Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

Domnule Vanea, va pot tine companie vorbind despre fotbal...Va pot spune multe despre Otelul, liderul la zi al Ligii I, ceva despre Steaua si cam de tot ce se petrece in fotbalul romanesc.
Va intereseaza?

JOS DICTATORUL!

De la: 9am129906, la data 2010-12-04 15:38:38

De la: vasile_vali, la data 2010-12-04 15:11:59[


Mai Vasiliva(nume predestinat pentru....).
Mai o ruda de a ta comunist si el,iata ce spunea despre activistul de partid(pupincurist cum il numesti tu)

Sigur el se referea la activistul PCR dar tu ti-ai ales doar PRM.

Iata ce spunea ruda ta:

Iata cum caracteriza acest tip de comunist Belu Silber, un om care a crezut sincer in idealurile comunismului (citat dupa Ioan Grosan): "Cel care in viata lui nu avusese nici o profesie capata una, iar cel care avusese o profesie o uita pe a lui si se "califica la locul de munca". Cunostea un numar de retete ideologice, regulile conspirativitatii, stia cum sa organizeze o celula, cum se controleaza activitatea altora, cum se primesc si se dau ordine, cum se lichideaza un concurent sau un opozant, comportarea fata de inferiori si superiori, ce trebuie sa vorbeasca si ce nu. Avea oameni in subordine, dispunea de viata altora. Astfel devenea un profesionist al puterii si se degrada pe masura ce o exercita... Profesiunea de activist ii atrofia simtul moral, cu vremea, semenii lui deveneau obiecte..."

Mai,ii semeni leit.

Am auzit ca Vadim,mai Vasile,te va face mai mare.Ii vei duce geanta lui Bideu,pollitician national scuma fara colegiu.

Asa ca Vasile,cum spui ca esti si de neam regal(nu stiam ca Cioaba are rude ca tine,ei fiind destepti) ai mari sperante de viitor.

Cu Vadim spre noi victorii activisule!

De auzit, nu auzi decat zgomotul banilor pedaloi, ba cifra! N-ai auzit de DOOM, de Gramatica si in general de bunul-simt, ala care te-ar obliga sa citezi cu ghilimele spusele altcuiva...
Dupa lenea neuronului tau, as putea spune chiar ca esti un robotel cu cipul stricat, pe al carui buton de pornire/oprire apasa orice glumet pedalau, pus pe sotii.
PS: Vezi ca si puscariasii tot numere poarta, ca tine! Sau esti, cumva, in zeghe deja si de apasat apasa gardienii?

JOS DICTATORUL!

www.contributors.ro/politica-doctrine/crin-antonescu-si-mintea-c...
Crin Antonescu si mintea cea de pe urma (II)
decembrie 3, 2010 Stefan Vlaston Politica & Doctrine

Scriam intr-un articol precedent, Crin Antonescu si mintea cea de pe urma, ca ultimele declaratii ale sefului liberal par sa denote o schimbare de pozitie a PNL.
Iata ce declara Antonescu acum catva timp:
“Razboiul politic impiedica identificarea si aplicarea, prin efort comun, a masurior de natura sa genereze depasirea crizei economice grave in care se afla Romania” si
“consideram ca, in fata realitatii crunte a Romaniei de azi, fortele politice trebuie sa inceteze razboiul politic, chiar daca le aduce castiguri”.
In ultimele zile au intervenit cateva declaratii si luari de pozitie noi, care vin sa intareasca aceasta ipoteza.
In sedinta Delegatiei Permanente din 22 noiembrie, vicepresedintele PNL, Relu Fenechiu, le-a cerut colegilor din Delegatia Permanenta sa intrerupa boicotul de la Camera Deputatilor, plangandu-se ca se intalneste cu alegatorii din colegiu si acestia ii reproseaza ca incaseaza degeaba banii cuveniti ca deputat. Aceiasi pozitie a avut si deputatul Cristian Adomnitei.
In urma sedintei Delegatiei Permanente, Crin Antonescu a declarat: “Am stabilit la nivelul conducerii partidului ca pentru aceste legi de interes major-Legea Salarizarii Unitare, Legea Educatiei, Legea Pensiilor si Legea Bugetului de Stat vom participa la toate sedintele”.
Liderul liberal a adauga faptul ca asta nu inseamna ca partidul sau renunta la boicotul sau sau ca nu persista in hotararea ca Roberta Anastase sa demisioneze din fruntea Camerei Deputatilor.
“Nu e vorba de intreruperea boicotului, dar am gresi daca am lipsi de la aceste legi importante. PNL are propriile optiuni, propriile propuneri”, a adaugat Antonescu.
A doua schimbare de atitudine se refera la pozitia PNL fata de Legea Educatiei. Tot in sedinta din 22 noiembrie s-a decis ca PNL sa nu mai sustina motiunea de cenzura pe Legea Educatiei.
“Ne-am consultat colegii si convingerea noastra e ca activand o motiune de cenzura depusa inainte de a se fi pronuntat Curtea ar legitima o actiune neconstitutionala a Guvernului. Sansele motiunii sunt zero”. Drept pentru care, PNL a si informat conducerile Camerelor ca isi retrage semnaturile de la motiunea de cenzura.
In exact aceleasi minute, fara sa stie de decizia PNL, PSD a hotarat continuarea dezbaterii motiunii de cenzura, fiind lasat astfel intr-un ofsaid clar de catre PNL, pentru ca nu are suficiente semnaturi pentru continuarea demersului.
Dar tot CCR a decis ca angajarea raspunderii Guvernului asupra unei legi nu poate fi intrerupta in vreun fel, asa ca sedinta Camerelor reunite ale Parlamentului de saptamana viitoare ar putea constata ca numarul de semnturi este insuficient, astfel ca Legea Educatiei a trecut de Parlament, urmand, fie sa fie atacata la CCR, fie sa mearga la promulgare.
Al treilea eveniment ce merita mentionat s-a petrecut azi, 3 decembrie, cand liberalul Nicolae Robu, senator PNL si secretarul Comisiei de Invatamant de la Senat, a declarat intr-o conferinta de presa la Timisoara ca “Legea Educatiei va fi intoarsa la Comisie, unde va suferi modificari”. Adica speranta PSD ca Legea Educatiei, varianta Andronescu, incropita la Comisie intr-un weekend, in absenta senatorilor puterii, va trece rapid prin Senat cu sprijinul presedinetelui Senatului, Mircea Geoana, se dovedeste desarta. A doua situatie in care liberalii ii lasa pe social democrati intr-un ofsaid imens. Probabil ca razbunare pentru declaratiile infatuate ale lui Victor Ponta si a convingerii ca alaturi de PSD nu vor ajunge prea curand la guvernare. E posibil sa fi contat si teama liberarilor de a pierde la imagine prin asocierea cu “clanurile universitare”, “rectozaurii”, “fabricile de diplome”, subliniata si de Mihail Hardau in plenul Senatului, apropo de varsta de pensionare: “Imbalsamarea mai lipsea din varianta Andronescu a Legii Educatiei”!
In plus, intre Partidul Conservator si PNL se produc in ultimul timp schimburi de priviri languroase, declaratii amoroase, care preced o eventuala “uniune consensuala”, o schimbare de asternut a conservatorilor, de la PSD la PNL. Ceeace ar pecetlui despartirea definitiva a PC-ului de PSD-ul lui Victor Ponta, atat de increzator in victoria din 2012, incat nu vrea s-o imparta cu nimeni.
Din aceste motive si altele, nestiute, Adriean Videanu declara acum doua seri ca isi doreste o guvernare de dreapta cu PNL, pentru a scoate Romania din criza economica ce devine si mai amenintatoare, pe masura ce se acutizeaza criza datoriilor publice ale statelor din Uniunea Europeana.
Or fi inteles liberalii ca Victor Ponta este o persoana imprevizibila, pe care nu se poate conta?

De la: vasile_vali, la data 2010-12-04 15:50:03Domnule Vanea, va pot tine companie vorbind despre fotbal...Va pot spune multe despre Otelul, liderul la zi al Ligii I, ceva despre Steaua si cam de tot ce se petrece in fotbalul romanesc.
Va intereseaza?

JOS DICTATORUL!

Pai vasile,fotbalul este pentru tine,se joaca cu piciorul nu cu capul.
daca s-ar putre poti lasa capul la vestiar.

Bravo,asta este meseria si viitorul tau sa joco footbal cu vadim si Bideu!

De la: 9am129906, la data 2010-12-04 15:48:59 INTERNETUL:UN IMPERIU SOCIOPAT?
Cine a practicat cat de cat psihiatria,acum participand la viata unui internet,chiar pe acest forum,are impresia ca nu s-a departat prea tare de specificul psihiatric in care a trait,ba daca ar fi sa vorbim drept,cei despre care urmeaza sa vorbesc sunt chiar mai periculosi.De aceea se cuvine a face o anumita consideratie,in acest cadru mic ca spatiu,asupra sociopatiei si sociopatilor,in general,o categorie umana care nu este considerata ca boala si nu sunt supusi unor restrictii specifice medicale ci mai degraba sistemului judiciar.
Termenii de sociopatie,personalitate sociopata sau antisociala sunt termeni foarte controversati,fara o delimitare precisa,fiind vorba de indivizi greu adaptabili sau chiar inadaptabili la mediul social.Caracteristica acestor indivizi este comportamentul antisocial (delincvent sau chiar criminal),care incepe din copilarie sau adolescenta precoce,manifestându-se in variate arii de manifestare sociala(relatii familiale,scoala,profesie,serviciul militar,casatorie si dece nu si pe internet,in parcuri,oriunde nu pot fi vazuti). Din acest punct de vede internetul,prin anonimatul pe care il asigura este o adevarata mana cereasca pentru desfasurarea acestor sociopatii.
Personalitatile sociopate apar deci ca un grup de personalitati caracterizate prin comportament antisocial,care actioneaza fara a tine cont de consecinte,având ca principal stimul dorinta imediata,care la rândul ei se datoreste unei tolerante scazute la frustrare (in timp ce dorintele lor sunt in continua schimbare).Ori anonimatul de pe internet nu face decat sa le stimuleze disarmonia.
Exista doua tipuri de personalitate care intra in conflict cu societatea:
-personalitatile antisociale,caracterizate prin aceea ca se afla in permanent conflict cu regulile sociale si care nu profita sub nici o forma de educatie,de recompensa sau pedeapsa,prezentând in acelasi timp si un egocentrism exagerat;
-personalitatile asociale care au fost educati in familii anormale,amorale sau imorale,subculturale sau in alte situatii educative precare.Din aceste motive ei se identifica cu personalitatile dizarmonice si antisociale care le-au servit ca model.
Sociopatul este incapabil de loialitate sau de respect fata de altii sau de valorile sociale iar mediul de anonimat de pe internet,la fel cu scrisul pe garduri sau peretii WC-urilor ii stimuleaza,mai ales ca in aceste situatii pedeapsa este greu de aplicat.
Impulsivi,egoisti,inadaptabili,incapabili de a-si recunoaste vina si de a invata din experienta,tind mai degraba de a acuza pe altii pentru faptele lor antisociale,ei vad vinovatia doar la semenii lor si dece nu la intreaga societate care nu-i apreciaza si pe care vor sa o pedepseasca prin actele lor scabroase si imorale.
Aceste persoane ajung rar la medic,mai des la comisiile de expertiza medico-legale.
Sociopatiile,asa cum am mai aratat,debuteaza din copilarie sau din adolescenta timpurie cu neincadrarea in disciplina scolara,conflictele cu vecinii,profesorii sau colegii.Ca scolari ei nu pot suporta disciplina in clase,nu pot fi atenti la procesul de invatamânt,disputele si violentele cu colegii sunt foarte frecvente.
Din experienta mea consider ca se pot gasi la sociopati urmatorul profil,sau portret robot de personalitate:
Ei sunt antipatici si mincinosi,nu se poate avea incredere in ei,nu au remuscare sau rusine,nu-si pot motiva actele antisociale.
Se remarca saracia judecatii si esecul invatarii din experienta vietii,egocentricitatea si incapacitatea de a iubi,saracia generala in relatiile afective majore,perspicacitate scazuta.
In viata sunt iresponsabili in relatiile interpersonale,pot avea adesea un comportamentul fanatic,cu sau fara consumul de alcool,viata sexuala impersonala,frivola,se integreaza greu in grup,esueaza in urmarirea unui plan in viata.
Se remarca de asemenea ura,incapatânarea,lipsa de rusine, scolarizarea la nivel inferior,lipsa in delicatetea sentimentelor,cer mult dar nu dau nimic. Cu toate acestea ei sunt satisfacuti,nu resimt sentimentul de anxietate,rusine,de vina sau remuscare.
Nu voi continua,deoarece studiul lor prezinta o literatura enorma si adesea ii putem gasi cel mai des in locurile de detentie.
Totusi,pe media electronica, sociopatii au gasit un mediu prielnic, Aici isi etaleaza nu numai lipsa de cultura dar si trasaturile lor patologice, ura,fanatismul,limbajul coprologic.Lipseste cea mai mica urma de respect interuman.Asa zisii lor adeversari sunt tratati intr-o maniera care in mod normal ar duce la violente sau chiar la tribunal,nu respecta varsat sau ierarhia.
Ei sunt tolerati din pacate pe forumuri,unde se pun conditii minime(pornografie,rasism) dar nici pe acestea nu le respecta.
Forumurile de pe internet au devenit adevarate imperii ale sociopatilor,o jungla pe care ar dori sa o vada si in marea societate.
Se cunosc virtual intre ei,ataca in haita,chipurile fac campanii pentru o persoana sau partid,nu le cere nimeni sa faca acest lucru,nu sunt remunerati dar ei persista pentru ca se defuleaza prin insulte si calomnii iar subculturalitatea lor nu-i deranjeaza,ba chiar si-o afirma in mod agresiv.O forumista de pe acest forum s-a fixat pe presedintele tarii pe care il insulta sfidand cel mai elementar bun simt omenesc.Nimic nu este sfant pentru acesti sociopati.
Cred ca cei care conduc forumurile ar trebui sa reactioneze si la acest fenomen al sociopatiei de pe internet,afirmarea libertatii de opinie nu trebuie sa intineze bunul simt,sa propage incultura, violenta, ateismul agresiv,idei comuniste sau legionare,fanatismul de orice nuanta.

Interesant ...desi nu este despre dragostea ta Base....

PS:Nu l-am citit, dar am vrut sa fiu baiat politicos .

De la: vaneamarin, la data 2010-12-04 16:15:53

De la: 9am129906, la data 2010-12-04 15:48:59 INTERNETUL:UN IMPERIU SOCIOPAT?
Cine a practicat cat de cat psihiatria,acum participand la viata unui internet,chiar pe acest forum,are impresia ca nu s-a departat prea tare de specificul psihiatric in care a trait,ba daca ar fi sa vorbim drept,cei despre care urmeaza sa vorbesc sunt chiar mai periculosi.De aceea se cuvine a face o anumita consideratie,in acest cadru mic ca spatiu,asupra sociopatiei si sociopatilor,in general,o categorie umana care nu este considerata ca boala si nu sunt supusi unor restrictii specifice medicale ci mai degraba sistemului judiciar.
..............................................................................................................
Se cunosc virtual intre ei,ataca in haita,chipurile fac campanii pentru o persoana sau partid,nu le cere nimeni sa faca acest lucru,nu sunt remunerati dar ei persista pentru ca se defuleaza prin insulte si calomnii iar subculturalitatea lor nu-i deranjeaza,ba chiar si-o afirma in mod agresiv.O forumista de pe acest forum s-a fixat pe presedintele tarii pe care il insulta sfidand cel mai elementar bun simt omenesc.Nimic nu este sfant pentru acesti sociopati.
Cred ca cei care conduc forumurile ar trebui sa reactioneze si la acest fenomen al sociopatiei de pe internet,afirmarea libertatii de opinie nu trebuie sa intineze bunul simt,sa propage incultura, violenta, ateismul agresiv,idei comuniste sau legionare,fanatismul de orice nuanta.

Interesant ...desi nu este despre dragostea ta Base....

PS:Nu l-am citit, dar am vrut sa fiu baiat politicos .

...finut si bine crescut...dar poate nu trebuia

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: vaneamarin, la data 2010-12-04 15:22:25

De la: vaneamarin, la data 2010-12-04 15:16:05

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:58:53

De la: Silver9AM, la data 2010-12-02 18:52:04

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:16:09

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:13:45

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:12:59

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:12:03

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 10:00:48

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 09:59:57

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 09:59:10

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 09:58:20

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct — "zero"
Primul punct — "15"
Al doilea punct — "30"
Al treilea punct — "40"
Al patrulea punct — "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Salutare dragi compatrioti ...

Cum ati petrecut ieri ?...

Ati tinut post cu fasole sau v-ati infipt ca mine la fripturi ?

Heh,oricum,SA VA FIE DE BINE...

Ca meritati,sunteti simpatici

Sunt putin dezamagit ca nu va intereseaza regulile bridge-ului....

...si nici macar ale tenisului ...

Ca urmare alegeti dumnevoastra o alta tema de discutie ca sa putem discuta despre ceva cat de cat logic si pe acest topic.Nenea Caisa asta, da articole vechi de 5-6 ani si nu pare prea normal la cap.Are sindromul "Basila"

VREI SA BATI RECORDUL PT. CEA MAI LUNGA POSTARE ?

Domnu' Silver,va pun coparticipant . Ca tot a venit vorba de recorduri,iar avem un record...


"Bucurestiul a intrat in Cartea Recordurilor cu cea mai mare instalatie de Craciun expusa intr-un mall. Acest record a fost omologat de o reprezentanta Guinness World Records. Instalatia are 500 de perdele de lumini cu o latime de doi metri si inaltimea de un metru si jumatatei - in interiorul mall-ului -6 perdele cu o inaltime de doi metri si o latime de 7 metri, la intrari, 20 de perdele cu inaltimea de 2 metri si latimea de 7 metri, la restaurantele fast-food, 120 de ghirlande luminoase, la scarile rulante, iar la etaj au fost impodobiti 40 de brazi cu 2.400 de leduri. In total, au fost aprinse 449.658 de beculete.

Potrivit Mediafax, instalatia a fost aprinsa la Sun Plaza, joi seara, in jurul orei 20.00, de catre Cristian Popescu, primarul Sectorului 4, vedeta de televiziune Laura Cosoi si Michael Richard, general manager al EMCT, dezvoltatorul Sun Plaza.

Reprezentanta Guinness World Records i-a inmanat diploma care atesta acest record primarului Sectorului 4. Recordul mondial precedent in domeniu includea 150.000 de becuri.

Guinness World Records este o carte de referinta publicata anual, care contine o colectie recunoscuta international de recorduri mondiale - atat performante umane, cat si fenomene extreme ale naturii."

Nu va intereseaza acest record?...

OK,DACA NU VA INTERESEAZA ACEST RECORD (NICI PE MINE,RECUNOSC) ,PUTEM DISCUTA DE ALTCEVA ....Nu va mai inteleg,tenisul nu va pasioneaza,bridge-ul nu va incanta,recordurile nu va preocupa ...Mai,voi il iubiti pe Base si vreti sa discutam despre postarile lui '906 ,postari despre evenimente de acum 6-7 ani in care Base era zmeu ....

M-ar interesa domnilor ceva despre Otelul (ca tot a adus un domn vorba) sau despre echipele dvs locale ...Nu prea imi place fotbalul dar in anumite conjuncturi, o discutie despre fotbal ma face fericit ...

Ce stiu eu despre Otelul este destul de putin.....

OTELUL GALATI - Istoria Clubului



Plinã de frãmântãri, istoria sportului gãlãþean cu mingea rotundã „porneºte” prin anii 1935, 1936, când se evidenþiazã unele grupuri sportive atrase de aceastã miºcare ºi care activau alãturi de echipe ºi asociaþii consacrate. Printre aceste entitãþi se numãra ºi cel denumit METALOSPORT, prima grupare metalurgicã, a cãrui prezenþã pe scena divizionarã se înregistreazã în campionatul Diviziei C în seria a II-a a Ligii de Sud, în anul competiþional 1937-38 (locul 5 la finalul campionatului).

Dupã mulþi ani, în urma reorganizãrii fotbalului gãlãþean, în 1964 apare echipa OÞELUL, formaþie care reprezenta Combinatul Siderurgic de la Dunãre, cel mai mare din þarã. Alcãtuitã iniþial din constructorii marii platforme siderurgice, echipa OÞELUL (preºedinte era atunci Radu Arvinte) a trecut prin inerenta perioadã de „rodaj”, iar în ediþia 1968-69 reuºeºte promovarea în Divizia B, seria I, cu un lot care-i cuprindea, printre alþii, pe ªerbãnescu, Moºneagu, Coman, Secãºeanu, Luban, Cernega, Niculescu, Crãciunoiu, Nistor, Câmpeanu, Morohai, Holmagy, Stãnculescu, Ioniþã, Obreja ºi Ion Ionicã.



Creºterea potenþialului economic al Combinatului Siderurgic a fost sinonimã cu preluarea echipei de cãtre acesta. Urmeazã o nouã reorganizare a fotbalului gãlãþean (era deja o obiºnuinþã), în 1970 OÞELUL devine FC GALAÞI, ulterior FCM GALAÞI ºi în ediþiile 1974-75, 1976-77, 1979-80 are prezenþe rãzleþe în Divizia A. În acelaºi timp, o altã parte a echipei OÞELUL activeazã în Divizia C sub denumirea de DACIA GALAÞI, dar în stagiunea 1972-73 redevine OÞELUL ºi în 1973-74 activeazã din nou în liga secundã a þãrii. Din pãcate numai pentru o perioadã de doi ani, deoarece apoi retrogradeazã în „C” ºi, automat, dispare!



Perioada 1976-81 echivaleazã cu a doua naºtere a clubului, muncitorii de la Laminorul de Benzi la Rece (LBR) a Combinatului Siderurgic Galaþi – unde era angajatã majoritatea fotbaliºtilor de la fosta echipã OÞELUL – punând bazele unei noi echipe! Odatã înscrisã în campionatul municipal, noua formaþie câºtigã întrecerea pe oraº, se impune ºi în judeþ, apoi trece în Divizia C, pentru ca în ediþia 1981-82 Oþelul sã „aterizeze” în „B”. Titlul de divizionarã B ºi o parte din jucãtori trec încã la Victoria Tecuci.



Performanþa de atunci era realizatã de antrenorul Petru Moþoc ºi jucãtorii ªerbãnoiu, Cãlugãru, Cucu, Borº, Cãstãian, Morohai, Ceacu, Ciurea, Pãtraºcu, Pavel, Gheorghiu, Adamache, Enache, Ion Ionicã, Basalâc, Ticu, Potorac, Podeþ etc. Cealaltã parte de jucãtori activeazã, în continuare, în Divizia C, sub denumirea de METALOSPORT, însã numai pentru un an întrucât antrenorul Traian Ivãnescu promoveazã echipa în Divizia B. Clubul îºi ia denumirea iniþialã de OÞELUL ºi în 1986 reuºeºte o spectaculoasã promovare în primul eºalon fotbalistic, prima din istoria grupãrii! Antrenorii care ating aceastã performanþã sunt Costicã Rãdulescu ºi Ioan Sdrobiº, ajutaþi de un lot talentat printre care îi amintim pe Cãlugãru, Gh. Stamate, I. Oprea, M. Ciobanu, G. Popescu, Stoica, Radu, Ciurea, Burcea, Smadu, M. Stan, A. Stamate, Petrescu, Basalâc, Rusu, Vaiºcovici, Antohi, Bejenaru, Dumitru, Rotaru, Lala, Anghelinei, C. Stan, Ralea etc.



Primul meci jucat de OÞELUL în Divizia A i-a adus în faþã o favorizatã a vremii, Victoria Bucureºti, ºi, contrar aºteptãrilor, de câºtigat a fãcut-o formaþia nou-apãrutã în peisaj. Galaþiul a învins cu 2-0, prin golurile marcate de Antohi ºi Rotaru. La finalul sezonului competiþional, clubul se claseazã pe locul 11, pentru ca în ediþia imediat urmãtoare sã devinã cea mai puternicã echipã din provincie: locul 4 care permitea participarea în Cupa UEFA!



Pe 7 septembrie 1988, OÞELUL întâlneºte poate cel mai galonat club italian, JUVENTUS TORINO, în turul I al competiþiei europene în care deschidea pentru prima datã ochii. Soarta partidei de pe arena „Dunãrea” (special modernizatã înaintea acestui eveniment), una foarte încinsã, a fost hotãrâtã în minutul 59, când Drãgoi, intrat de numai trei minute pe gazon, a fost faultat în careu. Penaltiul a fost executat bine de Profir ºi… 1-0!!! OÞELUL a jucat atunci în formula: Cãlugãru – G. Popescu, Anghelinei, Agiu, Borali (72’ Ad. Oprea) – Burcea, M. Stan, Profir, Oct. Popescu – Ralea (56’ Drãgoi), Antohi. Echipa tehnicã era asiguratã de Cornel Dinu (antrenor principal), Ioan Sdrobiº (antrenor secund) ºi Ion Morohai (antrenor de portari). Returul avea sã fie o simplã formalitate pentru fotbaliºtii din Peninsulã. Marele Juventus, reprezentat de jucãtori precum Stefano Tacconi, Nicolo Napoli, Pasquale Bruno, Luigi De Agostini, Michael Laudrup, Alessandro Altobelli ºi Rui Barros, s-a impus cu 5-0 (3-0).

Iatã întregul efectiv al clubului gãlãþean din acea vreme. Preºedinte de onoare era Mircea Rogojinaru, preºedinte Puiu Victor Vasilache, iar secþia de fotbal era condusã de Constantin Dorin. Cornel Dinu, Ioan Sdrobiº ºi Ion Morohai formau echipa tehnicã, iar doctorul Mihail Troacã ºi maseurii Tudorel Avramescu ºi Mihai Aprofirei pe cea medicalã. Lotul de jucãtori era alcãtuit din: Tudorel Cãlugãru, Gheorghe Popa – portari, Mario Agiu, Viorel Anghelinei, Liviu Baicea, Surian Borali, Gigi Ion, Gelu Popescu – fundaºi, Nicolae Burcea, Mihãiþã Hanghiuc, Ion Profir, Marius Stan, Costin Maleº, Octavian Popescu – mijlocaºi, Haralambie Puiu Antohi, Ionel Drãgoi, Adrian Oprea, Eugen Ralea – atacanþi.



Din nefericire, euforia participãrii în Europa s-a dovedit nocivã pentru parcursul din campionatul intern, OÞELUL retrogradând la finele stagiunii 1988-89, sentinþa fiind datã în ultima etapã: 0-4 la Corvinul Hunedoara. În încercarea de a reveni imediat pe prima scenã, reprezentanta Galaþiului se loveºte de echipe ceva mai motivate ºi terminã anul 1989-90 pe locul 3 în seria I a Diviziei B, dupã Progresul Brãila, care a promovat, ºi Gloria Buzãu. ªi totuºi, revenirea în „A” nu mai suporta amânare, iar ediþia 1990-91 readuce OÞELUL de la matineu, în pofida Buzãului ºi a Politehnicii Iaºi. În primul an de la revenirea în liga de elitã, clubul condus mai nou de Marius Stan (preºedinte), proaspãt retras din activitatea de jucãtor, ºi Mihai Stoica (vicepreºedinte) s-a clasat pe poziþia a opta, iar în 1992-93 se gãseºte pe treapta a zecea. Urmeazã un sezon competiþional mai anevoios, dar retrogradarea este evitatã cu câteva etape înainte de final: locul 15. De remarcat ar fi faptul cã OÞELUL joacã în 1992 finala Cupei Balcanice, cu echipa turcã Sariyer Istanbul: 0-0, 0-1.



În ediþia 1994-95 a Diviziei A, OÞELUL încheie întrecerea pe locul 13, iar un an mai târziu pe 12. Maturitatea lotului cu care formaþia dunãreanã se afiºase în ultimele sezoane duce la un campionat 1996-97 de excepþie. OÞELUL se claseazã pe treapta a patra, dupã Steaua, FC Naþional ºi Dinamo, ºi pune din nou mâna pe permisul pentru Cupa UEFA. Cu Vasile Simionaº antrenor principal ºi Constantin Ploieºteanu secund, echipa joacã pe 23 iulie 1997, în deplasare, cu NK Hit Gorica din Slovenia în turul preliminar al competiþiei. Trupa din spaþiul ex-iugoslav câºtiga cu 2-0, dar valoarea lotului „roº-alb-albastru” oferea garanþia unui retur total diferit. Pe 30 iulie, stadionul „Oþelul”, plin ochi, aºtepta revanºa ºi prima jumãtate de orã de joc confirma superioritatea gãlãþenilor. Valentin ªtefan, marele cãpitan al acelor timpuri, deschidea scorul în minutul 20, tot el avea sã transforme o loviturã de la 11 metri (23’), pentru ca Adrian State (66’) ºi Viorel Ion sã ducã scorul la 4-0! Fatalitatea ºi-a gãsit loc în ultimele douã minute ale întâlnirii, în minutele 89 ºi 90 marcând Protega ºi Demirovic spre disperarea unui public anesteziat! La 4-2 s-au calificat slovenii, iar nouã ne-a rãmas un gust mai amar ca niciodatã. Iatã echipa de atunci a OÞELULUI: Stelian Bordeianu, Marin Balint, Vasile „Pluto” Brãtianu, Gigi Ion, Tudorel Pelin, Cãtãlin Tofan, Costin Maleº, Valentin ªtefan, Viorel Tãnase, Viorel Ion, Adrian State, Emil Spirea, Constantin Bosânceanu ºi Mircea Stanciu.



În campionat, lucrurile au mers la fel de bine, stagiunea 1997-98 a Diviziei A rezervându-i formaþiei noastre tot locul cu numãrul 4! Atunci tribuna a inventat sintagma de „Campionii Provinciei”. Sub OÞELUL se aflau FC Naþional, Dinamo ºi Universitatea Craiova, nume grele ale fotbalului românesc! Cupa UEFA devenea o întrecere ºi mai durã, din acel an inventându-se un al doilea tur preliminar. Cu un coeficient care nu-i asigura prezenþa într-o fazã superioarã, clubul gãlãþean a pornit din prima rundã: 3-0 (goluri Vali ªtefan 30’, Mihalache 41’ ºi Maleº 90’ din penalti) ºi 1-1 (Mihalache 59’) cu Sloga Jugomagnat din Macedonia într-a doua jumãtate a lunii iulie 1998. A urmat o „dublã” grea cu danezii de la Vejle BoldKlub: 0-3 în deplasare, 0-3 pe teren propriu (11/25 august). Iatã formaþia de atunci a OÞELULUI, pregãtit de aceiaºi Simionaº ºi Ploieºteanu, cu Tudorel Cãlugãru antrenor de portari: Stelian Bordeianu, Leonard Nemþanu, Sorin Haraga, Dorel Balint, Emil Spirea, Valentin ªtefan, Viorel Tãnase, Iulian Arhire, Cãtãlin Tofan, Dragoº Mihalache, Viorel Ion, Costin Maleº, Mihai Guriþã, Tudorel Pelin, Gigi Ion ºi Florin Cernat. Perioada în care toþi ochii erau aþintiþi cãtre Galaþi se încheie cu o demisie-surprizã a lui Marius Stan, Mihai Stoica devenind noul conducãtor al clubului.

Stagiunea 1998-99 este ultima cu Simionaº pe banca tehnicã (locul 6 la final), iar la rând vin clasãri inferioare: poziþia a noua (ediþia 1999-00) ºi a 12-a (2000-01), OÞELUL evitând în ultimul moment retrogradarea. Campionatul 2001-02, cu un retur excelent orchestrat de pe margine de fosta glorie a Stelei Marius Lãcãtuº, aduce Galaþiul pe locul 5. Senzaþia a fost cã, în cazul în care nu se pierdeau anumite puncte, OÞELUL putea ataca treapta întâi a clasamentului! Sezonul se încheie cu plecarea în grup a preºedintelui Stoica, antrenorului Lãcãtuº ºi a opt dintre jucãtorii de bazã ai echipei. În fruntea grupãrii „roº-alb-albastre” este numit Igor Pârvu, ca tehnician vine fostul fotbalist Costel Orac, însã subþirimea lotului atrage o retrogradare dramaticã. OÞELUL a disputat barajul de menþinere în prima ligã ºi, dupã 2-1 pe teren propriu cu FC Bihor, pierde în prelungiri, în Ardeal, scor 1-3. Cãderea la matineu avea sã dureze însã numai o lunã, fuziunea celor douã grupãri prahovene de primã divizie, Astra ºi Petrolul, eliberând un loc în eºalonul superior. Cu un nou preºedinte, Nicolai Boghici, ºi cu jucãtori adunaþi în ultimul moment, OÞELUL redevine spaima formaþiilor din Capitalã. La mijlocul sezonului 2003-04, la Dunãre este adus ca antrenor principal olteanul Sorin Cârþu, ultimul tehnician care a câºtigat titlul naþional cu o formaþie din provincie (Universitatea Craiova). OÞELUL terminã anul pe treapta a cincea ºi disputã finala Cupei României, pe care o pierde în faþa lui Dinamo Bucureºti, scor 0-2. Iatã echipa utilizatã pe 6 iunie 2004, ziua finalei: Cornel Cernea – Daniel Munteanu, Gheorghe Rohat, Sorin Ghionea – Cornel Dobre, Cosmin Mãrginean, Ciprian Danciu (41’ Decebal Ghearã), Iulian Apostol (60’ Augustin Cãlin), ªtefan Nanu – Bogdan Aldea, Dãnuþ Oprea (70’ Mircea Ilie).



A patra prezenþã a OÞELULUI în Cupa UEFA se deruleazã în toamna anului 2004. Cu propriul stadion în renovare ºi arena „Dunãrea” sub standardele cerute de UEFA, echipa este „plimbatã” la Constanþa. Mai întâi, pe 15 iulie, cu Dinamo Tirana din Albania, într-o partidã câºtigatã de la pauzã: 4-0 (goluri Cristian Negru 10’, ªtefan Nanu 17’, Victoraº Iacob 26’, Iulian Apostol 44’). În retur, pe 29 iulie, „oþelarii” se impun cu 4-1, marcatori fiind Danciu (21’ din penalti, 80’), Rohat (37’) ºi Aldea (69’). În turul II preliminar, faptul cã OÞELUL n-a putut juca în faþa propriilor suporteri a contat în economia calificãrii: 0-0 la Constanþa (12 august) ºi 0-1 la Belgrad (26 august), cu Partizan. În cele patru meciuri europene, în afara nucleului etalat în finala Cupei României, au mai apãrut la OÞELUL: Ciprian Mozacu, Cristian Crãciun, Silviu Izvoranu, Ionuþ Dragomir.



Rãmas principal finanþator al echipei, Combinatul Siderurgic Galaþi (devenit între timp SiDEX SA, ISPAT SIDEX ºi MITTAL STEEL) ºi-a manifestat în iarna 2004-05 intenþia de a se implica ºi mai mult în destinele OÞELULUI. Campionatul respectiv gãseºte formaþia dunãreanã pe locul 8, cu Viorel Anghelinei preºedinte, Cãtãlin Tofan vicepreºedinte ºi Mihai Stoichiþã ca antrenor. Turul stagiunii 2005-06 este cel mai chinuit din istoria de prim eºalon a clubului, când se acumuleazã numai 9 puncte, însã revenirea lui Marius Stan ca director general, angajarea tehnicianului Petre Grigoraº ºi transferarea unui „tren de fotbaliºti”, 18 la numãr, salveazã situaþia. OÞELUL terminã întrecerea pe locul 9, reuºind cel mai bun retur pe teren strãin din întreaga sa existenþã (7 victorii din 8 partide susþinute în deplasare).



În 2007 avea sã vinã ºi singurul trofeu din istoria clubului, Cupa UEFA Intertoto, dupã un traseu ireproºabil (0-0, 3-0 cu Slavia Sarajevo, 2-1, 2-1 cu Trabzonspor)! Imediat dupã acest succes, „oþelarii” eºueazã în UEFA cu Lokomotiv Sofia (1-3, 0-0). Poarta cãtre Europa a rãmas deschisã ºi în 2008, dar numai intervenþia abuzivã a comisiilor federale a fãcut ca Oþelul sã rãmânã acasã. Roº-alb-albaºtrii au fost trecuþi de pe 7 pe locul 8, iar în Intertoto, implicit UEFA, s-a dus FC Vaslui.
Urmãtorul sezon a fost unul modest, ocuparea locului 12 obligând conducerea clubului sã tragã linie ºi sã fixeze o nouã þintã în 2009-2010: revenirea în cupele continentale! În vara lui 2009, FC Oþelul s-a despãrþit de Petre Grigoraº, antrenorul ultimilor trei ani ºi jumãtate, ºi l-a angajat pe fostul internaþional Dorinel Munteanu, fotbalistul român cu cele mai multe prezenþe în naþionala de seniori a României!

Din pacate asta este tot ce stiu,nu am informatii suplimentare....

De la: vaneamarin, la data 2010-12-04 16:23:32

De la: vaneamarin, la data 2010-12-04 15:22:25

De la: vaneamarin, la data 2010-12-04 15:16:05

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:58:53

De la: Silver9AM, la data 2010-12-02 18:52:04

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:16:09

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:13:45

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:12:59

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:12:03

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 10:00:48

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 09:59:57

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 09:59:10

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 09:58:20

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct — "zero"
Primul punct — "15"
Al doilea punct — "30"
Al treilea punct — "40"
Al patrulea punct — "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Salutare dragi compatrioti ...

Cum ati petrecut ieri ?...

Ati tinut post cu fasole sau v-ati infipt ca mine la fripturi ?

Heh,oricum,SA VA FIE DE BINE...

Ca meritati,sunteti simpatici

Sunt putin dezamagit ca nu va intereseaza regulile bridge-ului....

...si nici macar ale tenisului ...

Ca urmare alegeti dumnevoastra o alta tema de discutie ca sa putem discuta despre ceva cat de cat logic si pe acest topic.Nenea Caisa asta, da articole vechi de 5-6 ani si nu pare prea normal la cap.Are sindromul "Basila"

VREI SA BATI RECORDUL PT. CEA MAI LUNGA POSTARE ?

Domnu' Silver,va pun coparticipant . Ca tot a venit vorba de recorduri,iar avem un record...


"Bucurestiul a intrat in Cartea Recordurilor cu cea mai mare instalatie de Craciun expusa intr-un mall. Acest record a fost omologat de o reprezentanta Guinness World Records. Instalatia are 500 de perdele de lumini cu o latime de doi metri si inaltimea de un metru si jumatatei - in interiorul mall-ului -6 perdele cu o inaltime de doi metri si o latime de 7 metri, la intrari, 20 de perdele cu inaltimea de 2 metri si latimea de 7 metri, la restaurantele fast-food, 120 de ghirlande luminoase, la scarile rulante, iar la etaj au fost impodobiti 40 de brazi cu 2.400 de leduri. In total, au fost aprinse 449.658 de beculete.

Potrivit Mediafax, instalatia a fost aprinsa la Sun Plaza, joi seara, in jurul orei 20.00, de catre Cristian Popescu, primarul Sectorului 4, vedeta de televiziune Laura Cosoi si Michael Richard, general manager al EMCT, dezvoltatorul Sun Plaza.

Reprezentanta Guinness World Records i-a inmanat diploma care atesta acest record primarului Sectorului 4. Recordul mondial precedent in domeniu includea 150.000 de becuri.

Guinness World Records este o carte de referinta publicata anual, care contine o colectie recunoscuta international de recorduri mondiale - atat performante umane, cat si fenomene extreme ale naturii."

Nu va intereseaza acest record?...

OK,DACA NU VA INTERESEAZA ACEST RECORD (NICI PE MINE,RECUNOSC) ,PUTEM DISCUTA DE ALTCEVA ....Nu va mai inteleg,tenisul nu va pasioneaza,bridge-ul nu va incanta,recordurile nu va preocupa ...Mai,voi il iubiti pe Base si vreti sa discutam despre postarile lui '906 ,postari despre evenimente de acum 6-7 ani in care Base era zmeu ....

M-ar interesa domnilor ceva despre Otelul (ca tot a adus un domn vorba) sau despre echipele dvs locale ...Nu prea imi place fotbalul dar in anumite conjuncturi, o discutie despre fotbal ma face fericit ...

Ce stiu eu despre Otelul este destul de putin.....

OTELUL GALATI - Istoria Clubului



Plinã de frãmântãri, istoria sportului gãlãþean cu mingea rotundã „porneºte” prin anii 1935, 1936, când se evidenþiazã unele grupuri sportive atrase de aceastã miºcare ºi care activau alãturi de echipe ºi asociaþii consacrate. Printre aceste entitãþi se numãra ºi cel denumit METALOSPORT, prima grupare metalurgicã, a cãrui prezenþã pe scena divizionarã se înregistreazã în campionatul Diviziei C în seria a II-a a Ligii de Sud, în anul competiþional 1937-38 (locul 5 la finalul campionatului).

Dupã mulþi ani, în urma reorganizãrii fotbalului gãlãþean, în 1964 apare echipa OÞELUL, formaþie care reprezenta Combinatul Siderurgic de la Dunãre, cel mai mare din þarã. Alcãtuitã iniþial din constructorii marii platforme siderurgice, echipa OÞELUL (preºedinte era atunci Radu Arvinte) a trecut prin inerenta perioadã de „rodaj”, iar în ediþia 1968-69 reuºeºte promovarea în Divizia B, seria I, cu un lot care-i cuprindea, printre alþii, pe ªerbãnescu, Moºneagu, Coman, Secãºeanu, Luban, Cernega, Niculescu, Crãciunoiu, Nistor, Câmpeanu, Morohai, Holmagy, Stãnculescu, Ioniþã, Obreja ºi Ion Ionicã.



Creºterea potenþialului economic al Combinatului Siderurgic a fost sinonimã cu preluarea echipei de cãtre acesta. Urmeazã o nouã reorganizare a fotbalului gãlãþean (era deja o obiºnuinþã), în 1970 OÞELUL devine FC GALAÞI, ulterior FCM GALAÞI ºi în ediþiile 1974-75, 1976-77, 1979-80 are prezenþe rãzleþe în Divizia A. În acelaºi timp, o altã parte a echipei OÞELUL activeazã în Divizia C sub denumirea de DACIA GALAÞI, dar în stagiunea 1972-73 redevine OÞELUL ºi în 1973-74 activeazã din nou în liga secundã a þãrii. Din pãcate numai pentru o perioadã de doi ani, deoarece apoi retrogradeazã în „C” ºi, automat, dispare!



Perioada 1976-81 echivaleazã cu a doua naºtere a clubului, muncitorii de la Laminorul de Benzi la Rece (LBR) a Combinatului Siderurgic Galaþi – unde era angajatã majoritatea fotbaliºtilor de la fosta echipã OÞELUL – punând bazele unei noi echipe! Odatã înscrisã în campionatul municipal, noua formaþie câºtigã întrecerea pe oraº, se impune ºi în judeþ, apoi trece în Divizia C, pentru ca în ediþia 1981-82 Oþelul sã „aterizeze” în „B”. Titlul de divizionarã B ºi o parte din jucãtori trec încã la Victoria Tecuci.



Performanþa de atunci era realizatã de antrenorul Petru Moþoc ºi jucãtorii ªerbãnoiu, Cãlugãru, Cucu, Borº, Cãstãian, Morohai, Ceacu, Ciurea, Pãtraºcu, Pavel, Gheorghiu, Adamache, Enache, Ion Ionicã, Basalâc, Ticu, Potorac, Podeþ etc. Cealaltã parte de jucãtori activeazã, în continuare, în Divizia C, sub denumirea de METALOSPORT, însã numai pentru un an întrucât antrenorul Traian Ivãnescu promoveazã echipa în Divizia B. Clubul îºi ia denumirea iniþialã de OÞELUL ºi în 1986 reuºeºte o spectaculoasã promovare în primul eºalon fotbalistic, prima din istoria grupãrii! Antrenorii care ating aceastã performanþã sunt Costicã Rãdulescu ºi Ioan Sdrobiº, ajutaþi de un lot talentat printre care îi amintim pe Cãlugãru, Gh. Stamate, I. Oprea, M. Ciobanu, G. Popescu, Stoica, Radu, Ciurea, Burcea, Smadu, M. Stan, A. Stamate, Petrescu, Basalâc, Rusu, Vaiºcovici, Antohi, Bejenaru, Dumitru, Rotaru, Lala, Anghelinei, C. Stan, Ralea etc.



Primul meci jucat de OÞELUL în Divizia A i-a adus în faþã o favorizatã a vremii, Victoria Bucureºti, ºi, contrar aºteptãrilor, de câºtigat a fãcut-o formaþia nou-apãrutã în peisaj. Galaþiul a învins cu 2-0, prin golurile marcate de Antohi ºi Rotaru. La finalul sezonului competiþional, clubul se claseazã pe locul 11, pentru ca în ediþia imediat urmãtoare sã devinã cea mai puternicã echipã din provincie: locul 4 care permitea participarea în Cupa UEFA!



Pe 7 septembrie 1988, OÞELUL întâlneºte poate cel mai galonat club italian, JUVENTUS TORINO, în turul I al competiþiei europene în care deschidea pentru prima datã ochii. Soarta partidei de pe arena „Dunãrea” (special modernizatã înaintea acestui eveniment), una foarte încinsã, a fost hotãrâtã în minutul 59, când Drãgoi, intrat de numai trei minute pe gazon, a fost faultat în careu. Penaltiul a fost executat bine de Profir ºi… 1-0!!! OÞELUL a jucat atunci în formula: Cãlugãru – G. Popescu, Anghelinei, Agiu, Borali (72’ Ad. Oprea) – Burcea, M. Stan, Profir, Oct. Popescu – Ralea (56’ Drãgoi), Antohi. Echipa tehnicã era asiguratã de Cornel Dinu (antrenor principal), Ioan Sdrobiº (antrenor secund) ºi Ion Morohai (antrenor de portari). Returul avea sã fie o simplã formalitate pentru fotbaliºtii din Peninsulã. Marele Juventus, reprezentat de jucãtori precum Stefano Tacconi, Nicolo Napoli, Pasquale Bruno, Luigi De Agostini, Michael Laudrup, Alessandro Altobelli ºi Rui Barros, s-a impus cu 5-0 (3-0).

Iatã întregul efectiv al clubului gãlãþean din acea vreme. Preºedinte de onoare era Mircea Rogojinaru, preºedinte Puiu Victor Vasilache, iar secþia de fotbal era condusã de Constantin Dorin. Cornel Dinu, Ioan Sdrobiº ºi Ion Morohai formau echipa tehnicã, iar doctorul Mihail Troacã ºi maseurii Tudorel Avramescu ºi Mihai Aprofirei pe cea medicalã. Lotul de jucãtori era alcãtuit din: Tudorel Cãlugãru, Gheorghe Popa – portari, Mario Agiu, Viorel Anghelinei, Liviu Baicea, Surian Borali, Gigi Ion, Gelu Popescu – fundaºi, Nicolae Burcea, Mihãiþã Hanghiuc, Ion Profir, Marius Stan, Costin Maleº, Octavian Popescu – mijlocaºi, Haralambie Puiu Antohi, Ionel Drãgoi, Adrian Oprea, Eugen Ralea – atacanþi.



Din nefericire, euforia participãrii în Europa s-a dovedit nocivã pentru parcursul din campionatul intern, OÞELUL retrogradând la finele stagiunii 1988-89, sentinþa fiind datã în ultima etapã: 0-4 la Corvinul Hunedoara. În încercarea de a reveni imediat pe prima scenã, reprezentanta Galaþiului se loveºte de echipe ceva mai motivate ºi terminã anul 1989-90 pe locul 3 în seria I a Diviziei B, dupã Progresul Brãila, care a promovat, ºi Gloria Buzãu. ªi totuºi, revenirea în „A” nu mai suporta amânare, iar ediþia 1990-91 readuce OÞELUL de la matineu, în pofida Buzãului ºi a Politehnicii Iaºi. În primul an de la revenirea în liga de elitã, clubul condus mai nou de Marius Stan (preºedinte), proaspãt retras din activitatea de jucãtor, ºi Mihai Stoica (vicepreºedinte) s-a clasat pe poziþia a opta, iar în 1992-93 se gãseºte pe treapta a zecea. Urmeazã un sezon competiþional mai anevoios, dar retrogradarea este evitatã cu câteva etape înainte de final: locul 15. De remarcat ar fi faptul cã OÞELUL joacã în 1992 finala Cupei Balcanice, cu echipa turcã Sariyer Istanbul: 0-0, 0-1.



În ediþia 1994-95 a Diviziei A, OÞELUL încheie întrecerea pe locul 13, iar un an mai târziu pe 12. Maturitatea lotului cu care formaþia dunãreanã se afiºase în ultimele sezoane duce la un campionat 1996-97 de excepþie. OÞELUL se claseazã pe treapta a patra, dupã Steaua, FC Naþional ºi Dinamo, ºi pune din nou mâna pe permisul pentru Cupa UEFA. Cu Vasile Simionaº antrenor principal ºi Constantin Ploieºteanu secund, echipa joacã pe 23 iulie 1997, în deplasare, cu NK Hit Gorica din Slovenia în turul preliminar al competiþiei. Trupa din spaþiul ex-iugoslav câºtiga cu 2-0, dar valoarea lotului „roº-alb-albastru” oferea garanþia unui retur total diferit. Pe 30 iulie, stadionul „Oþelul”, plin ochi, aºtepta revanºa ºi prima jumãtate de orã de joc confirma superioritatea gãlãþenilor. Valentin ªtefan, marele cãpitan al acelor timpuri, deschidea scorul în minutul 20, tot el avea sã transforme o loviturã de la 11 metri (23’), pentru ca Adrian State (66’) ºi Viorel Ion sã ducã scorul la 4-0! Fatalitatea ºi-a gãsit loc în ultimele douã minute ale întâlnirii, în minutele 89 ºi 90 marcând Protega ºi Demirovic spre disperarea unui public anesteziat! La 4-2 s-au calificat slovenii, iar nouã ne-a rãmas un gust mai amar ca niciodatã. Iatã echipa de atunci a OÞELULUI: Stelian Bordeianu, Marin Balint, Vasile „Pluto” Brãtianu, Gigi Ion, Tudorel Pelin, Cãtãlin Tofan, Costin Maleº, Valentin ªtefan, Viorel Tãnase, Viorel Ion, Adrian State, Emil Spirea, Constantin Bosânceanu ºi Mircea Stanciu.



În campionat, lucrurile au mers la fel de bine, stagiunea 1997-98 a Diviziei A rezervându-i formaþiei noastre tot locul cu numãrul 4! Atunci tribuna a inventat sintagma de „Campionii Provinciei”. Sub OÞELUL se aflau FC Naþional, Dinamo ºi Universitatea Craiova, nume grele ale fotbalului românesc! Cupa UEFA devenea o întrecere ºi mai durã, din acel an inventându-se un al doilea tur preliminar. Cu un coeficient care nu-i asigura prezenþa într-o fazã superioarã, clubul gãlãþean a pornit din prima rundã: 3-0 (goluri Vali ªtefan 30’, Mihalache 41’ ºi Maleº 90’ din penalti) ºi 1-1 (Mihalache 59’) cu Sloga Jugomagnat din Macedonia într-a doua jumãtate a lunii iulie 1998. A urmat o „dublã” grea cu danezii de la Vejle BoldKlub: 0-3 în deplasare, 0-3 pe teren propriu (11/25 august). Iatã formaþia de atunci a OÞELULUI, pregãtit de aceiaºi Simionaº ºi Ploieºteanu, cu Tudorel Cãlugãru antrenor de portari: Stelian Bordeianu, Leonard Nemþanu, Sorin Haraga, Dorel Balint, Emil Spirea, Valentin ªtefan, Viorel Tãnase, Iulian Arhire, Cãtãlin Tofan, Dragoº Mihalache, Viorel Ion, Costin Maleº, Mihai Guriþã, Tudorel Pelin, Gigi Ion ºi Florin Cernat. Perioada în care toþi ochii erau aþintiþi cãtre Galaþi se încheie cu o demisie-surprizã a lui Marius Stan, Mihai Stoica devenind noul conducãtor al clubului.

Stagiunea 1998-99 este ultima cu Simionaº pe banca tehnicã (locul 6 la final), iar la rând vin clasãri inferioare: poziþia a noua (ediþia 1999-00) ºi a 12-a (2000-01), OÞELUL evitând în ultimul moment retrogradarea. Campionatul 2001-02, cu un retur excelent orchestrat de pe margine de fosta glorie a Stelei Marius Lãcãtuº, aduce Galaþiul pe locul 5. Senzaþia a fost cã, în cazul în care nu se pierdeau anumite puncte, OÞELUL putea ataca treapta întâi a clasamentului! Sezonul se încheie cu plecarea în grup a preºedintelui Stoica, antrenorului Lãcãtuº ºi a opt dintre jucãtorii de bazã ai echipei. În fruntea grupãrii „roº-alb-albastre” este numit Igor Pârvu, ca tehnician vine fostul fotbalist Costel Orac, însã subþirimea lotului atrage o retrogradare dramaticã. OÞELUL a disputat barajul de menþinere în prima ligã ºi, dupã 2-1 pe teren propriu cu FC Bihor, pierde în prelungiri, în Ardeal, scor 1-3. Cãderea la matineu avea sã dureze însã numai o lunã, fuziunea celor douã grupãri prahovene de primã divizie, Astra ºi Petrolul, eliberând un loc în eºalonul superior. Cu un nou preºedinte, Nicolai Boghici, ºi cu jucãtori adunaþi în ultimul moment, OÞELUL redevine spaima formaþiilor din Capitalã. La mijlocul sezonului 2003-04, la Dunãre este adus ca antrenor principal olteanul Sorin Cârþu, ultimul tehnician care a câºtigat titlul naþional cu o formaþie din provincie (Universitatea Craiova). OÞELUL terminã anul pe treapta a cincea ºi disputã finala Cupei României, pe care o pierde în faþa lui Dinamo Bucureºti, scor 0-2. Iatã echipa utilizatã pe 6 iunie 2004, ziua finalei: Cornel Cernea – Daniel Munteanu, Gheorghe Rohat, Sorin Ghionea – Cornel Dobre, Cosmin Mãrginean, Ciprian Danciu (41’ Decebal Ghearã), Iulian Apostol (60’ Augustin Cãlin), ªtefan Nanu – Bogdan Aldea, Dãnuþ Oprea (70’ Mircea Ilie).



A patra prezenþã a OÞELULUI în Cupa UEFA se deruleazã în toamna anului 2004. Cu propriul stadion în renovare ºi arena „Dunãrea” sub standardele cerute de UEFA, echipa este „plimbatã” la Constanþa. Mai întâi, pe 15 iulie, cu Dinamo Tirana din Albania, într-o partidã câºtigatã de la pauzã: 4-0 (goluri Cristian Negru 10’, ªtefan Nanu 17’, Victoraº Iacob 26’, Iulian Apostol 44’). În retur, pe 29 iulie, „oþelarii” se impun cu 4-1, marcatori fiind Danciu (21’ din penalti, 80’), Rohat (37’) ºi Aldea (69’). În turul II preliminar, faptul cã OÞELUL n-a putut juca în faþa propriilor suporteri a contat în economia calificãrii: 0-0 la Constanþa (12 august) ºi 0-1 la Belgrad (26 august), cu Partizan. În cele patru meciuri europene, în afara nucleului etalat în finala Cupei României, au mai apãrut la OÞELUL: Ciprian Mozacu, Cristian Crãciun, Silviu Izvoranu, Ionuþ Dragomir.



Rãmas principal finanþator al echipei, Combinatul Siderurgic Galaþi (devenit între timp SiDEX SA, ISPAT SIDEX ºi MITTAL STEEL) ºi-a manifestat în iarna 2004-05 intenþia de a se implica ºi mai mult în destinele OÞELULUI. Campionatul respectiv gãseºte formaþia dunãreanã pe locul 8, cu Viorel Anghelinei preºedinte, Cãtãlin Tofan vicepreºedinte ºi Mihai Stoichiþã ca antrenor. Turul stagiunii 2005-06 este cel mai chinuit din istoria de prim eºalon a clubului, când se acumuleazã numai 9 puncte, însã revenirea lui Marius Stan ca director general, angajarea tehnicianului Petre Grigoraº ºi transferarea unui „tren de fotbaliºti”, 18 la numãr, salveazã situaþia. OÞELUL terminã întrecerea pe locul 9, reuºind cel mai bun retur pe teren strãin din întreaga sa existenþã (7 victorii din 8 partide susþinute în deplasare).



În 2007 avea sã vinã ºi singurul trofeu din istoria clubului, Cupa UEFA Intertoto, dupã un traseu ireproºabil (0-0, 3-0 cu Slavia Sarajevo, 2-1, 2-1 cu Trabzonspor)! Imediat dupã acest succes, „oþelarii” eºueazã în UEFA cu Lokomotiv Sofia (1-3, 0-0). Poarta cãtre Europa a rãmas deschisã ºi în 2008, dar numai intervenþia abuzivã a comisiilor federale a fãcut ca Oþelul sã rãmânã acasã. Roº-alb-albaºtrii au fost trecuþi de pe 7 pe locul 8, iar în Intertoto, implicit UEFA, s-a dus FC Vaslui.
Urmãtorul sezon a fost unul modest, ocuparea locului 12 obligând conducerea clubului sã tragã linie ºi sã fixeze o nouã þintã în 2009-2010: revenirea în cupele continentale! În vara lui 2009, FC Oþelul s-a despãrþit de Petre Grigoraº, antrenorul ultimilor trei ani ºi jumãtate, ºi l-a angajat pe fostul internaþional Dorinel Munteanu, fotbalistul român cu cele mai multe prezenþe în naþionala de seniori a României!

Din pacate asta este tot ce stiu,nu am informatii suplimentare....

Poate insa vreti sa discutam de handbal sau volei ? ....

De la: 9am129906, la data 2010-12-04 15:38:38

De la: vasile_vali, la data 2010-12-04 15:11:59[


Mai Vasiliva(nume predestinat pentru....).
Mai o ruda de a ta comunist si el,iata ce spunea despre activistul de partid(pupincurist cum il numesti tu)

Sigur el se referea la activistul PCR dar tu ti-ai ales doar PRM.

Iata ce spunea ruda ta:

Iata cum caracteriza acest tip de comunist Belu Silber, un om care a crezut sincer in idealurile comunismului (citat dupa Ioan Grosan): "Cel care in viata lui nu avusese nici o profesie capata una, iar cel care avusese o profesie o uita pe a lui si se "califica la locul de munca". Cunostea un numar de retete ideologice, regulile conspirativitatii, stia cum sa organizeze o celula, cum se controleaza activitatea altora, cum se primesc si se dau ordine, cum se lichideaza un concurent sau un opozant, comportarea fata de inferiori si superiori, ce trebuie sa vorbeasca si ce nu. Avea oameni in subordine, dispunea de viata altora. Astfel devenea un profesionist al puterii si se degrada pe masura ce o exercita... Profesiunea de activist ii atrofia simtul moral, cu vremea, semenii lui deveneau obiecte..."

Mai,ii semeni leit.

Am auzit ca Vadim,mai Vasile,te va face mai mare.Ii vei duce geanta lui Bideu,pollitician national scuma fara colegiu.

Asa ca Vasile,cum spui ca esti si de neam regal(nu stiam ca Cioaba are rude ca tine,ei fiind destepti) ai mari sperante de viitor.

Cu Vadim spre noi victorii activisule!

ei, ai facut totusi progrese pe calea comunicarii : bravos ! dar, daca ai sa citesti cu atentie ce tu insuti ai postat, ai sa vezi ca i se potriveste manusa lui Basescu, caci PUTEREA este el si Nu vasile .... Basescu s-a folosit de comunism ptr. a accede in functie ; tot el a avut oameni in subordine ,de viata carora dispunea dupa cum voia ; tot asa a tratat si poporul roman , azi devenind ptr. el ceva ce-l deranjeaza, il enerveaza si pe care el il dispretuieste profund : e un popor de mina a doua, e lenes, puturos chiar si pomanagiu ! de ce nu vreti voi sa-l vedeti asa cum e , nu inteleg !

De la: 9am129906, la data 2010-12-04 16:10:52

De la: vasile_vali, la data 2010-12-04 15:50:03Domnule Vanea, va pot tine companie vorbind despre fotbal...Va pot spune multe despre Otelul, liderul la zi al Ligii I, ceva despre Steaua si cam de tot ce se petrece in fotbalul romanesc.
Va intereseaza?

JOS DICTATORUL!

Pai vasile,fotbalul este pentru tine,se joaca cu piciorul nu cu capul.
daca s-ar putre poti lasa capul la vestiar.

Bravo,asta este meseria si viitorul tau sa joco footbal cu vadim si Bideu!

Daca atata intelege neuronu' ala odihnit al tau, e clar de ce asa-zisii suporteri injura, rup scaune, arunca cu petarde unii in altii!
Ba cap_patrat, fotbalul se joaca cu orice parte a corpului mai putin mainile! Dupa prostia ta imensa, nu e nevoie la fotbal de antrenor, care sa-i invete pe jucatori tactici de joc, nu e nevoie de psiholog, care sa-i remonteze pe fotbalisti dupa infrangeri, nu e nevoie de stafful echipei, care sa se ocupe de stadion/transferuri/suporteri/Fisc etc.
E clar: tu "gandesti" cu piciorul, ala mai scurt si in gips !

JOS DICTATORUL!

De la: vasile_vali, la data 2010-12-04 17:08:09

De la: 9am129906, la data 2010-12-04 16:10:52

De la: vasile_vali, la data 2010-12-04 15:50:03Domnule Vanea, va pot tine companie vorbind despre fotbal...Va pot spune multe despre Otelul, liderul la zi al Ligii I, ceva despre Steaua si cam de tot ce se petrece in fotbalul romanesc.
Va intereseaza?

JOS DICTATORUL!

Pai vasile,fotbalul este pentru tine,se joaca cu piciorul nu cu capul.
daca s-ar putre poti lasa capul la vestiar.

Bravo,asta este meseria si viitorul tau sa joco footbal cu vadim si Bideu!

Daca atata intelege neuronu' ala odihnit al tau, e clar de ce asa-zisii suporteri injura, rup scaune, arunca cu petarde unii in altii!
Ba cap_patrat, fotbalul se joaca cu orice parte a corpului mai putin mainile! Dupa prostia ta imensa, nu e nevoie la fotbal de antrenor, care sa-i invete pe jucatori tactici de joc, nu e nevoie de psiholog, care sa-i remonteze pe fotbalisti dupa infrangeri, nu e nevoie de stafful echipei, care sa se ocupe de stadion/transferuri/suporteri/Fisc etc.
E clar: tu "gandesti" cu piciorul, ala mai scurt si in gips !

JOS DICTATORUL!

MAI CIOCARDEL,NU MAI VB. TU DE FOTBAL SI NU-TI MAI DA CU PAREREA..........AUZI FOTBAL FARA MAINI,DE FAPT TU NU AI SI DE ASTA AI SPECIFICAT FARA MAINI,CU ARIPI,CU CE BATI....... AUTURILE ???

… cã poþi numai sã reuºeºti, nu ai cum sã pierzi. Eºecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este eºec. Nimic. Totul înainteazã in istoria umanitãþii precum se întâmplã ºi cu procesul ei evolutiv. Totul avanseazã de-a lungul cãlãtoriei tale.

Dom' Vanea, de cand fetele de la Galati nu mai sunt campione la volei, am pierdut contactul cu voleiul. Din pacate, nici la handbal nu stam mai bine, asa cum eram in alti ani..Un motiv principal ar fi ca finantatorii echipelor galatene si-au cam terminat "benzina", iar sport fara bani nu prea se poate face.
Cu fotbalul insa suntem pe primul loc, fapt datorat celor doi tehnicieni, Dorinel Munteanu si Marius Stan, care au inteles fenomenul Unirea Urziceni si l-au transplantat la Galati: mult efort, cooperare in teren, tupeu in sens pozitiv, tineri promovati de la juniori si transpiratie 95 min pe teren.
Nu stiu daca fenomenul Otelul va dura pana la sfarsiul campionatuluit, dar e bun de aplicat si de catre echipele romanesti care vor mai juca in Europa. Acolo, in Europa, este testul valorii/nonvalorii fotbalului intern!

JOS JUCATORUL-DICTATOR!

De la: vaneamarin, la data 2010-12-04 16:23:32

De la: vaneamarin, la data 2010-12-04 15:22:25

De la: vaneamarin, la data 2010-12-04 15:16:05

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:58:53

De la: Silver9AM, la data 2010-12-02 18:52:04

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:16:09

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:13:45

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:12:59

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 18:12:03

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 10:00:48

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 09:59:57

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 09:59:10

De la: vaneamarin, la data 2010-12-02 09:58:20

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct — "zero"
Primul punct — "15"
Al doilea punct — "30"
Al treilea punct — "40"
Al patrulea punct — "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Salutare dragi compatrioti ...

Cum ati petrecut ieri ?...

Ati tinut post cu fasole sau v-ati infipt ca mine la fripturi ?

Heh,oricum,SA VA FIE DE BINE...

Ca meritati,sunteti simpatici

Sunt putin dezamagit ca nu va intereseaza regulile bridge-ului....

...si nici macar ale tenisului ...

Ca urmare alegeti dumnevoastra o alta tema de discutie ca sa putem discuta despre ceva cat de cat logic si pe acest topic.Nenea Caisa asta, da articole vechi de 5-6 ani si nu pare prea normal la cap.Are sindromul "Basila"

VREI SA BATI RECORDUL PT. CEA MAI LUNGA POSTARE ?

Domnu' Silver,va pun coparticipant . Ca tot a venit vorba de recorduri,iar avem un record...


"Bucurestiul a intrat in Cartea Recordurilor cu cea mai mare instalatie de Craciun expusa intr-un mall. Acest record a fost omologat de o reprezentanta Guinness World Records. Instalatia are 500 de perdele de lumini cu o latime de doi metri si inaltimea de un metru si jumatatei - in interiorul mall-ului -6 perdele cu o inaltime de doi metri si o latime de 7 metri, la intrari, 20 de perdele cu inaltimea de 2 metri si latimea de 7 metri, la restaurantele fast-food, 120 de ghirlande luminoase, la scarile rulante, iar la etaj au fost impodobiti 40 de brazi cu 2.400 de leduri. In total, au fost aprinse 449.658 de beculete.

Potrivit Mediafax, instalatia a fost aprinsa la Sun Plaza, joi seara, in jurul orei 20.00, de catre Cristian Popescu, primarul Sectorului 4, vedeta de televiziune Laura Cosoi si Michael Richard, general manager al EMCT, dezvoltatorul Sun Plaza.

Reprezentanta Guinness World Records i-a inmanat diploma care atesta acest record primarului Sectorului 4. Recordul mondial precedent in domeniu includea 150.000 de becuri.

Guinness World Records este o carte de referinta publicata anual, care contine o colectie recunoscuta international de recorduri mondiale - atat performante umane, cat si fenomene extreme ale naturii."

Nu va intereseaza acest record?...

OK,DACA NU VA INTERESEAZA ACEST RECORD (NICI PE MINE,RECUNOSC) ,PUTEM DISCUTA DE ALTCEVA ....Nu va mai inteleg,tenisul nu va pasioneaza,bridge-ul nu va incanta,recordurile nu va preocupa ...Mai,voi il iubiti pe Base si vreti sa discutam despre postarile lui '906 ,postari despre evenimente de acum 6-7 ani in care Base era zmeu ....

M-ar interesa domnilor ceva despre Otelul (ca tot a adus un domn vorba) sau despre echipele dvs locale ...Nu prea imi place fotbalul dar in anumite conjuncturi, o discutie despre fotbal ma face fericit ...

Ce stiu eu despre Otelul este destul de putin.....

OTELUL GALATI - Istoria Clubului



Plinã de frãmântãri, istoria sportului gãlãþean cu mingea rotundã „porneºte” prin anii 1935, 1936, când se evidenþiazã unele grupuri sportive atrase de aceastã miºcare ºi care activau alãturi de echipe ºi asociaþii consacrate. Printre aceste entitãþi se numãra ºi cel denumit METALOSPORT, prima grupare metalurgicã, a cãrui prezenþã pe scena divizionarã se înregistreazã în campionatul Diviziei C în seria a II-a a Ligii de Sud, în anul competiþional 1937-38 (locul 5 la finalul campionatului).

Dupã mulþi ani, în urma reorganizãrii fotbalului gãlãþean, în 1964 apare echipa OÞELUL, formaþie care reprezenta Combinatul Siderurgic de la Dunãre, cel mai mare din þarã. Alcãtuitã iniþial din constructorii marii platforme siderurgice, echipa OÞELUL (preºedinte era atunci Radu Arvinte) a trecut prin inerenta perioadã de „rodaj”, iar în ediþia 1968-69 reuºeºte promovarea în Divizia B, seria I, cu un lot care-i cuprindea, printre alþii, pe ªerbãnescu, Moºneagu, Coman, Secãºeanu, Luban, Cernega, Niculescu, Crãciunoiu, Nistor, Câmpeanu, Morohai, Holmagy, Stãnculescu, Ioniþã, Obreja ºi Ion Ionicã.



Creºterea potenþialului economic al Combinatului Siderurgic a fost sinonimã cu preluarea echipei de cãtre acesta. Urmeazã o nouã reorganizare a fotbalului gãlãþean (era deja o obiºnuinþã), în 1970 OÞELUL devine FC GALAÞI, ulterior FCM GALAÞI ºi în ediþiile 1974-75, 1976-77, 1979-80 are prezenþe rãzleþe în Divizia A. În acelaºi timp, o altã parte a echipei OÞELUL activeazã în Divizia C sub denumirea de DACIA GALAÞI, dar în stagiunea 1972-73 redevine OÞELUL ºi în 1973-74 activeazã din nou în liga secundã a þãrii. Din pãcate numai pentru o perioadã de doi ani, deoarece apoi retrogradeazã în „C” ºi, automat, dispare!



Perioada 1976-81 echivaleazã cu a doua naºtere a clubului, muncitorii de la Laminorul de Benzi la Rece (LBR) a Combinatului Siderurgic Galaþi – unde era angajatã majoritatea fotbaliºtilor de la fosta echipã OÞELUL – punând bazele unei noi echipe! Odatã înscrisã în campionatul municipal, noua formaþie câºtigã întrecerea pe oraº, se impune ºi în judeþ, apoi trece în Divizia C, pentru ca în ediþia 1981-82 Oþelul sã „aterizeze” în „B”. Titlul de divizionarã B ºi o parte din jucãtori trec încã la Victoria Tecuci.



Performanþa de atunci era realizatã de antrenorul Petru Moþoc ºi jucãtorii ªerbãnoiu, Cãlugãru, Cucu, Borº, Cãstãian, Morohai, Ceacu, Ciurea, Pãtraºcu, Pavel, Gheorghiu, Adamache, Enache, Ion Ionicã, Basalâc, Ticu, Potorac, Podeþ etc. Cealaltã parte de jucãtori activeazã, în continuare, în Divizia C, sub denumirea de METALOSPORT, însã numai pentru un an întrucât antrenorul Traian Ivãnescu promoveazã echipa în Divizia B. Clubul îºi ia denumirea iniþialã de OÞELUL ºi în 1986 reuºeºte o spectaculoasã promovare în primul eºalon fotbalistic, prima din istoria grupãrii! Antrenorii care ating aceastã performanþã sunt Costicã Rãdulescu ºi Ioan Sdrobiº, ajutaþi de un lot talentat printre care îi amintim pe Cãlugãru, Gh. Stamate, I. Oprea, M. Ciobanu, G. Popescu, Stoica, Radu, Ciurea, Burcea, Smadu, M. Stan, A. Stamate, Petrescu, Basalâc, Rusu, Vaiºcovici, Antohi, Bejenaru, Dumitru, Rotaru, Lala, Anghelinei, C. Stan, Ralea etc.



Primul meci jucat de OÞELUL în Divizia A i-a adus în faþã o favorizatã a vremii, Victoria Bucureºti, ºi, contrar aºteptãrilor, de câºtigat a fãcut-o formaþia nou-apãrutã în peisaj. Galaþiul a învins cu 2-0, prin golurile marcate de Antohi ºi Rotaru. La finalul sezonului competiþional, clubul se claseazã pe locul 11, pentru ca în ediþia imediat urmãtoare sã devinã cea mai puternicã echipã din provincie: locul 4 care permitea participarea în Cupa UEFA!



Pe 7 septembrie 1988, OÞELUL întâlneºte poate cel mai galonat club italian, JUVENTUS TORINO, în turul I al competiþiei europene în care deschidea pentru prima datã ochii. Soarta partidei de pe arena „Dunãrea” (special modernizatã înaintea acestui eveniment), una foarte încinsã, a fost hotãrâtã în minutul 59, când Drãgoi, intrat de numai trei minute pe gazon, a fost faultat în careu. Penaltiul a fost executat bine de Profir ºi… 1-0!!! OÞELUL a jucat atunci în formula: Cãlugãru – G. Popescu, Anghelinei, Agiu, Borali (72’ Ad. Oprea) – Burcea, M. Stan, Profir, Oct. Popescu – Ralea (56’ Drãgoi), Antohi. Echipa tehnicã era asiguratã de Cornel Dinu (antrenor principal), Ioan Sdrobiº (antrenor secund) ºi Ion Morohai (antrenor de portari). Returul avea sã fie o simplã formalitate pentru fotbaliºtii din Peninsulã. Marele Juventus, reprezentat de jucãtori precum Stefano Tacconi, Nicolo Napoli, Pasquale Bruno, Luigi De Agostini, Michael Laudrup, Alessandro Altobelli ºi Rui Barros, s-a impus cu 5-0 (3-0).

Iatã întregul efectiv al clubului gãlãþean din acea vreme. Preºedinte de onoare era Mircea Rogojinaru, preºedinte Puiu Victor Vasilache, iar secþia de fotbal era condusã de Constantin Dorin. Cornel Dinu, Ioan Sdrobiº ºi Ion Morohai formau echipa tehnicã, iar doctorul Mihail Troacã ºi maseurii Tudorel Avramescu ºi Mihai Aprofirei pe cea medicalã. Lotul de jucãtori era alcãtuit din: Tudorel Cãlugãru, Gheorghe Popa – portari, Mario Agiu, Viorel Anghelinei, Liviu Baicea, Surian Borali, Gigi Ion, Gelu Popescu – fundaºi, Nicolae Burcea, Mihãiþã Hanghiuc, Ion Profir, Marius Stan, Costin Maleº, Octavian Popescu – mijlocaºi, Haralambie Puiu Antohi, Ionel Drãgoi, Adrian Oprea, Eugen Ralea – atacanþi.



Din nefericire, euforia participãrii în Europa s-a dovedit nocivã pentru parcursul din campionatul intern, OÞELUL retrogradând la finele stagiunii 1988-89, sentinþa fiind datã în ultima etapã: 0-4 la Corvinul Hunedoara. În încercarea de a reveni imediat pe prima scenã, reprezentanta Galaþiului se loveºte de echipe ceva mai motivate ºi terminã anul 1989-90 pe locul 3 în seria I a Diviziei B, dupã Progresul Brãila, care a promovat, ºi Gloria Buzãu. ªi totuºi, revenirea în „A” nu mai suporta amânare, iar ediþia 1990-91 readuce OÞELUL de la matineu, în pofida Buzãului ºi a Politehnicii Iaºi. În primul an de la revenirea în liga de elitã, clubul condus mai nou de Marius Stan (preºedinte), proaspãt retras din activitatea de jucãtor, ºi Mihai Stoica (vicepreºedinte) s-a clasat pe poziþia a opta, iar în 1992-93 se gãseºte pe treapta a zecea. Urmeazã un sezon competiþional mai anevoios, dar retrogradarea este evitatã cu câteva etape înainte de final: locul 15. De remarcat ar fi faptul cã OÞELUL joacã în 1992 finala Cupei Balcanice, cu echipa turcã Sariyer Istanbul: 0-0, 0-1.



În ediþia 1994-95 a Diviziei A, OÞELUL încheie întrecerea pe locul 13, iar un an mai târziu pe 12. Maturitatea lotului cu care formaþia dunãreanã se afiºase în ultimele sezoane duce la un campionat 1996-97 de excepþie. OÞELUL se claseazã pe treapta a patra, dupã Steaua, FC Naþional ºi Dinamo, ºi pune din nou mâna pe permisul pentru Cupa UEFA. Cu Vasile Simionaº antrenor principal ºi Constantin Ploieºteanu secund, echipa joacã pe 23 iulie 1997, în deplasare, cu NK Hit Gorica din Slovenia în turul preliminar al competiþiei. Trupa din spaþiul ex-iugoslav câºtiga cu 2-0, dar valoarea lotului „roº-alb-albastru” oferea garanþia unui retur total diferit. Pe 30 iulie, stadionul „Oþelul”, plin ochi, aºtepta revanºa ºi prima jumãtate de orã de joc confirma superioritatea gãlãþenilor. Valentin ªtefan, marele cãpitan al acelor timpuri, deschidea scorul în minutul 20, tot el avea sã transforme o loviturã de la 11 metri (23’), pentru ca Adrian State (66’) ºi Viorel Ion sã ducã scorul la 4-0! Fatalitatea ºi-a gãsit loc în ultimele douã minute ale întâlnirii, în minutele 89 ºi 90 marcând Protega ºi Demirovic spre disperarea unui public anesteziat! La 4-2 s-au calificat slovenii, iar nouã ne-a rãmas un gust mai amar ca niciodatã. Iatã echipa de atunci a OÞELULUI: Stelian Bordeianu, Marin Balint, Vasile „Pluto” Brãtianu, Gigi Ion, Tudorel Pelin, Cãtãlin Tofan, Costin Maleº, Valentin ªtefan, Viorel Tãnase, Viorel Ion, Adrian State, Emil Spirea, Constantin Bosânceanu ºi Mircea Stanciu.



În campionat, lucrurile au mers la fel de bine, stagiunea 1997-98 a Diviziei A rezervându-i formaþiei noastre tot locul cu numãrul 4! Atunci tribuna a inventat sintagma de „Campionii Provinciei”. Sub OÞELUL se aflau FC Naþional, Dinamo ºi Universitatea Craiova, nume grele ale fotbalului românesc! Cupa UEFA devenea o întrecere ºi mai durã, din acel an inventându-se un al doilea tur preliminar. Cu un coeficient care nu-i asigura prezenþa într-o fazã superioarã, clubul gãlãþean a pornit din prima rundã: 3-0 (goluri Vali ªtefan 30’, Mihalache 41’ ºi Maleº 90’ din penalti) ºi 1-1 (Mihalache 59’) cu Sloga Jugomagnat din Macedonia într-a doua jumãtate a lunii iulie 1998. A urmat o „dublã” grea cu danezii de la Vejle BoldKlub: 0-3 în deplasare, 0-3 pe teren propriu (11/25 august). Iatã formaþia de atunci a OÞELULUI, pregãtit de aceiaºi Simionaº ºi Ploieºteanu, cu Tudorel Cãlugãru antrenor de portari: Stelian Bordeianu, Leonard Nemþanu, Sorin Haraga, Dorel Balint, Emil Spirea, Valentin ªtefan, Viorel Tãnase, Iulian Arhire, Cãtãlin Tofan, Dragoº Mihalache, Viorel Ion, Costin Maleº, Mihai Guriþã, Tudorel Pelin, Gigi Ion ºi Florin Cernat. Perioada în care toþi ochii erau aþintiþi cãtre Galaþi se încheie cu o demisie-surprizã a lui Marius Stan, Mihai Stoica devenind noul conducãtor al clubului.

Stagiunea 1998-99 este ultima cu Simionaº pe banca tehnicã (locul 6 la final), iar la rând vin clasãri inferioare: poziþia a noua (ediþia 1999-00) ºi a 12-a (2000-01), OÞELUL evitând în ultimul moment retrogradarea. Campionatul 2001-02, cu un retur excelent orchestrat de pe margine de fosta glorie a Stelei Marius Lãcãtuº, aduce Galaþiul pe locul 5. Senzaþia a fost cã, în cazul în care nu se pierdeau anumite puncte, OÞELUL putea ataca treapta întâi a clasamentului! Sezonul se încheie cu plecarea în grup a preºedintelui Stoica, antrenorului Lãcãtuº ºi a opt dintre jucãtorii de bazã ai echipei. În fruntea grupãrii „roº-alb-albastre” este numit Igor Pârvu, ca tehnician vine fostul fotbalist Costel Orac, însã subþirimea lotului atrage o retrogradare dramaticã. OÞELUL a disputat barajul de menþinere în prima ligã ºi, dupã 2-1 pe teren propriu cu FC Bihor, pierde în prelungiri, în Ardeal, scor 1-3. Cãderea la matineu avea sã dureze însã numai o lunã, fuziunea celor douã grupãri prahovene de primã divizie, Astra ºi Petrolul, eliberând un loc în eºalonul superior. Cu un nou preºedinte, Nicolai Boghici, ºi cu jucãtori adunaþi în ultimul moment, OÞELUL redevine spaima formaþiilor din Capitalã. La mijlocul sezonului 2003-04, la Dunãre este adus ca antrenor principal olteanul Sorin Cârþu, ultimul tehnician care a câºtigat titlul naþional cu o formaþie din provincie (Universitatea Craiova). OÞELUL terminã anul pe treapta a cincea ºi disputã finala Cupei României, pe care o pierde în faþa lui Dinamo Bucureºti, scor 0-2. Iatã echipa utilizatã pe 6 iunie 2004, ziua finalei: Cornel Cernea – Daniel Munteanu, Gheorghe Rohat, Sorin Ghionea – Cornel Dobre, Cosmin Mãrginean, Ciprian Danciu (41’ Decebal Ghearã), Iulian Apostol (60’ Augustin Cãlin), ªtefan Nanu – Bogdan Aldea, Dãnuþ Oprea (70’ Mircea Ilie).



A patra prezenþã a OÞELULUI în Cupa UEFA se deruleazã în toamna anului 2004. Cu propriul stadion în renovare ºi arena „Dunãrea” sub standardele cerute de UEFA, echipa este „plimbatã” la Constanþa. Mai întâi, pe 15 iulie, cu Dinamo Tirana din Albania, într-o partidã câºtigatã de la pauzã: 4-0 (goluri Cristian Negru 10’, ªtefan Nanu 17’, Victoraº Iacob 26’, Iulian Apostol 44’). În retur, pe 29 iulie, „oþelarii” se impun cu 4-1, marcatori fiind Danciu (21’ din penalti, 80’), Rohat (37’) ºi Aldea (69’). În turul II preliminar, faptul cã OÞELUL n-a putut juca în faþa propriilor suporteri a contat în economia calificãrii: 0-0 la Constanþa (12 august) ºi 0-1 la Belgrad (26 august), cu Partizan. În cele patru meciuri europene, în afara nucleului etalat în finala Cupei României, au mai apãrut la OÞELUL: Ciprian Mozacu, Cristian Crãciun, Silviu Izvoranu, Ionuþ Dragomir.



Rãmas principal finanþator al echipei, Combinatul Siderurgic Galaþi (devenit între timp SiDEX SA, ISPAT SIDEX ºi MITTAL STEEL) ºi-a manifestat în iarna 2004-05 intenþia de a se implica ºi mai mult în destinele OÞELULUI. Campionatul respectiv gãseºte formaþia dunãreanã pe locul 8, cu Viorel Anghelinei preºedinte, Cãtãlin Tofan vicepreºedinte ºi Mihai Stoichiþã ca antrenor. Turul stagiunii 2005-06 este cel mai chinuit din istoria de prim eºalon a clubului, când se acumuleazã numai 9 puncte, însã revenirea lui Marius Stan ca director general, angajarea tehnicianului Petre Grigoraº ºi transferarea unui „tren de fotbaliºti”, 18 la numãr, salveazã situaþia. OÞELUL terminã întrecerea pe locul 9, reuºind cel mai bun retur pe teren strãin din întreaga sa existenþã (7 victorii din 8 partide susþinute în deplasare).



În 2007 avea sã vinã ºi singurul trofeu din istoria clubului, Cupa UEFA Intertoto, dupã un traseu ireproºabil (0-0, 3-0 cu Slavia Sarajevo, 2-1, 2-1 cu Trabzonspor)! Imediat dupã acest succes, „oþelarii” eºueazã în UEFA cu Lokomotiv Sofia (1-3, 0-0). Poarta cãtre Europa a rãmas deschisã ºi în 2008, dar numai intervenþia abuzivã a comisiilor federale a fãcut ca Oþelul sã rãmânã acasã. Roº-alb-albaºtrii au fost trecuþi de pe 7 pe locul 8, iar în Intertoto, implicit UEFA, s-a dus FC Vaslui.
Urmãtorul sezon a fost unul modest, ocuparea locului 12 obligând conducerea clubului sã tragã linie ºi sã fixeze o nouã þintã în 2009-2010: revenirea în cupele continentale! În vara lui 2009, FC Oþelul s-a despãrþit de Petre Grigoraº, antrenorul ultimilor trei ani ºi jumãtate, ºi l-a angajat pe fostul internaþional Dorinel Munteanu, fotbalistul român cu cele mai multe prezenþe în naþionala de seniori a României!

Din pacate asta este tot ce stiu,nu am informatii suplimentare....

dragule, m-am inarmat cu rabdare ,incercind sa citesc ce-ai postat despre bridge si, n-am reusit sa duc lectura pina la capat ! dar, atit cit am citit ,mi-am adus aminte de ceea ce jucam pe la mare sau in trenul personal ce ne ducea la munte ....adica , whist si licitatia, ambele variante scurte si simplificate ,ca reguli, ale jocului de bridge ....whist mai jucam din cind in cind cu o placere deosebita, mai ales cind ne adunam 6 persoane ....

De la: cristianvitu, la data 2010-11-02 16:17:57mã maestre..mã maestre..Maestre!!!! care judecatã?!...ce popor!??..care ielectorat , bre?....Ãããstaaa???!

Basescu si reformator,la ce ,la hotie?

Stafia lui Basescu,obsesia Basescu

Rar s-a mai intamplat sa asistam la o psihoza colectiva,o psihoza in care nu este vorba de argintul viu ci de o personalitate care tortureaza constiinta si fericirea,sa nu spun si linistea unor ziaristi si politicieni.

Dl.SRS afirma ca activitatea CNSAS privind o categorie de cetateni(este vorba de ierarhi nu de biserica) este doar o perdea de fum in care doar Basescu si serviciile secrete sunt implicate si ca nici mai mult ,nic mai putin aceste forte tenebroase vor sa confiste,cum spune el,SCAUNUL PATRIARHAL.

CNSAS ar avea chipurile rol de instrument al dlui Basescu,desi el este format din oameni numiti de partide,printre care si PNL.
Sa fie oare vorba de o fascinatie,o hipnoza diabolica care face pe acesti reprezentanti ai partidelor sa faca jocul marelui vrajitor?

CNAS ar fi doar o perdea de fum care acopera adevaratii manipulatori….Basescu, care tortureaza pe bietii ierarhi si ii compromite dar,mai mult decat atata manipulatorul Basescu face aici choar politie politica
A sosit vremea spune apocaliptic SRS sa atragem atentia opiniei publice ca "deconspirarea" inaltilor ierarhi, taman cand trebuie ales patriarhul, este o diversiune. Iar aici rolul il are intaiul statator de la Cotroceni. Care rosteste discursuri electorale in biserici

Vorbind ca un activist,Dl.SRS lanseaza apelul mobilizator,opriti diversiunea impotriva Bisericii Ortodoxe Romane! Atrageti-i atentia lui Traian Basescu asupra realitatii ca nu sacrificarea independentei Bisericii ii va asigura un nou mandat. Si spuneti-i deschis ca nu va mai avea un mandat.

Este greu de a caracteriza un asemenea articol care ne arata ca lupta politica in Romania a inceput sa depaseasca limitele normalitatii si sa apara adevarate psihoze.

Nu se mai pune aici problema ca cineva minte.Tare ma tem ca acel cineva sa nu creada chiar ceea ce spune aici.

Ar fi dureros ca un formator de opinie publica sa devieze in neantul irealitatii politice si sa nu-si dea seama,crezand ca spune adevarul.

De la: 9am129906, la data 2010-12-05 16:09:32

Stafia lui Basescu,obsesia Basescu

Rar s-a mai intamplat sa asistam la o psihoza colectiva,o psihoza in care nu este vorba de argintul viu ci de o personalitate care tortureaza constiinta si fericirea,sa nu spun si linistea unor ziaristi si politicieni.

Dl.SRS afirma ca activitatea CNSAS privind o categorie de cetateni(este vorba de ierarhi nu de biserica) este doar o perdea de fum in care doar Basescu si serviciile secrete sunt implicate si ca nici mai mult ,nic mai putin aceste forte tenebroase vor sa confiste,cum spune el,SCAUNUL PATRIARHAL.

CNSAS ar avea chipurile rol de instrument al dlui Basescu,desi el este format din oameni numiti de partide,printre care si PNL.
Sa fie oare vorba de o fascinatie,o hipnoza diabolica care face pe acesti reprezentanti ai partidelor sa faca jocul marelui vrajitor?

CNAS ar fi doar o perdea de fum care acopera adevaratii manipulatori….Basescu, care tortureaza pe bietii ierarhi si ii compromite dar,mai mult decat atata manipulatorul Basescu face aici choar politie politica
A sosit vremea spune apocaliptic SRS sa atragem atentia opiniei publice ca "deconspirarea" inaltilor ierarhi, taman cand trebuie ales patriarhul, este o diversiune. Iar aici rolul il are intaiul statator de la Cotroceni. Care rosteste discursuri electorale in biserici

Vorbind ca un activist,Dl.SRS lanseaza apelul mobilizator,opriti diversiunea impotriva Bisericii Ortodoxe Romane! Atrageti-i atentia lui Traian Basescu asupra realitatii ca nu sacrificarea independentei Bisericii ii va asigura un nou mandat. Si spuneti-i deschis ca nu va mai avea un mandat.

Este greu de a caracteriza un asemenea articol care ne arata ca lupta politica in Romania a inceput sa depaseasca limitele normalitatii si sa apara adevarate psihoze.

Nu se mai pune aici problema ca cineva minte.Tare ma tem ca acel cineva sa nu creada chiar ceea ce spune aici.

Ar fi dureros ca un formator de opinie publica sa devieze in neantul irealitatii politice si sa nu-si dea seama,crezand ca spune adevarul.

Ba niznaiule, noi nu suntm speriati de stafia lui basecsu, ci de cea a ceausescului care tot asa a inceput ca si fraudulosul! Si cine a fost pupila ceauseascai, cine si-a corit drumul pe spinarea colegilor/aliatilor/pupicuroilor? Basecsu, acest ceausescu 2, cel care a reusit sa-l depaseasca in anti-Reforma pana si pe iliescu! Nici macar iliescu nu a mai indraznit dupa 15 iunie 1990 sa se mai lege de Presa, singura Putere care nu e la picioarele fraudulosului!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

Editorial - Morti pentru Basescu

din:
www.cotidianul.ro/

Ce mai semneaza Dictatorul?

Cine este cu adevarat George Maior? Mahomed nu stie zimbi
--------------------------------------------------------------------------------
Print Trimite articolul prin e-mail Scrie opinia ta
„Sint dispus sa condamn crimele comunismului si nu avem evaluari,... evaluari macar aproximative, bazate pe documente“. Pare un citat din Nicolae Plesita, Ion Dinca sau Alexandru Draghici. Dar nu avem noi atita noroc: e din Traian Basescu.

Cu sau fara stirea presedintelui, comunismul a omorit sute de mii de oameni. Ranitii urca spre trei milioane, afectatii - spre douazeci. Insa baza ireductibila a terorii ramine crima fizica. Moartea violenta, adusa cu parul, cu ranga, cu frigul, cu infometarea, este blazonul fundamental al casei. Orice ocol prin tortura, izolare sau umilire e, prin comparatie, supliciu cu surdina. Comunismul a ucis si a lasat amprente. A produs cadavre si gropi comune, a lasat dire de singe peste tot, ca intr-o macelarie.

Si, pentru buna informare a presedintelui, asasinatul are data, adresa si proces-verbal. Mortii au nume si numar. Listele se intind in zeci de documente si sute de marturii. Cimitirul total are subdiviziuni teritoriale stiute. Recensamintul omorului cu violenta atinge un grad ridicat de precizie.

Ei bine, standardul Basescu e putin diferit: „...as putea sa-i condamn pentru ca mie mi-a fost frig, as putea sa-i condamn pentru ca trebuia sa aduc, eu navigind, copiilor lapte praf din strainatate, as putea sa-i condamn ca aduceam sotiei alimente din strainatate, as putea sa-i condamn ca veneam si facusem instalatie de iluminat din bateria de la masina, ca am adus ca sa se incalzeasca copiii lampi de petrol din Turcia, ca sa nu mai stea in frig in apartament - pot sa-i condamn pentru toate lucrurile astea pentru ca le-am trait?“.*

Cit despre ceilalti, cei care au murit, sa infiintam dracului o comisie! O cer suferintele de catifea ale capitanului Basescu si carnetul lui de partid.

Fiindca, e bine sa ne amintim: comunismul nu a navigat la Port Said si n-a facut escala la Limassol. Comertul cu blugi si carpete n-a fost singeros, iar martiriul baxului de Kent a avut ca urmari doar bunastarea. Cit despre luptele pe mare cu Securitatea in perioada Anvers, ele au ajuns pina in zilele noastre la nivelul de realism al aventurilor lui Sindbad. Comisia Tismaneanu are asadar utilitatea inversata a nechezolului: sa transforme comunismul cu inlocuitori, servit de presedinte, in cafea stiintifica, ale carei eticheta si pret sa poata fi silabisite in urechea unui popor uituc. Savantii pusi la treaba e bine ca sint pusi: contabilitatea ororii trebuie dusa pina la zecimale. Dar e rusinos ca floarea expertilor n-a informat-o pe Capitania-Sa despre faptul ca cifrele momentului erau destule. Ca sa condamni comunismul dupa 16 ani de marturii, nu-ti mai trebuie semnatura in original a lui Nicolschi. Procesul Oportunismului e insa departe de a fi inceput si, in loc sa-l pocneasca pe comanditar cu istoria peste obraz, membrii comisiei au pocnit din calciie.

Ei bine, acolo unde insulta presedintelui s-a lasat salutata de servilismul teoretic al oricarei comisii, a aparut ideea de a furniza impricinatilor niste cifre. Cifre reci si macabre, care inchid in frigul lor intreaga grozavie a mortii. Cifre minime, dar exacte. Acoperite cu fapte, cu nume si cu pamint inghetat. Morti pentru Basescu.

Ca sa-i termine mai repede pe romani, comunistii le-au exterminat elitele. Virfurile clasei politice, militare si economice, elita intelectualitatii si a bisericii au fost pe lista urgentelor. Impotriva lor, impotriva fiintei lor biologice, a fost folosit intregul arsenal al durerii fizice, de la infometare la topor.

Imaginatia calailor rusi a primit patent de functionare in inchisorile Romaniei si, pe cind cercetatorii de azi recitau poezii cu Stalin, mintea tarii era ucisa cu ranga.

Pentru disparitia elitelor romanesti au depus marturie victime si cercetatori. Oameni evadati din cosmar au enuntat proportiile genocidului, autori cu reputatie stiintifica au inventariat suferinta. Ei au demonstrat cu probe fizice ca, la capatul oricarei discutii despre comunism, ramine un nevazut covor de oase.

Jilava, Aiud, Gherla, Vacaresti, Pitesti, Periprava sint cele citeva nume romanesti ale iadului. Dar presedintele Romaniei are dificultati de pronuntie, desi in cazul cuvintului „gaozar“, adresat unui jurnalist, sau al cuvintului „restaurant“, alaturat Europei, rostirea a fost prompta. Se demonstreaza astfel stiintific ca nuantele marinaresti par sa-si gaseasca mai repede drumul spre bolta sa palatina decit condamnarea comunismului.

Iar in problema mortilor, e de la sine inteles ca presedintele are raspunsul gata pregatit: „Sa traiti bine!“

*Revista „22“, Rodica Palade, interviu cu Traian Basescu

In primii ani ai terorii comuniste, la Sighet au fost incarcerate majoritatea marilor personalitati politice romanesti care se opuneau comunismului.


Regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej contabilizeaza cel mai mare numar de detinuti politici. Aceasta nu inseamna insa ca in timpul lui Ceausescu teroarea a fost mai mica.

Neutralizarea elitei politice a fost unul dintre proiectele urgente puse in practica o data cu venirea la putere a comunistilor. Instaurata nelegitim – prin fraudarea rasunatoare a alegerilor din 1946 -, puterea comunista si-a impus proiectul de exterminare a elitei politice precedente in citiva ani. Asa incit, in 1964, atunci cind, in ultimele luni de domnie, Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat faimosul decret de gratiere a detinutilor politici, tinta finala a proiectului de exterminare a elitei politice fusese deja atinsa.

Eficienta comunista

Intr-un an si citeva luni – 1946-1947, comunistii au scurtcircuitat monarhia si au anulat brutal regimul democratic multipartinic neutralizind opozitia politica democratica si inlocuind, rapid, democratia cu dictatura partidului unic. Trei partide cu prezenta vizibila pe scena politica de la acea vreme au fost initial desfiintate si apoi, programatic, membrii lor au fost distrusi: cel national-taranesc, cel national-liberal si cel social-democrat.

Dintre cele trei, PNT este partidul care, statistic, a avut cel mai mult de suferit de pe urma represiunii comuniste. In momentul masluirii alegerilor din 1946, PNT era, de altfel, cel mai influent si mai popular partid politic din Romania. „PNT a fost partidul cel mai afectat de represiunea comunista si pentru ca in fruntea lui se afla cel mai inversunat oponent al comunismului – Iuliu Maniu. Taranistii care au suprevietuit inchisorilor au fost urmariti pina in 1989, iar la CNSAS, cel mai problematic dosar are 100 si ceva de volume si poarta numele PNT“, spune Armand Gosu, specialist in istorie recenta. Intr-o declaratie publica, primul lider al PNT-CD dupa 1989, Corneliu Coposu, a spus ca „doar partidul nostru a dat 270.000 de oameni arestati, dintre care trei sferturi au murit in inchisoare“. Majoritatii acestora li s-au pierdut urma. Al doilea partid care a avut un numar impresionant de victime a fost PNL. Radu Cimpeanu, lider liberal, care a fost el insusi in mai multe penitenciare in timpul comunismului, spune ca „elita politica a PNL, care era totodata si o elita economica a Romaniei, a fost distrusa in proportie de 90%. Majoritatea au murit in inchisoare. In perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, poporul roman a fost decapitat de elitele sale. Atunci a fost distrusa completamente categoria superioara a poporului roman“.

Locuri de detentie

Cel mai des mentionate nume de locuri de detentie in care au stat arestatii politici au fost urmatoarele: inchisori - Aiud, Gherla, Sighet (aici, de altfel, au fost cei mai multi ministri aruncati la groapa comuna), Pitesti, Jilava; lagare – Peninsula, Poarta Alba si Periprava. In total, se apreciaza ca au fost mai mult de 230 de locuri de detentie – cifra care aduna spatiile de ancheta, de triaj, penitenciarele, lagarele de munca si cele de deportare. In plus, la inventarul spatiilor de arest trebuie adaugate si sediile Securitatii – peste 100 – acolo unde detinutii politici au fost supusi interogatoriilor si torturilor. De asemenea, au mai existat si cel putin 15 locatii unde functionau azilele psihiatrice cu caracter politic si unde cei arestati erau „reeducati“.

Regimul penitenciarelor in care erau inchisi detinutii politici semanau in detaliu cu cele in care au fost puse in practica vastele programe de exterminare nazista. Si in cazul unora si in cazul altora, tinta urmarita era aceeasi: exterminarea detinutilor, fie ea lenta sau rapida.

Date despre detinutii politici

Intre 500.000 (cifra minima) si 2.000.000 (cifra maxima) se apreciaza ca este numarul detinutilor politici. Detentia acestora a avut loc, in majoritatea cazurilor, in regimul Dej.

In perioda in care Romania a fost condusa de Nicolae Ceausescu, datele cu privire la detinutii politici sint de ordinul sutelor sau, in cel mai bun caz, al miilor. Doua sint motivele pentru care intre „cifrele“ care numara detinutii politici din regimul Dej si cele ale regimului Ceausescu apare o discrepanta asa de mare: mai intii, intre 1946 si 1964, elita politica fusese in cvasi-totalitatea ei neutralizata; in al doilea rind, in timpul lui Nicolae Ceausescu, detinutii retinuti pentru motive politice erau „camuflati“ in infractori de drept comun sau erau internati in spitale psihiatrice, acolo unde li se administrau narcotice si socuri electrice.

Reeducarea sub tortura
Definitia sedintelor de „reeducare“ data chiar de catre „reeducatori“ este urmatoarea: sedinte de scos „putregaiul din banditi“. Iata doua cazuri semnificative pentru procesul de reeducare.

Aurelian PANA

Presedinte al Institutului National de Export, membru in Consiliul Permanent al Agriculturii, ministru subsecretar de stat si apoi minstru plin la Agricultura si Domenii.

Arestat in 1948 si condamnat la 10 ani de inchisoare, la virsta de 68 de ani. Detentia la Jilava, Cernavoda (unde a fost rob la roaba), Gherla. Torturat de o echipa de „reeducatori“ tortionari venita de la Pitesti, condusa de Popa Tanu. Omorit in 1951. Una dintre scenele de groaza ale acestei „reeducari“ prezentata de martorul Anastase Buciumeanu este redata in lucrarea lui Cicerone Ionitoiu: „Printre noi, un batrin, fost ministru, Aurelian Pana, este pus in genunchi. Cincizeci de descreierati sar peste el, lovindu-l cu picioarele in cap.... Nu peste mult timp, va fi ucis intr-o celula de reeducati... Un jandarm, Panduru, i-a scos dintii de aur din gura dupa moarte“.

Petre PANDREA

Deputat; doctor in stiinte juridice si filosofie (specializari la Berlin, Heidelberg, München, Paris, Roma), avocat (consultant la Atena, Barcelona New York, Philadelphia, Rotterdam etc). Scriitor gindirist si redactor la „Adevarul“ si „Dreptatea“. Casatorit cu sora lui Lucretiu Patrascanu. A pledat gratuit pentru membrii PCR in ilegalitate, PNT sau pentru cetateni evrei.

Arestat de comunisti in 1952, in timpul anchetei lui Lucretiu Patrascanu. Detentia la Ministerul de Interne si Ocnele Mari. Rearestat in 1958. Condamnat la 15 ani de munca silnica pentru „uneltire impotriva orinduirii de stat“ si „agitatie“. Detentia la Jilava (unde a fost batut cumplit), Pitesti si Aiud (torturat si izolat la zarca). „Reeducat“ intre 1962-1964, la Aiud, ceea ce nu l-a impiedicat sa scrie in „Reeducarea de la Aiud“ urmatoarele: „Opozitia politica a fost decimata, planificat, cu revolverul la timpla. Este o poveste trista si ingrozitoare de care-mi este rusine sa ma ating. Mi-este rusine ca sint om. Mi-este rusine ca sint roman. Mi-este rusine ca am meditat pe Marx, Engels si Lenin. Mi-este rusine ca am trait in secolul XX. .... La Ocnele Mari, Pitesti si Gherla, s-a dat sa se bea urina si sa se consume fecale pe motive... teoretice. Trebuia sa se creeze un soc psihologic, o transformare radicala launtrica, prin care detinutul, student sau intelectual, devenea brusc si definitiv prin inspaimintare din reactionar cel mai bun marxist-leninist“. Eliberat de la Aiud in 1964, cu decretul 411.

Acuze de top
Comunistii au dat dovada de multa imaginatie cind i-au acuzat pe adversarii lor politici.

Intre acuzele cele mai frecvente in baza carora au fost condamnate politic persoanele in timpul regimului comunist, se regasesc urmatoarele: a) „crima de uneltire impotriva ordinii sociale“ (exemple foarte des intilnite de „uneltire“: fredonarea cintecului „Desteapta-te, romane“ sau acordarea de ingrijiri medicale „dusmanilor poporului“); b) „crima de nedenuntare“ a frate-lui, sotului etc...; c) „deviationism“; d) „cosmopolitism“ si „atitudine retrograda“; e) „nationalism“ (numarul 1 ca frecventa in sentintele victimelor politice ale comunismului din Basarabia); f) „crima de agitatie publica“; g) „propaganda indreptata impotriva statului“; h) „originea sociala nesanatoasa“; i) „discutii dusmanoase“ la adresa regimului; j) „ajutor legionar“; k) „actiune criminala de sabotaj... efectuind lucrari neplanificate“ (sau neindeplinind o sarcina de partid); l) „crima de amenintare a pacii popoarelor“; m) „vinovat pentru dezastrul Romaniei“; n) impotrivire la colectivizare („la intovarasire“); o) „nu si-a predat cotele agricole“ (chiar daca nu a putut din cauza secetei); p) „activitate dusmanoasa impotriva regimului democrat“ sau „lupta impotriva democratiei“ (...comuniste); r) „tradare de patrie“; s) „inalta tradare“; t) refuzul de a trece la ortodoxism; u) calitatea de ruda a unui detinut politic.

Printre cele mai ilare acuze facute de comunisti invinuitilor pe motive politice, se detaseaza urmatoarele: a) „crima de favorizare a sotului“; b) „spiritism“ (exemplu: presupusa incercare a unei victime de a lua legatura cu spiritul lui Codreanu); „poezii daunatoare ordinii de stat“; c) „impotrivire la intovarasire“; d) „a spus bancuri cu caracter reactionar“; e) „sentimente antisovietice“, „atitudine antisovietica“; f) „huliganism politic“; g) „activitate national-taranista impotriva orinduirii comuniste“; h) elogierea stiintei si tehnicii capitaliste.

Citeste in continuare:
Lista inaltilor demnitari condamnati la iad
In primii ani ai terorii comuniste, la Sighet au fost incarcerate majoritatea marilor personalitati politice romanesti care se opuneau comunismului.

Victime pentru Basescu. Episodul 1: elita politica

Traian Basescu are o prima transa de „date stiintifice“ in baza carora sa poata condamna comunismul.

Morti pentru Basescu un editorial de Doru Buscu

Mariti lista noastra

Lista cu numele victimelor elitei politicienilor distrusa de comunism prezentata de ziarul nostru este una minima. Cei care detin date si nume suplimentare sint invitati sa le trimita la adresa victime_comunism@cotidianul


Dumitru Alimanisteanu, ministru
Constantin Angelescu, ministru
Constantin Argetoianu, presedinte al Consiliului de Ministri
Aurel Baciu, subsecretar de stat
Victor Badulescu, subsecretar de stat
Coriolan Baran, subsecretar de stat
Petre Bejan, ministru
Aurelian Bentoiu, ministru
Mihail Berceanu, subsecretar de stat
Sever Bocu, ministru
Sebastian Bornemisa, subsecretar de stat
Emil Mihail Brancovici, senator
Zamfir Bratescu, subsecretar de stat
Constantin (Dinu) Bratianu, ministru, presedinte al Partidului National Liberal
Constantin (Bebe) Bratianu, ministru
Radu Budisteanu, ministru
Nicolae Budurascu, subsecretar de stat
Dumitru Caracostea, ministru
Victor Cadere, secretar de stat
Ion Camarasescu, ministru
Henri Cihoski, ministru
Gheorghe Cipaianu, ministru
Daniel Ciugureanu, ministru
Tancred Constantinescu, ministru
Alexandru Constant, ministru
Ion Christu, ministru
Nicolae Cornateanu, ministru
Napoleon Cretu, subsecretar de stat
Theodor Cudalbu, ministru
Sever Dan, ministru
Camil Demetrescu, diplomat
Achille Diculescu, subsecretar de stat
Silviu Dragomir, ministru
Augustin Filip, subsecretar de stat
Grigore Fotino, ministru
Grigore Georgescu, ministru
Ion Georgescu, subsecretar de stat
Ermil Gheorghiu, subsecretar de stat
Stan Ghitescu, ministru
Ion Gigurtu, presedinte al Consiliului de Ministri
Constantin C. Giurescu, ministru
Alexandru Glatz, secretar de stat
Victor Gomoiu, ministru
Pantelimon Halippa, ministru
Emil Hatieganu, ministru
Ion Hudita, ministru
Constantin Ilasievici, ministru
Ioan Ilcus, ministru
Dimitrie Ioanitescu, ministru
Ionescu Gruia Nicolae, ministru
Alexandru Lapedatu, ministru, presedinte al Academiei Romane
Gheorghe Leon, ministru
Ilie Lazar, presedinte al organizatiei muncitoresti a Partidului National Taranesc
Aurel Leucutia, ministru
Ioan Lupas, ministru
Ion Macovei, ministru
Iuliu Maniu, presedinte al Consiliului de Ministri; presedinte al Partidului National Taranesc
Mihail Manoilescu, ministru
Ion Manolescu Strunga, subsecretar de stat
Nicolae Mares, ministru
Nicolae Marinescu, ministru
Mihail Magureanu, subsecretar de stat
Stefan Metes, subsecretar de stat
Gheorghe Mihail, vicepresedinte al Consiliului de Ministri
Ion Mihalache, ministru
Petre Mironescu-Mera, subsecretar de stat
Iuliu Moldovan, subsecretar de stat
Valeriu Moldovan, subsecretar de stat
Victor Moldovan, subsecretar de stat
Tiberiu Mosoiu, subsecretar de stat
Dumitru Munteanu-Ramnic, subsecretar de stat
Radu Niculescu-Buzesti, fruntas al Partidului National Taranesc
Dumitru Nistor, subsecretar de stat
Ion I. Nistor, ministru
Voicu Nitescu, ministru
Victor Papacostea, subsecretar de stat
Nicolae Pais, subsecretar de stat
Ion Pelivan, ministru
Nicolae Penescu, secretar general al Partidului National Taranesc
Ioan Perieteanu, ministru
Constantin Titel Petrescu, presedintele Partidului Social Democrat
Ion C. Petrescu, subsecretar de stat
Ion Pop-Ienci, subsecretar de stat
Romulus Pop, deputat
Valeriu Pop, ministru
Alexandru Popescu-Necsesti, subsecretar de stat
Dorimedont Popovici, ministru
Ion Popovici Epure, general
Mihai Popovici, ministru
Titus Popovici, subsecretar de stat
Albert Popovici-Tasca, subsecretar de stat
Radu Portocala, subsecretar de stat
Virgil Potarca, ministru
Mihai Racovita (Cehanu), ministru
Victor Radulescu Pogoneanu, diplomat
Savel Radulescu, subsecretar de stat
Ion Rascanu, ministru
Mihail Romniceanu, ministru
Radu Rosculet, ministru
Nicolae Samsonovici, ministru
Ion Sandu, ministru
Vasile Sassu, ministru
Teofil Sauciuc Saveanu, ministru
Ion Gh. Savin, subsecretar de stat
Nicolae Sibiceanu, subsecretar de stat
Constantin Dinu Simian, subsecretar de stat
Victor Slavescu, ministru
Virgil Solomon, ministru
Florian Stefanescu Goanga, subsecretar de stat
Gheorghe Strat, subsecretar de stat
Gheorghe Tasca, ministru
Emanoil Tatarescu, deputat
Gheorghe Tatarescu, presedinte al Consiliului de Ministri
Constantin Tomescu, ministru
Dumitru V. Toni, subsecretar de stat
Gheorghe Vasiliu, subsecretar de stat
Gheorghe Vantu, subsecretar de stat
Aurel Vlad, ministru
Constantin C. Zamfirescu, ministru
Nicolae Zigre, ministru
Eugen Zwiedenek, subsecretar de stat

Informatiile astea le ai mata sa inteleg de la traian basescu, nu-i asa???? Ca el a fost cam in toate guvernele comuniste, a fost chiar preferatul Elenei Ceausescu ( l-a scos din multe buclucuri)!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Vezi ba cifra 906, de ce ziceam ca topicul e gresit? Ai gasit si tu un niste artIcole scrise de jurnalisti si nu de pupinkuroi!
Tine-o tot asa!

JOS FRAUDULOSUL DICTATOR!

Cam din cauza a ceea ce scrie nenea psihologul sau psihiatrul, ce-o fi el, m-am hotarat sa nu ma mai dau in stamba cu vesnicii sociopati, asa am aflat acum ca se cheama ... (cine naiba nu e sociopat in tarisoara noastra, el stie ....) si sa incerc sa nu devin ca ei. Ca sociopatii.
Inteleg ca e ceva de rau sa fi sociopat ...
E unul care tot tipa cu "Jos, Dictatorul !" si este evident ca se refera la Basescu ...
Ca sa fie si mai sigur, scrie "jos dictatorul-jucator" ...
E clar ca omul habar nu are ce este aia dictatura.
Daca el isi inchipuie ca ar putea exista un dictator in tara condusa de el si cohorte de "jurnalisti" si 'analisti" sa-l poata injura in ziare, la radio si pe mai toate posturile Tv, atunci trebuie internat, la viteza, intr-un stabiliment de boli mintale. Omul e in stare grava. E demn de mila.
Beleaua apare cand se descopera ca mai exista bolnavi de acest gen si nu putini ...
Nu vreau sa ma inscriu in trupa aceasta de oameni cu probleme mentale si nici in cealalta.
Amuzant mi se pare ca baietii se straduiesc sa demonstreze ca sunt detasati scriind despre o echipa de fotbal ... despre bridge, jocuri de societate ... vezi Doamne ca sa arate ca nu sunt preocupati de obiectul urii lor viscerale: Basescu.
Foarte tare !
Nimeni nu-i intreaba de ce nu fac un forum despre Otelul Galati sau despre pocker pe care, pasionatii pot sa schimbe impresii si ce-or vrea ei, fara nici cea mai mica problema ...
Din cand in cand mai apare ala cu "jos, Dictatorul !".
Asa, ca sa nu se plictiseasca jucatorii...
Ne plangeam ca nu exista libertate de opinie si de exprimare pana in '89 ...
Acum exista !
Dar habar n-avem ce sa facem cu astea ...
Cand era cu adevarat un Dictator, nu striga nimeni, nici la radio, nici prin ziare, nici pe la televizor ... "Jos, Dictatorul !", ...
Acum, cand avem parlament, ca vai de capul lui, asa cum e el acum, guvern, partide, pareri cat cuprinde ... un presedinte cu puteri executive foarte limitate ... se gasesc isteti care urla "JOS, DICTATORUL !".
Nu miram ca o ducem rau ?
Meritam sa o ducem bine ?
Macar suntem in stare sa definim ce e aia "bine" ?

Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.

Cicã în fiecare dimineaþã, badea Gheorghe trecea prin faþa Palatului Cotroceni. Bãse era zilnic la fereastrã ºi îi striga ”O zi bunã, bade!”. Iar moºul îi rãspundea: ”Sã ai cãldurã, domnule preºedinte!”. Secvenþa se repetã vreo sãptãmânã. Într-o zi, preºedintele coboarã, îl aºteaptã ºi îl abordeazã pe Gheorghe: ”Auzi bade, ce fel de urare e aia pe care mi-o faci în fiecare dimineaþã? E vreun regionalism?”. Badea se uitã la el ºi spune: ”Da de unde... Dar când strigãm de peste drum nu pot spune: Arzã-te-ar focul! Ne aude lumea, domnule...”.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

"Cicã în fiecare dimineaþã, badea Gheorghe trecea prin faþa Palatului Cotroceni. Bãse era zilnic la fereastrã ºi îi striga ”O zi bunã, bade!”. Iar moºul îi rãspundea: ”Sã ai cãldurã, domnule preºedinte!”. Secvenþa se repetã vreo sãptãmânã. Într-o zi, preºedintele coboarã, îl aºteaptã ºi îl abordeazã pe Gheorghe: ”Auzi bade, ce fel de urare e aia pe care mi-o faci în fiecare dimineaþã? E vreun regionalism?”. Badea se uitã la el ºi spune: ”Da de unde... Dar când strigãm de peste drum nu pot spune: Arzã-te-ar focul! Ne aude lumea, domnule...”."

Asta-mi aduce aminte de unul care vroia sa fie elegant si le spunea doamnelor cu care se credea apropiat si ... spiritual ... :
- Sa te iubesc in ... gura !

Ele radeau si ziceau mai pe urma ...:
- N-ai ce-i face, asta e Costica ! ... chicotind mai departe ...

Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.

... ..mi-e mi-aduci aminte de Paste...daca treci de la Base la personale....

...ok..asta e .

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-12-07 10:46:41... ..mi-e mi-aduci aminte de Paste...daca treci de la Base la personale....

...ok..asta e .

Vad ca te-ai basicat de parca ar fi fost vorba despre tine ... nu despre Base ... sau ti-o fi spus si tie vreun Costica o chestia de genul asta ...
Nu, mamaita, n-am vrut sa te atac ...
mi-ai aminti de Costica si vorbele lui de spirit cu glumita ta.
Uite una mai rasarita, de pe vremea dictatorului, acum regretat de multi ...
Un student arab intarzie la cursul unui profesor despre care se stia ca nu trece cu vederea pe studentii care intra in sala dupa el si-i admonesteaza ...
- De ce ai intarziat, domnule student ?
- Bai, sa vedeti, dom' brofesor ... nins in noaptea asta si nu bornit masina la mine ...
- Lasa-ne dom'le cu masinile dumitale, adica ce? nu puteai sa vi, ca toata lumea cu tramvaiul, ca mine, ca ceilalti studenti ? Sau cu taxiul, ca voi arabii aveti bani, nu ca noi ....
- Bai asa si facut, dom' brofesor ... luat taxi la mine, mers ce mers, dar cand ajuns in Piata Romana nu putut trece taxi cu mine, blocat circulatie, trecut presedinte cu camasa-n gura ...
- Cum adica "trecut presedinte cu camasa-n gura ... " ? L-ai vazut dumneata pe presedinte cu camasa-n gura ?
- Eu nu vazut, da' sofer taxi vazut si spus la mine:
- Trece presedintele, camas in gura lui !.....

Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.

De la: Silviu, la data 2010-12-07 11:02:30

De la: Ingrid, la data 2010-12-07 10:46:41... ..mi-e mi-aduci aminte de Paste...daca treci de la Base la personale....

...ok..asta e .

Vad ca te-ai basicat de parca ar fi fost vorba despre tine ... nu despre Base ... sau ti-o fi spus si tie vreun Costica o chestia de genul asta ...
Nu, mamaita, n-am vrut sa te atac ...
mi-ai aminti de Costica si vorbele lui de spirit cu glumita ta.
Uite una mai rasarita, de pe vremea dictatorului, acum regretat de multi ...
Un student arab intarzie la cursul unui profesor despre care se stia ca nu trece cu vederea pe studentii care intra in sala dupa el si-i admonesteaza ...
- De ce ai intarziat, domnule student ?
- Bai, sa vedeti, dom' brofesor ... nins in noaptea asta si nu bornit masina la mine ...
- Lasa-ne dom'le cu masinile dumitale, adica ce? nu puteai sa vi, ca toata lumea cu tramvaiul, ca mine, ca ceilalti studenti ? Sau cu taxiul, ca voi arabii aveti bani, nu ca noi ....
- Bai asa si facut, dom' brofesor ... luat taxi la mine, mers ce mers, dar cand ajuns in Piata Romana nu putut trece taxi cu mine, blocat circulatie, trecut presedinte cu camasa-n gura ...
- Cum adica "trecut presedinte cu camasa-n gura ... " ? L-ai vazut dumneata pe presedinte cu camasa-n gura ?
- Eu nu vazut, da' sofer taxi vazut si spus la mine:
- Trece presedintele, camas in gura lui !.....

... ...sa-mi spuna mie? ntz...ai fi fost primul asa...curajos.

Buna asta cu camasa ...mi-a trecut urticaria

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-12-07 11:09:02

De la: Silviu, la data 2010-12-07 11:02:30

De la: Ingrid, la data 2010-12-07 10:46:41... ..mi-e mi-aduci aminte de Paste...daca treci de la Base la personale....

...ok..asta e .

Vad ca te-ai basicat de parca ar fi fost vorba despre tine ... nu despre Base ... sau ti-o fi spus si tie vreun Costica o chestia de genul asta ...
Nu, mamaita, n-am vrut sa te atac ...
mi-ai aminti de Costica si vorbele lui de spirit cu glumita ta.
Uite una mai rasarita, de pe vremea dictatorului, acum regretat de multi ...
Un student arab intarzie la cursul unui profesor despre care se stia ca nu trece cu vederea pe studentii care intra in sala dupa el si-i admonesteaza ...
- De ce ai intarziat, domnule student ?
- Bai, sa vedeti, dom' brofesor ... nins in noaptea asta si nu bornit masina la mine ...
- Lasa-ne dom'le cu masinile dumitale, adica ce? nu puteai sa vi, ca toata lumea cu tramvaiul, ca mine, ca ceilalti studenti ? Sau cu taxiul, ca voi arabii aveti bani, nu ca noi ....
- Bai asa si facut, dom' brofesor ... luat taxi la mine, mers ce mers, dar cand ajuns in Piata Romana nu putut trece taxi cu mine, blocat circulatie, trecut presedinte cu camasa-n gura ...
- Cum adica "trecut presedinte cu camasa-n gura ... " ? L-ai vazut dumneata pe presedinte cu camasa-n gura ?
- Eu nu vazut, da' sofer taxi vazut si spus la mine:
- Trece presedintele, camas in gura lui !.....

... ...sa-mi spuna mie? ntz...ai fi fost primul asa...curajos.

Buna asta cu camasa ...mi-a trecut urticaria

Da' dar era vorba despre alt ... presedinte ...
Te-ai facut ca nu observi, mamaita ...
Da-ti place ... se aplica si in prezent ... este ... dupa cati vad pe aici ca Base umbla cu camasa-n gura ... hai, nu te sfii ...

La noi se poarta sexul oral pe la spate ...
Multi isi iubesc seful in gura, dar numai in absenta lui ...
Numai aci, pe forum, sociopatii, il practica la modul traditional.
Pana si mamaitele.
Dar numai sugerat, mai cu perdea, ca, de, ele sunt mai sensibile ...
Asta nu le impiedica sa ...

Intr-o zi, povestea o mamaita la birou, o colega a venit, indignata, sufocata de indignare si le-a spus ca sotul ei i-a cerut sa faca sex oral ....
In loc sa fie indignate, dupa cum se astepta ea, colegele, senine, au izbucnit in ras si au intrebat-o:
- Bine fato, pana acuma nimic ? numai clasic, clasic ... tu nu te-ai plictisit ? Ce-ai cu omul ?
Colega a ramas cu gura cascata (ho, nu te grabi, asteapta pana acasa, i-au zis colegele ...), a inteles cum sta treaba si de atunci nu s-a mai vaitat de nimic in ceea ce il privea pe sotul ei ...
O fi inteles, n-o fi inteles ? ...
Povestea s-a oprit aici.
Povestitoarea era tare mandra de relatarea ei ...

Un om inteligent poate spune de multe ori o prostie, dar un prost nu poate spune niciodata ceva inteligent.

De la: Silviu, la data 2010-12-07 11:46:21

De la: Ingrid, la data 2010-12-07 11:09:02

De la: Silviu, la data 2010-12-07 11:02:30

De la: Ingrid, la data 2010-12-07 10:46:41... ..mi-e mi-aduci aminte de Paste...daca treci de la Base la personale....

...ok..asta e .

Vad ca te-ai basicat de parca ar fi fost vorba despre tine ... nu despre Base ... sau ti-o fi spus si tie vreun Costica o chestia de genul asta ...
Nu, mamaita, n-am vrut sa te atac ...
mi-ai aminti de Costica si vorbele lui de spirit cu glumita ta.
Uite una mai rasarita, de pe vremea dictatorului, acum regretat de multi ...
Un student arab intarzie la cursul unui profesor despre care se stia ca nu trece cu vederea pe studentii care intra in sala dupa el si-i admonesteaza ...
- De ce ai intarziat, domnule student ?
- Bai, sa vedeti, dom' brofesor ... nins in noaptea asta si nu bornit masina la mine ...
- Lasa-ne dom'le cu masinile dumitale, adica ce? nu puteai sa vi, ca toata lumea cu tramvaiul, ca mine, ca ceilalti studenti ? Sau cu taxiul, ca voi arabii aveti bani, nu ca noi ....
- Bai asa si facut, dom' brofesor ... luat taxi la mine, mers ce mers, dar cand ajuns in Piata Romana nu putut trece taxi cu mine, blocat circulatie, trecut presedinte cu camasa-n gura ...
- Cum adica "trecut presedinte cu camasa-n gura ... " ? L-ai vazut dumneata pe presedinte cu camasa-n gura ?
- Eu nu vazut, da' sofer taxi vazut si spus la mine:
- Trece presedintele, camas in gura lui !.....

... ...sa-mi spuna mie? ntz...ai fi fost primul asa...curajos.

Buna asta cu camasa ...mi-a trecut urticaria

Da' dar era vorba despre alt ... presedinte ...
Te-ai facut ca nu observi, mamaita ...
Da-ti place ... se aplica si in prezent ... este ... dupa cati vad pe aici ca Base umbla cu camasa-n gura ... hai, nu te sfii ...

La noi se poarta sexul oral pe la spate ...
Multi isi iubesc seful in gura, dar numai in absenta lui ...
Numai aci, pe forum, sociopatii, il practica la modul traditional.
Pana si mamaitele.
Dar numai sugerat, mai cu perdea, ca, de, ele sunt mai sensibile ...
Asta nu le impiedica sa ...

Intr-o zi, povestea o mamaita la birou, o colega a venit, indignata, sufocata de indignare si le-a spus ca sotul ei i-a cerut sa faca sex oral ....
In loc sa fie indignate, dupa cum se astepta ea, colegele, senine, au izbucnit in ras si au intrebat-o:
- Bine fato, pana acuma nimic ? numai clasic, clasic ... tu nu te-ai plictisit ? Ce-ai cu omul ?
Colega a ramas cu gura cascata (ho, nu te grabi, asteapta pana acasa, i-au zis colegele ...), a inteles cum sta treaba si de atunci nu s-a mai vaitat de nimic in ceea ce il privea pe sotul ei ...
O fi inteles, n-o fi inteles ? ...
Povestea s-a oprit aici.
Povestitoarea era tare mandra de relatarea ei ...

Putin imi pasa de care presedinte era vorba...pot sa apreciez umorul unei glume in orice context.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Clubul de la Cluj someaza clasa politica: Treceti la reforma Scolii romanesti!
Un grup de universitari, oameni de afaceri, magistrati, jurnalisti au formulat in urma dezbaterii pe tema educatiei organizata de Clubul de la Cluj un apel sustinut de semnatari. Toti cer demararea de urgenta a procesului de modernizare a Educatiei, pentru ca orice intarziere inseamna un atac la viitorul tarii.

Acesta este primul gest ferm de presiune a societatii civile asupra clasei politice, pentru ca vorbele sa devina fapte.

Apel la responsabilitate - catre clasa politica si Guvernul Romaniei

Cu mai bine de 2 ani in urma, in martie 2008, toate partidele politice parlamentare si-au asumat un Pact national pentru educatie, alaturi de organizatii ale societatii civile, fiind pe deplin constiente de necesitatea modernizarii si restructurarii sistemului si institutiilor de educatie din Romania, se arata in apel.

Pina acum, clasa politica doar a tacut. Este insa urgent sa se treaca la fapte.

De aceea, facem apel la responsabilitatea tuturor partidelor politice, in particular a majoritatii parlamentare actuale si a Guvernului care o reprezinta: Situati-va la inaltimea responsabilitatii asumate prin Pactul national pentru educatie si strategia, adoptate pina acum.
Asumati-va raspunderea privind aplicarea Pactului national pentru educatie si a strategiei, alocati resursa financiara necesara si supuneti dezbaterii publice propunerile legislative

DATE GENERALE PRIVIND EFECTELE UTILIZÃRII CALCULATORULUI LA COPII SI ADOLESCENTI
Roxana CHIRITÃ*, Gabriela CHELE**, Cristinel STEFÃNESCU***, Mircea ILINCA****, Vasile CHIRITÃ*

Rezumat

Care este efectul utilizãrii calculatorului asupra mintii copiior Este calcuatorul bun sau rãu pentru copii Aceste întrebãri sunt în atentia pãrintilor si educatorilor raportându-ne la prezenta tot mai frecventã a calculatorului la servici, în scoli si acasã. Cercetãrile au identificat cã utilizarea patologicã a calculatorului afecteazã functionarea socialã, psihologicã si ocupationalã. Deci, bazându-ne pe datele gãsite în literatura de specialitate, acest articol examineazã impactul utilizãrii calculatorului a copii si adolescenti.

Cuvinte cheie: utilizarea calculatorului, copii, social, psihologic, ocupational.
Abstract

What is the effect of the computer on the mind of a child It is the computer good for children or bad for them These questions are of great concern to parents and educators, faces as we are with the growing presence of computers in the workplace, in schools, and at home. Research has identified pathological computer use which has been associated with significant social, psychological, and occupational impairment. Therefore, based upon the finding from literature, this paper examines the impact of computer use at children and teenagers.

Key words: computer use, children, social, psychological, occupational.



* Profesor, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi, Sef de sectie , Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi
** Medic rezident, Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi
*** Sef de lucrãri, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi
**** Profesor, Universitatea Tehnicã "Gh. Asachi" Iasi
Calculatorul intrã din ce în ce mai mult în viata noastrã de toate zilele, tinzând, sã devinã un bun de larg consum. Astãzi observãm cu totii tendintele de implementare a tehnicilor de informatizare si de comunicare în viata cotidianã. Ca sã realizãm amploarea acestui fenomen, ajunge sã spunem cã la nivelul anului 2004, în Romania au fost înregistrate nu mai putin de 5 milioane de persoane care folosesc regulat Internetul, prognoza pentru 2005 fiind ca acest numãr sã creascã la 5,5 milioane. Acest fenomen de masã are atât implicatii pozitive, cât si negative, ce nu pot fi neglijate. (1)
Majoritatea specialistilor considerã cã nu trebuie sã ne întrebãm dacã instruirea elevilor se îmbunãtãteste prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitãtile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operatiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentãri multiple si dinamice ale fenomenelor si, mai ales, faptul cã pot interactiona consistent si diferentiat cu fiecare elev în parte. Potrivit Departamentului pentru Educatie al SUA, 32% dintre copii au folosit Internetul înainte de a ajunge în scoala primarã. (2)
În 2002, 83% din familiile americane care au cel putin un copil cu vârsta cuprinsã între 2-17 ani, detin un calculator acasã si 78% din acestea sunt conectate la internet. (3)
Peste 90% din copii si adolescenti cu vârste cuprinse între 5-17 ani folosesc calculatorul si dintre acestia 59% navigheazã pe internet.(2)

Astãzi, copiii afirmã cã utilizeazã frecvent calculatorul pentru educatie si distractie. Studiile preliminare aratã cã impactul negativ poate fi semnificativ mult mai sever decât ca cel datorat televizorului, filmelor sau muzicii. Doar 2% din copii (13-17ani) petrec mai mult de 8h pe sãptãmânã la calculator pentru jocuri si aceasta nu influenteazã timpul pentru televizor. Dar se constatã o scãdere a timpului pentru activitãti sportive sau sociale. (3) v Peste 90% din copiii cu vârste între 13-17 ani stiu cum sã foloseascã computerul. Nu s-au evidentiat diferente între sexe în ceea ce priveste utilizarea sa. (4)

Odatã cu cresterea rolului calculatorului în viata copiilor au apãrut si întrebãrile: 1. Poate calculatorul sã motiveze cu adevãrat copii ca sã învete mai bine si mai repede 2. Trebuie ca copii sã înceapã sã utilizeze calculatorul de la vârsta de cinci ani pentru ca sã beneficieze de un servici bine plãtit mai târziu 3. Realizeazã calculatorul o "conectare" la viata realã 4. Cum va fi afectatã dezvoltarea lor psiho-comportamentalã Meritul activitãtilor desfãsurate la calculator ar trebui reevaluate deoarece timpul petrecut acasã la calculator poate înlocui alte activitãti cu rol mai important pentru dezvoltarea copiilor.
Pãrintii se simt fericiti si sunt coplesiti de bucurie atunci când copilul îsi descoperã abilitãtile de a folosi calculatorul si apoi internetul.

Desi cercetãrile asupra efectelor utilizãrii calculatorului sunt încã putine si ambiguii totusi specialistii au evidentiat consecinte pozitive si negative. S-au urmãrit efectele asupra: stãrii fizice; dezvoltãrii psiho-cognitive; dezvoltãrii relatiilor si a interactiunii sociale; si a perceperii realitãtii. (3)

A) Efectele asupra stãrii fizice:
Utilizarea îndelungatã a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate Poate determina initial disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui, pentru ca ulterior sã observãm diferite pozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze) (5)

Favorizeazã aparitia tendinitelor, numite chiar nintendinite (dupã numele jocului Nintendo), caracterizate prin durere severã la nivelul tendonului extensorului degetului mare drept urmare a repetatelor apãsãri pe butoane din timpul jocului (5)

Este un factor trigger pentru crizele epileptice (epilepsia fotosenzitivã determinatã de "licãririle frecvente" sau imaginile rapide luminoase). La 5% dintre epileptici aceasta poate fi precipitatã de stimuli externi ca de exemplu flash light, sau alti stimuli vizuali: sursele de luminã naturalã, lumina soarelui care se reflectã pe suprafata apei, printre frunzele copacilor, si cele artificiale, TV, jocurile video, monitorul calculatorului, lumina stroboscobicã. (6) Reprezintã 10% din cazurile noi de epilepsie la grupul de vârstã 7-19 ani. Este relativ rarã raportândune la incidenta epilepsiei de 1/4000 din populatia generalã. Atacurile sunt precipitate de stimuli luminosi, cel mai des incriminat fiind televizorul. La acestea se pot asocia lipsa de somn, stresul sau alte cauze care scad pragul convulsivant.

La 50% dintre cei cu epilepsie fotosenzitivã EEG este normal iar modificãrile apar la stimularea fotonicã intermitentã.

Un studiu european care investigheazã acest tip de epilepsie la 352 de copii si adolescenti din patru orase mari ale Europei, aratã cã jocul Super Mario World provoacã crizele epileptice mult mai frecvent decât televizorul. Dar depinde si de tipul de televizor, cele jucate la un televizor de 50Hz determinã mai frecvent crize de epilepsie decât cele pe televizoare de 100 Hz. (7)

Atacurile sunt declansate la cei mai multi de stimuli luminosi cu 16-25 Hz, desi s-au întâlnit si cazuri la care pragul inferior era sub 3 Hz sau peste 60 Hz. (8)

Acestea apar cel mai frevent înainte de 20 de ani, la fete mai des decât la bãieti.
Tabloul clinic poate fi diferit dar crizele tonicoclonice sunt cele mai frecvente, uneori pot apare la început crize mioclonice. (9) Persoanele cu epilepsie fotosenzitivã prezintã atacuri doar când se expun la factorii triggeri mai sus enuntati.
Opiniile actuale ale specialistior se referã la faptul cã jocurile video si de pe calculator nu sunt triggeri pentru epilepsie decât dacã existã un pattern caracteristic al individului. La persoanele cu epilepsie este posibil ca atacurile sã fie declansate prin concentrarea intensã si sustinutã necesarã la aceste jocuri. (9)
Nu existã dovezi concludente care sã evidentieze epilepsia indusã de monitorul calculatorului. Noile monitoare LCD (liquid crystal displays) si TFT (Thin Film Transistors) sunt superioare calitativ si de preferat ca sã fie utilizate. Dar totusi monitorul rãmâne un factor trigger prin timpului îndelungat petrecut în fata acestuia, a concentrãrii intense necesare activitãtii. (7) Timpul tot mai mare pe care îl petrec în faþa calculatorului duce la reducerea duratei de somn, coºmaruri, inversarea programului de somn. Unul din cinci copii, dintre cei care deþin un computer, îºi petrece mai puþin timp dormind decât proprii pãrinþi la aceeaºi vârstã. Timpul fiind mai mic cu 2 pânã la 5 ore. Rezultatele au fost obþinute în urma interogãrii a peste 1000 de pãrinþi care au instalat copiilor un calculator în dormitor. (8) Deprivarea de somn cauzeazã obosealã excesivã ce interferã cu funcþionarea socialã ºi ºcolarã, poate duce la scãderea rezistenþei sistemului imun având ca consecinþã creºterea vulnerabilitãþii pentru boalã. (10) Alte efecte: cefalee, tulburãri de alimentaþie (bulimie), scãderea acuitãþii vizuale, modificãri ale frecvenþei cardiace (9).

B) Efectele asupra dezvoltãrii psiho-cognitive:
Utilizarea îndelungatã a calculatorului poate determina tulburãri emotionale: anxietate, iritabilitate, tolerantã scãzutã la frustrare, pânã la depresie. (10)
Multi adolescenti preferã sã foloseascã computerul atunci când se simt abandonati de familie sau când stau mult timp singuri acasã, pãrintii fiind la servici sau sunt ocupati cu diverse probleme. (11)

Peele (1991) explicã mecanismul psihologic al utilizãrii calculatorului: "Îti dã sentimentul si senzatia de satisfactie pe care nu esti capabil sã le obtii în alt mod. Poate înlãtura sentimentul de nesigurantã si disconfort prin puterea de distragere a atentiei si creerea unei senzatii temporare de securitate, calm, putere de control a situatiei, intimitate, pânã la euforie, exaltare." Ei au o stimã de sine scãzutã si sentimentul de devalorizare. (11)
Young (1997) trãgea concluzia cã cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atrasi de interactiunea anonimã de pe internet.
Orzack subliniazã comorbiditãtile utilizãrii nocive a calculatorului ca fiind depresia si tulburãrile bipolare (12).
Putem vorbi de o culturã a Cyberspatiului care are propriile seturi de valori, standarde, limbaj si semne care dau sentimentul de a apartine la un grup si creeazã oportunitatea de a evada dincolo de limitele impuse de societate (13)
Utilizarea calculatorului îmbunãtãteste performantele cognitive (11).

Cercetãrile s-au centrat pe evidentierea dezvoltãrii unui set specific de aptitudini a inteligentei vizuale, importante în utilizarea calculatorului

Aplicatiile de la computer, în special jocurile, sunt proiectate sã sublinieze imaginile vizuale mai mult decât informatiile verbale. Aceste aptitudini pot fi utile în domeniul stiintei si tehnologiei, unde manipularea imaginilor pe ecran este importantã. Numeroase jocuri pentru calculator necesitã acelea si aptitudini ce sunt evaluate în testele inteligentei nonverbale, ca Wechsler si Stanford Binet. (2)

Expunerea la numeroasele imagini ale tehnologiei electronice pot contribui la cresterea selectivã a scorului inteligentei nonverbale fatã de cei din secolul trecut. De exemplu, compararea mediei la testul nonverbal, Raven Progressive Matrices, la adultii englezi cu aceasi vârstã din 1942 versus 1992 aratã o crestere importantã la cei din urmã, pentru toate vârstele testate (14).

Un studiu (1995) realizat pe elevi din clasa a VIIa si XII-a aratã cã cei care au acces la un calculator au note mai bune la matematicã si englezã decât cei care nu au. Desigur, elevii cu computer acasã fac parte din familii cu un nivel material si social crescut, factor ce este înalt corelat cu performanta scolarã. Dar între ei, cei care îl folosesc în mod frecvent au rezultate scolare mai bune decât ceilalti.

În alt studiu se aratã cã copii care participã la un program de utilizare a calculatorului dupã terminarea scolii au fãcut mari progrese la citire, matematicã, gramaticã, au cunostinte mai multe despre computer si au obtinut rezultate mai bune la testele de la scoalã comparativ cu copii care nu au participat la acest program. Fetele folosesc calculatorul la fel de des ca bãietii si chiar cu mai multã încredere decât acestia. Dar acestea îl folosesc mai mult pentru alte activitãti decât pentru jocuri. Acestea preferã jocuri bazate pe realitate, o temã destul de rar întâlnitã, fatã de bãieti care le preferã pe cele bazate pe fantezie.
Adolescentele preferã jocuri cu personaje atrãgãtoare, cu subiecte complicate si cu solutie finalã, fatã de cele violente, la care singurul obiectiv este distrugerea celorlalti. Deci, jocuri non-violente cu feedback pozitiv pentru jucãtor. Toate acestea sugereazã cã fetele nu au probleme în utilizarea calculatorului dar rãmîne de vãzut cum aceastã nouã tehnologie va duce la cresterea participãrii lor în domeniile tehnice.

C) Efectele asupra dezvoltãrii aptitudinilor sociale:
Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii si adolescenti (14). M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at Purdue University subliniazã cã tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori si functionarea socialã la adolescenti. Utilizarea îndelungatã a calculatorului duce la tulburãri de comportament: retragere socialã, introversie, agresivitate verbalã sau fizicã, comportament exploziv iritant atunci când i se cere sã facã altceva (14).
Folosirea internetului poate interfera cu procesul de dezvoltare a psiho-sexualitãtii, cu suisurile si coborâsurile sale, cu pãrtile sale de lumini si umbre, de spectaculos si banal.

S-a vãzut o tendintã de erodare a autoritãtii parentale, copii o acceptã mai putin. Aceasta depinde de tipul de activitate realizatã la calculator si de timpul petrecut în fata ecranului (11).
Pentru a dezvolta competenta socialã necesarã copii trebuie sã interactioneze cu altii. S-a evidentiat o crestere a numãrului "prietenilor electronici" la utilizatorii de calculator odatã cu o diminuare a relatiilor de prietenie care implicã interactiunea socialã.

Mai mult, unul din cinci copii cu vârste cuprinse între 8-18 ani au declarat cã au computer în dormitor. Aceasta duce la izolare si scade timpul pentru alte activitãti sociale, interferând cu dezvoltarea si mentinerea prieteniilor, 60% din ei petrec timpul singuri la calculator.
Francie Alexander, autoarea unui ghid de folosire a Internetului pentru copii relateazã din experienta sa cã "una dintre lectiile favorite ale copiilor (5-10 ani) este trimiterea unui mesaj e-mail cãtre bunici.
Oricui îi place sã primeascã scrisori, iar copiilor nu prea le place sã astepte. Avantajul este cã îi pot scrie bunicii si vor primi un rãspuns peste cel mult o jumãtate de orã….. Componenta socialã a utilizãrii computerului este cel putin la fel de importantã ca lectiile învãtate cu ajutorul calculatorului. Faptul cã folosesc Internetul împreunã cu colegii de clasã îi ajutã pe copii sã lege relatii mult mai usor" (6). Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii si adolescenti (11).
Un nivel moderat de utilizare are un impact social minor dar utilizarea excesivã (peste 30h/sãptãmânã) si jocurile violente pot duce la cresterea comportamentului agresiv, a ostilitãtii la copii.
Încã din 1980 armatele englezã si americanã utilizeazã jocuri video violente pentru a desensibiliza soldatii si ai face mai capabili sã ucidã.

Cercetãrile expunerii la jocurile violente pe calculator sau video sugereazã o crestere a comportamentului agresiv prin dezvoltarea gândirii si a sezatiilor agresive , scãzând comportamentul prosocial (11). Programele TV care contin violentã cresc în acelasi mod ca si jocurile pe calculator agresivitatea si ostilitatea la copii.
Comunicarea prin intermediul calculatorului cu altii este una din cele mai dese activitãti - în special printre tinerele fete. Adolescentii îsi fac noi prieteni prin intermediul internetului în mod frecvent. Cercetãrile aratã cã efectele asupra competentei sociale depind în parte de cât de dese sunt contactele cu familia si prietenii sau cu strãini si noi cunostinte.

D) Efectele utilizãrii calculatorului asupra perceperii realitãtii:
Lumea virtualã creatã de computer (jocuri, internet) depãrteazã copii de cea realã. Prin intermediul jocurilor copilul interactioneazã cu personaje simulate si creaturi diferite si prin intermediul internetului adolescentii îsi asumã diverse identitãti în interactiunea cu strãinii. Acestea fac ca limita real - virtual sã nu mai fie clarã la copii si adolescenti (16).

În timp ce se joacã pe Internet cu personajele favorite de desene animate, copiii învatã sã recunoascã literele si, între timp, computerele devin o parte din viata lor. Ei vãd site-uri cu povesti interactive si lectii animate, prin intermediul cãrora se împrietenesc cu literele, cu numerele sau cu sunetele. „Nu fac diferenta între lumea realã si lumea Internetului” , „asta pentru cã s-au nãscut în epoca Internetului si îl privesc ca pe o parte a vietii de zi cu zi” afirmã cercetãtorii americani (4). Ministerul Educatiei din Japonia si-a revizuit, în 2002, recomandãrile fãcute scolilor, în sensul de a promova accesul mai larg al elevilor la informatii on-line. De atunci, foarte multe scoli generale si-au impus sã-i învete pe elevii din clasele mai mari cum sã foloseascã internetul pentru studiul individual, crearea de site-uri web si folosirea postei electronice. Potrivit Ministerului Comunicatiilor din Japonia, la sfârsitul anului 2003 aproape 62% dintre elevii japonezi cu vârste între 6 si 12 ani au declarat cã folosesc internetul (1). Internetul oferã o imensã libertate de comunicare. Aceastã libertate este pe de o parte ceva favorabil, pentru cã ajutã la depãsirea unor constrângeri artificiale, iar pe de altã parte, alcãtuieste un mediu extrem de propice pentru lansarea celor mai bizare si nocive lucruri. Majoritatea tinerilor sunt atrasi spre calculator prin jocuri. Dar existã jocuri si jocuri. Iar unele dintre acestea, folosite excesiv, pot sã devinã dãunatoare. Existã în prezent o industrie extrem de profitabilã dedicatã promovãrii jocurilor electronice. De la micile calculatoare de buzunar, cu un joc sau douã, pe care le vedem adesea butonate cu pasiune în mijloacele de transport în comun, pe stradã, în parc sau la scoalã, pânã la cluburile dotate cu automate de jocuri sau calculatoare, chiar dintre cele mai performante, destinate în exclusivitate promovãrii jocurilor. Esenta jocului constã în utilitatea sa ulterioarã. Un joc ar trebui sã-i deprindã pe cei care-l practicã cu activitãti care sã le dezvolte gândirea, capacitatea de concentrare sau cea de creatie. Existã jocuri de sah, de logicã, de strategie, de creatie, dar si... faimoasele jocuri de actiune. Dacã primele categorii corespund teoriilor cu privire la necesitatea jocului ca mijloc de învãtare, cele din urmã solicitã numai dexteritatea, capacitatea de reactie si, poate, de atentie. Aceste jocuri pot crea dependentã. Cred cã multi pãrinti nu-si dau seama de efectele nocive pe care le poate avea calculatorul, folosit numai în acest fel, asupra copiilor lor. Poate cã unii sunt chiar mândri cã odraslele lor sunt foarte dibace si petrec mult timp la calculator, fãrã sã se gândeascã la folosul antrenãrii de fapt spre agresivitate si violentã. În 1998, s-a arãtat cã 80% din copii sunt familiarizati cu jocul Duke Nuken (un joc ce contine violentã, sânge, sex) si doar 5% din pãrinti îl cunosteau.
În concluzie, sunt necesare mai multe cercetãri care sã arate impactul utilizãrii îndelungate a calculatorului asupra dezvoltãrii psiho-comportamentale la copii si adolescenti si a modului în care pãrintii trebuie sã intervinã astfel încât sã nu se ajungã la consecinte negative.

Coruptia de stat in Romania

Faptul ca de multi ani Romania ocupa un loc de frunte in privinta coruptiei in Europa nu mai este o stire de sensatie.Chiar faptele unor emigranti romani nu fac decat sa certifice atmosfera de delincventa si de sociopatie din tara noastra.
Excelenta sa Presedintele Traian Basescu a aparut ca politicianul care a teoretizat in cel mai clar sens un fenomen notoriu in Romania,coruptia la nivel de stat.
Organe legislative,executile,ONG-uri in loc sa lupte contra coruptiei au devenit in fapt sedii ale coruptiei prin organizarea unui sistem corupt,in care indivizi verosi pot fura in voie,avand functii sau chiar facand legi care le favorizeaza procesul de coruptie.
Desi in Romania au falimemtat banci(Bancores.,Dacia felix,banca religiilor etc),desi s-au dat tunuri,s-au facut privatizari-adevarate impropietariri ale protipendadei politice-,s-a compromis sistemul licitatiilor publice pana la crearea firmelor sau intreprinderilor capusa care parazitau intreprinderile de stat,nimeni (cu exceptia unuia Bivolaru) nu a fost condamnat,procesele unor corupti treneaza de peste 7-10 ani.
Dl.Presedibte,cu tot riscul pe care si-l asuma(nu este usor sa te pui cu aceasta mafie a coruptiei) a spus-o raspicat:coruptia se afla pe masa guvernului iar parlamentul a devenit o institutie care face legi pentru infractori.
Iata mai jos,in rezumat doar obiectiile presedintelui privind recenta modificare a CPT si codului penal,legi care au sguduit opinia publica si internationala,motiv pentru care ambasadorii SUA si Angliei au aratat cu indignare calea coruptiei pe care s-a plasat ministrul justitiei,guvernul si parlamentul Romaniei.

- Subordonarea interesului public de aflare a adevarului în cauzele penale, cãtre interesul personal al celor cercetaþi sau judecaþi în legatura cu savarsirea de infractiuni
-Parlament subordoneaza interesul public interesului presupusului infractor.
-Codul de procedurã penala se îngrijeste de cum il protejeaza pe primar sau ministru care fura
-Nu este protejat un cetatean caruia i se fura portofelul in autobuz ci cel care il fura
-Se dau drepturi persoanelor invinuite sau inculpate în cauze penale
-Restrangerea grava a prerogativelor organelor judiciare însarcinate cu cercetarea si judecarea
-Interceptarile nu se vor efectua decat dupa începerea urmaririi penale si dupa ce infractorul este anuntat.
-Protejeaza clientela politica fara sã le pese de importanta actului lor pentru securitatea naþionala.
-limitarea duratei anchetei penale la 6 luni prin aceasta toate dosarele care sunt in cercetare dupa aceasta data fiind abandonate(Patriciu, domnul Mazare, Adrian Nastase, Codrut Seres, Remes, l Pacuraru, Chiuariu etc).
-Tinta acestei modificãri la Codul de Procedurã Penala a fost clientela politica.
-Creºterea valorii de la care se poate vorbi despre generarea unor consecinþe deosebit de grave. De la 200 de mii de lei pânã la 30 de milioane de lei, deci pana la aproape 10 milioane de euro.
-Sanctionarea cu închisoare a jurnalistilor pentru difuzarea de inregistrari audio sau video a infractorilor.

Din pacate o parte a presei,o parte a analistilor politici au continuat sa critice pe dl.Presedinte iar cand acesta a aratat ca prin coruptie se incalca Constitutia atunci cand in legea uninominalului propus de guvern ,un oligarh,de exemplu,poate ajunge deputat sau senator fara a participa direct la vot,s-a spus nici mai mult nici mai putin ca presedintele sesizand Curtea constitutionala incalca Constitutia.

Aceasta inseamna ca acel complex oligarhic politico-economic nu mai cunoaste nici o rusine si ca se comporta in Romania ca in jungla africana.