Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

ALEA JACTA EST
Asta este ceea ce a spus Julius Caesar trupelor sale in anul 49 IC, in timp ce treceau Rubiconul.
Dnii.Stolojan,Boc,Stoica etc demnitarii si parlamentarii liberali-democrati au trecut si ei Rubiconul si,ceea ce spuneau cu putin timp in urma,ca rabdarea lor s-a terminat si ca vor trece la masuri radicale s-a intamplat in practica,mai repede decat ne asteptam.
S-a pus piatra de temelie a Partidului Democrat Liberal (PDL),pe baza platformei liberale si populare ,care reinoiesc si aduc la original doctrina liberala,transformata in ceva confuz si caduc de catre grupului petro-liberal.
Voi cita dintr-o postare a mea anterioara :
Multi vad o mare contradictie intre liberalism si PNL-ism,in care liberalismul consta dintr-un corp amorf de principii.reunite la intamplare.
O doctrina trebuie sa contina atat elementul istoric,o componenta explicativa si o pragmatica politica
Structura explicativa este hard core a oricarei ideologii sau doctrine politice ,aici fiind incluse cauzalitatile si semnificatiile dar acest lucru pare a nu fi asimilat de actualul PNL,iar simpla afirmare a trecutului glorios nu este suficient.
Dar cum sa pretinzi acest lucru fara o desbatere ideologica si a unui acord general in jurul unei ideologii structurate.Deci aduni un grup si ii ceri sa rezolve probleme concrete,dar in lipsa unui acord asupra principiilor(ideologiei).
Platformistii fosti PNL-isti au fost sinceri,lucru care a dus la o aderenta nesperat de mare a parlamentarilor liberali si a personalitatilor liberale cu cea mai mare notorietate publica,a peste 12.000 de membri PNL,in timp ce dl.Om de stanga Crin Antonescu si grupul sau au intrat in deruta si nu s-au putut desparti de masurile punitive,masurile de forta,prin aceasta evidentiind primitivismul acestui grup care nu este capabil sa promoveze nici democratia in partid,dar sa mai vorbim de Romania.
Politica PNL a dus la formarea unor veritabile centre de putere interesate de obtinerea de resurse prin ajungerea la guvernare,si acesta a fost unul dintre argumentele temeinice ale platformistilor liberali in contestatia oligarhiei PNL.
Formarea unor grupuri organizate,prin oferire de beneficii a stat la baza sistemului politic din Romania in ultimii 21 ani si combaterea acestui sistem formeaza miezul popularitatii Platformei Stolojan-Stoica,in ciuda sistemului demagogic desvoltat de oligarhii PNL.
In acest moment,apare ca probabila o alta divizare a PNL,formare PLD fiind,la timpul sau doar o etapa, pentru ca actualul PNL a fost confiscat de grupul oligarh petro-liberal,etapa a doua urmand a fi o noua reunificare cu vechiul PNL,recuperand nu numai sigla si infrastructura,dar si adevaratul liberalism si eliminarea corpilor toxici oligarhi care paraziteaza azi liberalismul.

Voi incheia cu un motto al unei Monografii proprii care se potriveste aici in mod deosebit:
"A�a dar ce este noul? �nainte de toate curaj �i,apoi otrava unei temporare �nfrangeri a spiritului.A crede ca noul se impune de la sine numai pentru ca este nou,se dovedeste o ideie falsa.Nu toti oamenii unei epoci urca,simultan �i tinandu-se de mana,spre psicurile ei.A urca pe piscurile noi ale unei epoci �nseamna �nclestare dramatica,platita mai �nt�i de creatorul ei.Dup� care,asemenea unei reptile epoca naparleste.Si chiar daca oamenii toti ,ai unei epoci,ajung sa �nteleaga �i sa traiasca noul,ceea ce a fost vechi �nca mai lasa urme.Mai las� cicatrici.
Dar aceasta este o poveste atat de veche �ncat nici nu ma mai mir ca fiecare generatie o �nvata de la �nceput"
Al.Caprariu:"Primavar� Scandinava",ed.Dacia,1980

Betzia ruseasca

In Rusia pe timpul comunismului nici un rus beat nu putea sa fie arestat daca nu cadea jos.Daca cadeea jos era dus la o camera de trezire,i se facea baie,era culcat iar la sculare i se punea o amenda cam cat 2 salarii.Daca repeta situatia era dus fara judecata(prin hotarare administrativa) intr-un fel de Camp unde statea 5 ani dupa care era eliberat.
Din acest motiv toti rusii care erau beti ieseau fie la bratul unuia treaz fie se grupau cate doi si se sprijineau,singura grija era sa nu atinga solul.

Imi aduc aminte de fascinatia intelectualitatii Occidentale dupa Revolutia Bolsevica,cand grupe de intelectuali vizitau Rusia si erau condusi de ghizi KGB,aratandu-li-se Oranduirea socialista sovietica un adevarat rai al dreptatii sociale.
Multi intelectuali au inghitit acest fals si avem si la noi exemplul lui Panait Istrate,ca sa nu mai vorbim de Sadoveanu cu al sau Mitrea Cocor si altii.

Ca acest tip de propaganda a tinut ne-o dovedeste si faptul ca decenii in sir in Franta dar si alte tari Occidentale a fi intelectual si a nu fi de stanga era ceva ce te scotea din moda intelectualilor.

Totul s-a daramat cand oranduirea sovietica a fost prezentata in adevarata sa valoare,cu Arhipelagul Gulac,cu criminalitatea organizata de stat etc.

Acum ma uit la incercarile disperate,din fericire fara succes,a unei intelectualitati mediocre,care participa la forum.
De fapt si acestia ca si cei fascinati de Soviete sunt niste rataciti si care prin strigate,insulte,chiar amenintari,luarea in deriziune a parerilor deosebite de ale oligarhilor,incearca si se inseala, ca vor constitui o opinie publica ostila Excelentei sale Dl.Presedinte Traian Basescu.
Ca si betzivii rusi acesti agitatori platiti sau nu se sprijina reciproc si sar ca vulturii pe starv cand cineva posteaza o idee care nu o agreaza.
Desigur,trebuie cerut scuze celor cativa postatori care ca adevarati intelectuali isi expun parerile si lasa si pe altii sa si le epuna.
Cine nu crede sa vada ceata de corbi care imi insoteste fiecare postare,in rest scartie si ei cateva cuvinte si o fac pe golanii,cica sunt moderni in limbaj,pentru a acoperi lipsa lor de dotare.

Eu ma mir ca asemenea subintelectuali ar putea castiga intelectualitatea romana si pe piata media se vede clar ca si PSD si PNL(aripa oligarhica) nu castiga intelectualitatea,nu au oameni valorosi nici pentru ai pune in fruntea unui minister,altfel nu am avea ministri ca Chiuariu,Ciroianu,Remes si acum Norica Nicolae.

Nici un intelectual de mare tinuta nu face parte din PSD sau PNL alaturi de Campeanu,Antonescu,Orban si compania.

Propaganda anti-Basescu nu le serveste la nimic,ba din contra.Nimeni nu l-a sprijinit mai mult pe Exelenta sa decat Chiuariu,Cioroianu sau Remes si celelalte exemple aratate de Presedinte.

Lupta presedintelui pentru o clasa politica cinstita si competenta a varat spaima in oligarhi care sunt gata de orice,ceea ce se intampla pe internet este doar o viziune slaba.

Cred ca se va intampla ceea ce s-a intamplat si cu intelectualitatea inselata de Stalin.va urma desiluzia nu numai a intelectualilor dar si a electorilor constienti.

Ma tem ca ultimul partid istoric,prost condus ca si PNTCD va impartasi aceiasi soarta.Sincer imi pare rau.
Nu vom avea nici stanga romaneasca(dominata de bogati,baroni) si nici dreapta romaneasca(dominata de oligarhi si impotenti politic).

Dar cum se spune,ceea ce trebuie sa se intample se va intampla.
SA ASTEPTAM ALEGERILE GENERALE din 2012!

De la: 9am129906, la data 2010-12-21 12:55:14Betzia ruseasca

In Rusia pe timpul comunismului nici un rus beat nu putea sa fie arestat daca nu cadea jos.Daca cadeea jos era dus la o camera de trezire,i se facea baie,era culcat iar la sculare i se punea o amenda cam cat 2 salarii.Daca repeta situatia era dus fara judecata(prin hotarare administrativa) intr-un fel de Camp unde statea 5 ani dupa care era eliberat.
Din acest motiv toti rusii care erau beti ieseau fie la bratul unuia treaz fie se grupau cate doi si se sprijineau,singura grija era sa nu atinga solul.

Imi aduc aminte de fascinatia intelectualitatii Occidentale dupa Revolutia Bolsevica,cand grupe de intelectuali vizitau Rusia si erau condusi de ghizi KGB,aratandu-li-se Oranduirea socialista sovietica un adevarat rai al dreptatii sociale.
Multi intelectuali au inghitit acest fals si avem si la noi exemplul lui Panait Istrate,ca sa nu mai vorbim de Sadoveanu cu al sau Mitrea Cocor si altii.

Ca acest tip de propaganda a tinut ne-o dovedeste si faptul ca decenii in sir in Franta dar si alte tari Occidentale a fi intelectual si a nu fi de stanga era ceva ce te scotea din moda intelectualilor.

Totul s-a daramat cand oranduirea sovietica a fost prezentata in adevarata sa valoare,cu Arhipelagul Gulac,cu criminalitatea organizata de stat etc.

Acum ma uit la incercarile disperate,din fericire fara succes,a unei intelectualitati mediocre,care participa la forum.
De fapt si acestia ca si cei fascinati de Soviete sunt niste rataciti si care prin strigate,insulte,chiar amenintari,luarea in deriziune a parerilor deosebite de ale oligarhilor,incearca si se inseala, ca vor constitui o opinie publica ostila Excelentei sale Dl.Presedinte Traian Basescu.
Ca si betzivii rusi acesti agitatori platiti sau nu se sprijina reciproc si sar ca vulturii pe starv cand cineva posteaza o idee care nu o agreaza.
Desigur,trebuie cerut scuze celor cativa postatori care ca adevarati intelectuali isi expun parerile si lasa si pe altii sa si le epuna.
Cine nu crede sa vada ceata de corbi care imi insoteste fiecare postare,in rest scartie si ei cateva cuvinte si o fac pe golanii,cica sunt moderni in limbaj,pentru a acoperi lipsa lor de dotare.

Eu ma mir ca asemenea subintelectuali ar putea castiga intelectualitatea romana si pe piata media se vede clar ca si PSD si PNL(aripa oligarhica) nu castiga intelectualitatea,nu au oameni valorosi nici pentru ai pune in fruntea unui minister,altfel nu am avea ministri ca Chiuariu,Ciroianu,Remes si acum Norica Nicolae.

Nici un intelectual de mare tinuta nu face parte din PSD sau PNL alaturi de Campeanu,Antonescu,Orban si compania.

Propaganda anti-Basescu nu le serveste la nimic,ba din contra.Nimeni nu l-a sprijinit mai mult pe Exelenta sa decat Chiuariu,Cioroianu sau Remes si celelalte exemple aratate de Presedinte.

Lupta presedintelui pentru o clasa politica cinstita si competenta a varat spaima in oligarhi care sunt gata de orice,ceea ce se intampla pe internet este doar o viziune slaba.

Cred ca se va intampla ceea ce s-a intamplat si cu intelectualitatea inselata de Stalin.va urma desiluzia nu numai a intelectualilor dar si a electorilor constienti.

Ma tem ca ultimul partid istoric,prost condus ca si PNTCD va impartasi aceiasi soarta.Sincer imi pare rau.
Nu vom avea nici stanga romaneasca(dominata de bogati,baroni) si nici dreapta romaneasca(dominata de oligarhi si impotenti politic).

Dar cum se spune,ceea ce trebuie sa se intample se va intampla.
SA ASTEPTAM ALEGERILE GENERALE din 2012!

Ba cifroi bezmetic, nimic nu stii! Ba, prostane, nu e "gulac", ci gulag! Nimic nu stii, nimic real, nimic fundamentat, doar elucubratii postezi, naucule! Ba, tu cati bani ai dat ca sa faci Generala la 45 de ani? Ia'te de mana cu eba, eb prost si fudul!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

Continuare: Ba tampitule, vezi ce'ti va face partidu' de maimute portocaloaie in 2012, nu'ti mai bate capu' prost cu soarta altora!
De soarta PNL, avem noi grija, tu vezi de curatenia boocilor lu' popeye!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

De la: Balboaca, la data 2010-12-20 19:57:37

De la: Black_Friday, la data 2010-12-20 19:40:22

De la: Silver9AM, la data 2010-12-20 19:05:38

De la: nastasemihail, la data 2010-12-19 21:58:41Toata lumea a trait bine in anii 2006-2008. A fost o dezvoltare dinamica, bazata inclusiv pe firme.
si cresterea cea mai puternica a nivelului de trai, dar bazata intr-adevar pe multe aspecte artificiale.
Dar cresterea economica a fost reala.
OIricum partea economica care a fost nu mai e posibila.

EU CRED ,ASA CUM SI S-A DEMONSTRAT DE FAPT,CA CRESTEREA ECONOMICA A FOST UNA ARTIFICIALA,BAZATA IN PRINCIPAL PE VANZARI DE ACTIVE SI SUSTINUTA PUTERNIC DE ROMANII PLECATI AFARA SI CARE AU ALIMENTAT BUGETUL ( PRIN BANII TRIMISI IN TARA ) ,INTRADEVAR SI FIRMELE AU AVUT ROLUL LOR IN CRESTEREA ECONOMICA...ERAU BANI SE CUMPARA ORCE,SE EXPORTA,SI MAI ALES SE IMPORTA,ACUM CU CRIZA ASTA PUTINI CUMPARA,TOTI VOR SA EXPORTE,DAR NU SUNT BANI...........

Bunastare falsa, cu bani falsi, care nu existau, bani imprumutati, pielea ursului din padure. Se dadeau imprumuturile pe banda rulanta, unele doar cu buletinul. Era o frenezie a romanilor sa-si mai cumpere o casa, masina, plasme, frigidere, sa-si renoveze casele.
Ce a urmat, s-a vazut si nu doar la noi, in toata lumea. Bancile au cazut ca pisica in piciore, guvernele au luat masuri sa le repuna pe linia de plutire si au ramas fraierii sa traga ponoasele si sa-si achite ratele.
Daca erau bani pe piata si guvernul Tariceanu a contribuit din plin la butaforie cu masurile inconstiente de marire a salariilor si pensiilor, duduia si economia Romaniei pentru ca se tranzactionau imobiliarele si se cautau serviciile. Mai putin crescuse ponderea sectorului industrial.
Dupa ce ne-a lovit criza, romanii nu au mai aruncat bani pe piata si cresterea s-a dus.
Din cauza ca la noi industria are o pondere prea mica, producem prea putin si nu prea avem ce sa vindem ca sa aducem valuta in tara, si revenirea dupa criza este lenta.
Si apoi sa ne gandim cum ce bani a crescut Tariceanu salariile. Cu banii din vanzarea BCR? Ce am putea sa mai vindem acum?

DA CRESTERE ECONOMICA CIUCIU . TOTUL A FOST UN MARE BALON DE SAPUN,ATAT SI NIMIC MAI MULT. UN BALON DE CARE UNII AU PROFITAT. CUNOSC PE CINEVA CARE A FACUT UN IMPRUMUT LA BANCA SI A CUMPARAT UN HECTAR DE PAMANT UNDEVA IN ILFOV LA PRET DE 70 EURO METRU PATRAT. VROIA SI EL SA FACA O AFACERE PROFITABILA DAR A RATAT OCAZIA PENTRU CA A ACHIZITIONAT PAMANTL IN ANUL 2008. ACUM ESTE PLIN DE DATORII SI DACA REUSESTE SA VANDA NU MAI POATE LUA MAI MULT DE 20 E PE METRU PATRAT. CAM ASA A,, EVAOLUAT'' CRESTEREA ECONOMICA A GUVERNARII TERICEANU, IAR CAND A VENIT CRIZA SI LA NOI TOTUL SA SURPAT.
DE ACEEA SUSTIN CA GUVERNAREA TERICEANU (PSD-PNL) A FOST CEA MAI DISTRUGATOARE DIN ISTORIA POST-DECEMBRISTA A TARI SI IN ACELASI TIMP CEA MAI MINCINOASA.

La mintea ta de smarc, exemplul dat de tine e definitoriu? Ba, bolovane, respectivul a vrut sa faca o afacere: intr'o afacere iti asumi, pe langa posibilitatea unui castig, si riscul pierderii!
De asta nu suntem toti afaceristi: nu tuturor ne place riscul!!
Cat despre ce sustii tu, sustii doar bazaconiile unui dobitoc, care confunda Cahulul cu Kabulul!

Vezi ca stai fooooaaarte prost cu uzul limbii romane! Nu'i asa ca ai fost cam chiulangiu la romana? Mars la scoala, chiulangiule!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

De la: 9am129906, la data 2010-12-21 12:55:14
Desigur,trebuie cerut scuze celor cativa postatori care ca adevarati intelectuali isi expun parerile si lasa si pe altii sa si le epuna.

Eu te phut in gura daca nu imi ceri scuze nominal, ca doar te-am lasat sa 'epui' ce vrei tu pentru kurul lui Base .... .Am avut rabdare nu gluma, asa ca astept sa spui ca iti ceri scuze ca m-ai plictisit cu postari imbecile,unele vechi de 4-5 ani.Hai,cere-ti scuze, ca poate te iert in spiritul Craciunului !

Ca orice dictatura si cea a PNL foloseste psihiatria in scop politic

Instinctele si reflexele dictatorilor nu sunt complexe sau multiple si de aceea felul dictaturii nu impieteaza prea mult asupra metodelor dictatoriale:cenzura in presa,pe internet,minciuna sau cum o numesc ei propaganda,excluderi,pedepse.

Indiscutabil ca folosirea psihiatriei in scopuri politice tenteaza pe orice dictator sau dictatura,sau ideologie extremista.
Din nefericire in acest cadru se inscrie si PNL-grupului oligarhic care a gasit in psihiatrie,ca si comunistii sau fascistii o metoda admirabila de a-si atinge scopurile.

Regimurile si partidele dictatoriale(fascist,comunist,acum PNL-ist) au gasit in psihiatrie o metoda admirabila de a ucide individul civil dar si de a-i ucide ideile,conceptiile.

Dupa ce il declari pe Basescu nebun cine mai poate crede in ideile si idealurile unui nebun.

Iata ca Dl.Antonescu si dl Melescanu,vorbind in numele dlui tariceanu,deci a PNL cum au spus ei si prin intelegere cu oligarhul partidului il declara pe Dl.Basescu bizar si chiar alienat.

De acum lupta contra ideilor lui este usoara.

Ca si la comunisti,declarand alienat pe dl.Basescu scopurile PNL si ale dlui Tariceanu nici nu mai trebuie demonstrate.

De fapt inclinatia spre folosirea psihiatriei de catre PNL este mai veche.Iata cu ocazia incercarii de a debarca pe dl.Oprisan din Vrancea,acelasi PNL foloseste psihiatria in scopuri politice.
Iata o postare a mea din acea perioada(2006):

PNL-istii vranceni au folosit psihiatria in scopuri politice ca si comunistii


Chiar in ziua in care intr-un cinematograf 22 de consilieri decideau -debarcarea -lui Oprisan,in Ziua aparea un articol nedemn privind o presupusa boala psihica a lui Oprisan si care l-ar face incompatibil cu functia sa. I se prezinta dosarul medical,analizele,diagnosticul in ziarul ZIUA al oligarhului Sorin Rosca Stanescu.

Nu iubesc nici PSD si cu atat mai putin pe Oprisan dar a folosi boala pe care ei o numeau psihica,faceau aluzie la incapacitate psihica,sa publici tomografiile si sa declari hidrocefalia o boala fara leac arata cat de jos au ajuns in lupta pentru putere, asa zisa conducere democrata din Vrancea,probabil cu avizul celor de la centru.

Folosirea dosarului medical,a psihiatriei in scopuri politice a fost organizata de statul comunist care a organizat in acest scop o organizatie criminala a statului,folosind ziare,persoane oficiale,medici,securisti.

Eu socot ca aceasta fapta penala a fost doar un derapaj al liderilor locali si nu cred ca PNL ar fi in stare de fapte pe care doar renegatii istoriei le-au folosit

De fapt m-am inselat.

Activistii de partid din PNL-ul oligarhilor nu au avut doar un derapaj ci folosesc psihiatria ca un sistem de lupta politica,impotriva adversarilor politici.
Adica se aliniaza comunistilor si fascistilor.

Sa mai spuna cineva ca nu trebuie sa votam NU demiterii.

Oare ce stat,ce democratie ne pregatesc PNL.

Deja cenzura pe Ziua,pe forumurileliberale este implacabila pentru cei care nu lauda oligarhul si slugile sale.
_________________

Probleme juridice privind continuturile negative din Internet
de Dr Horatiu Dan Dumitru
Articol publicat in Revista "Pandectele Romane" nr. 3/2003, 4/2003, 5/2003 6/2003 si 1/2004
Capitole
1. Consideratii generale
2. Tendinte actuale in procesul de reglementare a continuturilor in Internet
3.Pornografia adulta in Internet
4. Pornografia infantila in Internet
5. Rasismul si xenofobia in Internet
6. Insulta si calomnia in Internet
7. Paginile web de protest
8. Instructiuni de fabricare a materialelor explozive
9. Modalit��i speciale de diseminare a con�inuturilor negative
6. Insulta si calomnia in Internet

6.1. 10 septembrie 2003: La Copenhaga, echipa reprezentativa de fotbal a Romaniei termina la egalitate, 2-2, in compania selectionatei similare a Danemarcei, o partida decisiva pentru calificarea la turneul final al Campionatului European 2004. Arbitrul intalnirii, elvetianul Urs Meier, defavorizeaza echipa Romaniei in momentele-cheie ale partidei.
11 septembrie 2003: In Internet, un utilizator din Romania construieste o pagina Web in cadrul careia este gazduit textul unei petitii adresata U.E.F.A., referitoare la arbitrajul partinitor practicat, in mod constant, impotriva echipei nationale de fotbal a Romaniei. Pagina cuprinde si un spatiu destinat mesajelor de la diversi utilizatori, in legatura cu prestatia arbitrului Urs Meier. Continutul mesajelor variaza de la critici relativ ponderate, pana la insulte, calomnii si amenintari adresate cetateanului elvetian. In mai putin de 24 de ore de la construirea site-ului, s-au inregistrat peste 6.000 de mesaje avand un continut negativ.
De o parte, autorii mesajelor si-au exercitat un drept la libera exprimare. De cealalta parte, demnitatea, onoarea si imaginea unei anumite persoane au fost considerabil lezate. Intre cele doua parti se situeaza noile tehnologii care au facilitat transmiterea, mentinerea si amplificarea continuturilor negative in cauza. In absenta serviciilor Internet, impactul mesajelor critice (transmise prin mijloace clasice) asupra publicului larg si asupra lui Urs Meier insusi ar fi fost cu mult mai redus, fara a-l priva insa pe acesta din urma de dreptul initierii unor demersuri juridice reparatorii. Computerul si conexiunea cu World Wide Web-ul au facilitat, in schimb, o intruziune mult mai profunda in sfera intima a persoanei agresate verbal, o perceptie extrem de accentuata a limbajului defaimator de catre aceasta, precum si expunerea nelimitata, in timp si spatiu, fata de terti, a unei imagini publice serios deteriorate.
Care sunt, in acest context, limitele de manifestare, in Internet, a atitudinii critice fata de o persoana determinata, fie ea privata sau beneficiind de o anume notorietate? Ofera teritoriul cibernetic o libertate mai extinsa de exprimare, in raport cu alte forme de spatiu public? Furnizorul de servicii Internet care gazduieste pagina continand mesajele defaimatoare are obligatia de a sista serviciul de hosting? Ce mijloace � juridice si tehnice � se gasesc la indemana victimei, pentru a elimina pagina Web respectiva? In ce mod se poate indrepta victima impotriva calomniatorilor online, aflati in alte state? Sunt doar cateva intrebari la care vom incerca, pe parcursul prezentei sectiuni, sa oferim unele lamuriri si repere juridice.
Internetul reprezinta un camp de manifestare predilect pentru suporterii limbajului critic, indiferent de temele pe care acestia le abordeaza mai mult sau mai putin explicit. Paginile Web si, in special, camerele de conversatie abunda in declaratii critice, in schimburi verbale de o duritate uneori extrema, intre persoane care formuleaza diverse opinii, fie ca este vorba despre muzica, politica, ecologie, sex, droguri sau orice alta tema de interes general.
Sub un anumit aspect, Internetul are vocatia de a fi un �Hyde Park virtual�, un loc in care formele de protest cele mai variate se pot regasi cu usurinta, beneficiind adesea de acoperirea anonimatului. Posibilitatea de a te adresa unui public nedeterminat, precum si capacitatea tehnologica de a-ti ascunde indentitatea (1) amplifica doza de curaj de a spune ceea ce gandesti despre ceva sau despre cineva. Oameni care in lumea reala sunt lipsiti de indrazneala de a-si afirma public optiunile gasesc in Internet modalitatea ideala de a se exprima aproape fara rezerve. Pe buna dreptate, un autor scria: �Desi creionul a fost considerat intotdeauna mai puternic decat spada, astazi, revolutia tehnologica si cresterea numarului de utilizatori online ne determina sa consideram tastatura computerului drept cea mai puternica arma.� (2)
Din punct de vedere juridic, spatiul cibernetic are darul incontestabil de a potenta exercitarea unui drept fundamental � dreptul la libera exprimare. Afirmand libertatea de exprimare in teritoriul virtual � in speta, cea avand un continut critic si hipercritic -, nu putem ignora limitele la care aceasta este, in mod obiectiv, supusa. La fel ca si in mediile obisnuite, nu orice fel de afirmatii sunt ingaduite si nu orice fel de limbaj se bucura de ocrotirea legii. Persoanele care au fost lezate prin folosirea unui limbaj insultator sau calomnios se pot indrepta, pe cale penala sau civila, impotriva celor vinovati.
In aceasta sectiune a studiului ne propunem sa examinam tratamentul juridic al faptelor de insulta si calomnie comise prin mijloace informatice, punand in evidenta elementele caracteristice si deopotriva controversate ale solutiilor conturate, in prezent, in diferite zone ale dreptului.
Vom analiza, in particular, problematica raspunderii juridice a furnizorilor de servicii Internet, precum si dificultatile determinate de aplicarea legii in spatiu, in contextul insultelor si calomniilor transmise prin mijloace informatice. In legatura cu aceste din urma aspecte, precizam ca problematica lor poate fi, in egala masura, discutata in raport cu orice alte tipuri de continuturi negative mediate electronic (pornografie, rasism etc.). Frecventa ridicata, in practica internationala, a cauzelor concentrate asupra raspunderii furnizorilor de servicii si a modului de aplicare a legii in spatiu, in legatura cu fapte de insulta si calomnie (3) , ne-a determinat sa abordam aceste subiecte in prezenta sectiune, pastrandu-ne insa convingerea ca anumite solutii si principii juridice aplicabile in acest segment ar putea fi extinse � bineinteles, cu nuantarile de rigoare - si cu privire la alte categorii de continuturi negative online.

6.2. O prima precizare care se impune este aceea ca, desi intelegem sa ne focalizam analiza asupra insultei si calomniei, o serie de consideratii dintre cele care vor urma pot fi valabile, pentru identitate de ratiune, si in cazul altor fapte comise prin intermediul sistemelor informatice, de natura sa afecteze demnitatea, onoarea, autoritatea, siguranta statului sau anumite relatii privind convietuirea sociala.
6.2.1. Ne referim, in acest sens, prin prisma legislatiei penale din Romania, la fapte precum: ofensa adusa unor insemne (art.236 C.pen.), defaimarea tarii sau a natiunii (art.236� C.pen.), ofensa adusa autoritatii (art.238 C.pen.), ultrajul (art.239 C.pen.), propaganda in favoarea statului totalitar (art.166 C.pen.), comunicarea de informatii false (art.168� C.pen.), propaganda nationalist-sovina (art.317 C.pen.), ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice (art.321 C.pen.), instigarea publica si apologia infractiunilor (art.324 C.pen.).
In cazul faptelor enumerate, poate fi vorba despre diverse continuturi care se subsumeaza exigentelor legale necesare pentru a ne afla in prezenta unor infractiuni. Aceste continuturi sunt create si transmise pe cale electronica, in modalitati cum ar fi de pilda: crearea unei pagini Web in care sunt caricaturizate insemnele Romaniei sau prin care este insultat un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, ori in care este elogiat un infractor notoriu. De asemenea, se pot imagina situatii in care un participant la o discutie intr-o camera de conversatie difuzeaza stiri apte sa lezeze siguranta nationala sau glorifica statul totalitar.
Dincolo de necesitatea adecvarii corecte a textelor legale incriminatoare la specificiul faptelor savarsite online, atragem atentia asupra modului in care sunt evaluate continuturile in cauza si pericolul social concret al faptei, astfel incat represiunea penala sa nu afecteze dispozitiile art.30 din Constitutie. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in exemplele evocate, este vorba despre continuturi cu caracter politic, in legatura cu care delimitarea fata de sfera ilicitului penal nu este intotdeauna usor de realizat. De aceea, in mod judicios se considera ca �Modul de interpretare a opiniilor intr-o sfera publica virtuala reprezinta o provocare adresata justitiei, in sensul de a-si reconsidera etaloanele de lucru. [�] Amestecul dintre morala, politica, satira, interese de stat si libertati civile continua sa alcatuiasca un camp minat, al carui caracter exploziv poate fi amplificat prin dezvoltarea unui mediu dispersiv cum este Internetul.� (4)
6.2.2. Ilustrativ pentru aceasta problematica este un caz petrecut de curand in Germania. Holger Voss, un tanar participant la un for de discutii in Internet, a redactat si a transmis un mesaj al carui continut a determinat reactia parchetului local.
In grupul respectiv de discutii, un autor anonim (avand pseudonimul �Engine of Aggression�) expediase in prealabil un mesaj prin care elogia masacrarea unor mii de prizonieri de razboi talibani in Afganistan, de catre unitati ale Aliantei Nordului, sprijinite de forte militare anglo-americane. (5) Holger Voss a transmis, dupa propria marturisire, (6) o replica plina de sarcasm la adresa acestui mesaj, replica pe care organele de cercetare penala germane au considerat-o o forma de apologie a infractiunilor, fapta sanctionata de � 140 din codul penal al R.F.G. Mai precis, s-a apreciat ca, prin mesajul sau, Holger Voss si-a manifestat acordul fata de atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. (7)
Semnificative sunt doua elemente ale spetei. Intai, desi putea apela la un pseudonim, Voss si-a semnat mesajul cu numele sau real, indicand, totodata, adresa sa de posta electronica. Apoi, dincolo de ironia care razbate cu limpezime din text, mesajul lui Voss se incheie cu precizarea ca a fost vorba de o atitudine sarcastica. In alti termeni, Voss nu era, in realitate, un adept al terorismului si nu a salutat atentatele din 11 septembrie 2001, intentia sa limitandu-se la a-si ironiza preopinentul. Aceste circumstante, corect evaluate, nu puteau duce la concluzia extrema ca Voss ar fi inteles sa faca o apologie a infractiunilor.
Cu toate acestea, organele de politie din orasul M�nster, in urma unei sesizari anonime, au initiat cercetari la furnizorul de servicii Internet care administra forul de discutii in care a fost transmis mesajul incriminat, solicitandu-i datele de trafic ale expeditorului. Pe baza acestor elemente, inclusiv a datelor de legatura obtinute de la furnizorul de acces Internet, T-Online, politia a putut determina computerul de la care a fost expediat mesajul.(8)
Printr-o hotarare pronuntata pe data de 8 ianuarie 2003, Judecatoria orasului M�nster a apreciat ca fapta imputata lui Holger Voss nu prezenta pericolul social al unei infractiuni si a dispus achitarea inculpatului. In acest sens, instanta a inteles sa acorde o pondere importanta mentiunii din finalul mesajului, care facea referire la un anumit tip de sarcasm in conceperea mesajului, de natura sa indice ca autorul acestuia nu era nicidecum un apologet al terorismului. Interesant este ca din materialul de cercetare penala fusese omis tocmai acest pasaj, aspect sesizat de aparatorul lui Voss si criticat de insusi reprezentantul parchetului care, in noua configuratie a probatoriului, a cerut achitarea inculpatului. (9)

