis sunt experti in domeniu, somitati in materie, profesori la universitati americane care nu au idee despre cum merg lucrurile in Romania, carora le cer din cand in cand sfatul sau opinia. Nu am sa mai am curajul in viitor sa apelez la ei, in conditiile in care nu pot sa imi tin promisiunile. Imi va fi rusine sa le cer consultanta in alte granturi. Din punctul acesta de vedere, decizia de micsorare a bugetului o iau si la modul personal, intrucat imi afecteaza in mod direct relatiile profesionale.

Nu stiu daca voi fi in stare sa termin proiectul in aceste conditii. Imi dau silinta la modul cel mai cinstit, dar nu am cum sa anticipez viitorul in directia asta. Nu stiu cat de motivati vor mai fi oamenii mei sa depuna efortul substantial cerut de asa un studiu. Nu stiu daca nu vor accepta prima oferta de job sau prima oferta de plecare in strainatate. Si nu-i condamn. Si eu as face la fel, pentru ca e in natura umana sa ne protejam pe noi insine prima data si doar apoi sa depunem pentru altii eforturi necompensate corespunzator.

Pot sa anticipez, insa, altceva. Acest eveniment, numit eufemistic "redimensionare de buget�, mi-a spulberat orice dorinta de a ma reintoarce permanent in Romania. N-as putea trai intr-un mediu academic imprevizibil oricat de tare ar mocni in mine dorul de tara, si-i admir cu atat mai mult pe cei care reusesc asta.

Nu inteleg dedesubturile politice sau interesele care au dus la aceasta decizie, si nici nu ma intereseaza.

Ce pot sa spun este ca, printr-o miscare de condei, cineva, undeva, mi-a naruit definitiv un vis pe care il aveam de mai bine de un deceniu si care se apropiase foarte mult de infaptuire.

.

Radeți, baieți, numa radeți!� Manifestul profesorului Radu Gologan faț� de acțiunile Guvernului Ponta


Profesorul Radu Gologan este �ngrijorat de soarta democrației rom�nești
Radu Gologan, profesorul coordonator al lotului olimpil al Rom�niei, a trimis o scrisoare �ngrijorat� privind pericolul �n care se g�sește democrația rom�neasc�, informeaz� hotnews.ro. Gologan critic� acțiunile Guvernului Ponta din ultimele s�pt�m�ni, depl�ng�nd lipsa unei intelectualit�ți politice care las� Rom�nia sub semnul unui singur �ndemn: �Radeți b�ieți, numa' radeți!".
Parafraz�nd vorbele lui Ion Heliade-R�dulescu, �n epoca revistei �Dacia Literar�", �Scrieți, b�ieți, orice, numai scrieți!", Gologan acuz� deciziile politice ale Guvernului Ponta c� ar sacrifica dreptatea pe altarul victoriei asupra ț�rii.


�Z�mbetul fad, artificial al victoriei ce anunț� zilnic �nc� o redut� cucerit� și �nc� o eliminare, pe eșafodul drept�ții, al vechilor șefi sau, mai r�u, al unor principii greu cucerite, este �nfricoș�tor", scrie Radu Gologan.
�ntrebarea-cheie este, așa cum subliniaz� Gologan, �unde sunt intelectualii politici rom�nești?".
Nu de o orientare sau alta, profesorul recunosc�nd-și preferințele pentru dreapta politic�, la fel cum recunoaște deopotriv� și c� marii intelectuali au scris istoria st�ngii, ci intelectualii care ar fi trebuit s� exceleze �n politica de dup� '90.
�Unde sunt aceia care au str�ns cu grij� prin nopți nedormite la lumita veiozei cu ochii �mp�ienjeniți de minunata senzație a lecturii sau a scrisului literar sau științific?", se �ntreab� profesorul, remarc�nd c� aceși avizi de cunoaștere nu sunt sub nicio form� fostul ministru al Dezvolt�rii Elena Udrea sau actualul nostru premier, Victor Ponta.
Singura șans� r�m�n, acei 9% ai lui Nicușor Dan, �care ne cald-am�gesc stindardul optimismului: ziariști citiți cu drag �n prima or� a dimineții, intelectualii minunați ce ne pot transmite simultan istorie, cultur� și minun�ții culinare prin c�teva temple ale c�rții rom�nești", aceia care s-au format �n lipsa expresiilor �s�-i radem" și �i-am ciuruit".
Profesorul Gologan recunoaște, glumind, c� admir� �st�nga �n democrația rom�neasc� �n același fel �n care admiri o femeie frumoas�, dar lipsit� de calit�țile unui partener intelectual".
Intelectualitatea politic� rom�neasc� nu mai este, �ns�, admirat� nici pentru una, nici pentru cealalt�, devenind cu repeziciune fata b�tr�n� a scenei politice rom�nești.

ghinion de nesansa ptr. dr. Giosan, ca daca-l intilnea pe don dr. I. Cucu ,marele admirator al don. presedinte- iubitorul de ' telectuali de a caror soarta Ro nu e Responsabila , se-ntorcea in tara cu primul avion ! deh , ghinion !

-De, daca nu a participat la campania dreptaciului.........................daca nu a participat la tezele excomunistului...............daca nu a gustat operele carturarului sef peste ICR .............................este rusine sa nu fii de dreapta .

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2013-04-30 08:00:51 -De, daca nu a participat la campania dreptaciului.........................daca nu a participat la tezele excomunistului...............daca nu a gustat operele carturarului sef peste ICR .............................este rusine sa nu fii de dreapta .

Sarbatori fericite, Pascule !

Institutele de cercetare din Romania au fost vindute pentru terenurile ce le detineau . cetatenii ce gindeau pe acolo dispersati in patru vinturi . au aparut mincatorii de politica pe bat ,incapabili sa produca ceva pentru dezvoltarea statului si natiei .
-ROMANI RUSINATI VA /
Pastele sa va aduca adevarata lumina /

De la: pascu08_yahoo_com, la data 2013-04-30 19:29:52 Institutele de cercetare din Romania au fost vindute pentru terenurile ce le detineau . cetatenii ce gindeau pe acolo dispersati in patru vinturi . au aparut mincatorii de politica pe bat ,incapabili sa produca ceva pentru dezvoltarea statului si natiei .
-ROMANI RUSINATI VA /
Pastele sa va aduca adevarata lumina /

dar NU se doreste o revigorare a Ro , altfel cum iti poti explica distrugerea metodica , pas cu pas ,a tot ce aveam cindva ?

POATE CA TINERII AU NEVOIE DE CLARIFICARI
Am primit un e-mail in care o persoana,care pare onorabila si tanara pune o serie de probleme in care fie ca ar dori o clarificare ,fie este un nostalgic al comunismului.
Personal l-am luat ca pe un tanar care doreste un schimb de idei intr-o problema de importanta sociala si politica deosebita.
Iata scrisoarea si raspunsul trimis(pe care am fragmentat-o pe problematicile ridicate si raspusurile date):

1.Oric�t de paradoxal pare UNIUNEA EUROPEANA este o forma de GLOBALIZARE cu fata de comunism POPULIST in care din fericire functioneaza p�rghiile ECONOMIEI DE PIATA.

Raspuns.
Comunistii au fost oameni,corifeii ideologiei au fost chiar buni filozofi(si ma refer in primul rand la Marx,primul sociolog al lumii,la vremea sa).
Marile proiecte utopice se aseamana asa ca nu cred ca este ceva original ca utopia comunista sa se aemene cu utopia Uniunii europene sau cu asa zisa globalizare.Trecerea de la utopie la realitate este alta problema iar comunismul a esuat.poate vor esua si globalistii dar ei isi joaca rolul in prezent si nu in trecut iar rezultatul nu este inca previzibil


2.Franta, Suedia, Italia si in mai mica masura Germania, practic cele mai dezvoltate tari din Europa, au formatiuni politice care conduc tarile respective cu programe care contin 80-90% BRAND-uri aproape MARX-iste. Diferenta fata de China in care functioneaza o performanta ECONOMIE DE PIAtA inca din anii 80" o face PARTIDULUI UNIC si LIBERA CIRCULATIE(practic lipsa ei).

Raspuns:Gandirea socialista nu poate fi judecata in formula buna sau rea.Ceeace a facut socialismul bun este preluat,chiar cele mai conservatoare sau burgheze ideologii au invatat ca generozitatea sociala este importanta daca doresti putere politica.asa ca nici din acest punct de vedere nu vad ceva ca o descoperire,oamenii,fie si politicienii,invata de la inaintasii lor si aplica ceea ce pare valoros.



3.Ne trebuiesc modele? Vai nu!. Statele Unite si-au ales de-a lungul aniilor o pleiada de COWBOYS-SEFI de stat care au produs(dupa unele statistici) mai multe victime in r�ndul populatiei civile dec�t : HITLER, STALIN, NAPOLEON si ALEXANDRU MACEDON luati impreuna.Sa ne amintim de marile IMPERII din istoria omenirii: ROMAN, OTOMAN, AUSTRO-UNGAR, FRANCEZ, GERMAN,BRITANIC(am lasat anglo-saxonii mai la urma si o sa vedeti de ce) toate au in comun un lucru foarte important aveau iesire la mare, chiar mai mult de at�t porturi naturale favorabile navigatiei (spre deosebire de noi unde nu degeaba n-i s-a "poreclit" zona MAREA NEAGRA) Ce legatura au ele cu comunismul? Orice actiune de masa din istoria omenirii s-a bazat pe o ideologie. Sa nu credeti ca celebrele ARMADE spaniole erau scaose din depozite gata preparate, geluite si pline cu merinde alese. Nu spunea nimeni ajutati-ne sa construim si sa echipam o flotila puternica deoarece ne ducem s-a macelarim armate sa jefuim si sa violam. Evident nu. In primul r�nd era misionariatul, se manipula sensibilitatea maselor realigioase in a risp�ndi religia printre necredinciosi. SE apela si la argumente stiintifice (vezi COLUMB,MAGELLAN, etc), discursuri patriotarde(NAPOLEON, HITLER..).

Raspuns:
Psihologia sociala ne arata ca orice conducator poate sa determine si victimizarea unor persoane sau categorii.Intr-un trib nici nu este voie sa privesti in fata pe seful de trib iar ideea sacralitatii conducatorului a persistat si persista in constiinta colectiva.Staele Unite sunt acum singura putere mondiala care se opune terorismului,totalitarismului si normal unde este confruntare sunt si victime.
As vrea sa va citez ceea ce a spus Tony Blair:I only know two people who are willing TO DIE for you.One is Jesus Crist for you soul and other is american GI for your feedom
(doar 2 persoane au dorit sa moara pentru tine.Una este Isus Cristos pentru sufletul tau si altul pifanul american pentru libertatea ta).




4. Cert este ca DICTATURA in sensul TOTALITAR al cuv�ntului nu a existat nicic�nd ea s-a bazat intotdeauna pe o excelenta " masina" de propaganda. Apoi se acordau privilegii, se eliberau condamnatii(asadar nu comunismul le-a inventat) si in tipul acesta se intonau c�ntece, se scriau saga,balade si toate se reduceau acum la un v�nt bun care sa aiba cit mai mult timp acelati VECTOR cu traseul propus de expeditie. IMPERIUL ROSU nu s-a bazat pe V�NT la pupa ci pe VORBE IN VANT pe promisiuni extraordinre si pe imense resurse de energie(carbuni,gaze naturale, petrol) din fosta URSS.
Am lasat imperiul BRITANIC la urma pentru ca el a fost evident cel mai reusit , el a avut toate relele celorlalte dar a avut un mare avantaj - a pornit la drum cu un bagaj lingvistic aproape nealterat. Pozitia insulara a britanicilor le-a permis sa-si aseze limba pe o structura gramaticala extrem de simpla si influentele de lexic au fost doar doua SAXONA ( care sta si la baza formarii limbii germane) si NORMANDA (formator lexical si al limbii franceze). Nord Americanii sunt beneficiarii acestui fost imperiu (care a lasat peste un sfert din populatia globului vorbitori de engleza) ai au creat un excelent imperiu mediatic avand o cinematografie prolifica cu piata asigurata.


Raspuns:
Doar tineretea v-ar scuza de afirmatia mincinoasa care o faceti.Un regim care a ucis in Rusia 50 milioane oameni,care a deportat,in Romania au suferit 2 milioane din care 500000 ucisi in lagare,deci aceste regimuri dictatoriale nu pot fi regretate sau dorite ca exemplu.

5.Nu sun ANTIAMERICAN dar SUA de astazi are toate caracteristicile unei dictaturi - o masina de propaganda pe care nici HITLER nu a visat-o, o panda continua asupra teritorilor cu resurse de energie(principalul motiv care s-a declansat al doilea razboi mondial) si un presedinte cu BUTONUL ATOMIC linga "noptiera"
Imi plac moldovenii si de aici(RO) si de DINCOLO pentru PATIMA cu care pun in tot ceea ce fac, dar cred eu nu avem nevoie "de vinatoare de vrajitoare" . Eu personal nu fac politica partizana(catre un partid sau altul) cred in votul UNINOMINAL(omul sa raspunda personal pentru ceea ce promite si nu face) iar alegerile sa se faca din 2 in 2 sau anual chiar, dar asta evident daca am putea pune la punct un sistem de vot electronic care sa nu ruineze bugetul

Raspuns.O sa va raspund cu o fabula,reprodusa din memorie:
Un caine bine hranit se intalneste cu un lup slab si flamand in toiul iernii.Cainele ii propune lupului slab si flamand sa vina la stapanul sau care este bun,are hrana din belsug si el va pune o vorba buna pentru el la marinimosul stapan.
Pana la urma lupul accepta,dar pe drum vede ca acest caine are un semn circular la gat.Intreaba,nu cumva te leaga? Da uneori spune cainele,se mai intampla.
In aceste conditii vreau sa raman mai degraba flamand si slab, si face calea intoarsa.

Asa este si cu dictatura comunista la care nostalgicii mai viseaza.
Mai bine flamand cu pifanul american si liber decat satul dar sub dictatura comunista.

- Vedeti doamna despre ce vorbesc mnealor;. bat cimpii .se duc la tirg. se intorc . fac si dreg ,despre ce a lasat in urma lui .nimic . despre reformele din ministeriatele foste ale dreptaciului nimic . despre compania de renume mondial nimic [cnadnr ] despre afacerile legate de el nimic /
Mai nou abureste CNN cum nu a modernizat portul ,cum nu a facut nimic pentru existenta lui /
=Prea multa minciuna im jurul individului / pupincurismul a ajuns la cote inimaginabile pentru o societate ce promoveaza competiitia / cea aducatoare de prosperitate .

www.9am.ro/comunitate/forum/post_reply/25055.html#

PRESEDINTELE BASESCU SINGURUL PRESEDINTE ROMAN CARE CONDAMNA SOLEMN COMUNISMUL IN FATA PARLAMENTULUI.

Cu ce ne-am ales,cu Crin cel Rosu trecut la comunisti,bun a facut Tatarascu si Iliescu+Ponta cu mineriadele si comunismul cu fata umana(PSD)

Ne intrunim astazi pentru a inchide, cu deplina responsabilitate, un capitol sumbru din trecutul tarii noastre. Am citit cu mare atentie Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Am gasit in acest document ratiunile pentru care pot condamna regimul comunist. Pentru cetatenii Romaniei, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca detinator al adevarului, un regim totalitar nascut prin violenta si incheiat tot prin violenta. A fost un regim de opresiune, care a expropriat poporul roman de cinci decenii de istorie moderna, care a calcat in picioare legea si a obligat cetatenii sa traiasca in minciuna si frica.

Comisia Prezidentiala a fost infiintata in aprilie 2006, ca un raspuns la cererile societatii de asumare si condamnare a trecutului totalitar. Am considerat necesara constituirea Comisiei tocmai pentru a fundamenta intelectual si moral actul de condamnare. Nu am dorit o simpla repudiere formala a trecutului comunist, la nivelul unor declaratii de complezenta. O asemenea condamnare ar fi fost neconvingatoare. Am cerut Comisiei o analiza riguroasa a componentelor sistemului totalitar, a principalelor institutii care au facut posibila aceasta tragedie, precum si a personalitatilor implicate decisiv in sistem. Avem nevoie de o analiza aprofundata a sistemului comunist din Romania. Comisia a facut acest lucru, in peste 600 de pagini, lucru pentru care ii multumesc. Este nevoie in continuare de analize pertinente cu privire la aparatul de partid si la structurile si metodele Securitatii. Trebuie sa avem o radiografie clara a ceea ce s-a petrecut in domeniul economic, unde o industrializare aberanta si o economie de comanda au produs consecinte inca vizibile. Trebuie sa avem cat mai multe detalii privind colectivizarea agriculturii, stramutarile fortate, prigoana impotriva celor care au rezistat, distrugerea elitelor si a sistemului educational traditional, hartuirea cultelor si arestarile de personalitati religioase.

Avem datele necesare condamnarii fara drept de apel a regimului comunist din Romania. O democratie fara memorie este una aflata in grava suferinta. Nu trebuie sa uitam, pentru a putea sa evitam erorile trecutului.

Concluziile Comisiei, pe care mi le insusesc, afirma ca sistemul comunist totalitar din Romania a fost impus prin dictat strain. Intr-adevar, a fost vorba de un regim ilegitim, intemeiat pe o ideologie fanatica, o ideologie a cultivarii sistematice a urii, pentru care �lupta de clasa� si �dictatura proletariatului� simbolizau esenta progresului istoric. Importata din URSS, ideologia comunista a justificat atacul impotriva societatii civile, a pluralismului politic si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinat, deportari, munca fortata, intemnitare a sute de mii de oameni. In spatele mastii �umanismului socialist� s-a ascuns cel mai profund dispret pentru om ca individ.

Pe baza examinarii literaturii analitice si a marturiilor existente, care probeaza natura antipatriotica a totalitarismului comunist, putem afirma ca regimul comunist din Romania (1945-1989) a fost nelegitim si criminal. Nu neg ca au existat perioade de relativa acalmie si ca unii oameni au crezut in sistem. Pentru coplesitoarea majoritate a populatiei, a fost insa vorba de o existenta mutilata, traita sub teroarea directa ori indirecta si in care notiunea de libertate isi pierduse orice sens. A sosit, asadar, momentul sa evaluam natura si mostenirea regimului comunist. Unii au cedat tentatiei de a idealiza perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, uitand faptul ca acesta a instaurat si a consolidat teroarea comunista in Romania, cu sutele sale de mii de morti, regimul lui Nicolae Ceausescu venind sa se instaleze pe terenul pregatit si curatat de ea. Altii au incercat sa scuze ororile epocii Ceausescu in numele pretinsului atasament fata de valorile nationale. Adevarul e ca acestea au fost invocate si supralicitate numai pentru a consolida puterea unui grup, prin recursul la un patriotism de parada. Altfel spus, regimul comunist din Romania, un sistem totalitar bazat pe incalcarea constanta a drepturilor omului, pe suprematia unei ideologii ostile societatii deschise, pe monopolul puterii exercitat de un grup restrans de indivizi, pe represiune, intimidare, umilire si coruptie. Romania a suferit consecintele aplicarii dogmelor leniniste: industrializarea fortata, intemeiata pe un model economic vetust, care favoriza industria grea; lichidarea proprietatii private, asociata cu politica brutala de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor traditionale in numele unei false modernizari sociale; controlul metodic asupra spatiului social, al vietii intime a cetatenilor (mai ales prin politica natalista a dictaturii lui N. Ceausescu). Sfera privata a fost astfel aproape complet anexata de catre partidul/stat totalitar. Viata cotidiana in socialismul de stat era invadata de elemente propagandistice si de control dictate de partid.

