Info
x
Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 02:56
In arcul electric este plasma calda.
In orice flacara. In astrii.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 227 mesaje Membru din: 16/06/2014 |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 11:06
De la: Marin56, la data 2014-07-01 22:37:20De la: ___Haakon___, la data 2014-07-01 21:04:16De la: Marin56, la data 2014-07-01 20:18:36De la: ___Haakon___, la data 2014-07-01 19:11:52De la: Marin56, la data 2014-07-01 18:57:22 Marin, AI SPUUUUUUUS !? Poti sa-mi indici textul in care, citez: " AM SPUS CA E PLASMA" ? EU, N-AM OBSERVAT !  in fine... e naspa, Marin, esti un ignorant mincinos , iar atunci cand un ignorant minte, singur isi depaseste conditia si postura ajungand sa fie clasificat un prostnesimtit care nu va reusi vreodata sa perceapa ,inteleaga si sa invete ceva. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 11:29
ESTE O LUMIN� DAT� DE O REACȚIE EXOTERM�. CULOAREA EI ESTE DAT� DE NATURA COMBUSTIBILULUI. dE ASEMENEA ȘI TEMPERATURA EI DEPINDE DE NATURA ARDERII. eU AM V�ZUT C/ND D�DEAM EU SAU TATA FOC LA ZIARE, C� UNEORI V�NTUL RIDICA PARTI DE ZIAR ARSE CARE MAI AVEAU PLAC�R� CUM SE RIDICAU �N V�ZDUH,...O LUM�NARE DAC� O PUI PE UN C�NTAR SENSIBIL, ACEASTA VA SCADE DIN GREUTATE, P�N� LA FINAL IAR GREUTATEA FL�C�RII LA FINAL E NEGLIJABIL�...E O PLASM�... REPET ; E O PLASM�!!! ACU M� MAI FACEȚI ȘI MINCINOS! PE MINE M� �NTERESA DACA FLAC�RA ARE GREUTATE, ȘI CRED C� EXPERIENȚELE MELE DE MIC, AU SPUS-O DEJA. MI-A DAT R�SPUNSUL. NU ARE! EU AM VRUT S� ȘTIU ȘI P�REREA VOASTR�! Da v�d c� matale m-ai luat cu altele...La urma urmei tot ce arde se transform� �n gaz, care apoi arde. la temperaturi diferite �n funcție de material și de aportul oxigenului! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 227 mesaje Membru din: 16/06/2014 |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 11:39
De la: Marin56, la data 2014-07-02 11:29:07 ESTI un MINCINOS , Marin. Nu ai afirmt ca acea amarata de FLACARUIE ar fi o PLASMA. Si cum plasma este A PATRA STARE/FAZA de agregare a materiei, ei bine Marin, MATERIA are MASA ! concluzia ? Da, FLACARA fiind o PLASMA "ARE GREUTATE", ceea ce tu, Marin, NU CREDEAI ! TE citez: "De la: Marin56, la data 2014-07-01 18:57:22 Dar cred ca nu..." Insa, enorioasii , ignorantii siprostii, sunt CREDINCIOSI, iar ceilalti: scepticii, criticii, rationalii , sunt CONVINSI sau NU, de existenta sau nonexistenta , realitatea sau irealitatea unui fenomen. CLAR, MARIN ? Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 11:50
De la: ___Haakon___, la data 2014-07-02 11:39:30De la: Marin56, la data 2014-07-02 11:29:07 Mata chiar nu vezi ca am scris la urm� c� e o plasm�... Experienta cu cant�rirea lum�n�rii �n timp ce ardea, sau resturile d ziar carbonizate care mai ardeau plutind �n aer...m-a convins.Flacara Nu are mas� Deci nu e materie. O fi av�nd greutate din alt punct de vedere. C� poate distruge, dar și poate face bine... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 11:57
�n fizic�, plasma reprezint�
 o stare a materiei, fiind constituit� din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri. Poate fi considerat� ca fiind un gaz total sau parțial ionizat, pe ansamblu neutru din punct de vedere electric. Totuși, este v�zut� ca o stare de agregare distinct�, av�nd propriet�ți specifice. Temperatura plasmei obținute �n laborator poate lua valori diferite pentru fiecare tip de particul� constituent�. De asemenea, aprinderea plasmei depinde de numeroși parametri (concentrație, c�mp electric extern), fiind imposibil� stabilirea unei temperaturi la care are loc trecerea materiei din stare gazoas� �n plasm�. dECI NU E O MATERIE OBISNUITADatorit� sarcinilor electrice libere plasma conduce curentul electric și este puternic influențat� de prezența c�mpurilor magnetice externe. �n urma ciocnirilor dintre electroni și atomi pot ap�rea fenomene de excitare a atomilor, urmate de emisie de radiație electromagnetic�. Dac� frecvența radiației emise are valori �n domeniul vizibil, se pot observa fenomene luminoase. Atunci c�nd energia electronilor este suficient de mare, atomii sunt ionizați, cre�ndu-se noi sarcini, pozitive și negative. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 227 mesaje Membru din: 16/06/2014 |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 12:10
De la: Marin56, la data 2014-07-02 11:50:58De la: ___Haakon___, la data 2014-07-02 11:39:30De la: Marin56, la data 2014-07-02 11:29:07 TE citez :" Deci nu e materie."  bine ma, stai jos ! esti intr-atat de ignorant incat poti fi catalogat un: prostpatentat. EJECT. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 13:04
TE citez :" Deci nu e materie." Poi nu e. C� nu vreau eu s� fie. E o stare a materiei...  Deci nu are masa. Punct! Poate si curentul electric , care este o miscare dirijat� de sarcini electrice, o s� spuneti c� are mas�. Doar firele pe care le traverseaz�. Eu multe intreb�ri pe care le pun pe aici nu e lipsa ignoranței, c� mai știu și eu c�teceva. Ci s� v�d si p�rerea voastr�. Dar v�d c� se aplic� regula 1 de la Karm�...  Nu intotdeauna ce dai primesti la fel. Sau nu primesti cu aceeasi m�n� tot ce dai. �ntotdeauna se mai g�seste cineva care s� te contrazic�. De altfel �n r�ndul oamenilor de științ� a fost si este ceva frecvent. Intotdeauna se contrazic. Dac� eu v� zic c� eu am c�nt�rit FLACARA , si nu are mas�, sau poate e neglijabil� av�nd in vedere precizia balantei mele...
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 227 mesaje Membru din: 16/06/2014 |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 13:17
De la: Marin56, la data 2014-07-02 13:04:27 aha, bine ba ! ai reusit sa cobori cu muuult mai jos, in abisurile prostiei, Marin. constat ca: nu esti numai un prostpatentat ti-ai insusit si calitate de imbecilnesimtit!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 14:35
De la: ___Haakon___, la data 2014-07-02 12:10:07De la: Marin56, la data 2014-07-02 11:50:58De la: ___Haakon___, la data 2014-07-02 11:39:30De la: Marin56, la data 2014-07-02 11:29:07 Nea Marine, nu iti mai creste tensiunea cand te face kaakanel prost in fata? Pai vezi de ce nu are ursul coada? Nu mai dai ochii peste cap acum si nu iti mai stergi teatral contul, trimitandu-ti sotia sa se te jeleasca pe aici, ca doar nu te face prost un crestin, ci un ateu stiintifico-fantastic-cognitiv...ceea ce e o mare onoare!  Si eu nici macar nu te-am facut prost... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 14:37
De la: ___Haakon___, la data 2014-07-02 13:17:40De la: Marin56, la data 2014-07-02 13:04:27 Poi ce sa mai zic? Daca crezi ca nu am dreptate dovedeste-mi Eu știu ce stiu eu . Poate nu stiu prea multe explicami de ce nu e asa? De ce are mas�, Flacara? E doar plasma. Eu am gasit peste tot aceeasi treaba. Nicaieri nu scrie ca flacara are masa. Mata vrei sa zici c� daca pun pe talerul unei balante un pai de chibrit , echilibrez balanta , apoi dau foc la acel chibrit, balanta se va modifica? Da se modific� pe m�sur� ce arde chibritul, se ridica in sus, si nu v-a cobor� Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 227 mesaje Membru din: 16/06/2014 |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 15:11
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 227 mesaje Membru din: 16/06/2014 |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 15:49
De la: Marin56, la data 2014-07-02 14:37:39De la: ___Haakon___, la data 2014-07-02 13:17:40De la: Marin56, la data 2014-07-02 13:04:27 cine esti tu, mosule? ia pune mana pe carte si incearca sa citesti ceva despre: masa ionica masa atomica masa moleculara masa particulelor subatomice neutron proton pozitron electron foton quark gluon boson w, z, h du-te ba' si-mpusca-te ! nu-mi pierd timpul cu MINCINOSIORDINARI si IMBECILINESIMTITI, habarnistule ! IA-TE DE MANUTA CU OBOSITUL XERXETATOR HABARNISTOABRAMBURIT si mergeti la  de urechisti imbecili !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 16:40
Apoi cu tine nu e de dicutat in mod civilizat. Degeaba imi spui mie de masa de tot felul de mase care se comporta intr-un anumit fel sub incidenta campului nostru terestru, unde in afar� se pierd toate cele stiintifice despre ele. Ca fizica nu mai este la fel ca pe pamant. Ca atunci cand o flacara arde nu se mai respecta nici o masa. Ci numai masa care mai ramina dupa ardere. ca restul dispare. Se transform� toate in altceva. Eu am vrut sa fac aceasta introducere cu masa flacarei, ca sa duc la alta experienta. Ca aceea, daca flacara nu are masa e mai usor s� o �plimbi� cu gandul. Eu am incercat s� o mut dar numai am stiins-o. Pentru a aprinde o alta lum�nare aflata �n imediata apropiere. Si pentru a vedea cauza producerii. De a o face s� vibreze, de a se apleca in toate directiile...C� �ncerc�nd sa o mut, nu mai avea flacara, elemente ca sa se auto alimenteze. Deci? Unele legi de fizica sunt numai de umplutur� , nu se verifica toate aici pe p�m�nt. Sunt mult mai multe enigme pe care oamenii nu au habar de ele. Dar le gasesc mereu explicatii plauzibile, false. Sa fie acolo umplutura , sa ne dam savanti. Cu ce ma incalzeste de ex. Teoria lui Einstein daca nu se verifica si practic? Un om nu o sa poata zbura sau muta cu viteza luminii niciodat�. Asta un exemplu. Ce plasma rece are greutate? Degeaba imi spui de formula x sau parametru alfa, dac� nu rezulta si experimental acest lucru! Pe noi practica ne omoara.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 227 mesaje Membru din: 16/06/2014 |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 17:18
habarnistuleeeeeeeeeee, un singur exemplu:
masa atomica a HIDROGENULUI este aceeasi indiferent unde s-ar afa prin UNIVERS acel atom de HIDROGEN mura-n-gura, pashpalogule ignorant.  altfel nu pricepi si esti incapabil sa deduci logic dintr-o informatie oferita intr-o forma inductiva un raspuns rational, corect si coerent.. restul exemplelor ai sa le gasesti in tabeul lui mendeleev, MOSNEAGULE HABARNIST ! hai, ia viteza si duuuuu-te la o plimbare prin parcul oasului, MOSULE !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 227 mesaje Membru din: 16/06/2014 |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 17:32
De la: Marin56, la data 2014-07-02 11:50:58De la: ___Haakon___, la data 2014-07-02 11:39:30De la: Marin56, la data 2014-07-02 11:29:07 du-te ba' si-mpusca-te ! nu-mi pierd timpul cu MINCINOSIORDINARI si IMBECILINESIMTITI, habarnistule ! IA-TE DE MANUTA CU OBOSITUL XERXETATOR HABARNISTOABRAMBURIT si mergeti la de urechisti imbecili !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 227 mesaje Membru din: 16/06/2014 |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 17:39
De la: Marin56, la data 2014-07-02 16:40:27Apoi cu tine nu e de dicutat in mod civilizat. Degeaba imi spui mie de masa de tot felul de mase care se comporta intr-un anumit fel sub incidenta campului nostru terestru, unde in afar� se pierd toate cele stiintifice despre ele. Ca fizica nu mai este la fel ca pe pamant. Ca atunci cand o flacara arde nu se mai respecta nici o masa. Ci numai masa care mai ramina dupa ardere. ca restul dispare. Se transform� toate in altceva. Eu am vrut sa fac aceasta introducere cu masa flacarei, ca sa duc la alta experienta. Ca aceea, daca flacara nu are masa e mai usor s� o �plimbi� cu gandul. Eu am incercat s� o mut dar numai am stiins-o. Pentru a aprinde o alta lum�nare aflata �n imediata apropiere. Si pentru a vedea cauza producerii. De a o face s� vibreze, de a se apleca in toate directiile...C� �ncerc�nd sa o mut, nu mai avea flacara, elemente ca sa se auto alimenteze. Deci? Unele legi de fizica sunt numai de umplutur� , nu se verifica toate aici pe p�m�nt. Sunt mult mai multe enigme pe care oamenii nu au habar de ele. Dar le gasesc mereu explicatii plauzibile, false. Sa fie acolo umplutura , sa ne dam savanti. Cu ce ma incalzeste de ex. Teoria lui Einstein daca nu se verifica si practic? Un om nu o sa poata zbura sau muta cu viteza luminii niciodat�. Asta un exemplu. Ce plasma rece are greutate? Degeaba imi spui de formula x sau parametru alfa, dac� nu rezulta si experimental acest lucru! Pe noi practica ne omoara. recunoaste cu sinceritate/onestitate, cum ai reusit sa-ti iei bac-ul, la apelul bocancilor/seral, f.f. sau cu vreo spaga ? altfel, nu-mi pot imagina ca, esti absolventul unui liceu din romania, indiferent care ar fi acel liceu. mosule, daca ti-as fi fost profesor, sa fii sigur ca nu te-as fi trecut din clasa a cincea intr-a sasea si peste timp, mi-ai fi multumit ! ajungeai si tu un cioban cu stare, nu un amarastean, care locuieste cocotat intr-un bloc cu igrasia pe pereti, nu un mosneag ignorant fudul si din cand-in-cand chiar nesimtit, care isi duce zilele de azi pe maine dintr-o pensie care ii asigura un nivel de trai la limita saraciei lucii, MARIN ! DACA TRG-ul lui A. Einstein N-AR FI FOST SI DACA NU S-AR VERIFICA PRACTIC, tu, marine, nu ai fi putut realiza acea faimoasa inovatie cu care te fudulesti, imbcilule habarnist, faci niste afirmatii de toata jena, lamentabile, si ai pretentia sa primesti raspunsuri civilizate, tie chiar nu iti este rusine ? nesimtitule !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 17:57
Focul reprezint� oxidarea unui material combustibil, �n urma c�reia rezult� c�ldur�, lumin�, dar și diferiți produși de reacție, precum dioxidul de carbon și ap�. Dac� temperatura ajunge la un nivel destul de ridicat, gazele se pot ioniza pentru a produce plasm�. �n funcție de substanțele aprinse și de impurit�țile din mediu, culoarea fl�c�riiși intensitatea focului poate varia. Focul, �n forma sa cea mai comun�, poate rezulta �ntr-un incendiu, ce are potențialul de a cauza r�ni fizice prin ardere.
Un foc de proporții mari sc�pat de sub control este numit incendiu, p�rjol și care este stins cu ajutorul pompierilor. Majoritatea specialiștilor consider� c� omul a �nceput s� utilizeze focul cu circa 700.000 - 800.000 de ani �n urm�. Dar descoperiri recente, realizate �n peștera Wonderwerk dinAfrica de Sud, plaseaz� aceast� dat� la circa un milion de ani �n urm�. Descoperirea focului a reprezentat un pas uriaș �n evoluția omului. Focul a permis omului s�-și preg�teasc� m�ncarea, s� �și f�ureasc� arme, s� se �nc�lzeasc� și s� se apere de pr�d�tori. Iar mai t�rziu chiar asupra semenii lui, invent�nd cele mai teribile arme. Conform legendei, Prometeu este cel care a furat focul de la zeiși l-a d�ruit omului. Dar de fapt altul era adev�rul. Omul a folosit focul prima dat� de pe urma tr�snetelor ce aprindeau copacii sau tufișurile. Apoi a �nv�țat s�-l p�zeasc�, s�-l �ntreșin�, și s�-l și produc�. Și asta tot dintr-o joac�, c�nd arunc�nd cu pietre sau bolovani dup� alții , unele pietre numite cremene la contact cu alte suprafețe dure scoteau sc�ntei. Unele sc�ntei se produceau �ntr-o cantitate mai mare, aprinz�nd iarba uscat�. Așa s-a n�scut focul! Ast�zi u ne putem �nchipui viața f�r� de foc. V-ați pus �ntrebarea dac� ar putea exista foc �n alt� parte a universului? Asta pentru c� pe unele planete , nefiind oxigen nu are cum s� se �ntrțin� o ardere. Culoarea focului, este dat� de concentrația de oxigen din apropierea focului. Culoarea albastra a focului , �nseamn� c� focul are destul oxigen. E la fel ca la flac�ra oxiacetilenic�. Unde flac�ra produs� prin arderea acetelienei, produs� prin reacția apei cu carbura de calciu- de carbid �nt�rit� cu oxigenul, d� culoarea albastr� perfect� de t�iere unde temperatura dep�șeste și 3 mii de grade celsius și 5 mii Fr. Unele substanțe chimice, pot da culoare fl�c�rii. Azotatul de litiu, d� focului culoarea roșie. Sulfatul de cupru d� culoarea verde- alb�struie, iar alaonul de potasiu, d� culoarea violet. Printre produșii de reacție a focului, se num�r� și apa. majoritatea substanșelor organice conțin si hidrogen, cum ar fii lemnul și benzina. iar c�nd ard hidrogenul se leag� cu oxigenul , form�nd apa.- H2O Pe l�ng� ap� , focul mai produce lumin� și c�ldur�. Dac� �n cazul fotosintezei, lumina și c�ldura produc energie chimic�, , la fos procesul este invers, energia chimic� produce lumin� și c�ldur�. Focul si mai ales unele incendii devastatoare, cum ar fi cel din 1666 din Londra, a produs și fapte bune. C� odat� cu incendiul au ars și bacteria - Yersinia pestis, cea care a declanșat ciuma bubonic�. Murind puricii și șobolanii, , epidemia a fost eradicat�. Grecii f�ceau focul , folosind o oglind�, cu ajutorul c�reia, concentrau razele soarelui �ntr-un singur loc. Chiar si �focul Grecesc� era o enigm� p�n� ast�zi. Ei foloseau substanțe inflamabile, pe care le dirijau cu cayapulte sau cu ajutorul s�geșilor, aprinz�nd și vase. Ce este flac�ra? Flac�ra are greutate? O flac�r� este partea vizibil�, luminoas� a unui foc. Ea ia naștere �n urma unei reacții puternic exoterme (de exemplu de ardere) care are loc �ntr-un spațiu relativ mic. Deși unele lucr�ri consider� flac�ra format� din gaze ionizate sub form� de plasm�, alte surse o consider�, datorit� temperaturilor nu prea mari, care produc o ionizare redus�, doar ca o mas� liber� de gaze fierbinți. Producerea fl�c�rii C�nd, de exemplu o brichet� este apropiat� de o lum�nare, c�ldura fl�c�rii brichetei face ca moleculele de cear� sau parafin� s� se vaporizeze. �n aceast� stare ele pot reacționa cu moleculele de oxigen din aer, reacție exoterm� care produce suficient� c�ldur� pentru a vaporiza alte molecule de combustibil, duc�nd la auto�ntreținerea fl�c�rii. Diferitele temperaturi și concentrații de combustibil și oxigen din flac�r� duc la formarea a numeroși produși de energii neutre, dar care au energie foarte mare. Atomii substanșelor necunoscute vor primi energia, datorit� interacțiunii cu particulele constituiente ale plasmei și o parte din electroni vor ajunge �ntr-o stare excitat�, de energie inalt�, dar �nstabil�. Revenirea acestor electroni pe un nivel energetic stabil este �nsoțit� de emisia unei radiații electromagnetice de o anume frecvenț�. Aceast� frecvenț� depinde de atomii substanței necunoscute și este cu7 at�t mai mare, cu c�t � saltul energetic� este mai mare. Pentru cei ce nu știu, voi spune citindul pe Planck, c� o cuanta de lumin� roșie, are energie mai mic� dec�t una de culoare galben� , portocalie , verde sau albastr�, sau violet. A nu se confunda cu metafizica. Culoarea violet! Iar culoarea fl�c�rii , e in funcție de substanța analizat�, prin aceast� metod�. De ex. Fierul produce culoarea roșie, cuprul �n verde, sodiul �n galben, iar potasiul o coloreaz� �n violet. Energia existent� �n flac�r� excit� electronii unor produși intermediari ce exist� �n flac�r�, ca CH și C2, care emit lumin� vizibil� c�nd elibereaz� energia �n exces. Culoarea și temperatura fl�c�rii depinde de tipul combustibilului ars. La fl�c�rile cinetice albastre ale hidrocarburilor �n care nu exist� funingine lumina emis� are lungimea de und� sub 565 nm, adic� este �n domeniul arbastru-verzui. Iar particulele de carbon (funingine) sau alt material care se g�sește �n flac�r� emit radiații electromagnetice �n funcție de temperatura fl�c�rii conform legilor corpului negru. Și alți oxidanți pot produce fl�c�ri. Hidrogenul arde �n clor cu flac�r� produc�nd acid clorhidric (HCl) gazos. Alt� reacție care produce fl�c�ri este reacția hidrazinei (N2H4 ) și a tetraoxidului de azot (N2O4 ), folosit� pentru propulsia rachetelor. Fl�c�ri cinetice si difuzive �n funcție de modul �n care componentele reactante sunt puse �n contact fl�c�rile se clasific� �n fl�c�ri cinetice (englez� premixed flame) și fl�c�ri difuzive (englez� diffusion flame). �n fl�c�rile cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate �n prealabil. Rezult� fl�c�ri scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flac�r� este flac�ra unui bec Bunsen, �n care gazul metan arde cu oxigen �n proporție stoechiometric�. �n fl�c�rile difuzive combustibilul și oxigenul sunt introduse separat �n spațiul de reacție, reacția av�nd loc pe m�sur� ce reactanții vin �n contact, prin difuziune. Rezult� fl�c�ri mai lungi, luminoase (deci mai radiante) și mai reci. Un exemplu de astfel de flac�r� este flac�ra unei lum�n�ri. �n tehnic� reacția de ardere este conceput� s� se desf�șoare continuu, reactanții fiind �n faz� fluid� (eventual dispers�). �n funcție de modul �n care curg reactanții, fl�c�rile pot fi laminare sau turbulente, at�t pentru fl�c�rile cinetice, c�t și pentru cele difuzive Cinetica chimic� a fl�c�rilor este deosebit de complex� și implic� un mare num�r de reacții chimice, respectiv specii chimice, adesea sub form� de radicali. De exemplu, cunoscuta schem� GRI-Mech,]care descrie arderea gazului natural, ia �n considerație 53 de specii chimice și 325 de reacții elementare. Culoarea fl�c�rilor Culoarea fl�c�rilor depinde de temperatur� conform legilor de deplasare ale lui Wien și mai puțin de emisivitatea și absorbția radiației. �n cazul fl�c�rilor dehidrocarburi (cele mai comune) cei mai importanți factori sunt excesul de aer și cantitatea inițial� de aer cu care este amestecat combustibilul (aerul primar), factori care determin� viteza de ardere, și prin asta temperatura fl�c�rii. �n laborator, �n condiții de gravitație normal� și cu o cantitate mic� de aer primar, adic� cu fanta de aer a becului Bunsen �nchis�, rezult� o flac�r� difuziv� datorit� deficitului inițial de aer, cu o temperatur� �n jur de 1000 C, flac�r� a c�rei culoare galben� este dat� de radiația particulelor incandescente de carbon care se g�sesc �n ea sub form� de funingine. Cu creșterea cantit�ții de aer primar, adic� pe m�sur� ce fanta de aer este deschis�, datorit� arderii tot mai complete se produce tot mai puțin� funingine, iar temperatura mai mare excit� și ionizeaz� moleculele de gaz din flac�r�, ap�r�nd culoarea albastr�, care este dat� de benzile de radiație ale radicalilor CH și C2. Culoarea violet� nu este real�, ea dator�ndu-se tehnicii de fotografiere. Exemple de temperaturi ale fl�c�rilor sunt lampa de benzin� (1300 �C), lum�narea (1400 �C), flac�ra oxiacetilenic�, mult mai cald� (3000 �C) sau flac�ra cianului (4525 �C). Cea mai rece parte a fl�c�rii este cea inițial�, roșie, datorit� arderii incomplete, care, pe m�sur� ce flac�ra se dezvolt� și temperatura crește, trece �n portocaliu, galben și alb. Culoarea albastr� apare �n zonele unde funinginea dispare, iar culoarea dat� de radiația radicalilor devine dominant�. �n flac�ra de culoarea galben� nu este dat� de radiația particulelor de funingine conform corpului negru (flac�ra este de tip cinetic), ci provine din liniile spectrale de emisie ale sodiului (�n special liniile D). Culorile pe care le vedem la fl�c�ri depind de elementele care le produc. Pe m�sur� ce atomii sunt �nc�lziți �ntr-o flac�r�, ei sunt excitați termic, ceea ce duce la emisia fotonilor. Lungimile de und� diferite ale acestei lumini produc diferite culori, deci cuprul va emite o flac�r� verde, �n timp ce potasiul va fi violet. Fl�c�ri �n microgravitație Experiențele NASA �ncep�nd cu anul 2000 au demonstrat rolul gravitației asupra fl�c�rilor. Forma fl�c�rii �n condiții de gravitație normal� depinde de convecție, care transport� funinginea spre v�rful fl�c�rii, care devine astfel galben. �n microgravitație convecția nu �ndep�rteaz� gazele de ardere, rezult�nd un front de flac�r� sferic. Culoarea tinde spre albastru, ceea ce demonstreaz� c� arderea este mai bun�. Una din posibilele explicații este c� temperatura fl�c�rii este mai uniform�, nu se formeaz� funingine, iar arderea este complet�. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 18:18
Asta e p�rerea matale. S� știi c� la fizic� la admitere am avut 9,5 și 8,5 la mate. De c�nd am f�cut eu liceul se mai poate uita, se mai poate schimba multe. Nu se f�ceau toate pe atunci, cum nici multe elemente chimice, nu erau pe atunci. Și nici cosmologie sau fizica atomic�. Erau scoase din program�. Cine voia! Știința a evoluat , dar nu mi-a dat r�spuns la acele fenomene la care altii le catalogheaz� ca fiind minuni. De aceia vreau r�spunsuri , nu numai pentru mine. Ci și pentru cei care v�d minuni la tot pasul, ne�nțeleg�nd adev�rul științific.Dac� nu intelegi asta e. Pe mine nu m-a inteles niciodata nimeni. Iar c�nd �ntrebam nu mi se oferea un r�spuns clar , ca si acu de altfel. Se aplic� tehnica prin �nv�luire. Chiar dac� ai dreptate. Nu vrea s� se recunoasc�. Dar au profitat de ideele mele, care apoi le-au folosit �n scop personal. Nu ar fi de mirare s� aud la TV c� cineva a descoperit c� flac�ra nu are mas�, demonstr�nd cu experiențele mele, pe care matale nu le vezi deloc științifice. Eu am �ntrebat clar de ce ? iar mata m� trimiti �n alt� parte , ca s� nu mai zic de vorbele �dulci� pe care le folosești la toat� lumea si la adresa mea, c�nd te consideri frustrat. Eu nu fac dec�t s� verific unele afirmatii stiințifice de pe net , cu care nu sunt in totalitate de acord. Dar constat c� nu orice scrie pe net e și adev�rat. Multe din ele fiind și exagerațiuni. Și poate c� de unele nici nu am auzit. Cum e teoria corzilor... etc. Dar cine st� s�-mi demonstreze mie c� e așa. Nu am s� mai scriu nimic pe aceste teme științifice. Nu a s� mai scriu deloc. Pentru c� orice subiect aș aborda pe voi si matale v� sup�r�.
PS: nea Black, s� știi c� m-a sup�rat și vorbele lui nea Haak, dar am crezut c� mai are ceva bun �n el, c� eu nu r�spund la fel ca el, c� vreau s� dovedesc c� eu sunt mai bun ca el, chiar dac� m� consider� incult. Aici nu e loc de legea 1 din karma, actiune si reacțiune...ca la fizic�. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 18:35
DACA TRG-ul lui A. Einstein N-AR FI FOST SI DACA NU S-AR VERIFICA PRACTIC, tu, marine, nu ai fi putut realiza acea faimoasa inovatie cu care te fudulesti, imbcilule habarnist, faci niste afirmatii de toata jena, lamentabile, si ai pretentia sa primesti raspunsuri civilizate, tie chiar nu iti este rusine ? nesimtitule ! Și m� rog ce a mai f�cut Einstein? cu ajutorul lui, a f�cut s� moar� milioane de oameni nevinovați, folosind bomba atomic�? Asta numesti matale verificare practic�? C� a fost furat , c� alții a profitat de de formulele lui...ca și mulți alții in timp, Edison, Tesla si alții la care le-a zis �mbun�t�șiri tehnice... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Iulie 2014, ora 19:25
De la: Marin56, la data 2014-07-02 18:18:19 Poate doar un canibal sa mai gaseasca ceva bun la asta...ca altfel, kanci! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 4 Iulie 2014, ora 13:49
Afirmam odat�, �n urma unui comentariu, precum c�; � str�inii s� tr�iasc�! Poi? Ce nu e așa? Mulți rom�ni, și nu numai, au plecat s� munceasc� �n alte ț�ri, �mai calde� din punct de vedere finaciar, chiar dac� nici ei nu o duc prea bine. Marele avantaj al nostru e, c� noi nu tr�im la ei. C� altfel nu ne-ar ajunge banii pentru toate. Numai c� noi ne bucur�m c� ei ne dau Euro, Dolari, sau Lire etc, �n timp ce aici se risipesc ca un fir de fum.
Dar ce conteaz�? Muncești acolo pe o perioad�, unii �i str�ng s�-și fac� un c�min, iar alții �i toac� �ntr-o lun�, numai din dorința de a avea ce pune și ei pe mas�, sau de aș mai �ndulci viața. S� fie și ei �n pas cu moda. De a avea posibilitatea ca și copii sau tații sau bunicii lor, s� o duc� oleac� mai bine. Unii o duc bine indiferent de ce meserie practic�. Alții mai sc�p�tați, mai �nființeaz� firme, cu sudoare, pe care au grij� la r�ndul lor, s� le ia sudoarea angajațiilor. Pe vremuri oamenii se �mp�rțeau �n clase. Boieri, chiaburi, sc�p�tați, sau micii �ntreprinz�tori, muncitori și ț�rani. Indiferent de pozițiile sociale ale timpului, mereu au fost dou� clase: Exploatați și exploatatori. Marea majoritate f�ceau parte din primele r�nduri. Aceia erau muncitorii. Și acu e la fel, chiar dac� se �ncearc� s� i se spun� altfel. Și aveam s� observ c� asta a fost �n toate timpurile, indiferent de or�nduirile timpului. Dac� acu se mai �ncearc� de a mai fi controlate aceste activit�ți, nu același lucru se putea spune și pe atunci. C�nd am �nceput și eu s� citesc, mai mult ca s�-mi umplu timpul, de a mai sc�pa de corvoade sau b�t�i, t�b�ram pe mica bibliotec� a tatei. Cum și aici aveam pe vremea aia restricție, citeam numai acele romane pe care mi-i le �ng�duiau ei. Așa am f�cut cunoștinț� cu unele romane de Zaharia Stancu, Rebreanu , Caragiale, unde se povestea despre viața grea a ț�ranilor �n special. De exploat�rile, persecuțiile și umilințelor, la care erau supuși. Dup� ce am citit cartea, �S� nu uiți Darie�, am sur�s ne�ncrez�tor, la cele scrise, la caznele la care erau supuși ț�ranii, la faptul c� boierii le puneau botnițe, c�nd aceștia culegeau struguri. C�nd am spus și tatei p�rerea mea, tata a zis: �Așa o fi fost dac� scrie acolo...� mama nu a comentat prea mult, dar a avut grij�, s�-mi dea replica: �Ce citești prostiile alea ?� C�nd am �ntrebat-o și pe nana de cele scrise acolo, nana a s�rit �n sus indignat�, spun�nd c� nu era chiar așa, c� multe de acolo sunt minciuni �umflate�. Umflate nu cu pompa ... ci cu trompa. Probabil c� nici el nu g�sise o alt� rim�. Mai t�rziu avea s� mi se confirme, acest adev�r, la ascultarea unui teatru radiofonic, cu același titlu. Ba mai mult mai ap�reau și alte scene jenanta sau penibile, care ar fi fost f�cute. Chiar eu am citit �n alt� carte despre persecuția boierului asupra unui ț�ran care refugiindu-se �n via lui, a dat de el boierul, oblig�ndu-l pe cel �n cauz� la alte �ndelitniciri mai puțin ortodoxe. Mai t�rziu c�nd mama și nana mai povestea despre viața lor de atunci, aveam s� observ, de ce nana a fost indignat�. C� și ea era ca un mic boier, c� angajase cu anul pe o servitoare, dar probabil c� ea nefiind așa de rea, și ei i se p�ruse exagerat� problema cu botnița. E drept c� nu toți boierii din acele timpuri, erau și r�i. Multe din necazuri erau s� fie f�cute de arendași. Mijlocitorii! Unde �și trageau și ei dreptul, pe socoteala boierului și a ț�ranului. Așa cum spunea și titlul, nici eu nu am uitat. Mult mai t�rziu aveau s� mi se confirme și de la alții, c� totul nu a fost o minciun�, sau o �ncercare de punere �n lumin� proast�, a boierilor de atunci. �n general cei care erau lezați, erau chiar cei care se simțeau și cu musca pe c�ciul�. Binențeles c� t�g�duiau. Peste alți ani, �n urma unei vizite la un coleg de servici, am aflat de la p�rinții lui, c� tot ce știam eu și ce se scrisese �n c�rți , nu erau falsuri , scorneli, sau minciuni. C�, poveasteau ei, c� știu foarte bine cum o duceau ei, și cum era �n general munca la boier. Dar, au ținut s� sublinieze, nu cu puțin� modestie, c� tr�iau și ei pe l�ng� boieri. Deci cum s-ar zice, scopul scuz� mijloacele. Ce conta dac� munceau cu o can� de ap� sau o coaj� de p�ine sau m�m�lig� toat� ziua? Și aceea muceg�it�. Ieșea m�laiul! la unii nu prea ieșea! iar dac� comentai se l�sa și cu b�t�i, tip nuvela: �Arendașul Rom�n� Sau cu diminuarea retribuției pe ziua respectiv�, și asta �n cel mai fericit caz. Chiar dac� nu se �mbog�țeau ț�ranii, ei insistau, c� alt� soluție mai bun� nu aveau. Iar acu lumea fuge s� se umileasc� la str�ini. S� munceasc�, de multe ori, pe te mir ce? Numai s� zic� și ei, c� o duc mai bine. Și aici, și �n general, o duc bine numai cei muncitori, cu simț de r�spundere. Și mai ales de munca prestat�. Poate o s� vin� ziua c�nd se vor retrage cei plecați, la glia lor. C� tot mai bun�-i p�inea �n țara ta, indiferent unde te-ai duce. C� aici ar fi mai mult muncit�... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 12 mesaje Membru din: 3/07/2014 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 4 Iulie 2014, ora 17:50
De la: Marin56, la data 2014-07-02 18:35:29 te-am mai LUMINAT odata in ceea ce priveste facerea lui A.Einstein, E=mc^2, insa nici n-ai observat sau chiar daca ai observat acel text, te-ai facut ca: bate vantul sau ca ploua, Marin. NU RADETI de PROSTI, FIINDCA ISI vor INCHIPUI ca au UMOR, !...afirma, Montesquieu. Ai reusit sa distingi si intelegi definitia greutatii VS masa si invers, Marin? Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 4 Iulie 2014, ora 19:05
Salut! vad ca prima data nu mi-i l-a luat Asa ca l-am scris din nou.
Bine te-ai �ntors nea Haak. Chiar mi-i se f�cuse dor de matale. Pe bune! Matale imi mai faci de a-mi umple timpul liber, chiar dac� m� pui sa ma duc iar la scoal�. Fac și eu precum C3PO, din Star Wars: � S� te �ntorci R2, eu la cine o s� mai trebuiasc� s� țip?� Fii și matale mai calm , mai iert�tor... Dec�nd am terminat eu, s-a mai uitat unele lucruri, și nu prea mai �mi facea pl�cere s� reiau toate formulele din nou. Mai ales ca acu imi mai da si dureri de cap. Dar cred ca se putea explica si motamo. Fara formule. Mata esti bun , dar te aprinzi repede. Ti-am trimis telepatic ca sa revii, dar far� jigniri! Cred ca esti tot taur si ai grupa 01, sau gresesc. Suntem doua sarcini negative... Eu mi-am pus mereu intreb�ri in timp despre multe lucruri si enigme, la care nimemi nu mi-a oferit vreun r�spuns. De aia as vrea macar acu sa ma mai luminez. Chiar dac� , matale sau alții sunt contra. Da am �nteles care e treaba cu masa , greutatea, Volumul, c� una e scalara si cealalta e vectorial�, dar de ce nu are mas� observabila acea flac�r� tot nu am aflat . Cred c� nu il are pe g mic, sau este asa de mic c� nu este sesizabil cu instrumente obisnuite. Oricum balanta mea nu s-a dezichilibrat c�nd s-a aprins chibritul. Deci de aici am dedus eu c� flacara nu are masa. Poate teoretic are. Facand abstractie de masa moleculara sau a gazelor arse, dar plasma �n sine...? Oricum in momentul aprinderii, masa de gaze se transform� are si un volum in spatiu, desi e temporar, pana se termina combustibilul. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 12 mesaje Membru din: 3/07/2014 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 4 Iulie 2014, ora 19:48
De la: Marin56, la data 2014-07-04 19:05:07 FALS, Marin ! flacara, ARE MASA, Marin eu nu sunt ca, precum , citez: "sau altii", insa nici nu pot acepta sa-ti ofer raspunsuri de-a gata ! Parafrazandu-l pe W.Gaddis, Marin, as putea afirma ca: Intr-atat de mul timp te-ai ocupat cu toate prostiile incat ti-a mai ramas foarte putin timp pentru a incerca sa percepi si intelegi fenomenele reale, observabile , repetabile si demonstrabile, din mediul inconjurator, fenomenologii pe care oamenii de stiinta le-au observat, studiat, cuantificat, teoretizat, demonstrat, descris si argumentat, in cel mai perfect mod posibil, MATEMATIC, bazandu-se pe bagajul de cunostinte stiintifice dobandite pana in prezent. Daca, in speta ta, chiar ar fi necesar sa-i parafrazez sintagma lui W.Gddis, atunci : nu poti fi prost si nici nu poti spune prostii, daca n-ai fi cultivat deliberat -aproape intreaga viata-, pufoasa, fericita si confortabila stare si postura in care te-a automultumit/satisfacut, ignoranta ! acum, incearca sa aflii, ce este o plasma si cum poate fi aflata masa plasmei. indiciu, plasma este un gaz ionizat care este compus dintr-un nr. egal de ioni pozitivi si negativi., adica, particule de inalta energie, iar de aici, poate ai sa reusesti sa-ti dai seama cum se poate afla masa unui volum orecare de plasma, aici pe Terra, in vecinattea planetei sau oriunde altundeva in universul observabil. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 4 Iulie 2014, ora 21:44
Poi cred c� p�n� l�murim problema cu plasm�, dac� are sau nu mas�, deși eu am �ntrebat dac� flac�ra are greutate, ceea ce cred c� e cu totul alt� treab�, dar cred c� nu s-a �nșeles unde am b�tut, s� l�murim �nt�i care e treaba cu masa m și greutatea G. Știm de la fizic� c� G=mxg, unde G este greutatea unui corp. C� este o m�rime vectorial�, ca este o forț�, c� m�soar�, greutatea corpului , adic� atracția gravitațional�, c� ste �ndreptat� �n jos spre centrul p�m�ntului,și c� se m�soar� �n Newtoni. - SI.
La fel masa este o m�rime scalar� care m�soar� inerția unui corp, indiferent de starea lui de repaos sau mișcare. Masa corpului este determinat� de volum și de densitate. Masa unui corp sau a unei particule este una din cele 7 m�rimile fizice fundamentale. Masa se definește ca o m�rime ce determin� m�sura inerției unui corp sau particul�, determinabil� la nivel macroscopic și m�surat�, de asemenea, macroscopic. Totodat�, masa, prin intermediul masei atomice este legat� de cantitatea de substanț� conținut� �ntr-un corp sau sistem fizic �nchis. Masa este o m�rime fundamental�, scalar� și extensiv�; pentru sistemele fizice macroscopice are caracter de m�rime global�. A nu se confunda cu greutatea unui corp, care este o forț�. Mas� grea Masa grea (masa gravific� sau gravitațional�) este o m�rime fizic� ce apare ca factor de proporționalitate �n legea atracției universale a lui Newton. Masa grea este masa m�surat� pe baza acțiunii c�mpului gravitațional. S� presupunem c� dou� corpuri punctiforme (puncte materiale) A și B se afl� la o distanț� "rAB". Conform legii atracției universale, dac� masele gravifice (masele grele) ale celor dou� corpuri sunt "MA" și respectiv "MB", atunci ambele corpuri acționeaz� reciproc unul asupra celuilalt cu o forț� gravitațional� "F" care scade proporțional cu patratul distanței dintre acestea. Expresia matematic� scalar� a acestei forțe a fost stabilit� de Newton: , unde "k" reprezint� constanta gravitațional� universal�, cu valoarea de circa 6,67428 x 10-11 N m² kg-2. Masa de mișcare (inerțial�) Conceptul de mas� de mișcare apare �n legea mișc�rii (lege fundamental� a mecanicii clasice) formulat� de Newton care arat� relația dintre forț� și accelerație: sau echivalent . Einstein a demonstrat c� �ntr-un sistem de coordonate mobil cu viteza v apropriat� de cea a luminii, masa unui corp m�surat� din sistemul fix de coordonate depinde de viteza corpului, și a dedus relația: , unde � m este masa corpului �n mișcare, � mo masa de repaus, � este factorul Lorentz, notat cu litera greac� gamma, � iar este viteza luminii �n vid (circa 300.000 km/s). Greutatea unui corp este forța cu care un c�mp gravitațional acționeaz� asupra corpului. De exemplu greutatea unui corp aflat la suprafața P�m�ntului este unde m este masa corpului, iar este vectorul accelerației gravitaționale la suprafața P�m�ntului, orientat spre centrul planetei și cu valoarea standard de 9,80665 m/s² (valoarea real� depinde de poziția geografic� și de altitudine). Unit�ți de m�sur� Ca pentru orice alt tip de forț�, unitatea de m�sur� �n Sistemul Internațional pentru greutate este newtonul (simbol: N). �n sistemul CGS de unit�ți greutatea se m�soar� �n unitatea numit� �din�, definit� ca forța care imprim� unui corp de 1 g o accelerație de 1 cm/s². �n aplicații practice greutatea se exprim� adesea și �n kilograme-forț� (simbol: kgf), unitate definit� ca forța egal� cu greutatea unui corp cu masa de 1 kg la suprafața P�m�ntului; relația dintre kilogramul-forț� și newton este: 1 kgf = 9,80665 N (egalitate exact� prin definiție). Greut�țile exprimate �n kilograme-forț� au avantajul c� sunt aproximativ egale numeric cu masele corespunz�toare (m�surate �n kilograme) și deci permit calcule simple. Totuși, exprimarea greut�ții �n kilograme, care se �nt�lnește deseori �n viața curent�, este greșit� din punct de vedere științific. M�surarea greut�ții Greutatea se poate determina folosind aceleași instrumente ca pentru alte tipuri de forț�. O categorie de astfel de instrumente se bazeaz� pe deformarea unui corp elastic și m�surarea acestei deform�ri. Așa funcționeaz�dinamometrul, c�ntarele hidraulice, c�ntarele pneumatice, c�ntarele electronice cu senzori de tensiune mecanic� etc. O alt� metod� se bazeaz� pe echilibrul de greut�ți sau momente ale forței, ceea ce permite compararea greut�ții unei mase necunoscute cu a unor mase cunoscute. Pe acest principiu se bazeaz� balanțele (cu brațe de obicei egale) și c�ntarele (cu mase ce pot fi deplasate �n dreptul unei scale). Diferența dintre cele dou� principii de m�surare este c� �n cazul dinamometrelor etc. se determin� direct greutatea, iar �n cazul balanțelor se g�sește o relație �ntre mase, �nc�t greutatea rezult� indirect și necesit� cunoașterea accelerației gravitaționale de la locul m�sur�rii sau includerea acesteia �n procesul de calibrare. Greutatea și masa corpurilor Greutatea unui corp nu trebuie confundat� cu masa lui. �n viața curent� se face deseori confuzia �ntre greutate și mas�, aceasta din cauz� c�, la prima vedere, orice obiect care c�nt�rește 1 kilogram-forț� are masa tot de 1 kilogram. Din punct de vedere fizic �ns� cele dou� noțiuni s�nt distincte. Astfel, masa este o proprietate intrinsec� a corpului, un scalar care nu depinde de locul unde se afl� corpul, și exprim� cantitativ inerția acestuia, adic� tendința de a se opune mai puternic sau mai slab schimb�rii st�rii de mișcare sau repaus atunci c�nd i se aplic� o forț�. �n schimb, greutatea este o forț� (un vector) care m�soar� o interacțiune, �n particular aceea dintre corpul a c�rui greutate o m�sur�m și corpul care genereaz� c�mpul gravitațional respectiv. �n timp ce masa corpului este constant�, greutatea sa depinde de intensitatea c�mpului gravitațional; de exemplu greutatea unui obiect pe P�m�nt este diferit� de greutatea aceluiași obiect la mari altitudini, �n stratosfer�, �n misiunile spațiale sau și pe Lun�, deși masa obiectului e �n toate cazurile aceeași. Greutatea pe P�m�nt M�sur�ri de precizie arat� c� nici pe P�m�nt greutatea unui corp nu este constant�, ci depinde de valoarea local� a accelerației gravitaționale. Aceasta depinde de latitudine, de altitudine și de distribuția local� de mas� a scoarței terestre. De aceea c�ntarele care m�soar� masa prin intermediul greut�ții trebuie s� fie calibrate �nainte de utilizare și au precizia optim� numai �n locul unde s-a efectuat calibrarea (problema se pune numai la c�ntarele cu precizie mai bun� de 1 %). Balanțele nu sufer� de aceast� limitare; ele efectueaz� calibrarea �n mod natural la fiecare m�surare, �ntruc�t funcționeaz� prin compararea greut�ții necunoscute cu greut�ți cunoscute. Volumul Volumul desemneaz� proprietatea unui corp de a avea tridimensionalitate, de a ocupa un volum intr-un spațiu bine determinat. ro e densitatea , V volumul , si m masa,- deci rezulta ro=m/V si de aici rezulta V sau m masa. �n chimie, volumul molar al unei substanțe reprezint� volumul unui mol din acea substanț�. Poate fi calculat �mp�rțind masa atomic� sau molecular� a substanței la densitatea sa. Unitatea de m�sur� a volumului �n SI este m3. �n concluzie, unitatea de m�sur� �n sistemul internațional a volumului molar este metru cub pe mol (m3mol-1). Centimetrii cubi (cm³) o m�sur� de un milion de ori mai mic� dec�t metrul cub, sunt folosiți c�teodat�, pentru a da unit�ți de cm³mol-1. Volumul molar este dat de obicei de o substanț� la temperatura de 298 K. Pe l�ng� temperatur� și densitate, depinde de starea de agregare și forma alotrop� a substanței. Volumul molar al unui gaz ideal la presiunea de o atmosfer� este: � 22,414 L/mol la 0 �C � 24,465 L/mol la 25 �C. Acum, de ce am f�cut aceast� prezentare: Constat c� unii m�soar� intr-un sistem alții �n altul. Unii �n Kg, alții �n grame. Acum �mi pun si eu �ntrebarea: C�nd m� duc la piaț� și cer 1kg de cartofi, eu defapt ce m�n�nc masa lor, sau greutatea lor? La fel la un kil de zah�r. Dac� G este 1kg, �nseamn� c� m= 100 de grame. Nu? Sau un pachet de unt care are 100 de grame, masa lui e de 10 grame. Conform G=mxg, unde g este prin rotunjire =10 Si daca prin absurd g-ul asta ar fi zero m=G sau invers. Daca nu am avea gravitatie, toate corpurile nu ar avea greutate? sau 1kg va fi egal cu 1kg??? Dac� g e zero, atunci corpul nu va mai avea masa. Iar G...zero!. Poi atunci care e una și care e alta? C� din ce scrie mai sus mai tare m-a b�gat �n bezn�. Dup� aia o s� caut și despre plasm�. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 4 Iulie 2014, ora 21:49
Am uitat de F=mxa
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 4 Iulie 2014, ora 22:28
Tot am aflat si altceva. C�ut�nd despre plasm� am v�zut si cum functioneaz� TV cu plasm� cu milioane de celule cu gaze....aflate intre dou� panouri de sticl�... etc...
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 12 mesaje Membru din: 3/07/2014 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 4 Iulie 2014, ora 23:25
De la: Marin56, la data 2014-07-04 21:44:42 Marin, citeste acest text, probabil ai sa aflii ce mananci , masa sau greutatea cartofilor pe care i-ai achizitionat din piata. prin urmare, sa incercam... "Etalonul interna�ional pentru kilogram a luat �n greutate Etalonul standard interna�ional pentru m�surarea greut��ii de 1 kilogram a devenit pu�in mai greu. Cilindrul de metal care este folosit pentru a defini aceast� unitate fundamental� a masei a luat �n greutate c�teva zeci de micrograme din cauza contamin�rii suprafe�ei sale, conform unui nou studiu, informeaz� LiveScience.com. �n urma acestei situa�ii, �n fiecare �ar� care de�ine un astfel de etalon exist� mici diferen�e �n definirea greut��ii de 1 kilogram, lucru ce poate afecta acele experimente �tiin�ifice care necesit� o evaluare foarte precis� a cantit��ii, a�a cum sunt experimentele cu materiale radioactive. Conform studiului �ns�, etaloanele de 1 kilogram pot fi cur��ate cu ajutorul ozonului �i a luminii ultraviolete. Tehnica de purificare ar putea fi adoptat� la scar� larg� pentru a p�stra constant� masa acestor etaloane interna�ionale. �n plus, aceast� tehnologie de purificare 'folose�te echipamente care nu necesit� investi�ii prea mari de timp �i bani �i astfel ar putea fi adoptat� la scar� larg�', dup� cum asigur� metrologul Richard Davis, de la International Bureau of Weights and Measures din Paris. Kilogramul a fost adoptat pentru prima oar� ca etalon interna�ional pentru m�surarea masei �n 1875, cu ocazia Conven�iei Metrului, �n urma nevoii semnalate de oamenii de �tiin�� de a defini un standard pentru m�surarea cu mare precizie a masei. Pentru a rezolva aceast� problem�, oamenii de �tiin�� au creat un cilindru din platin� �i aliaj de platin� �i iridiu care a devenit prototipul interna�ional pentru kilogram (IPK). Acest cilindru a devenit astfel obiectul definitoriu pentru masa de 1 kilogram. �n anii '80 ai secolului XIX au fost produse aproximativ 40 astfel de cilindri care au fost distribui�i drept etalon ��rilor care au semnat Conven�ia Metrului. De�i aceste etaloane sunt p�strate �n condi�ii speciale, nu este posibil� evitarea complet� a contamin�rii lor de-a lungul timpului. Pentru a observa felul �n care etalonul de kilogram a luat �n greutate, echipa de cercet�tori condus� de Peter Cumpson, metrolog la Newcastle University, a folosit o tehnic� imagistic� denumit� spectroscopie cu raze X. De-a lungul anilor, pe suprafe�ele acestor etaloane s-au adunat zeci de micrograme de particule contaminante din carbon sau mercur. Aceast� cantitate poate p�rea derizorie, �ns� �n cazul c�nt�ririi cu exactitate a materialelor radioactive aceste devia�ii produc efecte semnificative. Prin folosire ozonului �i a luminii ultraviolete, leg�turile catenare dintre atomii de carbon aduna�i la suprafa�� pot fi rupte, iar astfel o parte �nsemnat� dintre particulele care au contaminat etaloanele poate fi �ndep�rtat�. Pentru contaminarea cu mercur, �ns�, nu exist� deocamdat� solu�ii. intrebare, Dn. Marin : in momentul in care pe talerul unei balante se afla etalonul de 1 Kg. si pe cealalt taler se afla cartofii dumitale, iar acul balantei indica scalar 0 (zero) , ce anuleaza acel etalon cu valoarea de 1 Kg ? ghici ciuprca-ntr-un picior, Marin. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1228 mesaje Membru din: 4/07/2013 Oras: Galati |
Postat pe: 4 Iulie 2014, ora 23:37
Greutatea cartofilor...
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
