Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

ALEA JACTA EST
Asta este ceea ce a spus Julius Caesar trupelor sale in anul 49 IC, in timp ce treceau Rubiconul.
Dnii.Stolojan,Boc,Stoica etc demnitarii si parlamentarii liberali-democrati au trecut si ei Rubiconul si,ceea ce spuneau cu putin timp in urma,ca rabdarea lor s-a terminat si ca vor trece la masuri radicale s-a intamplat in practica,mai repede decat ne asteptam.
S-a pus piatra de temelie a Partidului Democrat Liberal (PDL),pe baza platformei liberale si populare ,care reinoiesc si aduc la original doctrina liberala,transformata in ceva confuz si caduc de catre grupului petro-liberal.
Voi cita dintr-o postare a mea anterioara :
Multi vad o mare contradictie intre liberalism si PNL-ism,in care liberalismul consta dintr-un corp amorf de principii.reunite la intamplare.
O doctrina trebuie sa contina atat elementul istoric,o componenta explicativa si o pragmatica politica
Structura explicativa este hard core a oricarei ideologii sau doctrine politice ,aici fiind incluse cauzalitatile si semnificatiile dar acest lucru pare a nu fi asimilat de actualul PNL,iar simpla afirmare a trecutului glorios nu este suficient.
Dar cum sa pretinzi acest lucru fara o desbatere ideologica si a unui acord general in jurul unei ideologii structurate.Deci aduni un grup si ii ceri sa rezolve probleme concrete,dar in lipsa unui acord asupra principiilor(ideologiei).
Platformistii fosti PNL-isti au fost sinceri,lucru care a dus la o aderenta nesperat de mare a parlamentarilor liberali si a personalitatilor liberale cu cea mai mare notorietate publica,a peste 12.000 de membri PNL,in timp ce dl.Om de stanga Crin Antonescu si grupul sau au intrat in deruta si nu s-au putut desparti de masurile punitive,masurile de forta,prin aceasta evidentiind primitivismul acestui grup care nu este capabil sa promoveze nici democratia in partid,dar sa mai vorbim de Romania.
Politica PNL a dus la formarea unor veritabile centre de putere interesate de obtinerea de resurse prin ajungerea la guvernare,si acesta a fost unul dintre argumentele temeinice ale platformistilor liberali in contestatia oligarhiei PNL.
Formarea unor grupuri organizate,prin oferire de beneficii a stat la baza sistemului politic din Romania in ultimii 21 ani si combaterea acestui sistem formeaza miezul popularitatii Platformei Stolojan-Stoica,in ciuda sistemului demagogic desvoltat de oligarhii PNL.
In acest moment,apare ca probabila o alta divizare a PNL,formare PLD fiind,la timpul sau doar o etapa, pentru ca actualul PNL a fost confiscat de grupul oligarh petro-liberal,etapa a doua urmand a fi o noua reunificare cu vechiul PNL,recuperand nu numai sigla si infrastructura,dar si adevaratul liberalism si eliminarea corpilor toxici oligarhi care paraziteaza azi liberalismul.

Voi incheia cu un motto al unei Monografii proprii care se potriveste aici in mod deosebit:
"Aºa dar ce este noul? Înainte de toate curaj ºi,apoi otrava unei temporare înfrangeri a spiritului.A crede ca noul se impune de la sine numai pentru ca este nou,se dovedeste o ideie falsa.Nu toti oamenii unei epoci urca,simultan ºi tinandu-se de mana,spre psicurile ei.A urca pe piscurile noi ale unei epoci înseamna înclestare dramatica,platita mai întâi de creatorul ei.Dupã care,asemenea unei reptile epoca naparleste.Si chiar daca oamenii toti ,ai unei epoci,ajung sa înteleaga ºi sa traiasca noul,ceea ce a fost vechi înca mai lasa urme.Mai lasã cicatrici.
Dar aceasta este o poveste atat de veche încat nici nu ma mai mir ca fiecare generatie o învata de la început"
Al.Caprariu:"Primavarã Scandinava",ed.Dacia,1980

Betzia ruseasca

In Rusia pe timpul comunismului nici un rus beat nu putea sa fie arestat daca nu cadea jos.Daca cadeea jos era dus la o camera de trezire,i se facea baie,era culcat iar la sculare i se punea o amenda cam cat 2 salarii.Daca repeta situatia era dus fara judecata(prin hotarare administrativa) intr-un fel de Camp unde statea 5 ani dupa care era eliberat.
Din acest motiv toti rusii care erau beti ieseau fie la bratul unuia treaz fie se grupau cate doi si se sprijineau,singura grija era sa nu atinga solul.

Imi aduc aminte de fascinatia intelectualitatii Occidentale dupa Revolutia Bolsevica,cand grupe de intelectuali vizitau Rusia si erau condusi de ghizi KGB,aratandu-li-se Oranduirea socialista sovietica un adevarat rai al dreptatii sociale.
Multi intelectuali au inghitit acest fals si avem si la noi exemplul lui Panait Istrate,ca sa nu mai vorbim de Sadoveanu cu al sau Mitrea Cocor si altii.

Ca acest tip de propaganda a tinut ne-o dovedeste si faptul ca decenii in sir in Franta dar si alte tari Occidentale a fi intelectual si a nu fi de stanga era ceva ce te scotea din moda intelectualilor.

Totul s-a daramat cand oranduirea sovietica a fost prezentata in adevarata sa valoare,cu Arhipelagul Gulac,cu criminalitatea organizata de stat etc.

Acum ma uit la incercarile disperate,din fericire fara succes,a unei intelectualitati mediocre,care participa la forum.
De fapt si acestia ca si cei fascinati de Soviete sunt niste rataciti si care prin strigate,insulte,chiar amenintari,luarea in deriziune a parerilor deosebite de ale oligarhilor,incearca si se inseala, ca vor constitui o opinie publica ostila Excelentei sale Dl.Presedinte Traian Basescu.
Ca si betzivii rusi acesti agitatori platiti sau nu se sprijina reciproc si sar ca vulturii pe starv cand cineva posteaza o idee care nu o agreaza.
Desigur,trebuie cerut scuze celor cativa postatori care ca adevarati intelectuali isi expun parerile si lasa si pe altii sa si le epuna.
Cine nu crede sa vada ceata de corbi care imi insoteste fiecare postare,in rest scartie si ei cateva cuvinte si o fac pe golanii,cica sunt moderni in limbaj,pentru a acoperi lipsa lor de dotare.

Eu ma mir ca asemenea subintelectuali ar putea castiga intelectualitatea romana si pe piata media se vede clar ca si PSD si PNL(aripa oligarhica) nu castiga intelectualitatea,nu au oameni valorosi nici pentru ai pune in fruntea unui minister,altfel nu am avea ministri ca Chiuariu,Ciroianu,Remes si acum Norica Nicolae.

Nici un intelectual de mare tinuta nu face parte din PSD sau PNL alaturi de Campeanu,Antonescu,Orban si compania.

Propaganda anti-Basescu nu le serveste la nimic,ba din contra.Nimeni nu l-a sprijinit mai mult pe Exelenta sa decat Chiuariu,Cioroianu sau Remes si celelalte exemple aratate de Presedinte.

Lupta presedintelui pentru o clasa politica cinstita si competenta a varat spaima in oligarhi care sunt gata de orice,ceea ce se intampla pe internet este doar o viziune slaba.

Cred ca se va intampla ceea ce s-a intamplat si cu intelectualitatea inselata de Stalin.va urma desiluzia nu numai a intelectualilor dar si a electorilor constienti.

Ma tem ca ultimul partid istoric,prost condus ca si PNTCD va impartasi aceiasi soarta.Sincer imi pare rau.
Nu vom avea nici stanga romaneasca(dominata de bogati,baroni) si nici dreapta romaneasca(dominata de oligarhi si impotenti politic).

Dar cum se spune,ceea ce trebuie sa se intample se va intampla.
SA ASTEPTAM ALEGERILE GENERALE din 2012!

De la: 9am129906, la data 2010-12-21 12:55:14Betzia ruseasca

In Rusia pe timpul comunismului nici un rus beat nu putea sa fie arestat daca nu cadea jos.Daca cadeea jos era dus la o camera de trezire,i se facea baie,era culcat iar la sculare i se punea o amenda cam cat 2 salarii.Daca repeta situatia era dus fara judecata(prin hotarare administrativa) intr-un fel de Camp unde statea 5 ani dupa care era eliberat.
Din acest motiv toti rusii care erau beti ieseau fie la bratul unuia treaz fie se grupau cate doi si se sprijineau,singura grija era sa nu atinga solul.

Imi aduc aminte de fascinatia intelectualitatii Occidentale dupa Revolutia Bolsevica,cand grupe de intelectuali vizitau Rusia si erau condusi de ghizi KGB,aratandu-li-se Oranduirea socialista sovietica un adevarat rai al dreptatii sociale.
Multi intelectuali au inghitit acest fals si avem si la noi exemplul lui Panait Istrate,ca sa nu mai vorbim de Sadoveanu cu al sau Mitrea Cocor si altii.

Ca acest tip de propaganda a tinut ne-o dovedeste si faptul ca decenii in sir in Franta dar si alte tari Occidentale a fi intelectual si a nu fi de stanga era ceva ce te scotea din moda intelectualilor.

Totul s-a daramat cand oranduirea sovietica a fost prezentata in adevarata sa valoare,cu Arhipelagul Gulac,cu criminalitatea organizata de stat etc.

Acum ma uit la incercarile disperate,din fericire fara succes,a unei intelectualitati mediocre,care participa la forum.
De fapt si acestia ca si cei fascinati de Soviete sunt niste rataciti si care prin strigate,insulte,chiar amenintari,luarea in deriziune a parerilor deosebite de ale oligarhilor,incearca si se inseala, ca vor constitui o opinie publica ostila Excelentei sale Dl.Presedinte Traian Basescu.
Ca si betzivii rusi acesti agitatori platiti sau nu se sprijina reciproc si sar ca vulturii pe starv cand cineva posteaza o idee care nu o agreaza.
Desigur,trebuie cerut scuze celor cativa postatori care ca adevarati intelectuali isi expun parerile si lasa si pe altii sa si le epuna.
Cine nu crede sa vada ceata de corbi care imi insoteste fiecare postare,in rest scartie si ei cateva cuvinte si o fac pe golanii,cica sunt moderni in limbaj,pentru a acoperi lipsa lor de dotare.

Eu ma mir ca asemenea subintelectuali ar putea castiga intelectualitatea romana si pe piata media se vede clar ca si PSD si PNL(aripa oligarhica) nu castiga intelectualitatea,nu au oameni valorosi nici pentru ai pune in fruntea unui minister,altfel nu am avea ministri ca Chiuariu,Ciroianu,Remes si acum Norica Nicolae.

Nici un intelectual de mare tinuta nu face parte din PSD sau PNL alaturi de Campeanu,Antonescu,Orban si compania.

Propaganda anti-Basescu nu le serveste la nimic,ba din contra.Nimeni nu l-a sprijinit mai mult pe Exelenta sa decat Chiuariu,Cioroianu sau Remes si celelalte exemple aratate de Presedinte.

Lupta presedintelui pentru o clasa politica cinstita si competenta a varat spaima in oligarhi care sunt gata de orice,ceea ce se intampla pe internet este doar o viziune slaba.

Cred ca se va intampla ceea ce s-a intamplat si cu intelectualitatea inselata de Stalin.va urma desiluzia nu numai a intelectualilor dar si a electorilor constienti.

Ma tem ca ultimul partid istoric,prost condus ca si PNTCD va impartasi aceiasi soarta.Sincer imi pare rau.
Nu vom avea nici stanga romaneasca(dominata de bogati,baroni) si nici dreapta romaneasca(dominata de oligarhi si impotenti politic).

Dar cum se spune,ceea ce trebuie sa se intample se va intampla.
SA ASTEPTAM ALEGERILE GENERALE din 2012!

Ba cifroi bezmetic, nimic nu stii! Ba, prostane, nu e "gulac", ci gulag! Nimic nu stii, nimic real, nimic fundamentat, doar elucubratii postezi, naucule! Ba, tu cati bani ai dat ca sa faci Generala la 45 de ani? Ia'te de mana cu eba, eb prost si fudul!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

Continuare: Ba tampitule, vezi ce'ti va face partidu' de maimute portocaloaie in 2012, nu'ti mai bate capu' prost cu soarta altora!
De soarta PNL, avem noi grija, tu vezi de curatenia boocilor lu' popeye!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

De la: Balboaca, la data 2010-12-20 19:57:37

De la: Black_Friday, la data 2010-12-20 19:40:22

De la: Silver9AM, la data 2010-12-20 19:05:38

De la: nastasemihail, la data 2010-12-19 21:58:41Toata lumea a trait bine in anii 2006-2008. A fost o dezvoltare dinamica, bazata inclusiv pe firme.
si cresterea cea mai puternica a nivelului de trai, dar bazata intr-adevar pe multe aspecte artificiale.
Dar cresterea economica a fost reala.
OIricum partea economica care a fost nu mai e posibila.

EU CRED ,ASA CUM SI S-A DEMONSTRAT DE FAPT,CA CRESTEREA ECONOMICA A FOST UNA ARTIFICIALA,BAZATA IN PRINCIPAL PE VANZARI DE ACTIVE SI SUSTINUTA PUTERNIC DE ROMANII PLECATI AFARA SI CARE AU ALIMENTAT BUGETUL ( PRIN BANII TRIMISI IN TARA ) ,INTRADEVAR SI FIRMELE AU AVUT ROLUL LOR IN CRESTEREA ECONOMICA...ERAU BANI SE CUMPARA ORCE,SE EXPORTA,SI MAI ALES SE IMPORTA,ACUM CU CRIZA ASTA PUTINI CUMPARA,TOTI VOR SA EXPORTE,DAR NU SUNT BANI...........

Bunastare falsa, cu bani falsi, care nu existau, bani imprumutati, pielea ursului din padure. Se dadeau imprumuturile pe banda rulanta, unele doar cu buletinul. Era o frenezie a romanilor sa-si mai cumpere o casa, masina, plasme, frigidere, sa-si renoveze casele.
Ce a urmat, s-a vazut si nu doar la noi, in toata lumea. Bancile au cazut ca pisica in piciore, guvernele au luat masuri sa le repuna pe linia de plutire si au ramas fraierii sa traga ponoasele si sa-si achite ratele.
Daca erau bani pe piata si guvernul Tariceanu a contribuit din plin la butaforie cu masurile inconstiente de marire a salariilor si pensiilor, duduia si economia Romaniei pentru ca se tranzactionau imobiliarele si se cautau serviciile. Mai putin crescuse ponderea sectorului industrial.
Dupa ce ne-a lovit criza, romanii nu au mai aruncat bani pe piata si cresterea s-a dus.
Din cauza ca la noi industria are o pondere prea mica, producem prea putin si nu prea avem ce sa vindem ca sa aducem valuta in tara, si revenirea dupa criza este lenta.
Si apoi sa ne gandim cum ce bani a crescut Tariceanu salariile. Cu banii din vanzarea BCR? Ce am putea sa mai vindem acum?

DA CRESTERE ECONOMICA CIUCIU . TOTUL A FOST UN MARE BALON DE SAPUN,ATAT SI NIMIC MAI MULT. UN BALON DE CARE UNII AU PROFITAT. CUNOSC PE CINEVA CARE A FACUT UN IMPRUMUT LA BANCA SI A CUMPARAT UN HECTAR DE PAMANT UNDEVA IN ILFOV LA PRET DE 70 EURO METRU PATRAT. VROIA SI EL SA FACA O AFACERE PROFITABILA DAR A RATAT OCAZIA PENTRU CA A ACHIZITIONAT PAMANTL IN ANUL 2008. ACUM ESTE PLIN DE DATORII SI DACA REUSESTE SA VANDA NU MAI POATE LUA MAI MULT DE 20 E PE METRU PATRAT. CAM ASA A,, EVAOLUAT'' CRESTEREA ECONOMICA A GUVERNARII TERICEANU, IAR CAND A VENIT CRIZA SI LA NOI TOTUL SA SURPAT.
DE ACEEA SUSTIN CA GUVERNAREA TERICEANU (PSD-PNL) A FOST CEA MAI DISTRUGATOARE DIN ISTORIA POST-DECEMBRISTA A TARI SI IN ACELASI TIMP CEA MAI MINCINOASA.

La mintea ta de smarc, exemplul dat de tine e definitoriu? Ba, bolovane, respectivul a vrut sa faca o afacere: intr'o afacere iti asumi, pe langa posibilitatea unui castig, si riscul pierderii!
De asta nu suntem toti afaceristi: nu tuturor ne place riscul!!
Cat despre ce sustii tu, sustii doar bazaconiile unui dobitoc, care confunda Cahulul cu Kabulul!

Vezi ca stai fooooaaarte prost cu uzul limbii romane! Nu'i asa ca ai fost cam chiulangiu la romana? Mars la scoala, chiulangiule!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

De la: 9am129906, la data 2010-12-21 12:55:14
Desigur,trebuie cerut scuze celor cativa postatori care ca adevarati intelectuali isi expun parerile si lasa si pe altii sa si le epuna.

Eu te phut in gura daca nu imi ceri scuze nominal, ca doar te-am lasat sa 'epui' ce vrei tu pentru kurul lui Base .... .Am avut rabdare nu gluma, asa ca astept sa spui ca iti ceri scuze ca m-ai plictisit cu postari imbecile,unele vechi de 4-5 ani.Hai,cere-ti scuze, ca poate te iert in spiritul Craciunului !

Ca orice dictatura si cea a PNL foloseste psihiatria in scop politic

Instinctele si reflexele dictatorilor nu sunt complexe sau multiple si de aceea felul dictaturii nu impieteaza prea mult asupra metodelor dictatoriale:cenzura in presa,pe internet,minciuna sau cum o numesc ei propaganda,excluderi,pedepse.

Indiscutabil ca folosirea psihiatriei in scopuri politice tenteaza pe orice dictator sau dictatura,sau ideologie extremista.
Din nefericire in acest cadru se inscrie si PNL-grupului oligarhic care a gasit in psihiatrie,ca si comunistii sau fascistii o metoda admirabila de a-si atinge scopurile.

Regimurile si partidele dictatoriale(fascist,comunist,acum PNL-ist) au gasit in psihiatrie o metoda admirabila de a ucide individul civil dar si de a-i ucide ideile,conceptiile.

Dupa ce il declari pe Basescu nebun cine mai poate crede in ideile si idealurile unui nebun.

Iata ca Dl.Antonescu si dl Melescanu,vorbind in numele dlui tariceanu,deci a PNL cum au spus ei si prin intelegere cu oligarhul partidului il declara pe Dl.Basescu bizar si chiar alienat.

De acum lupta contra ideilor lui este usoara.

Ca si la comunisti,declarand alienat pe dl.Basescu scopurile PNL si ale dlui Tariceanu nici nu mai trebuie demonstrate.

De fapt inclinatia spre folosirea psihiatriei de catre PNL este mai veche.Iata cu ocazia incercarii de a debarca pe dl.Oprisan din Vrancea,acelasi PNL foloseste psihiatria in scopuri politice.
Iata o postare a mea din acea perioada(2006):

PNL-istii vranceni au folosit psihiatria in scopuri politice ca si comunistii


Chiar in ziua in care intr-un cinematograf 22 de consilieri decideau -debarcarea -lui Oprisan,in Ziua aparea un articol nedemn privind o presupusa boala psihica a lui Oprisan si care l-ar face incompatibil cu functia sa. I se prezinta dosarul medical,analizele,diagnosticul in ziarul ZIUA al oligarhului Sorin Rosca Stanescu.

Nu iubesc nici PSD si cu atat mai putin pe Oprisan dar a folosi boala pe care ei o numeau psihica,faceau aluzie la incapacitate psihica,sa publici tomografiile si sa declari hidrocefalia o boala fara leac arata cat de jos au ajuns in lupta pentru putere, asa zisa conducere democrata din Vrancea,probabil cu avizul celor de la centru.

Folosirea dosarului medical,a psihiatriei in scopuri politice a fost organizata de statul comunist care a organizat in acest scop o organizatie criminala a statului,folosind ziare,persoane oficiale,medici,securisti.

Eu socot ca aceasta fapta penala a fost doar un derapaj al liderilor locali si nu cred ca PNL ar fi in stare de fapte pe care doar renegatii istoriei le-au folosit

De fapt m-am inselat.

Activistii de partid din PNL-ul oligarhilor nu au avut doar un derapaj ci folosesc psihiatria ca un sistem de lupta politica,impotriva adversarilor politici.
Adica se aliniaza comunistilor si fascistilor.

Sa mai spuna cineva ca nu trebuie sa votam NU demiterii.

Oare ce stat,ce democratie ne pregatesc PNL.

Deja cenzura pe Ziua,pe forumurileliberale este implacabila pentru cei care nu lauda oligarhul si slugile sale.
_________________

Probleme juridice privind continuturile negative din Internet
de Dr Horatiu Dan Dumitru
Articol publicat in Revista "Pandectele Romane" nr. 3/2003, 4/2003, 5/2003 6/2003 si 1/2004
Capitole
1. Consideratii generale
2. Tendinte actuale in procesul de reglementare a continuturilor in Internet
3.Pornografia adulta in Internet
4. Pornografia infantila in Internet
5. Rasismul si xenofobia in Internet
6. Insulta si calomnia in Internet
7. Paginile web de protest
8. Instructiuni de fabricare a materialelor explozive
9. Modalitãþi speciale de diseminare a conþinuturilor negative
6. Insulta si calomnia in Internet

6.1. 10 septembrie 2003: La Copenhaga, echipa reprezentativa de fotbal a Romaniei termina la egalitate, 2-2, in compania selectionatei similare a Danemarcei, o partida decisiva pentru calificarea la turneul final al Campionatului European 2004. Arbitrul intalnirii, elvetianul Urs Meier, defavorizeaza echipa Romaniei in momentele-cheie ale partidei.
11 septembrie 2003: In Internet, un utilizator din Romania construieste o pagina Web in cadrul careia este gazduit textul unei petitii adresata U.E.F.A., referitoare la arbitrajul partinitor practicat, in mod constant, impotriva echipei nationale de fotbal a Romaniei. Pagina cuprinde si un spatiu destinat mesajelor de la diversi utilizatori, in legatura cu prestatia arbitrului Urs Meier. Continutul mesajelor variaza de la critici relativ ponderate, pana la insulte, calomnii si amenintari adresate cetateanului elvetian. In mai putin de 24 de ore de la construirea site-ului, s-au inregistrat peste 6.000 de mesaje avand un continut negativ.
De o parte, autorii mesajelor si-au exercitat un drept la libera exprimare. De cealalta parte, demnitatea, onoarea si imaginea unei anumite persoane au fost considerabil lezate. Intre cele doua parti se situeaza noile tehnologii care au facilitat transmiterea, mentinerea si amplificarea continuturilor negative in cauza. In absenta serviciilor Internet, impactul mesajelor critice (transmise prin mijloace clasice) asupra publicului larg si asupra lui Urs Meier insusi ar fi fost cu mult mai redus, fara a-l priva insa pe acesta din urma de dreptul initierii unor demersuri juridice reparatorii. Computerul si conexiunea cu World Wide Web-ul au facilitat, in schimb, o intruziune mult mai profunda in sfera intima a persoanei agresate verbal, o perceptie extrem de accentuata a limbajului defaimator de catre aceasta, precum si expunerea nelimitata, in timp si spatiu, fata de terti, a unei imagini publice serios deteriorate.
Care sunt, in acest context, limitele de manifestare, in Internet, a atitudinii critice fata de o persoana determinata, fie ea privata sau beneficiind de o anume notorietate? Ofera teritoriul cibernetic o libertate mai extinsa de exprimare, in raport cu alte forme de spatiu public? Furnizorul de servicii Internet care gazduieste pagina continand mesajele defaimatoare are obligatia de a sista serviciul de hosting? Ce mijloace – juridice si tehnice – se gasesc la indemana victimei, pentru a elimina pagina Web respectiva? In ce mod se poate indrepta victima impotriva calomniatorilor online, aflati in alte state? Sunt doar cateva intrebari la care vom incerca, pe parcursul prezentei sectiuni, sa oferim unele lamuriri si repere juridice.
Internetul reprezinta un camp de manifestare predilect pentru suporterii limbajului critic, indiferent de temele pe care acestia le abordeaza mai mult sau mai putin explicit. Paginile Web si, in special, camerele de conversatie abunda in declaratii critice, in schimburi verbale de o duritate uneori extrema, intre persoane care formuleaza diverse opinii, fie ca este vorba despre muzica, politica, ecologie, sex, droguri sau orice alta tema de interes general.
Sub un anumit aspect, Internetul are vocatia de a fi un “Hyde Park virtual”, un loc in care formele de protest cele mai variate se pot regasi cu usurinta, beneficiind adesea de acoperirea anonimatului. Posibilitatea de a te adresa unui public nedeterminat, precum si capacitatea tehnologica de a-ti ascunde indentitatea (1) amplifica doza de curaj de a spune ceea ce gandesti despre ceva sau despre cineva. Oameni care in lumea reala sunt lipsiti de indrazneala de a-si afirma public optiunile gasesc in Internet modalitatea ideala de a se exprima aproape fara rezerve. Pe buna dreptate, un autor scria: “Desi creionul a fost considerat intotdeauna mai puternic decat spada, astazi, revolutia tehnologica si cresterea numarului de utilizatori online ne determina sa consideram tastatura computerului drept cea mai puternica arma.” (2)
Din punct de vedere juridic, spatiul cibernetic are darul incontestabil de a potenta exercitarea unui drept fundamental – dreptul la libera exprimare. Afirmand libertatea de exprimare in teritoriul virtual – in speta, cea avand un continut critic si hipercritic -, nu putem ignora limitele la care aceasta este, in mod obiectiv, supusa. La fel ca si in mediile obisnuite, nu orice fel de afirmatii sunt ingaduite si nu orice fel de limbaj se bucura de ocrotirea legii. Persoanele care au fost lezate prin folosirea unui limbaj insultator sau calomnios se pot indrepta, pe cale penala sau civila, impotriva celor vinovati.
In aceasta sectiune a studiului ne propunem sa examinam tratamentul juridic al faptelor de insulta si calomnie comise prin mijloace informatice, punand in evidenta elementele caracteristice si deopotriva controversate ale solutiilor conturate, in prezent, in diferite zone ale dreptului.
Vom analiza, in particular, problematica raspunderii juridice a furnizorilor de servicii Internet, precum si dificultatile determinate de aplicarea legii in spatiu, in contextul insultelor si calomniilor transmise prin mijloace informatice. In legatura cu aceste din urma aspecte, precizam ca problematica lor poate fi, in egala masura, discutata in raport cu orice alte tipuri de continuturi negative mediate electronic (pornografie, rasism etc.). Frecventa ridicata, in practica internationala, a cauzelor concentrate asupra raspunderii furnizorilor de servicii si a modului de aplicare a legii in spatiu, in legatura cu fapte de insulta si calomnie (3) , ne-a determinat sa abordam aceste subiecte in prezenta sectiune, pastrandu-ne insa convingerea ca anumite solutii si principii juridice aplicabile in acest segment ar putea fi extinse – bineinteles, cu nuantarile de rigoare - si cu privire la alte categorii de continuturi negative online.

6.2. O prima precizare care se impune este aceea ca, desi intelegem sa ne focalizam analiza asupra insultei si calomniei, o serie de consideratii dintre cele care vor urma pot fi valabile, pentru identitate de ratiune, si in cazul altor fapte comise prin intermediul sistemelor informatice, de natura sa afecteze demnitatea, onoarea, autoritatea, siguranta statului sau anumite relatii privind convietuirea sociala.
6.2.1. Ne referim, in acest sens, prin prisma legislatiei penale din Romania, la fapte precum: ofensa adusa unor insemne (art.236 C.pen.), defaimarea tarii sau a natiunii (art.236¹ C.pen.), ofensa adusa autoritatii (art.238 C.pen.), ultrajul (art.239 C.pen.), propaganda in favoarea statului totalitar (art.166 C.pen.), comunicarea de informatii false (art.168¹ C.pen.), propaganda nationalist-sovina (art.317 C.pen.), ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice (art.321 C.pen.), instigarea publica si apologia infractiunilor (art.324 C.pen.).
In cazul faptelor enumerate, poate fi vorba despre diverse continuturi care se subsumeaza exigentelor legale necesare pentru a ne afla in prezenta unor infractiuni. Aceste continuturi sunt create si transmise pe cale electronica, in modalitati cum ar fi de pilda: crearea unei pagini Web in care sunt caricaturizate insemnele Romaniei sau prin care este insultat un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, ori in care este elogiat un infractor notoriu. De asemenea, se pot imagina situatii in care un participant la o discutie intr-o camera de conversatie difuzeaza stiri apte sa lezeze siguranta nationala sau glorifica statul totalitar.
Dincolo de necesitatea adecvarii corecte a textelor legale incriminatoare la specificiul faptelor savarsite online, atragem atentia asupra modului in care sunt evaluate continuturile in cauza si pericolul social concret al faptei, astfel incat represiunea penala sa nu afecteze dispozitiile art.30 din Constitutie. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in exemplele evocate, este vorba despre continuturi cu caracter politic, in legatura cu care delimitarea fata de sfera ilicitului penal nu este intotdeauna usor de realizat. De aceea, in mod judicios se considera ca “Modul de interpretare a opiniilor intr-o sfera publica virtuala reprezinta o provocare adresata justitiei, in sensul de a-si reconsidera etaloanele de lucru. […] Amestecul dintre morala, politica, satira, interese de stat si libertati civile continua sa alcatuiasca un camp minat, al carui caracter exploziv poate fi amplificat prin dezvoltarea unui mediu dispersiv cum este Internetul.” (4)
6.2.2. Ilustrativ pentru aceasta problematica este un caz petrecut de curand in Germania. Holger Voss, un tanar participant la un for de discutii in Internet, a redactat si a transmis un mesaj al carui continut a determinat reactia parchetului local.
In grupul respectiv de discutii, un autor anonim (avand pseudonimul “Engine of Aggression”) expediase in prealabil un mesaj prin care elogia masacrarea unor mii de prizonieri de razboi talibani in Afganistan, de catre unitati ale Aliantei Nordului, sprijinite de forte militare anglo-americane. (5) Holger Voss a transmis, dupa propria marturisire, (6) o replica plina de sarcasm la adresa acestui mesaj, replica pe care organele de cercetare penala germane au considerat-o o forma de apologie a infractiunilor, fapta sanctionata de § 140 din codul penal al R.F.G. Mai precis, s-a apreciat ca, prin mesajul sau, Holger Voss si-a manifestat acordul fata de atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. (7)
Semnificative sunt doua elemente ale spetei. Intai, desi putea apela la un pseudonim, Voss si-a semnat mesajul cu numele sau real, indicand, totodata, adresa sa de posta electronica. Apoi, dincolo de ironia care razbate cu limpezime din text, mesajul lui Voss se incheie cu precizarea ca a fost vorba de o atitudine sarcastica. In alti termeni, Voss nu era, in realitate, un adept al terorismului si nu a salutat atentatele din 11 septembrie 2001, intentia sa limitandu-se la a-si ironiza preopinentul. Aceste circumstante, corect evaluate, nu puteau duce la concluzia extrema ca Voss ar fi inteles sa faca o apologie a infractiunilor.
Cu toate acestea, organele de politie din orasul Münster, in urma unei sesizari anonime, au initiat cercetari la furnizorul de servicii Internet care administra forul de discutii in care a fost transmis mesajul incriminat, solicitandu-i datele de trafic ale expeditorului. Pe baza acestor elemente, inclusiv a datelor de legatura obtinute de la furnizorul de acces Internet, T-Online, politia a putut determina computerul de la care a fost expediat mesajul.(8)
Printr-o hotarare pronuntata pe data de 8 ianuarie 2003, Judecatoria orasului Münster a apreciat ca fapta imputata lui Holger Voss nu prezenta pericolul social al unei infractiuni si a dispus achitarea inculpatului. In acest sens, instanta a inteles sa acorde o pondere importanta mentiunii din finalul mesajului, care facea referire la un anumit tip de sarcasm in conceperea mesajului, de natura sa indice ca autorul acestuia nu era nicidecum un apologet al terorismului. Interesant este ca din materialul de cercetare penala fusese omis tocmai acest pasaj, aspect sesizat de aparatorul lui Voss si criticat de insusi reprezentantul parchetului care, in noua configuratie a probatoriului, a cerut achitarea inculpatului. (9)