In perioada dintre 1945 si 1965, dominata de Gheorghiu-Dej, a fost aplicata teza �intaririi vigilentei� si a �intensificarii luptei de clasa�. Atunci a fost creata Securitatea ca institutie centrala a sistemului represiv. Raportul ofera date cutremuratoare despre Gulagul romanesc, cu ale sale penitenciare si lagare de exterminare prin munca fortata. Sighet, Aiud, Gherla, Pitesti, Canalul Dunare-Marea Neagra sunt doar cateva din numele de pe aceasta veritabila harta a mortii. Sub Ceausescu, in pofida promisiunilor privind intarirea �legalitatii socialiste�, a continuat demonizarea proprietatii private, persecutarea credintelor si practicilor religioase, criminalizarea oricarei forme de opozitie. Nu mai putin semnificativ, Ceausescu si regimul sau au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor si copiilor: in urma interzicerii avorturilor si a metodelor contraceptive, orfelinatele s-au umplut de copii ale caror destine erau, pentru cea mai mare parte dintre ei, compromise din momentul nasterii. Disidenta a fost strivita nemilos de cerberii regimului si instrumentul lor principal, Securitatea. Mentionez aici actiunile constante de marginalizare, compromitere si lichidare a oricaror forme de gandire si actiune libera: persecutia miscarii initiate si conduse de Paul Goma, cea mai importanta actiune de protest colectiv impotriva incalcarii drepturilor omului; arestarile si prigoana in randurile muncitorilor mineri care au declansat greva din vara anului 1977, salbatica persecutie a lui Vasile Paraschiv si a altor activisti angajati in lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania, actiunile impotriva unor disidenti, oponenti si critici ai regimului. Nu trebuie uitate actiunile represive impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, a Bisericii greco-catolice si a cultelor protestante sau neoprotestante.

In 1975, Nicolae Ceausescu a semnat, in numele Romaniei, Actul Final al Conferintei de la Helsinki. Departe de a se conforma angajamentelor luate pe plan international, regimul comunist a continuat sa calce in picioare drepturile cetatenilor.

Partidul a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea instrumentul care a pus in practica deciziile politice. Ofiterii de securitate si din alte unitati ale Ministerului de Interne erau cei care actionau direct pentru supravegherea si intimidarea populatiei. Securitatea, militia, procuraturile militare, granicerii erau subordonate la randul lor sectiilor specializate ale CC al PCR. Ministrii de interne si sefii Securitatii au fost cu totii soldati fideli ai partidului. Cei mai multi au fost ei insisi activisti de partid, inainte de a lucra in Securitate. Cand incercam sa dezvaluim resorturile acestui regim totalitar, este cazul sa nu uitam ca arhitectii si beneficiarii lui nu au demonstrat nici un fel de scrupule si remuscari. Regimul a inventat institutii menite sa faca posibila distrugerea spiritului liber si manipularea totala a subiectilor statului totalitar: partidul ca elita auto-desemnata; politia secreta (cu bratele sale din interior si din exterior); propaganda si agitatia; pseudo-justitia aservita complet intereselor totalitare.

Sunt total de acord cu concluzia Raportului ca, dincolo de unele mici nuante, conducatorii comunisti din Romania au ramas fideli preceptelor de baza ale leninismului ca tehnica de control si mentinere a totalitarismului bazat pe utopia falsului egalitarism social. Ideologia a fost intr-adevar la putere. Mostenirea RPR-RSR, ridicata la proportii absurde in ultimii ani ai lui Ceausescu, a fost asadar una a despotismului, a distrugerii si marginalizarii valorilor veritabile, a eliminarii elitelor politice, culturale si religioase si a izolarii tarii in raport cu directiile novatoare din lumea ideilor si din tehnologie.

Principalele actiuni criminale mentionate in Raport si pe care tin sa le amintesc aici, ca argument pentru aceasta prea-mult amanata condamnare sunt urmatoarele:

(1) abandonarea intereselor nationale prin servilism in relatia cu URSS, dupa impunerea guvernului-marioneta condus de Petru Groza (6 martie 1945). In felul acesta a debutat o perioada care a dus la intarzierea istoriei noastre cu cateva decenii.

(2) anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor din noiembrie 1946.

(3) distrugerea partidelor politice si a continuitatii constitutionale a statului roman, prin abdicarea fortata a Regelui Mihai.

(4) sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioada 1948-1956 si impunerea, sub numele de �dictatura proletariatului� a unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare, strans unita in jurul liderului suprem;

(5) politica de anihilare a unor intregi categorii sociale in numele luptei de clasa. Cei mai de seama reprezentanti ai elitelor din Romania au fost eliminati fie prin asasinat, fie prin deportare, intemnitare, munca fortata sau marginalizare. S-a recurs la o logica a vinovatiei colective si persecutarea familiilor celor banuiti de intentii ori actiuni anticomuniste. S-a recurs la utilizarea unor criterii aberante pentru a distruge sansele copiilor din familii cu �origine nesanatoasa� de a studia in invatamintul superior.

Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost detinute in inchisori si lagare, deportate sau stramutate sute de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetatori, luate in considerare de Comisie, se situeaza intre 500.000 si 2.000.000 de victime. Dificultatea estimarii provine din ascunderea sistematica de catre Securitate, Procuratura, Militie, Trupe de Graniceri si alte organe represive a informatiilor privind soarta multora dintre aceste victime.

(6) persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala;

(7) exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);

(8) Represiunea impotriva cultelor si exterminarea sau persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului, deopotriva din randul majoritatii etnice romanesti, cat si din randul minoritatilor; oprimarea Bisericii Ortodoxe, desfiintarea Bisericii Greco-Catolice, persecutiile impotriva miscarii sioniste.

(9) Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare. Lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962).

(10) Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si �vanzarea� evreilor si germanilor.

(11) Represiunea impotriva culturii, eradicarea valorilor nationale, respingerea artei si culturii occidentale, cenzura, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989).

(12) Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956. Procesele impotriva studentilor protestatari, organizate de PMR, UTM, UASR si Securitate (1958-1960), precum si inscenarile din 1965 si din anii urmatori.

(13) Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.

(14) Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii �70 si �80. Arestarea si asasinarea celor mai curajosi oponenti - omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de tradare.

(15) Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii 1980, inspirate de grandomania lui Ceausescu si de obsesia lichidarii marilor repere culturale si istorice. Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele in numele politicii de �sistematizare� a zonelor rurale.

(16) Consecintele dezastruoase ale �politicii demografice� (1966-1989) soldate cu mii de morti.

(17) Impunerea unor norme aberante privitoare la �alimentatia rationala�, infometarea populatiei, oprirea caldurii, starea de mizerie, de disperare provenita din degradarea fizica la care regimul a condamnat un intreg popor.

(18) Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. Pretinzand ca implineste dezideratele marxismului, regimul a tratat o intreaga populatie ca pe o masa de cobai supusi acestui absurd experiment de inginerie sociala.

(19) Distrugerea reperelor morale ale societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate, in lipsa carora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii.

(20 ) Masacrarea cetatenilor revoltati, din ordinul lui Nicolae Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR, si cu participarea efectiva a unor unitati ale Armatei si Securitatii, in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.

Pentru aceste motive,
Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusire, in decembrie 1989.
Luand act de realitatile prezentate in Raport, afirm cu deplina responsabilitate: Regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal.

Condamnand sistemul comunist din Romania, imi afirm admiratia pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptatorii din rezistenta si militantii partidelor politice anihilate de comunisti si pana la disidentii si opozantii perioadei Ceausescu. Aduc aici, in sesiunea solemna a Camerelor reunite ale Parlamentului roman, un omagiu marilor oameni de stat ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu si Ion Flueras, martirilor Bisericilor precum Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, M�rton �ron, membrilor partidelor democratice din Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor. Tin sa-mi exprim pretuirea fata de curajul patriotic si demnitatea tuturor supravietuitorilor din inchisorile comuniste, care sunt ultimii martori directi ai tragediei noastre ca natiune. Tin de asemenea sa elogiez gestul intelectualilor care si-au ridicat direct glasul impotriva lui Nicolae Ceausescu: Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Liviu Cangiopol, Gabriel Andreescu, sau gestul disperat, cazut astazi cu totul in uitare, al lui Liviu Babes, care pe 2 martie 1989 si-a dat foc la Poiana Brasov pe partia Bradu in semn de protest fata de un regim criminal. In acelasi timp, imi exprim compasiunea pentru suferintele indurate de marea majoritate a poporului roman.

Posturile de radio occidentale, �Europa Libera�, BBC, �Vocea Americii�, �Deutsche Welle�, �Radio France Internationale�, au contribuit esential la informarea cetatenilor Romaniei privind situatia din tara si din lume. Spre disperarea regimului comunist, Radio �Europa Libera� a fost intr-adevar ceea ce s-a dorit a fi: ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni. Omagiez memoria unor Ghita Ionescu, Mihai Cismarescu, Noel Bernard si Vlad Georgescu, oameni care au luptat cu altruism si pasiune pentru cunoasterea si rostirea adevarului. Ii elogiez pe Monica Lovinescu si pe Virgil Ierunca, cei care, exilandu-se fizic, au continuat sa traiasca zi de zi pentru poporul roman, tinand treaza, prin emisiunile lor de neuitat de la Europa Libera, constiinta morala a romanilor.
Condamnand acest regim, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rand Partidul Comunist Roman si Securitatea. Vreau sa fiu bine inteles. Nu ma refer nicio clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut. Ma refer la institutia �partidului conducator�, deci la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist. In cazul Securitatii, a fost vorba de o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegitim si criminal.

In numele statului roman, imi exprim regretul si compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii.

Raportul Final contine numeroase propuneri. Mi-au retinut atentia urmatoarele:

- Solicit sustinerea de catre Camerele Reunite ale Parlamentului a declaratiei mele de condamnare a crimelor comunismului, de regret si de compasiune fata de victimele acestora, in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.

- Sustin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste si propunerea ridicarii in Capitala a unui Monument al Victimelor Comunismului.

- Sustin infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania. Acest muzeu va fi in egala masura un loc de memorie si unul al afirmarii valorilor societatii deschise. Pe langa Muzeu este necesara crearea unui centru de documentare destinat informatiei publice, cu acces neingradit, in care sa fie colectionate documente esentiale pentru intelegerea fenomenului comunist, a universului concentrationar, a propagandei ca mijloc de constrangere spirituala.

- Propun organizarea unei expozitii permanente in cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de politie politica, documente care sa fie reprezentative pentru fenomenul incalcarii drepturilor civile fundamentale in Romania comunista.

- Sustin organizarea unui ciclu de conferinte in marile centre universitare din tara, in care sa fie prezentat continutul Raportului, insotit de explicatii, comentarii si documente ilustrative.

- Propun formarea unui grup de cercetatori care sa elaboreze, o Enciclopedie a comunismului romanesc. Acelasi grup va lucra pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual scolar.

- Sustin necesitatea identificarii unor solutii legale in vederea anularii condamnarilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, anularea pedepselor cu inchisoare si munca fortata rezultate pe baza decretului 153/1970 privind �parazitismul social�, �anarhismul� si orice alt �comportament deviant�. Dezavuarea legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza careia se putea desface contractul de munca pentru �abateri de la etica si echitatea socialista�.

- Sustin modificarea cadrului legislativ prin care sa fie inlesnita procedura de acordare a cetateniei romane celor carora le-a fost retrasa de statul totalitar.

- Sustin modificarea si completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunista. La 17 ani de la Revolutia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparentei si accesibilitatii arhivelor comuniste. Obstacolele intalnite de catre membrii si expertii Comisiei trebuie inlaturate de urgenta si fara ezitari. Legea Arhivelor Nationale trebuie modificata imediat in ceea ce priveste termenele de acces la arhivele de interes istoric. Neglijarea indeplinirii obligatiei de modificare a Legii Arhivelor arata lipsa de vointa politica in a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de interes pentru cercetatorii regimului comunist. O Romanie democratica este una in care accesul la istorie, deci la arhive, este liber si neingradit.

- Sustin solicitarile fostilor detinuti politici legate de recunoasterea publica a tragediei prin care au trecut.

- Sustin propunerea privind infiintarea unui sistem de 12 burse acordate anual, pe baza de concurs, unor cercetatori tineri interesati de cercetarea diverselor aspecte ale dictaturii comuniste.

- Afirm necesitatea adaptarii Raportului Final pentru obiective cu caracter didactic (un manual despre dictatura comunista din Romania) care sa fie predat in invatamintul mediu.

Dati-mi voie sa adaug ca aplicarea propunerilor pe care mi le-am asumat astazi va da roade numai daca ne vom elibera de orice spirit partizan. Dupa 17 ani de la revolutia din 1989, nici un partid din Romania nu trebuie sa urmareasca politizarea actului de condamnare a comunismului. Gestul meu de azi este consecinta fireasca a faptului ca ne-am asumat, ca natiune, valorile democratice. In numele acestor valori avem obligatia de a prelua din istoria noastra ceea ce vrem si ceea ce nu vrem sa defineasca identitatea noastra de romani si de viitori cetateni ai Uniunii Europene. Or, comunismul de export pe care l-am trait pe pielea noastra vreme de cinci decenii, este o rana in istoria Romaniei, o rana care inca mai supureaza si pentru care a venit vremea sa se inchida o data pentru totdeauna.

Evocand acum o perioada pe care multi ar dori sa o uite, am vorbit atat despre trecut, cat de masura in care noi, cei de azi, dorim sa mergem pana la capat in asumarea valorilor libertatii. Aceste valori, chiar inainte de a fi ale Romaniei sau ale Europei, tin de valoarea universala, sacra, a persoanei umane. Daca ne intoarcem acum catre trecut, o facem pentru a ramane cu fata spre un viitor in care dispretul fata de individ nu va mai ramane nepedepsit.

Acest moment simbolic reprezinta bilantul a ceea ce am trait si ziua in care ne intrebam cu totii cum vrem sa traim de acum inainte.

Ne vom desprinde mai repede de trecut, vom face progrese mai temeinice, daca intelegem ce ne impiedica sa fim mai performanti, mai curajosi, mai increzatori in fortele noastre.

Pe de alta parte, nu trebuie sa dam dovada de aroganta istorica. Scopul meu vizeaza o autentica reconciliere nationala, si asta cu atat mai mult cu cat numeroase tare ale trecutului continua sa ne marcheze. Societatea noastra sufera de o neincredere generalizata. Institutiile statului nu par inca sa urmareasca vocatia lor reala, care tine de exercitarea deplina a tuturor drepturilor civile. De la ce se intampla in spitale, la procesul de restituire a proprietatilor, la modul cum se desfasoara actul de justitie, la relatia institutii publice-cetatean si pana la realitatea penitenciarelor, vedem ca lipsa de respect pentru om nu a disparut inca.

Poate ca unii se intreaba ce anume ne da dreptul sa condamnam ? Ca presedinte al romanilor, as putea invoca faptul ca am fost ales. Dar cred ca avem o motivatie mai importanta: dreptul de a condamna ni-l da obligatia de a face sa functioneze institutiile statului de drept intr-o societate democratica. Nu avem voie sa compromitem aceste institutii. Ele n-au voie sa fie discreditate prin faptul ca ne apropiem de ele cu deprinderile si mentalitatile trecutului nostru recent. Eu insumi am criticat adeseori imperfectiunile sistemului nostru politic, ineficienta anumitor institutii. Dar vinovate nu sunt institutiile statului de drept, ci modul in care noi le facem sa functioneze, modul in care multi inteleg sa le utilizeze pentru realizarea propriilor interese.

Sunt multi, de asemenea, cei care, razbiti de greutatile de astazi, par sa-si fi pierdut increderea in virtutile democratiei in care am intrat. Ei ajung sa priveasca nostalgic spre un trecut care, in momentele grele ale acestei prelungite tranzitii, incepe sa le para dintr-o data luminos. Am sa le raspund ca, merita sa-si reactiveze memoria. Sa-si aminteasca frigul, foamea, intunericul si umilinta care pusese stapanire peste vietile noastre. In casele multor romani acestea mai exista, din pacate, si astazi. Nu trebuie sa uitam ca nicio societate adevarata nu se poate ridica pe exproprierea libertatii cetatenilor ei. Nicio bunastare nu e posibila intr-o societate de oameni neliberi. Poate ca raul cel mai mare pe care l-a facut comunismul este ignorarea rostului libertatii pentru fiinta umana. Numai ca institutiile libertatii democratice nu functioneaza de la sine. Orice masinarie administrativa, ca sa functioneze, are nevoie de oameni calificati nu numai profesional, dar calificati si pentru democratie si libertate.

Am vazut cum sistemul totalitar comunist a degradat simultan comportamentul institutiilor si pe cel al oamenilor. Trebuie sa recunoastem ca mentalitatile comuniste continua sa influenteze societatea romaneasca. Am crezut ca putem uita comunismul, dar nu a vrut el sa ne uite pe noi. Astfel, condamnarea acestui trecut apare ca o prioritate a prezentului, fara de care vom purta si in viitor ceva ce seamana cu povara unei boli nevindecate.
Memoria crimelor comise de regimul comunist din Romania ne ajuta sa mergem inainte cu un pas mai decis, sa realizam schimbarile atat de necesare, dar ne ajuta si sa apreciem cadrul democratic in care traim. Condamnarea comunismului ne va incuraja sa fim mult mai circumspecti fata de propunerile utopice si extremiste, care vor sa puna in discutie ordinea constitutionala si democratia. In spatele discursurilor nostalgice sau demagogice se afla de multe ori tentatia autoritarismului sau chiar a totalitarismului, a negarii exploziei de energii individuale, de inventivitate si creativitate care si-a facut loc dupa decembrie 1989. Am scapat definitiv de teroare, am scapat de frica, astfel incat nimeni nu mai are voie sa ne puna drepturile fundamentale sub semnul intrebarii.

Lectia trecutului ne dovedeste ca orice regim care-si umileste cetatenii nu poate dura si nu merita sa existe. Acum, fiecare cetatean poate sa ceara liber respectarea drepturilor sale inalienabile, iar institutiile statului trebuie sa lucreze astfel incat oamenii sa nu se mai simta umiliti. In aceasta perioada de tranzitie s-a vorbit mult despre criza morala a societatii. Ea tine de numeroase aspecte ale vietii zilnice. Sunt sigur ca vom lasa in urma starea de neincredere si pesimismul social in care ne-au cufundat anii de tranzitie daca vom face, impreuna, un adevarat examen de constiinta nationala. Declaratia mea de astazi si propunerile pe care vi le-am prezentat vor incuraja acest proces.

Nu vreau sa devin �Presedintele care a condamnat comunismul�. Vreau numai sa fiu seful unui stat care considera ca aceasta condamnare tine de normalitate, ca, fara aceasta condamnare, vom inainta greu, vom inainta continuand sa caram in spate cadavrul propriului nostru trecut.

Tot ceea ce vreau este sa cladim viitorul democratiei in Romania si identitatea nationala pe un teren curat.

Va multumesc ! La multi ani romani! Sarbatori Fericite

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=441773392576538&set=a.42...

Antipsihiatrie in spitalele din Romania.Comunismul si fascismul reinvie.
Psihiatrie ca in secilul 19.

Spitalul nr. 9, kilometrul zero al experimentelor pe �cobai" umani. Mãrturiile
șocante ale bolnavilor și c�știgurile fabuloase ale doctorilor.

