Romania leaganul civilizatiei europene!

De la: viostup, la data 2010-11-04 20:12:48
Trebuie la nesf�r�it s� tr�im �n aceast� minciun� a latinit��ii adus� de aiurea de indivizi care s-au g�ndit numai la c�tigul �i sminteala lor f�r� a c�nt�ri �i ce rezult� din aceast� ac�iune �i cu parul ne-au b�gat �n cap t�mpenia la zeci de genera�ii?
Eu am f�cut un pas mare pe drumul dezrobirii spirituale a poporului rumun dar trebuie continuat cu:
- accesul liber la t�bli�ele de plumb aflate la Institutul de Arheologie din Bucure�ti, cele de la m�n�stirea Sinaia �i alte dovezi arheologice cu scriere getic� din �ar�.
- analizarea arheologic� �i spiritual� a urmelor l�sate de neamurile noastre care s-au r�zle�it �n cele patru z�ri.
- efectuarea de copii sau fotografii dup� t�bli�ele de plumb descoperite �n Bulgaria, Anglia(Salisbury), t�bli�ele sacre din aur ale orficilor �i cele de plumb care au circulat �n secolele ll-lV al erei cre�tine, �n imperiul roman fiind considerate cu puteri magice �i care s�nt �n num�r important prin muzeele Europei.
- cump�rarea sau copierea electronic� a celor 20 de c�r�i despre eseni scrise de rom�nul maghiarizat Edmont Bordeaux-Szekeley �i The Origin of Christianity precum �i altora legate de istoria noastr� vechi �i traducerea lor �n limba rom�n� pentru a se putea reconstitui vechea cultura str�mo�easc�.
- scrierea adev�ratei istorii a �inuturilor noastre �i a poporului mioritic �ncep�nd cu mileniul Vl �.e.n. p�n� la desc�lecarea voievozilor �i formarea statelor feudale rom�ne�ti.
Asemenea munc� poate fi f�cut� numai de oameni care nu au prejudec��i, s�nt sinceri cu sine �i curajo�i, fiind plini de generozitate.

De la: viostup, la data 2010-11-04 11:47:12Domnule Vaneamarin,
De ce n-ati spus asa de la inceput.Mi-am pierdut vremea cu dv.Acum stiu cine sunteti si ce paziti pe-aci pe net.Sunteti dulaul de paza al celor ce simt ca le tremura nadragii de teama ca adevarul iese la iveala.Am sa mai postez cateva texte care va sperie,iar pe dv. am sa va ignor,faceti parte din zgomotul de fond inerent unor topice de acest gen.

Domnu' Viostup, aia al caror dulau de paza sunt eu (un cerc ocult cu vaste interese financiare pe plan international ) , au spus ca VA IMPLORA sa nu mai postati astfel de adevaruri zguduitoare la nivel international .M-au rugat doar sa va intreb care este pretul tacerii dumnevoastra. Cica sa spuneti doar numarul de cifre al sumei respective , moneda in care doriti sa fiti platit si numarul contului! .Sa nu ma luati va rog si dumnevoastra ca nu vreti Kent,cafea ,valuta, ci doar pe Olariu sa va ....povesteasca . Ne dati toate planurile noastre malefice peste cap domnule daca se afla adevarurile dumneavoastra:ca Isus a fost dac,ca Isus a fost de fapt rastignit de Ioan ,de ucenicul sau iubit,ca stramosii nostri de fapt conduceau Imperiul Roman,ca latina se trage din vechea noastra limba ,ca am fost cea mai veche si mai avansata civilizatie ,etc.Suma va rog domnule Viostup ,doar suma si contul,de restul ne ocupam noi . :sml-cool0016.Kkcam banu' fara ezitare !

PS:Rog seriozitate!

Titlul acestui topic a fost ales "Romania,leaganul civilizatiei europene" tocmai pentru ca ideea in sine sa fie batjocorita,tarata in derizoriu,maculata de indivizi instruiti in arta diversiunii.De aceea am dorit sa plasez si cateva adevaruri istorice bine documentate pentru ca cititorii de buna credinta rataciti pe acest topic sa cantareasca in cunostinta de cauza si sa aleaga bobul de neghina.
Iau in serios avertismentul transmis de dl.Vaneamarin si nu voi mai posta nimic pe acest topic.Imediat ce termin aici am sa ma grabesc la o banca sa deschid un cont....
Pe situl www.ariminia.ro pot fi gasite materialele postate aici,ele sunt rodul cercetarilor dlui C.Olariu Arimin,caruia ii sunt recunoscator pentru adevarurile spuse cu atata curaj. Multi au platit scump,de-a lungul timpului,curajul de-a rosti astfel de adevaruri.
Dar cineva trebuie sa le spuna romanilor aceste adevaruri..Si tot timpul se vor gasi oameni care vor avea curajul sa le spuna.

De la: viostup, la data 2010-11-05 09:17:58Titlul acestui topic a fost ales "Romania,leaganul civilizatiei europene" tocmai pentru ca ideea in sine sa fie batjocorita,tarata in derizoriu,maculata de indivizi instruiti in arta diversiunii.De aceea am dorit sa plasez si cateva adevaruri istorice bine documentate pentru ca cititorii de buna credinta rataciti pe acest topic sa cantareasca in cunostinta de cauza si sa aleaga bobul de neghina.
Iau in serios avertismentul transmis de dl.Vaneamarin si nu voi mai posta nimic pe acest topic.Imediat ce termin aici am sa ma grabesc la o banca sa deschid un cont....
Pe situl www.ariminia.ro pot fi gasite materialele postate aici,ele sunt rodul cercetarilor dlui C.Olariu Arimin,caruia ii sunt recunoscator pentru adevarurile spuse cu atata curaj. Multi au platit scump,de-a lungul timpului,curajul de-a rosti astfel de adevaruri.
Dar cineva trebuie sa le spuna romanilor aceste adevaruri..Si tot timpul se vor gasi oameni care vor avea curajul sa le spuna.

Zii mai departe domnule Viostup,nu te lasa intimidat de Vanea

De la: vaneamarin, la data 2010-11-05 08:33:24

De la: viostup, la data 2010-11-04 20:12:48
Trebuie la nesf�r�it s� tr�im �n aceast� minciun� a latinit��ii adus� de aiurea de indivizi care s-au g�ndit numai la c�tigul �i sminteala lor f�r� a c�nt�ri �i ce rezult� din aceast� ac�iune �i cu parul ne-au b�gat �n cap t�mpenia la zeci de genera�ii?
Eu am f�cut un pas mare pe drumul dezrobirii spirituale a poporului rumun dar trebuie continuat cu:
- accesul liber la t�bli�ele de plumb aflate la Institutul de Arheologie din Bucure�ti, cele de la m�n�stirea Sinaia �i alte dovezi arheologice cu scriere getic� din �ar�.
- analizarea arheologic� �i spiritual� a urmelor l�sate de neamurile noastre care s-au r�zle�it �n cele patru z�ri.
- efectuarea de copii sau fotografii dup� t�bli�ele de plumb descoperite �n Bulgaria, Anglia(Salisbury), t�bli�ele sacre din aur ale orficilor �i cele de plumb care au circulat �n secolele ll-lV al erei cre�tine, �n imperiul roman fiind considerate cu puteri magice �i care s�nt �n num�r important prin muzeele Europei.
- cump�rarea sau copierea electronic� a celor 20 de c�r�i despre eseni scrise de rom�nul maghiarizat Edmont Bordeaux-Szekeley �i The Origin of Christianity precum �i altora legate de istoria noastr� vechi �i traducerea lor �n limba rom�n� pentru a se putea reconstitui vechea cultura str�mo�easc�.
- scrierea adev�ratei istorii a �inuturilor noastre �i a poporului mioritic �ncep�nd cu mileniul Vl �.e.n. p�n� la desc�lecarea voievozilor �i formarea statelor feudale rom�ne�ti.
Asemenea munc� poate fi f�cut� numai de oameni care nu au prejudec��i, s�nt sinceri cu sine �i curajo�i, fiind plini de generozitate.

De la: viostup, la data 2010-11-04 11:47:12Domnule Vaneamarin,
De ce n-ati spus asa de la inceput.Mi-am pierdut vremea cu dv.Acum stiu cine sunteti si ce paziti pe-aci pe net.Sunteti dulaul de paza al celor ce simt ca le tremura nadragii de teama ca adevarul iese la iveala.Am sa mai postez cateva texte care va sperie,iar pe dv. am sa va ignor,faceti parte din zgomotul de fond inerent unor topice de acest gen.

Domnu' Viostup, aia al caror dulau de paza sunt eu (un cerc ocult cu vaste interese financiare pe plan international ) , au spus ca VA IMPLORA sa nu mai postati astfel de adevaruri zguduitoare la nivel international .M-au rugat doar sa va intreb care este pretul tacerii dumnevoastra. Cica sa spuneti doar numarul de cifre al sumei respective , moneda in care doriti sa fiti platit si numarul contului! .Sa nu ma luati va rog si dumnevoastra ca nu vreti Kent,cafea ,valuta, ci doar pe Olariu sa va ....povesteasca . Ne dati toate planurile noastre malefice peste cap domnule daca se afla adevarurile dumneavoastra:ca Isus a fost dac,ca Isus a fost de fapt rastignit de Ioan ,de ucenicul sau iubit,ca stramosii nostri de fapt conduceau Imperiul Roman,ca latina se trage din vechea noastra limba ,ca am fost cea mai veche si mai avansata civilizatie ,etc.Suma va rog domnule Viostup ,doar suma si contul,de restul ne ocupam noi . :sml-cool0016.Kkcam banu' fara ezitare !

PS:Rog seriozitate!

Asta se numeste dare de mita!......................unde tii Kentul,cafeaua si valuta.........in banca nationala a RUSIEI

De la: TEPARUL, la data 2010-11-05 01:04:22

De la: viostup, la data 2010-11-04 20:12:48Stiut este ca atunci cand nu avem ARGUMENTE, recurgem la un comportament brutal,injuraturi,jigniri .
Pentru cativa domni subtiri la minte dar grosi la obraz,postez mai jos inca un text al dlui Olariu Arimin,care pare extrem de bine argumentat.


CINSTIRE NEAMULUI RUMUN !



Ne-a fost dat s� auzim dinspre min�ile sceleral-iluminate ale iubitorilor de neam �i �ar� c� limba rom�n� este bun� numai pentru sud�lmi �i �njur�turi fiindc� nu poate exprima �i altceva. Ba, le spun porcanilor cu r�t de o�el �i obraz de tabl� c� orice cuv�nt poate fi ml�diat �n semantica lui dup� mintea celui care �l folose�te iar dac� �n c�p���nele scopite a acestor eunuci ideologi, prin deschiderea gurii nu pot scoate dec�t �njur�turi �nseamn� c� ei s�nt ni�te lifte �nveninate �i nu limba este de vin�.

Mare nenorocire pe poporul urgisit c� este t�r�t ca vita la cu�it �i nu poate face nimic: revolt� - ba; educa�ie � canci; bun sim� � ioc �i atunci nu-�i r�m�ne dec�t s�-�i iei lumea �n cap �i s�-�i cau�i loc sub soare pe alte meleaguri! Dar dac� ai dragoste de neamul care te-a adus pe lume �i care a sem�nat aceast� tori�te cu oasele lui timp de milenii iar mul�i au pl�tit cu via�a ca noi cei de ast�zi s� le purt�m numele, atunci trebuie s� ne r�scul�m �i s� punem m�na pe ciomag. Nu este o �nt�mplare c� tot felul de n�p�rci se gugu�� �i ne �nva�� cum s� fim rom�ni �i mai ales cine s�ntem, de unde venit �i �ncotro ne este drumul! Am fost mult timp un popor de ignoran�i iar comuni�tii au mers mai departe �i au vrut s� ne transforme �ntr-un popor de pro�ti care repet� ca ni�te papagali �i se b���ie ca maimu�ele la circ dup� ,,indica�iile pre�ioase� ale �ucalilor, t�mpi�ilor �i hahalerelor n�imite �i smintite ce s-au vrut profe�i de-o ve�nicie a clipei peste neamul mioritic.

Orice �nv�� are �i dezv�� iar prostia �i gol�nia cultivat� cu at�ta os�rdie de cei care ne conduc, trebuie s� o scoatem din universul nostru spiritual dac� vrem s� ie�im din lumea dobitoacelor cuv�nt�toare �i s� ne asum�m statutul de om! Atunci �i numai atunci vom �n�elege de ce str�mo�ii no�tri doreau to�i s� ajung� �n condi�ia spiritual� de om, de ce dispre�uiau l�comia, hedonismul, minciuna �i tot ce duce la depravarea �i pervertirea sufletului. Dragostea de glia str�mo�easc� nu este o fandoseal� pe care o cumperi la marginea str�zii sau din vreun loc deocheat unde c�l�ritul se face pe bani. Ea se cultiv� din familie odat� cu laptele mamei �i focul din vatr�, cu primele cuvinte spuse �i se simte cu primii pa�i prin roua �i iarba de acas�.

Acas� nu poate fi dec�t acolo unde-�i odihnesc mo�ii �i str�mo�ii �i nu acolo unde �i-au �ndestulat ma�ul �i te-au destr�b�lat ca un stricat. Acas� este ��r�na p�m�ntului �ngr�at cu s�ngele neamului care l-a ap�rat de pr�d�tori sau de vicleniile unor min�i criminale �i tot acas� este soarele �i umbra Carpa�ilor �i vuietul M�rii Negre. Niciodat� ,,acas� nu va putea fi �nlocuit cu ,,�mi este bine�, ��i poate fi bine �n orice str�in�tate �i chiar str�in po�i ajunge de at�ta bine fa�� de neamul t�u dar ,,acas� este sentimentul de �mplinire spiritual� �i de rememorare. De c�nd neamul nostru a �ncercat s� p�easc� �n modernitate ne-am trezit �n�f�ca�i de g�t �i pu�i la p�m�nt s� nu putem vedea mai �nainte ci numai �n lungul nasului �i sub jugul nenorocirilor. Mul�i vremelnici cu patimi de�arte s-au o�oit �n prostie, ho�ie �i viclenie ca s� poat� �ine c�t mai bine jugul �n care ne-au pus. Dar nu le-a ajuns trupul de pe care luau �apte piei, ci vroiau �i sufletul s�-l prind� �n tic�lo�iile lor �i s�-l v�nd� Satanei pentru ceva gologani. A�a au ajuns s� ne fie falsificate istoria, originea �i limba iar aceasta din urm� le-a t�r�t dup� ea �i pe celelalte.

Trebuie s� ne r�m�n� viu �n minte numele lui A. T. Laurian cu pl�smuirea privind exterminarea dacilor �i �nlocuirea lor cu coloni adu�i din tot imperiul roman. Aici este r�d�cina r�ului �i nimeni nu are curajul s� o dezv�luie pentru c� este mare pericol de sf�r�itul lumii �n cultura rom�n�! De ba�tin� ardelean, de educa�ie doctor(jurist) �i iezuit a ajuns s�-�i urasc� str�mo�ii pentru c� nu d�deau bine, dup� mintea lui, �n cultura occidental� �i s�racul nu avea vi�� nobil�. Cum mintea �i era la fel de r�t�cit� ca �i sufletul, a descoperit el la un fran�uz nebun o zicere care i-a luminat �ntunecimea glagoriei. Pe la 1860 musiu Vaillant, fran�uzul nebun cu mare venin la r�nz� asupra neamului get, dup� ce l-a r�st�lm�cit pe Eutropiu, scria parc� din balamuc: ,, �,,S�il a donn� son linge aux soldats bless�s, il (Traian) donnera sa vie pour venger Longin; il le jure�d�sormais plus de Daces; il les passera tout au fil de l��p�e et lavera le crime de Decebale dans le sang de toute sa nation�. (Dac� el a dat hainele sale solda�ilor r�ni�i - Traian � el �i va da via�a s� r�zbune pe Longin; el le-a jurat �pentru viitor dacilor c� �i va trece pe to�i prin v�rful s�biei �i va sp�la crima lui Decebal �n s�ngele �ntregii sale na�iuni). Aceast� sminteal� a ajuns �i sub nasul doctorului ardelean care, �mpreun� cu doctorii Murgu, Maior, Klain �i Papiu au sucit-o, au r�sucit-o p�n� ce, trec�nd ,,preste plaiuri� au poposit �n Bucure�ti unde se sim�ea mare lips� de inteligen�a lor. Cum prostia nu cost� bani, au dat cu generozitate �i acestora din preaplinul lor, astfel ne-am procopsit cu nebunia fran�uzului �nr�d�cinat� pe plaiurile mioritice. Fiindc� �n acele vremuri, legile rom�ne�ti erau mai toate traduceri dup� cele fran�uze�ti, a fost b�gat� �i aceast� traducere tembel� �n c�r�ile noastre de istorie, iar de aici minciuna repetat� de zeci de milioane de ori a ajuns adev�r de necontestat. Laurian a fost sprijinit cu mult� vigoare de ciocoimea liberal� ca s� pun� la cale aceast� mi�elie pentru c� ne scotea pe noi ni�te maimu�e pr�site de alte maimu�e necunoscute dar c�rora ei le spuneau ,,coloni romani� adic� ceva de vi�� nobil�.

