Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: Marin56, la data 2014-07-04 23:37:49Greutatea cartofilor...

Ai ineles INTREBAREA?

Marin, raspunsul tau este GRESIT.

G=mg

G=greutatea
m=masa
g= forta gravitationala

incearca un alt raspuns, Marin.

Insa, un alt Marin aspus:

Nu este nici o rusine sa te nasti prost, rusine e sa mori prost.

Marin Sorescu.

Eu cred c� fizica asta cine a inventat-o, nu a fost om nebun, dar...mai mult e f�cut� s� ne �ncurce dec�t s� ne deștepte, �n demonstrarea anumitor legi , formule, etc. Chiar și formularea probelemelor, a unor probleme, sunt f�cute ori cu rea intenție menit� s� te �ncurce mai tare, ori din prea mult� fizic�. De pild� urm�ream odat� niște enunțuri, care sunau cam așa:
Pe o suprafaț� orizontal� este așezat un corp paralepipedic, cu dimensiunile x, y, z, nu conteaz�, cu masa de 1Kg. La alte probleme spune: � de masa 1Kg�. C� este din fier, fag sau alte substanțe cu ro respectiv, c� este sau nu �n repaus... c� i se aplic� o forț� F, etc...Dac� F=m x a. Și G= m x g, urmeaz� �ntrebarea:

Dac� eu i-au corpul de fier de pe mas� cu masa m, care spune c� are masa de 1Kg, și �l așez pe talerul unei balanțe, iar pe cel�lalt taler pentru a o echilibra, așez o unitate etalon de 1Kg, balanța ar trebui s� intre �n echilibru! Nu ? Acum dac� balanța ne arat� greutatea G , care e m x g, atunci m al corpului studiat este egal� cu greutatea de 1Kg. ca și masa lui? Acu, din cele dou� formule F = m x a și G = m x g cele dou� mase sunt aceleași? Dac� da , atunci ce rost mai are g-ul �n final asupra masei? Dac� este alt m , atunci trebuia sa se noteze cu un �n � sau oricare alta liter�. Din ce am mai scris eu acolo mai in urm� spune c� nu trebuie confundat� masa cu greutatea. Poi si atunci? cum trebuie privita problema ? Acolo e vorba de forta. Ca F actioneaza asupra masei m de 1Kg. Atunci daca �nlocuim pe �m� �n cea de a doua formul� , G= f/a x g ce ar da ? Ca G ar depinde de o Forta , invers proportionala cu un a, și x cu g mic. Deci cei doi �m � din formule sunt aceeași? ca atunci la o masa de 1Kg, ar da o greutate de 10 Kg, luind in calcul si pe �g� E chestie de interpretare.

Marin, incerc sa-mi pastrez calmul, insa nu cred ca am sa reusesc cu un asemenea specimen care nu vrea sau nu poate rationa.

pai ba' nene, daca:

G (este greutatea)
m (este masa tuturor atomilor din cartofii pe care i-ai cumparat din piata)
g (este forta gravitationala, care variaza in functie de latitudne si altitudne e.g .: nivelul marii ,la ecuator, g = 9,871 m/s^2)

pentru a echilibra balanta, pe al carui taler se aseaza cartofii tai, este necesar pe celalalt taler sa se aseze etalonului de 1 Kg .

acum inceara sa raspunzi :

ce anuleaza acel etalon cu valoarea de 1 Kg ?

mmmm?

ba' nea, MARINELULE

indiciu:

1 Kg=9.80665002864 N (Newton)




prostia, este o suferinta nedureroasa a inteligentei
Emil Cioran

g !

Daca v� referiti la sistemul , balanta , unitate etalon si cartofii mei, da prin ridicarea cartofilor de c�tre forta ce actioneaza pe cel�lalt taler, Deci raportat la acest sistem cartofii nu mai sunt atrasi de pamant, se fac mai ușori. Il anuleaza pe g .Chiar daca intregul sistem om cu balanț� cartofi sacosa... cu tot este atras in continuare de p�m�nt, fiind o suma de G-euri.
Nu trebuie s� v� supere setea mea de cunoastere. Pan� si Einstein mai gresea. Si el si-a intemeiat demonstratiile raportate la un univers static. Ca apoi mai t�rziu s� se descopere c� universul e expandabil. Ca se extinde. Ca galaxiile �fug�, se indeparteaza unele de altele, asemeni punctelor de pe suprafata unui balon pe care il umfli. Si asta uitandu-se la un telescop. Puntele se indeparteaza unele de altele. Am mai citit de Einstein c� cica ideile lui au fost furate. ca afost acuzat de plagiat. El numai le-a mai ad�ugat parametrii derivate etc, si alte constante. Dar ideea conteaza.

Celebra formula a lui Einstein are o geneza complicata si oarecum ambigua, avand putin de-a face cu relativitatea, sustin doi fizicieni americani, care il acuza pe celebrul om de stiinta de plagiat.

Conform celor doi cercetatori, fizicienii Stephen Boughn de la Haverford College din Pensylvania si Tony Rothman de la Universitatea Princeton, care si-au publicat studiul in revista de specialitate arXiv, precursorul formulei celebre din teoria relativitatii ar fi Fritz Hasenohrl, profesor de fizica la Universitatea din Viena, in 1904, precizeazaPhysicsWorld.

In studiul efectuat pentru descoperirea istoricului celebrei formule, cei doi americani au atribuit ecuatia de echivalenta masa-energie lui Fritz Hasenohrl, care a obtinut-o sub forma E=3/8 mc2, in 1904. De celebra relatie sunt legate si numele unor ilustrii fizicieni ai vremii, cum ar fi James Clerk Maxwell, Max von Laue, Philipp Lenard si Henri Poincare.

Intr-o lucrare datand din 1904, publicata in analele vremii, profesorul Fritz Hasenohrl, de la Universitatea din Viena, elevul reputatului Ludwing Boltzmann si succesorul lui la catedra de fizica, este cel care ar fi gasit, de fapt, relatia masa-energie.

Laureat al premiului Nobel, Philipp Lenard este cel care a incercat sa desparta numele lui Einstein de teoria relativitatii, inca de la inceputul secolului XX, care nu poate fi vazuta ca fiind doar un produs de "stiinta evreiasca".

Profesorul Fritz Hasenohrl a fost laudat la vremea respectiva chiar de un alt titan al fizicii, Erwin Schrodinger. Rothman a declarat ca "Hasenohrl, austriacul, a fost probabil fizicianul de frunte al vremii sale" si poate ar fi realizat mult mai multe, daca nu ar fi fost ucis in Primul Razboi Mondial.

Relatia masa-energie a fost indelung discutata la vremea respectiva, chiar si de Henri Poincare, care declara ca radiatiile electromagnetice ar avea si impuls si in mod evident si o masa in conformitate cu formula E=mc2.

Fizicianul german Max Abraham a sustinut ca electronul in miscare interactioneaza si dobandeste o masa aparenta data de formula E=3/4 m c2, acceptata si de Hasenohrl, un an mai tarziu .

Conform precizarilor, Stephen Boughn de la Haverford College din Pensylvania, Hasenohrl, Poincare, Abraham si alti adepti ai teoriei eterului au sugerat ca exista o masa inertiala asociata cu energia electromagnetica, chiar daca aceasta nu poate fi in acord cu constanta de proportionalitate. Si fizicianul Enrico Fermi ar fi studiat scrierile austriacului din acea vreme.

Robert Crease, professor si specialist in domeniul filozofiei si istoriei stiintei de la Universitatea Stony Brook din New York, considera ca adesea cei care se ocupa cu istoria stiintei considera ca "Einstein nu a existat", meritul fiind al comunitati stiintifice internationale a vremii, iar toate studiile au convers spre realizarea teoriei relativitatii speciale si chiar au determinat-o.

Pana in prezent, cei doi fizicieni americani, recunoscuti in comunitatea stiintifica, sunt singurii care au studiat scrierile lui Fritz Hasenohrl.

Tony Rothman, de la Universitatea Princeton, considera ca, daca Fritz Hasenohrl ar fi postulat doar faptul ca energia este proportionala cu masa, alta ar fi fost pozitionarea sa in istoria stiintei.

Problema este extrem de controversata, fizicianul Clifford Will de la Universitatea Washington, din St. Louis, specialist in domeniul relativitatii, considera ca studiul recent publicat este foarte interesant, iar analiza realizata de cei doi americani este pertinenta, si chiar poate duce la rescrierea Istoriei Fizicii de la inceputul secolului XX.

Oricum, Einstein si-a afirmat prioritar relatia masa-energie, fiind totusi creditat inca din 1907 chiar de marele Max Planck. Scrierile vremii ii posteaza pe Hasenohrl si Einstein, in 1911, la faimoasa conferinta Solvay, impreuna cu alti fizicieni ilustri ai vremii.

Intrebarea care persista si genereaza controverse este daca marele Einstein ar fi stiut de scrierile si studiile lui Fritz Hasenohrl, atunci cand a postulat relatia masa-energie.

A durat mai mult de un secol, dar celebra formula a lui Einstein, e=mc2, a fost in sfarsit demonstrata, multumita unui efort de echipa al fizicienilor din Franta, Germania si Ungaria
Un consortiu intelectual, guvernat de Laurent Lellouch de la Centrul Francez de Fizica Teoretica a stabilit cu ajutorul unora dintre cele mai puternice supercomputere existente calculele necesare estimarii masei de protoni si de neutroni din cadrul nucelului atomic.

Potrivit modelului conventional al fizicii particulelor, protonii si neutronii contin particule mai mici, numite quarci, legate intre ele de gluoni. Bizar la prima vedere este faptul ca masa gluonilor este zero, iar cea a quarcilor reprezinta numai cinci la suta din masa unui proton sau a unui neutron. Unde se afla, deci, cele 95 de procente lipsa ? Raspunsul, potrivit studiului publicat in jurnalul �Science� din aceasta saptamana, vine de la energia creata de miscarile si interactiunea quarcilor si a gluonilor.

Altfel spus, energia si masa sunt echivalente, asa cum Einstein propunea in Teoria Relativitatii, emisa de el in 1905. Formula E=mc2 arata ca masa poate fi transformata in energie, iar energia poate fi transformata in masa. Aratand cat de multa energie poate fi eliberata daca o anumita cantitate de masa este transformata in energie, ecuatia a fost folosita in repetate randuri, mai ales la realizarea armelor atomice. Insa rezolvarea E=mc2 la scara de particule subatomice, a fost foarte dificila si abia in prezent solutionata. �Pana acum, au fost emise numai ipoteze�, a declarat un membru al Centrului Francez de Cercetare Stiintifica, intr-un comunicat de presa referitor la recenta realizare. �Acum teoria a fost demonstrata pentru prima oara�, a mai adaugat omul de stiinta.

Era anul 1916 și lui Einstein nu �i pl�cea unde �l conduc calculele sale. �ncerc�nd s� demonstreze teoria relativit�ții, el a observat, c�ci dac� aceasta ar fi adev�rat�, universul nu este etern ci are un �nceput! �ntr-adev�r, calculele sale revelau foarte clar c� timpul, materia și spațiul au avut un �nceput. Dar acest fapt intra �n contradicție cu ceea ce credea Einstein p�n� atunci, și anume c� universul e static și etern.

�nc� odat� vedem faptul c� oric�t de inteligent ai fi, tot poți s� faci greșeli majore! Mai t�rziu el a numit aceast� descoperire a lui ca fiind �iritant�. pentru c� era nevoit acuma s� �și schimbe brusc �ntreaga perspectiv� de �nțelegere a universului și a vieții dup� ce toat� viața ai crezut altfel! El voia ca universul s� existe autonom, adic� s� nu se bazeze pe nicio cauz� exterioar�, dar el s-a �nșelat grav de tot, �ntregul univers nu e altceva dec�t un efect gigantic!

De fapt, lui Einstein i-a displ�cut at�t de mult implicațiile relativit�ții generale, o teorie care este confirmat� acuma cu o exactitate p�n� la a cincea zecimal�, �nc�t a introdus intenționat o constant� cosmologic� �n ecuațiile lui pentru a ar�ta c� universul este de fapt static și pentru a evita ce �l fr�m�nta pe el cel mai mult, un �nceput absolut!

Apoi �n anul 1922, matematicianul rus Alexander Friedmann ar�tase deja oficial c� factorul falsificator a lui Einstein este o eroare algebric�, el f�c�nd o �mp�rțire la zero, ceea ce p�n� și școlarii știu c� nu se poate face. �ntre timp astronomul olandez Willem de Sitter descoperise c� relativitatea general� necesit� ca universul s� se extind�, ca apoi �n anul 1927, expansiunea universului s� fie observat� efectiv de c�tre astronomul Edwin Hubble.

�n anul 1929 Einstein a f�cut o c�l�torie la Mount Wilson pentru a privi el �nsuși prin telescopul lui Hubble ca s� se conving�. Dar ceea ce a v�zut era de necontestat. Toate dovezile observaționale indicau c� universul se extinde �ntr-adev�r, așa cum prezicea relativitatea general�. Dup� ce constanta cosmologic� s-a pr�bușit definitiv sub greutatea dovezilor, Einstein nu mai putea s�-și p�streze credința �ntr-un univers etern.

Mai t�rziu a spus c� constanta cosmologic� a fost �cea mai mare gaf� din viața mea!� și și-a redirecționat eforturile pentru a g�si r�spunsul mult c�utat privind originea universului. Oric�t de iritant� ar fi teoria relativit�ții generale pentru unii, ea este unul dintre cele solide argumente �n favoarea unui Creator, �n favoarea unei Cauze primare. De asemenea, teoria susține unul din cele mai vechi argumente �n favoarea existenței lui Dumnezeu, și anume argumentul cosmologic. Iat� cum e definit mai exact acest argument:

P1) Fiecare efect are o cauz� primar�.
P2) Nu pot exista o infinitate de cauze primare �n trecut.
P3) De aceea, trebuie s� existe o cauz� primar� existent� prin ea �ns�și.
P4) Observ�m c� nimic din universul fizic nu este existent prin sine �nsuși.
C) De aceea trebuie s� existe o prim� cauz� non-fizic�, atemporal�, personal�, autonom�, omnipotent� și existent� prin sine �nsuși.

Orice prost poate sa stie, scopul este sa intelegi.
Albert Einstein

Adica, ce ai inteles tu, Marin, din aceste doua saga pe care le-ai exemplificat, plagiindu-le de prin web-media ?
Ti-ai extras vreo concluzie, Marin,ti-ai format vreo parere/opinie personala din afirmatiile si supozitiile care s-au vehculat prin acele doua texte, Marin?

Daca si numai daca, ti-ai extras cateva concluzii pertinente si in cazul in care ti-ai format si vreo opinie PERSONALA, referitoare la informatiile pe care le-ai lecturat in cele doua saga plagiate, poti sa ne prezinti vreo explicatie, demonstratie sau argument, care sa-ti sustina si justifice concluziile care ti-au rezultat din cele doua texte exemplificative, Marin, eventual poti sa-ti expui opiniile PERSNALE la care ai ajuns, ca urmare a lecturarii celor doua exemplificari pe care le-ai postat aici, Marin?

De la: Marin56, la data 2014-07-05 20:27:31Era anul 1916 și lui Einstein nu �i pl�cea unde �l conduc calculele sale. �ncerc�nd s� demonstreze teoria relativit�ții, el a observat, c�ci dac� aceasta ar fi adev�rat�, universul nu este etern ci are un �nceput! �ntr-adev�r, calculele sale revelau foarte clar c� timpul, materia și spațiul au avut un �nceput. Dar acest fapt intra �n contradicție cu ceea ce credea Einstein p�n� atunci, și anume c� universul e static și etern.

�nc� odat� vedem faptul c� oric�t de inteligent ai fi, tot poți s� faci greșeli majore! Mai t�rziu el a numit aceast� descoperire a lui ca fiind �iritant�. pentru c� era nevoit acuma s� �și schimbe brusc �ntreaga perspectiv� de �nțelegere a universului și a vieții dup� ce toat� viața ai crezut altfel! El voia ca universul s� existe autonom, adic� s� nu se bazeze pe nicio cauz� exterioar�, dar el s-a �nșelat grav de tot, �ntregul univers nu e altceva dec�t un efect gigantic!

De fapt, lui Einstein i-a displ�cut at�t de mult implicațiile relativit�ții generale, o teorie care este confirmat� acuma cu o exactitate p�n� la a cincea zecimal�, �nc�t a introdus intenționat o constant� cosmologic� �n ecuațiile lui pentru a ar�ta c� universul este de fapt static și pentru a evita ce �l fr�m�nta pe el cel mai mult, un �nceput absolut!

Apoi �n anul 1922, matematicianul rus Alexander Friedmann ar�tase deja oficial c� factorul falsificator a lui Einstein este o eroare algebric�, el f�c�nd o �mp�rțire la zero, ceea ce p�n� și școlarii știu c� nu se poate face. �ntre timp astronomul olandez Willem de Sitter descoperise c� relativitatea general� necesit� ca universul s� se extind�, ca apoi �n anul 1927, expansiunea universului s� fie observat� efectiv de c�tre astronomul Edwin Hubble.

�n anul 1929 Einstein a f�cut o c�l�torie la Mount Wilson pentru a privi el �nsuși prin telescopul lui Hubble ca s� se conving�. Dar ceea ce a v�zut era de necontestat. Toate dovezile observaționale indicau c� universul se extinde �ntr-adev�r, așa cum prezicea relativitatea general�. Dup� ce constanta cosmologic� s-a pr�bușit definitiv sub greutatea dovezilor, Einstein nu mai putea s�-și p�streze credința �ntr-un univers etern.

Mai t�rziu a spus c� constanta cosmologic� a fost �cea mai mare gaf� din viața mea!� și și-a redirecționat eforturile pentru a g�si r�spunsul mult c�utat privind originea universului. Oric�t de iritant� ar fi teoria relativit�ții generale pentru unii, ea este unul dintre cele solide argumente �n favoarea unui Creator, �n favoarea unei Cauze primare. De asemenea, teoria susține unul din cele mai vechi argumente �n favoarea existenței lui Dumnezeu, și anume argumentul cosmologic. Iat� cum e definit mai exact acest argument:

P1) Fiecare efect are o cauz� primar�.
P2) Nu pot exista o infinitate de cauze primare �n trecut.
P3) De aceea, trebuie s� existe o cauz� primar� existent� prin ea �ns�și.
P4) Observ�m c� nimic din universul fizic nu este existent prin sine �nsuși.
C) De aceea trebuie s� existe o prim� cauz� non-fizic�, atemporal�, personal�, autonom�, omnipotent� și existent� prin sine �nsuși.

Daca te tot opresti si il studiezi pe Einstein, o sa te opresti si in greselile lui.
De fapt el nu a reusit sa unifice energiile, cu toate ca era un geniu.

Dar la sfirsitul vietii a descoperit ceva ce l-a infricosat.

Concluzia ....era un fricos.
Ceea ce a descoperit, din calcule bineinteles, l-a infricosat.

Si a spus ca omenirea nu e pregatita ptr asa ceva.
Ptr ce nu era pregatita? Ptr realitate. Dar era pregatita ptr teorii gresite.
Cam asa gindea el.

Se cam banuie ce a descoperit.

Ce am spus si eu pe forum, dar mai mult ca ipoteza ce are niste fenomene in realitate.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

E atit de simplu.....

Ce e jos e si sus.
Precum in cer asa si pe Pamint.

Extrem de simplu.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: haak0n, la data 2014-07-06 15:39:57Orice prost poate sa stie, scopul este sa intelegi.
Albert Einstein

Adica, ce ai inteles tu, Marin, din aceste doua saga pe care le-ai exemplificat, plagiindu-le de prin web-media ?
Ti-ai extras vreo concluzie, Marin,ti-ai format vreo parere/opinie personala din afirmatiile si supozitiile care s-au vehculat prin acele doua texte, Marin?

Daca si numai daca, ti-ai extras cateva concluzii pertinente si in cazul in care ti-ai format si vreo opinie PERSONALA, referitoare la informatiile pe care le-ai lecturat in cele doua saga plagiate, poti sa ne prezinti vreo explicatie, demonstratie sau argument, care sa-ti sustina si justifice concluziile care ti-au rezultat din cele doua texte exemplificative, Marin, eventual poti sa-ti expui opiniile PERSNALE la care ai ajuns, ca urmare a lecturarii celor doua exemplificari pe care le-ai postat aici, Marin?

ce faci Marinica, al cu flacaruia mica ?
daca ti-au trebuit plagitextele respective si ai intrat in haznaua altora, asta nu inseamna ca ti-ar placea sa-ti extragi concluziile eventual sa-ti formezi o parere/opinie PERSONALA in vederea gasirii unei metode onorabile prin care sa iesi din rahatul in care singur ai intrat.
nashpa , ba' Marinica, al cu flacaruia mica, nashpa!


un ultim citat, Marinica Lampa Mica:

Relativitatea se aplica la fizica, nu la etica.
Albert Einstein

ai inteles, Dn. marinica?

Orice prost poate sa stie, scopul este sa intelegi.
Albert Einstein

Adica, ce ai inteles tu, Marin, din aceste doua saga pe care le-ai exemplificat, plagiindu-le de prin web-media ?
Ti-ai extras vreo concluzie, Marin,ti-ai format vreo parere/opinie personala din afirmatiile si supozitiile care s-au vehculat prin acele doua texte, Marin?

Daca si numai daca, ti-ai extras cateva concluzii pertinente si in cazul in care ti-ai format si vreo opinie PERSONALA, referitoare la informatiile pe care le-ai lecturat in cele doua saga plagiate, poti sa ne prezinti vreo explicatie, demonstratie sau argument, care sa-ti sustina si justifice concluziile care ti-au rezultat din cele doua texte exemplificative, Marin, eventual poti sa-ti expui opiniile PERSNALE la care ai ajuns, ca urmare a lecturarii celor doua exemplificari pe care le-ai postat aici, Marin?

Poi dac� tot vreți s� știți și p�rerea mea, aflați c� : la baza tuturor descoperirilor științifice, st� la baz�-INVIDIA! și exploatarea lor. C� nici el ca și mulți alții nu au sc�pat de coșmarul lor. C� orice descoperire , indiferent de natura ei, au fost exploatat� pentru o eventual� cale de a ne omor� mai bine, ca cel tare s� o duc� mai bine. Unele invenții au fost ascunse bine și mai zac și acu �ncuiate prin niște saltare pr�fuite, dar altele au mai sc�pat de sub control. Descoperirea prafului de pușc� de c�tre chinezi, a revoluționat și mai mult genocidul. Ca apoi s�-i ia locul bomba atomic�. Alt genocid. Ce eram noi acum dac� �nc� ne mai b�team cu topoare, s�bii, suliți și arcuri cu s�geți? Cred c� totuși și unele invenții ale lui Einstein, au fost trecute sub t�cere, sau el nu le-a dat �cheia�! Poate cu bun� științ� a ascuns printre formule lui, altele ce stau și dospesc, ca �ntr-o zi, cel ce le-ar descoperii, s� aduc� finalul omenirii! Probabi, c� acel mare secret pe care se presupune c� l-ar fi descoperit l-ar fi �nfricoșat, at�t de tare �nc�t a �nchis pr�v�lia. O fi fost secretul nemuriri sau a vieții! Sau ceea ce lipsește la toți- �nceputul universului! Atunci drept urmare experienței ce a acumulat-o de pe urma folosirii invenții lui, �n distrugerea omenirii, Einstein a ascuns formula! Einstein a fost folosit, manipulat, �nșelat, pentru a duce la bun sf�rșit acea teroare. C�nd i s-a cerut p�rerea de a folosi invenția lui, ca mijloc de exterminare, Einstein s-a opus. Dar...colaboratorii lui au dus munca lui mai departe. Este si o scrisoare a lui Einstein adresat� unui coleg din America, �n care �și spune oful și dezacordul! V� spun sigur c� dac� nu era bomba atomic�, altul ar fi fot deznod�m�ntul nostru! Poate eram acu germani! Sau poate asta nu a f�cut dec�t s� gr�beasc� sf�rșitul r�zboiului. Sau numai �n al am�na! Ceva de genul r�zboiului de 100 de ani, sau cel cu dacii...

Și ca s� vedeți c� eu personal nu am nimic cu Einstein , am s� postez biografia lui, care este totuși semnificativ�. Viața lui!

Albert Einstein - Biografie

Albert Einstein se naște la 14 martie1879, (orele 11:30 AM) la Ulm, Germania, �ntr-o familie de evrei , fiul lui Hermann și Pauline Einstein.
1880: Familia lui Einstein se mut� la M�nchen, unde tat�l și bunicul s�u �și deschid un mic atelier de produse electrice.
�nc� de mic, Albert se manifest� ca un b�iat neobișnuit. Nu a vorbit p�n� la trei ani, d�nd impresia c� este retardat mintal. Era un copil retras, preocupat de anumite subiecte, pe care cei de v�rsta lui nu le �nțelegeau, astfel c� ceilalți copii �l disprețuiau. Datorit� dificult�ții de a se adapta la școal�, profesorii l-au considerat un copil-problem�, �nd�r�tnic și diferit, care nu vrea s� �nvețe.
1884:
Micul Albert primește de la tat�l sau o busol� care �l fascineaz� �n mod deosebit, produc�ndu-i, cum avea mai t�rziu s� declare, �o impresie ad�nc� și de durat�", inspir�ndu-i dorința de a cerceta misterele naturii, dorinț� care �l va urm�ri toat� viața, .[5]
La insistențele mamei, la 6 ani, Albert ia lecții de vioar�. Deși nu era prea pasionat, interpreta cu pl�cere lucr�ri ca �Sonata pentru vioar�" a lui Mozart.
Pe m�sur� ce creștea, se manifesta tot mai clar �nclinația sa c�tre dispozitive mecanice, modele fizice și pasiunea sa pentru matematic�, abilitatea �n a �nțelege conceptele sale dificile.
1885 - 1888: Albert este trimis la școala elementar� catolic� din M�nchen. Deși p�rinții s�i nu erau religioși, ca o contrapondere, t�n�rul primește lecții de iudaism acas�.
1888 - 1894: Dorind s�-l �ndrume c�tre electrotehnic�, tat�l s�u �l �nscrie la gimnaziul Luitpold din M�nchen (ast�zi, acest gimnaziu �i poart� numele).
Deși aici erau promovate ideile progresiste ale pedagogiei (ne aflam �n plin conflict �ntre adepții �nv�ț�m�ntului clasic, �n cadrul c�ruia se studiau greaca și latina și cel modern, ce avea la baz� studiul limbilor moderne). Einstein ura disciplina, rutina și modelul militar pe baza c�ruia funcționau școlile �n acea perioad�, unde profesorii, impuneau elevilor respect și supunere absolut�. Mai t�rziu, �n scrierile sale, sublinia faptul c�, aici, g�ndirea creatoare era eliminat� prin �nv�țarea bazat� pe memorare mecanic� și lipsit� de imaginație.
1889: Un prieten de familie, Max Talmud, student la medicin�,[7] �l inițiaz� pe micul Einstein (10 ani) �n domeniul cunoașterii, �mprumut�ndu-i c�rțile sale științifice și filozofice și prezent�ndu-i, printre altele, filozofia lui Immanuel Kant (Critica rațiunii pure) și Elementele lui Euclid.
Aceast� ultim� lucrare �l impresioneaz� �n mod deosebit și ulterior o va denumi �cartea sacr� a geometriei�.. De la Euclid, viitorul mare savant va �nțelege raționamentul deductiv, ajung�nd ca la 12 ani s� �nvețe singur �ntreaga geometrie euclidian�. �n scurt timp va continua cu studiul calculului infinitezimal. Autodidact, Einstein �nvaț� mai mult acas� dec�t la școal�.
1889: La numai 10 ani, Albert �ncepe s� studieze singur matematica și științele naturii. �nc� de mic copil ar�tase interes pentru natur� precum și abilitate �n a �nțelege concepte matematice dificile. Era capabil s� �nvețe mai mult de unul singur dec�t la școal�. Metoda autodidact�, dezvoltat� �nc� din copil�rie, a continuat s� �i foloseasc� pe toat� durata anilor de școal�. �n timp ce interesul s�u pentru anumite materii plictisitoare era simulat, el era captivat �n mod real de fizic� și filozofie(vezi: Sindromul Einstein, identificat cu sindromul Asperger, �n care micii pacienți, deși au tulbur�ri de vorbire, de comportament și de integrare social�, sunt adev�rate genii).
1891: La v�rsta de 12 ani a �nv�țat geometria euclidian�.
1894: La 15 ani, r�m�ne la M�nchen pentru a-și �ncheia anul școlar, �n timp ce familia se mut� la Pavia, Italia datorit� eșecurilor repetate ale afacerii. Dar dup� primul trimestru, �și urmeaz� familia la Pavia.
Albert vrea s� urmeze �nv�ț�m�ntul superior dar rateaz� examenul de admitere la Universitatea Politehnic� elvețian�, ETH (Eidgen�ssische Technische Hochschule), deși avea note excepționale la matematic� și la fizic�. Aceste rezultate au fost remarcate de unii profesori care i-au promis c� va fi admis la facultate �n urm�torul an, pe baza notelor obținute la examenul de maturitate.
Familia �l trimite la Aarau, Elveția pentru a-și completa studiile liceale și pentru a-și lua diploma necesar�.
Spre deosebire de atmosfera prusac� din școlile din Germania, la școala elvețian�, profesorii respectau personalitatea elevilor și stimulau libertatea de g�ndire. Pentru Einstein, anii petrecuți �n Elveția au contribuit la socializarea și la exteriorizarea sa, deși avea un caracter introvertit și singuratic.
Aici ia contact cu teoria electromagnetic� a lui Maxwell. Einstein �ncepe s� viseze și s� se aprofundeze �n teoriile sale, formul�nd una din primele sale �ntreb�ri teoretice:
�Cum ar fi dac� am putea s� control�m lumina și s� c�l�torim prin intermediul acesteia?"

Probabil c� asta si descoperise! Masina timpului!!!

1896: La 17 ani, dup� �ncheierea studiilor la Aarau, se �nscrie la Universitatea Federal� Politehnic� (ETH) din Z�rich care, deși era una dintre instituțiile de �nv�ț�m�nt de elit� din Europa și dispunea de unul dintre cele mai dotate laboratoare, l-au dezam�git pe Einstein. Majoritatea profesorilor nu erau la curent cu noile descoperiri ale epocii și predau dup� vechile principii ale fizicii. Albert urm�rea cursurile cu un interes sc�zut, iar la orele de laborator citea reviste științifice, �n care erau publicate cele mai recente descoperiri și teorii. Lipsea adesea de la ore, folosindu-și intregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a c�nta la vioar�.
1898: Mileva Mari�, o coleg� s�rboaic� de la ETH (singura femeie de acolo, student� la matematici), atrage atenția lui Einstein și acesta se �ndr�gostește de ea.
1899: La 20 de ani, Albert �și �ncheie cea mai mare parte a studiilor și cercet�rilor care vor sta la baza teoriilor sale.
1900: Einstein este absolvent al ETH, devenind profesor de matematic� și fizic�.
Totuși nu fusese un student prea str�lucit, cel puțin din punctul de vedere la profesorilor care aveau o p�rere negativ� despre Einstein (nu �i recomandaser� nici continuarea studiilor).
Cariera
Elveția
1901: Șomer fiind, caut� de lucru. G�sește de lucru ca tutore, meditator și apoi ca profesor la o școal� privat� �n Schaffhausen.
1902: Einstein primește o slujb� la Institutul de Patente din Elveția (expert tehnic, clasa a III-a).
1905: Einstein primește titlul Doctor �n Fizic� �n cadrul Universit�ții din Z�rich, �n urma unei dizertații privind determinarea dimensiunilor moleculare.
1906: Einstein avanseaz� profesional ajung�nd examinator (expert tehnic, clasa a II-a) la Biroul de Patente.
1908: Obține un post de lector la Universitatea din Berna.
1909: P�r�sește postul de la Oficiul de Patente deoarece este numit profesor asociat de fizic� teoretic� la Universitatea din Z�rich.
1911: Einstein se mut� cu familia la Praga și este numit profesor titular la Universitatea German� de acolo (unde r�m�ne p�n� �n 1912).
1912 - 1914: Einstein se mut� la Z�rich și obține postul de profesor de fizic� teoretic� la Universitatea ETH. Aici g�seste un mediu favorabil studiilor și cercet�rilor sale: i se permite s� efectueze orice experiment dorește.
1914: Devine director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin (secția de cercetare �n cadrul Academiei Prusiene), dar și profesor de fizic� teoretic� la Universitatea din Berlin, toate acestea la recomandarea fizicianului german Max Planck.
1917: Este numit director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin
1920: Einstein este numit profesor-invitat la Universitatea din Leiden.
1921: 5 mai: este ales membru str�in al Royal Society
Princeton
1932: Numit profesor la The Institute for Advanced Study, Princeton.
1943: Primește funcția de consultant la Divizia de Cercetare și Dezvoltare, secția Muniții și Explozibili �n cadrul Armatei americane.
Contribuții științifice
Prima sa lucrare științific� o scrie de la v�rsta de 16 ani (1894 sau 1895).
�n anul 1901, Einstein trimite, la revista de fizic� Annalen der Physik, o lucrare av�nd ca subiect capilaritatea.
"Annus mirabilis"
1905 - Acesta a fost anul miraculos al lui Einstein, c�nd se naște Teoria Relativit�ții.
�n acest an, Einstein �și d� doctoratul la Universitatea din Z�rich cu o tez� asupra determin�rii dimensiunilor moleculare.
Dar ceea ce face ca acest an s� fie un adev�rat annus mirabilis sunt cele cinci scrieri trimise de Einstein la anuarul de fizic� german Annalen der Physik:
17 martie: Einstein trimite spre publicare articolul "Un punct de vedere euristic privind producerea și transformarea luminii", �n care sugereaz� (din considerente termodinamice) c� lumina poate fi considerat� ca fiind compus� din cuante de energie independente. Articolul avea s� apar� la sf�rșitul lunii mai;
30 aprilie: Einstein trimite al doilea articol, �n care arat� cum se pot calcula Num�rul lui Avogadro și dimensiunea moleculelor, studiind mișcarea lor �ntr-o soluție. Acest articol a fost acceptat și ca teza de doctorat, apar�nd �n Annalen der Physik doar �n ianuarie 1906. Este pe locul trei ca celebritate, dar pe unul din primele locuri privind num�rul de cit�ri de care s-a bucurat �n acei ani. Einstein dedic� teza de doctorat prietenului s�u Marcel Grosmann, fost coleg la ETH.
11 mai: Einstein trimite spre publicare articolul s�u despre mișcarea brownian� � "Despre mișcarea particulelor mici suspendate �n lichide staționare, conform cerințelor teoriei cinetico-moleculare a c�ldurii";
30 iunie: Marele articol "Asupra electrodinamicii corpurilor �n mișcare"
27 septembrie: Articolul trimis de data aceasta are doar trei pagini și se intituleaz� "Depinde inerția unui corp de conținutul s�u energetic?" (Ist die Tr�gheit eines K�rpers von seinem Energiegehalt abh�ngig?). Articolul conține � conform unui obicei care avea sa se �nt�lneasca frecvent la Einstein - g�ndurile sale de dup� publicarea marelui articol despre relativitatea special�.
19 decembrie: al doilea articol dedicat mișc�rii browniene (va ap�rea �n ianuarie 1906).

Teoria Relativit�ții Restr�nse

Cea de-a patra lucrare important� publicat� de Einstein �n 1905, "Asupra electrodinamicii corpurilor �n mișcare", conținea ceea ce avea s� fie cunoscut� mai t�rziu ca Teoria relativit�ții restr�nse, una dintre cele mai celebre contribuții ale sale, �n care demonstreaz� c� teoretic nu este posibil s� se decid� dac� dou� evenimente care se petrec �n locuri diferite, au loc �n același moment sau nu. Ideile de baz� au fost formulate de Einstein �nc� de c�nd avea 16 ani (deci cu 10 ani �n urm�).
�nc� de la Newton, filozofii naturali (denumirea sub care erau cunoscuți fizicienii și chimiștii) �ncercaser� s� �nțeleag� natura materiei și a radiației, precum și felul �n care interacționau �ntr-o imagine unificata a lumii. Ideea c� legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscut� drept concepția mecanicist� asupra lumii, �n timp ce ideea c� legile electricit�ții sunt fundamentale era cunoscut� drept concepția electromagnetic� asupra lumii. Totuși, nici una dintre idei nu era capabil� s� ofere o explicație coerent� asupra felului cum radiația (de exemplu lumina) și materia interactioneaz� atunci c�nd sunt v�zute din sisteme de referinț� inerțiale diferite, adic� interacțiile sunt urm�rite simultan de un observator �n repaus și un observator care se mișc� cu o vitez� constant�.
�n primavara anului 1905, dup� ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein și-a dat seama ca esența problemei const� nu �ntr-o teorie a materiei, ci �ntr-o teorie a m�sur�rii. Esența acestei teorii speciale a relativit�ții era constatarea c� toate m�sur�torile timpului și spațiului depind de judec�ți asupra simultaneit�ții a dou� evenimente diferite. Aceasta l-a condus la dezvoltarea unei teorii bazate pe dou� postulate:
Principiul relativit�ții, care afirm� c� legile fizicii sunt aceleași �n toate sistemele de referinț� inerțiale
Principiul invariabilit�ții vitezei luminii, care arat� c� viteza luminii �n vid este o constant� universal�.
Numai viteza luminii este constant� �n orice sistem de referinț�, lucru preconizat și de teoria lui Maxwell. Tot aici apare pentru prima data celebra sa formul�:
. ("Echivalența mas�-energie")
Aceast� ecuație exprim� cantitate imens� de energie ascuns� �ntr-un corp și care poate fi eliberat� at�t �n procesul de fisiune c�t și �n cel de fuziune nuclear�, procese care stau la baza funcțion�rii bombei atomice.
Iat� c�teva din consecințele relativit�ții restr�nse:
"Contracția Lorentz" sau "contracția lungimilor" �nsoțit� de "dilatarea timpului": Micșorarea aparent� a dimensiunilor obiectelor care se deplaseaz� faț� de observator cu viteze relativiste.
"Efectul Doppler": �n astronomie, const� �n micșorarea frecvenței ("deplasarea spre roșu") radiației emise de corpurile cerești �ndep�rtate ca urmare a expansiunii Universului.
"Aberația luminii": Imaginea unui obiect �n mișcare (cu vitez� apropiat� de cea a luminii) apare comprimat� asemeni unui con cu v�rful indic�nd sensul deplas�rii
Masa nu mai este constant� și nici timpul nu se mai scurge cu aceeași vitez�, mai ales la viteze foarte mari.
Teoria relativit�ții restr�nse aduce o explicație clar� celebrului experiment Michelson-Morley (1887) put�nd fi considerat chiar o generalizare a rezultatelor acestuia.
Einstein a fost primul care a unit mecanica clasic� cu electrodinamica lui Maxwell. Elabor�nd teoria relativit�ții restr�nse, Einstein a spart tiparele unor concepții geniale, cl�dite cu peste dou� secole �n urm�, de c�tre Isaac Newton �n a sa Philosophiae naturalis principia mathematica (1686), dovedind o intuiție și un curaj exemplar. Prin aceasta a fost capabil s� ofere o descriere consistent� și corect� a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referinț� inerțiale f�r� a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiației, sau a felului cum ele interacționeaz�.... to continued...

marinica-marinica lampa mica, dupa o asemenea hemoragie de supozitii/speculatii subiectiv-aiuristice , daca am sa te rog insistent sa revii pe taramul fizicii pentru a-ti prezenta concluziile si/sau opiniile rezultate din cele doua saga plagiate si postate aici pe frum, ai sa reusesti sau voi fi nevoit sa te abandonez in rahatul in care singur ai intrat ?

De obicei oamenii care stiu putin sunt foarte vorbareti, in timp ce aceia care stiu multe spun putin.
Jean Jacques Rousseau

si o recomandare, marinica lampa mica, o sugestie :

nu plagia de-a-n boulea texte carora nu reusesti sa le intelegi informatiile pe care aceste texte le transmit cititorului, marinica lampa -cu o flacaruie din plasma- mica .

Chiar daca sunt plagiate, nu le-am postat ca o critica, ci ca s� vedem adev�rul, ca sa ne exprim�m opinia despre Einstein. C� sunt ferm convins c� unele afirmatii despre el, sun cam umflate, mai ales criticele la adresa lui. Ca e de vina invidia. Poate asa afl�m adev�rul. De aia voiam s� v�d care a fost și p�rerea lui referitoare la bomb�. Nu le inteleg acu, dar poate mai tarziu. Niciopdata nu e prea tarziu! P�n� acu nu m-a pasionat acest capitol.

Multora, le-au placut sa manance o paine sau rahat de pe urma lui A. Einstein, marinica lampa mica, insa o sa-mi permit sa-ti postez un linck exemplificativ din care te poti informa corect, temenic si cert, in ceea ce priveste speta pe care tot incerci sa mi-o ridici la patrat.

sursa:
www.fbi.gov/fbi-search#output=xml_no_dtd&client=google-csbe&cx=0...

succes, marinica lampa mica, si nu mai bate campii cu tot felul de ineptii pe care le deduci aiuristic, -fiind incapabil sa le analizezi critic si sceptic-,din diverse texte ale unor aiuriti pe care tu le plagiezi de-a-n boulea de pe web-media.

ALBERT EINSTEIN

and the

ATOMIC BOMB


The physicist Albert Einstein did not directly participate in the invention of the atomic bomb. But as we shall see, he was instrumental in facilitating its development.

In 1905, as part of his Special Theory of Relativity, he made the intriguing point that a large amount of energy could be released from a small amount of matter. This was expressed by the equation E=mc2 (energy = mass times the speed of light squared). The atomic bomb would clearly illustrate this principle.

But bombs were not what Einstein had in mind when he published this equation. Indeed, he considered himself to be a pacifist. In 1929, he publicly declared that if a war broke out he would "unconditionally refuse to do war service, direct or indirect... regardless of how the cause of the war should be judged." (Ronald Clark, "Einstein: The Life and Times", pg. 428). His position would change in 1933, as the result of Adolf Hitler's ascent to power in Germany. While still promoting peace, Einstein no longer fit his previous self-description of being an "absolute pacifist".

...............

marinica lampa mica, mai mult aici:


www.doug-long.com/einstein.htm



A. Einstein : "Am condamnat intotdeauna folosirea bombei atomice impotriva Japoniei." (Otto Nathan & Heinz Norden, editori, "Einstein on Peace", pg.. 589).

Intr-o viata lunga, am invatat un lucru: toata stiinta noastra, raportata la realitate,este un copil primitiv, si totusi, EA este cel mai pretios lucru pe care il avem.
Albert Einstein


acestea fiind spuse, imi auto-colapsez functia de unda virtuala , prezenta, pe acest forum!

Poi și atunci se naște �ntrebarea: A vrut sau nu Einstein s� foloseasc� descoperirile lui pentru construirea bombei? Deci a fost convins �n final. Motivatia fiind promisiunea sf�rșitul r�zboiului?...chiar dac� la urm� ia p�rut r�u...�n c�te locuri unde am gasit p�reri despre Einstein , nimeni nu era la obiect. Fiecare avea propria lui p�rere. Unii �l denigrau , alții se ... abțineau...alții...

La manuscrisul acela e cam greu de descifrat, e mic litere șterse si greu de tradus.
La pretențiile mele mediocre de cunosc�tor al limbii engleze... chiar dac� ar fi 8 ani de studiu, termenii tehnici și timpul �și spun cuv�ntul s-a cam uitat...Acu noroc de Google translate...dar nici el nu e �nc� savant...Poate descop�r un aparat de traducere englaza sau universal, de tipul celui folosit de oamenii lui Kurt, de pe aceea planet�...Știu! Iar deviez...Dar poate dac� o s� �nțeleg ecuatiile lui Einstein , poate ele o s� fie cheia c�tre �o eventual� mașin� a timpului� mai știi? Poate nu sub forma practic� ci teoretic�. Einstein a afirmat c� �i-ar place s� c�l�toreasc� pe o raz� de lumin�...� Poate va veni ziua c�nd oamenii vor c�l�torii...

Poate ați citit c� la CERN s-a descoperit c� neutrinii au o vitez� mai mare dec�t viteza luminii. Descoperire care, dac� se confirm� și din alte surse, practic schimb� tot ce �nseamn� fizic� dup� Einstein, viteza luminii nemaifiind constanta universal�, de unde poate deriva și c� tot restul discuțiilor teoretice gen aceast� vitez� poate fi atins� �n vid doar de obiectele f�r� mas�, pot deveni nule și neavenite. Desigur, poate e o greșeal� și e numai o discuție, deși doar neutrinii �n sine sunt niște particule uimitoare.
Un lucru e sigur: dac� Einstein și-a bazat teoria Relativitatii avand punctul de plecare atomul, un obiect oarecare, sau omul , i-ar trebui un c�mp protector, electric sau magnetic, sau poate am�ndou�, deși ar putea fi și altceva mult mai complex, ca s� ating� viteze luminice sau altele mult mai mari. Trebuie ca atomii lor s� fie �impr�știați�, sau separați controlat, ca apoi regrupați la loc la destinație. Și pentru toate astea ar fi nevoie de o uriaș� energie. Și va fi cu at�t mai mare, cu c�t posibila destinație s� fie mai mare. Ața c� la c�t ne chinuim noi din punct energetic, nu o s� deschidem prea cur�nd culoarele timpului și spațiului. Poate �ntr-o zi nici viteza neutronic� nu o s� mai fie deajuns.
Am v�zut asear� la science, c� se preconiza ca �ntre galaxiile din univers , ca și dintre alți aștri sau planete, sunt niște-eu le-aș numi � str�zi � sau �bulevarde� de care noi suntem veșnic legați. Acele �pamblici� roz pe care le-au numit ei, sunt leg�turile noastre cu tot universul. C� vom putea c�l� torii pe aceste culoare temporale.
�ntr�nd și mai mult �n viața lui Einstein, observ c� el era mereu curios, mereu �ncerca una și descoperea alta, c� toate astea �n final l-a adus la teoria sa. Și asta datorit� propriilor �ntreb�ri. Așa se și explic� num�rul mare de inveții pe care le-a avut. Poate este bizar dar c�nd citesc despre el, �mi rev�d și viața mea. C� unele aspecte ale ei nu sunt str�ine pentru mine. El a murit cu aproape un an �nainte ca eu s� m� nasc. Poate �nc�rnarea este posibil� �ntr-o oarecare m�sur� și form�. Poate pe undeva unele informații se mai p�streaz� și circul� prin neant. Sau poate stau undeva la p�strare, aștept�nd s� fie accesate. Este un fel de � Deșertul Vorbelor Rostite� a lui Vladimir C. C� poate este o telepatie mai special� , de unde unii se inspir�. Sunt niște receptori care adun� informații, de peste tot. Lui Einstein cum ia venit ideea , lu�ndu-se de bietul atom, și sp�rg�ndu-l? Și așa soacr�mea din jidan nu m� mai scotea. De asta a și vrut s�-mi afle apartenența mea. Și de mic, și c�nd apoi am fost la școal�, mi se spunea �jidanul� asta de mulțimea pistruilor ce �mi abunda corpul. Și mai ales fața. Asta nu �nseamn� c� trebuie s� dramatiz�m. Dar parc� prea multe coicidențe...și interes. Dac� aș fi studiat și cercetat fizica și mai ales cea atomic� , sau cuantic�, poate acum mai duceam la final și alte relații...sau teorii... c� la adaptare nu m� �ntrece nici dracul. Mereu am g�sit sau g�sesec c�te o idee aplicativ�. Da știu! Mai exager�m si noi ca s� mai treaca timpul...Poate o s� m� ambiționați s� sparg formulele și teoriile lui Einstein , mai mult pentru verificare. V�d c� pe multe site-uri , mulți caut� explicații pentru acele teorii a lui Einstein. C� mulți vor s� le reformuleze, s� le redemonstreze. De ce at�ta interes pentru niște teorii verificate? La Coșbuc am citit un citat: � Nu cerceta aceste legi, c� ești nebun de le �nțelegi�

Concepții privind religie a lui Einstein

Concepțiile religioase ale marelui savant sunt contradictorii. Astfel, �n 1929, Einstein �i m�rturisește rabinului Herbert S. Goldstein (1890 - 1970) (militant pentru drepturile evreilor):
�Cred �n acel Dumnezeu al lui Spinoza, care se manifest� prin armonia legilor universului, nu �ntr-unul care se ocup� cu destinele și faptele omenirii"
C�tre sf�rșitul vietii, �ntr-o scrisoare adresat� filozofului Eric Gutkind, marele fizician afirm�:
�Cuv�ntul dumnezeu nu este nimic altceva pentru mine dec�t expresia și produsul sl�biciunii umane, Biblia este o colecție de legende onorabile, dar primitive, care sunt, �n orice caz, destul de copil�rești. Niciun fel de interpretare, indiferent c�t de subtil�, nu-mi poate schimba opinia".
Religiozitatea nedefinit� a marelui savant se refer� mai degrab� la admirația pe care acesta o nutrește faț� de structura unei lumi, care se reveleaz� treptat cu ajutorul științei. �n 1926, �ntr-o scrisoare adresat� fizicianului Max Born, Einstein, referindu-se la principiul incertitudinii, scria: �Sunt pe deplin convins c� Dumnezeu nu se joac� cu zarurile".
�Dac� exist� ceva religios �n mine, aceasta este admirația f�r� limite faț� de structura lumii at�t c�t ne-o poate dezv�lui știința".

Concepții privind comportamentul etic

Einstein credea c� moralitatea nu a fost dictat� de Dumnezeu, ci de umanitate:
�Eu nu cred �n imoralitatea individual� și consider etica ca o preocupare exclusiv uman� deasupra c�reia nu exist� nici o autoritate superioar�.�
�n ultima parte a vieții sale, Einstein a urmat o diet� vegetarian�. Potrivit lui Einstein, vegetarianismul a avut o mare importanț� pentru umanitate, așa cum se vede din urm�torul citat pe aceast� tem�:
�Nimic nu crește șansa de supraviețuire (a umanit�ții) pe P�m�nt mai mult dec�t dieta vegetarian�. Cu influența sa fizic� asupra comportamentului uman, stilul de viaț� vegetarian ar putea influența �n mod pozitiv soarta omenirii.�

Privind fara-ncetare prostia omeneasca,
De lung urat cuprinsa,
Eternitatea casca !
V.Alecsandri.

Marinica, lampa (minte) mica, din experimentul neutrino,( CERN - OPERA nat, lab. Gran Sasso Italia), a rezultat o eoare, iar teoria speciala a relativitatii einsteiniene nu a putut fi falsificata nici de aceasta data. Cele ~60 nanosecunde prin care neutrinii ar fi avut o viteza mai are decat viteza luminii, au rezultat datorita unei conexiuni de slaba calitate dintre fibra optica a unui computer si receptorul GPS.
Pe cale de consecinta, cineva din OPERA, 2. au demisionat, in cercetarea stiintifica nu se admit greseli sau comunicarea pripita a rezultatelor !


Prostia are talentul de a fi insistenta.
Albert Camus

iar prostului care insista si citeste texte pe care nu le intelege, intodeauna, ii lipsesc concluziile sau opiniile personale.

De la: Marin56, la data 2014-07-07 11:19:30


Atunci drept urmare experienței ce a acumulat-o de pe urma folosirii invenții lui, �n distrugerea omenirii, Einstein a ascuns formula! Einstein a fost folosit, manipulat, �nșelat, pentru a duce la bun sf�rșit acea teroare. C�nd i s-a cerut p�rerea de a folosi invenția lui, ca mijloc de exterminare, Einstein s-a opus.

Einstein to Roosevelt

www.dannen.com/images/ae-fdr1.gif
www.dannen.com/images/ae-fdr2.gif

August/ 2/ 1939

.............................

cand esti mort, nu sti ca esti mort.
pentru ceilalti e trist,
la fel si cand esti prost...
P.Geluck

The Manhattan Project (and Before)

Prelude to the Manhattan Project

At the same time that the key discoveries in neutron physics and neutron reactions were occurring (see Invention and Discovery: Atomic Bombs and Fission, the political situation around the world was deteriorating. The two key developments were of course:

the armed expansionism of military dominated Japan (commencing with invasion of Manchuria in September 1931), and
the rise and expansion of Nazi Germany (commencing with Adolf Hitler's appointment as Chancellor in January 1933, and his acquisition of dictorial power in March).
The deterioration was more general than that though. Political and social repression, instability, and military violence were rising throughout Europe - Italy, Spain, Central Europe; and Stalinism was reaching a fevered pitch in the Great Purges (1936-38).
The rush of ominous events is too thick to enumerate in a brief overview but some principal ones are:

nuclearweaponarchive.org/Usa/Med/Szilein.jpg
Szilard and Einstein Together After the War


September 1935: Nuremburg Laws begin severe persecution of Jews
March 1936: Occupation of the German Rhineland
July 1937: Japan invades China
November 1937: The Axis Alliance is created by a pact between Germany, Japan, and Italy
March 1938: the Anschluss (occupation of Austria by Germany)
September 1938: German occupation of the Sudetenland in Czechoslavakia


sursa, linck : nuclearweaponarchive.org/Usa/Med/Med.html

nuclearweaponarchive.org/Usa/Med/Oppie.jpg
Dr. J. Robert Oppenheimer, 1945

Buna seara! Nu stiu daca ati vazut cumva documentare despre Manhattan Project. E un subiect destul de controversat. Eu am urmarit "The Moment in Time: The Manhattan Project" sh.st/rxGiv produs de Universitatea din California si unul facut de History Channel sh.st/rxGpG Mai stiti altele?

Nu stiu cat de corecta este traducerea scrisorii lui Einstein presedintelui american Roosevelt, dar m-am chinuit mult la asta. Una c� nu intelegeam toate literele, si a iesit ce a iesit. Am mai tras-o si eu din condei.

Domnule! Unele lucrari recente ale lui E. Fermi și L. Szilard, care a fost comunicate de mine �n manuscris de experti, ca uraniul, element poate fi transformat �ntr-o nou� surs� important� de energie �n viitorul imediat. Anumite aspecte ale siuatiei ce au ap�rut, fac pentru a apela pentru plenitudine și, dac� este necesar, o acțiune rapid� din partea Administrației. Cred c� este de datoria mea, de a aduce in atentia dumneavoastr�, urm�toarele fapte și recomandari:

�n cursul ultimelelor patru luni, a fost f�cut probabil, prin munca de Jeliot �n Franța, precum și Fermi și Szilard �n America de a deveni poate posibil pentru a configura o reacție nuclear� �n lanț �ntr-o masa mare de uraniu, de putere și de cantit�ți mari de elemente noi, care ar fi generat radiu. Acum este aproape sigur c� acest lucru ar putea fi realizat �n viitor imediat. Acest nou fenomen ar duce de asemenea la construirea de bombe și neimaginabile - a crezut mult Lesu sigur, c� aceste bombe sunt extrem de puternice ale acestui nou tip, ce poate fi astfel construit. O singur� bomb� de tip mic, purtat la bord ce ar exploda �ntr-un port, s-ar putea distruge foarte bine �ntreg portul impreun� cu o mare parte din teritoriul din jur. Cu toate acestea, astfel de bombe s-ar putea foarte bine dovedi, ar fi greu de transportat.

-2 -

Statele Unite ale Americii are doar varianta foarte saraca-(iarba saraca)- de uraniu �n cantitate moderata. Exist� o surs� buna �n Canada și fosta Ceckoslovacia, cea mai important� surs� de uraniu este Belgian Congo. �n preajma acestei situații s-ar putea crede c� este de dorit s� aib� un contact permanent menținut cu fizicienii din Administratia din America, pentru a controla reactia in lant. O modalitate posibila de schioving acest lucru ar putea fi pentru ai tine ocupati cu aceast� o perioad� care are �ncredere și care ar putea servi la capacitatea ne oficial. Acest lucru s-ar putea face si cuprinde urm�toarele:

a) Pentru a aprounch Governament Departament ține dec�t cu privire la evoluția forther, si a spus inainte recomandari pentru acțiune Guvernului acord�nd o atenție deosebit� pentru a fi o problem� de a asigura o aprovizionare de uraniu pentru Statele Unite.

b) Pentru a accelera lucr�rile experimentale, care se efectueaz� pe limitat� de utilizare a bugetului la laboratoarele Universitatii, prin furnizarea de funde, �n cazul �n care este necesar fonduri Puch, printr-Kontakt lui cu peracus private, care sunt dispuși s�-și aduc� contribuția la laboratoarele industriei care au echipamentul necesar.

Am �nțeles c� Gernany a oprit efectiv v�nzarea de uraniu din Cehoslovacia, minele sunt luate prov. C� �n cazul �n care ar fi luat o astfel de acțiune ar putea fi mai devreme �nțeles sau motiv c� fiul german Sub-Secretar de stat, von Weiznkckcr, atașat la eaiser-Wilhelm - Institut din Berlin, unde bomba americana pe uraniu este acum foarte adev�rat inceput.

Al dumneavoastra devotat Albert Einstein

O traducere se regasete si pe siteul Antena 3, articolul "Marea gre�eal� a lui Einstein. Scrisoarea care a �nsemnat sf�r�itul pentru sute de mii de oameni. A�a a luat na�tere bomba atomic�" sh.st/rxKnu

De la: Inquiring_Mind, la data 2014-07-07 22:41:19O traducere se regasete si pe siteul Antena 3, articolul "Marea gre�eal� a lui Einstein. Scrisoarea care a �nsemnat sf�r�itul pentru sute de mii de oameni. A�a a luat na�tere bomba atomic�" sh.st/rxKnu

Nu stiam ca altfel nu m-as mai fi chinuit. oricum cred ca nu e departe traducerea. dar dupa cite am inteles eu , lucrurile au fost un pic grabite. le era frica ca le ia altii inainte.

Ai dreptate!