Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: PaulaZ, la data 2014-06-21 20:10:33Las ceva pentru nea Marin :

www.youtube.com/watch?v=jaP_BeinVVk

Un cantec si o floare si o raza de soare, un gand si o speranta si numa' bine!

Domnilor administratori, care emoticone il pot folosi ca sa inteleaga lumea ca le doresc o raza de soare? Oare asta, daca am ochelari, e soare, asa-i?

Tch�ss!

Pune ala cu pusca.
Ca si razele de soare ne bombardeaza.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Un cantec si o floare si o raza de soare, un gand si o speranta si numa' bine!


Mersi pentru urare si raza de soare. C� și așa duc lips�.

De la: Marin56, la data 2014-06-21 21:27:26
Un cantec si o floare si o raza de soare, un gand si o speranta si numa' bine!


Mersi pentru urare si raza de soare. C� și așa duc lips�.

Azi am raze multe de soare! Sper s� fie așa toata luna. Mai dau și eu pe la alții, care nu au.

Hallo! Ce mesteriti? Toate ok?

Am soare, dirijez si catre nea Marin si catre Mihai!

Prefer ochelarii ca si cod ''soare''! Io sunt pasnica, nu dau cu pusca si nici cu cureaua....lata ori ba!

A propos, v-o las pe asta, azi mi-e un dor de iarba verde de acasa.....

www.youtube.com/watch?v=pPigMRA0tIw

Fiti binecuvantati! Cu drag!

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

Nu știu c�t am apucat s� dorm? Vorba vine! �n timp ce dormeam, aud ca prin vis remarcile și replicile, socrilor și a madamei.
- Unde-i Bebi?
- Ssst! Las�l c� doarme! A fost cu mine toat� noaptea la lapte, aud eu prin vis, remarca ap�r�toare.
Dar pe socru-miu nu-l rabd�. Deschide ușa la sufragerie și intr� �ntr-un gest teatral:
Bebișc�! Da ce faci drag� dormi? O viaț� ai și pe aia o dormi?
- Dar las�-l m�i s� doarm�, nu auzi c� a fost de noapte, sare �n ap�rarea mea soacr�-mea.
- Cum adic� las�-l? Poi vin și eu la el la 6 luni, și atunci �l g�sesc dormind? Hai jos Bebișc� c� avem treab�!
- Ce treab� ai cu el? Te pomini c� nu poți m�nca sau bea f�r� el...?
- Ei vezi f�! Cum ai ghicit?
Era timpul s� nu o mai fac pe somnorosul, c� din dou� fraze reușise s�-mi sperie somnul. M� uit la el �ntr-un ochi. Fapt constatat și de el.
- Uite la el, se uit� la mine �ntr-un ochi...
- Da mai las�-l m�i, tus cruceasca ta... Cum ai vrea s� se uite?...Ce nu lași omul s� se odihneasc? Pe tine dac� te-ar scula unul ce ai zice?
- Aș da cu el de p�m�nt, dac� nu are motiv...Hai bebișc� s� facem un șah...Uite vezi c�nd a auzit de șah, s-a trezit de-a binelea!
- Hai c� m� dau jos, zic eu bonsuflat.
M� dau jos și m� �mbrac. �mi fac și eu apariția �n buc�t�rie.
- Ei ce-i cu voi aici, hai plecați și l�sați-ne, c� noi avem treab�! zice Rodica.
Ies. La ieșire m� ciocnesc cu socru-miu, care și el �ncercase s� m� urmeze.
- Ce-i Bebișc�? Te-a dat Rodica afar�?
- Poi nu vedeți c� noi nu mai putem de treab�? Numai voi mai erași aici!
- Poi bine m�i Rodicuțo! Noi nu m�nc�m nimic azi? Nu bem nimic? zise el �ntorc�ndu-și privirea disperat� și hazlie c�tre mine.
- Nu-i gata m�ncarea! C�nd e gata v� chem eu. Poți s� te �ntinzi și matale, dac� vrei...
- Nu pot Rodica drag�! Eu nu pot s� dorm dac� sunt fl�m�nd...
- Și mai ales de sete, adug eu spre veselia exagerat� a lui.
- I-auzi f� și lui Bebișc� �i este foame și sete...Nu ai mil� deloc de noi!
- Ei s� aștepte...
- Aaa! Poi tu Rodico nu ești b�tut�! Poi cum adic�? Ai g�sit terenul slab...
- Adic� ce vrei s� spui, �i sare țand�ra și soacr�-mii, c� eu te țin sub papuc? Ai b�ut ceva? Vorbește beutura nu tu!
- Ia ascult� f�! De c�nd �ți permiți tu s� vorbești așa cu mine? zise socru-miu agasat, intr�nd peste ele �n buc�t�rie.
- Ce vrei omule, las�-ne...avem treab�, zise ea ar�t�nd c�tre oalele ce d�deau �n clocot de pe aragaz.
- Poi p�n� e gata cioprba voastr�, mie �mi este foame... Nu așa Bebișc�?...Uite și lui Bebișc� �i este foame.
- Na-v� tus camforul vostru de oameni nebuni...Na !
Și zic�nd asta scoate un pachețel pe care l-au achiziționat pe undeva din piaț�, la un stand unde se f�cea mici. La vederea lui socru-miu se mai invior�.
- Ei așa mai vii de acas�... Da unde m�nc�m?
- Pe balcon! zise Rodica.
- Gata Rodicuța tatei. Am �nțeles! Hai Bebișc� �n balcon.
Intr�m �n balcon și ne instal�m �n jurul unei mici m�suțe, str�juit� de doi tabureți mici.
- S�-mi l�sați ți mie! se aude dincolo de uș� vocea madamei mele.
- Poi s� ne mai g�ndim!...Nu așa Bebișc�?
Z�mbesc la r�ndu-mi. Nu comentez. �n timp ce m�ncam, socru-miu �și aduce aminte de ceva:
- Poi Bebișc�! da tu ce fel de gazd� ești?
M� uit la el și nu �nțeleg imediat unde b�tea.
- Poi cum m� lași s� m� usuc de sete?
- Aaa! zic eu. M� scol, și ca s� nu mai intru pe terenul minat, ies pe ușa de la sufragerie, apoi ajung �n hol. Cum bidonașul tatei, se afla �n hol �n c�mar�, profit de neatenția lor, și i-au bidonul, dup� care m� refugiez iar �n balcon, spre bucuria lui socru-miu.
- Ei așa mai merge Bebișc�! Poi cum ni-i se usca g�tul. Nu alunecau micii pe g�t. Poi se poate?
Așa c� din vorb� �n vorb�, aprope doi litri se duser�. La urm� mai r�mase un mic. �i spun:
- �sta e al Rodic�i!
- Daaa! i-auzi! face amuzat socru-miu. Ei așa mai vii de acas�. Poi Bebișc�! Știi tu ce ar merge bine acu?
- Nu!
- Un șah Bebișc�. Un mic șah.
Nu prea �mi ardea mie la ora aia de șah, dar i-am f�cut hat�rul , numai ca s� scap de el. Prilej de a profita de neatenția mea lu�ndu-mi dou� partide.
- Poi cum m�i Bebișc�? Eu credeam c� tu ai mai �nv�țat șah, de c�nd am mai jucat noi �mpreun�!
- Adic� de c�nd n-am mai jucat noi �mpreun�... zic eu sup�rat.
- Daaa? Hai �nc� una! Hai c� de data asta te las s� m� bați, zise el cu convigere.
Dar știam c� lucrurile nu or s� stea așa. Doar de c�țiva ani dec�nd tot jucam șah cu el, �l cunoșteam acu. Nu de puține ori se l�sa cu sup�rare, de ambele p�rți și piese aruncate s-au r�sturnate. Nici azi nu avea s� se schimbe �n mai bine situația. M� concentrez și reușesc s�-i �ntind o curs�. Apoi cade �n ea și �i �fur� regina. El f�r� regin� era mort.
- Stai așa! Cum ai luat-o? Doar nu a fost aici?
- Dar unde? fac eu enervat deja.
- Bine m�i Bebi�c�, fie ca tine, cedeaz� �ntr-un final socru-miu. Ce crezi c� dac� mi-ai luat regina, ai c�știgat?Stai s� vezi.
�și deschide c�teva piese grele, ameninț�ndu-mi și mie regina. Prilej la mine ca s� atac prin �nv�luire și mascare forțat�. Atacasem dou� piese deodat�- cal si tur�. A trebuit s� cedeze �n final tura. Pentru el calul era cel mai valoros. P�n� la urm� regina mea și-a f�cut treaba, spre nemulțumirea lui. Dup� ce am f�cut �cur�țenie� pe tabl�, socru-miu se declar� �nvins, r�sturn�nd piesele.
- Hai �nc� una Bebi!
- Numai, gata! Nu mai joc!
- Cum m�i Bebișc�? Nu-mi dai dreptul la revanș�?
- Poi care revanș�? E deja 2-1 pentru matale.
- Unde e micul meu? �ntreab� Rodica f�c�ndu-și apariția peste noi �n balcon.
- Care mic? face nevinovat socru-miu.
- Cum care? Micul meu, porcilor!
- Ei, vezi Rodicuța cum vorbești? Poi unde te trezești tu?
- �n cas� la mine...
- I-auzi!
- Hai gata, l�sați șahul, tu v� camforul vostru și poftiți la mas�, c� e gata m�ncarea! se auzi vocea soacrei.
- Daaa? Poi m�micuț� noi am m�ncat...Nu ne mai este foame...
- Poi da porcul �la t�n�r, mi-a m�ncat micul...nu se l�sa madama me.
- Ho! Uite! Ia de aici! Ți-am p�strat și ție... zic eu �mp�ciutor, scoț�nd micul la vedere.
- Dar al meu? sare și soacr�mea.
- Cum? mai vroiai și tu? zise el r�z�nd.
- Poi da eu stau la r�nd și m� afum pentru voi și tu...
P�n� la urm� �ntr�m �n buc�t�rie și ne puse �n faț� madamele, c�te o farfurie de borș din carne de curcan. M�nc�m noi și nu prea, mai ales socru-miu, dar avu grij� s� termine restul de vin din bidon.
�n timp ce m�nca Rodica se scap�:
- Și c�nd plecați?
- I-auzi! Rodica ne d� afar�...observ� socru-miu.
- Ho am �ntrebat, nu am dat cu parul...
- Poi parul mai trebuia, zise el pornit.
- Ei, m� gțndeam s� plec�m m�ine dimineaț�...dar o s� plec�m cu �l de patru, b�tu �n retragere și soacr�-mea.
- Poi pe cel de patru numai aveți timp, zic și eu, poate la cel de 8...
- Da cred c� e mai bine așa, adaug� și soacr�-mea.
- Da stați c�t vreți! Nu v� d� nimeni afar�! Puteți pleca și poimine...
- Numai s� plecați... completeaz� �n glum� socru-miu.
- Ei, da tu tat�... iar vorbești aiurea!
- Poi ce vorbește el? Vorbește beutura din el. Dimineaț� bere, la piaț� alt� bere, ce crezi c� am sc�pat de el? Aici iar... cu ce a mai ciugulit dimineaț�...L-a ajuns!
- S-o crezi tu f� c� m-am �mb�tat, zise iar cu arțag socru-miu.
- ...Și apoi am or�t�niile, porcul,...cine le d� de m�ncare? Porcul �la �mi m�n�nc� și urechile. Roade și cotețul...
C�nd aud asta m� amuz copios:
- Roade si cotețul?...
- Poi, auzi Bebișc�, porcul roade cotețul, zice socru-miu �nveselit nevoie mare.
- Poi da! Voi ce știți? Știți numai s� r�deți!
Dup� mas� mai luar�m o pauz�. Soacr�-mea tot �ncerca pe alde socru-miu, s�-l fac� s� se duc� s� se �ntind� și el nițel.
- Cum f�? M� trimiți la nani, ca copii mici? zise el iar vesel.
- Du-te și culc�-te l�ng� fiic�-mea, zice Rodica.
- I-auzi și tu Rodicuțo, m� trimiți la nani? Las� c� eu mai fac un mic șah cu Bebișc�. Nu e așa Bebișc�?
- Nu! zic eu hot�r�t.
- Ia mai t�ceți, c� m� duc s� m� �ntind nițel și eu, c� �mi ajunge �n fiecare zi scol�-te, mas�...
- Bine drag�! Du-te și te �ntinde! Cine nu te las�?
- Poi tu, c� nu-ți mai tace gura aia...
- Poi de ce am gur�? f�!...
Dar soacr�-mea nu-l mai ascult� și se duc am�ndou� �n dormitor.
Eu dau drumul la televizor, �n timp ce socru-miu, se pune și el al�turi �n pat l�ng� mine. �n timp ce se uita la o emisiune, dup� cinci minute, �l aude c� sfor�ie �ncetișor. � Taci c� a adormit �n sf�rșit� zic eu �n sinea mea, l�s�nd sonorul mai �ncet. Apoi �l �nchid și m� las și eu prad� somnului.
Și am stat așa p�n� pe la 6 seara, c�nd ia dat deșteptarea soacr�-mea.
- Hai scoal�! Hai c� acu se face vremea de plecat! P�n� fac bagajele...
- Da ce f�, nu poți face bagajele f�r� mine? Trebuie s� m� scoli? zise el �mbufnat.
- Ce nu-ți convine c� te-am sculat? S� vezi și tu cum e! C�nd nu lași pe altul s� doarm�, zise soacr�-mea uit�ndu-se cu sub�nșeles la mine.
- Daaa! Ce Bebișc�, te-ai sup�rat pe mine, c� nu te-am l�sat s� dormi?
- Nu! și așa trebuia s� m� scol, zic eu �mp�ciuitor.
- Ei vezi! Nici Bebișc� nu s-a sup�rat!
- Hai odat�! D�-te jos tus camforul t�u...c� acu vine trenul și nu st� s� te aștepte pe tine. P�n� ajungem la gar�...
- Bine drag�... dac� zici tu...
�n acest timp soacr�-mea �mpreun� cu Rodica, golea gențile masive cu ce aduseser� ei: cartofi, ceap�, roșii niște carne de porc, un borcan cu jumeri �n untur�... ce au gasit și ei. Bașca cu cel curcan care �l aduse gata t�iat. C�nd au vrut s� ia și bidonul de 20 litri, socru-miu m-a pus s� deșert vinul �n sticle. Am gasit vreo18 sticle prin c�mar�, c� at�ta mai r�mase, si am transbordat vinul.
- De acu Bebișc� ai vin s� bei p�n� venim noi iar...zise el r�z�nd. Aluzie la c�t eram eu de b�utor.
- Ei nici chiar așa. M� mai ajut� și Rodica...
- Adic� ce vei s� zici c� eu sunt bețiv�? se aprinse madama me.
- Nu drag�, dar un pic de colaborare fructuas�... nu ar strica!
- Las�..las�...
Cum se f�cu ora de plecare, ne luar�-m r�mas bun. C�nd s� ias� socru-miu pe uș�, �mi arunc�:
- Bebișc�! S� mai �nveți șah, p�n� mai vin eu...
Dar din p�cate, nu am mai jucat niciodat� șah cu el. Aș fi preferat s� fie de faț� și s� m� mai bat�...