Tot din Fran�a au adus �i nebunia latinei populare atunci c�nd latina clasic� nu le-a ajuns la fabrica de cuvinte pe care o puneau ei pe picioare �n faimosul ,,Dic�ionariu-Glosariu, pentru a dovedi c� s�ntem mai latini chiar dec�t latinii. �i dac� B. P. Ha�deu a venit prin articolul ,,Perit-au dacii? din anul 1871 s� scoat� din capul rom�nilor aceast� nebunie argument�nd lingvistic �i istoric c� totul este un fals, nimic nu s-a mai putut schimba, politicul ciocoiesc ne-a scris o istorie plin� de str�mb�t��i. Minciuna a fost b�tut� �n cuie pentru ve�nicie. �i poetul V. Alecsandri sup�rat pe latinismul lui Pumnul care conducea ,,Foaie� din Cern�u�i �i a discipolilor lui ce �i modificau textele dup� capul lor, scria la 20 aprilie 1868: ,,Dac� Foaia Societ��ii �ine ca s� m� aib� de colaborator, pretind ca s� m� primeasc� cu defectele mele de stil �i de limb�, iar nu s� m� ciuneasc� din cap p�n� �n picioare �i s�-mi schimbe cuvintele. De este Foaia Societ��ii o publica�ie serioas� ce are drept scot de a r�sp�ndi idei �i gustul �n public, �i dau m�na cu fr��ie, iar dac� aceast� foaie are de g�nd a c�dea �n p�catul foilor ardelene, adic� a propaga pumnismul cu leptur�rismul �i fund�cionismul acestui onorabil profesor�eu unul m� despart de ea ca de o nevast� care �i pierde c�r�ru�a�C�nd dracu om �n�elege c� o literatur� ca s� fie literatur� adev�rat�, na�ional�, s�-�i ieie izvor�rea din geniul poporului, iar nu din fabricile de cuvinte a lui Cipariu et companie�! Aceast� ultim� idee trebuie s� o batem cu ciocanul �n capul tuturor veneticilor prip�i�i pe la noi care ne �nva�� cine s�ntem �i cum s� g�ndim rom�ne�te!

Chiar mai devreme, c�nd nebunia latrinist� abia �ncepuse s� dea �n clocot, au fost rom�ni cu capul pe umeri care le-au spus ,,doctorilor ardeleni� c� nu �in c�r�ru�a neamului �i adev�rului.
Alecu Russo(1819-1859) spune despre intelectualii ardeleni care au adunat pe rom�ni �n 1848 pe c�mpia Blajului, c� le-au vorbit nu �n rom�ne�te ci �ntr-o ,,babilonie de cuvinte strop�ite �i smulse din latine�te�. El remarc� nu f�r� temei c� latinismul ardelenilor a fost �n primul r�nd o form� de lupt� politic� dar vremea lui a trecut �i ,,uit�m c� latinismul �i neolatinismul au fost un steag ce nu-�i mai prinde loc acum�. Cu ironie �i imagineaz� �n una din Cuget�rile sale, revenirea pe p�m�nt a lui �tefan cel Mare �n Moldova anului 1855 �i uluirea voievodului �n fa�a limbii cu totul de ne�n�eles �n care ar fi glorificat de c�tre lingvi�tii latini�ti �i cosmopoli�i: ,,Ce ar face el pe un p�m�nt, unde nu au r�mas urme de umbra lui m�car?�Vorba lui nu mai este limbajul nostru�Str�nepo�ii Ureche�tilor, Dragomire�tilor �i Movile�tilor i-ar zice �n versuri, �n ode �i �n proz�: Eroule ilustru! Trompeta gloriei tale penetr� animile bravilor romani de admir�ciune grandioas� �i neindefinisibil� pentru meritul neinvincibilit��ii tale!�la care lucruri frumoase, de�i neinteligibile pentru d�nsul, �tefan-vod� bietul ar holba ochii lui cei �nfrico�itori��i s-ar culca iar�i �n morm�nt��
C� pu�ea r�u sminteala latrini�tilor o spune geniul spiritualit��ii noastre, M. Eminescu care �n articolul ,,B�lcescu �i urma�ii lui� din noiembrie 1877, scrie: ,,Nicolae B�lcescu e de altminterea o dovad�, c� limba rom�neasc� pe vremea lui �i �nainte de d�nsul era pe deplin format� �i �n stare s� reproduc� g�nduri at�t de �nalte �i sim�iri at�t de ad�nci, �nc�t tot ce s�a f�cut de atunci �ncoace �n direc�ia latiniz�rii, fran�uzirii �i a civiliza�iei ,,pomadate� a fost curat �n dauna limbii rom�ne�. Pe atunci Eminescu se putea exprima ne�ngr�dit �i plin de elocin�� �n limba str�mo�easc� a rom�nilor �n stare s� reproduc� ,,g�nduri �nalte �i sim�iri ad�nci�, acum pentru liftele cazare �i celelalte scursuri specializate �n limbism �i pupincurism, aceea�i limb� este bun� numai pentru sud�lmi!
�n�eleg eu c� trebuie s� vi se bage furca �n g�t s� o l�sa�i mai moale? R�tanilor, prea ave�i f�lcile groase �i minte pu�in�!
Obr�znicia lichelelor latriniste o g�sim foarte bine exprimat� �n fi�uica ciocoimii fanariote Rom�nul din august 1881 ce se pretindea singurul loc unde clocotea adev�ratul s�nge rom�nesc: ,,Rom�nii ca toate popoarele care p�esc spre progres, nu se mai ocup� de a descoperi cine a fost autohton sau nu�. Ce ciocoi iste�i! �i ast�zi auzi acela�i argument tic�los atunci c�nd vrei s� �tii altceva dec�t ne tot �ndobitocesc ei.

Din aceea�i perioad� avem o scrisoare de la Al Hurmuzachi ce spune: ,,Adev�rata �coal� de iubire a umanit��ii este patriotismul, precum �i �coala patriotismului este spiritul familiei. ..Dar tineretul rom�n din Bucovina nu este educat �n acest spirit, ci�s� ne dezbr�c�m de fiin�a noastr� fireasc� �i intim�, de �nsu�irile noastre particulare, de individualitatea noastr�ca s� ne pierdem na�ionalitatea rom�n�ca s� ne pierdem p�n� �i amintirea cine am fost, �i con�tiin�a ce am r�mas, s� �ncet�m de a mai fi rom�ni�. Spune mai departe bucovineanul c� cine �i pierde fiin�a na�ional� acela �i rupe singur ,,leg�turile cele mai scumpe �i mai sfinte cu poporul, cu originea sa, tradi�iile, datinile, amintirile str�bune �i se preface �n o fiin�� nou�, cosmopolit�, adic� f�r� patrie, f�r� c�p�t�i moral�. El cere rom�nilor ,,a nu ne lipi haina cea str�in� pe deasupra fiin�ei noastre, a ne polei cu ea, mul�umindu-ne cu ni�te firmituri ale ei pe care le primim �n ni�te �coli �nstr�inate. ..E mai pu�in dureros s� te despar�i de patrie, dec�t a tr�i �n ea �i a vedea individualitatea, adic� toat� fiin�a adev�rat� a poporului pierind �i st�ng�ndu-se.� C�t� dreptate avea �i are chiar �i �n prezent acest om, dovedind c� nici dup� 150 de ani la noi nu s-a schimbat mare lucru, doar maimu�ele care fac circ, dar n�ravurile au cam r�mas acelea�i! Distrugerea identit��ii de neam a fost o ac�iune programat� pus� la cale de to�i veneticii prip�i�i prin tori�tea str�bun� dar �i de lichelele noastre neao�e iar comuni�tii i-au pus capac cu f�c�tura lui Roller. Dau �n continuare �i al�i rom�ni care s-au opus falsific�rii istoriei �i limbii cu argumente din diferite domenii.
Theohari Antonescu(1866-1910) este unul din marii ,,uita�i� ai istoriografiei noastre. Av�nd o preg�tire solid� �i bun cunosc�tor a limbilor clasice �i-a permis s� judece faptele istorice cu propria con�tiin�� �i s� trag� concluzii care au sup�rat r�u pe speciali�tii cu patalama �i preten�ii. �n anul 1889 �i prezint� teza de licen�� intitulat� ,,Cultul cabirilor �n Dacia� care este o sintez� asupra celor 19 t�bli�e din plumb, bronz �i piatr� unde apar ,,cavalerii danubieni� �n diferite ipostaze. Despre lipsa total� a informa�iilor din scrierile cre�tine asupra cultului cabirilor el le pune pe seama fricii de a nu dezv�lui f�r� voie ceva din tainele acestei religii �i asem�n�rile uluitoare cu mitraismul �i cabirismul pe care le-a �nl�turat prin violen��! In munca sa a constatat cu surprindere c� multe fapte ale istoriei noastre vechi s�nt ocultate cu bun� �tiin�� de c�tre speciali�tii �n pl�smuiri. �n anul 1901, public� lucrarea ,,Lumi uitate� unde �n capitolul ,,Dacia, patria primitiv� arian� afirm� pe baza unor probe solide �i sigure la acea vreme c� tori�tea noastr� este �inutul adev�rat al arienilor de unde au migrat c�tre cele patru z�ri! Dup� aproape 80 de ani aceste ideii s�nt acceptate de cultura european� dar venind din SUA, de la arheologul Marija Gimbutas, care ne-a studiat profund istoria noastr� veche, dovedind �nc� odat� tic�lo�ia �i vanitatea oarb� a gunoaielor ce ne-au tot scris, r�scris �i falsificat istoria! Lucr�rile lui au fost ignorate de c�tre speciali�ti chiar de la apari�ie de�i autorul era un perfec�ionist.
Teodor Burada, de profesie muzicolog �i jurist a efectuat �n perioada 1878-1915 cercet�ri de etnografie, muzicologie �i folclor peste tot pe unde a auzit c� ar exista ,,insule de rom�ni�. Pasiunea �i iubirea f�r� margini pe care a ar�tat-o neamului rom�nesc l-au f�cut s� fac� vizite �n Istria, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Turcia/Bitinia, Cehia(regiunea Walaska), Gali�ia, Bucovina, Basarabia �i regiunea de pe malul st�ng al Nistrului p�n� la Bug. De multe ori a fost primit cu ostilitate de c�tre autorit��ile pe unde l-a purtat dorul de neam, ajung�nd �i la �nchisoare sau lu�nd b�taie pentru c� dorea s�-�i cunoasc� fra�ii. Str�daniile le-a publicat �n mai multe articole ce au fost unite mai t�rziu �n bro�uri dar speciali�tii �n istorie l-au considerat nebun iar afirma�iile lui ,,simple nebunii�. Prin c�l�toriile f�cute el a ar�tat c� chiar dup� 2000 de ani, neamul rom�nilor era pe acelea�i locuri pe unde i-a men�ionat Efor, Herodot �i Strabon pe ge�ii ce se �ntindeau de la Don p�na la Adriatica �i din Carpa�ii P�duro�i p�n� �n Rhodope.
N. Densu�ianu de profesie jurist �i bun cunosc�tor al limbilor clasice a muncit toat� via�a adun�nd probe s� poat� dovedi continuitatea de neam a rom�nilor pe aceste meleaguri at�t �nainte de cucerirea roman� c�t �i dup� retragerea acestora din Dacia. A studiat mii de lucr�ri �i texte ale scriitorilor antici �i pe baza unui material care �i ast�zi uime�te prin dimensiunile �i valoarea lui �tiin�ific�, a scris Dacia preistoric� lucrare ap�rut� postum �n anul 1913 prin grija fratelui s�u. El dovede�te cu probe arheologice, epigrafice �i lingvistice accesibile la timpurile acelea c� �inutul nostru carpatin este leag�nul de �nceput al civiliza�iei europene �i de aici s-a r�sp�ndit �n sud �i vest unde a intrat �n contact cu civiliza�iile mediteraneene. Aceast� lucrare putea fi canavaua pe care s� se coase adev�rata istorie a poporului rom�n. Dup� descoperirea mea privind leag�nul civiliza�iei eme�/sumeriene, a leg�turii dintre emegi �i limba rom�n� veche �i citirea t�bli�elor de plumb ale str�mo�ilor no�tri ascunse �i �n prezent la Institutul de Arheologie din Bucure�ti pot afirma c� Densu�ianu, prin inteligen��, intui�ie �i o munc� de rob, i-a dep�it pe to�i istoricii cu preten�ii �i mult venin �n gu�� iar ideile lui s�nt �n cea mai mare parte corecte! La scurt timp de la apari�ia lucr�rii, Vaticanul s-a uitat str�mb la ea �i a interzis-o fiindc� c� nu d�dea bine la f�c�tura fariseilor ce au fost sprijini�i de vechii greci �i latini �n ac�iunea de confiscare a religiei ge�ilor pentru binele �i ve�nica lor pomenire! Cred c� �i lucrarea lui T. Antonescu a fost �ngropat� �n uitare pentru c� speciali�tii nu se puteau compromite cit�nd scrieri interzise sau condamnabile dup� antereele papist�e�ti sau mioritice.

Faptul c� lucrarea lui Densu�ianu a fost desconsiderat� de c�tre pretin�ii profe�i ai neamului, se datoreaz� �n cea mai mare m�sur� acestei sec�turi a istoriografiei rom�ne numit� V. P�rvan, care din invidie �i ur� f�r� margini a spus numai minciuni despre ideile lui Densu�ianu iar toate alega�iile le-a pus �n mistificatoarea Getica unde spune la p. 7: ,,� Nicolae Densu�ianu scrie romanul s�u fantastic Dacia preistoric�, plin de mitologie �i de filologie absurd�, care la apari�ia sa(postum�: 1913) de�teapt� o admira�ie �i un entuziasm nem�rginit printre diletan�ii rom�ni �n arheologie�. Densu�ianu a scris mai multe c�r�i despre �nceputurile feudalismului rom�nesc care au fost considerate de c�tre aceea�i speciali�ti, de o probitate profesional� f�r� cusur! Dacia preistoric� avea �ns� un mare cusur, spunea un adev�r distrug�tor ce le rupea g�tul latini�tilor! Dar du�mani �i mai s�lbatici au fost istoricii comuni�ti ie�i�i din clocitoarea lui Roller care prin anii 1965 se g�ndeau s� ard� aceast� lucrare la fel cum doreau s� fac� �i cu t�bli�ele de plumb! �i totu�i pentru aceste monstruozit��i criminale nimeni nu tu�e�te, nimeni nu are dureri de cap de parc� absurdul a pogor�t din min�ile ,,celeste� ale acestor canalii �n M�rlania, �ara tuturor f�r�delegilor!
Identitatea noastr� de rom�ni autohtoni pe aceste meleaguri, a fost ap�rat� cu mult� vigoare de c�teva condeie ce trebuie amintite aici �i numite at�t de c�tre prieteni c�t �i de c�tre du�mani ,,ideologii rom�nismului�!
Eudoxiu Hurmuzachi(1812-1874) s-a n�scut �n apropiere de Cern�u�i dintr-o familie de boieri moldoveni iar studiile le-a f�cut la Viena. Bun cunosc�tor al limbii germane �i a limbilor clasice, toat� via�a �i-a dedicat-o adun�rii de documente pe propria cheltuial� care dovedesc istoria noastr� pe aceste p�m�nturi. �n anul 1872, la propunerea lui A.T. Laurian, pre�edintele Societ��ii Academice Rom�ne, E. Hurmuzachi este primit ca membru. Moare la 10 februarie 1874, la v�rsta de 62 de ani. �n luna noiembrie a anului 1874 documentele str�nse �n casa p�rinteasc� din Bucovina, ajung cu peripe�ii la Bucure�ti, constituind fondul principal al istoriografie noastre. Din aceste documente s-au publicat 45 de volume p�n� �n anul 1942(12 volume Slavici, 10 N. Iorga, 6 volume N. Densu�ianu, 4 volume I. Nistor) iar din lucrarea de istorie scris� de el Fragmente, Eminescu a tradus cam o treime. �n anul 1974 UNESCO a inclus pe E. Hurmuzachi printre figurile de seam� ale culturii rom�ne cu merite remarcabile �n istoriografia Europei centrale. �n prezent ,,patrio�ii rom�ni�, pentru a avea merite, se bulucesc s� fie stipendia�i de serviciile secrete din afar� ce doresc s� fim str�ini �n propria �ar�!
Gheorghe Hurmuzachi, fratele lui Eudoxiu, scria �n 1865 c�tre Asocia�ia Na�ional� din Arad: ,,Limba rom�n�, scump� mo�tenire de la str�bunii no�tri, a ajuns prin �ntunericul secolelor, prin vijeliile trecutului, dup� at�tea lupte cu hunii �i cu avarii, cu turcii �i cu t�tarii, omogen�, una �i nedesp�r�it� p�n� la noi, �n secolul XlX carele se m�ndre�te a fi �naintat mai mult cultura rom�nilor dec�t to�i premerg�torii s�i. �i tocmai noi am fi acei care am voi s� izbim �n unitatea limbii, care am voi s� sugrum�m m�ndria �i m�ng�ierea noastr�, simbolul m�re� al unit��ii poporului rom�n? Credem c� nu se va afla rom�n bun �i fiu sincer al na�iunii care s� nu cheme bl�st�mul asupra b�rba�ilor care vor putea �i nu vor voi a contribui spre a se del�tura dezbinarea amenin��toare �n s�nul limbii materne�! Cinste acestei spi�e de rom�ni cura�i.
B. P. Ha�deu(1834-1907), n�scut �n �inutul L�pu�nei, pe malul drept al Nistrului, istoric �i lingvist a scris numeroase studii �mpotriva celor ce doreau s� ne prezinte ca s�lbaticii Europei sau scursura imperiului roman. Contemporanii l-au privit cu suspiciune �i chiar dispre� pentru c� �i punea pe to�i �n buzunar �n domeniul lingvisticii iar inteligen�a lui nu l�sa niciodat� loc prostiei.
M. Eminescu(1850-1889), n�scut la Ipote�ti � Boto�ani este cea mai sclipitoare minte a neamului nostru, a luptat cu o putere neobi�nuit� �mpotriva tuturor lichelelor �i lep�d�turilor care au pus st�p�nire pe �ar� dup� Unirea Principatelor �i au transformat-o �ntr-un cuib de t�lhari. Acuza�iile de conservator �i du�man al progresului aduse lui de c�tre ciocoii liberali s�nt gratuite, fiindc� el a militat pentru un progres cump�tat baz�ndu-se pe resursele noastre de materii prime �i f�cut �n interesul poporului rom�n iar nu un progres realizat de dragul progresului numai �n folosul celor ce controlau �i jefuiau �ara! Ceea ce demasca el ca un adev�rat jaf asupra poporului rom�n, s-a repetat �i dup� executarea lui Ceau�escu - �n numele acelora�i principii - de c�tre cei care l-au slujit pe tiranul comunist! Gazet�ria marelui poet este la fel de important� ca poeziile unde descoperim cu uimire cuno�tin�ele ample din domeniul istoric, lingvistic, statistic, economic, al psihologiei de grup �i altele. Pentru c� nu vroia s� fie mai milos cu liftele pr�d�toare din Rom�nia acelor vremuri a�a cum a fost sf�tuit de multe ori, de�in�torii puterii l-au asasinat iar dup� aproape 20 de ani de la moarte, min�i sifilitice au lansat povestea c� poetul ar fi murit de sifilis! Ura ciocoimii liberale �mpotriva marelui g�nditor a dus la ,,uitarea� �ntregii scrieri gazet�re�ti iar dup� ocuparea Rom�niei de c�tre armata bol�evic�, aceast� du�m�nie a fost preluat� de sec�turile cazare �i astfel toat� gazet�ria a fost interzise dup� anul 1947 la fel ca multe poezii!
N. Iorga(1872-1940), n�scut la Boto�ani, este cel mai mare istoric al nostru. A contestat cu argumente curentul latinist sus�in�nd c� dacii nu au disp�rut dup� cucerirea Daciei de c�tre romani �i au r�mas locului dup� retragerea cuceritorului iar limba vorbit� de rom�ni are un puternic strat venit din limba dac�. A avut rela�ii �ncordate cu to�i latini�tii �i traci�tii precum �i cu politicienii amici ai acestor lichele. A fost asasinat de fanaticii legionari!
Nechifor Crainic, ideologul autotohniei rom�nilor, �n guvernul mare�alului Antonescu a ocupat func�ia de ministru la Ministerul Propagandei unde a creat un adev�rat program de combatere a comunismului propagat de bol�evici �i de canaliile lor din �ar�. Pentru aceasta, dup� ce Rom�nia a fost ocupat� de trupele sovietice, a fost c�utat ca iarba de leac de c�tre cazarii bol�evici, st�p�nii de atunci ai ��rii sub patronajul trupelor cotropitoare. S-a bucurat de protec�ia lui Petru Groza �i P�tr�canu, st�nd ascuns �n Ardeal la un fost student de-al s�u. �n vara anului 1947 P�tr�canu i-a promis c� guvernul va da o lege privind o nou� �ncadrare juridic� a crimele de r�zboi �i el se va putea ap�ra �n instan�� spun�ndu-i c� se poate preda poli�iei. Cumnatul lui P�tr�canu, avocatul Pandrea, s-a angajat s� �l apere la proces. Dar a aflat de strategia lui P�tr�canu monstrul cazar � Ana Pauker, �i banda ei criminal� � legea a fost blocat�, Nechifor Crainic a fost t�r�t prin pu�c�rii p�n� �n anul 1962 f�r� a fi fost judecat �i condamnat vreodat�, iar dup� aceast� dat� a fost folosit de comuni�ti pentru a lovi �n emigran�ii rom�ni care �i criticau. Avocatul Pandrea care o ap�rase pe Ana Pauker �n anul 1936 la Craiova �n procesul privind atentatul s�v�r�it de sec�tura comunist� �n Senatul Rom�niei �n anul 1920, a f�cut ani grei de pu�c�rie!
Vedem cu surprindere, c� cele trei curente privind originea limbii �i a poporului rom�n � latinist, tracist �i slavist � s�nt aduse din str�in�tate de c�tre rom�ni sminti�i sau lichele prip�ite pe la noi �i au avut (dar au �i �n prezent) ca scop �nstr�inarea neamului mioritic de la firea lui fireasc� �i de la tradi�iile lui astfel ca orice t�r�tur� s�-�i poat� �terge picioarele mizere de obrazul nostru!
Pentru a dovedi c� toat� mas-media ne supune unui proces abominabil de �ndobitocire, amintesc faptul c� zi �i noapte ni se prezint� ca modele numai curve aduse de pe marginea str�zii, idio�i, lichele, violatori, politicieni cu min�ile �nt�rziate, manipulatori, mi�ei, dar niciodat� oamenii de valoare ce ar putea punea um�rul la prop�irea neamului fiind o cale de urmat �i pentru al�ii. Din mul�imea acestor rom�ni adev�ra�i �inu�i �ntr-un anonimat total, amintesc doar dou� nume, foarte cunoscute �i respectate �n str�in�tate dar aproape necunoscute �i blamate acas�, adic� �n Rom�nia: muzicianul de excep�ie Gheorghe Zamfir �i caricaturistul nepereche �tefan Popa Popa�s.
S� amintesc �i cum s-au folosit du�manii no�tri de nebunia latinist� ce sus�ine c� dup� exterminarea dacilor �i repopularea provinciei cu coloni din tot imperiul roman(nu cu italici!) �n decurs de c�teva sute de ani s-a format poporul rom�n �n Dacia traian� � adic� Ardealul care este leag�nul acestui neam? Amalgamul etnic adus din tot imperiul s-a dezvoltat �ntr-un popor distinct, vorbitor de o latin� popular� ce a cucerit mai �nt�i pe to�i locuitorii din Ardeal, apoi s-a rev�rsat peste mun�i �n Moldova �i �ara Rom�neasc� pe care le-au luat �n st�p�nire. Te �ntrebi plin de uimire, oare aceste teritorii de peste mun�i nu erau locuite sau popoarele cotropite de rom�ni au fost supuse unui puternic proces de dezna�ionalizare? Cum nebunilor nu le trebuie minte, tot a�a latrini�tii no�tri ne-au pus pe tav� celor ce doreau numai r�u s� ne fac�. Teoria panslavismului asupra rom�nilor se sprijin� tocmai pe aceast� inep�ie � c� rom�nii un popor str�in, de pr�d�tori � ar fi cucerit popula�iile b�tina�e formate din moldoveni, valahi �i ardeleni amesteca�i cu slavi �i chiar slaviza�i, deci este un stat multina�ional de cuceritori care trebuie desfiin�at. Dogma a fost �mbr��i�at� de PCR la 1921, care numai rom�n nu era iar �n prezent este v�nturat� de ,,industria�ii holocaustului� �n frunte cu Ellie Wiesel. De aceea mozaicii spun c� au fost pe plaiurile mioritice mult �naintea noastr�, odat� cu ocuparea roman� f�c�nd parte din aceste trupe de st�p�ni, iar noi rom�nii am ap�rut ca popor �n secolele X-Xl!
Trebuie la nesf�r�it s� tr�im �n aceast� minciun� a latinit��ii adus� de aiurea de indivizi care s-au g�ndit numai la c�tigul �i sminteala lor f�r� a c�nt�ri �i ce rezult� din aceast� ac�iune �i cu parul ne-au b�gat �n cap t�mpenia la zeci de genera�ii?

Eu am f�cut un pas mare pe drumul dezrobirii spirituale a poporului rumun dar trebuie continuat cu:
- accesul liber la t�bli�ele de plumb aflate la Institutul de Arheologie din Bucure�ti, cele de la m�n�stirea Sinaia �i alte dovezi arheologice cu scriere getic� din �ar�.
- analizarea arheologic� �i spiritual� a urmelor l�sate de neamurile noastre care s-au r�zle�it �n cele patru z�ri.
- efectuarea de copii sau fotografii dup� t�bli�ele de plumb descoperite �n Bulgaria, Anglia(Salisbury), t�bli�ele sacre din aur ale orficilor �i cele de plumb care au circulat �n secolele ll-lV al erei cre�tine, �n imperiul roman fiind considerate cu puteri magice �i care s�nt �n num�r important prin muzeele Europei.
- cump�rarea sau copierea electronic� a celor 20 de c�r�i despre eseni scrise de rom�nul maghiarizat Edmont Bordeaux-Szekeley �i The Origin of Christianity precum �i altora legate de istoria noastr� vechi �i traducerea lor �n limba rom�n� pentru a se putea reconstitui vechea cultura str�mo�easc�.
- scrierea adev�ratei istorii a �inuturilor noastre �i a poporului mioritic �ncep�nd cu mileniul Vl �.e.n. p�n� la desc�lecarea voievozilor �i formarea statelor feudale rom�ne�ti.
Asemenea munc� poate fi f�cut� numai de oameni care nu au prejudec��i, s�nt sinceri cu sine �i curajo�i, fiind plini de generozitate.

Placile originale au fost din aur ,dar ,acelea originale din aur au fost vandute si s-a construit din banii ,de pe ele paremise un palat pentru coroana romaniei ,ele au fost copiate din plumb si din acestea au fost furate si vandute ,se gasesc si in America ,bulgaria si alte tari.

sa nu mai spui astfel de secrete ,ca te aude Vanea si le fura ................le ascunde in Banca Nationala a rusiei...........................

De la: viostup, la data 2010-11-05 09:17:58Titlul acestui topic a fost ales "Romania,leaganul civilizatiei europene" tocmai pentru ca ideea in sine sa fie batjocorita,tarata in derizoriu,maculata de indivizi instruiti in arta diversiunii.De aceea am dorit sa plasez si cateva adevaruri istorice bine documentate pentru ca cititorii de buna credinta rataciti pe acest topic sa cantareasca in cunostinta de cauza si sa aleaga bobul de neghina.
Iau in serios avertismentul transmis de dl.Vaneamarin si nu voi mai posta nimic pe acest topic.Imediat ce termin aici am sa ma grabesc la o banca sa deschid un cont....
Pe situl www.ariminia.ro pot fi gasite materialele postate aici,ele sunt rodul cercetarilor dlui C.Olariu Arimin,caruia ii sunt recunoscator pentru adevarurile spuse cu atata curaj. Multi au platit scump,de-a lungul timpului,curajul de-a rosti astfel de adevaruri.
Dar cineva trebuie sa le spuna romanilor aceste adevaruri..Si tot timpul se vor gasi oameni care vor avea curajul sa le spuna.

Domnu Viostup,adica noi dam banii cinstit iar dumnevoastra vreti acum sa va facem si martir pe banii nostri ?! ...Mai lasati ceva din pret daca vreti si sa va proclamam "cel mai mare patriot in viata" sau "romanul care sufera cel mai mult pentru adevarurile spuse" ...

Acum serios vorbind, chiar nu doresc deloc sa parasiti acest topic.Va dau cuvantul meu de onoare ca ma distrez excelent cand citesc postarile din Olariu si cand vad cum pentru niste prostii postate , va proclamati brusc mare patriot si viitor eventual martir al neamului .

Ma intreb la modul cel mai sincer daca sunteti normal la cap cand postati fraze gen:

"(postarile) sunt rodul cercetarilor dlui C.Olariu Arimin,caruia ii sunt recunoscator pentru adevarurile spuse cu atata curaj. Multi au platit scump,de-a lungul timpului,curajul de-a rosti astfel de adevaruri.
Dar cineva trebuie sa le spuna romanilor aceste adevaruri.Si tot timpul se vor gasi oameni care vor avea curajul sa le spuna".

Domnu' Viostup, doar postati niste tampenii dom'le , NU FACETI ABSOLUT NIMIC BUN PENTRU TARA MINTIND LA UN MOD CRETIN SI NU SUNTETI UN EROU, CI DOAR UN SIMPLU AMATOR DE STIINTA A LA OTV...

De la: Tramp, la data 2010-11-05 09:22:52
Zii mai departe domnule Viostup,nu te lasa intimidat de Vanea

Zi-le domnu Vio! ...Fara numar,fara numar ,fara numar.... .La urma urmelor asa trebuie discutat cu un om care este amator de "manele" pseudo-stiintifice. .

Hai,baga de la nashu' Olariu pentru toata lumeeeeaaaaaaa!!!!!!...

De la: Tramp, la data 2010-11-05 09:29:09
sa nu mai spui astfel de secrete ,ca te aude Vanea si le fura ................le ascunde in Banca Nationala a rusiei...........................

Tramp,astia de fapt au doar niste copii xeroxate pe placi din cupru. Nu si-au dat seama ca nu este aur, deoarece noi am scris pe placute "GOLD-Made in Arminia", si i-am derutat. .Placutele originale eu personal le-am dus la Banca Rusiei impreuna cu petrolul de la Sterling . .Deh,aveam misiune de la Stalin! Sttttt,sa nu ne auda astia ca imediat scrie Olariu o noua istorie in care dezvaluie si aceste informatii !

De la: vaneamarin, la data 2010-11-05 09:47:30

De la: Tramp, la data 2010-11-05 09:29:09
sa nu mai spui astfel de secrete ,ca te aude Vanea si le fura ................le ascunde in Banca Nationala a rusiei...........................

Tramp,astia de fapt au doar niste copii xeroxate pe placi din cupru. Nu si-au dat seama ca nu este aur, deoarece noi am scris pe placute "GOLD-Made in Arminia", si i-am derutat. .Placutele originale eu personal le-am dus la Banca Rusiei impreuna cu petrolul de la Sterling . .Deh,aveam misiune de la Stalin! Sttttt,sa nu ne auda astia ca imediat scrie Olariu o noua istorie in care dezvaluie si aceste informatii !

Sigur ,Rasputin ti-a fost mentor................altfel nu aveai cum sa faci copii la xerox si nici nu puteai sa sterilizezi asa repede petrolul si sa-l bagi in banca

Voi ati facut pipi in pat, dupa cite bag eu de seama.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Tramp, la data 2010-11-05 15:48:20

De la: vaneamarin, la data 2010-11-05 09:47:30

De la: Tramp, la data 2010-11-05 09:29:09
sa nu mai spui astfel de secrete ,ca te aude Vanea si le fura ................le ascunde in Banca Nationala a rusiei...........................

Tramp,astia de fapt au doar niste copii xeroxate pe placi din cupru. Nu si-au dat seama ca nu este aur, deoarece noi am scris pe placute "GOLD-Made in Arminia", si i-am derutat. .Placutele originale eu personal le-am dus la Banca Rusiei impreuna cu petrolul de la Sterling . .Deh,aveam misiune de la Stalin! Sttttt,sa nu ne auda astia ca imediat scrie Olariu o noua istorie in care dezvaluie si aceste informatii !

Sigur ,Rasputin ti-a fost mentor................altfel nu aveai cum sa faci copii la xerox si nici nu puteai sa sterilizezi asa repede petrolul si sa-l bagi in banca

Nu am sterilizat petrolul ci... l-am sterlingizat .

s-au descoperit importante zone cu gaza naturale in Romania ,ceea ce ne face sa devenim independenti fata Gazele de la Rusi

ROMANII NU EXISTA
La o prim� vedere aceast� afirma�ie din titlu poate p�rea chiar teribilistic�, dar dup� o studiere a faptelor se va vedea c� are suport logic.
Lucian Iosif Cue�dean �n �Rom�na, limba vechii Europe� ne aten�ioneaz�: �Limba rom�n� nu are cuvinte de origine rom�n� de unde reiese c� �Rom�nii nu exist� pentru c� ei nu au cuvinte rom�ne�ti�.
Tot dumnealui precizeaz� urm�toarele:
�Dic�ionarul explicativ al limbii rom�ne, din 1975, nu recunoa�te nici un cuv�nt ca fiind de origine rom�n�, iar pe de alt� parte li se repro�eaz� celor ce �ncearc� s� cerceteze acest aspect, c� ar avea tendin�e megalomanice, patriotarde �i protocroniste, atunci c�nd ei afirm� cu argumente credibile, c� exist� un neam rom�nesc �i nu numai c� el exist�, dar el este chiar cel mai vechi din Europa.�
�n �colile din Rom�nia se �nva�� o istorie antic� trunchiat�, lipsit� de logic� elementar�. Pe baza presupusei inexisten�e a unor cuvinte dacice aceast� istorie �ncearc� s� ne conving� c� originea rom�nilor este determinat� de hibridarea romanilor �civliza�i� cu femeile dacilor �primitivi�.

De fapt, lucrurile stau pe dos. Nu geto-dacii au preluat graiul de la romanii cotropitori ci popoarele din Peninsula Italic� au f�cut parte din neamul traco-latinilor ce aveau ca grai �i Proto-latina ori Lingua Prisca( latina b�tr�n�).
Dup� Guido Mansuelli, primul site neolitic al Italiei poart� denumirea de Mol-feta, cu Mol ca �i �n Zal-mol-xis, mol-�am, n�-mol, Mol-dova, mol-ifta, mol-ia (femeie �n italian�), etc., �i este tipic balcanic. Molfeta se afl� �n sudul peninsulei �n regiunea Apulia ori Puglia. Apu ca �n sancrit�(ap�) �i glia -p�m�nt �n rom�n�. Acest teritoriu a fost locuit �n vechime de mez-api, apuli �i apii-gii.
Dup� toate aceste denumiri �i dup� concluziile savantului italian, acei ce au produs primul neolitic din �cizm� nu puteau fi dec�t geto-dacii apuli ( de pe ape).
Aici trebuie precizate c�teva aspecte legate de termenul de roman.
Romani erau doar aceia care locuiau �n ora�ul Roma �i �n �mprejurimile acestuia. Denumirea de roman/romanus nu exprima na�ionalitatea ci �cet��enia�. Acei ce au populat Roma erau pleca�i din mijlocul triburilor latine din Latium, fie ei umbri, sabini, liguri, dardani, etrusci, etc. Pe temelia acestor dialecte latine fost dezvoltat� limba latin� a Romei.
Isidor din Sevilla, �n �Origenes� amintea de existen�a a patru limbi latine �n Latium: �Unii au spus c� au fost patru limbi latine, adic� Prisca (cea veche), Latina, Romana, Mixta. Prisca a fost aceea de care s-au folosit cei mai vechi (locuitori) ai Italiei �n timpul lui Ianus �i Saturnus, neregulat�-barbar�, dup� cum se vede din c�ntecele Saliilor�.
Am ar�tat mai sus care au fost cei mai vechi �n Peninsula Italic�.
La noi �n Rom�nia se �bate moned� �n continuare pe seama faptului c� �romanii� au ajuns �n Dacia �i i-au �nv��at latina pe geto-daci. Nu insist aici �n a dovedi ilarul teoriei romaniz�rii ci vreau s� ar�t c� mare parte din legionarii ce au ajuns �n Dacia apar�ineau multor na�ii de pe 3 continente �i c� majoritatea cov�r�itoare nu cuno�teau �un bob� de latin�. Dup� Traian nici m�car �mp�ra�ii nu mai erau romani, nu mai vorbim de generali �i de solda�i. Exist� dovezi certe care arat� c� nici unii dintre generali �i �mp�ra�i nu cuno�teau la perfec�ie latin�, ce s� mai vorbim de grosul armatei.
Am terminat �i cu asta. S� mergem mai departe.

�n �Istoria �ncepe �n Carpa�i�, Paul Laz�r Tonciulescu, prezint� o alt� stare de fapte �ntre culturile roman� �i dacic�, �n capitolele �Dezastrul ireparabil al ocupa�iei romane� �i �Urmele palide ale civiliza�iei romane �n Dacia�.
De acolo afl�m c� geto-dacii le erau net superiori romanilor, except�nd armata (organizarea acesteia) �i cultura or�eneasc�( de citit studiul lui Andrei V�rtic, �De la constructul lingvistic rom�nesc spre logosul universal�, mai exact, capitolul �Refuzul urbei la civiliza�iile carpato-dun�rene�).
Dau aici c�teva citate din acest studiu.
�Urbea �i scrisul au mers m�n� �n m�n� �n R�s�ritul Apropiat, Egypt, Grecia �i Roma, au fost jinduite �i folosite de c�tre locuitorii acelor civiliza�ii, care au prelungit �n scris �i activitatea religioas�, �i pe cea economic�, �i pe cea de cunoa�tere, �i pe cea de continuitate gentilic� �i etnic�, dar mai ales pe cea de domina�ie politic� �i civilizatoare�, pe c�nd geto-dacii dispre�uiau ora�ele �i foloseau scrisul doar pentru uz religios, sacru.
Dumnealui continu�, demonstr�nd c� nu po�i caracteriza o societate ca involuat� doar pentru refuzul urbaniz�rii �i a scrierii laice. �Refuzul vie�ii urbane �i a scrisului, refuzul a�a zisei intr�ri �n istorie prin aceste inven�ii ale omului, nu a �nsemnat c� oamenii din aceste spa�ii nu au cunoscut o bogat� via�� spiritual� sau metode bune de depozitare �i transmitere a informa�iei vitale. . . Descoperirile arheologice de la Br�nzeni, Mitoc, Co��u�i, Dorohoi (pentru paleoliticul superor timpuriu) sau cele de la Por�ile de Fier (arealul Cuina Turcului � Schela Cladovei) (pentru paleoliticul t�rziu �i neoliticul timpuriu) �nca nu au fost puse de istoriografia moderna �n timelane-ul lumii. Dar necesitatea imperioas� a acestui act de juste�e fa�� de originile �ntregii specii umane o cere cu st�ruin�� chiar starea actual� a fiin��rii fiin�ei omene�ti pe P�m�nt.�
S� continu�m cu studiul lui Paul Tonciulescu. S� vedem care au fost influen�ele romane �n c�teva domenii ale vie�ii de zi cu zi a geto-dacilor.
Din punctul de vedere a conceptelor religioase geto-dacii le erau superiori romanilor cuceritori. Ei credau doar �ntr-un singur zeu, Zalmoxis.
�n arhitectura popular� influen�ele romane au fost nule, continu�nd s� se practice stilul de arhitectur� dacic care se mai p�streaz� �nc� �n unele zone. Str�mo�ii no�tri ridicau case din nuiele, paie �i lut cu 17.000 de ani �nainte ca Roma s� �nceap� s� existe �i dup� aceea, timp de aproape 3.000 de ani, p�n� la �nceputul sec XX.
Profesiile autohtonilor au r�mas �n mare parte acelea�i, �n timpul ocupa�iei �i dup� p�r�sirea silit� a Daciei.
Unele dintre legiunile armatei romane au preluat stindardul dacic, (dragonul dacic) reprezent�nd lupul �i �arpele, unic �n lumea antic�. �Dacii �nvin�i nu au avut ce prelua deoarece armata lor a fost desfiin�at�.�
�n tot timpul st�p�nirii romane �n Dacia ocupat� n-a fost creat nici un centru de cultur� pentru autohtoni. La daci scrisul avea doar caracter sacru, dar �n schimb foloseau �alfabete proprii diferen�iate pe regiuni �i av�nd un fond comun, pentru inscrip�ii, alfabete din care a fost selectat alfabetul zis chirilic.� Dacii foloseau un calendar solar, �cel mai precis din antichitate. Eroarea acestui calendar era de 1, 78 zile la 34 ani, adic� 1h 15� 3�� pe an�.
�n educa�ie influen�ele ocupa�iei au fost negative, �de la un popor educat �n cultul cotropirii �i al jafului, dacii nu aveau ce �nv��a �i nici nu au preluat nimic.�
Romanii cotropitori nu au impus mai nimic desosebit �n cultura dacilor cuceri�i. Ace�tia aveau o cultur� �nchis� (inaccesibil� str�inilor), nescris� �i ferit� de mediocritatea �i agresivitatea oamenilor acelor vremuri, ce a fost transmis� urma�ilor doar prin viu grai.
Dar s� revenim la limba rom�n� �i la groparii ei.
Ace�ti academicienii ( rom�ni ori ba) �i situeaz� pe aceia care au dezvoltat primele locuin�e de pe planet�, prima agricultur� din Europa, prima ceramic� neagr�, cea mai frumoas� ceramica din Europa �i probabil de pe �ntreaga planet�( magnifica cultur� Cucuteni) �i primele �nscrisuri ale omenirii �pe acela�i plan cu to�i nomazii�.
Dumnealor uit� un fapt, anume, �este logic ca o societate sedentar� de agricultori, comparativ cu nomazii, s� dezvolte o via�� social� din ce �n ce mai complex�, consemn�nd �n cuvinte, ca �ntr-o arhiv� de istorie, toat� evolu�ia din diverse domenii�.
Etimoanele limbi rom�ne dau impresia c� nu exist� nici un cuv�nt de origine rom�n�. Limba rom�n� con�ine cuvinte cu etimon latin, roman, slav, grec, turcesc, maghiar, albanez �i unele cuvinte cu etimon necunoscut.
Existen�a �n unele graiuri anterioare romanilor, slavilor, turcilor, etc. a unor cuvinte comune cu rom�na infirm� aceast� teorie at�t de injust�.
De exemplu, limba Sanscrit� are 1500 de cuvinte comune cu rom�na printre care se g�sesc �i cuvintele sacre ale vedelor, Om, Ram, Sa, Vede, Dak�a, Valac( Valah), etc.
Paul Tonciulescu a descoperit circa 100 de cuvinte rom�ne�ti �n sumerian�, cuvinte cu o vechime de la 3000 la 5.000 de ani.
La fel, a descoperit c�teva sute de cuvinte rom�ne�ti �n limbile etrusc�, albanez�, basc� �i greac�, �n scrierile lui Homeros.
Augustin Deac a g�sit peste 500 de cuvinte rum�ne�ti �n greaca veche.
De la un rom�n din Tunisia am aflat de existen�a c�torva cuvinte rom�ne�ti �n nordul Africii, cum ar fi: Tamash, Foggaras, Arad( munte �i regiune), Deva, Chelibia, yennar, furar; mayu, iunyu, iulyu (luni din calendarul berber), Colina Barsa �n Cartagina, Sosuvlei( mla�tin�; format din sos �i vlei/hlei, semnific�nd p�m�nt moale, n�mol, oarecum prin tehnica specific� limbajului rom�nesc al morfemelor), etc.
Acest limbaj al morfemelor �acoper� aproape tot sistemul lexical rom�nesc, care dovede�te �n felul acesta c� el nu este un simplu amalgam de cuvinte str�ine, a�a cum apare la un examen superficial �i nedocumentat suficient�.
P�n� la urm� ce sunt aceste morfeme denumite pe alocuri �i morfeme stem?
�Demonstra�ia este teribil de simpl�. De fapt aceste morfeme, sunt �o alternativ� la tabuul etimoanelor�.
Astfel, �Este u�or de constatat c� grupuri sonore, reg�site �n morfeme, formeaz� o familie de cuvinte, cu un �n�eles comun extrem de vag conturat�, un fel de metafore �n�elese doar de rom�ni. Credibilitatea acestui limbaj este precar� din cauza aspectului, prea simplu pentru a fi adev�rat, cel pu�in la o prim� vedere superficial�.
Onomatopeele limbii rom�ne pot intra �n alc�tuirea morfemelor. �POC, AUU, T�R, SF�R, P�R, sunt dintre primele �cuvinte imagine�.�
�Ele devin morfeme �n cuvinte ca POC-NI-TUR-�, AU-ZU, T�R-�T, SF�R-�IE, P�R-�IE, P�R-�U.�
�Metafora nu este obligatoriu elegant�, dar ea este un cuv�nt imagine. . . Morfemele sunt o surs� de compunere metaforic� a cuvintelor rom�ne�ti. . . Prin prisma morfemelor, aproape toate cuvintele rom�ne�ti sunt ni�te metafore, �cuvinte imagine; pictograme�.�
Astfel, �Focul P�R_�IE, P�R-JOL-E�-TE, face P�R-JOALE, P�R-GUIE, toate sunt metafore �i folosesc morfemul P�R, o onomatopee, dar cuv�ntul P�RJOAL� are etimon maghiar�, de�i �compunera onomatopeic� este certificatul de vechime a limbii rom�ne, emis de o datin� imuabil�, legea fundamental� a neamului nostru�.
Rom�na este graiul vechii Europe pentru c� �forma primar� a deriv�rii onomatopeice nu exist� dec�t �n limba rom�n�.
Apii, apulii, arm�ni, rum�ni, ramanii, cu to�ii, semnific� cei de pe ape, oameni de pe ape, iar Apulum �i Apulia poate fi un loc �nconjurat de ape.
Din �Rom�na, limba vechii Europe� afl�m despre cuv�ntul r�u c� poate s� existe de c�nd cineva a observat c� un p�r�u ori un r�u pot face rru rru. Rom�nii sunt singurii care au substantivul r�u.
�Un r�ule� poate s� sune �i RRA. RRA �i ARR, ARR, exist�nd p�-Ra-ie, Ra-�e, Ra-ci �i AR-IE�, AR-GE�, AR-DA, AR-NO, AR-�U.�
Etimoanele date de savan�ii sunt r�d�cini de cuvinte ce se presupun a fi intrate �n limba rom�n�.
Pe acest� g�ndire s-a impus concluzia conform c�reia rom�na este o limb� hibrid�, compus� din cuvinte preluate de la to�i care au trecut ori au poposit aici.
Nimeni nu este l�sat s� aduc� �n discu�ie �un eventual pol opus�.
Asta a f�cut Lucian Cue�dean, a propus un pol opus al acestei teorii, pol opus care ar trebui pus �n discu�ie �i cercetat conform �legilor� bunului sim� �i nu numai acestora.

Dumnealui afirm� c� nu exist� nici o dovad� c� aceste etimoane au intrat �n limba rom�n�, �ele puteau la fel de bine s� ias� din rom�n� �n celelate limbi�.
Descoperirea unor cuvinte comune �ntre limba rom�n� �i alte idiomuri, �n uz sau prea pu�in folosite, dovedesc aspectul opus. Am dat mai la deal c�teva exemple de astfel de cuvinte.
�n final, dac� �mi �ng�dui�i, c�teva concluzii.
Nu, nu concluzii, c�teva �ntreb�ri de bun sim�(nu al meu ci al celor ce se �nv�rt �n domeniul istorie �i al �tiin�elor conexe acesteia).
Este logic c� rum�nii nu �i-au pierdut niciodat� graiul mo�tenit de la parin�i tocmai din neolitic, c�nd au produs prima agricultur� a Europei?
Cuvintele ce par a intra �n rom�n�, din alte graiuri, nu sunt de fapt ie�ite din dialectele rum�nilor de-a lungul timpului?
Rum�nii s-au lep�dat de graiul p�rin�ilor �i au �nv��at limba romanilor cotropitori?
G�ndi�i-v� la sec. 19 �i la aceea avalan�� de cuvinte str�ine, mai ales fran�uze�ti, �n limba rom�n� a ora�elor. Ce f�ceau atunci ��ranii? Nu �i vedeau de treaba lor, p�str�nd intact graiul primit de la p�rin�i, ignor�nd ceea ce se petrecea la ora�e? Nu exact a�a au f�cut �i dacii?
Poate au disp�rut din istorie timp de c�teva secole, �suspenda�i de mun�i� pentru a-�i proteja fiin�a na�ional�, dar au disp�rut ei din via��? Acum ei tr�iesc tot acolo unde au tr�it ai lor?
Rum�nii sunt urma�i ai romanilor? Nu romanii provin din r�ndul triburilor tracice latine (apuli, etrusci, dardani, etc.)? Latina lor nu provine din vechea latin� a tracilor, a�a-zisa Protolatin� ori Lingua Prisca?
Rum�na este limba vechii Europe?
Ionel
Bibliografie:
Lucian Iosif Cue�dean � �Rom�na, limba vechii Europe�, Editura Solif, Bucure�ti, 2006
Andrei V�rtic � �De la constructul lingvistic rom�nesc spre logosul universal�, Editura Dava Interna�ional, Republica Moldova, 2001
Paul Laz�r Tonciulescu � �Secretele Terrei. Istoria �ncepe �n Carpa�i�, Editura obiectiv, Craiova, 2001

Posted in Istorie, Lingvistic�, Uncategorized | Tagged PELASGI PELASGOI BELAGI BLAGI BLAJINI ROHMANI VALAHI BELAGINE TRAKIO TRACI GETO-DACI RUM�NI APULI SCITI MANDA CARPI COSTOBOCI LUCIAN IOSIF CUESDEAN ANDREI VARTIC PAUL LAZAR TONCIULESCU ISTORIE LINGVI | 21 comentarii

De la: viostup, la data 2010-11-08 16:41:45ROMANII NU EXISTA
La o prim� vedere aceast� afirma�ie din titlu poate p�rea chiar teribilistic�, dar dup� o studiere a faptelor se va vedea c� are suport logic.
Lucian Iosif Cue�dean �n �Rom�na, limba vechii Europe� ne aten�ioneaz�: �Limba rom�n� nu are cuvinte de origine rom�n� de unde reiese c� �Rom�nii nu exist� pentru c� ei nu au cuvinte rom�ne�ti�.
Tot dumnealui precizeaz� urm�toarele:
�Dic�ionarul explicativ al limbii rom�ne, din 1975, nu recunoa�te nici un cuv�nt ca fiind de origine rom�n�, iar pe de alt� parte li se repro�eaz� celor ce �ncearc� s� cerceteze acest aspect, c� ar avea tendin�e megalomanice, patriotarde �i protocroniste, atunci c�nd ei afirm� cu argumente credibile, c� exist� un neam rom�nesc �i nu numai c� el exist�, dar el este chiar cel mai vechi din Europa.�
�n �colile din Rom�nia se �nva�� o istorie antic� trunchiat�, lipsit� de logic� elementar�. Pe baza presupusei inexisten�e a unor cuvinte dacice aceast� istorie �ncearc� s� ne conving� c� originea rom�nilor este determinat� de hibridarea romanilor �civliza�i� cu femeile dacilor �primitivi�.

De fapt, lucrurile stau pe dos. Nu geto-dacii au preluat graiul de la romanii cotropitori ci popoarele din Peninsula Italic� au f�cut parte din neamul traco-latinilor ce aveau ca grai �i Proto-latina ori Lingua Prisca( latina b�tr�n�).
Dup� Guido Mansuelli, primul site neolitic al Italiei poart� denumirea de Mol-feta, cu Mol ca �i �n Zal-mol-xis, mol-�am, n�-mol, Mol-dova, mol-ifta, mol-ia (femeie �n italian�), etc., �i este tipic balcanic. Molfeta se afl� �n sudul peninsulei �n regiunea Apulia ori Puglia. Apu ca �n sancrit�(ap�) �i glia -p�m�nt �n rom�n�. Acest teritoriu a fost locuit �n vechime de mez-api, apuli �i apii-gii.
Dup� toate aceste denumiri �i dup� concluziile savantului italian, acei ce au produs primul neolitic din �cizm� nu puteau fi dec�t geto-dacii apuli ( de pe ape).
Aici trebuie precizate c�teva aspecte legate de termenul de roman.
Romani erau doar aceia care locuiau �n ora�ul Roma �i �n �mprejurimile acestuia. Denumirea de roman/romanus nu exprima na�ionalitatea ci �cet��enia�. Acei ce au populat Roma erau pleca�i din mijlocul triburilor latine din Latium, fie ei umbri, sabini, liguri, dardani, etrusci, etc. Pe temelia acestor dialecte latine fost dezvoltat� limba latin� a Romei.
Isidor din Sevilla, �n �Origenes� amintea de existen�a a patru limbi latine �n Latium: �Unii au spus c� au fost patru limbi latine, adic� Prisca (cea veche), Latina, Romana, Mixta. Prisca a fost aceea de care s-au folosit cei mai vechi (locuitori) ai Italiei �n timpul lui Ianus �i Saturnus, neregulat�-barbar�, dup� cum se vede din c�ntecele Saliilor�.
Am ar�tat mai sus care au fost cei mai vechi �n Peninsula Italic�.
La noi �n Rom�nia se �bate moned� �n continuare pe seama faptului c� �romanii� au ajuns �n Dacia �i i-au �nv��at latina pe geto-daci. Nu insist aici �n a dovedi ilarul teoriei romaniz�rii ci vreau s� ar�t c� mare parte din legionarii ce au ajuns �n Dacia apar�ineau multor na�ii de pe 3 continente �i c� majoritatea cov�r�itoare nu cuno�teau �un bob� de latin�. Dup� Traian nici m�car �mp�ra�ii nu mai erau romani, nu mai vorbim de generali �i de solda�i. Exist� dovezi certe care arat� c� nici unii dintre generali �i �mp�ra�i nu cuno�teau la perfec�ie latin�, ce s� mai vorbim de grosul armatei.
Am terminat �i cu asta. S� mergem mai departe.

�n �Istoria �ncepe �n Carpa�i�, Paul Laz�r Tonciulescu, prezint� o alt� stare de fapte �ntre culturile roman� �i dacic�, �n capitolele �Dezastrul ireparabil al ocupa�iei romane� �i �Urmele palide ale civiliza�iei romane �n Dacia�.
De acolo afl�m c� geto-dacii le erau net superiori romanilor, except�nd armata (organizarea acesteia) �i cultura or�eneasc�( de citit studiul lui Andrei V�rtic, �De la constructul lingvistic rom�nesc spre logosul universal�, mai exact, capitolul �Refuzul urbei la civiliza�iile carpato-dun�rene�).
Dau aici c�teva citate din acest studiu.
�Urbea �i scrisul au mers m�n� �n m�n� �n R�s�ritul Apropiat, Egypt, Grecia �i Roma, au fost jinduite �i folosite de c�tre locuitorii acelor civiliza�ii, care au prelungit �n scris �i activitatea religioas�, �i pe cea economic�, �i pe cea de cunoa�tere, �i pe cea de continuitate gentilic� �i etnic�, dar mai ales pe cea de domina�ie politic� �i civilizatoare�, pe c�nd geto-dacii dispre�uiau ora�ele �i foloseau scrisul doar pentru uz religios, sacru.
Dumnealui continu�, demonstr�nd c� nu po�i caracteriza o societate ca involuat� doar pentru refuzul urbaniz�rii �i a scrierii laice. �Refuzul vie�ii urbane �i a scrisului, refuzul a�a zisei intr�ri �n istorie prin aceste inven�ii ale omului, nu a �nsemnat c� oamenii din aceste spa�ii nu au cunoscut o bogat� via�� spiritual� sau metode bune de depozitare �i transmitere a informa�iei vitale. . . Descoperirile arheologice de la Br�nzeni, Mitoc, Co��u�i, Dorohoi (pentru paleoliticul superor timpuriu) sau cele de la Por�ile de Fier (arealul Cuina Turcului � Schela Cladovei) (pentru paleoliticul t�rziu �i neoliticul timpuriu) �nca nu au fost puse de istoriografia moderna �n timelane-ul lumii. Dar necesitatea imperioas� a acestui act de juste�e fa�� de originile �ntregii specii umane o cere cu st�ruin�� chiar starea actual� a fiin��rii fiin�ei omene�ti pe P�m�nt.�
S� continu�m cu studiul lui Paul Tonciulescu. S� vedem care au fost influen�ele romane �n c�teva domenii ale vie�ii de zi cu zi a geto-dacilor.
Din punctul de vedere a conceptelor religioase geto-dacii le erau superiori romanilor cuceritori. Ei credau doar �ntr-un singur zeu, Zalmoxis.
�n arhitectura popular� influen�ele romane au fost nule, continu�nd s� se practice stilul de arhitectur� dacic care se mai p�streaz� �nc� �n unele zone. Str�mo�ii no�tri ridicau case din nuiele, paie �i lut cu 17.000 de ani �nainte ca Roma s� �nceap� s� existe �i dup� aceea, timp de aproape 3.000 de ani, p�n� la �nceputul sec XX.
Profesiile autohtonilor au r�mas �n mare parte acelea�i, �n timpul ocupa�iei �i dup� p�r�sirea silit� a Daciei.
Unele dintre legiunile armatei romane au preluat stindardul dacic, (dragonul dacic) reprezent�nd lupul �i �arpele, unic �n lumea antic�. �Dacii �nvin�i nu au avut ce prelua deoarece armata lor a fost desfiin�at�.�
�n tot timpul st�p�nirii romane �n Dacia ocupat� n-a fost creat nici un centru de cultur� pentru autohtoni. La daci scrisul avea doar caracter sacru, dar �n schimb foloseau �alfabete proprii diferen�iate pe regiuni �i av�nd un fond comun, pentru inscrip�ii, alfabete din care a fost selectat alfabetul zis chirilic.� Dacii foloseau un calendar solar, �cel mai precis din antichitate. Eroarea acestui calendar era de 1, 78 zile la 34 ani, adic� 1h 15� 3�� pe an�.
�n educa�ie influen�ele ocupa�iei au fost negative, �de la un popor educat �n cultul cotropirii �i al jafului, dacii nu aveau ce �nv��a �i nici nu au preluat nimic.�
Romanii cotropitori nu au impus mai nimic desosebit �n cultura dacilor cuceri�i. Ace�tia aveau o cultur� �nchis� (inaccesibil� str�inilor), nescris� �i ferit� de mediocritatea �i agresivitatea oamenilor acelor vremuri, ce a fost transmis� urma�ilor doar prin viu grai.
Dar s� revenim la limba rom�n� �i la groparii ei.
Ace�ti academicienii ( rom�ni ori ba) �i situeaz� pe aceia care au dezvoltat primele locuin�e de pe planet�, prima agricultur� din Europa, prima ceramic� neagr�, cea mai frumoas� ceramica din Europa �i probabil de pe �ntreaga planet�( magnifica cultur� Cucuteni) �i primele �nscrisuri ale omenirii �pe acela�i plan cu to�i nomazii�.
Dumnealor uit� un fapt, anume, �este logic ca o societate sedentar� de agricultori, comparativ cu nomazii, s� dezvolte o via�� social� din ce �n ce mai complex�, consemn�nd �n cuvinte, ca �ntr-o arhiv� de istorie, toat� evolu�ia din diverse domenii�.
Etimoanele limbi rom�ne dau impresia c� nu exist� nici un cuv�nt de origine rom�n�. Limba rom�n� con�ine cuvinte cu etimon latin, roman, slav, grec, turcesc, maghiar, albanez �i unele cuvinte cu etimon necunoscut.
Existen�a �n unele graiuri anterioare romanilor, slavilor, turcilor, etc. a unor cuvinte comune cu rom�na infirm� aceast� teorie at�t de injust�.
De exemplu, limba Sanscrit� are 1500 de cuvinte comune cu rom�na printre care se g�sesc �i cuvintele sacre ale vedelor, Om, Ram, Sa, Vede, Dak�a, Valac( Valah), etc.
Paul Tonciulescu a descoperit circa 100 de cuvinte rom�ne�ti �n sumerian�, cuvinte cu o vechime de la 3000 la 5.000 de ani.
La fel, a descoperit c�teva sute de cuvinte rom�ne�ti �n limbile etrusc�, albanez�, basc� �i greac�, �n scrierile lui Homeros.
Augustin Deac a g�sit peste 500 de cuvinte rum�ne�ti �n greaca veche.
De la un rom�n din Tunisia am aflat de existen�a c�torva cuvinte rom�ne�ti �n nordul Africii, cum ar fi: Tamash, Foggaras, Arad( munte �i regiune), Deva, Chelibia, yennar, furar; mayu, iunyu, iulyu (luni din calendarul berber), Colina Barsa �n Cartagina, Sosuvlei( mla�tin�; format din sos �i vlei/hlei, semnific�nd p�m�nt moale, n�mol, oarecum prin tehnica specific� limbajului rom�nesc al morfemelor), etc.
Acest limbaj al morfemelor �acoper� aproape tot sistemul lexical rom�nesc, care dovede�te �n felul acesta c� el nu este un simplu amalgam de cuvinte str�ine, a�a cum apare la un examen superficial �i nedocumentat suficient�.
P�n� la urm� ce sunt aceste morfeme denumite pe alocuri �i morfeme stem?
�Demonstra�ia este teribil de simpl�. De fapt aceste morfeme, sunt �o alternativ� la tabuul etimoanelor�.
Astfel, �Este u�or de constatat c� grupuri sonore, reg�site �n morfeme, formeaz� o familie de cuvinte, cu un �n�eles comun extrem de vag conturat�, un fel de metafore �n�elese doar de rom�ni. Credibilitatea acestui limbaj este precar� din cauza aspectului, prea simplu pentru a fi adev�rat, cel pu�in la o prim� vedere superficial�.
Onomatopeele limbii rom�ne pot intra �n alc�tuirea morfemelor. �POC, AUU, T�R, SF�R, P�R, sunt dintre primele �cuvinte imagine�.�
�Ele devin morfeme �n cuvinte ca POC-NI-TUR-�, AU-ZU, T�R-�T, SF�R-�IE, P�R-�IE, P�R-�U.�
�Metafora nu este obligatoriu elegant�, dar ea este un cuv�nt imagine. . . Morfemele sunt o surs� de compunere metaforic� a cuvintelor rom�ne�ti. . . Prin prisma morfemelor, aproape toate cuvintele rom�ne�ti sunt ni�te metafore, �cuvinte imagine; pictograme�.�
Astfel, �Focul P�R_�IE, P�R-JOL-E�-TE, face P�R-JOALE, P�R-GUIE, toate sunt metafore �i folosesc morfemul P�R, o onomatopee, dar cuv�ntul P�RJOAL� are etimon maghiar�, de�i �compunera onomatopeic� este certificatul de vechime a limbii rom�ne, emis de o datin� imuabil�, legea fundamental� a neamului nostru�.
Rom�na este graiul vechii Europe pentru c� �forma primar� a deriv�rii onomatopeice nu exist� dec�t �n limba rom�n�.
Apii, apulii, arm�ni, rum�ni, ramanii, cu to�ii, semnific� cei de pe ape, oameni de pe ape, iar Apulum �i Apulia poate fi un loc �nconjurat de ape.
Din �Rom�na, limba vechii Europe� afl�m despre cuv�ntul r�u c� poate s� existe de c�nd cineva a observat c� un p�r�u ori un r�u pot face rru rru. Rom�nii sunt singurii care au substantivul r�u.
�Un r�ule� poate s� sune �i RRA. RRA �i ARR, ARR, exist�nd p�-Ra-ie, Ra-�e, Ra-ci �i AR-IE�, AR-GE�, AR-DA, AR-NO, AR-�U.�
Etimoanele date de savan�ii sunt r�d�cini de cuvinte ce se presupun a fi intrate �n limba rom�n�.
Pe acest� g�ndire s-a impus concluzia conform c�reia rom�na este o limb� hibrid�, compus� din cuvinte preluate de la to�i care au trecut ori au poposit aici.
Nimeni nu este l�sat s� aduc� �n discu�ie �un eventual pol opus�.
Asta a f�cut Lucian Cue�dean, a propus un pol opus al acestei teorii, pol opus care ar trebui pus �n discu�ie �i cercetat conform �legilor� bunului sim� �i nu numai acestora.

Dumnealui afirm� c� nu exist� nici o dovad� c� aceste etimoane au intrat �n limba rom�n�, �ele puteau la fel de bine s� ias� din rom�n� �n celelate limbi�.
Descoperirea unor cuvinte comune �ntre limba rom�n� �i alte idiomuri, �n uz sau prea pu�in folosite, dovedesc aspectul opus. Am dat mai la deal c�teva exemple de astfel de cuvinte.
�n final, dac� �mi �ng�dui�i, c�teva concluzii.
Nu, nu concluzii, c�teva �ntreb�ri de bun sim�(nu al meu ci al celor ce se �nv�rt �n domeniul istorie �i al �tiin�elor conexe acesteia).
Este logic c� rum�nii nu �i-au pierdut niciodat� graiul mo�tenit de la parin�i tocmai din neolitic, c�nd au produs prima agricultur� a Europei?
Cuvintele ce par a intra �n rom�n�, din alte graiuri, nu sunt de fapt ie�ite din dialectele rum�nilor de-a lungul timpului?
Rum�nii s-au lep�dat de graiul p�rin�ilor �i au �nv��at limba romanilor cotropitori?
G�ndi�i-v� la sec. 19 �i la aceea avalan�� de cuvinte str�ine, mai ales fran�uze�ti, �n limba rom�n� a ora�elor. Ce f�ceau atunci ��ranii? Nu �i vedeau de treaba lor, p�str�nd intact graiul primit de la p�rin�i, ignor�nd ceea ce se petrecea la ora�e? Nu exact a�a au f�cut �i dacii?
Poate au disp�rut din istorie timp de c�teva secole, �suspenda�i de mun�i� pentru a-�i proteja fiin�a na�ional�, dar au disp�rut ei din via��? Acum ei tr�iesc tot acolo unde au tr�it ai lor?
Rum�nii sunt urma�i ai romanilor? Nu romanii provin din r�ndul triburilor tracice latine (apuli, etrusci, dardani, etc.)? Latina lor nu provine din vechea latin� a tracilor, a�a-zisa Protolatin� ori Lingua Prisca?
Rum�na este limba vechii Europe?
Ionel
Bibliografie:
Lucian Iosif Cue�dean � �Rom�na, limba vechii Europe�, Editura Solif, Bucure�ti, 2006
Andrei V�rtic � �De la constructul lingvistic rom�nesc spre logosul universal�, Editura Dava Interna�ional, Republica Moldova, 2001
Paul Laz�r Tonciulescu � �Secretele Terrei. Istoria �ncepe �n Carpa�i�, Editura obiectiv, Craiova, 2001

Posted in Istorie, Lingvistic�, Uncategorized | Tagged PELASGI PELASGOI BELAGI BLAGI BLAJINI ROHMANI VALAHI BELAGINE TRAKIO TRACI GETO-DACI RUM�NI APULI SCITI MANDA CARPI COSTOBOCI LUCIAN IOSIF CUESDEAN ANDREI VARTIC PAUL LAZAR TONCIULESCU ISTORIE LINGVI | 21 comentarii

nu va lasati ingenuncheat de cuvintele unora ,care cred ca ieii au descoperit mersul pe jos,pana la urma urmei cineva trebue sa scrie si despre lucruri ne stiute!Aratati ceea ce la unii nu le vine a crede,dar vor crede pana la urma si vor descoperi ca nu iei au descoperit apa calda!

Eu stiu ca limba romina are niste intelesuri de-a dreptul halucinante. Nu stiu daca si alte limbi au astfel de intelesuri. Probabil italiana, franceza, germana. Engleza , nu prea. E vorba de intelesuri adinci, f adinci.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-11-09 02:07:49Eu stiu ca limba romina are niste intelesuri de-a dreptul halucinante. Nu stiu daca si alte limbi au astfel de intelesuri. Probabil italiana, franceza, germana. Engleza , nu prea. E vorba de intelesuri adinci, f adinci.

.....................te referi la mersul in limba? ..............pe zapada ,viscol si ...................

De la: nastasemihail, la data 2010-11-09 02:07:49Eu stiu ca limba romina are niste intelesuri de-a dreptul halucinante. Nu stiu daca si alte limbi au astfel de intelesuri. Probabil italiana, franceza, germana. Engleza , nu prea. E vorba de intelesuri adinci, f adinci.

Cam asa credea si Noica.Anumite cuvinte practic reprezinta o zestre caracteristica doar romanilor si sunt practic intraductibile,cu un inteles legat doar de "sufletul romanesc" .Uite mai jos ce spunea spre exemplu de cuvantul "dor",cuvant care de fapt este intraductibil in ...engleza spre exemplu.Sigur ca se folosesc pentru traducerea sa cuvinte gen "nostalgia" (care este de fapt nostalgie,sentiment diferit fata de dor),"craving"(sete ... ),"yearing"(dorinta ) etc.Sensul din limba romana este insa practic intraductibil printr-un cuvant echivalent in alta limba.

�Virtutile lui sunt deosebite, cu adevarat imparatesti: e un cuvint tipic de contopire a sensurilor, iar nu de simpla compunere a lor; e un cuvint al deschiderii si totodata inchiderii unui orizont; unul al intimitatii cu departarile, al aflarii si cautarii; un cuvint al stiutului si nestiutului, al limitatiei si nelimitatiei, al concretului si abstractului, al atractiei de ceva determinat si al pierderii in ceva indeterminat. Are o splendida suveranitate in el, dar e un cuvint al inimii numai, si nu al gindului, dupa cum e un cuvint al visului, si nu intotdeauna al faptei.
� te poarta cind spre trecut, cind spre viitor, te incarca si de regrete si de speranta, iti face uneori de indurat insuportabilul, dar alteori de nesuferit ceea ce trebuie si e bine sa induri. A plecat de la durere si a scos tot ce putea din transfigurarea ei; dar nu a trecut de spirit, a ramas prins de suflet�

De la: vaneamarin, la data 2010-11-09 09:05:01

De la: nastasemihail, la data 2010-11-09 02:07:49Eu stiu ca limba romina are niste intelesuri de-a dreptul halucinante. Nu stiu daca si alte limbi au astfel de intelesuri. Probabil italiana, franceza, germana. Engleza , nu prea. E vorba de intelesuri adinci, f adinci.

Cam asa credea si Noica.Anumite cuvinte practic reprezinta o zestre caracteristica doar romanilor si sunt practic intraductibile,cu un inteles legat doar de "sufletul romanesc" .Uite mai jos ce spunea spre exemplu de cuvantul "dor",cuvant care de fapt este intraductibil in ...engleza spre exemplu.Sigur ca se folosesc pentru traducerea sa cuvinte gen "nostalgia" (care este de fapt nostalgie,sentiment diferit fata de dor),"craving"(sete ... ),"yearing"(dorinta ) etc.Sensul din limba romana este insa practic intraductibil printr-un cuvant echivalent in alta limba.

�Virtutile lui sunt deosebite, cu adevarat imparatesti: e un cuvint tipic de contopire a sensurilor, iar nu de simpla compunere a lor; e un cuvint al deschiderii si totodata inchiderii unui orizont; unul al intimitatii cu departarile, al aflarii si cautarii; un cuvint al stiutului si nestiutului, al limitatiei si nelimitatiei, al concretului si abstractului, al atractiei de ceva determinat si al pierderii in ceva indeterminat. Are o splendida suveranitate in el, dar e un cuvint al inimii numai, si nu al gindului, dupa cum e un cuvint al visului, si nu intotdeauna al faptei.
� te poarta cind spre trecut, cind spre viitor, te incarca si de regrete si de speranta, iti face uneori de indurat insuportabilul, dar alteori de nesuferit ceea ce trebuie si e bine sa induri. A plecat de la durere si a scos tot ce putea din transfigurarea ei; dar nu a trecut de spirit, a ramas prins de suflet�

...........si in dorul lelii...........................

De la: Tramp, la data 2010-11-09 08:28:09

De la: nastasemihail, la data 2010-11-09 02:07:49Eu stiu ca limba romina are niste intelesuri de-a dreptul halucinante. Nu stiu daca si alte limbi au astfel de intelesuri. Probabil italiana, franceza, germana. Engleza , nu prea. E vorba de intelesuri adinci, f adinci.

.....................te referi la mersul in limba? ..............pe zapada ,viscol si ...................

Ma refer la mersul prin...cer. E ptr cei cu picioarele pe pamint si capul in nori.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Tramp, la data 2010-11-09 15:36:49

De la: vaneamarin, la data 2010-11-09 09:05:01

De la: nastasemihail, la data 2010-11-09 02:07:49Eu stiu ca limba romina are niste intelesuri de-a dreptul halucinante. Nu stiu daca si alte limbi au astfel de intelesuri. Probabil italiana, franceza, germana. Engleza , nu prea. E vorba de intelesuri adinci, f adinci.

Cam asa credea si Noica.Anumite cuvinte practic reprezinta o zestre caracteristica doar romanilor si sunt practic intraductibile,cu un inteles legat doar de "sufletul romanesc" .Uite mai jos ce spunea spre exemplu de cuvantul "dor",cuvant care de fapt este intraductibil in ...engleza spre exemplu.Sigur ca se folosesc pentru traducerea sa cuvinte gen "nostalgia" (care este de fapt nostalgie,sentiment diferit fata de dor),"craving"(sete ... ),"yearing"(dorinta ) etc.Sensul din limba romana este insa practic intraductibil printr-un cuvant echivalent in alta limba.

�Virtutile lui sunt deosebite, cu adevarat imparatesti: e un cuvint tipic de contopire a sensurilor, iar nu de simpla compunere a lor; e un cuvint al deschiderii si totodata inchiderii unui orizont; unul al intimitatii cu departarile, al aflarii si cautarii; un cuvint al stiutului si nestiutului, al limitatiei si nelimitatiei, al concretului si abstractului, al atractiei de ceva determinat si al pierderii in ceva indeterminat. Are o splendida suveranitate in el, dar e un cuvint al inimii numai, si nu al gindului, dupa cum e un cuvint al visului, si nu intotdeauna al faptei.
� te poarta cind spre trecut, cind spre viitor, te incarca si de regrete si de speranta, iti face uneori de indurat insuportabilul, dar alteori de nesuferit ceea ce trebuie si e bine sa induri. A plecat de la durere si a scos tot ce putea din transfigurarea ei; dar nu a trecut de spirit, a ramas prins de suflet�

...........si in dorul lelii...........................

Pardon ?Scuzati ?Ce ati vrut pentru ca sa ziceti ?Adica cum ?Nu ca zic da' vreau sa-ntreb....

Serios acum Tramp,daca nu ai inteles ceva din citatul ala de Noica te rog sa-mi spui. Culturalizarea maselor, nu este un concept comunist asa cum gresit se crede, iar eu ajut cu placere,atat cat pot , pe oricine are sete de cunoastere .Daca esti insetat si tu,da-mi de stire si voi folosi imagini sugestive (aproape tablouri de dragul tau ) ,comparatii cu situatiile din viata reala de la sat,glumite din popor,ghicitori si alte lucruri care te vor ajuta sa intelegi exact ce a vrut sa spuna burghezul ala de Noica.Vreau doar sa vad ca esti interesat ,vreau o "sclipire" de cautare stiintifica in ochii tai Tramp!...

De la: vaneamarin, la data 2010-11-09 20:16:01

De la: Tramp, la data 2010-11-09 15:36:49

De la: vaneamarin, la data 2010-11-09 09:05:01

De la: nastasemihail, la data 2010-11-09 02:07:49Eu stiu ca limba romina are niste intelesuri de-a dreptul halucinante. Nu stiu daca si alte limbi au astfel de intelesuri. Probabil italiana, franceza, germana. Engleza , nu prea. E vorba de intelesuri adinci, f adinci.

Cam asa credea si Noica.Anumite cuvinte practic reprezinta o zestre caracteristica doar romanilor si sunt practic intraductibile,cu un inteles legat doar de "sufletul romanesc" .Uite mai jos ce spunea spre exemplu de cuvantul "dor",cuvant care de fapt este intraductibil in ...engleza spre exemplu.Sigur ca se folosesc pentru traducerea sa cuvinte gen "nostalgia" (care este de fapt nostalgie,sentiment diferit fata de dor),"craving"(sete ... ),"yearing"(dorinta ) etc.Sensul din limba romana este insa practic intraductibil printr-un cuvant echivalent in alta limba.

�Virtutile lui sunt deosebite, cu adevarat imparatesti: e un cuvint tipic de contopire a sensurilor, iar nu de simpla compunere a lor; e un cuvint al deschiderii si totodata inchiderii unui orizont; unul al intimitatii cu departarile, al aflarii si cautarii; un cuvint al stiutului si nestiutului, al limitatiei si nelimitatiei, al concretului si abstractului, al atractiei de ceva determinat si al pierderii in ceva indeterminat. Are o splendida suveranitate in el, dar e un cuvint al inimii numai, si nu al gindului, dupa cum e un cuvint al visului, si nu intotdeauna al faptei.
� te poarta cind spre trecut, cind spre viitor, te incarca si de regrete si de speranta, iti face uneori de indurat insuportabilul, dar alteori de nesuferit ceea ce trebuie si e bine sa induri. A plecat de la durere si a scos tot ce putea din transfigurarea ei; dar nu a trecut de spirit, a ramas prins de suflet�

...........si in dorul lelii...........................

Pardon ?Scuzati ?Ce ati vrut pentru ca sa ziceti ?Adica cum ?Nu ca zic da' vreau sa-ntreb....

Serios acum Tramp,daca nu ai inteles ceva din citatul ala de Noica te rog sa-mi spui. Culturalizarea maselor, nu este un concept comunist asa cum gresit se crede, iar eu ajut cu placere,atat cat pot , pe oricine are sete de cunoastere .Daca esti insetat si tu,da-mi de stire si voi folosi imagini sugestive (aproape tablouri de dragul tau ) ,comparatii cu situatiile din viata reala de la sat,glumite din popor,ghicitori si alte lucruri care te vor ajuta sa intelegi exact ce a vrut sa spuna burghezul ala de Noica.Vreau doar sa vad ca esti interesat ,vreau o "sclipire" de cautare stiintifica in ochii tai Tramp!...

In DOR-ul lelii=f�r� țint� hot�r�t�, f�r� rost, la �nt�mplare,fara nici un chef............am completat la ce ai redat mai sus ,.......

Tramp, tu iti bati joc de cuvinte. Eu am vorbit cit se poate de serios. Limba romina are intelesuri f adinci. Si nu stiu daca e valabil in orice limba. Chiar nu stiu.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Cuvintul creeaza. Si inaintea lui e gindul. Inaintea gindului e...intuitia.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

- Femeile sunt pasionate de matematica; isi impart varsta la 2, dubleaza pretul hainelor si adauga intotdeauna 5 ani la varsta prietenei celei mai bune.

De la: Tramp, la data 2010-11-11 15:16:27

- Femeile sunt pasionate de matematica; isi impart varsta la 2, dubleaza pretul hainelor si adauga intotdeauna 5 ani la varsta prietenei celei mai bune.

Femeile traiesc mai mult decit masculi ,,alfa''...De ce...?
E usor de ghicit...ele sunt TOTUL...

Romana,limba vechii Europe?

Profesorul Constantin era un bun istoric �i lingvist. Studiase intens trecutul Daciei, de�i, la drept vorbind, nu a existat vreodat� o �ar� cu numele acesta. A�a au numit romanii zona respectiv�, dup� cucerirea ei: Dacia Felix. �n mod evident, ferici�i sau felix erau ei, jefuitorii. Dar nu avem nicio dovad� c� str�mo�ii no�tri ar fi numit-o a�a. ��i spuneam, deci, c� profesorul Constantin studiase aspectele respective �i avea unele teorii importante cu privire la preistoria acestei regiuni.
F�cuse �n plus s�p�turi arheologice pe specific �i era considerat un arheolog specialist �n culturile neolitice. Am coroborat declara�ia lui cu cercet�rile existente �n domeniul culturilor str�vechi, din spa�iul carpatic, deoarece ideea lui principal� era c� acest popor este originea oric�ror dezvolt�ri culturale care exist�, cel pu�in �n Europa, �i c� limba rom�n� este de fapt limba primar�, adic� limba indo-european�.
Ideea nu �i era proprie, dar el �i propusese s� o fac� bine cunoscut� �n toate mediile na�ionale �i interna�ionale, baz�ndu-se pe surse �i cercet�ri competente anterioare. Om bun, dar pu�in naiv, mai ales �n contextul actual foarte complicat, �n care lupta este foarte str�ns� tocmai pentru a distruge orice idee sau dovad� �n acest sens.
Ca de at�tea ori p�n� atunci, Cezar reu�ise s� m� surprind� total. Aveam doar cuno�tin�e generale �n leg�tur� cu acest subiect, de genul celor predate �n �coal�. Dar brusc, inima mi-a fost inundat� de o mare bucurie, intuind aici un izvor nesecat de informa�ie foarte valoroas�.
- Am devenit tot mai mult interesat de aceast� problem� �i, am studiat-o chiar �n detaliu, a continuat Cezar. Exist� unele persoane �n �ar� la noi, a c�ror erudi�ie �i talent analitic �n aceast� direc�ie este genial. Sincer, oamenii ar trebui s� le citeasc� m�car �n sintez� lucr�rile, dar problema r�m�ne mereu cea a manipul�rii informa�iei, a intereselor obscure �i mai ales a interven�iei unor organisme interna�ionale, care, ignor� cu bun� �tiin�� informa�ia �i documenta�ia valoroas�.
. . . ideea principal�, subliniat� �n ni�te studii foarte competente ale unor lingvi�ti autohtoni, dintre care unul face chiar not� aparte, este c� limba rom�n� reprezint� limba primordial�, practic singura limb� din Europa. �i nu-�i vorbesc aici dintr-un spirit ieftin sau nejustificat, ci bazat pe referin�e �i studii ale unor cercet�tori eminen�i, care nu pot fi contrazise dec�t din rea voin�� sau din ignoran��.
- Bine, dar oricine poate s� considere aceast� afirma�ie despre limba rom�n� ca fiind o blasfemie sau cel pu�in s� o ironizeze �i s� o ia �n der�dere, am spus eu.
- Sigur c� da, �ns� ce preferi: o atitudine de acest gen, care este de doi bani, sau dovezile �i studiile comparate ce nu las� loc de interpretare? Aici sunt aspecte care implic�, pe de o parte, ignoran�a multor �cercet�tori� str�ini �i rom�ni, iar pe de alt� parte interese statale �i geopolitice, care se refer� la influen�e complexe.
- Cine s� se g�ndeasc� la faptul c� limba rom�n� este limba de origine a tuturor indo europenilor?
- �Concep�iile� universitare, care �n realitate sunt adev�rate dogme, s-au impus foarte repede �i au format un fel de baraj �n fa�a inform�rii corecte a publicului. C��iva �istorici� �i �lingvi�ti� de carier� au impus o linie de g�ndire �i cunoa�tere care acum este ca o pecete asupra adev�rului �i trebuie �ndep�rtat�. Apoi mai este vorba despre superioritatea �afi�at� de marile state sau culturi ale Europei, care nici m�car nu iau �n considera�ie posibilitatea ca civiliza�ia primordial� s�-�i aib� de fapt s�la�ul �n spa�iul carpatic, exact pe teritoriul Rom�niei. Pe l�ng� faptul c� este o problem� de snobism, ea arat� �i o anumit� team� ascuns� fa�� de consecin�ele recunoa�terii unui astfel de lucru.
G�nde�te-te ce ar �nsemna aceasta pentru orgoliul �i �m�re�ia� unor mari imperii sau tradi�ii culturale; cum ar mai explica guvernan�ii respectivelor popoare istoria �i �m�ndria� lor na�ional�, care nu de pu�ine ori a stat la baza ob�inerii unor mari avantaje economice, de influen�� diplomatic� �i chiar teritorial�? Pentru aceste popoare, �n special, recunoa�terea unui astfel de fapt ar fi un adev�rat dezastru, o pr�bu�ire a �demnit��ii� de stat, un fapt inacceptabil. De aceea, �n majoritatea cazurilor, dar mai ales a celor �sensibile�, istoria intr� pe un f�ga� fabricat, fals, pentru a servi interese mult mai mari.
Se �tie c� la �coal� se formeaz� modul de a g�ndi al copiilor �i c� ceea ce se �nva�� acolo, se consider� ca fiind adev�rat. �n general, popula�ia absoarbe ceea ce i se serve�te, datorit� grijilor zilnice pe care le are. Ideea este ceva de genul: �las�, c� �tiu speciali�tii cum e mai bine, nu trebuie s� ne mai preocup�m noi�. Cu alte cuvinte, dac� �exper�ii� spun c� a�a este, atunci a�a trebuie s� fie. Nu vreau s� generalizez aceast� situa�ie, dar ��i spun absolut sigur c�, �n ceea ce prive�te cultura, limba �i originea poporului nostru, acesta este adev�rul.
Noi am analizat �ndelung problema �i �i cunoa�tem dedesubturile. Ai fi uimit s� afli ce lupt� se poart� la acest nivel �i ce interese sunt implicate. . .limba rom�n� este privit� ca un rezultat �surogat� de influen�e latine, grece�ti, slavone, maghiare, turce�ti �i �nc� multe altele. Dac� te ui�i �n orice dic�ionar de limba rom�n�, vei vedea c� aproape oric�rui cuv�nt i se g�se�te o �influen��, o �deriva�ie� dintr-o alt� limb�, considerat� mai veche �i mai autoritar�. Aceast� inversiune a valorilor este incredibil�, dar ea dovede�te �n primul r�nd dogma de care vorbeam �i apoi o analiz� superficial� a problemei.
. . . trebuie s� ai �n vedere un studiu comparat. Se analizeaz� acela�i aspect din perspectiva mai multor limbi �i influen�e �i se ajunge la o concluzie final�. Dar asta implic� mult� munc� �i d�ruire, mult� aspira�ie de a afla adev�rul. Or, tocmai aici a fost �i este problema: sunt extrem de pu�ini cei care realizeaz� astfel de studii �tiin�ifice complexe, chiar laborioase.
�n loc de aceasta, se prefer� lenea unei accept�ri jenante a unor �studii� realizate �n trecut de anumi�i �erudi�i� cu privire la limba �i obiceiurile poporului nostru, care ei �n�i�i nu sunt rom�ni. Apoi, prelucrarea �i r�sp�ndirea informa�iei este doar un fapt de rutin�, pentru c� e mult mai u�or s� stai �i s� ba�i apa �n piu�, repet�nd ce spun al�ii �i chiar contribuind la prostia lor, dec�t s� studiezi, s� cau�i surse competente �i s� judeci singur aceste aspecte, pe o baz� profund�, autentic�.
. . .de exemplu, cuv�ntul �x� se g�se�te �i �n rom�n�, dar �i �n german�. Cine a dat cui? E u�or s� spui c� rom�nii sunt pro�ti �i c� tot timpul au luat de la al�ii. Asta e chiar modalitatea despre care ��i ziceam c� se apeleaz� �n dic�ionar. Dar uite c� a fost descoperit un element foarte important de structur� �n limba rom�n�, care demonstreaz� contrariul, adic� adev�rul.
- Despre ce element vorbe�ti? am �ntrebat curios.
- Despre faptul c� o limb� este caracterizat� de dou� aspecte fundamentale: ea trebuie s� aib� o organicitate proprie �i trebuie s� aib�, de asemenea, radicali proprii.
- Asta ce �nseamn�? La ce te referi prin organicitate proprie?
- Adic� limba respectiv� �i explic� orice element din resursele ei proprii, f�r� s� fac� apel la alte limbi sau influen�e. Iar radicalul este asimilat �ntotdeauna cu un element de baz�, cu ceva primordial de la care s-a pornit �i de la care s-au format familiile de cuvinte.
Din ce se cunoa�te p�n� acum, limba rom�n� este singura care prezint� aceste caracteristici esen�iale. Asta face s� avem o complexitate unic� a limbii populare �i, ceea ce este cel mai important, aceasta se bazeaz� pe radicalii ei proprii, adic� pe r�d�cinile de la care s-a format limba. Prin compara�ie, �n multe dintre celelalte limbi moderne � dintre care franceza este un bun exemplu � exist� o mare s�r�cie de termeni proprii care s� le exprime ideile, tocmai pentru c� limbile respective nu au o baz� a lor proprie. Dar bine�n�eles c� acest lucru este trecut sub t�cere sau pur �i simplu ignorat.
. . . nu au r�d�cini de baz�, ele nu se g�sesc �n resursele lor lingvistice. Nu exist� aceste particule esen�iale de la care a pornit formarea familiilor de cuvinte. Dar �n limba rom�n� le g�sim. De exemplu, radicalul bor, care nu exist� �n alt� parte, a generat aproape 500 de cuvinte. La fel �i radicalul ma, care, de�i a generat mai pu�ine cuvine, este de asemenea foarte important. Nu se cunosc alte cazuri de o importan�� mai mare.
- Adic� din ace�ti radicali s-au format cuvinte?
- Da, chiar familii de cuvinte �mp�r�ite pe categorii care �in de utilit��i imediate, cum ar fi digestia, depozitarea. Metoda cu radicalii permite s� se descopere care este limba de baz� care a dus la apari�ia unui cuv�nt �ntr-o limb� sau alta. A�a s-a v�zut c� limba rom�n� st� la baza tuturor limbilor indo-europene. Asta este �ntr-adev�r o �lovitur�, dar to�i caut� s� o evite.
- P�i e firesc. Vor spune c�, poate nu acela e radicalul pentru cuv�ntul sau familia respectiv� de cuvinte. Poate c� l-ai tras tu s� devin� a�a.
- Nu au cum s� fac� asta, pentru c� acel radical este chiar r�d�cina fundamental� �n limba ��r�neasc�. Doar limba ��r�neasc� popular� este cea autentic�. Radicalul bor are semnifica�ia de gaur�: bort�, burt� �i a�a mai departe. De exemplu, cuv�ntul borcan, care implic� de asemenea un spa�iu gol, o deschiz�tur�, se zice c� vine din limba bulgar�.
Care este familia de cuvinte �n limba bulgar�, c�te cuvinte au ei �n familia care deriv� din bor? Poate zece. �n condi�iilea cestea, practic ele nici nu exist� fa�� de cele aproape 500 care au fost identificate �n limba rom�n�. Situa�ia este chiar comic�: nu doar c� acest cuv�nt din rom�n� � �i am dat doar un exemplu � nu provine din limba bulgar�, dar este chiar invers, adic� ei l-au luat de la noi, pentru c� noi suntem cei care avem sute de deriva�ii ale r�d�cinii. ��ranii no�tri nu f�ceau congrese s� inventeze cuvintele.
� Nu e vorba de inven�ie, dar o dezvoltare tot trebuie s� fi fost, am remarcat.
- Normal, de la simplu la complex. Au pornit de la radicali monosilabici: ma, la, ta, ba �i al�ii. Pe m�sur� ce obiectele de activitate �i lucrurile se ad�ugau �n universul �n care tr�iau �i activau, ele trebuiau s� fie numite �i oamenii de atunci f�ceau asta �n general pe baza a ceea ce deja era cunoscut.
Nu era vorba despre vreo �tiin�� �n a inventa sau a compune cuvintele, ci mai mult despre specificul vibratoriu al acelui lucru, pe care oamenii str�vechi �l sim�eau mult mai clar dec�t cei din prezent. Diferen�a de concep�ie �i spiritualitate �ntre atunci �i acum este imens�.
- Dar cum explici dezacordurile, dac� zici c� limba nu e un proces �tiin�ific? am fost eu curios s� aflu.
- Nu exist� conceptul de dezacord. ��ranii vorbesc �i st�lcesc cuvintele cum vor ei, pentru c� �n limba rom�n� sensul se p�streaz�. De fapt ei nu st�lcesc cuvintele, pentru c� ce vorbesc ei este un grai, nu o limb�. Graiul are un �n�eles mai complex dec�t o limb� vorbit�, este mai nuan�at, mai legat de origini. A�a ceva se explic� numai dac� exist� o organicitate proprie a limbii, numai dac� ea exist� la modul fundamental prin ea �ns�i. La fel �i �n ceea ce prive�te topica �n fraz�: �n rom�n� po�i s� �ntorci cum vrei cuvintele �i s� le pui �n orice ordine, pentru c� p�n� la urm� sensul nu se schimb�. Asta nu se �nt�lne�te la alte limbi. Doar de c�nd exist� limba literar� a ap�rut �i conceptul de dezacord.
- Asta voiam s� te �ntreb: multe state au venit cu o limb� �modern� peste cea veche, popular�. De ce a fost necesar a�a?
- Nu a fost deloc necesar; au fost doar interese. Trebuia s� existe o a�a-zis� limb� �comun� tuturor locuitorilor care alc�tuiau un popor, pentru c� p�n� atunci, pe suprafa�a ��rii respective existau foarte multe dialecte �i oamenii nu se puteau �n�elege de la o regiune la alta. C�nd statele au �nceput s� se centralizeze, acest aspect a �nceput s� creeze probleme de ordin administrativ, pentru c� era dificil s� coordonezi �i s� te faci �n�eles �n zeci de dialecte sau idiomuri, adic� �n limbi de comunicare diferite.
- Trebuie ca ele s� fi provenit din ceva, totu�i.
- Bine�n�eles. Ele au o origine comun�, dar aceasta a fost estompat� �n timp pentru c� dialectele nu sunt organice, nu se explic� prin ele �nsele, ci se bazeaz� �ntotdeauna pe ceva care a fost ini�ial. Din aceast� cauz�, �n timp, ele se disipeaz�, se �ndep�rteaz� de starea originar� care a stat la baza form�rii lor. Nici un dialect nu se explic� prin el �nsu�i, ci toate se explic� unele prin altele. La un moment dat aceasta creeaz� probleme, �i atunci au venit �i au realizat �ntr-un mod artificial o limb� a�a-zis literar�, pe care au impus-o oficial. Adic� puteai s�-�i vorbe�ti dialectul, dar trebuia s� cuno�ti �i limba literar�. Este cazul limbii franceze, al limbii germane, al limbii engleze �i a�a mai departe. De multe ori a trebuit ca limba literar� s� fie impus� aproape cu for�a, pentru c� era �limba regelui�, iar cine nu o vorbea, nu era v�zut bine.
- �i cum a �nv��at poporul noua limb�? Francezii, de pild�. C� nu e u�or s� vii �i s� spui: de acum �nainte vorbe�ti a�a �i a�a.
Au �nv��at treptat. Mai �nt�i a �nv��at Curtea Regelui, apoi s-a impus �n �coli, universit��i, �n mediile �tiin�ifice, �i pe urm� s-a r�sp�ndit tot mai mult, la toate nivelurile popula�iei. Francezii �i au limba nou� doar de dou� sute �i ceva de ani.
. . .este celebr� �ncercarea guvernului Greciei de a impune o limb� oficial�, diferit� de limba popular� a grecilor, care se nume�te demotiki. Au �ncercat s� alc�tuiasc� o limb� artificial�, katarevoussa, care e un dialect pe care l-au f�cut s� semene cu greaca veche, pentru a se legitima c� sunt urma�ii vechilor greci. Au f�cut eforturi uria�e �n bani s�-i �nve�e pe oameni �i pe copii �n �coli, dar n-au reu�it s� impun� o alt� limb�. Francezii au reu�it, dar la ei procesul a fost diferit. Ei nu au �nlocuit un dialect cu un alt dialect, ci au st�lcit limba normand�, ea �ns�i un dialect.
- Din 1829 �ncoace ne�ncetat, guvernele Greciei �ncearc� s� �nlocuiasc� acest grai, rezultatele fiind nule, cu toate c� aceast� ac�iune a avut �n ultimii 100 de ani �i ajutorul mijloacelor moderne, pres�, radio, televiziune, etc. Judeca�i �i dumneavoastr� c�t de just� este teoria romaniz�rii, compar�nd-o cu acest caz. -