6.3. In alta ordine de idei, esential este faptul ca atat insulta, calomnia, cat si celelalte faptele mentionate la pct.6.2. sunt, in principiu, susceptibile de a fi savarsite �in public�, in contextul utilizarii tehnologiilor informatiei. In aceasta privinta, intelegem sa ne raportam la prevederile art.152 C.pen, care stabilesc ipostazele in care o fapta se considera a fi comisa in public. In opinia noastra, toate situatiile avute in vedere de acest text din Codul penal roman pot fi adecvate modalitatilor de prezenta online, fie ca este vorba despre pagini Web, grupuri de stiri sau posta electronica.
De notat este si faptul ca, potrivit practicii care pare a se instala la nivelul unor instante straine, momentul la care continutul se considera ca a fost publicat este acela cand materialul care a fost incarcat sau transmis prin intermediul serviciilor Internet a fost vizualizat de o persoana.(10) Legat de acest aspect este si modul de stabilire a cursului prescriptiei extinctive, in cazul actiunilor civile indreptate impotriva calomniatorilor. Astfel, de pilda, in dreptul Marii Britanii, termenul de prescriptie isi reia cursul, ori de catre ori are loc o diseminare a continutului calomnios; cu alte cuvinte, de fiecare data cand un utilizator acceseaza resursa Internet respectiva. Rezulta ca, in cazul in care un ziar dispune de o arhiva online, o actiune in justitie poate fi initiata multi ani dupa ce a avut loc publicarea originara, ceea ce creeaza o imensa insecuritate in circuitul juridic, cu toate consecintele negative ce decurg de aici. (11)

6.4. Plasarea problematicii continuturilor defaimatoare in spatiul cibernetic ridica problema stabilirii caracterului de persoana publica sau persoana privata, raportata la subiectul pasiv al insultei ori al calomniei. In sistemul de drept american, acest aspect este fundamental in ceea ce priveste protectia legala de care se poate bucura reclamantul intr-un proces de calomnie sau insulta. Mai multe spete generate de savarsirea unor calomnii prin mass-media clasica au condus la conturarea unei practici interesante in aceasta materie. (12)
6.4.1. Astfel, judecand cauza New York Times v. Sullivan (1964), Curtea Suprema a S.U.A. a statuat ca, in anumite imprejurari, Primul Amendament este susceptibil sa acopere limbajul defaimator.
In speta, un demnitar din statul Alabama a intentat actiune impotriva celebrului cotidian, pentru faptul ca in paginile acestuia s-a publicat un articol din care rezulta ca reclamantul, impreuna cu alti demnitari locali ar fi organizat un �val de teroare� impotriva populatiei de culoare din statul respectiv. Instanta suprema a apreciat ca un functionar public nu are dreptul la despagubiri in legatura cu o afirmatie calomnioasa formulata impotriva sa, referitoare la modul in care isi exercita atributiile legale, decat daca va putea dovedi ca afirmatia a fost facuta cu rea-credinta. In felul acesta, curtea a impus teza potrivit careia, nevoia de a formula critici la adresa demnitarilor si functionarilor publici este precumpanitoare in raport cu prejudiciile pe care acestia le-ar putea suferi de pe urma afirmatiilor critice. (13)
In anul 1967, suprema instanta americana a extins criteriul relei-credinte si in legatura cu atacurile la adresa personalitatilor vietii publice. In considerentele deciziei asupra spetei Curtis Publishing Co. v. Butts, s-a retinut ca in sfera personalitatilor vietii publice se situeaza orice persoana care pretinde, in mod constant, un grad suficient de interes public si care dispune de suficiente mijloace de contraargumentare pentru a putea demonstra falsitatea afirmatiilor defaimatoare la adresa sa. In alti termeni, subiectul pasiv din aceasta categorie trebuie sa se bucure de o protectie mai redusa din partea instantelor judecatoresti.
Ramanand consecventa practicii sale, Curtea Suprema a S.U.A. a refuzat sa aplice solutiile de mai sus in situatiile in care victima calomniei se dovedea a fi o persoana privata, mai exact, o persoana ce nu detinea vreo functie publica si care nici nu era recunoscuta ca facand parte din viata publica. In cauza Gertz v. Robert Welch, Inc. (1974), instanta a stabilit ca protectia Primului Amendament acordata afirmatiilor despre persoane publice nu este aplicabila in privinta persoanelor private, chiar si atunci cand problema care face obiectul unui articol defaimator ar fi de interes public. Prin urmare, aceasta categorie de persoane calomniate nu trebuie sa probeze reaua-credinta si beneficiaza de o pozitie mai confortabila in procese.
6.4.2. In conditiile in care utilizatorii serviciilor Internet se angajeaza in relatii interactive in mediul virtual, ei devin, intr-o anumita masura, persoane publice. Aceasta, deoarece teritoriul cibernetic este un vast spatiu public in care au loc dezbateri, se schimba idei si se formuleaza critici. In Internet oricine isi poate crea o pagina Web proprie, mai mult sau mai putin pretentioasa, in care se poate prezenta pe sine, isi poate clama optiunile politice, religioase sau de alta natura si dispune de posibilitatea de a protesta impotriva unor fenomene cu care nu este de acord. Pagina respectiva este captata de motoarele de cautare, in functie de tematica ei specifica ori de un alt criteriu clasificator, astfel incat milioanele de utilizatori o pot cauta, gasi si accesa. In acest mod, autorul paginii dobandeste o anumita notorietate in reteaua informatica globala, chiar daca in mediul sau real de existenta el poate fi o persoana care trece aproape neobservata.
Care va fi, in aceste conditii, gradul de protectie al unui cetatean al retelei � persoana publica � confruntat cu o afirmatie insultatoare sau calomnioasa facuta impotriva sa pe cale electronica? Evident, problema nu intereseaza doar practica judecatoreasca din S.U.A. si este cert ca ea nu va putea fi solutionata pe baza practicii evocate anterior, daca avem in vedere diferentele existente intre sistemele de drept, precum si conflictul de legi, atunci cand autorul calomniei online si victima sa sunt supusi unor legislatii diferite. Facand abstractie de problema mult mai complicata a conflictului de jurisdictii, credem ca intr-un segment determinat al teritoriului virtual, guvernat de un anumit sistem de drept, prevederile constitutionale ale acelui stat trebuie sa ofere, in orice caz, baza solutiilor juridice.
Astfel, raportandu-ne la Constitutia Romaniei, in cazul unei calomnii sau insulte savarsite online vor trebui sa prevaleze dispozitiile art.30 alin.4 (libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine), coroborate cu cele ale art.1 alin.3 (demnitatea omului reprezinta o valoare suprema si este garantata), ale art.21 (liberul acces la justitie si imposibilitatea ingradirii legale a acestuia) si ale art.16 alin.1 (egalitatea in fata legii, fara privilegii si fara discriminari). Cu alte cuvinte, cel putin din perspectiva sistemului constitutional romanesc, nu gasim justificata o diferentiere de regim juridic intre persoanele calomniate prin sisteme informatice, sub aspectul notorietatii lor in spatiul virtual.

6.5. Un alt aspect care merita analizat este cel referitor la extensia sferei notiunii de �presa�, in conditiile cresterii constante a numarului de utilizatori online.
6.5.1. Pornind de la acelasi exemplu legat de organizarea unei pagini Web, de catre o persoana particulara din mediul real, putem oare considera ca acea persoana dobandeste, in totalitate, drepturile si obligatiile ce revin, in mod obisnuit, presei clasice, cat timp accesul la pagina respectiva este ingaduit oricarui utilizator? Un raspuns afirmativ la aceasta intrebare ar putea fi justificat de impactul cu totul deosebit pe care libertatea de exprimare il are in mediile electronice. Sub acest aspect, o diferentiere intre o presa �profesionista� si creatorii �amatori� de continuturi � pe care intelegem sa-i desemnam, pentru nevoile prezentului studiu, sub formula �presa neconventionala� - ar fi lipsita de temei. Subliniem ca identitatea de tratament vizeaza, in contextul analizat, doar modul de exercitare a libertatii de expresie, nu si alte domenii, cum ar fi, de exemplu, regimul fiscal, intrucat cele doua categorii de autori de continuturi nu se gasesc in situatii juridice identice, de natura sa impuna o egalitate de ordin legal in materie de impozite si taxe.
In masura in care aceasta extindere a sferei notiunii de �presa� ar fi � cel putin, principial � acceptata, atunci vom putea vorbi despre urmatoarele consecinte juridice, raportate la prevederile art.30 si 31 din Constitutia Romaniei, in cazul presei neconventionale:
1. paginile Web, forurile de discutii, grupurile de stiri, Bulletin Board Systems si alte servicii similare care se adreseaza publicului pe cale electronica nu pot fi cenzurate;
2. cetatenii sunt liberi sa infiinteze publicatii in spatiul virtual (14) , de tipul celor mentionate la punctul 1;
3. publicatiile din spatiul virtual nu pot fi suprimate;
4. continutul publicatiilor din spatiul virtual nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine;
5. publicatiile din spatiul virtual nu pot defaima tara si natiunea, nu pot indemna la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, nu pot incita la discriminare, la separatism territorial sau la violenta publica si nu pot expune materiale obscene, contrare bunelor moravuri;
6. autorii continuturilor din publicatiile virtuale, precum si proprietarii publicatiilor respective, raspund civil pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica;
7. dreptul unui utilizator de servicii Internet, de a avea acces la orice informatie de interes public, inclusiv cea diseminata de publicatiile virtuale din cadrul presei neconventionale, nu poate fi ingradit;
8. publicatiile virtuale sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice. (15)
Distinct de regulile ce se desprind din enumerarea acestor consecinte juridice, presa rezultata din procesul de extindere despre care vorbeam dispune de libertatea de a-si fixa norme suplimentare de conduita, pe baza principiului autoreglementarii. In cazul presei clasice, recursul la autoreglementare este aproape subinteles si mult mai usor de realizat, daca avem in vedere gradul ridicat de organizare a mediilor de informare si pretentia lor constanta de profesionalism. In schimb, ceilalti detinatori de publicatii electronice sunt eterogeni, neprofesionisti si, ca atare, mai putin coezivi, astfel incat, autoimpunerea de reguli privind continuturile publicabile este mai dificila.
6.5.2. Foarte recent, in data de 24 iunie 2003, practica judecatoreasca din S.U.A. a consemnat un caz interesant referitor la raspunderea unei publicatii electronice din zona presei neconventionale, in legatura cu un continut pe care aceasta l-a �re-editat.� Prin expresia �continut re-editat� intelegem, in speta, un text elaborat, in mod originar, de o alta persoana, dar care, ulterior, a fost transmis publicului din mediul virtual de catre o alta persoana.
Cu o decizie de 2-1, Curtea de Apel din cadrul celui de-al 9-lea Circuit a stabilit, in esenta, ca operatorul unei publicatii electronice din sfera presei neconventionale nu raspunde pentru continuturile calomnioase pe care le re-editeaza. (16) Aceasta hotarare pronuntata in speta Batzel v. Cremers (17) pare sa dobandeasca o valoare istorica in jurisprudenta americana, deoarece ea tinde sa marcheze o diferenta neta de regim juridic, in privinta raspunderii pentru calomnii transmise electronic, intre presa conventionala si cea neconventionala. Astfel, in timp ce impotriva celei dintai se poate relativ usor obtine o hotarare judecatoreasca de condamnare la despagubiri, moderatorul unui mailing-list este, dupa cum vom arata, beneficiarul unei exonerari pentru calomniile pe care le re-editeaza.
Incercand o argumentare dincolo de considerentele hotararii, Cindy Cohn, consilierul juridic al organizatiei Electronic Frontier Foundation, a declarat urmatoarele: �Publicatiile cu sens unic au editori si persoane insarcinate cu verificarea stirilor; ele nu vand doar informatii, ci credibilitate [�]. In schimb, prin intermediul unui mailing list, oamenii nu vand nimic, ci, pur si simplu, se angajeaza in discutii. Nu s-ar putea vorbi despre o libertate de exprimare in aceste medii, daca oamenii ar fi tinuti raspunzatori pentru orice informatie pe care o proceseaza cu ajutorul comenzilor cut, paste, forward.� (18)
S-ar parea, astfel, ca operatiunile informatice de re-editare efectuate prin serviciile Internet ale presei neconventionale implica o diligenta mai redusa din partea operatorilor acestor servicii. Aceasta, tocmai datorita particularitatilor sistemului practicat in forurile de discutii sau in grupurile de stiri, in care esential este schimbul de idei, mai degraba decat informarea, cu acuratete si profesionalism, asupra unor evenimente sau opinii. Cei ce sunt activi in asemenea forme de presa neconventionala nu au de ce sa fie preocupati, in mod special, de valoarea de adevar a unor afirmatii, ci de simpla posibilitate de a argumenta si contraargumenta, in mod liber, fara pretentia de a-si asuma rolul si autoritatea unui ziar sau al unui post de televiziune.
Pe fond, opinia majoritara a instantei s-a intemeiat pe dispozitiile � 230 (c) (1) ale lui Communications Decency Act (CDA) din anul 1996, potrivit carora, furnizorul sau utilizatorul unui servicu informatic interactiv nu poate fi considerat un editor sau autor al unei informatii transmise de un alt furnizor de continuturi. (19)
In fapt, avocata Ellen Batzel angajase un muncitor, Robert Smith, spre a-i efectua anumite reparatii la domiciliu. Pe fondul unor neintelegeri cu Batzel, Smith a transmis un e-mail organizatiei Museum Security Network, in care afirma ca ar fi auzit-o pe Batzel laudandu-se cu faptul ca este nepoata lui Heinrich Himmler si ca impresionanta colectie de tablouri de la domiciliul acesteia ar putea, intr-un asemenea context, sa provina de la victimele Holocaustului.
Mesajul a fost preluat de Ton Cremers, directorul serviciului de securitate al celebrului Rijksmuseum din Amsterdam si, totodata, operatorul unui mailing-list al organizatiei sus-mentionate, la care sunt abonate, in mod curent, circa 1000 de persoane - experti in securitatea muzeelor, ziaristi, agenti de asigurari si agenti de politie. Cremers a efectuat cateva modificari minore la mesajul primit de la Smith, introducandu-l, ulterior, in mailing-list-ul pe care il administra. Este de notat faptul ca Smith, potrivit declaratiei formulate in fata instantei, nu isi imaginase ca mesajul sau va fi facut public, iar Cremers a procedat la diseminarea denuntului fara sa il anunte, in prealabil, pe Smith.
Dupa trei luni de la publicare, Batzel a aflat despre mesajul calomnios, actionandu-i pe Cremers si Smith in justitie.
Instanta a constatat ca mailing-list-ul administrat de Cremers se subsumeaza notiunii de �serviciu informatic interactiv�, prin aceasta CDA intelegand, in esenta, orice serviciu, sistem sau software de acces informatic, care faciliteaza un acces al mai multor utilizatori la un server.
O alta problema a fost aceea de a determina daca, in speta, Smith se incadra in sfera expresiei de �furnizor de continuturi�. Potrivit definitiei legale, acesta este orice persoana raspunzatoare, in tot sau in parte, pentru crearea sau dezvoltarea unei informatii furnizata prin Internet sau prin orice alt serviciu informatic interactiv. Mai exact, s-a ridicat intrebarea daca Smith poate fi considerat unicul furnizor al mesajului pe care l-a redactat si transmis prin posta electronica, ori daca si Cremers a avut, la randul sau, o contributie, in sensul de a fi �creat� sau �dezvoltat� mesajul respectiv. Instanta a opinat ca sumarele modificari operate de paratul olandez in mesajul generat de Smith nu pot avea semnificatia unei �dezvoltari� a continutului calomnios. �Dezvoltarea informatiei� implica mai mult decat a edita fragmente dintr-un mesaj receptionat anterior si a selecta materiale destinate publicarii electronice. Pe de alta parte, �furnizarea informatiei�, in intelesul definitiei legale evocate mai sus, impune ca �furnizorul� respectiv sa aiba un rol activ in transmiterea materialului catre furnizorul sau utilizatorul unui serviciu informatic interactiv.
In acest context, opinia majoritara a sustinut ca incidenta cauzei de exonerare se produce daca tertul care a creat sau dezvoltat informatia a expediat-o furnizorului de servicii sau utilizatorului in circumstante in care o persoana rezonabila, avand calitatea de furnizor de servicii sau de utilizator, ar considera ca informatia a fost transmisa in vederea publicarii pe Internet sau in interiorul altui serviciu informatic interactiv. In alti termeni, ceea ce trebuie evaluat este modul in care destinatarii mesajului percep intentia expeditorului � aceea de a se publica sau nu informatia transmisa de acesta din urma.
Opinia separata a izvorat, in speta, tocmai din modul de raportare la aspectele ce priveau �informatia furnizata de catre un tert.� Judecatorul ramas in minoritate a afirmat ca prin solutia pronuntata, instanta a extins sfera exonerarii dincolo de intentiile legiuitorului. In realitate, legea s-ar focaliza nu pe intentiile autorului mesajului, ci pe modul in care actioneaza furnizorul de servicii informatice interactive. Astfel, acesta din urma beneficiaza de exonerare numai atunci cand nu a avut nici un rol activ in selectarea continutului calomnios, in vederea diseminarii sale electronice. Daca, din contra, furnizorul de servicii si-a asumat o pozitie activa in selectarea informatiei, atunci aceasta din urma nu mai reprezinta o informatie transmisa de catre un tert, si, in consecinta, exonerarea nu mai poate interveni. In speta, Cremers a detinut un rol activ in procesarea mesajului primit de la Smith. Serviciul informatic interactiv administrat de Cremers nu permitea diseminarea informatiilor in absenta unei interventii directe a acestuia. Receptionand mesajul de la Smith, destinatarul din Olanda a avut posibilitatea sa opteze intre a-l publica sau a se abtine de la o asemenea actiune, constatand continutul sau extrem de sensibil si posibil generator de consecinte pe planul raspunderii juridice.
In ceea ce ne priveste, credem ca, cel putin prin prisma reglementarii legale existente, in aceasta materie, in Statele Unite ale Americii, punctul de vedere exprimat de judecatorul aflat in minoriate este cel judicios. Daca am rationa altfel, ar insemna, intr-adevar, sa transformam o cauza exoneratoare � care, prin natura ei, trebuie sa aiba incidenta in conditiile unei stricte interpretari a textului legal ce o consacra � intr-un instrument cu ajutorul caruia continuturi negative, in general, pot fi amplu diseminate in spatiul virtual, pe baza optiunii discretionare a administratorilor de servicii Internet.

6.6. Aflata in directa legatura cu tema analizata la punctul precedent, problematica mai generala a raspunderii furnizorilor de servicii Internet pentru continuturile negative a caror transmitere o asigura (in speta, insulte si calomnii) continua sa se amplifice si sa genereze controverse. (20) Daca in legatura cu autorul nemijlocit al unui continut defaimator plasat, in mod originar, in mediile electronice nu se ridica probleme juridice deosebite in ceea ce presupune angajarea raspunderii sale, in schimb, in privinta sanctionarii celor care contribuie la raspandirea continutului si la accesarea acestuia de catre milioane de utilizatori exista numeroase discutii. (21)
Dupa 1990, practica judecatoreasca din Europa (22) si din Statele Unite ale Americii a promovat in aceasta materie solutii demne de interes, pe baza carora s-au conturat, treptat, si reglementari la nivel normativ.
6.6.1. Jurisprudenta americana a avut, astfel, rolul poate cel mai insemnat, pe de o parte, in mai buna percepere, de catre mediul juridic, a mecanismelor de furnizare a serviciilor Internet, iar, pe de alta parte, in formularea unor principii cu privire la gradul de implicare a furnizorilor de servicii in procesul de diseminare a continuturilor electronice, precum si la tratamentul juridic al acestei implicari. (23)
Prima speta de referinta de acest gen a fost Cubby, Inc. vs. CompuServe Inc. (1991), in cadrul careia s-a discutat problema calificarii furnizorului de servicii Internet, in contextul posibilitatilor sale de revizuire a continuturilor, anterior diseminarii acestora. Curtea a decis ca furnizorul de servicii CompuServe poate fi asimilat cu un distribuitor clasic, cum ar fi o librarie sau o biblioteca. Aceste entitati pot raspunde juridic pentru continuturile pe care le distribuie, numai daca se dovedeste ca au cunoscut caracterul ilegal al acestora. (24)
In cauza Stratton Oakmont vs. Prodigy (1995), desi furnizorul parat a invocat decizia cu valoare de precedent din speta mentionata anterior, considerandu-se un simplu distribuitor de informatie, instanta a apreciat ca raspunderea sa poate fi retinuta, intrucat isi avertizase utilizatorii asupra faptului ca exercita un control asupra continuturilor pe care le intermediaza. In aceste conditii, Prodigy trebuie sa fie considerat mai degraba un redactor, decat un distribuitor. (25)
La un an distanta, in dosarul Zeran vs. America Online (1996), instanta judecatoreasca a facut aplicarea prevederilor CDA (dupa cum am vazut si in speta expusa mai sus, Batzel vs. Cremers), in sensul ca un servicu informatic interactiv nu poate fi tinut raspunzator pentru faptul ca tertii plaseaza, prin intermediul acestuia, texte defaimatoare in Internet.
In esenta, totul tinde a se rezuma la modul in care intelegem sa calificam un furnizor de servicii Internet. Este acesta un redactor (autor), un editor sau un distribuitor? In dreptul american, in domeniul comunicatiilor, se opereaza cu termenul generic de �common carrier�, in sensul unui serviciu de comunicatii care are obligatia legala de �a purta� orice fel de informatie transmisa prin mijlocirea sa, cum ar fi de exemplu o companie de telefonie. Avand un asemenea statut, purtatorii obisnuiti de informatie sunt supusi unui regim de raspundere juridica mult mai bland, in ceea ce priveste continutul informatiei. (26) Ceea ce conteaza, in ultima instanta, este faptul daca �intermediarul�, oricare ar fi acesta (librarie, companie de telefonie sau Internet Service Provider), se implica in controlul continuturilor sau daca intervine asupra alcatuirii acestora.
Nu trebuie omis nici faptul ca intre S.U.A si Marea Britanie, de exemplu, exista deosebiri de substanta in legatura cu modul de intelegere si exercitare a libertatii de exprimare, desi ambele tari apartin aceluiasi sistem de drept. In acest sens, in Marea Britanie, legea consacra o protectie limitata a presei, atunci cand vizeaza continuturi indreptate impotriva autoritatilor publice, in timp ce in S.U.A., Primul Amendament asigura o pozitie mult mai confortabila paratilor in procese. Aceasta diferentiere determina mass-media britanica sa fie mult mai atenta in legatura cu informatiile pe care le obtine si le raspandeste. (27) O asemenea orientare ajunge sa marcheze, in cele din urma, si informatiile transmise electronic.
6.6.2. In S.U.A., CDA, propunandu-si sa reglementeze continuturile electronice, a consacrat mai multe prevederi regimului de raspundere a Internet Service Provider-ilor, incurajandu-i pe acestia sa procedeze la controlul si eliminarea continuturilor negative. Este vorba, in special, despre textul de la � 230 (c), pe care l-am analizat anterior. In plus, furnizorul de servicii nu va fi tinut raspunzator, daca adopta, cu buna-credinta, masuri menite sa restrictioneze accesul la continuturi pe care furnizorul in cauza le considera negative, indiferent daca asemenea continuturi sunt sau nu ocrotite din punct de vedere constitutional.
Prin urmare, potrivit legislatiei S.U.A., furnizorii de servicii par sa aiba un drept discretionar de apreciere in privinta calificarii informatiei pe care o intermediaza, ei nefiind tinuti a se ghida dupa criterii constitutionale. In schimb, au libertatea de a evalua in ce masura un anumit continut este obscen, excesiv de violent sau ofensator in orice alta forma. Problema constitutionalitatii devine, astfel, un aspect care se poate transa abia in fata instantei, in situatiile in care o persoana actioneaza furnizorul in justitie, pentru faptul ca, prin eliminarea unui anumit continut din mediul virtual, a incalcat prevederile referitoare la libertatea de exprimare. Ni se pare discutabila o asemenea abordare, desi, in absenta ei, furnizorii de servicii nu ar putea, probabil, sa adopte masuri rapide destinate a-i apara de raspundere. Operatorii de servicii Internet nu dispun, in principiu, de pregatirea juridica necesara pentru a sti, in orice situatie, sa califice un anumit continut ca fiind legal sau nu. Fiind constransi sa actioneze cu celeritate pentru a beneficia de exonerare, ei ar putea sa fie extrem de restrictivi in tratarea unui mesaj ca obscen sau defaimator. Or, o asemenea maniera de reglementare creeaza o pozitie privilegiata pentru furnizorii de servicii, in raport cu marea masa a utilizatorilor, sub aspectul exercitarii dreptului la libera expresie. In vreme ce primii ajung, in mod practic, sa se tranforme in cenzori, cei din urma isi pot apara drepturile constitutionale doar apeland la calea nu intotdeauna confortabila a justitiei.
6.6.3. In Marea Britanie, Defamation Act din 1996 reglementeaza, de asemenea, un regim exoneratoriu pentru distribuitori, tipografi si alte persoane care nu au o raspundere originara pentru o publicatie cu text defaimator, sub dubla conditie ca cel ce invoca exonerarea sa nu fi stiut sau sa nu fi avut motive sa considere ca actiunea sa a contribuit la publicarea unui material calomnios. In plus, se cere ca cel in cauza sa nu fi fost autorul, editorul sau persoana care a multiplicat textul respectiv. (28)
In baza acestui act normativ, instantele britanice s-au pronuntat, in anul 1999, asupra spetei Godfrey v. Demon. In fapt, Demon Internet este un furnizor de servicii, care, printre altele, administreaza mai multe grupuri de stiri si de discutii. Un mesaj defaimator la adresa lui Laurence Godfrey a fost plasat pe serverele furnizorului de servicii, fiind diseminat in randul utilizatorilor. Desi Godfrey a notificat furnizorul de servicii despre existenta mesajului, iar acesta a luat masuri pentru a-l sterge, totusi, serverele au continuat sa mai mentina �copiile� electronice ale textului inca o saptamana, pana cand au fost radiate de sistemul automat. Godfrey a considerat ca, in aceasta perioada, demnitatea sa a continuat sa fie lezata din cauza prezentei mesajului pe mai multe servere, astfel incat s-a indreptat, in justitie, impotriva furnizorului de servicii. (29)
In aparare, Demon a sustinut ca eliminarea, la cererea oricarei persoane ce pretinde a fi fost lezata in demnitatea sa, a diferitelor continuturi intermediate ar transforma furnizorii de servicii Internet in veritabili cenzori. Daca nu ar da curs solicitarilor, s-ar expune riscului de a le fi angajata raspunderea. (30) Mai mult, aplicand legea in sens strict, instantele din Regatul Unit, altfel decat cele din S.U.A., tind sa refuze furnizorilor de servicii calitatea de �purtatori obisnuiti de informatie�, astfel incat pot fi mai usor trasi la raspundere pentru intermedierea de continuturi negative.
Litigiul s-a finalizat cu o tranzactie incheiata intre parti.
6.6.4. Intre timp, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptata Directiva 2000/31 privind comertul electronic, care, printre altele, contine un set important de norme privitoare la raspunderea juridica a furnizorilor de servicii Internet, in legatura cu fluxul electronic al informatiilor. (31)
6.6.4.1. Avem in vedere prevederile art.12 - 14 ale directivei, ce privesc:
a) intermedierea prin simpla transmitere a informatiei;
b) stocarea temporara a informatiei (stocarea-caching);
c) stocarea permanenta a informatiei (stocarea-hosting).
a) In primul caz, furnizorul de servicii nu raspunde pentru informatia transmisa, daca sunt intrunite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
- transmiterea nu a fost initiata de furnizor;
- alegerea utilizatorului care receptioneaza informatia transmisa nu a apartinut furnizorului;
- furnizorul nu a selectat si nu a modificat informatia transmisa.
Astfel, faptul ca furnizorul de servicii a declansat in mod automat transmiterea informatiei la cererea utilizatorului (destinatarului) nu inseamna ca i-a apartinut, totodata, initiativa transmiterii. Exonerarea survine si atunci cand �alegerea� utilizatorului (destinatarului) se realizeaza pe cale automata, ca urmare a solicitarii formulate de catre initiatorul transmiterii informatiei (expeditorul), cum ar fi cererea unui utilizator de a i se inainta (to forward) mesajul catre intermediarul unui mailing-list. Cat priveste interventia asupra continutului informatiei, furnizorul de servicii beneficiaza de exonerare si in cazul in care mijloacele sale tehnice adauga, in mod automat, un header la informatia in cauza sau elimina virusii din componenta mesajelor electronice, fara a altera in nici un fel integritatea continutului de idei. (32)
Prevederile directivei adauga, la acest punct, faptul ca transmiterea informatiei si asigurarea accesului la aceasta includ si stocarea automata, intermediara si temporara a informatiei difuzate, in masura in care aceasta operatie are loc exclusiv in scopul ca informatia respective sa tranziteze reteaua de comunicatii si cu conditia ca informatia sa nu fie stocata pentru o perioada ce depaseste, in mod nerezonabil, durata necesara transmiterii ei.
b) Cel de-al doilea caz instituie exonerarea pentru stocarea automata, intermediara si temporara a informatiei transmise, daca aceasta operatie se produce in scopul exclusiv de a eficientiza transmiterea informatiei catre alti destinatari, la cererea acestora, pe baza indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii:
- furnizorul nu altereaza continutul informatiei;
- furnizorul intruneste conditiile prevazute de lege privind accesul la informatia respectiva;
- furnizorul se supune regulilor sau uzantelor larg acceptate in cadrul comunitatii electronice, in ceea ce priveste actualizarea informatiei;
- furnizorul nu obstaculeaza utilizarea legala, de catre orice persoana, a tehnologiilor larg acceptate in cadrul comunitatii electronice, destinate obtinerii de date asupra naturii sau utilizarii informatiei;
- furnizorul actioneaza rapid in scopul eliminarii informatiei pe care a stocat-o, ori in vederea blocarii accesului la aceasta, din momentul in care a cunoscut efectiv faptul ca informatia transmisa initial a fost eliminata din reteaua de comunicatii ori ca accesul la ea a fost blocat sau faptul ca eliminarea ori blocarea accesului a avut loc prin efectul deciziei unei autoritati publice.
Prevederea comunitara nu ofera explicatii cu privire la �rapiditatea� interventiei furnizorului de servicii si, de aceea, credem ca aceasta conduita trebuie apreciata de la caz la caz, inclusiv in functie de disponibilitatile de ordin tehnic ale furnizorului. In toate situatiile in care se pune problema angajarii raspunderii juridice a furnizorului de servicii, acesta trebuie sa faca dovada faptului ca a depus toate diligentele pentru eliminarea sau blocarea operativa a continturilor negative in cauza.
Pe de alta parte, in practica pot aparea probleme referitoare la �cunoasterea efectiva�, de catre furnizorul de servicii, a faptului ca respectivul continut a intrat in zona ilicitului. In acest caz, se considera ca revine autoritatilor publice sarcina sa probeze ca furnizorul a avut cunostinta despre acel fapt si ca nu a luat masuri de blocare a accesului la continutul negativ. (33)
c) In sfarsit, in ipoteza stocarii-hosting (34) , furnizorul de servicii nu raspunde daca indeplineste oricare din urmatoarele conditii:
- nu cunoaste faptul ca activitatea sau informatia stocata este nelegala si, in privinta unei actiuni civile in daune, nu are cunostinta despre fapte sau imprejurari din care sa rezulte ca activitatea sau informatia respectiva ar fi de natura sa lezeze drepturile unui tert;
- luand act despre faptul ca activitatea sau informatia respectiva este ilicita ori in legatura cu fapte sau circumstante din care reiese ca activitatea sau informatia in cauza ar putea leza drepturile unui tert, adopta, in mod operativ, masuri de eliminare sau de blocare a accesului la aceasta.
Exonerarea nu intervine insa, daca utilizatorul care solicita stocarea informatiei se gaseste sub autoritatea furnizorului de servicii.
Si la acest punct se pune problema cunoasterii efective a unor fapte de ordin obiectiv, de catre furnizorul de servicii. Pentru ca exonerarea acestuia sa nu poata opera, este necesar ca tertul ale carui drepturi au fost vatamate prin continutul negativ sa probeze ca furnizorul a cunoscut caracterul ilicit al informatiei stocate si ca nu a adoptat masuri de eliminare a acesteia. (35)
6.6.4.2. Din cele aratate, rezulta, in opinia noastra, o preocupare notabila a Uniunii Europene pentru incercarea de lamurire a problematicii raspunderii juridice a furnizorilor de servicii Internet. Acest demers clarificator este axat pe urmatoarele coordonate de baza:
- incurajarea utilizarii serviciilor Internet;
- luarea in considerare a bunei-credinte pe care furnizori de servicii trebuie sa o manifeste in activitatea lor;
- imbinarea obligatiilor de diligenta cu obligatiile de rezultat in sarcina furnizorilor de servicii;
- preluarea, de pe umerii furnizorilor, a sarcinii de evaluare juridica a continuturilor (inclusiv in contextul unei confruntari cu un tert care, in absenta unei hotarari judecatoresti ori a altui act emis de o autoritate publica, pretinde eliminarea unui anumit continut) si transferarea acesteia in competenta exclusiva a autoritatilor publice.
Acest din urma element merita o atentie speciala. In expunerea de motive a directivei europene, la punctul 46, se precizeaza ca, in cadrul actiunilor de eliminare a informatiilor ilicite, furnizorul de servicii este obligat sa aiba in vedere principiul libertatii de exprimare. La punctul 48 se adauga si teza potrivit careia, directiva nu impiedica statele membre sa instituie mecanisme prin care furnizorii de servicii sa fie obligati ca, dupa �o evaluare rezonabila�, sa ia masuri de descoperire si de impiedicare a manifestarilor ilegale in spatiul cibernetic.
Probabil ca in temeiul acestei orientari legiuitorul roman a introdus, in art.16 alin.3 din Legea privind comertul electronic nr.365/2002, dispozitia conform careia, furnizorii de servicii sunt obligati sa intrerupa, temporar sau permanent, transmiterea intr-o retea de comunicatii sau stocarea informatiei furnizate de un destinatar (utilizator) al serviciului respectiv, in special prin eliminarea informatiei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o retea de de comunicatii sau prestarea oricarui alt serviciu al societatii informationale, daca aceste masuri au fost dispuse de o autoritate publica, din oficiu sau la primirea unei plangeri ori sesizari din partea oricarei persoane (subl.ns. � H.D.D).
In alti termeni, persoane care au fost vatamate printr-un continut electronic insultator sau calomnios si care solicita blocarea accesului la acesta trebuie sa se adreseze autoritatilor publice, singurele care pot, ulterior, impune furnizorilor de servicii sa intrerupa accesul.
Potrivit art.11 alin.2 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr.365/2002 privind comertul electronic, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.1308/2002 (36) , plangerea sau sesizarea poate fi adresata si furnizorului de servicii implicat, dar care nu este indreptatit sa procedeze la intrerupere, avand, in schimb, obligatia, in temeiul art.16 alin.1 din lege, sa informeze autoritatile publice in termen de 24 de ore si sa intreprinda toate masurile in vederea nealterarii informatiilor respective (subl.ns. � H.D.D).
Observam preocuparea legii romane de a nu-l transforma pe furnizorul de servcii intr-un cenzor care ar trebui sa adopte pozitii transante fata de continutul a carui transmitere o intermediaza si sa procedeze la eliminarea acestuia, de indata ce o persoana a facut o solicitare in acest sens. Tocmai intr-un asemenea context, art.16 alin.1 din lege consacra in sarcina furnizorilor de servicii obligatia de a sesiza, mai intai, autoritatile publice cu privire la informatiile �cu aparenta nelegala� transmise de utilizatorii serviciilor, organele statului fiind, ulterior, singurele abilitate sa determine, cu certitudine, in ce masura continutul este licit sau nu si sa stabileasca masurile ce trebuie eventual adoptate de furnizori. In aceasta procedura, furnizorii de servicii Intrernet actioneaza doar in scopul conservarii dovezilor privitoare la o eventuala incalcare a legii, neputand afecta continutul incriminat in nici un fel, cat timp nu exista, in acest sens, un act de decizie emanand de la o autoritate publica.
Legea lasa, bineinteles, deschis accesul la justitie, reglementand, in art.16 alin.6 dreptul oricarei persoane interesate de a formula contestatie la instanta de contencios administrativ competenta, impotriva masurilor dispuse de autoritatea publica. In aceasta maniera poate actiona, de pilda, furnizorul de continuturi, atunci cand furnizorul de servicii a blocat accesul la acel continut, pe baza deciziei autoritatii publice, in urma sesizarii persoanei lezate. Aceeasi cale de atac in justitie se afla si la indemana persoanei care a facut sesizarea, considerandu-se prejudiciata de continutul respectiv, in situatiile in care autoritatea publica a apreciat ca acel continut are un caracter licit si ca poate fi accesat, in continuare de utilizatori.
6.6.4.3. Dintr-o alta perspectiva, directiva Uniunii Europene nu este la adapost de anumite critici. Intr-un studiu amplu, elaborat de Comisia de Drept din Marea Britanie, si publicat in luna decembrie 2002, se mentioneaza ca anumite servicii Internet tind sa nu fie acoperite de sfera reglementarii. (37)
Este vorba despre furnizorii de hyperlink-uri si de instrumente de cautare. Incercand o analogie cu o forma de exprimare clasica a continuturilor cu caracter defaimator, autorii evoca o speta din secolul al XIX-lea, Hird v. Wood. In aceasta cauza, un afis avand un continut calomnios fusese postat pe marginea unui drum. Afisul nu era semnat si nici nu se stia cine l-a plasat in public, dar paratul se asezase alaturi de el o zi intreaga, atragand atentia trecatorilor asupra continutului respectiv. Instanta a considerat ca aceasta atitudine a paratului a fost suficienta pentru a indica autorul calomniei. In mod analog, s-ar putea sustine ca un hyperlink ce �atrage atentia� asupra unui continut electronic calomnios ar putea fi calificat ca o re-publicare, rezultand discutii in legatura cu posibilitatea exonerarii furnizorului unui asemenea serviciu.
La fel, directiva nu abordeaza subiectul �informatiilor compuse�, rezultate din selectarea si compilarea de informatii din mai multe surse. In prezent, in Internet exista serviciul de stiri Factiva.com, care furnizeaza utilizatorilor sai stiri preluate din peste 8.000 de surse. Compilarea automata a informatiilor si frecventa uriasa a acestora, in limita de peste 2 milioane de titluri pe luna, face imposibila o auto-monitorizare a continuturilor, ceea ce amplifica riscul unei raspunderi juridice pentru eventuale continuturi negative. Problema juridica esentiala, in acest caz, este aceea de a sti daca un asemenea compilator de informatii este un redactor, un editor sau un distribuitor de informatie.
Tot in Marea Britanie, Departamentul de Comert si Industrie este de parere ca aceste servicii sunt acoperite, intr-o anumita masura, de prevederile exoneratorii ale art.12-14 din directiva Uniunii Europene.(38) Putem fi doar partial de acord cu o astfel de opinie, in conditiile in care discutam despre raspunderea juridica si limitarile acestei raspunderi, tema ce obliga la interpretari restrictive, in contextul unui text normativ expres.
In Legea nr.365/2002 privind comertul electronic, art.15 se refera, in mod explicit, la aceste probleme, instituind exonerarea furnizorilor de servicii care faciliteaza accesul la informatia furnizata de alti furnizori de servicii sau de destinatarii serviciilor oferite de alti furnizori, prin punerea la dispozitia destinatarilor serviciului lor a unor instrumente de cautare, daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
- furnizorul nu are cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia la care faciliteaza accesul este nelegala si, in ceea ce priveste actiunile in daune, nu are cunostinta despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea ori informatia in cauza ar putea prejudicial drepturile unui tert;
- avand cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia respective este nelegala ori despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea sau informatia in cauza ar putea vatama drepturile unui tert, furnizorul actioeaza rapid in vederea eliminarii posibilitatii de acces oferite sau a blocarii utilizarii acesteia.
In mod practic, reglementarea acestei problematici reproduce solutiile si principiile aplicabile in cazul variantelor de servicii Internet prevazute la art.12-14 din legea romana, cu neajunsurile de care am amintit in analiza de la punctul 6.6.4.1.