Autor: Cristina Lica

Companiile farmaceutice strãine �și �ncearcã psihotropele �pe capul"
est-europenilor și al asiaticilor. La Spitalul Obregia, nu e secție
fãrã studii clinice, iar medicii c�știgã enorm.
In Romania,Moldova,Ucraina,Polonia,India sau Taiwan nu sunt nici pe departe in
top 10 destinatii turistice ale lumii,dar sunt printre cele mai cautate tari de
catre testerii de medicamente.
Miza mare este mai ales la tratamentele psihiatrice, �ntruc�t legislaþia ºi
reglementãrile din domeniul studiilor clinice pe bolnavi cu tulburãri mintale
nici nu se comparã cu cele din SUA, unde regulile sunt extrem de stricte ºi de
aspre.
Subiectul a st�rnit o serie de controverse, iar presa strãinã a semnalat �n
nenumãrate r�nduri cã marile companii farmaceutice �ºi selecteazã intenþionat
�cobaii" din þãrile sãrace. �n Rom�nia, amploarea �experimentelor" a ieºit la
ivealã acum doi ani, c�nd conducerea spitalelor a fost obligatã sã-ºi depunã
declaraþii de avere.
Familia nu poate hotãr� �n locul bolnavului
Existã de zece ori mai multe medicamente �pentru creier" dec�t pentru oricare
alte organe, iar noi molecule sunt mai mereu �n teste. Miza din spatele
cercetãrii este foarte mare, av�nd �n vedere creºterea alarmantã a bolilor
psihice �n lume, dar ºi preþurile ridicate ale medicamentelor decontate integral
de stat.
Puþini ºtiu cã multe din psihotropele de ultimã generaþie ºi-au dovedit mai
�nt�i eficienþa pe conaþionalii noºtri. La �Alexandru Obregia", cel mai mare
spital de psihiatrie din þarã, mai toþi ºefii de secþie conduc studii clinice,
�n plus faþã de activitatea din spital ºi cea universitarã.
C�ºtigurile sunt de douã sau chiar de trei ori mai mari dec�t salariul primit de
la spital. Practic, furnizorii de studii clinice au ajuns sã �i plãteascã ca pe
propriii manageri.
Concurenþa e str�nsã, iar amatorii de testãri, puþini, aºa cã medicii se bat pe
pacienþi. Chiar dacã suferã de tulburãri mintale, bolnavii trebuie sã semneze un
consimþãm�nt de vreo 30 de pagini, care le ia �n mod normal mai mult de o orã
numai sã �l citeascã.
Mãsluirea acordului scris, greu de verificat
Doar pacienþii care se interneazã voluntar au voie sã participe la studii
clinice. Legea Sãnãtãþii Mintale spune clar cã familia nu poate hotãr� �n locul
acestora, aºa cum se �nt�mplã �n cazul internãrilor nevoluntare.
Formularul de consimþãm�nt trebuie validat de o comisie de eticã a spitalului,
�nsã �n majoritate, toatã conducerea e implicatã �n studii clinice, ceea ce
�nseamnã cã medicii se verificã unii pe alþii.
�Unii bolnavi psihic sunt fericiþi cã nu-ºi mai aduc pastilele de acasã ºi le
primesc pe cele experimentale", ne-au dezvãluit surse avizate din domeniu. ªi
preºedintele Asociaþiei pentru Protecþia Pacienþilor (ANPP), Vasile Barbu, spune
cã �n anii trecuþi, �n spitalele bucureºtene, a descoperit nereguli
�Erau analfabeþi a cãror semnãturã apãrea �n formularul de consimþãm�nt sau
oameni care nu ºtiau cã medicii primesc bani pe spatele lor. Un astfel de studiu
clinic presupune o muncã titanicã, ori mulþi dintre coordonatori sunt ºi
profesori universitari, ºi doctori cu normã �ntreagã. Mulþi puneau asistentele
sau rezidenþii sã facã o serie de proceduri, lucru interzis".
�n 2006, raportorii Comitetului Antitorturã au descoperit la noi pacienþi-cobai
testaþi fãrã voia lor
Rom�nii, executanþi, nu cercetãtori Medicii rom�ni care conduc studii clinice nu fac muncã de cercetare
propriu-zisã. Ea e fãcutã de compania-mamã, care vine aici doar cu medicamentul,
pentru a-i observa efectele. Mai concret, aceste studii sunt niºte foi de
observaþie pe care medicul completeazã tratamentul, dozele ºi mãsoarã periodic
anumiþi parametri (tensiune, puls etc.). De regulã, toate aceste analize se fac
pe banii spitalului. Grav e cã unele companii nu �ncheie protocoale cu spitalele
pentru a gãzdui studiile, plãtindu-i doar pe medici, susþin surse din industria
farmaceuticã.
Mãrturia unui cobai: �Am semnat o foaie"
Printre zãbrelele ferestrei, un bãrbat internat �n regim �nchis la Spitalul
Obregia, ne povesteºte cã, acum o lunã, psihiatrul l-a �ntrebat dacã nu vrea sã
intre �ntr-un studiu cu un nou medicament foarte bun.
�Nu mai ºtiu dacã am acceptat sau nu", ne spune vizibil tulburat. De semnat ºtie
cã a semnat. �Era o singurã paginã. Nu am citit ce scria". ªi asta �n condiþiile
�n care trebuia sã consulte un pomelnic de 20-30 de pagini. Din c�nd �n c�nd, i
se fac analize, iar doctorii au hotãr�t cã e mai bine sã stea o perioadã �sub
cheie", semn cã starea lui nu s-a �mbunãtãþit. Singura bucurie rãm�ne cafeaua
adusã de paznic pe furiº, de la �tonomatul" din curte, contra unui bacºiº.
Un alt bolnav pe care l-am �nt�lnit pe aleile aceluiaºi spital ne-a mãrturisit
cã a participat la douã studii. La ultimul, care e �n desfãºurare, medicii i-ar
fi pus un alt diagnostic dec�t cel pe care �l ºtia, �pentru a se �ncadra". �E un
studiu cu mostre de s�nge, prin care vor sã vadã dacã apare ceva legat de boalã
�n ADN-ul pãrinþilor. Analizele sunt trimise �n Germania. Medicul te �ntreabã
dacã vrei sã participi. Nu vrei, bunã ziua! Am zis cã o eprubetã �n plus la c�te
analize �þi fac nici nu mai conteazã. Doar cei cu tulburare bipolarã sunt
incluºi, dar ei cam schimbã diagnosticul dupã cum au ei chef", povesteºte
bãrbatul �ncadrat iniþial ca schizofrenic.
Profesorul Radu Mihãilescu, de la Spitalul �A. Obregia" spune cã totul e
�folclor". �Toþi pacienþii sunt informaþi �nainte de a-ºi da acordul. Sunt ºi
persoane care refuzã. O comisie de eticã verificã veridicitatea consimþãm�ntului
ºi dã aviz pentru �nceperea testãrii", spune rãspicat psihiatrul. Nu neagã cã nu
ar fi ºi studii neserioase, dar �nu la acest spital".
Profesorul Dan Prelipceanu, ºeful catedrei de Psihiatrie de la UMF Bucureºti,
spune cã �n Capitalã, rata de refuz este mai mare dec�t �n provincie. �Medicul
din provincie are mai multã prizã la pacienþi. �n Bucureºti, unii nici nu se mai
prezintã la spital ºi studiul cade". Psihiatrul susþine cã teama oamenilor e
ne�ntemeiatã. La Obregia se fac �n general studii de faza a patra, cu
medicamente aprobate ºi nu �ºi aminteºte sã fi raportat efecte adverse. grave.
30 de mii de internãri se fac, anual, la Spitalul Obregia din Capitalã. �n jur
de patru mii sunt �cu forþa
�Nu mai ºtiu dacã am acceptat sau nu sã particip la studiu. Am semnat o singurã
paginã, dar n-am citit ce scria."
PACIENT SPITALUL OBREGIA
Comentarii la articol:

Medicii nu s-au atins de salariile de pe carduri de cel putin 7-8 ani !
Nu numai cei de la spit. 9,ci si cei de la restul spitalelor de psihiatrie .

4 May, 23:31. Simona
Dom'le Cucu, nu-i mai invata de rau pe reporterii EVZ. Ei au de-a face cu niste oameni extrem de periculosi. Daca mai umbla mult prin curte si pe la gratii saintervieveze bolnavii se pot trezi cu cate o seringa in spate. Efectul? Limba li
se va umfla ca un cozonac, nu li se va mai vedea decat albul ochilor iar
manutele lor nu vor mai putea sa scrie la ziar adevaruri atat de suparatoare.
Daca ii mai si inchid undeva si fac experiente pe ei s-ar putea sa scrie chiar
de bine sub titlul: "Am intalnit si pacienti vindecati! Felicitari doctorilor!
Aici nu e picior de nazi!".

4 May, 22:36. Hihihi
Cunosc cazul unui pacient care se interneaza voluntar periodic pentru a
participa la aceste experimente cu medicamente noi., dar rezultatele nu sunt
credibile din cauza cafelelor primite pe stomacul gol de la un post de
televiziune. Nu stiu daca primeste si bani pentru teste, dar stiu ca
diagnosticul pentru care se interneaza este gresit. El nu este ceea ce se cheama
generic nebun, ci este prost; nebunia, uneori se vindeca, prostia niciodata!
Acest etern pacient este cel pe care il intalnim prea des pe aici: Garfildul
nostru, prostul cu etaj si mansarda.


4 May, 22:31. Andreea
Minciuni peste minciuni... reporteri de 2 lei ;)

4 May, 22:29. Ruder Cowboy
ZBOR DEASUPRA UNUI CUI!B DE CUCI de C Lica

Asigur moca Indieni! Ultima solutie? O cale de iesire?

Se impunea o descriere a unui spital de psihiatrie ceausist

4 May, 22:42. Sitting Bull
Mai Rudotel Cowboy, imi explici si mie cum poti asigura gratuit niste indieni?
Daca e vorba de indienii adevarati si nu despre amerindieni, pot sa ma gandesc
la tiganii nostri pentru "ultima solutie"?

4 May, 22:34. gigel
Mai oameni buni voi nu vedeti idea principala ca de fapt toate aceste studii nu
au nici o valoare stiintifica sunt NULE. Pai daca omul bea cafea pe furis,
normal ca are tensiune mare de la cafea pr furis (nescrisa in dosar) si nu de la
medicamentele de cobai. Deci un fel de frectie acel rezultat final al acestor
studii.. si asta este in toate spitalele ca nenea Analfabetu nu spune ce face el
pe furis, fie ca bea cafea, ia alte droguri sau bea alcohool..etc
Motivul pentru care raportezi acest comentariu[�nchide] in toate spitalele se desfasoara studii,pacientii semneaza-nici ei nu stiu
ce...peste tot se fac bani,mare lucru;nu e o ilegalitate;doar suferinta,moarte
si chin!Cititi "Pavilionul cancerosilor"...e ca acolo in toata sanatatea
romaneasca-Alexandr Soljenitin...

4 May, 20:08. Bob
O prima intrebare : ce deosebire este intre medicii si companiile farmaceutice
implicate in activitatile descrise in articolul de fata si medicii nazisti si

4 May, 20:15. Iulia companiile farmaceutice germane din subordinea nazistilor ?
O a doua intrebare : cand si cine ii va aduce in fata judecatii pe cei implicati
in astfel de activitati ?

4 May, 22:56. Man Gell
La Spitalul Voua nu se fac injectii cu benzina in vene, se administreaza oral
(sau bucal?!).

4 May, 19:18. Minu
Fonfu ministrul sanatatii ar trebui internat aici ,nu sa latre la haznaua 3
seara. un loc bun este aici si pentru Vadim ,ca lingaul dorsal e sarit rau de pe
fix.

4 May, 16:52. Ptr JURNALISTI
Jurnalisti, incercati sa vedeti ce e cu internarile nonvoluntare la nebuni. In
Romania se incalca flagrant drepturile omului. Daca o persoana va considera si
pe voi nebuni si isi pune de gand sa va interneze, o va face. Nu-i trebuie decat
un politist, o salvare si o ruda sau un sef care sa insoteasca echipajul si sa
dea semnatura pt. dvs. Daca protestati si spuneti ca sunteti oameni normali este
si mai rau. Va leaga si sunteti aruncati dupa gratii. Nu veti fi dus in fata
unui judecator care sa analizeze cazul dvs., ci in fata unor doctori care se
uita suspiciosi la dvs. si care va iau libertatea si va sedeaza.


4 May, 16:55. spagi si spagi
Va dati seama ce bani ia un doctor din asta de la vreo ruda care vrea sa
mosteneasca averi si sa-i faca pe bietii batrani iresponsabili. Cu spagi se
rezolva!
Doamne fereste!

4 May, 21:18. I ve been there
La penultima internare,la doctorita Ciobanu Adela era internata o femeie de
fiica ei si aceasta dorea sa o treaca pe batrana sub ''interdictie''(in scopul
de a-i lua apartamentul),dar problema e ca batrana se simtea din ce in ce mai
rau(de fapt,cam toti pacientii se simt din ce in ce mai rau,la aceasta
doctora-starea pacientilor e determinata de medic,in masa,la spitalul nr 9).Imi
amintesc ca i se puneau perfuzii desi batrana golea farfuria cu mancare,plasturi
care o agitau,ea devenise in cateva zile mult mai agitata decat cand
venise,moment in care era calma.La un moment dat au venit celelalte fiice ale ei
si au aflat de la mine cum se purtau medicii cu ea,si au reusit sa o transfere
la alt medic(dand spaga 5 mil unui alt medic).Poate alti pacienti nu sunt la fel
de norocosi:practic,oricine te poate interna la nebuni si va asigur ca nimeni nu
vine sa-l intrebe pe medicul respectiv de ce a considerat asa.

4 May, 17:56. Mark
Prin noua lege a sanatatii mintale nr. 487/2002 republicata in Mof 652/2012 este
reglementata internarea nevoluntara. Intr-adevar, inainte era suficient
procurorul ca sa te tina la nebuni, dar acum intervine si un judecator, care
confirma in camera de consiliu hotararea comisiei spitalicesti de internari
nevoluntare si chiar audiaza pacientul dc acesta nu e tranchilizat prea tare.
Problema este de cat de repede se misca spitalul sa sesizeze judecatorul si cat
timp dureaza emiterea hotararii judecatoriei competente. In orice caz, celui
internat nevoluntar nu i se pot taia telefoanele si legatura cu avocatul. De
aceea e bine ca tot mai multi avocati sa patruleze prin ospicii. Desi legea prevede ca in comisia de internari nevoluntare trebuie cooptat si un medic de alta specialitate sau un reprezentant al societatii civile, nu am auzit ca
membrul unei organizatii de aparare a drepturilor omului sa fi luat parte la asa
ceva.

4 May, 20:51. I ve been there
Ultima oara cand am fost internata,era in camera de la nonvoluntari o batranica
maicuta adusa de un taximetrist la nebuni,in timp ce ea ii spusese ca vrea sa o
duca la manastirea unde trebuia sa slujeasca.Cand am iesit de la ''inchisi'',am
vazut ca maica stareta de la manastire venea mereu si ii aducea 2 plase de
mancare!
4 May, 16:00. Grig
Este inadmisibil! La inchisoare cu "marii medici"! Scoteti-i afara pe cei cu
retetele ca fata de astia sunt nevinovati!

4 May, 15:00. Ioan
Stimata DOAMNA jurnalist, va felicit pentru ancheta. Ajutati oamenii intrand in
sfarsit in profunzimea mizeriei sistemului spitalicesc! Nu va suparati ca
Nicolaescu tace. Ca daca vreunul din psihiatrii astia se supara, poate sa-l
aduca si pe el nonvoluntar in spital dupa ce nu va mai fi ministru. Nu cred ca e
in stare sa rezolve ceva cu astia. Cred ca el rade citind articolul cand trebuie
sa planga si sa ia masuri! Nu este posibil ca un psihiatru sa te interneze
nonvoluntar la spitalul de nebuni, fara hotararea Tribunalului, si apoi sa faca
experiente pe creierul tau dupa cum ii tuna, ca oricum esti dupa gratii si n-ai
incotro.
Bottom of Form

4 May, 14:59. Aparati drepturile omului
Medicii psihiatri erau temuti pe vremea comunistilor pentru ca ii "rezolvau" pe
cei care se puneau cu Ceausescu. Acuma sunt temuti - bag seama - pentru
obiceiurile lor marca Auschwitz. Chiar daca unii dintre ei sunt mai tineri, au
avut de la cine invata, caci psihiatri comunisti n-au iesit inca la pensie cu
totii si au format generatii intregi de doctori dupa chipul si asemanarea lor.
Romani, iesiti in strada! Aparati drepturile omului!
Motivul pentru care raportezi acest comentariu[�nchide]


4 May, 14:57. SUGESTIE ptr ziaristi
Dragi ziaristi am o sugestie. Sa va dea sefele Spitalului 9 nu doar numarul de
internari anuale, ci si numarul de oameni participanti la studii clinice in 2011
si 2012, mai precis un centralizator. Ei sunt spital de stat si nu au de ce sa
ascunda statistica. Daca sunt asa de multi doctori implicati (si vad ca nu i-ati
trecut aici decat pe cei care au spus acest lucru in declaratiile de avere, dar
sigur mai sunt si altii) este posibil ca numarul celor pe care se fac teste sa
ajunga la 130% din numarul internatilor. Si 40% ar fi monstruos, dupa parerea
mea! Nu trebuie lasat in pace acest spital. Aparati-i pe oamenii de acolo!

4 May, 14:19. lili
Testarea de medicamente in spitalele dinRomania se face nu numai in domeniul
psihiatric.Domnii din ministerul sanatatii stiu dar tac din gura.


4 May, 14:34. luka
Testarea de medicamente se face in spitalele din toata lumea mai ales in tarile
din occident, nu numai in Romania. Intr-o tara ca Danemarca se fac de cinci ori
mai multe studii la o populatie de cinci ori mai mica.
Incetati cu ipocrizia asta ieftina si populismul de trei parale. Cobai sunt cei
dezinformati sau cei care se simt asa. In occident oamenii au ocazia sa caute un
studiu la care sa participe si eventual sa beneficieze de un tratament important
inainte sa fie prea tarziu.
Inchideti farmaciile si vindecati-va cu cataplasme cu cartofi daca medicamentele
controlate nu mai sunt bune. Sau rugati-va la moaste ca este la moda.


4 May, 14:00. Sanatatea
Sistemul de sanatate din Roamnia este un dezastru pornind de varful piramidei
reprezentata de Fonfaila Nicolaescu si teminand cu ultima ingrijitoare. Toti
cetatenii ce realizeaza venituri sunt obligati sa contriuie dar, cu mici
exceptii (aici ma refer la smecherii din politica,) nu beneficiaza nici de o
aspirina cand sunt nevoiti sa se interneze. Spaga, spaga si iar spaga. S-a ajuns
mai rau ca in lagarele naziste.
4 May, 12:52. Doctorul de garda
Normal, pentru o mare parte din bolnavii psihici ar trebui ca familia/tutela
acestuia sa semneze intrarea intr-un studiu clinic. Depinde de patologie. Daca
sunt studii de faza IV, nu sunt studii care pot afecta bolnavul caci acele
medicamente exista deja in farmacii. Problema este ca sigur medicii sunt platiti
pentru fiecare bolnav inclus in studiu; de aici pot veni infractiunile
(diagnostic fals, ne-informarea detaliata a pacientului, etc.). Deci, cu cat
doctorul include mai multi pacienti in studiu (chiar daca apoi ei sunt scosi sau
ies din studiu) cu atat mai multi bani castiga investigatorul, adica doctorul.
Daca la un audit (control) se constata ca medicul a trisat, nu a respectat
protocolul, el este pus pe o lista neagra si nu i se mai dau studii clinice.
Ceea ce nu este normal, este faptul ca NU spitalul trebuie sa plateasca
analizele, investigatiile cerute de protocolul studiilor, ci industria
framaceutica, laboratorul respectiv.

