Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

Americanii lucreaza la ....negru,odata cu noul cod fiscal vor lucra si romanii
Paradoxal, singura constanta a legislatiei fiscale din Romania este aceea ca reglementarile sunt in permanenta schimbare. Ultima "bomba cu ceas" anuntata de guvernanti, care se prefigureaza devastatoare pentru contribuabilii mici si mijlocii, este impozitul pe venitul microintreprinderilor, ce devine obligatoriu de la 1 februarie pentru toate firmele care realizeaza venituri mai mici de 65.000 de euro. Masura, menita sa reduca evaziunea fiscala, este, din perspectiva consultantilor fiscali, problematica pentru ca intervine in timpul anului fiscal, ceea ce va bulversa planurile de afaceri ale micilor intreprinzatori in 2013. Chiar daca noul sistem de impunere are si beneficii pentru contribuabili, dezavantajele pe care el le presupune sunt considerabil mai mari.

Citeste mai mult: www.avocatnet.ro/content/articles/id_31961/Impozitul-pe-venitul-...
Follow us: Avocatnetro on Facebook

INCEARCA SA TRAIESTI BINE,NU TE UITA CA NU AI CU CE,PINA NU SE TREZESTE NORODUL !

Cand se va sparge USL sau despre feudalizarea Romaniei



Ceea ce �ine USL impreuna nu sunt nici interesul na�ional, nici comandamentele bunei guvernari, nici setea neostoita de putere a liderilor sai �i in niciun caz amenin�area din partea unei Opozi�ii care se lupta inca sa cuprinda pe de-a-ntregul semnifica�ia alegerilor �i a faptului ca nu mai este la putere. Ceea ce �ine USL sa nu se destrame sunt interesele personale ale celor compun actuala coali�ie de guvernare. Rezultatul impar�irii puterii intre grupuri de interese economice este feudalizarea actulului de guvernare. USL se va destrama in momentul in care grani�ele acestor feude vor fi incalcate de PSD.

Sa nu ne facem iluzii! Guvernul Ponta II, a�a supradimensionat �i superbirocratizat cum este, nu s-a format din nevoia de simetrie structurala cu Comisia Europeana sau cine mai �tie ce alt nonsens insolent invocat de Victor Ponta drept motiv. Guvernul Ponta II este rezultatul unei atente �i grijulii impar�iri a Puterii pe criterii clientelare intre PSD, PNL �i Dan Voiculescu unde "aten�ia �i grija" se refera la aten�ia lui Ponta de a nu scapa total controlul asupra unor sectoare esen�iale ale economiei �i societa�ii �i grija PSD de a-�i pastra parghiile care ii vor permite, la un moment dat sa preia intreaga putere in stat.
Imperativele actualei guvernari nu sunt nici ideologice, nici economice, nici na�ionale, nici europene. Sunt electorale �i de prada. Cei care i�i imagineaza ca USL este cu adevarat o alian�a stanga-dreapta i�i iau, pur �i simplu dorin�ele drept realitate politica �i risca sa parieze pe o guvernare profund viciata inca de la na�tere. Proba este simpla. A�a cum arata proiectul de buget, PNL ar trebui sa spuna "mul�umim frumos, dar noi n-avem nicio legatura cu genul acesta de politici �i ne retragem". Pentru ca daca PNL ar fi un partid liberal a�a cum se pretinde �i ar fi expresia politica a clasei de antreprenori priva�i �i a profesiilor liberale, atunci ar trebui sa se indigneze in fa�a acestui buget pentru ca de-acum realitatea nu mai poate fi ascunsa: Guvernul Ponta II a pornit la vanatoare de investitori priva�i, care vor fi principalii purtatori ai poverii fiscale a guvernarii actuale �i principalele ei victime. Faptul ca guvernul nici macar nu a incercat sa puna pe masa de discu�ii cu FMI problema reducerii CAS, singura masura care ar fi putut stimula activitatea antreprenorilor �i crearea de locuri de munca dar a ales in schimb sa creasca salariul minim �i sa creasca taxele demonstreaza ca guvernul prive�te antreprenorii priva�i in primul rand ca surse de bani la buget. Nici salariul minim, nici suprataxele din domeniul energiei �i al resurselor minerale nu fac nimic sa u�ureze via�a intreprinzatorului privat, ci dimpotriva, cauta sa-l stoarca de bani pentru nevoile bugetului. Or, cand prezumtiva ta baza electorala este luata la �inta de un guvern populist, atunci firesc ar fi sa te lup�i pentru oamenii pe care pretinzi ca ii reprezin�i. PNL nu numai ca nu se retrage de la guvernare, dar se ingroapa �i mai mult in tran�eele Puterii. De ce? Pentru ca nu soarta intreprinzatorilor priva�i este grija cea mare a PNL ci exploatarea cat mai eficace, in beneficiul grupurilor de interese pe care le reprezinta a feudelor pe care le-au primit la impar�eala guvernului. Astfel, grupul de interese financiare din jurul lui Dan Radu Ru�anu va exploata feuda ministerului de Finan�e, grupul de interese din jurul lui Relu Fenechiu va exploata feuda de la ministerul Transporturilor iar grupurile de interese din zona energiei vor exploata feuda lui Varujan Vosganian de la Ministerul Economiei. Acest proces de feudalizare a puterii nu este nou in Romania. El a inceput in guvernarea Tariceanu - Nastase era mult prea autocrat ca sa cedeze felii intregi de putere catre baroni, fapt care i-a �i adus execu�ia din Noaptea Cu�itelor Lungi - �i a fost perpetuat sub guvernarea PDL, cand mini�trii ajunsesera sa fie numi�i de baronii din teritoriu. Acum, fiind vorba de o coali�ie, feudalizarea Puterii este doar mai vizibila. Nemul�umirea PNL este in alta parte.
Practic, cu excep�ia lui Voiculescu la Agricultura, nimeni din membrii non-PSD ai actualului guvern nu are control absolut pe un sector. Ponta a avut grija sa i�i plaseze proprii oameni care sa-i secondeze pe peneli�ti �i, acolo unde nu a fost posibil, a spart pur �i simplu ministerele creand institu�ia ministrului delegat. Astfel, nici Vosganian, nici Fenechiu nu par sa fie prea incanta�i de ministerul condus de Dan �ova, pe care Sorin Ioni�a il nume�te Ministerul Parteneriatelor Public Privat sau Ministerul Marilor �epe. �epe sau nu, este vorba de o halca foarte suculenta pe care Ponta le-a tras-o peneli�tilor de sub nas �i a dat-o in administrare celui mai de incredere om al sau. La fel, o fi domnul Chi�oiu ministrul finan�elor, dar stapanul bugetului este Liviu Voinea, alt om de incredere al lui Ponta. Practic, in condi�iile in care PDL a devenit aproape complet irelevant in jocurile de putere, balan�a in exercitarea puterii este asigurata de controlul reciproc la care se supun unul pe celalalt PNL �i PSD.
Ca este vorba de interese de grup imediate, o dove�te �i asaltul dat de PNL&Voiculescu asupra Justi�iei, a CSM, a procurorilor �i a Agen�iei Na�ionale de Integritate precum �i chemarile la o noua suspendare a lui Basescu venite din partea lui Voiculescu �i Frunzaverde. Ponta nu s-a alaturat acestui asalt decat par�ial, dar nu pentru ca s-ar fi indragostit subit de Basescu, de DNA sau de ANI, ci pentru ca are nevoie de pre�edinte �i institu�iile anti-corup�ie pentru a-i �ine in �ah pe Voiculescu �i Antonescu. Insa in momentul cand va masa suficiente trupe �i va ca�tiga fidelitatea celorlal�i stapani de feude pentru a da asaltul final la capatul caruia sa cucereasca intreaga Putere, atunci va fi �i mat.
CRISTIAN CAMPEANU

Minciuni USL-amice

1. Minciuna � avem un buget al promisiunilor USL neonorate și ale speranțelor deșarte ale rom�nilor. Bugetul pe care �l propune guvernul e proba minciunilor USL. Niciun cuv�nt despre:
- TVA redus la 19% si la de 9% la alimente
- CAS diminuat cu 5 puncte procentuale
- Salariul minim de 850 lei
- Cota regresiva: 12%-16%-8%
2. Buget anti-dezvoltare
- USL a mers 8 luni impotriva dezvoltarii economice si a trantit cresterea economica la 0,2% in anul 2012. Au promis solutii miraculoase romanilor, dar astazi avem pe masa Parlamentului un buget al stagnarii, un buget ce sta cu spatele la cresterea economica.
- Creștere economic� este insuficient� si �n numai c�teva zile prognoza a sc�zut de la 2,2% la 1,6%. Analistii obiectivi avertizeaza insa ca vom stagna, cu un plus infim de 1%.
- Bugetul USL sacrifica relansarea economica si crearea de noi locuri de munca. Singurele noi locuri de munc� create prin bugetul de stat sunt cele ale noilor mini�tri cu cabinetele lor.
- Investitiile scad: cheltuielile de capital se reduc cu 26%. Guvernul a justificat c� va compensa aceast� sc�dere a investițiilor printr-o atragere mult mai bun� a fondurilor europene �n anul 2013, lucru puțin probabil judec�nd dup� rata de absorbție �nregistrat� �n ultimile luni, dar mai ales dupa cheltuielile alocate programelor cu fonduri rambursabile care scad si mai abrupt, cu 28% in anul 2013.
- Anul 2013 va fi anul concedierilor masive.
- Avem un buget fara nicio constructie economica. Introducerea de noi taxe ºi contribuþii care sã finanþeze o creºtere a cheltuielilor salariale nu este altceva decat un buget de casierie. In realitate, creșterea taxelor va influența negativ creșterea economicã și inflația in acest an.
- Economia Rom�niei are nevoie de infrastructurã de transport. Guvernul USL a sacrificat �n 2012 construcþia de autostrãzi (la rectificarea bugetarã din august a blocat finanþarea construcþiei de autostãzi) ºi o va face ºi �n anul 2013. Autostrãzile care leagã Rom�nia de Uniunea Europeanã � coridorul 4 adica Nadlac-Constanta, cu exceptia portiunii Sibiu-Pitesti � trebuiau finalizate pana �n mai 2013. USL taie �n schimb panglici la proiectele guvernului PDL. Ponta da vrabia din mana � banii din POS TEN pentru finantarea Sibiu-Pitesti � pentru cea de pe gard � concesiune pentru Comarnic-Brasov. Sunt bune toate, doar sa vedem ca sunt finantate.
- Unde e lista investitiilor prioritare ce vor fi finantate in acest an, anuntata, dar inca nepublicata?
- Unde sunt reformele structurale care reclama un raspuns rapid?
3. Buget socialist
- Romania nu a avut niciodata un buget mai socialist, mai orientat spre consum si spre alimentarea birocratiei.
- Acest buget este pasaportul de trecere a PNL la socialism. Nu vad in acest buget nicio firimitura de liberalism. Vad, in schimb, ca PSD controleaza tot: ministerele liberalilor, bugetele cele mai mari si chiar mintile liberalilor.
- Cheltuielile cu personalul bugetar cresc cu 14%, iar numarul ministerelor la 27. Indemnizațiile de conducere �n aparatul administrativ central și bugetul alocat sporurilor angajaților din sistemul de stat central cresc semnificativ.
- Bugetul USL e impotriva clasei de mijloc, a agricultorilor, a IMM-urilor, a tuturor celor care au obraznicia de a munci si de a avea. PDL a sprijinit agricultorii sa iasa pe piata, sa-si comaseze terenurile prin introducerea rentei viagere, iar acum USL ii taxeaza si ii intoarce in subzistenta. PDL a eliminat controversatul impozit forfetar pentru IMM-uri.
- USL vrea s� �revitalizeze� economia Rom�niei cu noi taxe și impozite si cu cresterea birocratiei.
- Taxa suplimentar� aplicat� companiilor care au monopol �n sectorul energetic are efect de bumerang � ex. capitalizarea Transgaz a sc�zut cu 41 mil. euro �n doar trei zile de la anunțarea noii taxe, iar statul va �ncasa mai puțin din v�nzarea a 15% din Transgaz pe burs� sau tocmai acesta era interesul mascat.
- Multe microintreprinderi vor intra �n faliment din cauza introducerii impozitului de 3% pe veniturile de p�n� �n 65.000 de euro � introducerea acestei taxe s-a f�cut f�r� un studiu de impact, care ar fi ar�tat c� statul pierde mai mult dec�t c�știg�.
- Dupã ce au amãgit electoratul cu promisiunea unui trai mai bun, astãzi Guvernul Ponta garanteazã rom�nilor, pentru anul 2013, gaze, benzinã și energie electricã mai scumpe prin supra impozitarea companiilor de profil. Din cauza creșterilor de prețuri care vor urma, rom�nii nu vor simți nimic �n plus la buzunar dupã majorarea salariului minim și a punctului de pensie.
4. Buget netransparent
- Bugetul USL a fost intarziat, complet lipsit de transparenta si de minimala consultare publica.
- Consiliul Fiscal nu a putut analiza detaliat bugetul si pachetul fiscal, proiectul fiind transmis de catre Ministerul Finantelor doar cu o ora si jumatate inainte de aprobarea in Guvern.
- Patronatele si sindicatele nu au fost invitate la consultari, ci li s-au pus pe masa deciziile guvernamentale.
5. Buget impredictibil
- Impredictibilitate fiscala alimenteaza nesiguranta mediului de afaceri � bugetul se asaza pe carjele unor taxe si impozite noi anuntate cu 1 zi inainte de adoptare in Guvern si cu 8 zile inainte de intrarea lor in vigoare, la 1 februarie 2013.
- USL e predictibil doar la cresterea preturilor si la introducerea de noi taxe si impozite fara consultari si studii de impact.
- Guvernul USL a mintit cand a spus ca vrea s� �nt�reasc� disciplina fiscal�, s� �nl�ture evaziunea �i s� colecteze mai mul�i bani �n bugetul public. A min�it �n campanie c� va realiza venituri bugetare �n PIB de 38-39% �i in realitate, �n legea bugetului de stat pe 2013 �i propune venituri reale mai mici dec�t �n anul 2012:
o prin Legea Bugetului de Stat din 2012 venituri nominale propuse erau de 95,75 miliarde lei, �n vreme ce
o prin Legea Bugetului de stat din 2013 venituri nominale propuse � 98,18 miliarde lei. La o inflaþie de 4,9% pentru anul 2012, veniturile bugetare reale sunt in scadere.
- Guvernul USL �i propune s� colecteze venituri bugetare mai mici, chiar in conditiile l�rgirii bazei de impozitare si a cre�terii unor categorii de taxe si impozite.
- Avem un buget creat pe prea multe categorii de venituri nefiscale incerte: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, sume din recuperarea debitelor, sume provenind din executarea silita a debitelor etc, ceea ce �nseamn� risc asupra realiz�rii lor efective.
- Veniturile bugetare cresc numai atunci c�nd stimulezi mediul de afaceri nu c�nd �l suprimi cu noi taxe �i reglement�ri.
6. USL e guvernul insolvenței
- In 4 ani USL duce Romania in insolventa, pornind de la cele doua proiecte pilot de la Hidroelectrica si Oltchim.
7. USL arunc� momeli mediatice
- Pentru a nu discuta despre socul concedierilor si groaza cresterii preturilor si taxelor, USL arunca teme care nu rezolva problemele reale ale romanilor, tocmai pentru a stopa discutia serioasa pe marginea bugetului si a nivelului de trai.
- Romania nu are nevoie de isterii politice si diversiuni USL, ci de solutii.
PDL pregateste amendamentele pentru buget. Readucem peste 6300 de amendamente sustinute de USL pentru bugetul anului 2012, la care adaugam alte 3000 de amendamente noi, consistente pentru relansarea economica si crearea de locuri de munca

cele 10 strategii de manipulare a maselor
A cunoaste adversarul, a-i cunoaste tehnicile de manipulare, este indispensabil pentru a ne elibera de robie!!!
Lingvistul nord-american Noam Chomsky a stabilit lista celor ��Zece strategii de Manipulare� prin mediile de informare �n masa.
Evreu si de sensibilitate anarhista, semnase o petitie pentru a apara libertatea de exprimare a lui Robert Faurisson. Pentru
Chomsky, ��libertatea de exprimare este mai importanta dec�t orice versiune a faptelor sustinuta de ordinea stabilita, oricare
ar fi raportul pe care aceasta �l �ntretine cu adevarul faptelor �n sine.� Chomsky evoca diferitele tehnici de manipulare si, �n
primul r�nd, strategia diversiunii.
Strategia diversiunii consista �n deturnarea atentiei publicului de la problemele importante si de la schimbarile hotar�te
de elitele politice si economice, printr�un potop continuu de distractii si de informatii ne�nsemnate. Chomsky analizeaza d
iferitele tehnici de spalare a creierului, pe care o �ndura poporul nostru.
Zece strategii de manipulare a poporului nostru
1). ��A distrage �n permanenta atentia publicului, departe de adevaratele probleme sociale, captivata de subiecte fara importanta
adevarata. A tine mereu publicul ocupat, ocupat, ocupat, fara nici�un timp pentru g�ndire� scrie Chomsky.
2). A cauza probleme si apoi, a oferi solutii.
Aceasta metoda se mai numeste si �� problema � reactie � solutie�. La �nceput, se creeaza problema, sau �situatia�, prevazuta
pentru a suscita o anume reactie a publicului, pentru ca tocmai acesta sa ceara masurile mai dinainte stabilite pentru a
fi acceptate. De exemplu: dezvoltarea intentionata a violentei urbane sau organizarea de atentate s�ngeroase, pretinse
antisemite, pentru ca publicul sa ceara legi represive, �n detrimentrul libertatii.
3). Strategia ��n degradeu�.
Pentru ca publicul sa accepte o masura inacceptabila, este de ajuns sa fie aplicata �n mod progresiv, �n ��degradeu�, pe o
durata de zece ani. �n acest fel, au fost impuse conditii sociale si economice absolut noi au fost impuse din 1980 p�na
�n 1990. Somaj masiv, imigratie � invazie, precaritate, flexibilitate, delocalizari, salarii care nu mai asigura un venit decent, i
ata schimbarile care ar fi provocat o revolutie daca ar fi fost aplicate �n mod brutal.
4). Strategia actiunii cu date diferite.
O alta maniera de a obliga publicul sa accepte o hotar�re nepopulara este de a o prezenta ca �dureroasa, dar necesara��,
obtin�nd acordul publicului �n prezent, pentru aplicarea �n viitor. Este mult mai usoara acceptarea unui sacrificiu viitor
dec�t al unuia apropiat. �n primul r�nd, pentru ca efortul nu trebuie facut imediat, apoi, pentru ca publicul are mereu
tendinta de a nadajdui ��totul va merge mai bine m�ine� si ca sacrificiul cerut va putea fi evitat. �n fine, aceasta maniera
lasa publicului timp pentru a se obisnui cu ideea schimbarii, pe care o va accepta cu resemnare la momentul venit.
Exemplu recent: trecerea la Euro si pierderea suveranitatii monetare si economice, acceptate de tarile europene �ntre
1992 � 1995 si aplicate �n 2002.
5). A se adresa publicului ca unor copii mici.
Cea mai mare parte a publicitatilor destinate marelui public folosesc discursuri, argumente, personaje si un ton absolut c
opilaresti, aproape debile, ca si cum spectatorul ar fi un copil mic sau un handicapat mental. De ce oare ? ��de 12 ani.
Daca ne adresam unei persoane ca si cum ar avea 12 ani, atunci aceasta, prin sugestibilitate si cu o oarecare probabilitate,
va avea un raspuns sau o reactie tot at�t de lipsita de simt critic ca al unui copil de 12 ani� analizeaza Chomsky.
6). A face apel mai mult la partea emotionala dec�t la g�ndire.
Este o tehnica clasica pentru a opri analiza rationala si, deci, simtul critic al oamenilor. Ïn plus, folosirea emotionalului
deschide accesul la subconstient, pentru implantarea unor anumite idei, dorinte, spaime, pulsiuni sau comportamente.
7). Mentinerea poporului �n nestiinta si prostie.
A face �n asa fel ca poporul sa nu �nteleaga tehnologiile si metodele folosite pentru controlarea si robirea lui. Calitatea educatiei
data claselor inferioare trebuie sa fie c�t mai slaba, �nc�t prapastia de nestiinta, care separa clasele de jos de cele de sus sa fie si s
a ram�na de ne�nteles de cele dint�i.
8). A �ncuraja publicul sa se complaca �n mediocritate.
A �ncuraja publicul sa creada ca e �bine� de a fi prost, vulgar si incult. A-l �ndopa cu seriale americane si emisiuni de tele-realitate,
niste dobitocenii monstruoase.
9). A �nlocui revolta cu �nvinovatirea.
A face omul sa creada ca numai el singur este vinovat de propria�i nenorocire, din cauza unei inteligente insuficiente, sau a
capacitatilor si eforturilor necorespunzatoare. Astfel, �n loc sa se ridice �mpotriva sistemului, individul se sub-estimeaza
si se �nvinovateste, ceea ce creaza o stare depresiva, av�nd ca efect abtinerea de la actiune. Si, fara actiune, nu exista revolutie !
10). Si, ultimul punct, a cunoaste oamenii mai bine dec�t se cunosc ei �nsisi.
Ïn ultimii 50 de ani, progresele fulgeratoare ale stiintei au sapat o prapastie cresc�nda �ntre cunostintele publicului si acelea
detinute si folosite de elitele conducatoare. Multumita biologiei, neurobiologiei si psihologiei aplicate, �sistemul� a ajuns la
cunoasterea avansata a fapturii omenesti, fizic si psihic. Sistemul cunoaste individul mediu mai bine dec�t el �nsusi. Aceasta �
nseamna ca, �n majoritea cazurilor, sistemul detine un control mai mare si o putere mai importanta asupra oamenilor dec�t ei �nsisi

Cind gastile de pradatori au un scop comun electoratul nu reprezinta decit masa de manevra care acorda legitimitate rocadei !
www.youtube.com/watch?feature=endscreen&v=VCw92aG-Kaw&NR=1
asa sint in conflict base si ponta,in vasnicul drum al democratiei din Romania.

INCEARCA SA TRAIESTI BINE,NU TE UITA CA NU AI CU CE,PINA NU SE TREZESTE NORODUL !

Crin Antonescu a ratat devansarea alegerilor preziden�iale

de Mihai P�lșu

De miercuri seara a devenit oficial faptul c� dracu��i-a b�gat ad�nc coada �n USL. Crin Antonescu este cel care ne-a oferit pre�ioasa informa�ie �i ne-a confirmat intruziunea lui Mefisto. Ce am �tiut din datele ob�inute pe canale jurnalistice �i am presupus, analiz�nd comportamentul �pe sticl� al celor doi copre�edin�i ai Uniunii, s-a adeverit: Victor Ponta �i Crin Antonescu sunt �n continuare �n aceea�i c�ru��, dar unul trage h�is �i altul cea. Iar noi, boii, �nh�ma�i de bun�voie la car, ne supunem orbe�te, pentru c� ne place s� fim cobaii guvernan�ilor.



Miercuri, pe la ora 20.00, la Senat a avut loc o �nt�lnire la nivel �nalt, �ntre pre�edintele B�sescu, premierul Ponta, pre�edintele Camerei, Zgonea, �i pre�edintele Senatului, Antonescu. Misterul reuniunii de tain�, �inut� departe de jurnali�ti �i de ochii opiniei publice, a fost zugr�vit �ntr-o lumin� l�ptoas� de Antonescu doar pentru antenele lui Voiculescu: �Domnul B�sescu a solicitat o �nt�lnire cu premierul �i pre�edin�ii celor dou� Camere, pe tema MCV... Nimic spectaculos, lucruri normale�.



C�t prive�te subiectul care a f�cut turul ��rii, Antonescu l-a rezolvat precum un elev de nota 5 scos la tabl� s� afle necunoscuta unei ecua�ii de care nu are habar: �A fost colateral, nu a fost un subiect. La un moment dat, premierul Ponta i-a adus la cuno�tin�� op�iunea sa - sau a noastr�, a USL -, ca �n 2014 s� nu mai avem alegeri preziden�iale la termen. Nu a fost un subiect care s� se dezbat�, a fost pur �i simplu o idee evocat� de Victor Ponta�.



Domnule Antonescu, atunci c�nd vorbe�ti despre cea mai important� func�ie �n stat �i de modificarea datei alegerilor preziden�iale nu tratezi subiectul ca pe o joac� de copil. Nu introduci tema �n discu�ie a�a, de amorul artei, ca s� mai treac� timpul. Trebuie s� fii frate cu prostul ca s� nu �tii c� o astfel de ideea genereaz� negocieri extrem de dure �ntre politicieni, cu pistoalele pe mas� �i glon� pe �eav�. �i c� este nevoie de o dezbatere public�.



Apoi, domnule Antonescu, nu suntem to�i pu�ti s� �nghi�im gogoa�a cu Ponta care a b�gat �n discu�ie problema devans�rii datei alegerilor preziden�iale din decembrie �n mai 2014, ca pe o tem� colateral�. A�a cum nu exist� �n Rom�nia un om normal la cap care s� ia de bun un sondaj realizat de trupa lui Pieleanu de la Avangarde.



Cu at�t mai mult, c�nd �sondajul de opinie� este comandat �la mi�to�, f�r� nici un argument serios editorialistic, politic sau comercial. �i m� refer aici la cel solicitat de Realitatea TV, cu tema �Pe cine am votat ca pre�edinte?�. Dar, de aceast� dat�, Avangarde nu a mai fost malefic, ci benefic pentru �n�elegerea situa�iei actuale din USL.



Dac� Pieleanu i-ar fi introdus �n ecua�ie, al�turi de Antonescu �i Is�rescu, pe Ponta �i Oprescu, am fi avut un sondaj malefic pentru USL. Dar, �n situa�ia dat�, rezultatul care nu-l d� c�tig�tor din primul tur pe Antonescu - 44%, de�i are contracandida�ii clasici din ultima vreme: Is�rescu - 33%, DD - 15% �i CVT - 5% - poate fi interpretat ca unul benefic pentru Uniune. Iar aceasta pentru c� USL are un protocol care spune foarte clar: un partid d� premierul, cel�lalt ofer�pre�edintele. A�adar, f�r� contracandida�i serio�i, Antonescu va fi viitorul nostru pre�edinte. Iar concluzia vicepremierului Chi�oiu cap�t� greutate: Dac� USL �l sprijin� pe Antonescu, liderul PNL iese pre�edinte din primul tur, dac� nu...



Dac� nu, Ponta va fi viitorul nostru pre�edinte. Practic, premierul nu are de f�cut dec�t un singur lucru: s� stea cuminte �n banca lui �i s� lase al�i pesedi�ti s� zg�nd�re mu�uroiul USL. Iar, uneori, s� joace rolul p�rin�elului �mp�ciuitor! Apoi, dup� ce va aduce �ara pe un f�ga� c�t de c�t normal, Ponta va renun�a la func�ia de premier, pe care o va oferi peneli�tilor, �n virtutea protocolului USL. Va fi un �ah la Antonescu, pentru c�, f�r� USL, Crin este un loser de carier�. Astfel, Crin ori va accepta func�ia de premier pentru un liberal �i, pe cale de consecin��, Ponta va deveni candidatul USL la func�ia de pre�edinte �n 2014, ori va rupe protocolul Uniunii.



De aceea, oric�t de relaxat vrea s� par� liderul PNL c�nd vorbe�te despre devansarea alegerilor din decembrie �n mai 2014, reiese un singur lucru: c� Antonescu este foarte speriat de ascensiunea lui Ponta �i de culoarul favorabil, de pe turnant�, pe care s-a �nscris �eful PSD �n cursa pentru alegerile preziden�iale. �i, culmea! �n timp ce Antonescu alearg� pe un culoar material, Ponta zboar� pe unul virtual ce se poate transforma, �n preajma alegerilor, �ntr-un culoar real!



�n final, v� reamintesc teoria lui Hrebenciuc: �Fiind un partid mare, PSD nu poate niciodat� s�-�i permit� s� nu participe cu un candidat propriu la alegerile pentru pre�edinte!�.



P.S.: Traian B�sescu a ie�it �pe sticl�, la ora 18.30, �i ne-a oferit un r�spuns la propunerea lui Ponta, r�spuns care se dovede�te un cu�it �nfipt direct �n inima lui Antonescu: �Avem �i varianta scurt�rii mandatului meu, cu condi�ia unei demisii simultante a Parlamentului, �i facem �n acela�i timp alegeri parlamentare �i preziden�iale, pe o Constitu�ie revizuit� �n acord cu referendumul din 2009, adic� doar 300 de parlamentari�. Acum, consilierii lui Antonescu se g�ndesc cum s�-l suspende pe B�sescu, cu acordul lui Ponta, pentru ca liderul PNL s� mai aib� vreo �ans� s� ajung� la Cotroceni ca pre�edinte, mai �nt�i interimar �i apoi� plin!

Problema este ca Basescu nemaifiind presedinte in urma Referendumului din 2012,fara aliatul sau de nadejde Ponta,nu ar putea sa mai emita pretentii.Ponta respecta angajamentul fata de Basescu pentru eliminarea lui Antonescu din cursa la prezidentiale din 2014.
www.youtube.com/watch?v=BOPjCDYxJRg

INCEARCA SA TRAIESTI BINE,NU TE UITA CA NU AI CU CE,PINA NU SE TREZESTE NORODUL !

Un politician responsabil ................ramane tot asa /

Un politician responsabil ................ramane tot asa /

BOALA CRONICA A UNEI IDEOLOGII
PNL sustine ca are la baza o doctrina liberala,ceea ce teoretic si practic vorbin nu inseamna aproape nimic, deoarece astazi toate partidele din sfera politicii romanesti contin in programele lor masuri liberale.

Doctrina liberala a devenit astazi o doctrina universala si nici un partid nu poate pretinde paternitatea ei.

Deja,cum am mai aratat exista un liberalism de dreapta, unul de stanga si o varianta anarhica libertarismul.

Invocarea sorgintei liberale sau si mai rau ca ar fi aderat la miscarea liberala europeana nu sunt argumente pentru a fi un adevarat partid liberal.

Asa cum aratam,tot pe acest Forum, exista liberalism de dreapta si liberalism de stinga, liberalism economic si liberalism social, liberalism clasic si liberalism modern etc,ceea ce face rizibila insistenta unui partid de a detine patentul celui mai bun liberal.

Numai noua dizidenta liberala promite o adevarata ideologie liberala si formarea unui pol de dreapta,si cel putin pana la proba contrarie, trebuie sa le acordam intentii bune,dat fiind profesionismul liderilor dizidentei.

Chiar traditia PNL ne-a dovedit ca acesta a avut o traiectorie sinuasa,strabatand toate sferele politicii si chiar dupa 1989 PNL a cochetat la guvernare cu PSD si chiar actualul mentor al PNL,dl.Patriciu este mai degraba inclinat a colabora cu PSD.

Deci si actualul PNL a oscilat frecvent in dreapta sau in stanga scenei politice si intentia actuala nu ne facem a ne indoi ca o va mai face.

Tocmai aceast comportament face irelevant insistenta PNL de a se declara singurul pastrator al doctrinei liberale.

Aderarea la liberalismul europeean merge tot in sensul irelevantei doctrinare,acest grup europeean fiind o grupare eterogena si formta adesea din dizidentii socialisti sau populari.

De fapt,asa cum bine sublinia Dragos-Paul Aligica aici,in PNL, avem doar un capitalism radical,pe hartie ,substanta doctrinara a PNL, sint niste etichete lipsite de continut: ni se spune ca PNL este liberal" pentru ca este afiliat la ceva european ce are in titlu cuvintul liberal".

Discursul privind economia de piata este adesea contrazisa de deciziile practice,in timp ce prin conduita practica PNL se prezinta ca un partid tipic oligarh si care se apara cu disperare de reforma.
Practica ne desvaluie un totalitarism doctrinar,de la cenzura pe forumurile liberale pana la excluderea oricarui liberal care se opune oligarhiei sau incearca sa atraga atentia oligarhilor asupra drumului gresit pe care au apucat.
Politologii, jurnalistii si comentatorii politici romani au sesizat in mod repetat aceasta paradoxala carenta a PNL si contradictiile �liberalismulu-" pe care-l afiseaza,sustine aceelas autor.
Este paradoxal ca doar mass media,astazi,sau pe forumurile necenzurate de liberali se mai pot purta discutii privind doctrina liberala.
Din acest motiv,numerosi indivizii ai noii clase mijlocii,care practic ar apartine liberalismului prefera sa fie indecisi sau sa migreze spre alte partide.

Lipsa de imaginatie politica a actualului PNL si ascunderea oligarhismului sub mitul-doctrinei liberale- nu va putea ascunde vidul doctrinar care in realitatea il gasim la actuala conducere PNL.
Diferenta intre cuvinte (suntem de dreapta) si a fi intradevar liberali de dreapta este o mistificare a actualei conduceri PNL.

Ceata in care se afla asa zisul liberalism si asa zisa politica de dreapta a oligarhilor a determinat reactia grupului liberal sensibil si constient de mistificare.

Aceasta este marea criza de identitate in care a trait de fapt PNL timp de 16 ani,si nu este de mirare ca a mers din sciziuni in unire si iar in sciziuni,cea care se pregateste in prezent fiind una decisiva.
Confuzia identitara nu putea sa dureze la infinit fara a pune in discutie insasi existenta PNL,asa cum s-a intamplat cu PNTCD.

Interventia dlui Stolojan si Stoica vin deci pe un teren fertil,mereu in ultimii doi ani punandu-se problema revenirii acestora in conducerea PNL.
Stolojan a reprezentat in multiple ocazii trehnocratul adus de urgenta pentru a repara ceva(fie a forma un guvern,fie de a intui cine poate deveni presintele tarii intr-o formula de dreapta,in prezent luandu-si cea mai grea misiune,reinvierea liberalismului si anihilarea oligarhiei care a pus mana pe PNL).

Ceea ce ne mira este de cata energie ascunsa dispune acest personaj,in fond,materialmente desinteresat,dar care este motivat de ideea unui adevarat liberalism.

Reactiunea contra lui reprezinta tot ce are mai rau dreapta romaneasca care este gata acum de a se uni cu stanga comunista chiar,cu care are in comun sistemul oligarhiei de partid

TOT POPORUL E CU GROZA SAU CUM SA DISTRUGEM MAI REPEDE ROMANIA

Libertarismul pista spre anarhie

Libertariarismul constituie o doctrina-abuz care isi revendica insa,poate in mod ,existenta din doctrina liberala clasica,sustinand o asa zisa libertate deplina,totala a omului in toate domeniile sociale.

Din aceste motive ei au chiar aroganta de a se considera doar ca o varianta radicala a liberalismului.

Ca libertarieni ei sustin proprietatea privata si libertatile individuale dar devin un fel de anarhisti atunci cand sustin orice lege care stimuleaza de exemplu homosexualitatea, gamblingul, prostitutia, si se opun chiar unor reglementari pozitive cum ar fi religia,serviciul militar si chiar reglementarea de a purta centura de siguranta in masina.

Ei se opun asigurarilor sociale iar intentia lor devine anarhista atunci cand se opun oricarei impozitari in afara unor taxe minimale(pentru institutiile care garanteaza proprietatea privata).

Iata,insa, o serie de fenomene sociale,libertariete alese din presa:

-O banda de cartier distruge un parc in Bucuresti ;
-Hoti fura un bancomat cu totul smulgandu-l din perete ;
-Violenta casnica si mai ales asupra copiilor in crestere :
-Profesoara palmuita de un elev in fata clasei ;
-Profesori umiliti sau nevoiti a face greva foamei ;

Cristian Diaconescu: In spatele scandalului de la CSM se afla interese politice

Consilierul prezidential, Cristian Diaconescu, 53 de ani, se asteapta la un raport �critic" din partea Comisiei Europene care sa evalueze inclusiv functionarea statului de drept. Fost ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe, Diaconescu subliniaza ca este vorba despre �o situatie exceptionala" si ca �asa ceva nu i s-a mai intamplat nici unei tari din UE".

Romania deconteaza �evenimentele de asta-vara", considera consilierul prezidential, care estimeaza ca pana la alegerile generale din Germania, care vor avea loc la toamna, Romania nu va primi nici o veste despre aderarea sa la Schengen. Scandalul din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) adauga, pe de alta parte, la bagajul negativ mostenit de Romania din perioada suspendarii lui Traian Basescu o noua dimensiune. Cristian Diaconescu crede ca in spatele disputelor pentru conducerea CSM se afla interese politice si declara ca nu a avut nici un fel de discutii care sa confirme ideea vehiculata in mediile politice si jurnalistice potrivit careia ar putea fi candidatul PDL la presedintie.
De ce credeti ca Ministerul de Externe a ezitat sa dea toate informatiile necesare in perioada crizei ostaticilor din Algeria?
C.D.: In astfel de situatii avem o componenta operationala si una de comunicare.
Care dintre ele a fost disfunctionala?
C.D.: In mod normal, cele doua interfereaza. Este o obligatie de a intelege bine situatiile si de a anticipa, inclusiv in ceea ce priveste comunicarea, fiindca informarea publica poate uneori dauna, poate anunta anumite actiuni care ingreuneaza partea operationala. Pe de alta parte, comunicarea publica in astfel de momente este obligatorie. Nu am toate elementele pentru a spune ce fel de logica a functionat intr-un sens sau in altul si m-as feri sa fac evaluari. Este important de stiut ca o astfel de situatie este incarcata de un mare tragism, iar senzatia de nedreptate pe care o simt cei care sunt implicati, dar si cei care sunt solidari este foarte mare. Acest tragism nu trebuie interpretat in sensul unor dividente de comunicare. Am fost si eu confruntat cu doua situatii relativ asemanatoare: Fasia Gaza in 2009 si Siria in 2002. Am fost pusi in situatia de a lua toate masurile pentru a-i extrage pe romani in conditii corecte, pentru a nu le pune viata in pericol si, pe de alta parte, de a comunica. Trebuie alese foarte bine cuvintele si momentele cand acestea trebuie spuse.
Puteau face mai multi autoritatile romane pentru a-i salva pe romanii implicati?
C.D.: Este o situatie speciala pentru ca autoritatile din Algeria au o politica speciala pentru solutiile antiteroriste: acorda prioritate solutiilor militare, negocierea este aproape exclusa. Mai multe state au criticat aceasta abordare: Japonia, SUA, Marea Britanie, Franta. Va pot spune ca procedurile exista si ca mecanismele functioneaza in interiorul NATO atunci cand este vorba despre cetatenii acestei structuri, dar modul in care este facut acordul fin de cei ce gestioneaza criza imediat este esential.
Presedintele Traian Basescu a vorbit despre sustinerea Frantei in Mali, chiar daca nu cu trupe. Credeti ca ar putea fi negociat la pachet cu Parisul sprijinul mai consistent al Frantei pentru aderarea Romaniei la Spatiul Schengen?
C.D.: Nu. Sunt doua chestiuni diferite, nu as conditiona una de cealalta. Trebuie sa vedem daca ne-am indeplinit angajamentele in ceea ce priveste lupta antiterorista in cadrul NATO, in ce masura e nevoie de Romania in aceasta zona, dar judecand cu prudenta relatia dintre capabilitatile noastre si necesitatile din teren.
Fara o sustinere puternica din partea unei mari puteri europene, credeti ca Romania ar putea primi unda verde pentru Schengen in 2013?
C.D.: In urma cu un an, atat din punct de vedere tehnic si politic decizia privind aderarea Romaniei in doua etape era luata. Mai aveam de asteptat doar un al doilea raport pozitiv din partea Comisiei Europene in ceea ce priveste MCV (Mecanismul de Control si Verificare) si ulterior, dupa ce s-ar fi finalizat si procesul electoral din Olanda, urma sa avem in toamna lui 2012 o decizie atat pentru Romania, cat si pentru Bulgaria, asa cum a fost intelegerea cu Germania si Franta. Din cauza evenimentelor din aceasta vara intreg procesul s-a prelungit, asa a aparut un nou raport, care va fi dat publicitatii in perioada urmatoare. Temele Schengen ar putea fi reluate in luna martie si abia dupa ce Olanda, Germania si Franta vor da un semn in acest sens se vor putea relua discutiile pe acest subiect.
Va asteptati la un Raport negativ?
C.D.: Ma astept la un raport corect si critic. Evaluarile in ceea ce priveste sistemul judiciar nu pot trece peste reactia Parlamentului in ceea ce priveste responsabilitatea penala a unor parlamentari, inclusiv disensiunile din CSM sau incercarile de intarire a imunitatii parlamentarilor.

Calinic Episcopul



Biserica Neamului in pumnii tiranului (1945-1947)










Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a
Romaniei
CALINIC, episcop al Argesului si Muscelului
Biserica Neamului in pumnii tiranului : 1945-1947 / episcopul Calinic ; ed.: Diacon Daniel Gligore. - Curtea de Arges : Dacpress, 2006
Bibliogr.
ISBN (10) 973-7666-03-8 ; ISBN (13) 978-973-7666-03-1

I. Gligore, Daniel (ed.)

281.95(498)"1945/1947"



Coperta realizata de: Diacon Daniel Gligore
Tehnoredactor: Diacon Ovidiu Vlasceanu



� Editura Dacpress, 2006 [email protected]
tel. 0788308782; 0721492070




Calinic Episcopul










BISERICA NEAMULUI IN PUMNII TIRANULUI (1945-1947)

















Editura DACPRESS





Argument

Am avut prilejul sa citesc volumul gospodarit de Dudu Velicu, intitulat: Biserica Ortodoxa in perioada sovietizarii Romaniei � Insemnari zilnice I, 1945-1947, Bucuresti, 2004.
Vazand ca s-a spus, oarecum, lucrurilor pe nume, desi informatiile adesea sunt lovite de subiectivism, am alcatuit cateva tablete.
Cele noua incercari, publicate in cotidianul Societatea argeseana, sub genericul Un bob de intelepciune, la recomandarea unor iubitori intru ale cititului, le-am inmanuncheat intr-o cartulie cu titlul Biserica Neamului in pumnii tiranului!
De Patriarhul Nicodim am auzit acum 50 de ani, cand prin zona Neamtului, se vorbea ca despre un personaj de legenda. Moldova era plina de duhul lui de carturar si gospodar.
Din toata stropseala de informatii si invective, chipul lui Nicodim iesea ca Ceahlaul printre norii cerului.
M-am gandit, ca vitejia Inaltului Ierarh, capul vazut al Bisericii Romanesti (1939-1948), ar fi bine sa fie cunoscuta de opinia publica romaneasca si mai ales de cei mai tineri care vor avea de dus greul zilelor ce vin.
Vazand cum se prabusesc, rand pe rand, toate sperantele, Patriarhul Nicodim se silea din rasputeri sa nu se naruie el insusi si Biserica pe dinlauntru.
Plecand la Domnul Dumnezeu, ca si Regina Carmen Sylva, intr-un februarie geros, peste firea Bisericii si a Tarii se asternea lintoliul macabru, care avea sa tina pana intr-un decembrie al anului 1989.
Si asa nebuneala lumii este stravezie ca margelele
sarpelui de dudau.





Biserica Neamului in pumnii tiranului



Cine are de gand sa se pronunte in domeniul istoriei politice din Romania, dar mai ales in ceea ce a insemnat Biserica Ortodoxa in perioada sovietizarii spatiului nostru romanesc, trebuie sa zaboveasca indelung si cu rabdare asupra izvoarelor impartiale si nevatamate de rautati omenesti.
Se stie ca regimurile comuniste, deci si cel impus in Romania, au refuzat cu obstinatie de a integra in programul ideologic religia ca o componenta a viziunii lor in dezvoltarea societatii.
�Conflictul intre Biserica si Statul comunist precum si intarirea fenomenului religios din viata de fiecare zi a neamului romanesc a dus la ruinarea din interior a regimului de tip sovietic�, asa cum afirma pe drept cuvant Patrick Michel1.
Asadar, Bisericii respinse i se atribuia doar un loc marginal in viata, aceasta durand aproape o jumatate de veac de convulsii greu de prins in gandire si mai ales in fuga condeiului.
Fie si numai sumar, o analiza a modului in care au evoluat pe parcursul istoriei secolului al XX-lea relatiile dintre puterea comunista instalata in tara noastra si Biserica Ortodoxa Romana precum si cultele religioase, se pot distinge trei etape:
1. Intre 1945-1965, cand la conducerea partidului comunist a fost Gheorghe Gheorghiu Dej. Deja din 1948



1 Michel Patrick, La societe retrouvee. Politique et religion dans l�Europe sovietisee, Paris, Fayard, 1988, p. 51;


ierarhia Bisericii Ortodoxe Romane lua act pe viu de comunizarea Romaniei;
2. A doua etapa incepe cu prima parte a patriarhatului lui Justinian culminand cu represiunile draconice ale autoritatilor statului comunist in anii 1958-1959 impotriva monahismului ortodox.
In cartea Biserica Ortodoxa in perioada sovietizarii Romaniei � Insemnari zilnice I 1945-1947, Arhivele Nationale ale Romaniei, Bucuresti, 2004, Dudu Velicu, la nota de subsol, la pag. VIII, spune: �Decretul 410/1959 se constituie intr-un veritabil moment de ruptura si intr-o exceptie in dosarul relatiilor dintre Biserica Ortodoxa Romana si puterea comunista, prin caracterul concentrat, masiv si directionat al represiunii ce vizeaza dimensiunea
monastica a ortodoxiei romanesti�2.
3. Iar a treia etapa cuprinde ultimii ani ai patriarhatului lui Justinian, cei noua ani de patriarhat ai lui Iustin Moisescu si aproape cinci ani, pana in 1990, cand la carma Bisericii a venit Patriarhul Teoctist, care acum se bucura de roadele democratiei originale, asa precum toti ne bucuram!

*

Studiul introductiv semnat de Alina Tudor Pavelescu, incepe cu un text de manecare (pornire) al lui I. D. Sarbu:
�Daca iadul e pardosit cu utopii, raiul nostru valah e alcatuit


din libertatea de a rade, barfi, critica, amestecand lacrima cu nadejdea si frica de curaj cu curajul fricii.� 3
Este foarte important studiul introductiv care arunca o lumina binefacatoare asupra luptei care s-a dat intre Biserica Ortodoxa Romana si puterea politica. Iata textul:
�� Intre Patriarhia Romana si puterea politica se duce o lupta surda, prima facand eforturi pentru pastrarea autonomiei sale si pentru conservarea pozitiilor detinute in societatea romaneasca, a doua vizand obtinerea unui control cat mai solid si a sustinerii clerului si ierarhiei ortodoxe � Cautand un sprijin pentru actiunea sa de conservare a autonomiei Bisericii Ortodoxe Romane, patriarhul Nicodim incearca resuscitarea relatiilor cu Vaticanul si cu ierarhia Bisericii Catolice din Romania �
Un alt punct de divergenta in raporturile ierarhiei ortodoxe cu puterea comunista este cel al relatiilor Ortodoxiei romanesti cu Biserica Ortodoxa Rusa. Presiunile venind de la Moscova, dublate de eforturile autoritatilor comuniste de la Bucuresti se vor izbi de o rezistenta inversunata a Patriarhiei Romane, care refuza sa intre intr-o relatie in care era evidenta tendinta de subordonare de catre Patriarhia Rusa a celei romane. Aceste doua puncte fundamentale de divergenta intervenite in relatia dintre cele doua institutii vor constitui, de altfel motivele pentru care, de doua ori, autoritatile comuniste de la Bucuresti vor incerca depunerea patriarhului Nicodim.
O alta componenta extrem de importanta a contributiei documentare a lui Dudu Velicu la cunoasterea acestei perioade din istoria Bisericii Ortodoxe Romane o reprezinta viziunea de ansamblu asupra evolutiei pozitiei


3 Dudu Velicu, Biserica Ortodoxa in perioada sovietizarii Romaniei, I,
1945-1947 � Insemnari zilnice, Arhivele Nationale ale Romaniei,
Bucuresti, 2004;


membrilor de rand ai clerului ortodox, confruntati cu evenimentele circumscrise sovietizarii Statului roman si cu incertitudinile ce planau asupra rolului si statutului Bisericii si a slujitorilor sai in noua configuratie sociala, economica si politica. Pozitia clerului ortodox, pe care o intalnim cu aceleasi caracteristici si la nivelul inaltilor sai ierarhi si care este, de altfel, transpusa si in strategia actionala a Bisericii, in raporturile sale cu puterea temporala, porneste de la convingerea ca regimul politic comunist reprezinta doar un fenomen trecator, ca Biserica Ortodoxa are datoria de a realiza coabitarea cu acesta din urma, in vederea prezervarii prezentei sale in viata societatii si in asteptarea revenirii la normalitate. In acest context, rezistenta ierarhiei ortodoxe la comunizare urmareste evitarea unei pozitionari concurentiale sau deschis conflictuale, avand mai degraba rolul de a contracara si limita efectele actiunii puterii politice, decat pe acela de a deschide un conflict potential iremediabil cu aceasta. Aceasta a fost, de altfel, o pozitie comuna Bisericilor ortodoxa, catolica si protestanta din tarile supuse procesului de comunizare.�4
Asa incerca Biserica Neamului sa se salveze de pumnii tiranului!















4 Vezi si Michel Patrick, Politique et religion, p. 23-31;



Cotropire cu toptanul!



In cele ce urmeaza vom reda din cartea mentionata5 episoade graitoare referitoare la ceea ce a insemnat cotropirea Neamului romanesc si mai ales a Bisericii stramosesti.
Luand intamplarile cronologic, Dudu Velicu vorbeste despre demisia Mitropolitului Tit Simedrea al Bucovinei, la
14 iunie 1945, �sub motiv ca grija conducerii Fondului Bisericesc din Bucovina il sustrage de la indatoririle lui spirituale. In realitate, a demisionat din cauza cartii tiparite de el in doua editii si intitulata Ectenii si rugaciuni �, Tipografia Cartilor Bisericesti, 1943, indreptata contra
. Ecteniile si rugaciunile vechi au fost adaptate vremurilor razboinice din 1943, schimband mai ales cuvantul (`turci`, pus in carte in loc de
`navalitori dusmani`) cu acela de .
De altfel domnul Arghiropol mi-a comunicat ca Episcopul Ieronim al Chisinaului si Republicii Moldova, in vizita pe care i-a facut-o nu de mult Patriarhului Nicodim la Bucuresti, s-a interesat si despre aceasta carte a Mitropolitului Tit, pe care-l condamna fiindca a facut din Biserica o unealta aservita unor scopuri contrarii dogmei crestine, scriind sau refacand ecteniile, etc.�6
Asa a inteles Mitropolitul Tit Simedrea sa lupte impotriva cotropirii ateismului care venea fara crutare si in spatiul binecuvantat de Dumnezeu al Romaniei.




5 Dudu Velicu, op. cit., p. 13;
6 Ibidem;


*

La 11 iulie 1945, Patriarhul Nicodim refuza sa convoace Sinodul Plenar: �Intrebat de ce nu convoaca Sinodul Plenar (la care participa toti mitropolitii, episcopii si arhiereii din tara), Patriarhul Nicodim a declarat ca nu poate face aceasta din cauza ca la sedinte vrea sa participe si domnul general - colonel I. Z. Susaikov, loctiitorul presedintelui Comisiei Aliate de Control din Romania, care vrea sa ceara alipirea Romaniei la URSS�7.
Dupa cum se vede, Patriarhul Nicodim stia foarte bine cum lucrau cei care supravegheau deja Romania, si nu vroia cu nici un chip sa se faca partas la inrobirea ideologica a Romaniei.

*

La 11 august 1945, Episcopul Andrei Magieru al Aradului a lipsit de la prima sedinta a Sfantului Sinod. Iata si pricina: �La prima sedinta a Sfantului Sinod din 30 iulie a.c., Episcopul Andrei Magieru al Aradului n-a putut participa, ci numai la cea de a doua, din 31 iulie. Neparticiparea lui se datoreste faptului ca nu a putut sa termine vizita pe care a facut-o in lagarul de la Caracal, celor 90 de clerici internati acolo pentru motive de ordin politic.
In a doua sedinta a Sfantului Sinod, Episcopul Andrei a prezentat un raport asupra situatiei clericilor din lagarul de la Caracal � In concluzia raportului, a cerut ca toti preotii din toate lagarele sa fie internati intr-o manastire, pentru a se proceda la reeducarea lor sub conducerea Bisericii. Sfantul


Sinod a aprobat raportul si s-a hotarat trimiterea unei adrese in acest sens Presedintiei Consiliului de Ministri.�8

*

Consemnarile din ziua de joi, 11 octombrie 1945, vorbesc de Congresul General al preotilor la Bucuresti, unde au fost invitate toate Bisericile Ortodoxe surori. Preotul Stanciu de la Biserica Sfantul Nicolae Vladica afirma ca:
�Am fost la preotul Gh. Iliescu, Secretar General al Ministerului Cultelor, caruia i-am dat conferinta scrisa (11 pagini) despre , a fost foarte multumit; insa era extrem de ingrijorat deoarece pentru acest subiect i s-au dat
(de la rusi) pe care nu le poate admite, deci nici trata in conferinta.
Preotul Zaharia Mantulescu, Director General, vorbind despre , ii spunea preotului Gh. Iliescu ca sunt prostii de care nu trebuie sa tina seama. Tot asa a spus, mai tarziu, si preotul Ulpiu Petrescu�9.
Nu peste multa vreme, insa, vor fi indepartati din Ministerul Cultelor, pentru ca erau urechi indeajuns de lungi pentru a se auzi la Moscova ce se gandeste si vorbeste in Romania.

*

La 2 noiembrie 1945, Dudu Velicu arata ca Biserica Rusa n-a participat la Congresul General al preotilor si al Cultelor, care a avut loc la Bucuresti, intre 16-17 octombrie


a.c. intrucat Patriarhul Alexei al Rusiei se afla tocmai in
Extremul Orient.
Se arata mai departe ca: �In cercurile clericale bine informate circula insistent stirea dupa care preotul C. Burducea va demisiona curand din postul lui de ministru al Cultelor. Aceasta s-ar datora faptului ca, contrar asteptarilor, Rusia Sovietica este nemultumita de rezultatul Congresului General al preotilor, care, in realitate, ar fi constituit o manifestare ostila ei [Rusiei Sovietice]�10.
Asadar se mentioneaza inca odata, ca: �E vorba ca preotul Burducea sa plece de la minister fiindca nu mai este
agreat de sovietici, deoarece Congresul General al preotilor a constituit o manifestare ostila Rusiei sovietice�11.
Grele vremuri pentru Neamul romanesc si Biserica!

























10 Idem, p. 63;
11 Ibidem;



Sufocarea vietii sociale si religioase din Romania!



Este prea bine stiut ca omul este o fiinta socio-umana, zidita de Dumnezeu intr-un spatiu anume si nu in mod intamplator. Nu este fara sens vorba romanului atunci cand spune, fie din naduf, fie din bucurie: �Nimic nu se intampla pe pamantul acesta fara voia lui Dumnezeu!�
Stim din Istoria politica a lumii, dar mai ales a Europei, mai veche dar si mai noua, ca s-a pus mereu problema separarii Bisericii de Stat, acolo unde a fost si este o Biserica temeinic organizata.
Iata ce se spunea, la 10 ianuarie 1946, in aceasta privinta: �Pentru luni, 14 ianuarie a.c., preotul C. Burducea, ministrul Cultelor va invita la minister pe reprezentantii tuturor cultelor sau asociatiunilor religioase din tara pentru o consfatuire preliminara, in cadrul executarii hotararilor de la Moscova, in ceea ce priveste libertatea cultului.
In cercurile clericale se afirma ca, fata de lipsa de simpatie a Guvernului de la Moscova fata de preotul C. Burducea, acesta fiind nevoit sa demisioneze din postul de ministru al Cultelor, va putea ramane totusi in post cu o singura conditie, fixata de Soviete: sa realizeze separarea Bisericii de Stat.�12
Ochiul si urechea vigilenta din Rasarit nu puteau neglija faptul ca: �Unul din preotii rusi de la Manastirea Cernica, anume Ioan Kulighin, celibatar, se afla in Bucuresti si locuieste la Alexandru Mironescu, asistent de Fizio- Chimie de la Facultatea de Stiinte din Capitala. El se ocupa cu Sandu Tudor (ziarist) cu traducerea din ruseste a capitolelor care au aparut pana in prezent din lucrarea

12 Dudu Velicu, op. cit., p. 96;


Strannik (Povestirile unui pelerin, Le recits d�un pelerin, titlu sub care a aparut in Elvetia, dupa editia de la Paris).
Pe langa aceasta, el activeaza intr-un cerc religios- mistic, care are sediul la Manastirea Antim si din care fac parte urmatorii: arhimandritul V. Vasilache, staretul Manastirii Antim, Sandu Tudor, arhimandrit dr. Benedict Ghius, Ion Marin Sadoveanu si un general. Sedintele se tin duminica, de la orele 16 la 18.�13
Cine doreste sa se documenteze cu referire la miscarea spirituala a Rugului Aprins, sa se aplece asupra paginilor scrise de Andrei Scrima, Timpul rugului aprins. Maestrul spiritual in traditia rasariteana, prefata de Andrei Plesu, volum ingrijit de Anca Manolescu, Bucuresti, Humanitas, 2000.
Se stie de asemenea ce s-a intamplat in anul 1959. Toti cei din miscarea Rugului Aprins au fost condamnati la ani grei de inchisoare, ca sa nu mai vorbim de Decretul
410/1959 care a desavarsit prigoana nationala impotriva monahismului romanesc.
*
In cadrul acestui peisaj politic romanesc, Biserica Romano-Catolica nu statea cu mainile in san. Dudu Velicu spune: �In legatura cu vizita pe care nuntiul apostolic a facut-o luna aceasta Patriarhului Nicodim [joi, 31 ianuarie
1946, n.n.], se precizeaza urmatoarele:
El a fost insotit de arhiepiscopul romano-catolic Alexandru Cizar al Bucurestilor. Ambii s-au prezentat Patriarhului ca ai lui, cautand prin aceasta sa-l flateze. In conversatiile care au avut loc intre reprezentantii Bisericilor Ortodoxa si Romano- Catolica, Andrea Cassulo, i-a facut cunoscut Patriarhului ca Papa intentioneaza sa-l proclame , pentru ca in aceasta calitate sa poata fi autorizat sa trateze, in numele Ortodoxiei din estul Europei, unirea cu Roma. Patriarhul n-a acceptat insa aceasta propunere ��14
Nuntiul apostolic (ambasadorul Papei) a oferit un dejun oficial de proportii unde: �Andrea Cassulo l-a salutat pe Patriarhul Nicodim in numele Papei Pius al XII-lea si a inchinat paharul pentru Rege, Guvern si poporul roman.
Patriarhul a raspuns multumind pentru urarile facute si a inchinat pentru Papa, binecuvantand lupta Bisericii pentru pace si infratirea popoarelor.�15
Ziarul Timpul a consemnat: �In cadrul acestui dejun diplomatic, s-a produs interesanta manifestare a schimbului de saluturi intre cele doua Biserici. Este pentru prima oara cand Sfantul Parinte se adreseaza direct sefului Bisericii Ortodoxe Romane, dand un continut de lupta comuna fratiei intre conducatorii spirituali ai dreptcredinciosilor din doua mari biserici ale lumii.�16
Iar Jurnalul de dimineata, cu aceeasi data, scrie:
�Este pentru prima data cand reprezentantii celor doua
Biserici au luat contact.�
Si � dedesubtul �?�17
Citind atent textele se vede limpede ca la dejunul oferit de Andrea Cassulo � ambasadorul Papei � in cinstea Patriarhului Nicodim n-au participat decat personalitati din demnitatile inferioare ale ministerelor de resort din Romania, adica la nivel de secretari generali de la Externe, de la Presedintia Consiliului de Ministri, etc., despre prezenta



14 Dudu Velicu, op. cit., p. 102;
15 Ibidem;
16 Timpul, 2 februarie 1946;
17 Jurnalul de dimineata, 2 februarie 1946, p. 103;


ambasadei Uniunii Sovietice nefiind nici o vorba, asadar, lipsind cu desavarsire de la acest festin eclesiastic.
Se vede ca marea grija a Ambasadei Sovietice de atunci se indrepta in alta parte: �Joi, 31 ianuarie 1946, a rulat, la Palatul patriarhal, prin grija Ambasadei sovietice, filmul Pagini istorice (Viata lui Lenin)�18. Deja catastrofa se anunta si in spatiul romanesc!
Lenin �urcase� si pe Dealul Patriarhiei!
Isi poate da seama oricine este de buna credinta despre sufocarea vietii sociale si religioase din Romania, care se va intinde aproape o jumatate de secol.



Manevre diabolice!



Din cauza vremurilor tulburi de dupa razboi si anevoioasele reasezari pe alte criterii social � politice a Romaniei, praznuirea celor 80 de ani ai Patriarhului Nicodim era deja o problema minora. Totusi, cu toate furtunile ce se provocau si se purtau, cei in drept au pregatit Patriarhului Nicodim, o carte cu titlul scurt: Prinos! Iata textul: �Se stabilise ca Patriarhul Nicodim sa fie sarbatorit in ziua de 5 mai 1946. Intre timp, profesorul I. D. Stefanescu si-a exprimat parerea ca sarbatoarea trebuie sa aiba un caracter deosebit si sa se faca din initiativa si cu participarea sinodalilor. Patriarhul s-a opus, deoarece nu trebuie sa se convoace Sinodul fara motiv. Atunci s-a ajuns la urmatoarea solutie: sarbatoarea va avea loc duminica, 23 mai a.c., si va fi organizata de membrii Adunarii Eparhiale � clerici si laici
� a Ungro-Vlahiei, care, proforma, vor fi convocati in
sedinta.�
Lucrarea Prinos, scrisa in cinstea Patriarhului Nicodim, s-a tiparit in 600 de exemplare. In cuvantul din prefata, scris de profesorul I. D. Stefanescu, s-a introdus fara stirea autorului, mentiunea ca �vremurile actuale nu permit sa se scoata in evidenta personalitatea Patriarhului Nicodim�.
La 5 mai 1946, se consemneaza: �Patriarhul Nicodim se gaseste in greu impas: Intr-un consiliu de ministri, care a avut loc zilele acestea, cu participarea ministrilor comunisti, sub presedintia primului-ministru dr. Petru Groza, s-a hotarat trimiterea unei delegatii la Patriarh, formata din Gheorghe Gheorghiu Dej si Maurer, ca sa-i ceara demisia, precum si arestarea profesorului I. D. Stefanescu. Cererea aceasta este provocata de atitudinea Patriarhului fata de Guvern, prin


publicarea profesorului I. D. Stefanescu, in volumul omagial Prinos (care a fost prezentat Patriarhului, cu pasagiile incriminate subliniate de cei doi) a unei introduceri in care autorul arata ca vremurile actuale nu permit sa se scoata in evidenta personalitatea Patriarhului Nicodim, etc. Nu se cunoaste rezultatul audientei celor doi ministri la Patriarh, care in schimb, a luat masuri urgente de aparare: a suspendat orice fel de audiente si l-a trimis pe profesorul I. D. Stefanescu la Rege (Mihai I n.n.), sa-i ceara sprijinul. Regele insa a refuzat sa-l primeasca pe profesorul I. D. Stefanescu in audienta, fiindca acesta s-a folosit de numele lui in diferite ocazii, bazandu-se pe faptul ca i-a fost preceptor (�) In acelasi timp, Patriarhul a facut o ancheta la Tipografia Cartilor Bisericesti spre a stabili cine a putut scoate exemplarul din volumul omagial care a ajuns la Presedintie (�) Si ca sa nu se descopere ca exemplarul Prinos care a ajuns la Presedintie a fost sustras din Tipografia Cartilor Bisericesti, Emil Bodnaras a cerut un volum din cele cinci prezentate la 25 aprilie 1946, conform legii, de la Tipografia Cartilor Bisericesti. Se asteapta evenimente importante!�19
In ziua de 21 mai 1946, cand se praznuia hramul Catedralei Patriarhale, Sfintii Imparati Constantin si Elena, in locul linistii sufletesti de rugaciune: �Patriarhul Nicodim se afla intr-o grea dilema, din cauza urmatorului fapt: Presedintia Consiliului de Ministri i-a cerut sa-i comunice cine l-a trimis, in 1944, la Zagreb, in Croatia, pe Mitropolitul Visarion Puiu si cu ce misiune. Patriarhul a raspuns ca el l-a trimis, cu misiunea oficiala de a hirotoni un episcop. Acum, Patriarhul regreta ca a dat acest raspuns, pe care-l considera in defavoarea sa.�20



19 Dudu Velicu, op. cit., p. 142;
20 Idem, p. 146;


Clestele ideologic era sprinten si prin faptul ca de cateva ori Patriarhul Nicodim, silit de imprejurari a declarat ca va face o vizita Patriarhului Alexei al Moscovei. Prin dibacia cunoscuta, amana mereu o astfel de plecare, nedorind sa faca o astfel de vizita niciodata. Ambasada sovietica se arata nemultumita. Iata textul: �Fata de faptul ca Patriarhul Nicodim a anuntat prin presa ca va merge la Moscova, spre a-l vizita pe Patriarhul Alexei, Ambasada sovietica, contrariata ca, dupa atata vreme, Patriarhul nu face nici un demers in acest sens, i-a cerut lista numelor persoanelor care-l vor intovarasi. Patriarhul se afla intr-o situatie delicata, deoarece nu stie ce raspuns sa dea, caci el nu intentioneaza catusi de putin sa plece la Moscova�.
Dupa cum se vede, se derulau pasi repezi, spre a constrange pe Patriarhul Nicodim sa devina o marioneta. Daca nu a mers cu demisia ceruta de Dej si Maurer in 5 mai
1946, atunci au recurs si la alte manevre. Se vede limpede ca Patriarhul Nicodim le statea in drum si trebuia eliminat cu orice pret.
Lucrurile au un mers al lor special. Vremurile se schimbau iar oamenii interesati lucrau cu sarguinta la destabilizare si santaje, pescuindu-se in apele sociale tulburi care se pravaleau peste toate institutiile Statului roman.
La 27 mai 1946, Dudu Velicu consemneaza faptul ca:
�Din anturajul Patriarhului se afla ca rusii i-au supus acestuia pastoralele sale antisovietice, lasandu-i libertatea de a alege intre a demisiona sau a fi dus in fata Tribunalului Poporului, in calitate de criminal de razboi�21.
Cu orice pret, asadar, se dorea decapitarea Patriarhului Nicodim, cel care tinea in mainile sale destinele unei Biserici care avea sa treaca, nu peste multa vreme, prin cele mai mari capcane de discreditare atat dinafara cat si


dinlauntru. Niciodata, asa cum citim in Sfanta Scriptura,
�nu-i nimic nou sub soare�, iar romanul invatat cu amarul vremurilor zice, mergand agale si lamurit pana peste poate: Ce sa faci! Aceeasi Marie dar cu alta palarie! Stia el ce spune!



Dramele se tin lant!



In insemnarile sale zilnice, Dudu Velicu, in luna mai
1946, si chiar mai inainte, nu pomeneste nimic sau aproape nimic despre procesul care se desfasura in legatura cu Ion Antonescu si apropiatii lui de guvernare. Se vede ca dupa doi ani nu prea interesa opinia publica acest caz si mai ales deznodamantul de la 1 iunie 1946 cand au fost eliminati din viata aceasta prin pedeapsa cu moartea.22
Spre exemplu, la 1 iunie 1946, Dudu Velicu, are o insemnare aproape banala, ca arhiereul Galaction Gordun face o vizita lui Emil Bodnaras, la Presedintia Romaniei, iar pe 2 iunie 1946 consemneaza urmatoarele: �La sediul Societatii clerului Ajutorul s-au tinut, in ultimul timp, sedinte la care s-a discutat in mod special situatia clericilor in legatura cu fixarea varstei de pensionare, care va fi de 60 de ani pentru preoti si 65 de ani pentru ierarhi. Clerul a opinat ca slujitorii altarului sa fie pensionati numai pentru motive de boala. S-a inaintat in acest sens un memoriu Patriarhului (�) Din cele de mai sus se constata ca clerul manifesta un viu interes numai pentru problemele care sunt in legatura cu situatia materiala a lui; celelalte probleme bisericesti raman pe planul al doilea.�23
Daca s-ar scrie o istorie a clerului roman de la inceputuri si pana in ziua de azi, in mod cu totul obiectiv, s-ar constata de oricine este de buna credinta, ca cea mai mare parte a clerului ortodox roman a inotat ca si obstea pe care o pastorea in aceleasi necazuri si nevoi. Cunoaste orice iubitor de istorie ca preotimea ardeleana ortodoxa, dupa

22 Idem., p. 154;


1700, tocmai din cauza saraciei si impilarii au trecut la uniatism crezand, in naivitatea lor, promisiunile facute, ca astfel se va schimba situatia materiala de zi cu zi.
Episcopul Inochentie Micu (Klein), vazand ca saracia biruia peste toata turma si clerul sau greco-catolic, s-a ridicat cu vehementa impotriva imperialilor de la Curtea din Viena, cerand drepturi egale cu ceilalti conlocuitori din Transilvania. Demersurile sale hotarate si amenintarea ca trece muntii in Tara Romaneasca daca nu primeste drepturile egale pentru clerul si turma duhovniceasca, avea sa-l coste viata privata de libertate si moarte in exilul care a durat 24 de ani in privatiuni si necazuri numai de el stiute.
N-as vrea sa se creada ca as gandi ca bietii preoti si-au vandut credinta pe un blid de linte. Ei au cerut ca toate randuielile sa stea pe loc � cele ortodoxe, adica sa nu se schimbe nimic, doar ca-l pomeneau pe Papa la slujba.
Si astazi situatia materiala a clerului este precara in comparatie cu alti functionari ai Statului. Imi aduc aminte, din multele cazuri, de un preot care atunci cand sfintea casele satului avea un insotitor care ducea un cos cu cateva oua primite ca dar. Atunci gandul m-a dus prin anii 1950-
1955 cand invatatorii nostri ne puneau sa le ducem oua, lapte, branza si alte oratanii. Stiam ca nu aveau ce manca. Erau in chirie, banii erau putini si cuprinsi de foame, ne rugau sa le ducem de mancare.
Am fost preot de tara si am vazut amarurile care strabat viata oamenilor si nu numai de la tara. La oras este si mai complicat. Orice familie in componenta si compozitia ei
� si aceasta o stie o lume intreaga � este o mare problema intru ale existentei. Si cu familia preotului se intampla aceeasi poveste si de aceea pune, omeneste vorbind, problema materiala.
Mereu este actuala zicerea romaneasca: Satulul nu crede flamandului!


N-am vrut decat sa spun ca preotul ortodox roman este la fel ca orice familist din marea obste romaneasca si ca nu se poate compara nicidecum si niciodata cu cei din viata monahala ortodoxa si catolica si nici pe departe cu preotii romano-catolici, care nu stiu din experienta proprie ce inseamna greutatea personala a unei familii si mai ales cu prunci multi.

*

Pe 3 iunie 1946, Dudu Velicu noteaza: �In dupa amiaza zilei de azi se gaseau pe biroul Patriarhului Nicodim, in Palatul patriarhal, cererile de gratiere ale maresalului Ion Antonescu, Mihail Antonescu, fost presedinte al Consiliului de Ministri, general Piki Vasiliu si prof. Gh. Alexianu, fost guvernator al Transnistriei, cereri inaintate de condamnatii la moarte (Tribunalul Poporului) prin avocatii lor, spre a fi transmise Regelui �� iar pe 6 iunie 1946 adauga:
�Executarea maresalului Ion Antonescu a produs consternare in randurile clerului, care avea credinta ca Regele il va gratia24.�
Nici Patriarhul si nici Regele nu puteau face nimic! Totul era hotarat din alta parte!
Oare Istoria romanilor, dintru inceputuri, isi va consuma mereu dramele si tragediile sale cat isi va dura vietuirea pe acest pamant?
Doamne, Dumnezeule, izbaveste-ne!



Targuiala intre Patriarhul Nicodim si dr. Petru
Groza, Presedintele Consiliului de Ministri



Oricat ai fi de serios, uneori te mai apuca si hazul sa vezi cam in ce raporturi poate ajunge un Patriarh sufocat politic, Nicodim Munteanu, cel ce a studiat la Kiev, care a prins transformarile sovietice chiar din fasa lor, si dr. Petru Groza, Presedinte al Consiliului de Ministri, al guvernului din primavara comunista!
Memorialistul Dudu Velicu ne arata, in nota din 22 august 1946, ca: �Patriarhul Nicodim a sosit azi, la orele 10, cu masina, venind de la Manastirea Neamt. El a fost primit de consilierii sai in Palatul Patriarhal. Prezenta Patriarhului in Bucuresti se datoreste initiativei Guvernului (afirma cercurile patriarhale), care l-a invitat printr-o telegrama sa
participe la festivitatile sarbatoririi zilei de 23 August25�.
N-au trecut decat cinci zile de la festivitatile cu prilejul zilei de 23 August si dr. Petru Groza a mers in audienta la Patriarhul Nicodim pentru a-i multumi de prezenta.
S-acum targuiala: �Cu prilejul audientei pe care primul ministru Petru Groza a avut-o in ultimul timp la Patriarhul Nicodim, acesta i-a cerut sefului Guvernului urmatoarele:
1. Sa-i dea patru cauciucuri pentru masina lui (desi are alte patru, noi-noute, neintrebuintate). Petru Groza i-a fagaduit ca-i va darui o masina de la presedintie.
2. Sa-i dea 3 vagoane de grau. Groza i-a fagaduit 6.


3. Sa faca doua manastiri model pentru oaspeti patriarhali. La propunerea premierului de a reinnoi manastirile Pasarea si Cernica, Patriarhul a raspuns ca Manastirea Neamt merita sa fie facuta model, caci: �calugarii de acolo sunt harnici ca albinele�. Premierul a fost de acord si a aratat ca, deoarece Patriarhul a raspuns invitatiei Guvernului participand la sarbatoarea zilei de 23 August a.c. el ii va satisface orice dorinta26�.
Poate ca unii citind aceste lucruri vor zice ca targuiala era prea ieftina. Cine-si poate aminti cum erau vremurile pe atunci poate cantari la valoarea reala ce insemnau 3 vagoane de grau (sa ceri si sa primesti 6) in vremea secetei cumplite din tara si mai ales din Moldova. Despre masini ce sa spunem: erau o raritate. Patriarhul cere patru cauciucuri, dar primeste o masina si reinnoirea Manastirii Neamt pentru protocol patriarhal.
S-ar putea zice ca Patriarhul Nicodim era pus pe jupuiala. Cu toate acestea, nu dureaza prea mult si urechile Primului Ministru Petru Groza aud clar vorbele Patriarhului Nicodim consemnate de Dudu Velicu: �Patriarhul Nicodim este nemultumit de faptul ca la sarbatorea zilei de 23 August a.c. nu i s-a dat un loc la tribuna regala, ci in aceea a reprezentantilor Guvernului27�.
Pozitia Patriarhului Nicodim era una exacta. Cu el chiar ca nu se putea glumi nici pe chestiunea protocolului de stat, chiar daca parerea personala a lui Dudu Velicu suna cam asa: �In firea acestui batran este ceva special, care-si face aparitia in societate sub forma intrigii distrugatoare.�28





26 Idem, p. 170;
27 Ibidem;


*

Plecarea la Moscova a Patriarhului Nicodim era de absoluta necesitate pentru Guvernul Romaniei. Nu doar batranetea Patriarhului l-ar fi impiedicat sa porneasca la drum. Acelasi Dudu Velicu noteaza la 5 septembrie 1946:
�Petronius, secretarul Patriarhului Nicodim, a afirmat ca seful sau nu va veni de la Manastirea Neamt pentru a pleca la Moscova, decat daca va fi dus legat�29.
Ministerul Cultelor, cu de la sine putere, a format o delegatie pentru plecarea la Moscova a Patriarhului Nicodim cu orice pret. Iata ce spune la 7 septembrie 1946, Velicu Dudu in insemnarile sale: �Dupa plecarea Patriarhului la Manastirea Neamt, ca protest impotriva actiunii Ministerului Cultelor si a Guvernului fata de el, de a-i impune o delegatie, contra vointei lui, cu care sa plece la Moscova, seful Bisericii a trimis Ministrului Cultelor o scrisoare. Guvernul se afla in dilema � S-a discutat situatia creata prin plecarea Patriarhului Nicodim la Manastirea Neamt si refuzul camuflat al acestuia de a pleca la Moscova. Cum decretul de pensionare al patriarhului Nicodim este semnat, daca acesta se va opune de a pleca la Moscova, el va fi dat publicitatii curand.�30
In timp ce Patriarhul Nicodim se afla la Manastirea Neamt, in presa a aparut o notita data de Ministerul Cultelor prin care se anunta delegatia ce trebuia sa plece la Moscova. Patriarhul nu si-a putut stapani indignarea fata de aceasta actiune a Ministerului Cultelor. Consemnarile spun mai departe ca: �In cercurile Ministerului Cultelor se afirma ca Guvernul face mari pregatiri pentru calatoria Patriarhului la Moscova. Deci Patriarhul Nicodim trebuie sa fie la Bucuresti


29 Idem, p. 172;


la 10 septembrie pentru a pleca la Moscova, scurt timp dupa aceea, la 15 septembrie. In cercurile Patriarhului se credea ca Patriarhul Nicodim nu intentioneaza sa plece la Moscova.�31
Patriarhul Nicodim avea spaimele sale de a nu mai merge la Moscova. Iata ce se consemneaza mai departe: �Se afirma ca:
1. Daca Patriarhul Nicodim va merge la Moscova, va fi otravit de rusi pentru ca sa nu divulge din cele constatate acolo.
2. Daca nu va pleca, va fi �macelarit� impreuna cu ciracii lui, despre care se crede ca-l sfatuiesc sa nu intreprinda calatoria la Moscova.
Si pana la urma, Patriarhul Nicodim, in fruntea unei delegatii clericale incepe calatoria spre Moscova. N-a avut incotro!�
Iata ce scrie Velicu Dudu, vineri, 25 octombrie 1946:
�Azi noapte a nins � Patriarhul Nicodim este in drum spre
Moscova. Oare va veni asemenea Patriarhului Miron?32�


















31 Ibidem;
32 Idem, p. 188. Patriarhul Miron, care era si Prim � Ministru, a venit in sicriu de la Nisa;



Dragoste cu sila



Cine credea ca Moscova nu era informata perfect despre toate miscarile si despre identitatea persoanelor din Romania, se insela amarnic. Spre exemplu: �Arhiereul Justinian Marina (care a facut parte cu Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei din delegatia condusa de Patriarhul Nicodim) afirma ca a constatat, cu prilejul vizitei lui la Moscova, ca sovieticii erau foarte bine informati, atat asupra persoanelor care compuneau delegatia romana, cat si asupra situatiei Bisericii Ortodoxe Romane.
Astfel, un domn din anturajul lui Karpov, insarcinatul Guvernului pentru probleme bisericesti, l-a intrebat printre altele:
1. Cine mai este secretarul Patriarhului Nicodim? Justinian Marina i-a raspuns ca nu stie (din ce cauza?), la care domnul i-a replicat: calugarul Petronius.
2. Daca Episcopul Nicolae Popovici este aceeasi persoana cu Episcopul Nicolae Popovici care, in timpul razboiului, a cutreierat Rusia pana la Rostov, inclusiv Crimeia, indemnand trupele romane sa lupte.�33

*

Dupa cum bine s-a inteles, cred si eu, de buna seama, Patriarhul Nicodim nu scapa din vedere, cu toate hartuielile politice si religioase din afara si din launtrul tarii, sa ceara noi favoruri pentru Biserica Neamului romanesc.�
Iata, de pilda, marti, 26 noiembrie 1946, nu dupa
multa vreme de la vizita in Rusia, pe care a facut-o la desele


insistente ale Guvernului roman, Dudu Velicu consemneaza ca: �Patriarhul Nicodim a inaintat o adresa primului ministru Petru Groza in care-l roaga sa studieze infiintarea unui post de radiodifuziune� pus la indemana Bisericii.�34
Mi se pare cu totul laudabil gestul Patriarhului Nicodim care, cu toata varsta lui si cu toate presiunile diabolice si dupa un razboi pustiitor pentru tara, a avut o asa de mare perspicacitate si vointa de a mai face un pas de folos pentru Biserica.
Acum este oarecum de inteles ca nu a fost usor, iar
Patriarhul Nicodim ni se arata intr-o alta lumina.

*

Am aratat ca vizita Patriarhului Nicodim la Moscova a durat unsprezece zile, destul timp pentru a se vedea multe lucruri vechi si noi.
Dupa cum se consemneaza de Dudu Velicu, in ziua de miercuri, 6 noiembrie 1946, autoritatile bisericesti, de acord cu Guvernul, au luat toate masurile sa i se faca o primire deosebita. Primirea a fost facuta la Mogosoaia (Gara de Nord era in renovare in urma bombardamentelor din al II-lea Razboi Mondial) cu un fast iesit din comun, participand Primul Ministru, dr. Petru Groza si membrii Guvernului, clerici, studenti, decani de teologie in frunte cu Episcopul Antim Nica. Dupa ce primeste urarile de bun sosit, Patriarhul merge in sala de receptie a garii, unde �pe un ton glumet� isi deapana unele impresii de calatorie, subliniind:
1. Dragostea cu care a fost primit la Moscova.


2. Atentia care i s-a dat, cand s-a ridicat toast (sic) pentru Biserica romana si Guvern �si cand am amintit de M.S. Regele Mihai I s-a ridicat toast (sic) si pentru el�.
3. A aratat cu vadit interes, ca a vizitat Kremlinul, unde i-a vazut tezaurul si bogatiile (trebuia un toast si pentru ele).
4. �Pe ilustrul generalissim Stalin nu l-am putut vedea�, deoarece nu era la Moscova. El urma sa se inapoieze acolo tocmai in luna decembrie.
5. L-am invitat pe Patriarhul Alexei in Romania, insa nu mai devreme de luna mai a anului viitor, spre a putea fi primit cum se cuvine. Patriarhul Alexei a spus ca primeste invitatia facuta. Apoi Patriarhul a adaugat ca nu poate face alte comunicari, deoarece �pe acelea le asteptam sa soseasca, in curand, de la Moscova�35.
Oricum, la Moscova, Patriarhul Nicodim a fost nevoit sa-si arate dragostea din sila guvernamentala. Martorii oculari din delegatie povestesc ca: �Patriarhul Nicodim nu s-a aratat entuziasmat cand i s-au adus vesmintele ca sa slujeasca in Biserica patriarhala, spunand: Preotul Ion Vasca a intervenit: Dupa aceea, batranul a slujit�.



Cand n-ai incotro!



In arealul politic romanesc deja lucrurile au inceput sa se contureze in sensul ca Partidul Comunist a inceput pe fata lucrarea si in domeniul Bisericii. Se mergea la tinta, fara bajbaiala. Consemnarea din 23 noiembrie 1946 suna astfel:
�urmatorii ierarhi erau considerati astfel de Partidul Comunist: Mitropolitul Efrem Enacescu, fost al Basarabiei si arhiereul Atanasie Dinca si ; Episcopul Policarp Morusca, loctiitor la Maramures si Episcopul Antim Nica, fost al Ismailului, azi directorul Internatului Teologic, se bucura de o proasta reputatie si nu li se va ingadui niciodata sa se ridice in scaune episcopale�36.
Din cei patru ierarhi, doar Episcopul Antim Nica a rezistat presiunilor comuniste, razbind ca pana la moarte sa fie Arhiepiscop al Dunarii de Jos, dupa 27 de ani de ascultare ca Episcop Vicar Patriarhal sub pastorirea lui Justinian.

*

A venit vremea, era deja luna mai a anului 1947, cand Patriarhul Alexei al Moscovei trebuia sa raspunda invitatiei Patriarhului Nicodim, care a vizitat Biserica Rusa, in toamna anului 1946. Asadar, vineri, 30 mai 1947, �La ora 930 fix, Patriarhul Alexei al Moscovei a sosit in Gara Mogosoaia, unde a fost intampinat de Patriarhul Nicodim, cler, protoierei din Capitala si provincie, Guvern, etc.�37



36 Dudu Velicu, op. cit., p. 198;


Patriarhul Alexei savarseste slujba in Catedrala, iar cuvantarea scrisa pe care trebuia sa o rosteasca Patriarhul Nicodim, a citit-o Episcopul Iosif Gafton al Argesului. Memorialistul Dudu Velicu ne spune mai departe ca: �A raspuns Patriarhul Alexei, care si-a exprimat bucuria de a fi vizitat Romania, etc., sfarsind cu invitatia ca in toamna acestui an Patriarhul Nicodim sa mearga la Moscova, pentru ca intr-un Sinod (ecumenic), alaturi de sefii celorlalte Biserici Ortodoxe Autocefale, sa se rezolve problemele bisericesti generale. Patriarhul Nicodim ridica repede mana dreapta si aratatorul ei spre Patriarhul Alexei si ii spune in limba romana: Patriarhul Alexei va fi inteles � ca s-a facut apoi liniste, cei din jur zambeau � cu toate ca nu i s-au tradus cuvintele acestea � Iata-l pe Emil Bodnaras, subsecretar de Stat la Presedintia Consiliului de Ministri, cum se apleaca la urechea unui vecin si, razand, ii sopteste ceva. Interpretarea: .�38

*

Patriarhul Nicodim si-a dat demisia in mana Regelui Mihai I de cateva ori si tot de atatea ori, chiar daca decretul de pensionare era semnat, era retras ceva mai tarziu, punandu-se la cale o alta manevra politica.
Cum se auzea de demisia Patriarhului Nicodim, ca prin minune apareau candidatii facandu-se tot felul de rocade imaginare.
Daca la alegerea primului Patriarh se vorbea si de o eventuala candidatura a lui Vasile Parvan, de data aceasta se vorbea de candidatura lui Gala Galaction (Grigore


Pisculescu). Iata textul din ziua de miercuri, 23 iulie 1947:
�Circula stirea dupa care preotul Gala Galaction este unul din viitorii candidati seriosi la ocuparea scaunului de patriarh. In cercurile patriarhale se afirma ca Patriarhul Nicodim si-a depus demisia in mainile Regelui Mihai, pe cand acesta se afla la Sinaia.�39

*

Daca demisia Patriarhului Nicodim era poate �o stire�, pe adevaratele, Dudu Velicu, consemna in ziua de marti, 5 august 1947: �Dupa demisia sa, Mitropolitul Irineu s-a retras la Manastirea Agapia, insotit de un calugar, ucenicul lui. Faptul ca a plecat din scaun i-a creat o situatie sufleteasca grea.�40

*

Abuzurile au inceput sa apara mai ales ca era mare foamete in tara. Iata textul in cauza din ziua de miercuri, 27 august 1947: �Intre Patriarhul Nicodim si Radu Rosculet, Ministrul Cultelor, s-a iscat un nou conflict. Ministrul a trimis, cu masina sa, pe un capitan, insotit de un domn Mustata, la Manastirea Cernica, pentru a-i procura alimente. Staretul, Arhimandritul Partenie Buscu, a refuzat sa i se dea ceva, adaugand ca manastirea nu-i mosia ministrului. Suparat, ministrul a ordonat o ancheta in legatura cu gestiunea manastirii, pentru a-l pedepsi pe Partenie.�41





39 Idem, p. 261;
40 Idem, p. 262;


*

In luna iulie, cand Patriarhul Nicodim si-a depus demisia in mainile Regelui Mihai, ceea ce a suparat pe dr. Petru Groza, primul ministru de atunci, in ziua de luni, 27 octombrie 1947, se consemneaza: �Regele Mihai nu a primit demisia Patriarhului Nicodim, ci pe cererea acestuia (in copie) a pus o rezolutie potrivit careia ii acorda un concediu de sanatate sefului Bisericii.�42

*

La 1 decembrie 1947, de la Manastirea Neamt, Patriarhul Nicodim se indrepta spre Bucuresti. Starea sanatatii era deja grava. Iata ce se consemneaza, sambata, 20 decembrie 1947: �Grigore Spiru spune ca prezenta Patriarhului in Bucuresti, desi starea sanatatii lui este grava, se datoreste Guvernului Petru Groza, care a cheltuit 600.000 lei pentru tren sanitar special, spre a fi adus de la Manastirea Neamt. In prezent Guvernul suporta toate cheltuielile pentru intretinerea Patriarhului, caruia i se dau pana si icre negre, etc. Si Patriarhul nu se poate urni din patul sau de adanca suferinta�43.
Iar �Marti, 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a abdicat de la tron� si �Miercuri, 31 decembrie 1947, in dupa amiaza zilei de azi, Groza i-a facut o vizita Patriarhului, care i-ar fi prezentat demisia din postul sau. Demisia este in legatura cu abdicarea Regelui. Daca a plecat el, s-a exprimat Patriarhul, eu nu mai am nici un rost�44.
Sfarsitul anului 1947 aducea sfarsitul unei epoci!


42 Idem, p. 276;
43 Idem, p. 296;
44 Ibidem.


Groza putea fi multumit. Asa vor ingheta drepturile fundamentale ale romanilor vreme de jumatate de veac!
Sovietizarea biruise pentru o vreme!

*

Din mila lui Dumnezeu, care a luminat mintile oamenilor politici, acum avem libertatea de exprimare in democratie, atat noi romanii cat si rusii, precum si celelalte popoare oprimate de ideologia atee.
Ne rugam Bunului Dumnezeu sa ne apere pe toti de alte dureroase incercari si sa ne bucuram in veac de drepturile fundamentale ale omului!



Patriarhul Nicodim Munteanu
Repere biografice



MUNTEANU NICODIM (din botez Nicolae), patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.
Nascut: 6 decembrie 1864, in Pipirig, jud. Neamt. Trecut la Domnul: 27 februarie 1948, Bucuresti.

Studii:

� 1882-1890 - Seminarul "Veniamin" din Iasi
� 1890-1895 - Academia duhovniceasca din Kiev (licenta in 1895)
� 1894 - tuns in monahism la manastirea Neamt, sub numele de Nicodim
� 1894 - hirotonit ierodiacon la Iasi
� 1886 - ieromonah
� 1895 - predicator la Catedrala Mitropolitana din Iasi
� 1898-1902 - hirotesit arhimandrit si numit vicar al
Mitropoliei Moldovei
� 1902-1909 - vicar al Episcopiei Dunarii de Jos
� 1908-1909 - director al Seminarului "Sfantul Andrei" din
Galati
� 1909 - arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei, cu titlul, "Bacauanul"
� 1912, 18 februarie - ales episcop la Husi (inscaunat la 3 martie 1912)
� 1918, iunie - 1919, decembrie - loctiitor de arhiepiscop al
Chisinaului si Hotinului
� 1923, 31 decembrie - retras din scaunul de la Husi
� 1924-1935 - staretul manastirii Neamt.


� 1918, 5 octombrie - Membru de onoare al Academiei
Romane
� 1920 - "Doctor honoris causa" al Facultatii de Teologie din Cernauti
� 1935, 23 ianuarie - ales mitropolit al Moldovei
(inscaunat 4 februarie 1935).
� 1939, 30 iunie � a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe
Romane (inscaunat 5 iulie), pastorind pana la moarte.

Activitatea pastoral misionara

Ca staret a infiintat un Seminar monahal la Neamt (1925-1928) - mutat apoi la Cernica � si o scoala pentru fratii din manastire (1928-1937), mai tarziu un Seminar de muzica bisericeasca (1937).
Ca mitropolit a ridicat, tot la Neamt, palatul mitropolitan si actuala cladire a Seminarului Teologic. In tipografia reutilata de la Neamt s-au imprimat peste o suta de lucrari.
In 1927 - delegat de Sfantul Sinod la Marele sobor de la Moscova care a hotarat reinfiintarea Patriarhiei Ortodoxe Ruse.
In toamna anului 1946 a condus o delegatie sinodala
romana intr-o vizita in Moscova.

Activitatea publicistica si editoriala

Este unul din traducatorii Bibliei romanesti. A tradus si prelucrat din ruseste peste o suta de lucrari teologice, carti de predici sau brosuri religioase (dupa arhiepiscopii Sergiu al Vladimirului si Inocentiu al Odessei, preotii Constantin Stratilatov, Grigorie Petrov si Serghei Cetfericov, profesorul


A. P. Lopuhin, Lev Tolstoi, teologul englez F. V. Farrar - tot din limba rusa s.a.).

Lucrari originale si prelucrari:

� Ce sa crezi si cum sa traiesti? Adeca schema credintei si moralei crestine, Bucuresti, 1905, 47 p. (ed. a X-a in
1935, 31 p.)
� Cuvantari liturgice, Bucuresti, 1906, 114 p.
� Calauza crestinismului la biserica sau Cum se cuvine sa stea crestinul in biserica la slujba Sf. Liturghii, Bucuresti, 1907, 96 p. (ed. a XII-a, Neamt, 1943, 102 p., plus alte doua editii la Sibiu)
� Ortodoxia si crestinismul apusean. Prelucrare dupa A. P. Lopuhin si altii, Bucuresti, 1912, 51 p.; ed. a II-a, Sibiu, 1922, 75 p.; ed. a III-a, Bucuresti, 1943, 111 p.
� Cuvantari liturgice. Dumnezeu si dreptatea Lui. Mana lui Dumnezeu in lumea vazuta. Scurta explicare a Sfintei Liturghii si pomenirea mortilor. Originale si prelucrari, Man. Neamt, 1933, 416 p.
� Cuvantari, pastorale si indemnuri, Manastirea Neamt,
1940, XII+462 p.

Traduceri:

� Dupa Inocentiu, Arhiepiscopul Odessei: Sase cuvantari despre natura, Bucuresti, 1904, 80 p. (ed. a II-a. Chisinau, 1924, 42 p.; ed. a III-a, Neamt, 1931, 85 p.); 51 de cuvantari la Postul Mare, Bucuresti, 1909, 384 p. (ed. a II-a, 58 cuvantari.... Neamt, 1932, 507 p.; reeditata la Bucuresti 1998, 279 p.); Predici la sarbatorile imparatesti. Neamt, 1933, 510 p.; Cuvantari la sarbatorile Maicii Domnului, Duminici..., Neamt, 1933,


443 p.; Predici despre caderea Iui Adam, pacat, moarte
si inviere, Neamt, 1939, 544 p.
� Dupa Sergiu, arhiepiscop de Vladimir: Cuvantari apologetice asupra adevarurilor fundamentale ale religiunii crestine ortodoxe, Bucuresti, 1905, 486 p. (ed. a II-a, Neamt, 1932, 400 p.).
� Dupa preotul Constantin Stratilatov: 26 predici la credinta crestina sau talcuirea Crezului, Bucuresti,
1912, 183 p.; 23 predici la nadejdea crestina sau lamuriri asupra rugaciunii Tatal nostru si a celor 9 fericiri, Chisinau, 1928, 88 p.; 75 predici catehetice pentru popor. Talcuirea crezului, Tatal nostru, 9 Fericiri si 10 Porunci, Neamt, 1932, 446 p.
� Dupa preotul Grigorie Petrov: Pe urmele lui Hristos,
Bucuresti, 1908-1909; 218+211 p.(ed. a II-a, Chisinau,
1926, 260 p. ed a III-a, Neamt, 1943, 262 p.); Viata de seminar, Bucuresti, 1909, 248 p. (ed. a II-a, Neamt,
1943, 174 p); Un pastor model, Bucuresti. 1918, 280 p. (ed a II-a, Sibiu, 1925, 224 p.; ed. a III-a, Neamt. 1938,
394 p.).
� Dupa Lev N Tolsloi: Menirea stiintei si artei sau Religia este stiinta stiintelor, Neamt, 1932, 411 p. si cateva brosuri, toate in mai multe editii.
� Dupa protoiereul Serghei Cetfericov: Paisie, staretul manastirii Neamt Viata, invatatura si influenta lui asuprii Bisericii Ortodoxe. Neamt, 1933, 431 p. (ed. a II-a, Neamt,
1940 1943, 416p.)
� Dupa F. V. Farrar: Viata si operele Sfintilor Parinti si invatatori ai Bisericii, vol. I, Chisinau, 1932, 441 p.; vol. II, Neamt, 1934, 416 p. si vol. III, Neamt, 1935, 478 p.; Predici pentru tineretul scolar. Neamt, 1935, 416 p.; Primele zile ale crestinismului, 3 parti, Neamt, 1938, 599
+ 439 + 493 p.; Viata si operele Sfantului Apostol Pavel,


3 parti, XXIII + 637 + 510 + 432 p.; Viata lui Iisus
Hristos, 2 vol., Neamt, 1944-1945, 640 + 576 p.
� A. P. Lopuhin: Istoria biblica. Vechiul Testament, 4 vol. Bucuresti, 1944-1946, 584 + 560 + 640 + 566 p.; Noul Testament, 2 vol., Bucuresti, 1947, 702 p.
� Cele mai multe din aceste traduceri au aparut in colectia Ogorul Domnului (35 volume), initiata de patriarh pe cand se gasea la manastirea Neamt (1932-1947).
� A tradus Noul Testament (cinci editii: Neamt, 1924,
1926, 1931 si 1937 si Bucuresti, 1941) si Psaltirea (trei editii: Chisinau, 1927, Bucuresti, 1931, 1943, plus una la Cluj, in 1943). In Biblia sinodala din 1936 ii apartin 24 de carti din Vechiul Testament (restul fiind traduse de Gala Galaction si Vasile Radu); in editia Bibliei sinodale din 1944 ii apartin 24 de carti din Vechiul Testament si toate cele 27 din Noul Testament. Textul Bibliei sinodale din 1936 sta la baza editiilor din 1968, 1975 si 1982. In
1913 a publicat Mica Biblie (VI + 398 p.), in colaborare cu Arhim. Iuliu Scriban si Pr. Pavel Savin (de atunci au mai aparut cateva editii). Impreuna cu prof. I. D. Stefanescu a publicat Biblia ilustrata. Locuri alese, insotite de ilustratii de arta si lamuriri stiintifice. Neamt,
1936, 4 f. + XVII + 182 p. +4 f. + XCVI pl.

A publicat materiale, indeosebi traduceri si prelucrari din limba rusa, la revistele: Biserica Ortodoxa Romana, Viitorul (Iasi), Luminatorul (Chisinau), Mitropolia Moldovei (Iasi), s.a.



De acelasi autor



Episcopul Calinic (n. 6 iunie 1944) ● Inalt ierarh, scriitor, eseist, important promotor cultural; preot la parohiile Tioltiur si Inau din Transilvania (1964-1971), staret al manastirilor Sinaia (1977-1981) si Cernica (1981-1985), arhiereu-vicar la Episcopia Ramnicului si Argesului; episcop al Episcopiei Argesului si Muscelului, cu resedinta la Curtea de Arges.
Impunatoare activitate carturareasca, reflectata in multiple domenii tematice ● Autor de numeroase studii, cercetari si sinteze, ca si al volumelor: Bucuria Lecturii (Editura Dacia, 1989); Cruci de piatra (co-autor), Pitesti,
1999; Bucuria Lecturii (ed. a doua, Editura Dacia, 2000); Pace si bucurie cu Brancusi (Editura Dacia, 2001); Intrebari profane, lamuriri duhovnicesti (Editura Paralela 45, 2001); Frumusetea lumii vazute (Editura Dacia, 2002); Brancusi si Psalmul creatiei (romana, engleza, franceza, italiana, Editura Anastasia, 2003), Sfantul Voievod Stefan cel Mare intre Cer si genune (Editura Eikon, 2004); Albinele fac politica (Editura Dacpress, 2004); Patriarhul biblic (Editura Episcopiei Argesului si Muscelului, 2005); Gurie Grosu Jurnalul unui mitropolit (Editura Dacpress, 2005); Traista cu stele (Editura Episcopiei Argesului si Muscelului, 2005)
● Editor al importantei lucrari privitoare la Istoria sfintelor manastiri Cernica si Caldarusani (diortosita si transliterata, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1988) ● Coordonatorul editie �ne varietur� al Integralei Patriarhului Iustin, (lucrare capitala, Editura Anastasia, 2003-2004) ● Fondator de publicatii bisericesti (Argesul Ortodox, Lumina lina, Pastorul Ortodox) ● Dr. h. c.


al Universitatii din Pitesti ● Ctitor al Facultatii de Teologie
�Sfanta Mucenita Filoteea� din Pitesti, al Seminariilor
Teologice �Neagoe Voda Basarab� din Curtea de Arges si
�Patriarhul Iustin� din Campulung Muscel, al Episcopiei Alexandriei si Teleormanului si rectitor al Episcopiei Argesului si Muscelului ● Protector al vietii bisericesti a aromanilor din Balcani.



Bibliografie



Carti

1.Patrick, Michel, La societe retrouvee. Politique et religion dans l�Europe sovietisee, Paris, Fayard, 1988;
2.Velicu, Dudu, Biserica Ortodoxa in perioada sovietizarii Romaniei, I, 1945-1947 � Insemnari zilnice, Arhivele Nationale ale Romaniei, Bucuresti, 2004.


Reviste

1. Jurnalul de dimineata, 2 februarie 1946, p. 103;

2. Timpul, 2 februarie 1946.





Cuprins



Argument............................................................................... 5

Biserica Neamului in pumnii tiranului .................................. 7

Cotropire cu toptanul! ......................................................... 11

Sufocarea vietii sociale si religioase din Romania! ............ 15

Manevre diabolice!.............................................................. 19

Dramele se tin lant! ............................................................. 23

Targuiala intre Patriarhul Nicodim si dr. Petru Groza, Presedintele Consiliului de Ministri .................................... 26
Dragoste cu sila ................................................................... 30

Cand n-ai incotro! ............................................................... 33

Patriarhul Nicodim Munteanu Repere biografice ............... 38

De acelasi autor ................................................................... 43

Bibliografie.......................................................................... 45

Cuprins ................................................................................ 47

CACARAU IN STENOGRAMELE FRAUDEI ELECTORALE DE LA REFERENDUM

Numele președintelui Senatului, Crin Antonescu, apare �ntr-un dosar privind presupuse fraude �nregistrate la referendumul pentru demiterea șefului statului din vara anului 2012. Potrivit CityNews.ro, numele lui Crin Antonescu este pomenit �ntr-o discuție telefonica intre doi interlopi clujeni, discuție interceptata de procurori. 

Din convorbirea telefonica citata de CityNews.ro reiese c� președintele Senatului s-ar fi �nt�lnit cu Corneliu Dobritoiu, fost ministru al Ap�r�rii, �n perioada referendumului. Dumitru Samson, fiul vitreg al lui Corneliu Dobritoiu, a fost trimis in judecata, la sf�rșitul anului trecut, de c�tre procurori pentru dare de mita in dosarul "Fraude la referendum". Dumitru Samson este acuzat de promisiune, oferire sau dare de bani, bunuri sau alte foloase in scopul de a determina aleg�torul sa voteze, in cadrul referendumului si asociere in vederea s�v�rșirii de infracțiuni. 


Fragment din stenogramele citate de CityNews.ro:

 31.07.2012 ora 00.44



Magureanu Bogdan: Pai la Arad m-o sunat baietii aia de la Arad "ca stii, ca cum". Pai cum mai nu v-o dat ala acolo? Nu l-am sunat, zic "Mai baiatule..."

Grosu Gheorghe: Ai vazut.

M.B: Sunteti prosti?
G.G: Nu, mai Kamaz, ce am vrut sa iti zic. O venit ala mai o venit consilier de-a lui si m-o vazut frate. M-o vazut ca...

M.B: Da, stiu si eu

G.G: E m-o vazut, e

M.B: Mi-a zis

G.G: M-a vazut

M.B: Ala... ala cu care eram eu in masina, ala e, ala sta langa Crin Antonescu

G.G: Ihi, ihi

M.B: Stii intelegi?

G.G: Stii, dar mai Kamaz

M.B: Da

G.G: Dar nu ai tu cum sa faci sa mulgem mai mult de la el, mai

M.G: Acum ca vin alegerile, stai cuminte

M.G: L-o sunat pe Crin Antonescu, sa-i zica de mine mai, esti nebun

G.G: Oai

G.G: Da mai, mai Kamaz, m-o sunat asa Atanasiu, m-o sunat

M.G: Antonescu ala e deputat ala

G.G:....E

M.G: Eu i-am dat eu ti-am nr

G.G: Da, da m-o sunat si mi-o zis ca e multumit de mine si p.... mea

M.G: Da, da, da mi-o zis si mie mi-o zis si mie "Domnule zice, ai niste baieti, ai niste oameni seriosi, ai niste oameni care intradevar ... "Pai zic "Mai, eu nu vorbesc cu oameni care is in stare de ceva Intelegi?"

G.G: IhI

Olga Dumitrescu

Usor, usor, cu Antonescu in decor! Cum s-au intalnit Tariceanu si Ponta

Strasnica hora se incinge in jurul gruparii lui Crin Antonescu. In partid,
inamicii care vor sa-l vada scos cu totul din biroul de presedinte PNL i-au
intins o capcana greu de ocolit.

Intai, ce poate fi considerat mai liberal decat o competitie interna pentru
stabilirea candidatului la prezidentialele din 2014, asa cum a propus Calin
Popescu-Tariceanu? Apoi, ce proba de turnesol s-ar fi dovedit mai potrivita
pentru a masura, in piata publica, ambitiile irationale ale actualului sef al
PNL, cand in discutie este fotoliul de la Cotroceni?


Atunci cand le-a propus colegilor ca pentru cursa electorala privind functia
suprema in stat partidul sa deschida usa nu numai pentru Crin Antonescu, ci si
pentru alti liberali, Calin Popescu-Tariceanu nu s-a gandit neaparat la
perspectiva in care el insusi i-ar succeda presedintelui Traian Basescu dupa
2014.

Fostul premier este constient ca, desi nu ar avea sanse chiar zero, PSD va plasa
la prezidentialele de anul viitor un candidat cu priza mai mare la public, iar
de pe zona de dreapta pot rasari oricand nume de calibru cel putin similar care,
astfel, sa complice suplimentar ecuatia.

Tariceanu a fost, insa, pragmatic. Momentul in care ne gasim este perfect pentru
a emite pretentii la preluarea sefiei partidului si, eventual, pentru a lansa un
apel intern la resetarea relatiilor cu socialistii si cu Dan Voiculescu.
Argumentele nu i-ar lipsi pe niciunul dintre paliere, daca se are in vedere
cloaca in care s-a transformat PNL in epoca Antonescu (vezi becalizarea si
ocrotirea turnatorilor la Securitate), respectiv masura modesta in care
liberalii au reusit sa se impuna in constructia bugetului pe 2013, amanunt care
indica raportul tot mai disproportionat de forte in interiorul USL.
La asta se adauga atitudinea constant sfidatoare a premierului fata de liberalii
din Guvern, dar si frustrari esentiale care se vor acumula printre parlamentarii
PNL.

Pentru ca nu sunt tocmai copii, acestia din urma inteleg de pe acum ca le va fi
greu, spre imposibil, sa le explice alegatorilor din colegiu de ce nu si-au
impus, de exemplu, amendamentele la bugetul de stat; se afla, totusi, la
guvernare, iar presedintele lor da asigurari pe Antena 3 ca totul merge struna
in interiorul USL si in relatia cu Victor Ponta.
De remarcat ca, pana acum cel putin, nici una dintre iesirile acide ale lui
Ponta vizavi de grei ca Vosganian sau Fenechiu, de pilda, nu a fost "rasplatita"
de Antonescu cu o replica pe masura. Si nu pentru ca seful PNL nu ar fi fost
tentat sa faca asta, ci pentru ca ii este deja imposibil.
Pe zi ce trece, distanta dintre Victor Ponta si Crin Antonescu creste, in
beneficiul celui dintai. Si nu doar ca imagine publica, ci si prin prisma
parghiilor tot mai numeroase si eficiente, la Ponta, si tot mai putine si
lipsite de vlaga, in cazul Antonescu.
Diferenta de calibru e clara ca lumina zilei. In timp ce Victor Ponta este
premier si sef de partid, Crin Antonescu este doar sef de partid, iar prestatia
deplorabila din timpul mandatului de presedinte al Romaniei l-a facut de atunci
si mai vulnerabil.
Apoi, Victor Ponta conduce un partid mare, pe care cel putin da impresia ca-l
poate tine sub control. Nu este cazul lui Crin Antonescu, a carui formatiune e,
deopotriva, mai mica si mai agitata. In plus, imaginea lui e una alterata din
orice unghi s-ar lasa privita.
Vazut dinspre PSD, Antonescu este acel personaj care stapaneste tot mai greu
mosia pe care pana acum taia si spanzura intre doua somnuri de frumusete. Privit
dinspre PNL, acelasi Antonescu pare ca isi gaseste tot mai greu cuvintele in
relatia cu Victor Ponta si baronii PSD.
Totdata, in timp ce premierul s-a repliat, de dragul oportunismului,
construindu-si o relatie speciala cu doi actori care-i pot influenta in bine sau
in rau activitatea de prim-ministru (Traian Basescu si partenerii strategici ai
Romaniei), Antonescu nu a evoluat nici un milimetru.
Nu in ultimul rand, in timp ce PSD ar putea oricand guverna fara PNL, invers ar
fi cu totul imposibil. Iar la acest capitol, Victor Ponta nu doar ca stapaneste
teoria, dar si-a facut temele si ar putea trece oricand la practica.
Crin Antonescu chiar nu are ce face. Din contra, capcana intinsa lui de
Tariceanu - organizarea de alegeri interne pentru desemnarea candidatului PNL la
prezidentiale - va otravi si mai mult fantana din care se adapa Antonescu in
USL.
De ce? Pentru ca nu este exclus ca, in goana lor dupa acapararea unei puteri tot
mai mari si in Guvern, si in USL, PSD si Victor Ponta sa profite de moment
pentru a-l scutura si mai tare pe Crin Antonescu.
Cum? Ei bine, simplu: intrebandu-l daca mai este sau nu in stare sa tina
partidul sub control si, mai ales, daca el, in calitate de presedinte al PNL,
mai e in stare sa garanteze respectarea protocolului cu USL.
Sa fie clar: alegerile interne pe care le are in vedere Tariceanu inseamna
tocmai ignorarea unui punct important din intelegerea
Ponta-Antonescu-Voiculescu, cel privind prezidentiabilul USL pentru 2014.
Problema este groasa pentru Antonescu si echipa sa.
Daca ar ceda provocarii lui Calin Popescu-Tariceanu, va spune adio unei
candidaturi la alegerile prezidentiale, caci e greu de crezut ca ar castiga
cursa interna pentru a intra in marea finala.
In al doilea rand, va fi considerata o infrangere usturatoare in fata aripii
"moi" a PNL, fapt care i-ar demotiva pe apropiatii sai de acum.
Oportunisti cum sunt, cei din urma nu vor ezita sa-l paraseasca pe liderul PNL
pentru a-si pazi spatele. In al treilea rand, va pune in primejdie tesatura USL,
dand satisfactie unui PSD care aveau oricum pe agenda ca destramarea Uniunii,
atunci cand se va produce, sa poata fi pusa in carca liberalilor.
Din acest punct de vedere, Victor Ponta a avut recent o replica prin care a
creionat perspectivele si a dovedit maxima insensibilitate fata de stransoarea
de menghina in care e prins colegul sau de alianta, Crin Antonescu. Invitat la
B1, a spus ca, in acord cu protocolul USL, nu sustine pentru alegerile
prezidentiale un penelist, ci pe Crin Antonescu.
Cu alte cuvinte, un deranj in interiorul PNL poate duce oricand la reevaluarea
de catre PSD a intelegerilor anterioare, responsabilitatea petru situatia creata
urmand, bineinteles, sa revina in totalitate liberalilor.
Situatia creata recent de Calin Popescu-Tariceanu impinge lucrurile tocmai in
aceasta directie si este de notat apetitul cu care televiziunea de casa a lui
Victor Ponta, RTV, a tinut cap de afis provocarea lansata lui Crin Antonescu,
desi prelungirea dezbaterilor pe aceasta tema ii dauneaza clar sefului PNL.
Dar sa fi intrat acesta din urma in panica? Mai ales ca apelurile tuterilor de
care se inconjoara - gen Gigi Becali si Dan Radu Rusanu - la excluderea
"reactionarului" Tariceanu au fost retezate scurt de garda seniorilor din PNL.
Si mai ales ca Dan Voiculescu, cu care Antonescu are mai multe in comun decat cu
liberalismul, a simtit din nou nevoia de a-si face cunoscute temerile si
preocuparea care-i mananca partea cea mai insemnata a cotidianului: "Eu sunt
atent ca aceasta coabitare (Basescu-Ponta - n.r.) sa nu se transforme in
fraternitate".
Pe final, remarc doar atat: o mana de lideri liberali din teritoriu, mai precis
sefi de Consilii Judetene, au lansat o scrisoare comuna in care isi declara vie
adeziunea fata de presedintele partidului si infiereaza proletar ideea liberala
a fostului premier Tariceanu, de a organiza alegeri interne pentru desemnarea
candidatului pentru Cotroceni.
Nu e clar daca Antonescu a solicitat exprimarea publica a acestei sustineri sau
daca ea a venit din initiativa proprie si personala a respectivilor.
Insa un lucru sare rapid in ochi: singurii prieteni din aceste zile ai lui Crin
Antonescu sunt cativa baroneti care ii asociaza numele cu sumele.
Pentru ca, semnatarii cu pricina sunt cei mai castigati liberali din intrarea
PNL la guvernare si cei mai interesati ca partidul sa ramana in continuare la
butoane, oricat de umiliti s-ar simti ministri sai si oricate concesii
strategice va trebui sa faca pe viitor formatiunea in fata PSD.
Traim in Romania si stim foarte bine cum sunt alocati banii in teritoriu, asa
ca, pentru un sef de Consiliu Judetean si pentru clientela sa este important ca
partidul sa fie la putere, nu in opozitie

Ultimul OS de ROS
Situatia din Romania poate fi sintetizata din pacate si astazi tot prin eternele fraze despre somnul ratiunii si sanse ratate. O analiza succinta a prestatiei guvernului Ponta si coalitiei de interese din spatele sau conduce invariabil la concluzia ca Romania a incaput pe mainile unei elite primitive, obtuze si, in plus, decise sa marginalizeze orice persoana al carei obiectiv in viata nu se limiteaza doar la prezervarea intereselor castei cu pricina.
Romania aduce din ce in ce mai putin a stat normal, in care natiunea se identifica atat cu destinul tarii, cat si cu fortele politice determinate sa-l creioneze. Metaforic vorbind, Romania anului de gratie 2013 pare o fundatie caritabila cu o serie de proiecte admirabile la activ, dar complet devalizata de membrii board-ului ei, aflati intre timp pe picior de razboi. Odinioara, fundatia impresiona prin dinamism si numarul cauzelor nobile carora se dedicase. Astazi se prezinta extenuata si epateaza prin pasivitate. A avut, ce-i drept, grija sa mandateze curatori pentru a asigura continuitatea operei caritabile, dar directorii s-au plictisit curand de atatea fapte bune, considerand ca este mai sanatos sa deturneze resursele financiare ale organizatiei in propriile buzunare - ca doar tot facere de bine se cheama. Un singur curator a parut jenat de perspectiva abandonarii totale a misiunii fundatiei, cautand sprijin intern si extern intru sustinerea ei.
Ceilalti au sarit ca arsi, grabindu-se sa-l infiereze public drept apostat si demarand ample campanii de denigrare impotriva sa. Ca varf de lance a fost cooptata o buna parte a presei, care pana nu demult castigase bani frumosi de pe urma contractelor cu fundatia. Cantand aria calomniei zi si noapte vreme de doi ani, curatorii escroci au reusit sa convinga multimea in cele din urma ca obstinatul sustinator al proiectului originar ar fi de fapt miselul care a indraznit sa devalizeze societatea de binefacere. Povestea se incheie cu rebelul devenit vesnic fugar, fundatia dusa de rapa si oropsitii sortii plangandu-si de mila din cauza lipsei de proiecte care sa mai vizeze amelioarea situatiei lor. Putinii reprezentanti ai fundatiilor partenere din strainatate sositi la fata locului pentru a evalua situatia proiectelor comune au gasit orfelinatele, caminele de batrani, bibliotecile si centrele culturale in paragina, fiind apostrofati de smenari sa se abtina de la orice fel de comentariu si sa nu-si bage nasul unde nu le fierbe oala.
Din cand in cand, venerabila fondatoare a societatii caritabile este scoasa de la naftalina pentru a reitera public ca dezideratele si valorile fundamentale ale fundatiei au ramas aceleasi, fiind respectate cu sfintenie de actualii curatori. Aceste mizanscene ajung insa de regula compromise de rumoarea din fundal, unde directorii se cearta ca la usa cortului pe ciolan. In toiul galcevei se mai denunta, uneori, si reciproc, dar in rest au grija sa arunce cu vitriol exclusiv in tradatorul cauzei lor. Televiziunile de casa transmit, fireste, in extenso discursurile vitriolice, nu insa si paruiala aferenta.
Fie ca le place romanilor sau nu, metaforica batranica de mai sus sunt chiar ei - natiunea romana. Dupa atatea sacrificii postbelice sau, mai recent, cele depuse in vederea aderarii la UE, romanii inca mai sunt captivi. Clasa politica i-a tradat constant: Emil Constantinescu, primul care a castigat batalia prezidentiala in baza unei declaratii de razboi la adresa elitei parazitare, i s-a alaturat ulterior pe cat de rapid, pe atat de nonsalant. Rolul curatorului rebel ii revine, desigur, lui Traian Basescu: Desele sale greseli au permis ascensiunea si triumful celor opusi dezideratelor si activitatilor fundatiei, dar tot el este cel care se lupta donchisotesc pentru perpetuarea lor. Distributia este completata de Ponta & Co., ajunsi in varful piramidei puterii preponderent gratie unor posturi tv aservite - care au tras din greu pentru a le camufla atat numeroasele carente, cat si intentiile politice reale. Astazi este limpede ca, spre deosebire de predecesorii lor din PSD sau PNL, "curatorii" USL nu dispun nici de vreun program de guvernare, nici de strategii, daramite de viziuni sau planuri concrete cu privire la ameliorarea situatiei socio-economice a tarii.
Insolventa Oltchim, situatia disperata a beneficiarilor POSDRU, jenantele negocieri cu misiunea FMI duse in baza pleiadei de angajamente neonorate plus alte cateva dezastre de acest gen au expus submediocritatea cabinetului Ponta 2 intr-un timp record. Aspectul nu le va da insa mari dureri de cap nici guvernantilor, nici grupurilor de interese din spatele lor - deocamdata, sunt fericiti sa se vada cu sacii in caruta si in rest mizeaza pe prevalenta mentalitatii de clan. Deloc surprinzator, Dan Voiculescu isi pastreaza rolul de personaj central si lider din umbra, desi dimensiunea partidului sau este si ramane cea a unei capuse.

Din spatele usilor inchise. Seful delegatiei FMI: Nu e sanatos ca un Guvern sa se angajeze la masuri si apoi sa ne intampine cu tot felul de motivatii si de scuze. N-o sa-mi pun eu credibilitatea in joc pentru promisiuni neonorate
de Dan Popa Desi intalnirile membrilor comisiilor din Parlament cu reprezentantii finantatorilor internationali ai Romaniei par sa fie o simpla formalitate, acest mit a fost spulberat luni, cand un vicepresedinte al coalitiei aflate la guvernare, eminenta cenusie a PNL - Dan Radu Rusanu - nu s-a sfiit sa sara la beregata lui Erik de Vrijer, seful delegatiei Fondului, spunandu-i ca Romania nu a fost avantajata urmand sfaturile FMI. "Noi am mai facut privatizari sub influenta - ca sa nu spun presiunea - organismelor internationale care ne arata ca nu au fost deloc avantajoase", a spus Rusanu. "Faceti acuzatii fara temei", i-a raspuns iritat de Vrijer. "Daca vreti o discutie constructiva, o avem, dar fara presa", a adaugat olandezul. Presa a iesit, insa discutiile au continuat.

Vezi mai jos ce i-a spus seful delegatiei FMI lui Dan Radu Rusanu si mai ales, cum vede el viitorul pe termen scurt al Romaniei.


Ce au transmis finantatorii internationali:
� Ati spus ca ar trebui sa aveti un deficit mai mare. Asta nu duce si la o crestere economica mai mare
� Aveti foarte multe probleme de natura structurala
� Ceea ce iese in evidenta este eficienta investitiilor publice. La Dvs, calitatea infrastructurii e foarte scazuta
� Trebuie sa va stabiliti prioritatile!
� Ca sa prelungim acordul, ne trebuie o dovada. Ce e atat de greu?
� Cresterea economica in 2011 a fost de circa 2,2% ceea ce era mai putin decat in alte tari din UE
� O perioada lunga de turbulente politice a facut ca consumatorii si investitorii sa fie rezervati. Am auzit multi investitori spunand: "Sa asteptam sa vedem cum se termina". Apoi, exista o recesiune in zona euro, partenerul Dvs cel mai important. Exporturile au avut o crestere mai mica sau au inregistrat chiar scaderi.
� Ati avut un prim trimestru cu o iarna foare grea. Apoi ati avut o seceta si o recolta proasta, ceea ce a redus productia agricola. Toate acestea � si ajungem la motivele acestei cresteri de aproape zero
� In 2013 vedem cresterea pana la 1,6%. Credem ca asta se va intampla datorita unei reveniri a cererii interne, dar si a faptului ca incertitudinile politicii interne s-au diminuat.
� Ceea ce s-a intamplat inainte de izbucnirea crizei, adica sa intre in Romania foarte multi bani din afara, n-o sa se mai intample
� Daca reusiti sa cresteti eficienta investitiilor publice, putem discuta...
� Trebuie sa intelegeti bine acordul pe care il aveti si apoi sa utilizati eficient acesti bani
� Trebuie in acest moment sa ajungeti cu deficitul ESA sub 3%. Asta inseamna o ajustare cu 0,5% pe deficitul structural. Nu e o cerinta speciala pentru Romania, ci una in general.
� Actuala perspectiva financiara se incheie pe 31 martie
� Ca sa finalizam programul actual, Guvernul are nevoie mai mult timp
� Daca aveti in intentie un alt program, nu putem discuta despre el decat in momentul in care actualul program va fi finalizat. Asta inseamna ca urmeaza o perioada destul de lunga
� Problema Romaniei e ca produce prea putin
� In Romania problema este ca - din foarte multe motive- desi reformele au ca tel intoarcerea dinspre cadere spre crestere, trebuie sa ajungeti la o strategie financiara
� Nu putem finaliza cu succes misiunile decat daca o masa critica de lucruri asupra carora am convenit- va fi facuta
� Intelegeti ca e deja un fapt ca salariile au revenit la nivelul anterior, ceea ce duce la un necesar de finantare, lucru valabil si pentru cazul cresterii pensiilor. Anvelopa bugetara trebuie folosita eficient si productiv.
� Daca veti reusi sa cresteti eficienta alocarilor cu 10% veti avea un spatiu fiscal mai mare.
Detineti un record in privinta numarului de proiecte de investitii incepute si exact acest lucru trebuie evitat
� Intentia Guvernului este sa sprijine acele proiecte care sunt legate de fondurile europene si sa demareze proiecte noi numai daca au finantarea asigurata.
� Arieratele inseamna ineficienta in sistem si se dovedesc in final extrem de costisitoare pentru contribuabil. Este de 2-3 ori mai costisitor decat daca te-ai fi imprumutat pe piata si asta o spun studiile, nu eu
� Imbunatatirea nivelului de incredere in tara nu doar ca reduce costurile finantarii publice, dar reduce si costurile de operare ale activitatii economice, lucru care in aceasta etapa este crucial pentru Romania
� Autoritatile au in fata doua provocari majore: sectorul energetic nu poate sa atraga suficienti investitori/investitii care sa-l faca mai rezilient si doi, pe termen mediu sa tina pasul cu cresterea productiei care se prefigureaza.
� Sunteti pe locurile cele mai proaste in privinta eficientei sectorului energetic
� Tara are nevoie de investitii de circa 20 de miliarde de euro in sectorul energetic in urmatorii 10 ani
� Autoritatile cred ca sectorul energetic nu investeste destul datorita distorsiunilor majore de pe piata
� Preturile la gaze sunt la o treime din pretul mediu global
� Mai aveti probleme privind restrictiile la cantitatile de livrare
� In privinta energiei electrice, Guvernul ne-a prezentat planul si calendarul dereglementarii
� Ca sa fim cinstiti, am fost foarte multumiti de masurile luate si care urmeaza sa fie luate de ANRE
� O dereglementare totala nu se va atinge decat la nivelul anului 2018
� In ceea ce priveste investitiile, Guvernul a recunoscut ca acestea nu au loc din cauza ineficacitatii in care aceste utilitati sunt gestionate de stat
� In privinta Transporturilor, din datele pe care le am, o mare parte din transporturile pe calea ferata s-au mutat pe rutier
� As dori sa-i spun d-nei de la Hunedoara, desi nu in termeni la fel de colorati ca ai dansei, ca si pe noi ne preocupa declinul standardelor de viata: exista un set de masuri care tintesc indirect aceasta problema, inducand o crestere economica mai mare
� Economia e complicata, dar poate fi si foarte simpla: cu cat produci mai mult si cu valoare mai mare cu atat e mai bine. In Romania se produce si putin si ceea ce e putin viabil pe o piata
� Privatizarea nu e o dogma. Inainte de Romania am lucrat in Franta, unde sunt intreprinderi de stat. Acelea lucreaza foarte bine! Aici insa, nu. E nevoie de management profesionist sau de privatizare, sau de masuri care sa stopeze declinul acestor companii.
� Cand mergem la Ministerul Transporturilor sau la alt minister suntem intampinati cu tot felul de motivatii si de scuze.
� Guvernul spune ca vrea sa faca reforme, dar mai adauga ca au nevoie de timp. De exemplu CFR Marfa. Daca au nevoie de timp, putem sa acordam acest timp. O acordam numai daca avem o dovada ca Guvernul e serios.
� Nu e sanatos ca Guvernul sa se angajeze la masuri si apoi sa fim intampinati cu tot felul de motivatii si de scuze. De fapt, nu s-a facut nimic
� N-o sa imi pun eu sau sefii mei credibilitatea in joc pentru promisiuni neonorate
� Deindata ce vom finaliza cu succes acest program, putem discuta un nou program

Gogornita Republicii lui Basescu

Sa spui ca Basescu isi face constitutie pentru uzul personal este,daca studiem metodele de a minti,una dintre metodele studiate in logica formala si numita metoda silogismelor sau a jumatatilor de adevar.

In fond ce face Basescu.El este doar catalizatorul progresului in Romania.

El scoate tara din amorteala si ii spune ca este nevoie ca legea fundamentala a tarii sa corespunda momentului politic actual si care a luat-o inaintea politicienilor si a politicii oligarhice.

Poliloghia cu republica parlamentara sau semiprezidentiala sunt afirmatii fara continut atata timp cat racilele Constitutiei lui Nastase sunt atat de mari incat documentul a devenit inutilizabil si necesita aproape permanent monitorizarea din partea CCR.

In fomd Constitutia nu are doar o singura modificare,relatia presedinte-parlament sau presedinte/guvern.Acestea ocupa o mica parte.
Dl.Basescu are dreptul la opinie dar o Constituzie se modifica printr-un amplu proces democratic si insasi comisia prezidentiala a oferit la fiecare punct cateva alternative,adesea contradictorii.

Este de mirare cum niste beatnici ai formului si ai politicii il ridiculizeaza pe dl.Timoc.Poate pentru ca democratia pe care o propune acest domn nu poate fi digerata de persoane manate de ura antibasescu si care in orice vad diabolismul asa cum si-l imagineaza ei daca ar fi in aceasta situatie.
Pentru a face bine nu este niciodata prea devreme.
Din contra ,a avea un regim politic de tip Iliescu_Nastase este periculos

Cacarau:Vreau repede presedinteimpreeuna cuFelix

USL a incercat si de data aceasta sa aplice strategia indelung testata in ultimii ani: diversiunea. E simplu. N-ai chef sa se discute despre insolventa Oltchim si de cei peste 2000 de disponibilizati, vrei sa arunci o perdea de fum peste proiectul de buget, marirea taxelor si negocierile cu FMI din care nu e clar daca va mai iesi un nou acord, vrei sa eviti intrebarile neplacute despre fiscalitate si imunitate, arunca-l televiziunilor pe Basescu. Pune-i pe Ghita si Voiculescu sa dea "pe surse" ca Basescu a fost in birou la Antonescu si ca acolo Ponta i-a pus in buzunar bombita cu scurtarea mandatului si comasarea europarlamentarelor cu prezidentialele. Diversiunea e garantata: Antena lui Felix va titra mare "Basescu se agata de scaun", tucalarii de serviciu vor chitai cel putin citeva zile despre "nemernicul" care nu vrea sa-si dea demisia spre binele poporului, si asta, oroare!!! pentru a doua oara. Nu s-a inventat inca metoda diversionista mai eficienta decit aceea de a tine treaza si vigilenta ura impotriva lui Basescu. Pina acum. Diversiunea comasarii are un efect pervers si n-a fost pregatita bine in laboratoare.

Aiureala cu devansarea prezidentialelor, manipulata cam grosolan de politicienii USL luati prin surprindere si care nu prea stiau de unde sa apuce ideea- constitutional sau financiar- arata insa ca dincolo de diversiune, obsesia indepartarii lui Basescu inca le strica somnul lui Antonescu si Voiculescu. Ba chiar si lui Ponta, in functie de anturaj. Evident ca primii avantajati sint Crin si Felix, primul visind frumos la pupitrul de la Cotroceni si la cartile de vizita, al doilea la momentul in care vasalul sau va fi cel care va semna numirile de procurori sefi si de presedinti la Inalta Curte.

Din pacate pentru planurile useliste in fata se ridica o serie de piedici. Unele sint mai subtile, de neinteles pentru electoratul propriu, altele insa sint pe masura orisicui. In primul rind, varianta simpla si sigura- demisia presedintelui de buna voie si nesilit de nimeni-, e exclusa. Conditionalitatea reiterata de Basescu: demisia mea impreuna cu a celor 588 de parlamentari, e aiuristica si ea in orice context politic. Nu s-au nascut inca politicienii romani care sa plece in bloc de la privilegii. Mai tineti minte cum se infoiau anul trecut liderii USL amenintind guvernul Boc ca nu va mai ramine picior de parlamentar, ca vor demisiona toti ca unul, iar in final totul s-a transformat intr-o minunata greva platita regeste? Varianta asta cade deci din start. Asa ca ramine modificarea Legii pentru alegerea presedintelui sau a Constitutiei. Amindoua cu putine sanse de reusite, dar cu un potential de scandal european invers proportional.

Articolul 5 din Legea pentru alegerea pre�edintelui spune ca alegerile se desfasoara "�n luna anterioar� lunii �n care ajunge la termen mandatul de pre�edinte". Fix, nici mai mult, nici mai putin. Evident, cind ai o majoritate de 70% te poti gindi (asa cum te-ai gindit sa pui ANI intre paranteze si sa faci din parlament un tribunal paralel cind ai modificat statutul deputatilor si senatorilor) ca treci in lege 6 luni, sau 9 luni, sau, de ce nu, chiar vreun an, in loc de o luna. Problema e ca inca exista Curtea Constitutionala, care va spune ca legea fundamentala prevede, ghinion!, ca mandatul presedintelui e exact de 5 ani, ca asa au vrut Nastase si ai lui in 2003. Deci, varianta asta pica si ea si inca cu scandal cit casa

Dece CACARAU nu va fi niciodta presedinte

Cand au trebuit sa-�i aleaga pre�edintele, romanii au votat intotdeauna un personaj puternic, activ, adanc implicat in problemele �arii �i care, la momentul respectiv, i-a convins ca poate sa le faca via�a mai buna. Iliescu, Constantinescu �i Basescu au avut momentele lor de glorie, cand milioane de oameni i-au crezut in stare sa rezolve treburile statului.


Pentru a ie�i pre�edinte, Crin Antonescu ar trebui sa beneficieze de o schimbare radicala de viziune a majorita�ii romanilor legata de omul care trebuie sa se afle in fruntea statului.


In 1992, Ion Iliescu era deja la butoanele Romaniei, atunci cand a candidat prima data la alegerile preziden�iale. Pentru milioane de romani naivi, abia ie�i�i din pe�tera comunista, Iliescu a parut singura lumina ce putea sa le aduca pu�ina bunastare, fara a-i lasa in acela�i timp pe mainile �tradatorilor" care vor sa vanda �ara strainilor. Au fost necesari �ase ani pentru ca majoritatea romanilor sa se convinga ca, de fapt, Iliescu nu a adus bunastare decat securi�tilor �i activi�tilor lui Ceau�escu, iar atunci �i-au investit increderea intr-un alt personaj convingator.

Din postura de lider al Opozi�iei, Emil Constantinescu i-a convins pe romani ca va construi de la zero �ara pustiita de nomenclatura lui Iliescu (va mai aminti�i de cei 15.000 de speciali�ti care urmau sa se apuce de treaba imediat dupa ce Constantinescu ca�tiga alegerile?). Oamenii l-au crezut priceput in treburile �arii �i pe liderul Conven�iei Democrate, mai ales ca acesta i-a pacalit cu pove�tile de bunastare pe care le �tiau din filmele americane, precum economie de pia�a, capitalism, NATO, Occident.
In 2004, cand romanii deja se cam saturasera de �epele luate cu pre�edin�ii �pricepu�i" de pana atunci, a aparut Traian Basescu. Din postura de primar al Capitalei, har�uit in permanen�a de puterea pesedista, Basescu le demonstra oamenilor nu numai ca se pricepe sa conduca o administra�ie responsabila de soarta a doua milioane de oameni, ci �i ca are o rezisten�a ie�ita din comun in luptele cu adversari puternici. Dupa un Constantinescu care se declara infrant de fosta Securitate, Basescu parea capabil sa duca orice batalie �i chiar sa o ca�tige.


La vremea lor, Iliescu, Constantinescu �i Basescu au avut, a�adar, capacitatea de a convinge oamenii ca, odata ajun�i in fruntea statului, vor face ceva pentru ei. In ce categorie se incadreaza insa Crin Antonescu?


In alegerile preziden�iale viitoare- fie ca vor avea loc la termen, fie mai devreme- liderul PNL va intra cu un mare handicap: nu poate convinge pe nimeni ca poate sa conduca o institu�ie. Func�ia de pre�edinte al Senatului este o func�ie mai mult simbolica in ochii majorita�ii. De altfel, Antonescu a preferat sa fuga �i de obliga�iile marunte pe care le implica func�ia de �ef al Senatului - cum ar fi negocierea pentru bugetul acestei Camere-pe care i le-a delegat lui Valeriu Zgonea.
In acest moment, Crin Antonescu i�i construie�te imaginea publica exclusiv prin discursurile din Parlament sau din conferin�ele de presa, ori prin apari�iile la televiziunile prietene. Indiferent cat de bun vorbitor ar fi, liderul PNL nu poate compensa lipsa unei activita�i concrete.

� Ce meserie ai la baza?", este prima intrebare pe care romanul simplu o pune de fiecare data cand vrea sa hotarasca daca merita sau nu sa stea de vorba cu tine.


Handicapul de care sufera Antonescu in acest moment va cantari enorm in felul in care evolueaza lucrurile in USL in viitorul apropiat. Iar atacurile la care este supus liderul PNL in interiorul propriului partid nu sunt intamplatoare.
Pe masura ce trece timpul, �ansele lui Antonescu de a mai candida la preziden�iale scad dramatic. Singura solu�ie ar fi ca oamenii din jurul liderului PNL sa-i dea acestuia rapid ceva de facut, pentru ca altfel, in curand, cei carora le cere votul o sa-l intrebe verde in fa�a: �Ce meserie ai la baza, domnule Antonescu?"

--La toate ce sa spus despre reformele presedintelui vin cu o intrebare ;
-Se traieste mai corect in Romania ?
Daca tot aburiti netu cu tot felul de disertatii politicianiste ..............................................

Cei nascuti in zilele de 1, 6, 11, 16, 21, 26, 31 � Tipologia A1 � Curgere si apa.

Dintre toate tipologiile, oamenii A1 sunt cei care au viziunea cea mai calda si mai frumoasa asupra iubirii.
Pentru ei insisi, intregul lor destin se rezuma la �a iubi�, iar daca nu reusesc acest lucru se simt nefericiti, neimpliniti, traind cu sentimentul ca nu si-au atins menirea in viata.
Se indragostesc de multe ori in viata, cu prea multa usurinta am putea spune, de fiecare data ca si cand ar fi prima si ultima oara, insa dezvolta relatii sentimentale de o natura neobisnuita, adesea furtunoase si intense.
Au o natura prietenoasa si adora sa traiasca in mijlocul celorlalti, inconjurati de viata, de tumult, de agitatie si de complicatii.
Sunt precum apa� dinamici, plini de viata, agili, se strecoara prin stanci si oameni si in ciuda obstacolelor reusesc cumva sa iasa la suprafata.
Chiar daca nu realizeaza, au capacitatea de a-i modela pe ceilalti, contribuind la evolutia lor interioara.
Sunt insa si schimbatori, iar uneori, in ciuda unor calitati remarcabile, prea umili, modesti si sensibili la gesturile si cuvintele celor din jur.

Cei nascuti in zilele de 2, 7, 12, 17, 22, 27 � Tipologia B2 � Foc si visuri-

Oamenii B2 au visuri inalte, asteptari si cerinte de proportii cosmice de la ei insisi, iar viata lor intreaga se construieste in jurul implinirii ambitiilor si dorintelor lor secrete.
S-au nascut sa descopere noi orizonturi, sa transforme in totalitate, sa arda, sa consume, sa nu se lase modelati si sa nu isi lase spiritul sa se stinga.
Sunt perfectionisti innascuti si atunci cand vine vorba de ceea ce-si doresc rareori fac lucrurile pe jumatate.
Oameni B2 sunt precum focul� spontani, minunati, puternici, creativi, dominanti pana la cotropire, crezand intens in propria putere, impunand respect si admiratie, dar totodata si teama. Nu multi sunt cei care le stau neconditionat in preajma fara a nu se simti folositi, manipulati, influentati chiar si la un nivel inconstient.
Cu greu incredinteaza unei persoane, fie ea si prieten, increderea lor.
Pot fi numiti oricum, numai naivi nu.
Isi cunosc interesele si stiu sa puna in balanta atat aspectele pozitive cat si pe cele negative ale unei chestiuni.
Iubirea si implinirea sentimentala ocupa un loc important in viata oamenilor B2, insa intotdeauna cautarea persoanei potrivite se aseamana prea mult cu cautarea perfectiunii.
Iubirea le survine pe o cale mai anevoioasa si de multe ori constata cu tristete ca au iubit cu adevarat atunci cand relatia respectiva se afla la final.
Este foarte posibil ca de-a lungul vietii sa dezvolte tendinta spre egoism, malitiozitate, insensibilitate si sa emita exigente prea mari de la partenerul de viata.

Cei nascuti in zilele de 3, 8, 13, 18, 23, 28 � Tipologia C3 � Aer si libertate �

Oamenii C3 sunt nascuti sa fie liberi, sa-si exprime sentimentele, sa spuna deschis ceea ce gandesc, sa circule dupa bunul plac, sa calatoreasca, sa cunoasca, sa experimenteze dupa legile propriului arbitru, sa transmita mai departe cunostintele pe care le detin.
De multe ori, idealurile lor de viata nu cunosc o reprezentare concreta si materiala, ci sunt simbolizate de alte persoane.
Oamenii C3 sunt totodata extrem de pasionali si impulsivi si pot deveni dependenti de cei pe care ii iubesc, avand tendinta de a-i sufoca, de a-i absorbi spiritual.
Chiar daca detin arta stapanirii si a controlarii emotiilor, uneori deciziile pe care le iau ii sperie pe cei din jur prin necunoscutul si controversele carora le dau nastere.
Daca vrei sa te iubeasca, lasa-i liberi si nu le ingradi spiritul. Sunt facuti sa simta, sa vada, sa guste, sa se delecteze cu tot ce este mai frumos pe lumea aceasta, sa experimenteze senzatii si emotii supreme.
Cu greu poti fi legati de un loc, insa daca isi gasesc aici rostul, dupa lungi peregrinari, se intorc de buna voie la ceea ce au lasat in urma.

Cei nascuti in zilele de 4, 9, 14, 19, 24, 29 � Tipologia D4 � Pamant si stabilitate �

Oamenii D4 sunt precum pamantul -consistenti, vitali, esentiali pentru existenta celorlalti, stabili, exercitand un magnetism aparte, toleranti pana la extreme, cu o minte ascutita si patrunzatoare.
Sunt oameni practici, calmi, pacifisti, echilibrati, cu un simt al judecatii si al ratiunii foarte bine dezvoltat, stapanindu-si emotiile si exteriorizandu-le doar in fata acelor persoane pe care le considera a avea o afinitate cu ei.
Cred in prietenie, in stabilitatea ei si o plaseaza adesea asupra tuturor celorlalte relatii interumane.
Sunt insa adesea greoi, prea cerebrali, lipsiti de spontaneitate, luand deciziile cu mintea si mai putin cu sufletul.
Felul lor de a iubi este unul loial, stabilind relatii de lunga durata cu o persoana care le aduce liniste si armonie.
Chiar daca vor iubi intens si se vor simti atrasi de o persoana cu o personalitate opusa lor, vor avea tendinta de a se retrage la primul semn de conflict sau neintelegere.
Foarte probabil ca se vor sustrage dintr-o relatie prea pasionala sub pretextul ca nu este ceea ce isi doresc de la viata.
Nu inteleg flacarile, trairea intensa si pun pe prim plan trairea echilibrata, armonioasa.

Cei nascuti in zilele de 5, 10, 15, 20, 25, 30 � Tipologia E5 � Lemn si comunicare �

Oamenii E5 sunt neprefacuti, sinceri pana aproape de naivitate si cred cu adevarat in existenta unei laturi pozitive in fiecare din oameni.
Vor fi foarte indragiti tocmai din cauza dragalaseniei si a naivitatii lor.
Dar pentru ca asteapta mult de la ceilalti, poate prea mult, se vor lovi de mai multe dezamagiri de-a lungul periplului lor existential.
Experienta este cea care ii poate invata sa fie mai critici, mai putin sensibili, mai putin modelati de dorintele celor din jur.
Nu-si pierd insa puritatea sufleteasca si, cu oarecare efort, vor reusi sa-si pastreze neschimbata si bunatatea interioara
Se tem de viata in sine pe care o percep prea scurta, prea fragila, prea neprevazuta pentru a realiza tot ceea ce isi doresc.
O iubesc insa si incearca sa profite de fiecare clipa pe care o petrec.
Cred in fatalitate si in coincidente, avand o inclinatie catre lucrurile mistice, spirituale.
Uneori se percep pe ei insisi ca pe niste inadaptati.
Anii copilariei sunt cei care vor influenta in mod decisiv dezvoltarea si evolutia personalitatii lor.
Pun de aceea pasiune in orice lucru marunt pe care il fac.
Nu privesc oricum o floare, ci ca si cum ar vrea sa extraga printr-o simpla privire misterul existentei sale.
Nu percep �oricum� nici iubirea.
Nu o privesc ca pe o experienta, ci ca pe �acea� experienta.
Chiar daca isi gasesc cu greu sufletul pereche, relatia cu persoana iubita va fi unica prin esenta sa.

Ponta trebuie s� se lepede de Antena 3 �i de Voiculescu

Dac� exist� o noutate absolut� �n raportul Comisiei Europene de ieri este men�ionarea rolului nefast pe care �l joac� mass-media �n torpilarea, intimidarea �i h�r�uirea Justi�iei. C�nd spune �mass-media", Comisia spune, de fapt Antena 3 �i Dan Voiculescu. Dac� Ponta vrea s� dea consisten�� imaginii de politician �frecventabil" �i ra�ional care i se construie�te sub ochii no�tri, dac� vrea s� fie mai mult dec�t o carcas� goal�, atunci trebuie s� se lepede c�t mai repede de Voiculescu �i Antena 3.


�n prim�vara anului trecut fiind invitat s� �in o prelegere la o conferin�� despre libertatea presei organizat� de un think-tank american cu sediul la Berlin, am �ncercat s� ofer audien�ei, �n scurtul timp care mi-a fost alocat, un ghid minim prin h��i�urile �i subtilit��ile mass-media d�mbovi�ene. Am �ncercat s� ofer exemple c�t mai lipsite de echivoc despre modul neru�inat �n care oameni precum Sorin Ovidiu V�ntu �i Dan Voiculescu �i-au folosit de-a lungul vremii trusturile de pres� pentru a ob�ine avantaje economice personale, pentru a-�i dscredita adversarii �i competitorii, pentru a face presiuni asupra Justi�iei �n interes propriu �i pentru a-�i avansa �n mod agresiv propria agend� politic� legat� str�ns de interesele economice ale celor �n cauz�. �ndr�zneam s� apreciez c� situa�ia libert��ii de expresie �n Rom�nia este mai precar� dec�t �nainte de aderarea la Uniunea European�, c� lipsa total� a responsabilit��ii fa�� de materialele difuzate, manipularea �i mistificarea grav� a faptelor au transformat spa�iul mediatic �i, prin contagiune, pe cel social �i politic �ntr-o distopie periculoas� �i c�, �n condi�iile crizei economice �i a radicaliz�rii politice, libertatea de expresie este �n pericol s� se degradeze p�n� la punctul �n care restaurarea unui climat media respirabil nu va mai fi posibil.

Auditoriul, format din reprezentan�i societ��ii civile, responsabili ai unor trusturi de pres� importante de dincolo �i de dincoace de Ocean, dar �i politicieni, a primit cu stupefac�ie �i scepticism ve�tile despre degradarea spa�iului media din Rom�nia. Americanii, britanicii �i nem�ii afla�i �n sal� nu �n�elegeau cum este posibil ca lucrurile despre care vorbisem s� se �nt�mple �ntr-o �ar� european� �i, lipsi�i de termen de compara�ie, continuau s� m� �ntrebe dac� nu cumva rolul presei mogulizate din Rom�nia este similar cu influen�a exercitat� de Fox News �i de celelalte produse media ale grupului News Corporation al lui Rupert Murdoch, pentru c�, sugerau ei amabili, dac� lucrurile stau �n acest fel, nu este o situa�ie ideal� sau dezirabil�, desigur, dar este departe de a fi o catastrof�. Am �ncercat, pe m�sura abilit��ilor, s� explic c� nu poate fi vorba de niciun fel de compara�ie �ntre Fox News �i Antena 3, am �ncercat s� ofer spre pild� campaniile de o violen�� f�r� precedent �n care nimic din via�a public� sau privat� a victimelor atacurilor nu r�m�ne nemurd�rit �i am dat drept exemplu cazul Monic�i Macovei, care, din Ioana D'Arc a anticorup�iei �n Rom�nia - a�a cum fusese descris� de presa german� - a fost calomniat� �i umilit� �ntr-o manier� at�t de josnic� �nc�t cazul merit� un capitol special �n Cartea Neagr� a Presei Rom�ne�ti - de la inventarea unei victime a �procurorului comunist" ( de fapt un osp�tar cu aspect de borfa�), la atacuri legate de via�a privat� �i insulte de un sexism rudimentar �i agresiv, astfel �nc�t �n numai c��iva ani, a ajuns s� fie perceput� �n �ara pe care s-a luptat s� o cure�e de corup�ie drept unul din �du�manii na�iunii". Am amintit, pentru context, trecutul de informatori ai Securit��ii al lui V�ntu �i Voiculescu, despre FNI, ICA �i alte dosare pe care acestea le aveau pe rol �i i-am rugat pe interlocutorii mei s� nu fac� gre�eala s� �i imagineze c� ace�ti oameni sunt un fel de echivalent est-european al lui Murdoch, ci s� �n�eleag� c� e vorba de o categorie, dac� nu chiar de o specie, distinct�, al c�rei scop este distrugerea statului de drept �i �ncurajarea unui regim autocrat �i profund corupt de tip rusesc sau ucrainean. �n acel moment, o distins� doamn� senior editor la ABC News �i-a pus m�na la gur� a ne�ncredere. Mi-am �ncheiat interven�ia cu un sentiment de inutilitate, sceptic c� am reu�it s� ridic m�car o parte din v�lul care acoper� mizeria presei rom�ne�ti g�ndind c� aceasta va r�m�ne pururi pentru colegii no�tri din Occident o afacere exotic� �i de ne�n�eles, mai ales c� doamna de la ABC m-a asaltat pe parcursul a c�torva ore �n care mi-a repetat c� ceea ce spusesem eu NU POATE FI ADEV�RAT pentru c� NU ESTE POSIBIL. �Nu este posibil, doamn�, am replicat, dar este adev�rat". M-am convins atunci c�t de greu este s� descrii realit��ile rom�ne�ti unor parteneri ra�ionali �i de bun� credin��, dar mai ales, c�t de greu le este lor s� accepte �i s� �n�eleag� ceea ce se petrece �n Rom�nia, de unde �i scepticismul meu.

Pitzigoiul prins in scaeti nu moare de sete sau foame ci de ciuda

Cine urmareste acum scena politica are ocazia sa intre intr-o stare de stres,chiar ca simplu privitor al scenei politice actuale.
In fond totul este destul de simplu.PD-L si aripa reformata a PSD,primind mandatul de la peste 70% din electorat isi fac datoria fata de tara,si in loc sa dezerteze,sa se ocupe de aspecte derizorii(cum ar fi ura dintre ele,ura fata de presedinte) vor sa colaboreze si sa ofere tarii un guvern si un program de guvernare de cea mai buna calitate.

Dar cum in Romania invidia si ura fac si au facut mult timp polica tarii,indivizii noptii,impreuna cu tonomatele lor cantatoare vin sa ia romanilor bucuria trairii unui moment politic deosebit in istoria tarii.

Ca tot romanul am citit programul de guvernare publicat in presa.
Naucitor.
Dupa o guvernare pentru oligarhi,dupa o aroganta de tipul,poporul nu are paine,sa manance cozonac,dupa un guvern care privea poporul ca un grup de ignoranti,daca nu de sclavi,dupa verva urii si vesnicilor conflicte cu presedintele,pentru prima oara se intrevede un guvern popular,un guvern care a lasat ura,izolarea unor partide,lupta contra presedintelui si doresc sa guverneze in interesul poporului.

Hienele sunt animale nocturne,pentru ele viata nu este importanta.
Daca deschizi televizorul dupa amiaza,intr-o procesiunme macabra se indeasa in fata microfonului tot ceea ce este mai rau in viata publica romaneasca,de la Ciutacu la Hasoti,de la Antonescu la niste ribigiti din asa numitul partid conservator si sa nu o uitam pe gospodina Norica.
Cu totii nu au decat o singura tema.
Se adreseaza PSD.
Cum de accepta acest maret partid sclavia fata de presedinte,fata de dusmanii din PD-L.
Nu trece mult timp si se adreseaza PD-L.Cum poate acest nobil partid sa accepte baronii din PSD,cum au realizat de fapot FSN.
O logica stramba.Adica PD-L+PSD=FSN dar PNL+PSD este ceea ce este mai dezirabil.
De fap�t PNL si junta conducatoare,inclusiv stapanul Patriciu se afla in situatia cainelui de la macelarie.
Dupa ce ura si aroganta le-a jucat festa acum se uita ca hienele daca nu cumva se cearta PSD cu PD-L pentru ca apoi sa ocupe ei hulitul rol al partenerilor de guvernare(fie PSD sau PD-L).

Va ordon ocupati toate mijloacele media,spune oligarhul slugilor sale vocale,banii nu conteaza,atacati,criticati le spune oligarhul,cel care da banii.

In acest timp,cu calm,aripa reformata a PSD,in ciuda chiar a propriilor retardati politic din Partid urmeaza calea ratiunii si vointa poporului.

Numarul minciunilor pe unitate de timp este enorm.
Ba ca presedintele este dictator,desi nu se vede,dar vorba aia,stie el dece,ba ca presedintele va pierde alegerile din cauza aliantei cu stanga,ba ca Stolojan este omul presedintelui ,ba ca dl.Boc este,ba ca membrii marcanti ai PSD asculta ordine de la Presedinte,ba ca presedintele trimite lista guvernului in plic.

In acest timp,acesti oameni de isprava isi vad de treba lor si inlatura toate dificultatile legate de un guvern de mare coalitie,ceva care parea imposibil cu putin inainte.

Asa au judecat Patriciu si Tariceanu.
PSD su PD-L nu se vor impaca asa ca Taricene tine-o tare ca vrei sa fii Premier.

Dar nemultumitului i se ia darul.
Acum PNL se afla in cea mai proasta situatie.Refuzul de a face un guvern de dreapta va atarna greu in existenta ulterioara a acestui partid.
Se va modifica sigur legea electorala si PNL va deveni un partid istoric,intr-o istorie de care si-au batut joc cativa veleitari.
Constitutia se va modifica si va arata ca in vissele cele mai rele ale lui Patriciu.

Daca planul de guvernare va reusi atunci PNL isi va lua adio de la guvernare decenii in sir.

Iata produsele urii,a permanentei cverulente,a arogantei fara limita si a dispretului nu numai a poporului dar si a partenerilor de politica.

ADIO SI NU AM CUVINTE GRUP PSEUDOLIBERAL.

Asteptam un PNL curatit de otrava urii si arogantei pentru a lua loc la masa politicii,acolo unde l-au plasat Bratienii.

MOGULII SI TONOMATELE LOR

Daca pentru dreptul mogulilor de a minti si de a face trusturi de presa prin care sa puna stapanire pe viata politica si economica a Romanieisi sa ocupe institutiile statului de drept s-a murit in revolutia din 1989 atunci,nimic nu a meritat.
Sa schimbi dictaura comunista cu cea oligarhica,sa pui botnita presei,cumparand-o si facand-o doar o trompeta propagandistica impotrica statului de drept,in contextul crearii in Romania a unui complex economico-politic este o drama pe care Romania nu o merita,iar romanii nu o mai pot suporta.

Oamenii Tonomat,iata o creatie oligarhica,in care oligarhul.adesea fost securist sau nomenclaturist comunist spala sau intentioneaza sa spele creierul opiniei publice prin intermediul unor tonomate umane,care se considera ziaristi si care o fac doar din motive de euro.
Ce am castigat,deci,trecand de la comunistii rai,de la cenzura PCR daca acum presa,televiziunile au fost preluate de persoane malefice si care avizi de putere politica(pe cea economica au castigat-o prin metodele stiute) si-au asumat dreptul de a murdari orice si pe oricine in tara noastra fara nici o frica ca vor trebui sa se justifice sau sa dea socoteala.

Din nou Excelenta Sa Dl.Presedinte Basescu a preluat intaietatea luptei impotriva acestui fenomen,lansand termenul de ZIARISTI-TONOMAT,pentru acel grup de indivizi,cu oarece cultura in mass media si care in schimbul banilor(euro) varati in tonomat la inceputul lunii,fabrica la comanda murdarii si insulte la adresa institutiilor statului si a personalitatilor politice.
Este prea mult.
Murdarii si minciuni de tipul Casa din Mihaileanu,Flota,Dosar de securitate si acum minciuni privind pretinse imprumuturi ale dlui Presedinte ,ca si atacarea unei tinere care,cu timiditate,nu le poate face fata acetor hiene sunt doar cateva din maniera in care patronii de presa prin intermediul tonomatelor ataca personalitatea cea mai titrata in schimbarea politica ce va urma,care neinfricat aduce in discutia publica amatorismul politic si manierele oligarhilor de imbogatire.

Poporul a simtit cine este cu el motiv pentru care,periculos pentru oligarhi,popularitatea si sustinerea pentru Dl.Basescu este la cote nemaiintalnite iar partidul care il sustine atinge acusi 50% din sufragii.

Este greu de suportat asemenea fenomene iar oligarhii,in deruta cad in capcana propriului venin cand cred ca prin minciuna si calomnie vor spala creierele romanilor.

Indivizi provenind din partide de buzunar(PC,PNTCD,PIN etc) s-au pus la dispozitia oligarhilor si temeinic zi de zi,ceas de ceas insulta,mint,ajund la afirmatii irationale numai sa satisfaca pe stapanii lor, mogulii trustuirlor de presa.Indivizi nesemnificativi politic si profesional ca cei numiti de Presedinte,sau de dl.consilier prezidential Avramescu nu vor reusi sa deturneze institutii ale statului in favoarea oligarhilor si nu pot avea impact fata de opinia publica romaneasca.
Mai mult,inteleg sa cred,ca prin contrapropaganda lor acestia au devenit deja agenti electorali ai dlui Presedinte Basescu prin saturatia irationalitatii lor si prin maniera neghioaba de a insulta permanent pe simbolul Romaniei,Presedintele ei,indiferent de numele lui.

De altfel populatia a reactionat deja.
Ratingul emisiunilor cu oameni-tonomat a scazut vertiginos iar tirajul ziarelor mogulilor este atat de subtire incat practic aceste ziare ar trebui sa-si inceteze aparitia.Toata functionarea acestor asa zise organe de presa,chipurile independente,se afla in deruta iar mogulii cheltuiesc milioane din profiturile lor furate in alte domenii economice pe care si le-au insusit,de obicei prin frauda.

Ziua alegerilor va fi si ziua in care poporul va judeca clasa politica si pe trompetele lor pline de veninul urii.

Cred ca ar trebui sa felicitam ziarul ZIUA care schimbandu-si conducerea nu s-a inscris in corul de sustinere a mogulilor de presa,devenind,ceea ce de fapt si trebuie,un organ de presa independent si respectat.

Pentru Socialism !
Partidul Comuni�tilor (Nepeceri�ti) nu are "loca�ie"; el este localizat, situat, cu sediul �n ora�ul Curtea de Arge�, Bd. Basarabilor nr. 5,, jude�ul Arge�, Rom�nia
"Pentru Socialism !" este un ziar electronic al Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti), pe care �l scrie, pentru �nceput, prof. Gheorghe Ungureanu, Pre�edintele Partidului. Partidul a fost �nfiin�at la 23 martie 1996 �i a fost �nscris la Tribunalul Bucure�ti �n aprilie 1996, dar "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu a acceptat �nregistrarea. Dup� un proces lung, la 3 februarie 2005, Curtea European� a Drepturilor Omului a constatat c� Statul Rom�n a violat drepturi fundamentale, prev�zute �n Constitu�ie �i �n Conven�ia European�, dispun�nd revizuirea hot�r�rilor violatoare �i �nregistrarea Partidului. Nici p�n� ast�zi, "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu s-a conformat, motiv pentru care ne-am adresat organismelor europene (Comitetul de Mini�tri, Parlamentul European) �i interna�ionale (Organiza�ia Na�iuniulor Unite).
Vizualiza�i profilul meu complet

19 mai 2008
P.S.D. - partid de St�nga ?
Deseori am avut ocazia s� vorbesc �i s� scriu despre situarea "partidelor" post-decembriste �ntr-un anume loc, specific, pe e�ichierul politic rom�nesc �i pan-european sau mondial. Explica�ii ideologice, doctrinare pentru �ntemeierea r�spunsurilor date nedumeririlor �i �ntreb�rilor puse, g�sesc cititorii �n cartea noastr� "Contrarevolu�ia antisocialist�, antipopular� �i antina�ional�" vol. I (Editura "Me�terul Manole", Curtea de Arge�, 2000), carte care va fi postat� �i �n acest Jurnal (�n forma preg�tit� pentru edi�ia a II- a).
Mai �nt�i, de ce trebuie s� punem termenul partid �n ghilimele, dac� ne referim la via�a politic� post-decembrist� din Rom�nia, singurul stat din lume �n care nu exist� partide, ci doar g�ti identice, cu nume diferite, ini�iate, organizate �i conduse, exclusiv, de c�tre ciocoii peceri�ti.
Spre a fi �i a se numi corect partid, o grupare de oameni trebuie s� se constituie �i s� se declare ca reprezentant politic al unei clase ori categorii sociale, c�reia s�-i reprezinte, s�-i exprime �i s�-i apere interesele de clas� proprii, la care s� se adauge interesele na�ionale �i statale (care, acestea, pot fi apropiate sau pot coincide cu ale altor partide). Cei care nu se organizeaz� astfel �i nu-�i definesc partidul �n raport de aceste elemente strict obligatorii, nu formeaz� partid; de aceea, �n Rom�nia post-decembrist� nu exist� partide �i nici nu pot exista �n viziunea ciocoilor peceri�ti, to�i fiind politicieni de dreapta, care construiesc Capitalismul �i Imperialismul, c�ci ei au uitat ceea ce nu-i este permis nici elevului coda� de la gimnaziu: c� exist� clase sociale, care se men�in �nc� mult� vreme �i �n prima faz� a societ��ii democrate - Socialismul, iar politica este un motor social pus �n mi�care de rela�ia dintre clasele sociale.
�ntre cele peste 1.000 de g�ti postdecembriste, poreclite partide, PSD, cu multele lui denumiri menite s� deruteze, este prima ga�c� pecerist�, format� din cei mai de seam� conduc�tori ai PCR, tr�d�tori ai Socialismului, preg�ti�i, inclusiv din afar�, s� distrug� nu numai Socialismul, ci �i economia, cultura, s�n�tatea, �nv���m�ntul, istoria, bog��iile ��rii, Na�iunea �i Statul, fiind foarte clar -chiar din 22 decembrie 1989- c� forma�iunea, fof�rlicit� la �nceput sub firma Puterii (contra)revolu�ionare, Frontul Salv�rii Na�ionale, este �i se va ad�nci ca cea mai retrograd� �i reac�ionar� ga�c�, situat� �n extrema dreapt� a viitorului e�ichier, ceea ce s-a dovedit cu o constan�� demn� de cauze �nalte.
A�adar, FSN -Formula Stingerii Neamului- nu este �i nu poate fi un "partid" de St�nga, ci numai de Dreapta �i chiar �n extrema Dreptei, av�nd mai multe elemente de dreapta chiar dec�t multele forma�iuni care s-au declarat adepte ale legionarismului �i fascismului, ca s� nu mai vorbim de gunoaiele tradi�ionale ale Istoriei ! Spre a v� convinge repede, uita�i-v� la gra�ii care v� cer�esc voturile; abia �i mai suport� afi�ierele.
Deduce�i u�or de ce tovar�ul Iliescu a spus despre pre�edintele Geoan� c� este cum-a-zis, v�z�nd, �n aceste zile, cu c�t� dezinvoltur� acesta declar� (�n public !) c� PSD este "de st�nga" �i c� vrea, prin urmare, s� mai fie "cel mai mare " partid �nc� dou�zeci de ani; ar face, de la �nceputul guvern�rii sale, chiar ... 85 de ani ! De�tept b�iat, tovar�e Iliescu !
Muncitori �i ��rani, oameni ai muncii, PSD este primcipalul du�man al maselor populare, lua�i aminte ! (�i mai are ni�te avortoni, situa�i �i mai la dreapta, prin oportunismul specific tuturor peceri�tilor, dar, deocamdat�, necunoscu�i !). Nimeni s� nu pun� votul pe tonajele pe care vi le-a pozat �n afi�iere ! Sta�i cumin�i acas� �i organiza�i-v� propriul partid, c�ci multe g�ti �i zic "partide", dar, vede�i singuri, lipse�te Partidul ! Acesta v� a�teapt�, dar trebuie s� v� reaminti�i uneltele primare esen�iale, nu numai simbolice: Secera �i Ciocanul !
Jos burghezo-mo�ierimea �i Capitalismul !
Moarte Imperialismului �i Terorismului Interna�ional de Stat !
Tr�iasc� Socialismul !
Prof. Gheorghe UNGUREANU,
Pre�edintele Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti)

Pentru Socialism !
Partidul Comuni�tilor (Nepeceri�ti) nu are "loca�ie"; el este localizat, situat, cu sediul �n ora�ul Curtea de Arge�, Bd. Basarabilor nr. 5,, jude�ul Arge�, Rom�nia
"Pentru Socialism !" este un ziar electronic al Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti), pe care �l scrie, pentru �nceput, prof. Gheorghe Ungureanu, Pre�edintele Partidului. Partidul a fost �nfiin�at la 23 martie 1996 �i a fost �nscris la Tribunalul Bucure�ti �n aprilie 1996, dar "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu a acceptat �nregistrarea. Dup� un proces lung, la 3 februarie 2005, Curtea European� a Drepturilor Omului a constatat c� Statul Rom�n a violat drepturi fundamentale, prev�zute �n Constitu�ie �i �n Conven�ia European�, dispun�nd revizuirea hot�r�rilor violatoare �i �nregistrarea Partidului. Nici p�n� ast�zi, "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu s-a conformat, motiv pentru care ne-am adresat organismelor europene (Comitetul de Mini�tri, Parlamentul European) �i interna�ionale (Organiza�ia Na�iuniulor Unite).
Vizualiza�i profilul meu complet

19 mai 2008
P.S.D. - partid de St�nga ?
Deseori am avut ocazia s� vorbesc �i s� scriu despre situarea "partidelor" post-decembriste �ntr-un anume loc, specific, pe e�ichierul politic rom�nesc �i pan-european sau mondial. Explica�ii ideologice, doctrinare pentru �ntemeierea r�spunsurilor date nedumeririlor �i �ntreb�rilor puse, g�sesc cititorii �n cartea noastr� "Contrarevolu�ia antisocialist�, antipopular� �i antina�ional�" vol. I (Editura "Me�terul Manole", Curtea de Arge�, 2000), carte care va fi postat� �i �n acest Jurnal (�n forma preg�tit� pentru edi�ia a II- a).
Mai �nt�i, de ce trebuie s� punem termenul partid �n ghilimele, dac� ne referim la via�a politic� post-decembrist� din Rom�nia, singurul stat din lume �n care nu exist� partide, ci doar g�ti identice, cu nume diferite, ini�iate, organizate �i conduse, exclusiv, de c�tre ciocoii peceri�ti.
Spre a fi �i a se numi corect partid, o grupare de oameni trebuie s� se constituie �i s� se declare ca reprezentant politic al unei clase ori categorii sociale, c�reia s�-i reprezinte, s�-i exprime �i s�-i apere interesele de clas� proprii, la care s� se adauge interesele na�ionale �i statale (care, acestea, pot fi apropiate sau pot coincide cu ale altor partide). Cei care nu se organizeaz� astfel �i nu-�i definesc partidul �n raport de aceste elemente strict obligatorii, nu formeaz� partid; de aceea, �n Rom�nia post-decembrist� nu exist� partide �i nici nu pot exista �n viziunea ciocoilor peceri�ti, to�i fiind politicieni de dreapta, care construiesc Capitalismul �i Imperialismul, c�ci ei au uitat ceea ce nu-i este permis nici elevului coda� de la gimnaziu: c� exist� clase sociale, care se men�in �nc� mult� vreme �i �n prima faz� a societ��ii democrate - Socialismul, iar politica este un motor social pus �n mi�care de rela�ia dintre clasele sociale.
�ntre cele peste 1.000 de g�ti postdecembriste, poreclite partide, PSD, cu multele lui denumiri menite s� deruteze, este prima ga�c� pecerist�, format� din cei mai de seam� conduc�tori ai PCR, tr�d�tori ai Socialismului, preg�ti�i, inclusiv din afar�, s� distrug� nu numai Socialismul, ci �i economia, cultura, s�n�tatea, �nv���m�ntul, istoria, bog��iile ��rii, Na�iunea �i Statul, fiind foarte clar -chiar din 22 decembrie 1989- c� forma�iunea, fof�rlicit� la �nceput sub firma Puterii (contra)revolu�ionare, Frontul Salv�rii Na�ionale, este �i se va ad�nci ca cea mai retrograd� �i reac�ionar� ga�c�, situat� �n extrema dreapt� a viitorului e�ichier, ceea ce s-a dovedit cu o constan�� demn� de cauze �nalte.
A�adar, FSN -Formula Stingerii Neamului- nu este �i nu poate fi un "partid" de St�nga, ci numai de Dreapta �i chiar �n extrema Dreptei, av�nd mai multe elemente de dreapta chiar dec�t multele forma�iuni care s-au declarat adepte ale legionarismului �i fascismului, ca s� nu mai vorbim de gunoaiele tradi�ionale ale Istoriei ! Spre a v� convinge repede, uita�i-v� la gra�ii care v� cer�esc voturile; abia �i mai suport� afi�ierele.
Deduce�i u�or de ce tovar�ul Iliescu a spus despre pre�edintele Geoan� c� este cum-a-zis, v�z�nd, �n aceste zile, cu c�t� dezinvoltur� acesta declar� (�n public !) c� PSD este "de st�nga" �i c� vrea, prin urmare, s� mai fie "cel mai mare " partid �nc� dou�zeci de ani; ar face, de la �nceputul guvern�rii sale, chiar ... 85 de ani ! De�tept b�iat, tovar�e Iliescu !
Muncitori �i ��rani, oameni ai muncii, PSD este primcipalul du�man al maselor populare, lua�i aminte ! (�i mai are ni�te avortoni, situa�i �i mai la dreapta, prin oportunismul specific tuturor peceri�tilor, dar, deocamdat�, necunoscu�i !). Nimeni s� nu pun� votul pe tonajele pe care vi le-a pozat �n afi�iere ! Sta�i cumin�i acas� �i organiza�i-v� propriul partid, c�ci multe g�ti �i zic "partide", dar, vede�i singuri, lipse�te Partidul ! Acesta v� a�teapt�, dar trebuie s� v� reaminti�i uneltele primare esen�iale, nu numai simbolice: Secera �i Ciocanul !
Jos burghezo-mo�ierimea �i Capitalismul !
Moarte Imperialismului �i Terorismului Interna�ional de Stat !
Tr�iasc� Socialismul !
Prof. Gheorghe UNGUREANU,
Pre�edintele Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti)

Pentru Socialism !
Partidul Comuni�tilor (Nepeceri�ti) nu are "loca�ie"; el este localizat, situat, cu sediul �n ora�ul Curtea de Arge�, Bd. Basarabilor nr. 5,, jude�ul Arge�, Rom�nia
"Pentru Socialism !" este un ziar electronic al Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti), pe care �l scrie, pentru �nceput, prof. Gheorghe Ungureanu, Pre�edintele Partidului. Partidul a fost �nfiin�at la 23 martie 1996 �i a fost �nscris la Tribunalul Bucure�ti �n aprilie 1996, dar "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu a acceptat �nregistrarea. Dup� un proces lung, la 3 februarie 2005, Curtea European� a Drepturilor Omului a constatat c� Statul Rom�n a violat drepturi fundamentale, prev�zute �n Constitu�ie �i �n Conven�ia European�, dispun�nd revizuirea hot�r�rilor violatoare �i �nregistrarea Partidului. Nici p�n� ast�zi, "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu s-a conformat, motiv pentru care ne-am adresat organismelor europene (Comitetul de Mini�tri, Parlamentul European) �i interna�ionale (Organiza�ia Na�iuniulor Unite).
Vizualiza�i profilul meu complet

19 mai 2008
P.S.D. - partid de St�nga ?
Deseori am avut ocazia s� vorbesc �i s� scriu despre situarea "partidelor" post-decembriste �ntr-un anume loc, specific, pe e�ichierul politic rom�nesc �i pan-european sau mondial. Explica�ii ideologice, doctrinare pentru �ntemeierea r�spunsurilor date nedumeririlor �i �ntreb�rilor puse, g�sesc cititorii �n cartea noastr� "Contrarevolu�ia antisocialist�, antipopular� �i antina�ional�" vol. I (Editura "Me�terul Manole", Curtea de Arge�, 2000), carte care va fi postat� �i �n acest Jurnal (�n forma preg�tit� pentru edi�ia a II- a).
Mai �nt�i, de ce trebuie s� punem termenul partid �n ghilimele, dac� ne referim la via�a politic� post-decembrist� din Rom�nia, singurul stat din lume �n care nu exist� partide, ci doar g�ti identice, cu nume diferite, ini�iate, organizate �i conduse, exclusiv, de c�tre ciocoii peceri�ti.
Spre a fi �i a se numi corect partid, o grupare de oameni trebuie s� se constituie �i s� se declare ca reprezentant politic al unei clase ori categorii sociale, c�reia s�-i reprezinte, s�-i exprime �i s�-i apere interesele de clas� proprii, la care s� se adauge interesele na�ionale �i statale (care, acestea, pot fi apropiate sau pot coincide cu ale altor partide). Cei care nu se organizeaz� astfel �i nu-�i definesc partidul �n raport de aceste elemente strict obligatorii, nu formeaz� partid; de aceea, �n Rom�nia post-decembrist� nu exist� partide �i nici nu pot exista �n viziunea ciocoilor peceri�ti, to�i fiind politicieni de dreapta, care construiesc Capitalismul �i Imperialismul, c�ci ei au uitat ceea ce nu-i este permis nici elevului coda� de la gimnaziu: c� exist� clase sociale, care se men�in �nc� mult� vreme �i �n prima faz� a societ��ii democrate - Socialismul, iar politica este un motor social pus �n mi�care de rela�ia dintre clasele sociale.
�ntre cele peste 1.000 de g�ti postdecembriste, poreclite partide, PSD, cu multele lui denumiri menite s� deruteze, este prima ga�c� pecerist�, format� din cei mai de seam� conduc�tori ai PCR, tr�d�tori ai Socialismului, preg�ti�i, inclusiv din afar�, s� distrug� nu numai Socialismul, ci �i economia, cultura, s�n�tatea, �nv���m�ntul, istoria, bog��iile ��rii, Na�iunea �i Statul, fiind foarte clar -chiar din 22 decembrie 1989- c� forma�iunea, fof�rlicit� la �nceput sub firma Puterii (contra)revolu�ionare, Frontul Salv�rii Na�ionale, este �i se va ad�nci ca cea mai retrograd� �i reac�ionar� ga�c�, situat� �n extrema dreapt� a viitorului e�ichier, ceea ce s-a dovedit cu o constan�� demn� de cauze �nalte.
A�adar, FSN -Formula Stingerii Neamului- nu este �i nu poate fi un "partid" de St�nga, ci numai de Dreapta �i chiar �n extrema Dreptei, av�nd mai multe elemente de dreapta chiar dec�t multele forma�iuni care s-au declarat adepte ale legionarismului �i fascismului, ca s� nu mai vorbim de gunoaiele tradi�ionale ale Istoriei ! Spre a v� convinge repede, uita�i-v� la gra�ii care v� cer�esc voturile; abia �i mai suport� afi�ierele.
Deduce�i u�or de ce tovar�ul Iliescu a spus despre pre�edintele Geoan� c� este cum-a-zis, v�z�nd, �n aceste zile, cu c�t� dezinvoltur� acesta declar� (�n public !) c� PSD este "de st�nga" �i c� vrea, prin urmare, s� mai fie "cel mai mare " partid �nc� dou�zeci de ani; ar face, de la �nceputul guvern�rii sale, chiar ... 85 de ani ! De�tept b�iat, tovar�e Iliescu !
Muncitori �i ��rani, oameni ai muncii, PSD este primcipalul du�man al maselor populare, lua�i aminte ! (�i mai are ni�te avortoni, situa�i �i mai la dreapta, prin oportunismul specific tuturor peceri�tilor, dar, deocamdat�, necunoscu�i !). Nimeni s� nu pun� votul pe tonajele pe care vi le-a pozat �n afi�iere ! Sta�i cumin�i acas� �i organiza�i-v� propriul partid, c�ci multe g�ti �i zic "partide", dar, vede�i singuri, lipse�te Partidul ! Acesta v� a�teapt�, dar trebuie s� v� reaminti�i uneltele primare esen�iale, nu numai simbolice: Secera �i Ciocanul !
Jos burghezo-mo�ierimea �i Capitalismul !
Moarte Imperialismului �i Terorismului Interna�ional de Stat !
Tr�iasc� Socialismul !
Prof. Gheorghe UNGUREANU,
Pre�edintele Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti)

Cine se pune rau cu Basescu scade in popularitate si sondaje
In ultima vreme in randul politicienilor reactionary si oligarhi s-a constituit o adevarata superstitie.Acest lucru este cu atat mai pregnant cu cat suntem mpractic in campanie electorala.
Cine se pune cu basescu,il insulta in Show-uri TV etc scade sigur in popularitate si insuccesul electoral va fi ca sigur.
Trompete recunoscute ca Antonescu,Orban si altii au pus parca surdina galerii de insulte.Au ramas hasoti,Voiculescu,tariceanu care de fapt nu mai astepta nimic de la electorat.
Inainte de a observa viata politica plina de aventuri de
imbogatire,un fel de El Dorado in spatiul politic credeam ca doar
copii sau comunistii dadeau glas vestitei transformari din acuzat in
acuzator.

De fapt ce s-a intamplat.
la noi de peste 60 de ani nu mai avem justitie,sau pentru a fi mai
corect nu mai avem justitie pentru oamenii politici,pentru cei cu
puteri de la PCR sau in prezent pentru cei numiti in functii
politice din diferite partide pretinse democcrate.Sigur,un cioban,un
sarac care fura o paine este pedepsit,cel putin in procesele civile
doar spaga mai strica balanta justitiei.
Dar iata ca de cativa ani,cu vointa politica,procurorii si partial
judecatorii au prins curaj.Ministri,deputati,sefi de partid,de
judete etc apar in fata justitiei si trebuie sa dea socoteala.
Cine a impus acest tip de vointa politica:Dna Macovei,presedintele
Basescu si partide care acuma conduc in sondaje.
Prin Chiuariu,Norica Nicolae oligarhii ca si croitorasul cel istet au vrut sa dea
lovitura si sa desfiinteze procuratura specializata in dosare ale
politicienilor.Nu s-a putut.Evolutia justitiei a facut anticorpii
necesari de a respinge interventia in treburile justitiei si
dl.Chiuariu a terminat-o lamentabil.

Dar mogulii au trusturi de presa si incep cu maruntica sa loveasca
zi de zi si ceas de ceas in onoarea justitie.
Autorul din acest articol este unul dintre cei multi Chiuarii pusi
sa transforme pe oligarhii penali in acuzatori ai justitiei.
Sa declari ca dna.Macovei a fost incompetenta sau rau intentionata
este un mare pacat cand ea ne-a varat cu justitia in UE si acuma da
meditatii in justitie in Macedonia.UE nu protejeaza ci recunoaste
valoarea unui ministru.
Dar nimic nu tulbura penalii nostri din politica in dorinta lor de a
lichida independenta justitiei si a o face sa revina ce a fost in
ultimii 60 ani,o institutie care trebuie sa serveasca pe cei de la
putere,pe detinatorii puterii politice.

In acest sens campaniile de presa continua si vor continua si ca si
fostii ilegalisti ai comunistilor politicienii penali se apara
acuzand.
Ei devin din adevarati acuzati in falsi acuzatori

ELITELE ROMANESTI DE ODINIOARA SI DE ACUMN.Raducanu
Elitele reprezinta o veche categorie sociala, careia abia in ultimul timp i s-au consacrat studii sistematice. In Statele Unite, Franta si Germania apar carti ce analizeaza evolutia celor ce se crede ca apartin acestei categorii, loviturile primite de ele in decursul timpului si modificarea comportamentului lor sub socul evenimentelor. In Romania problematica elitelor a fost ignorata si abia recent i s-a acordat atentia meritata, departe insa de a fi epuizata.
In acest an a aparut in editura �Paralela 45� (colectia �Studii socio-umane�) cartea �Mobilitatea elitelor in Romania secolului XX� in care, sub coordonarea lui Mihai Dinu Gheorghiu si a lui Mihaita Lupu, sunt publicate contributiile unor oameni politici si cercetatori ce au luat parte la o conferinta consacrate acestei teme. In textele celor 29 de participanti � sociologi, politologi, istorici � apartinand unor generatii diferite, sunt investigate patru grupe de probleme : formarea clasei conducatoare si a altor elite romanesti inainte de 1945; declinul fostelor elite si cadrele de conducere in perioada 1945-1989; circulatia si reproducerea elitelor dupa 1990; actori ai schimbarii si marturii despre ea: elitele politice si societatea civila in noua economie de piata. Toate acestea ridica numeroase intrebari pe care voi incerca sa le prezint in cele ce urmeaza, desi amploarea subiectului si bogatia ideilor puse in discutie ar pretinde o expunere mai detaliata.

1) Ce sens se da in prezent termenului �elita�? In cea mai simpla definitie, elitei i-ar apartine cei care, prin pozitia politica, economica sau culturala, au jucat sau joaca un rol important in societate. Intr-o alta definitie, ea e �un sinonim pentru oameni cu o competenta deosebita si cu spirit de creativitate in profesiile lor�. Definitie poate prea vaga, ce indeamna ca termenul sa fie inlocuit cu cel de intelectuali, adica lideri de opinie, purtatori de mesaj, personalitati angajate si chiar militante. Victor Karady deosebeste �elitele puterii�, care administreaza statul, si �elitele de serviciu�, pe sectoare de activitate (justitie, politie, sanatate, culte etc.). Este o ingradire a termenului, caci in elite intra si personaje importante ale economiei private, conducatori de banci si de firme multinationale, personalitati din mass-media (presa si televiziunea), dar si reprezentati ai societatii civile. Termenului �elite� i se poate acorda un sens politic, dar si un sens profesional. Totodata Ana Bazac precizeaza ca deseori se foloseste si termenul �elite morale�, ce nu se suprapune peste categoriilede mai sus.
2) Ce este �mobilitatea elitelor�? Sociologii amintesc in primul rand de �mobilitatea structurala�, adica transformarea treptata a elitelor in urma mutatiilor economice din adancul societatii. Dar, subliniaza Karady, in sec. XX au avut loc si cateva rupturi violente ale continuitatii elitelor, ce au schimbat modul de recrutare a noilor elite si conditiile de exercitare a puterii lor. Venirea comunismului a dus la eliminarea elitelor traditionale, dar si la un sistem nou de formare a elitelor fidele partidului unic, in economie si administratie. Pe de alta parte istoricii scot in evidenta alte miscari ale elitelor, cum ar fi modificarile teritoriale (alipirea Transilvaniei, Banatului, Basarabiei si Bucovinei) sau politica de eliminare a evreilor in timpul celui de al 2-lea razboi mondial, care au condus la o redistribuire a locurilor in cadrul elitelor. Aceasta �mobilitate istorica� cere periodizarea in aprecierea statutului si identitatii elitelor, problema pe care o trateaza in introducerea cartii Mihai Dinu Gheorghiu.
3) Cine facea parte din elita intelectuala romaneasca inainte de razboi? Din 1821 pana in 1914, scrie Ion Bulei, elita politica (Bratienii, D.A. Sturdza, E. Costinescu, T. Maiorescu) nu se preocupa deloc de legatura cu alegatorii, ci doar de o buna relatie cu capul statului, cu regele. Practic toti oamenii politici pana la primul razboi mondial erau fie boieri, fie proveniti din aristocratie (P.P. Carp, Gh.Gr. Cantacuzino, L. Catargiu, N. Filipescu, Al. Lahovari, D. Ghica, Al. Marghiloman s.a.), avand bune legaturi in lumea politica europeana, dar si cu elitele romanilor din Transilvania, Banat, Bucovina si Basarabia. Intre 1860 si 1944 aproape toti ministrii, profesorii universitari si alti inalti functionari isi facusera studiile in strainatate, precizeaza Lucian Nastasa intr-un amplu articol. Iar asta a permis ca, intr-o perioada scurta, sub influenta modelului occidental, sa se modifice spiritul culturii nationale, care pana atunci era de factura orientala. Burghezia isi trimite pentru studii fiii, si mai ales fiicele, la Paris, Gand, Liege, Berlin, Viena, Z�rich. Discriminarile de natura politica si sociala i-au facut pe multi tineri evrei sa plece la studii in afara, aspect bine detaliat in carte.
4) Au existat elite de stanga in Romania inainte de 1945 ? Intr-o introducere la aceasta problema, Ana Bazac foloseste prilejul pentru a face mai intai o distinctie utila intre notiunile de stanga si dreapta. Daca este celebra diferentierea facuta de Norberto Bobbio, prin atitudinea fata de principiul egalitatii (stanga � egalitara, dreapta � ierarhica), d-na Bazac aduce o contributie marxista noua, precizand ca intre dreapta si stanga diferenta este pozitia fata de raporturile de dominatie-supunere, dreapta considerand exploatarea ca raport natural, deci etern, iar stanga respingand, mai mult sau mai putin, o astfel de intelegere. Liberalii au fost primii �de stanga� din Romania, deoarece au sustinut industrializarea si capitalismul de tip occidental, conditie pentru a se putea trece eventual apoi la statul social. Pe acest teren au aparut social-democratii, care criticau ideea liberala a introducerii intai a �formelor�, dupa care ar urma sa vina si �fondul�. Social-democratii aveau obiective politice reformatoare pe termen scurt si mediu, dar pe un orizont mai indepartat lozincile lor vizau un ideal anticapitalist, speranta pe care au parasit-o dupa primul razboi mondial,. Aceasta stanga ce se considera socialista, a avut reprezentanti de vaza in C. Dobrogeanu-Gherea, C. Stere si cei de la �Viata Romaneasca�, Paul Bujor, St. Gheorghiu, Ion C. Frimu s.a.
5) Au existat elite in Romania anilor comunismului? Intrebare la care in carte se raspunde afirmativ, cu toata opera de nivelare egalitarista a societatii intreprinsa de partidul comunist. Dupa Karady, puterea suprema a elitelor se concentra pe atunci in biroul politic al partidului comunist si, partial, in persoana primilor secretari ai judetelor, in timp ce elitele sectoriale (medici, profesori, juristi etc.) aveau o libertate functionala restransa. In recrutarea elitelor, pe langa principiul meritocratic al studiilor si aptitudinilor, avea o mare pondere originea sociala populara, dar si angajamentul politic. Articolele privind sistemul de formare a elitelor in scolile de cadre ale partidului comunist (M.D. Gheorghiu) si in �Scoala de literatura si critica literara M. Eminescu� (Lucia Dragomir) arata functia dubla a acestor scoli : cea de asigurare a mobilitatii sociale anumitor fractiuni ale claselor populare, dar si cea de control si consolidare a puterii politice a partidului unic. Se poate spune ca au fost numerosi intelectualii �care au facut posibila existenta unei culturi literare si filosofice in Romania postbelica, ireductibila la cultura de partid, gratie careia s-au putut afirma si unii dintre procurorii lor de astazi�. De pilda, din ultima dintre scoli au iesit 12 scriitori importanti : Stefan Banulescu, Radu Cosasu, Victor Felea, Ion Gheorghe, Paul Goma, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Labis, Ion Lancrajan, Teodor Mazilu, Dumitru Micu, Fanus Neagu si Lucian Raicu, dar in ansamblu intentia de formare pe aceasta cale a unor veritabile elite literare din randul taranilor si muncitorilor, a esuat.
6) Dupa 1990 a avut loc o schimbare sau o continuitate a elitelor? In urma unei temeinice cercetari, Raluca Grosescu afirma ca desi o parte a fostei nomenclaturi a reusit sa-si pastreze pozitii de putere politica si dupa 1989, caderea comunismului a provocat schimbari majore in ierarhiile sociale si a permis aparitia unei noi elite politice, neimplicata in structurile decizionale ale partidului comunist. Conversia fostelor elite comuniste a fost facilitata de experienta lor administrativa, dar si de legitimarea lor in urma alegerilor. Un alt articol (Cristina Petrescu) este consacrat fenomenului anticomunismului romanesc, care a fost aproape exclusiv postcomunist, deoarece �inainte de 1989, disidentii erau o specie rara�. Competitia politica nascuta in urma revolutiei din 1989 ar fi fost o confruntare intre anticomunistii postcomunisti si unii membri mai putin marcanti ai fostei nomenclaturi, botezati neocomunisti de opozantii lor. O serie de intelectuali publici au reusit ca memoria micului grup al detinutilor politici din perioada de teroare (anii�50) sa fie generalizata ca reprezentare a intregului comunism romanesc. Este o reprezentare care eludeaza faptul ca regimul comunist a evoluat mult de-a lungul celor 45 de ani.
In acest context interesant este studiul Cameliei Runceanu despre Grupul pentru Dialog Social, creatiune informala a elitei intelectuale in postcomunism. Printre initiatorii GDS sunt amintiti : Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, Andrei Cornea, Andrei Pippidi, Petru Cretia, Sorin Vieru, Al. Paleologu, Gabriela Adamesteanu, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu s.a., care � desi cu unele divergente � si-au afirmat toti in paginile Revistei �22� (creata cu sprijin financiar al unor intelectuali din exil) opiniile puternic politizate, chiar militant anticomuniste. Majoritatea lor si-au obtinut consacrarea in perioada comunista si au fost recompensati cu premii de institutii de consacrare din campul cultural instituit de fostul regim, dar acum fac uzaj de apartenenta lor la �istoria rezistentei anticomuniste prin cultura�. Studiul apreciaza insa ca aceasta cultura alternativa in comunism, rolul careia este acum mult amplificat, nu ar fi contribuit la prabusirea regimului. O buna parte din membrii GDS au participat direct la �fenomenul Pietii Universitatii�, iar mai tarziu unii dintre ei se vor regasi pe listele electorale ale Conventiei Democratice si chiar alesi ai unor partide din cadrul ei.
7) Marturii ale unor elite politice ale tranzitiei. Trei actori principali ai schimbarii au acceptat sa-si expuna punctul de vedere asupra mobilitatii elitelor : doi fosti presedinti, Ion Iliescu si Emil Constantinescu, si un fost prim-ministru, Petre Roman. Ion Iliescu, dupa ce a criticat restrangerea bazei sociale de recrutare a elitelor dupa 1989 (�ascensorul social a luat-o in jos�), a evocat trei momente politice esentiale ale perioadei in care el a fost presedintele tarii : constituirea Comisiei Nationale a Tranzitiei spre Economia de Piata (ianuarie 1990); constituirea grupului interpartinic de la Snagov in ianuarie 1995; adoptarea unei strategii de desvoltare durabila pe termen lung in 2003-2004. Semnalizeaza ca elitele intelectuale s-au grupat in trei mari directii ideologice: orientarea conservatoare, ce preconizeaza intoarcerea la situatia antebelica; orientarea liberala, care fetisizeaza virtutile pietei si ingradeste minimal rolul statului; orientarea social-democrata, bazata pe conceptul economiei sociale de piata, adica cu corective sociale pentru a impiedica polarizarea societatii in foarte bogati si foarte saraci. Emil Constantinescu, intr-un text cu numeroase citate, considera ca problema fundamentala a Romaniei este �reconstructia elitelor�. In acest sens critica sever demisia unor elite intelectuale (Liiceanu, Patapievici, Mihaies, s.a.), considera ca societatea romaneasca e victima unei manipulari grosolane, datorate la noua pacate ale �intelighentiei� : impostura, iresponsabilitatea, mercantilismul, cinismul, vulgaritatea, calofilia, frivolitatea, aroganta si lasitatea. Dupa dansul �elitele stau cu spatele la cetateni�, in timp ce �puterea e in mainile badaranului�. Petre Roman a preferat sa se dea pe sine drept exemplu de mobilitate politica : dupa ce a colaborat cu Iliescu, a lucrat in echipa condusa de Constantinescu, pentru ca acum sa �incerce un proiect politic� cu acelasi Iliescu. Dar politicienii de azi sunt preocupati mai mult de o prestatie mediatica (�capsunari ai imaginilor�), dand dovada de cinism si indiferenta, in loc de a intari sentimentul raspunderii pentru activitatea lor.
*
Inchei aici aceasta prezentare a unei carti ce cuprinde si alte comunicari interesante (societatea civila si economia de piata; rolul liderilor in economie, administratie si politica; ONG-urile si elitele; elitele din mass-media s.a.). Problemele ridicate ar indreptati o comentare critica a lor, semnalarea unor nedumeriri si punerea de noi intrebari. Ar fi d pilda momentul de a se discuta daca astazi �gloata� mai are vreo contributie la generarea acestor elite, daca �multitudinile� (termenul lui Antonio Negri) vor accepta mult timp sa se simta ingradite in dorinta legitima de a evada din conditia subalterna. Ar mai fi de investigat in ce masura partidele duc o munca sistematica de pregatire a tinerilor pentru o noua generatie de oameni politici si rolul valorilor morale in faurirea tribunilor populari de maine. Dar asta ramane pentru alta data