6.7. O ultima problema pe care intelegem sa o abordam in cadrul acestei sectiuni a studiului se refera la modul de aplicare a legii in spatiu, in contextul unor insulte si calomnii mediate electronic, precum si in lumina caracterului global al Internetului.
6.7.1. Intr-un studiu de referinta consacrat inexistentei frontierelor nationale in Internet, doi juristi americani remarcau, inca din 1996, faptul ca spatiul cibernetic afecteaza, in mod radical, relatia dintre faptele juridice (lato sensu, am adauga noi) online si prezenta lor intr-un spatiu determinat. Reteaua mondiala de computere altereaza legatura dintre, pe de o parte, localizarea geografica si, pe de alta parte:
a) autoritatea statelor nationale de a exercita un control asupra conduitei persoanelor in mediul electronic;
b) consecintele juridice ale acestei conduite asupra altor persoane sau asupra bunurilor;
c) legitimitatea eforturilor statelor de a impune reguli aplicabile unui fenomen global si
d) aptitudinea unui loc fizic de a indica ce reguli sunt aplicabile unui anumit raport juridic. (39)
Teritoriul virtual nu este inzestrat cu granite clasice, intrucat costul si viteza transmiterii informatiilor prin intermediul noilor tehnologii nu depind de o anumita localizare in spatiu a utilizatorilor. Internetul faciliteaza incheierea de acte juridice intre persoane care nu isi cunosc reciproc situarea in plan geografic. Singura localizare care prezinta importanta intr-un asemenea context este cea aflata in mijlocul unui spatiu virtual, constand in �adrese� ale computerelor intre care sunt schimbate informatiile. Intregul sistem devine, astfel, indiferent cu privire la locul in care se gasesc aceste computere, neexistand o relatie necesara intre o adresa din Internet si un spatiu geografic in care se aplica o anumita lege. (40)
Care va fi, intr-o astfel de abordare, maniera de a raporta legea unui anumit stat la o conduita insultatoare sau calomnioasa, manifestata in mediul virtual? Unde anume, in spatiul cibernetic, se produce efectul prejudiciabil al limbajului defaimator? Este aplicabila legea penala din statul autorului faptei sau legea de la locul unde se gaseste victima? In ce masura instantele aflate intr-un anumit stat pot pronunta hotarari opozabile autoritatilor din statul in care se gaseste autorul continuturilor electronice defaimatoare? Cum pot fi conciliate sistemele de drept, in privinta tratamentului penal al insultei si calomniei, in raport cu modul de diferit de reglementare a libertatii de exprimare? Acestea sunt intrebarile fundamentale care graviteaza in jurul problematicii mai extinse si extrem de complexe a aplicarii legii in Internet.
6.7.2. In principiu, ar trebui sa consideram ca efectul prejudiciabil al unui atac defaimator realizat prin serviciile Internet se produce in statul in care se gaseste victima, deoarece, in cazul unei calomnii raspandite intr-un loc in care victima este necunoscuta, consecintele negative fata de aceasta sunt practic inexistente. (41)
Aceasta teza si argumentarea sa sumara au un grad ridicat de relativitate, in contextul epocii tehnologiilor informatiei, daca ne referim doar la amplificarea extrema a relatiilor dintre persoane via Internet, fapt ce contribuie la o anume notorietate a utilizatorilor in mediul virtual, cu mult dincolo de spatiul lor cotidian de existenta fizica (localitatea in care un utilizator domiciliaza sau in care isi are locul de munca). Pornind de la aceasta realitate, o persoana poate afirma ca onoarea si imaginea sa publica au fost lezate nu doar in tara si in orasul de origine, ci intr-un spatiu geografic mult mai vast. Altfel spus, insulta sau calomnia nu se considera a fi savarsita in locul unde continutul negativ este �incarcat� in Internet, ci acolo unde diversi utilizatori o �descarca� pe propriul calculator. Daca ne referim, in mod strict, la un articol defaimator plasat pe o pagina Web aferenta unui server situat intr-un anumit stat, atunci ar putea exista argumente in favoarea faptului ca �publicarea� articolului respectiv nu s-a produs in acel stat, ci in statele in care el este citit, prin �descarcare�, de catre diversi utilizatori.
6.7.2.1. Un caz solutionat la sfarsitul anului 2002 de instantele australiene a fost marcat de aceasta abordare. In publicatia electronica de afaceri Barron�s Online, editata de Dow Jones, aparuse un articol in care se facea o legatura intre o persoana condamnata pentru spalare de bani si omul de afaceri australian Joseph Gutnick. Acesta din urma s-a considerat vatamat de continutul articolului publicat pe pagina Web situata in S.U.A., actionand Dow Jones in fata instantelor din Australia. Speta Dow Jones v. Gutnick a declansat, astfel, largi controverse in legatura cu limitele libertatii de exprimare in Internet, cat si cu privire la legea penala aplicabila unui material defaimator accesibil pe cale electronica.
Prima instanta a respins cererea formulata de editorul american, de declinare a competentei in favoarea curtilor din S.U.A., cu motivarea ca Internetul nu este, pe fond, diferit de alte medii de informare. Pornind de la aceasta constatare si aplicand principii consacrate in jurisprudenta britanica, potrivit carora, publicarea unui material scris se produce in locul in care el poate fi citit si inteles, tendinta instantei de a plasa cauza sub jurisdictie exclusiv australiana devenise evidenta. Aceasta, in pofida apararilor formulate de avocatii Dow Jones, in sensul ca Internetul - altfel decat presa scrisa si audio, in care articolele pot fi diseminate intr-o maniera controlata � face imposibila determinarea, din start, a locurilor in care un anumit continut poate fi receptionat. Daca s-ar admite solutia curtii australiene la nivel international, ar insemna ca redactorii si editorii sa se supuna, in viitor, unei severe autocenzuri, nestiind ce legislatie este aplicabila in diferite zone geografice, in legatura cu materiale publicabile. (42)
Inalta Curte din Australia a confirmat hotararea primei instante (43), insistand totusi asupra unui aspect particular al cauzei. Pagina Web a lui Barron�s Online reprezinta un serviciu bazat pe abonamente, probandu-se ca in randul abonatilor se gaseau numerosi australieni. Aceasta inseamna ca redactorii si editorii americani, cunoscand ca serviciile lor erau expres solicitate in Australia, au realizat, in mod deliberat, continuturi care se refereau la realitati si persoane publice din acel stat. Prin urmare, articolul referitor la Gutnick a fost redactat cu scopul expres de a fi receptionat in Australia. In felul acesta, compania Dow Jones si revista sa de afaceri au inteles sa se supuna standardelor juridice australiene in materie de calomnie. (44)
6.7.2.2. Foarte recent, in luna mai 2003, o instanta judecatoreasca din Marea Britanie a preluat solutia din Dow Jones v. Gutnick, parat fiind (intamplator sau nu) acelasi trust american de presa de afaceri. Cauza Harrods v. Dow Jones a pornit de la un articol publicat in editia electronica a lui Wall Street Journal (un alt afiliat Dow Jones), prin care se insinua o posibila fraudare a publicului, ca urmare a oferte publice de valori mobiliare anuntata de celebrul magazin londonez de produse de lux, Harrods. Articolul se intitula �The Enron of Britain?�
Analizand conexiunile dintre publicatia americana si teritoriul Marii Britanii, instanta a constatat ca numai 10 exemplare din Wall Street Journal sunt distribuite, in mod curent, pe insula, iar Website-ul de la adresa www.wsj.com este accesat foarte rar de utilizatorii britanici. Cu toate ca aceste realitati ar fi putut determina instanta sa considere ca litigiul trebuia supus curtilor si legislatiei S.U.A., s-a apreciat ca, ori de cate ori o persoana este nevoita sa isi apere onoarea in Regatul Unit, indiferent de gradul de raspandire a continutului calomnios pe teritoriul britanic, instantele din aceasta tara sunt competente sa se pronunte asupra cauzei. (45)
Desi in cele doua spete, instantele locale au inteles sa isi aroge competenta de a solutiona cauze de acest tip, pronuntand decizii impotriva celor care disemineaza continuturi defaimatoare in Internet, continua sa persiste problema punerii in executare a unor asemenea hotarari. Pe buna dreptate, s-a afirmat ca instanta judecatoreasca din tara victimei unei calomnii online nu poate fi, in mod practic, impiedicata sa decida in favoarea reclamantului; acesta din urma insa se va confrunta cu reale dificultati in efortul de punere in executare a unei astfel de hotarari in statul pe teritoriul caruia se gaseste autorul calomniei. (46)
6.7.3. Problema punerii in executare a hotararilor pronuntate de instante straine, in litigii avand ca obiect insulta sau calomnia mediata electronic, este tot mai des si mai atent examinata, in special de juristii din S.U.A., in conditiile in care fenomenul confruntarii publicatiilor online americane cu jurisdictiile altor state pare sa dobandeasca amploare.
6.7.3.1. Intr-un remarcabil studiu elaborat de doi avocati ai firmei Covington & Burling se pune un accent deosebit asupra faptului ca instantele din S.U.A. nu admit, principial, punerea in executare a hotararilor judecatoresti straine, daca acestea au fost pronuntate in jurisdictii incompatibile cu exigentele lui Due Process of Law, desprinse din Amendamentul al XIV-lea al Constitutiei S.U.A. (47) Or, unele dintre aceste exigente vizeaza, in contextul caracterului global al serviciilor Internet si al problematicii pe care o analizam, existenta unui minimum de contacte intre resursele electronice americane si statele in care sunt accesate, gradul de �interactivitate� al paginilor Web situate pe teritoriul american si masura in care utilizatorii straini sunt vizati, in mod expres si direct, de continuturile electronice respective.
Pe aceasta linie de gandire, publicatiile electronice americane avand continuturi fara caracter interactiv, nu ar putea fi supuse competentei instantelor judecatoresti straine. (48) Caracterul interactiv este evidentiat de posibilitatea utilizatorilor de a intra in contact cu respectiva pagina Web nu numai prin simpla accesare, ci si printr-o anumita implicare activa, cum ar fi posibilitatea de a se abona la anumite continuturi sau de a raspunde solicitarilor editorului cu privire la calitatea continuturilor. In general, natura interactiva deriva din intentia manifesta a editorilor publicatiilor electronice de a se adresa anumitor utilizatori. Prin aceasta maniera de adresare, editorii inteleg sa renunte la acoperirea jurisdictiei americane, acceptand sa fie supusi legislatiei si curtilor straine.
Dar chiar daca, intr-un caz concret, este vorba despre resurse Internet interactive, apte sa atraga competenta unor instante straine, deciziile pronuntate de acestea tot nu ar putea produce efecte pe teritoriul S.U.A., cat timp nu sunt concordante cu exigentele Primului Amendament al Constitutiei. (49) Acest criteriu al libertatii de exprimare, in comparatie cu standardele constitutionale ale altor state, pare sa fie, pana la urma, hotarator. Indeosebi in confruntarea dintre exigentele constitutionale de inspiratie britanica (impuse nu numai in Marea Britanie, dar si in India sau Australia) si cele americane, limitele mai largi consacrate de sistemul american in materia libertatii de expresie au prevalat si au determinat respingerea aplicarii legislatiei Regatului Unit, respectiv, respingerea cererilor de punere in executare a hotararilor pronuntate de instantele din Marea Britanie in astfel de cauze. (50)
Este important sa amintim faptul ca problema aplicarii legii in spatiu nu se ridica doar in relatia dintre S.U.A. si state straine, ci chiar in interiorul S.U.A., intre jurisdictiile statelor federate. Evocam, in acest sens, doua spete foarte recente, care pun in lumina principiile jurisprudentiale examinate anterior.
6.7.3.2. In speta Wagner v. Miskin, Curtea Suprema a statutului Dakota de Nord a decis ca este competenta sa se pronunte in cauza, avand in vedere ca textele cu caracter calomnios impotriva reclamantului John Wagner, plasate de parata Glenda Miskin pe pagina Web aflata pe un server in statul Minnesota, au fost directionate expres catre corpul didactic si studentii Universitatii din Dakota de Nord, care il cunosteau pe reclamant. (51)
Faptul ca adresa paginii unde au fost postat continutul calomnios era www.undnews.com (University of North Dakota News) a constituit un argument suplimentar in favoarea concluziei ca parata a intentionat sa se adreseze unui segment special de utilizatori, aflati intr-o anumita jurisdictie, reununtand, in felul acesta, la jurisdictia din propriul ei stat.
6.7.3.2. Modul in care autorii publicatiei au inteles sa orienteze continutul electronic catre un anumit loc a fost determinant si in cazul Revell v. Lidov. Reclamantul Oliver Revell, cu domiciliul in statul Texas, l-a chemat in judecata pe paratul Hart Lidov, domiciliat in statul New York, impreuna cu Universitatea Columbia, avand sediul in acelasi stat, in legatura cu afirmatiile calomnioase facute de Lidov pe pagina Web a universitatii.
Curtea Districtuala pentru Districtul de Nord din Texas, in calitate de prima instanta, a respins actiunea, motivand ca nu isi putea extinde jurisdictia asupra paratului. Instanta federala de apel a confirmat aceasta decizie. (52)
Reclamantul a sustinut competenta instantei de fond texane, de a judeca litigiul, deoarece revista electronica a universitatii era un serviciu bazat pe abonamente, astfel incat paratul stia ca anumite continuturi pot fi adresate anumitor destinatari, in special, pentru cazul in speta, celor din statul Texas. Curtea de apel nu a retinut acest aspect, intemeindu-se pe faptul ca revista nu avea decat 20 de abonati texani. In plus, instanta a mai constatat ca articolul defaimator redactat de Lidov nu continea trimiteri exprese la statul Texas, nu se referea la activitatile desfasurate de reclamant in statul de resedinta si nici nu se adresa, in mod special, utilizatorilor din acest stat.
Pentru o imagine mai clara asupra situatiei de fapt, se impune sa precizam ca reclamantul ocupase functia de director adjunct al F.B.I., calitate in care, conform afirmatiilor din articolul semnat de parat, ar fi stiut de iminenta atentatului terorist impotriva cursei aeriene PanAm 103 care a explodat deasupra localitatii Lockerbie din Scotia, in anul 1988, neluand masuri de prevenire a dezastrului. In acest context, instanta de apel a notat ca subiectul articolului in cauza nu avea nici o legatura cu statul Texas, ori cu utilizatorii Internet din acest stat. Daca s-ar admite ca articolul a dorit sa vizeze o anumita zona geografica, atunci nu poate fi vorba decat despre Washington, locul in care reclamantul isi exercita functia de inalt official F.B.I.
Nici un aspect al conduitei paratului nu a lasat sa se intrevada ca acesta a anticipat, in mod rezonabil, posibilitatea sa fie chemat in fata jurisdictiei texane; mai mult, potrivit declaratiilor sale, prestate sub juramant, nici nu stia ca, la data diseminarii articolului, Revell era domiciliat in Texas.

De la: 9am129906, la data 2010-12-21 21:00:36

Ca orice dictatura si cea a PNL foloseste psihiatria in scop politic

Instinctele si reflexele dictatorilor nu sunt complexe sau multiple si de aceea felul dictaturii nu impieteaza prea mult asupra metodelor dictatoriale:cenzura in presa,pe internet,minciuna sau cum o numesc ei propaganda,excluderi,pedepse.

Indiscutabil ca folosirea psihiatriei in scopuri politice tenteaza pe orice dictator sau dictatura,sau ideologie extremista.
Din nefericire in acest cadru se inscrie si PNL-grupului oligarhic care a gasit in psihiatrie,ca si comunistii sau fascistii o metoda admirabila de a-si atinge scopurile.

Regimurile si partidele dictatoriale(fascist,comunist,acum PNL-ist) au gasit in psihiatrie o metoda admirabila de a ucide individul civil dar si de a-i ucide ideile,conceptiile.

Dupa ce il declari pe Basescu nebun cine mai poate crede in ideile si idealurile unui nebun.

Iata ca Dl.Antonescu si dl Melescanu,vorbind in numele dlui tariceanu,deci a PNL cum au spus ei si prin intelegere cu oligarhul partidului il declara pe Dl.Basescu bizar si chiar alienat.

De acum lupta contra ideilor lui este usoara.

Ca si la comunisti,declarand alienat pe dl.Basescu scopurile PNL si ale dlui Tariceanu nici nu mai trebuie demonstrate.

De fapt inclinatia spre folosirea psihiatriei de catre PNL este mai veche.Iata cu ocazia incercarii de a debarca pe dl.Oprisan din Vrancea,acelasi PNL foloseste psihiatria in scopuri politice.
Iata o postare a mea din acea perioada(2006):

PNL-istii vranceni au folosit psihiatria in scopuri politice ca si comunistii


Chiar in ziua in care intr-un cinematograf 22 de consilieri decideau -debarcarea -lui Oprisan,in Ziua aparea un articol nedemn privind o presupusa boala psihica a lui Oprisan si care l-ar face incompatibil cu functia sa. I se prezinta dosarul medical,analizele,diagnosticul in ziarul ZIUA al oligarhului Sorin Rosca Stanescu.

Nu iubesc nici PSD si cu atat mai putin pe Oprisan dar a folosi boala pe care ei o numeau psihica,faceau aluzie la incapacitate psihica,sa publici tomografiile si sa declari hidrocefalia o boala fara leac arata cat de jos au ajuns in lupta pentru putere, asa zisa conducere democrata din Vrancea,probabil cu avizul celor de la centru.

Folosirea dosarului medical,a psihiatriei in scopuri politice a fost organizata de statul comunist care a organizat in acest scop o organizatie criminala a statului,folosind ziare,persoane oficiale,medici,securisti.

Eu socot ca aceasta fapta penala a fost doar un derapaj al liderilor locali si nu cred ca PNL ar fi in stare de fapte pe care doar renegatii istoriei le-au folosit

De fapt m-am inselat.

Activistii de partid din PNL-ul oligarhilor nu au avut doar un derapaj ci folosesc psihiatria ca un sistem de lupta politica,impotriva adversarilor politici.
Adica se aliniaza comunistilor si fascistilor.

Sa mai spuna cineva ca nu trebuie sa votam NU demiterii.

Oare ce stat,ce democratie ne pregatesc PNL.

Deja cenzura pe Ziua,pe forumurileliberale este implacabila pentru cei care nu lauda oligarhul si slugile sale.
_________________

Cand ai fost, ba cifroi, ultima oara la psihiatru? Cum, nu ai fost niciodata? Ba smintitule, esti cretin cu dunga rosie, ti'o spun nu numai eu, ci ti'o pot spune toti oamenii care au mai citit si altceva decat "Internationala" si "Noi in anul 2000"!!!
Vezi ca te cauta psihiatrii, stai bland, nu musca oamenii aia: iti vor doar binele!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

De la: 9am129906, la data 2010-12-21 21:00:36

Ca orice dictatura si cea a PNL foloseste psihiatria in scop politic

Instinctele si reflexele dictatorilor nu sunt complexe sau multiple si de aceea felul dictaturii nu impieteaza prea mult asupra metodelor dictatoriale:cenzura in presa,pe internet,minciuna sau cum o numesc ei propaganda,excluderi,pedepse.

Indiscutabil ca folosirea psihiatriei in scopuri politice tenteaza pe orice dictator sau dictatura,sau ideologie extremista.
Din nefericire in acest cadru se inscrie si PNL-grupului oligarhic care a gasit in psihiatrie,ca si comunistii sau fascistii o metoda admirabila de a-si atinge scopurile.

Regimurile si partidele dictatoriale(fascist,comunist,acum PNL-ist) au gasit in psihiatrie o metoda admirabila de a ucide individul civil dar si de a-i ucide ideile,conceptiile.

Bai,daca nu te cumintesti, te "parlesc" pur si simplu cu unde puternice psihotronice alfa,beta ,psi si teta, de ajungi direct la balamuc si te leaga medicii aia incompetenti si cu lefuri prea mari pentru gusturile lui Base .Vuuuuum....prima unda este deja pe drum spre tine si o sa vezi ce patesti la noapte !

PS:Daca mai spui lumii advevaruri de genul de mai sus,ca acum este dictatura PNL si ca liberalii utilizeaza psihiatria in mod curent pentru tampirea PDLului, (o actiune destul de reusita putem spune ), le trimit si pe celelalte si o sa te crezi Napoleon, bai tarane basescian. .Vezi ca iti trag niste unde de ajungi sa spui ca Base e un bou demagog si incapabil daca nu te cumintesti !

Vulpea care nu ajunge la struguri spune ca sunt acri!
Este o reactie naturala(in ghilimele) ca cineva decazut prin multiplele sale pacate sa considere ca de fapt intreaga lume este ca el.

In fond care este pacatul deontologilor cum sunt ei numiti in articol.
Ca sunt prea inteligenti si ca si-au facut un nume in presa fara a fi la remorca unui oligarh.
Apoi au considerat ca cetatea are nevoie de ei si in praxisul politic si ca generalul roman a lasat coarnele plugului si s-a dus sa lupte in folosul patriei.
A damna asemenea oameni,pe care autorul ii vrea doar filosofi de birou,nu arata decat nivelul la care a ajuns invidia in presa.
Adica ce ei pot si eu nu care evident sunt mai valoros?
Dar valoarea nu se creeaza in acest fel.
Nu prin minciuna ,prin calomnie,prin atasarea de persoane malefice ci prin munca inteligenta iar la momentul potrivit sa dovedesti aceste lucruri in practica sociala,inclusiv in politica.
Asa a facut dl.profesor universitar Avramescu si cei pe care autorul articolului ii numeste deontologi.
Cat despre altii,ca si vulpea care nu ajunge la struguri va spune sunt acri.

Viitorul PNL:partid sau doar un simplu club liberal

Asa cum se prezinta lucrurile pe teren,cum a aratat-o si participarea PNL la referendum si mai ales degringolada in viitorul apropiat al PNL(gruparea oligarhica),PNL va inceta a mai fi un partid si se va transforma intr-un club liberal al nostalgicilor dlui Patriciu.

Lenin spunea ca un partid poate fi partid de mase sau un partid de cadre.

De multa vreme PNL nu mai este si practic nici nu a fost vreodata partid de mase.
Cresterea artificiala de 20% din alegerile din 2004 s-au datoral aliantei DA si victoriei dlui Basescu.

Cazand complet sub influenta oligarhilor,PNL a devenit un SRL al catorva afaceristi desprinzandu-se de popor ,pe care de fapt il uraste.

Aparitia PLD,verva anti-Basescu a lui Tariceanu a descompus practic PNL care a devenit un club inchis a catorva afaceristi si a politicienilor creati de acestia pentru a-i sluji.

In momentul de fata cota lor este in jur de 5% cu un trend descrescator,ceea ce ii va scoate practic din randurile partidelor politice si ii va transforma intr-un club liberal inchis,in care ca deobicei se vor certa.-

Dorinta lor de a atrage in club PNTCD-ul dlui Milut nu va fi o salvare,avand in vedere certurile din PNTCD si mai ales lipsa de cotatie electorala a acestuia.Primirea dlui Constantinescu in club va autentifica transformarea fostului PNL intr-un simplu club.

Nu mi-a fost dat sa vad pana acum o grupare cu pretentii politice atat de nepasatoare,in care si simplu bun simt lipseste cu desavarsire.

Sa musti mana celui care te-a adus la putere,sa-ti tradezi aliatul cu care ai castigat alegerile,sa excluzi din partid oameni de talia dlui Stoloja,Stoica si ceilalti dizidenti ne arata gradul de incompetenta si nesimtire a celor care si-au scris pe pereti ca ei trebuie sa reuseasca.

In prezent degringolada PNL pare a lua un aspect de masa.O suta de PNL-isti din Dambovita demisioneaza in bloc.Dl.Stolojan duce tratative cu majoritatea deputatilor ramasi inca la PNL,multime de membrii simpli PNL trec la PD sau PLD,iata acesta este aspectul degringoladei partidului oligarhilor.

Acrosarea de putere,faptul ca depind doar de PSD ne arata cat de rau au ajuns asa zisii urmasi ai Bratenilor.

In PNL-ul actual este tacere de mormant,nimeni nu ridica vocea,afacerile sunt pe primul plan chiar si acum cand vaporul se scufunda.

Toate acestea ne indreptatesc sa spunem ca in curand PNL se va transforma doar intr-un club al oligarhilor

Unde sunt banii?
Liberalii recita in cor de marea nenorocire care va urma daca dascalii vor avea cateva sute de lei in salariu.
Aceasta imi aduce aminte de o nuvela ceha(am uitat numele) in care portarul vine la patronul unde lucra si cere si el 10 coroane in plus la salariu pentru ca moare de foame.
Patronul ii spune sa se aseze si incepe a-i debita:tu vrei marire de salariu dar stii ca cursul dolarului este in scadere,ca indicele x la bursa a scazut cu 3 puncte,stii ca productivitatea muncii este in stagnare,dobanzile s-au marit.Iti dai seama ce faci?
Atunci portarul incepe a plange,scoate de la el 10 coroane si le lasa pe masa patronului si pleaca.

Acum daca Tariceanu da la fideli 50000 euro lunar,daca intretine 30.000 consilieri inutili cu lefuri groase,daca salarul este confidential pentru salariatii guvernului,BNR,AVAPS etc etc si toate acestea sunt,cum spune el sustenabile,daca da inainte de alegeri 600 milioane de euro la primarii PNL si PSD pentru a fi folosoti cum vor ei(deci electoral) cum poate spune ca un dascal cu 600 lei pe lina este obraznic si lipsit de patriotism.
Eu mai degraba as spune invers.
Ce ar fi ca dascalii sa renunte acolo la 100-200 lei ca portarul din nuvela de care amintim mai sus si sa mareasca el lefurile nomenclaturii?

De la: 9am129906, la data 2010-12-22 08:03:45Vulpea care nu ajunge la struguri spune ca sunt acri!
Este o reactie naturala(in ghilimele) ca cineva decazut prin multiplele sale pacate sa considere ca de fapt intreaga lume este ca el.

Te referi la Basescu ?

OLIGARHI DIN TOATA TARA UNITI-VA !(Sa nu lasam din mana justitia)

In actualul ciclu electoral nu exista nici o sansa pentru ca cei 322 sa mai scape justitia din mana,dupa cruda experienta cu intransigenta doamna Macovei,plecata acum la cererea UE sa mediteze la justitie alta tara balcanica.
Esecul lamentabil al majoritatii parlamentare interesata doar de imbogatire,esec asumat prin minstrul Chiuariu,un fel de NOI VREM PAMAN!al oligarhilor, a sensibilizat la maxim patura parazitara a clasei politice motiv pentru care tot ce exista oligarh,mogul,delincvent dovedit sau virtual s-au repezit disperati la dna Norica Niculae recomandata mai ales de visceralitatea ei anti-Basescu,uitand ca doamna a fost pedepsita cu mustrare in Senat,pentru fapte nedemne si care au facut deliciul presei si a opiniei publice.

Pe buna dreptate dl.Presedinte se arata ingrijorat de perceptia opiniei publice fata de un ministru de justitie care vine cu un grav incident de perceptie publica si nu face decat ca, in limitele si in termenul constitutional sa ceara primului Ministru sa se rasgandeasca si sa numeasca o alta persoana.
Dupa nedoritele situatii in care Presedintele nu a fost ascultat de Premier(cazurile Chiuariu,Cioroianu,Remes,Antonescu, etc etc) presedintele ii propune acestuia sa faca o alta nominalizare.Nimic ilegal sau anormal.

A pune la justitie o persoana cu probleme de moralitate,un politician veros,fost procuror ceausist,care a avut activitatea politica bazata doar pe insultarea presedintelui, este o problema de bun simt si in ultima instanta de patriotism.

Asa cum a inceput corul PNL-ist cu vestitele trompete(de altceva nu sunt buni) sperantele sunt putine.Ma si mir ca liberalii,in care cei cu studii juridice abunda,sa nu aiba o personalitatea onesta si capabila de a deveni ministrul Justitiei.

Ce se va intampla nu este greu de anticipat.

Se va continua antireforma pusa la cale de oligarhii, prin Chiuariu,probabil se va merge la desfiintarea DNA si DIICOT,se va face din CNSAS o institutie de bibliotecari,ANI va fi in acelasi stadiu ca acum(asa cum spuneau vanzatorii pe timpul lui Ceausescu:este dar s-a terminat),nu vor mai fi dosare de politicieni in justitie,din contra cum este dl.Nastase sau Remes vor fi propusi pentru Presedentie sau Prim-Ministri.

Acum vedem clar dece este urat Dl.Basescu.El a intrerupt un proces,procesul prin care politica devine cel mai rentabil mijloc de imbogatire.Daca acum presa este plina de politicieni care s-au imbogatit ca bugetari,inchipuiti-va dupa antireforma dnei.Nicolae,care si-a adus nu calul, sa voteze in parlament, ci o nepoata,ce se va intampla.

Sa speram ca visul urat se va sfarsi dupa alegerile locale si parlamentare,cand multi din actualii parlamentari cu vile si apartamente cumparate in Occident vor pleca ca Haisan in pribegie.

De la: 9am129906, la data 2010-12-22 13:05:47
Acum vedem clar dece este urat Dl.Basescu.

Domnule,faptul ca este putin chiombaliu ,ca are o cautatura de bandit si ca si-a taiat suvita,nu il face chiar urat. Este sa zicem... doar ..uratzel. Oricum,lasa omul in pace, ca nu faptul ca este urat este problema lui cea mare, si nici nu este frumos sa te legi tu de aspectul omului

Mai bine hai sa vedem de ce este scandalagiu,demagog,mincinos,hot etc...

LISTA CU MEDICII IMPLICATI IN TORTURAREA PSIHIATRICA A DLUI. PARASCHIV
Medici psihiatri care prin diagnosticul fals pus cu slugdrnicie oarba de securitate, au distrus tot ce aveam mai scunip si mai
frumos in viata:
ONOAREA, DEMNITATEA si CREDIBILITATEA MEA DE OM
Acestia stint:
1. Dr. Piticaru Mircea - de la spitalul Voila Cimpina
2. Dr. Moruzzi Petrea - - � -
3. Dr. Cherestigeanu - - �-
4. Dr. Petre Valeriu - - � - a trimis o scrisoare la
Europa Liber� la o s�pt�min� sau dou� dup� ce eu am tinut prima conferint� de pres� In problema folosirii psihiatriei in Romania ca arma de represiune politica, In care a afirmat ca eu suntt un om bolnav s i cand ma voi intoarce acasa voi fi din nou internat intr-un spital psihiatric.
5. Dr. Honet Valeriu de la Laboratorul de Medicinà Legala din P1oieti.
6. Dr. Calm Botez
7. Dr. P. Baltaretu
Acetia trei au propus securitalii in scrisoarea lor cãtre UM. 09 din Ploiecti sa fiu internat la c�minul de bolnavi cronici mintali de la C�linesti Jud. Prahova, adicà sà fiu aruncat la lada de gunoi a societ�tii, deoarece sunt un bolnav cronic mintal care nu se mai poate face bine niciodatà.
Propunere care pune sub semnul intrebàrii dreptul br de am mai practica meseria de doctori psihiatri, avind in vedere usurinta cu care au pus un diagnostic fals, din motive pur politice s i usurinta condamnabilà cu care ei, cu singe rece i farà remucàri, au distrus un om sànàtos.
8. Dr. Anton Nicolau de la spitalul Sàpoca jud. Buzàu - deputat in primul parlament al Romaniei imediat dup� revolutie, este singurul medic psihiatru care mi-a facut tratament medical obligatoriu cu scopul ca la iecirea din spital, sa fiu ca un adevdrat nebun .

9.Dr. P. B�lt�retu, din comisia Laboratorului de Medicinà Legalà P1oieti. In scrisoarea de ràspuns càtre securitate (trimisà la judecàtoria P1oieti) ei au propus sà flu internat - pe motive politice - in Càminul de bolnavi cronici din Cà1ineti, Prahova. (...)
10.Anton Nicolau, directorul spitalului S�poca, Buz�u. M-a internat farà forme legale, farà s� ma intrebe nimic,m-a reparilzat la secfia doi (cronici, violenfi, periculoi,, unde am vazut iadul de pe pamant. Desi i-am explicat motivele politice pentru care m-a trimis securitatea aici si l-am rugat sã nu-mi faca tratamentui medical fortat, ci mi-a raspuns. Asta nu se poate!
10.Dr. Cherestegeanu, spitalul Voila, CImpina. La 1 dec. 1976 cind m-a adus Lt.maj. Dobre Ticu, i-am spus cà sunt trimis pentru motive politice, c� el a depus jur�mint la terminarea facult�tii si i1 rog sà-1 respecte. El a dat ordin sà fiu internat la [cuv�nt ilizibill.
11.Dr. Petre Valeriu, fost director a! spitalului Voila, Cimpina. Am fost in audient�, i-am explicat motivele pentru care m-a adus securitatea - nu a vrut sã ia in consideratie ce-i spuneam. La vreo sàptàman� dup� conferinta mea de pres� la Paris in problema folosirii psihiatriei in Romania ca armà de represiune politicà, el a trimis la Europa Libera o scrisoare in care susfinea ca sunt un om bolnav mintal, ca sufar de paranoia ,cind niciodata nu ma voi mai intoarce, acasa voi fi din nou lnternat intr-un spital de psihiatrie pentru ceea ce am spus la Paris (...)
Acetia sunt asasinii mei morali. Ei au distrus tot ce am avut mai scump si mai frumos In viat�: ONOAREA, DEMNITATEA 5i CREDIBILITATEA - adicà tot cu ceea ce puteam sà atrag oamenii de partea mea - faind din mine, pe bazà de minciuni si acte false o epavà, un om de care trebuie s� fug� ceilalti. Adic� ce a vrut regimul cornunist.
Ei mi-au creat cele mai man suferinte fizice si psihice in viat�.
Fiecàrui doctor psihiatru i-am explicat de la inceput motivul politic pentru care am fost adus aici. Am facut apel la constiinta lor; s� nu dea curs cererrii securit�tii, s�-si respecte jur�mintul depus la terminarea facult�tii... Ei, cu arogant�, nu au tinut seama de vorbele mele si au executat orbete, far� mustr�ri de constiint� tot ce le-a cerut securitatea (...): sà ma asasineze din punct de vedere moral, sà nu mai fiu cum am fost inainte (...)
�Ce-i drept, primii 4 medici psihiatri - in frunte cu Piticaru Mircea, care a murit si despre el nu mai vorbim - pe timpul detentiei mele nu mi-au facut nici un fel de tratament fortat, nu mi-au dat nici o pastil� s� o inghit impotriva vointei mele, ei multumindu-se doar ca,ma retin in spital.



�Dr. Anton Nicolau este primul si singurul doctor care mi-a f�cut tratament medical fortat, cu scopul de a ma inebuni cu adev�rat. Eu insã printru-n viclesug ingenios 1-am impiedecat sã-si atingã scopul. Toate cele 7-8 pastile pe care mile puneau in palmã cele douã asistente medicale, obligIndu-mã sã le inghit - le bãgam sub limb�, beam ap�, (...) ma controlau In gur�, s� vad� dac� le-am inghitit (...). Eu ma duceam imediat la WC si le aruncam. Asa am procedat tot timpul internãrii la Sãpoca, la Dr. Anton Nicolau si asa am scãpat din miinile lui, tot cum intrasem si sunt si azi: om normal (...).
�Dr. Piticaru Mircea ins�, dei nu mi-a facut tratament fortat, rãmine primul care mi-a pus, la cererea securitãfii, diagnosticul:Paranoia, psihoza delirant revendicativd sistematizata - baiIndu-se pe un caiet confiscat la perchezitie in care notam diferite probleme dezbãtute la Europa Liberã (...)
Cind m-am intalnit cu dinsul dupã revolutie cu ocazia unui interviu luat de o echip� TV de la Londra, mi-a reprosat amar c�, din cauza a ceea ce spusesem in conferinta de pres� de la Paris, el 1si pierduse toti prietenii, vecinii nu mai vorbesc cu el, cunoscutii trec pe cel�lalt trotuar clnd il v�d. Nu stiu cit de adevãratã este relatarea sa, dar stiu cã la el ONOAREA si DEMNITATEA DE OM, CREDIBILITATEA mea nu a avut nici o valoare (...) Eu nu i-am facut nici un r�u, am spus un adev�r (...) El Si ceilalti medici psihiatri mi-au distrus ce aveam mai scump si mai frumos in viat� (...) El si ceilalti psihiatri, in loc s�-mi aline durerile, suferintele psihice pricinuite de Partidul Comunist Roman si de politica lui, mi-au pricinuit alte dureri si suferinte si mai mari (...), doar pentru c� ei, aceti medici psihiatri ii urau pe opozantii regimului si adoptaser� o atitudine servil� fat� de securitate, deveniser� o unealt� oarb� a dictaturii comuniste, deci asupritori ai propriului popor (...)
�De aceea, pentru cã astãzi nu mai trãim Intr-un stat totalitar (...) ci Intr-un stat care se vrea a fi un stat de drept 5i democratic, aliniat celorlalte din Europa Occidental� (...) c�l�ii, teroritii, toijionarii, asupritorii poporului roman pIn� la revolutie - trebuie adui In fata justitiei, pentru a da socoteal� de crimele 5i far�delegile comise fat� de oameni nevinovati
Aici - Si aa - se Incheie Lista-Rechizitoriu scrisã cu lacrimi, cu sudoare, cu sange 5i cu perseverent� de Vasile Paraschiv.
Dup� o pauz� de respiratie, voi re-publica 5i Lista-Rechizitoriu alcãtuitã de mine - In numele meu 5i in legãturã cu mine 5i cu ai mei.
Cei care pretind cã 5i ei au suferit - ba chiar mai mult, ba chiar mai atroce decat �acel Vasile Paraschiv in jurul cãruia se face atat zarvã� nu au decat sã punã mana sã facã si ei liste-rechizitoriu...
Pan� cand macar jum�tate din popu1aia adult� a Romaniei
- i dupJ decembrie 1989 - va fi... listat�...
Paul Goma

Fericirea de a muri �n chinuri
Autor: Robert Turcescu
Patru maimu�oi aduna�i �n jurul mesei dintr-un studio de televiziune discut� aprins despre cum o s� rateze Rom�nia intrarea �n spa�iul Schengen din cauza scandalurilor care zguduie Poli�ia �i Ministerul de Interne.

Le �tiu, deja de prea mult� vreme, r�njetul �nc�rcat de ner�bdare: s� moar�, s� se �nt�mple, s� se �mput�! �i ca ei, nenum�ra�i al�ii, pentru care starea de bine e direct propor�ional� cu suma e�ecurilor noastre mai mici sau mai mari.

Nu �tiu dac� prin defini�ie suntem fatali�ti, pesimi�ti sau doar incapabili s� ne imagin�m c� am putea s� �i reu�im. Dar ceea ce se vede dincolo de carcasele vorbitoare care apar din ce �n ce mai des �n spa�iul public e un putregai sinistru, o ner�bdare bizar� de a �mbr�ca haine de doliu, un apetit grozav pentru coliv� �i parastase. Pare c� avem o pl�cere teribil� s� �ngrop�m idei, oameni �i speran�e. Din c�nd �n c�nd, cu un oftat din r�runchi, se mai arat� lumii rom�ne�ti �nc� un �nvins, gata s�-�i m�rturiseasc� lehamitea, abandonul, capitularea. S� fii dezam�git sau �nfr�nt, dup� o c�t de mic� �ncercare de a privi cu speran�� spre viitorul t�u sau al ��rii, a ajuns un soi de virtute �i a�a se face c�, pe strad� sau la televizor, e plin de in�i c�zu�i, tri�ti �i pesimi�ti care poart�, la vedere, medalia nefericirii.

Bocim non-stop. Talkshow- urile de azi sunt o poveste nesf�r�it� despre cum nu merge, n-o s� mearg� �i n-a mers nimic. A ajuns nefiresc s� spui c� se poate, devii suspect dac� te declari �ncrez�tor sau optimist. Se caut�, febril, personajele acrite, au �nt�ietate to�i cei care pun la �ndoial� aerul, apa, ziua de azi �i, mai ales, ziua de m�ine. Nu exist� viitor pentru c� suntem foarte ocupa�i s� �ngrop�m mor�ii prezentului �i s� url�m, din r�runchi, c� am �nfr�nt. �n fapt, b�nuiesc c� ne place at�t de tare s� ni se spun� c� suntem pro�ti, incapabili, ho�i, puturo�i sau corup�i, �nc�t nici m�car nu ne mai imagin�m cum ar putea ar�ta z�mbetul curat al unei victorii.

Nu-mi iese din cap reac�ia unui comentator TV dup� o victorie a echipei na�ionale de fotbal, �n urm� cu ceva ani. Omul era debusolat complet, a�teptase, cu ner�bdare, �nfr�ngerea, se preg�tise s� g�seasc� vinova�i, cauze, explica�ii. Era absolut descump�nit �i trist �n fa�a succesului. Minute �n �ir a fost incapabil s� articuleze altceva �n afara unor interoga�ii retorice despre cum poate fi explicat� o asemenea �nt�mplare fericit�. A vorbit despre �ans�, zeii fotbalului �i, doar �n treac�t, despre tactica noastr� superioar�. Era convins c� e vorba de o �nt�mplare �i refuza, cu hot�r�re, s� cread� c� am fost mai buni. �n mod paradoxal, era trist c� trebuia s� fie fericit!

Azi, mai mult ca oric�nd, pare c� ne e team� de eventuale reu�ite. Simt c� o dezam�gire cumplit� s-ar �ntinde peste Rom�nia dac�, printr-un miracol n�scut, s� zicem, din munc� mai mult�, am reu�i s� intr�m �n Schengen sau s� ie�im din criz�. V�z�nd o autostrad� terminat� sau o guvernare eficient�, tr�iesc cu impresia c� mul�i cona�ionali ar izbucni �ntr-un pl�ns isteric: de ce s� ne fie bine c�nd ne place at�t de mult s� ne fie r�u?! Ce ne-am face f�r� nereu�itele noastre, cui am l�sa spaimele, neputin�a �i, mai ales, bocetele pe care le-am exersat at�ta amar de ani?!

Pentru noroco�ii care mai au ocazia s� �i respire �ntre dou� sughi�uri �i trei suspine, propun un exerci�iu de imagina�ie, �n care Rom�nia e o clas� cu elevi mul�i �i foarte ner�bd�tori s� descopere drumul spre victorie. De la catedr�, profesorii na�iei nu-i �nva�� nimic, �n schimb, nu mai contenesc s� le spun� c� sunt lepre, loaze sau loseri. Li se "explic�" �n termeni categorici c� n-au nicio �ans�, c� sunt pro�tii pro�tilor, fraierii fraierilor. Apoi, cu cinism �i-n b�taie de joc, sunt l�sa�i s� dea examenul greu al reu�itei �n via��. Dac�, printr-un miracol, sunt �i c��iva care reu�esc, e degeaba: sunt mult mai mul�i cei care sf�r�esc prin a se l�sa narcotiza�i de be�ia e�ecului, �n �ara unde aplauzele sunt rezervate celor �nfr�n�i.

Maimu�oii care tr�iesc din �nmul�irea �i v�nzarea spaimelor g�sesc �n Rom�nia de azi locul cel mai profitabil pentru mizerabila lor afacere. Nu-mi r�m�ne dec�t s� le doresc un faliment rapid �i c�t mai dureros cu putin��, ca s� testeze pe pielea lor superba fericire de a muri �n chinuri.

Despre mine

Pentru Socialism !
Partidul Comuni�tilor (Nepeceri�ti) nu are "loca�ie"; el este localizat, situat, cu sediul �n ora�ul Curtea de Arge�, Bd. Basarabilor nr. 5,, jude�ul Arge�, Rom�nia
"Pentru Socialism !" este un ziar electronic al Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti), pe care �l scrie, pentru �nceput, prof. Gheorghe Ungureanu, Pre�edintele Partidului. Partidul a fost �nfiin�at la 23 martie 1996 �i a fost �nscris la Tribunalul Bucure�ti �n aprilie 1996, dar "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu a acceptat �nregistrarea. Dup� un proces lung, la 3 februarie 2005, Curtea European� a Drepturilor Omului a constatat c� Statul Rom�n a violat drepturi fundamentale, prev�zute �n Constitu�ie �i �n Conven�ia European�, dispun�nd revizuirea hot�r�rilor violatoare �i �nregistrarea Partidului. Nici p�n� ast�zi, "justi�ia" contrarevolu�ionar� nu s-a conformat, motiv pentru care ne-am adresat organismelor europene (Comitetul de Mini�tri, Parlamentul European) �i interna�ionale (Organiza�ia Na�iuniulor Unite).
Vizualiza�i profilul meu complet

19 mai 2008
P.S.D. - partid de St�nga ?
Deseori am avut ocazia s� vorbesc �i s� scriu despre situarea "partidelor" post-decembriste �ntr-un anume loc, specific, pe e�ichierul politic rom�nesc �i pan-european sau mondial. Explica�ii ideologice, doctrinare pentru �ntemeierea r�spunsurilor date nedumeririlor �i �ntreb�rilor puse, g�sesc cititorii �n cartea noastr� "Contrarevolu�ia antisocialist�, antipopular� �i antina�ional�" vol. I (Editura "Me�terul Manole", Curtea de Arge�, 2000), carte care va fi postat� �i �n acest Jurnal (�n forma preg�tit� pentru edi�ia a II- a).
Mai �nt�i, de ce trebuie s� punem termenul partid �n ghilimele, dac� ne referim la via�a politic� post-decembrist� din Rom�nia, singurul stat din lume �n care nu exist� partide, ci doar g�ti identice, cu nume diferite, ini�iate, organizate �i conduse, exclusiv, de c�tre ciocoii peceri�ti.
Spre a fi �i a se numi corect partid, o grupare de oameni trebuie s� se constituie �i s� se declare ca reprezentant politic al unei clase ori categorii sociale, c�reia s�-i reprezinte, s�-i exprime �i s�-i apere interesele de clas� proprii, la care s� se adauge interesele na�ionale �i statale (care, acestea, pot fi apropiate sau pot coincide cu ale altor partide). Cei care nu se organizeaz� astfel �i nu-�i definesc partidul �n raport de aceste elemente strict obligatorii, nu formeaz� partid; de aceea, �n Rom�nia post-decembrist� nu exist� partide �i nici nu pot exista �n viziunea ciocoilor peceri�ti, to�i fiind politicieni de dreapta, care construiesc Capitalismul �i Imperialismul, c�ci ei au uitat ceea ce nu-i este permis nici elevului coda� de la gimnaziu: c� exist� clase sociale, care se men�in �nc� mult� vreme �i �n prima faz� a societ��ii democrate - Socialismul, iar politica este un motor social pus �n mi�care de rela�ia dintre clasele sociale.
�ntre cele peste 1.000 de g�ti postdecembriste, poreclite partide, PSD, cu multele lui denumiri menite s� deruteze, este prima ga�c� pecerist�, format� din cei mai de seam� conduc�tori ai PCR, tr�d�tori ai Socialismului, preg�ti�i, inclusiv din afar�, s� distrug� nu numai Socialismul, ci �i economia, cultura, s�n�tatea, �nv���m�ntul, istoria, bog��iile ��rii, Na�iunea �i Statul, fiind foarte clar -chiar din 22 decembrie 1989- c� forma�iunea, fof�rlicit� la �nceput sub firma Puterii (contra)revolu�ionare, Frontul Salv�rii Na�ionale, este �i se va ad�nci ca cea mai retrograd� �i reac�ionar� ga�c�, situat� �n extrema dreapt� a viitorului e�ichier, ceea ce s-a dovedit cu o constan�� demn� de cauze �nalte.
A�adar, FSN -Formula Stingerii Neamului- nu este �i nu poate fi un "partid" de St�nga, ci numai de Dreapta �i chiar �n extrema Dreptei, av�nd mai multe elemente de dreapta chiar dec�t multele forma�iuni care s-au declarat adepte ale legionarismului �i fascismului, ca s� nu mai vorbim de gunoaiele tradi�ionale ale Istoriei ! Spre a v� convinge repede, uita�i-v� la gra�ii care v� cer�esc voturile; abia �i mai suport� afi�ierele.
Deduce�i u�or de ce tovar�ul Iliescu a spus despre pre�edintele Geoan� c� este cum-a-zis, v�z�nd, �n aceste zile, cu c�t� dezinvoltur� acesta declar� (�n public !) c� PSD este "de st�nga" �i c� vrea, prin urmare, s� mai fie "cel mai mare " partid �nc� dou�zeci de ani; ar face, de la �nceputul guvern�rii sale, chiar ... 85 de ani ! De�tept b�iat, tovar�e Iliescu !
Muncitori �i ��rani, oameni ai muncii, PSD este primcipalul du�man al maselor populare, lua�i aminte ! (�i mai are ni�te avortoni, situa�i �i mai la dreapta, prin oportunismul specific tuturor peceri�tilor, dar, deocamdat�, necunoscu�i !). Nimeni s� nu pun� votul pe tonajele pe care vi le-a pozat �n afi�iere ! Sta�i cumin�i acas� �i organiza�i-v� propriul partid, c�ci multe g�ti �i zic "partide", dar, vede�i singuri, lipse�te Partidul ! Acesta v� a�teapt�, dar trebuie s� v� reaminti�i uneltele primare esen�iale, nu numai simbolice: Secera �i Ciocanul !
Jos burghezo-mo�ierimea �i Capitalismul !
Moarte Imperialismului �i Terorismului Interna�ional de Stat !
Tr�iasc� Socialismul !
Prof. Gheorghe UNGUREANU,
Pre�edintele Partidului Comuni�tilor (Nepeceri�ti)

De la: 9am129906, la data 2010-12-22 14:56:01Fericirea de a muri �n chinuri
Autor: Robert Turcescu
Patru maimu�oi aduna�i �n jurul mesei dintr-un studio de televiziune discut� aprins despre cum o s� rateze Rom�nia intrarea �n spa�iul Schengen din cauza scandalurilor care zguduie Poli�ia �i Ministerul de Interne.

Le �tiu, deja de prea mult� vreme, r�njetul �nc�rcat de ner�bdare: s� moar�, s� se �nt�mple, s� se �mput�! �i ca ei, nenum�ra�i al�ii, pentru care starea de bine e direct propor�ional� cu suma e�ecurilor noastre mai mici sau mai mari.

Nu �tiu dac� prin defini�ie suntem fatali�ti, pesimi�ti sau doar incapabili s� ne imagin�m c� am putea s� �i reu�im. Dar ceea ce se vede dincolo de carcasele vorbitoare care apar din ce �n ce mai des �n spa�iul public e un putregai sinistru, o ner�bdare bizar� de a �mbr�ca haine de doliu, un apetit grozav pentru coliv� �i parastase. Pare c� avem o pl�cere teribil� s� �ngrop�m idei, oameni �i speran�e. Din c�nd �n c�nd, cu un oftat din r�runchi, se mai arat� lumii rom�ne�ti �nc� un �nvins, gata s�-�i m�rturiseasc� lehamitea, abandonul, capitularea. S� fii dezam�git sau �nfr�nt, dup� o c�t de mic� �ncercare de a privi cu speran�� spre viitorul t�u sau al ��rii, a ajuns un soi de virtute �i a�a se face c�, pe strad� sau la televizor, e plin de in�i c�zu�i, tri�ti �i pesimi�ti care poart�, la vedere, medalia nefericirii.

Bocim non-stop. Talkshow- urile de azi sunt o poveste nesf�r�it� despre cum nu merge, n-o s� mearg� �i n-a mers nimic. A ajuns nefiresc s� spui c� se poate, devii suspect dac� te declari �ncrez�tor sau optimist. Se caut�, febril, personajele acrite, au �nt�ietate to�i cei care pun la �ndoial� aerul, apa, ziua de azi �i, mai ales, ziua de m�ine. Nu exist� viitor pentru c� suntem foarte ocupa�i s� �ngrop�m mor�ii prezentului �i s� url�m, din r�runchi, c� am �nfr�nt. �n fapt, b�nuiesc c� ne place at�t de tare s� ni se spun� c� suntem pro�ti, incapabili, ho�i, puturo�i sau corup�i, �nc�t nici m�car nu ne mai imagin�m cum ar putea ar�ta z�mbetul curat al unei victorii.

Nu-mi iese din cap reac�ia unui comentator TV dup� o victorie a echipei na�ionale de fotbal, �n urm� cu ceva ani. Omul era debusolat complet, a�teptase, cu ner�bdare, �nfr�ngerea, se preg�tise s� g�seasc� vinova�i, cauze, explica�ii. Era absolut descump�nit �i trist �n fa�a succesului. Minute �n �ir a fost incapabil s� articuleze altceva �n afara unor interoga�ii retorice despre cum poate fi explicat� o asemenea �nt�mplare fericit�. A vorbit despre �ans�, zeii fotbalului �i, doar �n treac�t, despre tactica noastr� superioar�. Era convins c� e vorba de o �nt�mplare �i refuza, cu hot�r�re, s� cread� c� am fost mai buni. �n mod paradoxal, era trist c� trebuia s� fie fericit!

Azi, mai mult ca oric�nd, pare c� ne e team� de eventuale reu�ite. Simt c� o dezam�gire cumplit� s-ar �ntinde peste Rom�nia dac�, printr-un miracol n�scut, s� zicem, din munc� mai mult�, am reu�i s� intr�m �n Schengen sau s� ie�im din criz�. V�z�nd o autostrad� terminat� sau o guvernare eficient�, tr�iesc cu impresia c� mul�i cona�ionali ar izbucni �ntr-un pl�ns isteric: de ce s� ne fie bine c�nd ne place at�t de mult s� ne fie r�u?! Ce ne-am face f�r� nereu�itele noastre, cui am l�sa spaimele, neputin�a �i, mai ales, bocetele pe care le-am exersat at�ta amar de ani?!

Pentru noroco�ii care mai au ocazia s� �i respire �ntre dou� sughi�uri �i trei suspine, propun un exerci�iu de imagina�ie, �n care Rom�nia e o clas� cu elevi mul�i �i foarte ner�bd�tori s� descopere drumul spre victorie. De la catedr�, profesorii na�iei nu-i �nva�� nimic, �n schimb, nu mai contenesc s� le spun� c� sunt lepre, loaze sau loseri. Li se "explic�" �n termeni categorici c� n-au nicio �ans�, c� sunt pro�tii pro�tilor, fraierii fraierilor. Apoi, cu cinism �i-n b�taie de joc, sunt l�sa�i s� dea examenul greu al reu�itei �n via��. Dac�, printr-un miracol, sunt �i c��iva care reu�esc, e degeaba: sunt mult mai mul�i cei care sf�r�esc prin a se l�sa narcotiza�i de be�ia e�ecului, �n �ara unde aplauzele sunt rezervate celor �nfr�n�i.

Maimu�oii care tr�iesc din �nmul�irea �i v�nzarea spaimelor g�sesc �n Rom�nia de azi locul cel mai profitabil pentru mizerabila lor afacere. Nu-mi r�m�ne dec�t s� le doresc un faliment rapid �i c�t mai dureros cu putin��, ca s� testeze pe pielea lor superba fericire de a muri �n chinuri.

Ba, cifra idioata, crezi ca si in eventualitatea postarii vreunui adevar te mai crede careva? Medicii te'au lasat iar slobod? Vezi ca vine Ignatul, e ziua ta, jeg portocaloi!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

Alienarea sociala in societatea romaneasca

Alienarea societ��ii romane�ti
Supunem ast�zi unor persoane avizate (sociologi,politicieni,intelectualit��ii �n general) o schem� privind racilele societ��ii �n general �n aceast� epoc� �i a societ��ii romane�ti �n special,Micul studiu nu are nici o inten�ie de a incrimina o anumit� categorie,un anumit partid sau persoan�.Este dac� vre�i un �ndemn la ra�iune,la discu�ie �i �n final poate la pu�in� speran�� pentru aceast� �ar�.Autorul crede c� a�a �n�elege el s�-�i ajute �ara �n care s-a n�scut �i tr�ie�te.Nici rigoarea �tiin�ific� nu are preten�ie.Este ceva �ncropit �n prip� dar nu am vrut s� pierd oportunitatea pe care o d� acest site pentru un forum de discu�ie.Alienarea social� principala cauz� a disolu�iei,Conceptul alien�rii a ap�rut la sf�r�itul secolului al XIX-lea,fiind introdus de studiile de economie politic� ale lui Marx.�n "Manuscrisele economice" (1844) el afirma c� "obiectul produs de munc� apare �n fa�a muncii ca o entitate str�in�,ca o putere independent�".Realizarea muncii ap�rea ca o privare a muncitorului,obiectivizarea ap�r�nd ca o pierdere sau sclavaj fa�� de obiect,corespunz�toare unei "alien�ri",ca o expropiere.Omul se degradeaz� la rangul de instrument al obiectului,fiind redus la rangul de animal,prin supunerea omului la o putere inuman�.trebuie s� subliniez c� Marx a r�mas valoros poate numai datorit� studiilor sale sociologice(este unul dintre primii sociologi) iar conceptul s�u de �alienare social� este ast�zi unanim recunoscut.Fenomenul de alienare a fost adus azi tot mai mult �n discu�ie,el devenind un concept sociologic,din p�cate pentru marxism,aplicabil mai ales �n cadrul fodtelor �i �nc� actualelor societ��ilor totalitare bazate pe concep�ia materialis-dialectic�. Conceptul a c�p�tat �ns� �i semnifica�ii psihopatologice,at�t la nivel individual c�t �i de grup.Omul poate deveni frecvent,�n societatea modern� un simplu auxiliar al ma�inii,care �l supune �i chiar �l destituie, devenindu-i chiar superioar�,ceea ce duce la devalorizarea �i pierderea autenticit��ii omului.Alienatul social,arat� Disertori �i Piazza ,este un conformist orb fa�� de sistemul socio-economic,"sclavul unei ra�iuni mistificatoare" care �i arat� aspectul pozitiv al sistemului dat pentru el,�n timp ce �i ascunde adev�rata realitate a condi�iei de alienat.Presiunea mijloacelor de reclam� comercial�,separarea muncitorului de centrele directoare de putere,cultul banului toate sunt factori tipici de alienare social�,c�nd acestea se produc f�r� con�tiin�� social� �i uman�.Materialismul vulgar al societ��ilor de consum a fost criticat p�n� �i de Sanctitatea Sa Papa Ioan-Paul,ar�t�nd aspectul de alienare a omului actual,chiar �n cadrul unui sistem democratic,�n fa�a valorilor materiale.Simpla integrare �n sistem,arat� C.Tullio-Altan nu este �nc� alienare �i trebuie distinse:-integrarea critic�,adic� acceptarea de norme cu con�tiin�� asupra func�ion�rii;-integrarea acritic�,oarb� �i fideist� care se nume�te identificare �i care duce la alienare social� dac� sistemul devine disfunc�ional;-identificarea �n sistemul cultural este o alienare ideologic�,adic� o acceptare fanatic� a sistemului,de unde un refuz de dialog critic;In societatea industrializat� omul devine tot mai unidimensional,redus doar la produc�ie �i consum.Alienarea �n societatea modern� �i mai ales �n fostele societ��i totalitare este o alienare total�,cuprinz�nd rela�iile omului cu munca sa,fa�� de lucrurile pe care le consum�,fa�� de stat,semenii s�i �i fa�� de sine.Pe acest fundal s-a desvoltat �n Occident,lu�nd o mare audien�� orientarea existen�ialist� �n care se impun c�teva teme de medita�ie despre om ca: libertate,responsabilitate,angajare.Concep�ia existen�ialist� subliniaz� c� existen�a omului contemporan este punctat� de crize,�nc�t existen�a omului poate fi considerat� "alienat�",�n cas� ca �i �n lume.De aceea �n societatea modern� individul trebuie s� lupte pentru autenticitate, contra alien�rii.Alienarea,subliniaz� Disertori �i Piazza,este un fenomen patologic al civiliza�iei.Se descriu 2 aspecte interdependente:-Pierderea propriei personalit��i,adic� alienarea "de" ceea ce formeaz� esen�a uman�,adic� a angajamentului nostru con�tient �n situa�ia uman�;-Alienarea "�n" un sistem disfunc�ional;Schimb�rile rapide culturale �i sociale au determinat fenomene individuale �i sociale deosebite,suportul cultural tradi�ional �i coleciv dispare tot mai mult �i omul trebuie s�-�i asume tot mai mult o responsabilitate pentru care nu este preg�tit.Desalienarea se poate realiza numai �n sensul progresului social �i folosind activitatea social� pentru �nl�turarea factorilor de �nstr�inare,aceasta presupun�nd o concordan�� �ntre progresul social �i cel uman.Alienarea social� sl�be�te personalitatea uman� �i o priveaz� de expresiile sale cele mai �nalte,motiv pentru care devine un factor psihopatologic.Lovind un num�r mare de indivizi alienarea social� va sta �i la baza psihopatologiei marilor grupuri,a psihopatologiei socialeToate aceste fenomene ac�ioneaz� ast�zi la nivelul societ��ii romane�ti.1.Alienarea fa�� de munc�.Modific�rile sociale din �ara noastr� au declan�at ceea ce s-a numit �capitalism s�lbatec�.Patronul apare ca o figr� dictatorial� care poate demite oric�nd pe muncitor,adesea angaj�rile se fac la negru,f�r� nici o legisla�ie social�,Spectrul �omajului face ca muncitorul s�accepte acest lucru �n orice condi�ii deoarece existen�a sa este �n pericol.Sindicatele practic sunt �n disolu�ie,liderii sindicali �n marea lor majoritate au ntr�dat sindicatele �i pe muncitori,au fost atra�i �n politic�,crez�nd c� astfel vor avantaja un anumit partid �i recompensa lor va fi mare.�i a fost.Pe de alt� parte disolu�ia vechii structuri industriale a sl�bit sindicatele iar orientarea de tip comunist al mi�c�rilor muncitore�ti de dup� revolu�ie a garantat e�eciu total al acestei disolu�ii sindicale,care nu a �tiut s� se adapteze noilor condi�ii.Liderii sindicali au fost ale�i din masa enorm� de ingineri �omeri gra�ie disolu�iei vechii industrializ�ri.�n aceste condi�ii alienarea de sistem s-a maximalizat.Patronii pretind orare de 12-14 ore pe zi,salarul este sub minim,insultele,stresul permanent duc adesea pe muncitori la disperare.Singura reac�ie a r�mas plecarea la munci subcalificate �n str�in�tate,unde acuma sunt milioane de romani.Este limpede c� �n aceste condi�ii ,uncitorul s� nu iubeasc� �i s� nu se identifice cu sistemul,adic� social vorbind s� se alieneze de sistem2.Alienarea cultural�.Dup� revolu�ie s-au bulversat total institu�iile culturale(teatre,oper�,film etc).Prin natura lor aceste activit��i nu sunt aduc�toare de profit material dar ele �intesc s� educe �i s� dea coeren�� dorin�ei de via��.�i cum �natura fuge de vid�,spa�iul liber a fost ocupat de subcultur�.manele,telenuvele,cvultura c�rciumei p�n� la respingerea culturii na�ionale perene a poporului nostru.Aceste fenomene au dus la alienarea cultural� a na�iunii nostre,l�sat� acuma �n grija maneli�tilor,a culturii pornografice, a kich-ului,fenomene care alieneaz� spiritul na�ional �i morala public� na�ional�.Proamericanismul ca �i prosovietismul s-au �nlocuit una pe alta.C�nd un t�n�r folose�te termenul �dar �n america....� este clar c� el s-a alienat de valorile ��rii sale.Cultura american� �i occidental� �n general sunt valoroase �i contactele culturale de asemenea dar nu vom fi niciodat� americani,chiar dac� mereu folosim expresia�o zi bun�(have a good day).3.Alienarea de institu�iile statului.Institu�iile staului nu mai dau siguran�� cet��eanului,legile nu se mai respect�.Justi�ia,institu�ia de baz� a societ��ii se afl� pe ultimul loc al �ncrederii popula�iei.La fel este cazul cu institu�iile politice,partidele,universit��ile elibereaz� diplome pe bani,nu exist� nici o siguran�� c� dac� legea ��i d� un drept acesta �i se va aplica.�i �n acest context alienarea de institu�ii,de politic�,uneori chiar de biseric� sunt fenomene grave,las� individul f�r� nici un sprijin,nimic nu mai este de �ncredere �n societate.spam.Alienarea fa�� de institu�ia familiei,fa�� de loialitatea conjugal� sau a rela�iei p�rin�i copii,respingerea institu�iei familiei de c�tre tineri,uneori �i din motive materiale sunt fenomene care duc la disolu�ia societ��ii,la alienarea individului.spam.Anomia este un termen utilizat pentru prima dat� de c�tre D�rkheim �i etimologic �nseamn� lipsa de norme,pierdut �n mul�ime.D�rkheim d� termenului o accep�iune mai larg�,cu dimensiuni psihologice �i sociologice.Omul,spune autorul,nu-�i poate realiza echilibrul psihic dec�t �ntr-un sistem de norme sociale coercitiv acceptate,dar dac� aceste norme lipsesc,apar comportamente morbide,inclusiv suicidul.Anomia duce,astfel,nu numai la o suferin�� social� ci �i la o suferin�� a individului. Dup� Merton anomia este "un conflict �ntre scopurile culturale �i posibilit��ile utiliz�rii mijloacelor institu�ionale care produc anomia".Aceasta duce la na�terea unui conflict �ntre structurile culturale care implic� un sistem de valori �i structurile sociale.Parson nume�te anomia ca "o stare �n care un num�r mare de indivizi nu au posibilitatea integr�rii �n modelele institu�ionale stabile,lucru care este necesar stabilit��ii personale �i a sistemului social".Lipsa de integrare duce la instabilitatea personal� �i aceasta este un stres psihic care intereseaz� �i individul �i societatea.Acest lucru poate duce la desordini psihopatologice,la nivelul colectivit��ilor �i acet lucru se eviden�iaz� prin disfunc�ia sistemului.Acest lucru �ns�,se datore�te sistemului social care �n transformarea sa rapid� �i adesea necontrolat� pune brusc individul �n fa�a unor schimb�ri rapide a normalor sociale pe care individul nu �i le poate asimila a�a de repede.Pe plan individual anomia se caracterizeaz� prin anxietate �i insecuritate difuz�, insecuritate la toate straturile sociale �n primul r�nd intelectualii.Cre�terea angoasei duce la cre�terea agresivit��ii,la revendicativitate la toate nivelurile.Fromm arat� cum consecin�ele anomiei sunt sociale �i politice ",de la nevroze individuale p�n� la na�terea dictaturilor �i evaziunea de la libertate".Momentul cultural este el �ns�i �n caren�� de modele institu�ionalizate stabile care s� poat� ajuta procesul de integrare social�.Deosebit de grave sunt efectele anomiei pentru noii veni�i �n mediul urban,pentru adolescen�i �i alte categorii sociale.Anomia poate sta la baza cre�terii viciilor,a violen�ei,a num�rului mare de tineri debusola�i,a bandelor,a delincven�ei de grup etc.5.Disciplina �i organizarea social�.Organizarea social� �i disciplina social� sunt factori deosebit de importan�i �i �n anumite situa�ii pot s� se transforme �n factori stresan�i.Ca sistem de norme de reglamentare a activit��ii sociale,disciplina a existat din cele mai vechi timpuri,const�nd din norme �i reguli prin care indivizii �i pot desf�ura �n mod armonios activitatea,comunitatea func�ion�nd totodat� armonios.Omul nu este "celul� a societ��ii" ci el este o fiin�� �ntreag�,capabil� a ocupa,�n principiu,orice loc �n organizarea social�.Totu�i munca nu a fost niciodat� o problem� individual�,necesit�nd organizare, stabilirea unor rela�ii �ntre oameni(maiales afective).Inactivitatea este greu suportat�,�n acest caz (�omajul,de exemplu) ap�r�nd sentimentul de depreciere �i de inferioritate.Totu�i,arat� pe bun� dreptate Herseni societatea noastr� civilizat� este �nc� marcat� de ieologia sclavagist� care identific� munca cu privarea de libertate,iar procesul muncii cu un act de frustrare.�n aceste condi�ii �ns�i procesul muncii devine un stres permanent, apare lipsa de ata�ament,repulsia �i desinteresul fa�� de munc� iar obliga�ia de a munci din motive pur economice poate declan�a la indivizi reac�ii psihice �i psihosomatice specifice oric�rei situa�ii de stres.�n multe situa�ii individul este stresat deoarece se simte legat de institu�ie,iar ierarhia,disciplina sever� inhib� afirmarea de sine,mediul tehnic ne�in�nd totdeauna cont de aspira�iile muncitorului iar ini�iativa �n munc� fiind inhibat�.Cultul banului poate deteriora �i mai mult rela�iile psihologice dintre oameni.�n instiru�ii,conduita salaria�ilor este sever reglementat�,uneori acest lucru f�c�ndu-se prin reglement�ri serioase,care pot determina frustr�ri mari.Exist� �i o serie de institu�ii foarte rigide,�n care constr�ngerile impuse individului sunt foarte numeroase,individul trebuind s� reac�ioneze numai prin supunere �i resemnare,p�n� la a-�i pune �n cauz� propria persoan�.�n asemenea cazuri,spune Chanoit se poate spune c� "legea distruge persoana".Este vorba,�n special de a�a zisele institu�ii patogene sau totalitare (�nchisorile,lag�rele de concentrare, armata,azilele,orfelinatele etc).�n realizarea uman�,arat� Herseni,�ntreprinderea este instrument sau mijloc,scopul vie�ii individului fiind totu�i dincolo de incinta ei,dup� ce activitatea �nceteaz� �i se trece la consum.Dar omul munce�te �i pentru afirmare,pentru prestigiu sau alte scopuri neeconomie.�n alte situa�ii scopurile �ntreprinderii �i ale individului nu coincid.O intreprindere redus� numai la a fi instrument de c�tig intr� �n conflict cu societatea,motiv pentru care scopul socio-psihologic al �ntreprinderii este mai complex �i dep�e�te simplul scop economic.De aceea �ntreprinderea trebuie s�-�i ating� scopurile economice dar �i cele sociale deoarece altfel devine o surs� de stres social�i de �mboln�vire pentru membrii s�i.Situa�iile conflictuale subiective din grup au o pondere mai mare �n etiologia bolilor psihosomatice dec�t solicit�rile fizice.�n condi�iile actuale,�n �ntreprinderi stresul fizic scade foarte mult dar �n schimb cre�te cel psihic,ap�r�nd tulbur�ri adaptative cu anxietate,fenomenul �nsingur�rii,a suferin�elor psihice diverse.Morbiditatea psihic� nevrotic�,psihotic� �i toxic� atinge dup� Olaru 1/3 dintre muncitori,la care se mai adaug� absenteismul,incapacitatea de munc�,pension�rile.spam.Importan�a progresului tehnic.Unul dintre factorii sociali care poate influen�a alienarea social� �l constituie progresul tehnic.Individul �n societate este supus procesului de adaptare,�n timp ce aceasta se tehnicizeaz� tot mai mult.Din acest motiv impactul tehnicii asupra psihicului uman are o deosebit� importan��.Civiliza�ia tehnic� este ireversibil�.Gra�ie automatiz�rii �i tehniciz�rii oboseala fizic� �i noxele profesionale au sc�zut,cresc�nd �n schimb suprasolicitarea nervoas�,morbiditatea nevrotic� �i tulbur�rile de adaptare social�,�n mediul industrial aceste fenomene ajung�nd la propor�ia alarmant� de 30-40%.S-a pus �ntrebarea dac� progresul tehnic este un factor favorabil sau nu pentru s�n�tatea mintal� a individului.Dac� observ�m cre�terea nevrozelor,a bolilor psihosomatice r�spunsul ar fi negativ.Produc�ia artizanal� avea un caracter complex �i dificil.Muncitorul nu era dominat de sistemul tehnic,el �i rezolva singur problemele.Contactul cu produsul era direct �i muncitorii se identificau cu produsul muncii lor.Ast�zi produ�ia este divizat� pe sec�iuni,muncitorul modern nu mai are o meserie ci doar un post (numai pu�ine persoane mai au ini�iativ�).Automatizarea implic� o nou� dinamic� �n rela�iile umane,socio-industrializarea cres�nd autonomia �i responsabilitatea muncitorului.�n privin�a atitudinii fa�� de tehnic� exist� o concep�ie optimist� (tehnica u�ureaz� munca �i influen�eaz� toate sferele de activitate uman�) �i una pesimist� (tehnica anihileaz� omul,�i amenin�� s�n�tatea �i chiar via�a).Tehnologia �n exces ar fi declan�at reac�ii ira�ionale,caracterizate prin cre�terea interesului pentru magie,misticism,tehnologia nefiind practic �n m�na oamenilor ci doar a c�torva speciali�ti.Toate aceste fenomene au creat suspiciuni fa�� de progresul tehnic de�i se �tie c� tehnica,ca ori ce progres poate fi folosit� spre folosul sau �n defavoarea omului.Medicina este confruntat� adeseori cu rezultate ale neadapt�rii individului sau a grupului la progresul tehnic.Exist� serioase reac�ii psihice legate de munca din cadrul automatizarii,de asimilare a tehnicii noi.7. Importan�a calit��ii vie�ii.�n�elegem prin calitatea vie�ii un concept mult mai complex care se refer� nu numai la factori materiali dar �i la cei culturali sau de alt� natur�,factori care contribuie la realizarea acestei calit��i,influen��nd at�t biologicul (tineretul actual este mai bune desvoltat fizic) c�t �i psihicul uman �i comportamentul moral. �n societatea noastr� exist� adesea o neconcordan�� �ntre ritmul vie�ii biologice �i ritmul vie�ii sociale.Programul de lucru nu respect� anumite bioritmuri iar accelerarea vie�ii sociale tulbur� de asemenea ritmul biologic (HTA a devenit boala secolului).Calitatea vie�ii poate fi privit� at�t �n raport cu individul c�t �i cu societatea (depinz�nd de starea de s�r�cie,personalitatea individului,varietatea vie�ii,infuen�a c�mpului social, comportamentul individului.Medicina nu poate rezolva singur� problemele majore ale societ��ii �i de aceea ea trebuie s� se integreze m�surilor sociale �i economice.Transform�rile rapide,greut��ile adaptative pot determina decompens�ri psihice serioase.Astfel ��rile s�race au o patologie de "tip primar" (caracterizat� prin boli infec�ioase,parazitare) �n timp ce ��rile industrializate au o patolgie de "tip evoluat" (boli cardiace,metabolice,tulbur�ri psihice etc).S�r�cia este unul dintre factorii psihogenetici importan�i.Dup� Reissman s�r�cia ar duce la modificarea personalit��ii umane.S�racii au o personalitate orientat� spre fizic �i vizual �i mai pu�in spre psihic.Ei ar fi personalit��i mai degrab� extroverti�i dec�t introverti�i,orienta�i mai mult spre concret,sunt mai �nce�i,cu grij�,r�bd�tori,perseveren�i, neortodoxi.S�racii,arat� Freedman �i colab.sunt impulsivi,orienta�i mai mult spre prezent sau trecutul imediat,cu o toleran�� foarte mare fa�� de tulbur�rile somatice �i psihice.8. Ecologia �i psihologia uman�.Contextul etiologic al bolilor nu poate fi desp�r�it de factorii de mediu.Punctul de vedere ecologic se g�se�te deja �n operele lui Platon �i Aristotel,iar Hipocrate vorbea de mai buna utilizare a "apei,aerului �i locurilor".Ecologia ca �tiin�� se consider� a fi ap�rut �n 1920 odat� cu apari�ia �colii de sociologie urban� de la Chicago (Park).Rela�ia om-mediu ecologic este o rela�ie �ntre un sistem biologic �i un substrat variabil de via��.Totul se petrece ca �i c�nd personalitatea desvolt�ndu-se �i-ar creia �n jurul s�u o zon� de protec�ie analoag� teritoriului unui stat,zon� �n care se diferen�iaz� un spa�iu pericorporal necesar mi�c�rilor corpului �i un spa�iu comportamental �n care se desf�oar� principalele comportamente (Leroy).�n societatea modern� apar numeroase surse de agresiune psihologic�,�ntre om �i natur�,�n prezent interpun�ndu-se "un ecran de ma�ini",o re�ea de informa�ii,magia posesiunii fiind schimbat� cu magia calculatorului (Leroy).Ecologia ca �tiin�� a rela�iilor fiin�elor vii cu mediul lor devine tot mai mult un sistem holistic al fenomenelor vie�ii �i se apropie de asemenea tot mai mult de aria medicinii.�n ultimul timp inportan�a ecologiei s-a extins foarte mult,numeroase contribu�ii au fost aduse din cadrul diferitelor specialit��i �i din diferite unghiri de vedere.Astfel Alvin Tofler �ntr-o serie de lucr�ri (�ocul viitorului,Ora�e �n mi�care) descrie efectele sociale �i psihologice ale revolu�iei tehnico-�tiin�ifice.Schimb�rile extraordinar de rapide au determinat un efect disturbator asupra g�ndirii ra�ionale,numit de autor "�oc al viitorului". Acest fenomen ar produce o stare de confuzie social�,cu apari�ia unor mi�c�ri culturale deviante (toxicomanii,retragere,nihilism).Acesta ar fi un stres decizional,senzorial �i cognitiv care ar duce la dezadapt�ri individuale de grup sau sociale.�n cadrul studiului factorilor ecologici,�n cadrul stresului social s-au studiat diferite situa�ii.S-a studiat,astfel,importan�a caren�elor alimentare cronice,dealungul genera�iilor,care pot modifica personalitatea,importan�a mobilit��ii sociale,a desorganiz�rii �i izol�rii sociale.Urbanizarea �n cadrul societ��ii contemporane este un element foarte important,o popula�ie mai urbanizat� sufer� de mai multe boli psihice sau psihosomatice.�n aglomera�ia urban� apar factori care ac�ioneaz� asupra emotivit��ii,aglomera�ia,mijloacele de transport).�n acest context se tulbur� echilibrul psihic,apar caractere competitive �i agresive.Exodul de popula�ie genereaz� probleme pe care societatea nu le poate �nc� solu�iona (problema moravurilor,violen�a etc) motiv pentru care acest mediu devine alienant.Navetismul,distan�ele mari,criza de spa�iu de locuit cre�te num�rul dezadapt�rilor.�n mediul urban omul este hipersensibil,lupt� pentru prestigiu social �i succes iar influen�a rela�iilor umane este mult mai mare.Kolb denume�te efectele psihopatologice ale urbaniz�rii cu termenul de urbanit� �i s-ar caracteriza prin consumul exagerat de alcool,droguri,fenomene paranoiace,nevroze.�n condi�iile mediului urban apar zone de desorganizare (bidonvilles,slums-uri),zone marginale populate cu emigran�i,bande de delincven�i,neparticipare la via�a social�.Aceste zone au rol patogen (criminalitate,boli psihice,psihosomatice,venerice SIDA etc).La muncitorii agricoli transplanta�i �n mediul urban apar mai frecvent 2 sindroame psihice:criza nevrotic� acut� �i accesul brutal de confuzie nevrotic�.Izolarea este un alte element al vie�ii urbane.Jaco d� urm�toarele criterii privind izolarea:-cunoa�te pu�ini vecini,are pu�ini prieteni;-este chiria� �i nu proprietar;-particip� pu�in la via�a sindical�,politic�,sportiv�;-nivelul sc�zut de participare electoral�;-mobilitte profesional� crescut�;-num�r mic de vizite �n centru sau �n afara localit��ii;Izolarea este mai frecvent� la anumite categorii de persoane (femei casnice,b�tr�ni, adolescen�i).Izolarea cre�te pe m�sura aglomer�rii cartierului �i duce la inhibarea rela�iilor interpersonale.Migrarea f�r� �ncetare fr�neaz� stabilirea unor rela�ii umane durabile.Orarul de munc� impus de industrie,munca de noapte,�n echip� modific� ritmurile biologice,perturb� rela�iile familiale,duce la apari�ia depresiilor.�n literatur� se face adesea referire la celebra lucrare a lui Hollingshead �i Redllich asupra ora�ului spam Haven.Autorii clasific� popula�ia ora�ului �n 5 categorii:1.Familii bogate,instruc�ie superioar�,prestigiu social mare (3,1%),de�ine doar 1% din �mboln�virile psihice;2.Familii bogate,instruc�ie medie (8,1%) �i dau spam,5% din bolile psihice;3.Familii de mici proprietari,func�ionari.muncitori califica�i,cu condi�ii bune de via�� dar cu prestigiu social mic (46,5%) �i dau 13,2% din bolile psihice;spam.Muncitori semicalifica�i,instruc�ie elementar�,via�� social� restr�ns� la vecini, sindicat (22%) dau 38,spam% din bolnavii psihici;5.Muncitorii necalifica�i,desr�d�cina�i,via�a centrat� pe vecini �i strad� (17,8%) �i dau 36,8% din bolnavii psihici;Habitatul este un element foarte important,necesitatea omului de a se sustrage temporar influen�elor suprastimulante create de ambian�a urban� fiind necesar�.Spa�iul verde are un rol evocator,simpla lui vedere duc�nd la cre�terea metabolismului.Caren�ele arhitecturale �i urbane diminu� adaptarea.Lipsa locuin�ei,a confortului,locuitul �n comun sunt factori care influen�eaz� s�n�tatea mental�.�n mediul urban confortul locuin�ei nu poate fi �nlocuit cu nimic,iar lipsa lui duce aproape totdeauna la tulbur�ri psihice.Ora�ul este de asemenea mediul propice pentru proliferarea viciilor.Prostitu�ia, criminalitatea,alcoolismul,abuzul de drog au fost denumite "flori ale betonului" marilor ora�e.Dup� Burner 3 tipuri de reac�ii psihice apar �n mediul urban:1.reac�ii agresive,mai ales la adolescen�i;2.reac�ii anxioase datorit� monotoniei �mprejur�rilor �i uniformit��ii mediului urban;3.reac�ii de oboseal� �nso�ite de st�ri depresive cu frecven�� crescut� a suicidului, nefericire, oboseal�,exces de somnifere sau alte droguri;Existen�a de familii incomplete,certurile din familii,gere�eli educative,demisia de la educa�ia copiilor sau imposibilitatea de a-i educa agraveaz� �i mai mult tulbur�rile psihice �i psihosomatice.Zgomotul �n marile ora�e a devenit o adev�rat� problem� de s�n�tate mintal�.Sistemul nervos vegetativ reac�ioneaz� deja la 70 de decibeli (echivalentul unei str�zi lini�tite).�n acest caz vasele se contract�,cre�te TA,se reduce iriga�ia miocardului.Dac� sgomotele se intensific� apare dilatarea pupilei,uscarea gurii,paloare,contrac�ia musculaturii picioarelor �i abdomenului,c�derea secre�iei gastrice,cre�terea secre�iei de adrenalin�,tahicardie.Organismul se adapteaz� greu la zgomote,motiv pentru care acesta este frecvent evocat de bolnavii nevrotici �i psihosomatici.Din punct de vedere psihic zgomotul duce la apari�ia fenomenului de oboseal�,iritabilitate,labilitate emo�ional�,tulbur�ri vegetative, cenestopatii,fenomene obsesivo-fobice,stare de anxietate �i mai rar fenomene interpretative.La psihopa�i poate apare o caricaturizare a tulbur�rilor de personalitate.Am prezentat aceste considera�iuni.�n mare parte teoretice pentru a constitui un punct de discu�ie.Acesta este lucru cel mai important.Tr�im �ntr-o epoc� �n care alienarea societ��ii romane�ti se apropie de paroxism.Tineretul emigreaz�,muncitorii lucreaz� la negru,sindicatele dispar,cultura decade,intelectialii ca totdeauna �i de data aceasta sunt ignora�i dac� nu ur��i,familiile se disociaz�,dispare �ncrederea �i solidaritatea �ntre oameni,tinerii �i ur�sc p�rin�ii,p�rin�ii se sperie de excesele tinerilor,cultura se duce de r�p�,spiritul na�ional dispare sau este exploatat de demagogi,impoten�a romaneasc� face ca str�inii s� domine economia ��rii,s� foloseasc� munca ieftin� din Romania.iar uneori s� fac� trafic de �carne vie�(femei,copii) �i a� putea s� �n�ir pe o pagin� �ntreag�.Nu se pune problema unor drepturi ale autorului,inclusiv dreptul de a fi l�udat.Din contra �tiu c� mai degrab� va fi invers.Acest lucru nu m� preocup�.Ion Creang� a scris o introducere la cartea sa de pove�ti care ar suna cam a�a (citez din memorie):�Drag� cetitoriule,multe prostii ai mai citit tu de c�nd e�ti.Cite�te-le �i pe acestea �i dac� nu-�i vine la socoteal� pune m�na pe creion �i f� tu ceva mai bun� Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Dac� suntem interesa�i de soarta Rom�niei nu ar trebui s� ezit�m a intra �n discu�ie despre acest proces de alienare care sap� la temelia societ��ii noastre r Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Dac� ignoran�a ar ucide dumneta ai fi mort de mult.Eu o s�-�i spun chiar o poezie:"U�or convingi pe un netotDar mai u�or pe un om cu minte,Pe un semidoct,nci tu P�rinte,Nici zeii cerului nu pot!"Te rog uit�-te �i pe sub pat c� este o invazie de securi�ti.C�t despre stenograme,eu �i felicit pe aceia care le-au publicat.Eu nu am stenograme.Site-ul nu este al dumnetale s� m� dai afar�.Dac� este cazul are cine.Dispre�ul matale pentru sociologie nu ��i face cinste,nu �n�elegi.De fapt nici undele TV nu le vezi �i totu�i exist�.Eu nu zic c� e�ti bolnav dar fanatismul matale te scoate din r�ndul oamenilor ra�ionali.�n definitiv materialul nu este pentru dumneta!Mata insul�i nu discu�i �i vrei s� facem un site al insultei.Nici pe cei cu stenogramele nu-i �n�elegi.Locul dumnetale azi ar fi doar �n PDSR l�ng� dl.Nica,visul despre securi�ti a trecut.Stai dar molcom �i fermenteaz-�i veninul! �Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Omul care s-a apucat de insultat este rom�nul tipic care �n toate epocile a reac�ionat prin ira�ionalitate �i ur�.S� ne reamintim.Comunismul la noi a fost cel mai dogmatic.Dece?Pentru c� rom�nii ca insult�torul nostru nu aveau o mi�care de st�nga �n 1945 care s� tempereze comunismul ca �n Cehia,Ungaria,Germania unde comunismul a fost de alt� factur� ca �n Rom�nia.�n perioada comunist� nu am avut practic diziden�� pentru c� omul care insult� era mort de fric� sau era informaator al securit��ii.Rezultatul �n 1989 nu au fost oameni preg�ti�i s� ia puterea dintr-o mi�care anterioar� dizident� ca �n Ungaria,Cehia etc.Vidul l-a umplut �ti�i dumnevoastr� cine �i doar Dumnezeu c�t va dura.Totdeauna au existat ignoran�i ca insult�torul nostru �i care au fr�nat totul,at�t mi�carea spre o st�ng� democrat� c�t �i spre o dreapt� democrat�.Acuma insult�torul face apel la scheme r�suflate:securi�tii.Dar ace�tia s-au aranjat domnule.Sunt corifeii capitalismului s�lbatec,ai corup�iei �i ai men�inerii poporului �n ignoran�� chiar dac� este nevoie prin fraud� electoral�.�i acuma apare figura trist� a ignorantului condus de instincte care a fr�nat totdeauna progresul �n Rom�nia,a ur�nd pe intelectuali,ur�nd ceea cenu �tie(sociologia adic� stiin�a despre societate),�n comunism era activistul sau securistul �i dece nu tor�ionarul.El vrea stenograme,distrac�ie.Ce sociologie,ce alienare social�.Tot ceea ce nu �n�elege nu exist�.Bravo rom�nule tipic din toate epocile, �2004/12/11 1:30 Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Unde ne sunt intelectualii?
De�i la prima vedere subiectul pare "de specialitate" de fapt nu este a�a.Alienarea cet��enilor fa�� de societatea �n care tr�iesc este un fapt concret,palpabil zi de zi.Pe felii se ocup� mul�i:ziari�tii �n primul r�nd care descriu absurdit��i greu de �ncadrat �n normalitate,juri�ti cople�i�i de avalan�a delictelor,medici coiple�i�i de avalan�a sinucuderilor,a toxicomaniilor �i alcoolismului,profesori dispera�i care cedeaz� �n fa�a elevilor �i adesea pentru un succes lejer ajung la "juvenolatrie"(�ncep s� se comporte ei ca adolescen�ii).Societatea noastr� este bolnav�,la fel ca �i alte societ��i,dar mai pregnant.Iat� c� vine cineva care are capacitatea de a teoretiza aceste fenomene �i care �n esen�� spunde c� fenomenele negative din societatea noastr�(violen��,drog,destr�marea rela�iilor din familie,excesul �i pervertirea sexualit��ii,cultul banului,misticismul(nu credin�a �n Dumnezeu),cultul supersti�iilor de la zodiac la vraci sau ghicitori,sinuciderile etc,etc sunt simptome de boal�.Societatea ca �i individul se pot �mboln�vi �i adesea boala las� simptome,iar cele de mai sus sunt simptomele unei boli sociale,a unei grave boli sociale care nici nu �tim la ce poate duce �n final.Reac�ia intelectualit��ii noastre este desarmant�.Ca �i alte fiin�e de pe p�m�nt,ea tace.O s� spun o glum�:Se spune c� �n al 2-lea r�zboi mondial italienii nu prea ar�tau zel �n lupt�.Disperat un general adun� solda�ii �i le �ine o cuv�ntare de tipul:voi sunte�i urma�ii Romei,sunte�i la�i,uita�iv� la nem�i etc,etc.Dup� ce l-au ascultat un sergent care tocmai �i acorda chitara spune camarazilor s�i pentru a-i scoate din stupoarea �n care c�zuser�:"Che bella voce"are domnul geberal. � Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Se pare c� fenomenul de alienare social� nu este o glum� ci el devine un fenomen social de o periculozitate nemai�nt�lnit� �n trecut.Fenomene ca terorismul,anarhia,sinuciderile,derapajul moral al tineretului,chiar corup�ia are la baz� acest fenomen social cu cauze at�t de diverse,de la suprapopula�ie,�ocul democra�iei la genera�ii neadaptate la acest stil de via��,�ndep�rtarea de morala cre�tin�,de filosofia dragostei,a iubirii de aproapele.Din p�cate oamenii care pretind c� slujesc religia termin� ei �ns�i prin fenomenul de alienare �n fa�a cultului materialului,a succesului ieftin,a lipsei de implicare sau cum spunea Paler �n fa�a lipsei de ideal �i de credin�e,a lipselor de modele autentice.Oare spre ce ne �ndrept�m Doamne Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Nevrotismul social
Procesul de industrializare �i urbanizare, cre�terea num�rului de factori stresan�i,poluarea,rela�iile interpersonale defectuoase pun psihicul uman �ntr-o stare de tensiune permanent�,motiv pentru care o serie de comportamente nevrotice pot ap�rea la nivelul unor grupe sociale �i chiar a unor mase mai mari.A�a cum am mai ar�tat,�n unele �ntreprinderi industriale procentajul nevrozelor a putut atinge cifre impresionante,�nc�t putem spune c� nevrotismul social atinge tot mai mult cote alarmante.Ca fenomen social,nevrotizarea societ��ii apare ca av�nd o intensitate submorbid�,cu cre�terea enorm� a procentului de nevroze individuale �i apari�ia a numeroase simptome izolate sau chiar combinarea acestor dou� modalit��i.Actuala nevrotizare social� se manifest� pe plan individual printr-o inciden�� variabil� dar constant� la diferite persoane din grupul social a unor st�ri depresive sau anxioase,sensa�ia de insecuritate �i insatisfac�ie,iritabilitate,revendicativitate.pe acest fond se remarc� cre�terea marcat� a nevrozelor �i a simptomelor psihosomatice.Nevrotizarea societ��ii relev� o desvoltare a desadapt�rilor generale �n condi�iile �n care "baia" de stresuri devine tot mai dens�.Rela�iile sociale se deterioreaz� u�or,dac� cre�te supra�ncordarea,se intensific� presiunea ierarhic�,deciziile contradictorii.De asemenea,�n aceste condi�ii,instinctul de afirmare,cu nevoia crescut� de putere �i prestigiu,preocuparea de a acumula c�t mai multe bunuri materiale �n cadrul unor rela�ii sociale competitive.�n acest context,este u�or de constatat punerea �n mi�care a sindromului general de adaptare,cu apari�ia st�rii de alarm� �i declan�area mecanismului anxios,cu tot cortegiul cunoscut al mecanismului stresului social.Este vorba,deci,de situa�ii �n care ritmul crescut al muncii �i al rela�iilor interpersonale sunt percepute de c�tre individ ca amenin��toare.�i �n societ��ile,�n care competitivitatea este mic� (cele de tip socialist,de exemplu),condi�iile de frustrare apar legate de limitarea posibilit��ilor de afirmare �i exprimare liber�,dar �n acest caz r�s�unsul este depresiv (Disertori �i Piazza).Depresia ar apare ca simptom nevrotic �n special �n societ��ile mai "colectiviste",�n timp ce anxietatea apare mai ales �n societ��ile bazate,�n primul r�nd pe competitivitate.Sacchetti explic� depresia,apatia �i introversiunea la unii indieni,prin regimul colectivist impus de sistemul lor de organizare social�,munca �n acest context,adesea for�at� �i neretribuit�,av�nd un puternic efect frustrant.�n acest context s-a vorbit de desvoltarea unui a�a zis tip de "om-ma�in�",caracterizat prin apari�ia pe fondul psihologiei sale a st�rii depresive �i anxioase,de�i adeseori cu o stare euforic�,artificial�,evaziv�(Disertori �i Piazza).�n prezent mediul social este dominat mai mult de conflicte con�tiente �i de necesitatera unei puternice inhibi�ii instinctuale,�n timp ce �n societ��ile anterioare erau dominate mai mult de reful�ri �n incon�tient,conflicte necon�tientizate (responsabile �n trecut de frecven�a mare a isteriei,obsesiilor �i fobiilor).Din acest motiv,societatea noastr� este mai propice desvolt�rii nevrozelor anxioase,a neurasteniei,ca �i pentru o nevrozare general� �i colectiv� (Disertori �i Piazza).Tehnicitatea excesiv� din secolul nostru a substituit �n mare m�sur� valorile umane cu cele tehnice �i acest lucru este incriminat de c�tre numero�i autori drept cauz� a nefericirii �i a tulbur�rilor psihice.�n ansamblu se mai adaug� �i factorii demografici,via�a artificial� �i psihotraumatizant�,�n condi�ii de supraaglomerare (la spam York un om din 3 este nevrotic recunoscut).Supraaglomera�ia este prin ea �ns�i factor de nevrozare social�.Astfel,dac� experimental,arat� Disertori �i Piazza se supraaglomereaz� o popula�ie de �oareci,�ntr-un spa�iu limitat al unei cu�ti,se va constata rapid �i constant fenomenul de "alienare psihogen�" de supraaglomerare cu comportament anormal,adesea canibalic,cu abandonarea noilor n�scu�i,homosexualitate.Importan�a industrializ�rii �i urbaniz�rii �n declan�area nevrotismului social este dovedit� �i de num�rul sc�zut al nevrozelor �n ��rile slab desvoltate (asiaticii f�c�nd mai ales forme obsesive sau depresive).Pfeiffer subliniaz� raritatea nevrozelor de tip european �n Indonezia,la o popula�ie cu un mod de existen�� tradi�ional,la care apar �ns� forme acute (amok,Coro etc).Industrializarea scade inciden�a acestora �i cre�te inciden�a acelora de tip european.Nevrotizarea societ��ii trebuie privit� deci ca o anticamer� a nevrozelor propriuzis�, prin cre�terea la indivizi a unor simptome izolate (anxietate,depresie,astenie, iritabilitate), cre�terea num�rului de rela�ii interpersonale defectuoase (ostilitate,conflictualitate etc).O serie de simptome �ns� pot s� se manifeste nu numai �ntre indivizi dar �i �ntre grupele umane,put�nd favoriza fenomenele de violen�� colectiv�,terorism,p�n� la conflagra�ii interstatale (Disertori �i Piazza).Doctrina densit��ii psihologice crescute a popula�iei este o ipotez� care caut� s� dea o explica�ie fenomenului de nevrotism social �n sensul s�u cel mai larg.Giovani Dalma emite teorie "densit��ii psihologice cresc�nde" a popula�iei �i care ar avea o influen�� deosebit� asupra reac�iilor de adaptare �i a cre�terii fenomenului de nevrotism social.Astfel,subliniaz� autorul,�n ultimele 2 secole a ap�rut o cre�tere enorm� a diferen�ierii,emancip�rii �i expansiunii indivizilor.Cre�terea popula�iei s-a �nso�it �i de cre�terea nivelului de con�tiin�� a indivizilor,ceea ce a f�cut ca secolul nostru s� devin� o epoc� de metamorfoz� a umanit��ii dar care este �nso�it� �i de aspecte negative,lucru care se datore�te alfabetiz�rii,egalit��ii �i emancip�rii femeilor,emancip�rii rasiale etc.Acest lucru a f�cut ca popula�ia "con�tient�" �i "participativ�" la via�a social� s� creasc� de 5 ori,�n raport cu anul 1900.Este vorba,deci,de o vertiginoas� cre�tere a "densit��ii psihologice",progres pozitiv dar �i semnalul unei faze critice,poate printre cele mai importante din istoria umanit��ii.Acest lucru,arat� Disertori �i Piazza,este comparabil cu alte crize din evolu�ia omului (pozi�ia biped�,apari�ia vorbirii,descoperirea focului etc).Dup� Dalmas,acest moment critic s-ar caracteriza prin lupta pentru un "spa�iu vital" psihologic,care determin� tensiuni �i conflicte care pot deveni sursa unor fenomene psihopatologice.Dup� acela�i autor,aceste fenomene s-ar divide �n nevroze colective de �oc �i nevroze colective de adaptare.Nevroza de �oc s-ar caracteriza prin ac�iuni de intoleran�� �i fanatism,tendin�e dictatoriale,conflicte rasiale,motiva�ie emo�ional� a numeroase conflicte sociale,unele manifest�ri de amnezie moral� �i sadism colectiv,unele reac�ii patologice ale femeilor desadaptate.�n acest cadru poate apare o adaptare nevrotic� pasiv� (�n condi�ii socio-economice proaste) cu fenomene de introversiune apatic�, recurgerea la alcool sau la alte droguri (exemplu,triste�ea indienilor din rezerva�ii).Din aceste motive trebuie alc�tuit un adev�rat "reces�m�nt psihologic integral" al popula�iei lumii,pentru a putea ac�iona �n domeniul s�n�t��ii mintale,motiv pentru care autorul propune 3 tehnici:1.Studiul orizontal al frecven�ei �colare (alfabe�i-analfabe�i) �i vertical� (gradul de instruc�ie);2.O aplicare e�alonat� a metodelor sociologice;3.Anchete prin teste psihologice; �Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca ALTE FORME DE ALIENARE SOCIALA
Ac�iunea nevrozant� a traficului
Ac�iunea nevrozant� a traficului este o problem� stringenta,traficul prin efectele sale ac�ioneaz� asupra psihicului �i prin alte mijloace.Zgomotul produs de automobile este un sgomot agresiv �i iritant,lucru exacerbat mai ales de acceler�rile repetate.Poluarea este al 2-lea factor nociv cu ac�iunea at�t fizic� c�t �i psihic�.La ace�ti factori principali se mai adaug� �i al�ii care contribuie la nevrotizarea at�t a celor din jur c�t �i a participan�ilor la trafic (defec�iuni tehnice,situa�ii nea�teptate).Desvoltarea traficului motorizat a avut �n mare un caracter haotic,reglement�rile fiind foarte pu�ine,ceea ce a determinat at�t afec�iuni legate de poluare c�t �i fenomenul de nevrotizare colectiv�.S-a creat,deja,no�iunea de "nevroz� de trafic rutier" care al�turi de poluare �i de reac�iile anormale ale unor personalit��i disarmonice se �nscriu printre consecin�ele morbide ale traficului rutier.Disertori �i Piazza enumer� urm�toarele categorii privitoare la efectul nevrozant al traficului:-Cre�terea cazurilor de nevroze printre victimele accidentelor;-Nevrotizarea general� a participa�ilor la trafic,�n raport cu stresul conducerii (ora�, exterior,blocaje);-Nevrotizarea citadinilor prin sgomot;-Poluarea ;Stresul conducerii love�te mai ales popula�ia spam�,�n timp ce stresul de pieton este mai frecvent la copiii din ora�,frustra�i de dreptul plimb�rii,a jocului �n strad�,pie�e.Nevroza de trafic se caracterizeaz� prin astenie,iritabilitate,anxietate,apari�ia a numeroase manifest�ri psihosomatice care pot apare chiar la c�teva ore de conducere,fenomenul depinz�nd de predispozi�ia individului.Starea de tensiune a �oferului,arat� tot Disertori �i Piazza,elibereaz� numeroase r�spunsuri psihobiologice ca:alerta,hiperap�rarea agresiv�,reac�ii de scurtcircuit,tendin�a de a nu da dreptul altuia,neglijarea pericolului.Pe aceast� baz� pot apare �n mod tranzitoriu simptome isteroide,tendin�e la acte de violen��,intrarea semivoit� �n accident (�n contrast cu firea obi�nuit� a individului).Toate aceste fenomene fac necesar� a se institui un control sever,o politic� de programare a traficului motorizat �i a condi�iei stradale de desf�urare �i mai ales ac�iuni de demitizare a ma�inii.Alte categorii ale alienarii socialeSocietatea modern� ridic� �i alte probleme �n contextul psihosocial al epocii noastre.De�i fenomene ca rasismul,violen�a,terorismul,asasinatul politic nu au �n principal cauze psihiatrice,ele fiind fenomene care se nasc �ntr-un anumit climat social,totu�i punctul de vedere psihologic sau al psihiatriei sociale nu pot fi excluse din cadrul explica�iilor acestor fenomene.Disertori �i Piazza consider� �n principal 3 forme psihiopatoologice care dintr-un anumit punct de vedere pot fi privite ca boli de grup:1.Furoarea rasist�;2.Furoarea na�ionalist�;3.Fanatismul religios sau politic;Toate aceste reac�ii,subliniaz� autorii,sunt �n realitate reac�ii atavice,preistorice �i inumane �n contextul epocii noastre,motiv pentru cre ele pot fi privite �i din unghiul de vedere al psihiatrului.La nivel individual,aceste fenomene s-ar caracteriza prin sc�derea nivelului activit��ii psihice superioare,sc�derea sim�ului criticii �i a logicii formale,cu eliberarea instan�elor instinctivo-afective,sc�derea con�tiin�ei morale,str�mtarea c�mpului con�tiin�ei �i eliberarea unor niveluri inferioare enumerate astfel de c�tre autorii suscita�i:r�spuns mimetic,r�spuns la oroarea sacr� privind tabuul,r�spuns �n scurt-circuit,r�spuns oneiroid-aglutinant,r�spunsuri de autovalorizare �i autosupraapreciere. Aceste tipuri de r�spunsuri se pot desvolta �n grupe �i colectivitate,lu�nd aspectul unor conduite crimnale,cu eliberarea agresivit��ii,ultragiilor,calomniilor,persecu�iilor ideologice,rasismul,furtului sau uciderii �n grup.Aceste reac�ii ar avea deci �i o origine ancestral� referitoare la prima v�rst� a umanit��ii,�n epoca de apari�ie a primelor arme.Rasismul aminte�te epoca tribal�,de intoleran�� total� fa�� de membrii altor triburi,furoarea tribal� fiind reeditat� de exemplu �n cadrul furorii na�ionaliste,�n ciuda desintegr�rii unor societ��i �nchise �i �napoiate.Rasismul�nainte de a fi privit prin unghiul de vedere al psihopatologicului trebuie s� mai subliniem odat� c� rasismul apare pe baza unui complex de factori economici,ideologici �i de psihologie a maselor.Rasismul,ca form� morbid�,epidemic� poate lovi grupuri mari de indivizi,el put�nd fi privit �i ca o adev�rat� maladie social�.Rasismul apare ca rezultat al perturb�rilor raporturilor interumane �ntre indivizi de rase diferite,care tr�iesc �ns� pe acela�i teritoriu.Egalitatea,�n sens de uniformitate este biologic vorbind,imposibil� �i poate,arat� Disertori �i Piazza nici nu ar fi dezirabil�.Exist� deosebiri specifice �ntre rase,na�iuni,�ntre indivizi,exist�nd defecte �i calit��i care se compenseaz�.Dar spun autorii nu ori ce rela�ie dintre rase �nseamn� rasism �i nu orice rela�ie alterat� dintre rase are neap�rat o coloratur� psihopatologic�.Ca termen social,rasismul este foarte vechi (fiind cunoscut �nc� din mileniul al 3-lea,�naintea erei noastre pe teritoriul Indiei �i Mesopotaniei).�n epoca modern� cel mai feroce �i care a ajuns p�n� la a constitui o adev�rat� politic� de stat a fost rasismul practicat de fasci�tii germani �i care prin furoarea sa a luat aspectul unei adev�rate "nevroze" sau chiar "psihoze" colective.Rasi�tii germani �i-a desvoltat ideologia pe baza unei a�a numite conspira�ii a evreiilor contra arienilor paralel cu desvoltarea unui adev�rat delir megaloman privind valoarea rasei germane.Aceast� politic� a liderilor fasci�ti s-a transformat �i a fost impus� de conduc�torii fasci�ti ca o adev�rat� psihoz� colectiv�,culmin�nd cu legi de stat rasiste �i o conduit� criminal� colectiv� pentru exterminarea unei �ntregi rase,p�n� la genocid.Astfel evreii au fost exclu�i din comunitate,declara�i ras� inferioar�,conspiratori,criminali f�r� a sim�i nevoia de a aduce nici cea mai mic� dovad�.Pe plan individual s-a asistat la adev�rate st�ri paranoiace,cu idei nefondate pe argumente reale,impenetrabile la critic� sau contraargumente �i care �n domeniul comportamentului au mers p�n� la crim�.Xenofobia,arat� Disertori �i Piazza,se bazeaz� pe ne�n�elegerea psihologiei altora.Dar �i persecuta�ii ajung la atitudini psihologice rasiste,de orgoliu �i separare �i acest lucru nu este neap�rat secundar.Rasismul nazist a realizat ceva unic �n istoria rasismului,prin enormitatea propor�iilor �i perfec�ionarea organiz�rii unei societ��i criminale,prin educarea la crim� din copil�rie ca politic� na�ional�.�n acest fel,statul a fost transformat �ntr-o imens� asocia�ie criminal�.O asemenea criminalitate organizat� de stat nu se va mai percepe decat �n regimurile comuniste,dar acest lucru este o alt� problem� care trebuie tratat� pe larg.

De la: 9am178165, la data 2010-12-19 21:07:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-17 11:23:01

De la: 9am178165, la data 2010-12-14 19:55:531. NAVIGATORUL SI TURNATORUL

TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973

Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj! )

In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular.

La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN , dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976.

Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta.

In aceasta calitate TRAIAN BASESCU este preluat ca informator � sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor.

De folosirea ofiterului de marina TRAIAN BASESCU s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides care organiza contacte cu acesta inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intalniri participa de regula si seful lui Avramides, Dumitru Nicusor, care insa se intalniea si separat cu TRAIAN BASESCU.

In calitatea sa de ofiter de marina, TRAIAN BASESCU dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat.

De mentionat faptul ca desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informatorul TRAIAN BASESCU mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973.

In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor.

In prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, piata Independentei nr 2, bloc 2, scara 6, apartament 92 si are tel. nr.- 0239.633691.

Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, TRAIAN BASESCU a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Rosioru Ioan si Deacu Constantin, tot sub coordonarea sefului biroului, Dumitru Nicusor.

Dumitru Nicusor a trecut dupa 1989 in SRI, ajungand General, sef al Sectiei SRI � Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea.

Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti.

TRAIAN BASESCU a sustinut in 1981 examenul de Comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei Arges.

In acea perioada era de notorietate in randul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura.

In jurul anului 1984 informatorul TRAIAN BASESCU a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.

In 1987 TRAIAN BASESCU este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE.

In aceasta perioada TRAIAN BASESCU a transmis preponderent informatii de inters economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Roterdam,

dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective.

In vara anului 1988, TRAIAN BASESCU a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa.

In 22 decembrie 1989, ofiterul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut in subordine pe TRAIAN BASESCU, s-a infiltrat printre revolutionarii din fata Comitetului Central, a intrat in anturajul lui Dan Iosif si ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu si in ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.

Actualmente este Secretar Executiv al PD.

La inceputul anului 1989 in ascensiunea profesionala a lui TRAIAN BASESCU intervine o sincopa.

Pe 8-03-1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM.

TRAIAN BASESCU a fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava Zimnicea in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca TRAIAN BASESCU a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port.

In perioada ianuarie-martie 1989 TRAIAN BASESCU a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara incercand sa-si justifice deciziile, dar si lansand acuze grave si neintemeiate la adresa Comandantului navei Zimnicea, despre care scria ca este , si ca este.

Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinand cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca TRAIAN BASESCU a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie.

Imediat dupa Revolutie, TRAIAN BASESCU a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Naviga�iei Civile din Ministerul Transporturilor.

Pentru a obtine aceasta functie foarte importanta, TRAIAN BASESCU s-a bucurat de recomandarea si sustinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar si ale vechiului sau prieten, Calin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Presedinte al CFSN Constanta.
SUS





2. ADMINISTRATORUL

In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, TRAIAN BASESCU a ocupat in permanenta functii administrative, cu o singura exceptie, perioada 1993-1996.

In tot acest timp TRAIAN BASESCU a reusit sa isi creeze o imagine de om gospodar, de bun administrator, folosindu-si exclusiv calitatile de comunicator si de manipulator al opiniei publice pentru ca rezultatele efective obtinute de TRAIAN BASESCU in administratie sunt dezastruoase.

Perioada am prezentat-o mai sus, iar in continuare vom prezenta o sinteza a activitatii lui TRAIAN BASESCU in functii administrative, care demonstreaza, ca episodul din CV-ul sau, nu a fost un simplu accident.

Imediat dupa Revolutie TRAIAN BASESCU a urcat rapid in functie de la Director in Minister, la Subsecretar de stat si de la inceputul anului 1991, la Ministru al Transporturilor.

In acesti trei ani 1990-1992, TRAIAN BASESCU a ignorat complet problemele reale din transporturile romanesti si anume starea proasta a drumurilor (nici un kilometru de sosea nu a fost modernizata in acesti trei ani), diminuarea alarmanta a traficului de persoane si marfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerata a acesui tip de transport, starea deplorabila a flotilei TAROM ( exceptie facand cele doua aeronave Airbus cumparate de Petre Roman, intr-o afacere din care s-a incasat un comision de 1,3 milioane dolari).

Dar aceasta perioada va ramane in memoria colectiva ca perioada in care a disparut mai mult de jumatate din flota maritima a Romaniei, cealalta parte disparand si ea in a doua perioada de ministeriat al lui TRAIAN BASESCU, cu aportul determinant al FPS-ului condus de Sorin Dimitriu si Radu Sarbu.

Disparitia flotei romane a insemnat una dintre cele mai oneroase afaceri de dupa Revolutie care s-a soldat cu pierderi de sute de milioane de dolari pentru statul roman, dar si cu castiguri pe masura pentru cei implicati direct.

Actualmente se afla pe rol la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie dosarul Flota. Dosarul a fost instrumentat de PNA.

Alaturi de TRAIAN BASESCU sunt inculpate alte 80 de persoane, printre care alti doi fosti Ministri ai Transporturilor, Radu Sarbu fostul Presedinte al FPS, etc.

Dintre toti acestia numai TRAIAN BASESCU refuza sa se prezinte in fata justitiei, tocmai pentru ca stie ca, desi nu a semnat nici un act pentru vanzarea vreunei nave, el este cel care a orchestrat toata aceasta uriasa operatiune care a dus la disparitia efectiva a flotei romane.

Tot TRAIAN BASESCU este cel care a creat la inceputul anului 1990 o vasta retea alcatuita din inalti functionari din Ministerul Transportului in fruntea carora s-a aflat bunul sau prieten Calin Marinescu (Shogunul), dar si din firme romanesti si mai ales straine care au obtinut sute de milioane de dolari din exploatarea si valorificarea flotei romane.

Una dintre cele mai cunoscute componente ale acestei uriase operatiuni de spoliere a avutiei nationale a fost afacerea Petromin- Klaveness (Norvegia) prin care 18 dintre cele mai moderne nave romanesti au fost facute practic cadou firmei norvegiene care la data semnarii contractului cu Petromin, era in pragul falimentului, mai avand in dotare doar cateva vrachiere si nave multifunctionale.

Este de remarcat faptul ca in urma afacerii Petromin � Klaveness TRAIAN BASESCU nu a primit numai recompense de ordin material ci a obtinut si diploma de absolvent al cursurilor Avansate de Management �n Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian.

Intregul rechizitoriu care a stat la baza inculparii lui TRAIAN BASESCU si a complicilor lui este public si poate fi studiat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De altfel ancheta in cazul Flota a inceput inca din timpul regimului Constantinescu, in 2000 secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mocuta trimitand la Camera Deputa�ilor instiintarea cu privire la inceperea urmaririi penale.

In perioada 1996-2000 TRAIAN BASESCU a fost din nou numit Ministrul Transportului.

In acest interval de timp s-a realizat un singur lucru asfaltarea unor sosele nationale care ajunsesera intr-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor sosele s-a facut cu banii cetatenilor care au fost obligati sa plateasca celebra taxa BASESCU, bani care au ajuns in conturile firmelor apropiate lui TRAIAN BASESCU si PD-ului.

Tot acum TRAIAN BASESCU a definitivat, cu ajutorul FPS-ului instrainarea flotei romane si a adus, tot impreuna cu FPS-ul, TAROM-ul in pragul falimentului.

SNCFR-ul a fost divizat in mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activitatii, ci doar la distribuirea de

functii de directori mai multor clienti politici, compania ramanand in toata aceasta perioada pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului si regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.

De asemenea, in perioada 1996-2000, SNCFR a constituit alaturi de Petrom, Renel si Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice catre clientela politica a coalitiei aflata la putere.

Cea mai cunoscuta mostra de a banului public a fost autostrazii Bucuresti-Pitesti. Lucrarile au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul Romaniei. La doar o luna de la darea in folosinta a autostrazii, s-a prabusit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni covorul asfaltic a inceput sa se desprinda asa incit dupa 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafata autostrazii, facand imposibila circulatia si impunand angajarea unor noi lucrari de asfaltare.

Intre 2000 si 2004, activitatea lui TRAIAN BASESCU de Primar General al Capitalei nu a dus la finalizarea nici unuia dintre programele necesare Bucurestilor, desi multe din aceste programe au fost subiecte de campanie electorala. Curatenia orasului, asfaltarea si reabilitarea strazilor, fluidizarea circulatiei, reabilitarea retelei de apa si canalizare, constructia de locuinte sociale, repararea scolilor, toate sunt bile negre pentru Primarul General al Capitalei dupa patru ani de mandat.
SUS





3. POLITICIANUL

TRAIAN BASESCU si-a inceput activitatea politica, in 1991 cand a fost numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Roman.

In 1992 cind s-a produs scindarea FSN in doua tabere, in jurul lui Ion Iliescu si in jurul lui Petre Roman, TRAIAN BASESCU a ales tabara Roman.

Adevarata afirmare politica a lui TRAIAN BASESCU a inceput insa in 1996. Cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1996, cand fiind acuzat de adversarii politici ca este principalul vinovat pentru disparitia flotei, a facut un gest foarte spectaculos, demisionand din functia de Deputat, renuntand astfel la imunitatea parlamentara si punandu-se la dispozitia justitiei.

In realitate acest demers politic, care i-a atras foarte multa simpatie in randurile electoratului, a fost foarte bine calculat, TRAIAN BASESCU stiind foarte clar ca timpul scurt ramas pana la alegeri, nu permitea organelor de ancheta sa definitiveze un dosar extrem de amplu cum era si este dosarul Flota. Mai mult decat atat, TRAIAN BASESCU a obtinut numirea ca Director de campanie electorala al lui Petre Roman, si primul loc pe lista de candidati ai PD pentru Camera Deputatilor in judetul Vaslui.

In acest mod TRAIAN BASESCU si-a asigurat o altfel de imunitate, stiind foarte bine ca nici un organ de ancheta nu va avea curajul sa-l aresteze pe directorul campaniei electorale ale unuia din primii trei candidati la Presedentie, si pe unul dintre cei mai mediatizati candidati ai opozitiei din acea vreme, in conditiile in care toate sondajele indicau ca PD-ul va participa la guvernare dupa alegerile din 1996.

TRAIAN BASESCU a considerat ca actionand astfel are sanse sa inchida o data pentru totdeauna chestiunea Flota atat din punct de vedere mediatic cat si juridic.

Dupa alegerile din 1996, TRAIAN BASESCU este numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea.

Activitatea ca Ministru a lui TRAIAN BASESCU din perioada 1997-2000 am prezentat-o sintetic mai sus, dar foarte importanta a fost activitatea politica a acestuia din perioada respectiva.

Initial TRAIAN BASESCU s-a plasat in randurile baronilor PD, alaturi de Victor Babiuc, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu-Duvaz, Alexandru Sassu, oameni care au constituit trupa de soc a lui Petre Roman in disputa cu adversarii politici din PDSR, dar si din CDR.

TRAIAN BASESCU s-a remarcat rapid ca varful de lance al PD-ului, in lupta cu colegii din coalitie.

Prima victorie importanta a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, in primavara anului 1998, actiune inceputa de TRAIAN BASESCU in decembrie 1997 prin declansarea crizei guvernamentale.

TRAIAN BASESCU a stiut sa exploateze foarte bine aceasta victorie, asigurandu-si o imagine de luptator pe scena politica romaneasca, locul doi in partid, dar mai ales locul doi in Guvernul condus de Radu Vasile.

Din acest moment si pana la alegerile din 2000 TRAIAN BASESCU a sustinut in permanenta o stare de conflict in cadrul coalitiei de guvernare, initiind dispute cu colegii de Guvern, dar si cu alti lideri ai partidelor aflate la putere.

Valeriu Stoica, Radu Sarbu, Andrei Marga, Nicolae Noica, Traian Remes, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Emil Constantinescu, Mugur Isarescu, Theodor Stolojan etc.

TRAIAN BASESCU a reusit in acest mod sa-si creeze o notorietate foarte mare, fiind zilnic prezent pe micul ecran, si pe prima pagina a ziarelor, dar si o imagine de personaj politic fara scrupule, rau de gura, pus in permanenta pe harta si care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile.

La inceputul anului 2000, in vizorul sau a intrat si Petre Roman cu care a avut mai multe dispute publice, alimentand astfel ideea ca el, TRAIAN BASESCU este de facto numarul unu in partid si pregatind debarcarea lui Petre Roman din fruntea PD. In acest context trebuie privita si strategia adoptata de TRAIAN BASESCU inainte de alegerile locale din 2000 cand desi a fost solicitat sa candideze la Primaria Capitalei, de catre Petre Roman, inca din februarie 2000, a refuzat in nenumarate randuri, dar in paralel a incurajat desemnarea de catre PD a unui candidat lipsit de orice sansa. Pe acest fond, cand dupa aparitia mai multor sondaje de opinie dezastruoase pentru PD, insistentele pentru a accepta sa candideze au crescut, TRAIAN BASESCU a acceptat sa se inscrie in cursa pe 5-05-2000, exact in ultima zi in care se mai acceptau candidaturile.

Prin aceasta manevra TRAIAN BASESCU si-a creat imaginea de salvator al Partidului Democrat, demarand practic actiunea de inlaturare a lui Petre Roman din functia de Presedinte PD.

Pentru aceasta s-a autoimpus ca Director al campaniei electorale a lui Petre Roman, pozitie din care l-a sabotat pe acesta sistematic, asta facand ca Roman sa obtina in toamna anului 2000 de 3 ori mai putine voturi decat PD, partidul pe care Roman il reprezenta. Este de notorietate faptul ca mai multi sefi de filiale ale partiduli au fost sunati de TRAIAN BASESCU care le-a cerut sa se concentreze exclusiv pe campania parlamentara, in detrimentul celei prezidentiale a lui Petre Roman.

Apoi in anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvaz, Sassu, Simona Marinescu pentru a obtine voturile congresului PD, inlocuindu-l astfel din functia de Presedinte PD pe Petre Roman.

La acelasi congres, imediat dupa ce a fost numit Presedinte, si-a sacrificat aliatii amintiti mai sus, niciunul dintre ei nemai obtinand functiile promise in conducerea PD.

De atunci toti liderii marcanti ai PD, cu exceptia lui Radu Berceanu au parasit partidul condus de TRAIAN BASESCU din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus in conducerea partidului. De altfel in 24 ianuarie 2004 TRAIAN BASESCU declara public

In perioada 2001-2004 TRAIAN BASESCU si-a folosit pozitia de Primar General al Capitalei pentru a-si impune o noua imagine publica, aceea de unic adversar al partidului de guvernamant, pregatindu-si astfel ascensiunea spre cea mai inalta demnitate in stat, functia de Presedinte al Romaniei.

Lansarea acestei adevarate campanii a fost facuta de TRAIAN BASESCU printr-o declaratie care-i defineste stilul de a face politica, acuzandu-l pe Adrian Nastase ca

In continuare TRAIAN BASESCU a purtat un razboi de gherila cu Adrian Nastase, razboi care pe fondul nemultumirilor sociale si al deteriorarii imaginii PSD i-a atras o simpatie tot mai larga in randurile populatiei.

In final singurul obstacol in fata nominalizarii sale ca reprezentant al Aliantei PNL-PD in cursa prezidentiala l-a reprezentat Theodor Stolojan, candidatul desemnat al aliantei.

TRAIAN BASESCU a reusit, sa-l determine pe acesta sa se retraga din cursa pentru Presedentia Romaniei si din viata politica, cu numai trei saptamani inaintea campaniei electorale, in urma unei intense actiuni de constrangere, de manipulare si de santajare a lui Theodor Stolojan.
SUS





4. AFACERISTUL

In intreaga sa activitate TRAIAN BASESCU a fost calauzit de doua teluri ascensiunea in ierarhia sociala si inavutirea.

Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.

In continuare va vom prezenta numai o parte din afacerile necurate care au creat bunastarea familiei BASESCU.

In 10-01-1980 lui TRAIAN BASESCU, pe atunci ofiter angajat la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta, i s-a repartizat din fondul locativ de stat un apartament cu 4 camere plus dependinte, situat in Aleea Zmeurei nr. 2, bl. U, sc. A. Cum la acea data familia sa se compunea din sotie si un copil, repartizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale in vigoare pentru ca avea dreptul la doar 2 camere).

In 26-05-1992 TRAIAN BASESCU a cumparat locuinta respectiva, pe baza contractului nr. 1415 achitand pe loc suma de 140.000 de lei.

In 10 ianuarie 1991 Primaria Capitalei, cu adresa nr. 118053, a pus la dispozitia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din strada Argentina nr. 2, bl.12, et. 2 (Piata Victoriei). Acest apartament a fost ocupat de TRAIAN BASESCU.

In 22.08.1991, TRAIAN BASESCU a renuntat la apartamentul din strada Argentina si a primit in aceeasi zi, cu aprobarea lui Petre Roman, repartitie pentru imobilul de lux din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 prin comunicarea Secretariatului General nr. 15/4086/1991. In baza acestor acte ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere 60165 din 28 august 1991.

Asa cum rezulta din Adresa 1888 din 21 iulie 1991 a Ministerului Transporturilor, la acea data TRAIAN BASESCU isi avea domiciliul stabil in Constanta. In aceste conditii, conform Legii 5/1973 nu i se putea repartiza o locuinta intr-o alta localitate cu incheierea contractului pe durata nedeterminata (putea beneficia, eventual, doar de o locuinta de serviciu).

Contractul de inchiriere pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 era nul de drept deoarece - conform Legii 5/1973 - o persoana fizica nu putea detine, in acelasi timp, doua locuinte proprietate de stat. Astfel, daca TRAIAN BASESCU impreuna cu familia si-ar fi stabilit domiciliul in Bucuresti, inainte de a i se incheia contractul pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor ar fi trebuit sa faca dovada ca a predat apartamentul din Constanta, Aleea Zmeurei, dar asa cum am aratat acest apartament nu numai ca nu a fost predat statului ci a fost chiar cumparat de TRAIAN BASESCU un an mai tarziu.

In 1997 motivand ca imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 este revendicat de fostii proprietari, TRAIAN BASESCU a solicitat in calitate de Ministru al Transporturilor atribuirea unei locuinte de protocol. RAAPPS i-a repartizat pentru perioada mandatului de ministru locuinta din B-dul Maresal Prezan nr. 4. In realitate, Primarul General al Capitalei nu numai ca nu a parasit imobilul din B-dul Aviatorilor nr. 57, dar, in 1998, Directia de Administrare a Fondului Imobiliar i-a prelungit contractul de inchiriere pana in 2004.

Chirias la propria Primarie, in vila din B-dul Aviatorilor nr. 57, TRAIAN BASESCU a solicitat RAAPPS, in 2000, prelungirea contractului de inchiriere pentru apartamentul din B-dul Maresal Prezan nr. 4. Solicitarea Primarului General nu era una legala, intrucat pierduse calitatea de demnitar, dar la interventia ministrului PSD, Serban Mihailescu, RAAPPS i-a prelungit contractul de inchiriere.

In 9 august 2000, TRAIAN BASESCU a cumparat un teren intravilan de 3.700 de metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care a platit pe loc 1.483.244.000 lei. O adevarata afacere, avand in vedere ca a reusit sa achizitioneze cu numai 50.000 de dolari un teren de 3.700 de metri patrati in Baneasa, cumparand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care in ofertele agentiilor imobiliare era cotat la peste 100 de dolari.

Cel care i-a vandut lui TRAIAN BASESCU terenul din Baneasa la acest pret derizoriu este Costel Casuneanu, om de afaceri care are peste 100 de TIR-uri, o fabrica de parchet, o benzinarie si o statie de service auto in comuna Oituz.

Explicatia acestei afaceri imobiliare este ca pe vremea cand era ministru al Transporturilor, Traian Basescu i-a facilitat lui Casuneanu obtinerea de autorizatii de transport complet scutite de taxe pe destinatiile Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Franta.

La sfarsitul anului 2003 TRAIAN BASESCU a vindut terenul din Baneasa pe care-l achizitionase si a cumparat o vila pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru care a achitat pe loc suma de 280.000 de dolari.

Desi in prezent locuieste efectiv in aceasta vila impreuna cu sotia, TRAIAN BASESCU a trecut-o in mod fictiv pe numele ficei sale Ioana, pentru a nu fi obligat sa justifice in fata legii provenienta banilor cu care a achizitionat-o.

TRAIAN BASESCU mai detine un apartament de 370 de metri patrati intr-o vila de lux in zona Foisorul de Foc din Bucuresti, pe strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, achizitionat in 2002 si achitat pe loc.



�n 1994 TRAIAN BASESCU a infiintat impreuna cu alti patru asociati firma Triton Company, la care el detine 20% din actiuni. Aceasta este firma care asa cum a afirmat in mai multe randuri Primarul General. La aceasta firma asociat si administrator este Ionescu Dumitru, cel care i-a precedat lui TRAIAN BASESCU in functia de sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers si fost ofiter de Securitate. Cenzorul permanent al firmei Triton Company este Nicolae Varzaru, fost contabil al Clubului Dinamo, implicat in fraudarea Clubului alaturi de Vasile Ianul.

Triton Company a fost infiintata la un an dupa Triton Grup srl, firma care ii are ca asociati pe ofiterul acoperit Ionescu Dumitru si pe Branza Paul, un alt prieten foarte bun al lui TRAIAN BASESCU. Branza Paul este si el asociat cu TRAIAN BASESCU la Triton Company, unde este si administrator.

O alta firma la care TRAIAN BASESCU este de data aceasta asociat unic si care este administrata de sotia sa Maria este M.T. Vega Transport srl, firma care a fost infiintata �n 1996 si aparent, nu a functionat niciodata.

TRAIAN BASESCU a declarat �ntotdeauna ca veniturile sale provin dintr-o afacere cu �nghetata: Prod Cros srl, la care asociat nu este el, ci sotia lui, Maria Basescu, cu 20% de procente din beneficii si pierderi si fratele lui, Mircea Basescu, cu 39% de procente din beneficii si pierderi. Firma Prod Cros srl a achizitonat in 1994 fabrica de inghetata, printr-un credit extern luat prin Banca Agricola, credit pe care nu l-a rambursat in totalitate, restantele de plata fiind ulterior preluate la datoria de stat.

Cea de a patra firma a familiei BASESCU, AMC Cros srl este o firma de produse lactate, care o are ca actionar pe Maria Basescu, cu 20% din profit si pierderi. Aceasta firma a fost infiintata, in 1994, odata cu Prod Cros srl, de catre Maria Basescu si Mircea Basescu. Familia BASESCU detine exact acelesi procente ca la Prod Cros srl: Maria Basescu � 20% si Mircea Basescu � 39%. Ceilalti actionari sint, la fel ca la Prod Cros srl, cei doi oameni de incredere ai lui TRAIAN BASESCU: Anca Ivascu � 39% si Dumitru Scaiceanu � 2%. Anca Ivascu este sora lui Aurelian Ivascu, membru PSD, consilier local la Constanta, apropiat al lui Radu Mazare.

TRAIAN BASESCU a introdus-o pe Anca Ivascu si intre actionarii de la Aliment Murfatlar srl, unul dintre principalii sponsori ai campaniei electorale a Partidului Democrat si a lui TRAIAN BASESCU.

In anul 2001 TRAIAN BASESCU figura printre actionarii persoane fizice la Banca Comerciala Unirea alaturi de seful Directiei de Supraveghere Bancara Nicolae Cinteza, si de Cristian Burci, patronul de la Prima TV, ca actionar majoritar figurand un grup de firme rusesti.

Bilanturile oficiale depuse de toate aceste firme la Registrul Comertului nu justifica nici pe departe investitiile imobiliare ale familiei BASESCU si asta explica de ce incearca Primarul General sa-si camufleze averea trecand-o pe numele rudelor.

La fel de greu de justificat insa sunt si cheltuielile exorbitante facute de fiica lui TRAIAN BASESCU, Ioana care a deschis de curand un magazin de lux in incinta hotelului Hilton din Bucuresti. Magazinul se numeste si investitia totala facuta de fiica lui TRAIAN BASESCU este estimata la 1.000.000 de euro.

Prin intermediul fratelui sau Mircea Basescu, TRAIAN BASESCU este implicat intr-un mare numar de afaceri in Constanta. In 1991, pe cind era Ministru al Transporturilor, TRAIAN BASESCU a infiintat la Constanta firma Star Sea Co srl. La fel ca la Prod Cros srl si la AMC Cros SRL, TRAIAN BASESCU detine aceasta firma prin intremediul fratelui sau Mircea Basescu si a lui Anca Ivascu.

Tot prin Mircea Basescu si Anca Ivascu, TRAIAN BASESCU a infiintat in 2001 la Constanta firma Miral Cross Ships Supply srl, care se ocupa de activitati anexe transporturilor pe apa. In 2002, pe numele lui Mircea Basescu, a fost infiintata firma de consultanta MB Consult Company srl. Fratele lui TRAIAN BASESCU detine in totalitate aceasta firma, fiind si unicul ei administrator.



In activitatea sa de Ministru al Transporturilor si de Primar General al Capitalei, in afara de afacerea Flota numele lui TRAIAN BASESCU a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situatia materiala infloritoare a familiei BASESCU.

Ca Ministru al Transporturilor TRAIAN BASESCU a initiat si demarat in 1997, o serie de activitati ca dezmembrarea materialului rulant al SNCFR si vinzarea componentelor la fier vechi, curatirea si intretinerea terasamentelor de cale ferata etc., pe care le-a incredintat unor apropiati ai sai. Aceste activitati platite din bugetul Ministerului Transporturilor erau extrem de rentabile, dar mai ales erau imposibil de controlat ulterior sub aspect cantitativ si calitativ, reprezentand o sursa continua de fonduri pentru TRAIAN BASESCU si apropiatii sai. La aceste activitati s-a adaugat incredintarea fara licitatie a lucrarilor de modernizare si asfaltare a drumurilor.

Ca Primar General TRAIAN BASESCU a debutat in 2000, la numai o luna de la investirea in functie cu o operatiune extrem de contestata, demolarea chioscurilor, in urma careia zeci de mii de familii au ramas fara sigurul mijloc de subzistenta. Explicatia acestei actiuni se regaseste in sumele foarte mari de bani primite de TRAIAN BASESCU atat pentru campania electorala din 2000, cat si pentru folosul sau personal, de la doua mari firme de supermarket-uri, Carefour si Billa, interesate in eliminarea concurentei reprezentata de chioscurile care vindeau marfa foarte ieftin.

Alte afaceri care au reprezentat si mai reprezinta surse importante de castig pentru Primarul General sunt incredintarea lucrarilor de asfaltare exclusiv catorva firme apropiate lui TRAIAN BASESCU, inchirierea a 648 de WC-uri ecologice a caror intretinere costa 7 miliarde de lei lunar, autorizarea catorva zeci de firme de alimentatie publica sa-si desfasoare activitatea in parcurile Capitalei etc.

O alta operatiune care i-a adus un camision important lui TRAIAN BASESCU a fost afacerea Parcul Bordei-Satul Francez.

Complexul de vile a fost cunstruit la jumatatea anilor '90 pe un teren din Soseaua Nordului care ulterior a fost revendicat.

TRAIAN BASESCU i-a oferit proprietarului (Costel Constanda un apropiat al Vicepresedintelui PD Radu Berceanu), in schimbul terenului revendicat in suprafata de 19.000 de metrii patrati, 3,3 hectare de teren (Parcul Bordei), pe malul lacului Floreasca, in cartierul Primaverii, cea mai scumpa zona rezidentiala a capitalei. Cele 3,3 hectare de teren date in proprietate de TRAIAN BASESCU valoreaza la pretul pietei 33.000.000 de euro (1000 de euro metrul patrat), in conditiile in care terenul primit la schimb de Primaria Capitalei valoreaza numai 9.500.000 de euro, la pretul pietei (500 de euro metrul patrat).

TRAIAN BASESCU se afla in relatii apropiate cu controversatul om de afaceri Frank Timis caruia i-a promis sprijin in Proiectul Rosia Montana, inca din perioada in care era numarul doi in Guvernul Radu Vasile.
SUS



5.TRAIAN BASESCU VS. FLOTA

a) scurt istoric

- In 1990 intreaga flota maritima a Romaniei era grupata la IEFM NAVROM: Flota de Pescuit Oceanic la Tulcea, Flota de Pescuit Fluvial la Galati;

- Flota maritima cuprindea 390 de nave, de la cargouri de 3000 de tdw pana la mineraliere de 165 000 tdw;

- Ca tonaj, flota avea in jur de 17 milioane tdw, ocupand locul 7 in lume (depasind flotele unor tari precum Franta si Germania); valoarea de piata a flotei era de 4-6 miliarde de dolari;

- C.L.C.: in terminologia maritima internationala reprezinta titulatura �capitan/commandant de cursa lunga�; in perioada 1975-1987 promotiile Sectiei Civile a Institutului Superior de Marina nu au mai facut fata la cresterea exploziva a numarului de nave;

- Se va apela fie la ofiteri de marina militara, fie la avansarea rapida a unor ofiteri tineri, eludand gradele pe care acestia trebuiau sa le obtina in prealabil;

- In aceste conditii ajunge Traian Basescu comandant de nava;



Atributiile comandantului:

- este singurul inarmat cu arme de foc la bordul navei;

- poate sa hotarasca in orice problema, fara a se consulta cu nimeni;

- poate oficia casatorii;

- poate aresta si incarcera;

- poate decide esuarea sau chiar scufundarea navei;



- La IEFM Navrom Constanta, dupa revenirea din cursa, fiecare comandant trebuia sa prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupa care se intalnea cu ofiterii de Securitate care raspundeau de intreprinderi;

- Intrevederea nu era consemnata in scris, note scrise dand doar informatorii de la bordul navei;



b) Basescu a facut avere prin urmatoarele metode:

- achizitionarea de alimente in porturi straine, de calitate inferioara, pentru care platea preturi pentru calitate superioara (acest lucru se facea in colaborare cu agentul Navrom din portul respectiv � ship-shandler);

- tot in intelegere cu agentul, se aprovizionau cu cantitati de motorina si ulei mult mai mici, pentru care plateau preturi mai mari;

- o alta sursa de venituri ilicite era incarcarea devizelor la lucrarile de reparatii ale navelor romanesti din Marea Nordului, unde Basescu era reprezentant Navrom (ofiter acoperit). Basescu a fost in legatura cu colonelul Vasile Stanciu (acum seful Unitatii de Ofiteri Acoperiti din SRI); lista ce urmeaza a fi publicata, fiind planificata de serviciile NATO.

- Una dintre aceste manevre i-a fost fatala lui Basescu, care la sugestia Securitatii va fi retras in 1989 (ordin semnat de contraamiralul Anghelescu);

- Dupa unele marturii demne de crezare, in 1989, dupa sinuciderea g-l Milea, in biroul acestuia s-ar fi gasit o Nota prin care se solicita pentru ofiterul acoperit (gradul de capitan) MapN, Basescu Traian, aprobarea de trecere in structurile securitatii (actualul SIE),

- In februarie 1990, Nicolae Vacaroiu aproba vanzarea ca fier vechi a 26 de nave; durata de viata, general acceptata a unei nave este de 25 de ani;

- Dupa acest termen ea mai poate naviga daca indeplineste cerintele Registrului Naval;

- Lansata sub �pavilion de complezenta� (Panama, Liberia), nava vanduta initial ca fier vechi mai poate circula ani buni si aduce profituri substantiale;

- In 1991, fratele lui Traian Basescu, Mircea Basescu (tot CLC) pleaca in Japonia (port Yokohama) cu un mineralier de 165 000 tdw; de la Yokohama, Mircea Basescu trimite o telegrama anuntand ca nava s-a stricat si necesita reparatii capitale;

- Ministrul Traian Basescu aproba, reparatia costand 1 200 000 de dolari; justificarea banilor s-a facut cu acte dubioase, iar la revenirea in tara nava a intrat in alte �reparatii capitale�;



c) Contractele de bare-boat:



- alaturi de contractile PETRO-KLAV si ERMIS, contractele bare-boat, aprobate in perioada cat Basescu a fost secretar de Stat si Ministru (guvernele Roman si Stolojan), s-au dovedit un esec;

- NAVROM (respectiv cele trei companii rezultate din fragmentarea acestuia) pune la dispozitia unei persoane (fizice sau juridice) una sau mai multe nave;

- Persoana respectiva asigura managementul acestora (contracte de carausie marfa, plata echipajului, aprovizionarea cu combustibil); reparatiile se fac pe socoteala proprietarului, iar profitul se imparte in doua; in urma acestor contracte toate navele au fost pierdute;

- Metode au fost urmatoarele:

i. Reparatii fictive sau devize incarcate;

ii. Managerii au indatorat navele (neplatind achizitiile);

iii. Managerii, uzand de fals, au pus gaj navele (desi nu le apartineau) si au luat imprumuturi enorme de la banci;



- contractele de bare-boat, incepute de Traian Basescu si Calin Marinescu (secretar de Stat in perioada cat Basescu a fost ministru) au continuat si sub mandatele ministrilor Paul Teodoru si Aurel Novac;

- printre cei care s-au imbogatit din contractele de bare-boat se numara si Adolf Bidea si Gheorghe Bosanceanu.

- Calin Marinescu si Gheorghe Bosanceanu au fost comandanti de nave si apropiati ai lui Basescu;



d) Dosarul Flota:



- dosarul �Flota� instrumentat de PNA nu cerceteaza decat cazul a 16 nave Navrom; Petromin SA cuprindea Flota Strategica si a rezultat in urma divizarii Navrom; printer vasele strategice se numarau petrolierele si mineralierele;

- navele au fost ipotecate de Christiana Bank � Oslo (Norvegia), in favoarea societatii Torvald-Klavenes � Oslo, cu care Petromin formase o societate mixta (joint-venture), Petro-Klav;

- grupul Klavenes a incasat de la Christiana Bank (in contul celor 16 nave romanesti) circa 150 de milioane de dolari; neachitandu-si ratele, navele au fost vandute de banca;

- banca a dat doar 50% din valoarea navelor, prejudiciul adus statului roman fiind de peste 300 milioane de dolari (doar pentru 16 nave!);

- Basescu a fost acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, inselaciune si delapidare;

- Au mai fost acuzati Paul Teodoru, Radu Sarbu si Aurel Novac; s-au sesizat nereguli la toate cele trei companii: Romline, Navrom, Petromin;

- Basescu in calitate de subsecretar de Stat la Subsecretariatul pentru Navigatie Civila, a trimis o ordonanta catre Petre Roman prin care solicita acordarea sumei de 683 000 de dolari din fondul valutar al statului, pentru eliberarea remorcherului romanesc �Hercule�, arestat in Suez;

- Ulterior, compania Romline condusa de Gheorghe Serescu inchiriaza navele �Mangalia�, �Tutova� si �Tuzla� firmei americane King Shipping Management;

- Basescu aproba schimbarea pavilionului pentru care navele sa poata circula sub pavilion cipriot (incalca flagrant legea!);

- Partenerul american infiinteaza o firma in Cipru, la care inregistreaza cele trei nave inchiriate, desi nu avea nici o legatura cu societatea constanteana Romline;

- Basescu a fost acuzat de implicare in fraudarea cu 100,5 milioane de dolari a Petromin, prin intermediul firmei mixte �Minerva Shipping Company� cu sediul in Malta;

- Cota de participare a fost de 50% Petromin si 50% Ermis Maritime cu sediul in Liberia; contributia partii romane consta in 7 nave si a firmei straine in participare cu contravaloarea reparatiilor si retehnologizarii acestora;

- In calitate de ministru al Transporturilor, Basescu ii transmite primului ministru un memoriu de fundamentare pentru aprobarea prin Hotarare de Guvern a participarii Petromin la constituirea societatii mixte (care urma sa aiba profit de 16,2 milioane de dolari, din care 50% ar fi revenit partii romane);

- Navele au fost transferate in baza unor documente ilegale (nu au existat procese de predare primire a gestiunii; valoarea din actul de vanzare a unor nave a fost derizorie) si a avut drept consecinta pierderea profitului de peste 6 milioane de dolari; toate cele 7 nave au fost pierdute;

- In cazul Torvald Klavenes (debuteaza in 1990), grupul de firme norvegian face o vizita in portul Constanta; un an mai tarziu (1991), conducerea CNM Petromin ii inainteaza ministrului Traian Basescu un material din care reiesea starea tehnica proasta a navelor companiei;

- Solutia avansata era acordarea unui imprumut de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave; finantarea urma sa fie oferita de grupul de firme Torvald Klavenes;

- La 14 mai 1991 s-a inregistrat contractul de societate mixta intre AS Klavenes Chartering Norvegia si Petromin, cu participarea in parti egale;

- In urma unei vizite la Oslo a lui Traian Basescu, in calitate de ministru, ia fiinta firma Petromin Overseas INC, inregistrata in Liberia; prin ordinul lui Basescu, in 1992, navele Carbunesti, Comanesti, Bobalna si Borzesti au fost trecute sub pavilion Liberian;

- Concernul norvegian era interesat de asigurarea intereselor sale in zona Golfului Arabiei, compania dezvoltand transport cargo in �Saadyat Free Zone � Abu Dhabi�;

- In zona Golfului Persic se joaca interese de rang mondial: �GIAT Industries�, grup industrial de armament din Franta dorea sa evite falimentul, Rusia cu santierele navale Baltiisky Zavod dorea sa se reintegreze in arena mondiala;

- Concernul norvegian a apelat la aparenta retehnologizare a flotei romanesti pentru a o vinde in alta parte; vanzarea navelor romanesti s-a facut pe sume derizorii: vrachierul Bals a devenit �Mounth Parnitha� (158 158 tdw, construit la Mangalia in 1982); a fost vandut unei firme grecesti pentru suma de 2 100 000 de dolari; nava Borzesti (64 854 tdw) a fost vanduta pentru 3 500 000 dolari;

- Prejudiciul in dosarul Flota este de 324 514 689 USD ( peste 11 miliarde de lei);

- Afacerea a fost condusa de Basescu prin asumarea ilegala a functiei de presedinte/director al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas (rezultata din asocierea CNM Petromin cu Torvald Klavenes);

- Basescu avea drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte Petroklav, permitand alimentarea nejustificata a acestuia cu suma de 500 000 dolari din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu se afla in nici o relatie comerciala;

- Suma a fost evidentiata in City Bank Londra, ca un transfer intern cu titlu de plata a unei prime de asigurare catre Petroklav Inc. Bahamas pentru nava Baicesti;

- Prima de asigurare era in realitate datorata de alta firma: Borom Shipping Londra; nava Baicesti a fost ipotecata in favoarea Christiana Bank Oslo, obtinandu-se un credit de 4 milioane de dolari; se pare ca banii au fost folositi astfel:

i. 3 250 000 $ virate companiei United Dutsch (care nu a existat niciodata);

ii. 250 000 $ virati firmei de avocatura Sinclaire Roche & Temperley;

iii. 500 000 $ in contul firmei Petroklav Inc. Bahamas, unde director era Basescu;



- mai sunt urmariti penal Marin Lupu si Helmut Bogdan, reprezentanti CNM Petromin la Oslo;

- alt actor important in afacerea Flota, neurmarit inca penal, la fel de abil in jongleri, este Serban Mihailescu, cainele �acoperit� (ofiter) al lui Tudor Postelnicu la paza cabinetului Constantin Dascalescu, care in toata perioada �scufundarii flotei� avea demnitati de reprezentare a FPS (deci a statului) si de care PNA si chiar presa nu face referire; personaje ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu sunt implicate direct in acest jaf asupra grelei mosteniri ceausiste �ce plutea pe apa�, in prezent fixata in conturi personale.



e) Virgil Magureanu (A), care a preluat comanda securitatii interne; ce a facut? Doar a supravegheat scufundarea flotei si a Romaniei? Sub sloganul �nu ne vindem tara� (o talharim noi) pusa in gura muncitorimii �eliberate� de munca in 1989; pe cine a slujit (ofiterul acoperit al CIE, transferat in Academia Stefan Gheorghiu sub masca unui obscur expert la insistentele rectorului Leonte Rautu (NKVZ); rapid propulsat langa Iliescu de curentul gorbaciovisto (KGB/GRU) - decembrist ? Indicativul motanel il purta Virgil Magureanu in asa zisa dizidenta la Focsani (protejata si dirijata) - prietenii stiu de ce!�

Si de atunci cate mizerii a mai facut NUMAI POPORUL ROMAN STIE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

GREIERELE �I FURNICA


VERSIUNEA ELVETIANA
Furnica munceste din greu toata vara in arsita. Isi cladeste casa si pregateste provizii pentru iarna.
Greierele crede ca furnica e proasta, rade, danseaza si se joaca.
Odata iarna venita, furnica sta la caldura si mananca bine.
Greierele tremurand de frig nu are nici hrana, nici adapost si moare inghetat.
SFARSIT

VERSIUNEA FRANCEZA
Furnica munceste din greu toata vara in arsita.
Isi cladeste casa si pregateste provizii pentru iarna.
Greierele crede ca furnica e proasta, rade, danseaza si se joaca.
Odata iarna venita, furnica sta la caldura si mananca bine.
Greierele tremurand de frig organizeaza o conferinta de presa si intreaba de ce furnica are dreptul sa stea la caldura si sa manance bine in timp ce altii, mai putin norocosi decat ea, sufera de frig si foame.
Televiziunea realizeaza emisiuni in direct, care arata greierele tremurand de frig si difuzeaza extrase video cu furnica stand frumos la caldura intr-o casa confortabila, cu o masa plina de provizii.
Francezii sunt socati de faptul ca, intr-o tara atat de bogata, bietul greiere e lasat sa sufere in timp ce altii traiesc in huzur.
Ziaristii fac interviuri in care intreaba de ce furnica s-a imbogatit pe spinarea greierului si interpeleaza guvernul pentru a mari impozitele furnicii, astfel incat aceasta sa plateasca �cat se cuvine".
CGT, FO, Partidul Socialist, Partidul Comunist, Liga Revolutionara Comunista organizeaza manifestatii in fata casei furnicii.
Functionarii publici decid sa faca greva de solidaritate 59 de minute pe zi pe o perioada nelimitata.
Un filosof la moda scrie o carte care demonstreaza legaturile furnicii cu tortionarii de la Auschwitz .
Ca raspuns la sondaje, guvernul emite o lege privind egalitatea economica si o lege (aplicata retroactiv asupra perioadei de vara) anti-discriminare.
Impozitele furnicii sunt marite si furnica primeste o amenda pentru ca nu l-a angajat pe greiere ca asistent.
Casa furnicii este confiscata de autoritati pentru ca furnica nu are destui bani ca sa-si plateasca si amenda si impozitele.
Furnica pleaca din Franta si se instaleaza in Elvetia unde contribuie la bogatia economica.
Televiziunea face un reportaj despre greiere, care de-acum s-a ingrasat.
Acesta este pe cale sa termine proviziile furnicii, chiar daca primavara e inca departe. In casa furnicii se tin in mod regulat intruniri ale artistilor si scriitorilor de stanga.
Cantaretul Renaud compune cantecul �Furnica, opreste-te!"
Fosta casa a furnicii, devenita locuinta sociala pentru greiere, se deterioreaza pentru ca acesta nu face nimic pentru a o intretine.
Guvernului ii este reprosata lipsa mijloacelor. Este infiintata o comisie de ancheta ce va costa 10 milioane euro.
Greierele moare de supradoza.
Ziarele si televiziunile comenteaza esecul guvernului de a redresa cum trebuie problema inechitatii sociale.
Casa este invadata de o banda de gandaci emigranti.
Gandacii organizeaza traficul de marijuana si terorizeaza comunitatea.
Guvernul se felicita pentru diversitatea multiculturala a Frantei.
SFARSIT

De la: 9am178165, la data 2010-12-22 21:08:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-19 21:07:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-17 11:23:01

De la: 9am178165, la data 2010-12-14 19:55:531. NAVIGATORUL SI TURNATORUL

TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973

Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj! )

In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular.

La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN , dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976.

Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta.

In aceasta calitate TRAIAN BASESCU este preluat ca informator � sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor.

De folosirea ofiterului de marina TRAIAN BASESCU s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides care organiza contacte cu acesta inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intalniri participa de regula si seful lui Avramides, Dumitru Nicusor, care insa se intalniea si separat cu TRAIAN BASESCU.

In calitatea sa de ofiter de marina, TRAIAN BASESCU dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat.

De mentionat faptul ca desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informatorul TRAIAN BASESCU mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973.

In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor.

In prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, piata Independentei nr 2, bloc 2, scara 6, apartament 92 si are tel. nr.- 0239.633691.

Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, TRAIAN BASESCU a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Rosioru Ioan si Deacu Constantin, tot sub coordonarea sefului biroului, Dumitru Nicusor.

Dumitru Nicusor a trecut dupa 1989 in SRI, ajungand General, sef al Sectiei SRI � Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea.

Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti.

TRAIAN BASESCU a sustinut in 1981 examenul de Comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei Arges.

In acea perioada era de notorietate in randul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura.

In jurul anului 1984 informatorul TRAIAN BASESCU a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.

In 1987 TRAIAN BASESCU este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE.

In aceasta perioada TRAIAN BASESCU a transmis preponderent informatii de inters economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Roterdam,

dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective.

In vara anului 1988, TRAIAN BASESCU a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa.

In 22 decembrie 1989, ofiterul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut in subordine pe TRAIAN BASESCU, s-a infiltrat printre revolutionarii din fata Comitetului Central, a intrat in anturajul lui Dan Iosif si ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu si in ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.

Actualmente este Secretar Executiv al PD.

La inceputul anului 1989 in ascensiunea profesionala a lui TRAIAN BASESCU intervine o sincopa.

Pe 8-03-1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM.

TRAIAN BASESCU a fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava Zimnicea in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca TRAIAN BASESCU a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port.

In perioada ianuarie-martie 1989 TRAIAN BASESCU a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara incercand sa-si justifice deciziile, dar si lansand acuze grave si neintemeiate la adresa Comandantului navei Zimnicea, despre care scria ca este , si ca este.

Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinand cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca TRAIAN BASESCU a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie.

Imediat dupa Revolutie, TRAIAN BASESCU a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Naviga�iei Civile din Ministerul Transporturilor.

Pentru a obtine aceasta functie foarte importanta, TRAIAN BASESCU s-a bucurat de recomandarea si sustinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar si ale vechiului sau prieten, Calin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Presedinte al CFSN Constanta.
SUS





2. ADMINISTRATORUL

In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, TRAIAN BASESCU a ocupat in permanenta functii administrative, cu o singura exceptie, perioada 1993-1996.

In tot acest timp TRAIAN BASESCU a reusit sa isi creeze o imagine de om gospodar, de bun administrator, folosindu-si exclusiv calitatile de comunicator si de manipulator al opiniei publice pentru ca rezultatele efective obtinute de TRAIAN BASESCU in administratie sunt dezastruoase.

Perioada am prezentat-o mai sus, iar in continuare vom prezenta o sinteza a activitatii lui TRAIAN BASESCU in functii administrative, care demonstreaza, ca episodul din CV-ul sau, nu a fost un simplu accident.

Imediat dupa Revolutie TRAIAN BASESCU a urcat rapid in functie de la Director in Minister, la Subsecretar de stat si de la inceputul anului 1991, la Ministru al Transporturilor.

In acesti trei ani 1990-1992, TRAIAN BASESCU a ignorat complet problemele reale din transporturile romanesti si anume starea proasta a drumurilor (nici un kilometru de sosea nu a fost modernizata in acesti trei ani), diminuarea alarmanta a traficului de persoane si marfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerata a acesui tip de transport, starea deplorabila a flotilei TAROM ( exceptie facand cele doua aeronave Airbus cumparate de Petre Roman, intr-o afacere din care s-a incasat un comision de 1,3 milioane dolari).

Dar aceasta perioada va ramane in memoria colectiva ca perioada in care a disparut mai mult de jumatate din flota maritima a Romaniei, cealalta parte disparand si ea in a doua perioada de ministeriat al lui TRAIAN BASESCU, cu aportul determinant al FPS-ului condus de Sorin Dimitriu si Radu Sarbu.

Disparitia flotei romane a insemnat una dintre cele mai oneroase afaceri de dupa Revolutie care s-a soldat cu pierderi de sute de milioane de dolari pentru statul roman, dar si cu castiguri pe masura pentru cei implicati direct.

Actualmente se afla pe rol la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie dosarul Flota. Dosarul a fost instrumentat de PNA.

Alaturi de TRAIAN BASESCU sunt inculpate alte 80 de persoane, printre care alti doi fosti Ministri ai Transporturilor, Radu Sarbu fostul Presedinte al FPS, etc.

Dintre toti acestia numai TRAIAN BASESCU refuza sa se prezinte in fata justitiei, tocmai pentru ca stie ca, desi nu a semnat nici un act pentru vanzarea vreunei nave, el este cel care a orchestrat toata aceasta uriasa operatiune care a dus la disparitia efectiva a flotei romane.

Tot TRAIAN BASESCU este cel care a creat la inceputul anului 1990 o vasta retea alcatuita din inalti functionari din Ministerul Transportului in fruntea carora s-a aflat bunul sau prieten Calin Marinescu (Shogunul), dar si din firme romanesti si mai ales straine care au obtinut sute de milioane de dolari din exploatarea si valorificarea flotei romane.

Una dintre cele mai cunoscute componente ale acestei uriase operatiuni de spoliere a avutiei nationale a fost afacerea Petromin- Klaveness (Norvegia) prin care 18 dintre cele mai moderne nave romanesti au fost facute practic cadou firmei norvegiene care la data semnarii contractului cu Petromin, era in pragul falimentului, mai avand in dotare doar cateva vrachiere si nave multifunctionale.

Este de remarcat faptul ca in urma afacerii Petromin � Klaveness TRAIAN BASESCU nu a primit numai recompense de ordin material ci a obtinut si diploma de absolvent al cursurilor Avansate de Management �n Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian.

Intregul rechizitoriu care a stat la baza inculparii lui TRAIAN BASESCU si a complicilor lui este public si poate fi studiat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De altfel ancheta in cazul Flota a inceput inca din timpul regimului Constantinescu, in 2000 secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mocuta trimitand la Camera Deputa�ilor instiintarea cu privire la inceperea urmaririi penale.

In perioada 1996-2000 TRAIAN BASESCU a fost din nou numit Ministrul Transportului.

In acest interval de timp s-a realizat un singur lucru asfaltarea unor sosele nationale care ajunsesera intr-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor sosele s-a facut cu banii cetatenilor care au fost obligati sa plateasca celebra taxa BASESCU, bani care au ajuns in conturile firmelor apropiate lui TRAIAN BASESCU si PD-ului.

Tot acum TRAIAN BASESCU a definitivat, cu ajutorul FPS-ului instrainarea flotei romane si a adus, tot impreuna cu FPS-ul, TAROM-ul in pragul falimentului.

SNCFR-ul a fost divizat in mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activitatii, ci doar la distribuirea de

functii de directori mai multor clienti politici, compania ramanand in toata aceasta perioada pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului si regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.

De asemenea, in perioada 1996-2000, SNCFR a constituit alaturi de Petrom, Renel si Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice catre clientela politica a coalitiei aflata la putere.

Cea mai cunoscuta mostra de a banului public a fost autostrazii Bucuresti-Pitesti. Lucrarile au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul Romaniei. La doar o luna de la darea in folosinta a autostrazii, s-a prabusit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni covorul asfaltic a inceput sa se desprinda asa incit dupa 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafata autostrazii, facand imposibila circulatia si impunand angajarea unor noi lucrari de asfaltare.

Intre 2000 si 2004, activitatea lui TRAIAN BASESCU de Primar General al Capitalei nu a dus la finalizarea nici unuia dintre programele necesare Bucurestilor, desi multe din aceste programe au fost subiecte de campanie electorala. Curatenia orasului, asfaltarea si reabilitarea strazilor, fluidizarea circulatiei, reabilitarea retelei de apa si canalizare, constructia de locuinte sociale, repararea scolilor, toate sunt bile negre pentru Primarul General al Capitalei dupa patru ani de mandat.
SUS





3. POLITICIANUL

TRAIAN BASESCU si-a inceput activitatea politica, in 1991 cand a fost numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Roman.

In 1992 cind s-a produs scindarea FSN in doua tabere, in jurul lui Ion Iliescu si in jurul lui Petre Roman, TRAIAN BASESCU a ales tabara Roman.

Adevarata afirmare politica a lui TRAIAN BASESCU a inceput insa in 1996. Cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1996, cand fiind acuzat de adversarii politici ca este principalul vinovat pentru disparitia flotei, a facut un gest foarte spectaculos, demisionand din functia de Deputat, renuntand astfel la imunitatea parlamentara si punandu-se la dispozitia justitiei.

In realitate acest demers politic, care i-a atras foarte multa simpatie in randurile electoratului, a fost foarte bine calculat, TRAIAN BASESCU stiind foarte clar ca timpul scurt ramas pana la alegeri, nu permitea organelor de ancheta sa definitiveze un dosar extrem de amplu cum era si este dosarul Flota. Mai mult decat atat, TRAIAN BASESCU a obtinut numirea ca Director de campanie electorala al lui Petre Roman, si primul loc pe lista de candidati ai PD pentru Camera Deputatilor in judetul Vaslui.

In acest mod TRAIAN BASESCU si-a asigurat o altfel de imunitate, stiind foarte bine ca nici un organ de ancheta nu va avea curajul sa-l aresteze pe directorul campaniei electorale ale unuia din primii trei candidati la Presedentie, si pe unul dintre cei mai mediatizati candidati ai opozitiei din acea vreme, in conditiile in care toate sondajele indicau ca PD-ul va participa la guvernare dupa alegerile din 1996.

TRAIAN BASESCU a considerat ca actionand astfel are sanse sa inchida o data pentru totdeauna chestiunea Flota atat din punct de vedere mediatic cat si juridic.

Dupa alegerile din 1996, TRAIAN BASESCU este numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea.

Activitatea ca Ministru a lui TRAIAN BASESCU din perioada 1997-2000 am prezentat-o sintetic mai sus, dar foarte importanta a fost activitatea politica a acestuia din perioada respectiva.

Initial TRAIAN BASESCU s-a plasat in randurile baronilor PD, alaturi de Victor Babiuc, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu-Duvaz, Alexandru Sassu, oameni care au constituit trupa de soc a lui Petre Roman in disputa cu adversarii politici din PDSR, dar si din CDR.

TRAIAN BASESCU s-a remarcat rapid ca varful de lance al PD-ului, in lupta cu colegii din coalitie.

Prima victorie importanta a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, in primavara anului 1998, actiune inceputa de TRAIAN BASESCU in decembrie 1997 prin declansarea crizei guvernamentale.

TRAIAN BASESCU a stiut sa exploateze foarte bine aceasta victorie, asigurandu-si o imagine de luptator pe scena politica romaneasca, locul doi in partid, dar mai ales locul doi in Guvernul condus de Radu Vasile.

Din acest moment si pana la alegerile din 2000 TRAIAN BASESCU a sustinut in permanenta o stare de conflict in cadrul coalitiei de guvernare, initiind dispute cu colegii de Guvern, dar si cu alti lideri ai partidelor aflate la putere.

Valeriu Stoica, Radu Sarbu, Andrei Marga, Nicolae Noica, Traian Remes, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Emil Constantinescu, Mugur Isarescu, Theodor Stolojan etc.

TRAIAN BASESCU a reusit in acest mod sa-si creeze o notorietate foarte mare, fiind zilnic prezent pe micul ecran, si pe prima pagina a ziarelor, dar si o imagine de personaj politic fara scrupule, rau de gura, pus in permanenta pe harta si care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile.

La inceputul anului 2000, in vizorul sau a intrat si Petre Roman cu care a avut mai multe dispute publice, alimentand astfel ideea ca el, TRAIAN BASESCU este de facto numarul unu in partid si pregatind debarcarea lui Petre Roman din fruntea PD. In acest context trebuie privita si strategia adoptata de TRAIAN BASESCU inainte de alegerile locale din 2000 cand desi a fost solicitat sa candideze la Primaria Capitalei, de catre Petre Roman, inca din februarie 2000, a refuzat in nenumarate randuri, dar in paralel a incurajat desemnarea de catre PD a unui candidat lipsit de orice sansa. Pe acest fond, cand dupa aparitia mai multor sondaje de opinie dezastruoase pentru PD, insistentele pentru a accepta sa candideze au crescut, TRAIAN BASESCU a acceptat sa se inscrie in cursa pe 5-05-2000, exact in ultima zi in care se mai acceptau candidaturile.

Prin aceasta manevra TRAIAN BASESCU si-a creat imaginea de salvator al Partidului Democrat, demarand practic actiunea de inlaturare a lui Petre Roman din functia de Presedinte PD.

Pentru aceasta s-a autoimpus ca Director al campaniei electorale a lui Petre Roman, pozitie din care l-a sabotat pe acesta sistematic, asta facand ca Roman sa obtina in toamna anului 2000 de 3 ori mai putine voturi decat PD, partidul pe care Roman il reprezenta. Este de notorietate faptul ca mai multi sefi de filiale ale partiduli au fost sunati de TRAIAN BASESCU care le-a cerut sa se concentreze exclusiv pe campania parlamentara, in detrimentul celei prezidentiale a lui Petre Roman.

Apoi in anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvaz, Sassu, Simona Marinescu pentru a obtine voturile congresului PD, inlocuindu-l astfel din functia de Presedinte PD pe Petre Roman.

La acelasi congres, imediat dupa ce a fost numit Presedinte, si-a sacrificat aliatii amintiti mai sus, niciunul dintre ei nemai obtinand functiile promise in conducerea PD.

De atunci toti liderii marcanti ai PD, cu exceptia lui Radu Berceanu au parasit partidul condus de TRAIAN BASESCU din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus in conducerea partidului. De altfel in 24 ianuarie 2004 TRAIAN BASESCU declara public

In perioada 2001-2004 TRAIAN BASESCU si-a folosit pozitia de Primar General al Capitalei pentru a-si impune o noua imagine publica, aceea de unic adversar al partidului de guvernamant, pregatindu-si astfel ascensiunea spre cea mai inalta demnitate in stat, functia de Presedinte al Romaniei.

Lansarea acestei adevarate campanii a fost facuta de TRAIAN BASESCU printr-o declaratie care-i defineste stilul de a face politica, acuzandu-l pe Adrian Nastase ca

In continuare TRAIAN BASESCU a purtat un razboi de gherila cu Adrian Nastase, razboi care pe fondul nemultumirilor sociale si al deteriorarii imaginii PSD i-a atras o simpatie tot mai larga in randurile populatiei.

In final singurul obstacol in fata nominalizarii sale ca reprezentant al Aliantei PNL-PD in cursa prezidentiala l-a reprezentat Theodor Stolojan, candidatul desemnat al aliantei.

TRAIAN BASESCU a reusit, sa-l determine pe acesta sa se retraga din cursa pentru Presedentia Romaniei si din viata politica, cu numai trei saptamani inaintea campaniei electorale, in urma unei intense actiuni de constrangere, de manipulare si de santajare a lui Theodor Stolojan.
SUS





4. AFACERISTUL

In intreaga sa activitate TRAIAN BASESCU a fost calauzit de doua teluri ascensiunea in ierarhia sociala si inavutirea.

Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.

In continuare va vom prezenta numai o parte din afacerile necurate care au creat bunastarea familiei BASESCU.

In 10-01-1980 lui TRAIAN BASESCU, pe atunci ofiter angajat la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta, i s-a repartizat din fondul locativ de stat un apartament cu 4 camere plus dependinte, situat in Aleea Zmeurei nr. 2, bl. U, sc. A. Cum la acea data familia sa se compunea din sotie si un copil, repartizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale in vigoare pentru ca avea dreptul la doar 2 camere).

In 26-05-1992 TRAIAN BASESCU a cumparat locuinta respectiva, pe baza contractului nr. 1415 achitand pe loc suma de 140.000 de lei.

In 10 ianuarie 1991 Primaria Capitalei, cu adresa nr. 118053, a pus la dispozitia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din strada Argentina nr. 2, bl.12, et. 2 (Piata Victoriei). Acest apartament a fost ocupat de TRAIAN BASESCU.

In 22.08.1991, TRAIAN BASESCU a renuntat la apartamentul din strada Argentina si a primit in aceeasi zi, cu aprobarea lui Petre Roman, repartitie pentru imobilul de lux din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 prin comunicarea Secretariatului General nr. 15/4086/1991. In baza acestor acte ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere 60165 din 28 august 1991.

Asa cum rezulta din Adresa 1888 din 21 iulie 1991 a Ministerului Transporturilor, la acea data TRAIAN BASESCU isi avea domiciliul stabil in Constanta. In aceste conditii, conform Legii 5/1973 nu i se putea repartiza o locuinta intr-o alta localitate cu incheierea contractului pe durata nedeterminata (putea beneficia, eventual, doar de o locuinta de serviciu).

Contractul de inchiriere pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 era nul de drept deoarece - conform Legii 5/1973 - o persoana fizica nu putea detine, in acelasi timp, doua locuinte proprietate de stat. Astfel, daca TRAIAN BASESCU impreuna cu familia si-ar fi stabilit domiciliul in Bucuresti, inainte de a i se incheia contractul pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor ar fi trebuit sa faca dovada ca a predat apartamentul din Constanta, Aleea Zmeurei, dar asa cum am aratat acest apartament nu numai ca nu a fost predat statului ci a fost chiar cumparat de TRAIAN BASESCU un an mai tarziu.

In 1997 motivand ca imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 este revendicat de fostii proprietari, TRAIAN BASESCU a solicitat in calitate de Ministru al Transporturilor atribuirea unei locuinte de protocol. RAAPPS i-a repartizat pentru perioada mandatului de ministru locuinta din B-dul Maresal Prezan nr. 4. In realitate, Primarul General al Capitalei nu numai ca nu a parasit imobilul din B-dul Aviatorilor nr. 57, dar, in 1998, Directia de Administrare a Fondului Imobiliar i-a prelungit contractul de inchiriere pana in 2004.

Chirias la propria Primarie, in vila din B-dul Aviatorilor nr. 57, TRAIAN BASESCU a solicitat RAAPPS, in 2000, prelungirea contractului de inchiriere pentru apartamentul din B-dul Maresal Prezan nr. 4. Solicitarea Primarului General nu era una legala, intrucat pierduse calitatea de demnitar, dar la interventia ministrului PSD, Serban Mihailescu, RAAPPS i-a prelungit contractul de inchiriere.

In 9 august 2000, TRAIAN BASESCU a cumparat un teren intravilan de 3.700 de metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care a platit pe loc 1.483.244.000 lei. O adevarata afacere, avand in vedere ca a reusit sa achizitioneze cu numai 50.000 de dolari un teren de 3.700 de metri patrati in Baneasa, cumparand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care in ofertele agentiilor imobiliare era cotat la peste 100 de dolari.

Cel care i-a vandut lui TRAIAN BASESCU terenul din Baneasa la acest pret derizoriu este Costel Casuneanu, om de afaceri care are peste 100 de TIR-uri, o fabrica de parchet, o benzinarie si o statie de service auto in comuna Oituz.

Explicatia acestei afaceri imobiliare este ca pe vremea cand era ministru al Transporturilor, Traian Basescu i-a facilitat lui Casuneanu obtinerea de autorizatii de transport complet scutite de taxe pe destinatiile Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Franta.

La sfarsitul anului 2003 TRAIAN BASESCU a vindut terenul din Baneasa pe care-l achizitionase si a cumparat o vila pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru care a achitat pe loc suma de 280.000 de dolari.

Desi in prezent locuieste efectiv in aceasta vila impreuna cu sotia, TRAIAN BASESCU a trecut-o in mod fictiv pe numele ficei sale Ioana, pentru a nu fi obligat sa justifice in fata legii provenienta banilor cu care a achizitionat-o.

TRAIAN BASESCU mai detine un apartament de 370 de metri patrati intr-o vila de lux in zona Foisorul de Foc din Bucuresti, pe strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, achizitionat in 2002 si achitat pe loc.



�n 1994 TRAIAN BASESCU a infiintat impreuna cu alti patru asociati firma Triton Company, la care el detine 20% din actiuni. Aceasta este firma care asa cum a afirmat in mai multe randuri Primarul General. La aceasta firma asociat si administrator este Ionescu Dumitru, cel care i-a precedat lui TRAIAN BASESCU in functia de sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers si fost ofiter de Securitate. Cenzorul permanent al firmei Triton Company este Nicolae Varzaru, fost contabil al Clubului Dinamo, implicat in fraudarea Clubului alaturi de Vasile Ianul.

Triton Company a fost infiintata la un an dupa Triton Grup srl, firma care ii are ca asociati pe ofiterul acoperit Ionescu Dumitru si pe Branza Paul, un alt prieten foarte bun al lui TRAIAN BASESCU. Branza Paul este si el asociat cu TRAIAN BASESCU la Triton Company, unde este si administrator.

O alta firma la care TRAIAN BASESCU este de data aceasta asociat unic si care este administrata de sotia sa Maria este M.T. Vega Transport srl, firma care a fost infiintata �n 1996 si aparent, nu a functionat niciodata.

TRAIAN BASESCU a declarat �ntotdeauna ca veniturile sale provin dintr-o afacere cu �nghetata: Prod Cros srl, la care asociat nu este el, ci sotia lui, Maria Basescu, cu 20% de procente din beneficii si pierderi si fratele lui, Mircea Basescu, cu 39% de procente din beneficii si pierderi. Firma Prod Cros srl a achizitonat in 1994 fabrica de inghetata, printr-un credit extern luat prin Banca Agricola, credit pe care nu l-a rambursat in totalitate, restantele de plata fiind ulterior preluate la datoria de stat.

Cea de a patra firma a familiei BASESCU, AMC Cros srl este o firma de produse lactate, care o are ca actionar pe Maria Basescu, cu 20% din profit si pierderi. Aceasta firma a fost infiintata, in 1994, odata cu Prod Cros srl, de catre Maria Basescu si Mircea Basescu. Familia BASESCU detine exact acelesi procente ca la Prod Cros srl: Maria Basescu � 20% si Mircea Basescu � 39%. Ceilalti actionari sint, la fel ca la Prod Cros srl, cei doi oameni de incredere ai lui TRAIAN BASESCU: Anca Ivascu � 39% si Dumitru Scaiceanu � 2%. Anca Ivascu este sora lui Aurelian Ivascu, membru PSD, consilier local la Constanta, apropiat al lui Radu Mazare.

TRAIAN BASESCU a introdus-o pe Anca Ivascu si intre actionarii de la Aliment Murfatlar srl, unul dintre principalii sponsori ai campaniei electorale a Partidului Democrat si a lui TRAIAN BASESCU.

In anul 2001 TRAIAN BASESCU figura printre actionarii persoane fizice la Banca Comerciala Unirea alaturi de seful Directiei de Supraveghere Bancara Nicolae Cinteza, si de Cristian Burci, patronul de la Prima TV, ca actionar majoritar figurand un grup de firme rusesti.

Bilanturile oficiale depuse de toate aceste firme la Registrul Comertului nu justifica nici pe departe investitiile imobiliare ale familiei BASESCU si asta explica de ce incearca Primarul General sa-si camufleze averea trecand-o pe numele rudelor.

La fel de greu de justificat insa sunt si cheltuielile exorbitante facute de fiica lui TRAIAN BASESCU, Ioana care a deschis de curand un magazin de lux in incinta hotelului Hilton din Bucuresti. Magazinul se numeste si investitia totala facuta de fiica lui TRAIAN BASESCU este estimata la 1.000.000 de euro.

Prin intermediul fratelui sau Mircea Basescu, TRAIAN BASESCU este implicat intr-un mare numar de afaceri in Constanta. In 1991, pe cind era Ministru al Transporturilor, TRAIAN BASESCU a infiintat la Constanta firma Star Sea Co srl. La fel ca la Prod Cros srl si la AMC Cros SRL, TRAIAN BASESCU detine aceasta firma prin intremediul fratelui sau Mircea Basescu si a lui Anca Ivascu.

Tot prin Mircea Basescu si Anca Ivascu, TRAIAN BASESCU a infiintat in 2001 la Constanta firma Miral Cross Ships Supply srl, care se ocupa de activitati anexe transporturilor pe apa. In 2002, pe numele lui Mircea Basescu, a fost infiintata firma de consultanta MB Consult Company srl. Fratele lui TRAIAN BASESCU detine in totalitate aceasta firma, fiind si unicul ei administrator.



In activitatea sa de Ministru al Transporturilor si de Primar General al Capitalei, in afara de afacerea Flota numele lui TRAIAN BASESCU a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situatia materiala infloritoare a familiei BASESCU.

Ca Ministru al Transporturilor TRAIAN BASESCU a initiat si demarat in 1997, o serie de activitati ca dezmembrarea materialului rulant al SNCFR si vinzarea componentelor la fier vechi, curatirea si intretinerea terasamentelor de cale ferata etc., pe care le-a incredintat unor apropiati ai sai. Aceste activitati platite din bugetul Ministerului Transporturilor erau extrem de rentabile, dar mai ales erau imposibil de controlat ulterior sub aspect cantitativ si calitativ, reprezentand o sursa continua de fonduri pentru TRAIAN BASESCU si apropiatii sai. La aceste activitati s-a adaugat incredintarea fara licitatie a lucrarilor de modernizare si asfaltare a drumurilor.

Ca Primar General TRAIAN BASESCU a debutat in 2000, la numai o luna de la investirea in functie cu o operatiune extrem de contestata, demolarea chioscurilor, in urma careia zeci de mii de familii au ramas fara sigurul mijloc de subzistenta. Explicatia acestei actiuni se regaseste in sumele foarte mari de bani primite de TRAIAN BASESCU atat pentru campania electorala din 2000, cat si pentru folosul sau personal, de la doua mari firme de supermarket-uri, Carefour si Billa, interesate in eliminarea concurentei reprezentata de chioscurile care vindeau marfa foarte ieftin.

Alte afaceri care au reprezentat si mai reprezinta surse importante de castig pentru Primarul General sunt incredintarea lucrarilor de asfaltare exclusiv catorva firme apropiate lui TRAIAN BASESCU, inchirierea a 648 de WC-uri ecologice a caror intretinere costa 7 miliarde de lei lunar, autorizarea catorva zeci de firme de alimentatie publica sa-si desfasoare activitatea in parcurile Capitalei etc.

O alta operatiune care i-a adus un camision important lui TRAIAN BASESCU a fost afacerea Parcul Bordei-Satul Francez.

Complexul de vile a fost cunstruit la jumatatea anilor '90 pe un teren din Soseaua Nordului care ulterior a fost revendicat.

TRAIAN BASESCU i-a oferit proprietarului (Costel Constanda un apropiat al Vicepresedintelui PD Radu Berceanu), in schimbul terenului revendicat in suprafata de 19.000 de metrii patrati, 3,3 hectare de teren (Parcul Bordei), pe malul lacului Floreasca, in cartierul Primaverii, cea mai scumpa zona rezidentiala a capitalei. Cele 3,3 hectare de teren date in proprietate de TRAIAN BASESCU valoreaza la pretul pietei 33.000.000 de euro (1000 de euro metrul patrat), in conditiile in care terenul primit la schimb de Primaria Capitalei valoreaza numai 9.500.000 de euro, la pretul pietei (500 de euro metrul patrat).

TRAIAN BASESCU se afla in relatii apropiate cu controversatul om de afaceri Frank Timis caruia i-a promis sprijin in Proiectul Rosia Montana, inca din perioada in care era numarul doi in Guvernul Radu Vasile.
SUS



5.TRAIAN BASESCU VS. FLOTA

a) scurt istoric

- In 1990 intreaga flota maritima a Romaniei era grupata la IEFM NAVROM: Flota de Pescuit Oceanic la Tulcea, Flota de Pescuit Fluvial la Galati;

- Flota maritima cuprindea 390 de nave, de la cargouri de 3000 de tdw pana la mineraliere de 165 000 tdw;

- Ca tonaj, flota avea in jur de 17 milioane tdw, ocupand locul 7 in lume (depasind flotele unor tari precum Franta si Germania); valoarea de piata a flotei era de 4-6 miliarde de dolari;

- C.L.C.: in terminologia maritima internationala reprezinta titulatura �capitan/commandant de cursa lunga�; in perioada 1975-1987 promotiile Sectiei Civile a Institutului Superior de Marina nu au mai facut fata la cresterea exploziva a numarului de nave;

- Se va apela fie la ofiteri de marina militara, fie la avansarea rapida a unor ofiteri tineri, eludand gradele pe care acestia trebuiau sa le obtina in prealabil;

- In aceste conditii ajunge Traian Basescu comandant de nava;



Atributiile comandantului:

- este singurul inarmat cu arme de foc la bordul navei;

- poate sa hotarasca in orice problema, fara a se consulta cu nimeni;

- poate oficia casatorii;

- poate aresta si incarcera;

- poate decide esuarea sau chiar scufundarea navei;



- La IEFM Navrom Constanta, dupa revenirea din cursa, fiecare comandant trebuia sa prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupa care se intalnea cu ofiterii de Securitate care raspundeau de intreprinderi;

- Intrevederea nu era consemnata in scris, note scrise dand doar informatorii de la bordul navei;



b) Basescu a facut avere prin urmatoarele metode:

- achizitionarea de alimente in porturi straine, de calitate inferioara, pentru care platea preturi pentru calitate superioara (acest lucru se facea in colaborare cu agentul Navrom din portul respectiv � ship-shandler);

- tot in intelegere cu agentul, se aprovizionau cu cantitati de motorina si ulei mult mai mici, pentru care plateau preturi mai mari;

- o alta sursa de venituri ilicite era incarcarea devizelor la lucrarile de reparatii ale navelor romanesti din Marea Nordului, unde Basescu era reprezentant Navrom (ofiter acoperit). Basescu a fost in legatura cu colonelul Vasile Stanciu (acum seful Unitatii de Ofiteri Acoperiti din SRI); lista ce urmeaza a fi publicata, fiind planificata de serviciile NATO.

- Una dintre aceste manevre i-a fost fatala lui Basescu, care la sugestia Securitatii va fi retras in 1989 (ordin semnat de contraamiralul Anghelescu);

- Dupa unele marturii demne de crezare, in 1989, dupa sinuciderea g-l Milea, in biroul acestuia s-ar fi gasit o Nota prin care se solicita pentru ofiterul acoperit (gradul de capitan) MapN, Basescu Traian, aprobarea de trecere in structurile securitatii (actualul SIE),

- In februarie 1990, Nicolae Vacaroiu aproba vanzarea ca fier vechi a 26 de nave; durata de viata, general acceptata a unei nave este de 25 de ani;

- Dupa acest termen ea mai poate naviga daca indeplineste cerintele Registrului Naval;

- Lansata sub �pavilion de complezenta� (Panama, Liberia), nava vanduta initial ca fier vechi mai poate circula ani buni si aduce profituri substantiale;

- In 1991, fratele lui Traian Basescu, Mircea Basescu (tot CLC) pleaca in Japonia (port Yokohama) cu un mineralier de 165 000 tdw; de la Yokohama, Mircea Basescu trimite o telegrama anuntand ca nava s-a stricat si necesita reparatii capitale;

- Ministrul Traian Basescu aproba, reparatia costand 1 200 000 de dolari; justificarea banilor s-a facut cu acte dubioase, iar la revenirea in tara nava a intrat in alte �reparatii capitale�;



c) Contractele de bare-boat:



- alaturi de contractile PETRO-KLAV si ERMIS, contractele bare-boat, aprobate in perioada cat Basescu a fost secretar de Stat si Ministru (guvernele Roman si Stolojan), s-au dovedit un esec;

- NAVROM (respectiv cele trei companii rezultate din fragmentarea acestuia) pune la dispozitia unei persoane (fizice sau juridice) una sau mai multe nave;

- Persoana respectiva asigura managementul acestora (contracte de carausie marfa, plata echipajului, aprovizionarea cu combustibil); reparatiile se fac pe socoteala proprietarului, iar profitul se imparte in doua; in urma acestor contracte toate navele au fost pierdute;

- Metode au fost urmatoarele:

i. Reparatii fictive sau devize incarcate;

ii. Managerii au indatorat navele (neplatind achizitiile);

iii. Managerii, uzand de fals, au pus gaj navele (desi nu le apartineau) si au luat imprumuturi enorme de la banci;



- contractele de bare-boat, incepute de Traian Basescu si Calin Marinescu (secretar de Stat in perioada cat Basescu a fost ministru) au continuat si sub mandatele ministrilor Paul Teodoru si Aurel Novac;

- printre cei care s-au imbogatit din contractele de bare-boat se numara si Adolf Bidea si Gheorghe Bosanceanu.

- Calin Marinescu si Gheorghe Bosanceanu au fost comandanti de nave si apropiati ai lui Basescu;



d) Dosarul Flota:



- dosarul �Flota� instrumentat de PNA nu cerceteaza decat cazul a 16 nave Navrom; Petromin SA cuprindea Flota Strategica si a rezultat in urma divizarii Navrom; printer vasele strategice se numarau petrolierele si mineralierele;

- navele au fost ipotecate de Christiana Bank � Oslo (Norvegia), in favoarea societatii Torvald-Klavenes � Oslo, cu care Petromin formase o societate mixta (joint-venture), Petro-Klav;

- grupul Klavenes a incasat de la Christiana Bank (in contul celor 16 nave romanesti) circa 150 de milioane de dolari; neachitandu-si ratele, navele au fost vandute de banca;

- banca a dat doar 50% din valoarea navelor, prejudiciul adus statului roman fiind de peste 300 milioane de dolari (doar pentru 16 nave!);

- Basescu a fost acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, inselaciune si delapidare;

- Au mai fost acuzati Paul Teodoru, Radu Sarbu si Aurel Novac; s-au sesizat nereguli la toate cele trei companii: Romline, Navrom, Petromin;

- Basescu in calitate de subsecretar de Stat la Subsecretariatul pentru Navigatie Civila, a trimis o ordonanta catre Petre Roman prin care solicita acordarea sumei de 683 000 de dolari din fondul valutar al statului, pentru eliberarea remorcherului romanesc �Hercule�, arestat in Suez;

- Ulterior, compania Romline condusa de Gheorghe Serescu inchiriaza navele �Mangalia�, �Tutova� si �Tuzla� firmei americane King Shipping Management;

- Basescu aproba schimbarea pavilionului pentru care navele sa poata circula sub pavilion cipriot (incalca flagrant legea!);

- Partenerul american infiinteaza o firma in Cipru, la care inregistreaza cele trei nave inchiriate, desi nu avea nici o legatura cu societatea constanteana Romline;

- Basescu a fost acuzat de implicare in fraudarea cu 100,5 milioane de dolari a Petromin, prin intermediul firmei mixte �Minerva Shipping Company� cu sediul in Malta;

- Cota de participare a fost de 50% Petromin si 50% Ermis Maritime cu sediul in Liberia; contributia partii romane consta in 7 nave si a firmei straine in participare cu contravaloarea reparatiilor si retehnologizarii acestora;

- In calitate de ministru al Transporturilor, Basescu ii transmite primului ministru un memoriu de fundamentare pentru aprobarea prin Hotarare de Guvern a participarii Petromin la constituirea societatii mixte (care urma sa aiba profit de 16,2 milioane de dolari, din care 50% ar fi revenit partii romane);

- Navele au fost transferate in baza unor documente ilegale (nu au existat procese de predare primire a gestiunii; valoarea din actul de vanzare a unor nave a fost derizorie) si a avut drept consecinta pierderea profitului de peste 6 milioane de dolari; toate cele 7 nave au fost pierdute;

- In cazul Torvald Klavenes (debuteaza in 1990), grupul de firme norvegian face o vizita in portul Constanta; un an mai tarziu (1991), conducerea CNM Petromin ii inainteaza ministrului Traian Basescu un material din care reiesea starea tehnica proasta a navelor companiei;

- Solutia avansata era acordarea unui imprumut de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave; finantarea urma sa fie oferita de grupul de firme Torvald Klavenes;

- La 14 mai 1991 s-a inregistrat contractul de societate mixta intre AS Klavenes Chartering Norvegia si Petromin, cu participarea in parti egale;

- In urma unei vizite la Oslo a lui Traian Basescu, in calitate de ministru, ia fiinta firma Petromin Overseas INC, inregistrata in Liberia; prin ordinul lui Basescu, in 1992, navele Carbunesti, Comanesti, Bobalna si Borzesti au fost trecute sub pavilion Liberian;

- Concernul norvegian era interesat de asigurarea intereselor sale in zona Golfului Arabiei, compania dezvoltand transport cargo in �Saadyat Free Zone � Abu Dhabi�;

- In zona Golfului Persic se joaca interese de rang mondial: �GIAT Industries�, grup industrial de armament din Franta dorea sa evite falimentul, Rusia cu santierele navale Baltiisky Zavod dorea sa se reintegreze in arena mondiala;

- Concernul norvegian a apelat la aparenta retehnologizare a flotei romanesti pentru a o vinde in alta parte; vanzarea navelor romanesti s-a facut pe sume derizorii: vrachierul Bals a devenit �Mounth Parnitha� (158 158 tdw, construit la Mangalia in 1982); a fost vandut unei firme grecesti pentru suma de 2 100 000 de dolari; nava Borzesti (64 854 tdw) a fost vanduta pentru 3 500 000 dolari;

- Prejudiciul in dosarul Flota este de 324 514 689 USD ( peste 11 miliarde de lei);

- Afacerea a fost condusa de Basescu prin asumarea ilegala a functiei de presedinte/director al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas (rezultata din asocierea CNM Petromin cu Torvald Klavenes);

- Basescu avea drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte Petroklav, permitand alimentarea nejustificata a acestuia cu suma de 500 000 dolari din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu se afla in nici o relatie comerciala;

- Suma a fost evidentiata in City Bank Londra, ca un transfer intern cu titlu de plata a unei prime de asigurare catre Petroklav Inc. Bahamas pentru nava Baicesti;

- Prima de asigurare era in realitate datorata de alta firma: Borom Shipping Londra; nava Baicesti a fost ipotecata in favoarea Christiana Bank Oslo, obtinandu-se un credit de 4 milioane de dolari; se pare ca banii au fost folositi astfel:

i. 3 250 000 $ virate companiei United Dutsch (care nu a existat niciodata);

ii. 250 000 $ virati firmei de avocatura Sinclaire Roche & Temperley;

iii. 500 000 $ in contul firmei Petroklav Inc. Bahamas, unde director era Basescu;



- mai sunt urmariti penal Marin Lupu si Helmut Bogdan, reprezentanti CNM Petromin la Oslo;

- alt actor important in afacerea Flota, neurmarit inca penal, la fel de abil in jongleri, este Serban Mihailescu, cainele �acoperit� (ofiter) al lui Tudor Postelnicu la paza cabinetului Constantin Dascalescu, care in toata perioada �scufundarii flotei� avea demnitati de reprezentare a FPS (deci a statului) si de care PNA si chiar presa nu face referire; personaje ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu sunt implicate direct in acest jaf asupra grelei mosteniri ceausiste �ce plutea pe apa�, in prezent fixata in conturi personale.



e) Virgil Magureanu (A), care a preluat comanda securitatii interne; ce a facut? Doar a supravegheat scufundarea flotei si a Romaniei? Sub sloganul �nu ne vindem tara� (o talharim noi) pusa in gura muncitorimii �eliberate� de munca in 1989; pe cine a slujit (ofiterul acoperit al CIE, transferat in Academia Stefan Gheorghiu sub masca unui obscur expert la insistentele rectorului Leonte Rautu (NKVZ); rapid propulsat langa Iliescu de curentul gorbaciovisto (KGB/GRU) - decembrist ? Indicativul motanel il purta Virgil Magureanu in asa zisa dizidenta la Focsani (protejata si dirijata) - prietenii stiu de ce!�

Si de atunci cate mizerii a mai facut NUMAI POPORUL ROMAN STIE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:56:50

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

Si pe langa turnatorii ordinari formati in comunism, au adus linga ei si rechini mai tineri, interlopi ca Fenechiu!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:58:54

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:56:50

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

Si pe langa turnatorii ordinari formati in comunism, au adus linga ei si rechini mai tineri, interlopi ca Fenechiu!

Daaaa, dar iti mai aduci aminte de Remes?

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:59:32

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:58:54

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:56:50

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

Si pe langa turnatorii ordinari formati in comunism, au adus linga ei si rechini mai tineri, interlopi ca Fenechiu!

Daaaa, dar iti mai aduci aminte de Remes?

Ei, hai sa nu fim chiar asa de rai acum! Pina la urma ce a facut? Omul era pofticios, nu a putut sa reziste la ispita! Si caltabosul ala mirosea asa de bine...

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 01:02:12

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:59:32

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:58:54

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:56:50

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

Si pe langa turnatorii ordinari formati in comunism, au adus linga ei si rechini mai tineri, interlopi ca Fenechiu!

Daaaa, dar iti mai aduci aminte de Remes?

Ei, hai sa nu fim chiar asa de rai acum! Pina la urma ce a facut? Omul era pofticios, nu a putut sa reziste la ispita! Si caltabosul ala mirosea asa de bine...

Ok, dar palinca? Si euroii sau masina de lux pe care i le mai promisese?

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne