Romania leaganul civilizatiei europene!

Documentele literare antice au consemnat numele a 3 mari reformatori legislatori :

1. ZARATHUSTRA, mare preot �rege si mare legislator�, zeificat �n Iranul arhaic.
2. ZAMOLXIS sau Zalmoxis, mare preot, mare rege si mare legislator, zeificat dintr-o mare parte din Traco-Daci.
3. MOISE (Moshe), mare preot, mare conducator si mare legislator la Evrei.
IToti 3 au trait �n jurul sec XIII
REGELE ZAMOLXIS(c. 1300 �.d.Hr.)
Zamolxe. Desi manualele de istorie daco-romana nu aminteste nici macar �n treacat de regina Hestia(Vesta), si nici de Zamolxis ca rege, am urmarit �n materialele documentare si acest stralucit pesonaj. Despre el s-a vorbit numai ca mare legislator. Robia peninsularilor, razboaiele imperiilor, al caror rezultat a fost �mpartirea Daco-rom�niei �ntre cele 3 mari imperii : Imperiul Roman de Apus, Imperiul Rusesc si Imperiul Turcesc . Aceasta robie a creat un complex psihologic de inferioritate, care s-a transmis si actualelor generatii. Asa se face ca nici astazi, cercetatorii promovati de cele mai multe ori politic, nu se pot tine �n pozitie verticala, nu stiu ca Hestia(Vesta)a fost regina stramosilor Dacilor, nu stiu ca Zamolxis a fost regele Dacilor, desi au fost mari personalitati care au sustinut acest adevar �nca din sec. XVIII. Huszti Andras �n 1971, scrie ca Zamolxe �ar fi fost primul mare rege al Dacilor (�) �n anul 1402� (d. Hr. v. Mircea Musat, �Izvoare��, 92-93). Iosif C-tin Dragan, marele tracolog, �nca din 1980 a spus si a scris raspicat ca Zamolxis a fost regele Dacilor si totusi �n manualele de istorie se �ncepe din jurul anului 300, cu Dromichaetes. Altii �ncep mult mai t�rziu, cu Burebista iar altii chiar cu Decebal, de la luptele lui cu Traian.
Zamolxis a fost primul rege cunoscut nominal al Dacilor.
Da! Zamolxe a fost mare preot, mare rege si mare legislator. Unii dintre Geti �l cunosteau si sub numele de �Gebeleizis� (Fontes,I,49). Mai �nt�i precizam ca Zamolxe era �get� adica dac (Fontes,I,189). El a trait cu mult �nainte de Herodot si de Pitagora. Adaugam aici si rationamentul lui Iosif C-tin Dragan : �Nu putea sa fie zeu(zeificat), daca nu era rege, caci dupa obiceiurile antice regii erau adesea zeificati� (�Noi tracii�,1983,pag.9)Zamolxis a fost un mare carturar.

CITATE


�Oare n-am uitat cumva c� iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a ��r�nei ci iubirea trecutului?� Mihai Eminescu
�Str�mo�ii etnici ai rom�nilor urc� ne�ndoielnic p�n� �n primele v�rste ale Umanit��ii, civiliza�ia neolitic� rom�n� reprezent�nd doar un capitol recent din istoria ��rii� Eugene Pittard
��n ceea ce urmeaz� voi scrie despre cea mai mare �ar� care se �ntindea din Asia Mic� p�n� �n Iberia �i din Nordul Africii p�n� dincolo de Scandinavia, �ara imens� a Dacilor. Dionisie Periegetul, 138 dH
�Locurile primare ale dacilor trebuie c�utate, deci, pe teritoriul Rom�niei. �ntr-adev�r, localizarea centrului principal de formare �i extensiune a indo-europenilor trebuie s� fie plasat� la nordul �i sudul Dun�rii.� Gordon W. Childe
�Care a fost dialectul vorbit de vlahi? Filologii l-au considerat ca fiind importat de la romanii cuceritori. Nu este dec�t o aser�iune. Idiomul vlahilor este acela al pelasgilor, el s-a format de treizeci de secole. El a fost vorbit �i �n Mun�ii Pindului, cu mai mult de o sut� de ani �naintea cuceririi lui de c�tre solda�ii lui Traian. . . �n Peonia, �n Pelasgonia, �n Macedonia de Sus, pe care Eschil o nume�te Pelasgia, �n cantoanele din Epir �i din Tesalia, ocupate de pelasgi, dialectul vlah nu a fost �mprumutat de la st�p�nii lumii. Dimpotriv�, romanii vorbeau limba pelasgilor. . . Este evident c� descenden�ii pelasgilor care locuiesc �n num�r de mai multe sute de mii, �n mun�ii care au fost leag�nul rasei lor antice, cei care populeaz� fosta Dacie, vorbesc �nc� limba na�ional�, care �n Italia a dat na�tere limbii latine. . . Nu ne mai este permis s� ne �ndoim c� na�iunile pelasgice nu au fost poporul latin. Totul concur� spre a dovedi c� dialectul lor a devenit limba latin�. Este incontestabil c� pelasgii au contribuit la fondarea Romei. . .Dialectul vlah preexist�. Imediat dup� cucerirea roman�, el s-a revelat spontan �n Dacia, �n Panonia �i pe Pind. . . A trebuit ca istoria s� �nregistreze povestea despre colonii care au adus �n Dacia limba latin�. �n acest scop scriitorii au inventat povestea s�ngeroas� a extermin�rii na�iunii dace de c�tre Traian�. � Felix Colson, 1862

�� N-a pierit nici o limb� a Dacilor, pentru c� ei n-au avut o alt� limb� proprie, care s� fie �nlocuit� prin limba Romanilor �i n-au avut o astfel de limb� pentru simplul motiv c� Dacii vorbeau latine�te.
Limba Dacilor n-a pierit. Ea a devenit �n Italia �ntai limba Romanilor care era o forma literar� a limbii Daciei, iar mai t�rziu limba italian�; aceea�i limb� a Dacilor, dus� �n Fran�a a ajuns �nt�i limba Galilor, iar cu timpul limba francez�; �n Spania ea a devenit �ntai limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniol�, iar aici a devenit cu vremea limba noastr� rom�neasc�.� � I. Al. Br�tescu-Voine�ti, 1942
�Analele Chinei p�streaz� am�nunte despre statutul �i mi�c�rile triburilor pastorale, care pot fi adeseori distinse sub denumirea vag� de Sci�i sau T�rtari, succesiv vasali, du�mani �i cuceritori ai unui mare imperiu. . . De la v�rsarea Dun�rii p�n� la Marea Japoniei, longitudinea Sci�ieii se �ntindea pe aproape 110 grade, care cuprindeau, pe aceast� direc�ie, peste 1.700 de localit��i. Triburile pastorale ale nordului au reu�it de dou� ori cucerirea Chinei� Edward Gibbon, �Istoria dec�derii Imperiului Roman�, 1835
�Multe din manuscrisele antice secrete pot fi g�site �n T�rt�ria �i India . . . �ntrunite �n cartea din Dzyan, care a venit din noaptea timpurilor, l�sat� nou� de un popor necunoscut de etnologi �i care au redactat-o �n limba Senzar. . . Aceast� limb� a fost vorbit� de primii locuitori ai p�m�ntului. . .� Helena Petrovna Blavatski, �Isis dezv�luit�. Cheia misterelor �tiin�ei �i tehnologiei antice �i moderne�, 1877
�Toate legendele, toate tradi�iile arienilor, istoricii din Asia confirm� c� vin din Occident. . . S� c�ut�m leag�nul lor comun la Dun�rea de Jos, �n aceast� Tracie pelasgic� Roger Clemence, �Buletinul Societ��ii de Antropologie�, Paris 1879
�Drumul parcurs de arienii carpatini p�n� la ajungerea �n India i-a purtat prin nordul M�rii Negre �i nordul M�rii Caspice� volumul �Cambridge History of India�, 1922
�Purt�torii civiliza�iilor cele mai vechi ale Chinei �i Japoniei au imigrat �n epoca neoliticului, �n mare parte, din sud-estul Europei, din regiunea Nipru, Dun�re �i Balcani� arheologul german Klaus Schmith
�Chiar dac� trebuie s� c�ut�m �n Asia prima origine a arsacizilor, c�nd au supus aceast� parte a lumii, ei veneau din Europa �i f�ceau parte dintr-o puternic� na�iune r�sp�ndit� de la malurile Dun�rii p�n� �n �inuturile cele mai �ndep�rtate ale Asiei superioare: aceste popoare erau dacii, acesta era numele na�ional al arsacizilor, pe care l-au dat tuturor supu�ilor lor. Cu trei secole �naintea erei noastre, Ungaria �i Bactriana purtau �n mod egal numele de Dacia/Dakia �i aceast� denumire, care se poate recunoa�te u�or oric�nd, dar modificat� �n mod diferit �n idiomurile care s-au succedat �n Europa �i Asia, se folose�te chiar �i pentru a desemna popoarele germane �i pe urma�ii vechilor persani� � Henry Jules Klaproth, �Tableaux historiques de l�Asie, depuis la monarchie de Cyrus jusqu�à nos jours, accompagnés de recherches historiques et ethnographiques sur cette partie du monde�

�Poporul rom�n este unul dintre cele mai vechi popoare din Europa �i cel mai frumos exemplu istoric de continuitate a unui neam, fie c� este vorba de traci, de ge�i sau de daci. Locuitorii p�m�ntului rom�nesc, au r�mas aceea�i din epoca neolitic�, a pietrei �lefuite p�n� �n zilele noastre, sus�in�nd astfel, printr-un exemplu, poate unic �n istoria lumii, continuitatea unui neam� Albert Armand

�Limba Rom�n� este o limb�-cheie, care a influen�at �n mare parte toate limbile Europei� Ekstrom Par Olof
�S� fie clar pentru to�i, c� cei pe care antichitatea i-a numit cu o venera�ie aleas� Ge�i, scriitorii i-au numit dup� aceea, printr-o �n�elegere unanim�, Go�i. �grecii �i alte popoare au luat literele de la Ge�i. La Herodot �i Diodor g�sim opinii directe despre r�sp�ndirea acestor litere.� Carolus Lundius

�Asupra istoriei primitive a regiunilor care vor forma Grecia, grecii �n�isi nu �tiu nimic. P�n� �n prezent, solul grec n-a scos la iveal� nici o urm� material� a paleoliticului. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii � pelasgii � , apar�in�nd timpului neoliticului.� A. Jarde
�Rom�nia este vatra a ceea ce am numit Vechea Europ�, o entitate cultural� cuprins� �ntre anii 6.500- 3.500 i.Hr., axat� pe o societate matriarhal�, teocratic�, pa�nic�, iubitoare �i creatoare de art�, care a precedat societ��ile indo-europene, patriarhale, de lupt�tori din epocile bronzului �i fierului� Marija Gimbuta� �n cartea �Civiliza�ie �i cultur�: vestigii preistorice �n sud-estul European�
�Sunt unul dintre speciali�tii cei mai cunoscu�i, nu numai �n Europa, ci �n toat� lumea, �i spun adev�rul. Civiliza�ia dacic� este magnific�, iar eu sunt m�ndr� c� m� lupt pentru daci, aici, �n �ara dumneavoastr� Barbara Deppert Lippitz
�Singura politic� pe care trebuie s� o facem este aceea a iubirii de neam �i a ap�r�rii drepturilor lui sfinte, prin munc�, prin cinste, prin bl�nde�e, prin Con�tiin�� �i, mai ales, prin exemplul vostru �n toate �i fa�� de to�i� Ion Antonescu
�Nici o furtun�, nici o invazie, nici un cutremur, nici o ocupa�ie, nici o lovitur�, oric�t de dureroas�, de nimicitoare, nu a putut s�-i clinteasc� pe Rom�nii din Dacia. Nimeni �i nimic nu ne va putea smulge din ea.� Ion Antonescu
�Civiliza�ia s-a n�scut acolo unde tr�ie�te ast�zi poporul Rom�n, r�sp�ndindu-se apoi, at�t spre r�s�rit, c�t �i spre apus, acum circa 13-15.000 de ani !� William Schiller �n cartea �Unde s-a n�scut civiliza�ia?�
�Locuitorii de la nordul Dun�rii de Jos pot fi considera�i ca de origine a limbilor indo-europene, adic� str�mo�ii Omenirii.� Louise de la Valle Pousin
�Ne-am n�scut aici, suntem cei dint�i a�eza�i aici �i vom pleca cei din urm� Ion Antonescu
�Urma�ii geto-dacilor tr�iesc �i ast�zi �i locuiesc acolo unde au locuit p�rin�ii lor, vorbesc �n limba �n care gl�suiau mai demult p�rin�ii lor.� Huszti Andras
�Ge�ii au avut propriul lor alfabet cu mult �nainte de a se fi n�scut cel latin (roman). Ge�ii c�ntau, �nso�indu-le din fluier, faptele s�v�r�ite de eroii lor, compun�nd c�ntece chiar �nainte de �ntemeierea Romei, ceea ce � o scrie Cato � romanii au �nceput s� fac� mult mai t�rziu.� Bonaventura Vulcanius
�Nu pot s� trec sub t�cere, faptul c� �ntotdeauna am fost admiratorul, mai mult dec�t al tuturor, al acestui nume prin excelen�� nobil al unui neam, care crede din ad�ncul inimii lui �n nemurirea sufletelor, c�ci, dup� judecata mea, condamn�nd puternic moartea, ei cap�t� un curaj ne��rmurit de a �nf�ptui orice; dup� cum se vede, neamul ge�ilor s-a ivit a�a din totdeauna de la natur�, el a fost �i este un popor cu totul aparte �i ve�nic.� Bonaventura Vulcanius, �De literis et lingua getarum sive gothorum�, 1597
�Sanctuarele descoperite �n Rom�nia au un rafinament arhitectonic pe care templele grece�ti �l vor atinge dup� mai bine de o mie dou� sute de ani.� Paul Mac Kendrick
�Maramure� este satul primordial. Nu �tii precis de unde vine �i te cople�e�te p�n� la urm� acest sentiment. Poate din toate, din port, din bisericu�ele de lemn, din f�ptura omului. Este un complex de realit��i care converg �n a sim�i c� aici te afli �n satul primordial. ��ranii Maramure�ului nu vin de nic�ieri. Ai sentimentul c� au venit direct din cer �n Maramure�. �n alte ��ri sim�i, �tii c� oamenii au venit de undeva, aici nu ai acest sentiment. Aici, �n Maramure�, este omul primordial �n noble�ea sa princiar�, nu primitiv�, �n frumuse�ea lui de �nalt� civiliza�ie� Minoru Nambarra
�Cel mai mare p�cat al oamenilor e frica, spaima de-a privi �n fa�� �-a recunoa�te adev�rul. El e crud, acest adev�r, dar numai el folose�te.� Mihai Eminescu

�Bl�nde�ea caracteristic� a poporului rom�nesc dovede�te c� �n trecut el a tr�it economice�te mul��mit, c-a avut ce-i trebuia.� Mihai Eminescu

CITAT!
Sculati voi oropsiti ai vietii..........................

Europenii erau mici cand se dadeau in leaganul in care au crescut!Asa ca nu-si mai adu aminte unde era asezat mai exact!...........caci erau prea mici si aveau suzeta,o indeletnicire care le ocupa tot timpul!

Tracii sunt cei mai vechi locuitori din spa�iul Carpato-Danubiano-Pontic c�rora, datorit� autorilor antici, le cunoa�tem numele. Dar pentru a studia originea tracilor este necesar s� �tim cine au fost predecesorii lor. Despre aceasta ne povestesc doar materialele descoperite de arheologi. �n linii mari se poate afirma c� la etnogeneza tracilor au participat dou� componente de baz�: triburile locale de agricultori �i cresc�tori de animale din spa�iul Carpato-Balcano-Pontic �i triburile de p�stori veni�i din stepa euroasiatic�, numi�i conven�ional indoeuropeni.
Referate similare:

Lumea geto - dacilor


Originea tracilor. Tracii sunt cei mai vechi locuitori din spatiul,Carpato-Danubiano-Ponticcarora,datorita autorilor antici, lecunoastem numele. Dar pentru a studia originea tracilor este necesarsa stim cine au fost predecesorii lor. Despre aceasta ne povestescdoar materialele descoperite de arheologi.

�n linii mari se poate afirma ca la etnogeneza tracilor au participatdoua componente de baza: triburile locale de agricultori si crescatoride animale din spatiul Carpato-Balcano-Pontic si triburile de pastori
veniti din stepa euroasiatica, numiti conventional indoeuropeni.

Indoeuropenii se evidentiaza �ncep�nd cu intersectia mileniilor III --II �.Chr. Aceste triburi de pastori s-au extins din stepa euroasiaticap�na la oceanul Atlantic la Vest si r�ul Ind la Est. Ei �naltaupretutindeni tumuluri - "Kurgane", unde �si �nhumau (apoi siincinerau) mortii peste care asterneau ocru rosu-simbol al s�ngelui,adica al vietii. La �nceput toti indoeuropenii vorbeau aceeasi limba.
Cu timpul, �nsa, contactele lor cu diverse triburi locale au datnastere unor mari grupuri etnice: iranienii, elinii, italicii, celtii,germanicii.

�n spatiul Carpato-Dunarean triburile de pastori indoeuropeni auintrat �n contact cu triburi sedentare neolitice. Unele dintre acesteasunt cunoscute ca purtatori ai culturii Cucuteni (sau
Cucuteni-Tripolie), recunoscuta �n istorie drept cea mai vechecivilizatie europeana. Convetuirea triburilor venite cu cele locale apus baza unei prime sinteze, conventional numite pretracice.
Indoeuropenii si-au impus limba, dar au fost asimilati de catrepopulatia locala. O problema discutata de catre istorici estedeterminarea timpului si locului acestei sinteze.

Istoricii bulgari sustin ca sinteza s-a produs �n Peninsula Balcanicanca �n epoca neolitica (mileniile IV-III �.Chr.). Istoricii rom�niscriu despre o asemenea sinteza �n epoca bronzului. Ea si-a gasit
expresie �n cultura arheologica Monteoru (mileniul II �.Chr.) Lacumpana mileniilor II-I �.Chr., odata cu �nceputul epocii fierului, �nspatiul Balcano-Carpatic se cristalizeaza etnia tracilor timpurii. (Laest de Carpati sapaturile de la Sihleanu, R�mnicile, Holercani,Hansca; �n spatiul intracarpatic -Igrita-Lapus si la sud-vest deCarpati - Suzoni, Bolde-Karaburma).

Istoricii rom�ni considera ca grupurile pretracice, constituite �negiunea actualului Banat (Rom�nesc si S�rbesc), s-au extins spre Vest
�n secolele XIV-XII �.Chr., ating�nd bazinul Transilvaniei sist-Carpatic, unde au intrat �n contact cu triburile culturii Noua. �n Transilvania, �n afara de cultura Noua, erau prezente si alte culturilocale - Wieltemberg, Otomani etc. �n urma contactelor dintre diferitetriburi s-au format tracii timpurii. Acest proces are loc �n perioadatrecerii de la epoca bronzului la cea a fierului. Epoca fierului se�mparte �n doua faze (v�rste). Prima faza a fierului, r�spandita la
tracii timpurii, era numita Hallstattul tracic (dupa o localitate dinAustria) si cuprinde perioada anilor 1200-650/600 �.Chr. O a doua fazaa epocii fierului, numita Latene (dupa o plaja a unui lac din
Elvetia), va cuprinde perioada 650/600 �.Chr. -105 d.Chr.

La prima v�rsta a fierului s-a produs procesul de individualizare siconsolidare a lumii tracice, care popula spatiul de la Marea Egee sipeninsula Anatolica-la Sud, si p�na la r�ul Nipru - la Nord; de la
Tisa Superioara - la Vest, p�na la Marea Neagra -la Est.

Sapaturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos laiveala multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului laDunare, la Babadag (�n Dobrogea), Cozia (�n Muntenia),Saharna-Solonceni (Republica Moldova), Cernolesc (la est de Nistru)etc.), care prezinta un ansamblu de culturi �nrudite ale hallstattuluitracic timpuriu, toate apartin�nd lumii tracice.