4 May, 12:48. Ionela Cristea
Ia gata cu critica! Daca indivizii tulburati care ajung la Spitalul 9 n-au servici si sar cu capul de pe fix e bine sa devina cobai. Astfel au si ei un rol
in marele mecanism farmaceutic mondial si in bunastarea sarmanilor doctorasi,
intre noi fie vorba, platiti mizerabil de stat

4 May, 12:54. Prostul cu capul plecat
dar,ce ar fi ca exemplare ca tine sa fie internati,fortati sau
ticluiti sa se faca experiente,ca doar cu totii dorim sa scapam
de indivizi care nu au nici macar un neuron...sunt reziduri...

4 May, 13:00. Bine Informatul
@Ionela. Draga doamna, ia mai studiaza problemsoara cu salariile Chiar pe
site-ul Spitalului 9 sunt date salariile celor care lucreaza acolo. In luna
martie 2013 managera generala Monica Boer a castigat 9.267 lei salariu net,
adica 2.155 de euro la cursul actual, adica cu cativa euro in minus fata de
presedintele Traian Basescu. Si Basescu conduce o tara, nu un ospiciu!
Directoarea medicala Simona Trifu a luat si ea 7.259 de lei salar net, adica
1.688 de euro, ceea ce e mai mult decat a luat premierul Victor Ponta.
Documentati-va dragi ziaristi si vedeti si ca o asistenta principala de laBalamuc ia intre 2.500 si 3.000 lei adica mai mult ca un judecator debutant.
Salariile in psihiatrie nu sunt deloc mici, si astia nu scot nici macar un
apendice! Si salariile acestea nu justifica experientele pe oameni pt completarea veniturilor.

4 May, 13:34. joel
deci un slariu mic ar justifica "experimentele" pe oameni?
articolul si-a atins scopul: a ajuns exact la cei care gandesc ca tine.
oricum: salariile amintite sunt ale managerilor de spital, de cele mai multe ori
desemnati politic (si de cu totul alte specialitati), si nu a medicilor sau
rezidentilor. asta se numeste (bine) dezinformare.

4 May, 13:46. Bine Informatul
@Joel. Nu cred ca ai inteles. Un salariu mic nu justifica experientele pe
oameni, asa cum sugera Ionela.
Salariile de la Spitalul 9, nu doar ale conducerii (managerii or fi ei desemnati
politic, dar sunt tot medici), ci si ale doctorilor si ale personalului mediu,
ale psihologilor, sunt decente pt. Romania. Iti dau in continuare date din
tabelul lor. Un sef de sectie incaseaza 4.500 lei net iar un medic primar -
intre 3.000 si 5.000 de lei. Rezidentul, intr-adevar, are 1.000 si un pic de lei
net, adica la fel ca infirmiera.


4 May, 12:24. ADEVARUL
Sistemul este bolnav si corupt din varful piramidei.De aceea problema vitala a
starii
natiunii nu se poate rezolva si se va determina inca,prin decese,drame
familiale,
crime supuse experientelor pe timp de pace vizibil-dar in razboi psichologic,ura
si
razbunare contra crestinilor si oamenilor simpli-''PROSTIMEA''-intocmai aceasta
clasa sociala este adusa si dirijata in situatia de a accepta acestea,iar in
contradictoriu-DE CE SE ACCEPTA DE MAJORITATEA POPULATIEI-TEROAREA
SI TERORIZAREA DE CATRE-TRADATORII DE PATRIE SI DE NEAM !


4 May, 12:25. ADEVARUL
-UN STAT NU FUNCTIONEAZA CU INGERANTA SECTANTA-MEMBRII FRANCMASONI-DIN CADRUL
MEDICAL-POLITICA-JUSTITIE-POLITIE-ADMINISTRATIE-SUNT LEGATI
INTR-O BANDA DE RAU- FACATORI,GRUP ORGANIZAT INFRACTIONAL-CRIMINAL-CE SE
CONSTITUE IN URMA COLABORARIILOR DIN INTERIORUL
LOJEI-IN VEDEREA STRANGERILOR DE FONDURI,CORUPTIE,SANTAJ,AMENINTARI,MANIPULARE
SI PROTEJARE A INFRACTORIILOR SI MUSAMALIZAREA INFRACTIUNII INTR-UN SISTEM
CORUPT!!!-AVETI EXEMPLE MULTIPLE IN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE
4 May, 12:46. ILUZIA OPTICA
PERFECT,si ce pentru ei nu sunt legi?,nu raspund penal,doar
Justitia este balanta fiecarui cetatean,indiferent de statut social,nu
doar se observa in administrarea pedepselor,criteriile de diferente
fata de ceilalti cetateni simpli,fara influente,desigur ca asa este
conceput si parghiile de sustinere sunt unse,iar GENOCIDUL
UMANITAR-il vor platii tot cei nevoiasi si fara protectie nu ?
4 May, 11:55. Costin Stefan
Asta s-a intamplat, pentru ca nu a fost internat nici pana in momentul de fata
si Nicolaecu acolo.

4 May, 11:42. radu
1.problema e ca banii in loc sa vina la MS vin la doctori desi, MS aloca
fondurile pt analizele (de altfel inutile in afara studiului). cat timp romanii
mor pt ca sistemul nu are bani iar banii sunt sifonati de medici cu
autoritate... nu suna bine. deci normal e ca studiul sa fie monitorizat de stat
si daca apar mortalitati/morbiditati suplimentare peste un anumit procent sa se
opreasca/ sa se finanteze apoi ingrijirea/inmormantarea (dar banii de lumanari
intra in buzunaru altuia)
2.tare mi-e teama ca daca nicolaescu incearca o smecherie aici o sa ajunga mai
rau ca basescu,cu tidoida in sacosa. scrupulele sunt mici si unde mor 100 oameni
ce mai conteaza unu

4 May, 10:58. silviana
ca de obicei,si tu,sistem,cu afectiunile tale.

4 May, 10:56. silviana
problema este ca in aceste cercetari,studii clinice,nu se semneaza contractele
in primul rind asa cum prevede legea,cu statul,ministerul sanatatii,ci numai cu
doctorii ca si cind clinicile,spitalele ar fi in proprietatea lor
privata;normal,atit cu ministerul sanatatii cit si cu medicii
specialisti,trebuie sa incheie contracte de acest fel,producatorii de
medicamente noi,cele trecute de stadiul testelor pe cobai in laborator,ca totul
sa fie legal,si nu sa procedeze in acest fel de parca romania ar fi laboratorul
politicienilor...doctori specialisti in afectiuni medicale,iar romanii,cobaii
lor...sau chiar asa e,de fapt.

4 May, 10:38. silviana
desi familiile pacientilor cu afectiuni psihice care se interneaza benevol,nu au
drept de semnatura in locul acestora,se stie familiile sint...egoiste,spera in
vindecarea si inapoierea lor sanatosi acasa cu ajutorul noilor medicamente si
este posibil sa reuseasca sa'i convinga pe bolnavii lor sa semneze acceptul
tratamentului cu noile medicamente.


4 May, 10:09. Alf
ªi cum presupuneþi voi cã ar trebui sã se realizeze cercetarea ºi progresul �n
medicinã? Scrieþi aici cum trebuie de fãcut, cã de criticat o pot face ºi cei cu
patru clase ºi cei care se roagã sã le vinã sãnãtatea din ceruri.
Acest camp este obligatoriu!
4 May, 10:21. Mark
Ce cercetare dom'le! Asta nu e cercetare. Cercetarea se face in America. Aicea
sunt cobaii. Fraierii de romani saraci, needucati si ingroziti de doctori -
astia sunt cobaii. Ia uite unde se ascundeau cercetatorii care determina
progresul in medicina! Cata vreme sa mai acceptam sa fim cobaii unora sau
altora?Nici un cobai nu sta la discutii, semneaza ca accepta sa se faca
experiente pe scafarlia lui, pt. ca sa nu fie tratat rau in spital sau pus sa
plateasca pastilele. Sau poate ca te gandesti ca oamenii care si-au pierdut
serviciul pe timp de criza si au facut depresie oricum sunt periferia societatii si tre' sa ajute si ei la "progresul in medicina", ca oricum n-au altceva maibun de facut?

4 May, 10:44. Pasteur
Data viitoare cand intri intr-o farmacie (iti urez s-o faci cat mai rar!) sa te
uiti pe rafturi si sa te gandesti ca fiecare medicament a fost studiat ani de
zile (si pe oameni, nu numai pe cobai) inainte ca tu, familia ta, prietenii tai
sa-l primiti in siguranta. Efecte secundare au toate medicamentele. Aspirina
poate sa omoare. Cum pot fi evitate astfel de situatii se afla numai din studii.
Intelegi dom'le?


4 May, 11:11. mengele
Cred ca abordarea ta este un pic superficiala. Trecand peste faptul ca in
ultimii 20 de ani majoritatea scandalurilor legate de studiile clinice a fost in
tari din lumea a 3-a (daca nu ma crezi da un search cu prietenul google) unde
exista un deficit cronic de reglementare in domeniu, teza ta presupune inocenta
companiilor pharma. Mai toate guvernele din lumea civilizata incearca in fel si
chip sa limiteze o serie de practici ale acestora considerate abuzive. Lucru
care nu reuseste din cauza unui lobby extrem de eficient (si bine finantat). In
Romanica este si mai dramatic: pacienti needucati, cu teama nu doar de doctori,
alaturi de un sistem prezumat corupt (teza care are, din pacate, o puternica
sustinere in fapte). Ca urmare, exista o poarta larga pentru abuz, poarta care
poate fi inchisa doar printr-o suprareglementare si un mecanism de supraveghere
exercitat de institutii independente, credibile si transparente. ANM este
departe de aceste trei atribute in constiinta publica...

4 May, 12:09. Pasteur
@mengele
studiile clinice au iesit din lumea occidentala doar in ultimii 20 de ani odata
cu instituirea unor (supra)reglementari internationale asa ca este firesc ca de
atunci sa apara si "scandalurile" in tarile despre care vorbesti. Sanatatea este
fara indoiala un domeniu predispus fraudei, malpraxisului sau sarlataniei. De
aceea, cand se discuta acest subiect, ar fi de preferat sa fie facut in
cunostinta de cauza si punctual la caz, fara generalizari. Altfel nici nu se
rezolva problemele reale iar "informarea" risca sa se banalizeze sau sa devina
dezinformare.

4 May, 12:21. mengele
@Pasteur. Multumesc ca imi confirmi afirmatiile. Suprareglementarile din tarile
dezvoltate au aparut tocmai din cauza abuzurilor din domeniu. Problema in
Romania este ca nu a fost niciodata o dezbatere publica pe aceasta tema, toata
povestea fiind ascunsa sub pres sub un discurs de genul "voi nu va pricepeti,
asa ca nu va dati cu parerea" Pana la urma, sistemul medical ar trebui sa priceapa ca reglementarea in domeniu are intr-o mai mica masura o componenta
stiintifica, medicala si intr-o mai mare masura una etica si legala. Ca urmare,
in toata aceasta dezbatere - evitata pana acum in Romania - poate ca ar trebui
sa fie implicati juristi si societatea civila. Tinerea ei in interiorul castei
medicale va alimenta suspiciunea de musamalizare, accentuata, repet, de
perceptia publica privind coruptia din domeniu. In plus, psihiatria este un
domeniu extrem de sensibil in mentalul colectiv romanesc. Cine stie, poate n-ar
fi stricat o lustratie si pt. psihiatri.

4 May, 09:34. Mark Este inadmisibil asa ceva! Cine determina daca acesti oameni au discernamant
pentru a semna ca participa voluntar la studii? Ce efecte secundare au
medicamentele experimentale? Un proverb romanesc spune ca ceea ce nu te omoara,
te intareste. Insa de unde stii ca aceste medicamente nu te vor omori? Este ca
si cum la Hiroshima si Nagasaki nu s-ar fi aruncat bomba atomica, ci numai s-ar
fi testat bomba atomica! Rusine sa le fie daca au ajuns centru mondial pt. cobai
umani profitand de suferinta bietilor oameni! Trebuie DEMISI TOTI!

De la: Femme_Politique, la data 2013-05-05 09:53:55Antipsihiatrie in spitalele din Romania.Comunismul si fascismul reinvie.
Psihiatrie ca in secilul 19.

Spitalul nr. 9, kilometrul zero al experimentelor pe �cobai" umani. Mãrturiile
șocante ale bolnavilor și c�știgurile fabuloase ale doctorilor.

Autor: Cristina Lica

Companiile farmaceutice strãine �și �ncearcã psihotropele �pe capul"
est-europenilor și al asiaticilor. La Spitalul Obregia, nu e secție
fãrã studii clinice, iar medicii c�știgã enorm.
In Romania,Moldova,Ucraina,Polonia,India sau Taiwan nu sunt nici pe departe in
top 10 destinatii turistice ale lumii,dar sunt printre cele mai cautate tari de
catre testerii de medicamente.
Miza mare este mai ales la tratamentele psihiatrice, �ntruc�t legislaþia ºi
reglementãrile din domeniul studiilor clinice pe bolnavi cu tulburãri mintale
nici nu se comparã cu cele din SUA, unde regulile sunt extrem de stricte ºi de
aspre.
Subiectul a st�rnit o serie de controverse, iar presa strãinã a semnalat �n
nenumãrate r�nduri cã marile companii farmaceutice �ºi selecteazã intenþionat
�cobaii" din þãrile sãrace. �n Rom�nia, amploarea �experimentelor" a ieºit la
ivealã acum doi ani, c�nd conducerea spitalelor a fost obligatã sã-ºi depunã
declaraþii de avere.
Familia nu poate hotãr� �n locul bolnavului
Existã de zece ori mai multe medicamente �pentru creier" dec�t pentru oricare
alte organe, iar noi molecule sunt mai mereu �n teste. Miza din spatele
cercetãrii este foarte mare, av�nd �n vedere creºterea alarmantã a bolilor
psihice �n lume, dar ºi preþurile ridicate ale medicamentelor decontate integral
de stat.
Puþini ºtiu cã multe din psihotropele de ultimã generaþie ºi-au dovedit mai
�nt�i eficienþa pe conaþionalii noºtri. La �Alexandru Obregia", cel mai mare
spital de psihiatrie din þarã, mai toþi ºefii de secþie conduc studii clinice,
�n plus faþã de activitatea din spital ºi cea universitarã.
C�ºtigurile sunt de douã sau chiar de trei ori mai mari dec�t salariul primit de
la spital. Practic, furnizorii de studii clinice au ajuns sã �i plãteascã ca pe
propriii manageri.
Concurenþa e str�nsã, iar amatorii de testãri, puþini, aºa cã medicii se bat pe
pacienþi. Chiar dacã suferã de tulburãri mintale, bolnavii trebuie sã semneze un
consimþãm�nt de vreo 30 de pagini, care le ia �n mod normal mai mult de o orã
numai sã �l citeascã.
Mãsluirea acordului scris, greu de verificat
Doar pacienþii care se interneazã voluntar au voie sã participe la studii
clinice. Legea Sãnãtãþii Mintale spune clar cã familia nu poate hotãr� �n locul
acestora, aºa cum se �nt�mplã �n cazul internãrilor nevoluntare.
Formularul de consimþãm�nt trebuie validat de o comisie de eticã a spitalului,
�nsã �n majoritate, toatã conducerea e implicatã �n studii clinice, ceea ce
�nseamnã cã medicii se verificã unii pe alþii.
�Unii bolnavi psihic sunt fericiþi cã nu-ºi mai aduc pastilele de acasã ºi le
primesc pe cele experimentale", ne-au dezvãluit surse avizate din domeniu. ªi
preºedintele Asociaþiei pentru Protecþia Pacienþilor (ANPP), Vasile Barbu, spune
cã �n anii trecuþi, �n spitalele bucureºtene, a descoperit nereguli
�Erau analfabeþi a cãror semnãturã apãrea �n formularul de consimþãm�nt sau
oameni care nu ºtiau cã medicii primesc bani pe spatele lor. Un astfel de studiu
clinic presupune o muncã titanicã, ori mulþi dintre coordonatori sunt ºi
profesori universitari, ºi doctori cu normã �ntreagã. Mulþi puneau asistentele
sau rezidenþii sã facã o serie de proceduri, lucru interzis".
�n 2006, raportorii Comitetului Antitorturã au descoperit la noi pacienþi-cobai
testaþi fãrã voia lor
Rom�nii, executanþi, nu cercetãtori Medicii rom�ni care conduc studii clinice nu fac muncã de cercetare
propriu-zisã. Ea e fãcutã de compania-mamã, care vine aici doar cu medicamentul,
pentru a-i observa efectele. Mai concret, aceste studii sunt niºte foi de
observaþie pe care medicul completeazã tratamentul, dozele ºi mãsoarã periodic
anumiþi parametri (tensiune, puls etc.). De regulã, toate aceste analize se fac
pe banii spitalului. Grav e cã unele companii nu �ncheie protocoale cu spitalele
pentru a gãzdui studiile, plãtindu-i doar pe medici, susþin surse din industria
farmaceuticã.
Mãrturia unui cobai: �Am semnat o foaie"
Printre zãbrelele ferestrei, un bãrbat internat �n regim �nchis la Spitalul
Obregia, ne povesteºte cã, acum o lunã, psihiatrul l-a �ntrebat dacã nu vrea sã
intre �ntr-un studiu cu un nou medicament foarte bun.
�Nu mai ºtiu dacã am acceptat sau nu", ne spune vizibil tulburat. De semnat ºtie
cã a semnat. �Era o singurã paginã. Nu am citit ce scria". ªi asta �n condiþiile
�n care trebuia sã consulte un pomelnic de 20-30 de pagini. Din c�nd �n c�nd, i
se fac analize, iar doctorii au hotãr�t cã e mai bine sã stea o perioadã �sub
cheie", semn cã starea lui nu s-a �mbunãtãþit. Singura bucurie rãm�ne cafeaua
adusã de paznic pe furiº, de la �tonomatul" din curte, contra unui bacºiº.
Un alt bolnav pe care l-am �nt�lnit pe aleile aceluiaºi spital ne-a mãrturisit
cã a participat la douã studii. La ultimul, care e �n desfãºurare, medicii i-ar
fi pus un alt diagnostic dec�t cel pe care �l ºtia, �pentru a se �ncadra". �E un
studiu cu mostre de s�nge, prin care vor sã vadã dacã apare ceva legat de boalã
�n ADN-ul pãrinþilor. Analizele sunt trimise �n Germania. Medicul te �ntreabã
dacã vrei sã participi. Nu vrei, bunã ziua! Am zis cã o eprubetã �n plus la c�te
analize �þi fac nici nu mai conteazã. Doar cei cu tulburare bipolarã sunt
incluºi, dar ei cam schimbã diagnosticul dupã cum au ei chef", povesteºte
bãrbatul �ncadrat iniþial ca schizofrenic.
Profesorul Radu Mihãilescu, de la Spitalul �A. Obregia" spune cã totul e
�folclor". �Toþi pacienþii sunt informaþi �nainte de a-ºi da acordul. Sunt ºi
persoane care refuzã. O comisie de eticã verificã veridicitatea consimþãm�ntului
ºi dã aviz pentru �nceperea testãrii", spune rãspicat psihiatrul. Nu neagã cã nu
ar fi ºi studii neserioase, dar �nu la acest spital".
Profesorul Dan Prelipceanu, ºeful catedrei de Psihiatrie de la UMF Bucureºti,
spune cã �n Capitalã, rata de refuz este mai mare dec�t �n provincie. �Medicul
din provincie are mai multã prizã la pacienþi. �n Bucureºti, unii nici nu se mai
prezintã la spital ºi studiul cade". Psihiatrul susþine cã teama oamenilor e
ne�ntemeiatã. La Obregia se fac �n general studii de faza a patra, cu
medicamente aprobate ºi nu �ºi aminteºte sã fi raportat efecte adverse. grave.
30 de mii de internãri se fac, anual, la Spitalul Obregia din Capitalã. �n jur
de patru mii sunt �cu forþa
�Nu mai ºtiu dacã am acceptat sau nu sã particip la studiu. Am semnat o singurã
paginã, dar n-am citit ce scria."
PACIENT SPITALUL OBREGIA
Comentarii la articol:

Medicii nu s-au atins de salariile de pe carduri de cel putin 7-8 ani !
Nu numai cei de la spit. 9,ci si cei de la restul spitalelor de psihiatrie .

4 May, 23:31. Simona
Dom'le Cucu, nu-i mai invata de rau pe reporterii EVZ. Ei au de-a face cu niste oameni extrem de periculosi. Daca mai umbla mult prin curte si pe la gratii saintervieveze bolnavii se pot trezi cu cate o seringa in spate. Efectul? Limba li
se va umfla ca un cozonac, nu li se va mai vedea decat albul ochilor iar
manutele lor nu vor mai putea sa scrie la ziar adevaruri atat de suparatoare.
Daca ii mai si inchid undeva si fac experiente pe ei s-ar putea sa scrie chiar
de bine sub titlul: "Am intalnit si pacienti vindecati! Felicitari doctorilor!
Aici nu e picior de nazi!".

4 May, 22:36. Hihihi
Cunosc cazul unui pacient care se interneaza voluntar periodic pentru a
participa la aceste experimente cu medicamente noi., dar rezultatele nu sunt
credibile din cauza cafelelor primite pe stomacul gol de la un post de
televiziune. Nu stiu daca primeste si bani pentru teste, dar stiu ca
diagnosticul pentru care se interneaza este gresit. El nu este ceea ce se cheama
generic nebun, ci este prost; nebunia, uneori se vindeca, prostia niciodata!
Acest etern pacient este cel pe care il intalnim prea des pe aici: Garfildul
nostru, prostul cu etaj si mansarda.


4 May, 22:31. Andreea
Minciuni peste minciuni... reporteri de 2 lei ;)

4 May, 22:29. Ruder Cowboy
ZBOR DEASUPRA UNUI CUI!B DE CUCI de C Lica

Asigur moca Indieni! Ultima solutie? O cale de iesire?

Se impunea o descriere a unui spital de psihiatrie ceausist

4 May, 22:42. Sitting Bull
Mai Rudotel Cowboy, imi explici si mie cum poti asigura gratuit niste indieni?
Daca e vorba de indienii adevarati si nu despre amerindieni, pot sa ma gandesc
la tiganii nostri pentru "ultima solutie"?

4 May, 22:34. gigel
Mai oameni buni voi nu vedeti idea principala ca de fapt toate aceste studii nu
au nici o valoare stiintifica sunt NULE. Pai daca omul bea cafea pe furis,
normal ca are tensiune mare de la cafea pr furis (nescrisa in dosar) si nu de la
medicamentele de cobai. Deci un fel de frectie acel rezultat final al acestor
studii.. si asta este in toate spitalele ca nenea Analfabetu nu spune ce face el
pe furis, fie ca bea cafea, ia alte droguri sau bea alcohool..etc
Motivul pentru care raportezi acest comentariu[�nchide] in toate spitalele se desfasoara studii,pacientii semneaza-nici ei nu stiu
ce...peste tot se fac bani,mare lucru;nu e o ilegalitate;doar suferinta,moarte
si chin!Cititi "Pavilionul cancerosilor"...e ca acolo in toata sanatatea
romaneasca-Alexandr Soljenitin...

4 May, 20:08. Bob
O prima intrebare : ce deosebire este intre medicii si companiile farmaceutice
implicate in activitatile descrise in articolul de fata si medicii nazisti si

4 May, 20:15. Iulia companiile farmaceutice germane din subordinea nazistilor ?
O a doua intrebare : cand si cine ii va aduce in fata judecatii pe cei implicati
in astfel de activitati ?

4 May, 22:56. Man Gell
La Spitalul Voua nu se fac injectii cu benzina in vene, se administreaza oral
(sau bucal?!).

4 May, 19:18. Minu
Fonfu ministrul sanatatii ar trebui internat aici ,nu sa latre la haznaua 3
seara. un loc bun este aici si pentru Vadim ,ca lingaul dorsal e sarit rau de pe
fix.

4 May, 16:52. Ptr JURNALISTI
Jurnalisti, incercati sa vedeti ce e cu internarile nonvoluntare la nebuni. In
Romania se incalca flagrant drepturile omului. Daca o persoana va considera si
pe voi nebuni si isi pune de gand sa va interneze, o va face. Nu-i trebuie decat
un politist, o salvare si o ruda sau un sef care sa insoteasca echipajul si sa
dea semnatura pt. dvs. Daca protestati si spuneti ca sunteti oameni normali este
si mai rau. Va leaga si sunteti aruncati dupa gratii. Nu veti fi dus in fata
unui judecator care sa analizeze cazul dvs., ci in fata unor doctori care se
uita suspiciosi la dvs. si care va iau libertatea si va sedeaza.


4 May, 16:55. spagi si spagi
Va dati seama ce bani ia un doctor din asta de la vreo ruda care vrea sa
mosteneasca averi si sa-i faca pe bietii batrani iresponsabili. Cu spagi se
rezolva!
Doamne fereste!

4 May, 21:18. I ve been there
La penultima internare,la doctorita Ciobanu Adela era internata o femeie de
fiica ei si aceasta dorea sa o treaca pe batrana sub ''interdictie''(in scopul
de a-i lua apartamentul),dar problema e ca batrana se simtea din ce in ce mai
rau(de fapt,cam toti pacientii se simt din ce in ce mai rau,la aceasta
doctora-starea pacientilor e determinata de medic,in masa,la spitalul nr 9).Imi
amintesc ca i se puneau perfuzii desi batrana golea farfuria cu mancare,plasturi
care o agitau,ea devenise in cateva zile mult mai agitata decat cand
venise,moment in care era calma.La un moment dat au venit celelalte fiice ale ei
si au aflat de la mine cum se purtau medicii cu ea,si au reusit sa o transfere
la alt medic(dand spaga 5 mil unui alt medic).Poate alti pacienti nu sunt la fel
de norocosi:practic,oricine te poate interna la nebuni si va asigur ca nimeni nu
vine sa-l intrebe pe medicul respectiv de ce a considerat asa.

4 May, 17:56. Mark
Prin noua lege a sanatatii mintale nr. 487/2002 republicata in Mof 652/2012 este
reglementata internarea nevoluntara. Intr-adevar, inainte era suficient
procurorul ca sa te tina la nebuni, dar acum intervine si un judecator, care
confirma in camera de consiliu hotararea comisiei spitalicesti de internari
nevoluntare si chiar audiaza pacientul dc acesta nu e tranchilizat prea tare.
Problema este de cat de repede se misca spitalul sa sesizeze judecatorul si cat
timp dureaza emiterea hotararii judecatoriei competente. In orice caz, celui
internat nevoluntar nu i se pot taia telefoanele si legatura cu avocatul. De
aceea e bine ca tot mai multi avocati sa patruleze prin ospicii. Desi legea prevede ca in comisia de internari nevoluntare trebuie cooptat si un medic de alta specialitate sau un reprezentant al societatii civile, nu am auzit ca
membrul unei organizatii de aparare a drepturilor omului sa fi luat parte la asa
ceva.

4 May, 20:51. I ve been there
Ultima oara cand am fost internata,era in camera de la nonvoluntari o batranica
maicuta adusa de un taximetrist la nebuni,in timp ce ea ii spusese ca vrea sa o
duca la manastirea unde trebuia sa slujeasca.Cand am iesit de la ''inchisi'',am
vazut ca maica stareta de la manastire venea mereu si ii aducea 2 plase de
mancare!
4 May, 16:00. Grig
Este inadmisibil! La inchisoare cu "marii medici"! Scoteti-i afara pe cei cu
retetele ca fata de astia sunt nevinovati!

4 May, 15:00. Ioan
Stimata DOAMNA jurnalist, va felicit pentru ancheta. Ajutati oamenii intrand in
sfarsit in profunzimea mizeriei sistemului spitalicesc! Nu va suparati ca
Nicolaescu tace. Ca daca vreunul din psihiatrii astia se supara, poate sa-l
aduca si pe el nonvoluntar in spital dupa ce nu va mai fi ministru. Nu cred ca e
in stare sa rezolve ceva cu astia. Cred ca el rade citind articolul cand trebuie
sa planga si sa ia masuri! Nu este posibil ca un psihiatru sa te interneze
nonvoluntar la spitalul de nebuni, fara hotararea Tribunalului, si apoi sa faca
experiente pe creierul tau dupa cum ii tuna, ca oricum esti dupa gratii si n-ai
incotro.
Bottom of Form

4 May, 14:59. Aparati drepturile omului
Medicii psihiatri erau temuti pe vremea comunistilor pentru ca ii "rezolvau" pe
cei care se puneau cu Ceausescu. Acuma sunt temuti - bag seama - pentru
obiceiurile lor marca Auschwitz. Chiar daca unii dintre ei sunt mai tineri, au
avut de la cine invata, caci psihiatri comunisti n-au iesit inca la pensie cu
totii si au format generatii intregi de doctori dupa chipul si asemanarea lor.
Romani, iesiti in strada! Aparati drepturile omului!
Motivul pentru care raportezi acest comentariu[�nchide]


4 May, 14:57. SUGESTIE ptr ziaristi
Dragi ziaristi am o sugestie. Sa va dea sefele Spitalului 9 nu doar numarul de
internari anuale, ci si numarul de oameni participanti la studii clinice in 2011
si 2012, mai precis un centralizator. Ei sunt spital de stat si nu au de ce sa
ascunda statistica. Daca sunt asa de multi doctori implicati (si vad ca nu i-ati
trecut aici decat pe cei care au spus acest lucru in declaratiile de avere, dar
sigur mai sunt si altii) este posibil ca numarul celor pe care se fac teste sa
ajunga la 130% din numarul internatilor. Si 40% ar fi monstruos, dupa parerea
mea! Nu trebuie lasat in pace acest spital. Aparati-i pe oamenii de acolo!

4 May, 14:19. lili
Testarea de medicamente in spitalele dinRomania se face nu numai in domeniul
psihiatric.Domnii din ministerul sanatatii stiu dar tac din gura.


4 May, 14:34. luka
Testarea de medicamente se face in spitalele din toata lumea mai ales in tarile
din occident, nu numai in Romania. Intr-o tara ca Danemarca se fac de cinci ori
mai multe studii la o populatie de cinci ori mai mica.
Incetati cu ipocrizia asta ieftina si populismul de trei parale. Cobai sunt cei
dezinformati sau cei care se simt asa. In occident oamenii au ocazia sa caute un
studiu la care sa participe si eventual sa beneficieze de un tratament important
inainte sa fie prea tarziu.
Inchideti farmaciile si vindecati-va cu cataplasme cu cartofi daca medicamentele
controlate nu mai sunt bune. Sau rugati-va la moaste ca este la moda.


4 May, 14:00. Sanatatea
Sistemul de sanatate din Roamnia este un dezastru pornind de varful piramidei
reprezentata de Fonfaila Nicolaescu si teminand cu ultima ingrijitoare. Toti
cetatenii ce realizeaza venituri sunt obligati sa contriuie dar, cu mici
exceptii (aici ma refer la smecherii din politica,) nu beneficiaza nici de o
aspirina cand sunt nevoiti sa se interneze. Spaga, spaga si iar spaga. S-a ajuns
mai rau ca in lagarele naziste.
4 May, 12:52. Doctorul de garda
Normal, pentru o mare parte din bolnavii psihici ar trebui ca familia/tutela
acestuia sa semneze intrarea intr-un studiu clinic. Depinde de patologie. Daca
sunt studii de faza IV, nu sunt studii care pot afecta bolnavul caci acele
medicamente exista deja in farmacii. Problema este ca sigur medicii sunt platiti
pentru fiecare bolnav inclus in studiu; de aici pot veni infractiunile
(diagnostic fals, ne-informarea detaliata a pacientului, etc.). Deci, cu cat
doctorul include mai multi pacienti in studiu (chiar daca apoi ei sunt scosi sau
ies din studiu) cu atat mai multi bani castiga investigatorul, adica doctorul.
Daca la un audit (control) se constata ca medicul a trisat, nu a respectat
protocolul, el este pus pe o lista neagra si nu i se mai dau studii clinice.
Ceea ce nu este normal, este faptul ca NU spitalul trebuie sa plateasca
analizele, investigatiile cerute de protocolul studiilor, ci industria
framaceutica, laboratorul respectiv.

4 May, 12:48. Ionela Cristea
Ia gata cu critica! Daca indivizii tulburati care ajung la Spitalul 9 n-au servici si sar cu capul de pe fix e bine sa devina cobai. Astfel au si ei un rol
in marele mecanism farmaceutic mondial si in bunastarea sarmanilor doctorasi,
intre noi fie vorba, platiti mizerabil de stat

4 May, 12:54. Prostul cu capul plecat
dar,ce ar fi ca exemplare ca tine sa fie internati,fortati sau
ticluiti sa se faca experiente,ca doar cu totii dorim sa scapam
de indivizi care nu au nici macar un neuron...sunt reziduri...

4 May, 13:00. Bine Informatul
@Ionela. Draga doamna, ia mai studiaza problemsoara cu salariile Chiar pe
site-ul Spitalului 9 sunt date salariile celor care lucreaza acolo. In luna
martie 2013 managera generala Monica Boer a castigat 9.267 lei salariu net,
adica 2.155 de euro la cursul actual, adica cu cativa euro in minus fata de
presedintele Traian Basescu. Si Basescu conduce o tara, nu un ospiciu!
Directoarea medicala Simona Trifu a luat si ea 7.259 de lei salar net, adica
1.688 de euro, ceea ce e mai mult decat a luat premierul Victor Ponta.
Documentati-va dragi ziaristi si vedeti si ca o asistenta principala de laBalamuc ia intre 2.500 si 3.000 lei adica mai mult ca un judecator debutant.
Salariile in psihiatrie nu sunt deloc mici, si astia nu scot nici macar un
apendice! Si salariile acestea nu justifica experientele pe oameni pt completarea veniturilor.

4 May, 13:34. joel
deci un slariu mic ar justifica "experimentele" pe oameni?
articolul si-a atins scopul: a ajuns exact la cei care gandesc ca tine.
oricum: salariile amintite sunt ale managerilor de spital, de cele mai multe ori
desemnati politic (si de cu totul alte specialitati), si nu a medicilor sau
rezidentilor. asta se numeste (bine) dezinformare.

4 May, 13:46. Bine Informatul
@Joel. Nu cred ca ai inteles. Un salariu mic nu justifica experientele pe
oameni, asa cum sugera Ionela.
Salariile de la Spitalul 9, nu doar ale conducerii (managerii or fi ei desemnati
politic, dar sunt tot medici), ci si ale doctorilor si ale personalului mediu,
ale psihologilor, sunt decente pt. Romania. Iti dau in continuare date din
tabelul lor. Un sef de sectie incaseaza 4.500 lei net iar un medic primar -
intre 3.000 si 5.000 de lei. Rezidentul, intr-adevar, are 1.000 si un pic de lei
net, adica la fel ca infirmiera.


4 May, 12:24. ADEVARUL
Sistemul este bolnav si corupt din varful piramidei.De aceea problema vitala a
starii
natiunii nu se poate rezolva si se va determina inca,prin decese,drame
familiale,
crime supuse experientelor pe timp de pace vizibil-dar in razboi psichologic,ura
si
razbunare contra crestinilor si oamenilor simpli-''PROSTIMEA''-intocmai aceasta
clasa sociala este adusa si dirijata in situatia de a accepta acestea,iar in
contradictoriu-DE CE SE ACCEPTA DE MAJORITATEA POPULATIEI-TEROAREA
SI TERORIZAREA DE CATRE-TRADATORII DE PATRIE SI DE NEAM !


4 May, 12:25. ADEVARUL
-UN STAT NU FUNCTIONEAZA CU INGERANTA SECTANTA-MEMBRII FRANCMASONI-DIN CADRUL
MEDICAL-POLITICA-JUSTITIE-POLITIE-ADMINISTRATIE-SUNT LEGATI
INTR-O BANDA DE RAU- FACATORI,GRUP ORGANIZAT INFRACTIONAL-CRIMINAL-CE SE
CONSTITUE IN URMA COLABORARIILOR DIN INTERIORUL
LOJEI-IN VEDEREA STRANGERILOR DE FONDURI,CORUPTIE,SANTAJ,AMENINTARI,MANIPULARE
SI PROTEJARE A INFRACTORIILOR SI MUSAMALIZAREA INFRACTIUNII INTR-UN SISTEM
CORUPT!!!-AVETI EXEMPLE MULTIPLE IN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE
4 May, 12:46. ILUZIA OPTICA
PERFECT,si ce pentru ei nu sunt legi?,nu raspund penal,doar
Justitia este balanta fiecarui cetatean,indiferent de statut social,nu
doar se observa in administrarea pedepselor,criteriile de diferente
fata de ceilalti cetateni simpli,fara influente,desigur ca asa este
conceput si parghiile de sustinere sunt unse,iar GENOCIDUL
UMANITAR-il vor platii tot cei nevoiasi si fara protectie nu ?
4 May, 11:55. Costin Stefan
Asta s-a intamplat, pentru ca nu a fost internat nici pana in momentul de fata
si Nicolaecu acolo.

4 May, 11:42. radu
1.problema e ca banii in loc sa vina la MS vin la doctori desi, MS aloca
fondurile pt analizele (de altfel inutile in afara studiului). cat timp romanii
mor pt ca sistemul nu are bani iar banii sunt sifonati de medici cu
autoritate... nu suna bine. deci normal e ca studiul sa fie monitorizat de stat
si daca apar mortalitati/morbiditati suplimentare peste un anumit procent sa se
opreasca/ sa se finanteze apoi ingrijirea/inmormantarea (dar banii de lumanari
intra in buzunaru altuia)
2.tare mi-e teama ca daca nicolaescu incearca o smecherie aici o sa ajunga mai
rau ca basescu,cu tidoida in sacosa. scrupulele sunt mici si unde mor 100 oameni
ce mai conteaza unu

4 May, 10:58. silviana
ca de obicei,si tu,sistem,cu afectiunile tale.

4 May, 10:56. silviana
problema este ca in aceste cercetari,studii clinice,nu se semneaza contractele
in primul rind asa cum prevede legea,cu statul,ministerul sanatatii,ci numai cu
doctorii ca si cind clinicile,spitalele ar fi in proprietatea lor
privata;normal,atit cu ministerul sanatatii cit si cu medicii
specialisti,trebuie sa incheie contracte de acest fel,producatorii de
medicamente noi,cele trecute de stadiul testelor pe cobai in laborator,ca totul
sa fie legal,si nu sa procedeze in acest fel de parca romania ar fi laboratorul
politicienilor...doctori specialisti in afectiuni medicale,iar romanii,cobaii
lor...sau chiar asa e,de fapt.

4 May, 10:38. silviana
desi familiile pacientilor cu afectiuni psihice care se interneaza benevol,nu au
drept de semnatura in locul acestora,se stie familiile sint...egoiste,spera in
vindecarea si inapoierea lor sanatosi acasa cu ajutorul noilor medicamente si
este posibil sa reuseasca sa'i convinga pe bolnavii lor sa semneze acceptul
tratamentului cu noile medicamente.


4 May, 10:09. Alf
ªi cum presupuneþi voi cã ar trebui sã se realizeze cercetarea ºi progresul �n
medicinã? Scrieþi aici cum trebuie de fãcut, cã de criticat o pot face ºi cei cu
patru clase ºi cei care se roagã sã le vinã sãnãtatea din ceruri.
Acest camp este obligatoriu!
4 May, 10:21. Mark
Ce cercetare dom'le! Asta nu e cercetare. Cercetarea se face in America. Aicea
sunt cobaii. Fraierii de romani saraci, needucati si ingroziti de doctori -
astia sunt cobaii. Ia uite unde se ascundeau cercetatorii care determina
progresul in medicina! Cata vreme sa mai acceptam sa fim cobaii unora sau
altora?Nici un cobai nu sta la discutii, semneaza ca accepta sa se faca
experiente pe scafarlia lui, pt. ca sa nu fie tratat rau in spital sau pus sa
plateasca pastilele. Sau poate ca te gandesti ca oamenii care si-au pierdut
serviciul pe timp de criza si au facut depresie oricum sunt periferia societatii si tre' sa ajute si ei la "progresul in medicina", ca oricum n-au altceva maibun de facut?

4 May, 10:44. Pasteur
Data viitoare cand intri intr-o farmacie (iti urez s-o faci cat mai rar!) sa te
uiti pe rafturi si sa te gandesti ca fiecare medicament a fost studiat ani de
zile (si pe oameni, nu numai pe cobai) inainte ca tu, familia ta, prietenii tai
sa-l primiti in siguranta. Efecte secundare au toate medicamentele. Aspirina
poate sa omoare. Cum pot fi evitate astfel de situatii se afla numai din studii.
Intelegi dom'le?


4 May, 11:11. mengele
Cred ca abordarea ta este un pic superficiala. Trecand peste faptul ca in
ultimii 20 de ani majoritatea scandalurilor legate de studiile clinice a fost in
tari din lumea a 3-a (daca nu ma crezi da un search cu prietenul google) unde
exista un deficit cronic de reglementare in domeniu, teza ta presupune inocenta
companiilor pharma. Mai toate guvernele din lumea civilizata incearca in fel si
chip sa limiteze o serie de practici ale acestora considerate abuzive. Lucru
care nu reuseste din cauza unui lobby extrem de eficient (si bine finantat). In
Romanica este si mai dramatic: pacienti needucati, cu teama nu doar de doctori,
alaturi de un sistem prezumat corupt (teza care are, din pacate, o puternica
sustinere in fapte). Ca urmare, exista o poarta larga pentru abuz, poarta care
poate fi inchisa doar printr-o suprareglementare si un mecanism de supraveghere
exercitat de institutii independente, credibile si transparente. ANM este
departe de aceste trei atribute in constiinta publica...

4 May, 12:09. Pasteur
@mengele
studiile clinice au iesit din lumea occidentala doar in ultimii 20 de ani odata
cu instituirea unor (supra)reglementari internationale asa ca este firesc ca de
atunci sa apara si "scandalurile" in tarile despre care vorbesti. Sanatatea este
fara indoiala un domeniu predispus fraudei, malpraxisului sau sarlataniei. De
aceea, cand se discuta acest subiect, ar fi de preferat sa fie facut in
cunostinta de cauza si punctual la caz, fara generalizari. Altfel nici nu se
rezolva problemele reale iar "informarea" risca sa se banalizeze sau sa devina
dezinformare.

4 May, 12:21. mengele
@Pasteur. Multumesc ca imi confirmi afirmatiile. Suprareglementarile din tarile
dezvoltate au aparut tocmai din cauza abuzurilor din domeniu. Problema in
Romania este ca nu a fost niciodata o dezbatere publica pe aceasta tema, toata
povestea fiind ascunsa sub pres sub un discurs de genul "voi nu va pricepeti,
asa ca nu va dati cu parerea" Pana la urma, sistemul medical ar trebui sa priceapa ca reglementarea in domeniu are intr-o mai mica masura o componenta
stiintifica, medicala si intr-o mai mare masura una etica si legala. Ca urmare,
in toata aceasta dezbatere - evitata pana acum in Romania - poate ca ar trebui
sa fie implicati juristi si societatea civila. Tinerea ei in interiorul castei
medicale va alimenta suspiciunea de musamalizare, accentuata, repet, de
perceptia publica privind coruptia din domeniu. In plus, psihiatria este un
domeniu extrem de sensibil in mentalul colectiv romanesc. Cine stie, poate n-ar
fi stricat o lustratie si pt. psihiatri.

4 May, 09:34. Mark Este inadmisibil asa ceva! Cine determina daca acesti oameni au discernamant
pentru a semna ca participa voluntar la studii? Ce efecte secundare au
medicamentele experimentale? Un proverb romanesc spune ca ceea ce nu te omoara,
te intareste. Insa de unde stii ca aceste medicamente nu te vor omori? Este ca
si cum la Hiroshima si Nagasaki nu s-ar fi aruncat bomba atomica, ci numai s-ar
fi testat bomba atomica! Rusine sa le fie daca au ajuns centru mondial pt. cobai
umani profitand de suferinta bietilor oameni! Trebuie DEMISI TOTI!

Spitalul 9(Obregia) kilometrul zero al experimentelor pe �cobai� umani. M�rturiile șocante ale bolnavilor și c�știgurile fabuloase ale doctorilor

Autor: Cristina Lica

Companiile farmaceutice str�ine �și �ncearc� psihotropele �pe capul� est-europenilor și al asiaticilor. La Spitalul Obregia, nu e secție f�r� studii clinice, iar medicii c�știg� enorm.
In Romania,Moldova,Ucraina,Polonia,India sau Taiwan nu sunt nici pe departe in top 10 destinatii turistice ale lumii,dar sunt printre cele mai cautate tari de catre testerii de medicamente.
Miza mare este mai ales la tratamentele psihiatrice, �ntruc�t legisla�ia �i reglement�rile din domeniul studiilor clinice pe bolnavi cu tulbur�ri mintale nici nu se compar� cu cele din SUA, unde regulile sunt extrem de stricte �i de aspre.
Subiectul a st�rnit o serie de controverse, iar presa str�in� a semnalat �n nenum�rate r�nduri c� marile companii farmaceutice �i selecteaz� inten�ionat �cobaii� din ��rile s�race. �n Rom�nia, amploarea �experimentelor� a ie�it la iveal� acum doi ani, c�nd conducerea spitalelor a fost obligat� s�-�i depun� declara�ii de avere.
Familia nu poate hot�r� �n locul bolnavului
Exist� de zece ori mai multe medicamente �pentru creier� dec�t pentru oricare alte organe, iar noi molecule sunt mai mereu �n teste. Miza din spatele cercet�rii este foarte mare, av�nd �n vedere cre�terea alarmant� a bolilor psihice �n lume, dar �i pre�urile ridicate ale medicamentelor decontate integral de stat.
Pu�ini �tiu c� multe din psihotropele de ultim� genera�ie �i-au dovedit mai �nt�i eficien�a pe cona�ionalii no�tri. La �Alexandru Obregia�, cel mai mare spital de psihiatrie din �ar�, mai to�i �efii de sec�ie conduc studii clinice, �n plus fa�� de activitatea din spital �i cea universitar�.
C�tigurile sunt de dou� sau chiar de trei ori mai mari dec�t salariul primit de la spital. Practic, furnizorii de studii clinice au ajuns s� �i pl�teasc� ca pe propriii manageri.
Concuren�a e str�ns�, iar amatorii de test�ri, pu�ini, a�a c� medicii se bat pe pacien�i. Chiar dac� sufer� de tulbur�ri mintale, bolnavii trebuie s� semneze un consim��m�nt de vreo 30 de pagini, care le ia �n mod normal mai mult de o or� numai s� �l citeasc�.
M�sluirea acordului scris, greu de verificat
Doar pacien�ii care se interneaz� voluntar au voie s� participe la studii clinice. Legea S�n�t��ii Mintale spune clar c� familia nu poate hot�r� �n locul acestora, a�a cum se �nt�mpl� �n cazul intern�rilor nevoluntare.
Formularul de consim��m�nt trebuie validat de o comisie de etic� a spitalului, �ns� �n majoritate, toat� conducerea e implicat� �n studii clinice, ceea ce �nseamn� c� medicii se verific� unii pe al�ii.
�Unii bolnavi psihic sunt ferici�i c� nu-�i mai aduc pastilele de acas� �i le primesc pe cele experimentale�, ne-au dezv�luit surse avizate din domeniu. �i pre�edintele Asocia�iei pentru Protec�ia Pacien�ilor (ANPP), Vasile Barbu, spune c� �n anii trecu�i, �n spitalele bucure�tene, a descoperit nereguli.
�Erau analfabe�i a c�ror semn�tur� ap�rea �n formularul de consim��m�nt sau oameni care nu �tiau c� medicii primesc bani pe spatele lor. Un astfel de studiu clinic presupune o munc� titanic�, ori mul�i dintre coordonatori sunt �i profesori universitari, �i doctori cu norm� �ntreag�. Mul�i puneau asistentele sau reziden�ii s� fac� o serie de proceduri, lucru interzis�.
�n 2006, raportorii Comitetului Antitortur� au descoperit la noi pacien�i-cobai testa�i f�r� voia lor
Rom�nii, executan�i, nu cercet�tori
Medicii rom�ni care conduc studii clinice nu fac munc� de cercetare propriu-zis�. Ea e f�cut� de compania-mam�, care vine aici doar cu medicamentul, pentru a-i observa efectele. Mai concret, aceste studii sunt ni�te foi de observa�ie pe care medicul completeaz� tratamentul, dozele �i m�soar� periodic anumi�i parametri (tensiune, puls etc.). De regul�, toate aceste analize se fac pe banii spitalului. Grav e c� unele companii nu �ncheie protocoale cu spitalele pentru a g�zdui studiile, pl�tindu-i doar pe medici, sus�in surse din industria farmaceutic�.
M�rturia unui cobai: �Am semnat o foaie�
Printre z�brelele ferestrei, un b�rbat internat �n regim �nchis la Spitalul Obregia, ne poveste�te c�, acum o lun�, psihiatrul l-a �ntrebat dac� nu vrea s� intre �ntr-un studiu cu un nou medicament foarte bun.
�Nu mai �tiu dac� am acceptat sau nu�, ne spune vizibil tulburat. De semnat �tie c� a semnat. �Era o singur� pagin�. Nu am citit ce scria�. �i asta �n condi�iile �n care trebuia s� consulte un pomelnic de 20-30 de pagini. Din c�nd �n c�nd, i se fac analize, iar doctorii au hot�r�t c� e mai bine s� stea o perioad� �sub cheie�, semn c� starea lui nu s-a �mbun�t��it. Singura bucurie r�m�ne cafeaua adus� de paznic pe furi�, de la �tonomatul� din curte, contra unui bac�i�.
Un alt bolnav pe care l-am �nt�lnit pe aleile aceluia�i spital ne-a m�rturisit c� a participat la dou� studii. La ultimul, care e �n desf�urare, medicii i-ar fi pus un alt diagnostic dec�t cel pe care �l �tia, �pentru a se �ncadra�. �E un studiu cu mostre de s�nge, prin care vor s� vad� dac� apare ceva legat de boal� �n ADN-ul p�rin�ilor. Analizele sunt trimise �n Germania. Medicul te �ntreab� dac� vrei s� participi. Nu vrei, bun� ziua! Am zis c� o eprubet� �n plus la c�te analize ��i fac nici nu mai conteaz�. Doar cei cu tulburare bipolar� sunt inclu�i, dar ei cam schimb� diagnosticul dup� cum au ei chef�, poveste�te b�rbatul �ncadrat ini�ial ca schizofrenic.
Profesorul Radu Mih�ilescu, de la Spitalul �A. Obregia� spune c� totul e �folclor�. �To�i pacien�ii sunt informa�i �nainte de a-�i da acordul. Sunt �i persoane care refuz�. O comisie de etic� verific� veridicitatea consim��m�ntului �i d� aviz pentru �nceperea test�rii�, spune r�spicat psihiatrul. Nu neag� c� nu ar fi �i studii neserioase, dar �nu la acest spital�.
Profesorul Dan Prelipceanu, �eful catedrei de Psihiatrie de la UMF Bucure�ti, spune c� �n Capital�, rata de refuz este mai mare dec�t �n provincie. �Medicul din provincie are mai mult� priz� la pacien�i. �n Bucure�ti, unii nici nu se mai prezint� la spital �i studiul cade�. Psihiatrul sus�ine c� teama oamenilor e ne�ntemeiat�. La Obregia se fac �n general studii de faza a patra, cu medicamente aprobate �i nu �i aminte�te s� fi raportat efecte adverse. grave.
30 de mii de intern�ri se fac, anual, la Spitalul Obregia din Capital�. �n jur de patru mii sunt �cu for�a
�Nu mai �tiu dac� am acceptat sau nu s� particip la studiu. Am semnat o singur� pagin�, dar n-am citit ce scria.�
PACIENT SPITALUL OBREGIA


+++++++++++++++++
Comentarii la articol:

Medicii nu s-au atins de salariile de pe carduri de cel putin 7-8 ani !
Nu numai cei de la spit. 9,ci si cei de la restul spitalelor de psihiatrie .

4 May, 23:31. Simona
Dom'le Cucu, nu-i mai invata de rau pe reporterii EVZ. Ei au de-a face cu niste oameni extrem de periculosi. Daca mai umbla mult prin curte si pe la gratii sa intervieveze bolnavii se pot trezi cu cate o seringa in spate. Efectul? Limba li se va umfla ca un cozonac, nu li se va mai vedea decat albul ochilor iar manutele lor nu vor mai putea sa scrie la ziar adevaruri atat de suparatoare. Daca ii mai si inchid undeva si fac experiente pe ei s-ar putea sa scrie chiar de bine sub titlul: "Am intalnit si pacienti vindecati! Felicitari doctorilor! Aici nu e picior de nazi!".

4 May, 22:36. Hihihi
Cunosc cazul unui pacient care se interneaza voluntar periodic pentru a participa la aceste experimente cu medicamente noi., dar rezultatele nu sunt credibile din cauza cafelelor primite pe stomacul gol de la un post de televiziune. Nu stiu daca primeste si bani pentru teste, dar stiu ca diagnosticul pentru care se interneaza este gresit. El nu este ceea ce se cheama generic nebun, ci este prost; nebunia, uneori se vindeca, prostia niciodata!
Acest etern pacient este cel pe care il intalnim prea des pe aici: Garfildul nostru, prostul cu etaj si mansarda.


4 May, 22:31. Andreea
Minciuni peste minciuni... reporteri de 2 lei ;)

4 May, 22:29. Ruder Cowboy
ZBOR DEASUPRA UNUI CUI!B DE CUCI de C Lica

Asigur moca Indieni! Ultima solutie? O cale de iesire?

Se impunea o descriere a unui spital de psihiatrie ceausist

4 May, 22:42. Sitting Bull
Mai Rudotel Cowboy, imi explici si mie cum poti asigura gratuit niste indieni?
Daca e vorba de indienii adevarati si nu despre amerindieni, pot sa ma gandesc la tiganii nostri pentru "ultima solutie"?

4 May, 22:34. gigel
Mai oameni buni voi nu vedeti idea principala ca de fapt toate aceste studii nu au nici o valoare stiintifica sunt NULE. Pai daca omul bea cafea pe furis, normal ca are tensiune mare de la cafea pr furis (nescrisa in dosar) si nu de la medicamentele de cobai. Deci un fel de frectie acel rezultat final al acestor studii.. si asta este in toate spitalele ca nenea Analfabetu nu spune ce face el pe furis, fie ca bea cafea, ia alte droguri sau bea alcohool..etc
Motivul pentru care raportezi acest comentariu[�nchide]

4 May, 20:15. Iulia
in toate spitalele se desfasoara studii,pacientii semneaza-nici ei nu stiu ce...peste tot se fac bani,mare lucru;nu e o ilegalitate;doar suferinta,moarte si chin!Cititi "Pavilionul cancerosilor"...e ca acolo in toata sanatatea romaneasca-Alexandr Soljenitin...

4 May, 20:08. Bob
O prima intrebare : ce deosebire este intre medicii si companiile farmaceutice implicate in activitatile descrise in articolul de fata si medicii nazisti si companiile farmaceutice germane din subordinea nazistilor ?
O a doua intrebare : cand si cine ii va aduce in fata judecatii pe cei implicati in astfel de activitati ?

4 May, 22:56. Man Gell
La Spitalul Voua nu se fac injectii cu benzina in vene, se administreaza oral (sau bucal?!).

4 May, 19:18. Minu
Fonfu ministrul sanatatii ar trebui internat aici ,nu sa latre la haznaua 3 seara. un loc bun este aici si pentru Vadim ,ca lingaul dorsal e sarit rau de pe fix.

4 May, 16:52. Ptr JURNALISTI
Jurnalisti, incercati sa vedeti ce e cu internarile nonvoluntare la nebuni. In Romania se incalca flagrant drepturile omului. Daca o persoana va considera si pe voi nebuni si isi pune de gand sa va interneze, o va face. Nu-i trebuie decat un politist, o salvare si o ruda sau un sef care sa insoteasca echipajul si sa dea semnatura pt. dvs. Daca protestati si spuneti ca sunteti oameni normali este si mai rau. Va leaga si sunteti aruncati dupa gratii. Nu veti fi dus in fata unui judecator care sa analizeze cazul dvs., ci in fata unor doctori care se uita suspiciosi la dvs. si care va iau libertatea si va sedeaza.


4 May, 16:55. spagi si spagi
Va dati seama ce bani ia un doctor din asta de la vreo ruda care vrea sa mosteneasca averi si sa-i faca pe bietii batrani iresponsabili. Cu spagi se rezolva!
Doamne fereste!

4 May, 21:18. I ve been there
La penultima internare,la doctorita Ciobanu Adela era internata o femeie de fiica ei si aceasta dorea sa o treaca pe batrana sub ''interdictie''(in scopul de a-i lua apartamentul),dar problema e ca batrana se simtea din ce in ce mai rau(de fapt,cam toti pacientii se simt din ce in ce mai rau,la aceasta doctora-starea pacientilor e determinata de medic,in masa,la spitalul nr 9).Imi amintesc ca i se puneau perfuzii desi batrana golea farfuria cu mancare,plasturi care o agitau,ea devenise in cateva zile mult mai agitata decat cand venise,moment in care era calma.La un moment dat au venit celelalte fiice ale ei si au aflat de la mine cum se purtau medicii cu ea,si au reusit sa o transfere la alt medic(dand spaga 5 mil unui alt medic).Poate alti pacienti nu sunt la fel de norocosi:practic,oricine te poate interna la nebuni si va asigur ca nimeni nu vine sa-l intrebe pe medicul respectiv de ce a considerat asa.

4 May, 17:56. Mark
Prin noua lege a sanatatii mintale nr. 487/2002 republicata in Mof 652/2012 este reglementata internarea nevoluntara. Intr-adevar, inainte era suficient procurorul ca sa te tina la nebuni, dar acum intervine si un judecator, care confirma in camera de consiliu hotararea comisiei spitalicesti de internari nevoluntare si chiar audiaza pacientul dc acesta nu e tranchilizat prea tare. Problema este de cat de repede se misca spitalul sa sesizeze judecatorul si cat timp dureaza emiterea hotararii judecatoriei competente. In orice caz, celui internat nevoluntar nu i se pot taia telefoanele si legatura cu avocatul. De aceea e bine ca tot mai multi avocati sa patruleze prin ospicii. Desi legea prevede ca in comisia de internari nevoluntare trebuie cooptat si un medic de alta specialitate sau un reprezentant al societatii civile, nu am auzit ca membrul unei organizatii de aparare a drepturilor omului sa fi luat parte la asa ceva.

4 May, 20:51. I ve been there
Ultima oara cand am fost internata,era in camera de la nonvoluntari o batranica maicuta adusa de un taximetrist la nebuni,in timp ce ea ii spusese ca vrea sa o duca la manastirea unde trebuia sa slujeasca.Cand am iesit de la ''inchisi'',am vazut ca maica stareta de la manastire venea mereu si ii aducea 2 plase de mancare!
4 May, 16:00. Grig
Este inadmisibil! La inchisoare cu "marii medici"! Scoteti-i afara pe cei cu retetele ca fata de astia sunt nevinovati!

4 May, 15:00. Ioan
Stimata DOAMNA jurnalist, va felicit pentru ancheta. Ajutati oamenii intrand in sfarsit in profunzimea mizeriei sistemului spitalicesc! Nu va suparati ca Nicolaescu tace. Ca daca vreunul din psihiatrii astia se supara, poate sa-l aduca si pe el nonvoluntar in spital dupa ce nu va mai fi ministru. Nu cred ca e in stare sa rezolve ceva cu astia. Cred ca el rade citind articolul cand trebuie sa planga si sa ia masuri! Nu este posibil ca un psihiatru sa te interneze nonvoluntar la spitalul de nebuni, fara hotararea Tribunalului, si apoi sa faca experiente pe creierul tau dupa cum ii tuna, ca oricum esti dupa gratii si n-ai incotro.
Bottom of Form

4 May, 14:59. Aparati drepturile omului
Medicii psihiatri erau temuti pe vremea comunistilor pentru ca ii "rezolvau" pe cei care se puneau cu Ceausescu. Acuma sunt temuti - bag seama - pentru obiceiurile lor marca Auschwitz. Chiar daca unii dintre ei sunt mai tineri, au avut de la cine invata, caci psihiatri comunisti n-au iesit inca la pensie cu totii si au format generatii intregi de doctori dupa chipul si asemanarea lor. Romani, iesiti in strada! Aparati drepturile omului!
Motivul pentru care raportezi acest comentariu[�nchide]


4 May, 14:57. SUGESTIE ptr ziaristi
Dragi ziaristi am o sugestie. Sa va dea sefele Spitalului 9 nu doar numarul de internari anuale, ci si numarul de oameni participanti la studii clinice in 2011 si 2012, mai precis un centralizator. Ei sunt spital de stat si nu au de ce sa ascunda statistica. Daca sunt asa de multi doctori implicati (si vad ca nu i-ati trecut aici decat pe cei care au spus acest lucru in declaratiile de avere, dar sigur mai sunt si altii) este posibil ca numarul celor pe care se fac teste sa ajunga la 130% din numarul internatilor. Si 40% ar fi monstruos, dupa parerea mea! Nu trebuie lasat in pace acest spital. Aparati-i pe oamenii de acolo!

4 May, 14:19. lili
Testarea de medicamente in spitalele dinRomania se face nu numai in domeniul psihiatric.Domnii din ministerul sanatatii stiu dar tac din gura.


4 May, 14:34. luka
Testarea de medicamente se face in spitalele din toata lumea mai ales in tarile din occident, nu numai in Romania. Intr-o tara ca Danemarca se fac de cinci ori mai multe studii la o populatie de cinci ori mai mica.
Incetati cu ipocrizia asta ieftina si populismul de trei parale. Cobai sunt cei dezinformati sau cei care se simt asa. In occident oamenii au ocazia sa caute un studiu la care sa participe si eventual sa beneficieze de un tratament important inainte sa fie prea tarziu.
Inchideti farmaciile si vindecati-va cu cataplasme cu cartofi daca medicamentele controlate nu mai sunt bune. Sau rugati-va la moaste ca este la moda.


4 May, 14:00. Sanatatea
Sistemul de sanatate din Roamnia este un dezastru pornind de varful piramidei reprezentata de Fonfaila Nicolaescu si teminand cu ultima ingrijitoare. Toti cetatenii ce realizeaza venituri sunt obligati sa contriuie dar, cu mici exceptii (aici ma refer la smecherii din politica,) nu beneficiaza nici de o aspirina cand sunt nevoiti sa se interneze. Spaga, spaga si iar spaga. S-a ajuns mai rau ca in lagarele naziste.
4 May, 12:52. Doctorul de garda
Normal, pentru o mare parte din bolnavii psihici ar trebui ca familia/tutela acestuia sa semneze intrarea intr-un studiu clinic. Depinde de patologie. Daca sunt studii de faza IV, nu sunt studii care pot afecta bolnavul caci acele medicamente exista deja in farmacii. Problema este ca sigur medicii sunt platiti pentru fiecare bolnav inclus in studiu; de aici pot veni infractiunile (diagnostic fals, ne-informarea detaliata a pacientului, etc.). Deci, cu cat doctorul include mai multi pacienti in studiu (chiar daca apoi ei sunt scosi sau ies din studiu) cu atat mai multi bani castiga investigatorul, adica doctorul. Daca la un audit (control) se constata ca medicul a trisat, nu a respectat protocolul, el este pus pe o lista neagra si nu i se mai dau studii clinice.
Ceea ce nu este normal, este faptul ca NU spitalul trebuie sa plateasca analizele, investigatiile cerute de protocolul studiilor, ci industria framaceutica, laboratorul respectiv.

4 May, 12:48. Ionela Cristea
Ia gata cu critica! Daca indivizii tulburati care ajung la Spitalul 9 n-au servici si sar cu capul de pe fix e bine sa devina cobai. Astfel au si ei un rol in marele mecanism farmaceutic mondial si in bunastarea sarmanilor doctorasi, intre noi fie vorba, platiti mizerabil de stat

4 May, 12:54. Prostul cu capul plecat
dar,ce ar fi ca exemplare ca tine sa fie internati,fortati sau
ticluiti sa se faca experiente,ca doar cu totii dorim sa scapam
de indivizi care nu au nici macar un neuron...sunt reziduri...

4 May, 13:00. Bine Informatul
@Ionela. Draga doamna, ia mai studiaza problemsoara cu salariile Chiar pe site-ul Spitalului 9 sunt date salariile celor care lucreaza acolo. In luna martie 2013 managera generala Monica Boer a castigat 9.267 lei salariu net, adica 2.155 de euro la cursul actual, adica cu cativa euro in minus fata de presedintele Traian Basescu. Si Basescu conduce o tara, nu un ospiciu! Directoarea medicala Simona Trifu a luat si ea 7.259 de lei salar net, adica 1.688 de euro, ceea ce e mai mult decat a luat premierul Victor Ponta. Documentati-va dragi ziaristi si vedeti si ca o asistenta principala de la Balamuc ia intre 2.500 si 3.000 lei adica mai mult ca un judecator debutant. Salariile in psihiatrie nu sunt deloc mici, si astia nu scot nici macar un apendice! Si salariile acestea nu justifica experientele pe oameni pt. completarea veniturilor.

4 May, 13:34. joel
deci un slariu mic ar justifica "experimentele" pe oameni?
articolul si-a atins scopul: a ajuns exact la cei care gandesc ca tine.
oricum: salariile amintite sunt ale managerilor de spital, de cele mai multe ori desemnati politic (si de cu totul alte specialitati), si nu a medicilor sau rezidentilor. asta se numeste (bine) dezinformare.

4 May, 13:46. Bine Informatul
@Joel. Nu cred ca ai inteles. Un salariu mic nu justifica experientele pe oameni, asa cum sugera Ionela.
Salariile de la Spitalul 9, nu doar ale conducerii (managerii or fi ei desemnati politic, dar sunt tot medici), ci si ale doctorilor si ale personalului mediu, ale psihologilor, sunt decente pt. Romania. Iti dau in continuare date din tabelul lor. Un sef de sectie incaseaza 4.500 lei net iar un medic primar - intre 3.000 si 5.000 de lei. Rezidentul, intr-adevar, are 1.000 si un pic de lei net, adica la fel ca infirmiera.


4 May, 12:24. ADEVARUL
Sistemul este bolnav si corupt din varful piramidei.De aceea problema vitala a starii
natiunii nu se poate rezolva si se va determina inca,prin decese,drame familiale,
crime supuse experientelor pe timp de pace vizibil-dar in razboi psichologic,ura si
razbunare contra crestinilor si oamenilor simpli-''PROSTIMEA''-intocmai aceasta clasa sociala este adusa si dirijata in situatia de a accepta acestea,iar in contradictoriu-DE CE SE ACCEPTA DE MAJORITATEA POPULATIEI-TEROAREA
SI TERORIZAREA DE CATRE-TRADATORII DE PATRIE SI DE NEAM !


4 May, 12:25. ADEVARUL
-UN STAT NU FUNCTIONEAZA CU INGERANTA SECTANTA-MEMBRII FRANCMASONI-DIN CADRUL MEDICAL-POLITICA-JUSTITIE-POLITIE-ADMINISTRATIE-SUNT LEGATI
INTR-O BANDA DE RAU- FACATORI,GRUP ORGANIZAT INFRACTIONAL-CRIMINAL-CE SE CONSTITUE IN URMA COLABORARIILOR DIN INTERIORUL
LOJEI-IN VEDEREA STRANGERILOR DE FONDURI,CORUPTIE,SANTAJ,AMENINTARI,MANIPULARE SI PROTEJARE A INFRACTORIILOR SI MUSAMALIZAREA INFRACTIUNII INTR-UN SISTEM CORUPT!!!-AVETI EXEMPLE MULTIPLE IN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE !


4 May, 12:46. ILUZIA OPTICA
PERFECT,si ce pentru ei nu sunt legi?,nu raspund penal,doar
Justitia este balanta fiecarui cetatean,indiferent de statut social,nu
doar se observa in administrarea pedepselor,criteriile de diferente
fata de ceilalti cetateni simpli,fara influente,desigur ca asa este
conceput si parghiile de sustinere sunt unse,iar GENOCIDUL
UMANITAR-il vor platii tot cei nevoiasi si fara protectie nu ?


4 May, 11:55. Costin Stefan
Asta s-a intamplat, pentru ca nu a fost internat nici pana in momentul de fata si Nicolaecu acolo.

4 May, 11:42. radu
1.problema e ca banii in loc sa vina la MS vin la doctori desi, MS aloca fondurile pt analizele (de altfel inutile in afara studiului). cat timp romanii mor pt ca sistemul nu are bani iar banii sunt sifonati de medici cu autoritate... nu suna bine. deci normal e ca studiul sa fie monitorizat de stat si daca apar mortalitati/morbiditati suplimentare peste un anumit procent sa se opreasca/ sa se finanteze apoi ingrijirea/inmormantarea (dar banii de lumanari intra in buzunaru altuia)
2.tare mi-e teama ca daca nicolaescu incearca o smecherie aici o sa ajunga mai rau ca basescu,cu tidoida in sacosa. scrupulele sunt mici si unde mor 100 oameni ce mai conteaza unu

4 May, 10:58. silviana
ca de obicei,si tu,sistem,cu afectiunile tale.

4 May, 10:56. silviana
problema este ca in aceste cercetari,studii clinice,nu se semneaza contractele in primul rind asa cum prevede legea,cu statul,ministerul sanatatii,ci numai cu doctorii ca si cind clinicile,spitalele ar fi in proprietatea lor privata;normal,atit cu ministerul sanatatii cit si cu medicii specialisti,trebuie sa incheie contracte de acest fel,producatorii de medicamente noi,cele trecute de stadiul testelor pe cobai in laborator,ca totul sa fie legal,si nu sa procedeze in acest fel de parca romania ar fi laboratorul politicienilor...doctori specialisti in afectiuni medicale,iar romanii,cobaii lor...sau chiar asa e,de fapt.

4 May, 10:38. silviana
desi familiile pacientilor cu afectiuni psihice care se interneaza benevol,nu au drept de semnatura in locul acestora,se stie familiile sint...egoiste,spera in vindecarea si inapoierea lor sanatosi acasa cu ajutorul noilor medicamente si este posibil sa reuseasca sa'i convinga pe bolnavii lor sa semneze acceptul tratamentului cu noile medicamente.


4 May, 10:09. Alf
�i cum presupune�i voi c� ar trebui s� se realizeze cercetarea �i progresul �n medicin�? Scrie�i aici cum trebuie de f�cut, c� de criticat o pot face �i cei cu patru clase �i cei care se roag� s� le vin� s�n�tatea din ceruri.
Acest camp este obligatoriu!

4 May, 10:21. Mark
Ce cercetare dom'le! Asta nu e cercetare. Cercetarea se face in America. Aicea sunt cobaii. Fraierii de romani saraci, needucati si ingroziti de doctori - astia sunt cobaii. Ia uite unde se ascundeau cercetatorii care determina progresul in medicina! Cata vreme sa mai acceptam sa fim cobaii unora sau altora?Nici un cobai nu sta la discutii, semneaza ca accepta sa se faca experiente pe scafarlia lui, pt. ca sa nu fie tratat rau in spital sau pus sa plateasca pastilele. Sau poate ca te gandesti ca oamenii care si-au pierdut serviciul pe timp de criza si au facut depresie oricum sunt periferia societatii si tre' sa ajute si ei la "progresul in medicina", ca oricum n-au altceva mai bun de facut?

4 May, 10:44. Pasteur
Data viitoare cand intri intr-o farmacie (iti urez s-o faci cat mai rar!) sa te uiti pe rafturi si sa te gandesti ca fiecare medicament a fost studiat ani de zile (si pe oameni, nu numai pe cobai) inainte ca tu, familia ta, prietenii tai sa-l primiti in siguranta. Efecte secundare au toate medicamentele. Aspirina poate sa omoare. Cum pot fi evitate astfel de situatii se afla numai din studii.
Intelegi dom'le?


4 May, 11:11. mengele
Cred ca abordarea ta este un pic superficiala. Trecand peste faptul ca in ultimii 20 de ani majoritatea scandalurilor legate de studiile clinice a fost in tari din lumea a 3-a (daca nu ma crezi da un search cu prietenul google) unde exista un deficit cronic de reglementare in domeniu, teza ta presupune inocenta companiilor pharma. Mai toate guvernele din lumea civilizata incearca in fel si chip sa limiteze o serie de practici ale acestora considerate abuzive. Lucru care nu reuseste din cauza unui lobby extrem de eficient (si bine finantat). In Romanica este si mai dramatic: pacienti needucati, cu teama nu doar de doctori, alaturi de un sistem prezumat corupt (teza care are, din pacate, o puternica sustinere in fapte). Ca urmare, exista o poarta larga pentru abuz, poarta care poate fi inchisa doar printr-o suprareglementare si un mecanism de supraveghere exercitat de institutii independente, credibile si transparente. ANM este departe de aceste trei atribute in constiinta publica...

4 May, 12:09. Pasteur
@mengele
studiile clinice au iesit din lumea occidentala doar in ultimii 20 de ani odata cu instituirea unor (supra)reglementari internationale asa ca este firesc ca de atunci sa apara si "scandalurile" in tarile despre care vorbesti. Sanatatea este fara indoiala un domeniu predispus fraudei, malpraxisului sau sarlataniei. De aceea, cand se discuta acest subiect, ar fi de preferat sa fie facut in cunostinta de cauza si punctual la caz, fara generalizari. Altfel nici nu se rezolva problemele reale iar "informarea" risca sa se banalizeze sau sa devina dezinformare.

4 May, 12:21. mengele
@Pasteur. Multumesc ca imi confirmi afirmatiile. Suprareglementarile din tarile dezvoltate au aparut tocmai din cauza abuzurilor din domeniu. Problema in Romania este ca nu a fost niciodata o dezbatere publica pe aceasta tema, toata povestea fiind ascunsa sub pres sub un discurs de genul "voi nu va pricepeti, asa ca nu va dati cu parerea" Pana la urma, sistemul medical ar trebui sa priceapa ca reglementarea in domeniu are intr-o mai mica masura o componenta stiintifica, medicala si intr-o mai mare masura una etica si legala. Ca urmare, in toata aceasta dezbatere - evitata pana acum in Romania - poate ca ar trebui sa fie implicati juristi si societatea civila. Tinerea ei in interiorul castei medicale va alimenta suspiciunea de musamalizare, accentuata, repet, de perceptia publica privind coruptia din domeniu. In plus, psihiatria este un domeniu extrem de sensibil in mentalul colectiv romanesc. Cine stie, poate n-ar fi stricat o lustratie si pt. psihiatri.

4 May, 09:34. Mark
Este inadmisibil asa ceva! Cine determina daca acesti oameni au discernamant pentru a semna ca participa voluntar la studii? Ce efecte secundare au medicamentele experimentale? Un proverb romanesc spune ca ceea ce nu te omoara, te intareste. Insa de unde stii ca aceste medicamente nu te vor omori? Este ca si cum la Hiroshima si Nagasaki nu s-ar fi aruncat bomba atomica, ci numai s-ar fi testat bomba atomica! Rusine sa le fie daca au ajuns centru mondial pt. cobai umani profitand de suferinta bietilor oameni! Trebuie DEMISI TOTI!

Premierul Pietei Universitatii
de DAN CRISTIAN TURTURICA
"Ma aatept la demisia lui Traian Basescu, aaa cum a fost cu Hosni Mubarak in Egipt. N-are cum sa mai scape prea mult, acum doar trage de timp. Asta e singura cale in democratii sau in semidictaturi, cand te confrunti cu proteste populare." Asta spunea Victor Ponta in luna ianuarie, entuziasmat ca nemultumirea unei bune parti a societatii fata de lipsa de moralitate ai performanta a intregii clase politice se spargea numai in capul adversarilor.
Astazi, liderul PSD are de ce sa le fie recunoscator celor ce au infruntat frigul pentru a-ai exprima revolta fata de regimul portocaliu. A devenit premierul Romaniei mai ales datorita noului context politic creat de manifestatiile din Piata Universitatii. Dar cei ce au strigat pana au raguait "Jos Basescu!" - cei sinceri, nu instigatorii platiti cu ziua de sponsorii USL - au motive sa fie multumiti de cel pe care l-au adus la putere?
Asta ai-au dorit activiatii societatii civile de la "tanara speranta" ce le-a luat locul "marionetelor" Boc ai Ungureanu? Sunt schimbarile pe banda rulanta pe care le decid greii PSD ai PNL ai le executa Ponta semnul innoirii politice pentru care au militat? Dispar vazand cu ochii coruptia ai neprofesionalismul de care ii acuzau pe cei din vechiul regim?
Cea mai mare temere a oamenilor lucizi care au ieait in strada dupa agresiunea preaedintelui asupra lui Raed Arafat este pe cale sa devina realitate: promisiunea schimbarii a fost o farsa de un cinism feroce. Pentru ca aproape nimic din ce a facut noul guvern de la instalarea sa incoace nu confirma angajamentele asumate in zilele revoltelor din ianuarie: abandonarea complicitatilor dintre stat ai mafia politica, profesionalizarea administratiei ai relansarea economica.
Mai mult decat atat, modul in care premierul ai-a folosit noua functie pentru a-l ajuta pe mentorul sau, Adrian Nastase, sa scape de condamnarea din dosarul "Trofeul Calitatii" risca sa ne intoarca in anii de coamar in care institutiile statului nu existau decat exclusiv pentru a fi mulse de bani sau pentru a oferi imunitate infractorilor. Ceea ce la un moment dat parea ca tinde sa devina exceptie se transforma din nou in regula.
Tehnica predarii statului in mana SISTEMULUI s-a transmis din generatie in generatie. Iliescu cel sarac ai cinstit se facea ca ploua cand copiii lui de suflet, feseniati, pedeseriati ai pesediati executau marile inginerii financiare ale Romaniei ai dadeau tun dupa tun. In cei zece ani cat a fost preaedinte s-a multumit sa-i dojeneasca ipocrit ca sunt ciocoi ai aroganti, dar niciodata nu a miacat un deget pentru a le oferi independenta ai sprijin procurorilor ai judecatorilor care ar fi putut sa trimita dupa gratii odraslele hulpave.
Nici Nastase nu a trebuit sa-ai ciobeasca manichiura de diplomat. Rezolvau pentru el fie Ristea Priboi, fie Bittner, fie Irina Jianu, fie Sergiu Sechelariu ai multi altii. In timp ce inaugura muzee ale hartilor ai dialoga despre tablouri cu inalti oficiali europeni, sensibili ai ei la frumos, in subsol minerii lui sapau tunele elaborate spre seiful national. Ai cu cat angrenajul jafului institutionalizat se ambala mai tare, cu atat organele de presa cumparate cu publicitate de stat trebuiau sa cante mai strident.
De la ei a invatat Ponta lectia ca tot ce trebuie sa faci este sa inchizi ochii ai sa-i laai pe altii sa rezolve treburile murdare. Chiar aaa din senin i-a venit ideea cu trecerea Inspectoratului de Stat in Constructii in subordinea sa directa? Care era urgenta atat de arzatoare care sa reclame aceasta mutare exact in prima aedinta de guvern? Chiar nu atia ca Balaban-Grajdan ii este bagat pe gat tocmai pentru ca, odata numit, sa trimita instantei acea scrisoare care sa-l scape pe Adrian Nastase de condamnare? Sa fim serioai!
Singurul lucru care, probabil, nu i s-a spus este ca salvatorul mentorului sau are nu doar un caracter de sluga, ci ai o minte de bibilica. Ai ca atunci cand va fi intrebat de colega mea Ondine Ghergut de ce a trimis acea hartie, va raspunde candid: pentru a repara greaeala facuta cu ani in urma, cand a trimis la DNA documentele care atestau prejudiciul adus institutiei sale.
Avantajul metodei lasate moatenire de Iliescu ai Nastase, de a-i pune pe altii sa se manjeasca in locul lor, este insa evident. S-au extras din scandaluri spunand ca nu au nici o raspundere, nici o vina, iar cine a greait sa plateasca. Doar ca Ponta ridica aceasta tehnica, destul de primitiva de altfel, pe noi culmi.
Adrian Nastase nu ar fi indraznit, de exemplu, sa afirme ca Aerban Mihailescu nu ii este subaltern, ca sa se apere de acuzatiile ca armele primite de acesta ca mita ii erau, de fapt, destinate lui. Victor Ponta nu are insa nici o ezitare in a spune ca el nu are de ce sa se justifice fata de faptele lui Balaban-Grajdan deoarece "eu nu sunt aeful ISC, sunt al Guvernului (...). Eu nu sunt conducatorul ISC (...). Nu sunt subalternii mei, imi pare rau". Ai asta in conditiile in care, dupa cum spuneam, a trecut Inspectoratul de Constructii in subordinea sa directa in chiar prima aedinta pe care a condus-o ca prim-ministru.
Cat de proati ii crede prim-ministrul pe romani daca incearca sa-ai dovedeasca inocenta folosind ca argument zdrobitor faptul ca nu s-a aflat fizic in apropierea locului unde a fost redactat actul in favoarea lui Nastase - "Marti, cand a emis acel act, probabil ca va amintiti ca eram in Afganistan"?! Oare ce spun despre aceasta replica memorabila cei ce scandau in Piata Universitatii "JOS PROSTIA AI MITOCANIA!"?
Ai ce gandesc ei acum despre un alt simptom grav al autismului politic - refuzul de a-ai asuma raspunderea pentru erorile comise - pe care il reproaau, pe buna dreptate, fostei puteri? Ai de care Victor Ponta s-a molipsit chiar inainte de a fi investit ca premier.
Va amintiti cum a justificat renuntarea la nominalizarea lui Victor Alistar ca ministru? "Pentru a nu crea nici un fel de animozitate de la inceputul functionarii noastre". Ai ca intentiile sale sa fie clare - "Nu voi propune un alt nume pentru acest minister (...), aatept ca Victor Alistar sa se alature echipei in cel mai scurt timp".
Nici o scuza pentru faptul ca declaratia facuta pe 1 Mai, "Am verificat cu atentie toate numele de miniatri pentru a ma asigura ca niciunul nu are probleme de imagine", fusese o minciuna gogonata. Daca in locul unei "verificari atente" ar fi cautat pe Google, ar fi aflat intr-un minut ca Alistar era declarat incompatibil chiar de catre Curtea Constitutionala.
Ai cat de sincer a fost cand a spus ca va conduce cel mai curat ai cinstit guvern, daca la scurt timp a anuntat ca Alistar se va alatura echipei sale dupa expirarea deciziei de incompatibilitate, in conditiile in care acesta este cercetat penal pentru fals in declaratii? Iar atunci cand a anuntat ca a renuntat la nominalizarea sa, de ce nu ai-a cerut scuze macar pentru enormitatea spusa la prima conferinta de presa, ca decizia Justitiei in cazul incompatibilitatii a fost in favoarea lui Alistar?
Pentru Ponta, negarea erorilor a devenit rutina. Cand a retras-o pe Corina Dumitrescu de la Educatie nu a scos o vorba despre minciunile din CV-ul ei. "Am considerat ca, in perioada urmatoare, ministrul Educatiei are imediat de organizat admiterea, bacalaureatul. Un ministru care trebuie sa raspunda in fiecare zi la acuzatii nu poate functiona." Aaadar, intrebarile presei erau problema, nu mistificarea parcursului profesional al Corinei Dumitrescu, care le generase.
In cazul celuilalt ministru desemnat la Educatie, Ioan Mang, premierul a exprimat un regret. Dar nu pe cel corect. Nu i-a parut rau ca a ales pentru aceasta functie un plagiator. A regretat "situatia in care l-am pus". Nici Ponta nu ai-a gasit vreo vina ca a numit un impostor in "cel mai curat guvern", aaa cum nici Mang nu are mustrari de conatiinta pentru ca a copiat cuvant cu cuvant pana ai greaelile unor cercetatori din alte tari. De vina, in viziunea liderului PSD, a fost Comisia de Etica de la Ministerul Educatiei, infiintata de Daniel Funeriu, "care a dorit compromiterea organizarii examenului national de bacalaureat".
Oare un astfel de premier ai-au dorit cei ce au cerut in strada demisia lui Boc?
Atitudinea lui Victor Ponta poate avea doar o explicatie in plan psihologic. Nu se considera responsabil pentru numirile scandaloase, pentru ca nu ii apartin. Altcineva le-a facut, ai nu el. Poate Voiculescu, poate Nastase, poate Antonescu, poate chiar Iliescu sau Vanghelie, daca ne luam dupa cea mai aocanta numire - Aerban Nicolae, avocatul senatorului Catalin Voicu, acuzat ca a condus cea mai distrugatoare retea mafiota din justitie, a fost numit secretar de stat in Ministerul de Interne.
Ai chiar daca public nu poate recunoaate acest lucru, subconatientul ii joaca feste. Spune printre randuri ce nu poate admite direct. "Sunt nevinovat, altii sunt raspunzatori!" Daca aaa stau lucrurile, inseamna ca Ponta nu a depaait stadiul de aoim al partidului. Contrar aateptarilor putinilor oameni de buna-credinta care l-au sustinut pentru functia de premier, el nu joaca nimic. In schimb, este jucat, manevrat ai folosit de codoaii batrani.
Gestul de a se debarasa de aeful Inspectoratului de Stat in Constructii imediat dupa izbucnirea scandalului nu reprezinta o circumstanta atenuanta. Pentru simplul motiv ca demiterea nu a fost initiativa sa. A venit ca urmare a scandalului declanaat prin actiunea DNA, care a descins la sediul ISC pentru a ridica documentele incriminatoare. Ponta nu a avut de ales.
Planul de salvare a lui Nastase a fost blocat, deocamdata, doar pentru ca DNA este inca o institutie predominant autonoma - dupa cum au dovedit-o numeroasele anchete care au lovit la varful PDL. Mult mai numeroase decat cele indreptate impotriva mafiei din consiliile judetene detinute de USL, de exemplu.
Dar ce se va intampla daca DNA, Parchetul General, Curtea Suprema, Agentia Nationala de Integritate ai poate chiar SRI vor fi puse, din nou, cu botul pe labe? Preaedintele spune ca, indiferent cine ar incerca asta, reintoarcerea la statul mafiot este imposibila ai ca aceste institutii vor rezista. Oare?
Daca Titus Corlatean se va achita ai el de partea sa de obligatie fata de Adrian Nastase, cum a facut-o ai Ponta, ai va numi in fruntea DNA ai a Parchetului General oameni care sa induca din nou printre procurori teama de a se mai atinge de politicieni ai de protejatii acestora, va mai indrazni vreunul sa blocheze abuzurile puterii?
Cu procurori-aefi care vor pocni din calcaie in fata mafiotilor, cati magistrati kamikaze se vor mai gasi pentru a-ai face meseria pana la capat, indiferent de presiunile la care vor fi supuai? Cati se vor mai gasi sa dea buzna peste un Balaban-Grajdan ai cati vor rezista sa se opuna unor arestari abuzive, cum a fost cea a lui Mugur Ciuvica, victima devenita agresor?
Daca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de deputatul UDMR Mate Andras ai de judecatoarea Camelia Acraamaritei, in procesele in care sunt acuzati de conflict de interese sau coruptie, vor fi tratate cu o bunavointa complice ai Curtea Constitutionala va desfiinta peste cateva saptamani Agentia Nationala de Integritate, sau ii va reduce consistent atributiile, aaa cum s-a mai intamplat in 2010?
Daca aefii SRI vor ceda intimidarilor sau promisiunilor de marire politica ai vor da o mana de ajutor partinitoare in combaterea coruptiei, contribuind la pedepsirea doar a unei anumite tabere, aceeaai care a incasat ai pana acum majoritatea loviturilor justitiare?
Sigur ca am putea sa ne amagim cu gandul ca nu exista nici o aansa ca toate aceste redute de normalitate sau cvasinormalitate sa se prabuaeasca una dupa alta, ca este imposibil ca Romania sa se intoarca in timp, in anul 2004, ca pana ai politicienii au invatat cate ceva, s-au mai responsabilizat, ca noua generatie de lideri de partid este mai putin viciata. Dar daca vrem sa privim adevarul in fata trebuie sa punem mai putin pret pe promisiuni ai sa ne uitam la ce face deja noua putere. Iar ce face seamana periculos de mult cu ceea ce a facut cand oamenii ei de baza s-au mai aflat la carma - intimideaza ai incearca sa iai aserveasca total institutiile statului.
Este suficient sa citim acuzatiile pe care Victor Ponta le-a adus Curtii Constitutionale ai Avocatului Poporului pentru ca ai-au permis sa-l contrazica in chestiunea banilor acordati primariilor ai declaratiile lui Dan Mihalache, numarul doi in Secretariatul General al Guvernului, care anunta grav ca trebuie operate corectii in modul de functionare al DNA ai ANI, ca sa ne dam seama ca asaltul impotriva acestor institutii, mai ales ultimele doua, printre putinele apreciate de Comisia Europeana ai Departamentul de Stat al SUA, a inceput deja.
Iar daca toate aceste temeri se confirma, ce vor face cei ce asta-iarna au ieait in strada sa strige "PDL - USL, aceeaai mizerie!"? Dar cei ce scandau "Stapanii suntem noi!"? Dar cei ce purtau pancarte pe care scria "Vrem o schimbare in tara, nu sa emigram ai sa gasim fericirea afara!"?

Daily Mail, prezint� o nou� carte, numit� �Cartea Mondiala a Fericirii�,scrisa de Leo Borman, �n care nu o s� g�si�i filozofie spiritual�, ci informa�ii bazate pe dovezi care are drept scop dezv�luirea secretului oamenilor ferici�i. Leo Bormans a adunat cercet�ri �i descoperiri ale exper�ilor mondiali �n psihologia fericirii.
Oamenii de �tiin�� au ana lizat mii de oameni, iar ceea ce a descoperit Leo Bormans este pe c�t de suprinz�tor, pe at�t de plin de inspira�ie.
1. Accepta�i ceea ce ave�i

Cercetarea arat� c� oamenii ferici�i au niveluri modeste de a�tept�ri �i aspira�ii, vor ceea ce pot s� ob�in�, �n timp ce persoanele nefericite nu reu�esc s� ob�in� niciodat� ceea ce �i doresc. De asemenea, oamenii ferici�i �tiu s� evite dezam�girile �i cum s� genereze surprize pl�cute. Acest lucru se datoreaz� faptului c� ei se str�duiesc s� �ndeplineasc� obiective realiste �i sunt mul�umi�i cu ceea ce au. Doctor Jose de Jesus Garcia Vega de la Universitatea din Monterrey, Mexic, spune c� trebuie s� accept�m lucrurile pe care le avem. �Pentru a fi ferici�i trebuie s� ne bucur�m de ceea ce avem".

2. Bucura�i-v� de ceea ce face�i

Oamenii ferici�i fac ceea ce le place �i le place ceea ce fac, �i nu fac lucrurile pentru bani sau laud�. Nu are nici un rost s� r�m�i blocat �ntr-un loc de munc� pe care �l ur�ti, �nconjurat de colegi neprieteno�i, doar pentru c� banii sunt suficien�i. Oamenii uit� c� le este permis s� fie �i ferici�i la servici. Mul�i dintre noi petrecem cei mai frumo�i ani din via�a noastr� �ncerc�nd s� facem bani, iar �n timpul acestui proces ne sacrific�m s�n�tatea �i familia. Mai t�rziu, ace�ti oameni �i cheltuie aceea�i bani �ncerc�nd s�-�i recupereze s�n�tatea pierdut� �i familia �ndep�rtat�.

3. Tr�i�i pentru prezent

Nu insita�i asupra trecutului, asupra lucrurilor care nu au func�ionat cum trebuie sau a e�ecurilor anterioare. �n acela�i mod, nu visa�i la un viitor idealizat care nu exist� sau nu v� �ngrijora�i c� nu s-a �nt�mplat, �nc�. Oamenii ferici�i tr�iesc pentru prezent �i au moduri pozitive de a g�ndi. Dac� nu pute�i fi ferici�i ast�zi, ce v� face s� crede�i c� m�ine va fi diferit?

4. Alege�i fericirea

Nu trebuie s� v� fie team� s� face�i un pas �napoi �i s� v� re ana liza�i obiectivele. Imagina�i-v� via�a ca pe o poveste pe care o pute�i modifica �i corecta pe m�sur� ce merge�i mai departe. Acest mod de abordare flexibil� necesit� g�ndire pozitiv� �i o minte deschis�. Trebuie s� alege�i tot timpul s� fi�i ferici�i.
Aceast� teorie este sus�inut� de Ingrida Geciene de la Universitatea Vilnius din Lituania, care a ana lizat fericirea oamenilor din 31 de ��ri europene. Aceasta a descoperit c� "voluntari�tii" (oamenii care simt c� au liber� alegere �i control complet asupra vie�ii lor) erau mai ferici�i dec�t "fatali�tii" (oameni care cred c� pot fi schimbate foarte pu�ine prin interven�ia personal�). �n urma cercet�rii doamna Geciene a ajuns la concluzia c� ��rile nord europene con�in mai mul�i voluntari�ti, �n timp ce ��rile latine precum Spania �i Italia au un procent mai ridicat de fatali�ti.

5. Rela�ii

Cu to�ii tr�im fericirea �n rela�ie cu ceilal�i oameni. Trebuie s� �inem minte c� la fel cum alte persoane ne pot face pe noi ferici�i, �i noi suntem �al�i oameni" pentru altcineva. �ncerca�i s� pre�ui�i oamenii care sunt importan�i pentru dumneavoastr�.

6. Fii tot timpul ocupat

Dac� vre�i s� fi�i mai ferici�i, trebuie s� v� dezvolta�i o personalitate sociabil�, �i s� fi�i un mare iubitor al ie�irilor din cas�.
Accepta�i invita�ia la film, al�tura�i-v� unui club de carte sau unui grup de arti�ti. Cea mai bun� metod� de a savura pl�cerea este �n compania celorlal�i. Eunkook M. Suh, profesor de psihologie la Universitatea Yonsei din Seul, spune c� trebuie s� v� construi�i o via�� social� bogat�, nu ca o obliga�ie, dar pentru c� este plin� de satisfac�ii, semnificativ� �i distractiv�.
Potrivit cercet�rilor, oamenii activi, ocupa�i, sociabili, sunt cei mai s�n�to�i �i mai ferici�i din societate.

7. Nu compara�i

Claudia Senik, profesor la Universitatea Sorbona din Paris spune c� ambi�ia este s�n�toas� �i �i face pe oameni ferici�i, �ns� invidia �i face neferici�i. Trebuie s� v� concentra�i asupra obiectivelor �i viselor pe care le ave�i astfel �nc�t s� v� bucura�i de propriile reu�ite.

8. Fii tu �nsu�i

A�a cum nu trebuie s� v� compara�i cu alte persoane, este important s� nu v� �ngrijora�i �n leg�tur� cu ceea ce cred ceilal�i despre felul cum sunte�i.
Oamenii ferici�i sunt spontani, naturali �i reali. Ace�tia spun ceea ce cred �i ceea ce simt, �i nu sunt �ngrijora�i �n leg�tur� cu ceea ce cred al�ii despre ei.

9. Nu v� �ngrijora�i

Oamenii ferici�i nu se �ngrijoreaz� �i recunosc c� 90% din griji nu se �ndeplinesc. L�sa�i grijile nejustificate deoparte!

10. Organiza�i-v�

Poate ca �i invidia�i pe cei cu o personalitate boem� �i care se las� du�i de val, �ns� nu v� p�c�li�i.
Oamenii ferici�i pl�nuiesc �i organizeaz�, au obiective �i un scop bine stabilit. Pute�i ob�ine doar ceea ce v� dori�i sau visa�i, asta dac� �ti�i exact ce dori�i sau visa�i.

11. G�ndi�i pozitiv

Sentimentele �i emo�iile negative creaz� disconfort psihic �i stres psihologic.
Oamenii ferici�i elimin� toate lucrurile negative �i privesc doar partea frumoas� �i pozitiv� a lucrurilor. De exemplu, atle�ii se vor g�ndi �ntotdeauna cum vor c�tiga cursa nu cum vor pierde. Trebuie s� trecem de la o perspectiv� negativ�, cea cu jum�tatea de pahar gol, la perspectiva cu jum�tatea plin� a paharului, �i totodat� s� punem �n practic� optimismul. Optimismul este mecanismul natural de autoap�rare al min�ii �mpotriva depresiei.

12. Pre�ui�i fericirea

Fericirea poate fi �nv��ata, iar g�sirea unui scop �n via�� ��i poate u�ura drumul. Oamenii ferici�i apreciaz� �i realizeaz� c� fericirea le va prelungi via�a.