Cum m� apucasem s� construiesc, prin �86 �Centrala Electronic� din dispeceratul PSI, a trebuit s� fac rost de componente. Dar de unde piese la PSI. ? Așa c� �ncercai s� caut pe la alte secții, unde acestea prisoseau. Pe unele le-am mai g�sit, pe altele �ns�... Așa c� m� duc la serviciul cooperare. Era pe atunci domnul Popescu. Acesta fu bucuros, c�nd aude ce voiam, �mi și face formele �mpreun� cu comanda combinatului de piese electronice. Cred c� abia aștepta pe unul ca mine, ca s� scape el de drum.
Așa c� dup� ce obțin și aprobarea PSI-ului, adic� a șefului, o tai la București, la unele intreprinderi de componente, cum ar fi IPRS, MicroElectronica, etc. Eu nu aveam de unde știi ce comand� aveam de adus, dar �mi luasem pentru orice eventualitate o valiz� mare cu mine. Plec cu trenul de 6 și ajung pe la 10 la București. Cum fusesem �nv�țat de la alte secții, cum s� procedez, pentru a c�știga timp, i-au din gar� un taxi, și m� reped �nt�i la IPRS. Mi-a luat o sut�. Oricum i-am spus s�-mi dea chitanț� pentru a o deconta. De restul se ocupa PSI-ul �n alte decont�ri. Bilete autobuz, tren , tramvai, metrou, tot ce foloseam. Dar eu cum mai cunoștea un pic Bucureștiul, nu mi-a fost greu s� mai fac economie. Metroul a fost baza. Ajung acolo pe la 11 și ceva... M� duc la serviciul desfacere și m� cap�t cu o comand� gras�, c� nu mai știam unde s� o mai dosesc. Abia, abia a �nc�put �n valiz�. Cu ce am mai colecționat și pe la celelalte mici intreprinderi, se burdușii bine valiza mea. Pe la orele 13 terminai și eu de umplut valiza.
O �ncui, c� avea și cheie, și o predau la bagaj �n gar�. Asta așa pentru siguranț� și ca s� nu m� �ncurce pe drum. I-au iar metroul și m� �ndrept spre cartierul Titan, la BIG, unde st�tea m�tușa mea. Inainte de a ajunge la ei, v�d o simigerie, unde se vindea mai multe variet�ți de pl�cint�. La �nceput fui tentat s� i-au pl�cint� cu br�nz�, preferata mea. M� uit, și v�d pl�cint� cu carne. I-au de curiozitate. Aleg o mas� liber� și dau s� m� pun la ea. C�nd �mi aduc aminte c� ar merge ceva dup� ea. Las farfuria pe mas� și m� �ndrept c�tre tejghea. Se d�dea numai bere.
M� așez la r�nd, c� erau destui doritori, și cu ochii la masa mea. C�nd s� ajung �n faț�, doi copi mai tuciurii, se �ndreapt� c�tre masa mea. Strig la ei s� plece, c� știam bine ce intenție aveau. Pleac� ei cam dezam�giți. Apar și eu �n sf�rșit cu o halb� cu bere. M� apuc curios de pl�cint�.
Dup� vreo dou� �mbuc�turi, constat c� era teribil de grețoas�. I-au niște bere și sting greața. Și am f�cut asta p�n� am terminat-o de m�ncat. Deja burta mea era ca unui greier burd�nos... Era foarte s�țoas�. Abia mai mergeam. Ies și m� �ndrept c�tre m�tușa.
Ajung acolo și dau de unchiul F�nic�. Locuiau �ntr-o garsonier� a unui bloc cu 10 etaje - N5. C�nd m� v�d par s� se bucure. C�nd afl� despre ce e vorba, m� sf�tuiesc s� trag la alt� m�tuș� și implicit la un alt v�r de al meu - F�nel.
- De ce nu te duci la Lucreția, Bbebi? Ei au și loc mai mult... aici la noi o camer�...
Nu am mai comentat. M� pun la mas�, dar refuz politicos. Le zic c� abia m�ncasem și nu cred c� mai era loc și pentru alceva. Mai discut�m de una alta, mai o cafeluț�, trece timpul. Unchiul chiar se oferi s�-mi dea și un coniac, dar refuzai.
Pe la 4 PM, plec și o i-au spre Leonte S�l�jan, �napoi o stație de metrou. Cobor acolo, cam dezorientat. Numai cunoșteam drumul, c� nu mai fiusesem demult. �ntreb de strada Rotund�, și cineva m� �ndrum�. Merg �napoi vreo 200 de metri și ajung �ntr-o strad� �ngust�. Ei de acu recunoșteam peisajul. G�sesc relativ repede blocul - H22. C�nd m� vede v�rul la uș�, m� privește cam dezam�git:
- Acu ai venit și tu Bebi, c�nd mama e bolnav�...
- Da ce are? �ntreb eu �nteresat.
- Poi a c�zut acu o lun� jos și și-a rupt piciorul din șold.
Nu prea mi-a pl�cut vestea. Și r�m�n descump�nit �n prag. El se uit� la mine și zice:
- Hai intr�, dac� tot ai venit...
Intru. M� duce direct la m�sa. C�nd m� vede și ea, r�m�ne surprins�:
- Ce faci Bebi? Bine ai venit pe la noi.
Mama lui, tanti Lucreția, p�rea mai entuziasmat� de venirea mea.
�i spun care e treaba, pentru ce suntaici și �i spun dac� pot s� r�m�n o noapte la ei. A doua zi urma s� plec.
- Sigur Bebi! O noapte n-o fi foc. Poți sta mai mult, dac� ai treab�. Avem destul loc. Nu te uita la mine, eu.. asta e...Eu stau la pat.
Dup� ce �i mai spun ce și cum e pe la mine acas�, m� duc la buc�t�rie �nvitat de F�nel și soția lui. Facem prezent�rile. Ea nu m� cunoștea �nc�. Era olteanc�. Eu scot la iveal� o sticl� de coniac, asta așa ca o mic� atenție. Gest, ce l-a f�cut pe F�nel s�-mi reproșeze:
- Da bine Bebi, stai liniștit. Ce crezi c� eu nu am ce bea?
- Ei, așa o mic� atenție din partea mea, tot te deranjez...nu m� las eu.
- Dar nu e nici un deranj, m�i Bebi! Ce crezi c� eu am nevoie de coniacul t�u? N-am ce bea? Ia vin-o �ncoa! Nu prea mi-a venit bine observația lui. dar m-am f�cut c� nu observ.
Și cobor �mpreun� cu el la subsol unde �și avea o bașc�. Cum el st�tea la parter, imediat am ajuns. Acolo parc� mai avea un apartament, așa de mare era. Oricum el av�nd patru camere...
Și drept dovad� m� duce la un butoi de 200l cu vin. Scoate vin �ntr-o can� de acolo și m� servește. Era bun. Dar te și ducea. Bine�nțeles c� fane mi-a cerut imediat p�rerea:
- Ei cum e Bebi? Așa c� e bun?
- Sigur, zic eu ca s�-i fac pl�cerea.
- E de la țar� de la nevast�-mea, m� asigur� el.
- Da vin oltenesc, zic eu.
- Poi?...
Oricum era destul de tare. Dup� primul pahar m-am oprit.
- Nu mai pot, �i zic. Deja c�nd veneam spre tine am m�ncat o pl�cint� cu carne tocat� și mi-a c�zut cu tronc.
- Cum vrei m�i Bebi. Eu nu te opresc, poți s� bei tot butoiul...
Ei, știa și el asta. Nimeni nu ar fi putut bea un butoi �ntr-o zi. Mai exagera și el. Asta era cusurul lui. �i pl�cea s� mai și exagereze. �n privința asta sem�na leit lui socru-miu. Și lui �i pl�cea s� fac� caragaț� de om.
Dar nu plec� de acolo p�n� nu lu� �n cas� cu el, o can� de 2l, plin� cu vin. Ajunși iar �n cas�, mai povestesc de una alta. Dup� un timp sun� cineva la uș�. Se duce F�nel al meu s� deschid�. C�nd �l aud pe F�nel:
- A venit Bebi!
- Daaa? r�spunde cel de la uș�.
Dup� glas parc� ziceam c� e Viorel - frat-su. C�nd apare și el �n buc�t�rie, m� conving pe deplin.
- Ce mai faci, m�i Bebi? zice el vesel. Nu te-am mai v�zut demult! Care mai e treaba pe la Galați?...
- Poi care s� fie? S-a mai schimbat orașul, de c�nd nu ai mai fost și tu.
Adev�rul c� așa era. Nu-l mai v�zusem pe v�ru-miu, dec�t de vreo 4-5 ori, �mpreun� cu frat-su. Odat� c�nd aveam 4-5 ani și alt�dat� pe c�nd aveau14 -15 ani. Și odat� c�nd m-a luat nana la București, de bucurie c� am luat la liceu. Și asta mai mult, c� verii mei nu reușiser�. Asta a f�cut ca s� creasc� antipatia lor și mai ales a lui F�nel. F�nel erau egal ca v�rst� cu mine. Viorel era cu un an mai mare dec�t mine și Viorel. Pe F�nel și mama lui, o mai v�zusem, tot așa �ntr-o vizit� de lucru, datorat� unei delegații, de care mai profitam și eu. Atunci �mi mai f�ceam și eu piața. Țin minte c� nimerisem odat�, c�nd se d�dea alimente numai cu buletin de București. Așa c� m� rugasem și eu de o femeie cumsecade, ce era și ea la r�nd, ajut�ndu-m� și pe mine. Ce e drept nimeni nu a comentat, din cei ce erau la r�nd. Cred c� dac� erau ei la noi.... ce s� mai zic? Cine știe? Or mai fi și oameni buni. La noi deja era p�inea la cartel�. O p�ine de persoan�!
Și am mai c�lcat odat� la București, cu madama mea. Atunci mi-a cunoscut și ei pe soția mea. Tanti Lucreția era �n putere pe atunci. Viorel chiar ne-a dus la un film la o gr�din� de var� de prin zona lor. Fusese un film cu pirați. �mi pl�cuse filmul. Eu cu Viorel m� �nțelegeam cel mai bine, chiar dac� era mai mare ca mine. Era o fire mai lipicioas�. Și el le avea cu electricul. Ca s� vezi domnule! Doi frați f�cuți de aceeași mam�, dar cu caractere diferite. Cum se mai �mprumut� ADN-ul �sta! Ce o mai fi f�c�nd ei acu am�ndoi? I-am trimis și o scrisoare lui F�nel, dup� ce acesta a renunțat la telefonul fix, dar nu mi-a r�spuns. C�t au mai avut telefon, mai țineam din c�nd �n c�nd leg�tura cu ei. Apoi s-a stricat telefonul lor, c� nu am mai reușit s� dau de el. O fi av�nd mobil acu, dar cine știe?
�ntre timp se �nsurase-r� verii am�ndoi. Viorel avea o moldoveanc�. El era mai deschis, mai zglobiu, mai sincer. Sem�na m�-sii. Nebunatic ca ea. Nu puține povești avea s� ne spun�, c�nd mai venea și ea pe la nana, sau nanei, c�nd o mai vizira și ea, pe ei. Multe prostii avea s�-mi spun� referitor la verii mei. F�nel nu! El era o fire mai �nchis�, mai retras�, mai greu acomodabil. Chiar cu o tent� de invidie și mare miștocar. Sem�na lui tat-su.
- Nu am mai fost pe la tine de 15 ani, zice el. �n rest bine... cum o mai duci? Muncești undeva?
- Sigur la combinat.
- Ei ați mai fost odat� c�nd erați ca mine de vreo 4-5 ani. Atunci am fost la terasa �Prim�vara� C�nd ne-a apucat ploaia!
- Ei, nu mai știu... Te-ai �nsurat?
- Da!
- Poate vii o dat� s� o cunoaștem și pe soția ta.
- Sigur! �ntr-un concediu cred! Poate la anu.
Și m-am ținut de cuv�nt.
Mai trecem și pe la mama lui, din cealalt� camer�, mai povestim una alta, se face sear�. Seara nu s-a l�sat p�n� nu am m�ncat cu toții și a mai stropit bucatele cu vin. Cu poveștile ne apucase 12 noaptea. Eu m� retrag și m� culc. A doua zi m� scol la 6. Aveam un tren la 10 și unul la 13. Mai era și seara, dar ajungeam t�rziu acas�. Așa c� m� retrag și cu pup�celile de rigoare, o tai la metrou c�tre gar�. Ajuns acolo, am mai profitat p�n� la venirea trenului de unele cump�r�turi scurte. Am luat patru pachete de cafea, c� la noi nu era nici zare, cacao, niște salam, conserve...cașcaval...ce ne trebuia. Cum se apropia ora trenului, m� duc la bagaje și i-au valiza. Dup� ce o i-au c�nd aproape de tren, m� oprește o patrul� de miliție și m� pune s� spun ce am �n valiz�. Le zic.
- Actele! �mi spune unul.
- Poi sunt �n valiz�.
- Nu, buletinul!
I-l ar�t.
- Deschide valiza!
M� uit cam nedumerit la ei. Credeam c� glumesc.
- Hai mai repede, m� zorește unul. Le fac pe voie. Se uit� cam surprinși la conținutul valizei, la mulțimea de componente electronice ce aveam �n valiz�. Se uit� fugitiv la acte, dup� care mi le d� �napoi.
- Și nu �ți este fric� s� cari așa ceva?
- Poi nu! Cine știe ce am �n valiz�?
- Alt� dat� s� ții actele separat de marf�.
Le zic un -�bine� și �nchid repede valiza. Deja se uitar� mulți la conținutul valizei mele. Poate mulți nici nu știau ce sunt alea. O i-au agale c�tre vagonul meu și m� urc �n tren. Pe la ora 14 ajung și eu acas�. C�nd m� vede a mea, ce aveam �n valiz� se crucește.
- Cum ai venit cu așa ceva? Nu ți-a fost fric�? Dac� te jefuia cineva!
- Poi de unde s� știu ce conținea comanda? Eu aveam nevoie doar de c�teva componente...
A doua zi m� prezint cu valiza la magazia general�. Tantele de acolo, c�nd au v�zut ce le adusesem, erau s� fac� infarct. Chiar și eu m� miram de unde le mai scot. Dup� aia c�nd am ajuns la PSI, am f�cut bon pentru o parte din ce adusesem. Și ca s� nu zic c� f�cusem drumul degeaba, am mai m�rit și eu porția. S� fie acolo de rezerv�. Dar cum oamenii nu �nțeleg acest lucru... Doar nu m� duceam �n fiecare zi la București! Mai ales c� din ce adusesem eu, multe din piese erau c�utate. Iar asta avea s�-mi aduc� și necazuri.
Peste c�țiva ani, aveam s� aflu de la F�nel, c� și tanti Lucreția murise. Tat-su fusese primul. Iar dup� alți ani tot așa pe c�nd m� aflam la un control medical la București, și eram internat la spitalul din Pantelimon, am aflat tot de la el, c� �i murise și soția. Dar era m�ndru c� era bunic. Avea un b�iat de 5-6 ani pe atunci. Cred c� ar avea acu 30-32 de ani. Ce trece vremea! Dup� ce a paralizat socru-miu, am mai avut o tentativ�, de al mai vizita. Nu l-am mai g�sit, și nici nu l-am mai v�zut nici p�n� ast�zi. Nici pe el dar nici pe frat-su. Ca s� nu mai zic de ceilalți veri ai mei, care locuiau �n alt� zon� a Bucureștiului.

