Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: Silviu, la data 2010-12-08 13:48:38O sa aiba o mare surpriza nenea Vasile.
O sa descopere, la alegeri, ca in tara asta nu traiesc numai bugetari...

haios mi se pare ca astia "anti" se gratuleaza intre ei, schimba amabilitati, sunt un fel de fratie ...
noi, astialalti, pegra, nu meritam nici un respect, suntem niste slugi portocalii, retardati ... din cauza noastra sfera bietul popor ... alea, alea.
Ca si forumul cu "basescu" a devenit si asta mai mult unul de amuzament decat unul pe care chiar s-ar putea discuta ceva cat de cat interesant ...
Cand scrie unul ca ala de l-am citat, ceva mai serios, domnii si doamnele sfioase "anti" se fac ca nu vad.
Isi vad nestingheriti de povestile lor despre Basescu, flota, alea, alea, se felicita reciproc ... armonie nene...
Hai, pa, ca ma bufneste rasul ...

Silviule, nu stiu despre ce alageri vorbesti, sincer! Adica, vrei sa te cred ca pedalaii mai prind 2012? Pe ce pui pariu ca nu?
De meritat respect, Silviule, il merita cei care stiu sa scrie corect romaneste, cei care sar in apararea unei cetatene europene hulita de un chior seminalafabet ca fiind "tiganca imputita" [in alta tara individu' isi dadea demult demisia de onoare; nu e cazul la noi, fireste!], cei care inteleg ca art. 10 al Protocoluli Armatei este clar, pt. cei care nu o sustin pe ridzi_putzi_cea_penala_sa_scape_de_urmarirea_DNA, cei care sunt anti micky_spaguta, oprea si alti traseisti buni [nu ca's iesiti de la Nufarul acus?], cei care pricep ce inseamna separarea puterilor in Stat si muuulte altele, Silviule!
Am ce am si voi fi si mai porcos cu toti cretinii care vor sa ma convinga ca, de fapt, o ducem bine si ca eu nu as vedea "binele" inspre care ne indreptam, cu cei care ataca Presa, singura Putere inca neacaparata de pedalai -s asta'i oftica cel mai tare!, pe "anti-comunistii" facuti la apelul bocancilor, asa dupa un whisky de vreo juma' de kil!!!
Hai, sa traiesti, Silviule!


JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

De la: 9am178165, la data 2010-12-11 15:11:02

De la: 9am129906, la data 2010-12-11 14:24:39

De la: 9am129906, la data 2010-12-11 14:22:33[quote name='DOCTORUL'

CE FEL DE LIBERALI SUNTEM?
Liberalismul dreptei actuale trebue sa fie un liberalism al responsabilitatii,a libertatii ca valoare politica.
Aici doua aspecte sunt mai importante:
a. asumarea de responsabilitate de catre membrii societatii. Individul nu poate astepta de la societate sau stat rezolvarea tuturor problemelor sale.
Rostul politicii liberale este acela de a face oamenii independenti, iar nu dependenti de stat.
b. asumarea de responsabilitate de catre oamenii politici,care trebuie sa accepte ca sunt responsabili pentru toata comunitatea si pentru binele public, si nu doar pentru interesele unui grup sau elita,fie ea si capitalista.
Libertatea si puterea politica presupun mari responsabilitati fata de tot electoratul, nu numai fata de un grup restr�ns,sau numai la liberali.
Raportul libertate/responsabilitate,oameni politici/electoral este definitorie pentru liberalismul de dreapta.Cel mai important actor al
jocului politic democratic este cetateanul,organele reprezentative fiind responsabile in fata cetatenilor

Liberalismul dreptei contemporane este unul al egalitatii �n fata legii
Toti membrii societatii, ca indivizi, si toate grupurile sociale, profesionale, culturale, etnice sau religioase trebuie sa respecte principiul egalitatii �n fata legii. Averea sau functia nu trebuie sa creieze privilegii.

Liberalismul dreptei contemporane este deci,un liberalism antioligarhic si popular
Grupurile politice si de afaceri, capitalistii sunt parte a societatii si nu deasupra ei.ei nu au nici un privilegiu politic.
Daca liberalismul sustine egalitatea sanselor, tot asa el sustine ca
statutul politic si reprezentarea politica a oricarei persoane nu tine de avere,politica sau pozitie sociala.Liberalismul se adreseaza tuturor si nu doar la 5% din populatie.
-Liberalismul dreptei contemporane trebuie sa promoveze capitalismul concurentei oneste(sustinand competitia onesta, proprietatea ,libera initiativa) , economia de piata fiind motorul de reglare economica,iar profitul forta vitala a desvoltarii sociale.
Liberalismul dreptei contemporane sustine o economie curata, fara baroni, monopolisti sau oligarhi,fiind contra relatiilor privilegiate cu statul sau politicienii la putere.
Liberalismul de dreapta afirma separarea afacerilor de politica,organizand riguros aceste relatii.
Pe scurt, liberalismul este �mpotriva oligarhiei si a folosirii institutiilor politice pentru promovarea intereselor nelegitime ale unui grup economic sau ale altuia.

Credinta ca liberalismul trebuie sa fie servitorul politic al clasei capitaliste face un deserviciu imens at�t liberalismului, c�t si capitalismului,deoarece liberalismul de dreapta are aderenti �n toate grupurile sociale, profesionale si culturale si trebuie sa se adreseze si sa fie deschis catre toate aceste grupuri.
Cei care afirma ca liberalismul trebuie sa fie instrumentul politic si ideologic al clasei capitaliste au �nteles gresit istoria liberalismului.

-Liberalismul dreptei contemporane recunoaste rolul traditiei, al comunitatii, al religiei si al familiei.Liberalismul de dreapta nu pune interesele economice individuale mai presus de orice. El recunoaste rolul traditiei si al comunitatii �n crearea identitatilor si definirea intereselor umane. El apara familia si se opune at�t experimentelor sociale care pun �n pericol sau marginalizeaza familia ca institutie, c�t si �ncercarilor de �nlocuire a functiilor traditionale ale familiei de catre stat. El respecta convingerile religioase si rolul acestora �n consolidarea structurii morale a indivizilor si a grupurilor.
-Liberalismul dreptei contemporane recunoaste identitatea nationala ca element cheie al politicii.Liberalismul de dreapta �mbratiseaza notiunea de natiune civica � entitate politica capabila sa cuprinda si sustina toti membrii unei societati indiferent de apartenenta sociala, profesionala, culturala, etnica sau religioasa.

Integrarea �n Uniunea Europeana ar fi falimentara pentru Rom�nia �n absenta unei puternice identitati institutionale, care sa sustina identitatea sa economica si culturala. Liantul afectiv al natiunii civice este patriotismul constitutional. Constructia constitutionala si juridica �ntemeiaza identitatea institutionala a natiunii rom�ne. Mai mult, identitatea institutionala este garantia pastrarii identitatii economice si, mai ales, a identitatii culturale a natiunii rom�ne.

Unitatea Europei se �ntemeiaza pe natiunile componente,iar nu pe disparitia acestora. Forta Uniunii Europene depinde de bogatia identitatilor nationale sub aspect cultural, institutional si economic
Fara o puternica identitate institutionala, Rom�nia nu va avea
coloana vertebrala pentru a functiona eficient �n cadrul Uniunii Europene si a face fata marilor presiuni geopolitice care se ridica la orizont, de la rasarit, �n urmatoarele decade,subliniaza autorii.

Sa nu uitam,ca in definitiv,Europa este o confederatie de indivizi,in primul rand

Mai poti sa mananci la rahat?????

De ce sa nu poata? E si el un fel de corcodel si ceilalti cretini, poti sa le schimbi nick-name-urile si citesti aceleasi prostii/injuraturi! astia nu pot fi originali nici macar in prostie, se pare ca sunt multe guri rujate dependente de un sigur neuron! Si ala orientat spre portocaloi, spre rahatul portocaloi, bien sur!
PS: N'ar fi bine sa le spunem astora corcodel 1, 2, 3,4 plus corcodel "pensionaru'" al cincelea zburator?

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

www.contributors.ro/politica-doctrine/opozitia-noastra-autista-s...

Opozitia noastra autista, suparacioasa si increzuta
Stefan Vlaston decembrie 11, 2010 Politica & Doctrine
96 comentarii 3,181 Vizualizari






Inteleg tot mai putin scopurile si mesajele opozitiei noastre. In comparatie cu legislaturile trecute este tot mai in afara jocului democratic. Isi propune si solicita lucruri pe care nu le intelege, nu are variante alternative de guvernare, doreste doar sa marcheze puncte electorale exploatand situatia economica nenorocita in care ne aflam, suferintele unei parti a populatiei. Fapt ce poate fi usor caracterizat drept cinism politic. Si se face ca uita ce a lasat in urma guvernarea Tariceanu.


Prima obsesie: evacuarea Presedintelui Basescu

Nu este de inteles cum sefi de partide ce se considera democrate isi doresc �gonirea� presedintelui in functie, la un an dupa ce a fost ales prin vot popular. Si nu in conditiile mentionate in Constitutie (��n cazul s�v�r�irii unor fapte grave prin care �ncalc� prevederile Constitu�iei, Pre�edintele Rom�niei poate fi suspendat din func�ie�). Nu se mai asteapta savarsirea acelor fapte grave, necesar a fi calificate astfel inclusiv de Curtea Constitutionala. Ci oricum, numai sa plece. Curat democratie, coana Opozitie!

Iata cateva declaratii.

Crin Antonescu: �Iar aceasta solutie globala e suspendarea presedintelui, care e o amenintare la sanatatea acestei tari�. �observam o doza de sadism incepand cu momentul anuntului taierilor�.

Victor Ponta: �Domnul Traian B�sescu este cel care a instituit minciuna ca politic� de stat. Este ultimul din cei peste dou�zeci de milioane de rom�ni care are dreptul s� vorbeasc� despre minciun� sau despre presupusele minciuni ale altora�.

�Eu am senza�ia c� B�sescu va pleca de la Cotroceni cu elicopterul ca �n 1989. Nu-l v�d f�c�nd alt lucru� . �Traian B�sescu este un om corupt, un ho� �i are o comportare tipic� de securist�. �Atunci, era mincinos, acum este iresponsabil�.

Singurul responsabil pentru situatia economica in care ne aflam este considerat presedintele Basescu, care, nu-i asa, conduce tara de 6 ani. Ceeace este o tampenie, care face parte din arsenalul de intoxicari a populatiei. Ce decizii economice poate lua un presedinte al Romaniei, oricare ar fi el? Niciuna. Poate doar sa influenteze Guvernul si Parlamentul. Daca poate, ca pe Tariceanu nu l-a influentat de loc. Au fost la cutite aproape tot timpul.

A, ca a oprit privatizarile prin CSAT, in 2005, asta da motiv de suparare, pot sa inteleg. Dupa ce privatizaseram majoritatea activelor economiei comuniste si ne-am ales cu 150 km de autostrada.

A doua obsesie: Guvernul Boc trebuie sa plece


Lupta politica, lupta politica, dar totul are o limita. (Victor Pona se lupta tot timpul, parca ar fi la razboi). Adica nu guvernarea Tariceanu e de vina, ca ne-a lasat cu pantalonii jos in fata crizei, ci pompierul Boc, ca nu mai poate stinge incendiul.

Guvernul Nastase, care n-a trecut de cuvantul specialistului Mihai Tanasescu, a lasat la plecare 800.000 de bugetari si un deficit bugetar de 1,5% din PIB. Guvernarea Tariceanu, sustinuta si santajata de PSD, (mai ales dupa 2007), a lasat 1.400.000 de bugetari si o gaura de 5,5% din PIB, dupa o crestere economica de 8%. Plus dinamitarea si aruncarea in balarii a echilibrelor structurale. Plus arierate de 1,5 miliarde euro. Asta da performanta economica, realizata de inginerul Tariceanu, secundat de poetul si muzicianul Vosganian. Pe ce v-ati bazat domnilor? Pe banii de la ultimele privatizari (BCR), banii trimisi de capsunari, exporturi si pe fluxurile financiare avand drept obiect speculatiile imobiliare. Iar pentru absorbtia fondurilor europene n-au fost in stare, timp de doi ani, 2007-2008, sa acrediteze la Comisia Europeana unitatile de management ale proiectelor cu finantare europeana.

Cum cele 4 surse de finantare au incetat la sfarsitul lui 2008, odata cu criza mondiala, a incetat si �bunastarea� anilor 2005-2008, care nu s-a bazat pe o productie masiva de bunuri si servicii vandabile, cum au tari serioase ca Germania, Japonia, Anglia. Si chiar si ele au fost obligate sa ia masuri de economisire si eficientizare.

Si atunci, care este vina guvernului Boc? In 2009, cu jumatate de guvern PSD, a fost blocat sa ia masurile care se cuveneau. Ne amintim doar scandalul pe codul educatiei mosit de Andronescu. Si �lupta� contra evaziunii si criminalitatii economice dusa de Dan Nica la interne, de ajunsese si Marian Vanghelie sa aiba acces la dosarele secrete ale DGIPI.

Opozitia sustine ca sunt bani, nu trebuiau taiati de la populatie, dar ii fura clientela PD-L.


In primul rand tot acest repros cuprinde si o anumita invidie, ca nu sunt ei la furat. In al doilea rand, se fura bineinteles si acum. Numai ca nu prea mai e ce sa se fure. Se fura masiv de la contractele cu infrastructura, ori acum statul n-a mai platit nici facturile restante, ca n-are de unde. Se fura cu milioane sau zeci de milioane de euro si ne imprumutam, datorita prostiei guvernarii Tariceanu, cu 10 miliarde de euro pe an, pentru a plati pensiile si salariile. E o diferenta de trei ordine de marime. Chiar daca Elena Udrea, Emil Boc, tot guvernul si toti PD-L-istii ar merge numai in tenisi si tot nu s-ar rezolva problema banilor de pensii si salarii!

Si atunci, de ce sa plece guvernul Boc, ca face ce trebuie pentru repararea echilibrelor structurale demolate de Tariceanu? Are si guvernarea Boc multe pacate, le-am enumerat in alte articole. In primul rand pacatul originar, PD-L e construit tot in paradigma: dai banu� la partid, primesti contracte cu statul si functii publice.

Dar ce ne promite opozitia?

Oferta opozitiei


In absenta resurselor conjuncturale de care a beneficiat guvernarea Tariceanu, PNL ne propune, prin vocea presedintelui Antonescu, o guvernare fara asistenta FMI, cu micsorarea fiscalitatii, (�sa lasam banii la oameni si la firme�), un stat minimal dar si cu protectie sociala. Adica, n-ai bani de pensii si salarii, dar micsorezi fiscalitatea! Nu se poate decat daca functionezi cu deficite uriase, ca grecii si irlandezii, si ajungi tot ca ei. Ca nu exista un Dumnezeu al datoriilor, sa te ierte de ele cum te iarta de pacate. Si poate ne dau afara si din UE ca depasim deficitele prevazute in acordul de aderare!

Are PNL in programul sau, (are si guvern, dar sta la umbra, la racoare, nu s-a mai auzit nimic de el), o rezolvarea a deficitului structural al fondului de pensii. Fiecarui salariat i se pune pe un card contributia la fondul de pensii si nu se atinge nimeni de acesti bani pana ajunge omul la pensie. Fenomenal de simplu! Dar pana atunci de unde platim pensiile aflate acum in plata? Asta se numeste autism economic.

Despre oferta PSD, numai de bine. In afara impozitarii progresive si a redistribuirii saraciei (ca bogatie ioc), adica sa ia de cei care au, sa dea la cei care stau, nu mai stiu nimic altceva. Decat ca tot pleaca unii si altii. Au plecat Cristian Diaconescu, Valeriu Steriu si Marian Sarbu, specialisti valorosi. Se pregateste Mircea Geoana cu alta serie de parlamentari, nu ca ar fi o paguba, dar nu vad cum sa mai faca o opozitie unita, cu, nu-i asa, transfugi, tradatori de neam si de partid. Daca tradatorii si PC fac o �uniune consensuala� cu liberalii, ce face PSD? Ca nu mai are loc in pat!

Dar raman Iliescu, Nastase, Ponta, Vanghelie, Aura Vasile. La trecutu-ti mare, mandru viitor!

In concluzie, exista o diferenta si discrepanta vecine cu nesimtirea si nerusinarea intre pretentiile si actiunile opozitiei in Parlament si in spatiul public si oferta sa autista, in spatele careia se afla o singura dorinta, sincera de data asta: sa-si aduca clientela la guvernare, la mierea bugetara si bazinul de functii publice, ca de prea mult post pleaca spre alte zari, la alte partide.

Si ne mai ia si de prosti!

@906 - apropo de diferente si discrepante, nu-ti zgirie logica diferenta intre declaratiile de intentie ale lui Bas si ale guvernului si REZULTATUL CONCRET al acestei guvernari ? si, nici cind PRESEDINTELE ROMANIEI a declarat ca Statul nu raspunde de catatenii lui, ca nu-s in grija lui ? nici acum nu a incalcat CONSTITUTIA prin care se stipuleaza Dreptul la Viata, Demnitate si Munca a catatenilor tarii , uniti in formatiunea statala numita Romania ,care si-a desemnat un conducator TOCMAI ptr. a veghea la Punerea in APLICARE a acestor DREPTURI UMANE UNIVERSALE ? ce boala misterioasa v-a lichefiat creerul in asa hal incit renuntati de bunavoie la statutul de OM ?

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Regimul comunist �n Rom�nia: repere istoriografice





De�i se afl� �nc� la �nceputurile sale, studiul regimului comunist din Rom�nia a f�cut de-a lungul timpului progrese �nsemnate, �n special �n ultimele dou� decenii. Din cauza interdic�iilor politice interne, p�n� la pr�bu�irea regimului comunist, istoria acestuia a putut fi studiat� aproape exclusiv �n centre universitare din str�in�tate, �n special din SUA �i din Europa Occidental�. Cercet�torii regimului comunist au fost astfel priva�i de accesul direct la surse de arhiv�; mai mult, agenda lor de cercetare a fost condi�ionat� de evolu�ia general� a studiilor privind spa�iul est-european �n timpul r�zboiului rece.



Odat� cu instaurarea regimului comunist, cercetarea academic� din domeniul studiilor est-europene s-a axat �n principal pe investigarea procesului de distrugere a elitelor politice interbelice �i implementarea gradual� a modelului politic totalitar sovietic, definit ca un nou tip de regim politic dictatorial bazat pe un sistem organizat de teroare, represiune �i "control total" asupra cet��enilor (1).



Cele mai influente modele teoretice ale regimului totalitar au fost elaborate la sf�r�itul anilor 1940 �i �nceputul anilor 1950. �n Originile totalitarismului, Hannah Arendt a avansat un prim model teoretic de analiz� a regimurilor politice totalitare, caracterizat �n opinia sa prin teroare politic� �i control "total" �i "permanent" asupra vie�ii publice �i private a tuturor cet��enilor. Arendt a eviden�iat rolul poli�iei politice �n implementarea regimului de represiune politic�, precum �i al lag�relor de concentrare, adev�rate laboratoare pentru experimentele regimului �n domina�ia total� asupra societ��ii. Arendt a inclus �n categoria regimurilor politice totalitare Germania nazist� �n perioada 1938-1945 �i Uniunea Sovietic� �n intervalele 1929-1942 �i 1945-1953, precum �i, �ntr-o anumit� m�sur�, noile regimuri politice dictatoriale instaurate dup� r�zboi �n Europa Central� �i de Est (2). �n viziunea sa, principalele precondi�ii ale instaur�rii regimurilor totalitare au fost distrugerea claselor �i categoriilor sociale burgheze �i a oric�rei forme de solidaritate social�, atomizarea societ��ii �i transformarea claselor �n "mase".



Un model teoretic concurent a fost avansat de politologii americani Carl J. Friedrich �i Zbigniew K. Brzezinski. �n Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Friedrich �i Brzezinski au definit regimurile totalitare drept autocra�ii moderne caracterizate de �ase mari componente:





o ideologie oficial� la care to�i cet��enii sunt obliga�i s� adere;

un partid unic, organizat ierarhic �i care s� �nregimenteze o propor�ie �nsemnat� a popula�iei;

monopolul total asupra tehnologiei militare �i a mijloacelor de coerci�ie �i lupt� armat�;

monopolul total asupra mijloacelor de comunicare;

un sistem de teroare �i represiune politic� bazat pe aparatul poli�ienesc;

un sistem economic centralizat (3);







Note de subsol:



(1) Pentru instaurarea sistemului totalitar �n Rom�nia, vezi Stephen Fischer-Gala�i, The New Rumania. From People's Democracy to Socialist Republic, Cambridge, Massachussetts Institute of Technology Press, 1969; Ghi�� Ionescu, Communism in Rumania. 1944-1964, Oxford, Oxford Publishing House, 1964. Edi�ia �n limba rom�n�: Comunismul �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Litera, 1994; Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971.



(2) Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism, New York, Harcourt Brace Jovanovich, 1951.



(3) Carl J. Friedrich, Zbigniew K. Brzezinski, Totalitarian Dictatorship and Autocracy, Cambridge, Harvard University Press, 1956.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:37
Aceste modele teoretice �i-au dovedit utilitatea �i �n domeniul studiilor rom�ne�ti. Prima etap� a evolu�iei regimului politic comunist �n Rom�nia (1944-1958) a fost definit� de Stefan Fisher-Gala�i ca o perioad� de distrugere for�at� a ideologiei na�ionale rom�ne�ti, catalogat� drept "burghez�", �i de diminuare a suveranit��ii na�ionale sub regimul ocupa�iei militare sovietice (4). Aceea�i etap� a fost descris� de Michael Shafir ca o perioad� de "acumulare primitiv� a legitimit��ii" de c�tre Partidul Comunist (5), iar de c�tre Kenneth Jowitt ca un proces de "str�pungere", marcat de distrugerea total� de c�tre noile elite comuniste a acelor tipuri de valori, structuri sau comportamente considerate drept surse poten�iale de rezisten��, aliment�nd centre alternative de putere (6).



Procesul de destalinizare declan�at �n lag�rul socialist dup� 1953 a pus sub semnul �ntreb�rii utilitatea modelului totalitar pentru studiul societ��ilor comuniste, eviden�iind pluralitatea centrelor de putere �i importan�a factorilor intermediari �n via�a politic� (7). Revolu�ia maghiar� din 1956, precum �i varietatea strategiilor politice de legitimare adoptate de elitele est-europene au eviden�iat diferen�ele majore existente �ntre regimurile politice din ��rile comuniste est-europene �i modelul sovietic de dezvoltare. �n lumina acestor evenimente, Hannah Arendt ezita s� catalogheze China, Europa de Est sau Uniunea Sovietic� �n perioada post-stalinist� drept regimuri totalitare. �n contrast, Friedrich �i Brzezinski au sus�inut c� �nlocuirea terorii de mas� cu strategii de domina�ie ideologic� �i represiune "selectiv�" nu a dus la schimbarea naturii acestor regimuri, ci reflecta doar consolidarea lor politic�, care le-a permis s� �nlocuiasc� teroarea poli�ieneasc� prin teroarea psihologic�, ce genera team� �i autocenzur�. O nou� genera�ie de sovietologi a contestat �ns� acest model relativ "static" de interpretare a regimurilor comuniste. Utiliz�nd mijloacele specifice istoriei sociale, ei au �ncercat s� eviden�ieze crearea unei baze sociale a regimurilor comuniste, rezultat al politicii de urbanizare �i industrializare, �i s� identifice diverse grupuri de interese implicate �n luarea deciziilor politice, f�r� a merge �ns� at�t de departe �nc�t s� "dez-ideologizeze" regimurile comuniste (8).



De�i �n Rom�nia nu a avut lor un proces de destalinizare, punctul de cotitur� �n evolu�ia regimului comunist a fost considerat devierea de la cursul politicii externe sovietice, care a avut loc gradual �n perioada 1958-1964. Procesul a debutat �n 1958, c�nd trupele sovietice au p�r�sit Rom�nia, �i a continuat �n anii urm�tori, culmin�nd �n aprilie 1964, c�nd liderii rom�ni au respins "planul Valev" privind diviziunea muncii �n cadrul CAER. Ca r�spuns la acest plan, care viza transformarea Rom�niei �n furnizoare de produse agricole pentru ��rile comuniste mai industrializate, guvernul a emis Declara�ia





Note de subsol:



(4) Stephen Fischer Gala�i, op. cit.; vezi �i idem, Eastern Europe in the 1980s, Boulder, Westview, 1981.



(5) Michael Shafir, Romania. Politics, Economics, and Society. Political Stagnation and Simulated Change, London, Boulder, Frances Pinter, 1985, p. 56.



(6) Kenneth Jowitt, Revolutionary Breakthroughs and National Development. The Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971, p. 7.



(7) Pentru o critic� a modelului totalitar de analiz� a societ��ii comuniste �i limitele sale explicative, cu referire direct� la cazul rom�nesc, vezi William E. Crowther, The Political Economy of Romanian Socialism, New York, Westport, Connecticut, London, Praeger, 1988, pp. 1-16.



(8) Vezi William Case, Social History and the Revisionism of the Stalinist Era, �n "Russian Review", 46, 4, October 1987, pp. 382-385; Ronald Grigor Suny, Revision and Retreat in the Historiography of 1917. Social History and Its Critics, �n "Russian Review", 53, 2, April 1994, pp. 165-182; Sheila Fitzpatrick, Alexander Rabinowitch, and Richard Stites (eds.), Russia in the Era of NEP. Explorations in Soviet Society and Culture, Bloomington, Indiana University Press, 1991, pp. 125-143; Sheila Fitzpatrick (ed.), Stalinism. New Directions, London, Routledge, 1999.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
PMR din 21 aprilie 1964, considerat� de anali�ti drept un document politic na�ionalist �i antisovietic. Potrivit lui Robert Farlow, coordonatele principale ale noii politici externe a Rom�niei au fost: o politic� economic� autonom� �n CAER, colaborare militar� limitat� �n cadrul pactului de la Var�ovia �i autonomie politic� relativ� �n rela�iile cu Uniunea Sovietic� (9).



�nt�rirea autonomiei interne a Rom�niei �i consolidarea politic� a regimului comunist au contribuit la reorientarea agendei de cercetare spre studiul originilor sociale ale regimului comunist �i "autohtonizarea" a ceea ce ini�ial fusese privit drept un regim de ocupa�ie. �n efortul de a descoperi sursele domestice ale comunismului �n Europa de Sud-Est �i de a explica succesul consolid�rii democra�iilor populare �n regiune, numeroase lucr�ri scrise la sf�r�itul anilor 1950 �i �nceputul anilor 1960 s-au axat pe studiul chestiunii ��r�ne�ti �i a rela�iilor agrare. �n domeniul studiilor rom�ne�ti, cea mai important� lucrare privind rela�iile agrare a fost scris� de Henry Roberts, care a continuat astfel tradi�ia inaugurat� �nc� �n perioada interbelic� de David Mitrany (10).



�n anii 1960 �i 1970, agenda de cercetare a regimurile comuniste s-a axat pe paradigma "moderniz�rii", un concept hegemonic utilizat pentru a descrie strategia regimurilor comuniste de a atinge un nivel de dezvoltare economic� asem�n�tor cu ��rile din Vestul Europei. �n general, accentul cercet�rii academice a fost pus pe procesul de industrializare �i urbanizare socialist�, pe integrarea regional� �i pe rela�iile economice dintre blocul socialist �i sistemul economic capitalist. Numero�i cercet�tori au analizat "r�spunsul leninist" al elitelor politice comuniste la dependen�a economic� �i leg�tura cu dezbaterile politico-ideologice care au avut loc pe aceast� tem� �n perioada interbelic� (11).



Colapsul strategiilor de modernizare �i schimbarea cursului politicii interne a regimului Ceau�escu a redirec�ionat din nou agenda de cercetare din domeniul studiilor rom�ne�ti spre studiul culturii politice �i al politicii culturale a regimului, �n special al sincretismului dintre comunism �i na�ionalism �i crearea ideologiei na�ional-comuniste. O analiz� de substan�� a politicii interne �i externe a regimului Ceau�escu a fost oferit� de Michael Shafir, �n Romania, Politics, Economy and Society. Folosind sugestiva sintagm� "simularea schimb�rii - simularea permanen�ei", autorul arat� c� �n politica intern�, regimul simula schimbarea, prin slogane propagandistice de genul "noul mecanism economic", sau "noua revolu�ie agrar�", �n timp ce �n politica extern� regimul simula aderen�a la blocul sovietic, asigur�nd totodat� Vestul Europei �n privin�a autonomiei politicii sale externe (12).



La sf�r�itul anilor 1970, studiul comunismului a fost revolu�ionat de valul de antropologi care au f�cut cercetare de teren �n Europa Central� �i de Est (13). �ntre





Note de subsol:



(9) Robert Farlow, Romania's Foreign Policy. A Case of Partial Alignment, �n "Problems of Comunism", 13, May-June 1964 2, pp. 14-24.



(10) Vezi Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Conn., Archon Books, 1969; David Mitrany, The Land and the Peasants in Rumania. The War and Agrarian Reform, 1917-21, London, Oxford University Press, 1930; �i David Mitrany, Marx Against the Peasant. A Study in Social Dogmatism, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1951.



(11) Vezi Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania 1860-1940. A Debate on Development in a European Nation, Berkeley, University of California, 1978; Daniel Chirot (ed.), The Origins of Backwardness in Eastern Europe, Berkeley, University of California Press, 1989.



(12) M. Shafir, op. cit., p. 193.



(13) Pentru o prezentare de ansamblu a condi�iilor de cercetare �i a implica�iilor politice ale cercet�rii de teren �n Rom�nia comunist�, vezi David A. Kideckel, Steven L. Sampson, Fieldwork in Romania. Political, Practical and Ethnical Aspects, �n John W. Cole, (ed.), Anthropological Research in Romania, Amherst, University of Massachussets, 1984, pp. 85-102; Steven L. Sampson, David A. Kideckel, Antropologists Going into the Cold. Research in the Age of Mutually Assured Destriction, �n Paul Turner and David Pitt (eds.), The Anthropology of War and Peace, Hadley, Mass., Bergin and Garvery, 1989, pp. 160-173; �i Katherine Verdery, How I became nationed, �n Ronald Grigor Suny, Michael D. Kennedy (eds.), Intellectuals and the articulation of the nation, Ann Arbor, University of Michigan Press, 1999, pp. 341-344.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
antropologii care au contribuit la studiul regimului comunist din Rom�nia men�ion�m pe Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Gail Kligman, Daniel Chirot, David A. Kideckel, Steven L. Sampson etc (14). Ei au propus o nou� agend� de cercetare axat� pe studierea culturii, a timpului �i a spa�iului, a rela�iilor sociale �i de proprietate �i a identit��ii na�ionale, utiliz�nd noi perspective teoretice �i metodologice. Antropologii au eviden�iat de asemenea necesitatea accesului direct la texte fundamentale care s� fie studiate �n contextul social �i intelectual local, printr-o cercetare de lung� durat� "pe teren" (15). Ei au criticat "modelul totalitar" de percep�ie a societ��ii comuniste, care presupunea dependen�a total� a vie�ii locale fa�� de centru, precum �i omnipoten�a organelor de partid �i de stat, eviden�iind �n schimb practicile de domina�ie �i de dispersie �i negociere a puterii la diferite nivele locale �i regionale. Pe termen lung, aceast� disciplin� a dat na�tere unei noi agende de cercetare �ndreptate spre studiul interdisciplinar al societ��ii.



Cu pu�ine dar notabile excep�ii, istoriografia rom�neasc� din perioada comunist� nu a putut participa la acest efort de cercetare. Pu�inele studii ap�rute �n �ar� nu au sc�pat, desigur, grilei ideologice, ele av�nd un pronun�at caracter propagandistic (16). Cea mai important� contribu�ie local� la studiul regimului comunist din Rom�nia, �ns� �n condi�ii de clandestinitate, a fost cea a sociologului Pavel C�mpeanu, care a elaborat o teorie critic� asupra societ��ilor de tip stalinist, caracteriz�nd regimul comunist din Rom�nia anilor 1980 prin prisma conceptului de "stalinism de r�zboi" (17).





Note de subsol:



(14) Vezi Katherine Verdery, Transylvanian Villagers. Three Centuries of Political, Economic, and Ethnic Change, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1983; idem, National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceau�escu's Romania, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press, 1991; idem, What Was Socialism, and What Comes Next?, Princeton, Princeton University Press, 1996; edi�ia �n limba rom�n�: Socialismul, ce a fost �i ce urmeaz�, Ia�i, Institutul European, 2003. Gail Kligman, C�lu�. Symbolic Transformation in Romanian Ritual, Chicago, University of Chicago Press, 1981; idem The Wedding of the Dead. Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania, Berkeley, University of California Press, 1988; David A. Kideckel, Agricultural Cooperativism and Social Process in a Romanian Commune, Ph.D. Dissertation, Amherst, Anthropology Department, University of Massachusetts, 1979; idem The Solitude of Collectivism. Romanian Villagers to the Revolution and Beyond, Ithaca, Cornell University Press, 1993; Claude Karnoouh, Comunism, postcomunism �i modernitate t�rzie: �ncerc�ri de interpret�ri neactuale, traducere de Mihai Ungurean, Ia�i, Editura Polirom, 2000.



(15) Vezi Katherine Verdery, Methods, �n National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania, ed. cit., pp. 19-20. Edi�ia �n limba rom�n�: Compromis �i rezisten��. Cultura rom�n� sub Ceau�escu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994.



(16) Mircea Biji (ed.), Dezvoltarea economic� a Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, Editura Academiei Republicii Populare Rom�ne, 1965; O. Fene�an, Dezvoltarea agriculturii �n Republica Popular� Rom�n�, Bucure�ti, Editura Agro-Silvic� de Stat, 1958; N. Giosan (ed.), Agricultura Rom�niei 1944-1964, Bucure�ti, 1965.



(17) Vezi lucr�rile sale, unele publicate sub pseudonimul Felipe Garcia Casals: The Syncretic Society, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1980; The Origins of Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1986; The Genesis of the Stalinist Social Order, Armonk, NY, M. E. Sharpe, 1988, precum �i Rom�nia: coad� pentru hran�, un mod de via��, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1994. Lucr�rile sale mai recente s-au extins �i asupra studiului cultului personalit��ii lui Nicolae Ceau�escu, precum �i al perioadei de tranzi�ie: Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, respectiv Exit: Towards Post-Stalinism, White Plains, N.Y., M.E. Sharpe, 1990.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:38
Liberalizarea discursului istoric �n Rom�nia dup� 1989 a creat condi�ii pentru re�nnoirea agendei de cercetare academic�, �n special a istoriei perioadei comuniste, �ntr-un efort interdisciplinar la care au participat antropologia, sociologia, �tiin�ele politice �i istoria, precum �i lucr�rile memorialistice. Efortul de cercetare nu a vizat �ns� �n mod egal toate aspectele istoriei comunismului. Istoriografia perioadei comuniste s-a axat �n special pe studiul procesului de comunizare a Rom�niei, luptei pentru putere �n Partidul Comunist Rom�n, pe istoria regimului Ceau�escu, �n special a politicii sale interne �n anii 1980, a cultului personalit��ii, a politicii externe �i a statutului minorit��ilor na�ionale. Prin urmare, exist� �nc� pu�ine lucr�ri de sintez� privind istoria regimului comunist din Rom�nia, �n ansamblul s�u. O prima sintez� a regimului stalinist a fost oferit� de Victor Frunz�, cu accent pe procesul de represiune politic�, distrugerea elitelor politice rom�ne�ti �i instaurarea regimului politic de tip totalitar (18). Recent, acestei lucr�ri i s-au ad�ugat alte sinteze, totale sau par�iale, ale istoriei regimului comunist din Rom�nia (19).



Perioada de tranzi�ie de la regimul democrat la regimul comunist (1944-1946), a fost abordat� de numero�i istorici, care au documentat acapararea puterii politice de c�tre comuni�ti prin falsificarea grosolan� a alegerilor din 1946, eliminarea �i distrugerea opozi�iei �i a institu�iilor democrate prin �nscen�ri judiciare (20), eliminarea propriet��ii private, politizarea sferei publice �i instituirea unui sistem de control �i represiune crunt� asupra cet��enilor, axat pe principiul luptei de clas� (21). Numeroase lucr�ri au documentat �ngr�direa libert��ii religioase, infiltrarea clerului cu agen�i ai poli�iei politice, prigoana ab�tut� asupra Bisericii Greco-Catolice, subordonarea Bisericii Ortodoxe Rom�ne prin presiune, �antaj �i colaborare, arestarea �i �ncarcerarea preo�ilor recalcitran�i, campaniile de secularizare, restr�ngere a influen�ei Bisericii �i distrugerea unor l�ca�e de cult (22).





Note de subsol:



(18) Victor Frunz�, Istoria Partidului Comunist Rom�n, Aarhus, Editura Nord, 1984; Edi�ia a doua: Istoria stalinismului �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Edi�ia a treia: Istoria comunismului �n Rom�nia, Bucure�ti, EVF, 1999, care include �i Revolu�ia �mpu�cat� sau PR dup� 22 decembrie 1989 �i 1994.



(19) Pentru o privire sintetic�, vezi Dennis Deletant. Rom�nia sub regimul comunist, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997, precum �i capitolul despre comunism semnat de acela�i cercet�tor �n Mihai B�rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, �erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria Rom�nilor, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 1998. Pentru o ampl� sintez� a istoriei politice a Partidului Comunist �i a regimului comunist din Rom�nia, vezi Vladimir Tism�neanu, Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, Berkeley, CA, University of California Press, 2003. Edi�ie �n limba rom�n�: Stalinism pentru eternitate. O istorie politic� a comunismului rom�nesc, Ia�i, Editura Polirom, 2005. Pentru o introducere general�, vezi �i Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere �n istoria comunismului rom�nesc, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005.



(20) Procesul lui Iuliu Maniu. Ancheta, Bucure�ti, Editura Saeculum, 2001.



(21) Vezi Dinu C. Giurescu, Imposibila �ncercare. Greva regal�, 1945. Documente diplomatice, Bucure�ti,

Editura Enciclopedic�, 1999; Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae R�descu, Bucure�ti, Editura All, 1996; �erban R�dulescu-Zoner, Daniela Bu�e, Beatrice Marinescu, Instaurarea totalitarismului comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Cavallioti, 1995. Despre falsificarea alegerilor din 1946, vezi Virgil ��r�u, Alegeri f�r� op�iune. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul �i Estul Europei dup� cel de al doilea r�zboi mondial, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2005. Pentru rolul propagandei �n instaurarea regimul comunist, vezi Eugen Denize, Propaganda, �n Rom�nia. Statul �i propaganda, 1948-1953, T�rgovi�te, Editura Cetatea de Scaun, 2005.



(22) Pentru istoria Bisericii Greco-Catolice, vezi Ioan-Marius Bucur Din istoria Bisericii Greco-Catolice Rom�ne (1918-1953), Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003; Cristian Vasile, �ntre Vatican �i Kremlin. Biserica Greco-Catolic� �n timpul regimului comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2003. Pentru istoria Bisericii Ortodoxe Rom�ne, vezi Codru�a Maria �tirban, Marcel �tirban, Din istoria Bisericii Rom�ne Unite (1945-1989), f. l, Editura Muzeului S�tm�rean, 2000; Cristina P�iu�an, Radu Ciuceanu (editori), Biserica Ortodox� Rom�n� sub regimul comunist 1945-1958, vol. 1, Bucure�ti, INST, 2001; Olivier Gillet, Religie �i na�ionalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Rom�ne sub regimul comunist, Bucure�ti, Editura Compania, 2001; Cristian Vasile, Biserica Ortodox� Rom�n� �n primul deceniu comunist, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2005. Pentru represiunea politic� �mpotriva preo�ilor, vezi �i �tefan Iloaie, Paul Caravia, Virgil Constantinescu, M�rturisitori de dup� gratii. Slujitori ai Bisericii �n temni�ele comuniste, Cluj-Napoca, Editura Rena�terea, 1995; Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori St�nescu, Biserica �ntemni�at�. Rom�nia, 1944-1989, Bucure�ti, INST, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n ciuda rolului s�u de plac� turnant� �n instaurarea regimului comunist �i �n trasarea liniilor sale politice generale, perioada Dej a primit mult mai pu�in� aten�ie �n compara�ie cu perioada de dup� 1965, primele cercet�ri semnificative �n acest domeniu fiind de dat� relativ recent�. �ntr-o carte de pionierat publicat� �n 1995, Vladimir Tism�neanu a explorat "p�r�ile obscure" ale biografiei politice de tip stalinist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, perceput� nu �n termeni apologetici, drept o perioad� de reafirmare a identit��ii na�ionale, ci ca o perioad� de teroare organizat� �i crunt� represiune politic� (23). Stelian T�nase a aplicat teoriile elitelor, dezvoltate de Robert Michels �i Giovanni Sartori, precum �i schema teleologic� de modernizare imaginat� de Cyril Black pentru a studia strategia de legitimare politic� �i dezvoltare economic� a elitelor politice comuniste (24). T�nase a eviden�iat faptul c�, pentru a-�i institui �i consolida domina�ia asupra societ��ii, autorit��ile comuniste au alternat perioadele de crunt� represiune politic� (1948-1953 �i 1957-1961) cu cele de cre�tere economic� �i o anumit� relaxare politic� (1953-1957 �i 1961-1965).



O direc�ie major� de cercetare a constituit-o istoria fenomenului concentra�ionar al Gulagului, rolul cresc�nd al poli�iei politice �i construirea unui stat poli�ienesc bazat pe represiunea de mas� (25), precum �i regimul de deten�ie inuman din �nchisorile comuniste, adev�rate centre de exterminare fizic� �i tortur� moral� (26). �ntr-o serie de lucr�ri, Ruxandra Cesereanu a �ncercat s� reconstituie infernul Gulagului, �n special pe baza lucr�rilor memorialistice (27). Dennis Deletant a studiat sistemul represiv al perioadei Dej (28), precum �i istoria Securit��ii �n perioada post-1965 (29). Pe baza unor cercet�ri de amploare





Note de subsol:



(23) Vladimir Tism�neanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, Editura Univers, 1995.



(24) Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.



(25) Pentru o lucrare general�, vezi Gheorghe Boldur-L��escu, Genocidul comunist �n Rom�nia, Bucure�ti, Editura Albatros, 1992.



(26) Vezi Romulus Rusan (coord.), Memoria �nchisorii Sighet, edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 2003; Virgil Ierunca, Fenomenul Pite�ti, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Paul Goma, Gherla, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990; Constantin Cesianu, Salvat din infern, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1992; Ion Ioanid, �nchisoarea noastr� cea de toate zilele, 3 volume, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1999-2000.



(27) Ruxandra Cesereanu, Gulagul �n con�tiin�a rom�neasc�. Memorialistica �i literatura �nchisorilor �i lag�relor comuniste (eseu de mentalitate), Ia�i, Editura Polirom, 2005, Edi�ia a II-a rev�zut� �i ad�ugit�; pentru sistemul de represiune �n Rom�nia comunist�, vezi �i Ruxandra Cesereanu, (coord.), Comunism �i represiune �n Rom�nia. Istoria tematic� a unui fratricid na�ional, Ia�i, Editura Polirom, 2006.



(28) Dennis Deletant, Communist terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the police state, 1948-1965, New York, Hurst, 1999. Edi�ia �n limba rom�n�: Teroarea comunist� �n Rom�nia. Gheorghiu-Dej �i statul poli�ienesc, 1948-1965, Ia�i, Editura Polirom, 2001.



(29) Dennis Deletant, Ceausescu and the Securitate. Coercion and dissent in Romania, 1965-1989, London, Hurst, 1995, pp. 13-56. Edi�ia �n limba rom�n�: Ceau�escu �i Securitatea. Constr�ngere �i disiden�� �n Rom�nia anilor 1965-1989, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1998.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:39
�n arhive, Cristian Troncot� a analizat istoria Securit��ii �n perioada de �nceput a acesteia, precum �i schimb�rile intervenite �n organizarea �i rolul s�u de-a lungul timpului (30). Marius Oprea a realizat, de asemenea, o culegere de documente privind istoria Securit��ii, cu ample adnot�ri (31). O alt� culegere de studii �i documente a reconstituit sistemul de supraveghere �i control politic exercitat de serviciul de cadre al PCR asupra membrilor s�i, o adev�rat� poli�ie politic� �n interiorul partidului (32). Istoria proceselor politice �mpotriva opozi�iei democrate �i a epur�rilor de partid a fost de asemenea documentat� de numeroase studii de caz, colec�ii de documente �i lucr�ri memorialistice, cu referire �n special la ac�iunile �mpotriva Anei Pauker, a lui Teohari Georgescu, Vasile Luca sau Lucre�iu P�tr�canu, precum �i a "lotului Noica-Pillat" de la sf�r�itul anilor 1950 (33).



Numeroase lucr�ri au analizat �ndoctrinarea sistemului de �nv���m�nt, aservirea �i politizarea istoriografiei �i transformarea sa �ntr-un instrument de legitimare politic� pus fie �n slujba dezna�ionaliz�rii �i rusific�rii for�ate, fie �n cea a unei propagande na�ionaliste de��n�ate �i xenofobe (34). Alte lucr�ri au documentat distrugerea unor ramuri de tradi�ie ale cercet�rii �tiin�ifice, prin interven�ia brutal� a autorit��ilor politice (35).



De�i nu prea multe, au fost �ntreprinse importante cercet�ri privind chestiunile agrare, inclusiv colectivizarea, la nivel na�ional sau �n diferite zone ele Rom�niei. Dumitru �andru a abordat istoria reformei agrare din 1945, precum �i m�surile politice care au premers demararea colectiviz�rii agriculturii (36). �ntr-una dintre primele lucr�ri





Note de subsol:



(30) Cristian Troncot�, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informa�ii �i Securitate ale regimului comunist din Rom�nia, 1965-1989, Bucure�ti, Editura Elion, 2003; Tor�ionarii. Istoria institu�iei securit��ii regimului comunist din Rom�nia, 1948-1964, Bucure�ti, Editura Elion, 2006.



(31) Marius Oprea (ed.), Banalitatea r�ului. O istorie a Securit��ii �n documente 1949-1989, studiu introductiv de Dennis Deletant, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(32) Marius Oprea, Nicolae Videnie, Ioana C�rstocea, Andreea N�stase, Stej�rel Olaru, Securi�tii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poli�ie politic�, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(33) Vezi, printre altele: Cu unanimitate de voturi, Sentin�ele proceselor politice, reunite �i comentate de Marius Lupu, Cornel Nicoar� �i Gheorghe Oni�oru, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1997; Reconstituiri necesare. �edin�a din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Crea�ie din Rom�nia, edi�ie �ngrijit� de Mihaela Cristea, Ia�i, Editura Polirom, 2005; Ultima carte. Text integral al declara�iilor la anchet� ale lui Anton Golopen�ia aflate �n Arhivele SRI, introducere �i anex� de Sanda Golopen�ia, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2001. Pentru "cazul" P�tr�canu, vezi Mihai R�dulescu, Tragedia lui Lucre�iu P�tr�canu. Convorbiri cu Corneliu Coposu, Bucure�ti, Editura Ramida, 1992; Nicolae Henegariu (coord.) et al., Principiului Bumerangului. Documente ale procesului Lucre�iu P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Vremea, 1996; Grigorie R�duic�, Crime �n lupta pentru putere 1966-1968. Ancheta Cazului P�tr�canu, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 1999; Belu Zilber, Actor �n procesul P�tr�canu. Prima versiune a memoriilor lui Belu Zilber, edi�ie �ngrijit� de G. Br�tescu, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Lavinia Betea, Lucre�iu P�tr�canu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Pentru "lotul Noica-Pillat", vezi Stelian T�nase, Anatomia mistific�rii. Procesul Noica-Pillat, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1997; Edi�ia a II-a, ad�ugit�, 2003.



(34) Vezi Vlad Georgescu, Politic� �i istorie. Cazul comuni�tilor rom�ni, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1991; Toader Buculei, Clio �ncarcerat�. M�rturii �i opinii privind destinul istoriografiei rom�ne�ti �n epoca totalitarismului comunist, Br�ila, Editura Libertatea, 2000; Florin M�ller, Politic� �i istoriografie �n Rom�nia, 1948-1964, Cluj-Napoca, Nereamia Napocae, 2003; Andi Mihalache, Istorie �i practici discursive �n Rom�nia "democrat-popular�", Bucure�ti, Editura Albatros, 2003.



(35) Vezi Doina Jela, C�t�lin Strat, Mihai Albu, Afacerea Medita�ia Transcendental�, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2004.



(36) Dumitru �andru, Reforma agrar� din 1945 �n Rom�nia, Bucure�ti, INST, 2000; idem, Decretul 83/1949, �n "Arhivele Totalitarismului", anul I, nr. 1, 1993, pp. 133-145; idem, Statutul marii propriet��i funciare dinaintea promulg�rii decretului nr. 83/1949, �n Romulus Rusan (ed.), Anii 1949-1953: mecanismele terorii, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1999, pp. 714-734.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
dedicate �n �ntregime procesului de colectivizare, Bogdan T�n�sescu conchide c� acest fenomen a fost o dram� pentru marea majoritate a popula�iei rurale. Cu proprietatea pierdut�, foarte mul�i ��rani au fost nevoi�i s� p�r�seasc� satele �i s� plece �n ora�e, �n timp ce cei r�ma�i au devenit proletari agricoli (37). Fenomenul colectiviz�rii �n diverse regiuni a mai fost atins �n unele lucr�ri de doctorat (38), tomuri de documente (39), �i monografii focalizate pe colectivizarea la nivel na�ional (40) sau din anumite regiuni (41).



Recent, au fost realizate mai multe cercet�ri complexe privind situa�ia lumii rurale rom�ne�ti �n anii comunismului �i postcomunismului. Pornind de la modelul oferit de cercetarea lui Jan Myrdal �ntr-un sat din China comunist�, Aurora Liiceanu a f�cut �n anii 1990 o anchet� �n satul Surani, jude�ul Prahova (42). Un colectiv coordonat de Alina Mungiu-Pippidi �i G�rard Althabe a f�cut investiga�ii �n dou� localit��i aflate la poli opu�i �n imaginarul colectiv rom�nesc actual, Scornice�ti �i Nuc�oara. Concluzia autorilor este c�, dincolo de diferen�e, asem�n�rile �ntre cele dou� localit��i sunt mai importante �i acestea rezid� mai ales �n consecin�ele ingineriei sociale aplicate timp de jum�tate de secol. Cea mai bun� dovad� o reprezint� nostalgia generalizat� dup� comunism. Oamenii au r�mas �ncorseta�i �n mecanismele sociale instaurate de comunism, la discre�ia mafiilor locale (43).



Cultul megalomanic al personalit��ii dictatorului, mecanismele sale de propagare �i �nregimentare �n mas� prin propaganda regimului au fost analizate de numeroase lucr�ri, printre care cea mai sistematic� a fost scris� de Anneli Ute Gabanyi (44). Analiz�nd "stalinismul antisovietic" al lui Nicolae Ceau�escu, Pavel C�mpeanu a reliefat "originalitea negativ�" a cultului megalomanic al personalit��ii dictatorului, "vetust" nu numai pentru lumea democrat�, ci �i pentru elita stalinismului european (45).





Note de subsol:



(37) Bogdan T�n�sescu, Colectivizarea �ntre propagand� �i realitate, Bucure�ti, Editura Globus, f.a. [1994].



(38) Cezar Avram, Procesul de colectivizare a agriculturii �n Regiunea Oltenia, 1949-1962, Tez� de doctorat, Universitatea din Bucure�ti, 1998.



(39) Octavian Roske (ed.), Dosarul colectiviz�rii agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, Bucure�ti, Parlamentul

Rom�niei, Camera Deputa�ilor, 1992; Octavian Roske, Ion B�lan, Dan C�t�nu� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Represiunea total�. 1957-1962, �n "Arhivele Totalitarismului", anul III, nr. 1/1995, pp. 163-187; III, nr. 2/1995, pp. 129-141; III, nr. 3/1995, pp. 140-150; V, nr. 17, nr. 4/1997, pp. 174-188; nr. 18, 1/1998, pp. 173-178; nr. 19-20, 2-3/1998, pp. 161-169; nr. 21, 4/1998, pp. 215-223; nr. 22-23, 1-2/1999, pp. 201-216; nr. 24-25, 3-4/1999, pp. 180-189; Dan C�t�nu�, Roske Octavian (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Dimensiunea politic�, vol. I: 1949-1953, Bucure�ti, INST, 2000; Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative. 1954-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.



(40) Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori), ��r�nimea �i puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii �n Rom�nia, 1949-1962, cuv�nt �nainte de Gail Kligman, Katherine Verdery, Ia�i, Editura Polirom, 2005.



(41) Marian Cojoc, Dobrogea de la reforma agrar� la colectivizarea for�at�, Constan�a, Editura Muntenia & Leda, 2001; Ancu Damian, Florin Breazu, Ion B�lan (editori), Colectivizarea �n Vla�ca, 1949-1950. Documente, Bucure�ti, Editura Vinea, 2002.



(42) Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat rom�nesc 1948-1998, Bucure�ti, Editura Nemira, 2000; vezi �i Jan Myrdal, Report from a Chinese Village, New York, Pantheon Books, 1965.



(43) Alina Mungiu-Pippidi, G�rard Althabe, Secera �i buldozerul. Scornice�ti �i Nuc�oara. Mecanisme de aservire a ��ranului rom�n, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(44) Anneli Ute Gabanyi, The Ceausescu Cult, Bucure�ti, The Romanian Cultural Foundation, 2000; Edi�ie �n limba rom�n�: Cultul lui Ceau�escu, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vezi �i Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceausescu. A Study in Political Leadership, Boulder, L. Rienner, 1989.



(45) Pavel C�mpeanu, Ceau�escu. Anii num�r�torii inverse, Ia�i, Editura Polirom, 2002, p. 9.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Aspecte importante ale regimului comunist din Rom�nia au fost scoase �n eviden�� �i de memoriile unor personaje politice de prim rang din perioada Dej sau Ceau�escu, de�i ele au de cele mai multe ori un caracter subiectiv �i justificator, elud�nd practic adev�rul istoric �i responsabilitatea pentru anumite decizii politice �n esen�� ilegale (46). De aceea ele trebuie confruntate cu alte surse sau biografii documentate ale unor activi�ti sau func�ionari de partid, care ne pot schimba percep�ia asupra fac�iunilor dominante din partid. Spre exemplu, Robert Levy a realizat o monografie privind-o pe Ana Pauker, personaj care a supervizat �n primii ani procesul de colectivizare. Concluzia autorului este c�, �n ciuda imaginii construite dup� 1952 de rivalii din PMR ai Anei Pauker �i a responsabilit��ii sale f�r� t�gad� �n instaurarea regimului comunist, aceasta s-a pronun�at totu�i pentru adoptarea unei c�i proprii, moderate, �n colectivizarea agriculturii rom�ne�ti, diferit� de modelul sovietic (47).



Al�turi de cercet�rile secven�iale asupra unor aspecte majore ale regimului comunist, o contribu�ie major� o constituie editarea de documente. P�n� �n momentul de fa��, �n plan intern au fost publicate numeroase volume de documente, �n special de c�tre Arhivele Na�ionale, SRI �i Consiliul Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii, dar �i de alte grupuri de cercetare (48), cu accent �ndeosebi asupra dimensiunii politice a istoriei regimului comunist (49) sau a aspectelor sale legislative (50).



Surse despre perioada comunist�, centrate mai ales asupra represiunii �i rezisten�ei anticomuniste, au mai fost publicate �i �n diferite reviste sau ca anexe extinse, la unele c�r�i de regul� cu caracter reconstitutiv. Importante studii, �n special cu caracter memorialistic, dar �i numeroase lucr�ri analitice, au fost publicate �n reviste care au avut ca scop recuperarea memoriei represiunii �i rezisten�ei �n perioada comunist�: Memoria,





Note de subsol:



(46) Pentru memorii ale unor cadre de partid marcante din perioada Dej, vezi Lavinia Betea, Maurer �i lumea de ieri. M�rturii despre stalinizarea Rom�niei, Arad, Ioan Slavici, 1995; Lavinia Betea, Alexandru B�rl�deanu despre Dej, Ceau�escu �i Iliescu. Convorbiri, Bucure�ti, Evenimentul Rom�nesc, 1997; Gheorghe Apostol, Eu �i Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, edi�ie de cas�, regie proprie, 1998; Iulian St�nescu, Gheorghe Apostol se confeseaz�, interviu �n "Dosarele istoriei", nr. 12, 2001, pp. 41-48, nr. 2, 2002, pp. 40-43, nr. 3, 2002, pp. 51-58; Gheorghe Gaston Marin, �n serviciul Rom�niei lui Gheorghiu-Dej. �nsemn�ri din via��, Bucure�ti, Editura Evenimentul Rom�nesc, 2000; Paul Sfetcu, 13 ani �n anticamera lui Dej, Selec�ie, introducere �i note de Lavinia Betea, Bucure�ti, Editura Funda�iei Culturale Rom�ne, 2000; Cornel Burtic�, Culpe care nu se uit�, convorbiri cu Rodica Chelaru, Bucure�ti, Curtea Veche Publishing, 2001.



(47) Robert Levy, Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, Berkeley, University of California Press, 2000. Edi�ia �n limba rom�n�: Gloria �i dec�derea Anei Pauker, Ia�i, Editura Polirom, 2002.



(48) Vezi Din documentele rezisten�ei, �n "Arhiva Asocia�iei fo�tilor de�inu�i politici din Rom�nia", nr. 1, 991, nr. 2, 1991, nr. 3, 1991, nr. 4, 1992, nr. 5, 1992, nr. 6, 1992, nr. 7, 1992, nr. 8, 1993.



(49) Vezi, selectiv: Ioan Scurtu (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1945, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1994; idem (coord.), Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1946, Bucure�ti, Arhivele Statului din Rom�nia, 1996; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic al Comitetului Central al PMR 1948, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR 1949, edi�ie �ntocmit� de Camelia Moraru et. al., Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2003; Rom�nia. Via�a politic� �n documente. 1950, Bucure�ti, Arhivele Na�ionale ale Rom�niei, 2002; Cartea Alb� a Securit��ii, vol. 1, 23 August 1944-30 August 1948; vol. II, August 1948-Iulie 1958; vol. III, 1958-1968, Bucure�ti, SRI, 1994-1997; Arhivele Securit��ii, vol. 1, Bucure�ti, CNSAS, Editura Pro Historia, 2002.



(50) Gheorghe Iancu, Virgiliu ��r�u, Ottmar Tra�c� (editori), Colectivizarea agriculturii �n Rom�nia. Aspecte legislative, 1949-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitar� Clujean�, 2000.

Razvan MIHAIU
06-15-2007, 14:40
Analele Sighet (51), Arhivele Totalitarismului (52), Anuarul Institutului de Istorie Oral�, Anuarul Institutului Rom�n de Istorie Recent� (53). La acestea se adaug� dic�ionare �i enciclopedii privind membrii de partid marcan�i �i tor�ionarii responsabili pentru implementarea represiunii politice �n Rom�nia, pe de o parte, sau victimele represiunii politice, pe de alt� parte. Informa�ii despre represiunea politic� din perioada comunist�, privind �n special campania de colectivizare, deport�rile din B�r�gan ale germanilor �i s�rbilor (54), mi�c�rile de rezisten�� anticomunist� (55), precum revoltele de la Bra�ov din 1987 (56), pot fi g�site �i �n lucr�ri de istorie oral�, care au utilizat �n special metoda "povestea vie�ii". Aceste surse �i instrumente de lucru sunt indispensabile pentru efortul de reconstituire sistematic� a istoriei regimului comunist (57).



�n concluzie, studiul regimului comunist se afl� �nc� �ntr-un stadiu incipient. Vreme �ndelungat�, cercetarea �tiin�ific� a fost st�njenit� nu doar de obstacolele explicit ideologice, ci �i de regimul extrem de restrictiv al accesului la surse. P�n� �n 1989 era practic imposibil� consultarea documentelor, la fel ca �i efectuarea interviurilor de istorie oral� privind istoria regimului comunist. Schimbarea de regim din anul amintit a deschis calea cercet�rilor pentru diferite subiecte, treptat devenind accesibile diverse fonduri aflate �n Arhivele Na�ionale Istorice Centrale �i la filialele jude�ene ale acestora, �n Arhivele Serviciului Rom�n de Informa�ii, �n Arhiva CNSAS, la Direc�ia Instan�elor Militare �i la Tribunalele Militare Teritoriale, precum �i �n arhivele comunale. �n acela�i timp, istoria oral�, altfel spus istoria cu martori, esen�ial� pentru �n�elegerea istorieirecente, constituie o surs� important� pentru cercet�tori, cre�ndu-se astfel premisele pentru o abordare mai complex� a istoriei regimului comunist, at�t la nivel na�ional, c�t �i la diferite niveluri locale �i regionale.





Note de subsol:



(51) Analele Sighet, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, vol. 1: Memoria ca form� de justi�ie, 1994; vol. 2: Instaurarea comunismului - �ntre rezisten�� �i represiune, 1995; vol. 3: Anul 1946 - �nceputul sf�r�itului, 1996; vol. 4: Anul 1946 - scrisori �i alte texte, 1997; vol. 5: Anul 1947 - c�derea cortinei, 1997; vol. 6: Anul 1948 - institu�ionalizarea comunismului, 1998; vol. 7: 1949-1953 - Mecanismele terorii, 1999; vol. 8: Anii 1954-1960. Fluxurile �i refluxurile stalinismului, 2000; vol. 9: 1961-1972. ��rile Europei de Est �ntre speran�ele reformei �i realitatea stagn�rii, 2001; vol. 10: Anii 1973-1989. Cronica unui sf�r�it de sistem, 2003.



(52) "Arhivele totalitarismului", revist� editat� de Institutului Na�ional pentru Studiul Totalitarismului, apare la Bucure�ti �ncep�nd din 1993. Pentru scopurile revistei �i agenda de cercetare a institutului, vezi Radu Ciuceanu, Un proiect realizat: INST, �n "Arhivele totalitarismului", anul I, nr. 1/1993, pp. 5-10.



(53) Vezi vol. 1, 2002: Despre Holocaust �i Comunism, Ia�i, Editura Polirom, 2003; vol. 2, 2003: Politic� extern� comunist� �i exil anticomunist, Ia�i, Editura Polirom, 2004.



(54) Smaranda Vultur (ed.), Istorie tr�it� - istorie povestit�. Deportarea �n B�r�gan, 1951-1956, Timi�oara, Amarcord, 1997; Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Golgota B�r�ganului pentru s�rbii din Rom�nia, 1951-1956, traducere de Ivo Muncean, Timi�oara, Uniunea Democratic� a S�rbilor �i Cara�ovenilor din Rom�nia, 1996.



(55) Pentru istoria rezisten�ei anticomuniste, vezi �tefan Bellu, P�durea r�zvr�tit�. M�rturii ale rezisten�ei anticomuniste, Baia Mare, Editura Gutinul, 1993; Adrian Bri�c�, Radu Ciuceanu, Rezisten�a armat� din Bucovina, 1944-1950, Bucure�ti, INST, 1998; Ioan E�an, Vulturii Carpa�ilor. Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii F�g�ra�. 1948-1958, Bucure�ti, Editura RAR, 1993; Garda Tineretului Rom�n [Bra�ov, 1958]. Istoria unei organiza�ii anticomuniste, edi�ie �ngrijit� de Marius Oprea �i Horia Salc�, Bra�ov, Transilvania Expres, 1998; Ion Gavril�-Ogoranu, Brazii se fr�ng, dar nu se �ndoiesc. Rezisten�a anticomunist� �n Mun�ii F�g�ra�ului, 4 vol., Timi�oara, Editura Marineasa, 1993-1995, 1999; vol. 4, F�g�ra�: Mesagerul de F�g�ra�, 2004; Doru Radosav, Valentin Orga, Almira �entea, Florin Cio�anu, Cornel Jurju, Cosmin Budeanc�, Rezisten�a anticomunist� din Mun�ii Apuseni. Grupurile "Teodor �u�man", "Capot�-Dejeu", "Cruce �i Spad�". Studii de istorie oral�, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003.



(56) Marius Oprea, Stej�rel Olaru, Ziua care nu se uit�, Ia�i, Editura Polirom, 2002. Edi�ie �n limba englez�: The Day We Won't Forget. 15 November 1987, Bra�ov, Ia�i, Editura Polirom, 2003.



(57) Liviu Marius Bejenaru, Florica Dobre (coord.) et al., Membrii CC al PCR 1945-1989. Dic�ionar, studiu introductiv de Nicoleta Ionescu-Gur�, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 2004; Doina Jela, Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2001. Ultima carte reune�te peste 1700 de portrete de anchetatori, gardieni, temniceri �i tor�ionari care au fost implica�i �n sistemul de represiune comunist.

vBulletin� v3.6.7, Copyright �2000-2008, Jelsoft Enterprises

De la: gabigabi, la data 2010-12-12 08:18:12@906 - apropo de diferente si discrepante, nu-ti zgirie logica diferenta intre declaratiile de intentie ale lui Bas si ale guvernului si REZULTATUL CONCRET al acestei guvernari ? si, nici cind PRESEDINTELE ROMANIEI a declarat ca Statul nu raspunde de catatenii lui, ca nu-s in grija lui ? nici acum nu a incalcat CONSTITUTIA prin care se stipuleaza Dreptul la Viata, Demnitate si Munca a catatenilor tarii , uniti in formatiunea statala numita Romania ,care si-a desemnat un conducator TOCMAI ptr. a veghea la Punerea in APLICARE a acestor DREPTURI UMANE UNIVERSALE ? ce boala misterioasa v-a lichefiat creerul in asa hal incit renuntati de bunavoie la statutul de OM ?

Pomeni electorale sau un sistem de asigurari sociale modern
Campania electorala s-a incheiat si din nou apare lipsa de imaginatie sau mai degraba de interes al partidelor depasite de istorie care nu au fost capabile sa organizeze o asistenta sociala moderna,europeana.
Este limpede ca marea masa a alegatorilor nu rezoneaza la poliloghie
politica abstracta.Saracia, precaritatea calitatii vietii in orase si
sate duc discursul politic in demagogie sau pomeni
electorale.Interzicerea micilor si berii ca pomana electorala de
catre dl.Diaconescu ne arata dimensiunea politica a unei
personalitati tinuta in umbra de catre PSD sau folosita ca iepure
electoral asa cum fac acuma cu el dnii Geoana si Iliescu(cel cu
mineriadele)
Exista o confruntare puternica,mai ales intre modelul de asistenta sociala social-democrati si neoliberali mai ales pe terenul politicii sociale pe fondul
convergentei si liberalizarii treptate a discursului politic la nivel
mondial (inclusiv al partidelor de centru-st�nga) .
Totusi modelul bunei stari nu este unitar si poate usor sa se
constate mai multe tipuri:liberal american,conservator german dar s-au mai
evidentiat si altele:social- democrat scandinav modelul nordic si
anglo-saxon, modelul continental, sau cel sudic,corespunzator unor
tari mai sarace.,
Modelul social-democrat cuprinde urmatoarele elemenete :
universalitatea drepturilor, egalitatea beneficiilor sociale
(indiferent de nivelul veniturilor realizate �n timpul vietii
active), interventia planificatoare a statului �n economie pentru
asigurarea ocuparii depline a fortei de munca, finantarea predominant
bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general �nalt de
impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua
serviciilor publice.
Modelul liberal aplicat �n majoritatea tarilor europene , are o
pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea
beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca.
Asigurarile sociale se fac din contributiile angajatilor si nu din
bugetul de stat. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile
economice au un pronuntat caracter liberal.
Modelul liberal este caracterizat printr-o responsabilitate mai
redusa a statului �n garantarea bunastarii, ponderea dominanta
revenind sectorului privat (sanatate, �nvatam�nt, asigurari),
sectorului non-guvernamental (servicii sociale personale sau
comunitare) si evident individului �nsusi,urm�nd ca statul sa
intervina de o maniera minimala, numai �n ajutorul celor efectiv
saraci, prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva.
Astazi se vorbeste de existenta model european de politica sociala ca
politica economica a fost �ntotdeauna prioritara �n Comunitatea
Europeana iar abordarile sociale s-au limitat la unele dispozitii
comune cu caracter general si la recomandari adresate guvernelor
statelor membre.
De fapt pentru politicianul roman,pus pe imbogatire,asemenea
considerente sunt doar o gargara si dnii Mazare,Becali, Vanghelie vor
continua prostirea electoratului cu ajutorul unei plase cu o gaina si
un litru de ulei.
Aceste lucruri ne arata ca ,exceptand PD-L,vechile partide ale tranzitiei nu si-au creat un sistem europeean al asistentei sociale,ramanand la siste,ul interbelic al pomenilor electorale,asa cum a fost el bine reprezentat in opera lui Caragiale.
Din pacate aceste partide bat la usi deschise,saracia si disperarea populatiei nici nu-si imagineaza un alt sistem de a face politica decat cel al pomenilor electorale,de la mariri de pensii la plasa cu ulei si zahar,cu grotesca situatie vazuta la TV cand batrani hamisiti se inghesuiau si erau calcati in picioare.
La acest nivel fac azi politica vechile partide ale tranzitiei.

"Democratia si capitalismul raman inca subiecte de telenovela..."
Vineri, 16 Februarie 2007 20:00 Gabriel Gherasim
Interviu cu Profesoara Lavinia Stan, Canada

Motto: "Odat� ce Rom�nia va intra �n Uniunea European�, implementarea legilor lustratiei va deveni aproape imposibil�, av�nd �n vedere c� guvernul ceh a fost deja condamnat de c�tre Curtea European� a Drepturilor Omului pentru lustrarea unui fost nomenclaturist. Este foarte probabil deci c� Rom�nia, chiar dac� va adopta lustratia, nu o va putea aplica." - Lavinia Stan

de Gabriel Teodor Gherasim, New York

Gabriel Gherasim: Doamn� Profesoar�, v� rog s� ne dati c�teva date biografice despre dvs.

Lavinia Stan: Traiectoria mea intelectual� a fost oarecum sinuoas�. Am absolvit Academia de Studii Economice pe vremea comunismului, �n 1988, �ns� ulterior m-am reorientat �nspre stiinte politice. Dup� studii doctorale la Universitatea din Toronto, am predat la Dalhousie University si St. Francis Xavier University din Nova Scotia, Canada. Din vara lui 2006 predau la Universitatea Concordia din Montreal, �ns� continui s� servesc concomitent si ca director al Centrului de Studii Post-Comuniste de la Universitatea St. Francis Xavier. Ca preg�tire, sunt specializat� �n studii comparative, �ns� domeniile asupra c�rora m-am aplecat si �n care am publicat cel mai mult includ religie si politic�, decomunizare si democratizare post-comunist�. Am lucrat cu prec�dere pe Europa de Est, �ns� sunt interesat� si de modul cum aceast� zon� se va putea integra cu succes �n Uniunea European�.
G.G.: Ion Iliescu si FSN au strigat �n 1989 �Jos Ceausescu!� si chiar �Jos Comunismul!� (Petre Roman), dar au adus minerii �n dou� r�nduri la Bucuresti si au p�strat Securitatea (rebotezat�) la putere. C�nd si unde s-a terminat comunismul si a �nceput post-comunismul �n Rom�nia?

L.S.: Probabil atunci c�nd prima alternant� de putere a avut loc la sf�rsitul lui 1996, �n urma alegerilor pierdute de Ion Iliescu si PDSR. �ntre t�rile Europei de Est, Rom�nia prezint� un caz paradoxal. Pe de o parte, a fost singura tar� �n care regimul comunist a c�zut �n urma unei revolutii s�ngeroase. Pe de alt� parte, c�derea regimului Ceausescu nu a dus, asa cum toti ne asteptam, la preluarea puterii politice de c�tre opozitie. Din aceast� cauz�, revolutia din decembrie 1989 nu poate fi considerat� drept un adev�rat punct terminus al comunismului rom�nesc.

G.G.: Presedintele George Bush Jr. a mentionat cu regret la Riga, �n 7 mai 2005, tratatele Molotov-Ribbentrop, Munich si Yalta, de �mp�rtire �ntre ocupanti a t�rilor europene suverane, ca "exemple de guverne puternice care cred c� t�rile mici sunt insignificante". �n ce const� responsabilitatea t�rilor libere fat� de perpetuarea comunismului si �n ce m�sura SUA, Vaticanul si Vestul Europei au contribuit la c�derea sa?

L.S.: Factorii externi �ntotdeauna joac� un rol important at�t �n perpetuarea regimurilor nedemocratice c�t si �n declansarea evenimentelor ce duc la schimb�rile radicale de regim. Este un fapt b�nuit initial, demonstrat prin dovezi arhivistice recent, c� evenimentele din 1989 au fost marcate de marile puteri ale vremii. �nt�lnirea de la Malta a fost decisiv� din acest punct de vedere, dar r�zboiul rece se ducea de mult timp �n vest si Papa Ioan Paul al II-lea era cunoscut ca un vehement opozant al regimurilor comuniste. �ns�, din perspectiva comparativ� pe care o adopt eu, factorii interni nu pot fi neglijati, fiind poate la fel de importanti. �nainte de a ne �ntreba ce putea face mediul international pentru a ne salva de comunism, trebuie s� ne �ntreb�m ce puteam noi face s� �i tinem piept. Spre exemplu, comunismul cehoslovac a fost la fel de atroce ca cel rom�nesc, f�r� �ns� a avea acele caracteristici de sultanism-cu-totalitarianism atribuite Rom�niei lui Ceausescu; �ns� noi am avut o societate civil� mult mai fragil�, o anomizare mult mai pronuntat�, o nomenclatur� mult mai rapace, o lips� mult mai acut� a spiritului civic. Tocmai de aceea, revolutia rom�neasc� a fost at�t de s�ngeroas�, preluarea puterii nu s-a putut realiza ca urmare a unor negocieri de tip mas� rotund� si parcursul post-comunist al Rom�niei a fost at�t de sinuos, �n timp ce progresele sale spre democratie au fost serios �nt�rziate. Trebuie s� abandon�m defetismul paternalismului guvernamental si s� realiz�m c� statul nu ne poate rezolva toate problemele, c� de multe ori ne putem rezolva singuri problemele comunitare mai simplu si mai necostisitor. Mai mult dec�t institutii si legi, de care de altfel nu duce lips�, Rom�nia are nevoie de o cultur� politic� civic�, bazat� pe �ncredere, tolerant� si onestitate.

G.G.: Pentru cei care am tr�it sub comunism, c�nd se termin� psihoza fricii fat� de guvern si c�nd �ncepe �ncrederea si dialogul fat� de acesta?

L.S.: Sunt dou� niveluri care trebuie avute �n vedere aici. Un prim nivel ar fi cel statal, institutional. Electoratul are �ncredere �n guvernele care - �n mare - �si p�streaz� promisiunile, nu se implic� �n coruptie masiv� si folosesc serviciile secrete cu parsimonie. Numai atunci cet�tenii rom�ni vor avea �ncredere �n guvern si �n clasa politic�. Din acest punct de vedere putem spune c� Rom�nia �nc� mai are nevoie de ceva timp pentru a genera acea clas� politic� pe care o dorim cu totii, necorupt�, eficient�, preocupat� de interesul public, deschis� dialogului, onest� �n ce priveste trecutul s�u. Un alt nivel �ns� este cel personal. Aici se poate spune c� depinde de fiecare dintre noi s� dep�sim psihoza fricii, care ne-a fost insuflat� de regimul comunist. Consolidarea capitalului social - acele leg�turi interpersonale care ne ajut� s� ne unim �n asociatii voluntare pentru a ne rezolva problemele comunitare - implic� un "leap of faith" (salt de �ncredere), �ncredere �n concet�teni si guvern. Sunt oameni care nu vor avea niciodat� �ncredere �n nimeni altcineva dec�t membrii familiei lor imediate. �ns� �n democratii, oamenii �n general au �ncredere �n semenii lor. Pentru multi rom�ni aceast� �ncredere trece drept naivitate, desi nici un sistem democratic nu se poate consolida �n lipsa ei.

G.G.: �n ultimele alegeri prezidentiale, candidatul Traian B�sescu, care a ajuns ulterior presedinte, a spus candid la o dezbatere televizat�: "poporul nostru trebuie s� aleag� �ntre �fosti� comunisti si �fosti� comunisti". Exist� comunisti �buni� si comunisti �r�i�, sau trebuie Comunismul condamnat unilateral?

L.S.: Condamnarea individual� a fiec�rui comunist implic� procese �n care tribunalele ar estima vina fiec�rui membru al sistemului represiv comunist. Astfel de procese, similare procesului de la Nuremberg sau Tokyo, au fost puse pe rol �n mai toate t�rile comuniste. Acuzele nu au fost �ntotdeauna politice - raportul Ruli din Albania f�cea proces de constiint� familiei dictatorului Enver Hoxha pentru c� avusese acces la m�ncare, rachiu si cafea, �ngrijire medical� si c�l�torii �n str�in�tate �ntr-o tar� �n care cet�tenii mureau de foame si de lips� de medicamente. �ns� condamnarea unilateral� - sau multilateral�, �n toate aspectele sale - a fost practicat� de t�rile ce au optat pentru lustratie. Lustratia este un proces de marginalizare automat� din procesul politic post-comunist a oficialilor comunisti. Nu pentru �nc�lcarea drepturilor omului, nu pentru abuz de putere si nu pentru acces la produse nedisponibile populatiei largi, ci pentru simpla ocupare �n prealabil a anumitor functii politice si demnit�ti de stat sub comunism. Deosebirea �ntre comunistii "buni" si "r�i" a fost operat� �n Legea Ticu 187/1999, cu consecinte grave asupra deconspir�rii. Din cauza ei, fosti agenti de Securitate cunoscuti de publicul larg, continu� s� primeasc� certificate de bun� purtare de la CNSAS. Tot din cauza ei, lideri comunisti precum Ion Iliescu r�m�n neatinsi de deconspirare.

G.G.: Multi st�ngisti afirm� �n Vest c� sistemul comunist "n-a fost asa de r�u pe c�t se spune" si c� "Comunismul are si p�rtile lui bune". Ce le-ati spune acestor st�ngisti idealisti din Occident pe care Lenin �i numea "idioti utili"?

L.S.: I-as �ndemna s� �si duc� viata �n conformitate cu principiile lor si s� emigreze �n putinele t�ri �n care comunismul �nc� tr�ieste. �n acest fel ar putea s� vad� cum teoria se �mbin� cu practica, �n ce m�sur� realitatea comunist� dur� corespunde m�retelor lor principii. Mai periculos mi se pare cazul est-europenilor care, emigr�nd �n t�rile vestice, sunt incapabili s� rezoneze la sistemul democratic. Sau al est-europenilor care nu emigreaz� niciodat� �ns� stiu perfect si cu mare aplomb care sunt tarele "democratiei" �n general, prin analizarea sistemelor imperfecte �nc� ale propriilor lor t�ri. Pentru multi dintre acestia, democratia si capitalismul r�m�n �nc� subiecte de telenovel�.

G.G.: Se poate avea o societate post-comunist� adev�rat� f�r� o condamnare a sistemului comunist?

L.S.: As �nclina s� cred c� nu. Nu uitati c� Rom�nia este singura tar� din Europa de Est care nu a adoptat �nc� o lege a lustratiei. �n anii �90, at�ta timp c�t unele t�ri au optat pentru lustratie si altele nu, s-a crezut c� lustratia nu este o etap� absolut necesar� democratiz�rii post-comuniste. �ns� acum c�nd toate t�rile din zon� au adoptat lustratii mai radicale sau mai moderate, Rom�nia a r�mas din nou o exceptie. �n lume nu exist� dec�t un singur caz �n care o tar� post-autoritar� a ales s� �si "�ngroape" trecutul si s� �si ierte fostii tortionari, iar aceast� optiune nu a �mpiedicat-o s� construiasc� o democratie viabil�. Tara aceea este Spania dup� regimul Generalului Franco. �ns� modelul spaniol nu poate fi aplicat unei t�ri divizate precum Rom�nia, �n care fostii tortionari nu �si recunosc nici o vin� si fostele victime nu vor s� uite si s� ierte. Din nefericire, Rom�nia a pierdut acea "window of opportunity" (sans� limitat�) necesar� implement�rii lustratiei. Guvernarea actual� si Presedintele B�sescu au promis lustratia �n timpul campaniei electorale din 2004. Liberalii au introdus un proiect legislativ de lustratie care a �ntrunit suportul Senatului, �ns� acesta r�m�ne blocat de mai mult de jum�tate de an la Camera Deputatilor. Este putin probabil c� Parlamentul Rom�niei, cunoscut pentru ineficienta sa cronic�, va adopta aceast� lege �n viitorul apropiat. Partidul Democrat nu a fost niciodat� �n favoarea marginaliz�rii fostilor comunisti si securisti. C�nd i s-a cerut s� sprijine lustratia, Presedintele B�sescu a insistat c� o asemenea m�sur� necesit� condamnarea prealabil� a regimului comunist. �n timp ce alte figuri politice din Europa de Est au putut condamna comunismul f�r� prea mult� discutie prealabil�, B�sescu a cerut constituirea unei comisii prezidentiale care s� atesteze "stiintific", documentar, motivele pentru condamnarea vechiului regim. Timp pretios s-a pierdut cu constituirea comisiei si documentarea pentru un raport cu o concluzie cunoscut� de toti membrii s�i �n prealabil. B�sescu a condamnat comunismul �n decembrie, �ns� este greu de crezut c� aceast� miscare va da posibilitatea adopt�rii cadrului legislativ necesar lustratiei. Odat� ce Rom�nia va intra �n Uniunea European�, implementarea legilor lustratiei va deveni aproape imposibil�, av�nd �n vedere c� guvernul ceh a fost deja condamnat de c�tre Curtea European� a Drepturilor Omului pentru lustrarea unui fost nomenclaturist. Este foarte probabil deci c� Rom�nia, chiar dac� va adopta lustratia, nu o va putea aplica. Re�noirea clasei politice rom�nesti va trebui realizat� prin alte mijloace.

G.G.: C�nd parlamentarul suedez Goran Lindblad a avansat spre vot o rezolutie de condamnare a comunismului �n cadrul Parlamentului European, majoritatea parlamentarilor au votat contra. Ce le-ati transmite parlamentarilor care au ferit astfel comunismul de o blamare similar� cu nazismul?

L.S.: Este adev�rat, �ns� Grupul Popular a adoptat o rezolutie de condamnare a comunismului �n 2004, la c�tiva ani dup� izbucnirea scandalului Medgyessy �n Ungaria. Nu putem dec�t spera c�, odat� cu acceptarea sa recent� ca partener al acelui grup, Partidul Democrat va urma exemplul Liberalilor si �i va pune �n discutie, dac� nu �i va exclude chiar, pe multii s�i lideri dovediti a fi colaborat cu Securitatea. Parlamentul European ar trebui s� �si reanalizeze pozitia, �ns� nu o va face doar pentru c� noile state membre o doresc. Se prea poate ca o adev�rat� examinare a comunismului s� poat� avea loc doar �n c�teva decenii, dup� ce generatiile care au contribuit activ la sustinerea regimului vor dispare. Se poate ca Europa de Est s� urmeze modelul Germaniei post-naziste. �n afara procesului de la Nuremberg, majoritatea oficialilor nazisti au fost "reciclati". Doar mult mai t�rziu acea examinare onest� a fost posibil�, condus� de o generatie nou�, mai t�n�r�.

G.G.: Ce planuri aveti pe viitor?

L.S.: �mpreun� cu sotul meu am scris un volum despre Religie si Politic� �n Rom�nia Post-Comunist�, care este �n curs de a fi tip�rit de Oxford University Press. Volumul discut� influenta reciproc� dintre religios si politic �n domenii precum educatia public� pre-universitar�, alegeri si politica de partid, etica si tehnicile reproductive si restituirea propriet�tilor. Un alt volum pe care �l am �n curs de preg�tire, si care se afl� �n ultimele stadii de elaborare, discut� progresul tuturor t�rilor din Europa de Est �n privinta reconsider�rii trecutului comunist si a de-comuniz�rii. Sper ca acest volum s� fie publicat tot anul acesta. �n paralel, voi �ncepe un alt proiect de cercetare care discut� compatibilitatea cu democratia a diferitelor modele de relatii stat/biseric� �n Europa post-comunist�. �n plus, am dezvoltat c�teva cursuri noi, pe teme largi ca religia si politicul, de-comunizare (sau justitia de tranzitie, cum este cunoscut� �n literatura de specialitate) si serviciile secrete.

CINE MAI CREDE AZI IN IDEOLOGIE IN PARTIDELE DIN ROMANIA
Auzim adesea vorbindu-se de ideologie cand se vorbeste de partidele politice din Romania.
Oare mai este aceasta o realitate in realitatea politica a tarii noastre.Mai gasim la noi partide ideologice ?

A fi de dreapta sau stanga tine mai mult de lupta politica,fiecare partid socotind in functie de situatie ca celalalt adversar politic este de dreapta sau stanga.

De altfel daca citim programele oricarui partid nu vom putea spune ca aceste programe sunt de dreapta sau de stanga.

Daca o ideologie de dreapta este afirmata de PNL succesul lor in sondaje este minim.PNL sprijina pe cei cateva mii de intreprinzatori care si-au facut averile asa cum stim si nici nu se grabesc sa contribuie la bunastarea oamenilor.

O asemenea greseala nu o va face PD-L,cel putin in actuala configuratie in care pragmatismul politic este mai important decat sloganurile ideologice.

Avem insa partide care isi zic nationaliste si care de fapt prelungesc conceptul comunismului national de tip Ceausescu,pana la abjecta si cinica afirmatie:lasati securistii sa vina la mine.Cat despre UDMR nu se poate vorbi de o politica decat nationalist maghiara.

In acest context singurul partid pragmatic este PD-L care nu se cramponeaza de ideologii sortite esecului.PD-L devine partid de stanga atunci cand considera masurile sociale prioritare si de dreapta cand este vorba de economie.Pentru ca economia nu poate functiona numai conform legilor economice care sunt taxate ca fiind de dreapta.Singurul care mai intelege acest lucru,sigur in stilul sau,este Gigi becali.

Basesco-fobia este semnul neputintei partidelor de a face politica pragmatica, neputinta imobilismului si a recurgerii la doctrine,exact cum comunistii considerau ca doctrina lor este marxismul,conceptie aparuta in secolul 19.

Soarta acestor partide este sau va fi similara cu a comunistilor.

Securitatea in timpul regimului ceausist,era legata prin mii de fire de activul de partid, se transformase deja intr-o forta redutabila, o adevarata monstruoasa organizatie criminala, cu multiple ramificatii, protejand nu numai regimul comunist cu toate abuzurile sale, dar evolu�nd si catre o retea terorista, autonoma si partial necontrolata, care se putea deda la cele mai samavolnice fapte in numele apararii tiraniei pe care o servea cu zel.
Consecinta o vedem astazi in lipsa de ideologie a partidelor politice din Romania.
Securitatea era pregatita in vechiul regim de o maniera perfecta si inarmata pentru a intra in clandestinitate, iar cazul politicii ne dovedeste ca acest lucru nu numai ca era posibil, dar este si actual.
Multiplele structuri ale Securitatii, care scapau probabil chiar unui control interior, erau si sunt gata a se transforma in tot at�tea comandouri independente care sa actioneze pe cont propriu sau la ordin in anumite institutii sau pe intregul teritoriu al tarii si, de ce nu, si in afara granitelor.
Din pacate aceasta activitate s-a transformat adesea in crearea de partide politice au furnizat idei si cadre pentru diferite partide.
Arsenalul securist utilizat in politica romaneasca dupa 1989 a fost variat: amenintari individuale si de grup, atentate impotriva unor persoane fizice, campanii calomnioase viz�nd pe partizanii innoirii etc.
Aceste forte din umbra constituie pentru poliica din Romania principalul obstacol in calea schimbarilor, iar cancerul terorismului securist nu are in prezent nici o sansa de a fi stopat.
Politica a devenit astfel ostatica actualei si fostei nomenclaturi si a sistemului institutionalizat de catre Securitate inca din timpul regimului ceausist.

Este clar ca un corset ideologic nu mai poate domina actualele partide de pe scena romaneasca.Aroganta de a-si acorda o doctrina este doar un lucru de eticheta.
Altfel cum s-ar putea explica usurinta cu care PNL a colaborat ani de zile cu partidul cripto-comunist PSD,sau cum capitalistul Patriciu sponsorizeaza fara sa clipeasca si PSD si PNL.

Afirmatiile ca PD-L nu ar avea ideologie ne apar in cazul politicii romanesti doar ca forme ale demagogie de defaimare a unui adversar politic.

De exempul,in actualul context politic,daca PD-L face un guvern de coalitie cu PSD aceasta inseamna refacerea PSD,deplasarea spre stanga etc,in schimb daca PNL va colabora cu PSD cum o face de ceva ani este o ilustrare a politicii liberale de dreapta.

De mult poporul roman a spus-o mincinosilor ca si atunci cand spui o minciuna trebuie sa o crezi si tu pe jumatate.
Liberalii nu au astfel de scrupule,cum nu au nici UDMR,PRM,PSD etc

ATENTIE PRIETENI, ACEST TOPIC E O MINCIUNA SFRUNTATA DE LA CAP LA COADA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 19:09:15ATENTIE PRIETENI, ACEST TOPIC E O MINCIUNA SFRUNTATA DE LA CAP LA COADA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 19:09:15ATENTIE PRIETENI, ACEST TOPIC E O MINCIUNA SFRUNTATA DE LA CAP LA COADA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: 9am129906, la data 2010-12-12 18:03:26

De la: gabigabi, la data 2010-12-12 08:18:12@906 - apropo de diferente si discrepante, nu-ti zgirie logica diferenta intre declaratiile de intentie ale lui Bas si ale guvernului si REZULTATUL CONCRET al acestei guvernari ? si, nici cind PRESEDINTELE ROMANIEI a declarat ca Statul nu raspunde de catatenii lui, ca nu-s in grija lui ? nici acum nu a incalcat CONSTITUTIA prin care se stipuleaza Dreptul la Viata, Demnitate si Munca a catatenilor tarii , uniti in formatiunea statala numita Romania ,care si-a desemnat un conducator TOCMAI ptr. a veghea la Punerea in APLICARE a acestor DREPTURI UMANE UNIVERSALE ? ce boala misterioasa v-a lichefiat creerul in asa hal incit renuntati de bunavoie la statutul de OM ?

Pomeni electorale sau un sistem de asigurari sociale modern
Campania electorala s-a incheiat si din nou apare lipsa de imaginatie sau mai degraba de interes al partidelor depasite de istorie care nu au fost capabile sa organizeze o asistenta sociala moderna,europeana.
Este limpede ca marea masa a alegatorilor nu rezoneaza la poliloghie
politica abstracta.Saracia, precaritatea calitatii vietii in orase si
sate duc discursul politic in demagogie sau pomeni
electorale.Interzicerea micilor si berii ca pomana electorala de
catre dl.Diaconescu ne arata dimensiunea politica a unei
personalitati tinuta in umbra de catre PSD sau folosita ca iepure
electoral asa cum fac acuma cu el dnii Geoana si Iliescu(cel cu
mineriadele)
Exista o confruntare puternica,mai ales intre modelul de asistenta sociala social-democrati si neoliberali mai ales pe terenul politicii sociale pe fondul
convergentei si liberalizarii treptate a discursului politic la nivel
mondial (inclusiv al partidelor de centru-st�nga) .
Totusi modelul bunei stari nu este unitar si poate usor sa se
constate mai multe tipuri:liberal american,conservator german dar s-au mai
evidentiat si altele:social- democrat scandinav modelul nordic si
anglo-saxon, modelul continental, sau cel sudic,corespunzator unor
tari mai sarace.,
Modelul social-democrat cuprinde urmatoarele elemenete :
universalitatea drepturilor, egalitatea beneficiilor sociale
(indiferent de nivelul veniturilor realizate �n timpul vietii
active), interventia planificatoare a statului �n economie pentru
asigurarea ocuparii depline a fortei de munca, finantarea predominant
bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general �nalt de
impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua
serviciilor publice.
Modelul liberal aplicat �n majoritatea tarilor europene , are o
pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea
beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca.
Asigurarile sociale se fac din contributiile angajatilor si nu din
bugetul de stat. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile
economice au un pronuntat caracter liberal.
Modelul liberal este caracterizat printr-o responsabilitate mai
redusa a statului �n garantarea bunastarii, ponderea dominanta
revenind sectorului privat (sanatate, �nvatam�nt, asigurari),
sectorului non-guvernamental (servicii sociale personale sau
comunitare) si evident individului �nsusi,urm�nd ca statul sa
intervina de o maniera minimala, numai �n ajutorul celor efectiv
saraci, prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva.
Astazi se vorbeste de existenta model european de politica sociala ca
politica economica a fost �ntotdeauna prioritara �n Comunitatea
Europeana iar abordarile sociale s-au limitat la unele dispozitii
comune cu caracter general si la recomandari adresate guvernelor
statelor membre.
De fapt pentru politicianul roman,pus pe imbogatire,asemenea
considerente sunt doar o gargara si dnii Mazare,Becali, Vanghelie vor
continua prostirea electoratului cu ajutorul unei plase cu o gaina si
un litru de ulei.
Aceste lucruri ne arata ca ,exceptand PD-L,vechile partide ale tranzitiei nu si-au creat un sistem europeean al asistentei sociale,ramanand la siste,ul interbelic al pomenilor electorale,asa cum a fost el bine reprezentat in opera lui Caragiale.
Din pacate aceste partide bat la usi deschise,saracia si disperarea populatiei nici nu-si imagineaza un alt sistem de a face politica decat cel al pomenilor electorale,de la mariri de pensii la plasa cu ulei si zahar,cu grotesca situatie vazuta la TV cand batrani hamisiti se inghesuiau si erau calcati in picioare.
La acest nivel fac azi politica vechile partide ale tranzitiei.

ca de obicei, textul e depasit si de timp si de evenimente !
- dl. Diaconescu, cel tinut ascuns ca o bijuterie de pret , "Straluceste " deja in coroana regala a basescului, facindu-se si mai mic decit era, dar incarcat cu o ura cocninda in el, ce-i iese prin toti pori !
- cu exceptia PDL.ului zici ? doamne, ce spui ? tocmai ei care au incarcat sistemul de asigurari cu 800.000 de persoane carora li s-au dat ca POMANA ELECTORALA ,in 2009 , pensia minima garantata si acum Sefu' guita ca suntem un stat de asistati ? dar cind a fost votat de ei si de tigani,i-a placut , nu-i asa ?
si, tin sa te anunt ca si in acest an, de 1 dec. ,pomana cu fasole si cirnati , a functionat , PDL.ulfiind foarte activ si darnic !
asadar, reactualizea-ti textele si mai iesi pe strada ....in Romanica, nu prin Austria sau Germania pe unde oi fi tu , postacule de serviciu !

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

Auzi idioten, mai bine carabaneste-te de aci ca pentru titlul asta provocator de topic, s-ar putea sa-ti croiasca vreunul cateva bice pe spinare, si bine ti-ar face, securistule!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 19:30:14

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

Auzi idioten, mai bine carabaneste-te de aci ca pentru titlul asta provocator de topic, s-ar putea sa-ti croiasca vreunul cateva bice pe spinare, si bine ti-ar face, securistule!!!!!!!!!!!!!!!!!!

UITE O " ROAMA" SADO'MASO...........

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

GURA MA` SILVERINA-ARGINTATU, VEZI SPUNE-I LA CAZUTU` ASTA DE PE MARTE CE-A DESCHIS TOPICU` SA DISPARA DREACU` D-ACI PANA NU-L POCNESTE CAREVA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: Silver9AM, la data 2010-12-12 19:33:20

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 19:30:14

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

Auzi idioten, mai bine carabaneste-te de aci ca pentru titlul asta provocator de topic, s-ar putea sa-ti croiasca vreunul cateva bice pe spinare, si bine ti-ar face, securistule!!!!!!!!!!!!!!!!!!

UITE O " ROAMA" SADO'MASO...........

Stie ea ce stie! Asa isi bate piranda puiul ala negru de Crevedia din Galatzi. Cateodata o alearga si cu toporul. S-a invatat cu bataia deshalata si acum a inceput sa-i si placa!

De la: BlackFriday, la data 2010-12-12 21:21:29

De la: Silver9AM, la data 2010-12-12 19:33:20

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 19:30:14

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

Auzi idioten, mai bine carabaneste-te de aci ca pentru titlul asta provocator de topic, s-ar putea sa-ti croiasca vreunul cateva bice pe spinare, si bine ti-ar face, securistule!!!!!!!!!!!!!!!!!!

UITE O " ROAMA" SADO'MASO...........

Stie ea ce stie! Asa isi bate piranda puiul ala negru de Crevedia din Galatzi. Cateodata o alearga si cu toporul. S-a invatat cu bataia deshalata si acum a inceput sa-i si placa!

Si tu esti ruda bre cu Mondialu`?????? "Ca cam asa te esprimi" ( cacofonia a fost intentionata)!!!!!!!!!!!!

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 22:16:04

De la: BlackFriday, la data 2010-12-12 21:21:29

De la: Silver9AM, la data 2010-12-12 19:33:20

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 19:30:14

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

Auzi idioten, mai bine carabaneste-te de aci ca pentru titlul asta provocator de topic, s-ar putea sa-ti croiasca vreunul cateva bice pe spinare, si bine ti-ar face, securistule!!!!!!!!!!!!!!!!!!

UITE O " ROAMA" SADO'MASO...........

Stie ea ce stie! Asa isi bate piranda puiul ala negru de Crevedia din Galatzi. Cateodata o alearga si cu toporul. S-a invatat cu bataia deshalata si acum a inceput sa-i si placa!

Si tu esti ruda bre cu Mondialu`?????? "Ca cam asa te esprimi" ( cacofonia a fost intentionata)!!!!!!!!!!!!

Si tu ce frumos ciripesti! Ca cum in gura ta ar fi o privighetoare! Si tu esti ruda cu Costica Argint, prietenul lui Cioroianu? Si nu cumva locuiesti in Ciorogarla?

De la: BlackFriday, la data 2010-12-12 22:27:40

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 22:16:04

De la: BlackFriday, la data 2010-12-12 21:21:29

De la: Silver9AM, la data 2010-12-12 19:33:20

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 19:30:14

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

Auzi idioten, mai bine carabaneste-te de aci ca pentru titlul asta provocator de topic, s-ar putea sa-ti croiasca vreunul cateva bice pe spinare, si bine ti-ar face, securistule!!!!!!!!!!!!!!!!!!

UITE O " ROAMA" SADO'MASO...........

Stie ea ce stie! Asa isi bate piranda puiul ala negru de Crevedia din Galatzi. Cateodata o alearga si cu toporul. S-a invatat cu bataia deshalata si acum a inceput sa-i si placa!

Si tu esti ruda bre cu Mondialu`?????? "Ca cam asa te esprimi" ( cacofonia a fost intentionata)!!!!!!!!!!!!

Si tu ce frumos ciripesti! Ca cum in gura ta ar fi o privighetoare! Si tu esti ruda cu Costica Argint, prietenul lui Cioroianu? Si nu cumva locuiesti in Ciorogarla?

NICI NU MA APROPI DE TALENTELE TALE FARAONICE, BAROANE!!!!!!!!!!

De la: 9am129906, la data 2010-12-12 18:03:26

De la: gabigabi, la data 2010-12-12 08:18:12@906 - apropo de diferente si discrepante, nu-ti zgirie logica diferenta intre declaratiile de intentie ale lui Bas si ale guvernului si REZULTATUL CONCRET al acestei guvernari ? si, nici cind PRESEDINTELE ROMANIEI a declarat ca Statul nu raspunde de catatenii lui, ca nu-s in grija lui ? nici acum nu a incalcat CONSTITUTIA prin care se stipuleaza Dreptul la Viata, Demnitate si Munca a catatenilor tarii , uniti in formatiunea statala numita Romania ,care si-a desemnat un conducator TOCMAI ptr. a veghea la Punerea in APLICARE a acestor DREPTURI UMANE UNIVERSALE ? ce boala misterioasa v-a lichefiat creerul in asa hal incit renuntati de bunavoie la statutul de OM ?

Pomeni electorale sau un sistem de asigurari sociale modern
Campania electorala s-a incheiat si din nou apare lipsa de imaginatie sau mai degraba de interes al partidelor depasite de istorie care nu au fost capabile sa organizeze o asistenta sociala moderna,europeana.
Este limpede ca marea masa a alegatorilor nu rezoneaza la poliloghie
politica abstracta.Saracia, precaritatea calitatii vietii in orase si
sate duc discursul politic in demagogie sau pomeni
electorale.Interzicerea micilor si berii ca pomana electorala de
catre dl.Diaconescu ne arata dimensiunea politica a unei
personalitati tinuta in umbra de catre PSD sau folosita ca iepure
electoral asa cum fac acuma cu el dnii Geoana si Iliescu(cel cu
mineriadele)
Exista o confruntare puternica,mai ales intre modelul de asistenta sociala social-democrati si neoliberali mai ales pe terenul politicii sociale pe fondul
convergentei si liberalizarii treptate a discursului politic la nivel
mondial (inclusiv al partidelor de centru-st�nga) .
Totusi modelul bunei stari nu este unitar si poate usor sa se
constate mai multe tipuri:liberal american,conservator german dar s-au mai
evidentiat si altele:social- democrat scandinav modelul nordic si
anglo-saxon, modelul continental, sau cel sudic,corespunzator unor
tari mai sarace.,
Modelul social-democrat cuprinde urmatoarele elemenete :
universalitatea drepturilor, egalitatea beneficiilor sociale
(indiferent de nivelul veniturilor realizate �n timpul vietii
active), interventia planificatoare a statului �n economie pentru
asigurarea ocuparii depline a fortei de munca, finantarea predominant
bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general �nalt de
impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua
serviciilor publice.
Modelul liberal aplicat �n majoritatea tarilor europene , are o
pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea
beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca.
Asigurarile sociale se fac din contributiile angajatilor si nu din
bugetul de stat. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile
economice au un pronuntat caracter liberal.
Modelul liberal este caracterizat printr-o responsabilitate mai
redusa a statului �n garantarea bunastarii, ponderea dominanta
revenind sectorului privat (sanatate, �nvatam�nt, asigurari),
sectorului non-guvernamental (servicii sociale personale sau
comunitare) si evident individului �nsusi,urm�nd ca statul sa
intervina de o maniera minimala, numai �n ajutorul celor efectiv
saraci, prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva.
Astazi se vorbeste de existenta model european de politica sociala ca
politica economica a fost �ntotdeauna prioritara �n Comunitatea
Europeana iar abordarile sociale s-au limitat la unele dispozitii
comune cu caracter general si la recomandari adresate guvernelor
statelor membre.
De fapt pentru politicianul roman,pus pe imbogatire,asemenea
considerente sunt doar o gargara si dnii Mazare,Becali, Vanghelie vor
continua prostirea electoratului cu ajutorul unei plase cu o gaina si
un litru de ulei.
Aceste lucruri ne arata ca ,exceptand PD-L,vechile partide ale tranzitiei nu si-au creat un sistem europeean al asistentei sociale,ramanand la siste,ul interbelic al pomenilor electorale,asa cum a fost el bine reprezentat in opera lui Caragiale.
Din pacate aceste partide bat la usi deschise,saracia si disperarea populatiei nici nu-si imagineaza un alt sistem de a face politica decat cel al pomenilor electorale,de la mariri de pensii la plasa cu ulei si zahar,cu grotesca situatie vazuta la TV cand batrani hamisiti se inghesuiau si erau calcati in picioare.
La acest nivel fac azi politica vechile partide ale tranzitiei.

Corcodele 4, ba cifra uluita, vezi ca pedalaii is cretin-popotonari si nu liberali, cum ai tu impresia cu capul tau plin de visiki!
Furtul parlamentarilor celorlalte partide -apropos de "ununominalul" ala croncanit de pedalai! aaa, vrei sa zici ca micky spaguta si nicolicea is "liberali"? Iar cel mai "liberal" e ala care confisca valuta, stholo_draga_stholo, nu'i asa?
Ba cifra, capul tau ala nepopulat cu altceva decat cu copy-paste din altii, nu-ti face sila? Arunca'l , ti'ar sta mai bine, zau asa!: iti poti vari umbrela mai usor pe gat cand ploua!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

De la: BlackFriday, la data 2010-12-12 22:27:40

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 22:16:04

De la: BlackFriday, la data 2010-12-12 21:21:29

De la: Silver9AM, la data 2010-12-12 19:33:20

De la: 9am178165, la data 2010-12-12 19:30:14

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

Auzi idioten, mai bine carabaneste-te de aci ca pentru titlul asta provocator de topic, s-ar putea sa-ti croiasca vreunul cateva bice pe spinare, si bine ti-ar face, securistule!!!!!!!!!!!!!!!!!!

UITE O " ROAMA" SADO'MASO...........

Stie ea ce stie! Asa isi bate piranda puiul ala negru de Crevedia din Galatzi. Cateodata o alearga si cu toporul. S-a invatat cu bataia deshalata si acum a inceput sa-i si placa!

Si tu esti ruda bre cu Mondialu`?????? "Ca cam asa te esprimi" ( cacofonia a fost intentionata)!!!!!!!!!!!!

Si tu ce frumos ciripesti! Ca cum in gura ta ar fi o privighetoare! Si tu esti ruda cu Costica Argint, prietenul lui Cioroianu? Si nu cumva locuiesti in Ciorogarla?

Martafoi imbibat in mucegai portocaliu

STAFIILE TRECUTULUI DAU ULTIMUL ASALT

Cine s-ar fi gandit vreodata la o alianta intre Patriciu,Constantinescu si Iliescu au acum ocazia sa constate ca reactiunea indiferent de pe ce pozitie porneste se poate uni cand interesele sale sunt amenintate.
Ura fata de succesele politice ale lui Basescu,frica de anihilare a clasei politice expirate face minuni si cei trei au pus-o de o alianta -tip ONG-,botezata -Fundatie Academica- cu unica forta motrica- ura fata de Basescu si discreditarea lui.
O organizatie a urii,fara nimic constructiv,in care sustinerea financiara cu petrolei,adunata cu ura si perversitatea dlui Constantinescu si cu demolatorul democratiei si organizatorul Mineriadelor,dl.Iliescu.
Cred ca este cazul sa il citez pe dl.Roncea:cei care credeau ca un criminal- terorist (Iliescu) si un avorton politic (Constantinescu) se vor regasi impreuna �n lada de gunoi a
istoriei, s-au inselat. Combinatia Constantinescu - invins de Securitate, - Iliescu care ne-a invins pe noi toti, este inca un pas pe aleea care duce catre un GDS revopsit. Cei doi vor fi parteneri de fundatie, o alternativa la �basescizare", cum zic ei, care va avea filiale in intreaga tara si va incerca sa recruteze �intelectuali" in frontul Ilici-Milu.
In acest ONG, care pe fata propaga ura, sunt asteptati intelectuali frustrati sau naivi care chipurile, la comanda celor trei, vor face-un front al intelectualilor-,un fel de FSN cum spune acelasi domn Roncea.De fapt este un front politic mascat,perversitatea dlui Constantinescu mascand scopul sub forma unui proect politic european.
Adesea se spune ca satana intra si in sfantul altar asa ca nu este de mirare ca Dnii.Constantinescu si Iliescu vorbesc de �revolutia binelui- si in care sunt invitati studentii si intelectualii batuti de dl.Iliecu cu ocazia mineriadelor.
Este clar ca Iliescu si Constantinescu preiau conducerea celor 322,pentru care se vor face emisiuni La Antenele lui Felix,pentru a propaga ceea ce ii uneste,ura fata de politica de reinoire a clasei politice initiata de dl.Basescu.De aceea este de la sine inteles ca nasirea,sprijinul financiar va veni de la dl.Patriciu,pe care dl.Roncea il numeste:SFORARUL ALIANTEI CONTRA NATURII.
Nu este de mirare acest fapt,averea dlui Patriciu a fost facuta sub ocrotirea celor doua regimuri(Iliescu si Constantinescu).
Se pare ca dl.Constantinescu si-a obtinut acreditarea,cum spune dl.Roncea,de ideolog al frontului antibasescu dintr-un proiect discutat in cursul acestei veri de
Geoana, Constantinescu, Sorin Rosca Stanescu si Voiculescu, impreuna cu Patriciu,actiune intitulata-Basescu in sarcofag-
Aceasta Romanie fara Basescu va fi indiscutabil o Romanie a oligarhilor,managerul fiind ales dl.Constantinescu acest zombie a politicii romanesti,scopul fiind-lichidarea lui Basescu-

Dar subliniaza dl.Roncea,faptul ca Geoana a propus chiar inchiderea lui Basescu intr-un sarcofag de plumb sau alungarea lui din Romania,ne arata ca de fapt cu PSD,la care asocierea PRM si PC apar ca logice ne dau in vileag un plan amplu,care de la un simplu ONG va lua forma unei actiuni polirice antiromanesti.
Ne aflam deci in fata unei ofensive oligarhice de mare amploare,ofensiva asupra politicii romanesti,a romanilor,prin care se urmareste perpetuarea situatiei actuale si salvarea clasei politice care a condus Romania timp de 18 ani.
Cred ca intelectualitatea romaneasca trebuie sa ia aminte si sa trateze cum se cuvine aceasta contrarevolutie fata de democratie.

De la: 9am129906, la data 2010-12-13 14:07:43STAFIILE TRECUTULUI DAU ULTIMUL ASALT

Cine s-ar fi gandit vreodata la o alianta intre Patriciu,Constantinescu si Iliescu au acum ocazia sa constate ca reactiunea indiferent de pe ce pozitie porneste se poate uni cand interesele sale sunt amenintate.
Ura fata de succesele politice ale lui Basescu,frica de anihilare a clasei politice expirate face minuni si cei trei au pus-o de o alianta -tip ONG-,botezata -Fundatie Academica- cu unica forta motrica- ura fata de Basescu si discreditarea lui.
O organizatie a urii,fara nimic constructiv,in care sustinerea financiara cu petrolei,adunata cu ura si perversitatea dlui Constantinescu si cu demolatorul democratiei si organizatorul Mineriadelor,dl.Iliescu.
Cred ca este cazul sa il citez pe dl.Roncea:cei care credeau ca un criminal- terorist (Iliescu) si un avorton politic (Constantinescu) se vor regasi impreuna �n lada de gunoi a
istoriei, s-au inselat. Combinatia Constantinescu - invins de Securitate, - Iliescu care ne-a invins pe noi toti, este inca un pas pe aleea care duce catre un GDS revopsit. Cei doi vor fi parteneri de fundatie, o alternativa la �basescizare", cum zic ei, care va avea filiale in intreaga tara si va incerca sa recruteze �intelectuali" in frontul Ilici-Milu.
In acest ONG, care pe fata propaga ura, sunt asteptati intelectuali frustrati sau naivi care chipurile, la comanda celor trei, vor face-un front al intelectualilor-,un fel de FSN cum spune acelasi domn Roncea.De fapt este un front politic mascat,perversitatea dlui Constantinescu mascand scopul sub forma unui proect politic european.
Adesea se spune ca satana intra si in sfantul altar asa ca nu este de mirare ca Dnii.Constantinescu si Iliescu vorbesc de �revolutia binelui- si in care sunt invitati studentii si intelectualii batuti de dl.Iliecu cu ocazia mineriadelor.
Este clar ca Iliescu si Constantinescu preiau conducerea celor 322,pentru care se vor face emisiuni La Antenele lui Felix,pentru a propaga ceea ce ii uneste,ura fata de politica de reinoire a clasei politice initiata de dl.Basescu.De aceea este de la sine inteles ca nasirea,sprijinul financiar va veni de la dl.Patriciu,pe care dl.Roncea il numeste:SFORARUL ALIANTEI CONTRA NATURII.
Nu este de mirare acest fapt,averea dlui Patriciu a fost facuta sub ocrotirea celor doua regimuri(Iliescu si Constantinescu).
Se pare ca dl.Constantinescu si-a obtinut acreditarea,cum spune dl.Roncea,de ideolog al frontului antibasescu dintr-un proiect discutat in cursul acestei veri de
Geoana, Constantinescu, Sorin Rosca Stanescu si Voiculescu, impreuna cu Patriciu,actiune intitulata-Basescu in sarcofag-
Aceasta Romanie fara Basescu va fi indiscutabil o Romanie a oligarhilor,managerul fiind ales dl.Constantinescu acest zombie a politicii romanesti,scopul fiind-lichidarea lui Basescu-

Dar subliniaza dl.Roncea,faptul ca Geoana a propus chiar inchiderea lui Basescu intr-un sarcofag de plumb sau alungarea lui din Romania,ne arata ca de fapt cu PSD,la care asocierea PRM si PC apar ca logice ne dau in vileag un plan amplu,care de la un simplu ONG va lua forma unei actiuni polirice antiromanesti.
Ne aflam deci in fata unei ofensive oligarhice de mare amploare,ofensiva asupra politicii romanesti,a romanilor,prin care se urmareste perpetuarea situatiei actuale si salvarea clasei politice care a condus Romania timp de 18 ani.
Cred ca intelectualitatea romaneasca trebuie sa ia aminte si sa trateze cum se cuvine aceasta contrarevolutie fata de democratie.

Ba cifra proasta, i'auzi'o p'asta: cine s'ar fi gandit la o alianta intre urmatorii "dreptaci" - basecsu, micky_spaga, popoviciu, ooooopreaaa, nicoliceaaaa, gutaaaaau, solomoooon, woodra_calareaaataaaaa, ridziiii_penalaaaaa, bideanu'_vot_la_10_secunde, bivoleanu_gura_sparta, turcan_molau'_nevestei, falca_DNA, Lazaroiu_mengele, tocsina_barbu_kvb si bineinteles eba, cea mai rujata bambooista!
Ba, uita'te la fauna enumerata mai sus si ai sa vezi in spatele lor (dar si ale cerlorlalte frunze_verzi, olteni si umbraresti) multele miliarde de euroi care iau calea depozitelor sigure din paradisuri fiscale!!! Bani cu care Romania sa' imprumtat la FMI/BM/UE, dar pe care n'or sa'i plateasca nepotii lor si nici ai tai, ba corcodele4, ci ai mei si ai altora, fiv'ar rasa pe lista rosie a faunei pe cale de disparitie!!!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

De la: gabigabi, la data 2010-12-12 19:24:01

De la: 9am129906, la data 2010-12-12 18:03:26

De la: gabigabi, la data 2010-12-12 08:18:12@906 - apropo de diferente si discrepante, nu-ti zgirie logica diferenta intre declaratiile de intentie ale lui Bas si ale guvernului si REZULTATUL CONCRET al acestei guvernari ? si, nici cind PRESEDINTELE ROMANIEI a declarat ca Statul nu raspunde de catatenii lui, ca nu-s in grija lui ? nici acum nu a incalcat CONSTITUTIA prin care se stipuleaza Dreptul la Viata, Demnitate si Munca a catatenilor tarii , uniti in formatiunea statala numita Romania ,care si-a desemnat un conducator TOCMAI ptr. a veghea la Punerea in APLICARE a acestor DREPTURI UMANE UNIVERSALE ? ce boala misterioasa v-a lichefiat creerul in asa hal incit renuntati de bunavoie la statutul de OM ?

Pomeni electorale sau un sistem de asigurari sociale modern
Campania electorala s-a incheiat si din nou apare lipsa de imaginatie sau mai degraba de interes al partidelor depasite de istorie care nu au fost capabile sa organizeze o asistenta sociala moderna,europeana.
Este limpede ca marea masa a alegatorilor nu rezoneaza la poliloghie
politica abstracta.Saracia, precaritatea calitatii vietii in orase si
sate duc discursul politic in demagogie sau pomeni
electorale.Interzicerea micilor si berii ca pomana electorala de
catre dl.Diaconescu ne arata dimensiunea politica a unei
personalitati tinuta in umbra de catre PSD sau folosita ca iepure
electoral asa cum fac acuma cu el dnii Geoana si Iliescu(cel cu
mineriadele)
Exista o confruntare puternica,mai ales intre modelul de asistenta sociala social-democrati si neoliberali mai ales pe terenul politicii sociale pe fondul
convergentei si liberalizarii treptate a discursului politic la nivel
mondial (inclusiv al partidelor de centru-st�nga) .
Totusi modelul bunei stari nu este unitar si poate usor sa se
constate mai multe tipuri:liberal american,conservator german dar s-au mai
evidentiat si altele:social- democrat scandinav modelul nordic si
anglo-saxon, modelul continental, sau cel sudic,corespunzator unor
tari mai sarace.,
Modelul social-democrat cuprinde urmatoarele elemenete :
universalitatea drepturilor, egalitatea beneficiilor sociale
(indiferent de nivelul veniturilor realizate �n timpul vietii
active), interventia planificatoare a statului �n economie pentru
asigurarea ocuparii depline a fortei de munca, finantarea predominant
bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general �nalt de
impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua
serviciilor publice.
Modelul liberal aplicat �n majoritatea tarilor europene , are o
pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea
beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca.
Asigurarile sociale se fac din contributiile angajatilor si nu din
bugetul de stat. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile
economice au un pronuntat caracter liberal.
Modelul liberal este caracterizat printr-o responsabilitate mai
redusa a statului �n garantarea bunastarii, ponderea dominanta
revenind sectorului privat (sanatate, �nvatam�nt, asigurari),
sectorului non-guvernamental (servicii sociale personale sau
comunitare) si evident individului �nsusi,urm�nd ca statul sa
intervina de o maniera minimala, numai �n ajutorul celor efectiv
saraci, prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva.
Astazi se vorbeste de existenta model european de politica sociala ca
politica economica a fost �ntotdeauna prioritara �n Comunitatea
Europeana iar abordarile sociale s-au limitat la unele dispozitii
comune cu caracter general si la recomandari adresate guvernelor
statelor membre.
De fapt pentru politicianul roman,pus pe imbogatire,asemenea
considerente sunt doar o gargara si dnii Mazare,Becali, Vanghelie vor
continua prostirea electoratului cu ajutorul unei plase cu o gaina si
un litru de ulei.
Aceste lucruri ne arata ca ,exceptand PD-L,vechile partide ale tranzitiei nu si-au creat un sistem europeean al asistentei sociale,ramanand la siste,ul interbelic al pomenilor electorale,asa cum a fost el bine reprezentat in opera lui Caragiale.
Din pacate aceste partide bat la usi deschise,saracia si disperarea populatiei nici nu-si imagineaza un alt sistem de a face politica decat cel al pomenilor electorale,de la mariri de pensii la plasa cu ulei si zahar,cu grotesca situatie vazuta la TV cand batrani hamisiti se inghesuiau si erau calcati in picioare.
La acest nivel fac azi politica vechile partide ale tranzitiei.

ca de obicei, textul e depasit si de timp si de evenimente !
- dl. Diaconescu, cel tinut ascuns ca o bijuterie de pret , "Straluceste " deja in coroana regala a basescului, facindu-se si mai mic decit era, dar incarcat cu o ura cocninda in el, ce-i iese prin toti pori !
- cu exceptia PDL.ului zici ? doamne, ce spui ? tocmai ei care au incarcat sistemul de asigurari cu 800.000 de persoane carora li s-au dat ca POMANA ELECTORALA ,in 2009 , pensia minima garantata si acum Sefu' guita ca suntem un stat de asistati ? dar cind a fost votat de ei si de tigani,i-a placut , nu-i asa ?
si, tin sa te anunt ca si in acest an, de 1 dec. ,pomana cu fasole si cirnati , a functionat , PDL.ulfiind foarte activ si darnic !
asadar, reactualizea-ti textele si mai iesi pe strada ....in Romanica, nu prin Austria sau Germania pe unde oi fi tu , postacule de serviciu !

CE SA-I FACI .......NU TOTI SE POT RIDICA LA "INALTIMEA" PAPUSII CEACKY............

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

De la: vasile_vali, la data 2010-12-13 21:19:28

De la: 9am129906, la data 2010-12-13 14:07:43STAFIILE TRECUTULUI DAU ULTIMUL ASALT

Cine s-ar fi gandit vreodata la o alianta intre Patriciu,Constantinescu si Iliescu au acum ocazia sa constate ca reactiunea indiferent de pe ce pozitie porneste se poate uni cand interesele sale sunt amenintate.
Ura fata de succesele politice ale lui Basescu,frica de anihilare a clasei politice expirate face minuni si cei trei au pus-o de o alianta -tip ONG-,botezata -Fundatie Academica- cu unica forta motrica- ura fata de Basescu si discreditarea lui.
O organizatie a urii,fara nimic constructiv,in care sustinerea financiara cu petrolei,adunata cu ura si perversitatea dlui Constantinescu si cu demolatorul democratiei si organizatorul Mineriadelor,dl.Iliescu.
Cred ca este cazul sa il citez pe dl.Roncea:cei care credeau ca un criminal- terorist (Iliescu) si un avorton politic (Constantinescu) se vor regasi impreuna �n lada de gunoi a
istoriei, s-au inselat. Combinatia Constantinescu - invins de Securitate, - Iliescu care ne-a invins pe noi toti, este inca un pas pe aleea care duce catre un GDS revopsit. Cei doi vor fi parteneri de fundatie, o alternativa la �basescizare", cum zic ei, care va avea filiale in intreaga tara si va incerca sa recruteze �intelectuali" in frontul Ilici-Milu.
In acest ONG, care pe fata propaga ura, sunt asteptati intelectuali frustrati sau naivi care chipurile, la comanda celor trei, vor face-un front al intelectualilor-,un fel de FSN cum spune acelasi domn Roncea.De fapt este un front politic mascat,perversitatea dlui Constantinescu mascand scopul sub forma unui proect politic european.
Adesea se spune ca satana intra si in sfantul altar asa ca nu este de mirare ca Dnii.Constantinescu si Iliescu vorbesc de �revolutia binelui- si in care sunt invitati studentii si intelectualii batuti de dl.Iliecu cu ocazia mineriadelor.
Este clar ca Iliescu si Constantinescu preiau conducerea celor 322,pentru care se vor face emisiuni La Antenele lui Felix,pentru a propaga ceea ce ii uneste,ura fata de politica de reinoire a clasei politice initiata de dl.Basescu.De aceea este de la sine inteles ca nasirea,sprijinul financiar va veni de la dl.Patriciu,pe care dl.Roncea il numeste:SFORARUL ALIANTEI CONTRA NATURII.
Nu este de mirare acest fapt,averea dlui Patriciu a fost facuta sub ocrotirea celor doua regimuri(Iliescu si Constantinescu).
Se pare ca dl.Constantinescu si-a obtinut acreditarea,cum spune dl.Roncea,de ideolog al frontului antibasescu dintr-un proiect discutat in cursul acestei veri de
Geoana, Constantinescu, Sorin Rosca Stanescu si Voiculescu, impreuna cu Patriciu,actiune intitulata-Basescu in sarcofag-
Aceasta Romanie fara Basescu va fi indiscutabil o Romanie a oligarhilor,managerul fiind ales dl.Constantinescu acest zombie a politicii romanesti,scopul fiind-lichidarea lui Basescu-

Dar subliniaza dl.Roncea,faptul ca Geoana a propus chiar inchiderea lui Basescu intr-un sarcofag de plumb sau alungarea lui din Romania,ne arata ca de fapt cu PSD,la care asocierea PRM si PC apar ca logice ne dau in vileag un plan amplu,care de la un simplu ONG va lua forma unei actiuni polirice antiromanesti.
Ne aflam deci in fata unei ofensive oligarhice de mare amploare,ofensiva asupra politicii romanesti,a romanilor,prin care se urmareste perpetuarea situatiei actuale si salvarea clasei politice care a condus Romania timp de 18 ani.
Cred ca intelectualitatea romaneasca trebuie sa ia aminte si sa trateze cum se cuvine aceasta contrarevolutie fata de democratie.

Ba cifra proasta, i'auzi'o p'asta: cine s'ar fi gandit la o alianta intre urmatorii "dreptaci" - basecsu, micky_spaga, popoviciu, ooooopreaaa, nicoliceaaaa, gutaaaaau, solomoooon, woodra_calareaaataaaaa, ridziiii_penalaaaaa, bideanu'_vot_la_10_secunde, bivoleanu_gura_sparta, turcan_molau'_nevestei, falca_DNA, Lazaroiu_mengele, tocsina_barbu_kvb si bineinteles eba, cea mai rujata bambooista!
Ba, uita'te la fauna enumerata mai sus si ai sa vezi in spatele lor (dar si ale cerlorlalte frunze_verzi, olteni si umbraresti) multele miliarde de euroi care iau calea depozitelor sigure din paradisuri fiscale!!! Bani cu care Romania sa' imprumtat la FMI/BM/UE, dar pe care n'or sa'i plateasca nepotii lor si nici ai tai, ba corcodele4, ci ai mei si ai altora, fiv'ar rasa pe lista rosie a faunei pe cale de disparitie!!!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

Ja la carutza Pardailane, ca te dabule mascatii! Hent cu mana Ciordiles!
Asa se scrie ba profesore de rromana "sa' imprumutat"? Baga-te-as cu capu'n WC, hepatitosule, tu care dai lectii de limbistica!

Camarade nu fi trist,PSD merge-nainte prin magistrii comunisti.

Investitia facuta de Iliescu-Mineriade in justitie a dat si da roade.

Sa ne amintim cum toti actualii magistrati din forurile conducatoare si superioare ale magistraturii au fost numiti de PSD cu agrementul dlui Iliescu-Mineriade,mai mult,unii din ei avand pozitii de frunte in PSD in acel moment.

Gestul dlui Iliescu-mineriade poate nu a fost inteles la inceput sau poate ca nu se putea opune nimeni dar asa cum un varstnic isi pune la CEC bani albi pentru zile negre asa a facut si dl.Iliescu si PSD.

Naivii,doamna Macovei,chiar dl.Basescu,in dorinta unei justitii independente nu au facut decat sa aplice stampila aprobat peste numirile dlui Iliescu,si ceea ce nici nu gandea batranul edec,toata camilaraia comunista a capatat inamovibilitate si independenta creind ceea ce se credea ca va fi a 3-a putere in stat, independenta de politic.

Naivitate si inselaciune deoarece romanii demult stiu ca lupul poate sa-si schimbe parul dar nu si naravul.

In primul rand aceasta mica infrastructura comunista din justitia romana,prin santaj sau alte mijloace si-a asigurat privilegii greu de presupus intr-o societate saraca si fara rusine cer si astazi,in plina criza marirea acestor avantaje materiale,sporuri nemaiauzite la care muritorii de rand,cei care produc bunuri materiale nici nu pot spera si nici nu ar indrazni.

De aici,pana la atitudinea sfidatoare fata de Presedinte,gen dna Pivniceru nu mai era decat un singur pas al obrazniciei si indolentei unei mici paturi sociale nomenclaturist-comuniste.

Dar totul era previzibil.

De la lipsa oricaror sentinte pentru coruptii PSD,la nerezolvarea dupa 20 ani a dosarelor revolutiei sau mineriadelor,pana la comportamentul sfidator al copiilor si rudelor lor,in unele orase cum ar fi Craiova creinduse adevarate complexe infractionale in care lumea interlopa colaboreaza,prin corupere,cu organe de stat menite a face dreptate si a prinde hotii.

De la judecatoarea beata si care spunea mereu,stii cine sunt eu ba,ca iti dau una in bot,pana la Covei juniorul care in 5 ani a totalizat peste 5 dosare penale fara a fi arestat sau judecat si care acum este arestat(in curand eliberat de magistrati) pentru ca conducea o retea internationala de banditi ai cardurilor.

Sfidarea justitiabililor prin greva ilegala a magistratilor pentru salarii si mai mari,pana la insultarea Presedintelui care este seful CSM ,pana la blocarea tarii si pierderi de miliarde prin nefunctionarea justitiei fata de diversi intreprinzatori,inclusiv blocarea intrarii capitalurilor straine si infiintarea de noi intreprinderi iata patriotismul comunist al alesilor lui Iliescu-Mineriade.

Vom pune stiloul jos spunea o judecatoare cu ranguri inalte si o fosta colaboratoare a comunistilor numita tot de dl.Iliescu.

Nimeni nu s-a gandit vreo data ca magistratii vor merge pana la destructurarea statului,caci greva lor ilegala asta este in fond.

Desi au obtinut deja multe privilegii intimidand guvernul,rapacitatea acestor comunisti vrea mai mult.

Sigur ,toate aceste nu sunt atribuite magistratilor de rand sau celor cinstiti ci acelei suprastructuri creata de catre Iliescu si PSD ca plapuma pentru vremurile de azi cand ar trebui sa raspunda pentru ce au facut in mineriade sau revolutie.

Nu exista decat un singur remediu,curajul politic al dlui Presedinte.

Legislativul ar trebui,in urma ilegalitatii unei greve in justitie si a destructurarii statului in acest context,sa demita toate organele de conducere a magistratilor si sa creieze organisme noi cu magistrati nepatati si apoi sa le dea acestora inamovibilitate si independenta.

Independenta actuala ,cum sublinia Presedintele este doar o independenta fata de lege,adica permisiunea data magistratilor de a nu respecta legea(greva,lilpsa accesului la justitie a romanilor cum prevede constiutia ,atribuirea de lefuri si avantaje banesti de catre ei insasi lucru condamnat de curtea constitutionala etc etc).

Regimul comunist si criptocomunist al dlui Iliescu trebue terminat dar acest lucru nu se poate face cu camilele comiuniste din forurile de control ale justitiei unde dospesc cei pensionabili si cei care nu dau posturile la tineri devenind interimari,pentru ca ca si in mafie nimeni nou nu trebue sa patrunda in familie.

Iata dece inca un mandat pentru Dl.Basescu este imperios necesar daca dorim o reformare reala a personalului comunist si securist din justitie.

Inchipuiti-va ca vine presedinte Geoana sau Oprescu,prieteni ai lui Iliescu,care i-a si facut om,sau Crin care ar da orice cinste si liberalism insasi daca Iliescu il aduce la putina putere in guvern(nu cred ca va fi lacom la functia de prim-ministru ca Tariceanu).
Camilele comuniste si actualul sistem judiciar vor persista la infinit.

Iata cum un sistem judiciar care ar trebui sa fie apolitic ia atitudine politica,condamnand pe fata pe Basescu si sprijinind candidatii mai sus numiti.

Santajul cu neparticiparea in comisii la alegerile prezidentiale seamana chiar cu o lovitura de stat comunista a justitiei aservite si numite de Iliescu-Mineriade.

Poate ca asa vor fi recompensati cu lefuri si adaosuri si mai mari si dreptul la imunitate pentru ei si fii lor ,de tip Covei.

Care partid conservator?
Partidul care isi spune acum conservator este o cretie personala a dlui Voiculescu,fost Felix,finantat de el,condus de el,cu un numar de membri cam cat sa incapa intr-un autobuz.
Baza sa o constituie cele 3 Antene proprietate a lui Felix.
Este spre cinstea poporului roman ca desi Felix are 3 posturi TV creatia sa PC nu depaseste 1% in sondajele de opinie.
Parazitand de 2 ori PSD care s-au lasat inselat de trustul de presa Voiculescu, PC a obtinut fara merit reprezentare parlamentara.
Cel mai bine a caracterizat partidul dlui Felix,Excelenta sa Dl.Presedinte Basescu:SOLUTIA IMORALA.

Nici nu se poate mai bine.Un oligarh cu ambitii politice,un Felix,nu poate fi agreat de poporul roman.

Dl.Roncea ne da o lectie de obiectivitate si de ziaristica profesionista

Am inceput sa citesc articolul dlui Roncea cu o mare nedumerire.Iarasi va incepe cu Basescu,flota,casa din Mihaileanu sirul insultelor de tipul,Iuscenko l-a facut pres,nu are inteligenta politica etc.
Si deodata descopar un articol profesionist si obiectiv care ne dovedeste,ceea ce fiecare ar fi putut observa,ca interlocutorul dlui Basescu trateaza Romania in maniera cunoscuta a Marelui Urs de la Rasarit.Si spune autorul,doar intonarea imnului URSS a mai lipsit de la Cotroceni.

Nici o consideratie pentru Romania din partea lui Iuscenko,atitudinea sa este trasa la indigo de la marii Tzari comunisti,care atunci cand cineva le atragea atentia asupra injustitiilor facute ei recurgeau aproape stereotip,ca nu admit amestecul in problemele lor interne.

Deci pentru Iuscenko canalul Bastroe este o problema interna si poate face ce doreste el.Romania ca si in 2004 poate doar reclama la organismele europene sau atlantice dar nimic mai mult.
Degeaba li s-a atras atentia ca asemenea activitati economice vin in conflict cu tarile riverane,ca Ucraina trebuie sa-si indeplineasca obligatiile internationale si sa aleaga o alta ruta pentru "activitati economice", care sa nu puna in pericol ecosistemul Deltei,zona aflata sub protectie internationala..

Si autorul pe buna dreptate subliniaza ca Romania ar fi trebuit sa stie sa explice pana acum forurilor nord-atlantice ca prin iesirea directa a Ucrainei, stat al CSI, deci aliat militar cu Rusia, la Marea Neagra, se evita tocmai controlul firesc al comunitatii europene,la granita ei.

In loc sa se lanseze in tirade anti-Basescu(vizita ucrainiana a fost realmente un esec),dl.Roncea evidentiaza ca Romania a contrasemnat prin Constantinescu si Kucima acordul dintre Hitler si Stalin pentru instrainarea natiunii si teritoriilor romanesti de la Rasarit, inclusiv a acelei bucatele de pamant care ne-a dus, azi, la Haga: Insula Serpilor.

Dar insula serpilor nu a fost cedata de Romania niciodata URSSsi legalizarea cedarii s-a facut doar prin la Tratatul cu Ucraina din 1997.Dece nu denuntam acest tratat,se intreaba logic Dl.Roncea.

Criticile dlui Roncea sunt pertinente cand vorbeste de lipsa de profesionalism al celor care lucreaza in politica externa romaneasca.
Asa s-a ajuns ca sa nu se auda nici o declaratie oficiala care sa condamne sau barem reflecte gravele incalcari ale drepturilor omului si minoritatilor din fosta RSSU.

Iata ,ca in ZIUA,apare un ziarist profesionist si patriot,care nu se foloseste de aceasta drama a Romaniei opentru a capata capital politic,a denigra pe Presedinte.

Nimeni nu putea face mai mult acum,dupa ce actele grave ale cedarii s-au facut atat in epoca comunista dar si in 1997 si continua astazi prin neprofesionalismul celor care au in sarcina politica externa a Romaniei.

De asa articole avem nevoie.asemenea articole educa publicul si impulsioneaza simtul patriotic al romanului.

Ca a folosi drama Romano-Ucraineeana pentru a completa recent aparutul Dictionar de insulte si injuraturi ,nu denota decat ce este ziarist si ce este un antiziarist,

DL.PLESU DESPRE PONTA,CRIN SI ALTI PSEUD0POLITICIENI CU MINTEA SENILA

www.hotnews.ro/stiri-8125352-special-andrei-plesu-despre-wikilea...=

�Crin Antronescu vorbind despre superficialitate e o fabula in sine. Daca el crede ca problema Romaniei s-a nascut din cauza comportamentului meu public inseamna ca are un somn usor. Trebuia sa se apere intr-un fel sau altul. Sau sa nu se apere. In privinta asta, Ponta a avut mai mult tact. Parerea mea este ca, daca nu ne place Traian Basescu, atunci trebuie sa ne intereseze ce alternativa exista. Daca cei care sunt in opozitie cu Traian Basescu au anvergura, forta de convingere, imaginatia politica, competenta tehnica sa vina cu o solutie. Dupa parerea mea nu o au si asta este drama alegerilor viitoare. Cand nu va mai candida, va fi bifata problema Traian Basescu, dar atunci va trebui sa vina pe scena cineva care sa faca mai bine. Cu ce se vede acum pe scena, eu nu am sentimentul ca perspectiva asta este foarte incurajatoare.
�Ideea domnului Antonescu ca eu sunt vinovat ca am fost cinci luni coleg de serviciu cu Elena Udrea e copilareasca. Pai domnul Antonescu ba se pupa cu Geoana, ba nu se mai pupa. Ba se imprieteneste cu Ponta, ba se dezprieteneste. Eu nu stiu cine este domnul Antonescu. E un baiat flexibil, maleabil. Nu am auzit de la el nimic consistent in materie de constructie politica (...) Lumea l-a apreciat si pe Vadim Tudor, si pe Becali, o sa-l aprecieze si pe Dan Diaconescu. Daca ne luam dupa procentele astea, ne retragem la munte.
�Partide temeinic reformate ar fi utile. Eu mi-am facut iluzia ca da, cand am vazut unii tineri intelectuali dispusi sa intre direct in viata de partid. Cand constat ce se intampla, imi pierd aceasta speranta. Fie ei sunt prost primiti, fie ei insisi n-au gasit strategia adecvata pentru un proiect de perspectiva. Ma gandesc la tinerii care au intrat in PDL, de pilda, Sever Voinescu, Cristi Preda, Baconschi... Toti oameni cu mari calitati de la care eu astept in continuare mari performante politice. Cu conditia sa fie auziti de cine trebuie si ei insisi sa nu se lase contaminati de un sistem foarte insidios. Sper ca ideile lor sa aiba o anumita receptie in partid. Dar e nevoie si din partea lor de un efort tactic mai nuantat.

�Mi-as dori ca un om ca Baconschi sa ajunga in prim-plan. O schimbare de melodie, de stilistica, de prestigiu intelectual nu poate decat sa fie benefica. Am insa dubii ca electoratul roman este copt pentru a asuma acest tip uman. Mi-as ingadui sa-i sugerez sa nu-si faca iluzii ca va fi primit cu imbratisari calde. Are o cursa grea e facut. Trebuie s-o faca pana la capat, dar fara iluzii. Cu un realism si un dozaj al propriilor gesturi si afirmatii care sa il duca inainte pe un drum extrem de greu.
�Nu cred ca PDL va sfarsi ca PNTCD pentru ca motivele pentru care PNTCD-ul a disparut de pe scena politica sunt de alt tip, iar in PDL exista totusi politicieni de vocatie. Ca au cazut in sondaje era fatal, dar eu totusi cred ca nu vor disparea si ca fenomene de dezechilibru vor avea loc si in PSD si in PNL. Eu nu cred ca PSD-ul se va resemna cu Ponta la varf. Nici nu inteleg cum, un partid cu experienta politica si cu oameni profilati de multa vreme pe scena publica, a acceptat solutia asta. Nu pentru ca domnul Ponta ar fi lipsit total de orice fel de calitati, dar pentru ca el e departe de a satura exigentele pozitiei pe care se afla. PSD-ul a facut mereu aceasta experienta sa duca la varf oameni, si Geoana este un exemplu, care nu erau de formatul necesar pentru un partid cu aceste ambitii.
�Domnul Ponta nu are proprietatea cuvintelor. Foloseste si cuvantul "dracu" intr-un fel in care nu coincide cu fisa postului, foloseste si cuvantul "legionar" asa ca pe o eticheta utilizata in anii '50 in Romania. Dumnealui e tanar si cu o mentalitate senila. El are un limbaj care mergea cu Che Guevara. El crede ca poti sa faci cariera politica intr-o fosta tara comunista imbracand tricoul Che Guevara. Au inceput sa oboseasca sa-l poarte chiar si vechii lui adepti din occident.
�In Romania de traditie comunista, termenul legionar este cel mai usor de utilizat ca eticheta infamanta. Legionar a devenit sinonim cu deraiant, fanatic, extremist si asa mai departe. Astea sunt mici jocuri retorice, iresponsabile. Daca e vorba de legionarism, eu spun ca pana si legionarismul, in loc sa fie stigmatizat prin aceasta folosire facila a lui, te miri cand si de ce, pana si el iese mai important decat e in realitate.
�In realitate, nu-i port pica domnului Antonescu si nu ma raportez la el ca la un adversar personal. Are un suras catre el insusi care omeneste ma intriga. Mie imi sunt suspecti oamenii care au o foarte buna parere despre ei si care sunt mereu multumiti de ei. Mi se pare ca ceva nu e in regula. Un om adevarat mai are niste cearcane, niste dubii, are melancoliile lui. El are mereu ceva triumfal...
�Daca as fi tanar nu prea m-as descurca. Eu nu am abilitatile si postura multor tineri de azi care pentru a reusi trebuie sa aiba un anumit stil de munca, o anumita mentalitate, anumite dexteritati. Nu cred ca m-as fi decis totusi sa plec, pentru ca sunt in asemenea masura legat de limba romana si de ambianta in care m-am format incat imi spun mereu ca asta e locul meu, fatalmente vorbind, si ca trebuie sa onorez aceasta provocare.



�Cu exceptia lui Ionesco si Cioran, oameni ca Antohi, Tismaneanu sau Alexandrescu sunt mai aproape de modelul omului de stiinta. Sunt niste universitari cu dexteritati precise, cu o specialitate care tine oriunde. Eu nu ma simt un om de stiinta. Ma socotesc in buna masura un scriitor. Sunt foarte legat de expresia in romaneste si nu as putea sa fac acelasi tip de traseu. Cu observatia ca si Sorin Alexandrescu si Antohie si Tismaneanu constat ca cocheteaza mereu cu Romania, daca nu chiar revin pentru a se instala in Romania. Insemana ca e aici un microb mai tare decat alte argumente.
�Pentru mine, disparitia de pe agenda publica a dezbaterii despre comunism si colaborare nu este un eveniment pozitiv. Cu atat mai mult cu cat, atunci cand totusi problema este pe agenda, apar voci noi care in loc sa dezbata subiectul, se situeaza mai degraba nostalgic. A aparut ideea ca comunismul este prea aspru judecat si ca trebuie sa revenim la un fel de blandete a interpretarii, sa vedem ce farmece, ce lucruri bune a produs el si sa nu ne concentram pe partea lui malefica. Se poate vorbi echilibrat despre comunism, dar nu pentru a-l reabilita. Trebuie sa fim dispusi la toleranta, la o anumita intelegere, dar nu sa trecem cu buretele peste ceea ce a fost asasin in functionarea acestui sistem.
�Capitalismul este un sistem care traieste din crize si reveniri din criza. Comunismul este un sistem care traieste in criza si care, pana la urma, dispare din cauza ca criza asta devine nefunctionala. Daca nu tii minte diferenta asta, poti sa bati campii oricat. As institui o saptamana pe an de viata de tip comunist in fiecare tara nostalgica sau as trimite in vacanta obligatorie in Coreea de Nord, in Cuba, sa stea putin pe acolo si sa revina cu aceleasi ganduri tandre.
�Ideea asta ca intelectualul este un fel de ghiseu si ca-i trec prin fata diverse persoane cu diverse probleme si el da raspunsuri la fiecare. Nu am timp sa inghit toata informatia necesara. Nu stiu detaliul acestei legi a educatiei. Desi am vazut dezbateri in care doamna Andronescu si domnul Funeriu isi opun unul altuia proiectele. As fi vrut sa vad emisiuni de televiziune in care lucrurile astea sa se analizeze in asa fel incat eu la finalul emisiunii sa fiu informat, fara partizanat, asupra substantei propriu-zise a acestei legi. Totul incepe de la scandal in sus. Cand oamenii vin in studio sa discute legea, ei vin deja sa se certe, nu vin sa ma lamureasca pe mine.
�Pe mine ma deranjeaza cand suntem judecati ca generatie. Am senzatia, uneori, ca sunt prea usor masificabili. Au aparut tipuri care seamana intre ele: tipul baiatului de firma, tipul baiatului de divertisment... E un risc de standardizare care este nascut in jurul axului cariera. As vrea sa-i vad loviti de gratuitate pe mai multi, dar stiu ca lumea de azi e dura si ca daca te lasi lovit de gratuitate risti sa pierzi trenul.
�Ce dictatura sa fie acum? Am vazut o emisiune cu un domn moderator, unul nou, care invitase opinii pro si contra despre comunism si tindea sa creeze opinia ca, in fond, era mai bine atunci. Nimeni nu i-a spus: "Bine. Era mai bine, dar sa stii ca matale nu existai in postura asta pe vremea aia. Nu faceai emisiuni ca asta". Nu dadea nimeni de pamant cu presedintele de dimineata pana seara, cum se intampla acuma. O dictatura in care opozitia vorbeste despre Basescu cum vorbeste e o dictatura de carton. Ne jucam cu cuvintele, cu realitatile. Nu e deajuns ca un om sa se uite urat la tine ca sa zici ca e un dictator. Cam asta se intampla. Nu le-as dori celor care folosesc atat de usor acest termen sa afle cu adevarat ce inseamna dictatura.​

De la: Silver9AM, la data 2010-12-13 21:50:33

De la: gabigabi, la data 2010-12-12 19:24:01

De la: 9am129906, la data 2010-12-12 18:03:26

De la: gabigabi, la data 2010-12-12 08:18:12@906 - apropo de diferente si discrepante, nu-ti zgirie logica diferenta intre declaratiile de intentie ale lui Bas si ale guvernului si REZULTATUL CONCRET al acestei guvernari ? si, nici cind PRESEDINTELE ROMANIEI a declarat ca Statul nu raspunde de catatenii lui, ca nu-s in grija lui ? nici acum nu a incalcat CONSTITUTIA prin care se stipuleaza Dreptul la Viata, Demnitate si Munca a catatenilor tarii , uniti in formatiunea statala numita Romania ,care si-a desemnat un conducator TOCMAI ptr. a veghea la Punerea in APLICARE a acestor DREPTURI UMANE UNIVERSALE ? ce boala misterioasa v-a lichefiat creerul in asa hal incit renuntati de bunavoie la statutul de OM ?

Pomeni electorale sau un sistem de asigurari sociale modern
Campania electorala s-a incheiat si din nou apare lipsa de imaginatie sau mai degraba de interes al partidelor depasite de istorie care nu au fost capabile sa organizeze o asistenta sociala moderna,europeana.
Este limpede ca marea masa a alegatorilor nu rezoneaza la poliloghie
politica abstracta.Saracia, precaritatea calitatii vietii in orase si
sate duc discursul politic in demagogie sau pomeni
electorale.Interzicerea micilor si berii ca pomana electorala de
catre dl.Diaconescu ne arata dimensiunea politica a unei
personalitati tinuta in umbra de catre PSD sau folosita ca iepure
electoral asa cum fac acuma cu el dnii Geoana si Iliescu(cel cu
mineriadele)
Exista o confruntare puternica,mai ales intre modelul de asistenta sociala social-democrati si neoliberali mai ales pe terenul politicii sociale pe fondul
convergentei si liberalizarii treptate a discursului politic la nivel
mondial (inclusiv al partidelor de centru-st�nga) .
Totusi modelul bunei stari nu este unitar si poate usor sa se
constate mai multe tipuri:liberal american,conservator german dar s-au mai
evidentiat si altele:social- democrat scandinav modelul nordic si
anglo-saxon, modelul continental, sau cel sudic,corespunzator unor
tari mai sarace.,
Modelul social-democrat cuprinde urmatoarele elemenete :
universalitatea drepturilor, egalitatea beneficiilor sociale
(indiferent de nivelul veniturilor realizate �n timpul vietii
active), interventia planificatoare a statului �n economie pentru
asigurarea ocuparii depline a fortei de munca, finantarea predominant
bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general �nalt de
impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua
serviciilor publice.
Modelul liberal aplicat �n majoritatea tarilor europene , are o
pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea
beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca.
Asigurarile sociale se fac din contributiile angajatilor si nu din
bugetul de stat. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile
economice au un pronuntat caracter liberal.
Modelul liberal este caracterizat printr-o responsabilitate mai
redusa a statului �n garantarea bunastarii, ponderea dominanta
revenind sectorului privat (sanatate, �nvatam�nt, asigurari),
sectorului non-guvernamental (servicii sociale personale sau
comunitare) si evident individului �nsusi,urm�nd ca statul sa
intervina de o maniera minimala, numai �n ajutorul celor efectiv
saraci, prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva.
Astazi se vorbeste de existenta model european de politica sociala ca
politica economica a fost �ntotdeauna prioritara �n Comunitatea
Europeana iar abordarile sociale s-au limitat la unele dispozitii
comune cu caracter general si la recomandari adresate guvernelor
statelor membre.
De fapt pentru politicianul roman,pus pe imbogatire,asemenea
considerente sunt doar o gargara si dnii Mazare,Becali, Vanghelie vor
continua prostirea electoratului cu ajutorul unei plase cu o gaina si
un litru de ulei.
Aceste lucruri ne arata ca ,exceptand PD-L,vechile partide ale tranzitiei nu si-au creat un sistem europeean al asistentei sociale,ramanand la siste,ul interbelic al pomenilor electorale,asa cum a fost el bine reprezentat in opera lui Caragiale.
Din pacate aceste partide bat la usi deschise,saracia si disperarea populatiei nici nu-si imagineaza un alt sistem de a face politica decat cel al pomenilor electorale,de la mariri de pensii la plasa cu ulei si zahar,cu grotesca situatie vazuta la TV cand batrani hamisiti se inghesuiau si erau calcati in picioare.
La acest nivel fac azi politica vechile partide ale tranzitiei.

ca de obicei, textul e depasit si de timp si de evenimente !
- dl. Diaconescu, cel tinut ascuns ca o bijuterie de pret , "Straluceste " deja in coroana regala a basescului, facindu-se si mai mic decit era, dar incarcat cu o ura cocninda in el, ce-i iese prin toti pori !
- cu exceptia PDL.ului zici ? doamne, ce spui ? tocmai ei care au incarcat sistemul de asigurari cu 800.000 de persoane carora li s-au dat ca POMANA ELECTORALA ,in 2009 , pensia minima garantata si acum Sefu' guita ca suntem un stat de asistati ? dar cind a fost votat de ei si de tigani,i-a placut , nu-i asa ?
si, tin sa te anunt ca si in acest an, de 1 dec. ,pomana cu fasole si cirnati , a functionat , PDL.ulfiind foarte activ si darnic !
asadar, reactualizea-ti textele si mai iesi pe strada ....in Romanica, nu prin Austria sau Germania pe unde oi fi tu , postacule de serviciu !

CE SA-I FACI .......NU TOTI SE POT RIDICA LA "INALTIMEA" PAPUSII CEACKY............

si crezi tu, dragul meu prieten , ca daca ironizati si trimiteti in derizoriu orice tema de discutie, Intrebarile alea pe care le-am pus si problemele ridicate, SE ANULEAZA doar ptr. ca voi, ca strutul, bagati capul nu stiu unde ?