Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: PaulaZ, la data 2014-07-11 11:30:18

De la: Marin56, la data 2014-07-11 10:36:04Apoi toti suntem terminati. Intr-o zi o sa ne terminam cu totii. Noi nu suntem inca terminati, decand ne nastem. Fiecare mai are cate ceva de terminat. Iar apoi conditiile de viata ne termina de tot. Pe parcursul vietii neterminarile isi vor spune cuvantul. Pentru ca nimeni nu e perfect.

Buna ziua! Avionul 9AM a ajuns cu bine la destinatie? Ne regasim toti pasagerii la TERMINAL 9?

No, las', nea Marine, bine ca avem ecrane plasma la care sa soarbem finala campionatului mondial ! Ai jucat un X-O pe 'colea, ha?

Ce pregatesti bun de mancat pentru pranz, ia, sa vad ....

www.youtube.com/watch?v=VV_HVdUwMkc

Noh, asa, sper sa fii bucuros! [/quote


Și mie �mi place Pas�rea Colibri, a c�rei muzic� este pres�rat� cu texte satirice sau umoristice, la fel ca și Cassa Locco.


�...Hei Can- Can, cu picioarele-n tavan...� Numai c� exagerarile au ramas si acu...

De la: Marin56, la data 2014-07-11 13:15:03

De la: PaulaZ, la data 2014-07-11 11:30:18

De la: Marin56, la data 2014-07-11 10:36:04Apoi toti suntem terminati. Intr-o zi o sa ne terminam cu totii. Noi nu suntem inca terminati, decand ne nastem. Fiecare mai are cate ceva de terminat. Iar apoi conditiile de viata ne termina de tot. Pe parcursul vietii neterminarile isi vor spune cuvantul. Pentru ca nimeni nu e perfect.

Buna ziua! Avionul 9AM a ajuns cu bine la destinatie? Ne regasim toti pasagerii la TERMINAL 9?

No, las', nea Marine, bine ca avem ecrane plasma la care sa soarbem finala campionatului mondial ! Ai jucat un X-O pe 'colea, ha?

Ce pregatesti bun de mancat pentru pranz, ia, sa vad ....

www.youtube.com/watch?v=VV_HVdUwMkc

Noh, asa, sper sa fii bucuros!

Și mie �mi place Pas�rea Colibri, a c�rei muzic� este pres�rat� cu texte satirice sau umoristice, la fel ca și Cassa Locco.




�...Hei Can- Can, cu picioarele-n tavan...� Numai c� exagerarile au ramas si acu...

Hei tramway, tzurai, ma!

www.youtube.com/watch?v=dZj4ZuYkYvs

Doi pasi la stanga si alti doi la dreapta! Mereu inaite, niciodata inapoi!

Sau...Merem la Mall?

www.youtube.com/watch?v=-1-qE5qQ6Dg

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

Azi uit�ndu-m� la un film din seria Star Wars, partea a V-a, la finalul filmului am v�zut pe acel, s�-i zicem �cer� decor proiectat �n spațiu, galaxia noastr�. Uit�ndu-m� la ea, și nu numai azi, am, și am avut �ntotdeauna convingerea c�, la nivelul galaxiei noastre se petrec lucruri inimaginabile �nc� pentru �nțelegerea noastr�.

Dac� e s� d�m crezare astronomilor și cercet�torilor noștrii �n astro-fizic�, precum c� galaxiile, toate stelele, sorii și toate planetele se �ndep�rteaz� de ele �nșile, și totodat� și de noi, de ochii noștrii, și asta datorit� efectului Dopler, de a deplasa lumina verde spre roșu, rezult�, c� universul se extinde. C� �nc� mai are energia care a f�cut odat� ca toate materiile din Univers s� se deplaseze �ntocmai ca o explozie la o scar� mare și radial - �n toate direcțiile.

Bine c� explozia se putea foarte bine s� fi avut loc, și radial, pe orizontal� sau vertical� sau oblic faț� de anumite punte de referinț� a Universului. Dar la fel de bine se putea ca materia s� fi fost expulzat� �n toate direcțiile, cu viteze diferite �n funcție de masa lor. Nu știm asta �nc� precis. Ce a f�cut, sau ce fenomen a dus la marea explozie, ca s� apar� acest� mișcare, �nc� se mai cerceteaz�.

Și cum spuneam uit�ndu-m� la aceast� galaxie, și observ�nd c� centrul e foarte luminos, s-ar deduce, c� �n centrul ei au loc reacții termonucleare, la scar� mare, c� toate galaxiile și tot ce le �nconjoar� se apropie cu o anumit� vitez� de centru, unde ele �n final se vor topi.

Și apropo de vitez�, este foarte curios dar raportat la sistenul nostru, galaxiile se mișc� �ncet. C� toate galaxiile au relativ o vitez� constant�. C� totul �n Univers dureaz� extrem de mult timp, raportat la al nostru. Este asemenea unui v�rtej, a unui �anafor� de pe Dun�re, unde un v�rtej de ap� se rotește cu vitez� antren�nd tot ce le st� �n cale, c�p�t�nd o mișcare circular� de elips� plan�, regulata sau nu.

Ceva de genul mițc�rii acului pe un disc de patefon., c�nd se apropie de centru. Iar atragerea a tot ce �nseamn� materie este cu at�t mai mare cu c�t aceasta se apropie de centru. �ntocmai ca la anafor. Acum aici se pot naște și alte posibilit�ți. ca acolo s� fie ca o p�lnie, unde toat� aceast� materie este dispersat� �pe partea cealalt� a galaxiei. C� de acolo lucrurile s-ar repeta �n mod �nvers, adic� spre o nou� extensie.

Poate acolo �n mod sigur este un alt timp Tn. Dar av�nd totuși �n vedere faptul c� totuși ele deplaseaz� spectrul spre roșu, �nclin s� cred c� totuși ele izvor�sc din centru c�tre margine. C� noi suntem de partea cealalt�. Și aceast� mișcare se tot repet� aproape la fel și la celelalte galaxi din Univers.

C� toate au o asem�nare. S-ar putea ca �ntr-o zi, pe care noi nu o vom apuca, și v-a mai trece mult� ap� pe Dun�re, cum se spune, toat� aceast� mișcare de expansiune, sau compresie s� se opreasc� �ntr-un final, urm�nd ca s� se produc� mișcarea �n mod �nvers. E la fel ca la comprimarea unui arc, sau la extinderea lui. Adic� toate galaxiile s� se apropie de ele �nșile, duc�nd iar �n final la o alt� explozie mare. Un alt Big-Bang.

Și lucrurile s� se tot repete la infinit. Noi nu știm la a c�ta explozie facem noi parte. Poate �naintea noastr� au fost destule astfel de explozii, de �n� Big Bang-uri. Și nici nu știm c�te or mai fi, sau c�t timp va mai trece p�n� la o nou� oprire, expansiune sau contracție.Numai P�m�ntul nostru poate știi. Dac� va mai exista, sau c�t timp va mai exista. Singurii parametri reali care tind spre infinit sunt Spațiul și Timpul. Numai viteza este deocamdat� dup� Einstein o constant�. Dar relația lui este valabil� la aplicarea pe un Univers static.

Ori dac� acesta, indiferent ce se �nt�mpl� cu el, se dilat� sau se contract�, viteza numai poate fi o constant�, ci va tinde și ea c�tre infinit. Chiar fiind ea și viteza luminii, pe care teoretic o lu�m de bun�, neav�nd �nc� o alt� unitate de m�sur� mai mare. Nu am studiat eu prea mult integralele și derivatele �n liceu, dar pot spune c� prin Integrarea unei funcții duce la comprimarea ei, si derivata o dezvolt�. C� Integrala este operația invers� a derivatei și invers. Deci s-ar cam sem�na cu ideea Universului.

Dac� ar fi s� facem o comparație �ntre spațiul alocat pe un hard, și imensitatea Universului, unde informațiile se pot comprima, d�nd naștere la un loc suplimentar, tot și acolo, unde m�rimea hardului Universului numai conteaz�, unde spațiul poate varia �n funție de locul obșinut. Poate c�nd totul se v-a reduce la un punt de energie, acest spațiu al Universului, s� devin� extrem de mic. Doar ca model vorbind.

Atunci aș putea zice c� Integrarea universului ar fi o sum� de alte integrale, ce ar duce la alte derivate, unde se merge pe S și T, ca fiind posibile variabile. Oricum timpul din Univers este un alt timp total diferit de al nostru. Acolo sunt alte timpuri...Acum poate Einstein dac� s-ar fi apucat de teoria lui, cunosc�nd cum e treaba cu Universul, poate altfel ar fi stat lucrurile, și poate ar fi descoperit altceva.

Poate a și f�cut-o, dar nu a mai avut timp s� se conving� și practic. Nu știu eu dac� am de-face cu ideile lui, dar parc� știu c� așa este, prin intuiție, sau poate el le-a transmis telepatic, �nainte de a muri. Știu c� formularea ideilor mele or duce la diverse critici... dar nu conteaz�.

E o p�rere personal�. Poate acu nu este pe deplin acceptat�, cum nu au fost multe acceptate pe vremuri. C� toți care nu �nțelegeau sau nu vedeau cu ochi buni toate binefacerile științei se puneau contra. Eu nu fac alceva dec�t s� trag niște concluzii personale, la alte descoperiri a altor fizicieni. Eu merg pe intuiție nu pe calcule matematice. De ele n-ar dec�t s� se ocupe alții, dac� nu m� cred.

De la: Marin56, la data 2014-07-11 17:31:03



Și cum spuneam uit�ndu-m� la aceast� galaxie, și observ�nd c� centrul e foarte luminos,

www.nature.com/

Observations of stellar proper motions near the Galactic Centre

A. ECKART & R. GENZEL


Max-Planck Institut f�r extraterrestrische Physik, D85740 Garching, Postfach 1603, Germany

EVIDENCE for a massive black hole at the centre of our Galaxy has been accumulating for the past two decades 1−7. Estimates of the mass of this region have hitherto been based on the spectroscopic determination of radial velocities for stars and gas near the Galactic Centre, combined with the assumption that the stars are moving on largely circular, isotropically distributed orbits.

But if this assumption is incorrect, the observations can be explained with a much smaller central mass, perhaps obviating the need for a massive black hole.

Here we report the proper motions (motions in the plane of the sky) of 39 stars located between 0.04 and 0.4 pc from the Galactic Centre.

We find that the velocity dispersion estimated from the proper motions is in excellent agreement with that obtained from the radial velocities, indicating that the average velocity field is close to isotropic.


Taken together, the observations provide strong evidence for a central dark mass of 2.45 � 0.4 � 106 solar masses (M ⊙) located within 0.015 pc of the compact radio source Sgr A*. We place a lower limit of 6.5 � 109 M ⊙pc−3 on the density of the central region, suggesting that it is most probably occupied by a massive black hole.

Nature 383, 415 - 417 (03 October 1996)

www.nature.com/nature/journal/v383/n6599/abs/383415a0.html

www.youtube.com/watch?v=74MSBHgTOZU
Black Hole Feast: Giant Cloud Accelerating Toward a Black Hole

Aha ! Deci cam asa sta treaba...

O gaur� neagr� este un obiect astronomic limitat de o suprafaț� �n interiorul c�reia c�mpul gravitațional este at�t de puternic, �nc�t nimic nu poate sc�pa din interiorul aceastei suprafațe, cunoscut� și sub denumirea de �orizontul evenimentului�. Nici m�car radiația electromagnetic� (de ex. lumina) nu poate sc�pa dintr-o gaur� neagr�, astfel �nc�t interiorul unei g�uri negre nu este vizibil, de aici provenind și numele. Gaura neagr� are �n centrul ei o regiune cunoscut� și drept �singularitate".

La suprafața limit� gravitația este at�t de mare, �nc�t nicio raz� (particul�) de lumin� din interiorul g�urii nu are energie suficient� pentru a sc�pa �n afar�. La aceast� suprafaț� limit� deplasarea gravitațional� spre roșu este infinit de mare.

Viteza de sc�pare gravitațional� este la suprafața limit� egal� cu viteza luminii, așa �nc�t raza suprafeței limit� este egal� cu raza traiectoriei circulare, numit� �raza Schwarzschild�.
La marginea unei g�uri negre exist� o "graniț�" invizibil� numit� orizontul evenimentului. Odat� dep�șit� aceast� graniț� nimic nu poate sc�pa din gaura neagr�, nici m�car lumina, motiv pentru care tot ceea ce se �nt�mpl� �ntr-o gaur� neagr� r�m�ne invizibil . �n interiorul unei g�uri negre, �n ciuda aparențelor, se presupune c� este extrem de luminos, deoarece lumina este și ea prins� �n gaura neagr�.

Materia absorbit� de gaura neagr� este supus� diverselor efecte fizice precum și comprim�rii. �n centrul unei g�uri negre se afl� unul dintre cele mai misterioase fenomene fizice: singularitatea. Singularitatea este un punct de volum ce tinde spre zero dar care conține o mas� ce tinde spre infinit. �n cazul unei g�uri negre, singularitatea este masa unei �ntregi stele de minim 20 de ori mai mare ca Soarele nostru, concentrat� �ntr-un punct al spațiului. Singularitatea are o forț� gravitațional� colosal�, ea d�nd forța de atracție a unei g�uri negre.

O gaur� neagr� poate �ngloba extrem de mult� materie, �n ciuda dimensiunilor ei nu tocmai mari, deoarece ea comprim� materia. Materia atras� de o gaur� neagr� nu intra �n ea cu o traiectorie dreapt�, ci rotindu-se �n form� de spiral�, apropiindu-se din ce �n ce mai mult de gaur�. �n timp ce gaura neagr� absoarbe mult� materie din cauza rotirii acesteia �n jurul g�urii, gaura neagr� doar pare neagr� din cauza culorii materiei care, �n timp ce se rotește poate dep�și de zeci de ori m�rimea g�urii negre.
Dar gaura neagr� r�m�ne �n centrul cercului de materie, fiind vizibil�.
O gaur� neagr� super-masiv� este un adev�rat "monstru" spațial. Ea este de milioane de ori mai mare dec�t o gaur� neagr� obișnuit� și poate captura de miliarde de ori mai mult� materie dec�t conține Soarele nostru. Acești "monștri" pot absorbi galaxii �ntregi. Majoritatea galaxiilor de mari proporții (de ex: Calea Lactee) au �n centrul lor o gaura neagr� super-masiv�.

G�urile negre de masa stelar� se formeaza prin colapsul stelelor de mas� mare �ntr-o supernov� la sf�rșitul vieții lor. Dup� formare gaura neagr� poate continua s� creasc� absorbind mas� din vecin�tatea ei. Prin absorbirea de stele precum și prin contopirea cu alte g�uri negre se pot forma g�uri negre super-masive cu mase de milioane de ori mai mare dec�t cea a Soarelui.

�n ciuda invizibilit�ții interiorului, prezența unei g�uri negre poate fi dedus� prin interacțiunea cu restul materiei. Astronomii au identificat numeroase posibile g�uri negre stelare �n sistemele binare, studiind interacțiunea lor cu stelele companion. �n momentul de faț� se �nregistreaz� o puternic� tendinț� spre consens asupra accept�rii ideii c� �n centul majorit�ții galaxiilor se afl� o gaur� neagr� super-masiv�. Ca un caz particular, exist� dovezi solide ce indic� existența unei g�uri negre de peste patru milioane de mase solare �n centrul C�ii Lactee.

Formarea : C�nd o stea de aproximativ 20 de ori mai mare ca Soarele �și epuizeaz� "combustibilul" intr� �n colaps nemaiput�nd s� susțin� toate reacțiile ce au loc �n interiorul ei. Ea explodeaz� provoc�nd o explozie de proporții numit� supernov�. Dar miezul stelei r�m�ne compact iar colapsul continu�. Particulele miezului se zdrobesc una de alta din cauza propriei gravitații p�n� c�nd tot ce r�m�ne este o gaur� neagr�.

O explicație schematic� a unei g�uri negre ar fi urm�toarea:
Se cunoaște faptul c� masa distorsioneaz� spațiul. Ce vrea s� �nseamne aceasta? Dac� spațiul ar fi un plan �ntins pentru ca Terra s� poat� exista �n el, distorsioneaz�. �n locul unde se afl� P�m�ntul, spațiul nu mai este plan ci curbat deoarece se produce o ad�ncitur� cauzat� de masa P�m�ntul. O gaur� neagr� produce o ad�ncitur� extrem de mare �n spațiu.
Un exemplu practic ar fi urm�torul:

Avem un lac. Ne imagin�m c� acesta reprezint� spațiul. Punem c�teva sfere �n el care plutesc și care reprezint� corpurile cerești. Dac� �n lacul respectiv ar ap�rea un v�rtej de ap� foarte puternic și mai ales ad�nc, toata apa (care reprezint� spațiul), și odat� cu el și sferele (corpurile cerești) ar fi atrase �n acel v�rtej, puterea cu care apa (spațiul) este atras� �n v�rtej este at�t de mare �nc�t sferelor le este imposibil s� scape.

Deci gaura neagra nu emite lumina ci numai o absoarbe. Bun! Deci in centrul galaxiei noastre, fiind deja lumina, acolo se int�mpl� totuși ceva. O aglomerare de materie...Apar niste reactii si deci aceea lumina. Deci cred ca la noi nu se pune totuși problema unei gauri negre. Dar oare nu pot fi detectate? O detectare a luminii sub spectrul vizibil-infrarosu, sau altceva, model de detectatre a stelelor de �fier� Unde energia este foarte mare si campul la fel.

Si totusi unde se duce materia care este absorbita. In cealalta parte a lui a gaurii se poate deschide o poarta ceva? Poate avem surpriza ca s� ne ducem tot la noi in alt timp...Daca ar fi posibil...

Efectul Doppler


Efectul Doppler const� �n variația frecvenței unei unde emise de o surs� de oscilații, dac� aceasta se afl� �n mișcare faț� de receptor. Efectul Doppler poate fi constatat at�t �n cazul undelor electromagnetice (inclusiv lumina), c�t și �n cazul undelor elastice (inclusiv sunetul). Frecvența m�surat� crește atunci c�nd sursa se apropie de receptor și scade c�nd sursa se dep�rteaz� de receptor.

S� consider�m o mașin� ce trece pe l�nga noi �n vitez�. Vom observa c� sunetul produs de motor nu este �uniform�, ca urmare a fenomenului de variație a lungimii de und� a undelor sonore, datorat sursei aflate �n mișcare. C�nd autovehiculul se apropie de observator, sunetul este mai acut (frecvențe �nalte), iar dup� ce trece de el, devine mai grav (frecvențe joase).


Efectul a fost descris prima oar� �n 1842 la Praga de c�tre fizicianul austriac Christian Doppler �n tratatul s�u, "�ber das farbige Licht der Doppelsterne und einiger anderer Gestirne des Himmels" (Despre lumina colorat� a stelelor binare și a altor stele de pe bolta cereasc�). Ipoteza a fost testat� pentru undele sonore de c�tre olandezul Buys Ballot �n 1845. Acesta a confirmat c� �n�lțimea sunetului era mai mare dec�t frecvența emis�, atunci c�nd sursa sunetului de apropie de receptor, și mai joas� dec�t frecvența emis� c�nd sursa se �ndep�rteaz� de el.

Hippolyte Fizeau (fr) a descoperit �n anul 1848, �n mod independent, același fenomen �n cazul undelor electromagnetice. De aceea �n Franța efectul este numit Doppler-Fizeau, dar acest nume nu a fost adoptat �n restul lumii, deoarece descoperirea lui Fizeau s-a produs la șase ani dup� cea a lui Doppler. �n Marea Britanie John Scott Russell a f�cut �n anul 1848 un studiu experimental al efectului Doppler.


S� consider�m o mașin� ce trece pe l�nga noi �n vitez�. Vom observa c� sunetul produs de motor nu este �uniform�, ca urmare a fenomenului de variație a lungimii de und� a undelor sonore, datorat sursei aflate �n mișcare. C�nd autovehiculul se apropie de observator, sunetul este mai acut (frecvențe �nalte), iar dup� ce trece de el, devine mai grav (frecvențe joase).

Efectul a fost descris prima oar� �n 1842 la Praga de c�tre fizicianul austriac Christian Doppler �n tratatul s�u, "�ber das farbige Licht der Doppelsterne und einiger anderer Gestirne des Himmels" (Despre lumina colorat� a stelelor binare și a altor stele de pe bolta cereasc�). Ipoteza a fost testat� pentru undele sonore de c�tre olandezul Buys Ballot �n 1845. Acesta a confirmat c� �n�lțimea sunetului era mai mare dec�t frecvența emis�, atunci c�nd sursa sunetului de apropie de receptor, și mai joas� dec�t frecvența emis� c�nd sursa se �ndep�rteaz� de el.

Hippolyte Fizeau (fr) a descoperit �n anul 1848, �n mod independent, același fenomen �n cazul undelor electromagnetice. De aceea �n Franța efectul este numit Doppler-Fizeau, dar acest nume nu a fost adoptat �n restul lumii, deoarece descoperirea lui Fizeau s-a produs la șase ani dup� cea a lui Doppler. �n Marea Britanie John Scott Russell a f�cut �n anul 1848 un studiu experimental al efectului Doppler.

Deplasarea spre roșu

�n astronomie, efectul Doppler ne d� certitudinea c� universul nu este static, deoarece, conform acestui principiu, stelele ce se dep�rteaz� de noi vor avea lumina deplasat� spre "partea roșie" a spectrului, �n vreme ce acelea care se apropie vor avea lumina deplasat� spre "partea albastr�" a spectrului. Ceea ce ne d� certitudinea c� Universul este �n expansiune este faptul c� majoritatea observațiilor ne arat� c� lumina ce ajunge la noi este deplasat� spre roșu.

Efectul Doppler a avut un rol nea�teptat �n astrofizic�. Ast�zi toat� lumea �tie c� universul a ap�rut �n urma evenimentului cunoscut sub numele de Big Bang, �ns� aceast� constatare nu este tocmai la �ndem�na oricui. La urma urmei sun� destul de bizar s� spui c� universul �n totalitatea lui este rezultatul unei explozii, nu-i a�a? Ei bine, tocmai efectul Doppler este fenomenul cheie care a fost exploatat pentru a demonstra apari�ia universului �n urma unei explozii!

Cea mai evident� form� de radia�ie emis� de o stea �ndep�rtat� este lumina. Dar lumina se supune legilor care guverneaz� undele � culoarea luminii variaz� cu lungimea ei de und�. Mai exact, cu c�t lungimea de und� a luminii este mai mare, cu at�t frecven�a ei este mai mic� �i cu at�t tinde spre ro�u �n cazul luminii vizibile, sau, �n general, spre infraro�u. Invers, cu c�t lungimea de und� este mai mic� cu at�t tinde spre albastru, sau ultraviolet.

Chiar �tiind asta, dac� te ui�i azi pentru prima dat� la cerul nop�ii, chiar �i cu un telescop performant, nu ai cum s�-�i dai seama �n ce m�sur� culoarea unei stele oarecare este autentic� sau decalat� c�tre ro�u sau albastru din cauza efectului Doppler. �ns� astronomii nu se uit� de ieri, de azi la cer. De-a lungul timpului ei au putut determina care este culoarea real� a unor corpuri cere�ti anume � prin urmare au aflat valoarea din ecua�ia efectului Doppler.

Pe de alt� parte, culoarea astrului respectiv, a�a cum era ea perceput� pe P�m�nt, a dat valoarea variabilei . Ei bine, doar aceste dou� variabile sunt suficiente ca s� determin�m dac� emi��torul se �ndep�rteaz� sau se apropie de noi. Dac� frecven�a aparent� este mai mare dec�t frecven�a real� atunci se apropie; dac� e mai mic� se dep�rteaz�.
�n cazul luminii, o frecven�� aparent� mai mare dec�t cea real� s-ar traduce printr-o lungime de und� mai mic�, deci printr-o decalare spre albastru. Invers, un corp care se �ndep�rteaz� ar produce o frecven�� aparent� mai mic�, deci o lungime de und� mai mare �i prin urmare o deplasare spre ro�u a culorii fa�� de cea real�.

Astronomii s-au uitat la un corp ceresc �i au constatat o deplasare spre ro�u. Ceea ce nu e mare constatare: acel corp anume se �ndep�rteaz� de P�m�nt. Apoi s-au uitat �n direc�ia opus� �i au v�zut tot o deplasare spre ro�u. �i s-a �nt�mplat la fel �n toate direc�iile. Prin urmare P�m�ntul se �ndep�rteaz� de toate corpurile cere�ti din univers.

Ba mai mult, cu c�t un corp e mai �ndep�rtat, cu at�t deplasarea spre ro�u e mai mare � deci nu numai c� ne �ndep�rt�m de toate astrele care ne �nconjoar�, dar cu c�t sunt mai departe cu at�t ne �ndep�rt�m mai repede. Nu exist� dec�t o singur� concluzie: toate corpurile se �ndep�rteaz� unele de altele, deci �ntreg universul se afl� �n expansiune � prin urmare a existat c�ndva �n trecut un eveniment care a generat aceast� expansiune, deci universul a ap�rut �n urma unei �explozii�. �i toate astea numai observ�nd culoarea stelelor pe cer!

Totuși astronomii au depistat și stele și galaxii,care deplaseaz� lumina spre albastru. Deci s-ar deduce c� acele galaxii sau stele se apropie de noi. Chiar telescopul Hubble prin periglin�rile sale, au f�cut o serie de fotografii a unor stele și galaxii din clase spectrale diferite. Astronomii de pe p�m�nt zic c� oriunde se uitau toate galaxiile deplasau lumina spre roșu. ori asta e valabil� poate numai de la noi.

Dar �ntr-un alt sistem, observațiile altui observator poate nu coincid cu ale noastre. C� el vede altfel stelele din unghiuri și poziții diferite. Poate un observator de pe Andromeda, Crabul, etc... altfel ar vedea lucrurile. Dac� la noi c�mpul este acoperit, nu �nseamn�� c� peste tot e la fel.
De exemplu: dac� eu aș fi �ntr-o mașin� s� zicem. iar �n fața mea ar fi o alt� mașin� care s-ar indep�rta de mine cu o vitez� v, aceasta ar deplasa spectrul spre roșu c� se �ndep�rteaz� de mine. dar dac� eu aș privii �n urm�, aș vedea o alt� mașin� care vine spre mine.

Deci se apropie de mine cu o vitez� v sau v2. Nu conteaza prea mult acu. Nu asta vreau sa scot �n evidenț�. Deși conteaz� și viteza lor. Deci ea ar trebui s� deplaseze spectrul spre albastru, c� se apropie de mine. Nu sunt sigur ce lumin� ar c�p�ta acele galaxii care ne-ar ajunge din urm�, și care ar trece pe l�ng� noi, la momentul t zero. Probabil , zic eu- galben! C� de la aceast� culoare se poate trece ușor la celelalte dou� culori, �n cele dou� direcții. Galben -verde - albastru și, galben, portocalu, roșu.

Așa c� oriunde �n univers, orice galaxie poate, faț� de altele, s� schimbe spectrul �n funcție de poziția ei �n acel timp faț� de altele. Asta �n cazul dac� chiar galaxiile �mpreun� cu tot ce mișc� au participat odat� la marea explozie. Și mai ales dac� vitezele de propagare difer� unele faț� de altele. Și aici p�rerile sunt �nc� �mp�rțite.

Sunt �nc� mulți, care cred c� din nimic nu poate izvor� ceva. Conform legii conserv�rii. Ca avem de-a face cu o transformare reversibil�. Numai dac� este cum spuneam eu, c� aceea materie sufer� contracții. Se adun�, ca apoi iar s� se disipe. Și c� toate astea se face periodic �ntr-un timp la scar� foarte mare de ordinul- cred c� nu exist� �nc� acel num�r, �n nici un calculator...C� multe asa zise �Big-bang-uri ne-ar fi traversat existența. Odat� poate om mai fi existat pe undeva �n eternitatea și �ntunecatul �nghețat al Universului.

E �ntocmai ca o inim�. C� Universul pulseaz�. C� punctele de pe suprafața inimii sau celulele din alc�tuirea ei, sunt stelele și galaxiile din Univers. C� celulele din s�nge pot fi și ele alte corpuri cerești. C� se mișc�. Iar noi suntem așa de mici �n comparație cu imensitatea universului...�nc�t fizic , nici nu mai conteaz� prezența noastr�! dar ...? Asta f�c�nd comparație �ntre Macro-cosmos și Micro-cosmos. Unde - inf și + inf, sunt al naibii de infinite...Numai punctul 0(zero) nu știm unde e? Acel prezent, care nu st� niciodat� locului!

Poate avem și noi rostul nostru pe p�m�nt, c� toate din jurul nostru sunt f�cute cu un rost, ca și celelate stele sau galaxii ce ne �nconjoar�. Dac� totuși teoria apropierii ar fi valabil� , ar fi poate foarte probabil ca �s� dea peste noi� o alt� galaxie. C� s-ar contopi cu sitemul nostru solar, s-ar amesteca, c� s-ar produce ciocniri violente, și de aici poate și sf�rșitul, unde soarele nostru poate �și v-a spune iar cuv�ntul.

Incredibil! Nu știam asta! Nu știam c� dac� inventezi ceva, la patent office, �știa te pune s� pl�tești tax� anual� , dac� nu, aceasta... expir�!...Eu de aia nu mai brevetez nimic, deoarece �i las pe alții s� pl�teasc� ei taxele...

cosmosul.ucoz.com/index/calea_lactee/0-6

Calea Lactee

Calea Lactee este galaxia gazda a sistemului nostru solar si a altor aproximativ 200 miliarde de stele cu planetele lor si peste 1000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbiteaza in jurul centrului de greutate al galaxiei numit si centru galactic. Fiind o galaxie, Calea Lactee este un gigant, cantarind de 750-1000 miliarde ori masa soarelui nostru si are un diametru de aproximativ 100000 ani lumina. Galaxia noastra face parte dintr-un grup format din 3 mari galaxii si un numar de alte 30 galaxii mai mici, ea fiind a doua ca marime dupa galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situata la aproximativ 2,9 milioane ani lumina este cea mai apropiata mare galaxie de noi. Cu toate acestea un numar de asa numite false galaxii se gasesc mult mai aproape de noi, acestea jucand un rol de sateliti ai galaxiei noastre. Cea mai apropiata dintre acestea se gaseste la 80000 ani lumina de noi si la 50000 ani lumina de centrul galactic.

Calea Lactee se roteste in jurul propriei axe intr-un asa numit dans galactic, si o data cu ea si intregul Sistem Solar. O rotatie completa are loc o data la 225 ani terestri, un an galactic. Deci Soarele se afla exact in pozitia in care se afla acum, atunci cand pe Terra traiau dinozaurii. Dar in Cosmos mai exista si alte galaxii, cam cateva miliarde de astfel de sisteme. Iar distantele dintre ele sunt enorme, de ordinul a milioanelor si chiar a miliardelor de a.l. Acestea sunt de trei tipuri: galaxii spirala, asa cum e si Calea Lactee, iar ca o particularitate a acestui tip in Univers exista si galaxii spirale barate, care au doar doua brate ce pornesc dintr-o bara care trece prin centru; galaxii eliptice � au forma de elipsoid si sunt alcatuite din stele rosii batrane. E posibil ca aceste galaxii sa fi fost la inceput spirale si dupa ce materia dinte stele s-a epuizat, stelele care formau spiralele s-ar fi apropiat de nucleu. Iar a treia categorie o reprezinta galaxiile neregulate, cu o forma nedeterminata.

NASA a anuntat data la care galaxia noastra, asa cum o stim acolo, va disparea, potrivit unui studiu recent realizat de astronomi.

Calea Lactee, galaxia in care se afla sistemul nostru solar, se va ciocni cu galaxia vecina, Andromeda, peste aproximativ 4 miliarde de ani.
Ca sa afle data la care va avea loc coliziunea, astronomii au folosit performantul telescop spatial Hubble, scrie BBC News.
Impactul va avea loc pe parcursul a 2 miliarde de ani, iar in final cele doua galaxii vor forma o singura entitate.

De la: Marin56, la data 2014-07-12 21:41:44NASA a anuntat data la care galaxia noastra, asa cum o stim acolo, va disparea, potrivit unui studiu recent realizat de astronomi.

Calea Lactee, galaxia in care se afla sistemul nostru solar, se va ciocni cu galaxia vecina, Andromeda, peste aproximativ 4 miliarde de ani.
Ca sa afle data la care va avea loc coliziunea, astronomii au folosit performantul telescop spatial Hubble, scrie BBC News.
Impactul va avea loc pe parcursul a 2 miliarde de ani, iar in final cele doua galaxii vor forma o singura entitate.

In prezent, ele sunt atrase una spre cealalta de forta gravitationala, iar momentul impactului lor nu este greu de calculat.
(P) Cea mai tare destinatie �n care �ti poti sarbatori ziua de nastere cu toata gasca!
Daca oamenii vor mai trai pe atunci pe Terra, vor putea observa un spactacol extraordinar pe cerul noptii, care va fi foarte diferit de ce vedem acum.

Planeta noastra si Soarele nu vor fi insa distruse, spun specialistii. Asta deoarece distanta dintre planete si stele este foarte mare si acestea nu se vor cionci intre ele.
Toate isi vor schimba insa pozitia in noua galaxie care se va forma.
Totodata, gaurile negre uriase din cele doua galaxii se vor uni, formand una singura.

Cele doua galaxii se afla acum la o distanta de 2.5 milioane de ani lumina si se apropie una de alta cu o viteza de 400.000 km/h.

Astronomii stiau de mult ca la un moment dat Caleea Lactee si Andromeda se vor ciocni, insa abia acum au aflat data exacta.

Mai mult, acum specialistii cred ca este posibil ca o a treia galaxie, de mai mici dimensiuni, numita Triangulum sau M33, sa se ciocneasca la randul ei cu vecinele sale mai mari.
Viata pe Terra, asa cum o stim noi, va disparea insa de mult, atunci cand acest eveniment cosmic va avea loc, spun astronomii.

Soarele nostru va ramane fara combustibil si va creste in dimensiuni, iar atmosfera terestra se va incinge foarte mult, explica Roeland van der Marel, cel care a condus aceasta cercetare.
Acest lucru se va intampla peste cateva milioane de ani, timp suficient ca oamenii sa gaseasca o solutie eficinta pentru a supravietui acestei incalzirii extreme.

Spatiul este imens, insa sunt sanse mari sa nu fim singuri pana la urma. Un nou studiu dezvaluie ca in Calea Lactee exista miliarde de planete de marimea Pamantului care orbiteaza in jurul unor stele ca Soarele, relateaza Huffington Post.

Pentru prima data, astronomii au calculat, pe baza informatiilor stranse in 4 ani de NASA cu ajutorul telescopului Kepler, ca doar in galaxia noastra exista 8.8 miliarde de stele cu planete de dimensiunile Pamantului aflate in zone cu temperaturi locuibile.

Potrivit unui studiu pe aceasta tema, realizat de profesorul Geoff Marcy de la Universitatea Berkeley si publicat in revista "Proceedings of the National Academy of Science" in Calea Lactee exista mai multe planete asemanatoare Pamantului decat oameni pe Pamant.

Iubitorii filmului Star Wars au primit o veste bun�: dup� ce s-a demonstrat faptul c� unele planete cu doi sori pot fi asem�n�toare Terrei, un nou raport subliniaz� faptul c� �n galaxia noastr� pot exista milioane de planete �Tatooine", denumite astfel dup� planeta cu doi sori din serialul Star Wars.

Lumile cu doi sori sunt un lucru obi�nuit �n Univers �i pot reprezenta o nou� clas� de planete, numite �circumbinare", au declarat exper�ii din cadrul unei reuniuni a Societ��ii Astronomice Americane din Texas, SUA, care a avut loc miercuri,11 ianuarie. Concluziile se bazeaz� pe detectarea a dou� planete gazoase gigantice, Kepler-34b �i Kepler-35b, fiecare gravit�nd �n jurul unei perechi de stele care se men�in apropiate una de cealalt� datorit� for�ei de gravita�ie. P�n� �n prezent, o singur� planet� circumbinar� era cunoscut�: Kepler-16b, relateaz� National Geographic.
Cel pu�in 750 de planete �n Calea Lactee
Toate cele trei descoperiri au fost f�cute de c�tre exper�ii NASA cu ajutorul telescopului spa�ial Kepler, care se afl� pe orbita P�m�ntului. Cercet�torii au descoperit peste 750 de planete, aflate �n afara sistemului nostru solar, prin observarea golurilor de lumin� care apar atunci c�nd o planeta se interpune �ntre P�m�nt �i steaua �n jurul c�reia graviteaz�. �Cele dou� planete proasp�t descoperite demonstreaz� faptul c� planeta Kepler-16b nu este o ciud��enie a naturii", a declarat William Welsh, autorul principal al studiului, care a fost publicat de c�tre revista Nature.

Milioane de planete cu doi sori �n galaxia noastr�
Cele trei planete cu doi sori le ofer� cercet�torilor posibilitatea de a calcula c�te astfel de planete pot exista �n galaxia noastr�. Pentru efectuarea calculelor, echipa a �inut cont de mai mul�i factori-cheie. Din cele 750 de planete cunoscute �n afara sistemului nostru solar, trei dintre ele au doi sori. �n �c�mpul vizual" al telescopului Kepler exist� de �apte ori mai multe planete dec�t acesta poate detecta. Deoarece metoda de detectare utilizat� necesit� interpunerea unei planete �ntre telescop �i steaua �n jurul c�reia graviteaz�, cele mai multe dintre planete trec nedetectate. Studiile recente permit cercet�torilor o estimare a num�rului de planete din Calea Lactee.
Concluzia?
�Putem estima o limit� inferioar� de milioane de astfel de planete �n galaxia noastr�", a declarat Welsh, un expert astronom de la Universitatea de Stat din San Diego, California. �Faptul c� planetele circumbinare nu sunt rare �nseamn� c� naturii �i place s� formeze planete �n jurul a dou� stele, chiar dac� mediul �n care se afl� este unul foarte dinamic �i haotic. Iar mai multe planete �nseamn� mai multe �anse ca unele dintre acestea s� fie asem�n�toare P�m�ntului", a declarat cercet�torul.
Noi �inte �n c�utarea vie�ii
Indiferent c�t de stabile sunt cele trei planete pe orbitele lor, acestea nu vor putea sus�ine niciodat� via�a, din cauza faptului c� sunt planete gazoase �i se afl� �n afara zonelor locuibile, unde ar fi primit c�ldur� suficient� pentru a de�ine ap� �n stare lichid�, esen�ial� pentru existen�a vie�ii.
�n galaxia noastr� exist� milioane de planete cu doi sori

Deci �nc� un motiv s� credem c� nu suntem singuri. Poate nici aici nu suntem singuri. Poate sunt extratereștrii printre noi. Mai r�m�ne dezleg�rii enigmei transportului lor p�n� la noi.

Oamenii nu vor parasi sistemul solar decit daca e un cataclism in el.
E mult prea bine pe planeta Pamint.
Leaganul oamenilor.

Si cum sa ajungi si in cit timp pe cea mai apropiata planeta?
Cea de la 5 ani lumina cu 10 % din viteza luminii se ajunge in 50 ani.
Cu o acceleratie de luni, si apoi deceleratie, la valori ce cu greu se suporta de oameni.
Oamenii nu rezista la acceleratii mari, mult timp.
Oamenii nu rezista in imponderabilitate mai mult de 6 luni. Se distruge sistemul osos.

Zborul interstelar pina la cea mai apropiata stea, nu e posibil cu oameni, nu din cauza tehnologiei, ci a oamenilor.
Oamenii nu rezista.
Tehnica permite, dar nu combustibilul.
Nu exista posibilitatea transportarii combustibilului.
Poate motoare de alt tip.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Marin56, la data 2014-07-12 21:41:44NASA a anuntat data la care galaxia noastra, asa cum o stim acolo, va disparea, potrivit unui studiu recent realizat de astronomi.

Calea Lactee, galaxia in care se afla sistemul nostru solar, se va ciocni cu galaxia vecina, Andromeda, peste aproximativ 4 miliarde de ani.
Ca sa afle data la care va avea loc coliziunea, astronomii au folosit performantul telescop spatial Hubble, scrie BBC News.
Impactul va avea loc pe parcursul a 2 miliarde de ani, iar in final cele doua galaxii vor forma o singura entitate.

E data exacta?

Nu va fi nici o distrugere, fiindca distantele dintre astre e asa de mare ca vor fi extrem de rare coliziunile.
Iar omenirea va fi de mult.....pe picioarele ei.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2014-07-13 00:01:15

De la: Marin56, la data 2014-07-12 21:41:44NASA a anuntat data la care galaxia noastra, asa cum o stim acolo, va disparea, potrivit unui studiu recent realizat de astronomi.

Calea Lactee, galaxia in care se afla sistemul nostru solar, se va ciocni cu galaxia vecina, Andromeda, peste aproximativ 4 miliarde de ani.
Ca sa afle data la care va avea loc coliziunea, astronomii au folosit performantul telescop spatial Hubble, scrie BBC News.
Impactul va avea loc pe parcursul a 2 miliarde de ani, iar in final cele doua galaxii vor forma o singura entitate.

E data exacta?

Nu va fi nici o distrugere, fiindca distantele dintre astre e asa de mare ca vor fi extrem de rare coliziunile.
Iar omenirea va fi de mult.....pe picioarele ei.

Așa e ! Noi numai vis�m cu ochii deschiși. Vrem s� facem multe, dar nu avem grij� nici de propria noastr� planet�. Acu c� am s�r�cit-o de tot, c�ut�m alta, ca istoria s� se repete...
O s� ajungem ca nomazii, care se tot mutau din țar� �m țar�...iar noi din planet� �n planet�...
Nici eu nu cred c� va fi așa de cur�nd! La 5miliarde merge o marș� de eroare de 100 de ani. Deci noi nu vom știi niciodat� data exact�. Noi nu știm exact cand se vor indura �stia s� ne m�reasc� pensiile, d�r�mite �ciocnirea�!

Am zis eu , c� �știa de pe facebook, o țin numai �ntr-o minune! Cic� un brașovean a inventat o energie ecologic�, datorit� magneților permanenți. O fi ea ecologic�, dar unde e randamentul? Ce energie ar trebui ca s� aib� acei magneți, indiferent de num�rul lor, sau m�rime, ca s� obții energie mare? Asta poate face toți folosind un motoraș juc�rie, cu magneți permanenți. Și eu am f�cut ceva de genul �sta, c�nd m� jucam cu motorașele. Le conectam la un bec de lantern� de 2,5 V la un amperaj de 0,02 A, și prin �nv�rtirea axului acest bec lumina ptr puțin timp, p�n� disp�rea forța de rotire. Deci ceva de genul dinamului de la biciclet� de pe timpuri. Si pe acesta l-am desf�cut , ca s� v�d și eu cum sau pe ce principiu funcționeaz�. Și asta m-a costat o alt� b�taie de la tata, c� l-am l�sat �n �intuneric� Numai putea pleca noaptea la pește... Ca s� luminezi o camer� cu un bec de 6sau 9 V nu v�d c�știgul. Oare �ia care public� aberații de acest gen , știu m�car ce e �la magnetism sau electromagnetism? C� se obține o tensiune electromotoare, �n spirele unei bobine, c�nd spirele taie acel c�mp magnetic staționar? Iar acea juc�rie poate fi și reversibil�. Adic� se poate transforma �n motor la conectarea la o surs� de curent.

In acest moment omenirea este nomada si nu e pe picioarele ei.
Sintem la cheremul unor planete oarbe.
Nu sintem stapini pe viata noastra din cauza asta.

Nu planetele este scopul existentei noastre .
Nici macar resursele unor planete.
Ci realizarea noastra ca oameni, ca omenire.
Toata aceasta situatie este creata de altii si e provizorie.
Daca se poate intelege ce spun e bine....ptr intelegerea viitorului.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Oricine poate face sa se miste motorase cu magneti permanenti.
Puteri pina la citiva wati.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2014-07-13 12:25:36Oricine poate face sa se miste motorase cu magneti permanenti.
Puteri pina la citiva wati.

Eu i-aș zice miliwați. Ca sa aprind un bec de 3v la un curent de 0,02 A ,cat ar da? P=UI, 3x 0,02=? S�rma aia de la motorașe mai mult de 20mA nu scoate. Ideea e de design. Ca principiu numai.

Am zis pina....
Nu ca aia e puterea la toate.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

La noi s-a intunecat afara, de zici ca vine noaptea...semn ca se anunta ploaie mare...

De la: Marin56, la data 2014-07-15 13:28:37La noi s-a intunecat afara, de zici ca vine noaptea...semn ca se anunta ploaie mare...

si pe la noi s-a dat zmeul- zmeilor mare , s-a-ntunecat si a tunat, dar cu apa nu a dat !....acu ' e senin !

De la: gabigabi2, la data 2014-07-15 14:10:30

De la: Marin56, la data 2014-07-15 13:28:37La noi s-a intunecat afara, de zici ca vine noaptea...semn ca se anunta ploaie mare...

si pe la noi s-a dat zmeul- zmeilor mare , s-a-ntunecat si a tunat, dar cu apa nu a dat !....acu ' e senin !

Ba in final a plouat in cateva reprize, pe deasupra si cu piatra. De unde mai vine at�ta piatra oare?

Știți ce m� g�ndeam ? Uit�ndu-m� la niște desene animate cu pantera roz, mi-a venit o idee. Ce ar fi dac� la concursurile sportive, de orice fel sau tem�, primii trei clasați s� nu mai fie premiați ca acu, ci �n felul urm�tor:
Locul1: trei medalii de aur, sau echivalent, Locul 2: dou� medalii de aur, sau echivalent si locul 3: o medalie de aur, care ar fi fost normal� ptr. locul 1. Nu credeți c� ar fi mai bine așa? �n felul �sta ar fi mai mult� lume motivat�, pentru a participa la competiții sportive de orice fel. Poi așa, și cel care ar c�știga locul 3, ar avea ceva de c�știgat. Așa, ce s� fac� cu o biat� medalie de bronz, care ar și oxida peste ani, ca s� nu mai spun de cea de argint. S� vedeți atunci, ce �nghesuial� o s� fie!...

De la: Marin56, la data 2014-07-15 17:35:02

De la: gabigabi2, la data 2014-07-15 14:10:30

De la: Marin56, la data 2014-07-15 13:28:37La noi s-a intunecat afara, de zici ca vine noaptea...semn ca se anunta ploaie mare...

si pe la noi s-a dat zmeul- zmeilor mare , s-a-ntunecat si a tunat, dar cu apa nu a dat !....acu ' e senin !

Ba in final a plouat in cateva reprize, pe deasupra si cu piatra. De unde mai vine at�ta piatra oare?

aici nu a plouat.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

POST DUBLU

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

15 iulie la 22:01 �
- Draga, a intrebat nevasta. Ce ai face daca as muri?
- Ei, draga, as fi foarte nefericit, a raspuns sotul.
- De ce intrebi asa ceva?
- Te vei recasatori? a insistat nevasta.
- Nu, bineinteles ca nu, draga, a spus sotul.
- Nu-ti place sa fii casatorit?, a spus nevasta.
- Bineinteles ca-mi place, draga, a spus el.
- Atunci, nu te vei recasatori?
- Bine, a spus sotul. Ma voi recasatori.
- Da? a spus nevasta, aratand un pic ranita...
- Da, a spus sotul.
- Vei dormi cu ea in patul nostru?, a spus nevasta dupa o lunga pauza.
- Ei bine, da, cred ca da, a raspuns sotul.
- Inteleg, a spus nevasta indignata.
- Si o vei lasa sa-mi poarte hainele?
- Cred ca da, daca ar vrea, a spus sotul.
- Intr-adevar, a spus nevasta cu raceala.
- Si vei inlocui fotografiile cu mine cu fotografii cu ea?
- Da. Cred ca ar fi un lucru corect.
- Chiar asa? a spus nevasta batand din picior.
- Si cred ca o vei lasa si sa joace cu crosele mele de golf.
- Bineinteles ca nu, draga, a spus sotul. Ea este stangace..


Sau altfel zis: � Gura pacatosului , adevar graieste...!�

De la: Marin56, la data 2014-07-17 10:01:2615 iulie la 22:01 �
- Draga, a intrebat nevasta. Ce ai face daca as muri?
- Ei, draga, as fi foarte nefericit, a raspuns sotul.
- De ce intrebi asa ceva?
- Te vei recasatori? a insistat nevasta.
- Nu, bineinteles ca nu, draga, a spus sotul.
- Nu-ti place sa fii casatorit?, a spus nevasta.
- Bineinteles ca-mi place, draga, a spus el.
- Atunci, nu te vei recasatori?
- Bine, a spus sotul. Ma voi recasatori.
- Da? a spus nevasta, aratand un pic ranita...
- Da, a spus sotul.
- Vei dormi cu ea in patul nostru?, a spus nevasta dupa o lunga pauza.
- Ei bine, da, cred ca da, a raspuns sotul.
- Inteleg, a spus nevasta indignata.
- Si o vei lasa sa-mi poarte hainele?
- Cred ca da, daca ar vrea, a spus sotul.
- Intr-adevar, a spus nevasta cu raceala.
- Si vei inlocui fotografiile cu mine cu fotografii cu ea?
- Da. Cred ca ar fi un lucru corect.
- Chiar asa? a spus nevasta batand din picior.
- Si cred ca o vei lasa si sa joace cu crosele mele de golf.
- Bineinteles ca nu, draga, a spus sotul. Ea este stangace..


Sau altfel zis: � Gura pacatosului , adevar graieste...!�

hihihi, deci : inlocuitoarea era deja pregatita ! dar asa -i cind te maninca-n cur si pui intrebari timpite : afli si ce vrei sa nu stii !

Chiar e absolut necesar aceste numerele de jonglerie a acestor barmani, numai ca sa se sparg� �n figuri? Ce nu ies� b�utura, coctai-lul mai bun� dac� nu e agitat? Și mai au toate șansele s� mai sparg� și multe sticle...Numai figuri de buftea...