Buna Ziua, nea Marin, stimati forumisti....

E o noua zi, e Luni, sadim ca sa avem ec culege pe Sambata, asa-i ca da? Sa aveti o saptamana pozitiva si numai bine!

@Nea Marin..... Am citit aseara povestea ta cu sahul. Dumnezeu sa il ierte si sa-l primeasca in imparatia cerurilor sale pe socrul tau! Cu certitudine acolo este acum.

Hey, nea Marin! Stiu sa joc sah si table! Mai stii ce ne rezerva Dumnezeu? Nu sunt un prost-pierzator(cred ca l-am tradus prea frantuzeste....Am vrut sa zic ca Stiu sa pierd! Si mereu invat din orice invingere! ).

No bun,io am drumuri du-te-vino in perpetuum mobile, nu am timp acu' sa citesc cealalta poveste, dar promit ca cel tarziu pe diseara o voi fi citit! Comentariile si adaugarile melele vei avea maine, alaturi de gandurile mele bune in permanenta! Te imbtratisez cu drag, nea Marin! Spor la scris! Cred ca si mie mi-a veni ziua cand voi incepe sa scriu ....despre ceea ce trebuie sa scriu. Pregatirile si trainningul au loc inca, nu am intelepciunea necesara si mai trebuie sa cercetez inca si eu in .... ceea ce trebuie sa abordez! e bine ca stiu deja! Este un inceput! Iar tu, nea Marin, la fel ca ceilalti de aici, aveti propria voastra contributie. Si va multumesc ca sunteti! Dumnezeu sa va binecuvanteze pe toti!

O zi faina, o saptamana linistita si frumoasa! Pace in suflete, ca apoi afcem pace peste tot pe unde trecem! Aveti incredere!

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

De la: Marin56, la data 2014-06-23 11:19:20Cum m� apucasem s� construiesc, prin �86 �Centrala Electronic�....

Beeeeton !
Dintr-o deplasare in interes de serviciu,Marin, ai reusit sa-i denaturezi sensul intr-o deplasare in INTERES PERSONAL.
"Felicitari!"
Numai in Romanika se puteau realiza asemenea performante, Marin!
Si totusi, cum ramane cu acea faimoasa constructie a �Centralei Electronice�!?

De la: ___Haakon___, la data 2014-06-23 12:05:11

De la: Marin56, la data 2014-06-23 11:19:20Cum m� apucasem s� construiesc, prin �86 �Centrala Electronic�....

Beeeeton !
Dintr-o deplasare in interes de serviciu,Marin, ai reusit sa-i denaturezi sensul intr-o deplasare in INTERES PERSONAL.
"Felicitari!"
Numai in Romanika se puteau realiza asemenea performante, Marin!
Si totusi, cum ramane cu acea faimoasa constructie a �Centralei Electronice�!?

Adic� ce vrei mata s� zici? C� vizitez Bucureștiul degeaba? Mata nu ai fi profitat? Chiar dac� erai din București. Dac� venei matale la Galați și ai fi g�sit pește, nu ai fi luat? Totul a fost o �nt�mplare. Nici eu nu m� așteptam s�-l vizitez. Dar dac� așa a fost s� fie...Coincidenț�... Numai nea Silviu m-ar mai fi dojenit...așa!
Iar cu centrala... am primit brevet de inovație...

Oamenii �ntotdeauna au fost �nv�țați s� vad� numai partea goal� a paharului. Dar munca mea, stresul, faptul c� m-am plimbat at�ția Km, cu o valiz� cu valoare mare de bani, conțin�nd mii de componente, sute de integrate, leduri , tranzistori , tiristori, socluri, etc...fiind și o parte din comanda combinatului, nu se pune? Puteam s� i-au numai ce �mi trebuia mie. 25 de integrate acolo...si alte c�teva componente. pentru care am primit doar 2000 de lei prim�, cum era pe atunci...?

ahaaaa !
care vasilicoviciovskinovatia, cu de la sine putere, abuz, tupeu si aroganta, ai reusit sa nu-ti respecti nici misiunea, ba mai mult, ti-ai si depasesti sarcina de serviciu initiala, cheltuind sume impresioante pe niste componente electronice extra-opis si te mai falesti si cu prima, 2000 de lei.

prin urmare, Marineee, cu aceasta ocaziuneeee, ti-ai rezolvat interesul personal, ai cheltuit finanta intreprinderii de-a-n boulea si ai mai fost incarduit, adica v-ati constituit intr-un grup fraudac organizat, pentru a fi premiat cu 2000 de lei, cu cei care te-au premiat pentru isprava comisa.

pai, vezi tu, Marine-Marine, cum ati reusit voi sa falmentati regimul comunist din Romania?
et-asa, practicand asemenea farafastacuri si inovand de dragul inovarii cu efect 0 pe termen mediu s lung !

De la: ___Haakon___, la data 2014-06-23 13:18:16ahaaaa !
care vasilicoviciovskinovatia, cu de la sine putere, abuz, tupeu si aroganta, ai reusit sa nu-ti respecti nici misiunea, ba mai mult, ti-ai si depasesti sarcina de serviciu initiala, cheltuind sume impresioante pe niste componente electronice extra-opis si te mai falesti si cu prima, 2000 de lei.

prin urmare, Marineee, cu aceasta ocaziuneeee, ti-ai rezolvat interesul personal, ai cheltuit finanta intreprinderii de-a-n boulea si ai mai fost incarduit, adica v-ati constituit intr-un grup fraudac organizat, pentru a fi premiat cu 2000 de lei, cu cei care te-au premiat pentru isprava comisa.

pai, vezi tu, Marine-Marine, cum ati reusit voi sa falmentati regimul comunist din Romania?
et-asa, practicand asemenea farafastacuri si inovand de dragul inovarii cu efect 0 pe termen mediu s lung !

Mata nu mai vorbi aiurea, dac� nu știi cum a stat treaba! Nu m-am dus eu de la sine putere și 2 , am fost trimis de serviciul cooperare ptr, a aproviziona combinatul cu componente. Popescu a vrut s� �mpuște doi iepuri. S� �mi fac si eu treaba și s� aprovizionez prin mine, combinatul. Am spus doar asta. Iar eu din ceea comand� am folosit doar c�teva componente. Dar nu erau nici alea ale mele, ci tot a combinatului, adic� a serviciului PSI, date cu bonuri de transfer. Matale voia s� pun eu din buzunar ptr. toate piesele? Și așa prototipul l-am pus din buzunarul meu, sum� ce nu mi-a mai �napoiat-o nimeni. A m�ncat-o lupul! Dac� nu te pricepi la electronic� ... r�m�ne așa!

sau poate crezi c� cu 2000 de lei la vremea aia, m-am �mbog�țit? Nu erau 20 de milioane de azi. Ci echivalentul a 2 milioane de azi. Dac� salariul meu era 2500 de lei pe atunci calculeaz� și matale. Cei 2000 de lei erau prima, dat� drept merit, de cei de la inovații. Normal trebuia vreo 3-4 salarii, dar eu nu am primit dec�t unul. Nu �nțeleg ce nu a ieșit bine aici? Mata ai lucrat �ntr-o intreprindere? presupun c� nu! Nu ai de unde știi cum se punea problema pe atunci la combinat.

Marinmata, nu te offusca !

ai inceput capodoera literara incercand sa ne explici descriptiv, citez:"m� apucasem s� construiesc, prin �86 �Centrala Electronic� din dispeceratul PSI, a trebuit s� fac rost de componente." si ai sfarsit prin a ne aburii alambicat despre cu totul altceva, lipsit de vreo relevanta fata de cele pe care le-ai afirmat in introducerea folcloricei incercari literare.

pai. Marinmata, intr-un asemenea caz si situatie, cine este vinovatul doreste sa joace si in rolul offuscatului?

lasa, mai hakoane, nu mai face pe mironosita, ca ca tot romanu' te-oi fi descurcat si tu p'acolo pe unde dadeai - tu Dadeai- salariile angajatilor ...ca cu ce bani te facusi tu vestic prosper, ha ?
da' io voiam sa spun de 'o alta Minune, alta decit cele cu care suntem obisnuiti : Procuratura s-a sesizat in cazul afacerii dlui Pricop, ginerica lu ' fratele cel mare si a deschis dosar !

iote maaaaa, cum Frica pazeste bostanaria ,caci s-a apropiat funia de parul sistemului mafiot condus de Jupin si acum, tre' neaaaparat sa se arate cit de independenta si corecta e, incercind sa nu-si piarda capul caracatitei basiste !
Sa fie intr - un ceas bun ! Aleluia !

Nina

Ptiu! Mi de draci și-o zgripțuroaic�, cum zice și Dul�u Roșcat... Poi cum s� nu fiu frustrat, sau oftcat, c�nd muncesc la un coment juma de or�, și nu -mi este luat� postarea?...De acu o s� fac copii�n Word și dup� aceea...

Poi matale dac� aivrea s�-ți construiești un aparat de radio sau un televizor, sau un calculator, nu-ți trebuie componente? Nu trebuie s� le cumperi? Știu c� ai s� spui c� eu le cump�r de-a gata , f�r� s� m� mai chinui at�t! Dar una e s� ei de-a gata, și alta e s� ai bucuria reușitei tale. Nici eu nu am f�cut asta pentru bani, ci din dorința și pl�cerea de a fi contribuit și eu cu ceva la PSI și implicit la CSG. La fel și eu. Spre amintire...

�nt�i am lucrat la prototip, am v�zut c� funcționeaz�, apoi am f�cut proiectul, care a trebuit s� obțin� �n � semn�turi de jos p�n� sus.
Apoi a plecat la București pentru omologare. Dup� care �n baza r�spunsului lor, am f�cut alt referat care la fel a obținut multe semn�turi, dup� care �n baza avizului lui, cei de la cooperare și aprovizionare și-au dat și ei acordul. Și cum le trebuia și combinatului piese, de pe la diversele secții, Popescu m-a delegat pe mine s� ridic comanda CSG. Asta c� printre cele comandate de ei se reg�seau și piesele mele.

Iar faptul c� am �nlocuit vechea central� de tip GFZ-nemțeasc�, cu sute de relele cu contacte de argint , av�nd pastila c�t un sfert de boab� de orez, spune ceva. C�t costa ea? �n timp ce centrala f�cut� de mine, abia ajungea la suma de 20.000 de lei, bani pe vremea aia, c�nd o Dacie, ajungea la 100.000 de lei. C�t trebuia s� ai salariul ca s� poți str�nge 100.000 de lei? La unul cu 50.000 de lei era bine, dar noi cu un salar de cel putin 5000, c�t �ți trebuia? Ca s� nu mai spun de unul ca al meu?

Apoi noua centrala avea multe avantaje. Era fiabil� , avea vitez� mare de r�spuns , precizie, num�r mai mare de posibili avertizori de la 32 la 99 și bucle de la 6 la 9. Unde mai pui c� centrala mea avea dimensiunile de 50 cm pe 20cm și h de 20, �n timp ce ceea veche era c�t un perete de 3m pe 2,5m și lata� de 20-25cm. ca s� nu mai spun de sofisticatele sisteme de convertizoare, alimentatoare , blocuri cu baterii �n bakuri de 60 de V. pentru vremea ei a fost o performanț�.

Dac� nu venea boala, aveam de g�nd s� �nlocuiesc și cablurile electrice , acele bucle, cu transmiterea avertiz�rii, prin unde radio. Dar conducerea a crezut c� tehnologizarea �n mas�, prin achiziționarea aparaturii din import, era o mai bun� afacere, așa c�...ne pricopsir�m cu n centrale electronice sectoriale, cu n trunchiuri, și prefixe de la centralele sectoriale și de prin alte secții, ce erau legate toate la centrala -mam�! Tot electronic�...

Nu �ntru �n am�nunte privind funcționarea , c� și așa cred c� nu v-a interesa pe nimeni, sau poate nu o va �nțelege. Deși la proiectul de la școala de maiștrii, am construit o alt� posibil� centrala de efracție, pe același principiu, varianta 2, perfect adaptat� pentru linii scurte ce nu dep�șesc 1Km. Și binențeles c� am luat 10.

Ce, pentru o cafea si un baton de salam luat de la București te oftici? Nu eram singurul! Era o mod� pe vremea aia. S� știi c� am fost și personal c�nd eram �n concediu, prin București. Și m� aprovizionam cu c�t �mi permitea buzunarul. Bașca c� mai pierdeam c�te o juma de zi sau chiar o zi, c�nd st�team degeaba la r�nd.

Aia-i cretina, iar tu, Marin, ridicol si din ce-in-ce mai hilar prezentand asemenea povestioare desuete.

si tu cam cum te crezi ? care-i imaginea ce ti-o proiectezi despre tine si, in ce masura, ailalti te vad la fel ?
este ca de aici iti vine frustrarea si comportamentul de om nebun ?

Nu te necaji Marine, asa isi exprima prietenul aprecierea pentru faptul ca ai avut capacitatea sa faci inovatia respectiva si a si fost recunoscuta, cat se recunostea pe vremea aceea.
Parca inclin sa cred ca si Popescu si-a luat prima pe inovatia ta.
Bravo tie, jos palaria.
S-ar putea sa te mai critice ca nu porti sapca, nu-ti bate capul.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2014-06-23 19:56:52Nu te necaji Marine, asa isi exprima prietenul aprecierea pentru faptul ca ai avut capacitatea sa faci inovatia respectiva si a si fost recunoscuta, cat se recunostea pe vremea aceea.
Parca inclin sa cred ca si Popescu si-a luat prima pe inovatia ta.
Bravo tie, jos palaria.
S-ar putea sa te mai critice ca nu porti sapca, nu-ti bate capul.

Nu știu de Popescu, dar de unul și �nc� patru, sunt absolut sigur. ...care au fost cu sfaturile și cu scriptul, ... Unul fiind chiar inginerul de la oficiu de invenții,...Cred c� prima a fost mult mai mare... eu ... la urm� ce a mai r�mas... La a doua inovație din 1993 am fost singur, sau mai singur...Dar nici atunci nu m-am �mbog�țit dup� a doua diplom�...

De la: _Ingrid, la data 2014-06-23 19:56:52Nu te necaji Marine, asa isi exprima prietenul aprecierea pentru faptul ca ai avut capacitatea sa faci inovatia respectiva si a si fost recunoscuta, cat se recunostea pe vremea aceea.
Parca inclin sa cred ca si Popescu si-a luat prima pe inovatia ta.
Bravo tie, jos palaria.
S-ar putea sa te mai critice ca nu porti sapca, nu-ti bate capul.

Nea Marine, fa abstractie de betzele in roate! Felicitari pentru toate brevetele matale!dumnezeu sa te tina sanatos si multa vreme cu noi! Esti de admirat si nimeni nu iti poate lua ceea ce este al tau si doar al tau! Cu respect !

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

De la: Marin56, la data 2014-06-23 20:10:01

De la: _Ingrid, la data 2014-06-23 19:56:52Nu te necaji Marine, asa isi exprima prietenul aprecierea pentru faptul ca ai avut capacitatea sa faci inovatia respectiva si a si fost recunoscuta, cat se recunostea pe vremea aceea.
Parca inclin sa cred ca si Popescu si-a luat prima pe inovatia ta.
Bravo tie, jos palaria.
S-ar putea sa te mai critice ca nu porti sapca, nu-ti bate capul.

Nu știu de Popescu, dar de unul și �nc� patru, sunt absolut sigur. ...care au fost cu sfaturile și cu scriptul, ... Unul fiind chiar inginerul de la oficiu de invenții,...Cred c� prima a fost mult mai mare... eu ... la urm� ce a mai r�mas... La a doua inovație din 1993 am fost singur, sau mai singur...Dar nici atunci nu m-am �mbog�țit dup� a doua diplom�...

Exact asa se facea peste tot, si la Bucuresti, dupa ce facea sotul meu cate o inovatie sau optimizare, se tineau de capul lui cei de la cercetare sa le dea schemele sa le omologheze ei.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

inseamna ca ati uitat directiva venita de sus ca TREBUIAU facute Inventii si Inovatii si ca fiecare Inst. de proiectari sau intreprindere avea PLAN de indeplinit si daca era Sarcina de Serviciu, nu se mai dadeau bani ptr. ele....eventual , o mica prima si o stringere de mina tovaraseasca !

De la: gabigabi2, la data 2014-06-23 20:26:00 inseamna ca ati uitat directiva venita de sus ca TREBUIAU facute Inventii si Inovatii si ca fiecare Inst. de proiectari sau intreprindere avea PLAN de indeplinit si daca era Sarcina de Serviciu, nu se mai dadeau bani ptr. ele....eventual , o mica prima si o stringere de mina tovaraseasca !

Pai n-am uitat, asta se facea cu orice mijloace, de exemplu ,,ia luati piesa asta nemtesca, analizati-o, disecati-o si faceti varianta romaneasca sa o inventam si noi!"

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2014-06-23 20:51:36

De la: gabigabi2, la data 2014-06-23 20:26:00 inseamna ca ati uitat directiva venita de sus ca TREBUIAU facute Inventii si Inovatii si ca fiecare Inst. de proiectari sau intreprindere avea PLAN de indeplinit si daca era Sarcina de Serviciu, nu se mai dadeau bani ptr. ele....eventual , o mica prima si o stringere de mina tovaraseasca !

Pai n-am uitat, asta se facea cu orice mijloace, de exemplu ,,ia luati piesa asta nemtesca, analizati-o, disecati-o si faceti varianta romaneasca sa o inventam si noi!"

Poi asta am și vrut s� scot �n evidenț�, nu plimbarea mea la București, ci faptul c�t erau de stimulați muncitorii, c�nd mai f�ceau și ei c�te o �nvenție sau o inovație. Eu credeam c� nea Haak, asta o s� scoat� �n evidenț�, nu salamul meu... De aia nu face rom�nul nimic! C� nu se merit�. Iar dac� totuși cineva mai greșește, de la director p�nț la el, toți se trec pe list�, av�nd prima �n funcție de salar. Dup� ce calculeaz� eficiența economic�, se �mparte. 2 la prim�rie, dou� la prefectur�, unul la școala de b�ieți...si apoi iar 2 de la prim�rie...

De la: Marin56, la data 2014-06-23 23:14:41

De la: _Ingrid, la data 2014-06-23 20:51:36

De la: gabigabi2, la data 2014-06-23 20:26:00 inseamna ca ati uitat directiva venita de sus ca TREBUIAU facute Inventii si Inovatii si ca fiecare Inst. de proiectari sau intreprindere avea PLAN de indeplinit si daca era Sarcina de Serviciu, nu se mai dadeau bani ptr. ele....eventual , o mica prima si o stringere de mina tovaraseasca !

Pai n-am uitat, asta se facea cu orice mijloace, de exemplu ,,ia luati piesa asta nemtesca, analizati-o, disecati-o si faceti varianta romaneasca sa o inventam si noi!"

Poi asta am și vrut s� scot �n evidenț�, nu plimbarea mea la București,...

Pe la orele 13 terminai și eu de umplut valiza.
O �ncui, c� avea și cheie, și o predau la bagaj �n gar�. Asta așa pentru siguranț� și ca s� nu m� �ncurce pe drum. I-au iar metroul și m� �ndrept spre cartierul Titan, la BIG, unde st�tea m�tușa mea. Inainte de a ajunge la ei, v�d o simigerie, unde se vindea mai multe variet�ți de pl�cint�. La �nceput fui tentat s� i-au pl�cint� cu br�nz�, preferata mea. M� uit, și v�d pl�cint� cu carne. I-au de curiozitate. Aleg o mas� liber� și dau s� m� pun la ea. C�nd �mi aduc aminte c� ar merge ceva dup� ea. Las farfuria pe mas� și m� �ndrept c�tre tejghea. Se d�dea numai bere.
M� așez la r�nd, c� erau destui doritori, și cu ochii la masa mea. C�nd s� ajung �n faț�, doi copi mai tuciurii, se �ndreapt� c�tre masa mea. Strig la ei s� plece, c� știam bine ce intenție aveau. Pleac� ei cam dezam�giți. Apar și eu �n sf�rșit cu o halb� cu bere. M� apuc curios de pl�cint�.
Dup� vreo dou� �mbuc�turi, constat c� era teribil de grețoas�. I-au niște bere și sting greața. Și am f�cut asta p�n� am terminat-o de m�ncat. Deja burta mea era ca unui greier burd�nos... Era foarte s�țoas�. Abia mai mergeam. Ies și m� �ndrept c�tre m�tușa.
Ajung acolo și dau de unchiul F�nic�. Locuiau �ntr-o garsonier� a unui bloc cu 10 etaje - N5. C�nd m� v�d par s� se bucure. C�nd afl� despre ce e vorba, m� sf�tuiesc s� trag la alt� m�tuș� și implicit la un alt v�r de al meu - F�nel.
- De ce nu te duci la Lucreția, Bbebi? Ei au și loc mai mult... aici la noi o camer�...
Nu am mai comentat. M� pun la mas�, dar refuz politicos. Le zic c� abia m�ncasem și nu cred c� mai era loc și pentru alceva. Mai discut�m de una alta, mai o cafeluț�, trece timpul. Unchiul chiar se oferi s�-mi dea și un coniac, dar refuzai.
Pe la 4 PM, plec și o i-au spre Leonte S�l�jan, �napoi o stație de metrou. Cobor acolo, cam dezorientat. Numai cunoșteam drumul, c� nu mai fiusesem demult. �ntreb de strada Rotund�, și cineva m� �ndrum�. Merg �napoi vreo 200 de metri și ajung �ntr-o strad� �ngust�. Ei de acu recunoșteam peisajul. G�sesc relativ repede blocul - H22. C�nd m� vede v�rul la uș�, m� privește cam dezam�git:
- Acu ai venit și tu Bebi, c�nd mama e bolnav�...
- Da ce are? �ntreb eu �nteresat.
- Poi a c�zut acu o lun� jos și și-a rupt piciorul din șold.
Nu prea mi-a pl�cut vestea. Și r�m�n descump�nit �n prag. El se uit� la mine și zice:
- Hai intr�, dac� tot ai venit...
Intru. M� duce direct la m�sa. C�nd m� vede și ea, r�m�ne surprins�:
- Ce faci Bebi? Bine ai venit pe la noi.
Mama lui, tanti Lucreția, p�rea mai entuziasmat� de venirea mea.
�i spun care e treaba, pentru ce suntaici și �i spun dac� pot s� r�m�n o noapte la ei. A doua zi urma s� plec.
- Sigur Bebi! O noapte n-o fi foc. Poți sta mai mult, dac� ai treab�. Avem destul loc. Nu te uita la mine, eu.. asta e...Eu stau la pat.
Dup� ce �i mai spun ce și cum e pe la mine acas�, m� duc la buc�t�rie �nvitat de F�nel și soția lui. Facem prezent�rile. Ea nu m� cunoștea �nc�. Era olteanc�. Eu scot la iveal� o sticl� de coniac, asta așa ca o mic� atenție. Gest, ce l-a f�cut pe F�nel s�-mi reproșeze:
- Da bine Bebi, stai liniștit. Ce crezi c� eu nu am ce bea?
- Ei, așa o mic� atenție din partea mea, tot te deranjez...nu m� las eu.
- Dar nu e nici un deranj, m�i Bebi! Ce crezi c� eu am nevoie de coniacul t�u? N-am ce bea? Ia vin-o �ncoa! Nu prea mi-a venit bine observația lui. dar m-am f�cut c� nu observ.
Și cobor �mpreun� cu el la subsol unde �și avea o bașc�. Cum el st�tea la parter, imediat am ajuns. Acolo parc� mai avea un apartament, așa de mare era. Oricum el av�nd patru camere...
Și drept dovad� m� duce la un butoi de 200l cu vin. Scoate vin �ntr-o can� de acolo și m� servește. Era bun. Dar te și ducea. Bine�nțeles c� fane mi-a cerut imediat p�rerea:
- Ei cum e Bebi? Așa c� e bun?
- Sigur, zic eu ca s�-i fac pl�cerea.
- E de la țar� de la nevast�-mea, m� asigur� el.
- Da vin oltenesc, zic eu.
- Poi?...
Oricum era destul de tare. Dup� primul pahar m-am oprit.
- Nu mai pot, �i zic. Deja c�nd veneam spre tine am m�ncat o pl�cint� cu carne tocat� și mi-a c�zut cu tronc.
- Cum vrei m�i Bebi. Eu nu te opresc, poți s� bei tot butoiul...
Ei, știa și el asta. Nimeni nu ar fi putut bea un butoi �ntr-o zi. Mai exagera și el. Asta era cusurul lui. �i pl�cea s� mai și exagereze. �n privința asta sem�na leit lui socru-miu. Și lui �i pl�cea s� fac� caragaț� de om.
Dar nu plec� de acolo p�n� nu lu� �n cas� cu el, o can� de 2l, plin� cu vin. Ajunși iar �n cas�, mai povestesc de una alta. Dup� un timp sun� cineva la uș�. Se duce F�nel al meu s� deschid�. C�nd �l aud pe F�nel:
- A venit Bebi!
- Daaa? r�spunde cel de la uș�.
Dup� glas parc� ziceam c� e Viorel - frat-su. C�nd apare și el �n buc�t�rie, m� conving pe deplin.
- Ce mai faci, m�i Bebi? zice el vesel. Nu te-am mai v�zut demult! Care mai e treaba pe la Galați?...
- Poi care s� fie? S-a mai schimbat orașul, de c�nd nu ai mai fost și tu.
Adev�rul c� așa era. Nu-l mai v�zusem pe v�ru-miu, dec�t de vreo 4-5 ori, �mpreun� cu frat-su. Odat� c�nd aveam 4-5 ani și alt�dat� pe c�nd aveau14 -15 ani. Și odat� c�nd m-a luat nana la București, de bucurie c� am luat la liceu. Și asta mai mult, c� verii mei nu reușiser�. Asta a f�cut ca s� creasc� antipatia lor și mai ales a lui F�nel. F�nel erau egal ca v�rst� cu mine. Viorel era cu un an mai mare dec�t mine și Viorel. Pe F�nel și mama lui, o mai v�zusem, tot așa �ntr-o vizit� de lucru, datorat� unei delegații, de care mai profitam și eu. Atunci �mi mai f�ceam și eu piața. Țin minte c� nimerisem odat�, c�nd se d�dea alimente numai cu buletin de București. Așa c� m� rugasem și eu de o femeie cumsecade, ce era și ea la r�nd, ajut�ndu-m� și pe mine. Ce e drept nimeni nu a comentat, din cei ce erau la r�nd. Cred c� dac� erau ei la noi.... ce s� mai zic? Cine știe? Or mai fi și oameni buni. La noi deja era p�inea la cartel�. O p�ine de persoan�!
Și am mai c�lcat odat� la București, cu madama mea. Atunci mi-a cunoscut și ei pe soția mea. Tanti Lucreția era �n putere pe atunci. Viorel chiar ne-a dus la un film la o gr�din� de var� de prin zona lor. Fusese un film cu pirați. �mi pl�cuse filmul. Eu cu Viorel m� �nțelegeam cel mai bine, chiar dac� era mai mare ca mine. Era o fire mai lipicioas�. Și el le avea cu electricul. Ca s� vezi domnule! Doi frați f�cuți de aceeași mam�, dar cu caractere diferite. Cum se mai �mprumut� ADN-ul �sta! Ce o mai fi f�c�nd ei acu am�ndoi? I-am trimis și o scrisoare lui F�nel, dup� ce acesta a renunțat la telefonul fix, dar nu mi-a r�spuns. C�t au mai avut telefon, mai țineam din c�nd �n c�nd leg�tura cu ei. Apoi s-a stricat telefonul lor, c� nu am mai reușit s� dau de el. O fi av�nd mobil acu, dar cine știe?
�ntre timp se �nsurase-r� verii am�ndoi. Viorel avea o moldoveanc�. El era mai deschis, mai zglobiu, mai sincer. Sem�na m�-sii. Nebunatic ca ea. Nu puține povești avea s� ne spun�, c�nd mai venea și ea pe la nana, sau nanei, c�nd o mai vizira și ea, pe ei. Multe prostii avea s�-mi spun� referitor la verii mei. F�nel nu! El era o fire mai �nchis�, mai retras�, mai greu acomodabil. Chiar cu o tent� de invidie și mare miștocar. Sem�na lui tat-su.
- Nu am mai fost pe la tine de 15 ani, zice el. �n rest bine... cum o mai duci? Muncești undeva?
- Sigur la combinat.
- Ei ați mai fost odat� c�nd erați ca mine de vreo 4-5 ani. Atunci am fost la terasa �Prim�vara� C�nd ne-a apucat ploaia!
- Ei, nu mai știu... Te-ai �nsurat?
- Da!
- Poate vii o dat� s� o cunoaștem și pe soția ta.
- Sigur! �ntr-un concediu cred! Poate la anu.
Și m-am ținut de cuv�nt.
Mai trecem și pe la mama lui, din cealalt� camer�, mai povestim una alta, se face sear�. Seara nu s-a l�sat p�n� nu am m�ncat cu toții și a mai stropit bucatele cu vin. Cu poveștile ne apucase 12 noaptea. Eu m� retrag și m� culc. A doua zi m� scol la 6. Aveam un tren la 10 și unul la 13. Mai era și seara, dar ajungeam t�rziu acas�. Așa c� m� retrag și cu pup�celile de rigoare, o tai la metrou c�tre gar�. Ajuns acolo, am mai profitat p�n� la venirea trenului de unele cump�r�turi scurte. Am luat patru pachete de cafea, c� la noi nu era nici zare, cacao, niște salam, conserve...cașcaval...ce ne trebuia. Cum se apropia ora trenului, m� duc la bagaje și i-au valiza. Dup� ce o i-au c�nd aproape de tren, m� oprește o patrul� de miliție și m� pune s� spun ce am �n valiz�. Le zic.
- Actele! �mi spune unul.
- Poi sunt �n valiz�.
- Nu, buletinul!
I-l ar�t.
- Deschide valiza!
M� uit cam nedumerit la ei. Credeam c� glumesc.
- Hai mai repede, m� zorește unul. Le fac pe voie. Se uit� cam surprinși la conținutul valizei, la mulțimea de componente electronice ce aveam �n valiz�. Se uit� fugitiv la acte, dup� care mi le d� �napoi.
- Și nu �ți este fric� s� cari așa ceva?
- Poi nu! Cine știe ce am �n valiz�?
- Alt� dat� s� ții actele separat de marf�.
Le zic un -�bine� și �nchid repede valiza. Deja se uitar� mulți la conținutul valizei mele. Poate mulți nici nu știau ce sunt alea. O i-au agale c�tre vagonul meu și m� urc �n tren. Pe la ora 14 ajung și eu acas�. C�nd m� vede a mea, ce aveam �n valiz� se crucește.
- Cum ai venit cu așa ceva? Nu ți-a fost fric�? Dac� te jefuia cineva!
- Poi de unde s� știu ce conținea comanda? Eu aveam nevoie doar de c�teva componente...
A doua zi m� prezint cu valiza la magazia general�. Tantele de acolo, c�nd au v�zut ce le adusesem, erau s� fac� infarct. Chiar și eu m� miram de unde le mai scot. Dup� aia c�nd am ajuns la PSI, am f�cut bon pentru o parte din ce adusesem. Și ca s� nu zic c� f�cusem drumul degeaba, am mai m�rit și eu porția. S� fie acolo de rezerv�. Dar cum oamenii nu �nțeleg acest lucru... Doar nu m� duceam �n fiecare zi la București! Mai ales c� din ce adusesem eu, multe din piese erau c�utate. Iar asta avea s�-mi aduc� și necazuri.
Peste c�țiva ani, aveam s� aflu de la F�nel, c� și tanti Lucreția murise. Tat-su fusese primul. Iar dup� alți ani tot așa pe c�nd m� aflam la un control medical la București, și eram internat la spitalul din Pantelimon, am aflat tot de la el, c� �i murise și soția. Dar era m�ndru c� era bunic. Avea un b�iat de 5-6 ani pe atunci. Cred c� ar avea acu 30-32 de ani. Ce trece vremea! Dup� ce a paralizat socru-miu, am mai avut o tentativ�, de al mai vizita. Nu l-am mai g�sit, și nici nu l-am mai v�zut nici p�n� ast�zi. Nici pe el dar nici pe frat-su. Ca s� nu mai zic de ceilalți veri ai mei, care locuiau �n alt� zon� a Bucureștiului.

De la: gabigabi2, la data 2014-06-23 20:26:00

inseamna ca ati uitat directiva venita de sus ca TREBUIAU facute Inventii si Inovatii !

"fa" Partoneto, te cred, si observ ca n-ai uitat, toata ziulica erai cu DIRECTIVA pintre dinti si plagiai din greu , stoaifo!

ce "plagiam", porcone ?

P�cat de italieni, care s-au b�tut ca niște lei, dar au fost sf�șiați de hiene...

ROM�NIA ESTE ATACATA CU ARME NECONVENTIONALE ? Priviti ce nori au aparut deasupra orasului Craiova, iar presa nu scoate un sunet !
DE GABRIELA DOBRESCU 27/08/2013

Timisoara, 3 iunie 2013 Au folosit tehnologia HAARP in Romania, si nimeni nu scoate un sunet
Ati observat si dvs ca in ultima perioada avem parte de o vreme deosebit de rece pentru aceasta perioada a anului : in muntii Bucegi a nins, stratul de zapada ajungand la 10 cm, furtuni desoebit de puternice, in Campia Baraganului s-a format o mini-tornada. Bucurestiul, acum doua saptamani, a fost maturat de o furtuna groaznica, in urma careia a decedat o doamna in varsta de 80 de ani. Noi o sa va spunem adevarul verde-n fata : ori americanii testeaza anumite tehnologii in Romania, ori o putere straina ne ataca cu arme neconventionale. Nu vrem sa va speriem, sa va panicam, dar va spunem cat se poate de serios : este foarte posibil ca tara noastra sa fie lovita de un cutremur de peste 7,5 grade !

General Emil Strainu � Proiectul HAARP
Istoria acestei civilizatii a cunoscut at�t bestialitatea si imaginatia malefica a omului, c�t si tendinta sa continua de autodistrugere. De unde am plecat si unde am ajuns? Asta ne-am putea �ntreba daca ne g�ndim ca Dumnezeu a lasat omul peste toata creatia Sa, oferindu-i putere pentru a stap�ni, �n pace si armonie, marea opera.
Din pacate, se �nt�mpla tocmai invers, omul se satura de prea mult bine si-si doreste din ce �n ce mai mult rau. De la �nceputuri, noi oamenii, am trait �ntr-un continuu razboi (material si mai nou psihologic) si �ntr-o continua inchizitie, fie ea si morala. Cu c�t am evoluat, cu at�t mai tare am pus problema gresit � apararea.
De ce e nevoie sa dezvoltam planuri si metode �ntregi de aparare prin fabricarea a fel si fel de arme �ngrozitoare, c�nd putem la fel de bine sa punem la cale dezvoltarea omenirii �n termeni de armonie, pace, liniste si �ntelegere? O �manipulare� �n sens pozitiv banuiesc ca nu ar deranja pe nimeni, ba mai mult dec�t at�t, o astfel de societate ar cunoaste o dezvoltare extraordinara.
La nivel mental, aceasta continua tendinta de aparare, creeaza notiunea de posibil razboi. G�ndindu-ne tot timpul la un ipotetic razboi, nu facem dec�t sa �atragem� energia razboiului. �n lucrarea sa �Republica�, Platon traseaza planul unei civilizatii, al unei �cetati� perfecte, �n care omul este parte integrata din natura existenta si din societate. Cu alte cuvinte, re�ntoarcerea spiritului la esenta.
Vom merge mai departe cu articolul de data trecuta despre noile arme chimice, biologice si metode de razboi geofizic, create cu scop de aparare. Aceste dezvaluiri sunt facute cu amabilitatea domnului dr. Emil Strainu. Povestea pe larg a acestor dezvaluiri o puteti gasi �n cartea sa, �Razboiul Geofizic�, publicata la editura Phobos � o carte ce scoate la iveala planurile si experimentele militare de mai bine de 40 de ani �ncoace.
�Armele fitotoxice cu efect antiuman si antiecologic sunt substante chimice care au fost p�na �n prezent cele mai folosite �n actiuni ale razboiului geofizic. Conform conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora, armele fitotoxice, numite curent erbicide, nu se �ncadreaza �n definitia armelor chimice.
Aceasta considera arme chimice: �substantele chimice care prin actiunea lor chimica asupra proceselor biologice pot cauza moartea, incapacitatea temporara sau vatamari permanente la om sau la animale. �(Monitorul Oficial al Rom�niei, partea I, =nr 356-356 bis �n 22 decembrie 1994, p. 3). Deci nu sunt incluse �n definitie si plantele.
Erbicidele pot fi folosite �n scopuri militare, �n mod similar armelor chimice. �n perioada 1944-1945, specialistii militari din SUA au preconizat distrugerea orezariilor japoneze cu ajutorul armelor fitotoxice. �n razboiul din Vietnam, trupele americane au utilizat prin pulverizare din avion peste 80.000 de tone substante fitotoxice, afect�nd o zona vasta de 20.000 de km patrati.
De asemenea, �n 1965-1969, �n Laos au fost folosite substante fitotoxice, dar pe o scara mai redusa (600 km patrati). Ca substante fitotoxice defoliante avem: derivatii acidului 2,4-D; 2,5,5 � T (2,4,5 triclorofenoxiacetic), Fitohormoni (�n cantitati mari provoaca defolierea plantelor, oprirea fenomenului de vegetatie), derivatii de arsen, c�t si substante fitotoxice sterilizante.
Componenta biologica
Ea reprezinta o alta componenta importanta de baza a razboiului geofizic. Provocarea deliberata a bolilor a fost, din cele mai vechi timpuri, una din metodele de slabire a inamicului. �n literatura veche, greaca, romana si araba sunt mentionate astfel de actiuni. �n razboiul ruso-suedez din 1719, trupele ruse asediatoare au declansat o epidemie de ciuma �n r�ndul trupelor suedeze, la Reval, arunc�nd cadavre ale unor bolnavi de ciuma peste zidurile orasului. �n 1763, la Fort Pitt (statul Ohaio), o patura si un cearceaf de la spitalul de pacienti bolnavi de variola, trimise �n tabara indienilor, au provocat �n r�ndul acestora o epidemie foarte extinsa. �n Japonia, �n 1935, a fost lansat un program de cercetare si producere a armelor biologice.
A fost construita o fabrica �n Mancuria si au fost facute experimente �n Pinfan. Au fost testate �n atacuri limitate, asupra unor sate chineze, diferite tipuri de agenti biologici si sisteme de dispersare a acestora. �n Marea Britanie, cercetarile privind armele biologice au �nceput �n 1940 la Porton Down, �n 1943, la Camp Deterick, a fost pusa �n functiune o instalatie de producere a bombelor de 2 kg cu agenti biologici de lupta. �n 1964, Cuba a prezentat suspiciuni privind experimentarea de catre Statele Unite a armelor biologice �mpotriva populatiei sale. �n 1970, Republica Coreea (de Sud) a acuzat Republica Populara Democrata Coreeana (de Nord) de provocare a unei epidemii de holera.
Programul de arme biologice al SUA, dezvoltat p�na �n 1969, cuprindea urmatorii agenti:
- Bacillus Antractis (provoaca boala antrax);
- Francissela tularensis (bruceloza);
- Coxiella Buretii ( febra Q);
- Virusul VEE ( encefalita cabalina venezueleana);
- Piricularya orizae (spartura orezului);
- Puccinia graminis tritici (rugina neagra).
Folosirea armelor biologice asupra unei tinte locale (restr�nse) poate genera epidemii majore, �ntinse, at�t din punct de vedere geografic, c�t si �n timp: armele biologice afecteaza numai organismele vii (oameni, animale, plante ), fara a produce avarii sau distrugeri constructiilor, tehnicii militare, echipamentelor; permit folosirea �acoperita�, victimele nefiind �n masura sa suspecteze si sa dovedeasca faptul ca s-au �mbolnavit ca urmare a folosirii armelor biologice; nu fac deosebire �ntre efectivele militare si populatia civila, zona de �ntindere a epidemiei fiind, de regula, imposibil de controlat. �n prezent, conform unor pareri unanime din Occident, cea mai perfectionata si eficienta tehnologie �n domeniul razboiului este reprezentata de programul HAARP.
Acesta reprezinta un sistem de arme geofizice, strategice si cosmice de ultima generatie care va schimba complet strategia confruntarii �n domeniul militar si poate chiar �nsasi filosofia razboiului. HAARP � Hight Active Auroral Research Program (programul de cercetare asupra frecventelor �nalte auroreale active) reprezinta activitatea de cercetare desfasurata asupra ionosferei, destinata stabilirii comportamentului ozonului, azotului si ionilor acestora la bombardamentele radiatiei solare si cosmice, c�t si la emisiunea de radiatii de �nalta (HF) sau joasa frecventa (ELF) de pe pam�nt.
Acest program stiintific are un buget anual recunoscut oficial de 30 de milioane de dolari, dar se pare ca �n realitate finantarea este mult mai mare. Programul �n sine a generat numeroase polemici si interpretari deoarece, desi desfasurat la Institutul de Geofizica al Universitatii din Alaska de la Fairbanks (HAARP este cuplat la unul dintre cele mai mari computere din lume de tip CRAY-YMP/T3D/T3E al Universitatii Alaska � Fairbanks de la Butrovith building), titularul de proiect este Departamentul Apararii al Statelor Unite, respectiv U.S. Navy si U.S. Air Force, iar sistemul propriu-zis este situat �ntr-o baza militara aflata l�nga localitatea Gakona din statul Alaska, beneficiarul cercetarilor fiind US Space Force. HAARP este un proiect care utilizeaza echipament terestru format dintr-o retea de antene.
Dintre acestea pana �n prezent au fost construite 48, la final numarul acestora va fi de 360. Fiecare antena este alimentata prin propriul sau generator si are posibilitatea de a �ncalzi parti din ionosfera cu ajutorul puterii undelor radio. Se prevede construirea unui emitator de unde de �nalta frecventa hiperputernic care sa raspunda unor cerinte ale cercetarii ionosferei si a relatiei pamant-soare-cosmos �n general. Acest instrument este denumit Ionospheric Research Instrument (IRI).
Una din consecintele acestor experiente consta �n faptul ca energia uriasa de radiofrecventa generata (care consta din amplificarea de milioane de ori a undelor radio) poate distruge orice obiect stationar sau �n miscare, oriunde s-ar afla si �n acelasi timp poate crea gauri �n ionosfera si �lentile� artificiale care nu numai ca faciliteaza patrunderea razelor cosmice nocive, dar le si mareste puterea de penetrare.
�n esenta, HAARP pare a fi un emitator de unde de radiofrecventa, dar un emitator al carui sistem de antene este capabil sa concentreze o raza asupra unei tinte foarte mici cu o putere exprimata �n gigawati (miliarde de wati). Fiecare antena emite o putere de peste un megawatt.
Deocamdata se dau toate asigurarile ca o astfel de raza este trimisa numai �n ionosfera � adica la o altitudine situata �ntre 48-600 km �naltime, pentru a studia comportamentul acestui strat protector al planetei �mpotriva radiatiei solare si cosmice. Folosirea HAARP �n lupta depaseste ceea ce se stie despre arta confruntarii. Ea se constituie �ntr-o arma care �si ia munitiile din cosmos si din surse de energie proprie.
�n momentul de fata, HAARP poate fi privita ca:
- Arma cu energie dirijata;
- Un sistem de comunicatii pentru submarine;
- Mijloc de �mbunatatire a comunicatiilor intersateliti si �n/din spatiul cosmic;
- Sursa de raze X pentru planeta;
- Mijloc de a crea �n mod voluntar blackouts-uri electrice (fulgere globulare de mare putere);
- Raza a mortii (un laser cu o putere nemaintalnita), actionata de la distanta, descrisa de Nicola Tesla;
- Mijloc de a detecta extraterestrii �n spatiu;
- Mijloc de a distruge extraterestrii �n spatiu;
- Mijloc capabil sa creeze explozii comparabile cu cele nucleare;
- Arma care poate altera undele cerebrale si controla g�ndirea si comportamentul uman.
Prin intermediul sistemului HAARP, armata americana a reeditat sub o forma mult mai economica, dar mult mai periculoasa si polivalenta proiectul �Star Wars�, dar cu o diferenta � de data aceasta toate instalatiile se afla dispuse la sol, iar efectele sunt infinit mai mari, �n orice mediu terestru si �n spatiul cosmic. Numerosi savanti si experti �n armament, c�t si deputati ai Parlamentului European se arata deosebit de preocupati de dezvoltarea acestui proiect.
Unul dintre acestia, expertul �n energie Gratan Healy, consilier al OSCE, c�t si Magda Hallvoet, deputat, seful grupului parlamentar al Verzilor din Parlamentul European, au dezvaluit ca acest proiect este �arma finala� ce poate duce la sf�rsitul civilizatiei umane, a lumii �nsasi. Cei doi au prezentat un raport �n care afirma ca acest tip de armament considerat �n stadiul actual neletal (�non lethal weaponery�) are consecinte dezastruoase asupra mediului �nconjurator si mai mult dec�t at�t pune �n pericol libertatea individuala si democratia (peut mettre en danger les libertes individuelles es la democratie). Este evident ca avem de-a face cu o arma strategica, dar nu este destul de clar daca acesta are un scop defensiv sau ofensiv si �mpotriva carui inamic potential va fi folosita � afirmau acestia.�
Razboiul climatic: planul militar de subjugare a naturii
www.edituradaksha.ro/products/view/54-Razboiul-climatic-planul-m...
�Exist� unele rapoarte care sus�in, spre exemplu, c� unele ��ri au �ncercat s� construiasc� ceva asem�n�tor cu virusul Ebola, �i c� asta ar fi un fenomen cel pu�in extrem de periculos. Alvin Toffer a scris despre acest lucru vorbind despre un grup de oameni de �tiin��, care �ncearc� �n laboratoarele lor s� inventeze anumite tipuri de agen�i patogeni cu specificitate etnic�, care ar putea elimina anumite grupuri etnice sau rase; iar al�ii proiecteaz� un anumit gen de inginerie, anumite tipuri de insecte care pot distruge culturi specifice.
Al�ii sunt angaja�i chiar �ntr-un gen de terorism ecologic prin care pot altera clima, declan�a cutremure sau vulcane de la distan�� prin utilizarea undelor electromagnetice.
Prin urmare, exist� multe min�i ingenioase care lucreaz� acum pentru a g�si modalit��i prin care s� reverse teroarea asupra altor na�iuni. Este real �i acesta este motivul pentru care trebuie s� ne intensific�m eforturile.�
William S. Cohen, Secretarul Ap�r�rii Statelor Unite, 1997
Aceast� declara�ie a fost f�cut� de William S. Cohen �n tipul mandatului s�u de Secretar al Ap�r�rii al Statelor Unite. Face parte din discursul s�u din deschiderea Conferin�ei asupra Terorismului, Armelor de Distrugere �n Mas� �i Strategiei Statelor Unite, �inut la 28 aprilie 1997 la Universitatea Georgia din Athens, Georgia. Prin urmare el poate fi considerat pozi�ia oficial� a guvernului Statelor Unite, cel pu�in la momentul respectiv.
Zbigniev Kazimierz Brzezinski, om de �tiin�� �i politician polon-american, geostrateg �i demnitar, care a activat ca �i Consilier pe Probleme de Securitate Na�ional� pentru pre�edintele Jimmy Carter din 1997 p�n� �n 1981, a scris �n cartea sa din 1970, Between Two Ages:

�Este ironic s� ne amintim c� �n 1878 Friedrich Engels a proclamat, referitor la r�zboiul Franco-Prusac �armele utilizate au atins un nivel de perfec�iune at�t de �nalt, �nc�t orice progres viitor, care s� aib� o influen�� revolu�ionar�, nu mai este posibil�.Nu doar c� noi arme au fost dezvoltate, dar c�teva dintre conceptele fundamentale de geografie �i strategie au fost modificate fundamental; controlul spa�iului �i al climei au �nlocuit canalul Suez sau Gibraltar ca elemente cheie de strategie. �
Dup� evenimente cum ar fi tsunamiul asiatic din ziua Cr�ciunului 2004 �i sezonul uraganelor din Atlantic �n 2005, care a b�tut toate recordurile, mult� lume s-a �ntrebat c�t de �naturale� au fost acele dezastre naturale. Este posibil s� fi fost implica�i terori�ti sau state paria? Oare chiar este posibil �s� alter�m clima, s� declan��m cutremure, vulcani de la distan�� prin utilizarea undelor electromagnetice�? Oare �controlul climei� a devenit un element cheie al strategiei na�ionale?
De�i utilizarea undelor electromagnetice (armele de radio-frecven��) este extrem de dificil de dovedit, exist� multe astfel de arme, at�t �n cadrul arsenalului c�t �i pe plan�eta proiectan�ilor. Secretarul Cohen nu le-a inventat pur �i simplu ca manevr� pentru a ob�ine finan�are pentru eforturile �mpotriva terorismului. Era la curent cu ele, �i a�a ar trebui s� fim �i noi.
Dezinformarea opiniei publice
HAARP a fost prezentat opiniei publice ca un program de cercetare stiintifica si academica. Documentele militare americane sugerau ca principalul obiectiv al HAARP era sa exploateze ionosfera in scopuri de aparare. Fara sa faca referiri clare la programul HAARP, un studiu al fortelor aeriene americane a subliniat utilizarea �modificarilor induse ale ionosferei ca o metoda de schimbare a modelelor climatice si de distrugere a comunicatiilor si radarelor inamice.�
Prima companie care a furnizat armatei echipamentul HAARP a fost ARCO POWER TECHNOLOGIES, subsidiara a ARCO OIL COMPANY. ARCO dorea sa gaseasca o utilizare pentru cele 30 000 de miliarde m3 de gaze naturale din nordul Alaska. Deoarece livrarea acestora catre consumatorii civili s-a constatat ca este nerentabila, s-a hotarat utilizarea gazelor pentru alimentarea transmitatoarelor. Sponsorul proiectului a fost Departamentul de Aparare al Fortelor Aeriene si Maritime ale USA.
Scopul proiectului (nedeclarat public) a fost realizarea unui scut energetic planetar folosind ionosfera ca deflector de raza, pentru a transmite cantitati mari de energie radianta pe teritoriul tarilor inamice, perturbandu-le comunicatiile, armamentul si industria electronica. De asemenea, HAARP avea drept scop studierea posibilitatii de a realiza comunicatii nedetectabile intre submarine, explorari geofizice, controlul proprietatilor undelor radio cat si generarea de semnale fantoma pentru radarele inamice aflate oriunde pe glob.
Alte efecte ale proiectului HAARP
Declansarea de haos meteorologic local la utilizarea puterilor mari, de 1,7 GW.
Scaderea concentratiei de ioni de calciu din tesutul cerebral al oamenilor care au fost expusi la iradieri mai mari de 0,8 mW/cm2 si o frecventa de 147 MHz, la o modulare cu semnal variabil cuprins intre 6 si 20 Hz. S-a observat o stimulare a neuronilor pe frecventa modulatoare de 16 Hz.
Posibilitatea de a alimenta prin inductie electromagnetica un avion aflat la 30 km inaltime, timp de 10000 de ore, avion ce are doar o bobina de receptie a puterii emise ce o transfera apoi blocului motor.
Posibilitatea de a perturba grav sanatatea si psihicul subiectilor care sunt tinta unui experiment. Amintim oboseala cronica, iritare, pierderea memoriei, cataracta, leucemie, defecte la nastere si cancer, dar si modificarea compozitiei sanguine, a colesterolului, presiunii arteriale, pulsului si chimiei cerebrale.
Posibilitatea de a scurtcircuita intreaga incarcatura ionosferica (ionosfera fiind vazuta aici ca armatura exterioara a unui condensator sferic planetar) cu suprafata terestra (care e vazuta aici ca fiind armatura de polaritate opusa a aceluiasi condensator sferic planetar).
Posibilitatea de a perturba stratul de ozon. Daca acesta e lovit pe o frecventa egala cu frecventa la care O3 se descompune in O2, atunci radiatiile UV pot atinge suprafata Terrei distrugand toate formele de viata.
Conform dr. Rosalie Bertell, HAARP �este o parte a unui sistem integrat de arme care au consecinte devastatoare asupra mediului. Este probabil ca proiectul sa fie prezentat publicului ca un scut spatial impotriva armelor din spatiul extraterestru sau chiar ca un instrument pentru refacerea stratului de ozon !!!� HAARP poate contribui la schimbarile climatice prin bombardarea intensiva a atmosferei cu raze de frecventa ridicata. Undele de frecventa joasa reflectate pot afecta creierul omului si pot avea efecte asupra miscarilor tectonice. HAARP are capacitatea de a modifica campul electromagnetic al Pamantului.
Se pare ca �zeii primejdiosi� au coborat pe Pamant si ei se joaca cu lucruri pe care nu le pot controla. In inconstienta lor, oamenii se joaca de-a Dumnezeu. Numai ca Dumnezeu este doar iubire, Creatorul armoniei si frumusetii.