6.3. In alta ordine de idei, esential este faptul ca atat insulta, calomnia, cat si celelalte faptele mentionate la pct.6.2. sunt, in principiu, susceptibile de a fi savarsite “in public”, in contextul utilizarii tehnologiilor informatiei. In aceasta privinta, intelegem sa ne raportam la prevederile art.152 C.pen, care stabilesc ipostazele in care o fapta se considera a fi comisa in public. In opinia noastra, toate situatiile avute in vedere de acest text din Codul penal roman pot fi adecvate modalitatilor de prezenta online, fie ca este vorba despre pagini Web, grupuri de stiri sau posta electronica.
De notat este si faptul ca, potrivit practicii care pare a se instala la nivelul unor instante straine, momentul la care continutul se considera ca a fost publicat este acela cand materialul care a fost incarcat sau transmis prin intermediul serviciilor Internet a fost vizualizat de o persoana.(10) Legat de acest aspect este si modul de stabilire a cursului prescriptiei extinctive, in cazul actiunilor civile indreptate impotriva calomniatorilor. Astfel, de pilda, in dreptul Marii Britanii, termenul de prescriptie isi reia cursul, ori de catre ori are loc o diseminare a continutului calomnios; cu alte cuvinte, de fiecare data cand un utilizator acceseaza resursa Internet respectiva. Rezulta ca, in cazul in care un ziar dispune de o arhiva online, o actiune in justitie poate fi initiata multi ani dupa ce a avut loc publicarea originara, ceea ce creeaza o imensa insecuritate in circuitul juridic, cu toate consecintele negative ce decurg de aici. (11)

6.4. Plasarea problematicii continuturilor defaimatoare in spatiul cibernetic ridica problema stabilirii caracterului de persoana publica sau persoana privata, raportata la subiectul pasiv al insultei ori al calomniei. In sistemul de drept american, acest aspect este fundamental in ceea ce priveste protectia legala de care se poate bucura reclamantul intr-un proces de calomnie sau insulta. Mai multe spete generate de savarsirea unor calomnii prin mass-media clasica au condus la conturarea unei practici interesante in aceasta materie. (12)
6.4.1. Astfel, judecand cauza New York Times v. Sullivan (1964), Curtea Suprema a S.U.A. a statuat ca, in anumite imprejurari, Primul Amendament este susceptibil sa acopere limbajul defaimator.
In speta, un demnitar din statul Alabama a intentat actiune impotriva celebrului cotidian, pentru faptul ca in paginile acestuia s-a publicat un articol din care rezulta ca reclamantul, impreuna cu alti demnitari locali ar fi organizat un “val de teroare” impotriva populatiei de culoare din statul respectiv. Instanta suprema a apreciat ca un functionar public nu are dreptul la despagubiri in legatura cu o afirmatie calomnioasa formulata impotriva sa, referitoare la modul in care isi exercita atributiile legale, decat daca va putea dovedi ca afirmatia a fost facuta cu rea-credinta. In felul acesta, curtea a impus teza potrivit careia, nevoia de a formula critici la adresa demnitarilor si functionarilor publici este precumpanitoare in raport cu prejudiciile pe care acestia le-ar putea suferi de pe urma afirmatiilor critice. (13)
In anul 1967, suprema instanta americana a extins criteriul relei-credinte si in legatura cu atacurile la adresa personalitatilor vietii publice. In considerentele deciziei asupra spetei Curtis Publishing Co. v. Butts, s-a retinut ca in sfera personalitatilor vietii publice se situeaza orice persoana care pretinde, in mod constant, un grad suficient de interes public si care dispune de suficiente mijloace de contraargumentare pentru a putea demonstra falsitatea afirmatiilor defaimatoare la adresa sa. In alti termeni, subiectul pasiv din aceasta categorie trebuie sa se bucure de o protectie mai redusa din partea instantelor judecatoresti.
Ramanand consecventa practicii sale, Curtea Suprema a S.U.A. a refuzat sa aplice solutiile de mai sus in situatiile in care victima calomniei se dovedea a fi o persoana privata, mai exact, o persoana ce nu detinea vreo functie publica si care nici nu era recunoscuta ca facand parte din viata publica. In cauza Gertz v. Robert Welch, Inc. (1974), instanta a stabilit ca protectia Primului Amendament acordata afirmatiilor despre persoane publice nu este aplicabila in privinta persoanelor private, chiar si atunci cand problema care face obiectul unui articol defaimator ar fi de interes public. Prin urmare, aceasta categorie de persoane calomniate nu trebuie sa probeze reaua-credinta si beneficiaza de o pozitie mai confortabila in procese.
6.4.2. In conditiile in care utilizatorii serviciilor Internet se angajeaza in relatii interactive in mediul virtual, ei devin, intr-o anumita masura, persoane publice. Aceasta, deoarece teritoriul cibernetic este un vast spatiu public in care au loc dezbateri, se schimba idei si se formuleaza critici. In Internet oricine isi poate crea o pagina Web proprie, mai mult sau mai putin pretentioasa, in care se poate prezenta pe sine, isi poate clama optiunile politice, religioase sau de alta natura si dispune de posibilitatea de a protesta impotriva unor fenomene cu care nu este de acord. Pagina respectiva este captata de motoarele de cautare, in functie de tematica ei specifica ori de un alt criteriu clasificator, astfel incat milioanele de utilizatori o pot cauta, gasi si accesa. In acest mod, autorul paginii dobandeste o anumita notorietate in reteaua informatica globala, chiar daca in mediul sau real de existenta el poate fi o persoana care trece aproape neobservata.
Care va fi, in aceste conditii, gradul de protectie al unui cetatean al retelei – persoana publica – confruntat cu o afirmatie insultatoare sau calomnioasa facuta impotriva sa pe cale electronica? Evident, problema nu intereseaza doar practica judecatoreasca din S.U.A. si este cert ca ea nu va putea fi solutionata pe baza practicii evocate anterior, daca avem in vedere diferentele existente intre sistemele de drept, precum si conflictul de legi, atunci cand autorul calomniei online si victima sa sunt supusi unor legislatii diferite. Facand abstractie de problema mult mai complicata a conflictului de jurisdictii, credem ca intr-un segment determinat al teritoriului virtual, guvernat de un anumit sistem de drept, prevederile constitutionale ale acelui stat trebuie sa ofere, in orice caz, baza solutiilor juridice.
Astfel, raportandu-ne la Constitutia Romaniei, in cazul unei calomnii sau insulte savarsite online vor trebui sa prevaleze dispozitiile art.30 alin.4 (libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine), coroborate cu cele ale art.1 alin.3 (demnitatea omului reprezinta o valoare suprema si este garantata), ale art.21 (liberul acces la justitie si imposibilitatea ingradirii legale a acestuia) si ale art.16 alin.1 (egalitatea in fata legii, fara privilegii si fara discriminari). Cu alte cuvinte, cel putin din perspectiva sistemului constitutional romanesc, nu gasim justificata o diferentiere de regim juridic intre persoanele calomniate prin sisteme informatice, sub aspectul notorietatii lor in spatiul virtual.

6.5. Un alt aspect care merita analizat este cel referitor la extensia sferei notiunii de “presa”, in conditiile cresterii constante a numarului de utilizatori online.
6.5.1. Pornind de la acelasi exemplu legat de organizarea unei pagini Web, de catre o persoana particulara din mediul real, putem oare considera ca acea persoana dobandeste, in totalitate, drepturile si obligatiile ce revin, in mod obisnuit, presei clasice, cat timp accesul la pagina respectiva este ingaduit oricarui utilizator? Un raspuns afirmativ la aceasta intrebare ar putea fi justificat de impactul cu totul deosebit pe care libertatea de exprimare il are in mediile electronice. Sub acest aspect, o diferentiere intre o presa “profesionista” si creatorii “amatori” de continuturi – pe care intelegem sa-i desemnam, pentru nevoile prezentului studiu, sub formula “presa neconventionala” - ar fi lipsita de temei. Subliniem ca identitatea de tratament vizeaza, in contextul analizat, doar modul de exercitare a libertatii de expresie, nu si alte domenii, cum ar fi, de exemplu, regimul fiscal, intrucat cele doua categorii de autori de continuturi nu se gasesc in situatii juridice identice, de natura sa impuna o egalitate de ordin legal in materie de impozite si taxe.
In masura in care aceasta extindere a sferei notiunii de “presa” ar fi – cel putin, principial – acceptata, atunci vom putea vorbi despre urmatoarele consecinte juridice, raportate la prevederile art.30 si 31 din Constitutia Romaniei, in cazul presei neconventionale:
1. paginile Web, forurile de discutii, grupurile de stiri, Bulletin Board Systems si alte servicii similare care se adreseaza publicului pe cale electronica nu pot fi cenzurate;
2. cetatenii sunt liberi sa infiinteze publicatii in spatiul virtual (14) , de tipul celor mentionate la punctul 1;
3. publicatiile din spatiul virtual nu pot fi suprimate;
4. continutul publicatiilor din spatiul virtual nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine;
5. publicatiile din spatiul virtual nu pot defaima tara si natiunea, nu pot indemna la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, nu pot incita la discriminare, la separatism territorial sau la violenta publica si nu pot expune materiale obscene, contrare bunelor moravuri;
6. autorii continuturilor din publicatiile virtuale, precum si proprietarii publicatiilor respective, raspund civil pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica;
7. dreptul unui utilizator de servicii Internet, de a avea acces la orice informatie de interes public, inclusiv cea diseminata de publicatiile virtuale din cadrul presei neconventionale, nu poate fi ingradit;
8. publicatiile virtuale sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice. (15)
Distinct de regulile ce se desprind din enumerarea acestor consecinte juridice, presa rezultata din procesul de extindere despre care vorbeam dispune de libertatea de a-si fixa norme suplimentare de conduita, pe baza principiului autoreglementarii. In cazul presei clasice, recursul la autoreglementare este aproape subinteles si mult mai usor de realizat, daca avem in vedere gradul ridicat de organizare a mediilor de informare si pretentia lor constanta de profesionalism. In schimb, ceilalti detinatori de publicatii electronice sunt eterogeni, neprofesionisti si, ca atare, mai putin coezivi, astfel incat, autoimpunerea de reguli privind continuturile publicabile este mai dificila.
6.5.2. Foarte recent, in data de 24 iunie 2003, practica judecatoreasca din S.U.A. a consemnat un caz interesant referitor la raspunderea unei publicatii electronice din zona presei neconventionale, in legatura cu un continut pe care aceasta l-a “re-editat.” Prin expresia “continut re-editat” intelegem, in speta, un text elaborat, in mod originar, de o alta persoana, dar care, ulterior, a fost transmis publicului din mediul virtual de catre o alta persoana.
Cu o decizie de 2-1, Curtea de Apel din cadrul celui de-al 9-lea Circuit a stabilit, in esenta, ca operatorul unei publicatii electronice din sfera presei neconventionale nu raspunde pentru continuturile calomnioase pe care le re-editeaza. (16) Aceasta hotarare pronuntata in speta Batzel v. Cremers (17) pare sa dobandeasca o valoare istorica in jurisprudenta americana, deoarece ea tinde sa marcheze o diferenta neta de regim juridic, in privinta raspunderii pentru calomnii transmise electronic, intre presa conventionala si cea neconventionala. Astfel, in timp ce impotriva celei dintai se poate relativ usor obtine o hotarare judecatoreasca de condamnare la despagubiri, moderatorul unui mailing-list este, dupa cum vom arata, beneficiarul unei exonerari pentru calomniile pe care le re-editeaza.
Incercand o argumentare dincolo de considerentele hotararii, Cindy Cohn, consilierul juridic al organizatiei Electronic Frontier Foundation, a declarat urmatoarele: “Publicatiile cu sens unic au editori si persoane insarcinate cu verificarea stirilor; ele nu vand doar informatii, ci credibilitate […]. In schimb, prin intermediul unui mailing list, oamenii nu vand nimic, ci, pur si simplu, se angajeaza in discutii. Nu s-ar putea vorbi despre o libertate de exprimare in aceste medii, daca oamenii ar fi tinuti raspunzatori pentru orice informatie pe care o proceseaza cu ajutorul comenzilor cut, paste, forward.” (18)
S-ar parea, astfel, ca operatiunile informatice de re-editare efectuate prin serviciile Internet ale presei neconventionale implica o diligenta mai redusa din partea operatorilor acestor servicii. Aceasta, tocmai datorita particularitatilor sistemului practicat in forurile de discutii sau in grupurile de stiri, in care esential este schimbul de idei, mai degraba decat informarea, cu acuratete si profesionalism, asupra unor evenimente sau opinii. Cei ce sunt activi in asemenea forme de presa neconventionala nu au de ce sa fie preocupati, in mod special, de valoarea de adevar a unor afirmatii, ci de simpla posibilitate de a argumenta si contraargumenta, in mod liber, fara pretentia de a-si asuma rolul si autoritatea unui ziar sau al unui post de televiziune.
Pe fond, opinia majoritara a instantei s-a intemeiat pe dispozitiile § 230 (c) (1) ale lui Communications Decency Act (CDA) din anul 1996, potrivit carora, furnizorul sau utilizatorul unui servicu informatic interactiv nu poate fi considerat un editor sau autor al unei informatii transmise de un alt furnizor de continuturi. (19)
In fapt, avocata Ellen Batzel angajase un muncitor, Robert Smith, spre a-i efectua anumite reparatii la domiciliu. Pe fondul unor neintelegeri cu Batzel, Smith a transmis un e-mail organizatiei Museum Security Network, in care afirma ca ar fi auzit-o pe Batzel laudandu-se cu faptul ca este nepoata lui Heinrich Himmler si ca impresionanta colectie de tablouri de la domiciliul acesteia ar putea, intr-un asemenea context, sa provina de la victimele Holocaustului.
Mesajul a fost preluat de Ton Cremers, directorul serviciului de securitate al celebrului Rijksmuseum din Amsterdam si, totodata, operatorul unui mailing-list al organizatiei sus-mentionate, la care sunt abonate, in mod curent, circa 1000 de persoane - experti in securitatea muzeelor, ziaristi, agenti de asigurari si agenti de politie. Cremers a efectuat cateva modificari minore la mesajul primit de la Smith, introducandu-l, ulterior, in mailing-list-ul pe care il administra. Este de notat faptul ca Smith, potrivit declaratiei formulate in fata instantei, nu isi imaginase ca mesajul sau va fi facut public, iar Cremers a procedat la diseminarea denuntului fara sa il anunte, in prealabil, pe Smith.
Dupa trei luni de la publicare, Batzel a aflat despre mesajul calomnios, actionandu-i pe Cremers si Smith in justitie.
Instanta a constatat ca mailing-list-ul administrat de Cremers se subsumeaza notiunii de “serviciu informatic interactiv”, prin aceasta CDA intelegand, in esenta, orice serviciu, sistem sau software de acces informatic, care faciliteaza un acces al mai multor utilizatori la un server.
O alta problema a fost aceea de a determina daca, in speta, Smith se incadra in sfera expresiei de “furnizor de continuturi”. Potrivit definitiei legale, acesta este orice persoana raspunzatoare, in tot sau in parte, pentru crearea sau dezvoltarea unei informatii furnizata prin Internet sau prin orice alt serviciu informatic interactiv. Mai exact, s-a ridicat intrebarea daca Smith poate fi considerat unicul furnizor al mesajului pe care l-a redactat si transmis prin posta electronica, ori daca si Cremers a avut, la randul sau, o contributie, in sensul de a fi “creat” sau “dezvoltat” mesajul respectiv. Instanta a opinat ca sumarele modificari operate de paratul olandez in mesajul generat de Smith nu pot avea semnificatia unei “dezvoltari” a continutului calomnios. “Dezvoltarea informatiei” implica mai mult decat a edita fragmente dintr-un mesaj receptionat anterior si a selecta materiale destinate publicarii electronice. Pe de alta parte, “furnizarea informatiei”, in intelesul definitiei legale evocate mai sus, impune ca “furnizorul” respectiv sa aiba un rol activ in transmiterea materialului catre furnizorul sau utilizatorul unui serviciu informatic interactiv.
In acest context, opinia majoritara a sustinut ca incidenta cauzei de exonerare se produce daca tertul care a creat sau dezvoltat informatia a expediat-o furnizorului de servicii sau utilizatorului in circumstante in care o persoana rezonabila, avand calitatea de furnizor de servicii sau de utilizator, ar considera ca informatia a fost transmisa in vederea publicarii pe Internet sau in interiorul altui serviciu informatic interactiv. In alti termeni, ceea ce trebuie evaluat este modul in care destinatarii mesajului percep intentia expeditorului – aceea de a se publica sau nu informatia transmisa de acesta din urma.
Opinia separata a izvorat, in speta, tocmai din modul de raportare la aspectele ce priveau “informatia furnizata de catre un tert.” Judecatorul ramas in minoritate a afirmat ca prin solutia pronuntata, instanta a extins sfera exonerarii dincolo de intentiile legiuitorului. In realitate, legea s-ar focaliza nu pe intentiile autorului mesajului, ci pe modul in care actioneaza furnizorul de servicii informatice interactive. Astfel, acesta din urma beneficiaza de exonerare numai atunci cand nu a avut nici un rol activ in selectarea continutului calomnios, in vederea diseminarii sale electronice. Daca, din contra, furnizorul de servicii si-a asumat o pozitie activa in selectarea informatiei, atunci aceasta din urma nu mai reprezinta o informatie transmisa de catre un tert, si, in consecinta, exonerarea nu mai poate interveni. In speta, Cremers a detinut un rol activ in procesarea mesajului primit de la Smith. Serviciul informatic interactiv administrat de Cremers nu permitea diseminarea informatiilor in absenta unei interventii directe a acestuia. Receptionand mesajul de la Smith, destinatarul din Olanda a avut posibilitatea sa opteze intre a-l publica sau a se abtine de la o asemenea actiune, constatand continutul sau extrem de sensibil si posibil generator de consecinte pe planul raspunderii juridice.
In ceea ce ne priveste, credem ca, cel putin prin prisma reglementarii legale existente, in aceasta materie, in Statele Unite ale Americii, punctul de vedere exprimat de judecatorul aflat in minoriate este cel judicios. Daca am rationa altfel, ar insemna, intr-adevar, sa transformam o cauza exoneratoare – care, prin natura ei, trebuie sa aiba incidenta in conditiile unei stricte interpretari a textului legal ce o consacra – intr-un instrument cu ajutorul caruia continuturi negative, in general, pot fi amplu diseminate in spatiul virtual, pe baza optiunii discretionare a administratorilor de servicii Internet.

6.6. Aflata in directa legatura cu tema analizata la punctul precedent, problematica mai generala a raspunderii furnizorilor de servicii Internet pentru continuturile negative a caror transmitere o asigura (in speta, insulte si calomnii) continua sa se amplifice si sa genereze controverse. (20) Daca in legatura cu autorul nemijlocit al unui continut defaimator plasat, in mod originar, in mediile electronice nu se ridica probleme juridice deosebite in ceea ce presupune angajarea raspunderii sale, in schimb, in privinta sanctionarii celor care contribuie la raspandirea continutului si la accesarea acestuia de catre milioane de utilizatori exista numeroase discutii. (21)
Dupa 1990, practica judecatoreasca din Europa (22) si din Statele Unite ale Americii a promovat in aceasta materie solutii demne de interes, pe baza carora s-au conturat, treptat, si reglementari la nivel normativ.
6.6.1. Jurisprudenta americana a avut, astfel, rolul poate cel mai insemnat, pe de o parte, in mai buna percepere, de catre mediul juridic, a mecanismelor de furnizare a serviciilor Internet, iar, pe de alta parte, in formularea unor principii cu privire la gradul de implicare a furnizorilor de servicii in procesul de diseminare a continuturilor electronice, precum si la tratamentul juridic al acestei implicari. (23)
Prima speta de referinta de acest gen a fost Cubby, Inc. vs. CompuServe Inc. (1991), in cadrul careia s-a discutat problema calificarii furnizorului de servicii Internet, in contextul posibilitatilor sale de revizuire a continuturilor, anterior diseminarii acestora. Curtea a decis ca furnizorul de servicii CompuServe poate fi asimilat cu un distribuitor clasic, cum ar fi o librarie sau o biblioteca. Aceste entitati pot raspunde juridic pentru continuturile pe care le distribuie, numai daca se dovedeste ca au cunoscut caracterul ilegal al acestora. (24)
In cauza Stratton Oakmont vs. Prodigy (1995), desi furnizorul parat a invocat decizia cu valoare de precedent din speta mentionata anterior, considerandu-se un simplu distribuitor de informatie, instanta a apreciat ca raspunderea sa poate fi retinuta, intrucat isi avertizase utilizatorii asupra faptului ca exercita un control asupra continuturilor pe care le intermediaza. In aceste conditii, Prodigy trebuie sa fie considerat mai degraba un redactor, decat un distribuitor. (25)
La un an distanta, in dosarul Zeran vs. America Online (1996), instanta judecatoreasca a facut aplicarea prevederilor CDA (dupa cum am vazut si in speta expusa mai sus, Batzel vs. Cremers), in sensul ca un servicu informatic interactiv nu poate fi tinut raspunzator pentru faptul ca tertii plaseaza, prin intermediul acestuia, texte defaimatoare in Internet.
In esenta, totul tinde a se rezuma la modul in care intelegem sa calificam un furnizor de servicii Internet. Este acesta un redactor (autor), un editor sau un distribuitor? In dreptul american, in domeniul comunicatiilor, se opereaza cu termenul generic de “common carrier”, in sensul unui serviciu de comunicatii care are obligatia legala de “a purta” orice fel de informatie transmisa prin mijlocirea sa, cum ar fi de exemplu o companie de telefonie. Avand un asemenea statut, purtatorii obisnuiti de informatie sunt supusi unui regim de raspundere juridica mult mai bland, in ceea ce priveste continutul informatiei. (26) Ceea ce conteaza, in ultima instanta, este faptul daca “intermediarul”, oricare ar fi acesta (librarie, companie de telefonie sau Internet Service Provider), se implica in controlul continuturilor sau daca intervine asupra alcatuirii acestora.
Nu trebuie omis nici faptul ca intre S.U.A si Marea Britanie, de exemplu, exista deosebiri de substanta in legatura cu modul de intelegere si exercitare a libertatii de exprimare, desi ambele tari apartin aceluiasi sistem de drept. In acest sens, in Marea Britanie, legea consacra o protectie limitata a presei, atunci cand vizeaza continuturi indreptate impotriva autoritatilor publice, in timp ce in S.U.A., Primul Amendament asigura o pozitie mult mai confortabila paratilor in procese. Aceasta diferentiere determina mass-media britanica sa fie mult mai atenta in legatura cu informatiile pe care le obtine si le raspandeste. (27) O asemenea orientare ajunge sa marcheze, in cele din urma, si informatiile transmise electronic.
6.6.2. In S.U.A., CDA, propunandu-si sa reglementeze continuturile electronice, a consacrat mai multe prevederi regimului de raspundere a Internet Service Provider-ilor, incurajandu-i pe acestia sa procedeze la controlul si eliminarea continuturilor negative. Este vorba, in special, despre textul de la § 230 (c), pe care l-am analizat anterior. In plus, furnizorul de servicii nu va fi tinut raspunzator, daca adopta, cu buna-credinta, masuri menite sa restrictioneze accesul la continuturi pe care furnizorul in cauza le considera negative, indiferent daca asemenea continuturi sunt sau nu ocrotite din punct de vedere constitutional.
Prin urmare, potrivit legislatiei S.U.A., furnizorii de servicii par sa aiba un drept discretionar de apreciere in privinta calificarii informatiei pe care o intermediaza, ei nefiind tinuti a se ghida dupa criterii constitutionale. In schimb, au libertatea de a evalua in ce masura un anumit continut este obscen, excesiv de violent sau ofensator in orice alta forma. Problema constitutionalitatii devine, astfel, un aspect care se poate transa abia in fata instantei, in situatiile in care o persoana actioneaza furnizorul in justitie, pentru faptul ca, prin eliminarea unui anumit continut din mediul virtual, a incalcat prevederile referitoare la libertatea de exprimare. Ni se pare discutabila o asemenea abordare, desi, in absenta ei, furnizorii de servicii nu ar putea, probabil, sa adopte masuri rapide destinate a-i apara de raspundere. Operatorii de servicii Internet nu dispun, in principiu, de pregatirea juridica necesara pentru a sti, in orice situatie, sa califice un anumit continut ca fiind legal sau nu. Fiind constransi sa actioneze cu celeritate pentru a beneficia de exonerare, ei ar putea sa fie extrem de restrictivi in tratarea unui mesaj ca obscen sau defaimator. Or, o asemenea maniera de reglementare creeaza o pozitie privilegiata pentru furnizorii de servicii, in raport cu marea masa a utilizatorilor, sub aspectul exercitarii dreptului la libera expresie. In vreme ce primii ajung, in mod practic, sa se tranforme in cenzori, cei din urma isi pot apara drepturile constitutionale doar apeland la calea nu intotdeauna confortabila a justitiei.
6.6.3. In Marea Britanie, Defamation Act din 1996 reglementeaza, de asemenea, un regim exoneratoriu pentru distribuitori, tipografi si alte persoane care nu au o raspundere originara pentru o publicatie cu text defaimator, sub dubla conditie ca cel ce invoca exonerarea sa nu fi stiut sau sa nu fi avut motive sa considere ca actiunea sa a contribuit la publicarea unui material calomnios. In plus, se cere ca cel in cauza sa nu fi fost autorul, editorul sau persoana care a multiplicat textul respectiv. (28)
In baza acestui act normativ, instantele britanice s-au pronuntat, in anul 1999, asupra spetei Godfrey v. Demon. In fapt, Demon Internet este un furnizor de servicii, care, printre altele, administreaza mai multe grupuri de stiri si de discutii. Un mesaj defaimator la adresa lui Laurence Godfrey a fost plasat pe serverele furnizorului de servicii, fiind diseminat in randul utilizatorilor. Desi Godfrey a notificat furnizorul de servicii despre existenta mesajului, iar acesta a luat masuri pentru a-l sterge, totusi, serverele au continuat sa mai mentina “copiile” electronice ale textului inca o saptamana, pana cand au fost radiate de sistemul automat. Godfrey a considerat ca, in aceasta perioada, demnitatea sa a continuat sa fie lezata din cauza prezentei mesajului pe mai multe servere, astfel incat s-a indreptat, in justitie, impotriva furnizorului de servicii. (29)
In aparare, Demon a sustinut ca eliminarea, la cererea oricarei persoane ce pretinde a fi fost lezata in demnitatea sa, a diferitelor continuturi intermediate ar transforma furnizorii de servicii Internet in veritabili cenzori. Daca nu ar da curs solicitarilor, s-ar expune riscului de a le fi angajata raspunderea. (30) Mai mult, aplicand legea in sens strict, instantele din Regatul Unit, altfel decat cele din S.U.A., tind sa refuze furnizorilor de servicii calitatea de “purtatori obisnuiti de informatie”, astfel incat pot fi mai usor trasi la raspundere pentru intermedierea de continuturi negative.
Litigiul s-a finalizat cu o tranzactie incheiata intre parti.
6.6.4. Intre timp, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptata Directiva 2000/31 privind comertul electronic, care, printre altele, contine un set important de norme privitoare la raspunderea juridica a furnizorilor de servicii Internet, in legatura cu fluxul electronic al informatiilor. (31)
6.6.4.1. Avem in vedere prevederile art.12 - 14 ale directivei, ce privesc:
a) intermedierea prin simpla transmitere a informatiei;
b) stocarea temporara a informatiei (stocarea-caching);
c) stocarea permanenta a informatiei (stocarea-hosting).
a) In primul caz, furnizorul de servicii nu raspunde pentru informatia transmisa, daca sunt intrunite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
- transmiterea nu a fost initiata de furnizor;
- alegerea utilizatorului care receptioneaza informatia transmisa nu a apartinut furnizorului;
- furnizorul nu a selectat si nu a modificat informatia transmisa.
Astfel, faptul ca furnizorul de servicii a declansat in mod automat transmiterea informatiei la cererea utilizatorului (destinatarului) nu inseamna ca i-a apartinut, totodata, initiativa transmiterii. Exonerarea survine si atunci cand “alegerea” utilizatorului (destinatarului) se realizeaza pe cale automata, ca urmare a solicitarii formulate de catre initiatorul transmiterii informatiei (expeditorul), cum ar fi cererea unui utilizator de a i se inainta (to forward) mesajul catre intermediarul unui mailing-list. Cat priveste interventia asupra continutului informatiei, furnizorul de servicii beneficiaza de exonerare si in cazul in care mijloacele sale tehnice adauga, in mod automat, un header la informatia in cauza sau elimina virusii din componenta mesajelor electronice, fara a altera in nici un fel integritatea continutului de idei. (32)
Prevederile directivei adauga, la acest punct, faptul ca transmiterea informatiei si asigurarea accesului la aceasta includ si stocarea automata, intermediara si temporara a informatiei difuzate, in masura in care aceasta operatie are loc exclusiv in scopul ca informatia respective sa tranziteze reteaua de comunicatii si cu conditia ca informatia sa nu fie stocata pentru o perioada ce depaseste, in mod nerezonabil, durata necesara transmiterii ei.
b) Cel de-al doilea caz instituie exonerarea pentru stocarea automata, intermediara si temporara a informatiei transmise, daca aceasta operatie se produce in scopul exclusiv de a eficientiza transmiterea informatiei catre alti destinatari, la cererea acestora, pe baza indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii:
- furnizorul nu altereaza continutul informatiei;
- furnizorul intruneste conditiile prevazute de lege privind accesul la informatia respectiva;
- furnizorul se supune regulilor sau uzantelor larg acceptate in cadrul comunitatii electronice, in ceea ce priveste actualizarea informatiei;
- furnizorul nu obstaculeaza utilizarea legala, de catre orice persoana, a tehnologiilor larg acceptate in cadrul comunitatii electronice, destinate obtinerii de date asupra naturii sau utilizarii informatiei;
- furnizorul actioneaza rapid in scopul eliminarii informatiei pe care a stocat-o, ori in vederea blocarii accesului la aceasta, din momentul in care a cunoscut efectiv faptul ca informatia transmisa initial a fost eliminata din reteaua de comunicatii ori ca accesul la ea a fost blocat sau faptul ca eliminarea ori blocarea accesului a avut loc prin efectul deciziei unei autoritati publice.
Prevederea comunitara nu ofera explicatii cu privire la “rapiditatea” interventiei furnizorului de servicii si, de aceea, credem ca aceasta conduita trebuie apreciata de la caz la caz, inclusiv in functie de disponibilitatile de ordin tehnic ale furnizorului. In toate situatiile in care se pune problema angajarii raspunderii juridice a furnizorului de servicii, acesta trebuie sa faca dovada faptului ca a depus toate diligentele pentru eliminarea sau blocarea operativa a continturilor negative in cauza.
Pe de alta parte, in practica pot aparea probleme referitoare la “cunoasterea efectiva”, de catre furnizorul de servicii, a faptului ca respectivul continut a intrat in zona ilicitului. In acest caz, se considera ca revine autoritatilor publice sarcina sa probeze ca furnizorul a avut cunostinta despre acel fapt si ca nu a luat masuri de blocare a accesului la continutul negativ. (33)
c) In sfarsit, in ipoteza stocarii-hosting (34) , furnizorul de servicii nu raspunde daca indeplineste oricare din urmatoarele conditii:
- nu cunoaste faptul ca activitatea sau informatia stocata este nelegala si, in privinta unei actiuni civile in daune, nu are cunostinta despre fapte sau imprejurari din care sa rezulte ca activitatea sau informatia respectiva ar fi de natura sa lezeze drepturile unui tert;
- luand act despre faptul ca activitatea sau informatia respectiva este ilicita ori in legatura cu fapte sau circumstante din care reiese ca activitatea sau informatia in cauza ar putea leza drepturile unui tert, adopta, in mod operativ, masuri de eliminare sau de blocare a accesului la aceasta.
Exonerarea nu intervine insa, daca utilizatorul care solicita stocarea informatiei se gaseste sub autoritatea furnizorului de servicii.
Si la acest punct se pune problema cunoasterii efective a unor fapte de ordin obiectiv, de catre furnizorul de servicii. Pentru ca exonerarea acestuia sa nu poata opera, este necesar ca tertul ale carui drepturi au fost vatamate prin continutul negativ sa probeze ca furnizorul a cunoscut caracterul ilicit al informatiei stocate si ca nu a adoptat masuri de eliminare a acesteia. (35)
6.6.4.2. Din cele aratate, rezulta, in opinia noastra, o preocupare notabila a Uniunii Europene pentru incercarea de lamurire a problematicii raspunderii juridice a furnizorilor de servicii Internet. Acest demers clarificator este axat pe urmatoarele coordonate de baza:
- incurajarea utilizarii serviciilor Internet;
- luarea in considerare a bunei-credinte pe care furnizori de servicii trebuie sa o manifeste in activitatea lor;
- imbinarea obligatiilor de diligenta cu obligatiile de rezultat in sarcina furnizorilor de servicii;
- preluarea, de pe umerii furnizorilor, a sarcinii de evaluare juridica a continuturilor (inclusiv in contextul unei confruntari cu un tert care, in absenta unei hotarari judecatoresti ori a altui act emis de o autoritate publica, pretinde eliminarea unui anumit continut) si transferarea acesteia in competenta exclusiva a autoritatilor publice.
Acest din urma element merita o atentie speciala. In expunerea de motive a directivei europene, la punctul 46, se precizeaza ca, in cadrul actiunilor de eliminare a informatiilor ilicite, furnizorul de servicii este obligat sa aiba in vedere principiul libertatii de exprimare. La punctul 48 se adauga si teza potrivit careia, directiva nu impiedica statele membre sa instituie mecanisme prin care furnizorii de servicii sa fie obligati ca, dupa “o evaluare rezonabila”, sa ia masuri de descoperire si de impiedicare a manifestarilor ilegale in spatiul cibernetic.
Probabil ca in temeiul acestei orientari legiuitorul roman a introdus, in art.16 alin.3 din Legea privind comertul electronic nr.365/2002, dispozitia conform careia, furnizorii de servicii sunt obligati sa intrerupa, temporar sau permanent, transmiterea intr-o retea de comunicatii sau stocarea informatiei furnizate de un destinatar (utilizator) al serviciului respectiv, in special prin eliminarea informatiei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o retea de de comunicatii sau prestarea oricarui alt serviciu al societatii informationale, daca aceste masuri au fost dispuse de o autoritate publica, din oficiu sau la primirea unei plangeri ori sesizari din partea oricarei persoane (subl.ns. – H.D.D).
In alti termeni, persoane care au fost vatamate printr-un continut electronic insultator sau calomnios si care solicita blocarea accesului la acesta trebuie sa se adreseze autoritatilor publice, singurele care pot, ulterior, impune furnizorilor de servicii sa intrerupa accesul.
Potrivit art.11 alin.2 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr.365/2002 privind comertul electronic, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.1308/2002 (36) , plangerea sau sesizarea poate fi adresata si furnizorului de servicii implicat, dar care nu este indreptatit sa procedeze la intrerupere, avand, in schimb, obligatia, in temeiul art.16 alin.1 din lege, sa informeze autoritatile publice in termen de 24 de ore si sa intreprinda toate masurile in vederea nealterarii informatiilor respective (subl.ns. – H.D.D).
Observam preocuparea legii romane de a nu-l transforma pe furnizorul de servcii intr-un cenzor care ar trebui sa adopte pozitii transante fata de continutul a carui transmitere o intermediaza si sa procedeze la eliminarea acestuia, de indata ce o persoana a facut o solicitare in acest sens. Tocmai intr-un asemenea context, art.16 alin.1 din lege consacra in sarcina furnizorilor de servicii obligatia de a sesiza, mai intai, autoritatile publice cu privire la informatiile “cu aparenta nelegala” transmise de utilizatorii serviciilor, organele statului fiind, ulterior, singurele abilitate sa determine, cu certitudine, in ce masura continutul este licit sau nu si sa stabileasca masurile ce trebuie eventual adoptate de furnizori. In aceasta procedura, furnizorii de servicii Intrernet actioneaza doar in scopul conservarii dovezilor privitoare la o eventuala incalcare a legii, neputand afecta continutul incriminat in nici un fel, cat timp nu exista, in acest sens, un act de decizie emanand de la o autoritate publica.
Legea lasa, bineinteles, deschis accesul la justitie, reglementand, in art.16 alin.6 dreptul oricarei persoane interesate de a formula contestatie la instanta de contencios administrativ competenta, impotriva masurilor dispuse de autoritatea publica. In aceasta maniera poate actiona, de pilda, furnizorul de continuturi, atunci cand furnizorul de servicii a blocat accesul la acel continut, pe baza deciziei autoritatii publice, in urma sesizarii persoanei lezate. Aceeasi cale de atac in justitie se afla si la indemana persoanei care a facut sesizarea, considerandu-se prejudiciata de continutul respectiv, in situatiile in care autoritatea publica a apreciat ca acel continut are un caracter licit si ca poate fi accesat, in continuare de utilizatori.
6.6.4.3. Dintr-o alta perspectiva, directiva Uniunii Europene nu este la adapost de anumite critici. Intr-un studiu amplu, elaborat de Comisia de Drept din Marea Britanie, si publicat in luna decembrie 2002, se mentioneaza ca anumite servicii Internet tind sa nu fie acoperite de sfera reglementarii. (37)
Este vorba despre furnizorii de hyperlink-uri si de instrumente de cautare. Incercand o analogie cu o forma de exprimare clasica a continuturilor cu caracter defaimator, autorii evoca o speta din secolul al XIX-lea, Hird v. Wood. In aceasta cauza, un afis avand un continut calomnios fusese postat pe marginea unui drum. Afisul nu era semnat si nici nu se stia cine l-a plasat in public, dar paratul se asezase alaturi de el o zi intreaga, atragand atentia trecatorilor asupra continutului respectiv. Instanta a considerat ca aceasta atitudine a paratului a fost suficienta pentru a indica autorul calomniei. In mod analog, s-ar putea sustine ca un hyperlink ce “atrage atentia” asupra unui continut electronic calomnios ar putea fi calificat ca o re-publicare, rezultand discutii in legatura cu posibilitatea exonerarii furnizorului unui asemenea serviciu.
La fel, directiva nu abordeaza subiectul “informatiilor compuse”, rezultate din selectarea si compilarea de informatii din mai multe surse. In prezent, in Internet exista serviciul de stiri Factiva.com, care furnizeaza utilizatorilor sai stiri preluate din peste 8.000 de surse. Compilarea automata a informatiilor si frecventa uriasa a acestora, in limita de peste 2 milioane de titluri pe luna, face imposibila o auto-monitorizare a continuturilor, ceea ce amplifica riscul unei raspunderi juridice pentru eventuale continuturi negative. Problema juridica esentiala, in acest caz, este aceea de a sti daca un asemenea compilator de informatii este un redactor, un editor sau un distribuitor de informatie.
Tot in Marea Britanie, Departamentul de Comert si Industrie este de parere ca aceste servicii sunt acoperite, intr-o anumita masura, de prevederile exoneratorii ale art.12-14 din directiva Uniunii Europene.(38) Putem fi doar partial de acord cu o astfel de opinie, in conditiile in care discutam despre raspunderea juridica si limitarile acestei raspunderi, tema ce obliga la interpretari restrictive, in contextul unui text normativ expres.
In Legea nr.365/2002 privind comertul electronic, art.15 se refera, in mod explicit, la aceste probleme, instituind exonerarea furnizorilor de servicii care faciliteaza accesul la informatia furnizata de alti furnizori de servicii sau de destinatarii serviciilor oferite de alti furnizori, prin punerea la dispozitia destinatarilor serviciului lor a unor instrumente de cautare, daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
- furnizorul nu are cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia la care faciliteaza accesul este nelegala si, in ceea ce priveste actiunile in daune, nu are cunostinta despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea ori informatia in cauza ar putea prejudicial drepturile unui tert;
- avand cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia respective este nelegala ori despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea sau informatia in cauza ar putea vatama drepturile unui tert, furnizorul actioeaza rapid in vederea eliminarii posibilitatii de acces oferite sau a blocarii utilizarii acesteia.
In mod practic, reglementarea acestei problematici reproduce solutiile si principiile aplicabile in cazul variantelor de servicii Internet prevazute la art.12-14 din legea romana, cu neajunsurile de care am amintit in analiza de la punctul 6.6.4.1.

6.7. O ultima problema pe care intelegem sa o abordam in cadrul acestei sectiuni a studiului se refera la modul de aplicare a legii in spatiu, in contextul unor insulte si calomnii mediate electronic, precum si in lumina caracterului global al Internetului.
6.7.1. Intr-un studiu de referinta consacrat inexistentei frontierelor nationale in Internet, doi juristi americani remarcau, inca din 1996, faptul ca spatiul cibernetic afecteaza, in mod radical, relatia dintre faptele juridice (lato sensu, am adauga noi) online si prezenta lor intr-un spatiu determinat. Reteaua mondiala de computere altereaza legatura dintre, pe de o parte, localizarea geografica si, pe de alta parte:
a) autoritatea statelor nationale de a exercita un control asupra conduitei persoanelor in mediul electronic;
b) consecintele juridice ale acestei conduite asupra altor persoane sau asupra bunurilor;
c) legitimitatea eforturilor statelor de a impune reguli aplicabile unui fenomen global si
d) aptitudinea unui loc fizic de a indica ce reguli sunt aplicabile unui anumit raport juridic. (39)
Teritoriul virtual nu este inzestrat cu granite clasice, intrucat costul si viteza transmiterii informatiilor prin intermediul noilor tehnologii nu depind de o anumita localizare in spatiu a utilizatorilor. Internetul faciliteaza incheierea de acte juridice intre persoane care nu isi cunosc reciproc situarea in plan geografic. Singura localizare care prezinta importanta intr-un asemenea context este cea aflata in mijlocul unui spatiu virtual, constand in “adrese” ale computerelor intre care sunt schimbate informatiile. Intregul sistem devine, astfel, indiferent cu privire la locul in care se gasesc aceste computere, neexistand o relatie necesara intre o adresa din Internet si un spatiu geografic in care se aplica o anumita lege. (40)
Care va fi, intr-o astfel de abordare, maniera de a raporta legea unui anumit stat la o conduita insultatoare sau calomnioasa, manifestata in mediul virtual? Unde anume, in spatiul cibernetic, se produce efectul prejudiciabil al limbajului defaimator? Este aplicabila legea penala din statul autorului faptei sau legea de la locul unde se gaseste victima? In ce masura instantele aflate intr-un anumit stat pot pronunta hotarari opozabile autoritatilor din statul in care se gaseste autorul continuturilor electronice defaimatoare? Cum pot fi conciliate sistemele de drept, in privinta tratamentului penal al insultei si calomniei, in raport cu modul de diferit de reglementare a libertatii de exprimare? Acestea sunt intrebarile fundamentale care graviteaza in jurul problematicii mai extinse si extrem de complexe a aplicarii legii in Internet.
6.7.2. In principiu, ar trebui sa consideram ca efectul prejudiciabil al unui atac defaimator realizat prin serviciile Internet se produce in statul in care se gaseste victima, deoarece, in cazul unei calomnii raspandite intr-un loc in care victima este necunoscuta, consecintele negative fata de aceasta sunt practic inexistente. (41)
Aceasta teza si argumentarea sa sumara au un grad ridicat de relativitate, in contextul epocii tehnologiilor informatiei, daca ne referim doar la amplificarea extrema a relatiilor dintre persoane via Internet, fapt ce contribuie la o anume notorietate a utilizatorilor in mediul virtual, cu mult dincolo de spatiul lor cotidian de existenta fizica (localitatea in care un utilizator domiciliaza sau in care isi are locul de munca). Pornind de la aceasta realitate, o persoana poate afirma ca onoarea si imaginea sa publica au fost lezate nu doar in tara si in orasul de origine, ci intr-un spatiu geografic mult mai vast. Altfel spus, insulta sau calomnia nu se considera a fi savarsita in locul unde continutul negativ este “incarcat” in Internet, ci acolo unde diversi utilizatori o “descarca” pe propriul calculator. Daca ne referim, in mod strict, la un articol defaimator plasat pe o pagina Web aferenta unui server situat intr-un anumit stat, atunci ar putea exista argumente in favoarea faptului ca “publicarea” articolului respectiv nu s-a produs in acel stat, ci in statele in care el este citit, prin “descarcare”, de catre diversi utilizatori.
6.7.2.1. Un caz solutionat la sfarsitul anului 2002 de instantele australiene a fost marcat de aceasta abordare. In publicatia electronica de afaceri Barron’s Online, editata de Dow Jones, aparuse un articol in care se facea o legatura intre o persoana condamnata pentru spalare de bani si omul de afaceri australian Joseph Gutnick. Acesta din urma s-a considerat vatamat de continutul articolului publicat pe pagina Web situata in S.U.A., actionand Dow Jones in fata instantelor din Australia. Speta Dow Jones v. Gutnick a declansat, astfel, largi controverse in legatura cu limitele libertatii de exprimare in Internet, cat si cu privire la legea penala aplicabila unui material defaimator accesibil pe cale electronica.
Prima instanta a respins cererea formulata de editorul american, de declinare a competentei in favoarea curtilor din S.U.A., cu motivarea ca Internetul nu este, pe fond, diferit de alte medii de informare. Pornind de la aceasta constatare si aplicand principii consacrate in jurisprudenta britanica, potrivit carora, publicarea unui material scris se produce in locul in care el poate fi citit si inteles, tendinta instantei de a plasa cauza sub jurisdictie exclusiv australiana devenise evidenta. Aceasta, in pofida apararilor formulate de avocatii Dow Jones, in sensul ca Internetul - altfel decat presa scrisa si audio, in care articolele pot fi diseminate intr-o maniera controlata – face imposibila determinarea, din start, a locurilor in care un anumit continut poate fi receptionat. Daca s-ar admite solutia curtii australiene la nivel international, ar insemna ca redactorii si editorii sa se supuna, in viitor, unei severe autocenzuri, nestiind ce legislatie este aplicabila in diferite zone geografice, in legatura cu materiale publicabile. (42)
Inalta Curte din Australia a confirmat hotararea primei instante (43), insistand totusi asupra unui aspect particular al cauzei. Pagina Web a lui Barron’s Online reprezinta un serviciu bazat pe abonamente, probandu-se ca in randul abonatilor se gaseau numerosi australieni. Aceasta inseamna ca redactorii si editorii americani, cunoscand ca serviciile lor erau expres solicitate in Australia, au realizat, in mod deliberat, continuturi care se refereau la realitati si persoane publice din acel stat. Prin urmare, articolul referitor la Gutnick a fost redactat cu scopul expres de a fi receptionat in Australia. In felul acesta, compania Dow Jones si revista sa de afaceri au inteles sa se supuna standardelor juridice australiene in materie de calomnie. (44)
6.7.2.2. Foarte recent, in luna mai 2003, o instanta judecatoreasca din Marea Britanie a preluat solutia din Dow Jones v. Gutnick, parat fiind (intamplator sau nu) acelasi trust american de presa de afaceri. Cauza Harrods v. Dow Jones a pornit de la un articol publicat in editia electronica a lui Wall Street Journal (un alt afiliat Dow Jones), prin care se insinua o posibila fraudare a publicului, ca urmare a oferte publice de valori mobiliare anuntata de celebrul magazin londonez de produse de lux, Harrods. Articolul se intitula “The Enron of Britain?”
Analizand conexiunile dintre publicatia americana si teritoriul Marii Britanii, instanta a constatat ca numai 10 exemplare din Wall Street Journal sunt distribuite, in mod curent, pe insula, iar Website-ul de la adresa www.wsj.com este accesat foarte rar de utilizatorii britanici. Cu toate ca aceste realitati ar fi putut determina instanta sa considere ca litigiul trebuia supus curtilor si legislatiei S.U.A., s-a apreciat ca, ori de cate ori o persoana este nevoita sa isi apere onoarea in Regatul Unit, indiferent de gradul de raspandire a continutului calomnios pe teritoriul britanic, instantele din aceasta tara sunt competente sa se pronunte asupra cauzei. (45)
Desi in cele doua spete, instantele locale au inteles sa isi aroge competenta de a solutiona cauze de acest tip, pronuntand decizii impotriva celor care disemineaza continuturi defaimatoare in Internet, continua sa persiste problema punerii in executare a unor asemenea hotarari. Pe buna dreptate, s-a afirmat ca instanta judecatoreasca din tara victimei unei calomnii online nu poate fi, in mod practic, impiedicata sa decida in favoarea reclamantului; acesta din urma insa se va confrunta cu reale dificultati in efortul de punere in executare a unei astfel de hotarari in statul pe teritoriul caruia se gaseste autorul calomniei. (46)
6.7.3. Problema punerii in executare a hotararilor pronuntate de instante straine, in litigii avand ca obiect insulta sau calomnia mediata electronic, este tot mai des si mai atent examinata, in special de juristii din S.U.A., in conditiile in care fenomenul confruntarii publicatiilor online americane cu jurisdictiile altor state pare sa dobandeasca amploare.
6.7.3.1. Intr-un remarcabil studiu elaborat de doi avocati ai firmei Covington & Burling se pune un accent deosebit asupra faptului ca instantele din S.U.A. nu admit, principial, punerea in executare a hotararilor judecatoresti straine, daca acestea au fost pronuntate in jurisdictii incompatibile cu exigentele lui Due Process of Law, desprinse din Amendamentul al XIV-lea al Constitutiei S.U.A. (47) Or, unele dintre aceste exigente vizeaza, in contextul caracterului global al serviciilor Internet si al problematicii pe care o analizam, existenta unui minimum de contacte intre resursele electronice americane si statele in care sunt accesate, gradul de “interactivitate” al paginilor Web situate pe teritoriul american si masura in care utilizatorii straini sunt vizati, in mod expres si direct, de continuturile electronice respective.
Pe aceasta linie de gandire, publicatiile electronice americane avand continuturi fara caracter interactiv, nu ar putea fi supuse competentei instantelor judecatoresti straine. (48) Caracterul interactiv este evidentiat de posibilitatea utilizatorilor de a intra in contact cu respectiva pagina Web nu numai prin simpla accesare, ci si printr-o anumita implicare activa, cum ar fi posibilitatea de a se abona la anumite continuturi sau de a raspunde solicitarilor editorului cu privire la calitatea continuturilor. In general, natura interactiva deriva din intentia manifesta a editorilor publicatiilor electronice de a se adresa anumitor utilizatori. Prin aceasta maniera de adresare, editorii inteleg sa renunte la acoperirea jurisdictiei americane, acceptand sa fie supusi legislatiei si curtilor straine.
Dar chiar daca, intr-un caz concret, este vorba despre resurse Internet interactive, apte sa atraga competenta unor instante straine, deciziile pronuntate de acestea tot nu ar putea produce efecte pe teritoriul S.U.A., cat timp nu sunt concordante cu exigentele Primului Amendament al Constitutiei. (49) Acest criteriu al libertatii de exprimare, in comparatie cu standardele constitutionale ale altor state, pare sa fie, pana la urma, hotarator. Indeosebi in confruntarea dintre exigentele constitutionale de inspiratie britanica (impuse nu numai in Marea Britanie, dar si in India sau Australia) si cele americane, limitele mai largi consacrate de sistemul american in materia libertatii de expresie au prevalat si au determinat respingerea aplicarii legislatiei Regatului Unit, respectiv, respingerea cererilor de punere in executare a hotararilor pronuntate de instantele din Marea Britanie in astfel de cauze. (50)
Este important sa amintim faptul ca problema aplicarii legii in spatiu nu se ridica doar in relatia dintre S.U.A. si state straine, ci chiar in interiorul S.U.A., intre jurisdictiile statelor federate. Evocam, in acest sens, doua spete foarte recente, care pun in lumina principiile jurisprudentiale examinate anterior.
6.7.3.2. In speta Wagner v. Miskin, Curtea Suprema a statutului Dakota de Nord a decis ca este competenta sa se pronunte in cauza, avand in vedere ca textele cu caracter calomnios impotriva reclamantului John Wagner, plasate de parata Glenda Miskin pe pagina Web aflata pe un server in statul Minnesota, au fost directionate expres catre corpul didactic si studentii Universitatii din Dakota de Nord, care il cunosteau pe reclamant. (51)
Faptul ca adresa paginii unde au fost postat continutul calomnios era www.undnews.com (University of North Dakota News) a constituit un argument suplimentar in favoarea concluziei ca parata a intentionat sa se adreseze unui segment special de utilizatori, aflati intr-o anumita jurisdictie, reununtand, in felul acesta, la jurisdictia din propriul ei stat.
6.7.3.2. Modul in care autorii publicatiei au inteles sa orienteze continutul electronic catre un anumit loc a fost determinant si in cazul Revell v. Lidov. Reclamantul Oliver Revell, cu domiciliul in statul Texas, l-a chemat in judecata pe paratul Hart Lidov, domiciliat in statul New York, impreuna cu Universitatea Columbia, avand sediul in acelasi stat, in legatura cu afirmatiile calomnioase facute de Lidov pe pagina Web a universitatii.
Curtea Districtuala pentru Districtul de Nord din Texas, in calitate de prima instanta, a respins actiunea, motivand ca nu isi putea extinde jurisdictia asupra paratului. Instanta federala de apel a confirmat aceasta decizie. (52)
Reclamantul a sustinut competenta instantei de fond texane, de a judeca litigiul, deoarece revista electronica a universitatii era un serviciu bazat pe abonamente, astfel incat paratul stia ca anumite continuturi pot fi adresate anumitor destinatari, in special, pentru cazul in speta, celor din statul Texas. Curtea de apel nu a retinut acest aspect, intemeindu-se pe faptul ca revista nu avea decat 20 de abonati texani. In plus, instanta a mai constatat ca articolul defaimator redactat de Lidov nu continea trimiteri exprese la statul Texas, nu se referea la activitatile desfasurate de reclamant in statul de resedinta si nici nu se adresa, in mod special, utilizatorilor din acest stat.
Pentru o imagine mai clara asupra situatiei de fapt, se impune sa precizam ca reclamantul ocupase functia de director adjunct al F.B.I., calitate in care, conform afirmatiilor din articolul semnat de parat, ar fi stiut de iminenta atentatului terorist impotriva cursei aeriene PanAm 103 care a explodat deasupra localitatii Lockerbie din Scotia, in anul 1988, neluand masuri de prevenire a dezastrului. In acest context, instanta de apel a notat ca subiectul articolului in cauza nu avea nici o legatura cu statul Texas, ori cu utilizatorii Internet din acest stat. Daca s-ar admite ca articolul a dorit sa vizeze o anumita zona geografica, atunci nu poate fi vorba decat despre Washington, locul in care reclamantul isi exercita functia de inalt official F.B.I.
Nici un aspect al conduitei paratului nu a lasat sa se intrevada ca acesta a anticipat, in mod rezonabil, posibilitatea sa fie chemat in fata jurisdictiei texane; mai mult, potrivit declaratiilor sale, prestate sub juramant, nici nu stia ca, la data diseminarii articolului, Revell era domiciliat in Texas.

De la: 9am129906, la data 2010-12-21 21:00:36

Ca orice dictatura si cea a PNL foloseste psihiatria in scop politic

Instinctele si reflexele dictatorilor nu sunt complexe sau multiple si de aceea felul dictaturii nu impieteaza prea mult asupra metodelor dictatoriale:cenzura in presa,pe internet,minciuna sau cum o numesc ei propaganda,excluderi,pedepse.

Indiscutabil ca folosirea psihiatriei in scopuri politice tenteaza pe orice dictator sau dictatura,sau ideologie extremista.
Din nefericire in acest cadru se inscrie si PNL-grupului oligarhic care a gasit in psihiatrie,ca si comunistii sau fascistii o metoda admirabila de a-si atinge scopurile.

Regimurile si partidele dictatoriale(fascist,comunist,acum PNL-ist) au gasit in psihiatrie o metoda admirabila de a ucide individul civil dar si de a-i ucide ideile,conceptiile.

Dupa ce il declari pe Basescu nebun cine mai poate crede in ideile si idealurile unui nebun.

Iata ca Dl.Antonescu si dl Melescanu,vorbind in numele dlui tariceanu,deci a PNL cum au spus ei si prin intelegere cu oligarhul partidului il declara pe Dl.Basescu bizar si chiar alienat.

De acum lupta contra ideilor lui este usoara.

Ca si la comunisti,declarand alienat pe dl.Basescu scopurile PNL si ale dlui Tariceanu nici nu mai trebuie demonstrate.

De fapt inclinatia spre folosirea psihiatriei de catre PNL este mai veche.Iata cu ocazia incercarii de a debarca pe dl.Oprisan din Vrancea,acelasi PNL foloseste psihiatria in scopuri politice.
Iata o postare a mea din acea perioada(2006):

PNL-istii vranceni au folosit psihiatria in scopuri politice ca si comunistii


Chiar in ziua in care intr-un cinematograf 22 de consilieri decideau -debarcarea -lui Oprisan,in Ziua aparea un articol nedemn privind o presupusa boala psihica a lui Oprisan si care l-ar face incompatibil cu functia sa. I se prezinta dosarul medical,analizele,diagnosticul in ziarul ZIUA al oligarhului Sorin Rosca Stanescu.

Nu iubesc nici PSD si cu atat mai putin pe Oprisan dar a folosi boala pe care ei o numeau psihica,faceau aluzie la incapacitate psihica,sa publici tomografiile si sa declari hidrocefalia o boala fara leac arata cat de jos au ajuns in lupta pentru putere, asa zisa conducere democrata din Vrancea,probabil cu avizul celor de la centru.

Folosirea dosarului medical,a psihiatriei in scopuri politice a fost organizata de statul comunist care a organizat in acest scop o organizatie criminala a statului,folosind ziare,persoane oficiale,medici,securisti.

Eu socot ca aceasta fapta penala a fost doar un derapaj al liderilor locali si nu cred ca PNL ar fi in stare de fapte pe care doar renegatii istoriei le-au folosit

De fapt m-am inselat.

Activistii de partid din PNL-ul oligarhilor nu au avut doar un derapaj ci folosesc psihiatria ca un sistem de lupta politica,impotriva adversarilor politici.
Adica se aliniaza comunistilor si fascistilor.

Sa mai spuna cineva ca nu trebuie sa votam NU demiterii.

Oare ce stat,ce democratie ne pregatesc PNL.

Deja cenzura pe Ziua,pe forumurileliberale este implacabila pentru cei care nu lauda oligarhul si slugile sale.
_________________

Cand ai fost, ba cifroi, ultima oara la psihiatru? Cum, nu ai fost niciodata? Ba smintitule, esti cretin cu dunga rosie, ti'o spun nu numai eu, ci ti'o pot spune toti oamenii care au mai citit si altceva decat "Internationala" si "Noi in anul 2000"!!!
Vezi ca te cauta psihiatrii, stai bland, nu musca oamenii aia: iti vor doar binele!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

De la: 9am129906, la data 2010-12-21 21:00:36

Ca orice dictatura si cea a PNL foloseste psihiatria in scop politic

Instinctele si reflexele dictatorilor nu sunt complexe sau multiple si de aceea felul dictaturii nu impieteaza prea mult asupra metodelor dictatoriale:cenzura in presa,pe internet,minciuna sau cum o numesc ei propaganda,excluderi,pedepse.

Indiscutabil ca folosirea psihiatriei in scopuri politice tenteaza pe orice dictator sau dictatura,sau ideologie extremista.
Din nefericire in acest cadru se inscrie si PNL-grupului oligarhic care a gasit in psihiatrie,ca si comunistii sau fascistii o metoda admirabila de a-si atinge scopurile.

Regimurile si partidele dictatoriale(fascist,comunist,acum PNL-ist) au gasit in psihiatrie o metoda admirabila de a ucide individul civil dar si de a-i ucide ideile,conceptiile.

Bai,daca nu te cumintesti, te "parlesc" pur si simplu cu unde puternice psihotronice alfa,beta ,psi si teta, de ajungi direct la balamuc si te leaga medicii aia incompetenti si cu lefuri prea mari pentru gusturile lui Base .Vuuuuum....prima unda este deja pe drum spre tine si o sa vezi ce patesti la noapte !

PS:Daca mai spui lumii advevaruri de genul de mai sus,ca acum este dictatura PNL si ca liberalii utilizeaza psihiatria in mod curent pentru tampirea PDLului, (o actiune destul de reusita putem spune ), le trimit si pe celelalte si o sa te crezi Napoleon, bai tarane basescian. .Vezi ca iti trag niste unde de ajungi sa spui ca Base e un bou demagog si incapabil daca nu te cumintesti !

Vulpea care nu ajunge la struguri spune ca sunt acri!
Este o reactie naturala(in ghilimele) ca cineva decazut prin multiplele sale pacate sa considere ca de fapt intreaga lume este ca el.

In fond care este pacatul deontologilor cum sunt ei numiti in articol.
Ca sunt prea inteligenti si ca si-au facut un nume in presa fara a fi la remorca unui oligarh.
Apoi au considerat ca cetatea are nevoie de ei si in praxisul politic si ca generalul roman a lasat coarnele plugului si s-a dus sa lupte in folosul patriei.
A damna asemenea oameni,pe care autorul ii vrea doar filosofi de birou,nu arata decat nivelul la care a ajuns invidia in presa.
Adica ce ei pot si eu nu care evident sunt mai valoros?
Dar valoarea nu se creeaza in acest fel.
Nu prin minciuna ,prin calomnie,prin atasarea de persoane malefice ci prin munca inteligenta iar la momentul potrivit sa dovedesti aceste lucruri in practica sociala,inclusiv in politica.
Asa a facut dl.profesor universitar Avramescu si cei pe care autorul articolului ii numeste deontologi.
Cat despre altii,ca si vulpea care nu ajunge la struguri va spune sunt acri.

Viitorul PNL:partid sau doar un simplu club liberal

Asa cum se prezinta lucrurile pe teren,cum a aratat-o si participarea PNL la referendum si mai ales degringolada in viitorul apropiat al PNL(gruparea oligarhica),PNL va inceta a mai fi un partid si se va transforma intr-un club liberal al nostalgicilor dlui Patriciu.

Lenin spunea ca un partid poate fi partid de mase sau un partid de cadre.

De multa vreme PNL nu mai este si practic nici nu a fost vreodata partid de mase.
Cresterea artificiala de 20% din alegerile din 2004 s-au datoral aliantei DA si victoriei dlui Basescu.

Cazand complet sub influenta oligarhilor,PNL a devenit un SRL al catorva afaceristi desprinzandu-se de popor ,pe care de fapt il uraste.

Aparitia PLD,verva anti-Basescu a lui Tariceanu a descompus practic PNL care a devenit un club inchis a catorva afaceristi si a politicienilor creati de acestia pentru a-i sluji.

In momentul de fata cota lor este in jur de 5% cu un trend descrescator,ceea ce ii va scoate practic din randurile partidelor politice si ii va transforma intr-un club liberal inchis,in care ca deobicei se vor certa.-

Dorinta lor de a atrage in club PNTCD-ul dlui Milut nu va fi o salvare,avand in vedere certurile din PNTCD si mai ales lipsa de cotatie electorala a acestuia.Primirea dlui Constantinescu in club va autentifica transformarea fostului PNL intr-un simplu club.

Nu mi-a fost dat sa vad pana acum o grupare cu pretentii politice atat de nepasatoare,in care si simplu bun simt lipseste cu desavarsire.

Sa musti mana celui care te-a adus la putere,sa-ti tradezi aliatul cu care ai castigat alegerile,sa excluzi din partid oameni de talia dlui Stoloja,Stoica si ceilalti dizidenti ne arata gradul de incompetenta si nesimtire a celor care si-au scris pe pereti ca ei trebuie sa reuseasca.

In prezent degringolada PNL pare a lua un aspect de masa.O suta de PNL-isti din Dambovita demisioneaza in bloc.Dl.Stolojan duce tratative cu majoritatea deputatilor ramasi inca la PNL,multime de membrii simpli PNL trec la PD sau PLD,iata acesta este aspectul degringoladei partidului oligarhilor.

Acrosarea de putere,faptul ca depind doar de PSD ne arata cat de rau au ajuns asa zisii urmasi ai Bratenilor.

In PNL-ul actual este tacere de mormant,nimeni nu ridica vocea,afacerile sunt pe primul plan chiar si acum cand vaporul se scufunda.

Toate acestea ne indreptatesc sa spunem ca in curand PNL se va transforma doar intr-un club al oligarhilor

Unde sunt banii?
Liberalii recita in cor de marea nenorocire care va urma daca dascalii vor avea cateva sute de lei in salariu.
Aceasta imi aduce aminte de o nuvela ceha(am uitat numele) in care portarul vine la patronul unde lucra si cere si el 10 coroane in plus la salariu pentru ca moare de foame.
Patronul ii spune sa se aseze si incepe a-i debita:tu vrei marire de salariu dar stii ca cursul dolarului este in scadere,ca indicele x la bursa a scazut cu 3 puncte,stii ca productivitatea muncii este in stagnare,dobanzile s-au marit.Iti dai seama ce faci?
Atunci portarul incepe a plange,scoate de la el 10 coroane si le lasa pe masa patronului si pleaca.

Acum daca Tariceanu da la fideli 50000 euro lunar,daca intretine 30.000 consilieri inutili cu lefuri groase,daca salarul este confidential pentru salariatii guvernului,BNR,AVAPS etc etc si toate acestea sunt,cum spune el sustenabile,daca da inainte de alegeri 600 milioane de euro la primarii PNL si PSD pentru a fi folosoti cum vor ei(deci electoral) cum poate spune ca un dascal cu 600 lei pe lina este obraznic si lipsit de patriotism.
Eu mai degraba as spune invers.
Ce ar fi ca dascalii sa renunte acolo la 100-200 lei ca portarul din nuvela de care amintim mai sus si sa mareasca el lefurile nomenclaturii?

De la: 9am129906, la data 2010-12-22 08:03:45Vulpea care nu ajunge la struguri spune ca sunt acri!
Este o reactie naturala(in ghilimele) ca cineva decazut prin multiplele sale pacate sa considere ca de fapt intreaga lume este ca el.

Te referi la Basescu ?

OLIGARHI DIN TOATA TARA UNITI-VA !(Sa nu lasam din mana justitia)

In actualul ciclu electoral nu exista nici o sansa pentru ca cei 322 sa mai scape justitia din mana,dupa cruda experienta cu intransigenta doamna Macovei,plecata acum la cererea UE sa mediteze la justitie alta tara balcanica.
Esecul lamentabil al majoritatii parlamentare interesata doar de imbogatire,esec asumat prin minstrul Chiuariu,un fel de NOI VREM PAMAN!al oligarhilor, a sensibilizat la maxim patura parazitara a clasei politice motiv pentru care tot ce exista oligarh,mogul,delincvent dovedit sau virtual s-au repezit disperati la dna Norica Niculae recomandata mai ales de visceralitatea ei anti-Basescu,uitand ca doamna a fost pedepsita cu mustrare in Senat,pentru fapte nedemne si care au facut deliciul presei si a opiniei publice.

Pe buna dreptate dl.Presedinte se arata ingrijorat de perceptia opiniei publice fata de un ministru de justitie care vine cu un grav incident de perceptie publica si nu face decat ca, in limitele si in termenul constitutional sa ceara primului Ministru sa se rasgandeasca si sa numeasca o alta persoana.
Dupa nedoritele situatii in care Presedintele nu a fost ascultat de Premier(cazurile Chiuariu,Cioroianu,Remes,Antonescu, etc etc) presedintele ii propune acestuia sa faca o alta nominalizare.Nimic ilegal sau anormal.

A pune la justitie o persoana cu probleme de moralitate,un politician veros,fost procuror ceausist,care a avut activitatea politica bazata doar pe insultarea presedintelui, este o problema de bun simt si in ultima instanta de patriotism.

Asa cum a inceput corul PNL-ist cu vestitele trompete(de altceva nu sunt buni) sperantele sunt putine.Ma si mir ca liberalii,in care cei cu studii juridice abunda,sa nu aiba o personalitatea onesta si capabila de a deveni ministrul Justitiei.

Ce se va intampla nu este greu de anticipat.

Se va continua antireforma pusa la cale de oligarhii, prin Chiuariu,probabil se va merge la desfiintarea DNA si DIICOT,se va face din CNSAS o institutie de bibliotecari,ANI va fi in acelasi stadiu ca acum(asa cum spuneau vanzatorii pe timpul lui Ceausescu:este dar s-a terminat),nu vor mai fi dosare de politicieni in justitie,din contra cum este dl.Nastase sau Remes vor fi propusi pentru Presedentie sau Prim-Ministri.

Acum vedem clar dece este urat Dl.Basescu.El a intrerupt un proces,procesul prin care politica devine cel mai rentabil mijloc de imbogatire.Daca acum presa este plina de politicieni care s-au imbogatit ca bugetari,inchipuiti-va dupa antireforma dnei.Nicolae,care si-a adus nu calul, sa voteze in parlament, ci o nepoata,ce se va intampla.

Sa speram ca visul urat se va sfarsi dupa alegerile locale si parlamentare,cand multi din actualii parlamentari cu vile si apartamente cumparate in Occident vor pleca ca Haisan in pribegie.

De la: 9am129906, la data 2010-12-22 13:05:47
Acum vedem clar dece este urat Dl.Basescu.

Domnule,faptul ca este putin chiombaliu ,ca are o cautatura de bandit si ca si-a taiat suvita,nu il face chiar urat. Este sa zicem... doar ..uratzel. Oricum,lasa omul in pace, ca nu faptul ca este urat este problema lui cea mare, si nici nu este frumos sa te legi tu de aspectul omului

Mai bine hai sa vedem de ce este scandalagiu,demagog,mincinos,hot etc...

LISTA CU MEDICII IMPLICATI IN TORTURAREA PSIHIATRICA A DLUI. PARASCHIV
Medici psihiatri care prin diagnosticul fals pus cu slugdrnicie oarba de securitate, au distrus tot ce aveam mai scunip si mai
frumos in viata:
ONOAREA, DEMNITATEA si CREDIBILITATEA MEA DE OM
Acestia stint:
1. Dr. Piticaru Mircea - de la spitalul Voila Cimpina
2. Dr. Moruzzi Petrea - - ‘ -
3. Dr. Cherestigeanu - - “-
4. Dr. Petre Valeriu - - ‘ - a trimis o scrisoare la
Europa Liberä la o säptäminä sau douä dupä ce eu am tinut prima conferintä de presä In problema folosirii psihiatriei in Romania ca arma de represiune politica, In care a afirmat ca eu suntt un om bolnav s i cand ma voi intoarce acasa voi fi din nou internat intr-un spital psihiatric.
5. Dr. Honet Valeriu de la Laboratorul de Medicinà Legala din P1oieti.
6. Dr. Calm Botez
7. Dr. P. Baltaretu
Acetia trei au propus securitalii in scrisoarea lor cãtre UM. 09 din Ploiecti sa fiu internat la cäminul de bolnavi cronici mintali de la Cälinesti Jud. Prahova, adicà sà fiu aruncat la lada de gunoi a societätii, deoarece sunt un bolnav cronic mintal care nu se mai poate face bine niciodatà.
Propunere care pune sub semnul intrebàrii dreptul br de am mai practica meseria de doctori psihiatri, avind in vedere usurinta cu care au pus un diagnostic fals, din motive pur politice s i usurinta condamnabilà cu care ei, cu singe rece i farà remucàri, au distrus un om sànàtos.
8. Dr. Anton Nicolau de la spitalul Sàpoca jud. Buzàu - deputat in primul parlament al Romaniei imediat dupä revolutie, este singurul medic psihiatru care mi-a facut tratament medical obligatoriu cu scopul ca la iecirea din spital, sa fiu ca un adevdrat nebun .

9.Dr. P. Báltáretu, din comisia Laboratorului de Medicinà Legalà P1oieti. In scrisoarea de ràspuns càtre securitate (trimisà la judecàtoria P1oieti) ei au propus sà flu internat - pe motive politice - in Càminul de bolnavi cronici din Cà1ineti, Prahova. (...)
10.Anton Nicolau, directorul spitalului Säpoca, Buzáu. M-a internat farà forme legale, farà sá ma intrebe nimic,m-a reparilzat la secfia doi (cronici, violenfi, periculoi,, unde am vazut iadul de pe pamant. Desi i-am explicat motivele politice pentru care m-a trimis securitatea aici si l-am rugat sã nu-mi faca tratamentui medical fortat, ci mi-a raspuns. Asta nu se poate!
10.Dr. Cherestegeanu, spitalul Voila, CImpina. La 1 dec. 1976 cind m-a adus Lt.maj. Dobre Ticu, i-am spus cà sunt trimis pentru motive politice, cä el a depus jurämint la terminarea facultätii si i1 rog sà-1 respecte. El a dat ordin sà fiu internat la [cuvánt ilizibill.
11.Dr. Petre Valeriu, fost director a! spitalului Voila, Cimpina. Am fost in audientä, i-am explicat motivele pentru care m-a adus securitatea - nu a vrut sã ia in consideratie ce-i spuneam. La vreo sàptàmanä dupä conferinta mea de presä la Paris in problema folosirii psihiatriei in Romania ca armà de represiune politicà, el a trimis la Europa Libera o scrisoare in care susfinea ca sunt un om bolnav mintal, ca sufar de paranoia ,cind niciodata nu ma voi mai intoarce, acasa voi fi din nou lnternat intr-un spital de psihiatrie pentru ceea ce am spus la Paris (...)
Acetia sunt asasinii mei morali. Ei au distrus tot ce am avut mai scump si mai frumos In viatä: ONOAREA, DEMNITATEA 5i CREDIBILITATEA - adicà tot cu ceea ce puteam sà atrag oamenii de partea mea - faind din mine, pe bazà de minciuni si acte false o epavà, un om de care trebuie sä fugä ceilalti. Adicä ce a vrut regimul cornunist.
Ei mi-au creat cele mai man suferinte fizice si psihice in viatä.
Fiecàrui doctor psihiatru i-am explicat de la inceput motivul politic pentru care am fost adus aici. Am facut apel la constiinta lor; sä nu dea curs cererrii securitätii, sä-si respecte jurämintul depus la terminarea facultätii... Ei, cu arogantä, nu au tinut seama de vorbele mele si au executat orbete, farä musträri de constiintä tot ce le-a cerut securitatea (...): sà ma asasineze din punct de vedere moral, sà nu mai fiu cum am fost inainte (...)
‘Ce-i drept, primii 4 medici psihiatri - in frunte cu Piticaru Mircea, care a murit si despre el nu mai vorbim - pe timpul detentiei mele nu mi-au facut nici un fel de tratament fortat, nu mi-au dat nici o pastilä sä o inghit impotriva vointei mele, ei multumindu-se doar ca,ma retin in spital.



“Dr. Anton Nicolau este primul si singurul doctor care mi-a fácut tratament medical fortat, cu scopul de a ma inebuni cu adevárat. Eu insã printru-n viclesug ingenios 1-am impiedecat sã-si atingã scopul. Toate cele 7-8 pastile pe care mile puneau in palmã cele douã asistente medicale, obligIndu-mã sã le inghit - le bãgam sub limbä, beam apä, (...) ma controlau In gurä, sä vadä dacä le-am inghitit (...). Eu ma duceam imediat la WC si le aruncam. Asa am procedat tot timpul internãrii la Sãpoca, la Dr. Anton Nicolau si asa am scãpat din miinile lui, tot cum intrasem si sunt si azi: om normal (...).
“Dr. Piticaru Mircea insä, dei nu mi-a facut tratament fortat, rãmine primul care mi-a pus, la cererea securitãfii, diagnosticul:Paranoia, psihoza delirant revendicativd sistematizata - baiIndu-se pe un caiet confiscat la perchezitie in care notam diferite probleme dezbãtute la Europa Liberã (...)
Cind m-am intalnit cu dinsul dupã revolutie cu ocazia unui interviu luat de o echipä TV de la Londra, mi-a reprosat amar cä, din cauza a ceea ce spusesem in conferinta de presä de la Paris, el 1si pierduse toti prietenii, vecinii nu mai vorbesc cu el, cunoscutii trec pe celälalt trotuar clnd il väd. Nu stiu cit de adevãratã este relatarea sa, dar stiu cã la el ONOAREA si DEMNITATEA DE OM, CREDIBILITATEA mea nu a avut nici o valoare (...) Eu nu i-am facut nici un räu, am spus un adevär (...) El Si ceilalti medici psihiatri mi-au distrus ce aveam mai scump si mai frumos in viatä (...) El si ceilalti psihiatri, in loc sä-mi aline durerile, suferintele psihice pricinuite de Partidul Comunist Roman si de politica lui, mi-au pricinuit alte dureri si suferinte si mai mari (...), doar pentru cä ei, aceti medici psihiatri ii urau pe opozantii regimului si adoptaserä o atitudine servilä fatä de securitate, deveniserä o unealtä oarbä a dictaturii comuniste, deci asupritori ai propriului popor (...)
“De aceea, pentru cã astãzi nu mai trãim Intr-un stat totalitar (...) ci Intr-un stat care se vrea a fi un stat de drept 5i democratic, aliniat celorlalte din Europa Occidentalä (...) cäläii, teroritii, toijionarii, asupritorii poporului roman pInä la revolutie - trebuie adui In fata justitiei, pentru a da socotealä de crimele 5i farädelegile comise fatä de oameni nevinovati
Aici - Si aa - se Incheie Lista-Rechizitoriu scrisã cu lacrimi, cu sudoare, cu sange 5i cu perseverentä de Vasile Paraschiv.
Dupä o pauzä de respiratie, voi re-publica 5i Lista-Rechizitoriu alcãtuitã de mine - In numele meu 5i in legãturã cu mine 5i cu ai mei.
Cei care pretind cã 5i ei au suferit - ba chiar mai mult, ba chiar mai atroce decat “acel Vasile Paraschiv in jurul cãruia se face atat zarvã” nu au decat sã punã mana sã facã si ei liste-rechizitoriu...
Paná cand macar jumátate din popu1aia adultá a Romaniei
- i dupJ decembrie 1989 - va fi... listatá...
Paul Goma

Fericirea de a muri în chinuri
Autor: Robert Turcescu
Patru maimuþoi adunaþi în jurul mesei dintr-un studio de televiziune discutã aprins despre cum o sã rateze România intrarea în spaþiul Schengen din cauza scandalurilor care zguduie Poliþia ºi Ministerul de Interne.

Le ºtiu, deja de prea multã vreme, rânjetul încãrcat de nerãbdare: sã moarã, sã se întâmple, sã se împutã! ªi ca ei, nenumãraþi alþii, pentru care starea de bine e direct proporþionalã cu suma eºecurilor noastre mai mici sau mai mari.

Nu ºtiu dacã prin definiþie suntem fataliºti, pesimiºti sau doar incapabili sã ne imaginãm cã am putea sã ºi reuºim. Dar ceea ce se vede dincolo de carcasele vorbitoare care apar din ce în ce mai des în spaþiul public e un putregai sinistru, o nerãbdare bizarã de a îmbrãca haine de doliu, un apetit grozav pentru colivã ºi parastase. Pare cã avem o plãcere teribilã sã îngropãm idei, oameni ºi speranþe. Din când în când, cu un oftat din rãrunchi, se mai aratã lumii româneºti încã un învins, gata sã-ºi mãrturiseascã lehamitea, abandonul, capitularea. Sã fii dezamãgit sau înfrânt, dupã o cât de micã încercare de a privi cu speranþã spre viitorul tãu sau al þãrii, a ajuns un soi de virtute ºi aºa se face cã, pe stradã sau la televizor, e plin de inºi cãzuþi, triºti ºi pesimiºti care poartã, la vedere, medalia nefericirii.

Bocim non-stop. Talkshow- urile de azi sunt o poveste nesfârºitã despre cum nu merge, n-o sã meargã ºi n-a mers nimic. A ajuns nefiresc sã spui cã se poate, devii suspect dacã te declari încrezãtor sau optimist. Se cautã, febril, personajele acrite, au întâietate toþi cei care pun la îndoialã aerul, apa, ziua de azi ºi, mai ales, ziua de mâine. Nu existã viitor pentru cã suntem foarte ocupaþi sã îngropãm morþii prezentului ºi sã urlãm, din rãrunchi, cã am înfrânt. În fapt, bãnuiesc cã ne place atât de tare sã ni se spunã cã suntem proºti, incapabili, hoþi, puturoºi sau corupþi, încât nici mãcar nu ne mai imaginãm cum ar putea arãta zâmbetul curat al unei victorii.

Nu-mi iese din cap reacþia unui comentator TV dupã o victorie a echipei naþionale de fotbal, în urmã cu ceva ani. Omul era debusolat complet, aºteptase, cu nerãbdare, înfrângerea, se pregãtise sã gãseascã vinovaþi, cauze, explicaþii. Era absolut descumpãnit ºi trist în faþa succesului. Minute în ºir a fost incapabil sã articuleze altceva în afara unor interogaþii retorice despre cum poate fi explicatã o asemenea întâmplare fericitã. A vorbit despre ºansã, zeii fotbalului ºi, doar în treacãt, despre tactica noastrã superioarã. Era convins cã e vorba de o întâmplare ºi refuza, cu hotãrâre, sã creadã cã am fost mai buni. În mod paradoxal, era trist cã trebuia sã fie fericit!

Azi, mai mult ca oricând, pare cã ne e teamã de eventuale reuºite. Simt cã o dezamãgire cumplitã s-ar întinde peste România dacã, printr-un miracol nãscut, sã zicem, din muncã mai multã, am reuºi sã intrãm în Schengen sau sã ieºim din crizã. Vãzând o autostradã terminatã sau o guvernare eficientã, trãiesc cu impresia cã mulþi conaþionali ar izbucni într-un plâns isteric: de ce sã ne fie bine când ne place atât de mult sã ne fie rãu?! Ce ne-am face fãrã nereuºitele noastre, cui am lãsa spaimele, neputinþa ºi, mai ales, bocetele pe care le-am exersat atâta amar de ani?!

Pentru norocoºii care mai au ocazia sã ºi respire între douã sughiþuri ºi trei suspine, propun un exerciþiu de imaginaþie, în care România e o clasã cu elevi mulþi ºi foarte nerãbdãtori sã descopere drumul spre victorie. De la catedrã, profesorii naþiei nu-i învaþã nimic, în schimb, nu mai contenesc sã le spunã cã sunt lepre, loaze sau loseri. Li se "explicã" în termeni categorici cã n-au nicio ºansã, cã sunt proºtii proºtilor, fraierii fraierilor. Apoi, cu cinism ºi-n bãtaie de joc, sunt lãsaþi sã dea examenul greu al reuºitei în viaþã. Dacã, printr-un miracol, sunt ºi câþiva care reuºesc, e degeaba: sunt mult mai mulþi cei care sfârºesc prin a se lãsa narcotizaþi de beþia eºecului, în þara unde aplauzele sunt rezervate celor înfrânþi.

Maimuþoii care trãiesc din înmulþirea ºi vânzarea spaimelor gãsesc în România de azi locul cel mai profitabil pentru mizerabila lor afacere. Nu-mi rãmâne decât sã le doresc un faliment rapid ºi cât mai dureros cu putinþã, ca sã testeze pe pielea lor superba fericire de a muri în chinuri.

Despre mine

Pentru Socialism !
Partidul Comuniºtilor (Nepeceriºti) nu are "locaþie"; el este localizat, situat, cu sediul în oraºul Curtea de Argeº, Bd. Basarabilor nr. 5,, judeþul Argeº, Romînia
"Pentru Socialism !" este un ziar electronic al Partidului Comuniºtilor (Nepeceriºti), pe care îl scrie, pentru început, prof. Gheorghe Ungureanu, Preºedintele Partidului. Partidul a fost înfiinþat la 23 martie 1996 ºi a fost înscris la Tribunalul Bucureºti în aprilie 1996, dar "justiþia" contrarevoluþionarã nu a acceptat înregistrarea. Dupã un proces lung, la 3 februarie 2005, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a constatat cã Statul Romîn a violat drepturi fundamentale, prevãzute în Constituþie ºi în Convenþia Europeanã, dispunînd revizuirea hotãrîrilor violatoare ºi înregistrarea Partidului. Nici pînã astãzi, "justiþia" contrarevoluþionarã nu s-a conformat, motiv pentru care ne-am adresat organismelor europene (Comitetul de Miniºtri, Parlamentul European) ºi internaþionale (Organizaþia Naþiuniulor Unite).
Vizualizaþi profilul meu complet

19 mai 2008
P.S.D. - partid de Stînga ?
Deseori am avut ocazia sã vorbesc ºi sã scriu despre situarea "partidelor" post-decembriste într-un anume loc, specific, pe eºichierul politic romînesc ºi pan-european sau mondial. Explicaþii ideologice, doctrinare pentru întemeierea rãspunsurilor date nedumeririlor ºi întrebãrilor puse, gãsesc cititorii în cartea noastrã "Contrarevoluþia antisocialistã, antipopularã ºi antinaþionalã" vol. I (Editura "Meºterul Manole", Curtea de Argeº, 2000), carte care va fi postatã ºi în acest Jurnal (în forma pregãtitã pentru ediþia a II- a).
Mai întîi, de ce trebuie sã punem termenul partid în ghilimele, dacã ne referim la viaþa politicã post-decembristã din Romînia, singurul stat din lume în care nu existã partide, ci doar gãºti identice, cu nume diferite, iniþiate, organizate ºi conduse, exclusiv, de cãtre ciocoii peceriºti.
Spre a fi ºi a se numi corect partid, o grupare de oameni trebuie sã se constituie ºi sã se declare ca reprezentant politic al unei clase ori categorii sociale, cãreia sã-i reprezinte, sã-i exprime ºi sã-i apere interesele de clasã proprii, la care sã se adauge interesele naþionale ºi statale (care, acestea, pot fi apropiate sau pot coincide cu ale altor partide). Cei care nu se organizeazã astfel ºi nu-ºi definesc partidul în raport de aceste elemente strict obligatorii, nu formeazã partid; de aceea, în Romînia post-decembristã nu existã partide ºi nici nu pot exista în viziunea ciocoilor peceriºti, toþi fiind politicieni de dreapta, care construiesc Capitalismul ºi Imperialismul, cãci ei au uitat ceea ce nu-i este permis nici elevului codaº de la gimnaziu: cã existã clase sociale, care se menþin încã multã vreme ºi în prima fazã a societãþii democrate - Socialismul, iar politica este un motor social pus în miºcare de relaþia dintre clasele sociale.
Între cele peste 1.000 de gãºti postdecembriste, poreclite partide, PSD, cu multele lui denumiri menite sã deruteze, este prima gaºcã peceristã, formatã din cei mai de seamã conducãtori ai PCR, trãdãtori ai Socialismului, pregãtiþi, inclusiv din afarã, sã distrugã nu numai Socialismul, ci ºi economia, cultura, sãnãtatea, învãþãmîntul, istoria, bogãþiile þãrii, Naþiunea ºi Statul, fiind foarte clar -chiar din 22 decembrie 1989- cã formaþiunea, fofîrlicitã la început sub firma Puterii (contra)revoluþionare, Frontul Salvãrii Naþionale, este ºi se va adînci ca cea mai retrogradã ºi reacþionarã gaºcã, situatã în extrema dreaptã a viitorului eºichier, ceea ce s-a dovedit cu o constanþã demnã de cauze înalte.
Aºadar, FSN -Formula Stingerii Neamului- nu este ºi nu poate fi un "partid" de Stînga, ci numai de Dreapta ºi chiar în extrema Dreptei, avînd mai multe elemente de dreapta chiar decît multele formaþiuni care s-au declarat adepte ale legionarismului ºi fascismului, ca sã nu mai vorbim de gunoaiele tradiþionale ale Istoriei ! Spre a vã convinge repede, uitaþi-vã la graºii care vã cerºesc voturile; abia îi mai suportã afiºierele.
Deduceþi uºor de ce tovarãºul Iliescu a spus despre preºedintele Geoanã cã este cum-a-zis, vãzînd, în aceste zile, cu cîtã dezinvolturã acesta declarã (în public !) cã PSD este "de stînga" ºi cã vrea, prin urmare, sã mai fie "cel mai mare " partid încã douãzeci de ani; ar face, de la începutul guvernãrii sale, chiar ... 85 de ani ! Deºtept bãiat, tovarãºe Iliescu !
Muncitori ºi þãrani, oameni ai muncii, PSD este primcipalul duºman al maselor populare, luaþi aminte ! (ªi mai are niºte avortoni, situaþi ºi mai la dreapta, prin oportunismul specific tuturor peceriºtilor, dar, deocamdatã, necunoscuþi !). Nimeni sã nu punã votul pe tonajele pe care vi le-a pozat în afiºiere ! Staþi cuminþi acasã ºi organizaþi-vã propriul partid, cãci multe gãºti îºi zic "partide", dar, vedeþi singuri, lipseºte Partidul ! Acesta vã aºteaptã, dar trebuie sã vã reamintiþi uneltele primare esenþiale, nu numai simbolice: Secera ºi Ciocanul !
Jos burghezo-moºierimea ºi Capitalismul !
Moarte Imperialismului ºi Terorismului Internaþional de Stat !
Trãiascã Socialismul !
Prof. Gheorghe UNGUREANU,
Preºedintele Partidului Comuniºtilor (Nepeceriºti)

De la: 9am129906, la data 2010-12-22 14:56:01Fericirea de a muri în chinuri
Autor: Robert Turcescu
Patru maimuþoi adunaþi în jurul mesei dintr-un studio de televiziune discutã aprins despre cum o sã rateze România intrarea în spaþiul Schengen din cauza scandalurilor care zguduie Poliþia ºi Ministerul de Interne.

Le ºtiu, deja de prea multã vreme, rânjetul încãrcat de nerãbdare: sã moarã, sã se întâmple, sã se împutã! ªi ca ei, nenumãraþi alþii, pentru care starea de bine e direct proporþionalã cu suma eºecurilor noastre mai mici sau mai mari.

Nu ºtiu dacã prin definiþie suntem fataliºti, pesimiºti sau doar incapabili sã ne imaginãm cã am putea sã ºi reuºim. Dar ceea ce se vede dincolo de carcasele vorbitoare care apar din ce în ce mai des în spaþiul public e un putregai sinistru, o nerãbdare bizarã de a îmbrãca haine de doliu, un apetit grozav pentru colivã ºi parastase. Pare cã avem o plãcere teribilã sã îngropãm idei, oameni ºi speranþe. Din când în când, cu un oftat din rãrunchi, se mai aratã lumii româneºti încã un învins, gata sã-ºi mãrturiseascã lehamitea, abandonul, capitularea. Sã fii dezamãgit sau înfrânt, dupã o cât de micã încercare de a privi cu speranþã spre viitorul tãu sau al þãrii, a ajuns un soi de virtute ºi aºa se face cã, pe stradã sau la televizor, e plin de inºi cãzuþi, triºti ºi pesimiºti care poartã, la vedere, medalia nefericirii.

Bocim non-stop. Talkshow- urile de azi sunt o poveste nesfârºitã despre cum nu merge, n-o sã meargã ºi n-a mers nimic. A ajuns nefiresc sã spui cã se poate, devii suspect dacã te declari încrezãtor sau optimist. Se cautã, febril, personajele acrite, au întâietate toþi cei care pun la îndoialã aerul, apa, ziua de azi ºi, mai ales, ziua de mâine. Nu existã viitor pentru cã suntem foarte ocupaþi sã îngropãm morþii prezentului ºi sã urlãm, din rãrunchi, cã am înfrânt. În fapt, bãnuiesc cã ne place atât de tare sã ni se spunã cã suntem proºti, incapabili, hoþi, puturoºi sau corupþi, încât nici mãcar nu ne mai imaginãm cum ar putea arãta zâmbetul curat al unei victorii.

Nu-mi iese din cap reacþia unui comentator TV dupã o victorie a echipei naþionale de fotbal, în urmã cu ceva ani. Omul era debusolat complet, aºteptase, cu nerãbdare, înfrângerea, se pregãtise sã gãseascã vinovaþi, cauze, explicaþii. Era absolut descumpãnit ºi trist în faþa succesului. Minute în ºir a fost incapabil sã articuleze altceva în afara unor interogaþii retorice despre cum poate fi explicatã o asemenea întâmplare fericitã. A vorbit despre ºansã, zeii fotbalului ºi, doar în treacãt, despre tactica noastrã superioarã. Era convins cã e vorba de o întâmplare ºi refuza, cu hotãrâre, sã creadã cã am fost mai buni. În mod paradoxal, era trist cã trebuia sã fie fericit!

Azi, mai mult ca oricând, pare cã ne e teamã de eventuale reuºite. Simt cã o dezamãgire cumplitã s-ar întinde peste România dacã, printr-un miracol nãscut, sã zicem, din muncã mai multã, am reuºi sã intrãm în Schengen sau sã ieºim din crizã. Vãzând o autostradã terminatã sau o guvernare eficientã, trãiesc cu impresia cã mulþi conaþionali ar izbucni într-un plâns isteric: de ce sã ne fie bine când ne place atât de mult sã ne fie rãu?! Ce ne-am face fãrã nereuºitele noastre, cui am lãsa spaimele, neputinþa ºi, mai ales, bocetele pe care le-am exersat atâta amar de ani?!

Pentru norocoºii care mai au ocazia sã ºi respire între douã sughiþuri ºi trei suspine, propun un exerciþiu de imaginaþie, în care România e o clasã cu elevi mulþi ºi foarte nerãbdãtori sã descopere drumul spre victorie. De la catedrã, profesorii naþiei nu-i învaþã nimic, în schimb, nu mai contenesc sã le spunã cã sunt lepre, loaze sau loseri. Li se "explicã" în termeni categorici cã n-au nicio ºansã, cã sunt proºtii proºtilor, fraierii fraierilor. Apoi, cu cinism ºi-n bãtaie de joc, sunt lãsaþi sã dea examenul greu al reuºitei în viaþã. Dacã, printr-un miracol, sunt ºi câþiva care reuºesc, e degeaba: sunt mult mai mulþi cei care sfârºesc prin a se lãsa narcotizaþi de beþia eºecului, în þara unde aplauzele sunt rezervate celor înfrânþi.

Maimuþoii care trãiesc din înmulþirea ºi vânzarea spaimelor gãsesc în România de azi locul cel mai profitabil pentru mizerabila lor afacere. Nu-mi rãmâne decât sã le doresc un faliment rapid ºi cât mai dureros cu putinþã, ca sã testeze pe pielea lor superba fericire de a muri în chinuri.

Ba, cifra idioata, crezi ca si in eventualitatea postarii vreunui adevar te mai crede careva? Medicii te'au lasat iar slobod? Vezi ca vine Ignatul, e ziua ta, jeg portocaloi!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

Alienarea sociala in societatea romaneasca

Alienarea societãþii romaneºti
Supunem astãzi unor persoane avizate (sociologi,politicieni,intelectualitãþii în general) o schemã privind racilele societãþii în general în aceastã epocã ºi a societãþii romaneºti în special,Micul studiu nu are nici o intenþie de a incrimina o anumitã categorie,un anumit partid sau persoanã.Este dacã vreþi un îndemn la raþiune,la discuþie ºi în final poate la puþinã speranþã pentru aceastã þarã.Autorul crede cã aºa înþelege el sã-ºi ajute þara în care s-a nãscut ºi trãieºte.Nici rigoarea ºtiinþificã nu are pretenþie.Este ceva încropit în pripã dar nu am vrut sã pierd oportunitatea pe care o dã acest site pentru un forum de discuþie.Alienarea socialã principala cauzã a disoluþiei,Conceptul alienãrii a apãrut la sfârºitul secolului al XIX-lea,fiind introdus de studiile de economie politicã ale lui Marx.În "Manuscrisele economice" (1844) el afirma cã "obiectul produs de muncã apare în faþa muncii ca o entitate strãinã,ca o putere independentã".Realizarea muncii apãrea ca o privare a muncitorului,obiectivizarea apãrând ca o pierdere sau sclavaj faþã de obiect,corespunzãtoare unei "alienãri",ca o expropiere.Omul se degradeazã la rangul de instrument al obiectului,fiind redus la rangul de animal,prin supunerea omului la o putere inumanã.trebuie sã subliniez cã Marx a rãmas valoros poate numai datoritã studiilor sale sociologice(este unul dintre primii sociologi) iar conceptul sãu de “alienare socialã” este astãzi unanim recunoscut.Fenomenul de alienare a fost adus azi tot mai mult în discuþie,el devenind un concept sociologic,din pãcate pentru marxism,aplicabil mai ales în cadrul fodtelor ºi încã actualelor societãþilor totalitare bazate pe concepþia materialis-dialecticã. Conceptul a cãpãtat însã ºi semnificaþii psihopatologice,atât la nivel individual cât ºi de grup.Omul poate deveni frecvent,în societatea modernã un simplu auxiliar al maºinii,care îl supune ºi chiar îl destituie, devenindu-i chiar superioarã,ceea ce duce la devalorizarea ºi pierderea autenticitãþii omului.Alienatul social,aratã Disertori ºi Piazza ,este un conformist orb faþã de sistemul socio-economic,"sclavul unei raþiuni mistificatoare" care îi aratã aspectul pozitiv al sistemului dat pentru el,în timp ce îi ascunde adevãrata realitate a condiþiei de alienat.Presiunea mijloacelor de reclamã comercialã,separarea muncitorului de centrele directoare de putere,cultul banului toate sunt factori tipici de alienare socialã,când acestea se produc fãrã conºtiinþã socialã ºi umanã.Materialismul vulgar al societãþilor de consum a fost criticat pânã ºi de Sanctitatea Sa Papa Ioan-Paul,arãtând aspectul de alienare a omului actual,chiar în cadrul unui sistem democratic,în faþa valorilor materiale.Simpla integrare în sistem,aratã C.Tullio-Altan nu este încã alienare ºi trebuie distinse:-integrarea criticã,adicã acceptarea de norme cu conºtiinþã asupra funcþionãrii;-integrarea acriticã,oarbã ºi fideistã care se numeºte identificare ºi care duce la alienare socialã dacã sistemul devine disfuncþional;-identificarea în sistemul cultural este o alienare ideologicã,adicã o acceptare fanaticã a sistemului,de unde un refuz de dialog critic;In societatea industrializatã omul devine tot mai unidimensional,redus doar la producþie ºi consum.Alienarea în societatea modernã ºi mai ales în fostele societãþi totalitare este o alienare totalã,cuprinzând relaþiile omului cu munca sa,faþã de lucrurile pe care le consumã,faþã de stat,semenii sãi ºi faþã de sine.Pe acest fundal s-a desvoltat în Occident,luând o mare audienþã orientarea existenþialistã în care se impun câteva teme de meditaþie despre om ca: libertate,responsabilitate,angajare.Concepþia existenþialistã subliniazã cã existenþa omului contemporan este punctatã de crize,încât existenþa omului poate fi consideratã "alienatã",în casã ca ºi în lume.De aceea în societatea modernã individul trebuie sã lupte pentru autenticitate, contra alienãrii.Alienarea,subliniazã Disertori ºi Piazza,este un fenomen patologic al civilizaþiei.Se descriu 2 aspecte interdependente:-Pierderea propriei personalitãþi,adicã alienarea "de" ceea ce formeazã esenþa umanã,adicã a angajamentului nostru conºtient în situaþia umanã;-Alienarea "în" un sistem disfuncþional;Schimbãrile rapide culturale ºi sociale au determinat fenomene individuale ºi sociale deosebite,suportul cultural tradiþional ºi coleciv dispare tot mai mult ºi omul trebuie sã-ºi asume tot mai mult o responsabilitate pentru care nu este pregãtit.Desalienarea se poate realiza numai în sensul progresului social ºi folosind activitatea socialã pentru înlãturarea factorilor de înstrãinare,aceasta presupunând o concordanþã între progresul social ºi cel uman.Alienarea socialã slãbeºte personalitatea umanã ºi o priveazã de expresiile sale cele mai înalte,motiv pentru care devine un factor psihopatologic.Lovind un numãr mare de indivizi alienarea socialã va sta ºi la baza psihopatologiei marilor grupuri,a psihopatologiei socialeToate aceste fenomene acþioneazã astãzi la nivelul societãþii romaneºti.1.Alienarea faþã de muncã.Modificãrile sociale din þara noastrã au declanºat ceea ce s-a numit “capitalism sãlbatec”.Patronul apare ca o figrã dictatorialã care poate demite oricînd pe muncitor,adesea angajãrile se fac la negru,fãrã nici o legislaþie socialã,Spectrul ºomajului face ca muncitorul sãaccepte acest lucru în orice condiþii deoarece existenþa sa este în pericol.Sindicatele practic sunt în disoluþie,liderii sindicali în marea lor majoritate au ntrãdat sindicatele ºi pe muncitori,au fost atraºi în politicã,crezînd cã astfel vor avantaja un anumit partid ºi recompensa lor va fi mare.ªi a fost.Pe de altã parte disoluþia vechii structuri industriale a slãbit sindicatele iar orientarea de tip comunist al miºcãrilor muncitoreºti de dupã revoluþie a garantat eºeciu total al acestei disoluþii sindicale,care nu a ºtiut sã se adapteze noilor condiþii.Liderii sindicali au fost aleºi din masa enormã de ingineri ºomeri graþie disoluþiei vechii industrializãri.În aceste condiþii alienarea de sistem s-a maximalizat.Patronii pretind orare de 12-14 ore pe zi,salarul este sub minim,insultele,stresul permanent duc adesea pe muncitori la disperare.Singura reacþie a rãmas plecarea la munci subcalificate în strãinãtate,unde acuma sunt milioane de romani.Este limpede cã în aceste condiþii ,uncitorul sã nu iubeascã ºi sã nu se identifice cu sistemul,adicã social vorbind sã se alieneze de sistem2.Alienarea culturalã.Dupã revoluþie s-au bulversat total instituþiile culturale(teatre,operã,film etc).Prin natura lor aceste activitãþi nu sunt aducãtoare de profit material dar ele þintesc sã educe ºi sã dea coerenþã dorinþei de viaþã.ªi cum “natura fuge de vid”,spaþiul liber a fost ocupat de subculturã.manele,telenuvele,cvultura cîrciumei pînã la respingerea culturii naþionale perene a poporului nostru.Aceste fenomene au dus la alienarea culturalã a naþiunii nostre,lãsatã acuma în grija maneliºtilor,a culturii pornografice, a kich-ului,fenomene care alieneazã spiritul naþional ºi morala publicã naþionalã.Proamericanismul ca ºi prosovietismul s-au înlocuit una pe alta.Cînd un tînãr foloseºte termenul “dar în america....” este clar cã el s-a alienat de valorile þãrii sale.Cultura americanã ºi occidentalã în general sunt valoroase ºi contactele culturale de asemenea dar nu vom fi niciodatã americani,chiar dacã mereu folosim expresia”o zi bunã”(have a good day).3.Alienarea de instituþiile statului.Instituþiile staului nu mai dau siguranþã cetãþeanului,legile nu se mai respectã.Justiþia,instituþia de bazã a societãþii se aflã pe ultimul loc al încrederii populaþiei.La fel este cazul cu instituþiile politice,partidele,universitãþile elibereazã diplome pe bani,nu existã nici o siguranþã cã dacã legea îþi dã un drept acesta þi se va aplica.ªi în acest context alienarea de instituþii,de politicã,uneori chiar de bisericã sunt fenomene grave,lasã individul fãrã nici un sprijin,nimic nu mai este de încredere în societate.spam.Alienarea faþã de instituþia familiei,faþã de loialitatea conjugalã sau a relaþiei pãrinþi copii,respingerea instituþiei familiei de cãtre tineri,uneori ºi din motive materiale sunt fenomene care duc la disoluþia societãþii,la alienarea individului.spam.Anomia este un termen utilizat pentru prima datã de cãtre Dürkheim ºi etimologic înseamnã lipsa de norme,pierdut în mulþime.Dürkheim dã termenului o accepþiune mai largã,cu dimensiuni psihologice ºi sociologice.Omul,spune autorul,nu-ºi poate realiza echilibrul psihic decât într-un sistem de norme sociale coercitiv acceptate,dar dacã aceste norme lipsesc,apar comportamente morbide,inclusiv suicidul.Anomia duce,astfel,nu numai la o suferinþã socialã ci ºi la o suferinþã a individului. Dupã Merton anomia este "un conflict între scopurile culturale ºi posibilitãþile utilizãrii mijloacelor instituþionale care produc anomia".Aceasta duce la naºterea unui conflict între structurile culturale care implicã un sistem de valori ºi structurile sociale.Parson numeºte anomia ca "o stare în care un numãr mare de indivizi nu au posibilitatea integrãrii în modelele instituþionale stabile,lucru care este necesar stabilitãþii personale ºi a sistemului social".Lipsa de integrare duce la instabilitatea personalã ºi aceasta este un stres psihic care intereseazã ºi individul ºi societatea.Acest lucru poate duce la desordini psihopatologice,la nivelul colectivitãþilor ºi acet lucru se evidenþiazã prin disfuncþia sistemului.Acest lucru însã,se datoreºte sistemului social care în transformarea sa rapidã ºi adesea necontrolatã pune brusc individul în faþa unor schimbãri rapide a normalor sociale pe care individul nu ºi le poate asimila aºa de repede.Pe plan individual anomia se caracterizeazã prin anxietate ºi insecuritate difuzã, insecuritate la toate straturile sociale în primul rând intelectualii.Creºterea angoasei duce la creºterea agresivitãþii,la revendicativitate la toate nivelurile.Fromm aratã cum consecinþele anomiei sunt sociale ºi politice ",de la nevroze individuale pânã la naºterea dictaturilor ºi evaziunea de la libertate".Momentul cultural este el însãºi în carenþã de modele instituþionalizate stabile care sã poatã ajuta procesul de integrare socialã.Deosebit de grave sunt efectele anomiei pentru noii veniþi în mediul urban,pentru adolescenþi ºi alte categorii sociale.Anomia poate sta la baza creºterii viciilor,a violenþei,a numãrului mare de tineri debusolaþi,a bandelor,a delincvenþei de grup etc.5.Disciplina ºi organizarea socialã.Organizarea socialã ºi disciplina socialã sunt factori deosebit de importanþi ºi în anumite situaþii pot sã se transforme în factori stresanþi.Ca sistem de norme de reglamentare a activitãþii sociale,disciplina a existat din cele mai vechi timpuri,constând din norme ºi reguli prin care indivizii îºi pot desfãºura în mod armonios activitatea,comunitatea funcþionând totodatã armonios.Omul nu este "celulã a societãþii" ci el este o fiinþã întreagã,capabilã a ocupa,în principiu,orice loc în organizarea socialã.Totuºi munca nu a fost niciodatã o problemã individualã,necesitând organizare, stabilirea unor relaþii între oameni(maiales afective).Inactivitatea este greu suportatã,în acest caz (ºomajul,de exemplu) apãrând sentimentul de depreciere ºi de inferioritate.Totuºi,aratã pe bunã dreptate Herseni societatea noastrã civilizatã este încã marcatã de ieologia sclavagistã care identificã munca cu privarea de libertate,iar procesul muncii cu un act de frustrare.În aceste condiþii însãºi procesul muncii devine un stres permanent, apare lipsa de ataºament,repulsia ºi desinteresul faþã de muncã iar obligaþia de a munci din motive pur economice poate declanºa la indivizi reacþii psihice ºi psihosomatice specifice oricãrei situaþii de stres.În multe situaþii individul este stresat deoarece se simte legat de instituþie,iar ierarhia,disciplina severã inhibã afirmarea de sine,mediul tehnic neþinând totdeauna cont de aspiraþiile muncitorului iar iniþiativa în muncã fiind inhibatã.Cultul banului poate deteriora ºi mai mult relaþiile psihologice dintre oameni.În instiruþii,conduita salariaþilor este sever reglementatã,uneori acest lucru fãcându-se prin reglementãri serioase,care pot determina frustrãri mari.Existã ºi o serie de instituþii foarte rigide,în care constrângerile impuse individului sunt foarte numeroase,individul trebuind sã reacþioneze numai prin supunere ºi resemnare,pânã la a-ºi pune în cauzã propria persoanã.În asemenea cazuri,spune Chanoit se poate spune cã "legea distruge persoana".Este vorba,în special de aºa zisele instituþii patogene sau totalitare (închisorile,lagãrele de concentrare, armata,azilele,orfelinatele etc).În realizarea umanã,aratã Herseni,întreprinderea este instrument sau mijloc,scopul vieþii individului fiind totuºi dincolo de incinta ei,dupã ce activitatea înceteazã ºi se trece la consum.Dar omul munceºte ºi pentru afirmare,pentru prestigiu sau alte scopuri neeconomie.În alte situaþii scopurile întreprinderii ºi ale individului nu coincid.O intreprindere redusã numai la a fi instrument de câºtig intrã în conflict cu societatea,motiv pentru care scopul socio-psihologic al întreprinderii este mai complex ºi depãºeºte simplul scop economic.De aceea întreprinderea trebuie sã-ºi atingã scopurile economice dar ºi cele sociale deoarece altfel devine o sursã de stres socialºi de îmbolnãvire pentru membrii sãi.Situaþiile conflictuale subiective din grup au o pondere mai mare în etiologia bolilor psihosomatice decât solicitãrile fizice.În condiþiile actuale,în întreprinderi stresul fizic scade foarte mult dar în schimb creºte cel psihic,apãrând tulburãri adaptative cu anxietate,fenomenul însingurãrii,a suferinþelor psihice diverse.Morbiditatea psihicã nevroticã,psihoticã ºi toxicã atinge dupã Olaru 1/3 dintre muncitori,la care se mai adaugã absenteismul,incapacitatea de muncã,pensionãrile.spam.Importanþa progresului tehnic.Unul dintre factorii sociali care poate influenþa alienarea socialã îl constituie progresul tehnic.Individul în societate este supus procesului de adaptare,în timp ce aceasta se tehnicizeazã tot mai mult.Din acest motiv impactul tehnicii asupra psihicului uman are o deosebitã importanþã.Civilizaþia tehnicã este ireversibilã.Graþie automatizãrii ºi tehnicizãrii oboseala fizicã ºi noxele profesionale au scãzut,crescând în schimb suprasolicitarea nervoasã,morbiditatea nevroticã ºi tulburãrile de adaptare socialã,în mediul industrial aceste fenomene ajungând la proporþia alarmantã de 30-40%.S-a pus întrebarea dacã progresul tehnic este un factor favorabil sau nu pentru sãnãtatea mintalã a individului.Dacã observãm creºterea nevrozelor,a bolilor psihosomatice rãspunsul ar fi negativ.Producþia artizanalã avea un caracter complex ºi dificil.Muncitorul nu era dominat de sistemul tehnic,el îºi rezolva singur problemele.Contactul cu produsul era direct ºi muncitorii se identificau cu produsul muncii lor.Astãzi produþia este divizatã pe secþiuni,muncitorul modern nu mai are o meserie ci doar un post (numai puþine persoane mai au iniþiativã).Automatizarea implicã o nouã dinamicã în relaþiile umane,socio-industrializarea cresând autonomia ºi responsabilitatea muncitorului.În privinþa atitudinii faþã de tehnicã existã o concepþie optimistã (tehnica uºureazã munca ºi influenþeazã toate sferele de activitate umanã) ºi una pesimistã (tehnica anihileazã omul,îi ameninþã sãnãtatea ºi chiar viaþa).Tehnologia în exces ar fi declanºat reacþii iraþionale,caracterizate prin creºterea interesului pentru magie,misticism,tehnologia nefiind practic în mâna oamenilor ci doar a câtorva specialiºti.Toate aceste fenomene au creat suspiciuni faþã de progresul tehnic deºi se ºtie cã tehnica,ca ori ce progres poate fi folositã spre folosul sau în defavoarea omului.Medicina este confruntatã adeseori cu rezultate ale neadaptãrii individului sau a grupului la progresul tehnic.Existã serioase reacþii psihice legate de munca din cadrul automatizarii,de asimilare a tehnicii noi.7. Importanþa calitãþii vieþii.Înþelegem prin calitatea vieþii un concept mult mai complex care se referã nu numai la factori materiali dar ºi la cei culturali sau de altã naturã,factori care contribuie la realizarea acestei calitãþi,influenþând atât biologicul (tineretul actual este mai bune desvoltat fizic) cât ºi psihicul uman ºi comportamentul moral. În societatea noastrã existã adesea o neconcordanþã între ritmul vieþii biologice ºi ritmul vieþii sociale.Programul de lucru nu respectã anumite bioritmuri iar accelerarea vieþii sociale tulburã de asemenea ritmul biologic (HTA a devenit boala secolului).Calitatea vieþii poate fi privitã atât în raport cu individul cât ºi cu societatea (depinzând de starea de sãrãcie,personalitatea individului,varietatea vieþii,infuenþa câmpului social, comportamentul individului.Medicina nu poate rezolva singurã problemele majore ale societãþii ºi de aceea ea trebuie sã se integreze mãsurilor sociale ºi economice.Transformãrile rapide,greutãþile adaptative pot determina decompensãri psihice serioase.Astfel þãrile sãrace au o patologie de "tip primar" (caracterizatã prin boli infecþioase,parazitare) în timp ce þãrile industrializate au o patolgie de "tip evoluat" (boli cardiace,metabolice,tulburãri psihice etc).Sãrãcia este unul dintre factorii psihogenetici importanþi.Dupã Reissman sãrãcia ar duce la modificarea personalitãþii umane.Sãracii au o personalitate orientatã spre fizic ºi vizual ºi mai puþin spre psihic.Ei ar fi personalitãþi mai degrabã extrovertiþi decât introvertiþi,orientaþi mai mult spre concret,sunt mai înceþi,cu grijã,rãbdãtori,perseverenþi, neortodoxi.Sãracii,aratã Freedman ºi colab.sunt impulsivi,orientaþi mai mult spre prezent sau trecutul imediat,cu o toleranþã foarte mare faþã de tulburãrile somatice ºi psihice.8. Ecologia ºi psihologia umanã.Contextul etiologic al bolilor nu poate fi despãrþit de factorii de mediu.Punctul de vedere ecologic se gãseºte deja în operele lui Platon ºi Aristotel,iar Hipocrate vorbea de mai buna utilizare a "apei,aerului ºi locurilor".Ecologia ca ºtiinþã se considerã a fi apãrut în 1920 odatã cu apariþia ºcolii de sociologie urbanã de la Chicago (Park).Relaþia om-mediu ecologic este o relaþie între un sistem biologic ºi un substrat variabil de viaþã.Totul se petrece ca ºi când personalitatea desvoltându-se ºi-ar creia în jurul sãu o zonã de protecþie analoagã teritoriului unui stat,zonã în care se diferenþiazã un spaþiu pericorporal necesar miºcãrilor corpului ºi un spaþiu comportamental în care se desfãºoarã principalele comportamente (Leroy).În societatea modernã apar numeroase surse de agresiune psihologicã,între om ºi naturã,în prezent interpunându-se "un ecran de maºini",o reþea de informaþii,magia posesiunii fiind schimbatã cu magia calculatorului (Leroy).Ecologia ca ºtiinþã a relaþiilor fiinþelor vii cu mediul lor devine tot mai mult un sistem holistic al fenomenelor vieþii ºi se apropie de asemenea tot mai mult de aria medicinii.În ultimul timp inportanþa ecologiei s-a extins foarte mult,numeroase contribuþii au fost aduse din cadrul diferitelor specialitãþi ºi din diferite unghiri de vedere.Astfel Alvin Tofler într-o serie de lucrãri (ªocul viitorului,Oraºe în miºcare) descrie efectele sociale ºi psihologice ale revoluþiei tehnico-ºtiinþifice.Schimbãrile extraordinar de rapide au determinat un efect disturbator asupra gândirii raþionale,numit de autor "ºoc al viitorului". Acest fenomen ar produce o stare de confuzie socialã,cu apariþia unor miºcãri culturale deviante (toxicomanii,retragere,nihilism).Acesta ar fi un stres decizional,senzorial ºi cognitiv care ar duce la dezadaptãri individuale de grup sau sociale.În cadrul studiului factorilor ecologici,în cadrul stresului social s-au studiat diferite situaþii.S-a studiat,astfel,importanþa carenþelor alimentare cronice,dealungul generaþiilor,care pot modifica personalitatea,importanþa mobilitãþii sociale,a desorganizãrii ºi izolãrii sociale.Urbanizarea în cadrul societãþii contemporane este un element foarte important,o populaþie mai urbanizatã suferã de mai multe boli psihice sau psihosomatice.În aglomeraþia urbanã apar factori care acþioneazã asupra emotivitãþii,aglomeraþia,mijloacele de transport).În acest context se tulburã echilibrul psihic,apar caractere competitive ºi agresive.Exodul de populaþie genereazã probleme pe care societatea nu le poate încã soluþiona (problema moravurilor,violenþa etc) motiv pentru care acest mediu devine alienant.Navetismul,distanþele mari,criza de spaþiu de locuit creºte numãrul dezadaptãrilor.În mediul urban omul este hipersensibil,luptã pentru prestigiu social ºi succes iar influenþa relaþiilor umane este mult mai mare.Kolb denumeºte efectele psihopatologice ale urbanizãrii cu termenul de urbanitã ºi s-ar caracteriza prin consumul exagerat de alcool,droguri,fenomene paranoiace,nevroze.În condiþiile mediului urban apar zone de desorganizare (bidonvilles,slums-uri),zone marginale populate cu emigranþi,bande de delincvenþi,neparticipare la viaþa socialã.Aceste zone au rol patogen (criminalitate,boli psihice,psihosomatice,venerice SIDA etc).La muncitorii agricoli transplantaþi în mediul urban apar mai frecvent 2 sindroame psihice:criza nevroticã acutã ºi accesul brutal de confuzie nevroticã.Izolarea este un alte element al vieþii urbane.Jaco dã urmãtoarele criterii privind izolarea:-cunoaºte puþini vecini,are puþini prieteni;-este chiriaº ºi nu proprietar;-participã puþin la viaþa sindicalã,politicã,sportivã;-nivelul scãzut de participare electoralã;-mobilitte profesionalã crescutã;-numãr mic de vizite în centru sau în afara localitãþii;Izolarea este mai frecventã la anumite categorii de persoane (femei casnice,bãtrâni, adolescenþi).Izolarea creºte pe mãsura aglomerãrii cartierului ºi duce la inhibarea relaþiilor interpersonale.Migrarea fãrã încetare frâneazã stabilirea unor relaþii umane durabile.Orarul de muncã impus de industrie,munca de noapte,în echipã modificã ritmurile biologice,perturbã relaþiile familiale,duce la apariþia depresiilor.În literaturã se face adesea referire la celebra lucrare a lui Hollingshead ºi Redllich asupra oraºului spam Haven.Autorii clasificã populaþia oraºului în 5 categorii:1.Familii bogate,instrucþie superioarã,prestigiu social mare (3,1%),deþine doar 1% din îmbolnãvirile psihice;2.Familii bogate,instrucþie medie (8,1%) ºi dau spam,5% din bolile psihice;3.Familii de mici proprietari,funcþionari.muncitori calificaþi,cu condiþii bune de viaþã dar cu prestigiu social mic (46,5%) ºi dau 13,2% din bolile psihice;spam.Muncitori semicalificaþi,instrucþie elementarã,viaþã socialã restrânsã la vecini, sindicat (22%) dau 38,spam% din bolnavii psihici;5.Muncitorii necalificaþi,desrãdãcinaþi,viaþa centratã pe vecini ºi stradã (17,8%) ºi dau 36,8% din bolnavii psihici;Habitatul este un element foarte important,necesitatea omului de a se sustrage temporar influenþelor suprastimulante create de ambianþa urbanã fiind necesarã.Spaþiul verde are un rol evocator,simpla lui vedere ducând la creºterea metabolismului.Carenþele arhitecturale ºi urbane diminuã adaptarea.Lipsa locuinþei,a confortului,locuitul în comun sunt factori care influenþeazã sãnãtatea mentalã.În mediul urban confortul locuinþei nu poate fi înlocuit cu nimic,iar lipsa lui duce aproape totdeauna la tulburãri psihice.Oraºul este de asemenea mediul propice pentru proliferarea viciilor.Prostituþia, criminalitatea,alcoolismul,abuzul de drog au fost denumite "flori ale betonului" marilor oraºe.Dupã Burner 3 tipuri de reacþii psihice apar în mediul urban:1.reacþii agresive,mai ales la adolescenþi;2.reacþii anxioase datoritã monotoniei împrejurãrilor ºi uniformitãþii mediului urban;3.reacþii de obosealã însoþite de stãri depresive cu frecvenþã crescutã a suicidului, nefericire, obosealã,exces de somnifere sau alte droguri;Existenþa de familii incomplete,certurile din familii,gereºeli educative,demisia de la educaþia copiilor sau imposibilitatea de a-i educa agraveazã ºi mai mult tulburãrile psihice ºi psihosomatice.Zgomotul în marile oraºe a devenit o adevãratã problemã de sãnãtate mintalã.Sistemul nervos vegetativ reacþioneazã deja la 70 de decibeli (echivalentul unei strãzi liniºtite).În acest caz vasele se contractã,creºte TA,se reduce irigaþia miocardului.Dacã sgomotele se intensificã apare dilatarea pupilei,uscarea gurii,paloare,contracþia musculaturii picioarelor ºi abdomenului,cãderea secreþiei gastrice,creºterea secreþiei de adrenalinã,tahicardie.Organismul se adapteazã greu la zgomote,motiv pentru care acesta este frecvent evocat de bolnavii nevrotici ºi psihosomatici.Din punct de vedere psihic zgomotul duce la apariþia fenomenului de obosealã,iritabilitate,labilitate emoþionalã,tulburãri vegetative, cenestopatii,fenomene obsesivo-fobice,stare de anxietate ºi mai rar fenomene interpretative.La psihopaþi poate apare o caricaturizare a tulburãrilor de personalitate.Am prezentat aceste consideraþiuni.în mare parte teoretice pentru a constitui un punct de discuþie.Acesta este lucru cel mai important.Trãim într-o epocã în care alienarea societãþii romaneºti se apropie de paroxism.Tineretul emigreazã,muncitorii lucreazã la negru,sindicatele dispar,cultura decade,intelectialii ca totdeauna ºi de data aceasta sunt ignoraþi dacã nu urîþi,familiile se disociazã,dispare încrederea ºi solidaritatea între oameni,tinerii îºi urãsc pãrinþii,pãrinþii se sperie de excesele tinerilor,cultura se duce de rîpã,spiritul naþional dispare sau este exploatat de demagogi,impotenþa romaneascã face ca strãinii sã domine economia þãrii,sã foloseascã munca ieftinã din Romania.iar uneori sã facã trafic de “carne vie”(femei,copii) ºi aº putea sã înºir pe o paginã întreagã.Nu se pune problema unor drepturi ale autorului,inclusiv dreptul de a fi lãudat.Din contra ºtiu cã mai degrabã va fi invers.Acest lucru nu mã preocupã.Ion Creangã a scris o introducere la cartea sa de poveºti care ar suna cam aºa (citez din memorie):”Dragã cetitoriule,multe prostii ai mai citit tu de cînd eºti.Citeºte-le ºi pe acestea ºi dacã nu-þi vine la socotealã pune mîna pe creion ºi fã tu ceva mai bun” Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Dacã suntem interesaþi de soarta României nu ar trebui sã ezitãm a intra în discuþie despre acest proces de alienare care sapã la temelia societãþii noastre r Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Dacã ignoranþa ar ucide dumneta ai fi mort de mult.Eu o sã-þi spun chiar o poezie:"Uºor convingi pe un netotDar mai uºor pe un om cu minte,Pe un semidoct,nci tu Pãrinte,Nici zeii cerului nu pot!"Te rog uitã-te ºi pe sub pat cã este o invazie de securiºti.Cât despre stenograme,eu îi felicit pe aceia care le-au publicat.Eu nu am stenograme.Site-ul nu este al dumnetale sã mã dai afarã.Dacã este cazul are cine.Dispreþul matale pentru sociologie nu îþi face cinste,nu înþelegi.De fapt nici undele TV nu le vezi ºi totuºi existã.Eu nu zic cã eºti bolnav dar fanatismul matale te scoate din rândul oamenilor raþionali.În definitiv materialul nu este pentru dumneta!Mata insulþi nu discuþi ºi vrei sã facem un site al insultei.Nici pe cei cu stenogramele nu-i înþelegi.Locul dumnetale azi ar fi doar în PDSR lângã dl.Nica,visul despre securiºti a trecut.Stai dar molcom ºi fermenteaz-þi veninul! »Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Omul care s-a apucat de insultat este românul tipic care în toate epocile a reacþionat prin iraþionalitate ºi urã.Sã ne reamintim.Comunismul la noi a fost cel mai dogmatic.Dece?Pentru cã românii ca insultãtorul nostru nu aveau o miºcare de stânga în 1945 care sã tempereze comunismul ca în Cehia,Ungaria,Germania unde comunismul a fost de altã facturã ca în România.În perioada comunistã nu am avut practic dizidenþã pentru cã omul care insultã era mort de fricã sau era informaator al securitãþii.Rezultatul în 1989 nu au fost oameni pregãtiþi sã ia puterea dintr-o miºcare anterioarã dizidentã ca în Ungaria,Cehia etc.Vidul l-a umplut ºtiþi dumnevoastrã cine ºi doar Dumnezeu cât va dura.Totdeauna au existat ignoranþi ca insultãtorul nostru ºi care au frânat totul,atât miºcarea spre o stângã democratã cât ºi spre o dreaptã democratã.Acuma insultãtorul face apel la scheme rãsuflate:securiºtii.Dar aceºtia s-au aranjat domnule.Sunt corifeii capitalismului sãlbatec,ai corupþiei ºi ai menþinerii poporului în ignoranþã chiar dacã este nevoie prin fraudã electoralã.ªi acuma apare figura tristã a ignorantului condus de instincte care a frânat totdeauna progresul în România,a urând pe intelectuali,urând ceea cenu ºtie(sociologia adicã stiinþa despre societate),în comunism era activistul sau securistul ºi dece nu torþionarul.El vrea stenograme,distracþie.Ce sociologie,ce alienare socialã.Tot ceea ce nu înþelege nu existã.Bravo românule tipic din toate epocile, »2004/12/11 1:30 Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Unde ne sunt intelectualii?
Deºi la prima vedere subiectul pare "de specialitate" de fapt nu este aºa.Alienarea cetãþenilor faþã de societatea în care trãiesc este un fapt concret,palpabil zi de zi.Pe felii se ocupã mulþi:ziariºtii în primul rând care descriu absurditãþi greu de încadrat în normalitate,juriºti copleºiþi de avalanºa delictelor,medici coipleºiþi de avalanºa sinucuderilor,a toxicomaniilor ºi alcoolismului,profesori disperaþi care cedeazã în faþa elevilor ºi adesea pentru un succes lejer ajung la "juvenolatrie"(încep sã se comporte ei ca adolescenþii).Societatea noastrã este bolnavã,la fel ca ºi alte societãþi,dar mai pregnant.Iatã cã vine cineva care are capacitatea de a teoretiza aceste fenomene ºi care în esenþã spunde cã fenomenele negative din societatea noastrã(violenþã,drog,destrãmarea relaþiilor din familie,excesul ºi pervertirea sexualitãþii,cultul banului,misticismul(nu credinþa în Dumnezeu),cultul superstiþiilor de la zodiac la vraci sau ghicitori,sinuciderile etc,etc sunt simptome de boalã.Societatea ca ºi individul se pot îmbolnãvi ºi adesea boala lasã simptome,iar cele de mai sus sunt simptomele unei boli sociale,a unei grave boli sociale care nici nu ºtim la ce poate duce în final.Reacþia intelectualitãþii noastre este desarmantã.Ca ºi alte fiinþe de pe pãmânt,ea tace.O sã spun o glumã:Se spune cã în al 2-lea rãzboi mondial italienii nu prea arãtau zel în luptã.Disperat un general adunã soldaþii ºi le þine o cuvântare de tipul:voi sunteþi urmaºii Romei,sunteþi laºi,uitaþivã la nemþi etc,etc.Dupã ce l-au ascultat un sergent care tocmai îºi acorda chitara spune camarazilor sãi pentru a-i scoate din stupoarea în care cãzuserã:"Che bella voce"are domnul geberal. » Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Se pare cã fenomenul de alienare socialã nu este o glumã ci el devine un fenomen social de o periculozitate nemaiîntâlnitã în trecut.Fenomene ca terorismul,anarhia,sinuciderile,derapajul moral al tineretului,chiar corupþia are la bazã acest fenomen social cu cauze atât de diverse,de la suprapopulaþie,ºocul democraþiei la generaþii neadaptate la acest stil de viaþã,îndepãrtarea de morala creºtinã,de filosofia dragostei,a iubirii de aproapele.Din pãcate oamenii care pretind cã slujesc religia terminã ei însãºi prin fenomenul de alienare în faþa cultului materialului,a succesului ieftin,a lipsei de implicare sau cum spunea Paler în faþa lipsei de ideal ºi de credinþe,a lipselor de modele autentice.Oare spre ce ne îndreptãm Doamne Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca Nevrotismul social
Procesul de industrializare ºi urbanizare, creºterea numãrului de factori stresanþi,poluarea,relaþiile interpersonale defectuoase pun psihicul uman într-o stare de tensiune permanentã,motiv pentru care o serie de comportamente nevrotice pot apãrea la nivelul unor grupe sociale ºi chiar a unor mase mai mari.Aºa cum am mai arãtat,în unele întreprinderi industriale procentajul nevrozelor a putut atinge cifre impresionante,încât putem spune cã nevrotismul social atinge tot mai mult cote alarmante.Ca fenomen social,nevrotizarea societãþii apare ca având o intensitate submorbidã,cu creºterea enormã a procentului de nevroze individuale ºi apariþia a numeroase simptome izolate sau chiar combinarea acestor douã modalitãþi.Actuala nevrotizare socialã se manifestã pe plan individual printr-o incidenþã variabilã dar constantã la diferite persoane din grupul social a unor stãri depresive sau anxioase,sensaþia de insecuritate ºi insatisfacþie,iritabilitate,revendicativitate.pe acest fond se remarcã creºterea marcatã a nevrozelor ºi a simptomelor psihosomatice.Nevrotizarea societãþii relevã o desvoltare a desadaptãrilor generale în condiþiile în care "baia" de stresuri devine tot mai densã.Relaþiile sociale se deterioreazã uºor,dacã creºte supraîncordarea,se intensificã presiunea ierarhicã,deciziile contradictorii.De asemenea,în aceste condiþii,instinctul de afirmare,cu nevoia crescutã de putere ºi prestigiu,preocuparea de a acumula cât mai multe bunuri materiale în cadrul unor relaþii sociale competitive.În acest context,este uºor de constatat punerea în miºcare a sindromului general de adaptare,cu apariþia stãrii de alarmã ºi declanºarea mecanismului anxios,cu tot cortegiul cunoscut al mecanismului stresului social.Este vorba,deci,de situaþii în care ritmul crescut al muncii ºi al relaþiilor interpersonale sunt percepute de cãtre individ ca ameninþãtoare.ªi în societãþile,în care competitivitatea este micã (cele de tip socialist,de exemplu),condiþiile de frustrare apar legate de limitarea posibilitãþilor de afirmare ºi exprimare liberã,dar în acest caz rãsãunsul este depresiv (Disertori ºi Piazza).Depresia ar apare ca simptom nevrotic în special în societãþile mai "colectiviste",în timp ce anxietatea apare mai ales în societãþile bazate,în primul rând pe competitivitate.Sacchetti explicã depresia,apatia ºi introversiunea la unii indieni,prin regimul colectivist impus de sistemul lor de organizare socialã,munca în acest context,adesea forþatã ºi neretribuitã,având un puternic efect frustrant.În acest context s-a vorbit de desvoltarea unui aºa zis tip de "om-maºinã",caracterizat prin apariþia pe fondul psihologiei sale a stãrii depresive ºi anxioase,deºi adeseori cu o stare euforicã,artificialã,evazivã(Disertori ºi Piazza).În prezent mediul social este dominat mai mult de conflicte conºtiente ºi de necesitatera unei puternice inhibiþii instinctuale,în timp ce în societãþile anterioare erau dominate mai mult de refulãri în inconºtient,conflicte neconºtientizate (responsabile în trecut de frecvenþa mare a isteriei,obsesiilor ºi fobiilor).Din acest motiv,societatea noastrã este mai propice desvoltãrii nevrozelor anxioase,a neurasteniei,ca ºi pentru o nevrozare generalã ºi colectivã (Disertori ºi Piazza).Tehnicitatea excesivã din secolul nostru a substituit în mare mãsurã valorile umane cu cele tehnice ºi acest lucru este incriminat de cãtre numeroºi autori drept cauzã a nefericirii ºi a tulburãrilor psihice.În ansamblu se mai adaugã ºi factorii demografici,viaþa artificialã ºi psihotraumatizantã,în condiþii de supraaglomerare (la spam York un om din 3 este nevrotic recunoscut).Supraaglomeraþia este prin ea însãºi factor de nevrozare socialã.Astfel,dacã experimental,aratã Disertori ºi Piazza se supraaglomereazã o populaþie de ºoareci,într-un spaþiu limitat al unei cuºti,se va constata rapid ºi constant fenomenul de "alienare psihogenã" de supraaglomerare cu comportament anormal,adesea canibalic,cu abandonarea noilor nãscuþi,homosexualitate.Importanþa industrializãrii ºi urbanizãrii în declanºarea nevrotismului social este doveditã ºi de numãrul scãzut al nevrozelor în þãrile slab desvoltate (asiaticii fãcând mai ales forme obsesive sau depresive).Pfeiffer subliniazã raritatea nevrozelor de tip european în Indonezia,la o populaþie cu un mod de existenþã tradiþional,la care apar însã forme acute (amok,Coro etc).Industrializarea scade incidenþa acestora ºi creºte incidenþa acelora de tip european.Nevrotizarea societãþii trebuie privitã deci ca o anticamerã a nevrozelor propriuzisã, prin creºterea la indivizi a unor simptome izolate (anxietate,depresie,astenie, iritabilitate), creºterea numãrului de relaþii interpersonale defectuoase (ostilitate,conflictualitate etc).O serie de simptome însã pot sã se manifeste nu numai între indivizi dar ºi între grupele umane,putând favoriza fenomenele de violenþã colectivã,terorism,pânã la conflagraþii interstatale (Disertori ºi Piazza).Doctrina densitãþii psihologice crescute a populaþiei este o ipotezã care cautã sã dea o explicaþie fenomenului de nevrotism social în sensul sãu cel mai larg.Giovani Dalma emite teorie "densitãþii psihologice crescânde" a populaþiei ºi care ar avea o influenþã deosebitã asupra reacþiilor de adaptare ºi a creºterii fenomenului de nevrotism social.Astfel,subliniazã autorul,în ultimele 2 secole a apãrut o creºtere enormã a diferenþierii,emancipãrii ºi expansiunii indivizilor.Creºterea populaþiei s-a însoþit ºi de creºterea nivelului de conºtiinþã a indivizilor,ceea ce a fãcut ca secolul nostru sã devinã o epocã de metamorfozã a umanitãþii dar care este însoþitã ºi de aspecte negative,lucru care se datoreºte alfabetizãrii,egalitãþii ºi emancipãrii femeilor,emancipãrii rasiale etc.Acest lucru a fãcut ca populaþia "conºtientã" ºi "participativã" la viaþa socialã sã creascã de 5 ori,în raport cu anul 1900.Este vorba,deci,de o vertiginoasã creºtere a "densitãþii psihologice",progres pozitiv dar ºi semnalul unei faze critice,poate printre cele mai importante din istoria umanitãþii.Acest lucru,aratã Disertori ºi Piazza,este comparabil cu alte crize din evoluþia omului (poziþia bipedã,apariþia vorbirii,descoperirea focului etc).Dupã Dalmas,acest moment critic s-ar caracteriza prin lupta pentru un "spaþiu vital" psihologic,care determinã tensiuni ºi conflicte care pot deveni sursa unor fenomene psihopatologice.Dupã acelaºi autor,aceste fenomene s-ar divide în nevroze colective de ºoc ºi nevroze colective de adaptare.Nevroza de ºoc s-ar caracteriza prin acþiuni de intoleranþã ºi fanatism,tendinþe dictatoriale,conflicte rasiale,motivaþie emoþionalã a numeroase conflicte sociale,unele manifestãri de amnezie moralã ºi sadism colectiv,unele reacþii patologice ale femeilor desadaptate.În acest cadru poate apare o adaptare nevroticã pasivã (în condiþii socio-economice proaste) cu fenomene de introversiune apaticã, recurgerea la alcool sau la alte droguri (exemplu,tristeþea indienilor din rezervaþii).Din aceste motive trebuie alcãtuit un adevãrat "recesãmânt psihologic integral" al populaþiei lumii,pentru a putea acþiona în domeniul sãnãtãþii mintale,motiv pentru care autorul propune 3 tehnici:1.Studiul orizontal al frecvenþei ºcolare (alfabeþi-analfabeþi) ºi verticalã (gradul de instrucþie);2.O aplicare eºalonatã a metodelor sociologice;3.Anchete prin teste psihologice; »Re: Alienarea sociala in societatea romaneasca ALTE FORME DE ALIENARE SOCIALA
Acþiunea nevrozantã a traficului
Acþiunea nevrozantã a traficului este o problemã stringenta,traficul prin efectele sale acþioneazã asupra psihicului ºi prin alte mijloace.Zgomotul produs de automobile este un sgomot agresiv ºi iritant,lucru exacerbat mai ales de accelerãrile repetate.Poluarea este al 2-lea factor nociv cu acþiunea atât fizicã cât ºi psihicã.La aceºti factori principali se mai adaugã ºi alþii care contribuie la nevrotizarea atât a celor din jur cât ºi a participanþilor la trafic (defecþiuni tehnice,situaþii neaºteptate).Desvoltarea traficului motorizat a avut în mare un caracter haotic,reglementãrile fiind foarte puþine,ceea ce a determinat atât afecþiuni legate de poluare cât ºi fenomenul de nevrotizare colectivã.S-a creat,deja,noþiunea de "nevrozã de trafic rutier" care alãturi de poluare ºi de reacþiile anormale ale unor personalitãþi disarmonice se înscriu printre consecinþele morbide ale traficului rutier.Disertori ºi Piazza enumerã urmãtoarele categorii privitoare la efectul nevrozant al traficului:-Creºterea cazurilor de nevroze printre victimele accidentelor;-Nevrotizarea generalã a participaþilor la trafic,în raport cu stresul conducerii (oraº, exterior,blocaje);-Nevrotizarea citadinilor prin sgomot;-Poluarea ;Stresul conducerii loveºte mai ales populaþia spamã,în timp ce stresul de pieton este mai frecvent la copiii din oraº,frustraþi de dreptul plimbãrii,a jocului în stradã,pieþe.Nevroza de trafic se caracterizeazã prin astenie,iritabilitate,anxietate,apariþia a numeroase manifestãri psihosomatice care pot apare chiar la câteva ore de conducere,fenomenul depinzând de predispoziþia individului.Starea de tensiune a ºoferului,aratã tot Disertori ºi Piazza,elibereazã numeroase rãspunsuri psihobiologice ca:alerta,hiperapãrarea agresivã,reacþii de scurtcircuit,tendinþa de a nu da dreptul altuia,neglijarea pericolului.Pe aceastã bazã pot apare în mod tranzitoriu simptome isteroide,tendinþe la acte de violenþã,intrarea semivoitã în accident (în contrast cu firea obiºnuitã a individului).Toate aceste fenomene fac necesarã a se institui un control sever,o politicã de programare a traficului motorizat ºi a condiþiei stradale de desfãºurare ºi mai ales acþiuni de demitizare a maºinii.Alte categorii ale alienarii socialeSocietatea modernã ridicã ºi alte probleme în contextul psihosocial al epocii noastre.Deºi fenomene ca rasismul,violenþa,terorismul,asasinatul politic nu au în principal cauze psihiatrice,ele fiind fenomene care se nasc într-un anumit climat social,totuºi punctul de vedere psihologic sau al psihiatriei sociale nu pot fi excluse din cadrul explicaþiilor acestor fenomene.Disertori ºi Piazza considerã în principal 3 forme psihiopatoologice care dintr-un anumit punct de vedere pot fi privite ca boli de grup:1.Furoarea rasistã;2.Furoarea naþionalistã;3.Fanatismul religios sau politic;Toate aceste reacþii,subliniazã autorii,sunt în realitate reacþii atavice,preistorice ºi inumane în contextul epocii noastre,motiv pentru cre ele pot fi privite ºi din unghiul de vedere al psihiatrului.La nivel individual,aceste fenomene s-ar caracteriza prin scãderea nivelului activitãþii psihice superioare,scãderea simþului criticii ºi a logicii formale,cu eliberarea instanþelor instinctivo-afective,scãderea conºtiinþei morale,strâmtarea câmpului conºtiinþei ºi eliberarea unor niveluri inferioare enumerate astfel de cãtre autorii suscitaþi:rãspuns mimetic,rãspuns la oroarea sacrã privind tabuul,rãspuns în scurt-circuit,rãspuns oneiroid-aglutinant,rãspunsuri de autovalorizare ºi autosupraapreciere. Aceste tipuri de rãspunsuri se pot desvolta în grupe ºi colectivitate,luând aspectul unor conduite crimnale,cu eliberarea agresivitãþii,ultragiilor,calomniilor,persecuþiilor ideologice,rasismul,furtului sau uciderii în grup.Aceste reacþii ar avea deci ºi o origine ancestralã referitoare la prima vârstã a umanitãþii,în epoca de apariþie a primelor arme.Rasismul aminteºte epoca tribalã,de intoleranþã totalã faþã de membrii altor triburi,furoarea tribalã fiind reeditatã de exemplu în cadrul furorii naþionaliste,în ciuda desintegrãrii unor societãþi închise ºi înapoiate.RasismulÎnainte de a fi privit prin unghiul de vedere al psihopatologicului trebuie sã mai subliniem odatã cã rasismul apare pe baza unui complex de factori economici,ideologici ºi de psihologie a maselor.Rasismul,ca formã morbidã,epidemicã poate lovi grupuri mari de indivizi,el putând fi privit ºi ca o adevãratã maladie socialã.Rasismul apare ca rezultat al perturbãrilor raporturilor interumane între indivizi de rase diferite,care trãiesc însã pe acelaºi teritoriu.Egalitatea,în sens de uniformitate este biologic vorbind,imposibilã ºi poate,aratã Disertori ºi Piazza nici nu ar fi dezirabilã.Existã deosebiri specifice între rase,naþiuni,între indivizi,existând defecte ºi calitãþi care se compenseazã.Dar spun autorii nu ori ce relaþie dintre rase înseamnã rasism ºi nu orice relaþie alteratã dintre rase are neapãrat o coloraturã psihopatologicã.Ca termen social,rasismul este foarte vechi (fiind cunoscut încã din mileniul al 3-lea,înaintea erei noastre pe teritoriul Indiei ºi Mesopotaniei).În epoca modernã cel mai feroce ºi care a ajuns pânã la a constitui o adevãratã politicã de stat a fost rasismul practicat de fasciºtii germani ºi care prin furoarea sa a luat aspectul unei adevãrate "nevroze" sau chiar "psihoze" colective.Rasiºtii germani ºi-a desvoltat ideologia pe baza unei aºa numite conspiraþii a evreiilor contra arienilor paralel cu desvoltarea unui adevãrat delir megaloman privind valoarea rasei germane.Aceastã politicã a liderilor fasciºti s-a transformat ºi a fost impusã de conducãtorii fasciºti ca o adevãratã psihozã colectivã,culminând cu legi de stat rasiste ºi o conduitã criminalã colectivã pentru exterminarea unei întregi rase,pânã la genocid.Astfel evreii au fost excluºi din comunitate,declaraþi rasã inferioarã,conspiratori,criminali fãrã a simþi nevoia de a aduce nici cea mai micã dovadã.Pe plan individual s-a asistat la adevãrate stãri paranoiace,cu idei nefondate pe argumente reale,impenetrabile la criticã sau contraargumente ºi care în domeniul comportamentului au mers pânã la crimã.Xenofobia,aratã Disertori ºi Piazza,se bazeazã pe neînþelegerea psihologiei altora.Dar ºi persecutaþii ajung la atitudini psihologice rasiste,de orgoliu ºi separare ºi acest lucru nu este neapãrat secundar.Rasismul nazist a realizat ceva unic în istoria rasismului,prin enormitatea proporþiilor ºi perfecþionarea organizãrii unei societãþi criminale,prin educarea la crimã din copilãrie ca politicã naþionalã.În acest fel,statul a fost transformat într-o imensã asociaþie criminalã.O asemenea criminalitate organizatã de stat nu se va mai percepe decat în regimurile comuniste,dar acest lucru este o altã problemã care trebuie tratatã pe larg.

De la: 9am178165, la data 2010-12-19 21:07:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-17 11:23:01

De la: 9am178165, la data 2010-12-14 19:55:531. NAVIGATORUL SI TURNATORUL

TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973

Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj! )

In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular.

La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN , dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976.

Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta.

In aceasta calitate TRAIAN BASESCU este preluat ca informator – sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor.

De folosirea ofiterului de marina TRAIAN BASESCU s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides care organiza contacte cu acesta inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intalniri participa de regula si seful lui Avramides, Dumitru Nicusor, care insa se intalniea si separat cu TRAIAN BASESCU.

In calitatea sa de ofiter de marina, TRAIAN BASESCU dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat.

De mentionat faptul ca desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informatorul TRAIAN BASESCU mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973.

In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor.

In prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, piata Independentei nr 2, bloc 2, scara 6, apartament 92 si are tel. nr.- 0239.633691.

Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, TRAIAN BASESCU a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Rosioru Ioan si Deacu Constantin, tot sub coordonarea sefului biroului, Dumitru Nicusor.

Dumitru Nicusor a trecut dupa 1989 in SRI, ajungand General, sef al Sectiei SRI – Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea.

Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti.

TRAIAN BASESCU a sustinut in 1981 examenul de Comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei Arges.

In acea perioada era de notorietate in randul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura.

In jurul anului 1984 informatorul TRAIAN BASESCU a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.

In 1987 TRAIAN BASESCU este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE.

In aceasta perioada TRAIAN BASESCU a transmis preponderent informatii de inters economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Roterdam,

dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective.

In vara anului 1988, TRAIAN BASESCU a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa.

In 22 decembrie 1989, ofiterul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut in subordine pe TRAIAN BASESCU, s-a infiltrat printre revolutionarii din fata Comitetului Central, a intrat in anturajul lui Dan Iosif si ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu si in ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.

Actualmente este Secretar Executiv al PD.

La inceputul anului 1989 in ascensiunea profesionala a lui TRAIAN BASESCU intervine o sincopa.

Pe 8-03-1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM.

TRAIAN BASESCU a fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava Zimnicea in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca TRAIAN BASESCU a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port.

In perioada ianuarie-martie 1989 TRAIAN BASESCU a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara incercand sa-si justifice deciziile, dar si lansand acuze grave si neintemeiate la adresa Comandantului navei Zimnicea, despre care scria ca este , si ca este.

Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinand cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca TRAIAN BASESCU a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie.

Imediat dupa Revolutie, TRAIAN BASESCU a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Navigaþiei Civile din Ministerul Transporturilor.

Pentru a obtine aceasta functie foarte importanta, TRAIAN BASESCU s-a bucurat de recomandarea si sustinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar si ale vechiului sau prieten, Calin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Presedinte al CFSN Constanta.
SUS





2. ADMINISTRATORUL

In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, TRAIAN BASESCU a ocupat in permanenta functii administrative, cu o singura exceptie, perioada 1993-1996.

In tot acest timp TRAIAN BASESCU a reusit sa isi creeze o imagine de om gospodar, de bun administrator, folosindu-si exclusiv calitatile de comunicator si de manipulator al opiniei publice pentru ca rezultatele efective obtinute de TRAIAN BASESCU in administratie sunt dezastruoase.

Perioada am prezentat-o mai sus, iar in continuare vom prezenta o sinteza a activitatii lui TRAIAN BASESCU in functii administrative, care demonstreaza, ca episodul din CV-ul sau, nu a fost un simplu accident.

Imediat dupa Revolutie TRAIAN BASESCU a urcat rapid in functie de la Director in Minister, la Subsecretar de stat si de la inceputul anului 1991, la Ministru al Transporturilor.

In acesti trei ani 1990-1992, TRAIAN BASESCU a ignorat complet problemele reale din transporturile romanesti si anume starea proasta a drumurilor (nici un kilometru de sosea nu a fost modernizata in acesti trei ani), diminuarea alarmanta a traficului de persoane si marfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerata a acesui tip de transport, starea deplorabila a flotilei TAROM ( exceptie facand cele doua aeronave Airbus cumparate de Petre Roman, intr-o afacere din care s-a incasat un comision de 1,3 milioane dolari).

Dar aceasta perioada va ramane in memoria colectiva ca perioada in care a disparut mai mult de jumatate din flota maritima a Romaniei, cealalta parte disparand si ea in a doua perioada de ministeriat al lui TRAIAN BASESCU, cu aportul determinant al FPS-ului condus de Sorin Dimitriu si Radu Sarbu.

Disparitia flotei romane a insemnat una dintre cele mai oneroase afaceri de dupa Revolutie care s-a soldat cu pierderi de sute de milioane de dolari pentru statul roman, dar si cu castiguri pe masura pentru cei implicati direct.

Actualmente se afla pe rol la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie dosarul Flota. Dosarul a fost instrumentat de PNA.

Alaturi de TRAIAN BASESCU sunt inculpate alte 80 de persoane, printre care alti doi fosti Ministri ai Transporturilor, Radu Sarbu fostul Presedinte al FPS, etc.

Dintre toti acestia numai TRAIAN BASESCU refuza sa se prezinte in fata justitiei, tocmai pentru ca stie ca, desi nu a semnat nici un act pentru vanzarea vreunei nave, el este cel care a orchestrat toata aceasta uriasa operatiune care a dus la disparitia efectiva a flotei romane.

Tot TRAIAN BASESCU este cel care a creat la inceputul anului 1990 o vasta retea alcatuita din inalti functionari din Ministerul Transportului in fruntea carora s-a aflat bunul sau prieten Calin Marinescu (Shogunul), dar si din firme romanesti si mai ales straine care au obtinut sute de milioane de dolari din exploatarea si valorificarea flotei romane.

Una dintre cele mai cunoscute componente ale acestei uriase operatiuni de spoliere a avutiei nationale a fost afacerea Petromin- Klaveness (Norvegia) prin care 18 dintre cele mai moderne nave romanesti au fost facute practic cadou firmei norvegiene care la data semnarii contractului cu Petromin, era in pragul falimentului, mai avand in dotare doar cateva vrachiere si nave multifunctionale.

Este de remarcat faptul ca in urma afacerii Petromin – Klaveness TRAIAN BASESCU nu a primit numai recompense de ordin material ci a obtinut si diploma de absolvent al cursurilor Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian.

Intregul rechizitoriu care a stat la baza inculparii lui TRAIAN BASESCU si a complicilor lui este public si poate fi studiat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De altfel ancheta in cazul Flota a inceput inca din timpul regimului Constantinescu, in 2000 secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mocuta trimitand la Camera Deputaþilor instiintarea cu privire la inceperea urmaririi penale.

In perioada 1996-2000 TRAIAN BASESCU a fost din nou numit Ministrul Transportului.

In acest interval de timp s-a realizat un singur lucru asfaltarea unor sosele nationale care ajunsesera intr-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor sosele s-a facut cu banii cetatenilor care au fost obligati sa plateasca celebra taxa BASESCU, bani care au ajuns in conturile firmelor apropiate lui TRAIAN BASESCU si PD-ului.

Tot acum TRAIAN BASESCU a definitivat, cu ajutorul FPS-ului instrainarea flotei romane si a adus, tot impreuna cu FPS-ul, TAROM-ul in pragul falimentului.

SNCFR-ul a fost divizat in mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activitatii, ci doar la distribuirea de

functii de directori mai multor clienti politici, compania ramanand in toata aceasta perioada pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului si regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.

De asemenea, in perioada 1996-2000, SNCFR a constituit alaturi de Petrom, Renel si Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice catre clientela politica a coalitiei aflata la putere.

Cea mai cunoscuta mostra de a banului public a fost autostrazii Bucuresti-Pitesti. Lucrarile au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul Romaniei. La doar o luna de la darea in folosinta a autostrazii, s-a prabusit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni covorul asfaltic a inceput sa se desprinda asa incit dupa 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafata autostrazii, facand imposibila circulatia si impunand angajarea unor noi lucrari de asfaltare.

Intre 2000 si 2004, activitatea lui TRAIAN BASESCU de Primar General al Capitalei nu a dus la finalizarea nici unuia dintre programele necesare Bucurestilor, desi multe din aceste programe au fost subiecte de campanie electorala. Curatenia orasului, asfaltarea si reabilitarea strazilor, fluidizarea circulatiei, reabilitarea retelei de apa si canalizare, constructia de locuinte sociale, repararea scolilor, toate sunt bile negre pentru Primarul General al Capitalei dupa patru ani de mandat.
SUS





3. POLITICIANUL

TRAIAN BASESCU si-a inceput activitatea politica, in 1991 cand a fost numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Roman.

In 1992 cind s-a produs scindarea FSN in doua tabere, in jurul lui Ion Iliescu si in jurul lui Petre Roman, TRAIAN BASESCU a ales tabara Roman.

Adevarata afirmare politica a lui TRAIAN BASESCU a inceput insa in 1996. Cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1996, cand fiind acuzat de adversarii politici ca este principalul vinovat pentru disparitia flotei, a facut un gest foarte spectaculos, demisionand din functia de Deputat, renuntand astfel la imunitatea parlamentara si punandu-se la dispozitia justitiei.

In realitate acest demers politic, care i-a atras foarte multa simpatie in randurile electoratului, a fost foarte bine calculat, TRAIAN BASESCU stiind foarte clar ca timpul scurt ramas pana la alegeri, nu permitea organelor de ancheta sa definitiveze un dosar extrem de amplu cum era si este dosarul Flota. Mai mult decat atat, TRAIAN BASESCU a obtinut numirea ca Director de campanie electorala al lui Petre Roman, si primul loc pe lista de candidati ai PD pentru Camera Deputatilor in judetul Vaslui.

In acest mod TRAIAN BASESCU si-a asigurat o altfel de imunitate, stiind foarte bine ca nici un organ de ancheta nu va avea curajul sa-l aresteze pe directorul campaniei electorale ale unuia din primii trei candidati la Presedentie, si pe unul dintre cei mai mediatizati candidati ai opozitiei din acea vreme, in conditiile in care toate sondajele indicau ca PD-ul va participa la guvernare dupa alegerile din 1996.

TRAIAN BASESCU a considerat ca actionand astfel are sanse sa inchida o data pentru totdeauna chestiunea Flota atat din punct de vedere mediatic cat si juridic.

Dupa alegerile din 1996, TRAIAN BASESCU este numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea.

Activitatea ca Ministru a lui TRAIAN BASESCU din perioada 1997-2000 am prezentat-o sintetic mai sus, dar foarte importanta a fost activitatea politica a acestuia din perioada respectiva.

Initial TRAIAN BASESCU s-a plasat in randurile baronilor PD, alaturi de Victor Babiuc, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu-Duvaz, Alexandru Sassu, oameni care au constituit trupa de soc a lui Petre Roman in disputa cu adversarii politici din PDSR, dar si din CDR.

TRAIAN BASESCU s-a remarcat rapid ca varful de lance al PD-ului, in lupta cu colegii din coalitie.

Prima victorie importanta a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, in primavara anului 1998, actiune inceputa de TRAIAN BASESCU in decembrie 1997 prin declansarea crizei guvernamentale.

TRAIAN BASESCU a stiut sa exploateze foarte bine aceasta victorie, asigurandu-si o imagine de luptator pe scena politica romaneasca, locul doi in partid, dar mai ales locul doi in Guvernul condus de Radu Vasile.

Din acest moment si pana la alegerile din 2000 TRAIAN BASESCU a sustinut in permanenta o stare de conflict in cadrul coalitiei de guvernare, initiind dispute cu colegii de Guvern, dar si cu alti lideri ai partidelor aflate la putere.

Valeriu Stoica, Radu Sarbu, Andrei Marga, Nicolae Noica, Traian Remes, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Emil Constantinescu, Mugur Isarescu, Theodor Stolojan etc.

TRAIAN BASESCU a reusit in acest mod sa-si creeze o notorietate foarte mare, fiind zilnic prezent pe micul ecran, si pe prima pagina a ziarelor, dar si o imagine de personaj politic fara scrupule, rau de gura, pus in permanenta pe harta si care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile.

La inceputul anului 2000, in vizorul sau a intrat si Petre Roman cu care a avut mai multe dispute publice, alimentand astfel ideea ca el, TRAIAN BASESCU este de facto numarul unu in partid si pregatind debarcarea lui Petre Roman din fruntea PD. In acest context trebuie privita si strategia adoptata de TRAIAN BASESCU inainte de alegerile locale din 2000 cand desi a fost solicitat sa candideze la Primaria Capitalei, de catre Petre Roman, inca din februarie 2000, a refuzat in nenumarate randuri, dar in paralel a incurajat desemnarea de catre PD a unui candidat lipsit de orice sansa. Pe acest fond, cand dupa aparitia mai multor sondaje de opinie dezastruoase pentru PD, insistentele pentru a accepta sa candideze au crescut, TRAIAN BASESCU a acceptat sa se inscrie in cursa pe 5-05-2000, exact in ultima zi in care se mai acceptau candidaturile.

Prin aceasta manevra TRAIAN BASESCU si-a creat imaginea de salvator al Partidului Democrat, demarand practic actiunea de inlaturare a lui Petre Roman din functia de Presedinte PD.

Pentru aceasta s-a autoimpus ca Director al campaniei electorale a lui Petre Roman, pozitie din care l-a sabotat pe acesta sistematic, asta facand ca Roman sa obtina in toamna anului 2000 de 3 ori mai putine voturi decat PD, partidul pe care Roman il reprezenta. Este de notorietate faptul ca mai multi sefi de filiale ale partiduli au fost sunati de TRAIAN BASESCU care le-a cerut sa se concentreze exclusiv pe campania parlamentara, in detrimentul celei prezidentiale a lui Petre Roman.

Apoi in anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvaz, Sassu, Simona Marinescu pentru a obtine voturile congresului PD, inlocuindu-l astfel din functia de Presedinte PD pe Petre Roman.

La acelasi congres, imediat dupa ce a fost numit Presedinte, si-a sacrificat aliatii amintiti mai sus, niciunul dintre ei nemai obtinand functiile promise in conducerea PD.

De atunci toti liderii marcanti ai PD, cu exceptia lui Radu Berceanu au parasit partidul condus de TRAIAN BASESCU din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus in conducerea partidului. De altfel in 24 ianuarie 2004 TRAIAN BASESCU declara public

In perioada 2001-2004 TRAIAN BASESCU si-a folosit pozitia de Primar General al Capitalei pentru a-si impune o noua imagine publica, aceea de unic adversar al partidului de guvernamant, pregatindu-si astfel ascensiunea spre cea mai inalta demnitate in stat, functia de Presedinte al Romaniei.

Lansarea acestei adevarate campanii a fost facuta de TRAIAN BASESCU printr-o declaratie care-i defineste stilul de a face politica, acuzandu-l pe Adrian Nastase ca

In continuare TRAIAN BASESCU a purtat un razboi de gherila cu Adrian Nastase, razboi care pe fondul nemultumirilor sociale si al deteriorarii imaginii PSD i-a atras o simpatie tot mai larga in randurile populatiei.

In final singurul obstacol in fata nominalizarii sale ca reprezentant al Aliantei PNL-PD in cursa prezidentiala l-a reprezentat Theodor Stolojan, candidatul desemnat al aliantei.

TRAIAN BASESCU a reusit, sa-l determine pe acesta sa se retraga din cursa pentru Presedentia Romaniei si din viata politica, cu numai trei saptamani inaintea campaniei electorale, in urma unei intense actiuni de constrangere, de manipulare si de santajare a lui Theodor Stolojan.
SUS





4. AFACERISTUL

In intreaga sa activitate TRAIAN BASESCU a fost calauzit de doua teluri ascensiunea in ierarhia sociala si inavutirea.

Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.

In continuare va vom prezenta numai o parte din afacerile necurate care au creat bunastarea familiei BASESCU.

In 10-01-1980 lui TRAIAN BASESCU, pe atunci ofiter angajat la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta, i s-a repartizat din fondul locativ de stat un apartament cu 4 camere plus dependinte, situat in Aleea Zmeurei nr. 2, bl. U, sc. A. Cum la acea data familia sa se compunea din sotie si un copil, repartizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale in vigoare pentru ca avea dreptul la doar 2 camere).

In 26-05-1992 TRAIAN BASESCU a cumparat locuinta respectiva, pe baza contractului nr. 1415 achitand pe loc suma de 140.000 de lei.

In 10 ianuarie 1991 Primaria Capitalei, cu adresa nr. 118053, a pus la dispozitia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din strada Argentina nr. 2, bl.12, et. 2 (Piata Victoriei). Acest apartament a fost ocupat de TRAIAN BASESCU.

In 22.08.1991, TRAIAN BASESCU a renuntat la apartamentul din strada Argentina si a primit in aceeasi zi, cu aprobarea lui Petre Roman, repartitie pentru imobilul de lux din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 prin comunicarea Secretariatului General nr. 15/4086/1991. In baza acestor acte ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere 60165 din 28 august 1991.

Asa cum rezulta din Adresa 1888 din 21 iulie 1991 a Ministerului Transporturilor, la acea data TRAIAN BASESCU isi avea domiciliul stabil in Constanta. In aceste conditii, conform Legii 5/1973 nu i se putea repartiza o locuinta intr-o alta localitate cu incheierea contractului pe durata nedeterminata (putea beneficia, eventual, doar de o locuinta de serviciu).

Contractul de inchiriere pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 era nul de drept deoarece - conform Legii 5/1973 - o persoana fizica nu putea detine, in acelasi timp, doua locuinte proprietate de stat. Astfel, daca TRAIAN BASESCU impreuna cu familia si-ar fi stabilit domiciliul in Bucuresti, inainte de a i se incheia contractul pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor ar fi trebuit sa faca dovada ca a predat apartamentul din Constanta, Aleea Zmeurei, dar asa cum am aratat acest apartament nu numai ca nu a fost predat statului ci a fost chiar cumparat de TRAIAN BASESCU un an mai tarziu.

In 1997 motivand ca imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 este revendicat de fostii proprietari, TRAIAN BASESCU a solicitat in calitate de Ministru al Transporturilor atribuirea unei locuinte de protocol. RAAPPS i-a repartizat pentru perioada mandatului de ministru locuinta din B-dul Maresal Prezan nr. 4. In realitate, Primarul General al Capitalei nu numai ca nu a parasit imobilul din B-dul Aviatorilor nr. 57, dar, in 1998, Directia de Administrare a Fondului Imobiliar i-a prelungit contractul de inchiriere pana in 2004.

Chirias la propria Primarie, in vila din B-dul Aviatorilor nr. 57, TRAIAN BASESCU a solicitat RAAPPS, in 2000, prelungirea contractului de inchiriere pentru apartamentul din B-dul Maresal Prezan nr. 4. Solicitarea Primarului General nu era una legala, intrucat pierduse calitatea de demnitar, dar la interventia ministrului PSD, Serban Mihailescu, RAAPPS i-a prelungit contractul de inchiriere.

In 9 august 2000, TRAIAN BASESCU a cumparat un teren intravilan de 3.700 de metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care a platit pe loc 1.483.244.000 lei. O adevarata afacere, avand in vedere ca a reusit sa achizitioneze cu numai 50.000 de dolari un teren de 3.700 de metri patrati in Baneasa, cumparand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care in ofertele agentiilor imobiliare era cotat la peste 100 de dolari.

Cel care i-a vandut lui TRAIAN BASESCU terenul din Baneasa la acest pret derizoriu este Costel Casuneanu, om de afaceri care are peste 100 de TIR-uri, o fabrica de parchet, o benzinarie si o statie de service auto in comuna Oituz.

Explicatia acestei afaceri imobiliare este ca pe vremea cand era ministru al Transporturilor, Traian Basescu i-a facilitat lui Casuneanu obtinerea de autorizatii de transport complet scutite de taxe pe destinatiile Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Franta.

La sfarsitul anului 2003 TRAIAN BASESCU a vindut terenul din Baneasa pe care-l achizitionase si a cumparat o vila pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru care a achitat pe loc suma de 280.000 de dolari.

Desi in prezent locuieste efectiv in aceasta vila impreuna cu sotia, TRAIAN BASESCU a trecut-o in mod fictiv pe numele ficei sale Ioana, pentru a nu fi obligat sa justifice in fata legii provenienta banilor cu care a achizitionat-o.

TRAIAN BASESCU mai detine un apartament de 370 de metri patrati intr-o vila de lux in zona Foisorul de Foc din Bucuresti, pe strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, achizitionat in 2002 si achitat pe loc.



În 1994 TRAIAN BASESCU a infiintat impreuna cu alti patru asociati firma Triton Company, la care el detine 20% din actiuni. Aceasta este firma care asa cum a afirmat in mai multe randuri Primarul General. La aceasta firma asociat si administrator este Ionescu Dumitru, cel care i-a precedat lui TRAIAN BASESCU in functia de sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers si fost ofiter de Securitate. Cenzorul permanent al firmei Triton Company este Nicolae Varzaru, fost contabil al Clubului Dinamo, implicat in fraudarea Clubului alaturi de Vasile Ianul.

Triton Company a fost infiintata la un an dupa Triton Grup srl, firma care ii are ca asociati pe ofiterul acoperit Ionescu Dumitru si pe Branza Paul, un alt prieten foarte bun al lui TRAIAN BASESCU. Branza Paul este si el asociat cu TRAIAN BASESCU la Triton Company, unde este si administrator.

O alta firma la care TRAIAN BASESCU este de data aceasta asociat unic si care este administrata de sotia sa Maria este M.T. Vega Transport srl, firma care a fost infiintata în 1996 si aparent, nu a functionat niciodata.

TRAIAN BASESCU a declarat întotdeauna ca veniturile sale provin dintr-o afacere cu înghetata: Prod Cros srl, la care asociat nu este el, ci sotia lui, Maria Basescu, cu 20% de procente din beneficii si pierderi si fratele lui, Mircea Basescu, cu 39% de procente din beneficii si pierderi. Firma Prod Cros srl a achizitonat in 1994 fabrica de inghetata, printr-un credit extern luat prin Banca Agricola, credit pe care nu l-a rambursat in totalitate, restantele de plata fiind ulterior preluate la datoria de stat.

Cea de a patra firma a familiei BASESCU, AMC Cros srl este o firma de produse lactate, care o are ca actionar pe Maria Basescu, cu 20% din profit si pierderi. Aceasta firma a fost infiintata, in 1994, odata cu Prod Cros srl, de catre Maria Basescu si Mircea Basescu. Familia BASESCU detine exact acelesi procente ca la Prod Cros srl: Maria Basescu – 20% si Mircea Basescu – 39%. Ceilalti actionari sint, la fel ca la Prod Cros srl, cei doi oameni de incredere ai lui TRAIAN BASESCU: Anca Ivascu – 39% si Dumitru Scaiceanu – 2%. Anca Ivascu este sora lui Aurelian Ivascu, membru PSD, consilier local la Constanta, apropiat al lui Radu Mazare.

TRAIAN BASESCU a introdus-o pe Anca Ivascu si intre actionarii de la Aliment Murfatlar srl, unul dintre principalii sponsori ai campaniei electorale a Partidului Democrat si a lui TRAIAN BASESCU.

In anul 2001 TRAIAN BASESCU figura printre actionarii persoane fizice la Banca Comerciala Unirea alaturi de seful Directiei de Supraveghere Bancara Nicolae Cinteza, si de Cristian Burci, patronul de la Prima TV, ca actionar majoritar figurand un grup de firme rusesti.

Bilanturile oficiale depuse de toate aceste firme la Registrul Comertului nu justifica nici pe departe investitiile imobiliare ale familiei BASESCU si asta explica de ce incearca Primarul General sa-si camufleze averea trecand-o pe numele rudelor.

La fel de greu de justificat insa sunt si cheltuielile exorbitante facute de fiica lui TRAIAN BASESCU, Ioana care a deschis de curand un magazin de lux in incinta hotelului Hilton din Bucuresti. Magazinul se numeste si investitia totala facuta de fiica lui TRAIAN BASESCU este estimata la 1.000.000 de euro.

Prin intermediul fratelui sau Mircea Basescu, TRAIAN BASESCU este implicat intr-un mare numar de afaceri in Constanta. In 1991, pe cind era Ministru al Transporturilor, TRAIAN BASESCU a infiintat la Constanta firma Star Sea Co srl. La fel ca la Prod Cros srl si la AMC Cros SRL, TRAIAN BASESCU detine aceasta firma prin intremediul fratelui sau Mircea Basescu si a lui Anca Ivascu.

Tot prin Mircea Basescu si Anca Ivascu, TRAIAN BASESCU a infiintat in 2001 la Constanta firma Miral Cross Ships Supply srl, care se ocupa de activitati anexe transporturilor pe apa. In 2002, pe numele lui Mircea Basescu, a fost infiintata firma de consultanta MB Consult Company srl. Fratele lui TRAIAN BASESCU detine in totalitate aceasta firma, fiind si unicul ei administrator.



In activitatea sa de Ministru al Transporturilor si de Primar General al Capitalei, in afara de afacerea Flota numele lui TRAIAN BASESCU a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situatia materiala infloritoare a familiei BASESCU.

Ca Ministru al Transporturilor TRAIAN BASESCU a initiat si demarat in 1997, o serie de activitati ca dezmembrarea materialului rulant al SNCFR si vinzarea componentelor la fier vechi, curatirea si intretinerea terasamentelor de cale ferata etc., pe care le-a incredintat unor apropiati ai sai. Aceste activitati platite din bugetul Ministerului Transporturilor erau extrem de rentabile, dar mai ales erau imposibil de controlat ulterior sub aspect cantitativ si calitativ, reprezentand o sursa continua de fonduri pentru TRAIAN BASESCU si apropiatii sai. La aceste activitati s-a adaugat incredintarea fara licitatie a lucrarilor de modernizare si asfaltare a drumurilor.

Ca Primar General TRAIAN BASESCU a debutat in 2000, la numai o luna de la investirea in functie cu o operatiune extrem de contestata, demolarea chioscurilor, in urma careia zeci de mii de familii au ramas fara sigurul mijloc de subzistenta. Explicatia acestei actiuni se regaseste in sumele foarte mari de bani primite de TRAIAN BASESCU atat pentru campania electorala din 2000, cat si pentru folosul sau personal, de la doua mari firme de supermarket-uri, Carefour si Billa, interesate in eliminarea concurentei reprezentata de chioscurile care vindeau marfa foarte ieftin.

Alte afaceri care au reprezentat si mai reprezinta surse importante de castig pentru Primarul General sunt incredintarea lucrarilor de asfaltare exclusiv catorva firme apropiate lui TRAIAN BASESCU, inchirierea a 648 de WC-uri ecologice a caror intretinere costa 7 miliarde de lei lunar, autorizarea catorva zeci de firme de alimentatie publica sa-si desfasoare activitatea in parcurile Capitalei etc.

O alta operatiune care i-a adus un camision important lui TRAIAN BASESCU a fost afacerea Parcul Bordei-Satul Francez.

Complexul de vile a fost cunstruit la jumatatea anilor '90 pe un teren din Soseaua Nordului care ulterior a fost revendicat.

TRAIAN BASESCU i-a oferit proprietarului (Costel Constanda un apropiat al Vicepresedintelui PD Radu Berceanu), in schimbul terenului revendicat in suprafata de 19.000 de metrii patrati, 3,3 hectare de teren (Parcul Bordei), pe malul lacului Floreasca, in cartierul Primaverii, cea mai scumpa zona rezidentiala a capitalei. Cele 3,3 hectare de teren date in proprietate de TRAIAN BASESCU valoreaza la pretul pietei 33.000.000 de euro (1000 de euro metrul patrat), in conditiile in care terenul primit la schimb de Primaria Capitalei valoreaza numai 9.500.000 de euro, la pretul pietei (500 de euro metrul patrat).

TRAIAN BASESCU se afla in relatii apropiate cu controversatul om de afaceri Frank Timis caruia i-a promis sprijin in Proiectul Rosia Montana, inca din perioada in care era numarul doi in Guvernul Radu Vasile.
SUS



5.TRAIAN BASESCU VS. FLOTA

a) scurt istoric

- In 1990 intreaga flota maritima a Romaniei era grupata la IEFM NAVROM: Flota de Pescuit Oceanic la Tulcea, Flota de Pescuit Fluvial la Galati;

- Flota maritima cuprindea 390 de nave, de la cargouri de 3000 de tdw pana la mineraliere de 165 000 tdw;

- Ca tonaj, flota avea in jur de 17 milioane tdw, ocupand locul 7 in lume (depasind flotele unor tari precum Franta si Germania); valoarea de piata a flotei era de 4-6 miliarde de dolari;

- C.L.C.: in terminologia maritima internationala reprezinta titulatura “capitan/commandant de cursa lunga”; in perioada 1975-1987 promotiile Sectiei Civile a Institutului Superior de Marina nu au mai facut fata la cresterea exploziva a numarului de nave;

- Se va apela fie la ofiteri de marina militara, fie la avansarea rapida a unor ofiteri tineri, eludand gradele pe care acestia trebuiau sa le obtina in prealabil;

- In aceste conditii ajunge Traian Basescu comandant de nava;



Atributiile comandantului:

- este singurul inarmat cu arme de foc la bordul navei;

- poate sa hotarasca in orice problema, fara a se consulta cu nimeni;

- poate oficia casatorii;

- poate aresta si incarcera;

- poate decide esuarea sau chiar scufundarea navei;



- La IEFM Navrom Constanta, dupa revenirea din cursa, fiecare comandant trebuia sa prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupa care se intalnea cu ofiterii de Securitate care raspundeau de intreprinderi;

- Intrevederea nu era consemnata in scris, note scrise dand doar informatorii de la bordul navei;



b) Basescu a facut avere prin urmatoarele metode:

- achizitionarea de alimente in porturi straine, de calitate inferioara, pentru care platea preturi pentru calitate superioara (acest lucru se facea in colaborare cu agentul Navrom din portul respectiv – ship-shandler);

- tot in intelegere cu agentul, se aprovizionau cu cantitati de motorina si ulei mult mai mici, pentru care plateau preturi mai mari;

- o alta sursa de venituri ilicite era incarcarea devizelor la lucrarile de reparatii ale navelor romanesti din Marea Nordului, unde Basescu era reprezentant Navrom (ofiter acoperit). Basescu a fost in legatura cu colonelul Vasile Stanciu (acum seful Unitatii de Ofiteri Acoperiti din SRI); lista ce urmeaza a fi publicata, fiind planificata de serviciile NATO.

- Una dintre aceste manevre i-a fost fatala lui Basescu, care la sugestia Securitatii va fi retras in 1989 (ordin semnat de contraamiralul Anghelescu);

- Dupa unele marturii demne de crezare, in 1989, dupa sinuciderea g-l Milea, in biroul acestuia s-ar fi gasit o Nota prin care se solicita pentru ofiterul acoperit (gradul de capitan) MapN, Basescu Traian, aprobarea de trecere in structurile securitatii (actualul SIE),

- In februarie 1990, Nicolae Vacaroiu aproba vanzarea ca fier vechi a 26 de nave; durata de viata, general acceptata a unei nave este de 25 de ani;

- Dupa acest termen ea mai poate naviga daca indeplineste cerintele Registrului Naval;

- Lansata sub “pavilion de complezenta” (Panama, Liberia), nava vanduta initial ca fier vechi mai poate circula ani buni si aduce profituri substantiale;

- In 1991, fratele lui Traian Basescu, Mircea Basescu (tot CLC) pleaca in Japonia (port Yokohama) cu un mineralier de 165 000 tdw; de la Yokohama, Mircea Basescu trimite o telegrama anuntand ca nava s-a stricat si necesita reparatii capitale;

- Ministrul Traian Basescu aproba, reparatia costand 1 200 000 de dolari; justificarea banilor s-a facut cu acte dubioase, iar la revenirea in tara nava a intrat in alte “reparatii capitale”;



c) Contractele de bare-boat:



- alaturi de contractile PETRO-KLAV si ERMIS, contractele bare-boat, aprobate in perioada cat Basescu a fost secretar de Stat si Ministru (guvernele Roman si Stolojan), s-au dovedit un esec;

- NAVROM (respectiv cele trei companii rezultate din fragmentarea acestuia) pune la dispozitia unei persoane (fizice sau juridice) una sau mai multe nave;

- Persoana respectiva asigura managementul acestora (contracte de carausie marfa, plata echipajului, aprovizionarea cu combustibil); reparatiile se fac pe socoteala proprietarului, iar profitul se imparte in doua; in urma acestor contracte toate navele au fost pierdute;

- Metode au fost urmatoarele:

i. Reparatii fictive sau devize incarcate;

ii. Managerii au indatorat navele (neplatind achizitiile);

iii. Managerii, uzand de fals, au pus gaj navele (desi nu le apartineau) si au luat imprumuturi enorme de la banci;



- contractele de bare-boat, incepute de Traian Basescu si Calin Marinescu (secretar de Stat in perioada cat Basescu a fost ministru) au continuat si sub mandatele ministrilor Paul Teodoru si Aurel Novac;

- printre cei care s-au imbogatit din contractele de bare-boat se numara si Adolf Bidea si Gheorghe Bosanceanu.

- Calin Marinescu si Gheorghe Bosanceanu au fost comandanti de nave si apropiati ai lui Basescu;



d) Dosarul Flota:



- dosarul “Flota” instrumentat de PNA nu cerceteaza decat cazul a 16 nave Navrom; Petromin SA cuprindea Flota Strategica si a rezultat in urma divizarii Navrom; printer vasele strategice se numarau petrolierele si mineralierele;

- navele au fost ipotecate de Christiana Bank – Oslo (Norvegia), in favoarea societatii Torvald-Klavenes – Oslo, cu care Petromin formase o societate mixta (joint-venture), Petro-Klav;

- grupul Klavenes a incasat de la Christiana Bank (in contul celor 16 nave romanesti) circa 150 de milioane de dolari; neachitandu-si ratele, navele au fost vandute de banca;

- banca a dat doar 50% din valoarea navelor, prejudiciul adus statului roman fiind de peste 300 milioane de dolari (doar pentru 16 nave!);

- Basescu a fost acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, inselaciune si delapidare;

- Au mai fost acuzati Paul Teodoru, Radu Sarbu si Aurel Novac; s-au sesizat nereguli la toate cele trei companii: Romline, Navrom, Petromin;

- Basescu in calitate de subsecretar de Stat la Subsecretariatul pentru Navigatie Civila, a trimis o ordonanta catre Petre Roman prin care solicita acordarea sumei de 683 000 de dolari din fondul valutar al statului, pentru eliberarea remorcherului romanesc “Hercule”, arestat in Suez;

- Ulterior, compania Romline condusa de Gheorghe Serescu inchiriaza navele “Mangalia”, “Tutova” si “Tuzla” firmei americane King Shipping Management;

- Basescu aproba schimbarea pavilionului pentru care navele sa poata circula sub pavilion cipriot (incalca flagrant legea!);

- Partenerul american infiinteaza o firma in Cipru, la care inregistreaza cele trei nave inchiriate, desi nu avea nici o legatura cu societatea constanteana Romline;

- Basescu a fost acuzat de implicare in fraudarea cu 100,5 milioane de dolari a Petromin, prin intermediul firmei mixte “Minerva Shipping Company” cu sediul in Malta;

- Cota de participare a fost de 50% Petromin si 50% Ermis Maritime cu sediul in Liberia; contributia partii romane consta in 7 nave si a firmei straine in participare cu contravaloarea reparatiilor si retehnologizarii acestora;

- In calitate de ministru al Transporturilor, Basescu ii transmite primului ministru un memoriu de fundamentare pentru aprobarea prin Hotarare de Guvern a participarii Petromin la constituirea societatii mixte (care urma sa aiba profit de 16,2 milioane de dolari, din care 50% ar fi revenit partii romane);

- Navele au fost transferate in baza unor documente ilegale (nu au existat procese de predare primire a gestiunii; valoarea din actul de vanzare a unor nave a fost derizorie) si a avut drept consecinta pierderea profitului de peste 6 milioane de dolari; toate cele 7 nave au fost pierdute;

- In cazul Torvald Klavenes (debuteaza in 1990), grupul de firme norvegian face o vizita in portul Constanta; un an mai tarziu (1991), conducerea CNM Petromin ii inainteaza ministrului Traian Basescu un material din care reiesea starea tehnica proasta a navelor companiei;

- Solutia avansata era acordarea unui imprumut de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave; finantarea urma sa fie oferita de grupul de firme Torvald Klavenes;

- La 14 mai 1991 s-a inregistrat contractul de societate mixta intre AS Klavenes Chartering Norvegia si Petromin, cu participarea in parti egale;

- In urma unei vizite la Oslo a lui Traian Basescu, in calitate de ministru, ia fiinta firma Petromin Overseas INC, inregistrata in Liberia; prin ordinul lui Basescu, in 1992, navele Carbunesti, Comanesti, Bobalna si Borzesti au fost trecute sub pavilion Liberian;

- Concernul norvegian era interesat de asigurarea intereselor sale in zona Golfului Arabiei, compania dezvoltand transport cargo in “Saadyat Free Zone – Abu Dhabi”;

- In zona Golfului Persic se joaca interese de rang mondial: “GIAT Industries”, grup industrial de armament din Franta dorea sa evite falimentul, Rusia cu santierele navale Baltiisky Zavod dorea sa se reintegreze in arena mondiala;

- Concernul norvegian a apelat la aparenta retehnologizare a flotei romanesti pentru a o vinde in alta parte; vanzarea navelor romanesti s-a facut pe sume derizorii: vrachierul Bals a devenit “Mounth Parnitha” (158 158 tdw, construit la Mangalia in 1982); a fost vandut unei firme grecesti pentru suma de 2 100 000 de dolari; nava Borzesti (64 854 tdw) a fost vanduta pentru 3 500 000 dolari;

- Prejudiciul in dosarul Flota este de 324 514 689 USD ( peste 11 miliarde de lei);

- Afacerea a fost condusa de Basescu prin asumarea ilegala a functiei de presedinte/director al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas (rezultata din asocierea CNM Petromin cu Torvald Klavenes);

- Basescu avea drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte Petroklav, permitand alimentarea nejustificata a acestuia cu suma de 500 000 dolari din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu se afla in nici o relatie comerciala;

- Suma a fost evidentiata in City Bank Londra, ca un transfer intern cu titlu de plata a unei prime de asigurare catre Petroklav Inc. Bahamas pentru nava Baicesti;

- Prima de asigurare era in realitate datorata de alta firma: Borom Shipping Londra; nava Baicesti a fost ipotecata in favoarea Christiana Bank Oslo, obtinandu-se un credit de 4 milioane de dolari; se pare ca banii au fost folositi astfel:

i. 3 250 000 $ virate companiei United Dutsch (care nu a existat niciodata);

ii. 250 000 $ virati firmei de avocatura Sinclaire Roche & Temperley;

iii. 500 000 $ in contul firmei Petroklav Inc. Bahamas, unde director era Basescu;



- mai sunt urmariti penal Marin Lupu si Helmut Bogdan, reprezentanti CNM Petromin la Oslo;

- alt actor important in afacerea Flota, neurmarit inca penal, la fel de abil in jongleri, este Serban Mihailescu, cainele “acoperit” (ofiter) al lui Tudor Postelnicu la paza cabinetului Constantin Dascalescu, care in toata perioada “scufundarii flotei” avea demnitati de reprezentare a FPS (deci a statului) si de care PNA si chiar presa nu face referire; personaje ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu sunt implicate direct in acest jaf asupra grelei mosteniri ceausiste “ce plutea pe apa”, in prezent fixata in conturi personale.



e) Virgil Magureanu (A), care a preluat comanda securitatii interne; ce a facut? Doar a supravegheat scufundarea flotei si a Romaniei? Sub sloganul “nu ne vindem tara” (o talharim noi) pusa in gura muncitorimii “eliberate” de munca in 1989; pe cine a slujit (ofiterul acoperit al CIE, transferat in Academia Stefan Gheorghiu sub masca unui obscur expert la insistentele rectorului Leonte Rautu (NKVZ); rapid propulsat langa Iliescu de curentul gorbaciovisto (KGB/GRU) - decembrist ? Indicativul motanel il purta Virgil Magureanu in asa zisa dizidenta la Focsani (protejata si dirijata) - prietenii stiu de ce!…

Si de atunci cate mizerii a mai facut NUMAI POPORUL ROMAN STIE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

GREIERELE ªI FURNICA


VERSIUNEA ELVETIANA
Furnica munceste din greu toata vara in arsita. Isi cladeste casa si pregateste provizii pentru iarna.
Greierele crede ca furnica e proasta, rade, danseaza si se joaca.
Odata iarna venita, furnica sta la caldura si mananca bine.
Greierele tremurand de frig nu are nici hrana, nici adapost si moare inghetat.
SFARSIT

VERSIUNEA FRANCEZA
Furnica munceste din greu toata vara in arsita.
Isi cladeste casa si pregateste provizii pentru iarna.
Greierele crede ca furnica e proasta, rade, danseaza si se joaca.
Odata iarna venita, furnica sta la caldura si mananca bine.
Greierele tremurand de frig organizeaza o conferinta de presa si intreaba de ce furnica are dreptul sa stea la caldura si sa manance bine in timp ce altii, mai putin norocosi decat ea, sufera de frig si foame.
Televiziunea realizeaza emisiuni in direct, care arata greierele tremurand de frig si difuzeaza extrase video cu furnica stand frumos la caldura intr-o casa confortabila, cu o masa plina de provizii.
Francezii sunt socati de faptul ca, intr-o tara atat de bogata, bietul greiere e lasat sa sufere in timp ce altii traiesc in huzur.
Ziaristii fac interviuri in care intreaba de ce furnica s-a imbogatit pe spinarea greierului si interpeleaza guvernul pentru a mari impozitele furnicii, astfel incat aceasta sa plateasca „cat se cuvine".
CGT, FO, Partidul Socialist, Partidul Comunist, Liga Revolutionara Comunista organizeaza manifestatii in fata casei furnicii.
Functionarii publici decid sa faca greva de solidaritate 59 de minute pe zi pe o perioada nelimitata.
Un filosof la moda scrie o carte care demonstreaza legaturile furnicii cu tortionarii de la Auschwitz .
Ca raspuns la sondaje, guvernul emite o lege privind egalitatea economica si o lege (aplicata retroactiv asupra perioadei de vara) anti-discriminare.
Impozitele furnicii sunt marite si furnica primeste o amenda pentru ca nu l-a angajat pe greiere ca asistent.
Casa furnicii este confiscata de autoritati pentru ca furnica nu are destui bani ca sa-si plateasca si amenda si impozitele.
Furnica pleaca din Franta si se instaleaza in Elvetia unde contribuie la bogatia economica.
Televiziunea face un reportaj despre greiere, care de-acum s-a ingrasat.
Acesta este pe cale sa termine proviziile furnicii, chiar daca primavara e inca departe. In casa furnicii se tin in mod regulat intruniri ale artistilor si scriitorilor de stanga.
Cantaretul Renaud compune cantecul „Furnica, opreste-te!"
Fosta casa a furnicii, devenita locuinta sociala pentru greiere, se deterioreaza pentru ca acesta nu face nimic pentru a o intretine.
Guvernului ii este reprosata lipsa mijloacelor. Este infiintata o comisie de ancheta ce va costa 10 milioane euro.
Greierele moare de supradoza.
Ziarele si televiziunile comenteaza esecul guvernului de a redresa cum trebuie problema inechitatii sociale.
Casa este invadata de o banda de gandaci emigranti.
Gandacii organizeaza traficul de marijuana si terorizeaza comunitatea.
Guvernul se felicita pentru diversitatea multiculturala a Frantei.
SFARSIT

De la: 9am178165, la data 2010-12-22 21:08:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-19 21:07:14

De la: 9am178165, la data 2010-12-17 11:23:01

De la: 9am178165, la data 2010-12-14 19:55:531. NAVIGATORUL SI TURNATORUL

TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973

Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj! )

In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular.

La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN , dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976.

Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta.

In aceasta calitate TRAIAN BASESCU este preluat ca informator – sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor.

De folosirea ofiterului de marina TRAIAN BASESCU s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides care organiza contacte cu acesta inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intalniri participa de regula si seful lui Avramides, Dumitru Nicusor, care insa se intalniea si separat cu TRAIAN BASESCU.

In calitatea sa de ofiter de marina, TRAIAN BASESCU dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat.

De mentionat faptul ca desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informatorul TRAIAN BASESCU mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973.

In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor.

In prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, piata Independentei nr 2, bloc 2, scara 6, apartament 92 si are tel. nr.- 0239.633691.

Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, TRAIAN BASESCU a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Rosioru Ioan si Deacu Constantin, tot sub coordonarea sefului biroului, Dumitru Nicusor.

Dumitru Nicusor a trecut dupa 1989 in SRI, ajungand General, sef al Sectiei SRI – Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea.

Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti.

TRAIAN BASESCU a sustinut in 1981 examenul de Comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei Arges.

In acea perioada era de notorietate in randul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura.

In jurul anului 1984 informatorul TRAIAN BASESCU a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.

In 1987 TRAIAN BASESCU este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE.

In aceasta perioada TRAIAN BASESCU a transmis preponderent informatii de inters economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Roterdam,

dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective.

In vara anului 1988, TRAIAN BASESCU a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa.

In 22 decembrie 1989, ofiterul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut in subordine pe TRAIAN BASESCU, s-a infiltrat printre revolutionarii din fata Comitetului Central, a intrat in anturajul lui Dan Iosif si ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu si in ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.

Actualmente este Secretar Executiv al PD.

La inceputul anului 1989 in ascensiunea profesionala a lui TRAIAN BASESCU intervine o sincopa.

Pe 8-03-1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM.

TRAIAN BASESCU a fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava Zimnicea in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca TRAIAN BASESCU a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port.

In perioada ianuarie-martie 1989 TRAIAN BASESCU a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara incercand sa-si justifice deciziile, dar si lansand acuze grave si neintemeiate la adresa Comandantului navei Zimnicea, despre care scria ca este , si ca este.

Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinand cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca TRAIAN BASESCU a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie.

Imediat dupa Revolutie, TRAIAN BASESCU a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Navigaþiei Civile din Ministerul Transporturilor.

Pentru a obtine aceasta functie foarte importanta, TRAIAN BASESCU s-a bucurat de recomandarea si sustinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar si ale vechiului sau prieten, Calin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Presedinte al CFSN Constanta.
SUS





2. ADMINISTRATORUL

In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, TRAIAN BASESCU a ocupat in permanenta functii administrative, cu o singura exceptie, perioada 1993-1996.

In tot acest timp TRAIAN BASESCU a reusit sa isi creeze o imagine de om gospodar, de bun administrator, folosindu-si exclusiv calitatile de comunicator si de manipulator al opiniei publice pentru ca rezultatele efective obtinute de TRAIAN BASESCU in administratie sunt dezastruoase.

Perioada am prezentat-o mai sus, iar in continuare vom prezenta o sinteza a activitatii lui TRAIAN BASESCU in functii administrative, care demonstreaza, ca episodul din CV-ul sau, nu a fost un simplu accident.

Imediat dupa Revolutie TRAIAN BASESCU a urcat rapid in functie de la Director in Minister, la Subsecretar de stat si de la inceputul anului 1991, la Ministru al Transporturilor.

In acesti trei ani 1990-1992, TRAIAN BASESCU a ignorat complet problemele reale din transporturile romanesti si anume starea proasta a drumurilor (nici un kilometru de sosea nu a fost modernizata in acesti trei ani), diminuarea alarmanta a traficului de persoane si marfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerata a acesui tip de transport, starea deplorabila a flotilei TAROM ( exceptie facand cele doua aeronave Airbus cumparate de Petre Roman, intr-o afacere din care s-a incasat un comision de 1,3 milioane dolari).

Dar aceasta perioada va ramane in memoria colectiva ca perioada in care a disparut mai mult de jumatate din flota maritima a Romaniei, cealalta parte disparand si ea in a doua perioada de ministeriat al lui TRAIAN BASESCU, cu aportul determinant al FPS-ului condus de Sorin Dimitriu si Radu Sarbu.

Disparitia flotei romane a insemnat una dintre cele mai oneroase afaceri de dupa Revolutie care s-a soldat cu pierderi de sute de milioane de dolari pentru statul roman, dar si cu castiguri pe masura pentru cei implicati direct.

Actualmente se afla pe rol la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie dosarul Flota. Dosarul a fost instrumentat de PNA.

Alaturi de TRAIAN BASESCU sunt inculpate alte 80 de persoane, printre care alti doi fosti Ministri ai Transporturilor, Radu Sarbu fostul Presedinte al FPS, etc.

Dintre toti acestia numai TRAIAN BASESCU refuza sa se prezinte in fata justitiei, tocmai pentru ca stie ca, desi nu a semnat nici un act pentru vanzarea vreunei nave, el este cel care a orchestrat toata aceasta uriasa operatiune care a dus la disparitia efectiva a flotei romane.

Tot TRAIAN BASESCU este cel care a creat la inceputul anului 1990 o vasta retea alcatuita din inalti functionari din Ministerul Transportului in fruntea carora s-a aflat bunul sau prieten Calin Marinescu (Shogunul), dar si din firme romanesti si mai ales straine care au obtinut sute de milioane de dolari din exploatarea si valorificarea flotei romane.

Una dintre cele mai cunoscute componente ale acestei uriase operatiuni de spoliere a avutiei nationale a fost afacerea Petromin- Klaveness (Norvegia) prin care 18 dintre cele mai moderne nave romanesti au fost facute practic cadou firmei norvegiene care la data semnarii contractului cu Petromin, era in pragul falimentului, mai avand in dotare doar cateva vrachiere si nave multifunctionale.

Este de remarcat faptul ca in urma afacerii Petromin – Klaveness TRAIAN BASESCU nu a primit numai recompense de ordin material ci a obtinut si diploma de absolvent al cursurilor Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian.

Intregul rechizitoriu care a stat la baza inculparii lui TRAIAN BASESCU si a complicilor lui este public si poate fi studiat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De altfel ancheta in cazul Flota a inceput inca din timpul regimului Constantinescu, in 2000 secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mocuta trimitand la Camera Deputaþilor instiintarea cu privire la inceperea urmaririi penale.

In perioada 1996-2000 TRAIAN BASESCU a fost din nou numit Ministrul Transportului.

In acest interval de timp s-a realizat un singur lucru asfaltarea unor sosele nationale care ajunsesera intr-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor sosele s-a facut cu banii cetatenilor care au fost obligati sa plateasca celebra taxa BASESCU, bani care au ajuns in conturile firmelor apropiate lui TRAIAN BASESCU si PD-ului.

Tot acum TRAIAN BASESCU a definitivat, cu ajutorul FPS-ului instrainarea flotei romane si a adus, tot impreuna cu FPS-ul, TAROM-ul in pragul falimentului.

SNCFR-ul a fost divizat in mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activitatii, ci doar la distribuirea de

functii de directori mai multor clienti politici, compania ramanand in toata aceasta perioada pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului si regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.

De asemenea, in perioada 1996-2000, SNCFR a constituit alaturi de Petrom, Renel si Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice catre clientela politica a coalitiei aflata la putere.

Cea mai cunoscuta mostra de a banului public a fost autostrazii Bucuresti-Pitesti. Lucrarile au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul Romaniei. La doar o luna de la darea in folosinta a autostrazii, s-a prabusit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni covorul asfaltic a inceput sa se desprinda asa incit dupa 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafata autostrazii, facand imposibila circulatia si impunand angajarea unor noi lucrari de asfaltare.

Intre 2000 si 2004, activitatea lui TRAIAN BASESCU de Primar General al Capitalei nu a dus la finalizarea nici unuia dintre programele necesare Bucurestilor, desi multe din aceste programe au fost subiecte de campanie electorala. Curatenia orasului, asfaltarea si reabilitarea strazilor, fluidizarea circulatiei, reabilitarea retelei de apa si canalizare, constructia de locuinte sociale, repararea scolilor, toate sunt bile negre pentru Primarul General al Capitalei dupa patru ani de mandat.
SUS





3. POLITICIANUL

TRAIAN BASESCU si-a inceput activitatea politica, in 1991 cand a fost numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Roman.

In 1992 cind s-a produs scindarea FSN in doua tabere, in jurul lui Ion Iliescu si in jurul lui Petre Roman, TRAIAN BASESCU a ales tabara Roman.

Adevarata afirmare politica a lui TRAIAN BASESCU a inceput insa in 1996. Cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1996, cand fiind acuzat de adversarii politici ca este principalul vinovat pentru disparitia flotei, a facut un gest foarte spectaculos, demisionand din functia de Deputat, renuntand astfel la imunitatea parlamentara si punandu-se la dispozitia justitiei.

In realitate acest demers politic, care i-a atras foarte multa simpatie in randurile electoratului, a fost foarte bine calculat, TRAIAN BASESCU stiind foarte clar ca timpul scurt ramas pana la alegeri, nu permitea organelor de ancheta sa definitiveze un dosar extrem de amplu cum era si este dosarul Flota. Mai mult decat atat, TRAIAN BASESCU a obtinut numirea ca Director de campanie electorala al lui Petre Roman, si primul loc pe lista de candidati ai PD pentru Camera Deputatilor in judetul Vaslui.

In acest mod TRAIAN BASESCU si-a asigurat o altfel de imunitate, stiind foarte bine ca nici un organ de ancheta nu va avea curajul sa-l aresteze pe directorul campaniei electorale ale unuia din primii trei candidati la Presedentie, si pe unul dintre cei mai mediatizati candidati ai opozitiei din acea vreme, in conditiile in care toate sondajele indicau ca PD-ul va participa la guvernare dupa alegerile din 1996.

TRAIAN BASESCU a considerat ca actionand astfel are sanse sa inchida o data pentru totdeauna chestiunea Flota atat din punct de vedere mediatic cat si juridic.

Dupa alegerile din 1996, TRAIAN BASESCU este numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea.

Activitatea ca Ministru a lui TRAIAN BASESCU din perioada 1997-2000 am prezentat-o sintetic mai sus, dar foarte importanta a fost activitatea politica a acestuia din perioada respectiva.

Initial TRAIAN BASESCU s-a plasat in randurile baronilor PD, alaturi de Victor Babiuc, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu-Duvaz, Alexandru Sassu, oameni care au constituit trupa de soc a lui Petre Roman in disputa cu adversarii politici din PDSR, dar si din CDR.

TRAIAN BASESCU s-a remarcat rapid ca varful de lance al PD-ului, in lupta cu colegii din coalitie.

Prima victorie importanta a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, in primavara anului 1998, actiune inceputa de TRAIAN BASESCU in decembrie 1997 prin declansarea crizei guvernamentale.

TRAIAN BASESCU a stiut sa exploateze foarte bine aceasta victorie, asigurandu-si o imagine de luptator pe scena politica romaneasca, locul doi in partid, dar mai ales locul doi in Guvernul condus de Radu Vasile.

Din acest moment si pana la alegerile din 2000 TRAIAN BASESCU a sustinut in permanenta o stare de conflict in cadrul coalitiei de guvernare, initiind dispute cu colegii de Guvern, dar si cu alti lideri ai partidelor aflate la putere.

Valeriu Stoica, Radu Sarbu, Andrei Marga, Nicolae Noica, Traian Remes, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Emil Constantinescu, Mugur Isarescu, Theodor Stolojan etc.

TRAIAN BASESCU a reusit in acest mod sa-si creeze o notorietate foarte mare, fiind zilnic prezent pe micul ecran, si pe prima pagina a ziarelor, dar si o imagine de personaj politic fara scrupule, rau de gura, pus in permanenta pe harta si care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile.

La inceputul anului 2000, in vizorul sau a intrat si Petre Roman cu care a avut mai multe dispute publice, alimentand astfel ideea ca el, TRAIAN BASESCU este de facto numarul unu in partid si pregatind debarcarea lui Petre Roman din fruntea PD. In acest context trebuie privita si strategia adoptata de TRAIAN BASESCU inainte de alegerile locale din 2000 cand desi a fost solicitat sa candideze la Primaria Capitalei, de catre Petre Roman, inca din februarie 2000, a refuzat in nenumarate randuri, dar in paralel a incurajat desemnarea de catre PD a unui candidat lipsit de orice sansa. Pe acest fond, cand dupa aparitia mai multor sondaje de opinie dezastruoase pentru PD, insistentele pentru a accepta sa candideze au crescut, TRAIAN BASESCU a acceptat sa se inscrie in cursa pe 5-05-2000, exact in ultima zi in care se mai acceptau candidaturile.

Prin aceasta manevra TRAIAN BASESCU si-a creat imaginea de salvator al Partidului Democrat, demarand practic actiunea de inlaturare a lui Petre Roman din functia de Presedinte PD.

Pentru aceasta s-a autoimpus ca Director al campaniei electorale a lui Petre Roman, pozitie din care l-a sabotat pe acesta sistematic, asta facand ca Roman sa obtina in toamna anului 2000 de 3 ori mai putine voturi decat PD, partidul pe care Roman il reprezenta. Este de notorietate faptul ca mai multi sefi de filiale ale partiduli au fost sunati de TRAIAN BASESCU care le-a cerut sa se concentreze exclusiv pe campania parlamentara, in detrimentul celei prezidentiale a lui Petre Roman.

Apoi in anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvaz, Sassu, Simona Marinescu pentru a obtine voturile congresului PD, inlocuindu-l astfel din functia de Presedinte PD pe Petre Roman.

La acelasi congres, imediat dupa ce a fost numit Presedinte, si-a sacrificat aliatii amintiti mai sus, niciunul dintre ei nemai obtinand functiile promise in conducerea PD.

De atunci toti liderii marcanti ai PD, cu exceptia lui Radu Berceanu au parasit partidul condus de TRAIAN BASESCU din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus in conducerea partidului. De altfel in 24 ianuarie 2004 TRAIAN BASESCU declara public

In perioada 2001-2004 TRAIAN BASESCU si-a folosit pozitia de Primar General al Capitalei pentru a-si impune o noua imagine publica, aceea de unic adversar al partidului de guvernamant, pregatindu-si astfel ascensiunea spre cea mai inalta demnitate in stat, functia de Presedinte al Romaniei.

Lansarea acestei adevarate campanii a fost facuta de TRAIAN BASESCU printr-o declaratie care-i defineste stilul de a face politica, acuzandu-l pe Adrian Nastase ca

In continuare TRAIAN BASESCU a purtat un razboi de gherila cu Adrian Nastase, razboi care pe fondul nemultumirilor sociale si al deteriorarii imaginii PSD i-a atras o simpatie tot mai larga in randurile populatiei.

In final singurul obstacol in fata nominalizarii sale ca reprezentant al Aliantei PNL-PD in cursa prezidentiala l-a reprezentat Theodor Stolojan, candidatul desemnat al aliantei.

TRAIAN BASESCU a reusit, sa-l determine pe acesta sa se retraga din cursa pentru Presedentia Romaniei si din viata politica, cu numai trei saptamani inaintea campaniei electorale, in urma unei intense actiuni de constrangere, de manipulare si de santajare a lui Theodor Stolojan.
SUS





4. AFACERISTUL

In intreaga sa activitate TRAIAN BASESCU a fost calauzit de doua teluri ascensiunea in ierarhia sociala si inavutirea.

Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.

In continuare va vom prezenta numai o parte din afacerile necurate care au creat bunastarea familiei BASESCU.

In 10-01-1980 lui TRAIAN BASESCU, pe atunci ofiter angajat la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta, i s-a repartizat din fondul locativ de stat un apartament cu 4 camere plus dependinte, situat in Aleea Zmeurei nr. 2, bl. U, sc. A. Cum la acea data familia sa se compunea din sotie si un copil, repartizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale in vigoare pentru ca avea dreptul la doar 2 camere).

In 26-05-1992 TRAIAN BASESCU a cumparat locuinta respectiva, pe baza contractului nr. 1415 achitand pe loc suma de 140.000 de lei.

In 10 ianuarie 1991 Primaria Capitalei, cu adresa nr. 118053, a pus la dispozitia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din strada Argentina nr. 2, bl.12, et. 2 (Piata Victoriei). Acest apartament a fost ocupat de TRAIAN BASESCU.

In 22.08.1991, TRAIAN BASESCU a renuntat la apartamentul din strada Argentina si a primit in aceeasi zi, cu aprobarea lui Petre Roman, repartitie pentru imobilul de lux din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 prin comunicarea Secretariatului General nr. 15/4086/1991. In baza acestor acte ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere 60165 din 28 august 1991.

Asa cum rezulta din Adresa 1888 din 21 iulie 1991 a Ministerului Transporturilor, la acea data TRAIAN BASESCU isi avea domiciliul stabil in Constanta. In aceste conditii, conform Legii 5/1973 nu i se putea repartiza o locuinta intr-o alta localitate cu incheierea contractului pe durata nedeterminata (putea beneficia, eventual, doar de o locuinta de serviciu).

Contractul de inchiriere pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 era nul de drept deoarece - conform Legii 5/1973 - o persoana fizica nu putea detine, in acelasi timp, doua locuinte proprietate de stat. Astfel, daca TRAIAN BASESCU impreuna cu familia si-ar fi stabilit domiciliul in Bucuresti, inainte de a i se incheia contractul pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor ar fi trebuit sa faca dovada ca a predat apartamentul din Constanta, Aleea Zmeurei, dar asa cum am aratat acest apartament nu numai ca nu a fost predat statului ci a fost chiar cumparat de TRAIAN BASESCU un an mai tarziu.

In 1997 motivand ca imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 este revendicat de fostii proprietari, TRAIAN BASESCU a solicitat in calitate de Ministru al Transporturilor atribuirea unei locuinte de protocol. RAAPPS i-a repartizat pentru perioada mandatului de ministru locuinta din B-dul Maresal Prezan nr. 4. In realitate, Primarul General al Capitalei nu numai ca nu a parasit imobilul din B-dul Aviatorilor nr. 57, dar, in 1998, Directia de Administrare a Fondului Imobiliar i-a prelungit contractul de inchiriere pana in 2004.

Chirias la propria Primarie, in vila din B-dul Aviatorilor nr. 57, TRAIAN BASESCU a solicitat RAAPPS, in 2000, prelungirea contractului de inchiriere pentru apartamentul din B-dul Maresal Prezan nr. 4. Solicitarea Primarului General nu era una legala, intrucat pierduse calitatea de demnitar, dar la interventia ministrului PSD, Serban Mihailescu, RAAPPS i-a prelungit contractul de inchiriere.

In 9 august 2000, TRAIAN BASESCU a cumparat un teren intravilan de 3.700 de metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care a platit pe loc 1.483.244.000 lei. O adevarata afacere, avand in vedere ca a reusit sa achizitioneze cu numai 50.000 de dolari un teren de 3.700 de metri patrati in Baneasa, cumparand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care in ofertele agentiilor imobiliare era cotat la peste 100 de dolari.

Cel care i-a vandut lui TRAIAN BASESCU terenul din Baneasa la acest pret derizoriu este Costel Casuneanu, om de afaceri care are peste 100 de TIR-uri, o fabrica de parchet, o benzinarie si o statie de service auto in comuna Oituz.

Explicatia acestei afaceri imobiliare este ca pe vremea cand era ministru al Transporturilor, Traian Basescu i-a facilitat lui Casuneanu obtinerea de autorizatii de transport complet scutite de taxe pe destinatiile Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Franta.

La sfarsitul anului 2003 TRAIAN BASESCU a vindut terenul din Baneasa pe care-l achizitionase si a cumparat o vila pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru care a achitat pe loc suma de 280.000 de dolari.

Desi in prezent locuieste efectiv in aceasta vila impreuna cu sotia, TRAIAN BASESCU a trecut-o in mod fictiv pe numele ficei sale Ioana, pentru a nu fi obligat sa justifice in fata legii provenienta banilor cu care a achizitionat-o.

TRAIAN BASESCU mai detine un apartament de 370 de metri patrati intr-o vila de lux in zona Foisorul de Foc din Bucuresti, pe strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, achizitionat in 2002 si achitat pe loc.



În 1994 TRAIAN BASESCU a infiintat impreuna cu alti patru asociati firma Triton Company, la care el detine 20% din actiuni. Aceasta este firma care asa cum a afirmat in mai multe randuri Primarul General. La aceasta firma asociat si administrator este Ionescu Dumitru, cel care i-a precedat lui TRAIAN BASESCU in functia de sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers si fost ofiter de Securitate. Cenzorul permanent al firmei Triton Company este Nicolae Varzaru, fost contabil al Clubului Dinamo, implicat in fraudarea Clubului alaturi de Vasile Ianul.

Triton Company a fost infiintata la un an dupa Triton Grup srl, firma care ii are ca asociati pe ofiterul acoperit Ionescu Dumitru si pe Branza Paul, un alt prieten foarte bun al lui TRAIAN BASESCU. Branza Paul este si el asociat cu TRAIAN BASESCU la Triton Company, unde este si administrator.

O alta firma la care TRAIAN BASESCU este de data aceasta asociat unic si care este administrata de sotia sa Maria este M.T. Vega Transport srl, firma care a fost infiintata în 1996 si aparent, nu a functionat niciodata.

TRAIAN BASESCU a declarat întotdeauna ca veniturile sale provin dintr-o afacere cu înghetata: Prod Cros srl, la care asociat nu este el, ci sotia lui, Maria Basescu, cu 20% de procente din beneficii si pierderi si fratele lui, Mircea Basescu, cu 39% de procente din beneficii si pierderi. Firma Prod Cros srl a achizitonat in 1994 fabrica de inghetata, printr-un credit extern luat prin Banca Agricola, credit pe care nu l-a rambursat in totalitate, restantele de plata fiind ulterior preluate la datoria de stat.

Cea de a patra firma a familiei BASESCU, AMC Cros srl este o firma de produse lactate, care o are ca actionar pe Maria Basescu, cu 20% din profit si pierderi. Aceasta firma a fost infiintata, in 1994, odata cu Prod Cros srl, de catre Maria Basescu si Mircea Basescu. Familia BASESCU detine exact acelesi procente ca la Prod Cros srl: Maria Basescu – 20% si Mircea Basescu – 39%. Ceilalti actionari sint, la fel ca la Prod Cros srl, cei doi oameni de incredere ai lui TRAIAN BASESCU: Anca Ivascu – 39% si Dumitru Scaiceanu – 2%. Anca Ivascu este sora lui Aurelian Ivascu, membru PSD, consilier local la Constanta, apropiat al lui Radu Mazare.

TRAIAN BASESCU a introdus-o pe Anca Ivascu si intre actionarii de la Aliment Murfatlar srl, unul dintre principalii sponsori ai campaniei electorale a Partidului Democrat si a lui TRAIAN BASESCU.

In anul 2001 TRAIAN BASESCU figura printre actionarii persoane fizice la Banca Comerciala Unirea alaturi de seful Directiei de Supraveghere Bancara Nicolae Cinteza, si de Cristian Burci, patronul de la Prima TV, ca actionar majoritar figurand un grup de firme rusesti.

Bilanturile oficiale depuse de toate aceste firme la Registrul Comertului nu justifica nici pe departe investitiile imobiliare ale familiei BASESCU si asta explica de ce incearca Primarul General sa-si camufleze averea trecand-o pe numele rudelor.

La fel de greu de justificat insa sunt si cheltuielile exorbitante facute de fiica lui TRAIAN BASESCU, Ioana care a deschis de curand un magazin de lux in incinta hotelului Hilton din Bucuresti. Magazinul se numeste si investitia totala facuta de fiica lui TRAIAN BASESCU este estimata la 1.000.000 de euro.

Prin intermediul fratelui sau Mircea Basescu, TRAIAN BASESCU este implicat intr-un mare numar de afaceri in Constanta. In 1991, pe cind era Ministru al Transporturilor, TRAIAN BASESCU a infiintat la Constanta firma Star Sea Co srl. La fel ca la Prod Cros srl si la AMC Cros SRL, TRAIAN BASESCU detine aceasta firma prin intremediul fratelui sau Mircea Basescu si a lui Anca Ivascu.

Tot prin Mircea Basescu si Anca Ivascu, TRAIAN BASESCU a infiintat in 2001 la Constanta firma Miral Cross Ships Supply srl, care se ocupa de activitati anexe transporturilor pe apa. In 2002, pe numele lui Mircea Basescu, a fost infiintata firma de consultanta MB Consult Company srl. Fratele lui TRAIAN BASESCU detine in totalitate aceasta firma, fiind si unicul ei administrator.



In activitatea sa de Ministru al Transporturilor si de Primar General al Capitalei, in afara de afacerea Flota numele lui TRAIAN BASESCU a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situatia materiala infloritoare a familiei BASESCU.

Ca Ministru al Transporturilor TRAIAN BASESCU a initiat si demarat in 1997, o serie de activitati ca dezmembrarea materialului rulant al SNCFR si vinzarea componentelor la fier vechi, curatirea si intretinerea terasamentelor de cale ferata etc., pe care le-a incredintat unor apropiati ai sai. Aceste activitati platite din bugetul Ministerului Transporturilor erau extrem de rentabile, dar mai ales erau imposibil de controlat ulterior sub aspect cantitativ si calitativ, reprezentand o sursa continua de fonduri pentru TRAIAN BASESCU si apropiatii sai. La aceste activitati s-a adaugat incredintarea fara licitatie a lucrarilor de modernizare si asfaltare a drumurilor.

Ca Primar General TRAIAN BASESCU a debutat in 2000, la numai o luna de la investirea in functie cu o operatiune extrem de contestata, demolarea chioscurilor, in urma careia zeci de mii de familii au ramas fara sigurul mijloc de subzistenta. Explicatia acestei actiuni se regaseste in sumele foarte mari de bani primite de TRAIAN BASESCU atat pentru campania electorala din 2000, cat si pentru folosul sau personal, de la doua mari firme de supermarket-uri, Carefour si Billa, interesate in eliminarea concurentei reprezentata de chioscurile care vindeau marfa foarte ieftin.

Alte afaceri care au reprezentat si mai reprezinta surse importante de castig pentru Primarul General sunt incredintarea lucrarilor de asfaltare exclusiv catorva firme apropiate lui TRAIAN BASESCU, inchirierea a 648 de WC-uri ecologice a caror intretinere costa 7 miliarde de lei lunar, autorizarea catorva zeci de firme de alimentatie publica sa-si desfasoare activitatea in parcurile Capitalei etc.

O alta operatiune care i-a adus un camision important lui TRAIAN BASESCU a fost afacerea Parcul Bordei-Satul Francez.

Complexul de vile a fost cunstruit la jumatatea anilor '90 pe un teren din Soseaua Nordului care ulterior a fost revendicat.

TRAIAN BASESCU i-a oferit proprietarului (Costel Constanda un apropiat al Vicepresedintelui PD Radu Berceanu), in schimbul terenului revendicat in suprafata de 19.000 de metrii patrati, 3,3 hectare de teren (Parcul Bordei), pe malul lacului Floreasca, in cartierul Primaverii, cea mai scumpa zona rezidentiala a capitalei. Cele 3,3 hectare de teren date in proprietate de TRAIAN BASESCU valoreaza la pretul pietei 33.000.000 de euro (1000 de euro metrul patrat), in conditiile in care terenul primit la schimb de Primaria Capitalei valoreaza numai 9.500.000 de euro, la pretul pietei (500 de euro metrul patrat).

TRAIAN BASESCU se afla in relatii apropiate cu controversatul om de afaceri Frank Timis caruia i-a promis sprijin in Proiectul Rosia Montana, inca din perioada in care era numarul doi in Guvernul Radu Vasile.
SUS



5.TRAIAN BASESCU VS. FLOTA

a) scurt istoric

- In 1990 intreaga flota maritima a Romaniei era grupata la IEFM NAVROM: Flota de Pescuit Oceanic la Tulcea, Flota de Pescuit Fluvial la Galati;

- Flota maritima cuprindea 390 de nave, de la cargouri de 3000 de tdw pana la mineraliere de 165 000 tdw;

- Ca tonaj, flota avea in jur de 17 milioane tdw, ocupand locul 7 in lume (depasind flotele unor tari precum Franta si Germania); valoarea de piata a flotei era de 4-6 miliarde de dolari;

- C.L.C.: in terminologia maritima internationala reprezinta titulatura “capitan/commandant de cursa lunga”; in perioada 1975-1987 promotiile Sectiei Civile a Institutului Superior de Marina nu au mai facut fata la cresterea exploziva a numarului de nave;

- Se va apela fie la ofiteri de marina militara, fie la avansarea rapida a unor ofiteri tineri, eludand gradele pe care acestia trebuiau sa le obtina in prealabil;

- In aceste conditii ajunge Traian Basescu comandant de nava;



Atributiile comandantului:

- este singurul inarmat cu arme de foc la bordul navei;

- poate sa hotarasca in orice problema, fara a se consulta cu nimeni;

- poate oficia casatorii;

- poate aresta si incarcera;

- poate decide esuarea sau chiar scufundarea navei;



- La IEFM Navrom Constanta, dupa revenirea din cursa, fiecare comandant trebuia sa prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupa care se intalnea cu ofiterii de Securitate care raspundeau de intreprinderi;

- Intrevederea nu era consemnata in scris, note scrise dand doar informatorii de la bordul navei;



b) Basescu a facut avere prin urmatoarele metode:

- achizitionarea de alimente in porturi straine, de calitate inferioara, pentru care platea preturi pentru calitate superioara (acest lucru se facea in colaborare cu agentul Navrom din portul respectiv – ship-shandler);

- tot in intelegere cu agentul, se aprovizionau cu cantitati de motorina si ulei mult mai mici, pentru care plateau preturi mai mari;

- o alta sursa de venituri ilicite era incarcarea devizelor la lucrarile de reparatii ale navelor romanesti din Marea Nordului, unde Basescu era reprezentant Navrom (ofiter acoperit). Basescu a fost in legatura cu colonelul Vasile Stanciu (acum seful Unitatii de Ofiteri Acoperiti din SRI); lista ce urmeaza a fi publicata, fiind planificata de serviciile NATO.

- Una dintre aceste manevre i-a fost fatala lui Basescu, care la sugestia Securitatii va fi retras in 1989 (ordin semnat de contraamiralul Anghelescu);

- Dupa unele marturii demne de crezare, in 1989, dupa sinuciderea g-l Milea, in biroul acestuia s-ar fi gasit o Nota prin care se solicita pentru ofiterul acoperit (gradul de capitan) MapN, Basescu Traian, aprobarea de trecere in structurile securitatii (actualul SIE),

- In februarie 1990, Nicolae Vacaroiu aproba vanzarea ca fier vechi a 26 de nave; durata de viata, general acceptata a unei nave este de 25 de ani;

- Dupa acest termen ea mai poate naviga daca indeplineste cerintele Registrului Naval;

- Lansata sub “pavilion de complezenta” (Panama, Liberia), nava vanduta initial ca fier vechi mai poate circula ani buni si aduce profituri substantiale;

- In 1991, fratele lui Traian Basescu, Mircea Basescu (tot CLC) pleaca in Japonia (port Yokohama) cu un mineralier de 165 000 tdw; de la Yokohama, Mircea Basescu trimite o telegrama anuntand ca nava s-a stricat si necesita reparatii capitale;

- Ministrul Traian Basescu aproba, reparatia costand 1 200 000 de dolari; justificarea banilor s-a facut cu acte dubioase, iar la revenirea in tara nava a intrat in alte “reparatii capitale”;



c) Contractele de bare-boat:



- alaturi de contractile PETRO-KLAV si ERMIS, contractele bare-boat, aprobate in perioada cat Basescu a fost secretar de Stat si Ministru (guvernele Roman si Stolojan), s-au dovedit un esec;

- NAVROM (respectiv cele trei companii rezultate din fragmentarea acestuia) pune la dispozitia unei persoane (fizice sau juridice) una sau mai multe nave;

- Persoana respectiva asigura managementul acestora (contracte de carausie marfa, plata echipajului, aprovizionarea cu combustibil); reparatiile se fac pe socoteala proprietarului, iar profitul se imparte in doua; in urma acestor contracte toate navele au fost pierdute;

- Metode au fost urmatoarele:

i. Reparatii fictive sau devize incarcate;

ii. Managerii au indatorat navele (neplatind achizitiile);

iii. Managerii, uzand de fals, au pus gaj navele (desi nu le apartineau) si au luat imprumuturi enorme de la banci;



- contractele de bare-boat, incepute de Traian Basescu si Calin Marinescu (secretar de Stat in perioada cat Basescu a fost ministru) au continuat si sub mandatele ministrilor Paul Teodoru si Aurel Novac;

- printre cei care s-au imbogatit din contractele de bare-boat se numara si Adolf Bidea si Gheorghe Bosanceanu.

- Calin Marinescu si Gheorghe Bosanceanu au fost comandanti de nave si apropiati ai lui Basescu;



d) Dosarul Flota:



- dosarul “Flota” instrumentat de PNA nu cerceteaza decat cazul a 16 nave Navrom; Petromin SA cuprindea Flota Strategica si a rezultat in urma divizarii Navrom; printer vasele strategice se numarau petrolierele si mineralierele;

- navele au fost ipotecate de Christiana Bank – Oslo (Norvegia), in favoarea societatii Torvald-Klavenes – Oslo, cu care Petromin formase o societate mixta (joint-venture), Petro-Klav;

- grupul Klavenes a incasat de la Christiana Bank (in contul celor 16 nave romanesti) circa 150 de milioane de dolari; neachitandu-si ratele, navele au fost vandute de banca;

- banca a dat doar 50% din valoarea navelor, prejudiciul adus statului roman fiind de peste 300 milioane de dolari (doar pentru 16 nave!);

- Basescu a fost acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, inselaciune si delapidare;

- Au mai fost acuzati Paul Teodoru, Radu Sarbu si Aurel Novac; s-au sesizat nereguli la toate cele trei companii: Romline, Navrom, Petromin;

- Basescu in calitate de subsecretar de Stat la Subsecretariatul pentru Navigatie Civila, a trimis o ordonanta catre Petre Roman prin care solicita acordarea sumei de 683 000 de dolari din fondul valutar al statului, pentru eliberarea remorcherului romanesc “Hercule”, arestat in Suez;

- Ulterior, compania Romline condusa de Gheorghe Serescu inchiriaza navele “Mangalia”, “Tutova” si “Tuzla” firmei americane King Shipping Management;

- Basescu aproba schimbarea pavilionului pentru care navele sa poata circula sub pavilion cipriot (incalca flagrant legea!);

- Partenerul american infiinteaza o firma in Cipru, la care inregistreaza cele trei nave inchiriate, desi nu avea nici o legatura cu societatea constanteana Romline;

- Basescu a fost acuzat de implicare in fraudarea cu 100,5 milioane de dolari a Petromin, prin intermediul firmei mixte “Minerva Shipping Company” cu sediul in Malta;

- Cota de participare a fost de 50% Petromin si 50% Ermis Maritime cu sediul in Liberia; contributia partii romane consta in 7 nave si a firmei straine in participare cu contravaloarea reparatiilor si retehnologizarii acestora;

- In calitate de ministru al Transporturilor, Basescu ii transmite primului ministru un memoriu de fundamentare pentru aprobarea prin Hotarare de Guvern a participarii Petromin la constituirea societatii mixte (care urma sa aiba profit de 16,2 milioane de dolari, din care 50% ar fi revenit partii romane);

- Navele au fost transferate in baza unor documente ilegale (nu au existat procese de predare primire a gestiunii; valoarea din actul de vanzare a unor nave a fost derizorie) si a avut drept consecinta pierderea profitului de peste 6 milioane de dolari; toate cele 7 nave au fost pierdute;

- In cazul Torvald Klavenes (debuteaza in 1990), grupul de firme norvegian face o vizita in portul Constanta; un an mai tarziu (1991), conducerea CNM Petromin ii inainteaza ministrului Traian Basescu un material din care reiesea starea tehnica proasta a navelor companiei;

- Solutia avansata era acordarea unui imprumut de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave; finantarea urma sa fie oferita de grupul de firme Torvald Klavenes;

- La 14 mai 1991 s-a inregistrat contractul de societate mixta intre AS Klavenes Chartering Norvegia si Petromin, cu participarea in parti egale;

- In urma unei vizite la Oslo a lui Traian Basescu, in calitate de ministru, ia fiinta firma Petromin Overseas INC, inregistrata in Liberia; prin ordinul lui Basescu, in 1992, navele Carbunesti, Comanesti, Bobalna si Borzesti au fost trecute sub pavilion Liberian;

- Concernul norvegian era interesat de asigurarea intereselor sale in zona Golfului Arabiei, compania dezvoltand transport cargo in “Saadyat Free Zone – Abu Dhabi”;

- In zona Golfului Persic se joaca interese de rang mondial: “GIAT Industries”, grup industrial de armament din Franta dorea sa evite falimentul, Rusia cu santierele navale Baltiisky Zavod dorea sa se reintegreze in arena mondiala;

- Concernul norvegian a apelat la aparenta retehnologizare a flotei romanesti pentru a o vinde in alta parte; vanzarea navelor romanesti s-a facut pe sume derizorii: vrachierul Bals a devenit “Mounth Parnitha” (158 158 tdw, construit la Mangalia in 1982); a fost vandut unei firme grecesti pentru suma de 2 100 000 de dolari; nava Borzesti (64 854 tdw) a fost vanduta pentru 3 500 000 dolari;

- Prejudiciul in dosarul Flota este de 324 514 689 USD ( peste 11 miliarde de lei);

- Afacerea a fost condusa de Basescu prin asumarea ilegala a functiei de presedinte/director al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas (rezultata din asocierea CNM Petromin cu Torvald Klavenes);

- Basescu avea drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte Petroklav, permitand alimentarea nejustificata a acestuia cu suma de 500 000 dolari din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu se afla in nici o relatie comerciala;

- Suma a fost evidentiata in City Bank Londra, ca un transfer intern cu titlu de plata a unei prime de asigurare catre Petroklav Inc. Bahamas pentru nava Baicesti;

- Prima de asigurare era in realitate datorata de alta firma: Borom Shipping Londra; nava Baicesti a fost ipotecata in favoarea Christiana Bank Oslo, obtinandu-se un credit de 4 milioane de dolari; se pare ca banii au fost folositi astfel:

i. 3 250 000 $ virate companiei United Dutsch (care nu a existat niciodata);

ii. 250 000 $ virati firmei de avocatura Sinclaire Roche & Temperley;

iii. 500 000 $ in contul firmei Petroklav Inc. Bahamas, unde director era Basescu;



- mai sunt urmariti penal Marin Lupu si Helmut Bogdan, reprezentanti CNM Petromin la Oslo;

- alt actor important in afacerea Flota, neurmarit inca penal, la fel de abil in jongleri, este Serban Mihailescu, cainele “acoperit” (ofiter) al lui Tudor Postelnicu la paza cabinetului Constantin Dascalescu, care in toata perioada “scufundarii flotei” avea demnitati de reprezentare a FPS (deci a statului) si de care PNA si chiar presa nu face referire; personaje ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu sunt implicate direct in acest jaf asupra grelei mosteniri ceausiste “ce plutea pe apa”, in prezent fixata in conturi personale.



e) Virgil Magureanu (A), care a preluat comanda securitatii interne; ce a facut? Doar a supravegheat scufundarea flotei si a Romaniei? Sub sloganul “nu ne vindem tara” (o talharim noi) pusa in gura muncitorimii “eliberate” de munca in 1989; pe cine a slujit (ofiterul acoperit al CIE, transferat in Academia Stefan Gheorghiu sub masca unui obscur expert la insistentele rectorului Leonte Rautu (NKVZ); rapid propulsat langa Iliescu de curentul gorbaciovisto (KGB/GRU) - decembrist ? Indicativul motanel il purta Virgil Magureanu in asa zisa dizidenta la Focsani (protejata si dirijata) - prietenii stiu de ce!…

Si de atunci cate mizerii a mai facut NUMAI POPORUL ROMAN STIE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:56:50

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

Si pe langa turnatorii ordinari formati in comunism, au adus linga ei si rechini mai tineri, interlopi ca Fenechiu!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:58:54

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:56:50

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

Si pe langa turnatorii ordinari formati in comunism, au adus linga ei si rechini mai tineri, interlopi ca Fenechiu!

Daaaa, dar iti mai aduci aminte de Remes?

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:59:32

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:58:54

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:56:50

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

Si pe langa turnatorii ordinari formati in comunism, au adus linga ei si rechini mai tineri, interlopi ca Fenechiu!

Daaaa, dar iti mai aduci aminte de Remes?

Ei, hai sa nu fim chiar asa de rai acum! Pina la urma ce a facut? Omul era pofticios, nu a putut sa reziste la ispita! Si caltabosul ala mirosea asa de bine...

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 01:02:12

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:59:32

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:58:54

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:56:50

De la: Black_Friday, la data 2010-12-23 00:55:44Ce a facut PNL in 20 de ani? Curvasarie cu Iliescu! Slugi obediente, Frankensteini creati in laboratoarele Securitatii si-au insusit fraudulos numele PNL si au adus in prim plan, pentru imagine, niste bosorogi prafuiti, harsaiti in rele, turnatori ordinari la Secu!

Asa e Black! Ai dreptate!

Si pe langa turnatorii ordinari formati in comunism, au adus linga ei si rechini mai tineri, interlopi ca Fenechiu!

Daaaa, dar iti mai aduci aminte de Remes?

Ei, hai sa nu fim chiar asa de rai acum! Pina la urma ce a facut? Omul era pofticios, nu a putut sa reziste la ispita! Si caltabosul ala mirosea asa de bine...

Ok, dar palinca? Si euroii sau masina de lux pe care i le mai promisese?

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne