Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

O stafie sperie coruptii din Romania:Ministrul Justitiei

Inca nu am vazut la noi,din timpurile legionarismului fascist sau a comunismului totalitar atata izbucnire de ura impotriva nasului coruptilor din Romania,si mai ales a coruptilor de nivel inalt.
Ziarul ziua ca expresie ideologica a oligarhilor,din care timid si marunt a incercat sa faca parte si fostul talent ziaristic SRS a devenit tribuna urii extremistilor si coruptilor.

Asa cum sta bine unui mincinos,el face apel mai intai la niste ONG internationale si care chipurile condamna pe dna Macovei pentru ca a atras,moral vorbind,atentia unui inculpat ca nu este decent sa vorbeasca despre justitie.
Ca este argumentatia soc a mincinosului damian ne-o dovedeste caracterul bold al literelor a peste jumatate din inutilul articol.
El nu.si aminteste de onorata UE care a laudat-o pe dna.Macovei ci de un ONG din strainatate (sper ca nu din Cuba sau Rusia),a carui orientare nu o cunosc dar ca se amesteca unde nu-i fierbe oala,lucru clar ca lumina zilei.

Chipurile ,fierbe presa internationala pentru ca Monica Macovei a facut comentarii.
Ca si Basescu ea trebuie sa taca si sa ascuta creioane,in timp ce coruptii sa prospere.Ea nu are drepturile oricarui roman,dreptul la opinie,ci doar SRS.

Ba mai mult,jurnalistul deja penal a dat-o in judecata pe Monica pentru ca in dictatura comunista sau legionara nimeni nu trebuie sa critice legiunea,capitanul si Partidul.

Ce frumoasa tara in care traim daca cei care sunt acuzati in tribunale acuza pe ministru justitiei si nu ceea ce au facut pentru a ajunge la tribunal.

Chipurile nu i se respecta prezumtia de nevinovatie iar bineinteles procesul lui SRS este o facatura politica,desi eu as zice ca mai degraba subiectul este disperat si demoland-o pe dna.Macovei crede ca va scapa,atunci e crezand ca se afla in tara lui peste.

Apelul autorului ca este violata libertatea presei este ridicol,chiar daca as aduce ca argument un chio�c de ziare pline deziare de toate culorile politice ,cu pozitii si critici la adresa oricui si insasi ca Ziua este folosita pentru apararea extremistilor si oligarhilor ne arata ca si acestia au drepturi,chiar mai mult decat trebuie.

Recurgerea mereu la niste nume straine,la diferite organizatiistraine care mor de dragostea coruptilor romani arata aceiasi ploconire in fata strainatatii,sau mai cred ei ca romanii ar crede mai usor gogoasa,,caci nu asa faceau la fel inaintasii lor, legionarii(filogermani) si comunistii(filosovietici).

Sa jure dl.SRS ca el nu poate scrie orice in Ziua dar in schimb orice se publica pe ziar sau internetul ziarului este nemilos cenzurat daca nu este legionar sau PNL-ist.Nu cumva aceasta este un atentat la libertatea presei?

Cat despre Asociatia civic media cu dl.Roncea,demult ne-am lamurit ca numai civic nu este ci partinic si extremist pentru ca nu apara pe nimeni care este umilit ci doar pozitia PNL si a extremismului legionar.

Pe toti ii uneste ura fata de Basescu,Macovei, DIIOT,procuratura si oricare alt organ care lupta pentru o justitie care sa nu scape oligarhii si slugile lor.

Schiumbarea codului penal de catre Monica Macovei ar bloca activitatea ziaristilor,iata culmea absurdului.Adica libertatea de a fura,insulta,minti sunt esentiale pentru oligarhi si organele lor de presa,desi eu cred cachiar au dreptate.

Explicatiile dnei Macovei nu-i linistesc pe oligarhi si nici nu are cum,aici sunt conceptii total opuse despre justitie.
ONG romanesti,indiferent de nume sunt organizatii de 2-3 oameni create pentru a face lobby tot pentru oligarhi.Sa incerce un biet roman a se adresa acestor organizatii(cum am facut eu) si va vedea ca de fapt singura lor ocupatie este tot oligarhiile sau diferite influente extremiste din afara.
Raspunsul doamnei Macovei a cazul insa ca o ghilotina peste oligarhi: toate criticile la adresa actelor normative invocate sunt menite a decredibiliza procurorii, nu face decat sa consolideze ingrijorarea AMP, care apreciaza ca semnificatia avertismentului -face parte din argumentatia folosita traditional de adversarii democratiei in incercarea lor de a descuraja criticarea abuzurilor puterii-.Accesul procurorilor la sistemele informatice fara mandat este permis numai in limitele in care anchetatorul foloseste o lista a comunicatiilor electronice, nu si continutul acestor.

De fapt toata poliloghia Ziarului Ziua are un singur scop ,frica ca cele mai recente declaratii ale ministrului Monica Macovei impotriva cotidianului ZIUA si a jurnalistului Sorin Rosca Stanescu sa nu arate adevarata fata a oligarhiei extremiste din Romania

Feriti tinerii si copiii de crin Antonescu
Pana acum eram convinsa ca Tariceanu a fost cel mai rau presedinte al PNL.Si el era numit tot de Patriciu dar acest om are o incapatanare care s-a vazut nu numai fata de Basescu dar chiar si fata de Patriciu.
De mult Crin reprezenta pentru Patriciu a 3-a cale si cand a venit vremea l-a scuipat,cum se spune ca pe o masea stricata pe Tariceanu.
Si l-a numit pe Crin,acest superepetent,si mi-a cerut sa-l urasca mai mult pe Basescu.
Acum nu ca Tariceanu sau alti lideri ai PNL nu ar fi avut servicii la Rompetrol sau nu ar fi primit bani,daca ne gandim dopar din ce traieste Ciuvica.
Dar sa primesti dar de nunta 4 milioane euro,un lenes ca acest Crin poate dormi de acum o viata.Dorinta de a fi premier era o gluma,cand mai putea dormi pana la 10.
Iata ca ma plimb pe net si dau de o postatoare sau postator
albert intreaba: Am 23 de ani si sunt student. Ieri, impreuna cu toti colegii mei de grupa, l-am votat pe Crin Antonescu si am fost foarte dezamagit sa aflu seara ca nu a intrat in turul doi . Dar si mai dezamagit am fost azi sa aflu ca Antonescu s-a lasat sedus de Mircea Geoana iar liberalii, partid istoric, de dreapta, vor sustine o formatiune de stanga . Cum e posibil asa ceva, sa te vinzi in halul asta? Putea sa nu faca nimic, putea sa astepte, sa demonstreze ca PNL e inca un partid cu principii , cu ideologie, ca nu au interese ascunse Mai exista si alti tineri care l-au votat pe Antonescu si s-au simtit tradati?
Si pentru ca acest Crin se supara cand Basescu facea doar o aluzie la comportamentul sau in dragoste iata ce gasim tot pe internet(justitiarul.ro/colimator/276-feriti-copiii-de-crin-antonescu.html)

Slavka Popov si Andrei Atodiresei si cum iubea in tinerete marele Crin.
Sa citim mai departe postarea :
FERITI COPIII DE CRIN ANTONESCU! DOSARUL DE SECURIST AL LUI CRIN ESTE 2456sca/ DSS 01429. A FILAT MINORE, INTRETINAND SI RELATII SEXUALE CU ELE!
Antonescu chiar a fost TURNATOR LA SECURITATE. Asa cum se cunoaste din biografia lui, dupa absolvirea Facultatii de Istorie-Filosofie, cu doi ani de repetentie, isi incepe activitatea ca profesor, mai exact in comuna Solesti, din judetul Vaslui, dupa care in comuna Niculitei, din judetul sau natal, Tulcea. Pentru a merge la oras, insa, a trebuit sa faca pactul cu diavolul, fiind recrutat de Securitate. Bineinteles ca, imediat dupa aceea, ca avantaj, se muta in Tulcea, la oras, unde activeaza ca muzeograf. Numele sau de sursa era ,,Porumbacu,, si cu aceasta sursa au fost predate Securitatii comuniste o serie de note informative pentru care mai primea si bani. Practic, erau platite intr-un soi de ,,acord,,, la bucata.
Dat fiind faptul ca avea nevoie de bani, Antonescu a inceput sa trimita cat mai multe note informative si cat mai ,,poetic,, realizate, adica cuprinzand o serie de inventii si de nascociri, care nu aveau nimic de-a face cu realitatea despre diversi oameni care erau in anturajul sau, prieteni sau dusmani. Acest lucru il afirma chiar ofiterul al carui informator era... ,,Motivat de bani - pentru fiecare nota informativa primea 300 de lei de pe vremea lui Ceausescu, in conditiile in care un salariu de profesor era cam de 2.000 de lei, deci era platit bine -, Crin Antonescu a inceput sa imi furnizeze din ce in ce mai multe astfel de note informative, majoritatea, inventate, ca in literatura, la care pretindea ca se pricepe, despre oameni reali din anturajul sau (colegi, prieteni, iubite etc.),,, spune Ioan Ichim, cadru al Securitatii tulcene.
Cum aceste note informative incepeau sa fie din ce in ce mai multe, se pare ca locul initial de intalnire si de predare, restaurantul Danubius din Tulcea, nu a mai fost suficient, astfel incat Securitatea l-a invitat la un apartament conspirativ, unde sa-si predea notele, respectiv pe strada Pacii. ,,Banii pentru imaginatia sa bolnava si-i primea prin C.E.C., fiind depusi in contul sau, la C.E.C. Tulcea de pe strada Isaccei,, isi aminteste fostul sef al lui Ichim, Pavel Ionescu. �Avea o fire care ,,stia,, sa se bage in sufletul tau cu forta, pentru a se face apreciat, deosebit de ,,prietenos,, cu toata lumea, nu fara interes desigur, asa cum a ramas pana azi� spune aceeasi sursa din fosta Securitate a Statului.
..Dosarul lui Crin Antonescu este unul deosebit de amplu si are numarul 2456sca/DSS 01429. In tinerete, printre principalele sale atributii era aceea de a spiona copii, multi dintre ei chiar elevi de-ai sai, pentru a afla ce au parintii lor in cap, daca se plang de saracie, daca injura partidul, daca nu sunt de acord cu Ceausescu etc. Bineinteles ca, pe langa ceea ce-i spuneau adolescentii oamenilor din Tulcea, le mai inflorea si el. In paralel, a dus o viata amoroasa deosebit de tumultoasa, la vremea respectiva fiind cercetat de militie pentru intretinere de relatii cu minore,,.
Astfel incat, asa cum Securitatea cunoaste, el are chiar si un copil din flori, un baiat, pe nume Andrei, conceput cu o minora. Pentru a musamaliza cazul, la vremea aceea mai-marii Securitatii au aranjat fetei o casatorie de forma cu un cetatean moldovean. Femeia se numeste Slavka Popov, iar sotul sau, Ioan Atodiresei. Andrei Atodiresei, in varsta acum de aproximativ 23 de ani, este, de fapt, fiul lui Crin Antonescu, despre care nimeni in afara de parinti si de Securitatea din Romania nu cunoaste absolut nimic.Activitatea de turnatorie a lui Crin Antonescu, in special cea legata de copii nu s-a oprit aici. I s-a dat misiune sa se ocupe de copiii ai caror parinti erau urmariti de Securitate, cu care avea abilitatea de a se imprieteni repede, facandu-li-se ,,simpatic,,. Simona FICA, 21 Octombrie 2009.Preluare de pe: www.necenzurat.ro
justitiarul.ro/colimator/276-feriti-copiii-de-crin-antonescu.html

-Vorbea cineva pe aici de corupti corupatori ,hoti tradatori ?mincinosi ................................
Trebuie sa incepem sa cautam de la ce campanie ,de presedinte ,de parlament ,de judecatori ?
-Nu mai vorbiti , DE FUNIE IN CASA SPINZURATULUI /
-Cine fura un ou ,,,,,de ce nu un vapor .,............... cine minte o data de ce ar trebui sa se opreasca cine fura o casa de ce nu ar fura la alegeri ............
-Daca presedintele este suspectat de matrapazlicuri credeti ca supusii sint cuminti ?
- CINE ARUNCA ZAPADA PESTE FUNINGINE ..................................nu se albeste /

De la: Dede_for_ever, la data 2013-02-02 08:20:08Feriti tinerii si copiii de crin Antonescu
Pana acum eram convinsa ca Tariceanu a fost cel mai rau presedinte al PNL.Si el era numit tot de Patriciu dar acest om are o incapatanare care s-a vazut nu numai fata de Basescu dar chiar si fata de Patriciu.
De mult Crin reprezenta pentru Patriciu a 3-a cale si cand a venit vremea l-a scuipat,cum se spune ca pe o masea stricata pe Tariceanu.
Si l-a numit pe Crin,acest superepetent,si mi-a cerut sa-l urasca mai mult pe Basescu.
Acum nu ca Tariceanu sau alti lideri ai PNL nu ar fi avut servicii la Rompetrol sau nu ar fi primit bani,daca ne gandim dopar din ce traieste Ciuvica.
Dar sa primesti dar de nunta 4 milioane euro,un lenes ca acest Crin poate dormi de acum o viata.Dorinta de a fi premier era o gluma,cand mai putea dormi pana la 10.
Iata ca ma plimb pe net si dau de o postatoare sau postator
albert intreaba: Am 23 de ani si sunt student. Ieri, impreuna cu toti colegii mei de grupa, l-am votat pe Crin Antonescu si am fost foarte dezamagit sa aflu seara ca nu a intrat in turul doi . Dar si mai dezamagit am fost azi sa aflu ca Antonescu s-a lasat sedus de Mircea Geoana iar liberalii, partid istoric, de dreapta, vor sustine o formatiune de stanga . Cum e posibil asa ceva, sa te vinzi in halul asta? Putea sa nu faca nimic, putea sa astepte, sa demonstreze ca PNL e inca un partid cu principii , cu ideologie, ca nu au interese ascunse Mai exista si alti tineri care l-au votat pe Antonescu si s-au simtit tradati?
Si pentru ca acest Crin se supara cand Basescu facea doar o aluzie la comportamentul sau in dragoste iata ce gasim tot pe internet(justitiarul.ro/colimator/276-feriti-copiii-de-crin-antonescu.html)

Slavka Popov si Andrei Atodiresei si cum iubea in tinerete marele Crin.
Sa citim mai departe postarea :
FERITI COPIII DE CRIN ANTONESCU! DOSARUL DE SECURIST AL LUI CRIN ESTE 2456sca/ DSS 01429. A FILAT MINORE, INTRETINAND SI RELATII SEXUALE CU ELE!
Antonescu chiar a fost TURNATOR LA SECURITATE. Asa cum se cunoaste din biografia lui, dupa absolvirea Facultatii de Istorie-Filosofie, cu doi ani de repetentie, isi incepe activitatea ca profesor, mai exact in comuna Solesti, din judetul Vaslui, dupa care in comuna Niculitei, din judetul sau natal, Tulcea. Pentru a merge la oras, insa, a trebuit sa faca pactul cu diavolul, fiind recrutat de Securitate. Bineinteles ca, imediat dupa aceea, ca avantaj, se muta in Tulcea, la oras, unde activeaza ca muzeograf. Numele sau de sursa era ,,Porumbacu,, si cu aceasta sursa au fost predate Securitatii comuniste o serie de note informative pentru care mai primea si bani. Practic, erau platite intr-un soi de ,,acord,,, la bucata.
Dat fiind faptul ca avea nevoie de bani, Antonescu a inceput sa trimita cat mai multe note informative si cat mai ,,poetic,, realizate, adica cuprinzand o serie de inventii si de nascociri, care nu aveau nimic de-a face cu realitatea despre diversi oameni care erau in anturajul sau, prieteni sau dusmani. Acest lucru il afirma chiar ofiterul al carui informator era... ,,Motivat de bani - pentru fiecare nota informativa primea 300 de lei de pe vremea lui Ceausescu, in conditiile in care un salariu de profesor era cam de 2.000 de lei, deci era platit bine -, Crin Antonescu a inceput sa imi furnizeze din ce in ce mai multe astfel de note informative, majoritatea, inventate, ca in literatura, la care pretindea ca se pricepe, despre oameni reali din anturajul sau (colegi, prieteni, iubite etc.),,, spune Ioan Ichim, cadru al Securitatii tulcene.
Cum aceste note informative incepeau sa fie din ce in ce mai multe, se pare ca locul initial de intalnire si de predare, restaurantul Danubius din Tulcea, nu a mai fost suficient, astfel incat Securitatea l-a invitat la un apartament conspirativ, unde sa-si predea notele, respectiv pe strada Pacii. ,,Banii pentru imaginatia sa bolnava si-i primea prin C.E.C., fiind depusi in contul sau, la C.E.C. Tulcea de pe strada Isaccei,, isi aminteste fostul sef al lui Ichim, Pavel Ionescu. �Avea o fire care ,,stia,, sa se bage in sufletul tau cu forta, pentru a se face apreciat, deosebit de ,,prietenos,, cu toata lumea, nu fara interes desigur, asa cum a ramas pana azi� spune aceeasi sursa din fosta Securitate a Statului.
..Dosarul lui Crin Antonescu este unul deosebit de amplu si are numarul 2456sca/DSS 01429. In tinerete, printre principalele sale atributii era aceea de a spiona copii, multi dintre ei chiar elevi de-ai sai, pentru a afla ce au parintii lor in cap, daca se plang de saracie, daca injura partidul, daca nu sunt de acord cu Ceausescu etc. Bineinteles ca, pe langa ceea ce-i spuneau adolescentii oamenilor din Tulcea, le mai inflorea si el. In paralel, a dus o viata amoroasa deosebit de tumultoasa, la vremea respectiva fiind cercetat de militie pentru intretinere de relatii cu minore,,.
Astfel incat, asa cum Securitatea cunoaste, el are chiar si un copil din flori, un baiat, pe nume Andrei, conceput cu o minora. Pentru a musamaliza cazul, la vremea aceea mai-marii Securitatii au aranjat fetei o casatorie de forma cu un cetatean moldovean. Femeia se numeste Slavka Popov, iar sotul sau, Ioan Atodiresei. Andrei Atodiresei, in varsta acum de aproximativ 23 de ani, este, de fapt, fiul lui Crin Antonescu, despre care nimeni in afara de parinti si de Securitatea din Romania nu cunoaste absolut nimic.Activitatea de turnatorie a lui Crin Antonescu, in special cea legata de copii nu s-a oprit aici. I s-a dat misiune sa se ocupe de copiii ai caror parinti erau urmariti de Securitate, cu care avea abilitatea de a se imprieteni repede, facandu-li-se ,,simpatic,,. Simona FICA, 21 Octombrie 2009.Preluare de pe: www.necenzurat.ro
justitiarul.ro/colimator/276-feriti-copiii-de-crin-antonescu.html

magureanu stie.....

si culmea tupeului si-a nesimtirii...ast limbric vrea sa devina conducatorul natiei romane....

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

Apocalipsa 2012" este o actiune de razboi psihologic
de Pavel Corut
Globalizarea este un proces progresist, pozitiv si conform cu legile de evolutie
ale Umanitatii terrane. �n c�teva secole, globalizarea va asigura unificarea
pasnica a Omenirii, �n jurul unui organ deliberativ central, cu rol de parlament
mondial si a unui guvern mondial cu activitate de orientare �n toate domeniile
vietii umane: economie, ecologie, nivel de trai, politici demografice, cultura,
stiinta etc. Astfel, pam�ntenii vor intra �ntr-o era a convietuirii pasnice, a
progresului si a civilizarii depline. Deocamdata, globalizarea progresista a
facut pasi timizi, prin globalizarea informatiei pe Internet si prin
globalizarea sentimentelor pozitive ale tinerei generatii care a depasit vechile
limitari rasiale, etnice si statale.

Din nefericire, indivizi rauvoitori si retrograzi, uniti �n Oculta
globalist-regresiva, intentioneaza sa excluda globalizarea progresista si sa-si
impuna propriul imperiu mondial. Oculta globalist-regresiva actioneaza de mai
mult timp, �nsa numai dezvaluirile unor ofiteri de informatii din diverse
natiuni, facute �n ultimele trei decenii, ne-au permis sa-i cunoastem structura
si planurile negative de viitor. Oculta globalist-regresiva uneste c�teva zeci
de mii de indivizi foarte bogati, care detin deja mai mult de 50% din avutia
mondiala si actioneaza cu tenacitate pentru concentrarea �n continuare a marilor
bogatii ale Lumii �n m�inile lor. Ocultii regresivi se situeaza deasupra
natiunilor si statelor, impun�ndu-si propriile interese, prin membri si agenti
infiltrati �n cele mai �nalte niveluri de conducere statala si internationala.

Pentru a-si atinge scopurile hegemonice fundamentale, Oculta globalist-regresiva
apeleaza frecvent la actiuni de razboi psihologic cu tematica economica,
politica, militara sau religioasa. Practic, la ora actuala, Oculta
globalist-regresiva �ntretine un razboi psihologic de nivel mondial, prin mai
multe focare situate �n diverse zone ale Terrei. Agresiunea psihologica mistica
constituie una din componentele principale ale razboiului psihologic mondial.
[/i]Liderii Ocultei globalist-regresive conteaza ca, �n viitorul lor imperiu,
majoritatea populatiei va putea fi dominata si manipulata prin diverse forme de
misticism: religii traditionale sau nou �nfiintate, superstitii, magie,
astrologie etc.[/i] Din aceasta cauza, �nca din faza actuala de agresiune
psihologica, Oculta globalist-regresiva acorda o atentie deosebita tematicii
mistice. Ea �ncurajeaza si sponsorizeaza discret diverse culte si secte
religioase, ea rasp�ndeste cu insistenta magia si astrologia �n r�ndul
populatiei tinere, ea actioneaza insistent pentru intoxicarea si manipularea
mistica a populatiei pam�ntene.

Structura agresorilor mistici oculti este completa. Comanditarii acestei
agresiuni sunt liderii Ocultei globalist-regresive. Programatorii actiunilor
psihologice agresive, cu caracter mistic, provin din r�ndul unor specialisti de
elita �n intoxicarea si manipularea mistica: psihologi, neurologi, sociologi,
economisti, fosti ofiteri de informatii, lideri religiosi. C�teva zeci de
milioane de agenti de intoxicare si manipulare mistica, recrutati din r�ndul
slujitorilor diverselor culte si secte, a jurnalistilor, a proprietarilor de
mijloace de comunicare �n masa, a unor pseudo-intelectuali si a unor sarlatani
mistici, actioneaza deja la nivel mondial, sub conducerea organizatorilor
oculti. Ei rasp�ndesc si impun �n creierele populatiei-tinta variantele de
intoxicare si manipulare mistica elaborate de specialistii organizatori. Tot ei
sclavizeaza si programeaza psihic persoane mai sugestionabile, cu ajutorul
drogurilor si hipnozei, �n scop de a le folosi pentru rasp�ndirea variantelor de
intoxicare si manipulare mistica, pe toate caile posibile: Internet,
televiziune, presa scrisa, radio, carti si reviste, viu grai. �n fine, foarte
multe persoane ignorante, dar dornice de afirmare ori de c�stig material, se pun
�n slujba ocultilor regresivi, �n calitate de idioti utili. Acestia rasp�ndesc
cu tenacitate variantele de intoxicare si manipulare mistica, pe Internet sau
prin carti si reviste, ascunz�ndu-si identitatea sub pseudonime. Probabil, stiu
sau banuie faptul ca activitatea lor este condamnabila. �nca din anii 70,
specialistii occidentali au propus conducerii ONU ca agresiunea psihologica de
orice fel, inclusiv mistica, sa fie incriminata la sectiunea crime �mpotriva
Umanitatii.

�n ultimul timp, Oculta globalist-regresiva a declansat o noua agresiune
psihologica cu tematica mistica, Apocalipsa 2012. Variantele din aceasta actiune
de intoxicare, �nfricosare si manipulare, elaborate de programatorii
oculti-regresivi, au fost puse �n circulatie pe diverse cai: Internet, materiale
scrise (carti, reviste, articole de ziar), emi siuni de radio si televiziune.
Foarte multi oameni din Europa si de pe continentul american au luat cunostinta
de variantele de intoxicare, �nfricosare si manipulare, iar destui dintre ei au
ajuns deja victime ale acestei agresiuni psihologice subtile. Din motive �nca
necunoscute, Oculta globalist-regresiva a lansat aceasta agresiune numai asupra
civilizatiei rationale euro-americane, omit�nd populatia afro-asiatica. Mai
multe false somitati au fost atrase la agresiune, cu scop de a da un caracter
aparent stiintific variantelor de intoxicare, �nfricosare si manipulare mistica.
De asemenea, multi pseudo-intelectuali s-au an grenat �n aceasta actiune, ca
agenti, roboti sau idioti utili, din dorinta de c�stig material ori datorita
ignorantei.

Oculta globalist-regresiva urmareste sa atinga urmatoarele scopuri, cu ajutorul
agresiunii psihologice Apocalipsa 2012:
� a. Oculta globalist-regresiva conteaza ca populatia se va �ngrozi de
evenimentele prezentate �n variantele lor de intoxicare-manipulare si se va
grabi sa-si afle salvarea �n misticism, �ngros�nd r�ndurile robotilor mistici
deja existenti.
� b. Oculta globalist-regresiva spera ca evenimentele apocaliptice profetite vor
abate atentia majoritatii populatiei tinta de la �nvatatura, creatie si munca,
de la supravegherea vigilenta a avutiilor nationale vizate de ea pentru jefuire
si de la alte actiuni oculte condamnabile.
� c. Apocalipsa 2012 urmareste sa dezvolte asteptarile negative �n creierele
populatiei-tinta. Aceste sentimente distructive, asteptarile negative, slabesc
si �mbolnavesc psihic persoanele mai putin rezistente.
� d. �n fine, ocultii globalist-regresivi urmarsc ca, prin aceasta agresiune
psihologica, sa dezvolte naivitatea, credulitatea si ignoranta �n
populatia-tinta.
Cum combatem aceasta agresiune psihologica cu caracter mistic, lansata de Oculta
globalist-regresiva? Simplu, amicii mei. Apelam la informatii stiintifice
absolut sigure, la operatiile g�ndirii corecte si la bunul simt, pentru a
destrama toate variantele de intoxicare informativa, �nfricosare si manipulare
create de programatorii Ocultei globalist-regresive. �ncepem?

Iata principalele diversiuni din actiunea Apocalipsa 2012:

1. Manipulatorii afirma despre civilizatia maiasa urmatoarele variante de
dezinformare, �nfricosare si manipulare:
� Pe o piramida maya ar exista urmatoarea inscriptie: Ne vom �nt�lni �n ziua de
22 decembrie 2012. Aceasta ar dovedi ca �ntreaga populatie maiasa ar fi fost
luata de extaterestri, pentru evolutie �n alt loc din Univers. �n realitate,
nici o piramida maiasa nu contine o astfel de inscriptie. Populatia maiasa nu a
disparut dupa cucerirea spaniola. Circa 8 milioane de maiasi, din mai multe
triburi, traiesc si acum, �n Yucatan, Guatemala si Honduras, pastr�ndu-si unele
obiceiuri salbatice de dinaintea Conquistei.
� Celebrul calendar maya s-ar termina brusc, cu data de 22 decembrie 2012. �n
realitate, calendarul solar maias, mult perfectionat, pentru a respecta cu
strictete zilele de sacrificii oferite unui numar foarte mare de zei, nu s-a
terminat niciodata, la majoritatea triburilor. �n mediul rural de pe platourile
Guatemalei, este folosit si acum, de catre batr�ni de numiti "preotii
calendarului". Calendarul ultimului trib maias liber, Itza, s-a terminat la data
de 14 martie 1697, data la care trupe spaniole conduse de Martin de Ursua,
guvernatorul Yucatanului, au ocupat capitala tribului, orasul Tayasal.
� Astronomii maiasi ar fi cunoscut precesia echinoctiilor, �n 25.920 de ani,
perioada denumita si an cosmic, an ce s-ar �ncheia �n 2012. �n realitate,
maiasii n-au cunoscut zodiacul si n-au marcat precesia echinoctiilor prin
dreptul celor 13 constelatii zodiacale (a 13-a este Ophiucus, �nsa este ascunsa
de astrologi, deoarece le-ar strica toate formulele). Calendarul solar maias nu
se preta la astrologie, deoarece era compus din 18 luni de c�te 20 de zile, plus
o perioada nefasta (uayeb) de 5,25 zile. Calendarul venusian maias, de 260 de
zile, �nchinat zeului Kukulcan, nu avea vreo utilitate practica.
� Mai multe mituri maiase ar prezice ca, la 22 decembrie 2012, Pam�ntul va
ajunge �ntr-un punct de aliniere cu centrul Galaxiei noastre. �n realitate,
astronomii maiasi nu cunosteau notiunea de galaxie si nici un mit de-al lor nu
vorbeste despre o astfel de aliniere. Din punct de vedere astronomic, putem uni
oric�nd pozitia Terrei cu centrul galactic, �nsa aceasta �aliniere" nu produce
nici un efect asupra vietii umane de pe planeta. �n centrul galaxiei, se afla
materie nevie arz�nda, nicidecum o Constiinta Cosmica compatibila cu creierele
pam�ntenilor (un soi de Dumnezeu astral). Ideea salbatica si neadevarata a
Universului viu si constient, compatibil cu creierele pam�ntenilor, provine din
mistica hindusa.
� �n 1952, arheologul Albeito Ruz a descoperit morm�ntul regelui maias Pacal, pe
a carui placa ar fi scrisa profetia ca, �n 2012, va fi sf�rsitul Lumii (aceasta
profetie ar fi fost deslusita de vizionarul Jose Arguelles). �n realitate, �n
1951, arheologul mexican Albeito Ruz Lhullier efectua restaurarea Templului cu
Inscriptii din Palenque. Cu aceasta ocazie, a descoperit ca, la circa 20 de
metri ad�ncime, se afla un morm�nt de rege, gardat de sase schelete. Placa de
morm�nt, grea de cinci tone, era acoperita cu mai multe glife maiase, care au
fost descifrate si facute publice, �n 1953. Acestea nu contin nici o profetie
despre sf�rsitul Lumii, �n 2012. De altfel, preotii maiasi nu cunosteau notiunea
de profetie si nu aveau preocupari �n acest sens. Ei erau convinsi ca toate
evenimentele se repeta, �n cadrul unui ciclu de ani Preotii practicau numai
ghicitul unor evenimente apropiate, prin datul �n bobi de fasole sau cacao,
obicei �nca pastrat de batr�nii maiasi din Guatemala.
� Scheletul regelui Pacal ar fi cu 40 de ani mai t�nar dec�t ar indica v�rsta
�nscrisa pe placa de morm�nt, ar fi mai �nalt dec�t maiasii normali si ar poseda
un nas coroiat, de mari dimensiuni, total neobisnuit pentru specia umana.
Aceasta ar indica faptul ca Pacal ar fi fost rapit de extraterestri timp de 40
de ani, perioada �n care nu a �mbatr�nit. �n realitate, din scrierile si
desenele maya, rezulta clar ca maiasii obisnuiau sa-si modifice diferite parti
din corp, cu scop �estetic". Astfel, ei tuguiau cutia craniana a copiilor prin
presare �ntre doua sc�ndurele, determinau copiii sa priveasca crucis prin
at�rnarea unei bile de ceara de o suvita de par ce le cadea �ntre ochi, �si
coroiau nasul prin �ndopara narilor cu diverse materii textile si-si alungeau
urechile prin at�rnarea unor greutati �n lobii strapunsi, obicei �nt�lnit si la
multe triburi africane. Scheletul de la Palenquc nu depaseste �naltimea
obisnuita a maiasilor din secolul 7 e.n., c�nd a trait Pacal.
� Scrierea maiasa Popul Vuh, cu o vechime mare si necunoscuta, ar vorbi despre
alte lumi dinaintea celei actuale, lume ce se va termina printr-un potop. �n
realitate, Popol Vuh sau Cartea obstii (popol-obste, vuh-carte) a fost scrisa
dupa ocupatia spaniola din secolul 17 e.n., de un revoltat �mpotriva �vulturilor
albi invadatori" si nu cuprinde nimic din alegatiile facute de manipulatori. A
fost tradusa integral si poate fi consultata, pentru verificarea afirmatiilor
mele.
� Conform calendarului maias, a cincea lume s-ar termina �n 1987, iar a sasea
lume ar �ncepe �n 2012. Perioada dintre cele doua lumi, numita apocalipsa sau
revelatie, ar servi, conform profetiilor maya, cunoasterii Adevarului. �n
realitate, asa cum rezulta din scrierile maiase Cartea lui Chilam Balam si Popol
Vuh, maiasii credeau ca Lumea va evolua numai �n patru ere: a piticilor, a
fiintelor dzolob, a poporului maya si a unei armonii de convietuire a tuturor
popoarelor, cu �nflorirea preferentiala a maiasilor. Aceasta credinta nu s-a
confirmat, prin distrugerea civilizatiei maiase de catre spanioli, �n secolul 17
e.n. Preotii maiasi nu aveau notiunea de Adevar divin sau suprem. Ei divinizau
c�teva zeci de zei, �n majoritate zoomorfi, carora le aduceau sacrificii umane,
pentru �mbunare. Nu asteptau de la ei nici o revelatie, ci numai ploaie, recolte
bogate, lipsa de molime etc.
� Maiasii ar fi considerat ca, la 21 decembrie 2012, Terra va intra definitiv �n
c�mpul radiant al centurii fotonice ce �nconjoara constelatia Pleiadelor,
constelatie �n care s-ar afla centrul galaxiei. �n realitate, salbaticii maiasi,
aflati �n or�nduirea sclavagista, nu aveau habar de notiunile foton si centura
fotonica, notiuni descoperite abia �n secolul trecut. Pleiadele sau Closca cu
pui sunt un roi de circa 120 de stele din constelatia Taurus (nu o constelatie
distincta!), situat la circa 350 de ani lumina de sistemul nostru solar. Cea mai
luminoasa stea a acestui roi stelar este Alciona. Numarul mare de stele care �l
alcatuiesc �i dau �nfatisarea de centura luminoasa. Cuv�ntul foton deriva de la
grecescul phot care �nseamna lumina, iar fotonii sunt cuante de lumina �n
miscare, cu viteza cunoscuta (300.000 kilometri pe secunda). Lumina, ca orice
radiatie electromagnetica, nu are nici o influenta asupra constiintei omenesti
si a destinului omului; ea poate, cel mult, perturba superficial unele procese
biologice. Nici vorba ca lumina Pleiadelor sa fie Constiinta Cosmica sau
Christica sugerata de manipulatori.
� Maiasii ar fi scris ca, �n 2012, vom depasi tehnologia actuala (din 2008), vom
depasi cunostintele despre timp si spatiu, vom depasi necesitatea banilor, vom
trece rapid prin dimensiunea a patra si vom intra �n a cincea dimensiune. Terra
si sistemul solar se vor sincroniza cu galaxia si �ntregul Univers, iar ADN-ul
uman va fi perfectionat, capat�nd 12 spirale �n loc de 2. Aceasta varianta de
manipulare este at�t de gogonata, �nc�t numai retardatii mental o pot crede. �n
realitate, maiasii nu cunosteau notiunea de tehnologie, nu foloseau nici macar
roata si vedeau �n archebuzele spaniole trasnete zeiesti. Nici o inscriptie
maiasa nu vorbeste despre relatia timp-spatiu. Maiasii nu cunosteau banii,
astfel ca �moneda" lor de schimb erau boabele de cacao. Maiasii n-au imaginat
macar un Univers cu mai multe dimensiuni. Ei cre deau �n universul concret al
porumbului din care traiau, porumb din care zeii primordiali Cucumatz si Tepeu
ar fi creat primii oameni. Terra si sistemul nostru solar sunt perfect
sincronizate cu Universul, �nca de la formare. �n fine, salbaticii maiasi, cu
cunostinte medicale mai mult dec�t modeste, nu aveau habar de ADN si nici n-au
facut vreo profetie �n acest sens. Chiar si acum, �n timpul modern, cel putin
95% din populatia Lumii nu are habar ce �nseamna ADN si cum se perfectioneaza.
Ce concluzii tragem din variantele de manipulare bazate pe pretinse profetii
maiase? Maiasii, un popor salbatic, crud si ignorant, n-au profetit nimic pentru
viitor, ci si-au vazut de politeismul si zoolatria lor. Obsesia lor pentru
masurarea exacta a timpului era determinata de teama lor de a nu supara
multitudinea de zei care asteptau sacrificii de s�nge aproape �n fiecare zi;
maiasii trebuiau sa stie exact ziua �n care sa faca decapitari, smulgeri de
inimi sau aruncari �n puturi a celor jertfiti pentru �mbunarea zeilor imaginati
de ei.

Cine doreste sa verifice informatiile despre maiasi poate consulta Codexul
Dresau, Cartea lui Chilam Balani, Popol Vuh, volumul Relatari despre Yucatan de
Fray Diego de Landa, The Rise and Fall of Maya Civilization de John Eric S.
Thompson, World of the Maya de Victor W. von Hagen, Maiasii de Horia Matei.
Astfel, veti scapa de otrava intoxicarii cu informatii false si de manipularea
catre credinte eronate.

2. O alta varianta de manipulare sustine ca. potrivit traditiei kalachakra, la
960 de ani dupa revelarea �nvataturii secrete din Tibet (din anul 1027), va urma
o perioada de 25 de ani de fram�ntari, care va culmina cu sf�rsitul timpului.
Desigur, suma cifrelor din varianta de manipulare ne da anul 2012. �n realitate,
kalachakra este de origine hindo-vedica, nu tibetana si reprezinta conceptia
vedica ciclica de evolutie a Lumii, conceptie cu o durata mult mai mare dec�t
cei 25.920 de ani ai anului cosmic inventat de mistici. Erele din �roata
timpului", imaginate de hindusi, sunt urmatoarele: kritayuga sau v�rsta de aur,
de 1.728.000 ani, �n care domneste zeul justitiei si al datoriei; tretayuga sau
v�rsta de argint, de 1.295.000 ani, �n care virtutile �ncep sa decada;
dvaparayuga sau v�rsta de bronz, de 864.000 de ani, era �n care oamenii,
influentati de zeul jocului de zaruri, Dvapara, devin mincinosi si certareti;
kaliyuga sau v�rsta de fier, de 432.000 de ani, a �nceput la data de 18
februarie 3102 �.e.n. Simbolizata de zeita neagra Kali, ea este o perioada a
rautatii, razboaielor, catastrofelor si suferintei. Dupa cum vedem, �roata
timpului" nu confirma apocalipsa din 2012.

�n al doilea r�nd, tibetanii n-au primit prin revelatie nici un fel de secrete
divine, nici �n 1027, nici ulterior. Ei au fost si au ramas un popor salbatic si
incult, asa cum l-ati vazut �n filmul american Doi ani �n Tibet. Scriitorul
german Fritz Rudolf descrie ignoranta, salbaticia, idolatria si coruptia din
lamaseriile tibetane, �n cartea V�rfuri fara zei. Povestile despre
"sacralitatea" Tibetului si a tar�mului �pur" Shambala mai pot pacali doar
ignorantii, la secolul trecut, sotii Nicolai si Elena Roerich, mari mistici, au
dus guvernului sovietic (lui Lenin) o scrisoare prin care ��nteleptii din
Shambala" �i felicitau pentru revolutia bolsevica. Prin 1993, scriitorul Ion
Tugui a lansat cartea Sapte ani apocaliptici, pe baza "marturiilor" unui pretins
vizitator al Shambalei, care-si zicea contele Incapuciato. Nimic din ce au
profetit Incapuciato si Tugui nu s-a adeverit. Tibetul nu ascunde nici un fel de
secrete divine, ci numai ignoranta si salbaticie.

3. Manipulatorii afirma ca, �n 2012, se va sf�rsi timpul. �n scopul convingerii
ignorantilor, ei folosesc si un argument pseudo-stiintific: cresterea frecventei
vibratorii a Terrei ar face ca 24 de ore sa �nsemne, �n prezent, numai 16 ore,
iar, �n 2012, numai zero ore, deci, sf�rsitul timpului. �n realitate, timpul
este o conventie omeneasca folosita pentru a stabili ordinea cronologica a
evenimentelor. El se poate masura functie de orice reper dorim. Noi �l masuram
functie de doua fenomene astronomice sigure, rotatia Pam�ntului �n jurul axei
sale, �n 24 de ore (ziua) si miscarea de revolutie a Terrei �n jurul Soarelui,
�n timp de 365,25 zile (un an). Restul unitatilor de timp sunt pur artificiale.
Timpul nu se dilata, nu se contracta, nici nu se termina dec�t daca ne imaginam
noi. �l putem masura de la diverse limite din trecut, traind cu totii deodata,
proba ca timpul nu este material si penetrabil. Evreii �l masoara de la �facerea
Lumii", eveniment plasat �n anul 3700 �.e.n. Crestinii �l masoara de la
presupusa data de nastere a lui Jeshua - Isus Hristos. Islamicii �l masoara de
la Hegira (16 iulie 620 e.n.), adica, de la fuga profetului Muhamad de la Mecca
la Medina. Budistii masoara timpul de la iluminarea lui Budha etc. Toti traim
�nsa deodata, proba ca timpul nu poate fi gaurit cu vortexuri, pentru a circula
�n trecut sau �n viitor, ca �n filmele SF americane. �n trecut, putem calatori
cu retrocognitia, amintirea, imaginatia si informatiile oferite de stiintele
care studiaza acest timp (geologia, astrofizica, arheologia etc). �n viitor,
putem calatori cu imaginatia, premonitia, precognitia si planificari constiente.

�n concluzie, �n 2012, nu se va sf�rsi timpul.

4. Manipulatorii sustin ca, �n 2012, numai cei care vor avea o spiritualitate
ridicata vor putea pasi �n urmatoarea dimensiune, a patra, �n era Varsatorului.
Desigur, pentru spiritualizare, ei sugereaza credinte si comportari mistice. �n
realitate, spiritualitatea umana �nseamna cunoasterea perfect stiintifica a
Lumii �n care traim, creatie permanenta de bunuri materiale si de valori
spirituale utile oamenilor, o perfecta moralitate �n familie, societate si fata
de natura. �n al doilea r�nd, noi, pam�ntenii, am fost creati sa evoluam �n
spatiul cu trei dimensiuni si asa vom ram�ne c�t timp va dainui Terra (4,5
miliarde de ani). Universul pluridimensional e o ipoteza de studiu a savantilor
si nimic mai mult. �n fine, credinta �n Dumnezeul Adevarat nu ne obliga sa ne
�nregimentam �n nici o religie �nchinatoare la zei. Fiti linistiti, �n 2012, nu
veti pati nimic!

5. Urmatoarea varianta manipulatorie sustine ca, la �nt�lnirea centurii fotonice
din Pleiade, organismele noastre vor suferi transformari radicale, devenind
luminoase. �n realitate, daca bombardam un organism uman cu fotoni, acesta nu-si
schimba compozitia si organizarea. El ram�ne asa cum �l stim, adica, format
dintr-un trup de materie grosiera, condus de inconstient si constiinta si
dintr-un corp invizibil (aura, biopsihoc�mp) condus de Hiperconstiinta. Corpul
invizibil si hiperconstiinta formeaza �mpreuna suflul vital nemuritor sau
sufletul nemuritor al omului. Deci, nu va speriati nici de aceasta varianta de
manipulare! Nemurirea oamenilor normali este asigurata si probata stiintific,
mai ales prin studiul cazurilor de moarte clinica si prin regresie hipnotica.

6. Manipulatorii afirma ca inversarea polilor magnetici ai Terrei ne va produce
mari tulburari si moarte. �n realitate, inversarea polilor magnetici e un
fenomen terestru normal, la care oamenii, animalele si vegetalele s-au adaptat
ori de c�te ori s-a produs. Puteti verifica aceasta situatie, dormind c�teva
nopti cu capul catre nord, apoi, cu capul catre sud. Nu vi se va �nt�mpla nimic.
Posibila schimbare a polilor magnetici ai Terrei, �n urmatoarele decenii, nu va
afecta viata omeneasca grav si pentru lung timp.

7. Manipulatorii vor sa va pacaleasca cu imaginea unui Univers limitat viu si
constient, cam ca �n miturile hinduse. �n realitate, Universul e etern, infinit,
nelimitat, format din materie vie si nevie. Materia nevie (stele-sori, planete,
sateliti etc.) sustine viata vie inferioara (vegetale si animale) si superioara
(oamenii si fiintele rationale din alte lumi universale). Numai fiintele
superioare poseda ratiune propriu zisa; animalele si vegetalele au rudimente de
constiinta si instincte. �n centrul galaxiei noastre, arde o stea puternica
(Alciona), lipsita de Constiinta Cosmica sau Hristica imaginata de mistici. Nu
de acolo primim noi informatiile civilizatoare, ci chiar din atmosfera
pam�nteana. Da, o Hiperconstiinta divina ne inspira, ne ajuta si ne ocroteste
mereu chiar din atmosfera planetei noastre. Nu stim mai mult despre aceasta
Hiperconstiinta. Stim doar ca ne asigura evolutia, prin perfectionarea
cunoasterii stiintifice si a creatiei umane, precum si prin impunerea unei
comportari morale foarte severe.

�n concluzie, �n anul 2012, nu se va �nt�mpla nimic deosebit pe Terra.
Pam�ntenii �si vor vedea linistiti de problemele lor iar manipulatorii oculti
regresivi vor �ncasa un esec cu actiunea lor agresiv-psihologica numita
Apocalipsa 2012. Pastrati aceasta carte, pentru a va aminti, �n ziua de 22
decembrie 2012, ca v-am spus adevarul! La fel am procedat �n 1993, c�nd Ion
Tugui speriase lumea cu Sapte ani apocaliptici. Am demontat �profetia" lui �n
romanul Balada Lupului Alb, roman pe care �l puteti citi comparativ cu cartea
lui Ion Tugui, pentru a va lamuri pe deplin.
________________________________________
9/13/2008

Sursa: drumulinvingatorilor.ro/showart.aspx?artId=8

mos taune....daca tot fusesi talica pe,,drumul invingatorilor'' ia zi-mi si mie ce-ai inteles din ce-ai conspectat de pe-acolo....deoarece io sunt convins ca in afara de ceea ce-ai redat cu copi a lu' paste mai sus tot un mare zero e-n gaura de-o tii pe umeri pe post de acoperis de gat....oare ma-nsel.....???


uimeste-ma.....

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

De la: XYW, la data 2013-02-03 09:54:25mos taune....daca tot fusesi talica pe,,drumul invingatorilor'' ia zi-mi si mie ce-ai inteles din ce-ai conspectat de pe-acolo....deoarece io sunt convins ca in afara de ceea ce-ai redat cu copi a lu' paste mai sus tot un mare zero e-n gaura de-o tii pe umeri pe post de acoperis de gat....oare ma-nsel.....???


uimeste-ma.....

TE INSELI B�DIE!

De la: PDL, la data 2013-02-03 10:13:12

De la: XYW, la data 2013-02-03 09:54:25mos taune....daca tot fusesi talica pe,,drumul invingatorilor'' ia zi-mi si mie ce-ai inteles din ce-ai conspectat de pe-acolo....deoarece io sunt convins ca in afara de ceea ce-ai redat cu copi a lu' paste mai sus tot un mare zero e-n gaura de-o tii pe umeri pe post de acoperis de gat....oare ma-nsel.....???


uimeste-ma.....

TE INSELI B�DIE!

da' tu ce fel de bazdaganie mai esti de raspunzi in locu' lu mos taune...???
sau ai inceput sa incurci coantele-ntre ele si numai stii care-i ala sau din care trebuie sa fii politicos si din care sa injuri birjareste....???

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

De la: XYW, la data 2013-02-03 10:44:48

De la: PDL, la data 2013-02-03 10:13:12

De la: XYW, la data 2013-02-03 09:54:25mos taune....daca tot fusesi talica pe,,drumul invingatorilor'' ia zi-mi si mie ce-ai inteles din ce-ai conspectat de pe-acolo....deoarece io sunt convins ca in afara de ceea ce-ai redat cu copi a lu' paste mai sus tot un mare zero e-n gaura de-o tii pe umeri pe post de acoperis de gat....oare ma-nsel.....???


uimeste-ma.....

TE INSELI B�DIE!

da' tu ce fel de bazdaganie mai esti de raspunzi in locu' lu mos taune...???
sau ai inceput sa incurci coantele-ntre ele si numai stii care-i ala sau din care trebuie sa fii politicos si din care sa injuri birjareste....???

Da un exemlu Tanty.

Degeaba mimezi politica daca nu stii,DE EXEMPLU.

Sau mata TANTy esti din gruparea lui Suleyman Magnificu.

DUMNEZEU sa te lumineze,chiar daca scolal n/a putut!

De la: Mos_tautu, la data 2013-02-04 10:57:24

De la: XYW, la data 2013-02-03 10:44:48

De la: PDL, la data 2013-02-03 10:13:12

De la: XYW, la data 2013-02-03 09:54:25mos taune....daca tot fusesi talica pe,,drumul invingatorilor'' ia zi-mi si mie ce-ai inteles din ce-ai conspectat de pe-acolo....deoarece io sunt convins ca in afara de ceea ce-ai redat cu copi a lu' paste mai sus tot un mare zero e-n gaura de-o tii pe umeri pe post de acoperis de gat....oare ma-nsel.....???


uimeste-ma.....

TE INSELI B�DIE!

da' tu ce fel de bazdaganie mai esti de raspunzi in locu' lu mos taune...???
sau ai inceput sa incurci coantele-ntre ele si numai stii care-i ala sau din care trebuie sa fii politicos si din care sa injuri birjareste....???

Da un exemlu Tanty.

Degeaba mimezi politica daca nu stii,DE EXEMPLU.

Sau mata TANTy esti din gruparea lui Suleyman Magnificu.

DUMNEZEU sa te lumineze,chiar daca scolal n/a putut!

ai stiut talica de ce-ti pui nume de scena ,,mos tautu'' ....esti taune rau de tot...explica-mi pe litere...incet si nu te grabi ca nu dau turcii..ce naiba vrusasi sa exprimi prin ce-ai insirat aici...sau vrusasi sa convingi medicii ca meriti sa te lase la vatra...ca te-ai vindecat....???

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

Politicienii de la putere pot s�-�i vad� lini�ti�i de treburi-eventual, de afacerile cu statul-, iar cei din opozi�ie pot r�m�ne ad�nci�i �n somnul care i-a cuprins imediat dup� alegeri. �n locul lor, �n arena public� au intrat jurnali�tii, dintr-o parte �i din cealalt�, care se lupt� acum pentru exterminarea reciproc�.

Raportul pe justi�ie, publicat s�pt�m�na trecut� de Comisia European�, a con�inut numeroase lucruri importante, dar, culmea, aten�ia public� a fost direc�ionat�, de cea mai mare parte a mass-media, c�tre domeniul unde se pot schimba cele mai pu�ine lucruri: presa rom�neasc�.

Dup� cum singuri s-au exprimat, autorii raportului MCV au �ncercat doar �s� atrag� aten�ia asupra rolului mijloacelor de informare �n mas� �i s� remarce c� �au existat presiuni asupra sistemului judiciar�. Exper�ii �i-au manifestat totodat� �unele �ndoieli cu privire la eficacitatea activit��ii de supraveghere desf�urat� de Consiliul Na�ional al Audiovizualului. Situa�ia sugereaz� necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul c� libertatea presei este �nso�it� de o protec�ie corespunz�toare a institu�iilor �i a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum �i pentru a pune la dispozi�ie m�suri reparatorii eficiente�, mai scrie �n document. De asemenea, se recomand� �revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existen�a unor mijloace de informare �n mas� libere �i pluraliste�.

�n esen��, cam asta este tot ce vor occidentalii de la noi �n domeniul presei.

Nu se vorbe�te despre entit��i private, precum Antena 3 sau Evenimentul Zilei (�n acest context, scrisoarea trimis� de Victor Ponta acestui cotidian, referitoare la presupusa �presiune direct� asupra justi�iei� nu poate fi dec�t o glum� proast�) iar singura institu�ie men�ionat� explicit �n raport este Consiliul Na�ional al Audiovizualului.

Cu alte cuvinte, Comisia European� nu vrea s� atenteze la libertatea de exprimare, nici �s� pun� botni�� televiziunilor incomode�, nu vrea s� ne fac� o lege a presei �i nici m�car nu a tras concluzia c� drepturile �i libert��ile private ale unor oameni ar fi fost �nc�lcate de unul sau mai multe posturi de televiziune, cum iar�i a fost interpretat �n ultimele zile.

�n schimb, raportul MCV sugereaz� clar c� cel care nu-�i face datoria este CNA, acel organism care, printre altele, ar trebui s� vegheze ca nici una dintre entit��ile private din audio-vizual s� nu derapeze de la normele profesionale.

Observa�ia autorilor raportului este, de altfel, c�t se poate de corect�, �n condi�iile �n care acest organism este profund politizat (aceea�i situa�ie s-a �nt�lnit �i �n guvern�rile precedente) �i este, �n cea mai mare m�sur�, responsabil pentru derapajele care au loc �n audio-vizual.

Spre bucuria sadic� a politicienilor rom�ni, de la pre�edintele B�sescu p�n� la premierul Victor Ponta, mul�i jurnali�ti au c�zut �ns� �ntr-o capcan� ieftin� �i au transformat observa�iile corecte Comisiei Europene �n m�ciuci cu care s�-�i sparg� capetele unii altora.

Conflictul a atins apogeul duminic� sear�, c�nd, concomitent, la Sinteza Zilei, Mihai G�dea discuta despre salariul de jum�tate de milion de euro primit de Ion Cristoiu de la Voiculescu, iar la B1 Ion Cristoiu spunea c� �tie lucruri periculoase despre rivalii de la Antena 3. Tot la trustul lui Voiculescu se �ncearca asocierea faptelor fugarului Cristian Sima cu site-ul de �tiri hotnews.ro, iar �n replic�, la B1, se spunea despre c�t de antieuropean� este Antena 3.

Dincolo de reglarea de conturi personal�, acest concurs �ntre mediile jurnalistice prin care se �ncearc� s� se arate cine este mai tic�los, ce entitate media minte mai mult, cine este mai antieuropean sau cine este mai comunist nu face dec�t s� ne trag� pe to�i �n jos �i, mai grav, s� sl�beasc� �i mai mult credibilitatea acestei bresle.



�n orice caz, r�zboiul purtat �ntre jurnali�ti nu va repara prejudiciile de imagine suferite de cei care ar fi fost �inta campaniilor de denigrare de care vorbe�te raportul MCV, acestea put�nd fi rezolvate �n mod normal de instan�ele de judecat�. Iar sanc�iunile ce ar trebui s� descurajeze televiziunile de la astfel de practici ar trebui s� fie acordate, dup� cum spunem, de un CNA responsabil �i independent politic.



De�i ar avea multe de �ndreptat �n aceast� �ar�, dup� cum o arat� chiar raportul MCV, politicienii pot �n acest moment s�-�i fr�m�nte m�inile de bucurie, s� mearg� la o bere �mpreun� �i s� se uite pe geam ca s� vad� cum dobermanii (de paz� ai democra�iei) se sf��ie �ntre ei p�n� la extinc�ia final�

De la: PDL, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

:sml-
confused0024:

De la: XYW, la data 2013-02-04 12:26:25

De la: Mos_tautu, la data 2013-02-04 10:57:24

De la: XYW, la data 2013-02-03 10:44:48

De la: PDL, la data 2013-02-03 10:13:12

De la: XYW, la data 2013-02-03 09:54:25mos taune....daca tot fusesi talica pe,,drumul invingatorilor'' ia zi-mi si mie ce-ai inteles din ce-ai conspectat de pe-acolo....deoarece io sunt convins ca in afara de ceea ce-ai redat cu copi a lu' paste mai sus tot un mare zero e-n gaura de-o tii pe umeri pe post de acoperis de gat....oare ma-nsel.....???


uimeste-ma.....

TE INSELI B�DIE!

da' tu ce fel de bazdaganie mai esti de raspunzi in locu' lu mos taune...???
sau ai inceput sa incurci coantele-ntre ele si numai stii care-i ala sau din care trebuie sa fii politicos si din care sa injuri birjareste....???

Da un exemlu Tanty.

Degeaba mimezi politica daca nu stii,DE EXEMPLU.

Sau mata TANTy esti din gruparea lui Suleyman Magnificu.

DUMNEZEU sa te lumineze,chiar daca scolal n/a putut!

ai stiut talica de ce-ti pui nume de scena ,,mos tautu'' ....esti taune rau de tot...explica-mi pe litere...incet si nu te grabi ca nu dau turcii..ce naiba vrusasi sa exprimi prin ce-ai insirat aici...sau vrusasi sa convingi medicii ca meriti sa te lase la vatra...ca te-ai vindecat....???

file:///G:/MONOGRAFII/Lucrari%20RAR,Adobe,HTLM/HTLM/psih.Monica....

De la: XYW, la data 2013-02-04 12:26:25

De la: Mos_tautu, la data 2013-02-04 10:57:24

De la: XYW, la data 2013-02-03 10:44:48

De la: PDL, la data 2013-02-03 10:13:12

De la: XYW, la data 2013-02-03 09:54:25mos taune....daca tot fusesi talica pe,,drumul invingatorilor'' ia zi-mi si mie ce-ai inteles din ce-ai conspectat de pe-acolo....deoarece io sunt convins ca in afara de ceea ce-ai redat cu copi a lu' paste mai sus tot un mare zero e-n gaura de-o tii pe umeri pe post de acoperis de gat....oare ma-nsel.....???


uimeste-ma.....

TE INSELI B�DIE!

da' tu ce fel de bazdaganie mai esti de raspunzi in locu' lu mos taune...???
sau ai inceput sa incurci coantele-ntre ele si numai stii care-i ala sau din care trebuie sa fii politicos si din care sa injuri birjareste....???

Da un exemlu Tanty.

Degeaba mimezi politica daca nu stii,DE EXEMPLU.

Sau mata TANTy esti din gruparea lui Suleyman Magnificu.

DUMNEZEU sa te lumineze,chiar daca scolal n/a putut!

ai stiut talica de ce-ti pui nume de scena ,,mos tautu'' ....esti taune rau de tot...explica-mi pe litere...incet si nu te grabi ca nu dau turcii..ce naiba vrusasi sa exprimi prin ce-ai insirat aici...sau vrusasi sa convingi medicii ca meriti sa te lase la vatra...ca te-ai vindecat....???

Iat� linkul de download:
www.filesharing.md/download.php?id=c868b0492c0667ede259e4d88a608430

Cita scriptologie,cite taste tocite generate de groaza lui Basescu ,care nu vrea sa piarda puterea si sa execute cei 15-20 de ani de pirnaie pentru crimele economico-politice facute impotriva Romaniei

Pina si noua formatiune politica ajunsa pe valul de ura al poporului fata de Basescu,a umplut Parlamentul cu hoti,banditi ,puscariabili,nepotism si imbecili pusi pe capatuiala.
www.ziare.com/politica/parlament/politica-afacere-de-familie-cin....

INCEARCA SA TRAIESTI BINE,NU TE UITA CA NU AI CU CE,PINA NU SE TREZESTE NORODUL !

De la: averea1916, la data 2013-02-05 01:02:21Cita scriptologie,cite taste tocite generate de groaza lui Basescu ,care nu vrea sa piarda puterea si sa execute cei 15-20 de ani de pirnaie pentru crimele economico-politice facute impotriva Romaniei

Pina si noua formatiune politica ajunsa pe valul de ura al poporului fata de Basescu,a umplut Parlamentul cu hoti,banditi ,puscariabili,nepotism si imbecili pusi pe capatuiala.
www.ziare.com/politica/parlament/politica-afacere-de-familie-cin...]


izp, mergi te-culca batrane !

Scrisoare deschisa catre dl.Crin Antonescu,uzurpastor al functiei prezidentiale

Domnule asa zis Presedinte interimar Crin Antonescu,

Suntem un grup de 14 tineri ingineri romani stabiliti in Germania,
la Hamburg si Bremen.
Am luat act de propunerea dumneavoastra adresata romanilor stabiliti
in afara Tarii de a se intoarce
in Romania. Aceasta scrisoare deschisa reprezinta raspunsul nostru.

Va informam ca motivul ce a determinat alegerea noastra de a pleca
este urmatorul: lipsa unor
perspective de implinire profesionala si materiala in Romania.
Consideram ca aceasta trista situatie
se datoreaza slabei consolidari a Statului de Drept, singura care
poate garanta o dezvoltare
durabila, de care sa beneficieze intreg poporul roman!

Domnule Crin Antonescu,

Consideram ca in acest moment este vitala consolidarea Justitiei si
reformarea Clasei Politice, ca
elemente necesare asigurarii stabilitatii Romaniei si asezarii
Statului de Drept.
Va reamintim Domnule Crin, ca Partidul National Liberal
este parte a Aliantei D.A. si ca in
aceasta calitate s-a prezentat in fata electoratului cu un plan de
masuri menite a asigura eficienta
si independenta Justitiei.
Avand in vedere obligatiile pe care vi le-ati asumat in fata
electoratului, nu intelegem campania
actuala a dumneavoastra si a PNL de discreditare si indepartare din
Guvernul Romaniei a Doamnei
Ministru Monica Macovei, primul demnitar roman care a reusit sa
sustina profesionist si demn cauza
Romaniei in fata oficialilor Uniunii Europene.
Dumneavoastra si Partidul National Liberal alegeti sa ignorati
aprecierile constante si de la cel
mai inalt nivel pe care Doamna Ministru Monica Macovei le primeste
de 2 ani de zile din partea
Societatii Civile din Romania si a partenerilor externi din Comisia
Europeana (a se vedea recenta
vizita a domnului comisar Franco Frattini). In schimb, lansati acuze
deosebit de grave la adresa
Doamnei Ministru.

Noi consideram ca de rezolvarea problemelor in Justitie depinde in
foarte mare masura decizia de a
se intoarce acasa a multor romani care au ales sa paraseasca in
ultimul timp Romania.
Dumneavoastra aveti raspunderea si mandatul sa va dati tot concursul
in realizarea acestui
deziderat, iar nu sa il blocati! Din acest motiv va solicitam,
DomnulePresedinte care uzurpati functia,

Dumneavoastra
si Partidului National Liberal, sa sprijiniti eforturile Doamnei
Macovei pentru reformarea Justitiei
Romane.

Domnule Crin Antonescuu,

Forta de munca din Romania plecata peste hotare va deveni curand
indispensabila dezvoltarii
economice si companiilor care investesc in Romania. Romanii angajati
in strainatate nu pot reveni in
Romania, atata timp cat stabilitatea si asigurarea drepturilor
cetatenesti le sunt mai degraba
oferite de alte state europene decat de propria lor Tara. Guvernul
Romaniei este direct responsabil
pentru decizia romanilor de a ramane in strainatate, atata timp cat
in Romania instabilitatea
politica si dispretul pentru alegatori vor ramane metode preferate
pentru a impiedica eradicarea
coruptiei.

Cu aceasta ocazie rugam si alti romani de pe alte meleaguri sa isi
exprime punctul de vedere
referitor la motivele emigrarii si la ce ar trebui sa se intample in
Romania pentru ca ei sa se
poata intoarce.

Cu stima,

Nume Varsta Localitate natala

Mihoc Liviu 26 Slobozia, IL
Stoian Elena Florina 27 Bucuresti
Ghidu Bogdan Georgian 27 Galati, GL
Popa Bianu Tiberiu 30 Constanta, CT
Nica Elena Monica 27 Piatra Neamt, NT
Stere Ionut Alexandru 27 Urziceni, IL
Horia Radu Razvan Ardelean 28 Oradea, BH
Oprea Gheorghe 27 Calarasi, CL
Jercan Sebastian 28 Bucuresti
Alexandra Tcaciu 25 Bucuresti
Munteanu George Francisc 27 Stefanesti, AG
Costin Calota Iulian 27 Bucuresti
Catalin Avram 30 Buzau, BZ
Stanciu Ioan 29 Slobozia, IL
__._,_.___

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Regimul comunist �n Rom�nia: repere istoriografice





De�i se afl� �nc� la �nceputurile sale, studiul regimului comunist din Rom�nia a f�cut de-a lungul timpului progrese �nsemnate, �n special �n ultimele dou� decenii. Din cauza interdic�iilor politice interne, p�n� la pr�bu�irea regimului comunist, istoria acestuia a putut fi studiat� aproape exclusiv �n centre universitare din str�in�tate, �n special din SUA �i din Europa Occidental�. Cercet�torii regimului comunist au fost astfel priva�i de accesul direct la surse de arhiv�; mai mult, agenda lor de cercetare a fost condi�ionat� de evolu�ia general� a studiilor privind spa�iul est-european �n timpul r�zboiului rece.



Odat� cu instaurarea regimului comunist, cercetarea academic� din domeniul studiilor est-europene s-a axat �n principal pe investigarea procesului de distrugere a elitelor politice interbelice �i implementarea gradual� a modelului politic totalitar sovietic, definit ca un nou tip de regim politic dictatorial bazat pe un sistem organizat de teroare, represiune �i "control total" asupra cet��enilor (1).



Cele mai influente modele teoretice ale regimului totalitar au fost elaborate la sf�r�itul anilor 1940 �i �nceputul anilor 1950. �n Originile totalitarismului, Hannah Arendt a avansat un prim model teoretic de analiz� a regimurilor politice totalitare, caracterizat �n opinia sa prin teroare politic� �i control "total" �i "permanent" asupra vie�ii publice �i private a tuturor cet��enilor. Arendt a eviden�iat rolul poli�iei politice �n implementarea regimului de represiune politic�, precum �i al lag�relor de concentrare, adev�rate laboratoare pentru experimentele regimului �n domina�ia total� asupra societ��ii. Arendt a inclus �n categoria regimurilor politice totalitare Germania nazist� �n perioada 1938-1945 �i Uniunea Sovietic� �n intervalele 1929-1942 �i 1945-1953, precum �i, �ntr-o anumit� m�sur�, noile regimuri politice dictatoriale instaurate dup� r�zboi �n Europa Central� �i de Est (2). �n viziunea sa, principalele precondi�ii ale instaur�rii regimurilor totalitare au fost distrugerea claselor �i categoriilor sociale burgheze �i a oric�rei forme de solidaritate social�, atomizarea societ��ii �i transformarea claselor �n "mase".



Un model teoretic concurent a fost avansat de politologii americani Carl J. Friedrich �i Zbigniew K. Brzezinski. �n Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Friedrich �i Brzezinski au definit regimurile totalitare drept autocra�ii moderne caracterizate de �ase mari componente:





o ideologie oficial� la care to�i cet��enii sunt obliga�i s� adere;

un partid unic, organizat ierarhic �i care s� �nregimenteze o propor�ie �nsemnat� a popula�iei;

monopolul total asupra tehnologiei militare �i a mijloacelor de coerci�ie �i lupt� armat�;

monopolul total asupra mijloacelor de comunicare;

un sistem de teroare �i represiune politic� bazat pe aparatul poli�ienesc;

un sistem economic centralizat (3);







Note de subsol:



(1) Pentru instaurarea sistemului totalitar �n Rom�nia, vezi Stephen Fischer-Gala�i, The New Rumania. From People's Democracy to Socialist Republic, Cambridge, Massachussetts Institute of Technology Press, 1969; Ghi�� Ionescu, Communism in Rumania. 1944-1964, Oxford, Oxford Publishing House, 1964. Edi�ia �n limba rom�n�: Comunismul �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Litera, 1994; Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971.



(2) Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism, New York, Harcourt Brace Jovanovich, 1951.



(3) Carl J. Friedrich, Zbigniew K. Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Cambridge, Harvard University Press, 1956.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Aceste modele teoretice �i-au dovedit utilitatea �i �n domeniul studiilor rom�ne�ti. Prima etap� a evolu�iei regimului politic comunist �n Rom�nia (1944-1958) a fost definit� de Stefan Fisher-Gala�i ca o perioad� de distrugere for�at� a ideologiei na�ionale rom�ne�ti, catalogat� drept "burghez�", �i de diminuare a suveranit��ii na�ionale sub regimul ocupa�iei militare sovietice (4). Aceea�i etap� a fost descris� de Michael Shafir ca o perioad� de "acumulare primitiv� a legitimit��ii" de c�tre Partidul Comunist (5), iar de c�tre Kenneth Jowitt ca un proces de "str�pungere", marcat de distrugerea total� de c�tre noile elite comuniste a acelor tipuri de valori, structuri sau comportamente considerate drept surse poten�iale de rezisten��, aliment�nd centre alternative de putere (6).



Procesul de destalinizare declan�at �n lag�rul socialist dup� 1953 a pus sub semnul �ntreb�rii utilitatea modelului totalitar pentru studiul societ��ilor comuniste, eviden�iind pluralitatea centrelor de putere �i importan�a factorilor intermediari �n via�a politic� (7). Revolu�ia maghiar� din 1956, precum �i varietatea strategiilor politice de legitimare adoptate de elitele est-europene au eviden�iat diferen�ele majore existente �ntre regimurile politice din ��rile comuniste est-europene �i modelul sovietic de dezvoltare. �n lumina acestor evenimente, Hannah Arendt ezita s� catalogheze China, Europa de Est sau Uniunea Sovietic� �n perioada post-stalinist� drept regimuri totalitare. �n contrast, Friedrich �i Brzezinski au sus�inut c� �nlocuirea terorii de mas� cu strategii de domina�ie ideologic� �i represiune "selectiv�" nu a dus la schimbarea naturii acestor regimuri, ci reflecta doar consolidarea lor politic�, care le-a permis s� �nlocuiasc� teroarea poli�ieneasc� prin teroarea psihologic�, ce genera team� �i autocenzur�. O nou� genera�ie de sovietologi a contestat �ns� acest model relativ "static" de interpretare a regimurilor comuniste. Utiliz�nd mijloacele specifice istoriei sociale, ei au �ncercat s� eviden�ieze crearea unei baze sociale a regimurilor comuniste, rezultat al politicii de urbanizare �i industrializare, �i s� identifice diverse grupuri de interese implicate �n luarea deciziilor politice, f�r� a merge �ns� at�t de departe �nc�t s� "dez-ideologizeze" regimurile comuniste (8).



De�i �n Rom�nia nu a avut lor un proces de destalinizare, punctul de cotitur� �n evolu�ia regimului comunist a fost considerat devierea de la cursul politicii externe sovietice, care a avut loc gradual �n perioada 1958-1964. Procesul a debutat �n 1958, c�nd trupele sovietice au p�r�sit Rom�nia, �i a continuat �n anii urm�tori, culmin�nd �n aprilie 1964, c�nd liderii rom�ni au respins "planul Valev" privind diviziunea muncii �n cadrul CAER. Ca r�spuns la acest plan, care viza transformarea Rom�niei �n furnizoare de produse agricole pentru ��rile comuniste mai industrializate, guvernul a emis Declara�ia





Note de subsol:



(4) Stephen Fischer Gala�i, op. cit.; vezi �i idem, Eastern Europe in the 1980s, Boulder, Westview, 1981.



(5) Michael Shafir, Romania. Politics, Economics, and Society. Political Stagnation and Simulated Change, London, Boulder, Frances Pinter, 1985, p. 56.



(6) Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971, p. 7.



(7) Pentru o critic� a modelului totalitar de analiz� a societ��ii comuniste �i limitele sale explicative, cu referire direct� la cazul rom�nesc, vezi William E. Crowther, The Political Economy of Romanian Socialism, New York, Westport, Connecticut, London, Praeger, 1988, pp. 1-16.



(8) Vezi William Case, Social History and the Revisionism of the Stalinist Era, �n "Russian Review", 46, 4, October 1987, pp. 382-385; Ronald Grigor Suny, Revision and Retreat in the Historiography of 1917. Social History and Its Critics, �n "Russian Review", 53, 2, April 1994, pp. 165-182; Sheila Fitzpatrick, Alexander Rabinowitch, and Richard Stites (eds.), Russia in the Era of NEP. Explorations in Soviet Society and Culture, Bloomington, Indiana University Press, 1991, pp. 125-143; Sheila Fitzpatrick (ed.), Stalinism. New Directions, London, Routledge, 1999.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
PMR din 21 aprilie 1964, considerat� de anali�ti drept un document politic na�ionalist �i antisovietic. Potrivit lui Robert Farlow, coordonatele principale ale noii politici externe a Rom�niei au fost: o politic� economic� autonom� �n CAER, colaborare militar� limitat� �n cadrul pactului de la Var�ovia �i autonomie politic� relativ� �n rela�iile cu Uniunea Sovietic� (9).



�nt�rirea autonomiei interne a Rom�niei �i consolidarea politic� a regimului comunist au contribuit la reorientarea agendei de cercetare spre studiul originilor sociale ale regimului comunist �i "autohtonizarea" a ceea ce ini�ial fusese privit drept un regim de ocupa�ie. �n efortul de a descoperi sursele domestice ale comunismului �n Europa de Sud-Est �i de a explica succesul consolid�rii democra�iilor populare �n regiune, numeroase lucr�ri scrise la sf�r�itul anilor 1950 �i �nceputul anilor 1960 s-au axat pe studiul chestiunii ��r�ne�ti �i a rela�iilor agrare. �n domeniul studiilor rom�ne�ti, cea mai important� lucrare privind rela�iile agrare a fost scris� de Henry Roberts, care a continuat astfel tradi�ia inaugurat� �nc� �n perioada interbelic� de David Mitrany (10).



�n anii 1960 �i 1970, agenda de cercetare a regimurile comuniste s-a axat pe paradigma "moderniz�rii", un concept hegemonic utilizat pentru a descrie strategia regimurilor comuniste de a atinge un nivel de dezvoltare economic� asem�n�tor cu ��rile din Vestul Europei. �n general, accentul cercet�rii academice a fost pus pe procesul de industrializare �i urbanizare socialist�, pe integrarea regional� �i pe rela�iile economice dintre blocul socialist �i sistemul economic capitalist. Numero�i cercet�tori au analizat "r�spunsul leninist" al elitelor politice comuniste la dependen�a economic� �i leg�tura cu dezbaterile politico-ideologice care au avut loc pe aceast� tem� �n perioada interbelic� (11).



Colapsul strategiilor de modernizare �i schimbarea cursului politicii interne a regimului Ceau�escu a redirec�ionat din nou agenda de cercetare din domeniul studiilor rom�ne�ti spre studiul culturii politice �i al politicii culturale a regimului, �n special al sincretismului dintre comunism �i na�ionalism �i crearea ideologiei na�ional-comuniste. O analiz� de substan�� a politicii interne �i externe a regimului Ceau�escu a fost oferit� de Michael Shafir, �n Romania, Politics, Economy and Society. Folosind sugestiva sintagm� "simularea schimb�rii - simularea permanen�ei", autorul arat� c� �n politica intern�, regimul simula schimbarea, prin slogane propagandistice de genul "noul mecanism economic", sau "noua revolu�ie agrar�", �n timp ce �n politica extern� regimul simula aderen�a la blocul sovietic, asigur�nd totodat� Vestul Europei �n privin�a autonomiei politicii sale externe (12).



La sf�r�itul anilor 1970, studiul comunismului a fost revolu�ionat de valul de antropologi care au f�cut cercetare de teren �n Europa Central� �i de Est (13). �ntre





Note de subsol:



(9) Robert Farlow, Romania's Foreign Policy. A Case of Partial Alignment, �n "Problems of Comunism", 13, May-June 1964 2, pp. 14-24.



(10) Vezi Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Conn., Archon Books, 1969; David Mitrany, The Land and the Peasants in Rumania. The War and Agrarian Reform, 1917-21, London, Oxford University Press, 1930; �i David Mitrany, Marx Against the Peasant. A Study in Social Dogmatism, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1951.



(11) Vezi Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation, Berkeley, University of California, 1978; Daniel Chirot (ed.), The Origins of Backwardness in Eastern Europe, Berkeley, University of California Press, 1989.



(12) M. Shafir, op. cit., p. 193.



(13) Pentru o prezentare de ansamblu a condi�iilor de cercetare �i a implica�iilor politice ale cercet�rii de teren �n Rom�nia comunist�, vezi David A. Kideckel, Steven L. Sampson, Fieldwork in Romania. Political, Practical and Ethnical Aspects, �n John W. Cole, (ed.), Anthropological Research in Romania, Amherst, University of Massachussets, 1984, pp. 85-102; Steven L. Sampson, David A. Kideckel, Antropologists Going into the Cold. Research in the Age of Mutually Assured Destriction, �n Paul Turner and David Pitt (eds.), The Anthropology of War and Peace, Hadley, Mass., Bergin and Garvery, 1989, pp. 160-173; �i Katherine Verdery, How I became nationed, �n Ronald Grigor Suny, Michael D. Kennedy (eds.), Intellectuals and the articulation of the nation, Ann Arbor, University of Michigan Press, 1999, pp. 341-344.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
antropologii care au contribuit la studiul regimului comunist din Rom�nia men�ion�m pe Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Gail Kligman, Daniel Chirot, David A. Kideckel, Steven L. Sampson etc (14). Ei au propus o nou� agend� de cercetare axat� pe studierea culturii, a timpului �i a spa�iului, a rela�iilor sociale �i de proprietate �i a identit��ii na�ionale, utiliz�nd noi perspective teoretice �i metodologice. Antropologii au eviden�iat de asemenea necesitatea accesului direct la texte fundamentale care s� fie studiate �n contextul social �i intelectual local, printr-o cercetare de lung� durat� "pe teren" (15). Ei au criticat "modelul totalitar" de percep�ie a societ��ii comuniste, care presupunea dependen�a total� a vie�ii locale fa�� de centru, precum �i omnipoten�a organelor de partid �i de stat, eviden�iind �n schimb practicile de domina�ie �i de dispersie �i negociere a puterii la diferite nivele locale �i regionale. Pe termen lung, aceast� disciplin� a dat na�tere unei noi agende de cercetare �ndreptate spre studiul interdisciplinar al societ��ii.



Cu pu�ine dar notabile excep�ii, istoriografia rom�neasc� din perioada comunist� nu a putut participa la acest efort de cercetare. Pu�inele studii ap�rute �n �ar� nu au sc�pat, desigur, grilei ideologice, ele av�nd un pronun�at caracter propagandistic (16). Cea mai important� contribu�ie local� la studiul regimului comunist din Rom�nia, �ns� �n condi�ii de clandestinitate, a fost cea a sociologului Pavel C�mpeanu, care a elaborat o teorie critic� asupra societ��ilor de tip stalinist, caracteriz�nd regimul comunist din Rom�nia anilor 1980 prin prisma conceptului de "stalinism de r�zboi" (17).





Note de subsol:



(14) Vezi Katherine Verdery, Transylvanian Villagers. Three Centuries of Political, Economic, and Ethnic Change, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1983; idem, National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceau�escu's Romania, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press, 1991; idem, What Was Socialism, and What Comes Next?, Princeton, Princeton University Press, 1996; edi�ia �n limba rom�n�: Socialismul, ce a fost �i ce urmeaz�, Ia�i, Institutul European, 2003. Gail Kligman, C�lu�. Symbolic Transformation in Romanian Ritual, Chicago, University of Chicago Press, 1981; idem The Wedding of the Dead. Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania, Berkeley, University of California Press, 1988; David A. Kideckel, Agricultural Cooperativism and Social Process in a Romanian Commune, Ph.D. Dissertation, Amherst, Anthropology Department, University of Massachusetts, 1979; idem The Solitude of Collectivism. Romanian Villagers to the Revolution and Beyond, Ithaca, Cornell University Press, 1993; Claude Karnoouh, Comunism, postcomunism �i modernitate t�rzie: �ncerc�ri de interpret�ri neactuale, traducere de Mihai Ungurean, Ia�i, Editura Polirom, 2000.



(15) Vezi Katherine Verdery, Methods, �n National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania, ed. cit., pp. 19-20. Edi�ia �n limba rom�n�: Compromis �i rezisten��. Cultura rom�n� sub Ceau�escu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994.



(16) Mircea Biji (ed.), Dezvoltarea economic� a Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, Editura Academiei Republicii Populare Rom�ne, 1965; O. Fene�an, Dezvoltarea agriculturii �n Republica Popular� Rom�n�, Bucure�ti, Editura Agro-Silvic� de Stat, 1958; N. Giosan (ed.), Agricultura Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, 1965.



(17) Vezi lucr�rile sale, unele publicate sub pseudonimul Felipe Garcia Casals: The Syncretic Society, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1980; The Origins of Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1986; The Genesis of the Stalinist Social Order, Armonk, NY, M. E. Sharpe, 1988, precum �i Rom�nia: coad� pentru hran�, un mod de via��, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994. Lucr�rile sale mai recente s-au extins �i asupra studiului cultului personalit��ii lui Nicolae Ceau�escu, precum �i al perioadei de tranzi�ie: Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, respectiv Exit: Towards Post-Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1990.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
Liberalizarea discursului istoric �n Rom�nia dup� 1989 a creat condi�ii pentru re�nnoirea agendei de cercetare academic�, �n special a istoriei perioadei comuniste, �ntr-un efort interdisciplinar la care au participat antropologia, sociologia, �tiin�ele politice �i istoria, precum �i lucr�rile memorialistice. Efortul de cercetare nu a vizat �ns� �n mod egal toate aspectele istoriei comunismului. Istoriografia perioadei comuniste s-a axat �n special pe studiul procesului de comunizare a Rom�niei, luptei pentru putere �n Partidul Comunist Rom�n, pe istoria regimului Ceau�escu, �n special a politicii sale interne �n anii 1980, a cultului personalit��ii, a politicii externe �i a statutului minorit��ilor na�ionale. Prin urmare, exist� �nc� pu�ine lucr�ri de sintez� privind istoria regimului comunist din Rom�nia, �n ansamblul s�u. O prima sintez� a regimului stalinist a fost oferit� de Victor Frunz�, cu accent pe procesul de represiune politic�, distrugerea elitelor politice rom�ne�ti �i instaurarea regimului politic de tip totalitar (18). Recent, acestei lucr�ri i s-au ad�ugat alte sinteze, totale sau par�iale, ale istoriei regimului comunist din Rom�nia (19).



Perioada de tranzi�ie de la regimul democrat la regimul comunist (1944-1946), a fost abordat� de numero�i istorici, care au documentat acapararea puterii politice de c�tre comuni�ti prin falsificarea grosolan� a alegerilor din 1946, eliminarea �i distrugerea opozi�iei �i a institu�iilor democrate prin �nscen�ri judiciare (20), eliminarea propriet��ii private, politizarea sferei publice �i instituirea unui sistem de control �i represiune crunt� asupra cet��enilor, axat pe principiul luptei de clas� (21). Numeroase lucr�ri au documentat �ngr�direa libert��ii religioase, infiltrarea clerului cu agen�i ai poli�iei politice, prigoana ab�tut� asupra Bisericii Greco-Catolice, subordonarea Bisericii Ortodoxe Rom�ne prin presiune, �antaj �i colaborare, arestarea �i �ncarcerarea preo�ilor recalcitran�i, campaniile de secularizare, restr�ngere a influen�ei Bisericii �i distrugerea unor l�ca�e de cult (22).





Note de subsol:



(18) Victor Frunz�, Istoria Partidului Comunist Rom�n, Aarhus, Editura Nord, 1984; Edi�ia a doua: Istoria stalinismului �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Edi�ia a treia: Istoria comunismului �n Rom�nia, Bucure�ti, EVF, 1999, care include �i Revolu�ia �mpu�cat� sau PR dup� 22 decembrie 1989 �i 1994.



(19) Pentru o privire sintetic�, vezi Dennis Deletant. Rom�nia sub regimul comunist, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997, precum �i capitolul despre comunism semnat de acela�i cercet�tor �n Mihai B�rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, �erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Rom�nilor, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 1998. Pentru o ampl� sintez� a istoriei politice a Partidului Comunist �i a regimului comunist din Rom�nia, vezi Vladimir Tism�neanu, Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, Berkeley, CA, University of California Press, 2003. Edi�ie �n limba rom�n�: Stalinism pentru eternitate. O istorie politic� a comunismului rom�nesc, Ia�i, Editura Polirom, 2005. Pentru o introducere general�, vezi �i Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere �n istoria comunismului rom�nesc, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005.



(20) Procesul lui Iuliu Maniu. Ancheta, Bucure�ti, Editura Saeculum, 2001.



(21) Vezi Dinu C. Giurescu, Imposibila �ncercare. Greva regal�, 1945. Documente diplomatice, Bucure�ti,

Editura Enciclopedic�, 1999; Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae R�descu, Bucure�ti, Editura All, 1996; �erban R�dulescu-Zoner, Daniela Bu�e, Beatrice Marinescu, Instaurarea totalitarismului comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Cavallioti, 1995. Despre falsificarea alegerilor din 1946, vezi Virgil ��r�u, Alegeri f�r� op�iune. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul �i Estul Europei dup� cel de al doilea r�zboi mondial, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2005. Pentru rolul propagandei �n instaurarea regimul comunist, vezi Eugen Denize, Propaganda, �n Rom�nia. Statul �i propaganda, 1948-1953, T�rgovi�te, Editura Cetatea de Scaun, 2005.



(22) Pentru istoria Bisericii Greco-Catolice, vezi Ioan-Marius Bucur Din istoria Bisericii Greco-Catolice Rom�ne (1918-1953), Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003; Cristian Vasile, �ntre Vatican �i Kremlin. Biserica Greco-Catolic� �n timpul regimului comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2003. Pentru istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, vezi Codru�a Maria �tirban, Marcel �tirban, Din istoria Bisericii Rom�ne Unite (1945-1989), f. l, Editura Muzeului S�tm�rean, 2000; Cristina P�iu�an, Radu Ciuceanu (editori), Biserica Ortodox� Rom�n� sub regimul comunist 1945-1958, vol. 1, Bucure�ti, INST, 2001; Olivier Gillet, Religie �i na�ionalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Rom�ne sub regimul comunist, Bucure�ti, Editura Compania, 2001; Cristian Vasile, Biserica Ortodox� Rom�n� �n primul deceniu comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005. Pentru represiunea politic� �mpotriva preo�ilor, vezi �i �tefan Iloaie, Paul Caravia, Virgil Constantinescu, M�rturisitori de dup� gratii. Slujitori ai Bisericii �n temni�ele comuniste, Cluj-Napoca, Editura Rena�terea, 1995; Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori St�nescu, Biserica �ntemni�at�. Rom�nia, 1944-1989, Bucure�ti, INST, 1998.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n ciuda rolului s�u de plac� turnant� �n instaurarea regimului comunist �i �n trasarea liniilor sale politice generale, perioada Dej a primit mult mai pu�in� aten�ie �n compara�ie cu perioada de dup� 1965, primele cercet�ri semnificative �n acest domeniu fiind de dat� relativ recent�. �ntr-o carte de pionierat publicat� �n 1995, Vladimir Tism�neanu a explorat "p�r�ile obscure" ale biografiei politice de tip stalinist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, perceput� nu �n termeni apologetici, drept o perioad� de reafirmare a identit��ii na�ionale, ci ca o perioad� de teroare organizat� �i crunt� represiune politic� (23). Stelian T�nase a aplicat teoriile elitelor, dezvoltate de Robert Michels �i Giovanni Sartori, precum �i schema teleologic� de modernizare imaginat� de Cyril Black pentru a studia strategia de legitimare politic� �i dezvoltare economic� a elitelor politice comuniste (24). T�nase a eviden�iat faptul c�, pentru a-�i institui �i consolida domina�ia asupra societ��ii, autorit��ile comuniste au alternat perioadele de crunt� represiune politic� (1948-1953 �i 1957-1961) cu cele de cre�tere economic� �i o anumit� relaxare politic� (1953-1957 �i 1961-1965).



O direc�ie major� de cercetare a constituit-o istoria fenomenului concentra�ionar al Gulagului, rolul cresc�nd al poli�iei politice �i construirea unui stat poli�ienesc bazat pe represiunea de mas� (25), precum �i regimul de deten�ie inuman din �nchisorile comuniste, adev�rate centre de exterminare fizic� �i tortur� moral� (26). �ntr-o serie de lucr�ri, Ruxandra Cesereanu a �ncercat s� reconstituie infernul Gulagului, �n special pe baza lucr�rilor memorialistice (27). Dennis Deletant a studiat sistemul represiv al perioadei Dej (28), precum �i istoria Securit��ii �n perioada post-1965 (29). Pe baza unor cercet�ri de amploare





Note de subsol:



(23) Vladimir Tism�neanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, Editura Univers, 1995.



(24) Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.



(25) Pentru o lucrare general�, vezi Gheorghe Boldur-L��escu, Genocidul comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Albatros, 1992.



(26) Vezi Romulus Rusan (coord.), Memoria �nchisorii Sighet, edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 2003; Virgil Ierunca, Fenomenul Pite�ti, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Paul Goma, Gherla, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Constantin Cesianu, Salvat din infern, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1992; Ion Ioanid, �nchisoarea noastr� cea de toate zilele, 3 volume, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1999-2000.



(27) Ruxandra Cesereanu, Gulagul �n con�tiin�a rom�neasc�. Memorialistica �i literatura �nchisorilor �i lag�relor comuniste (eseu de mentalitate), Ia�i, Editura Polirom, 2005, Edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�; pentru sistemul de represiune �n Rom�nia comunist�, vezi �i Ruxandra Cesereanu, (coord.), Comunism �i represiune �n Rom�nia. Istoria tematic� a unui fratricid na�ional, Ia�i, Editura Polirom, 2006.



(28) Dennis Deletant, Communist terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the police state, 1948-1965, New York, Hurst, 1999. Edi�ia �n limba rom�n�: Teroarea comunist� �n Rom�nia. Gheorghiu-Dej �i statul poli�ienesc, 1948-1965, Ia�i, Editura Polirom, 2001.



(29) Dennis Deletant, Ceausescu and the Securitate. Coercion and dissent in Romania, 1965-1989, London, Hurst, 1995, pp. 13-56. Edi�ia �n limba rom�n�: Ceau�escu �i Securitatea. Constr�ngere �i disiden�� �n Rom�nia anilor 1965-1989, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n arhive, Cristian Troncot� a analizat istoria Securit��ii �n perioada de �nceput a acesteia, precum �i schimb�rile intervenite �n organizarea �i rolul s�u de-a lungul timpului (30). Marius Oprea a realizat, de asemenea, o culegere de documente privind istoria Securit��ii, cu ample adnot�ri (31). O alt� culegere de studii �i documente a reconstituit sistemul de supraveghere �i control politic exercitat de serviciul de cadre al PCR asupra membrilor s�i, o adev�rat� poli�ie politic� �n interiorul partidului (32). Istoria proceselor politice �mpotriva opozi�iei democrate �i a epur�rilor de partid a fost de asemenea documentat� de numeroase studii de caz, colec�ii de documente �i lucr�ri memorialistice, cu referire �n special la ac�iunile �mpotriva Anei Pauker, a lui Teohari Georgescu, Vasile Luca sau Lucre�iu P�tr�canu, precum �i a "lotului Noica-Pillat" de la sf�r�itul anilor 1950 (33).



Numeroase lucr�ri au analizat �ndoctrinarea sistemului de �nv���m�nt, aservirea �i politizarea istoriografiei �i transformarea sa �ntr-un instrument de legitimare politic� pus fie �n slujba dezna�ionaliz�rii �i rusific�rii for�ate, fie �n cea a unei propagande na�ionaliste de��n�ate �i xenofobe (34). Alte lucr�ri au documentat distrugerea unor ramuri de tradi�ie ale cercet�rii �tiin�ifice, prin interven�ia brutal� a autorit��ilor politice (35).



De�i nu prea multe, au fost �ntreprinse importante cercet�ri privind chestiunile agrare, inclusiv colectivizarea, la nivel na�ional sau �n diferite zone ele Rom�niei. Dumitru �andru a abordat istoria reformei agrare din 1945, precum �i m�surile politice care au premers demararea colectiviz�rii agriculturii (36). �ntr-una dintre primele lucr�ri





Note de subsol:



(30) Cristian Troncot�, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informa�ii �i Securitate ale regimului comunist din Rom�nia, 1965-1989, Bucure�ti, Editura Elion, 2003; Tor�ionarii. Istoria institu�iei securit��ii regimului comunist din Rom�nia, 1948-1964, Bucure�ti, Editura Elion, 2006.



(31) Marius Oprea (ed.), Banalitatea r�ului. O istorie a Securit��ii �n documente 1949-1989, studiu introductiv de Dennis Deletant, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(32) Marius Oprea, Nicolae Videnie, Ioana C�rstocea, Andreea N�stase, Stej�rel Olaru, Securi�tii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poli�ie politic�, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(33) Vezi, printre altele: Cu unanimitate de voturi, Sentin�ele proceselor politice, reunite �i comentate de Marius Lupu, Cornel Nicoar� �i Gheorghe Oni�oru, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997; Reconstituiri necesare. �edin�a din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Crea�ie din Rom�nia, edi�ie �ngrijit� de Mihaela Cristea, Ia�i, Editura Polirom, 2005; Ultima carte. Text integral al declara�iilor la anchet� ale lui Anton Golopen�ia aflate �n Arhivele SRI, introducere �i anex� de Sanda Golopen�ia, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2001. Pentru "cazul" P�tr�canu, vezi Mihai R�dulescu, Tragedia lui Lucre�iu P�tr�canu. Convorbiri cu Corneliu Coposu, Bucure�ti, Editura Ramida, 1992; Nicolae Henegariu (coord.) et al., Principiului Bumerangului. Documente ale procesului Lucre�iu P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Vremea, 1996; Grigorie R�duic�, Crime �n lupta pentru putere 1966-1968. Ancheta Cazului P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 1999; Belu Zilber, Actor �n procesul P�tr�canu. Prima versiune a memoriilor lui Belu Zilber, edi�ie �ngrijit� de G. Br�tescu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Lavinia Betea, Lucre�iu P�tr�canu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Pentru "lotul Noica-Pillat", vezi Stelian T�nase, Anatomia mistific�rii. Procesul Noica-Pillat, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Edi�ia a II-a, ad�ugit�, 2003.



(34) Vezi Vlad Georgescu, Politic� �i istorie. Cazul comuni�tilor rom�ni, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1991; Toader Buculei, Clio �ncarcerat�. M�rturii �i opinii privind destinul istoriografiei rom�ne�ti �n epoca totalitarismului comunist, Br�ila, Editura Libertatea, 2000; Florin M�ller, Politic� �i istoriografie �n Rom�nia, 1948-1964, Cluj-Napoca, Nereamia Napocae, 2003; Andi Mihalache, Istorie �i practici discursive �n Rom�nia "democrat-popular�", Bucure�ti, Editura Albatros, 2003.



(35) Vezi Doina Jela, C�t�lin Strat, Mihai Albu, Afacerea Medita�ia Transcendental�, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2004.



(36) Dumitru �andru, Reforma agrar� din 1945 �n Rom�nia, Bucure�ti, INST, 2000; idem, Decretul 83/1949, �n "Arhivele Totalitarismului", anul I, nr. 1, 1993, pp. 133-145; idem, Statutul marii propriet��i funciare dinaintea promulg�rii decretului nr. 83/1949, �n Romulus Rusan (ed.), Anii 1949-1953: mecanismele terorii, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1999, pp. 714-734.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
dedicate �n �ntregime procesului de colectivizare, Bogdan T�n�sescu conchide c� acest fenomen a fost o dram� pentru marea majoritate a popula�iei rurale. Cu proprietatea pierdut�, foarte mul�i ��rani au fost nevoi�i s� p�r�seasc� satele �i s� plece �n ora�e, �n timp ce cei r�ma�i au devenit proletari agricoli (37). Fenomenul colectiviz�rii �n diverse regiuni a mai fost atins �n unele lucr�ri de doctorat (38), tomuri de documente (39), �i monografii focalizate pe colectivizarea la nivel na�ional (40) sau din anumite regiuni (41).



Recent, au fost realizate mai multe cercet�ri complexe privind situa�ia lumii rurale rom�ne�ti �n anii comunismului �i postcomunismului. Pornind de la modelul oferit de cercetarea lui Jan Myrdal �ntr-un sat din China comunist�, Aurora Liiceanu a f�cut �n anii 1990 o anchet� �n satul Surani, jude�ul Prahova (42). Un colectiv coordonat de Alina Mungiu-Pippidi �i G�rard Althabe a f�cut investiga�ii �n dou� localit��i aflate la poli opu�i �n imaginarul colectiv rom�nesc actual, Scornice�ti �i Nuc�oara. Concluzia autorilor este c�, dincolo de diferen�e, asem�n�rile �ntre cele dou� localit��i sunt mai importante �i acestea rezid� mai ales �n consecin�ele ingineriei sociale aplicate timp de jum�tate de secol. Cea mai bun� dovad� o reprezint� nostalgia generalizat� dup� comunism. Oamenii au r�mas �ncorseta�i �n mecanismele sociale instaurate de comunism, la discre�ia mafiilor locale (43).



Cultul megalomanic al personalit��ii dictatorului, mecanismele sale de propagare �i �nregimentare �n mas� prin propaganda regimului au fost analizate de numeroase lucr�ri, printre care cea mai sistematic� a fost scris� de Anneli Ute Gabanyi (44). Analiz�nd "stalinismul antisovietic" al lui Nicolae Ceau�escu, Pavel C�mpeanu a reliefat "originalitea negativ�" a cultului megalomanic al personalit��ii dictatorului, "vetust" nu numai pentru lumea democrat�, ci �i pentru elita stalinismului european (45).





Note de subsol:



(37) Bogdan T�n�sescu, Colectivizarea �ntre propagand� �i realitate, Bucure�ti, Editura Globus, f.a. [1994].



(38) Cezar Avram, Procesul de colectivizare a agriculturii �n Regiunea Oltenia, 1949-1962, Tez� de doctorat, Universitatea din Bucure�ti, 1998.



(39) Octavian Roske (ed.), Dosarul colectiviz�rii agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, Bucure�ti, Parlamentul

Rom�niei, Camera Deputa�ilor, 1992; Octavian Roske, Ion B�lan, Dan C�t�nu� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Represiunea total�. 1957-1962, �n "Arhivele Totalitarismului", anul III, nr. 1/1995, pp. 163-187; III, nr. 2/1995, pp. 129-141; III, nr. 3/1995, pp. 140-150; V, nr. 17, nr. 4/1997, pp. 174-188; nr. 18, 1/1998, pp. 173-178; nr. 19-20, 2-3/1998, pp. 161-169; nr. 21, 4/1998, pp. 215-223; nr. 22-23, 1-2/1999, pp. 201-216; nr. 24-25, 3-4/1999, pp. 180-189; Dan C�t�nu�, Roske Octavian (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Dimensiunea politic�, vol. I: 1949-1953, Bucure�ti, INST, 2000; Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative. 1954-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.



(40) Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori), ��r�nimea �i puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, cuv�nt �nainte de Gail Kligman, Katherine Verdery, Ia�i, Editura Polirom, 2005.



(41) Marian Cojoc, Dobrogea de la reforma agrar� la colectivizarea for�at�, Constan�a, Editura Muntenia & Leda, 2001; Ancu Damian, Florin Breazu, Ion B�lan (editori), Colectivizarea �n Vla�ca, 1949-1950. Documente, Bucure�ti, Editura Vinea, 2002.



(42) Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat rom�nesc 1948-1998, Bucure�ti, Editura Nemira, 2000; vezi �i Jan Myrdal, Report from a Chinese Village, New York, Pantheon Books, 1965.



(43) Alina Mungiu-Pippidi, G�rard Althabe, Secera �i buldozerul. Scornice�ti �i Nuc�oara. Mecanisme de aservire a ��ranului rom�n, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(44) Anneli Ute Gabanyi, The Ceausescu Cult, Bucure�ti, The Romanian Cultural Foundation, 2000; Edi�ie �n limba rom�n�: Cultul lui Ceau�escu, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vezi �i Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceausescu. A Study in Political Leadership, Boulder, L. Rienner, 1989.



(45) Pavel C�mpeanu, Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, p. 9.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Aspecte importante ale regimului comunist din Rom�nia au fost scoase �n eviden�� �i de memoriile unor personaje politice de prim rang din perioada Dej sau Ceau�escu, de�i ele au de cele mai multe ori un caracter subiectiv �i justificator, elud�nd practic adev�rul istoric �i responsabilitatea pentru anumite decizii politice �n esen�� ilegale (46). De aceea ele trebuie confruntate cu alte surse sau biografii documentate ale unor activi�ti sau func�ionari de partid, care ne pot schimba percep�ia asupra fac�iunilor dominante din partid. Spre exemplu, Robert Levy a realizat o monografie privind-o pe Ana Pauker, personaj care a supervizat �n primii ani procesul de colectivizare. Concluzia autorului este c�, �n ciuda imaginii construite dup� 1952 de rivalii din PMR ai Anei Pauker �i a responsabilit��ii sale f�r� t�gad� �n instaurarea regimului comunist, aceasta s-a pronun�at totu�i pentru adoptarea unei c�i proprii, moderate, �n colectivizarea agriculturii rom�ne�ti, diferit� de modelul sovietic (47).



Al�turi de cercet�rile secven�iale asupra unor aspecte majore ale regimului comunist, o contribu�ie major� o constituie editarea de documente. P�n� �n momentul de fa��, �n plan intern au fost publicate numeroase volume de documente, �n special de c�tre Arhivele Na�ionale, SRI �i Consiliul Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, dar �i de alte grupuri de cercetare (48), cu accent �ndeosebi asupra dimensiunii politice a istoriei regimului comunist (49) sau a aspectelor sale legislative (50).



Surse despre perioada comunist�, centrate mai ales asupra represiunii �i rezisten�ei anticomuniste, au mai fost publicate �i �n diferite reviste sau ca anexe extinse, la unele c�r�i de regul� cu caracter reconstitutiv. Importante studii, �n special cu caracter memorialistic, dar �i numeroase lucr�ri analitice, au fost publicate �n reviste care au avut ca scop recuperarea memoriei represiunii �i rezisten�ei �n perioada comunist�: Memoria,





Note de subsol:



(46) Pentru memorii ale unor cadre de partid marcante din perioada Dej, vezi Lavinia Betea, Maurer �i lumea de ieri. M�rturii despre stalinizarea Rom�niei, Arad, Ioan Slavici, 1995; Lavinia Betea, Alexandru B�rl�deanu despre Dej, Ceau�escu �i Iliescu. Convorbiri, Bucure�ti, Evenimentul Rom�nesc, 1997; Gheorghe Apostol, Eu �i Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, edi�ie de cas�, regie proprie, 1998; Iulian St�nescu, Gheorghe Apostol se confeseaz�, interviu �n "Dosarele istoriei", nr. 12, 2001, pp. 41-48, nr. 2, 2002, pp. 40-43, nr. 3, 2002, pp. 51-58; Gheorghe Gaston Marin, �n serviciul Rom�niei lui Gheorghiu-Dej. �nsemn�ri din via��, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 2000; Paul Sfetcu, 13 ani �n anticamera lui Dej, Selec�ie, introducere �i note de Lavinia Betea, Bucure�ti, Editura Funda�iei Culturale Rom�ne, 2000; Cornel Burtic�, Culpe care nu se uit�, convorbiri cu Rodica Chelaru, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2001.



(47) Robert Levy, Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, Berkeley, University of California Press, 2000. Edi�ia �n limba rom�n�: Gloria �i dec�derea Anei Pauker, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(48) Vezi Din documentele rezisten�ei, �n "Arhiva Asocia�iei fo�tilor de�inu�i politici din Rom�nia", nr. 1, 991, nr. 2, 1991, nr. 3, 1991, nr. 4, 1992, nr. 5, 1992, nr. 6, 1992, nr. 7, 1992, nr. 8, 1993.



(49) Vezi, selectiv: Ioan Scurtu (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1945, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1994; idem (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1946, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1996; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic al Comitetului Central al PMR 1948, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR 1949, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et. al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2003; Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1950, Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Cartea Alb� a Securit��ii, vol. 1, 23 August 1944-30 August 1948; vol. II, August 1948-Iulie 1958; vol. III, 1958-1968, Bucure�ti, SRI, 1994-1997; Arhivele Securit��ii, vol. 1, Bucure�ti, CNSAS, Editura Pro Historia, 2002.



(50) Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative, 1949-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.
________________________________________
Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Analele Sighet (51), Arhivele Totalitarismului (52), Anuarul Institutului de Istorie Oral�, Anuarul Institutului Rom�n de Istorie Recent� (53). La acestea se adaug� dic�ionare �i enciclopedii privind membrii de partid marcan�i �i tor�ionarii responsabili pentru implementarea represiunii politice �n Rom�nia, pe de o parte, sau victimele represiunii politice, pe de alt� parte. Informa�ii despre represiunea politic� din perioada comunist�, privind �n special campania de colectivizare, deport�rile din B�r�gan ale germanilor �i s�rbilor (54), mi�c�rile de rezisten�� anticomunist� (55), precum revoltele de la Bra�ov din 1987 (56), pot fi g�site �i �n lucr�ri de istorie oral�, care au utilizat �n special metoda "povestea vie�ii". Aceste surse �i instrumente de lucru sunt indispensabile pentru efortul de reconstituire sistematic� a istoriei regimului comunist (57).



�n concluzie, studiul regimului comunist se afl� �nc� �ntr-un stadiu incipient. Vreme �ndelungat�, cercetarea �tiin�ific� a fost st�njenit� nu doar de obstacolele explicit ideologice, ci �i de regimul extrem de restrictiv al accesului la surse. P�n� �n 1989 era practic imposibil� consultarea documentelor, la fel ca �i efectuarea interviurilor de istorie oral� privind istoria regimului comunist. Schimbarea de regim din anul amintit a deschis calea cercet�rilor pentru diferite subiecte, treptat devenind accesibile diverse fonduri aflate �n Arhivele Na�ionale Istorice Centrale �i la filialele jude�ene ale acestora, �n Arhivele Serviciului Rom�n de Informa�ii, �n Arhiva CNSAS, la Direc�ia Instan�elor Militare �i la Tribunalele Militare Teritoriale, precum �i �n arhivele comunale. �n acela�i timp, istoria oral�, altfel spus istoria cu martori, esen�ial� pentru �n�elegerea istorieirecente, constituie o surs� important� pentru cercet�tori, cre�ndu-se astfel premisele pentru o abordare mai complex� a istoriei regimului comunist, at�t la nivel na�ional, c�t �i la diferite niveluri locale �i regionale.





Note de subsol:



(51) Analele Sighet, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, vol. 1: Memoria ca form� de justi�ie, 1994; vol. 2: Instaurarea comunismului - �ntre rezisten�� �i represiune, 1995; vol. 3: Anul 1946 - �nceputul sf�r�itului, 1996; vol. 4: Anul 1946 - scrisori �i alte texte, 1997; vol. 5: Anul 1947 - c�derea cortinei, 1997; vol. 6: Anul 1948 - institu�ionalizarea comunismului, 1998; vol. 7: 1949-1953 - Mecanismele terorii, 1999; vol. 8: Anii 1954-1960. Fluxurile �i refluxurile stalinismului, 2000; vol. 9: 1961-1972. ��rile Europei de Est �ntre speran�ele reformei �i realitatea stagn�rii, 2001; vol. 10: Anii 1973-1989. Cronica unui sf�r�it de sistem, 2003.



(52) "Arhivele totalitarismului", revist� editat� de Institutului Na�ional pentru Studiul Totalitarismului, apare la Bucure�ti �ncep�nd din 1993. Pentru scopurile revistei �i agenda de cercetare a institutului, vezi Radu Ciuceanu, Un proiect realizat: INST, �n "Arhivele totalitarismului", anul I, nr. 1/1993, pp. 5-10.



(53) Vezi vol. 1, 2002: Despre Holocaust �i Comunism, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vol. 2, 2003: Politic� extern� comunist� �i exil anticomunist, Ia�i, Editura Polirom, 2004.



(54) Smaranda Vultur (ed.), Istorie tr�it� - istorie povestit�. Deportarea �n B�r�gan, 1951-1956, Timi�oara, Amarcord, 1997; Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Golgota B�r�ganului pentru s�rbii din Rom�nia, 1951-1956, traducere de Ivo Muncean, Timi�oara, Uniunea Democratic� a S�rbilor �i Cara�ovenilor din Rom�nia, 1996.



(55) Pentru istoria rezisten�ei anticomuniste, vezi �tefan Bellu, P�durea r�zvr�tit�. M�rturii ale rezisten�ei anticomuniste, Baia Mare, Editura Gutinul, 1993; Adrian Bri�c�, Radu Ciuceanu, Rezisten�a armat� din Bucovina, 1944-1950, Bucure�ti, INST, 1998; Ioan E�an, Vulturii Carpa�ilor. Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii F�g�ra�. 1948-1958, Bucure�ti, Editura RAR, 1993; Garda Tineretului Rom�n [Bra�ov, 1958]. Istoria unei organiza�ii anticomuniste, edi�ie �ngrijit� de Marius Oprea �i Horia Salc�, Bra�ov, Transilvania Expres, 1998; Ion Gavril�-Ogoranu, Brazii se fr�ng, dar nu se �ndoiesc. Rezisten�a anticomunist� �n Mun�ii F�g�ra�ului, 4 vol., Timi�oara, Editura Marineasa, 1993-1995, 1999; vol. 4, F�g�ra�: Mesagerul de F�g�ra�, 2004; Doru Radosav, Valentin Orga, Almira �entea, Florin Cio�anu, Cornel Jurju, Cosmin Budeanc�, Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii Apuseni. Grupurile "Teodor �u�man", "Capot�-Dejeu", "Cruce �i Spad�". Studii de istorie oral�, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003.



(56) Marius Oprea, Stej�rel Olaru, Ziua care nu se uit�, Ia�i, Editura Polirom, 2002. Edi�ie �n limba englez�: The Day We Won't Forget. 15 November 1987, Bra�ov, Ia�i, Editura Polirom, 2003.



(57) Liviu Marius Bejenaru, Florica Dobre (coord.) et al., Membrii CC al PCR 1945-1989. Dic�ionar, studiu introductiv de Nicoleta Ionescu-Gur�, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2004; Doina Jela, Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Ultima carte reune�te peste 1700 de portrete de anchetatori, gardieni, temniceri �i tor�ionari care au fost implica�i �n sistemul de represiune comunist.
________________________________________
vBulletin� v3.6.7, Copyright �2000-2008, Jelsoft Enterprises

De la: 9am_1411, la data 2013-02-05 01:09:24

De la: averea1916, la data 2013-02-05 01:02:21Cita scriptologie,cite taste tocite generate de groaza lui Basescu ,care nu vrea sa piarda puterea si sa execute cei 15-20 de ani de pirnaie pentru crimele economico-politice facute impotriva Romaniei

Pina si noua formatiune politica ajunsa pe valul de ura al poporului fata de Basescu,a umplut Parlamentul cu hoti,banditi ,puscariabili,nepotism si imbecili pusi pe capatuiala.
www.ziare.com/politica/parlament/politica-afacere-de-familie-cin...]


izp, mergi te-culca batrane !

Cita dreptate are batrinul! Dar voi cei care indemnati la somn pe altii,sinteti cuprinsi de ura impotriva poporului roman,care incepe sa se dezmeticeasca din vrajile otravite ale mentorului vostru Basescu si noile hoarde de tilhari ajunsi la guvernare,sub masca schimbarii.

Romanii ,trebuiesc sa inteleaga ca sunt pe cont propriu,iar politicienii traiesc din contributiile ,taxele si impozitele platite de romani. Mergeti la vot si holbati bine ochii pe cine puneti stampila,nu va hazardati ! Revoluționari,eliminați din rindul vostru impostorii,asa cum a fost și BLAGA care deținea Certificat de revoluționat ilegal.

De la: PACIFISTA, la data 2013-02-05 11:03:27

De la: 9am_1411, la data 2013-02-05 01:09:24

De la: averea1916, la data 2013-02-05 01:02:21Cita scriptologie,cite taste tocite generate de groaza lui Basescu ,care nu vrea sa piarda puterea si sa execute cei 15-20 de ani de pirnaie pentru crimele economico-politice facute impotriva Romaniei

Pina si noua formatiune politica ajunsa pe valul de ura al poporului fata de Basescu,a umplut Parlamentul cu hoti,banditi ,puscariabili,nepotism si imbecili pusi pe capatuiala.
www.ziare.com/politica/parlament/politica-afacere-de-familie-cin...]


izp, mergi te-culca batrane !

Cita dreptate are batrinul! Dar voi cei care indemnati la somn pe altii,sinteti cuprinsi de ura impotriva poporului roman,care incepe sa se dezmeticeasca din vrajile otravite ale mentorului vostru Basescu si noile hoarde de tilhari ajunsi la guvernare,sub masca schimbarii.

Tanti,
nu te baga.

Munca intelectuala pe care o numesti lovire in taste este grea.
Creerasul la matale este sensibil si virgin.
Pastreaza/- la fel.

Acesta este poporul national-socialistului Crin a lu-Cacarau.

Si mata esti o brava repreyentanta a fetei sau baiatului(nu stiu ce sunteti) din popor!

De la: Mos_tautu, la data 2013-02-04 22:49:44

De la: XYW, la data 2013-02-04 12:26:25

De la: Mos_tautu, la data 2013-02-04 10:57:24

De la: XYW, la data 2013-02-03 10:44:48

De la: PDL, la data 2013-02-03 10:13:12

De la: XYW, la data 2013-02-03 09:54:25mos taune....daca tot fusesi talica pe,,drumul invingatorilor'' ia zi-mi si mie ce-ai inteles din ce-ai conspectat de pe-acolo....deoarece io sunt convins ca in afara de ceea ce-ai redat cu copi a lu' paste mai sus tot un mare zero e-n gaura de-o tii pe umeri pe post de acoperis de gat....oare ma-nsel.....???


uimeste-ma.....

TE INSELI B�DIE!

da' tu ce fel de bazdaganie mai esti de raspunzi in locu' lu mos taune...???
sau ai inceput sa incurci coantele-ntre ele si numai stii care-i ala sau din care trebuie sa fii politicos si din care sa injuri birjareste....???

Da un exemlu Tanty.

Degeaba mimezi politica daca nu stii,DE EXEMPLU.

Sau mata TANTy esti din gruparea lui Suleyman Magnificu.

DUMNEZEU sa te lumineze,chiar daca scolal n/a putut!

ai stiut talica de ce-ti pui nume de scena ,,mos tautu'' ....esti taune rau de tot...explica-mi pe litere...incet si nu te grabi ca nu dau turcii..ce naiba vrusasi sa exprimi prin ce-ai insirat aici...sau vrusasi sa convingi medicii ca meriti sa te lase la vatra...ca te-ai vindecat....???

Iat� linkul de download:
www.filesharing.md/download.php?id=c868b0492c0667ede259e4d88a608430

Descarc� fi�ier
Fi�ierele din arhiv� sunt:
c868b0492c0667ede259e4d88a608430.zip
PSIHIATRIA_SUB_DICTATURA_COMUNISTA.doc
Descarc� fi�ier
M�rime arhiv�: 651.5 KB


cam asta e...vrei sa-mi explici ce vrusasi sa-mi povestesti si cam care-i legatura intre ce te-am intrebat io si povestile unor descreierati....???

poate incerci sa gandesti si sa-ti transpui respectivele ganduri in cuvinte...adica sa fii oleaca mai coerent...nu de alta da' ca sa putem avea un dialog..altfel risti sa fii catalogat ca un dement care-a scapat de la sapoca si-acu' da lectii la un intreg forum despre ceva la care nu se pricepe decat din punctul de vedere al pensionarului de azil de nebuni...

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

Aspecte ale doctrinei populare
In cele ce urmeaza,pe baza de bibliografie vom prezenta,in limita unui spatiu limitat aspecte,sau unele aspecte ale doctrinei populare,doctrina care sta la baza unor partide ca PD-L.PNTCD,UDMR si chiar a PNGCD.
Avand in vedere calitatea materialului,personal nu am avut multe lucruri de adaugat.
Necesitatea unui astfel de material este necesar in forma sa cea mai calificata,mai males in acest moment cand partide ca PNL sau PSD ,in fapt,nu au doctrine vaabile ci doar niste doctrine hibride,pur afirmative si fara documentatie.
Este necesar precizari doctrinare a zonei politice romanesti care se revendica din gandirea crestin-democrata/populara.
Utilitatea imediata a unei astfel de precizari doctrinare este evidenta: nu se poate vorbi despre innoirea clasei politice fara sa se stie in numele caror principii si fundamente se petrece acest lucru. Altfel spus, o politica innoita nu poate sa cultive ambiguitatea doctrinar-etica din acest moment. In plus, prin delimitari si clarificari aparent teoretice, oferta politica prinde un contur ideatic dincolo de persoanele care reprezinta un partid sau altul in fata electoratului. Acesta din urma are astfel un instrument de comparatie intre declaratiile si faptele politice.
Din punct de vedere ideologic-politic, documentul de fata este si o contra-argumentare adusa teoriei potrivit careia epoca de fata este una a confuziei totale. Aglutinarea politica, lipsa de contur a ofertei de stanga si a celei de dreapta, nu fac altceva decat sa agraveze cancerul ce roade din interior exercitiul democratic: indiferentismul.
DESPARTIREA DE TOTALITARISM SAU RECONCILIEREA ROMANIEI CU PROPRIA ISTORIE
-Romania a inregistrat un decalaj negativ fata de celelalte state comuniste in ceea ce priveste despartirea de trecutul totalitar.
-Procesul comunismului nu trebuie privit strict in termeni institutionali � juridici.
-Condamnarea comunismului nu inseamna culpabilizarea intregului popor, ci ostracizarea celor care au contribuit la instaurarea si mentinerea acestui regim.
-Lustratia trebuie sa reprezinte un gest de responsabilitate civica si nu o arma de razbunare politica.
- Trebuie create conditiile optime de functionare pentru toate institutiile care au fost create in Romania pentru a permite reconcilierea cu propria sa istorie.
NECESITATEA RECOMPUNERII INSTITUTIONALE A ROMANIEI CONTEMPORANE
-Romania contemporana are nevoie de o redefinire a statului si a functiilor sale ca suma a initiativelor si a impulsurilor venite din partea corpului social.
-Statul are nevoie de o reabilitare in fata cetatenilor.
-A sosit momentul ca statul sa devina subsidiar, intervenind in viata cetatenilor doar atat cat este nevoie pentru a asigura respectarea drepturilor si libertatilor individuale, primatul dreptului, siguranta individuala si nationala, egalitatea sanselor, evitarea derapajelor sociale, protectia mediului inconjurator, asigurarea accesului la sanatate si educatie, demnitatea si afirmarea natiunii in lume.
- Romania europeana are nevoie de o reconsiderare a exercitiului puterii.
-Rolul decisiv al Presedintelui in viata statului este o imagine bine consolidata in mentalul colectiv al cetatenilor. Opinia publica are largi asteptari de la Presedinte dar acestea nu pot fi intru totul onorate. Presedintele trebuie investit cu reale atributii executive care sa conduca la un plus de unitate si stabilitate la nivelul puterii executive.
- In privinta Parlamentului, se impune sistemul unicameral si modificarea sistemului electoral.
-Reabilitatarea institutionala a Parlamentului este posibila prin restrangerea practicii ordonantelor de urgenta.
-Activitatea Guvernului trebuie sa aiba la baza principiul bunei guvernari.
-Justitia la standarde europene este osatura pe care ar trebui sa se construiasca mecanismul economic si statal al Romaniei. O justitie corupta si nefunctionala suprima increderea cetateanului in stat si in institutiile sale.
- Statul trebuie sa-si largeasca spectrul partenerilor sociali prin institutionalizarea unei relatii active cu sindicatele, patronatele, organizatiile non-guvernamentale.
-Partidele politice trebuie sa evolueze de la statutul de partide de patronaj care functioneaza pe baza unei relatii clientelare la cel de partide ideologice.
-Este necesar un primat al politicilor fata de politic.
-Administratia publica nu trebuie sa fie prelungirea unei descentralizari imperfecte.
- Reforma armatei: problema asistentei religioase, a statutului familiilor militarilor, a asociatiilor profesionale.

grupareaaproape.wordpress.com/

Crin Antonescu un renegat al PNL

�n Occident exist� un tip de negustor,bun pentru toate (comisul-voiajorul), care duce �n valiza lui tot ceea ce se poate vinde unor naivi;la noi similarul acestuia nu exist�,�n schimb a ap�rut un fel de negustor-renegatul.

Acesta vinde clasa lui social�,familia lui �i,este gata a-�i vinde �i �ara,numai dac� ar g�si un cump�r�tor.

Iata cine este acest Crin Antonescu,politician fara scrupule care isi vinde ideologia PNL,care se aliaza cu dusmanul natural al dreptei pentru niscai avantaje politice.

Vrea presedinte.

halal tradator!

Dormi linistit,Cacaru iti modifica constitutia!
Așa cum suna un slogan al unui fond de investiții acum c�țiva ani, Crin Antonescu urmeaz� s� aib� și el grij� de Constituție, lege suprem� pe care dorește s� o modifice și s� o modernizeze al�turi de Ponta. Asta �n cazul �n care nu va adormi la ședințele comisiei care se va ocupa de aceste modific�ri. Vorbim de aceeași lege pe care cei doi lideri ai USL au c�lcat-o ast� var� �n picioare odat� cu lovitura de palat dat� peste litera legii supreme, derapaj major semnalat de �ns�și Comisia de la Veneția, organism internațional ce vegheaz� problemele juridice legate de constituționalitate. Premierul Victor Ponta a confirmat ieri c� liderul PNL Crin Antonescu va fi cel care va coordona comisia parlamentar� pentru revizuirea Constituției, preciz�nd c� acesta poate acoperi "politic" aceast� dezbatere, at�t ca pre�edinte al Senatului, c�t �i ca viitor candidat la preziden�iale. "Vom prezenta principalele idei ale USL privind reforma constitu�ional�. (...) Cel care va prezenta aceste principii va fi domnul Antonescu. Din punctul meu de vedere, ar fi foarte bine ca domnia sa s� conduc� comisia (de revizuire a Constitu�iei - n.r.), pentru c� eu am aceast� sarcin� guvernamental�. Domnul Antonescu trebuie ca pre�edinte al Senatului �i �n calitatea sa de candidat al USL la viitoarele alegeri preziden�iale poate foarte bine s� acopere politic aceast� dezbatere �i ini�iativ� de modificare a Constitu�iei", a declarat Ponta. De asemenea, USL susține ideea c� referendumul privind modificarea Constituției s� aib� loc �n aceast� toamn�.

Contradicții majore

Chiar dac� este de acord oferirea conducerii acestei comisii lui Crin Antonescu, despre care Ponta afirma c� este și prezidențiabilul USL, certurile �n vederea stabilirii unor noi prerogative pentru președinte sunt inerente. Totul se concentreaz� pe lupta dintre președintele-juc�tor și președintele- arbitru. �n ciuda faptului c� Antonescu a blamat ani de zile atitudinea chipurile dictatorial� a lui B�sescu, și el ar vrea s� fie activ �n jocul politic. Numai c� Ponta vede viitorul președinte ca fiind unul de paie cu rol pur decorativ și cu puțin� putere executiv�. Poate un ambasador cu puteri extinse, dar �n niciun caz un om politic implicat �n cercurile de putere ale cet�ții. El a men�ionat c� �ntre ideile convenite la nivelul USL este aceea c� va trebui men�inut principiul pre�edintelui ales �n mod direct �i o "republic� care s� fie organizat� dup� un model care prinde din ce �n ce mai mult contur �n toat� Europa (...) acolo unde pre�edintele este ales direct �i are legitimitatea dat� de votul direct, dar Guvernul r�spunde �n fa�a Parlamentului �i atribu�iile sunt foarte clar delimitate".
"Adic� s� avem un pre�edinte a�a cum au toate ��rile spre care ne uit�m - �i m� uit �n mod special spre Polonia �i Austria - un pre�edinte arbitru", a mai afirmat premierul. Numai c� socoteala de acas� a lui Ponta, nu se potrivește cu cea din t�rg a lui Antonescu. �ntr-o emisiune televizat� din 19 ianuarie, Antonescu a declarat c� nu este de acord cu modelul republicii parlamentare unde toat� puterea este concentrat� �n m�inile premierul, odat� cu revizuirea Constituției. �Tenta�ia de a stabili un �ef, pe care a speculat-o excesiv Traian B�sescu, trebuie rezolvat� de c�tre noi. Dac� facem o republic� parlamentar�, toat� puterea, dar toat�, se va duce la primul-ministru. Abia atunci exist� riscul concentr�rii puterii�, a declarat Antonescu, ar�t�nd c� mai toate prerogativele actuale ale pre�edintelui se vor ad�uga celor pe care deja le are primul-ministru.

Dragoș St�nculescu

Radeți, baieți, numa radeți!� Manifestul profesorului Radu Gologan faț� de acțiunile Guvernului Ponta


Profesorul Radu Gologan este �ngrijorat de soarta democrației rom�nești
Radu Gologan, profesorul coordonator al lotului olimpil al Rom�niei, a trimis o scrisoare �ngrijorat� privind pericolul �n care se g�sește democrația rom�neasc�, informeaz� hotnews.ro. Gologan critic� acțiunile Guvernului Ponta din ultimele s�pt�m�ni, depl�ng�nd lipsa unei intelectualit�ți politice care las� Rom�nia sub semnul unui singur �ndemn: �Radeți b�ieți, numa' radeți!".
Parafraz�nd vorbele lui Ion Heliade-R�dulescu, �n epoca revistei �Dacia Literar�", �Scrieți, b�ieți, orice, numai scrieți!", Gologan acuz� deciziile politice ale Guvernului Ponta c� ar sacrifica dreptatea pe altarul victoriei asupra ț�rii.


�Z�mbetul fad, artificial al victoriei ce anunț� zilnic �nc� o redut� cucerit� și �nc� o eliminare, pe eșafodul drept�ții, al vechilor șefi sau, mai r�u, al unor principii greu cucerite, este �nfricoș�tor", scrie Radu Gologan.
�ntrebarea-cheie este, așa cum subliniaz� Gologan, �unde sunt intelectualii politici rom�nești?".
Nu de o orientare sau alta, profesorul recunosc�nd-și preferințele pentru dreapta politic�, la fel cum recunoaște deopotriv� și c� marii intelectuali au scris istoria st�ngii, ci intelectualii care ar fi trebuit s� exceleze �n politica de dup� '90.
�Unde sunt aceia care au str�ns cu grij� prin nopți nedormite la lumita veiozei cu ochii �mp�ienjeniți de minunata senzație a lecturii sau a scrisului literar sau științific?", se �ntreab� profesorul, remarc�nd c� aceși avizi de cunoaștere nu sunt sub nicio form� fostul ministru al Dezvolt�rii Elena Udrea sau actualul nostru premier, Victor Ponta.
Singura șans� r�m�n, acei 9% ai lui Nicușor Dan, �care ne cald-am�gesc stindardul optimismului: ziariști citiți cu drag �n prima or� a dimineții, intelectualii minunați ce ne pot transmite simultan istorie, cultur� și minun�ții culinare prin c�teva temple ale c�rții rom�nești", aceia care s-au format �n lipsa expresiilor �s�-i radem" și �i-am ciuruit".
Profesorul Gologan recunoaște, glumind, c� admir� �st�nga �n democrația rom�neasc� �n același fel �n care admiri o femeie frumoas�, dar lipsit� de calit�țile unui partener intelectual".
Intelectualitatea politic� rom�neasc� nu mai este, �ns�, admirat� nici pentru una, nici pentru cealalt�, devenind cu repeziciune fata b�tr�n� a sce

Romania in chiloti

Andrei Plesu
Uneori, si ziarele "serioase" lasa sa se strecoare, in josul cite unei pagini marginale de divertisment, sau de "diverse", cite o birfa in doi peri despre celebritati din sport, cinema, sau politica. La noi insa, procentul de tabloidizare a tuturor ziarelor si a tuturor posturilor de televiziune a atins cote ingrijoratoare. Fenomenul este simptomul unei primejdioase degradari sociale, morale si intelectuale. Bunul gust si buna cuviinta sunt in coma. De o buna bucata de vreme, pe toate canalele televizuale, se traieste din dejectie. Ore si zile intregi suntem antrenati intr-o voluptuoasa scormonire prin subteranele sordide ale "cotidianului". Moartea, divortul, adulterul, micile fite erotice ale unor fatuci decerebrate, violul, crima, accidentul sunt hrana zilnica a producatorilor TV si, in consecinta, ale telespectatorului roman. Te uiti si te indobitocesti. Inventarul "culturii" autohtone a ajuns sa semene a groapa de gunoi: huiduieli la sarbatorile nationale si la inmormintari, hachitele Oanei Zavoranu, alcovul cuplurilor Bahmuteanu-Prigoana, Irinel-Monica si Andreea Marin-Stefan Banica, erotismul exacerbat al politiei oltenesti, rafuielile interlopilor etc."Specificul" subiectelor atrage dupa sine alegerea corespunzatoare a invitatilor la "dezbateri": Miron Cosma, C.V.Tudor, Condurateanu, Dan Diaconescu s.a.m.d. Talk-show-ul politic a cazut si el, demult, in retorica tateasca, in tacla de bodega, in sentimentalism turmentat. Seara de seara, o echipa de cuconite nervoase isi dau poalele peste cap in diferite studiouri de televiziune, intrecindu-se una pe alta in mediocritate si tifna. Oamenii politici, la rindul lor, au, in majoritatea cazurilor, comportament de parlagii. Gigi Becali a ajuns voce a natiunii. Bunul-simt, buna-crestere, masura, discernamintul sunt in coma.
Impotriva exasperarii mele se invoca, de regula, trei tipuri de argumente: unul smecher, unul idiot, unul "metafizic".
Argumentul smecher: rating-ul. Televiziunea inseamna costuri. Carevasazica depindem de audienta. Oferim, deci, publicului ceea ce ne cere el. Publicul nu vrea Shakespeare, balete rusesti, Hegel si Liviu Ciulei. Publicul vrea Capatos, Serghei Mizil si Sinziana Buruiana. E fals. Publicul nu se uita la ce-i arati, decit daca n-are de ales. In ultimii ani ai epocii Ceausescu, cind postul national de televiziune nu emitea decit doua ore pe zi, dintre care una de propaganda, lumea se uita la ce i se dadea. Injura si se uita. Dar cind avea parte de un film bun, de o piesa de teatru "normala", de o muzica decenta stia sa se bucure. Cei care "prindeau bulgarii" n-o faceau ca sa afle niscaiva intrigi amoroase din Balcani, ci tot pentru vreun serial, sau vreun film de calitate. Publicul nu e imbecil, decit daca te ocupi asiduu, pe termen lung, de imbecilizarea lui. Daca il hranesti, ani intregi, cu deseuri, incepe sa faca indigestie la cozonac.
Argumentul idiot: daca nu-ti place de ce te uiti? N-ai decit sa-ti folosesti telecomanda! Ce tot dadacesti poporul cu fasoanele dumitale? Un bun raspuns la acest argument a dat, acum ceva timp, dl. Cezar Paul Badescu: cronicarul de televiziune nu se ocupa de idiosincrasiile proprii, ci de functionarea unei institutii si de posibilele ei efecte publice. Eu stiu sa ma apar si, in definitiv, putin importa la ce ma uit eu personal intr-o seara sau alta. Am insa dreptul, ba chiar obligatia sa fiu ingrijorat, ca publicist, de "hrana" spirituala care se livreaza, pina la intoxicare, concetatenilor mei, eventual nepreveniti. Nu mi-e indiferent ce sunt pusi sa "consume" copiii mei, vecinii mei si toti cei care, cu un cuvint vag dar decisiv, se cheama "electorat". Ei voteaza si hotarasc, astfel, cine ma va conduce. Si daca mintile lor sunt naucite de maculatura, destructurate de manipulari grosolane si de trivialitati de gang, ma tem pentru optiunile lor, de la care atirna si viitorul meu. Pe scurt: daca scap dintr-un incendiu, nu pot ascunde celor din jur ca blocul din care am scapat arde. Daca se intimpla sa fiu invulnerabil la kitsch, nu ma pot preface ca nu-l vad si nu pot renunta sa-l semnalez celor inca educabili.
Argumentul "metafizic": "Realul" nu se reduce la sublimitatile vietii si ale culturii. Promiscuitatea exista si are drept de cetate in perimetrul gazetariei. E adevarat. Exista si mirosul de cadavru, exista si voma betivului si risul prostesc, si injuraturile si exhibitionistii si pedofilii, si tilharii si sadicii. De mitocanime nu mai vorbim. Dar le avem din plin, pe toate, in jurul nostru. N-ar strica sa capatam, din partea emisiunilor de informatii si divertisment, cite o pauza vindecatoare, cite o gura de aer restaurator. Altfel, ideea ca realul e nemarginit si ca toate compartimentele sale sunt la fel de "legitime" ne va ingadui, in curind, sa transformam privatul in privata si, de dragul comoditatii, sa umblam pe strada in chiloti. Si asta ar fi doar inceputul

Stalin's Jews

Here's a particularly forlorn historical date: Almost 90 years ago, between the 19th and 20th of December 1917, in the midst of the Bolshevik revolution and civil war, Lenin signed a decree calling for the establishment of The All-Russian Extraordinary Commission for Combating Counter-Revolution and Sabotage, also known as Cheka.
Within a short period of time, Cheka became the largest and cruelest state security organization. Its organizational structure was changed every few years, as were its names: From Cheka to GPU, later to NKVD, and later to KGB. We cannot know with certainty the number of deaths Cheka was responsible for in its various manifestations, but the number is surely at least 20 million, including victims of the forced collectivization, the hunger, large purges, expulsions, banishments, executions, and mass death at Gulags.
Whole population strata were eliminated: Independent farmers, ethnic minorities, members of the bourgeoisie, senior officers, intellectuals, artists, labor movement activists, "opposition members" who were defined completely randomly, and countless members of the Communist party itself.
In his new, highly praised book "The War of the World, "Historian Niall Ferguson writes that no revolution in the history of mankind devoured its children with the same unrestrained appetite as did the Soviet revolution. In his book on the Stalinist purges, Tel Aviv University's Dr. Igal Halfin writes that Stalinist violence was unique in that it was directed internally.
Lenin, Stalin, and their successors could not have carried out their deeds without wide-scale cooperation of disciplined "terror officials," cruel interrogators, snitches, executioners, guards, judges, perverts, and many bleeding hearts who were members of the progressive Western Left and were deceived by the Soviet regime of horror and even provided it with a kosher certificate.
All these things are well-known to some extent or another, even though the former Soviet Union's archives have not yet been fully opened to the public. But who knows about this? Within Russia itself, very few people have been brought to justice for their crimes in the NKVD's and KGB's service. The Russian public discourse today completely ignores the question of "How could it have happened to us?" As opposed to Eastern European nations, the Russians did not settle the score with their Stalinist past.
And us, the Jews? An Israeli student finishes high school without ever hearing the name "Genrikh Yagoda," the greatest Jewish murderer of the 20th Century, the GPU's deputy commander and the founder and commander of the NKVD. Yagoda diligently implemented Stalin's collectivization orders and is responsible for the deaths of at least 10 million people. His Jewish deputies established and managed the Gulag system. After Stalin no longer viewed him favorably, Yagoda was demoted and executed, and was replaced as chief hangman in 1936 by Yezhov, the "bloodthirsty dwarf."Yezhov was not Jewish but was blessed with an active Jewish wife. In his Book "Stalin: Court of the Red Star", Jewish historian Sebag Montefiore writes that during the darkest period of terror, when the Communist killing machine worked in full force, Stalin was surrounded by beautiful, young Jewish women.
Stalin's close associates and loyalists included member of the Central Committee and Politburo Lazar Kaganovich. Montefiore characterizes him as the "first Stalinist" and adds that those starving to death in Ukraine, an unparalleled tragedy in the history of human kind aside from the Nazi horrors and Mao's terror in China, did not move Kaganovich.
Many Jews sold their soul to the devil of the Communist revolution and have blood on their hands for eternity. We'll mention just one more: Leonid Reichman, head of the NKVD's special department and the organization's chief interrogator, who was a particularly cruel sadist.
In 1934, according to published statistics, 38.5 percent of those holding the most senior posts in the Soviet security apparatuses were of Jewish origin. They too, of course, were gradually eliminated in the next purges. In a fascinating lecture at a Tel Aviv University convention this week, Dr. Halfin described the waves of soviet terror as a "carnival of mass murder," "fantasy of purges", and "essianism of evil." Turns out that Jews too, when they become captivated by messianic ideology, can become great murderers, among the greatest known by modern history.
The Jews active in official communist terror apparatuses (In the Soviet Union and abroad) and who at times led them, did not do this, obviously, as Jews, but rather, as Stalinists, communists, and "Soviet people." Therefore, we find it easy to ignore their origin and "play dumb": What do we have to do with them? But let's not forget them. My own view is different. I find it unacceptable that a person will be considered a member of the Jewish people when he does great things, but not considered part of our people when he does amazingly despicable things.
Even if we deny it, we cannot escape the Jewishness of "our hangmen," who served the Red Terror with loyalty and dedication from its establishment. After all, others will always remind us of their origin.

Romania este stat unitar,faptul ca un tradator ca Basescu descoperit de romani si nemai dorit ca presedinte,a apelat la Ludovic Orban sa ceara ungurilor sa nu voteze la Referendumul de demitere,este o dovada de tradare,a promis in schimb autonomia secuiilor ,parca era tara masii si nu a poporului roman.Ce cauta la Cotroceni acest borfas infractor,vinovat de inalta tradare ?
www.youtube.com/watch?v=L2uz2KnAi04

PDL ul a fost rampa de lansare la presedentie,acum pacalesc cu MISCAREA POPULARA ca inca mai sunt prosti in Romania

De la: PACIFISTA, la data 2013-02-05 11:03:27

De la: 9am_1411, la data 2013-02-05 01:09:24

De la: averea1916, la data 2013-02-05 01:02:21Cita scriptologie,cite taste tocite generate de groaza lui Basescu ,care nu vrea sa piarda puterea si sa execute cei 15-20 de ani de pirnaie pentru crimele economico-politice facute impotriva Romaniei

Pina si noua formatiune politica ajunsa pe valul de ura al poporului fata de Basescu,a umplut Parlamentul cu hoti,banditi ,puscariabili,nepotism si imbecili pusi pe capatuiala.
www.ziare.com/politica/parlament/politica-afacere-de-familie-cin...]


izp, mergi te-culca batrane !

Cita dreptate are batrinul! Dar voi cei care indemnati la somn pe altii,sinteti cuprinsi de ura impotriva poporului roman,care incepe sa se dezmeticeasca din vrajile otravite ale mentorului vostru Basescu si noile hoarde de tilhari ajunsi la guvernare,sub masca schimbarii.

Romania este stat unitar,faptul ca un tradator ca Basescu descoperit de romani si nemai dorit ca presedinte,a apelat la Ludovic Orban sa ceara ungurilor sa nu voteze la Referendumul de demitere,este o dovada de tradare,a promis in schimb autonomia secuiilor ,parca era tara masii si nu a poporului roman.Ce cauta la Cotroceni acest borfas infractor,vinovat de inalta tradare ?
www.youtube.com/watch?v=L2uz2KnAi04

PDL ul a fost rampa de lansare la presedentie,acum pacalesc cu MISCAREA POPULARA ca inca mai sunt prosti in Romania

STUPID CRN,un nationalist-comunist deja consumat


Se pare ca vestitul talent oartoric a dlui Crin Antonescu,de fapt nu este si nici nu a fost.
Astfel, pe vremea cand vorbea rar avea posibilitatea de a-si pregati discursul si de a-l adecva subiectului,fraza era frumoasa,chiar memorabila,ceea ce i-a adus cotatia ca fiind un bun orator in parlament.
Problema a inceput din momentul in care a fost nevoie de a vorbi mult si mai ales sa-sipublice productia verbala si chiar de a indrazni a crede ca poate astfel formula chiar un program politic.
Din pacate acest national-comunist deja caduc incearca sa-si-l promoveze in judete,,promovandu-si slugi verificate si gata de a se preta la propagarea extremismul fascisto-comunist.IDin pacate acuma este prea tarziu si cam greu.Demult romanii numai agreaza ideologii nationaliste,anti-occidentale,anti-americane si cele propagate de pretenii acestei aripi comuniste a PNL de la radio Moscova
Dl.Antonescu isi scrie acum programele cu speranta ca nu le citeste nimeni cu atentie. El pune pe hartie o impresionanta colectie de deziderate care dau bine ochiului la o lectura rapida, o ingroapa intr-o logoree copiata din toate programele politice si ne-o livreaza, cu ochi umezi, spre grabnica inghitire