Triburile tracilor. Tracii au fost atestati pentru prima data �nzvoare scrise �n poemele lui Homer "Iliada" si "Odiseea". Tot aiciapare si denumirea teritoriului locuit de acestia - Trada (secolul alXIII �.Chr.)

Istoricul Herodot (484-425 �.Chr.) afirma ca ""Neamul tracilor estecel mai numeros din lume, dupa cel al inziloi". Numarul triburilor lordepasea cifra de o suta. Acelasi autor afirma ca "daca ar avea unsingur conducator sau daca tracii s-ar �ntelege �ntre ei, neamul lorar fi de nebiruit si cu mult mai puternic dec�t toate neamurile".

La cumpana mileniilor II-I �.Chr. tracii �nregistreaza o maximaextindere teritoriala, cea mentionata mai sus. Spatiul imens ocupat deei a favorizat aparitia diferentierii lor lingvistice si culturale. Caurmare, pe parcursul primei jumatati a mileniului I �.Chr. traciitimpurii s-au divizat �n cei situati la sud de Muntii Balcani (Haemus)
- tracii de sud (meridionali) si cei de la nord de acesti munti-tracii
de nord (septentrionali).

La sud de Balcani autorii antici au mentionat urmatoarele triburi:odrisii, briantii, coralii, crestonii, crobizii, moesii, tribalii,besii etc.

Dintre triburile balcanice o organizatie statala au reusit sa formezeodrisii. Regatul lor a fost �ntemeiat de Terves I (470-440 �.Chr.),urmat apoi de regele Sitalkos (440-424 �.Chr.). Istoricul grec
Tucidide (460-398 �.Chr.) scria ca "�ntemeierea regatului odrid acreat o forta care nu era �ntrecuta dec�t de sciti". Regatul dispuneade 150.000 de luptatori, dintre care o treime erau calareti.

La nord de Balcani locuiau getii (pe ambele maluri ale Dunarii), daci(�n zona intermontana a Carpatilor), costobocii (nordul
Transilvaniei), tiragetii (la gurele Nis-trului), carpizii (�n centrulsi nordul Moldovei), agat�rsii (�n Transilvania si PodisulMoldovenesc) s.a.

La mijlocul mileniului I �.Chr. �n viata tracilor de nord se producschimbari esentiale cu caracter economic, politic si cultural,generate de factori interni, precum si de influenta civilizatieieline, a tracilor de sud si a scitilor.�n procesul de consolidare a tracilor de nord un rol deosebit le-a
revenit getilor, care locuiau pe teritoriul dintre Balcani, Bug,
Muntii Carpati si Marea Neagra. In acest spatiu au fost descoperite345 de monumente ce le apartineau, majoritatea carora (242) erausituate la Est de Carpati.

Getii locuiau �n cetati fortificate si aparate de maluri abrupte saudealuri st�ncoase. �n Codrii Orheiului asemenea cetati erau situate laButuceni, Furceni, Mascarauti, Scoc, Pot�rca etc. Cetatea de la
Butuceni apare la intersectia secolelor X-IX �.Chr. �n secolele IV-II devine una din cele mai puternice
fortposturi militare, fiind, posibil, centrul unei formatiunipolitice.

Prima mentiune cu caracter istoric despre geti provine de la"parintele istoriei" Herodot. �n relatarile sale despre campania�mparatului persan Darius �mpotriva scitilor (anul 514 �.Chr.) elscrie despre rezistenta opusa de geti armatei persane. Aceasta�mpotrivire a avut consecinte grele - getii "au fost robiti pe data,macar ca ei sunt cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci".

Pe masura intrarii getilor �n sfera de interese a lumii grecesti,numarul informatiilor despre ei creste. Legaturi de durata dintre getisi greci s-au stabilit odata cu crearea coloniilor grecesti �n bazinulMarii Negre. Pe malul dobrogean, �n secolul al. VII-lea. �.Chr. suntcreate coloniile Tomis, Histria, Callatis (Mangalia) s.a. �n secolulal Vl-lea �.Chr. la gurile Bugului de sud apare colonia Olbia, iar la
limanul Nistrului-colonia Tira. De tot �n bazinul pontic au fostcreate circa 90 de colonii.

Coloniile au adus o civilizatie superioara celei bastinase, cea ce aaccelerat progresul populatiei getice, �n secolele IV-III �.Chr. la ei�ncepe procesul de constituire a uniunilor de triburi, apoi a unor
structuri militare si politice, predecesoare formarii statului (vezicapitolul 2).

Limba tracilor. Limba traca se �nrudea cu alte limbi indoeuropene:sancrita, iraniana, balta veche, ilirica, idiomurile slave. Toateaceste limbi formau grupul satem al limbilor indoeuropene (un alt grup
- kentum-formau limbile: greaca, latina, celta,

Sunt foarte putine date istorice despre limba tracilor. Versurile luiOvidiu scrise �n limba getica la Tomis (anii 8-17 d.Chr.) nu s-aupastrat. O inscriptie �n limba traca a fost descoperita �n 1912 laEzerovo �n Bulgaria. Inscriptia era scrisa cu caractere grecesti.Despre limba tracilor se poate judeca si dupa numele proprii toponimice, dupa denumirea ierburilor de leac care s-au pastrat �n
izvoare istorice.

Domnule "Denis"
Amestecati TRACII cu GETII ! Hotorati-va despre cine vorbiti !

P.S. V-am rugat sa precizati de unde incep "citatele" pe care le folositi (si, binenteles, de la cine sunt luate, pentru a putea sa fiti verificat, altfel ... postati degeaba, nefiind CREDIBIL).

Domnilor pe acest topic putei posta,indiferent de parerile dumneavoastra,sursele de unde ati fost informat,atat surse credibile, sau ne credibile.Nu veridicitatea sursei conteaza,ci sa postati pentru a se vedea ca sursele de cunoastere-a unor lucruri ,mai putin cunoscute sau ne cunoscute sunt multe!Pe acest topic nu l-am deschis pentru a cere cuiva ce posteaza aici autentificarea surselor la Notariat.Daca nu doriti sa postati sau sa cititi dati cu ,,IGNOR'';VA MULTUMESC ANTICIPAT

Si un personaj care a vizualizat, o persoana, identica cu dacii, intr-o pesterea, cu zapada in jur. Cam acum 20000 de ani, i s-a transmis ca a vazut. Ala ce dovezi sa mai aduca.?
Si eu cred in acest gen de dovezi, din motive personale. Dra nu toate sint reale. Unele pot fi halucinati de la boli.
Dac nu credem ce posteaza oameni, care mai au ceva de spus pe aici, nu vad de ce am crede pe ....altii. Ce credibilitate au altii, decit aceeasi cu a unui user, cu o anumita seriozitate probata. Sursele oricum sint cunoscute de toti. Documente istorice, mai vechi sau mai noi.
Denis dai bataie, ca le spui bine.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Am inteles ca va atrage numai faptul de a aparea pe acest topic si nu ca sa fiti CREDIBIL/A in postarile facute. OK ! Dar tot n-am inteles de ce amestecati TRACII cu GETII ?! V-o place ISTORIA ANTICA, dar macar putin studiu tot nu v-ar strica ! Se pare ca, confundati acest "site" cu un ... "Blog" ! Credeam ca ati depasit aceasta faza ? Asa ca ma gandesc sa aplic sfatul pe care mi l-ati dat ... adica sa va IGNOR. Nu sunteti deloc CREDIBILA ! Adica ati ramas la stadiul de ... COPIEZ ce gasesc, indiferent daca este ADEVARAT sau nu. Si multe din cele pe care le gasiti sunt ... neadevarate.

De la: nastasemihail, la data 2010-09-07 16:56:18Si un personaj care a vizualizat, o persoana, identica cu dacii, intr-o pesterea, cu zapada in jur. Cam acum 20000 de ani, i s-a transmis ca a vazut. Ala ce dovezi sa mai aduca.?
Si eu cred in acest gen de dovezi, din motive personale. Dra nu toate sint reale. Unele pot fi halucinati de la boli.
Dac nu credem ce posteaza oameni, care mai au ceva de spus pe aici, nu vad de ce am crede pe ....altii. Ce credibilitate au altii, decit aceeasi cu a unui user, cu o anumita seriozitate probata. Sursele oricum sint cunoscute de toti. Documente istorice, mai vechi sau mai noi.
Denis dai bataie, ca le spui bine.

Misu,ia spune tu de ce am deschis noi topicuri pe diferite teme de discutie?...............pentru a putea fiecare sa-si spuna parerea lui pro sau contra ,sau pentru a combate daca sunt argumente pe oricine daca are chef!Unde gasesc un fulger globular

Bunicul meu avea o vorba;Noi suntem urmasii stra,stra,stra,stra,stra,stra..............etc.......................stra,stra,stra....................etc...........strabunicilor nostri! ......eu nu stiu daca-i adevarat sau nu ,ca nu i-am vazut niciodata ,dar daca bunicul spunea asa, insemna ca stia el ce stia

De la: Tramp, la data 2010-09-08 16:58:29

De la: nastasemihail, la data 2010-09-07 16:56:18Si un personaj care a vizualizat, o persoana, identica cu dacii, intr-o pesterea, cu zapada in jur. Cam acum 20000 de ani, i s-a transmis ca a vazut. Ala ce dovezi sa mai aduca.?
Si eu cred in acest gen de dovezi, din motive personale. Dra nu toate sint reale. Unele pot fi halucinati de la boli.
Dac nu credem ce posteaza oameni, care mai au ceva de spus pe aici, nu vad de ce am crede pe ....altii. Ce credibilitate au altii, decit aceeasi cu a unui user, cu o anumita seriozitate probata. Sursele oricum sint cunoscute de toti. Documente istorice, mai vechi sau mai noi.
Denis dai bataie, ca le spui bine.

Misu,ia spune tu de ce am deschis noi topicuri pe diferite teme de discutie?...............pentru a putea fiecare sa-si spuna parerea lui pro sau contra ,sau pentru a combate daca sunt argumente pe oricine daca are chef!Unde gasesc un fulger globular

Fulger globular. De cind tot intreb daca a vazut cineva. La fenomene la limita cunoasterii tot intreb de un an..

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Acum citeva zile am aflat, ca hiperboreenii, au avut sediul in Carpati. In curbura Carpatilor. Si au format citeva zeci de procente din populatia mondiala. Deci nu e minciuna ca populatia carpatina, a avut rol de civilizare.

Asa ca discutia de abia a inceput in acest domeniu.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Iata o impresie despre Romania.

"C�nd am v�zut blocurile acelea gri �i triste am zis c� nu st�m mai mult de o zi aici, dar am ajuns �n centrul ora�ului �i am descoperit toate aceste cl�diri vechi �i frumoase �i mi-am schimbat p�rerea. Acum pot s� spun c� �mi place Bucure�tiul �i oamenii de aici�, a povestit Anabelle. Cele dou� tinere fac un tur al Europei de Est, vizit�nd cele mai importante ora�e din ��rile cele mai mari."

Uitam cate de important este sa conservam fiecare casutza veche cu amprenta memoriala culturala si istorica sau fiecare "bijuterie" arhitecturala. Inseamna foarte mult. De ani buni sunt lasate in paragina pe fondul litigiilor, neglijentei, nepasarii institutiilor statului. In Piata Romana este lasat o superba casa sa se degradeze pentru ca apoi sa poata fi demolata. Toate aste numai pentru ca in buzunarele unor speculanti jalnici sa intre milioane de euro din senin odata ce pun mana pe fiecare petic de teren ramas in urma demolarii unui oras. Rasar borcane de sticla, mormane de metal si butaforie de rigips care sufoca orasul. Sufoca aerul respirabiul intrucat nu gasesc de cuviinta sa introiduca in PUZ-ul respectiv macar un pom pe langa mormanul nou rasarit unde nu te astepti. Sufoca infrastructura veche si depasita de imensitatea noilor constructii fara noima. Distrug identitatea si frumusetea acestui oras.
In Paris se construieste dar nici o constructie noua NU sufoca frumusetea orasului. Ei stiu cat e de importanta fiecare caramida veche ramasa la locul ei.

All Things Grow With Love

Da! Zamolxe a fost mare preot, mare rege si mare legislator. Unii dintre Geti �l cunosteau si sub numele de �Gebeleizis� (Fontes,I,49).

Posibil a fost in timpul si spatiul lui !
Dar ROMANIA LEGANUL CIVILIZATIEI....e mult exagerat chiar si pe un forum si nedreptateste .
Apropos....ce puteti sa ne spuneti despre influenta lui Zamolxe in prezentul civilizatiei europene ?
Sau nu conteaza ?

DUPA DIOGENE LAERTIGOS, ZAMOLXES A FOST UN ZEU.

De la: ezaruioana, la data 2010-09-10 10:13:36DUPA DIOGENE LAERTIGOS, ZAMOLXES A FOST UN ZEU.

..esti Ioana?...adica cea care a mai fost mult timp pe forum?

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Zona carpato-danubian�
... a fost, de mii de ani, un izvor al migra�iei unor triburi, devenite apoi popoare distincte, antice sau cu existen�� actual�.
Fenomenul roirii t�rt�rienilor �n Sumer, � din Ardeal � cu sta�ion�ri periodice �n Armenia de ast�zi sau �n alte zone situate de-a lungul intinerariului urmat �n aceast� roire, nu este singular.
Este suficient s� amintim o roire asem�n�toare a vorbitorilor de limb� sancrit� (limba sf�nt�) din spa�iul Carpatic spre India, � fapt probat de peste cele 1500 de cuvinte �i de cele peste 1000 de toponime �i de hidronime, comune limbilor rom�n� �i sancrit�. -
�De peste 150 de ani dic�ionarele limbii sanscrite �i ulterior cele de mitologie general� spun lumii �ntregi c� valahii au fost sacraliza�i ca zeitate colectiv� a �n�elepciunii denumit� Valac-Hilya �n mitologia vedic�. Cu toate acestea continu� �n mod absurd s� se afirme de c�tre filologi c� etnonimul �valac� ne-ar fost atribuit dup� mai mult de dou� milenii de la aceast� atestare de c�tre slavii, � chiar �i grecii, nepo�ii no�tri, se l�ud� c� ne-ar fi atribuit ei acest etnonim.�
La �nceputul mileniului III �.e.n., tracii aheii se vor stabili �n Grecia , �n timp ce alte ramuri tracice � latini,umbri, troieni, dardani �i triburi cunoscute sub numele de �italice� vor migra p�n� �n vestul Italiei, la grani�a cu cel�ii, a c�ror limb� avea aproprieri semnificative cu limbile italice.
- Aceast� migra�ie a aheilor, deja deveni�i popula�ie patriarhal�, r�zboinic�, �n spe��, tracic�, din sudul Rom�niei spre Elada este precedat� de o alt� migra�ie pe aceea�i rut�, cu aproximativ un mileniu mai devreme, aceea a pelasgilor ionienieni sau hiperboreilor din partea central�, vestic� �i sudic� a Rom�niei.
A. Jarde aduce o dovad� �n plus : �Asupra istoriei primitive a regiunilor care vor forma Grecia, grecii �n�isi nu �tiu nimic. P�n� �n prezent, solul grec n-a scos la iveal� nici o urm� material� a paleoliticului. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii � pelasgii � , apar�in�nd timpului neoliticului.� Aheii deveniser� deja traci, �n mileniul III, c�nd au emigrat spre sud, p�n� �n Elada.
Dar, cea mai veche, cea mai avansat� �i cea mai pa�nic� popula�ie, ce a atins Elada, �i cu cele mai multe binefaceri pentru aceast� �ar�, r�m�n Pelasgii.
Nicolae Densu�ianu ne spune ca Homer �i denumea Danai pe greci, etnonim ce sem�na foarte bine cu alt� denumire a geto-dacilor/go�ilor �n dic�ionarul celtic, aceea de Dani. �Ace�ti Danai, sau Greci ne apar �n timpurile cele primitive ale istoriei europene ca poporul, ce calc� imediat pe urmele Pelasgilor�, adic� tracii, din care fac parte �i geto-daci, go�ii sau danii.
Despre roirea, atingerea �i �iluminarea� Eladei de c�tre aceast� popula�ie pelasgic�, numi�i mai t�rziu ionieni sau ioni �n Elada, popula�ie pa�nic� �i matriarhal�, (�nc�, la vremea respectiv�), avem foarte multe dovezi, fie ele descoperiri areheologice sau scrieri ale autorilor antici, printre care amintim pe Herodot, Strabon, Homer, Pindar, Clement Alexandrinul, Hesiod, etc. -
Pelasgii sau Hiperboreii aveau centrul administrativ, politic �i religios �n Mun�ii Carpa�i, de unde au roit spre restul continetului, �n nordul Africii �i �n Asia, ating�nd India �i China.
- Astfel, s� �ncepem cu Herodot, care ne transmite: �Pelasgii au fost primii locuitori ai Greciei �i Italiei, apar�in�nd rasei europene�, �n continuare, precizeaz� c� masa cea mare a acestor popula�ii se afl� �n nordul M�rii Negre �i a Istrului (Dun�rii).
Pelasgii etrusci de pe Tisa, �n urma suprapopul�rii spa�iului Carpatic s-au �ndreptat �nspre sud-vest, spre peninsula Italic�, marc�nd istoria acestor locuri cu civiliza�ia lor �naintat�.
Poetul grec Pindar afirma c� Apollo, zeul Hiperborean, dup� ce a ridicat zidurile Troiei s-a �ntors �n patria sa de pe Istru.
Mar�ial �n �Epigramele � sale, destinate incursiunii lui Domi�ian �n Dacia scria: �Soldat Marcellinus, tu pleci acum s� iei pe umerii t�i cerul Hiperboreean �i astrele Polului Getic�.
Strabon ne-a l�sat m�rturie urm�toarele: �Cei de �nt�i care au descris diferitele p�r�i ale lumii, ne spun c� Hiperboreii locuiau deasupra Pontului Euxin, a Istrului �i a Adriei.�
Nicolae Densu�ianu afirm� c� �Patria Hiperboreilor, �i anume �n epoca aceea, c�nd religiunea lor �ncepe a ave o influen�� decisiv� asupra vie�ei grece�ci, era, dup� cum ne spun cei mai �nsemna�i autori, �n p�r�ile de nord ale Dun�rii de jos �i ale M�rii Negre.�
Tot dumnealui ne transmite: �Dup� Pindar, (sec. VI a. Chr.), cel mai erudit poet al antichit��ii grece�ci, Hiperboreii erau locuitorii de pe ��rmurile Istrului sau ai Dun�rei de jos . . . �nc� �n antichitatea greceasc� Pelasgii au fost poporul, c�rora tradi�iunile �i poe�ii le-au atribuit numele de urie�i.�
��nc� �n epoca lui Homer �i a lui Hesiod se p�strase �n �inuturile grece�ci diferite legende despre patria cea fericit� a Pelasgilor de la nordul Traciei, sau al Dun�rei de jos, unde se aflau omenii cei mai ju�ti . . . diferitele triburi pelasge, cari �n curs de mai multe sute de ani plec�nd din s�nurile Carpa�ilor se rev�rsar� peste �inuturile mai pu�in fertile ale Greciei �i Asiei mici, p�strar� �nc� p�n� t�rdiu memoria str�mo�ilor lor din Nordul Dun�rii de jos, �i tot o-dat� memoria acelei ��ri, care se caracterisa prin o fertilitate exuberant� �i prin diferite alte avu�ii naturale, �i unde moravurile �i sentimentele de justi�ie ale omenilor devenise legendare.� -
La cobor�rea lor din nordul Dun�rii, �n mileniul III �.e.n., aheii au numit lelegi, cari �i pelasgi popoarele g�site �n vechea Elada (Grecia de azi), unde se afla, �n zoma cental�, Pelasgiotida, teritoriu �n care au continuat s� existe pelasgii. Anticii mai amintesc �i de abii �i ionii, ultimii av�nd ca p�rinte eponim pe ION, ca �i �n limba rom�n�. S-a mai conservat �i numele Marea Ionic�, pentru zona locuit� de ioni/ionieni.
Marea migra�ie a aheilor, din nordul Dun�rii spre Grecia de ast�zi s-a produs la �nceputul epocii bronzului. Bronzul era realizat din combinarea aramei cu cositorul, folosind c�rbunele pentru topirea acestor metale. Toate aceste elemente se g�sesc �i ast�zi �n zona Olteniei. A�a se explic� existen�a multor cuvinte rom�ne�ti la Homeros �i �n limba aheian�. Invazia aheian� a avut succes, deoarece popula�ia pelasg� din sudul Dun�rii folosea numai arme confec�ionate din aram�, care erau mai slabe dec�t cele lucrate din bronz.
Datorit� migra�iei aheiene, o parte din pelasgi, mai ales ionii/ionienii, au fost obliga�i a-�i p�r�si locurile natale, a�a cum �n mileniul II �.e.n., invazia dorienilor cu arme de fier, tot din nordul Dun�rii, i-au obligat pe aheii cu arme de bronz s� emigreze �n Asia Mic�, d�nd na�tere la r�zboiul troian (1272-1270 �.e.n.).
Atunci au plecat �i carienii, odat� cu ionii/ionienii, de unde este posibil s� se trag� numele de euskara (�limba basc�). Migra�ia pelasgilor s-a produs �n dou� direc�ii: spre vest, �n Iberia � bascii � �i spre est, �n Iviria, av�nd �n vedere c� ei erau �i foarte buni navigatori. Nu este exclus ca �nsu�i numele Iberia �i Iviria s� fie de origine pelasg�, deoarece bascul ibir �i derivatele lui se refer� la verbul a merge.
- �n vremuri mai �ndep�rtate, bascii, ionienii sau ionii pelasgi, dup� ce au fost alunga�i din Elada, ajung�nd p�n� �n Iberia, au format popula�ia majoritar� a acestei regiuni, timp de multe secole. -
Pe baza unor studii . . . �D�ou viennent les Basques?�, ar�t�m c� limba rom�n� �i limba basc� au 270 etimoane comune din punct de vedere fonetic �i semantic (situa�ie valabil� �i azi), care conduc la circa 2500 de derivate �n limba rom�n�, dar pentru care dic�ionarele noastre etimologice ofer� etimologii necunoscute sau din limba altor popoare migrate de pe teritoriul fosteii Dacii.
Deva � de exemplu � o reg�sim ca localitate l�ng� San Sebastian (Spania), �n �ara Bascilor, apoi ca vale maritim� la 27 km est de San Sebastian, fluviu �n Spania, r�u �i vale �n Britannia, etc. �n �ara noastr�, exist� �i localit��i numite Bascov, Bascovete, Bascovelu, Ba�cov, etc., care ne amintesc de basci, ca �i cuv�ntul basc�, cu referire la bereta purtat� specific de basci.
Convie�uirea bascilor cu str�mo�ii no�tri mai este ilustrat� �i prin comunitatea lexical� basco-sumeriano-rom�n�, cu atest�ri documentare din limba sumerian�, vorbitorii acesteia fiind pleca�i de la T�rt�ria pe Mure� �n mileniul V �.e.n.. Ca exemple putem cita:
Limba basc� Limba sumerian� Limba rom�n�
ama ama mama
aita ata tata
agor uguru ogor
amarra marru amar � verb �i Amara � ora�
iskin kin chin
mami mami mami
pa ba pa
ur ur ud
zahar sahar zah�r, a se z�h�risi
zu zu tu
- Mai putem adauga aici �i toponimele: Simeria �n Rom�nia �i Sumeria �n Asia -
Comunitatea lingvistic� basco-sumeriano-rom�n� este o dovad� incontestabil� a �nrudirii celor trei popoare men�ionate, precum �i a marii lor vechimi �n spa�iul carpato-dun�rean.
Originea pelasg� a bascilor mai este consemnat� �i prin existen�a �n �ara Bascilor a ora�ului pelasg Uxama, men�ionat �ntr-o inscrip�ie latin� din Lusitania: �Comelia . . . Uxame(n)sis Argelorum�. �n tradi�iile romane, exist� credin�a c� �ntemeietorii Uxamei erau ven�i din R�s�ritul Europei. Alte tradi�ii romane numesc pe locuitorii Uxamei argeli �i ambirodaci.
Comunitatea etnica basco-rom�n� mai rezid� �i �n portul popular:opinci cu noji�e, cus�turi populare. De asemenea: �n modelul caselor ��r�ne�ti din zona subcarpatic�, sculpturi �i c�ntece populare.
�n stilul s�u plin de subtilitate, Homeros ne prezint� leg�turile ancestrale dintre achei, ioni, eoli �i dorieni prin simbolul descenden�ei comune a lui Aiolos, Doros �i Xuthos ca fii ai lui Hellenes.
Referitor la numele de �Sparta�, el ne aminte�te de �sparti�, r�zboinicii n�scu�i din din�ii unui balaur �i pleca�i s� cucereasc� Theba. �Sparti� este, deci, un cuv�nt de origine trac�, �nsemn�nd �r�sp�ndi�i� �i av�nd �n limba rom�n� corespondent pe �spart�, cu sensul de r�sp�ndit.
Din punct de vedere lingvistic, operele sale sunt foarte importante, deoarece ele con�in multe cuvinte daco-rom�ne�ti, c�rora azi li se atribuie cele mai aberante origini. Iat� c�teva exemple: aer �aer�, agros �agro�, aroo �a ara�, aratron �aratru�, au �s(au)�, bous �bou�, brahion �bra��, keros �cerar�, kitara �ceter�, kinos �c�ine � c�inos -, kopto �a coace�, kome �coam�, korde �coard�, kraino �a conduce�, duo �doi�, farmakon �farmec�, fero � a feri, fer�, fren �fr�n�, frigos �frig�, for �fur�, hortos �curte�, ipos �iap�, lego �a lega�, luke �a luci�, mantion �a min�i�, meli �miere�, mikros �mic�, meu �al meu�, noi �noi�, onoma �nume�, orfanos �orfan�, petre �piatr�, pugme �pumn�, roos �r�u�, sals �sare�, seme �semn�, septa ��apte�, sudor � ap�, sudoare�, supo, supe �sub�, super �supra�, sex ��ase�, taurios �taur�, tino �a �ine�, tremo �a tremura�, tris �trei�, veno �a veni�, etc.
Identitatea fonetic� �i semantic� a acestor cuvinte rom�no-homeriene este explicabil� prin originea nord-dun�rean� a ionienilor, aheilor �i dorienilor.
Iat� cum, din nou, arheologia lingvistic� ne conduce la originea autohton� a multor cuvinte l�sate pe teritoriul ��rii noastre de cei care ne-au p�r�sit.
Paul Laz�r Tonciulescu

Irumperea regiunilor din diferite ��ri europene pe scena rela�iilor interna�ionale este un fapt care, f�r� s� fie �ntru totul realizat, pare inevitabil. O dat� cu mondializarea schimburilor, regiunile par implicate �ntr-un fel de frenezie transna�ional�. Favorizarea acestui nou c�mp de ac�iune �n domeniul rela�iilor externe s-a datorat adopt�rii unor legi de descentralizare care permit o cooperare intraeuropean� �ntre regiuni. Prin intermediul lor nu numai c� se stabilesc rela�ii de la egal la egal �n ac�iunile de interes comun, ci mai ales se acord� competen�e colectivit��ilor teritoriale �n ordinea interna�ional�.Punerea �n practic� a inten�iilor de cooperare transfrontalier� s-a materializat prin constituirea, �n 1991, a primei Euroregiuni, compus� din Midi � Pyr�n�es, Languedoc � Roussillon �i Catalonia �ncunun�nd un proces de reapropiere a acestor regiuni n�scute din civiliza�ia latin�. �n ciuda unei evolu�ii istorice diferite, chiar divergente, a unei proximit��i culturale �i geografice, Euroregiunea poate, trebuie �i vrea s� dep�easc� dificult��ile inerente. Ea d� posibilitatea unor noi leg�turi sociale, oferind un formidabil poten�ial pentru edificarea unei cet��enii europene.Colaborarea �n cadrul euroregiunilor const� �n crearea unor leg�turi directe �ntre regiuni �i comunit��i aflate de o parte �i de alta a frontierelor de stat, �n virtutea competen�elor autorit��ilor locale, a�a cum sunt ele definite �n legisla�ia na�ional�. Mecanismul cooper�rii transfrontaliere sub diferite forme func�ioneaz� eficient, avantajele acestora fiind de necontestat: dinamizarea rela�iilor economice �i comerciale intre p�rtile-membre, favorizarea schimburilor culturale, artistice si �tiin�ifice, a contactelor intre persoane si colectivit��i umane, cooperarea in domeniul ecologiei, asigurarea unor sisteme rapide si eficiente de comunica�ii si transport, dezvoltarea rela�iilor transfrontaliere �n diverse domenii.Pentru �ndeplinirea acestui scop, politica de coeziune este structurata in trei obiective:Convergenta (sprijin� regiunile ramase in urma din punct de vedere al dezvolt�rii economice), Competitivitate Regionala si Ocuparea for�ei de munca (sprijin� regiuni, altele dec�t cele ramase in urma ca dezvoltare, pentru atingerea �intelor Agendei Lisabona) si Cooperare Teritoriala Europeana (promoveaz� dezvoltarea echilibrata a �ntregului teritoriu comunitar, prin �ncurajarea cooper�rii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE), organizat pe trei axe: cooperare trans-frontaliera, trans-na�ionala si inter-regionala. In perioada 2007-2013, Rom�nia va fi eligibila sub doua obiective: Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana.In vestul Europei, ele func�ioneaz� eficient, avantajele unor asemenea forme de cooperare fiind de necontestat: dinamizarea rela�iilor economice �i comerciale �ntre p�r�ile membre, favorizarea schimburilor culturale, artistice �i �tiin�ifice, a contactelor �ntre persoane �i colectivit��i umane, cooperarea �n domeniul ecologiei, asigurarea unor sisteme rapide �i eficiente de comunica�ii �i transport, dezvoltarea rela�iilor transfrontaliere �n diverse domenii. Un rol catalizator �n dezvoltarea euroregiunilor �l reprezint� alocarea de c�tre Uniunea European� �i alte organisme financiare interna�ionale a unor sume considerabile destinate �ncuraj�rii investi�iilor �i programelor de cooperare �n astfel de euroregiuni.

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

BUREBISTA

Burebista, rege dac (70-44 i.e.n.). �Ajuns in fruntea neamului sau care era istovit de razboaie dese, getul Burebista s-a inaltat atat de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare fata de porunci, incat in cativa ani a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine, ajungand sa fie temut chiar si de romani�, astfel sintetizeaza Strabon din Amaseia, geograf si istoric grec, care isi redacta opera la putin timp de la disparitia lui Burebista, personalitatea conducatorului dac. Mai dispunem ce-i drept, de marturiile lui Strabon si ale lui Iordanes. Cel dintai spune despre intemeietorul statului dac ca era �barbat get� , dar aceasta informatie nu ne permite nici macar sa stabilim mai precis originea lui Burebista, caci geograful din Amaseia, ca multi alti autori greci ii numeste �geti� si pe locuitorii din interiorul arcului carpatic. Cat despre Iordanes, el staruie mai mult asupra personalitatii marelui preot Deceneu decat asupra regelui.Mai dispunem de caracterizarea pe care i-o face lui Burebista epigrafa dionysopolitana in cinstea lui Acornion, dar aceasta se refera nu atat la personalitatea regelui, cat la rezultatul actiunilor sale politice si militare. Trebuie sa recunoastem, asadar, ca izvoarele antice nu ne dau nici un fel de informatii directe despre omul Burebista, despre trasaturile sale fizice si morale. Este neindoielnic ca aproape patru decenii din istoria Daciei au fost marcate de personalitatea lui Burebista si ca o parte din opera infaptuita de el i-a supravietuit, influentand evolutia ulterioara a statului dac pana in momentul cuceririi Romane. Dar este tot atat de sigur ca Burebista a fost produsul epocii sale, ca realizarile lui s-au intemeiat pe anumite conditii istorice reale si pe anumite cerinte obiective ale societatii dacice. Despre familia lui Burebista nu se stie absolut nimic, desi multa vreme s-a crezut ca o inscriptie greceasca, decretul in cinstea lui Acornion din Dionysopolis, l-ar mentiona pe tatal regelui. Acest �tata� era un personaj important si puternic, caci el se dovedeste capabil sa-i scuteasca pe cetatenii din Dionysopolis de ceva, probabil de un tribut. Aflat initial in fruntea unei formatiuni statale locale, Burebista, om de stat inzestrat cu remarcabile calitati de organizator, strateg militar si diplomat, reuseste sa unifice formatiunile politico-militare geto-dace din spatiul carpato-dunareano-pontic sub autoritatea sa si sa puna astfel bazele unui puternic regat cu centrul, probabil, in Podisul Transilvaniei. In intreaga sa actiune, Burebista a fost sprijinit de marele preot Deceneu, colaboratorul si sfetnicul cel mai apropiat. Reorganizat de Burebista, care putea, potrivit afirmatiilor aceluiasi Strabon, sa mobilizeze o armata de 200.000 de luptatori, se impune la jumatatea secolului I. i.e.n. ca principala forta politica si militara din Europa Centrala si de la Dunarea de Jos. Razboaiele purate de Burebista dezvaluie si alta latura a personalitatii sale. Raida incheiere victorioasa a campaniei impotriva celtilor ne indeamna sa credem ca ofensiva regelui a constituit o surpriza pentru acestia. Pe de alta parte, o inscriptie Histriana lasa sa se inteleaga ca Burebista stia sa organizeze un asediu de lunga durata, iar cucerirea litoralului Pontic dovedeste ca zidurile masive de piatra ale cetatilor grecesti nu constituiau pentru el un obstacol de netrecut. In sfarsit, nici un izvor nu spune ca Burebista ar fi pierdut vreo batalie si cu atat mai putin vreuv razboi. Totul indreptateste concluzia ca regele dac a fost si un mare comandant militar.

Politica externa:
Politica externa a statului lui Burebista, deosebit de activa si indrazneata, este indreptata spre redobandirea vechilor tinuturi dacice si spre contracararea pericolului expansiunii romane ce se contura pe intreaga linie a Dunarii. Pe plan militar primele mari ac�iuni �l g�sesc pe Burebista atac�nd �n 74 sudul Dun�rii �n alian�a cu scordiscii pe care �ns� mai apoi din cauza unor ne�n�elegeri �i nimice�te. �n jurul anului 60 nimice�te cel�ii boi �i taurisci in fruntea c�rora se afla Critasiros. Mai apoi intre anii 55-48 cucere�te �ntregul litoral pontic �ntre Olbia �i Apollonia.

Pe plan diplomatic duce tratative cu Pompeius c�ruia �i �i ofer� ajutor militar �i care vorbe�te �n fa�a Senatului roman de un prieten personal (poate Burebista). Probabile leg�turi diplomatice are cu dalma�ii c�nd s-ar fi putut amesteca �n r�scoala acestora pe malul Adriaticii. Se presupun leg�turi �i cu Midridates VI Eupator de�i pu�in probabile. Primul obicetiv il constituie, in jurul anului 60 i.e.n., inlaturarea suprematiei celtice din reg. Dunarii Mijlocii. Amploarea si vigoarea acestui efort militar, precum si succesul sau gasesc ecou si in izvoarele istorice care consemneaza completa nimicire a triburilor celtilor boii aflati sub conducerea lui Critasiros, precum si a celor taurisci; in urma acestei victorii, hotarele apusane ale Regatului dac sunt fixate pe Dunarea Mijlocie si Muntii Slovaciei. Infrangerea ulterioara a scordiscilor, triburi celtice din zona de varsare a Tisei in Dunare, aduce siguranta frontierei de sud-vest a Daciei si deschide perspectiva organziarii de incursiuni in sudul Dunarii, in Macedonia si Illyria, creind premisele stabilirii hotarelor meridionale ale regatului lui Burebista pe linia Muntilor Balcanici. In anii 55-48, atentia lui Burebista se indreapta spre rasarit, unde, dupa infrangerea lui Mithradates VI Eupator, regele Pontului, Roma reusise temporar, in urma campaniei lui M. Terentius Varro Lucullus, din anii 72/71, sa-si extinda autoritatea aspura oraselor grecesti vest-pontice. Triburile bastarnilor si sarmantilor de la est de Dacia si din regiunile nord-pontice sunt infrante, Burebista impunand apoi autoritatea statului dac coloniilor grecesti de pe litoralul septentrional si apusean al Marii Negre, de la Olbia, aflata la gurile Bugului, si pana la Apollonia, situata pe tarmul golfului Burgas in Tracia. Orase care s-au opus, precum Olbia, Histria si Mesambria, sunt asediate si luate cu asalt, suferind grave distrugeri si fiind obligate sa accepte apoi garnizoane dacice. Burebista ajunge astfel �stapanul tinuturilor de dincolo si de dincoace de Dunare�, devenind �cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia�, cum il numeste o inscriptie greaca contemporana. Aflat la apogeul puterii, Burebista este pe punctul de a interveni in razboiul civil dintre Caesar si Pompei din statul roman, trimitand in preajma bataliei de la Pharsalos (48), la cel din urma, ca sol, pe Acornion din Dionysopolis. Infrangerea si moartea lui Pompeius Magnus fac ca oferta de alianta a lui Burebista sa nu se materializeze. Victorios in razboiul civil, Caesar pregatea, se pare, o campanie indreptata impotriva rivalului sau din Carpati. Dupa asasinarea lui Caesar in Forumul din Roma, are loc si disparitia violenta a lui Burebista, victima probabil a unui complot al aristocratiei separatiste. Statul intemeiat de el se destrama initial in 4, apoi in 5 parti, intr-una dintre acestea mentinandu-se la putere Deceneu.

Politica Interna
Unificarea tuturor dacilor sub acest regat uria� a avut loc pe mai multe planuri:
- militar: cu o oaste, dup� izvoare de 200.000 de osta�i bine antrena�i fizic �i tactic, cifra plauzibila dac� ne g�ndim c� azi se cunosc sute de localit��i geto-dacice �i c� armata a avut �i elemente str�ine.
- social: cel mai probabil c� �n ajutorul lui Burebista a venit marea majoritate a coma�ilor dar putini pilea�i �mp�rt�indu-i visul. Aici ar trebui men�ionat �i num�rul popula�iei: dac� la un lupt�tor se considera patru necombatan�i rezulta o popula�ie de circa un milion de oameni.
- administrativ: Burebista conduc�torul suprem care convinge cu mai mult� sau mai pu�in� for��, Deceneu este cel care convinge cu bl�nde�e �i inteligen��, iar curtea competent� �i ajut� pe cei doi s�-�i pun� planurile �n aplicare.
- economic: bate moneda pentru c� cea existenta devine insuficient� comer�ului care atinge cote uria�e, fapt sus�inut cu certitudine de arheologie.
- juridic: se redacteaz� vestitele belagines.
- moral-religios: oamenii sunt adu�i la o via�� dup� norme morale avangardiste implementate �n mare parte cu ajutorul religiei.

Capitala
Pentru a sus�ine ipoteza mea m� voi referi la un scurt pasaj din decretul dyonisopolitan (din r�ndul 6) �n care ni se spune c� Acornion nefiind mul�umit cu �ntrevederea cu tat�l lui Burebista, pleac� la �drum lung� pentru a-l �nt�lni pe regele �nsu�i. Ce drum mai lung fa�� de Dyonisopolis poate fi dec�t unul p�n� la Coste�ti?
Iat� cum au stat poate lucrurile: Burebista cu o oaste de luat �n seam� pleac� din Argedava cu g�ndul la locurile de l�ng� Or�tie. Se stabile�te la cea mai mare cetate de la acea or� de l�ng� Or�tie: la Coste�ti de unde va activa un timp. Construie�te apoi Sarmizegetusa.
A�adar Coste�ti a fost o capital� temporar�, Sarmizegetusa una ideologic�, religioas�, pe m�sura regatului �nf�ptuit de marele rege �i un refugiu suprem. Oricum regele sigur era nevoit s� circule ne�ncetat astfel capitala fiind unde era regele.

Sfarsitul

Care a fost sfarsitul lui Burebista?
�tirile despre acest eveniment ne lipsesc cu des�v�r�ire, se poate specula doar, probabil un asasinat �ntre anii 44-42 �ntr-o �revolt� de palat�. Adica potrivit lui Strabon, el �a pierit din pricina unei rascoale mai inainte ca romanii sa apuce a trimite o armata impotriva lui�.Nu se poate spune cu precizie nici cine au fost conjuratii. S-ar putea ca inlaturarea lui Burebista sa fi fost pusa la cale chiar de romani. S-a formulat si ipoteza ca, deoarece politica lui Burebista ameninta sa impinga Dacia intr-un conflict cu Roma, inasusi Deceneu l-ar fi inlaturat pe acela al carui principal consilier si colaborator fusese atatia ani pentru a inaugura o noua politica.

Prin marturire faptelor sale, Burebista apare ca o personalitate complexa. El a fost intemeitorul statului dac, unificatorulpe plan politic al lumii geto-dacice, creatorul sistemului de fortificatii din Muntii Orastiei, aparatorul independentei Daciei, regele care a inteles comandamentele vremii sale si care a stiut sa gaseasca mijloacele cele mai potrivite pentru a-si atinge scopurile politice. Intr-un cuvant, el trebuie privit ca un om politic clar vazator si ca un mare comandant, iar epoca sa ca una din cele mai importante din trecutul istoric al poporului nostru.

��Burebista, getul, luand conducerea poporului sau a ridicat pe oamenii acestia � asa incat in cativa ani, a intemeiat o mare stapanire si a supus getilor aproape pe toti vecinii; ba era de mare primejdie si pentru romani, pentru ca trecea Dunarea fara sa-i pese de nimeni si prada Tracia pana in Macedonia si in Iliria, iar pe Celti cei ce se amestecasera cu tracii si ilirii i-a pustit cu totul��

Anii domniei lui Burebista, asa cum stim din sursele antice, sunt 82-44 I.Ch. Chestia cu anul 70 I.Ch. a fost inventata pe vremea lui Ceausescu, ca sa poata el sarbatori 2050 de ani de "formarea statului centralizat dac", care numai centralizat nu a fost (primii muguri de centralizare apar de-abia in timpul domniei lui Decebal). Este adevarat ca stim foarte putine despre o mare parte din domnia lui Burebista; chiar si implicarea lui in catastrofala infrangere a proconsulului Macedoniei, Hybrida, de catre o coalitie de trupe geto-bastarne venite in sustinerea revoltei antiromane a coloniilor grecesti din nord-vestul Marii Negre, este doar presupusa (e drept, de nume sonore ale istoriografiei Imperiului Roman, precum Theodor Mommsen).

Probabil ca in primii ani ai acestei domnii, Burebista era doar regele uneia din cele patru mari uniuni tribale care bateau moneda proprie (stim ca erau patru atat din Strabon, cu referire insa la primii 15 ani de dupa moartea lui Burebista, cat si din descoperirile de monede dacice, care ne indica ca in secolele II-I I.Ch. existau in Dacia patru centre de putere importante, fata de epoca anterioara, incepand cu secolul III I.Ch., cand monedele dacice se imparteau pe mai multe monetarii, indicand o mai mare fragmentare politica; ca si confirmare a acestei teorii, dupa domnia lui Burebista, nu mai exista decat un singur centru monetar). Nu cunoastem din aceasta epoca de inceput decat un singur eveniment luat individual, intalnirea istorica dintre Burebista si Deceneu, ce avea sa se soldeze cu crearea statului unificat dac. Probabil insa ca tot ceea ce s-a intamplat in acei ani este rezumat succint de Strabon si de celelalte izvoare antice, atunci cand vorbesc de reforme religioase si sociale, de instaurarea unei noi ordini in societate, de intense pregatiri militare. De asemenea, vorbim de un complicat proces de unficare, asupra caruia nu avem alte detalii decat cele furnizate de arheologie, care a identificat un numar de dave distruse prin razboi aproximativ la mijlocul secolului I I.Ch. Cert este ca in anii 72-71 I.Ch., cand armatele romane, pe fondul razboaielor mitridatice, invadau tinuturile din sudul Dunarii, puterea lui Burebista era inca limitata in nordul fluviului. Dupa dezastrul lui Hybrida insa, Burebista isi lansa marile campanii militare si devenea unul din marii cuceritori ai timpului si rivali ai lui Caesar.

Apropo insa de cifre si aniversari, am observat o coincidenta care probabil e doar o coincidenta, dar este poetica. Anul 82 I.Ch, an cand ar fi inceput domnia marelui unificator al dacilor si getilor, este situat cu exact 2000 de ani inaintea anului 1918, cand s-au unificat mai toate provinciile romanesti, formand Romania Mare, o Dacie reinviata.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

De la: Denis, la data 2010-08-31 17:53:12CITATE


�Oare n-am uitat cumva c� iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a ��r�nei ci iubirea trecutului?� Mihai Eminescu
�Str�mo�ii etnici ai rom�nilor urc� ne�ndoielnic p�n� �n primele v�rste ale Umanit��ii, civiliza�ia neolitic� rom�n� reprezent�nd doar un capitol recent din istoria ��rii� Eugene Pittard
��n ceea ce urmeaz� voi scrie despre cea mai mare �ar� care se �ntindea din Asia Mic� p�n� �n Iberia �i din Nordul Africii p�n� dincolo de Scandinavia, �ara imens� a Dacilor. Dionisie Periegetul, 138 dH
�Locurile primare ale dacilor trebuie c�utate, deci, pe teritoriul Rom�niei. �ntr-adev�r, localizarea centrului principal de formare �i extensiune a indo-europenilor trebuie s� fie plasat� la nordul �i sudul Dun�rii.� Gordon W. Childe
�Care a fost dialectul vorbit de vlahi? Filologii l-au considerat ca fiind importat de la romanii cuceritori. Nu este dec�t o aser�iune. Idiomul vlahilor este acela al pelasgilor, el s-a format de treizeci de secole. El a fost vorbit �i �n Mun�ii Pindului, cu mai mult de o sut� de ani �naintea cuceririi lui de c�tre solda�ii lui Traian. . . �n Peonia, �n Pelasgonia, �n Macedonia de Sus, pe care Eschil o nume�te Pelasgia, �n cantoanele din Epir �i din Tesalia, ocupate de pelasgi, dialectul vlah nu a fost �mprumutat de la st�p�nii lumii. Dimpotriv�, romanii vorbeau limba pelasgilor. . . Este evident c� descenden�ii pelasgilor care locuiesc �n num�r de mai multe sute de mii, �n mun�ii care au fost leag�nul rasei lor antice, cei care populeaz� fosta Dacie, vorbesc �nc� limba na�ional�, care �n Italia a dat na�tere limbii latine. . . Nu ne mai este permis s� ne �ndoim c� na�iunile pelasgice nu au fost poporul latin. Totul concur� spre a dovedi c� dialectul lor a devenit limba latin�. Este incontestabil c� pelasgii au contribuit la fondarea Romei. . .Dialectul vlah preexist�. Imediat dup� cucerirea roman�, el s-a revelat spontan �n Dacia, �n Panonia �i pe Pind. . . A trebuit ca istoria s� �nregistreze povestea despre colonii care au adus �n Dacia limba latin�. �n acest scop scriitorii au inventat povestea s�ngeroas� a extermin�rii na�iunii dace de c�tre Traian�. � Felix Colson, 1862

�� N-a pierit nici o limb� a Dacilor, pentru c� ei n-au avut o alt� limb� proprie, care s� fie �nlocuit� prin limba Romanilor �i n-au avut o astfel de limb� pentru simplul motiv c� Dacii vorbeau latine�te.
Limba Dacilor n-a pierit. Ea a devenit �n Italia �ntai limba Romanilor care era o forma literar� a limbii Daciei, iar mai t�rziu limba italian�; aceea�i limb� a Dacilor, dus� �n Fran�a a ajuns �nt�i limba Galilor, iar cu timpul limba francez�; �n Spania ea a devenit �ntai limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniol�, iar aici a devenit cu vremea limba noastr� rom�neasc�.� � I. Al. Br�tescu-Voine�ti, 1942
�Analele Chinei p�streaz� am�nunte despre statutul �i mi�c�rile triburilor pastorale, care pot fi adeseori distinse sub denumirea vag� de Sci�i sau T�rtari, succesiv vasali, du�mani �i cuceritori ai unui mare imperiu. . . De la v�rsarea Dun�rii p�n� la Marea Japoniei, longitudinea Sci�ieii se �ntindea pe aproape 110 grade, care cuprindeau, pe aceast� direc�ie, peste 1.700 de localit��i. Triburile pastorale ale nordului au reu�it de dou� ori cucerirea Chinei� Edward Gibbon, �Istoria dec�derii Imperiului Roman�, 1835
�Multe din manuscrisele antice secrete pot fi g�site �n T�rt�ria �i India . . . �ntrunite �n cartea din Dzyan, care a venit din noaptea timpurilor, l�sat� nou� de un popor necunoscut de etnologi �i care au redactat-o �n limba Senzar. . . Aceast� limb� a fost vorbit� de primii locuitori ai p�m�ntului. . .� Helena Petrovna Blavatski, �Isis dezv�luit�. Cheia misterelor �tiin�ei �i tehnologiei antice �i moderne�, 1877
�Toate legendele, toate tradi�iile arienilor, istoricii din Asia confirm� c� vin din Occident. . . S� c�ut�m leag�nul lor comun la Dun�rea de Jos, �n aceast� Tracie pelasgic� Roger Clemence, �Buletinul Societ��ii de Antropologie�, Paris 1879
�Drumul parcurs de arienii carpatini p�n� la ajungerea �n India i-a purtat prin nordul M�rii Negre �i nordul M�rii Caspice� volumul �Cambridge History of India�, 1922
�Purt�torii civiliza�iilor cele mai vechi ale Chinei �i Japoniei au imigrat �n epoca neoliticului, �n mare parte, din sud-estul Europei, din regiunea Nipru, Dun�re �i Balcani� arheologul german Klaus Schmith
�Chiar dac� trebuie s� c�ut�m �n Asia prima origine a arsacizilor, c�nd au supus aceast� parte a lumii, ei veneau din Europa �i f�ceau parte dintr-o puternic� na�iune r�sp�ndit� de la malurile Dun�rii p�n� �n �inuturile cele mai �ndep�rtate ale Asiei superioare: aceste popoare erau dacii, acesta era numele na�ional al arsacizilor, pe care l-au dat tuturor supu�ilor lor. Cu trei secole �naintea erei noastre, Ungaria �i Bactriana purtau �n mod egal numele de Dacia/Dakia �i aceast� denumire, care se poate recunoa�te u�or oric�nd, dar modificat� �n mod diferit �n idiomurile care s-au succedat �n Europa �i Asia, se folose�te chiar �i pentru a desemna popoarele germane �i pe urma�ii vechilor persani� � Henry Jules Klaproth, �Tableaux historiques de l�Asie, depuis la monarchie de Cyrus jusqu�à nos jours, accompagn�s de recherches historiques et ethnographiques sur cette partie du monde�

�Poporul rom�n este unul dintre cele mai vechi popoare din Europa �i cel mai frumos exemplu istoric de continuitate a unui neam, fie c� este vorba de traci, de ge�i sau de daci. Locuitorii p�m�ntului rom�nesc, au r�mas aceea�i din epoca neolitic�, a pietrei �lefuite p�n� �n zilele noastre, sus�in�nd astfel, printr-un exemplu, poate unic �n istoria lumii, continuitatea unui neam� Albert Armand

�Limba Rom�n� este o limb�-cheie, care a influen�at �n mare parte toate limbile Europei� Ekstrom Par Olof
�S� fie clar pentru to�i, c� cei pe care antichitatea i-a numit cu o venera�ie aleas� Ge�i, scriitorii i-au numit dup� aceea, printr-o �n�elegere unanim�, Go�i. �grecii �i alte popoare au luat literele de la Ge�i. La Herodot �i Diodor g�sim opinii directe despre r�sp�ndirea acestor litere.� Carolus Lundius

�Asupra istoriei primitive a regiunilor care vor forma Grecia, grecii �n�isi nu �tiu nimic. P�n� �n prezent, solul grec n-a scos la iveal� nici o urm� material� a paleoliticului. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii � pelasgii � , apar�in�nd timpului neoliticului.� A. Jarde
�Rom�nia este vatra a ceea ce am numit Vechea Europ�, o entitate cultural� cuprins� �ntre anii 6.500- 3.500 i.Hr., axat� pe o societate matriarhal�, teocratic�, pa�nic�, iubitoare �i creatoare de art�, care a precedat societ��ile indo-europene, patriarhale, de lupt�tori din epocile bronzului �i fierului� Marija Gimbuta� �n cartea �Civiliza�ie �i cultur�: vestigii preistorice �n sud-estul European�
�Sunt unul dintre speciali�tii cei mai cunoscu�i, nu numai �n Europa, ci �n toat� lumea, �i spun adev�rul. Civiliza�ia dacic� este magnific�, iar eu sunt m�ndr� c� m� lupt pentru daci, aici, �n �ara dumneavoastr� Barbara Deppert Lippitz
�Singura politic� pe care trebuie s� o facem este aceea a iubirii de neam �i a ap�r�rii drepturilor lui sfinte, prin munc�, prin cinste, prin bl�nde�e, prin Con�tiin�� �i, mai ales, prin exemplul vostru �n toate �i fa�� de to�i� Ion Antonescu
�Nici o furtun�, nici o invazie, nici un cutremur, nici o ocupa�ie, nici o lovitur�, oric�t de dureroas�, de nimicitoare, nu a putut s�-i clinteasc� pe Rom�nii din Dacia. Nimeni �i nimic nu ne va putea smulge din ea.� Ion Antonescu
�Civiliza�ia s-a n�scut acolo unde tr�ie�te ast�zi poporul Rom�n, r�sp�ndindu-se apoi, at�t spre r�s�rit, c�t �i spre apus, acum circa 13-15.000 de ani !� William Schiller �n cartea �Unde s-a n�scut civiliza�ia?�
�Locuitorii de la nordul Dun�rii de Jos pot fi considera�i ca de origine a limbilor indo-europene, adic� str�mo�ii Omenirii.� Louise de la Valle Pousin
�Ne-am n�scut aici, suntem cei dint�i a�eza�i aici �i vom pleca cei din urm� Ion Antonescu
�Urma�ii geto-dacilor tr�iesc �i ast�zi �i locuiesc acolo unde au locuit p�rin�ii lor, vorbesc �n limba �n care gl�suiau mai demult p�rin�ii lor.� Huszti Andras
�Ge�ii au avut propriul lor alfabet cu mult �nainte de a se fi n�scut cel latin (roman). Ge�ii c�ntau, �nso�indu-le din fluier, faptele s�v�r�ite de eroii lor, compun�nd c�ntece chiar �nainte de �ntemeierea Romei, ceea ce � o scrie Cato � romanii au �nceput s� fac� mult mai t�rziu.� Bonaventura Vulcanius
�Nu pot s� trec sub t�cere, faptul c� �ntotdeauna am fost admiratorul, mai mult dec�t al tuturor, al acestui nume prin excelen�� nobil al unui neam, care crede din ad�ncul inimii lui �n nemurirea sufletelor, c�ci, dup� judecata mea, condamn�nd puternic moartea, ei cap�t� un curaj ne��rmurit de a �nf�ptui orice; dup� cum se vede, neamul ge�ilor s-a ivit a�a din totdeauna de la natur�, el a fost �i este un popor cu totul aparte �i ve�nic.� Bonaventura Vulcanius, �De literis et lingua getarum sive gothorum�, 1597
�Sanctuarele descoperite �n Rom�nia au un rafinament arhitectonic pe care templele grece�ti �l vor atinge dup� mai bine de o mie dou� sute de ani.� Paul Mac Kendrick
�Maramure� este satul primordial. Nu �tii precis de unde vine �i te cople�e�te p�n� la urm� acest sentiment. Poate din toate, din port, din bisericu�ele de lemn, din f�ptura omului. Este un complex de realit��i care converg �n a sim�i c� aici te afli �n satul primordial. ��ranii Maramure�ului nu vin de nic�ieri. Ai sentimentul c� au venit direct din cer �n Maramure�. �n alte ��ri sim�i, �tii c� oamenii au venit de undeva, aici nu ai acest sentiment. Aici, �n Maramure�, este omul primordial �n noble�ea sa princiar�, nu primitiv�, �n frumuse�ea lui de �nalt� civiliza�ie� Minoru Nambarra
�Cel mai mare p�cat al oamenilor e frica, spaima de-a privi �n fa�� �-a recunoa�te adev�rul. El e crud, acest adev�r, dar numai el folose�te.� Mihai Eminescu

�Bl�nde�ea caracteristic� a poporului rom�nesc dovede�te c� �n trecut el a tr�it economice�te mul��mit, c-a avut ce-i trebuia.� Mihai Eminescu

Acele migratii indoeuropene, au fost mai mici ca pondere decit s-a estimat. Populatiile autohtone europene, au fost ca pondere de 90% din fondul genetic total. cu toate migratiile. de 40000 de ani incoace. In realitate Europa este locuita continuu, si niciodata populatii din exterior nu au inlocuit populatii autohtone.
Si fenomenul e valabil si acum in americi. Indienii, mai ales in sud sint majoritari fata de europeni.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

GETO-DACII


,, Geto - dacii sunt una si aceeasi populatie, considerata de lumea antica ramura nordica a marelui neam al tracilor, care locuia pe actualul teritoriu al Rom�niei. Denumirea de geti, folosita cu predilectie de scriitorii greci, desemneaza �n ansamblu populatia geto-dacilor, dar are �n vedere mai ales triburile si uniunile de triburi de pe malurile Istrului, de la Carpati si p�na la Balcani. Cealalta denumire, de daci, preferata de autorii latini, se refera la populatia din regiunile intracarpatice si de vest ale Daciei. Vorbind despre marea expeditie a lui Darius �mpotriva scitilor, Herodot (Istorii, IV, 90-94) spune ca regele persilor, �nainte de a ajunge la Istru, birui mai �nt�i pe geti. Acestia se cred nemuritori si sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci.

Pentru aceeasi perioada se mai �nt�lnesc unele stiri succinte si generale la Hecateu, Sofocle si Tucidide (Istoirii, II, 96, 1 ). Izvoarele �i pomenesc mai frecvent pe geto-daci �ncep�nd cu a doua jumatate a sec.IV �.e.n.. Istoricul roman Trogus Pompeius (la Iustin, Istoria lui Filip, IX, 2) vorbeste de un rex histrianorum, probabil un conducator al getilor de la Dunarea de Jos. �n anul 335 �.e.n., Alexandru cel Mare, dupa cum ne povesteste istoricul grec Arrian (Expeditia lui Alexandru, I,5), ajung�nd la Dunare, �nt�mpina rezistenta getilor din st�nga fluviului. O puternica forta getica avea sa distruga armata macedoneana si pe comandantul ei Zopyrion �n anul 326 �.e.n., undeva �n zona gurilor Dunarii, la �ntoarcerea acesteia din expeditia contra scitilor (Trogus Pompeius, la Iustin: Istoria lui Filip, XII, 2,16 si Curtius Rufus, Istoria lui Alexandru cel Mare, X, 1, 44). Pe la 300 �.e.n. �i �nt�lnim pe getii din c�mpia munteana uniti �ntr-o mare si puternica uniune de triburi. Scriitorul antic Diodor din Sicilia (Biblioteca istorica, XXI, 11,12), relateaza ca getii condusi de regele Dromichete reusesc sa �nfr�nga cele doua expeditii ale lui Lysimach, �ntreprinse la nord de Dunare si sa faca prizonieri, mai int�i pe Agatocles, fiul acestuia, apoi pe �nsusi Lysimach, regele Traciei, care este dus �n cetatea Helis, resedinta capeteniei gete, situata undeva �n c�mpia Dunarii. Plin de �ntelepciune si marinimie, Dromichete cruta viata lui Lysimach, dupa ce mai �nainte l-a �ncarcat de daruri pe fiul acestuia, si-l elibereaza din captivitate. El primeste �n schimb prietenia regelui trac, teritoriile ocupate si chiar pe fiica acestuia de sotie. Pentru a doua jumatate a sec.III si �nceputul sec.II �.e.n., doua documente epigrafice descoperite la Histria, atesta prezenta la Dunarea de Jos, mai precis prin partile de sud ale Moldovei si nord-estului Munteniei, a doi regi (basilei) de origine getica, pe nume Zalmodegikos si Rhemaxos. Aproximativ �n aceeasi vreme, dupa cum spune Trogus Pompeius (la Iustin , Istoria lui Filip, XXXII, 3, 16), regele geto-dac Oroles, ce stap�nea prin partile Moldovei, poate si �n estul Transilvaniei, pedepseste pe supusii sai, pentru motivul ca nu au luptat cu succes �mpotriva bastarnilor (neam germanic). De la acelasi scriitor antic mai aflam ca puterea dacilor creste pe vremea regului Rubobostes. Secolele I �.e.n. �nseamna, pe plan economic, politic si cultural, apogeul puterii geto-dacilor. Aceasta perioada este dominata de cei doi mari regi ai Daciei, Burebista si Decebal. Primul care domneste aproximativ �ntre anii 80-44 �.e.n. este denumit �ntr-o inscriptie greceasca din Dionysopolis (Balcic) cel dint�i si cel mai puternic dintre toti regii care au domnit vreodata peste Tracia. Din informatiile scriitorilor antici (Geografia, VII, 3, 11) -Strabon contemporan cu marele rege dac - si Iordanes (Getica) rezulta ca Burebista a realizat unificarea triburilor geto-dace ajutat de marele preot Deceneu. �n jurul anului 60 �.e.n., el distruge puterea celtilor taurisci si a boiilor, p�na �n Slovacia, apoi cucereste orasele grecesti de pe coasta de vest si de nord a Marii Negre, de la Apollonia si p�na la Olbia. �ntr-un timp relativ scurt, cuprins aproximativ �ntre anii 60-48 �.e.n., Burebista reusesete sa �ntemeieze un mare regat, care se �ntindea spre vest si nord-vest p�na la Dunarea de Mijloc si Morava spre nord p�na la Carpatii Padurosi si spre est p�na la Nistru si Marea Neagra iar spre sud, peste Dobrogra p�na la Balcani. Stap�n pe o Dacie mare si puternica, Burebista intervine �n politica Romei, lu�nd partea lui Pompei �n disputa acestuia cu Cezar. Toate acestea sunt confirmate de relatarile lui Strabon: "Ajung�nd �n fruntea neamului sau, getul Burebista l-a �naltat at�t de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare fata de porunci �nc�t �n c�tiva ani a facut un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. Ba, �nca a ajuns sa fie temut si de romani." Dupa disparitia de pe arena politica a marelui rege geto-dac, pe la mijlocul celui de-al saselea deceniu al sec.I �.e.n. (45-44), izvoarele literare mentioneaza o serie de regi geto-daci, printre care se remarca Scorilo, Dicomes, Cotiso, Comosicus, Duras, si, �n Dobrogra, Roles, Dapyx si Zyraxes. O alta figura proeminenta a geto-dacilor, marele Diurpaneus supranumit DECEBAL, care va reface unitatea Daciei, este prezentat de Dio Cassius (Istoria romana, LXVII,6,1) ca un rege priceput �n ale razboiului, iscusit la fapta, mester �n a �ntinde curse si viteaz �n lupta. Decebal, ultimul rege al Daciei libere, se remarca �n mod deosebit prin razboaiele purtate �mpotriva romanilor, primele confruntari av�nd loc �n timpul �mparatului Domitian. Razboaiele daco-romane din anii 101-102 si 105-106, soldate cu �nfr�ngerea si supunerea geto-dacilor, au �nsemnat si sf�rsitul lui Decebal, o parte din tara fiind transformata �n provincie romana. �n toiul luptelor cu romanii, ca si de-a lungul �ntregii sale existente, Decebal s-a dovedit un mare conducator, priceput si abil �n arta razboiului si �n politica, ram�n�nd un exemplu maret de daruire totala pentru binele si libertatea neamului sau. O imagine mai completa a ceea ce a �nsemnat istoria si civilizatia geto-dacilor �n cadrul lumii antice rezulta din cercetarile arheologice. Gratie acestor investigatii se cunosc acum numeroase asezari si cetati geto-dacice. Situate pe terasele r�urilor, pe boturi de dealuri si coline subcarpatice, cele mai multe asezari apar ca centre �ntarite, prevazute cu santuri si valuri de aparare si cu pante abrupte. Uneori valurile sunt �ntarite cu ziduri de piatra (Cotnari-Moldova), alteori cu b�rne si valatuci de chirpici ars (Popesti-Ilfov, Orbeasca de Sus - Teleorman, Margaritesti si Morungeav-Olt). Printre acestea au fost identificate si unele din davele lui Ptolomeu; Piroboridava-Poiana, Tamasidava-Racatau si Zargidava-Brad (Moldova), Argedava-Popesti (Muntenia), Buridava-Ocnita (Oltenia) si Ziridava-Pecica (Banat). De la Burebista la Decebal geto-dacii au ridicat, �n zonele de dealuri subcarpatice si pe coline de munte, cetati cu ziduri durate �n piatra. Asemenea cetati au fost identificate si cercetate �n muntii din zona Orastiei, la Gradistea Muncelului, unde se afla Sarmizegetusa, capitala Daciei, Costesti, Blidaru si Piatra Rosie, la care se adauga Piatra Craivii (jud.Alba), Banita la vest de bazinul Jiului, Tilisca (Sibiu), Polovragi (Oltenia) si B�tca Doamnei (Piatra Neamt). �n multe din aceste cetati s-au ridicat, pe l�nga locuinte si ateliere, sanctuarea marete asemanatoare templelor antice greco-romane. Cultura geto-dacilor, corespunzatoare celei de-a doua v�rste a fierului (epoca Latene), cunoaste o evolutie �n timp ce poate fi urmarita �ncep�nd cu a doua jumatate a sec.V �.e.n.. Av�nd ca fond principal traditiile si mostenirile locale anterioare, ea s-a constituit cu contributia si a unor elemente de influenta reciproca celtica. �n sec.III-I �.e.n. si sec.I e.n., cultura geto-dacilor se generalizeaza, devenind unitara pentru �ntreaga Dacie. Dintre componentele culturii geto-dacice, ceramica este elementul cel mai rasp�ndit si cel mai caracteristic. Geto-dacii au utilizat ceramica lucrata at�t cu m�na, c�t si cu roata. Getii din zona Dunarii se dovedesc a fi mesteri priceputi �n prelucrarea argintului si �n realizarea unor adevarate opere de arta. Tezaurele de obiecte de argint, uneori aurite, descoperite la Agighiol (Dobrogra), Peretu, Gavanu (Muntenia),Craiova (Oltenia), alcatuite din coifuri, vase, piese de harnasament etc., se remarca prin executia tehnica si prin ornamentatia lor deosebita. �n sec.I. �.e.n., geto-dacii dovedesc o deosebita indeminare �n confectionarea unor obiecte de podoaba si vase-cupe lucrate �ntr-un stil propriu, cum sunt cupele ornamentate, lantisoare, fibule, bratari si alte podoabe din tezaurele de la S�ncraieni, Cerbal, Surcea, Seica Mica (Transilvania), Herastrau, Merii Goala, Coada Malului, Poiana Gorii si Tifesti din Dacia extracarpatica. �n mod cu totul deosebit , geto-dacii se evidentiaza prin monetariile lor proprii. Ei emit o gama variata de monede de argint si aur folosind tehnica greceasca si prelu�nd unele prototipuri macedonene. Toate acestea sunt emisiuni ale unor triburi si uniuni de triburi din sec.III-�.e.n.. �n vremea lui Burebista se trece la o monetarie unica de tipul denarilor romani republicani. Numeroasele unelte de fier descoperite �n asezarile si cetatile geto-dacilor sunt o dovada a nivelului la care se situa mestesugul prelucrarii fierului, t�mplaria, agricultura, cioplitul pietrei, constructia de locuinte s.a. Tezaurele de monede, obiecte de podoaba si diferite alte produse de factura, greco-romana, venite pe calea schimburilor indica raporturile permanente ale geto-dacilor cu lumea exterioara. O serie de elemente de cultura geto-dacica continua sa supravietuiasca mult timp dupa cucerirea Daciei de catre romani, at�t �n cadrul provinciei, c�t si �n afara acesteia.''

Tracii= daci



,,Arborele tracic num�r� peste 200 de triburi, esen�iale fiind cele ale Dacilor, Ge�ilor, Ramanilor, Bessilor (metalurgi�ti), Latinilor etc.
Dio Casius a spus "�i iar�i s� nu uit�m c� Traian - Troian a fost trac veritabil. Luptele dintre Traian �i Decebal au fost r�zboaie fraticide, iar Tracii au fost Daci".
Dup� Mircea Eliade, num�rul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 ("Dic�ionar al Religiilor", pag. 265).

Prof. Dumitru B�la�a a alc�tuit un tabel al acestora num�r�nd nu mai pu�in de 150 de ramuri tracice (vezi "Tara Soarelui" sau "Istoria Daco-Rom�niei", ed. Kagaion, 1997).
Herodot (425 BC) considera: "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, Tracii au multe nume, dup� regiuni, dar obiceiurile sunt cam acelea�i la to�i" (Fontes, I, 65).
Dup� victoria grecilor, de la Maraton, asupra Per�ilor, regele Xerxes (486-465 BC) �i construie�te o mare armat� printre care se men�ioneaz� de c�tre Herodot �i prezenta Tracilor Bithini, din nord-vestul Asiei Mici; ace�tia sunt descri�i astfel: "Tracii �nso�eau expedi�ia purt�nd pe cap c�ciuli din blana de vulpe, �mbr�ca�i cu hitoane, peste care se �nf�urau cu mantale viu colorate. �n picioare �i peste pulpe aveau o �nc�l��minte din piele de c�prioar�. Ca arme au suli�e, scuturi u�oare �i pumnale mici".
Ovidiu �n "Tristele" �i surprinde pe tracii geto-daci astfel:
* �i vezi c�lari, venind �i duc�ndu-se prin mijlocul drumurilor.
* �ntre ei nu-i nici unul care s� nu poarte tolb�, arc �i s�ge�i �ng�lbenite de veninul viperei.
* Au glas aspru, chip s�lbatic �i sunt cea mai adev�rat� �ntruchipare a lui Marte.
* P�rul �i barba lor n-au fost tunse niciodat�.
* M�na lor dreapt� e totdeauna gata s� �nfig� cu�itul pe care �l are legat la �old orice b�rbat.
�n anul 547 BC Per�ii lui Cyrus au �nfr�nt Regatul Lydiei Tracice din Asia Mic�, extinz�ndu-�i st�p�nirea spre nord-vest p�n� la ��rmul sudic al M�rii Marmara.

Regele Persan Darius I (522-486 BC) a �ntreprins o expedi�ie la nord de Dun�re, iar dup� acela�i Herodot, singurii Traci care s-au luptat cu el au fost Ge�ii din Scythia Minor (Dobrogea) nel�s�ndu-l pe acesta s� se stabileasc� acolo. L-au atacat Tracii din Mun�ii Pangaion c�t �i Tracii Odoman�i, stabili�i mai la nord, p�str�ndu-�i astfel independen�a. Peninsula Tracic� a Chersonesului, �n decursul agita�iei istoriei va trece de la Per�i la Greci.
Confedera�ia tribal� a Tracilor - Odri�i care avusese o evolu�ie str�lucitoare va fi desfiin�at� �n urma unui r�zboi fraticid de Regele Macedonean Filip al-II-lea. Acesta va �ntreprinde o expedi�ie �n �inuturile Dun�rii de Jos (339 BC), unde Regele Get Kothelas i-a dat-o pe fiica sa Meda, de so�ie. Aceia�i Traci-macedoneni dup� ce i-au �nvins pe sci�i, �nc�rca�i de prizonieri �i vite, �ntorc�ndu-se acas� travers�nd Mun�ii Haemus (Balcani) au fost ataca�i de Tracii Tribali care le-au luat toat� prada r�nindu-l grav la picior pe �nsu�i Filip al II-lea.
Patru ani mai t�rziu un t�n�r Trac-macedonean, fiul lui Filip al-II0lea, Alexandru Macedon (336-326 BC) va face �i el o incursiune �n regiunile de la nord de Balcani, �n "Tara Zeilor" - Dacia �i, precum tat�l s�u va da lupte grele �mpotriva fra�ilor Geto-Daci al c�ror Rege Syrmos ("din Soare") se baricadase pe un ostrov al Dun�rii cunoscut azi ca "P�cuiul lui Soare" pe care personal l-am colindat prin anii 1973-74 �i l-am g�sit izolat �i straniu.
O echip� de arheologi lucrau cu seriozitate �i-mi explicau cu pl�cere �i m�ndrie, mie �i prietenului meu agronom Mihai, despre misterele locului. Eram pe atunci un t�n�r doctor al comunei Roseti, jud. C�l�ra�i, a�tept�nd s� mai treac� un an pentru a-mi �ncepe stagiatura �n chirurgie la Bucure�ti, la prof. Juvara. �l citisem deja, de c�teva ori, pe Nicolae Densu�eanu a�a c� discu�iile noastre au fost aprinse dar politicoase.
Despre Regele Syrmos nu auzisem �i nici despre �nfr�ngerea lui de mai t�rziu, dar de originea geto-dac� a numelui lui Alexandru, ei nu o �tiau. S� ne oprim pu�in s�-i vedem provenien�a: Alexan-Dros "Cel Jertfit Cerbului" (precum Cerbul lui Orfeu i s-a mai zis �i Dros "Cerbul" �i �n amintirea sacrificiului s�u s-a construit teribila tradi�ie getica a trimiterii unui Sol Curat, la ceruri (vezi A. Bucurescu "Dacia Secret�" pag. 21).
Deci Alexandru este un foarte vechi nume Pelasgic, Carpato-Dun�rean -- �i este bine ca lumea s� o �tie!
El era mesagerul care odat� la 4 ani era zv�rlit �ntre suli�e �i prin moartea lui ducea Zeului Suprem mesajul poporului s�u.
Carpato-Dun�renii �n evolu�ia lor s-au r�sp�ndit �n jurul nucleului cet��ii naturale a Mun�ilor Carpa�i, mun�i greu de trecut, unde aurul, argintul �i sarea se g�seau din bel�ug.
Ei, Carpato-Dun�renii, s-au r�sp�ndit peste toat� Europa Centrala, de la Alpii Austrieci �i din C�mpia Bavariei p�n� �n Podi�urile Gali�iei Orientale �i p�n� �n Stepa Dobrogei, iar de acolo p�n� peste toata a�a zisa Rusie Meridional�. De la Nistru �i p�n� �n Kuban (vezi Tracii Cimmerieni), Asia Mic�, Insulele Marii Tracice (Egee) au fost la �nceput populate de ei, Pelasgii-Tracii-Arienii "Carpato-Danubieni" ajung�nd p�n� �n Nordul Africii (vezi Garamanii).
Dar dac� istoria a fost a�a de generoas� cu Neamul Nostru Tracic, nu acela�i lucru se �nt�mpla �i cu istoricii contemporani.
Bulgarii, aparent un popor slav, sosit de departe, din Asia, se redescoper� azi, nemaiconsider�ndu-se invadatorii sosi�i �n secolul VI AD ci, nici mai mult nici mai pu�in dec�t urma�ii Tracilor!
Ei nu vor s� mai aib� nimic �n comun cu neamul slav (or Vulgar: Bulgar-Mongoloid de la Volga). Cit�ndu-i pe acad. V. Georgiev, prof. A. Fol �i pe prof. G.I. Georgiev, descoperi c� nici nu au existat traci la Nord de Dun�re iar ei Bulgarii au devenit Traci, extinz�ndu-�i istoria cu c�teva mii de ani. Si c�nd te g�nde�ti c� p�n� fiica fostului lor pre�edinte Jivkov a devenit istoriograf�, ei bulgarii, credeau c� sunt slavi la origine!
Dup� cum vede�i, nu numai "Academicienii Profesori de Istorie" schimb� istoria, ci �i fetele pre�edin�ilor comuni�ti ... �i pentru ce, pentru ni�te interese geo-politice. Nu ar fi fost mult mai simplu s� se m�ndreasc� c� ne-au cotropit �n secolul al VI-lea, ne-au subjugat �i decimat, l�s�nd �n urm� doar un num�r mic de supravie�uitori "Melelno-Romanii".
C�nd vorbe�ti o limb� slavon� (ap�rut� foarte t�rziu �n istoria lumii) cum po�i spune c� e�ti trac!
De-a lungul r�ului Marita tr�iau Tracii Odri�ii, numele lor fiind men�ionat p�n� �n secolul III BC.
De asemenea de-a lungul r�ului Struma tr�iau Medii - trib din care se tr�gea �i Spartacus, trac ce a cl�tinat �i �nsp�im�ntat Roma. N�scut �n jurul anului 113 BC, absorbit �n armata Roman�, �i-a permis un "mic-concediu" pe cont propriu, a fost prins �i transformat �n sclav-gladiator. Fiind la �coala din Capua, excelent preg�tit �i cu suflet trac, nu a acceptat ideea de a muri pe aren� pentru satisfac�ia "st�p�nilor", a�a c� a evadat �mpreun� cu al�i 70 de camarazi, alc�tuindu-�i o mic� armat� cu care a reu�it s� clatine Imperiul Roman.
Spaima i-a obligat pe romani, �nvin�i de c�teva ori de armata tracului Spartacus, s� trimit� �mpotriva acestuia pe Marcus Licinius Crassus �i pe Pompei (adus special din Spania). �nvins de o armat� enorm�, Spartacus moare viteje�te, �n anul 71 BC l�ng� Silar, r�z�nd fericit ca to�i dacii. Istoria schimb� c�teodat� �n�elesul unor simboluri, a�a c� numele Eroului nostru Trac este preluat de germanii sociali�ti care �nfiin�eaz�, dup� primul r�zboi mondial, "Liga lui Spartacus" (Spartakusbund). Ace�tia �n frunte cu Rosa Luxemburg �i Carol Liebknecht vor transforma la 30 decembrie 1918 "Liga lui Spartacus" �n Partidul Comunist German. Ce ironie a soartei! Dar tot ei germanii, la numai c��iva ani vor avea o nou� idee, aceea de a fura Simbolul Vie�ii Ve�nice, Zvastica Pelasgica, transform�nd-o �ntr-un simbol al intoleran�ei �i cruzimii, manifestat �n cel mai extremist sens, cre�nd martiri �n propor�ie de mas�.
Astfel vechi simboluri preluate �i folosite necorespunz�tor, �i pierd aparent valoarea cum s-a �nt�mplat �i cu vechiul Semn Hitit Carpato-Danubian al Vulturului cu Dou� Capete.
Preluat de Bizan�, apoi de Huni la formarea Imperiului Austro-Ungar, etc., etc., pentru ca �n zilele noastre s� redevin� actual, preluat de Noul Stat Rus...

S� nu-i uit�m pe Odri�i, trib Tracic din zona Mun�ilor Rodopi, care s-au r�sculat �mpotriva Imperiului Roman, �n anul 26 AD.
L�s�ndu-i la o parte pe Bulgarii Traciza�i peste noapte de istoric�, fiica lui Jivkov, �i al�i istorici de- ai lor, s� mergem ceva mai la sudul teritoriului tracic.
Prof. Universitar dr. Decebal Bucurescu �l men�ioneaz� pe Herodot (Istorii II, 56) care spunea: "Elada (n.a. Grecia) �inut care mai �nainte vreme se numea Pelasgia".
Ei grecii sosi�i intre anii 1900-1400 BC �n 4 valuri: Aheii, Ionienii, Dorienii, Eolienii, ne-au g�sit acas�, pe noi Pelasgii Carpato-Danubieni, numindu-se Traci (nume prima oar� men�ionat de acela�i Herodot). Ei ne-au �nvins de mai multe ori, reu�ind s� ocupe partea sudica a Peninsulei Balcanice.
De la noi au luat apoi Asia Mica (vezi r�zboiul �mpotriva Tracilor-Ramani locuitori ai Troiei) �i �n sf�r�it ocup�ndu-ne insulele din Marea Tracica (grecii schimb�ndu-i numele �n Marea Egee) (vezi r�zboiul dus de Greci sub conducerea lui Teristocle �mpotriva Tracilor-Sinthioni).
Revan�a �mpotriva grecilor ne-a fost adus� de tracul-pelasg-macedon Alexandru (336-323 BC) care cucere�te Grecia �i conform tradi�iilor timpului �i angajeaz� pe �nvin�i �n trupele sale.
Acesta reconstruie�te �ntr-o perioad� foarte scurt� Marele Imperiu Pelasgic, recucere�te Egiptul, Mesopotamia, Persia, India, capitala acestui Mare Imperiu Pelasgic, re�nviat, fiind la Pela.
Vremea a trecut �i dup� 2000 de ani, de asta data "istoricii greci" �l redescoper� pe macedonul Alexandru ca fiind "grec" �i �l pun �n Panthenon (dup� 2000 de ani !!!). Dar nici bulgarii nu se las�, �i-l adjudec� �i ei pe "str�mo�ul" Alexandru, consider�ndu-l unul din cei mai mari generali bulgari ai antichit��ii.
Unde e�ti tu Alexandru Doamne
Ca pun�nd mina pe ei
S�-i �mpar�i �n dou� taberi
De nebuni �i de mi�ei...
�ntre timp pelasgii au devenit �i ei greci, precum �i tracii -- o fi gre�it Herodot sau probabil nu cuno�tea no�iunea de "politically correct" c�nd �i considera pe traci ca fiind alt neam dec�t grecii.
Istorie, istorie, istorie ... s�raca istorie.
Singurii care nu �i l-au revendicat pe Alexandru ca fiindu-le neam �i str�mo� ... sunt romanii...
Capul ce se pleac�
Sabia nu �l taie
Dar cu umilin��
Lan�u-l �ncovoaie...
Herodot �n "Istorii V.9" spunea: "del la Padurea Hercinica, limita vestic� a spa�iului pelasgo-tracic trece prin Alpii R�s�riteni, ocolind Noricum, provincie cu popula�ii predominant Dacice �i Celto- Germanice, �i apoi cobor�nd la Aquileea (azi Terzo d'Aquileia - Italia), �n golful Vene�ienilor. De aici, limita vestic�, sud-vestic� a spa�iului pelasgo-tracic urm�rea ��rmul M�rii Adriatice, �ntreg ��rmul de vest al Peninsulei Balcanice, p�n� �n Creta.
Popula�iile, neamurile pelasgo-tracice de la Marea Adriatic�, din "�inuturile ilirice", atingeau potrivit informa�iilor lui Strabon, din Geografia (VII, 5,1 - "Istrul �i Alpii dintre Italia �i Germania"): "popula�iile pelasgo-traco-ilirice �ncep de la acel lac (n.a. este vorba de lacul Constanta din Elve�ia de azi) al�turi de care locuiesc Vindelicii, Re�ii �i Helve�ii... Amintitul teritoriu (Alpino-Panonico-Iliric), Dacii l-au pref�cut �ntr-un pustiu, �n urma r�zboiului �n care i-au biruit pe Boi �i pe Taurisci - seme�ii celtice de sub st�p�nirea lui Critasiros. Dacii pretind c� �inutul acesta ar fi al lor, cu toate c� este desp�r�it de ei prin r�ul Parisos (n.a. Paar de azi �n Germania) care vine din mun�i �i se vars� �n Istru (Dun�re)..."
Originea acestui popor, tracic, c�ruia geografia �i condi�iile climatice i-a h�r�zit culoarea alb� a pielii, men�inut� cu toate invaziile, �ncruci��rile �i suprapunerile orientale, se confund� cu cea a Arienilor Carpato-Danubieni, a vechilor Pelasgi, �ntemeietori ai Europei moderne de azi. �n ultima vreme, tot mai mul�i cercet�tori sunt de p�rere c� leag�nul vechii Europe este spa�iul Carpato-Dun�rean (Marija Gimutas), �n timp ce P. Bosch-Gimpera considera c� spa�iul din care au pornit popoarele europene este situat pe teritoriul dintre Valea Dun�rii, Marea Egee (Marea Tracilor) �i Marea Neagr� (Marea Getic�).
Istoricilor �i arheologilor li s-au al�turat �i unii lingvi�ti, printre care trebuie amintit Vladimir Georgiev. Importan�a Tracilor �i a spa�iului tracic a fost subliniat� �tiin�ific prima oar� de c�tre Vasile P�rvan.
N�scut la 28 septembrie 1882, �n c�tunul Perchiu din Comuna Huruiesti, Jud. Tecuci, fiu al unui �nv���tor rural, Vasile P�rvan, a fost un alt �ndr�gostit de Preistoria poporului roman. El ajunge la 27 de ani Membru al Academiei Romane, Profesor de istorie Antic� la universitatea din Bucure�ti, Director al Muzeului Na�ional de Antichit��i. El este autorul sintezei istorico-arheologice despre protoistoria Daciei, pe care a intitulat-o "Getica". �n aceast� lucrare V. P�rvan a pus �n eviden��, documentat �i conving�tor, m�re�ia poporului geto dac. El va muri timpuriu, �nainte de a atinge v�rsta de 45 de ani, l�s�ndu-ne un tezaur de nepre�uit, opera lui �tiin�ific�.
Din punct de vedere lingvistic, mul�i cercet�tori sus�in existenta unei Limbi Ariene, Carpato- Danubiene (Pelasgice) care a stat la originea limbii tracice, cu diferite variante locale. Av�nd �n vedere leg�turile �ntre Limba Hittit� �i Limbile Ariene, se poate afirma c� mi�c�ri de popoare au avut loc de la apus spre r�s�rit, adic� din Europa spre Asia �i nu invers. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovad� c� ace�tia s-au desprins din trunchiul carpato-danubian, european, p�trunz�nd �n Asia Mic�. Sunt suficiente dovezi de natur� arheologic� �i antropologic� (spune J,C. Dr�gan �n "Noi Tracii", pag.90) pentru a �ng�dui afirma�ia c�, �nc� din Epoca Neolitic�, �n spa�iul tracic �i �ntr-o arie limitrof� acestuia, exista o popula�ie autohton�, din care �i trag r�d�cinile Popoarele Istorice Europene, iar aceast� popula�ie poate fi considerat� din punct de vedere lingvistic ca prearian�. Consider�nd c� istoricii �i arheologii au neglijat, necuvenit, mitologia noastr� Traco-Dacic�, precum �i alte mitoc�nii, cu scrieri epice precum sunt Vedele �i Upanisadele sanscrite, consider c� introducerea lor �n circuitul cercet�rilor ar fi �n avantajul nostru, al rom�nilor �i �n special �n avantajul ilumin�rii trecutului �ndep�rtat al continentului European.
Simpozionul interna�ional de tracologie care a avut loc �n Bulgaria (15-18 Mai, 1998) cu temele:
1. Cel mai vechi simbol pre-tracic g�sit �n lume -- zvastica -- 6,000 BC
2. Primele ornamente �i m�ti de aur (tracice) g�site �n lume - 3,800 BC (karanovo V-VI)
3. 1600 de tezaure ale regilor Traci -- cele mai frumoase din lume.
4. Noi splendori tracice.
�n Iliada Homer spunea despre traci "Armatele lor str�luceau de scuturi de aur �i tezaurele lor erau a�a de pre�ioase c� regele Priam (rege al Troiei-Tracice) a putut s� ia �napoi, de la greci, capul fiului s�u mort, numai dup� ce le-a dat acea faimoas� Cup� Tracic� de Aur".
Toate marile civiliza�ii au �nflorit pe v�ile unor mari fluvii �i �n special la gurile de v�rsare ale acestora: cea Egiptean� pe Nil, cea Mesopotamian� �ntre Tigru �i Eufrat, cea Indiana pe Ind �i Gange, cea Chinez� pe Fluviul Galben, iar cea European�, cu voia sau f�r� voia "marilor profesori de istorie �i arheologie", pe valea (Istrului, Danubiului) Dun�rii �i �n special �n zona deltei acesteia. Acesta este leag�nul adev�rat al civiliza�iei Proto-Europene, �n str�vechea vatr� tracic� a Carpa�ilor, a dun�rii Carpatice. Aici veneau grecii �n antichitate s�-�i caute L�na de Aur �i bog��iile agricole dun�rene. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epoc� de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dun�rii �i L�ca�ul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului.
Uita�i-v� pe hart� �i ve�i vedea ce fantastic ar�ta acest spa�iu, unde din trupul mun�ilor ��nesc izvoare ce se prefac �n r�uri care se desf�oar� ca un evantai spre Dun�re, str�b�t�nd v�i calme �i dealuri molcome, prielnice agriculturii �i p�storitului. De sus, din avion aceast� re�ea hidrografic�, cu forma de elips�, seaman� cu un Ou al Genezei. Mun�i de sare, f�r� de care e greu de conceput via�a omului �i cre�terea vitelor, reprezenta �n antichitate o bog��ie mai mare ca aurul, poate cea mai de seam� bog��ie pentru oamenii vechimii, bog��ia vie�ii. Nimic nu este mai presus dec�t "sarea �n bucate" spune o veche poveste dacic�.
Bog��iile solului �i sub-solului au f�cut ca spa�iul tracic s� fie r�vnit de triburile �i popoarele �nvecinate -- spre acel El Dorado al Antichit��ii �i orientau dorin�ele jefuitoare vecinii. "Invadatorii europeni au venit �i �nc� mai vin de la r�s�rit. Mi�c�rile dinspre sud spre nord fiind determinate nu at�t de cauze economice c�t �i de modific�ri ale climatului, de schimbarea florei �i faunei cum a spus �i J. Dr�gan "orice pom ce d� roade �i semin�e, caut� s� le r�sp�ndeasc� �n preajm�, a�a �i neamul nostru al daco-tracilor, prin triburi prolifice, a rodit �i s-a r�sp�ndit fie la marginea teritoriului sau de vie�uire, fie deplas�ndu-se la distan�e mai mari p�n� �n Asia ori trec�nd str�mtorile Bosforului �i ale Dardanelelor p�n� �n Anatolia; a�a au ajuns rmamani-dardanii s� ridice ora�ul cetate Troia, iar brigii s� alc�tuiasc� o "Filial�" care a luat numele de Frigia; mysii nu erau altceva dec�t o f�r�m� a moe�ilor din sudul Dun�rii; mesapii, iapygii �i veni�ii din Italia de r�s�rit erau surplusuri ale traco-illirilor din Dalma�ia �i din Panonia (unde a existat Statul Rama - p�n� la venirea Ungurilor). Extinderea neamului Carpato-Danubian se poate asem�na cu o explozie atomic�, av�ndu-�i epicentrul acolo, acas�, �n Tara Soarelui, �n Daksha pre-sanscrit�, ariana. �i vom g�si pe str�mo�i pe r�ul Hipanis (Bug) �i Borystene, Nipru). Cimmerienii vor fi �mpins de c�tre Sci�i spre sud, dar �i ei Sci�ii se vor topi �n Marea Popula�ie Tracic�, traciz�ndu-se, l�s�nd �n urma lor doar ... un nume. Ei tracii care se �ntindeau spre apus p�n� la Oceanul Atlantic, au p�truns �i pe Valea Vistulei �ntemeind cet��i ca Getidava; alte ramuri ca Etruscii �i Venetii se vor �ndrepta spre Valea Padului. Peninsula Italic� au cucerit-o de cel pu�in 4 ori, ultima data sub conducerea Str�lucitorului Raman Enea -- plecat din zona Oltinei (Dobrogei de azi) ori dup� Homer �i Virgilius, de la Troia. C�nd Demostene �i Ificrate socoteau ca o cinste faptul c� mamele lor fuseser� trace, c�nd grecii "ne �mprumutau" zeii schimb�ndu-le doar numele, �nfrupt�ndu-se din plin din miturile �i credin�ele geto-dacilor, cum s� nu ridic�m vocea azi, noi urma�ii acelor Daco-Traci �i s� spunem lumii Adev�rul. De ce s� t�cem, umili�i �i fura�i de al nostru trecut glorios din dorin�a "inteligent�" de a nu ne sup�ra "vecinii"! Cine au fost �i cine sunt ei vecinii!
Niciodat� un popor umil �i fricos nu a fost respectat, niciodat� un iepure nu va sta al�turi de un lup! Daco-Romani - Trezi�i-v�, scoate�i-v� ochelarii de miopi, primi�i de la vecini �i uita�i-v� cu m�ndrie, acolo de departe �n trecut, redescoperi�i-v� �i m�ndri�i-v� cu voi. Nu este nimeni �n toat� Europa, care s� aib� o istorie mai veche, mai frumoas� �i mai fantastic�, ca a noastr�.
Noi nu trebuie s� uit�m c� suntem aici, pe acest P�m�nt European primii, �naintea grecilor, italienilor, francezilor, germanilor ori turcilor, �naintea englezilor ori slavilor.
Ei to�i noii veni�i doresc ca noi s� nu fi existat; astfel ei s� aib� drepturi! Ei spun c� Transilvania a fost un Vid de Popula�ie, astfel �nc�t ei au venit �i l-au umplut. Ei ne �ncurajeaz� �n prostia noastr� s� credem c� de fapt noi am ap�rut dup� 106 AD, prin unirea dintre "doi b�rba�i" Traian �i Decebal. Traian - cuceritor a 14% din teritoriul Daciei, �n urma unui r�zboi fraticid.
Noi avem istoria noastr�, cu mii �i mii de ani �naintea sosirii romanilor pe c��iva kilometri din teritoriul Daciei, iar istoria noastr� a �nceput atunci, de mult c�nd noi am �nceput s� f�urim Europa, s� cucerim Asia: China, India �i Japonia, Anatolia, Sumerul �i Asia Mic�, Palestina �i Mesopotamia, Nordul Africii.
Aceasta este istoria noastr�, a Carpato-Danubienilor, Pelasgilor, Tracilor, Daco-Romanilor, Noi Daco-romanii reprezent�m coloana vertebral� a istoriei lumii contemporane.''

Originea tracilor. ,,Tracii sunt cei mai vechi locuitori din spatiul Carpato-Danubiano-Pontic carora, datorita autorilor antici, le cunoastem numele. Dar pentru a studia originea tracilor este necesar sa stim cine au fost predecesorii lor. Despre aceasta ne povestesc doar materialele descoperite de arheologi.

In linii mari se poate afirma ca la etnogeneza tracilor au participat doua componente de baza: triburile locale de agricultori si crescatori de animale din spatiul Carpato-Balcano-Pontic si triburile de pastori veniti din stepa euroasiatica, numiti conventional indoeuropeni.

Indoeuropenii se evidentiaza incepand cu intersectia mileniilor III � II i.Chr. Aceste triburi de pastori s-au extins din stepa euroasiatica pana la oceanul Atlantic la Vest si raul Ind la Est. Ei inaltau pretutindeni tumuluri - "Kurgane", unde isi inhumau (apoi si incinerau) mortii peste care asterneau ocru rosu-simbol al sangelui, adica al vietii. La inceput toti indoeuropenii vorbeau aceeasi limba. Cu timpul, insa, contactele lor cu diverse triburi locale au dat nastere unor mari grupuri etnice: iranienii, elinii, italicii, celtii, germanicii.

in spatiul Carpato-Dunarean triburile de pastori indoeuropeni au intrat in contact cu triburi sedentare neolitice. Unele dintre acestea sunt cunoscute ca purtatori ai culturii Cucuteni (sau Cucuteni-Tripolie), recunoscuta in istorie drept cea mai veche civilizatie europeana. Convetuirea triburilor venite cu cele locale a pus baza unei prime sinteze, conventional numite pretracice. Indoeuropenii si-au impus limba, dar au fost asimilati de catre populatia locala. O problema discutata de catre istorici este determinarea timpului si locului acestei sinteze.

Istoricii bulgari sustin ca sinteza s-a produs in Peninsula Balcanica inca in epoca neolitica (mileniile IV-III i.Chr.). Istoricii romani scriu despre o asemenea sinteza in epoca bronzului. Ea si-a gasit expresie in cultura arheologica Monteoru (mileniul II i.Chr.) La cumpana mileniilor II-I i.Chr., odata cu inceputul epocii fierului, in spatiul Balcano-Carpatic se cristalizeaza etnia tracilor timpurii. (La est de Carpati sapaturile de la Sihleanu, Ramnicile, Holercani, Hansca; in spatiul intracarpatic -Igrita-Lapus si la sud-vest de Carpati - Suzoni, Bolde-Karaburma). 15174glk17dpv3z

Istoricii romani considera ca grupurile pretracice, constituite in regiunea actualului Banat (Romanesc si Sarbesc), s-au extins spre Vest in secolele XIV-XII i.Chr., atingand bazinul Transilvaniei si Est-Carpatic, unde au intrat in contact cu triburile culturii Noua. in Transilvania, in afara de cultura Noua, erau prezente si alte culturi locale - Wieltemberg, Otomani etc. in urma contactelor dintre diferite triburi s-au format tracii timpurii. Acest proces are loc in perioada trecerii de la epoca bronzului la cea a fierului. Epoca fierului se imparte in doua faze (varste). Prima faza a fierului, raspandita la tracii timpurii, era numita Hallstattul tracic (dupa o localitate din Austria) si cuprinde perioada anilor 1200-650/600 i.Chr. O a doua faza a epocii fierului, numita Latene (dupa o plaja a unui lac din Elvetia), va cuprinde perioada 650/600 i.Chr. -105 d.Chr.

La prima varsta a fierului s-a produs procesul de individualizare si consolidare a lumii tracice, care popula spatiul de la Marea Egee si peninsula Anatolica-la Sud, si pana la raul Nipru - la Nord; de la Tisa Superioara - la Vest, pana la Marea Neagra -la Est.

Sapaturile arheologice din diferite zone locuite de traci au scos la iveala multe monumente ale culturii lor materiale (Insula Banului la Dunare, la Babadag (in Dobrogea), Cozia (in Muntenia), Saharna-Solonceni (Republica Moldova), Cernolesc (la est de Nistru) etc.), care prezinta un ansamblu de culturi inrudite ale hallstattului tracic timpuriu, toate apartinind lumii tracice.

Triburile tracilor. Tracii au fost atestati pentru prima data in izvoare scrise in poemele lui Homer "Iliada" si "Odiseea". Tot aici apare si denumirea teritoriului locuit de acestia - Trada (secolul al XIII i.Chr.) lp174g5117dppv

Istoricul Herodot (484-425 i.Chr.) afirma ca ""Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, dupa cel al inziloi". Numarul triburilor lor depasea cifra de o suta. Acelasi autor afirma ca "daca ar avea un singur conducator sau daca tracii s-ar intelege intre ei, neamul lor ar fi de nebiruit si cu mult mai puternic decat toate neamurile".

La cumpana mileniilor II-I i.Chr. tracii inregistreaza o maxima extindere teritoriala, cea mentionata mai sus. Spatiul imens ocupat de ei a favorizat aparitia diferentierii lor lingvistice si culturale. Ca urmare, pe parcursul primei jumatati a mileniului I i.Chr. tracii timpurii s-au divizat in cei situati la sud de Muntii Balcani (Haemus) - tracii de sud (meridionali) si cei de la nord de acesti munti-tracii de nord (septentrionali).

La sud de Balcani autorii antici au mentionat urmatoarele triburi: odrisii, briantii, coralii, crestonii, crobizii, moesii, tribalii, besii etc.

Dintre triburile balcanice o organizatie statala au reusit sa formeze odrisii. Regatul lor a fost intemeiat de Terves I (470-440 i.Chr.), urmat apoi de regele Sitalkos (440-424 I.Chr.). Istoricul grec Tucidide (460-398 I.Chr.) scria ca "intemeierea regatului odrid a creat o forta care nu era intrecuta decat de sciti". Regatul dispunea de 150.000 de luptatori, dintre care o treime erau calareti.

La nord de Balcani locuiau getii (pe ambele maluri ale Dunarii), daci (in zona intermontana a Carpatilor), costobocii (nordul Transilvaniei), tiragetii (la gurele Nistrului), carpizii (in centrul si nordul Moldovei), agatarsii (in Transilvania si Podisul Moldovenesc) s.a.

La mijlocul mileniului I i.Chr. in viata tracilor de nord se produc schimbari esentiale cu caracter economic, politic si cultural, generate de factori interni, precum si de influenta civilizatiei eline, a tracilor de sud si a scitilor.

in procesul de consolidare a tracilor de nord un rol deosebit le-a revenit getilor, care locuiau pe teritoriul dintre Balcani, Bug, Muntii Carpati si Marea Neagra. In acest spatiu au fost descoperite 345 de monumente ce le apartineau, majoritatea carora (242) erau situate la Est de Carpati.

Getii locuiau in cetati fortificate si aparate de maluri abrupte sau dealuri stancoase. in Codrii Orheiului asemenea cetati erau situate la Butuceni, Furceni, Mascarauti, Scoc, Potarca etc. Cetatea de la Butuceni apare la intersectia secolelor X-

IX i.Chr. in secolele IV-II devine una din cele mai puternice fortposturi militare, fiind, posibil, centrul unei formatiuni politice.

Prima mentiune cu caracter istoric despre geti provine de la "parintele istoriei" Herodot. in relatarile sale despre campania imparatului persan Darius impotriva scitilor (anul 514 i.Chr.) el scrie despre rezistenta opusa de geti armatei persane. Aceasta impotrivire a avut consecinte grele - getii "au fost robiti pe data, macar ca ei sunt cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci".

Pe masura intrarii getilor in sfera de interese a lumii grecesti, numarul informatiilor despre ei creste. Legaturi de durata dintre geti si greci s-au stabilit odata cu crearea coloniilor grecesti in bazinul Marii Negre. Pe malul dobrogean, in secolul al. VII-lea. i.Chr. sunt create coloniile Tomis, Histria, Callatis (Mangalia) s.a. in secolul al Vl-lea i.Chr. la gurile Bugului de sud apare colonia Olbia, iar la limanul Nistrului-colonia Tira. De tot in bazinul pontic au fost create circa 90 de colonii.

Coloniile au adus o civilizatie superioara celei bastinase, cea ce a accelerat progresul populatiei getice, in secolele IV-III i.Chr. la ei incepe procesul de constituire a uniunilor de triburi, apoi a unor structuri militare si politice, predecesoare formarii statului (vezi capitolul 2).

Limba tracilor. Limba traca se inrudea cu alte limbi indoeuropene: sancrita, iraniana, balta veche, ilirica, idiomurile slave. Toate aceste limbi formau grupul satem al limbilor indoeuropene (un alt grup - kentum-formau limbile: greaca, latina, celta,

germana).

Sunt foarte putine date istorice despre limba tracilor. Versurile lui Ovidiu scrise in limba getica la Tomis (anii 8-17 d.Chr.) nu s-au pastrat. O inscriptie in limba traca a fost descoperita in 1912 la Ezerovo in Bulgaria. Inscriptia era scrisa cu caractere grecesti. Despre limba tracilor se poate judeca si dupa numele proprii toponimice, dupa denumirea ierburilor de leac care s-au pastrat in izvoare istorice.

Stabilirea unei limbi comune pe intreg spatiul locuit de traci prezenta o forma a unitatii lor etnice.

Divizarea tracilor in doua grupuri mari - de nord si de sud a stimulat diferentierea lor lingvistica. Unii cercetatori sunt de parerea ca este vorba de doua dialecte, iar altii, - de doua limbi diferite. Ultimii invoca argumentul ca la tracii de nord denumirile cetatilor se terminau cu sufixul -"dava", iar la cei de sud - cu "para", insa dupa cum relata scriitorul antic Strabon, toti tracii vorbeau aceeasi limba, cu mici diferente, de unde se impune concluzia ca limba unica a tracilor avea doua dialecte.

Ocupatiile si modul de viata. Tipul principal de asezare a tracilor era satul, alcatuit dintr-un numar restrans de locuinte. Casele construite la suprafata aveau pereti din barne, impletite cu nuiele si unse cu lut. Mai rar se foloseau locuinte sub forma de colibi si bordee. Multe localitati erau amplasate pe locuri inalte, fiind inconjurate cu santuri umplute cu apa. Localitatile intarite serveau drept resedinte ale capeteniilor de triburi (asemenea resedinte erau la Butuceni (Orhei), Racatau (Bacau), Otomani (Bihor), Sarata Monteoru, Babadag etc.)

Tracii, conform izvoarelor istorice, si mai ales conform imaginilor de pe Columna lui Traian si Tropeaum Traiani (din Dobrogea), erau oameni de statura potrivita, puternici, aveau un termperament aprins, erau luptatori experimentati in multe conflicte militare. Mediul natural in care traiau si modul de viata care il duceau le asigurau o viata lunga. Ei se imbracau in camasi lungi incinse cu brae, purtau pantaloni (itari) din canepa sau in, dar iarna cojoace. Persoanele din mediul aristocratiei tribale (numiti tarabostes sau, in latina, "pileati") purtau pe cap caciuli de postav, pe cand oamenii de rand (numiti comati sau, in latina, "capillati") erau cu capul descoperit, iar la necesitate il acopereau cu o gluga. Femeile purtau camesi cu maniei croite din materialul intreg, catrinte (fuste), iar pe cap o basma. Acest port se aseamana cu portul national al taranilor romani de astazi din zona de munte.

Tribul era forma principala de convetuire a tracilor. Fiecare trib avea un teritoriu propriu. Conducatorii razboinici si slujitorii cultelor religioase (sacerdoti!) aveau un rol deosebit in organizarea tribului. Posibil ca pe langa conducatorul tribului exista un sfat al batranilor, reprezentanti ai aristocratiei tribale. Aceasta parte activa a membrilor comunitatii capata posibilitate de a acumula bunuri materiale, ceea ce va duce la o stratificare sociala.

Ocupatiile tracilor au progresat in continuu, avand la baza agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile. Agricultura primitiva se practica cu brazdarul din lemn sau corn de cerb. in secolul al V-lea I.Chr, in agricultura se generalizeaza unelte de fier. in secolul al II-lea i.Chr. tracii de nord au preluat de la tracii de sud brazdarul de fier. O ocupatie de baza era si cresterea animalelor. Spre sfarsitul mileniului al II-lea i.Chr. tracii foloseau calul domestic in activitatea gospodareasca si militara. Dintre mestesuguri cele mai importante era metalurgia (prelucrarea bronzului, apoi a fierului, a metalelor pretioase) si ceramica, in prima jumatate a mileniului I i.Chr. tracii au preluat roata olarului, probabil de la greci.

Arta si credintele tracilor. Arta tracilor si-a gasit intruchiparea in ornamentarea ceramicii, in figuri zoomorfe si antropomorfe din lut ars, in podoabe de bronz, aur, argint, decoruri pe unele arme. Aceste opere marturisesc despre un gust frumos si o tendinta de a reda cu multa fidelitate realitatea. Influentele externe (grecesti, scitice etc.) se imbina armonios cu elementele locale.

Decorul in forma de cerc de pe vase si arme denota atasamentul tracilor fata de cultul Soarelui. Credinta lor era politeista (mai multi zei). Zeul suprem era Zalmoxis (dupa Herodot) sau Zamolxis (dupa Strabon). Herodot scrie si despre zeul Gebeleizis, zeul soarelui. In opinia unor istorici acesta a fost initial numele zeului suprem al dacilor, care apoi a fost inlocuit cu Zamolxis.

Autorii antici scriu ca tracii credeau in nemurire. Se credea ca cel decedat pleaca la Zamolxis. La fiecare 4-5 ani tracii trimiteau zeului suprem un sol, sacrificand cu acest scop pe un membru de vaza al tribului (prin aruncarea peste suliti ridicate in sus). Tracii practicau atat incinerarea (arderea), cat si inhumarea (inmormantarea) celor decedati, in mileniul I i.Chr. predomina incinerarea.

Unitatea etno-culturala a geto-dacilor. La sfarsitul mileniului I I.Chr, izvoarele istorice tot mai des ii pomenesc de rand cu getii si pe daci. Pentru prima data ei sunt mentionati de Caesar in lucrarea "De bello galico", la mijlocul secolului I i.Chr. in istoriografia moderna pentru denumirea tuturor triburilor nord-dunarene este folosita denumirea de geto-daci. Aceasta denumire tine cont de diferentierea regionala a triburilor, deoarece getii locuiau in regiunea de ses de la sud si est de Carpati si pe ambele maluri ale Dunarii de jos, iar dacii-in regiunea intermontana din Carpati Pe de alta parte aceasta denumire exprima unitatea etno-lingvistica si culturala a acestor triburi. Se presupune ca denumirea "dacii" provine de la daos-"lup" in limba inrudita a frigienilor. Despre aceasta par sa marturiseasca stindardele dace de pe Columna lui Traian, care erau prezentate in forma de balaur cu cap de Iun in unele izvoare se folosea denumirea de geti pentru daci de catre greci si de daci pentru geti (de catre romani. Deci, scriitorii greci si romani au folosit aceste denumiri pentru triburi sau uniuni tribale care etnic nu se deosebeau si vorbeau in aceeasi limba.''

� Acum citeva zile am aflat, ca hiperboreenii, au avut sediul in Carpati. In curbura Carpatilor. Si au format citeva zeci de procente din populatia mondiala. Deci nu e minciuna ca populatia carpatina, a avut rol de civilizare.�

Al�turi de Dun�re si Marea Neagra, Carpa�ii - "Corona Montium" - constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. �nsu�i numele acestor mun�i deriva de la numerosul �i puternicul popor liber geto-dacic al carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informa�ii istorice grece�ti. Carpa�ii Rom�ne�ti apar�in sistemului muntos alpino � carpato - himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lan�ul carpatic �ncepe la nord de Bratislava �i ajunge p�n� la r�ul Timok, �n Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Carpa�ilor o dep�e�te pe cea a Alpilor, �n�l�imea lor fiind �ns� mai mica. Carpa�ii se �mpart �n mai multe grupe: Carpa�ii Occidentali, P�duro�i, Orientali si Meridionali, extinz�ndu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei �i Rom�niei. Carpa�ii Rom�ne�ti �nconjoar� bazinul transilv�nean dinspre nord, est, sud �i vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numi�i, pe bun� dreptate, "coloana vertebral�" a spa�iului mioritic.
Carpa�ii sunt contemporani cu Alpii, dar mult mai pu�in �nal�i (doar c�teva v�rfuri, din Carpa�ii Meridionali, dep�esc 2 500 m). Trec�torile prin mun�i au asigurat din totdeauna leg�turile dintre marile regiuni isto�rice. Pu�ine sunt chiar pe la baza muntelui: pe valea Oltului se trece u�or din Transilvania �n Oltenia �i Muntenia, prima ��osea" pe aici fiind construit� de rom�ni.
Alte trec�tori sunt pe la 1 000 m (Predeal) sau chiar mai �nalte (Prislop, �n Carpa�ii Orientali, la peste 1 400 m). �n general drumuri mai grele erau �ntre Moldova �i Transilvania �i Maramure�, cu p�suri �nalte.
Dac� num�rul de trec�tori, de vale sau de culme, s-a dovedit a fi suficient pentru circula�ia oamenilor din toate timpurile, forma curioas� a Carpa�ilor nu poate fi trecut� cu vederea, nici urm�rile sale geopolitice. Carpa�ii nu m�rginesc o regiune anume �i nici nu despart bazinele unor fluvii (r�urile izvor�te de pe orice latur� a lor ajung, toate, �n Dun�re). Provinciile rom�ne�ti situate �n afara Carpa�ilor sunt cu at�t mai deschise �i mai penetrabile dinspre zonele vecine (geografic �i istoric) pusta maghiar�, stepa ruseasc� cu c�t se dep�rteaz� de mun�i. Numai Transilvania istoric� e �nconjurat� de mun�i (�i, �n m�sura �n care ace�tia erau �mp�duri�i, ea era cu adev�rat ��ara de dincolo de p�duri"). Deci numai �n Transilvania o mare depresiune geografic�, cu ad�postul ei natural e dublat� de un ad�post ori bazin istoric delimitat printr-un lan� muntos. La scara �ntregului teritoriu rom�nesc a�ezarea Carpa�ilor nu face dec�t s�-1 taie; muntele care ar trebui s� despart� pe rom�ni de alte neamuri, ca o grani�� natural� (A.D. Xenopol, dup� teoria lui O. Barot), nu face dec�t s�-i despart� pe rom�ni �n mai multe provincii istorice. De�i Carpa�ii au traversat regiuni locuite de acela�i popor, cu o cultur� unitar�, diferen�ierile marcate de lan�ul muntos fiind minime, totu�i dispunerea mun�ilor n-a fost f�r� urm�ri �nsemnate �n istoria politic� �i statal� a rom�nilor �n Evul Mediu; chia". �n antichitate vedem un anumit rol al Carpa�ilor �n repartizarea teritoriilor diferitelor provincii dacice ale Imperiului Roman.
O descccoperire de ultima or��ntr-o peșter� a fost descoperit faptul c� apa cald� este tot o invenție, rom�neasc�, ce dateaz� di anul 8000 �naintea erei noastre�.

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

,,Civilizatii dacice : Pelasgii, pãrinþii geto-dacilor



�n perioada 2.700-1.700 �. H., �n spaþiul carpato-danubian are loc etnogeneza popoarelor vest-europene, care ºi-au tras rãdãcinile din populaþia autohtonã. Aceastã populaþie autohtonã a rãmas cunoscutã �n miturile scriitorilor antici sub numele de pelasgi, av�nd ca cei mai veritabili urmaºi �n Occident pe bascii de astãzi, �n Spania, unde a fost creatã cetatea pelasgã Uxama. Miturile elene �i considerau pe aceºti pelasgi ca fiind �dioi� (divini) ºi �primii locuitori ai pãm�ntului�.

Herodot, �n vestita sa lucrare Istorii, spune cã pelasgii au fost primii locuitori ai Greciei ºi Italiei, aparþin�nd rasei europene. Erau veniþi din nordul Dunãrii. Felix Colson afirmã cã: �toþi dacii erau pelasgi�. �n plus, numele Ion, care era pãrintele eponim al pelasgilor se regãseºte numai la daco-rom�ni ºi la basci.
Crearea Imperiului Pelasg a avut loc dupã glaciaþiunea Wurm, N. Densuºeanu afirm�nd cã pe la anul 6.000 �. H. Acest mare imperiu avea centrul administrativ, politic, religios �n regiunea Munþilor Carpaþi, probabil cu precãdere �n Ardeal ºi avea o vastã �ntindere: Europa, Nordul Africii ºi o parte din Asia.
Pelasgii sunt descriºi �n lucrãrile a numeroºi autori antici, dintre care amintim pe Homer, Herodot, Hesiod, Pausanias, Diodor din Sicilia, Eschil, Apollodor. Pentru toþi aceºti autori pelasgii erau un popor ales, descendenþi din vechii atlanþi, care aveau preocupãri ºi purtãri �nalte, regii lor fiind consideraþi zei.
Pelasgii au migrat din aceste zone foarte bogate ºi propice dezvoltãrii ºi sporului demografic, popul�nd Europa, ajung�nd �n Nordul Africii, �n Asia Micã ºi chiar �n India, prin Rama.
Vasile Lovinescu redã o mãrturie de o valoare excepþionalã �n aceastã direcþie: un domn educat din perioada interbelicã, dorind sã convingã un þãran bãtr�n cã svastica este un semn strãin, importat din afarã (se ºtie cã nemþii l-au preluat �n propoganda lor de la hinduºi), a primit replica urmãtoare: Ba nu, e de aici, �l avem de pe vremea uriaºilor. �n textele grecilor antici se vorbeºte despre titani sau uriaºi care trãiau �n Þara Zeilor (identificatã cu þinutul carpato-dunãran) ºi, mai mult, cercetãtorii au descoperit �n zilele noastre schelete de oameni care mãsurau �ntre 2 ºi 4 metri. Acest mister nu a fost elucidat p�na acum ºi bine�nþeles cã nu a fost dat publicitãþii.
Nu intrãm acum �n amãnunte pentru a dovedi contrariul a ceea ce afirmã istoricii oficiali (care ne ��nvaþã� cã suntem �n primul r�nd urmaºii romanilor, ca ne datorãm lor limba ºi civilizaþia actualã) pentru cã ne-am extinde prea mult, dar existã �n aceastã direcþie dovezi, ºi chiar numeroase.
Pelasgii aveau o limbã comunã, unicã, o limbã prelatinã, aºa-zisa protolatina. Grecii afirmau, la venirea lor �n europa, cã pelasgii vorbeau o limbã barbarã, diferitã de a lor. Quintilian aminteºte cã, dacã se adaugã la cuvintele latine, ori, se lãsau pe dinafarã unele litere sau silabe, se obþinea vorbirea barbarã. Dupã unii autori, limba barbarã avea carcterul unei limbi latine vulgare sau rustice. Romanii �nºiºi erau etichetaþi de cãtre greci ca vorbitori de limbã barbarã. Poetul Ovidiu ºi-a compus ultimele versuri apel�nd la latina barbarã a geþilor, at�t de apropiatã de latina literarã ºi a afirmat cã el �nsuºi a devenit un poet get. Pe Columna lui Traian, dialogul dintre solii daci ºi �mpãrat se face fãrã translatori, �n deplinã �nþelegere. ªi nu putem crede cã �dacii cei m�ndri ºi nemuritori� s-au servit de latina �mpãratului.
Dar, cel mai important argument este acela cã romanii nu au reuºit sã-i romanizeze pe daci �n 165 de ani, la fel cum nu au reuºit sã-i romanizeze nici pe greci �n 600 de ani, pe egipteni �n 400, pe evrei �n 300, pe maltezi �n 1000 de ani ºi cum nu au reuºit sã creeze o limbã unitarã nici chiar �n Italia, unde se vorbesc 1500 de dialecte. Toate limbile cu caracter latin rezultã din originea lor veche pelasgã ºi nu din romanizare.
Nicolae Densuºianu remarcã faptul cã majoritatea popoarelor civilizate din vechea Europã au �mprumutat �n religa lor panteonul pelasgic, pe care l-au gãsit la vechii locuitori. Cea mai arhaicã religie, dar poate ºi cea mai �naltã ºi profundã de p�nã acum, o reprezintã adorarea Cerului ºi a Pãm�ntului. Grecii personificau Cerul prin Uranus, iar Pãm�ntul prin Geea sau Gaia. Cerului i s-au dedicat cele mai mari �nãlþimi muntoase ºi pe teritoriul Daciei ne stau mãrturie monumentele megalitice din Carpaþii Meridionali.
Originea acestei cosmogonii era consideratã �n epoca clasicã a Greciei ca fiind barbarã. Herodot ne spune cã grecii au primit numele divinitãþilor, pe care egiptenii spun cã nu le cunosc, de la pelasgi. La romani, Cerul ne apare sub denumirea de Kerus sau Cerus Manus (Magnus), expresie identicã cu Megas Uranus �nt�lnit la Hesiod, �n lucrarea sa Theogonia.
Dar cine este Uranus? Textele vechi ni-l prezintã ca pe primul monarh al marelui Imperiu Pelasg, cel dint�i om care a guvernat lumea. Acesta nu era un om obiºnuit, ci unul cu deosebite calitãþi ºi �nzestrãri divine, merite pentru care oamenii l-au divinizat. Uranus i-a �nvãþat pe oameni sã construiascã colibe din lut. Dupã Hesiod, Uranus era fiul Geei sau, dupã alte tradiþii al Istrului. Denumirea sa �nseamnã Munteanul, cel de la munte. Acest munte nu era altul dec�t lanþul Carpatic.
Dupã �ncetarea din viaþã a lui Uranus, domnia marelui Imperiu Pelasg va trece la fiul sãu, Saturn. Acesta este de asemenea unul dintre cei mai mari regi ai ginþii pelasge. Astfel �n cadrul ritualurilor, care erau aceleaºi, numele lui Uranus a fost �nlocuit cu Saturn. Sub domnia lui Saturn, omenirea face un progres enorm pe calea civilizaþiei. Saturn este acela, dupã cum spun tradiþiile vechi, care i-a determinat pe oameni sã pãrãseascã viaþa sãlbaticã, �i adunã �n societate, le dã legi ºi i-a �nvãþat agricultura. El este �ncepãtorul ºi propagatorul fericirii omeneºti. Sub imperiul lumesc al lui Saturn este identificat paradisul terestru al Bibliei, acele secole pline de abundenþã, c�nd pe pãm�nt dominau justiþia ºi buna-credinþã.
Cultul lui Saturn era rãsp�ndit �n special �n nordul Istrului ºi �n nordul Italiei. Saturn era la geþi acelaºi cu Zamolxis. Dupã cum ne spune Diodor din Sicilia, �n antichitate, �ntreaga regiune nord-vesticã era consideratã ca imperiul religiei lui Saturn.
Nicolae Densuºeanu considerã Sfinxul ca o reprezentare a lui Saturn, o legãturã a omului cu Cerul. El afirmã cã munþii Carpaþi era muntele cel sf�nt al pelasgilor, muntele Olimp din mitologia greacã, sau Atlas. Denumirile din Bucegi: Caraiman ºi Omul nu sunt altceva dec�t Cerus Manus al romanilor ºi Saturn, numit ºi Omul. De altfel, pentru antici, þinutul zeilor era zona hiperboreeanã, la nord de Istru.
Dupã cum amintea Vasile Lovinescu, nenumãrate surse antice i-au desemnat pe geto-daci ca fiind un popor hiperborean.
Eruditul poet grec Pindar (c.518-c.438) afirmase cã Apollo, dupã zidirea Troiei, s-a re�ntors �n patria sa de pe Istru (Dunãre), la hiperboreeni: "x nthon epeigen...es Istron elaLnon" (Olymp VIII, 47).
�n secolul al treilea, �nainte de era creºtinã, Apollonius din Rhodos arãtase �n Argonautica cã hiperboreenii sunt pelasgi locuind �n nordul Traciei.
Vergilius Maro (70-19), vestitul autor al Eneidei scria despre Orfeu: "Singuratec, cutreiera gheþurile hiperboreene ºi Tanais (Donul) acoperit de gheþuri, ºi c�mpiile niciodatã fãrã zãpadã, �n jurul munþilor Riphei (Carpaþi).
Strabon (c.63/58 �.e.c.- 21/25 e.c.) consemna: "Primii care au descris diferitele pãrþi ale lumii spun cã hiperboreenii locuiau deasupra Pontului Euxin (Marea Neagrã) ºi a Istrului" (Geografia XI,6.2).
Intr-o frumoasã epigramã, Martial (40-104) �i scria lui Marcellin: "soldat Marcellin, tu pleci acum ca sã iei pe umerii tãi cerul hiperborean ºi astrele Polului getic": "Miles, hyperboreos modo, Marcelline, triones/ Et getici tuleris sidera pigra poli" (Epigrame IX, 45). �n epistole, el numeºte triumful lui Domiþian asupra dacilor: "hyperboreus triumphus" (Epistulae VIII, 78), coment�nd: "De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori ºi-a scãldat calul �n zãpada geþilor; mereu modest, el a refuzat triumful pe care-l merita ºi n-a adus cu sine dec�t renumele de a fi �nvins lumea hiperboreenilor" (Epistulae VIII, 50).
Clement din Alexandria (mort �n jurul anului 215) �i atribuia lui Zalmoxis epitetul de hiperborean (Stromateis IV, 213).
Macrobiu (activ c.400) amintea de "regiunile udate de Don ºi Dunãre...pe care antichitatea le numea hiperboreene": Antichitatea avea cuvinte de apreciere la adresa geto-dacilor. Scriind despre geþi, Herodot, supranumit "pãrintele Istoriei", arãta: "ei sunt cei mai viteji ºi cei mai drepþi dintre traci" (Istorii IV, 93).
Revenind, Zeus era de asemenea la loc de frunte printre regii-zei ai pelasgilor, fiind fiul lui Saturn.
Dupã Saturn, odatã cu domnia lui Typhon, marele imperiu �ncepe sã decadã ºi sã se destrame.
Hermes se spune cã a domnit �n acea perioadã de �nceput al declinului, av�nd ca centru cultural, politic ºi spiritual tot regiunea din nordul Istrului. �n Dacia Hermes a rãmas ca Armis sau Sarmis, la sciþi Armes, la egipteni Thot ºi la fenicieni Taaut. Chiar Sarmisegetuza dupã unele opinii este reºedinþa lui Hermes. Dupã Herodot, regii din Thracia �l venerau pe Hermes ca fiind strãmoºul ºi �ncepãtorul dinastiei lor. �n tradiþiile istorice ale antichitãþii, Hermes era considerat ca �ntemeietorul tuturor ºtiinþelor divine ºi umane. Era privit ca izvorul cugetãrii.
Dupã domnia lui Hermes, succesiunea la tronul imperiului pelasg trece la Marte, pe care grecii �l numeau Ares. �n cele mai vechi texte egiptene, Marte ne apare ca fiind domnitor peste egipt, imediat dupã Typhon ºi Horus. El a domnit, conform lui Herodot ºi peste Scyþia. El era considerat ca un rege vechi naþional al geþilor ºi dacilor. Reºedinþa lui se aflã �n munþii geþilor ºi este, conform lui Virgilius, protectorul c�mpiilor getice. Iordanes scrie cã geþii era aºa renumiþi �nc�t se spune cã Marte, zeul rãzboiului se nãscuse la ei. La Homer, Marte este numit �ducele oamenilor celor drepþi�, iar oamenii cei mai drepþi ai antichitãþii au fost geþii, identificaþi cu hyperboreii. Despre Marte se spune cã i-a �nvãþat pe oameni sã fabrice arme din metal, cã a �nfiinþat oºti armate ºi i-a �nvãþat tehnici de luptã.
Dupã Marte urmeazã la tron Hercule. La Herodot, Hercule apare ca fiind pãrintele lui Agathyrsus, care domnise peste þinuturile de l�ngã Mureº ºi a lui Scythes, �ntemeietorul dinastiei Scyþilor. Armele sale obiºnuite erau cele din vechea Dacie: arcul, paloºul ºi mãciuca (buzduganul).
Dupã Hercule, figureazã �n listele egiptene Apollo ca domnitor al pelasgilor. Ca origine, Apollo era hyperboreu de la nord de Istru ºi Diana, sora sa, ne spune poetul Pindar cã petrecea �n þara de la Istru. Templul cel renumit al lui Apollo Hyperboreul se aflã �n insula cea sf�ntã de la gurile Dunãrii, Leuce, astãzi numitã Insula ªerpilor. Apollo era adorat cu deosebitã onoare �n toate regiunile Pontului Euxin. Apollo, ca divinitate a soarelui este reprezentat adeseori pe monedele naþionale ale dacilor cu numele Aplus ºi Lucu. Existã �n Dacia ºi oraºul Apullum, �nchinat lui.
Durata Imperiului pelasg condus de regii-zei este consideratã ca fiind de aproximativ 1500 de ani.
Iatã cum toate divinitãþile gãsite �n mitologiile popoarelor antice �ºi au originea �n aceste meleaguri, tradiþia lor fiind continuatã de cãtre geto-daci, transmiþ�ndu-se p�nã la noi �n colinde ºi tradiþiile pãstrate �n teritoriile rom�neºti. La geþi vom gãsi o spiritualitate nealteratã, remarc�ndu-se ulterior doar anumite tendinþe care amintesc de epoca decadenþei care va urma. Una dintre acestea unii cercetãtori considerã cã era sacrificiul uman, introdus mai t�rziu �n tradiþia geþilor.


Notã:
Acestea sunt materiale de la o conferinþã mai veche. Sunt preluãri din mai multe cãrþi, puse �ntr-o formã proprie. Principalele lucrãri din care s-au preluat date sunt:
Nicolae Densuºeanu, "Dacia Preistoricã"; Vasile Lovinescu, "Dacia Hiperboreeanã"; Eugen Delcea ºi Paul Lazãr Tonciulescu, "Secretele Terrei - Istoria �ncepe �n Carpaþi, vol. I""

din revista Zamolsis''

Ar cam trebui sa trecem mai sus de suzeta.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Nimeni nu poate contesta,adevarul istoric,acela ca leaganul civilizatiei porneste din stravechea Dacie.La fel ,nimeni nu poate contesta,ca jegul dobindit de Europa de vest ,in ultimele 6 decenii ,a fost curatat de catre urmasii dacilor dupa 1989,cind au emigrat in masa prin Italia,Germania,Franta etc.(exceptind tziganii)

Romanii ,trebuiesc sa inteleaga ca sunt pe cont propriu,iar politicienii traiesc din contributiile ,taxele si impozitele platite de romani. Mergeti la vot si holbati bine ochii pe cine puneti stampila,nu va hazardati ! Revoluționari,eliminați din rindul vostru impostorii,asa cum a fost și BLAGA care deținea Certificat de revoluționat ilegal.

,,In inima Ardealului, intr-o zona cu aparenta atemporala, se gaseste, probabil, cel mai misterios loc din Romania. Multa cerneala a curs pe margine subiectului padurii Hoia-Baciu, la fel cum multi pasi ai curiosilor au strabatut aceasta poarta intre lumi, in speranta surprinderii unei farame de paranormal. Unii dintre ei au avut intr-adevar parte de experiente inexplicabile care provoaca fiori reci chiar si celor curajosi. Cercetatorii nu au incotro si ridica neputinciosi din umeri, lasand loc liber celor mai diverse speculatii care inflacareaza imaginatia amatorilor de fenomene paranormale.

Avertismente din vremea stramosilor

Padurea Hoia-Baciu, este cu siguranta cea mai faimoasa locatie din Romania, unde au fost investigate si analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile. Zona in sine a devenit cu adevarat celebra pe mapamond de abia in anul 1968, cu toate ca localnicii stiau de existenta sa inca din cele mai vechi timpuri, ferindu-se de ea ca de un loc rau, unde se intampla lucruri peste puterea de intelegere a omului obisnuit. Toti stiau din mosi stramosi ca odata intrati printre copacii al caror fosnet venea parca din alta lume, toate spaimele subconstientului uman, prind brusc viata si apar in calea celui indeajuns de nesabuit incat sa se aventureze in acest loc . Din cele mai vechi timpuri, localnicii din jurul padurii de la Hoia-Baciu au observat pe propria piele ca odata ce au intrat in padure pentru a taia lemne, a cosi iarba pentru animale sau a culege fructe de padure sau ciuperci, ceva straniu se intampla cu absolut oricare dintre ei.



Inca de la primii pasi printre copaci, satenii se pomeneau asaltati de stari inexplicabile de greata, anxietate, senzatii de voma, dureri de cap si chiar arsuri aparute pe piele. Multa vreme, padurea Baciu din vestul orasului Cluj-Napoca a ramas un subiect tabu, oamenii temandu-se sa aduca vorba despre un loc pe care in sinea lor il credeau cazut sub un blestem greu, sau mai rau, insasi salas al Necuratului. Cel care a intreprins o adevarata munca de pionierat la aceea vreme in studiul fenomenelor paranormale din padurea de stejari, a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993).

Profesorul Sift a fost atras de faima padurii Baciu, intrigat fiind de povestile si intamplarile incredibile pe care le auzea de la localnici. In decada anilor 1950, a intreprins numeroase calatorii in padure, observand la fiecare incursiune intre copaci, o serie de umbre ciudate care il insoteau. Fire curajoasa, nu a abandonat cercetarile, izbutind sa fotografieze"umbrele". Surprizele si-au facut aparitia inca de la developarea cadrelor fotografice pe care se puteau observa, pe langa"umbrele" in cauza, multe alte forme, lumini si siluete pe care ochiul uman nu le putea vedea. Cercetarile lui Sift au continuat pana in pragul anilor 1960, cand tot mai multi cercetatori romani i-au preluat studiile si aveau sa fie atrasi de explorarea padurii Baciu.

OZN-uri in toata puterea cuvantului

Pe data de 18 august 1968, tehnicianul-militar Emil Barnea in varsta de 45 de ani, ignorand avertismentele satenilor, se afla in padurea Baciu pentru a petrece un sfarsit de sapatamana departe de stresul orasului. Impreuna cu el se aflau la acea data prietena sa, Zamfira Matea si alti doi prieteni de familie care au dorit sa-si pastreze anonimatul. In preajma orei 13.00, pe cand se afla in cautarea unor lemne pentru foc, Emil Barnea s-a pomenit brusc strigat de prieteni. Intors in poiana, alaturi de prietenii sai, Emil Barnea a apucat sa vada ceea ce parea un OZN care survola la viteza mica padurea Baciu, fara sa scoata niciun sunet. Straniul aparat zburator a inceput sa straluceasca brusc, facand in aer o manevra de rastunare. Fara veste, OZN-ul a accelerat spre cer intr-o directie usor oblica. Urmarindu-l prin vizorul aparatului foto, Emil Barnea a reusit sa-l mai surpinda in trei cadre. Dupa developarea filmului, tehnicianul clujean a contemplat cu stupoare fotografiile a ceea ce peste ani specialistii internationali ai fenomenologiei OZN aveau sa clasifice drept " cele mai clare imagini ale unui OZN fotografiat in Romania si fara indoiala, unele dintre cele mai bune imagini ale vreunui OZN fotografiat vreodata in lume".



Pana la acest moment, Emil Barnea intrase deja in contact cu Florin Gheorghita si Ion Hobana, probabil cei mai prestigiosi ufologi romani, care i-au confirmat autenticitatea fotografiilor. Dupa ce fotografiile au trecut si de "filtrul" autoritatilor vremii, au fost preluate de Agerpres, agentia nationala de presa, si facute publice inclusiv peste hotare. Celebritatea fotografiilor avea sa atinga noi culmi in decursul anului 1977 cand au fost prezentate de cate profesorul C.S. Vonkeviziczky in cadrul Congresului International de Ozenologie din Acapulco. Fotografiile au fost preluate imediat de toate cartile si revistele din lumea intreaga, care vizeaza cazuistica OZN.

Padurea Baciu continua sa fascineze, in special datorita relatarilor martorilor oculari care declarau ca se pot observa fenomene in cele mai stranii precum senzatii fizice inexplicabile, observatii de lumini de forme si culori diverse, umbre ciudate, voci si chipuri umane. Zona devine in scurt timp celebra printre specialistii in paranormal si ezoterism din intreaga lume, echipe intregi de cercetatori reputati din Germania, Franta, Statele Unite si Ungaria vizitand padurea Baciu in plina perioada comunista, si reusind sa prinda pe pelicula inexplicabilul de langa noi�

Cu paranormalul la fotografiat�

Odata intrat in padurea Baciu, ai senzatia foarte accentuata ca esti privit, ca de undeva din spatele fiecarui copac, mii de fiinte nevazute te privesc atent ca pe unul care a nimerit pe taramul lor. Aceasta senzatie este prezenta la toti cei care au pasit pragul straniei paduri. Vanatori, turisti, oficialitati, cercetatori, copii, persoane cu capacitate paranormala sau simpli curiosi. Cercetatorul Adrian Patrut din Cluj-Napoca si-a dedicat o buna parte din viata studierii si investigarii fenomenologiei paranormale din padure, fiind in prezent considerat cea mai autorizata persoana in ceea ce priveste misterele padurii Baciu.
Conform materialelor stranse de Adrian Patrut in zeci de ani de observatii, aparitiile fac parte dintr-un spectru larg al manifestarilor paranormale, ceea ce face dificila incadrarea lor intr-un singur subgen sau capitol al fenomenologiei necunoscutului.

In primul rand, padurea Baciu este faimoasa pentru aparitiile sale. Structuri imateriale sau materiale de forme diverse apar in fata ochilor curiosilor, fie ca este noapte sau miezul zilei. Majoritatea sunt invizibile pentru ochiul uman, fiind capturate insa de aparatele de filmat sau fotografiat. Unii ezoteristi considera ca sunt nimic altceva decat reprezentatiile spiritelor care populeaza universurile paralele. Urmeaza la rand anomaliile magnetice, fluctuatiile campului electromagnetic, emisiile infrasunet. Printre cele mai socante manifestari, se numara si urmele fara explicatie care apar pe pamant, zapada sau iarba, direct sub ochii privitorilor. Nici lumea vie nu a scapat neafectata de misterele padurii, efectele biologice manifestandu-se asupra plantelor si vegetatiei care prezinta forme de deshidratare, arsuri si necroze ale tulpinilor si frunzelor din anumite zone ale padurii.



Oamenii care trec accidental prin dreptul zonelor active (considerate de initiati ca fiind adevarate porti de trecere in alte planuri) se pomenesc cu arsuri de piele, roseata, iritatii, dureri de cap, senzatie amplificata de sete, anxietate, stari de lesin. Cele mai tipice aparitii sunt cele care se profileaza pe cerul de deasupra padurii. Din senin, apar pe cer, in zbor, figuri geometrice sub forma de piramide, sfere, cilindri, conuri, cuburi. Aceste forme geometrice care nu ar avea ce cauta pe cer in mod obisnuit, au fost fotografiate si filmate de sute de ori. Cele mai spectaculare sunt cele cu forma de OZN, pre-OZN sau qvasi-OZN. Padurea este celebra si datorita faptului ca intre hotarele sale, OZN-urile invizibile pentru ochiul uman, dar care pot fi fotografiate, sunt mai numeroase decat OZN-urile vizibile cu ochiul liber.

Nicaieri pe Terra nu a mai fost identificata o locatie cu aceste caracteristici. Aparitiile care produc cele mai mai mari temeri curiosilor sunt cele umanoide. Pare ca peste tot in padure exista capete umane care pandesc din invizibil. La fel ca in cazul OZN-urilor, marea lor majoritatea au fost observate in fotografii. Multi turisti care faceau poze de familie au cazut prada groazei cand le-au developat si au observat ca nu erau singuri in padure, zeci de capete inghesuindu-se uneori in fotografii. Pentru un plus de macabru, au fost identificate in fotografii inclusiv figuri ale unor persoane decedate�Un alt aspect care merita mentionat, este cel legat de starile tranzitorii intre radiatiile gama si beta, amplificate de distorsiunile magnetice asociate deseori cu aparitia unor siluete umanoide translucide, de culoare alba.

Poarta spre alte lumi

In anul 1993, cercetatorul Adrian Patrut a identificat in padurea Baciu o zona aparte pe care a denumit-o "Punctul 3 social activ". Zona cu pricina pare a fi centrul de maxima activitate pentru fenomenele paranormale observate in inima Ardealului. Cercetarile de pana in prezent au dus la stabilirea urmatoarelor concluzii :

Fenomenele din padurea Hoia-Baciu sunt in mod general discrete dar continue in timp.
Padurea in sine, ofera mai multe date cercetatorilor decat amatorilor de spiritism.
Fenomenele sunt in mod clar evidente, fiind necontestate chiar si de cei mai sceptici oameni de stiinta.
Se pare ca exista o legatura intre prezenta in padure a persoanelor cu capacitate de medium si aparitia fenomenelor misterioase.
Frecventa fenomenelor paranormale este una fluctuanta, cauzele fluctuatiilor nefiind descoperite in totalitate. Exista, de asemenea, un consens general in randul specialistilor in parapsihologie, conform caruia Padurea Hoia-Baciu este o "poarta" interdimensionala prin care spiritele, fie ele ale celor decedati recent sau inca neincarnati, pot intra in dimensiunea material-fizica a planetei Terra. Initiatii in stiintele ezoterice sustin insa ca Padurea Hoia-Baciu ar fi un portal intre planul astral si cel teluric, zona intermediara similara cumva Purgatoriului lui Dante, unde sufletele decedatilor adasta timp de 40 de zile, in care li se hotaraste soarta si le se judeca faptele�

Fenomenele inregistrate in padurea Baciu nu sunt singulare pe mapamond. Harta locurilor de pe Terra care contin zone cu fenomene asemanatoare, cuprinde si Desertul Mojave si Gloful Breeze din Statele Unite, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia, Muntele Kailasa din Tibet. Cu toate acestea, padurea Hoia-Baciu este considerata de toti marii parapsihologi , drept cel mai important areal al manifestarii fenomenelor parapsihologice de pe intreaga planeta.''