. . .latina este o limb� pentru consemnare �n scris, e o limb� c�rtur�reasc�, artificial�, f�cut�. Dar poporul roman vorbea ceea ce azi se nume�te latina vulgaris, care de fapt era limba rom�neasc� ��r�neasc�, cea originar�, primordial�. Localnicii romani nici nu �n�elegeau latina a�a cum e cunoscut� ea ast�zi, adic� cea scris�, pentru c� aceasta fusese f�cut� tocmai pentru a �ndep�rta nobilii de vulg, pe cei boga�i de cei s�raci.
. . .�n realitate ea este limba rom�n� str�veche. Ei nu pot spune asta, nici m�car nu le trece prin cap, dar p�n� la urm� vei vedea c� aceast� idee se va impune. Nu se poate altfel, pentru c� este adev�rat�.
Limba european� comun� este limba ��r�neasc� rom�neasc�. Nu exist� limb� ��r�neasc� �n alt� parte; aproape toate familiile de cuvinte din celelalte limbi provin din r�d�cinile lingvistice ale limbii rom�ne. De aceea se spune c� este limba primordial�, limba matc� a tuturor limbilor indo-europene.
- Iar limbile moderne sunt de fapt surogate ale limbii rom�ne, am spus eu mai mult pentru mine.
Are sens, pentru c� altfel de ce s� te str�duie�ti s� faci o limb� oficial�, ca �n cazul grecilor sau al altora despre care mi-ai vorbit, dac� e�ti de sine st�t�tor �i exist� o origine proprie a limbii?
. . .E ca �i cum ai vorbi limba latin� �n Italia; te-ai a�tepta s� te �n�eleag� to�i, pentru c� toat� lumea �tie c� era limba oficial� a Imperiului Roman, �i totu�i poporul nu cunoa�te aceast� limb�. Pe c�nd noi, ca rom�ni, �n�elegem tot. Noi ne putem descurca �n toate dialectele romanice; �n�elegem �i franceza veche, adic� cea de pe la anul 1000, mai bine chiar dec�t francezii. Lor le trebuie dic�ionar pentru aceasta. �i de altfel, chiar �i �n prezent, �n anumite regiuni ale Fran�ei se mai vorbe�te o rom�n� primar�.

Tot ceea ce s-a petrecut cu invazia culturii occidentale a fost din snobism �i de fa�ad�. Ne�ansa poporului rom�n a fost aceea c� o seam� de a�a-zi�i �intelectuali� au luat hot�r�rea s� adapteze cultura �i limba rom�neasc� dup� cea a Fran�ei. Au �ncercat aceast� raportare f�r� s� aib� nici o baz�, nici o cunoa�tere profund� a originilor poporului nostru �i a culturii lui multimilenare, prefer�nd �n loc civiliza�ia �modern� a Fran�ei, �n bun� parte de imita�ie.
. . .Rom�nia este singurul spa�iu din Europa �n care, pe �ntreaga lui suprafa��, locuitorii vorbesc aceea�i limb�, f�r� ca ea s� fie una f�cut� �n mod artificial. Dintotdeauna. De c�nd se �tie, moldovenii, oltenii �i ardelenii vorbesc aceea�i limb�. Unde mai �nt�lne�ti tu a�a ceva? La noi nu exist� dialecte; noi avem accente, dar nu dialecte. Peste tot �n alt� parte e dezastru �n aceast� privin��: �n Germania sunt c�teva sute de dialecte; �n Italia, c�teva mii; �n Anglia la fel. Totu�i, e mai bine dec�t �n unele ��ri africane; acolo, uneori locuitorii nu se pot �n�elege �ntre ei de la o strad� la alta, datorit� dialectelor diferite. Asta e realitatea. Dar, revenind, ��i spuneam c� aici, pe teritoriul ��rii noastre, �n spa�iul pur carpatin, �nt�lnim singura unitate de limb� din Europa. Nic�ieri altundeva nu se mai �nt�lne�te un asemenea caz.
- Adic� �n Antichitate vorbeau peste tot rom�na? am �ntrebat uluit.
- Cam asta era situa�ia. M� refer la limba ��r�neasc�, ea fiind cea originar�. Sigur c�, �n procesul de �ndep�rtare fa�� de limba matc�, multe elemente lingvistice s-au alterat treptat, dar chiar �i a�a te puteai �n�elege �n rom�n� aproape pretutindeni. Pe Columna lui Traian se arat� cum vin romanii �i stau de vorb� cu dacii, dar nu au niciun traduc�tor, vorbesc liber. Deci aveau o limb� unic� �n Europa. Ovidiu zicea despre ge�i, adic� despre str�mo�ii no�tri, c� sunt cam prost�naci, pentru c� el venea �i vorbea cu ei, iar ei r�deau tot timpul. De fapt, dacii de atunci �n�elegeau foarte bine ce zicea el, dar r�deau de graiul lui st�lcit prin raport la limba-mam� pe care o vorbeau ei. Mai apoi se pare c� Ovidiu �i-a luat seama �i a scris ni�te versuri �n �getic�, dar ele nu s-au p�strat.
- Pe m�sur� ce te �ndep�rtezi de acest centru, totul: limba, cultura, poporul este tot mai f�r�mi�at

Numai aici este �i r�m�ne unitar.


- Asta �nseamn� c�, dac� sunt pe timpul dacilor sau al lui �tefan cel Mare, eu m� pot �n�elege cu locuitorii de atunci?
- �i-am spus, dac� vorbe�ti limba ��r�neasc�, a�a cum o �tiu �i o vorbesc ��ranii no�tri autentici, ai mari �anse. Dar f�r� �week-end� �i f�r� �fastfood�, a glumit Cezar.
Asta ce �nseamn�? C� ceea ce vorbim noi acum nu mai este limba rom�n� originar�?
- Nicidecum. Sigur c� �n decursul timpului unele construc�ii lingvistice s-au modificat, dar o limb� nu trebuie judecat� dup� aceste forme, ci dup� r�d�cinile sale, care dau sens cuvintelor. Acestea nu se altereaz�. Or, tocmai aceasta e tr�s�tura distinctiv� a limbii rom�ne: ea a r�mas cu propriile ei resurse din care au ap�rut familiile de cuvinte, dar ceva din aceste cuvinte, r�d�cina sau radicalul lor, dup� cum �i-am spus, a r�mas nealterat, �i tocmai asta face ca tu s� te po�i �n�elege cu al�ii �i peste milenii, �n orice alt� parte a continentului.

. . .�n Ardeal �i �n Moldova se spune �s, care e forma prescurtat� de la s�nt. Cei din sudul ��rii, �i aici m� refer la unii or�eni, spun din snobism sunt, ca s� arate c� ei pronun�� corect. De fapt, este un nonsens, deoarece nu vei spune niciodat� us, ca s� prescurtezi sunt, pentru c� nu vei �n�elege despre ce este vorba. Dar �n schimb �n�elegi �s, care este prescurtarea de la s�nt. Din p�cate, vezi c� se depune un anumit efort � e drept, lipsit de substan�� � pentru a ne schimba propria limb�, care este originea celorlalte limbi vorbite, c�nd de fapt acestea sunt cele care ar trebui s� se modifice pentru a fi apropiate de ea.
- P�i eforturi �n acest sens au f�cut �i to�i ceilal�i care au trecut peste noi, dar ai dreptate, nu v�d s� fi reu�it mare lucru, am remarcat eu.

- Nu c� nu au reu�it mare lucru; nu au reu�it nimic, a subliniat tran�ant Cezar. Peste �ara asta au trecut zeci de popoare barbare, care ne-au cotropit �n diferite faze ale istoriei noastre; fiecare a venit cu limba �i cultura lui, mai mult sau mai pu�in rudimentare. Totu�i, a�a cum recunosc chiar �i anumi�i autori str�ini care ne erau ostili, aceste popoare au disp�rut mai apoi p�n� la unul f�r� s� lase nimic din limba �i cultura lor.

Limba rom�n� sau limba valah�, cum era cunoscut� � nu a �mprumutat cuvinte de la ei, de�i a fost mereu �n contact cu limbile acestor popoare. De exemplu, nu exist� nici m�car un singur cuv�nt unguresc care s� fie comun �n limba rom�n�. �n 800 de ani de ocupa�ie a imperiului austro-ungar, nu s-a reu�it s� se impun� absolut nimic din limba maghiar� �n limba noastr�. �n al Doilea R�zboi Mondial, asta i-a �nt�r�tat pe solda�ii unguri, pentru c� ei vorbeau ungure�te, dar rom�nii nu �tiau s� le r�spund�.
Adic� �tiau c�te ceva, dar nu au reu�it niciodat� s�-i fac� s� vorbeasc� ungure�te, s� adopte limba lor, chiar dac� au r�mas at�ta timp sub ocupa�ie. �i era deja 1940; �n aceste condi�ii, despre ce romanizare a dacilor crezi c� putea fi vorba �n doar 160 de ani, a�a cum spune istoria? Austro-ungarii s-au chinuit vreme de 800 de ani �i nu au reu�it nimic.
. . .��ranul rom�n nu a sim�it niciodat� nevoia, �i nici acum nu o simte, s�-�i schimbe limba, deoarece el are toate bazele �i resursele �n ea; nu are nevoie s� �mprumute nimic de la alt� limb� pentru a se exprima, deoarece el are deja totul �n propriul lui lexicon. Atunci c�nd e�ti s�tul, oric�t de mult �i savuros �i s-ar mai oferi de m�ncare, nu mai vrei, pentru c� nu ai de ce.
. . .cronicile de limb� latin� �i numesc daci; cronicile de limb� greac� �i numesc geti, de la ge, care �nseamn� p�m�nt, adic� �cei din p�m�nt�. Asta �nseamn� de fapt ��ran: om al p�m�ntului, p�m�ntean, adic� get. Cum se spune: get-beget, adic� get adev�rat. Beget este o �nt�rire. C�nd noi folosim aceast� expresie, nici nu ne mai ducem cu g�ndul la ge�i; este doar expresia �get- beget�, adic� adev�rat, b�tut pe muchie.

. . .limba pe care o vorbeau era aceea�i, pentru c�, �n ansamblul lor, �n spa�iul carpatic erau percepu�i ca un tot, ca un singur popor: daci sau ge�i. Pentru c� dac, get sau rom�n e acela�i lucru. Rom�nii s-au considerat �ntotdeauna de acela�i neam, de aceea�i �mam�, indiferent c� �i-au spus daci sau ge�i �n vechime, ori ardeleni �i moldoveni �n vremurile mai recente.
. . .dac� ��i spun lucrurile astea, s� �tii c� nu le scot de la mine, pentru c� exist� deja foarte multe studii �i referin�e �n aceast� privin��, care atest� adev�rul. Doar c� se manifest� �n continuare o puternic� opozi�ie datorat� prejudec��ilor �i mai ales intereselor politice, care face ca toate aceste informa�ii esen�iale pentru identitatea noastr� de popor rom�n, s� nu fie cunoscute publicului larg, �n special pentru a nu �deranja� un stat sau altul. �i mai sunt �i altfel de interese, dar nu e cazul s� dezvolt�m acum.
. . .din c�te am observat, s-a impus o practic� p�guboas�, aceea de a copia de la al�ii, de a-i imita pe al�ii. Mereu pentru a justifica m�suri interne, facem referire c� am luat cutare model de la al�ii, c� am urmat cutare idee de la ceilal�i. Ne ipostaziem astfel �n ni�te copii prostu�i, care se las� b�tu�i p�rinte�te pe cap de al�ii, chipurile mai mari �i mai de�tep�i dec�t ei. P�n� la urm�, e �i o problem� de m�ndrie na�ional�. Tot copiindu-i pe al�ii �i plec�nd capul �n fa�a lor �i a directivelor lor, vom ajunge noi �n�ine ni�te copii la indigo. Asta este deranjant.

- Adev�rat. Problema este c� o astfel de atitudine u�ureaz� foarte mult inten�iile distructive ale unor organisme interna�ionale. �tii despre ce vorbesc �i ce complicate sunt lucrurile �n direc�ia asta.

. . .Istoria din �coli nici nu pomene�te c� noi am fi fost ge�i, ci spune doar �n treac�t c� ei au trecut pe aici.
. . .este interesul puterilor str�ine de a pune m�na pe un teritoriu sau altul. Pentru c�, dac� nu po�i s� dovede�ti c� �nainte de a veni ei pe acest teritoriu, tu erai deja aici, atunci �nseamn� c� ai venit mai t�rziu �i acum trebuie s� pleci sau s� te supui. Adic� preten�ii teritoriale, cu tot ce implic� asta. Dar se �tia c� lucrurile erau cu totul altfel �i c� rom�nii sunt singurul popor din Eurasia, care subzist� �n aceea�i matc� de mii de ani. �i atunci a �nceput �fabricarea� pove�tii cu formarea poporului �i cu romanizarea, �n mare parte bazat� pe ignoran�a sau superficialitatea unor cronicari sau chiar istorici de renume. Dar, aten�ie, �n acest proces manipulator s-au ales numai acei cronicari, scriitori, istorici �i lingvi�ti care aveau o anumit� greutate ca renume �i care sus�ineau aceste idei false �i contraf�cute. Primii dintre ei au urmat �n mod con�tient acest plan prestabilit; cei care au venit dup� aceea erau deja prosti�i de dovezi par�iale, de multe ori neconcludente sau chiar false, de dogme �i prejudec��i. Presiunile de diferite tipuri au jucat �i ele un rol important. Apoi, �n timpurile moderne s-au ad�ugat frica, slug�rnicia, la�itatea �i teama de a nu-�i pierde postul retribuit.
. . .e imposibil� etnogeneza �ntre secolul III �i secolul VIII dup� Hristos: a�a dup� cum ne spun istoricii. Nu exist� a�a ceva. Fiecare cotropitor sau regim a venit cu varianta lui. Despre romani se spune c� ne-au romanizat �i ne-au dat latina. Stalin a fost pe aici �i s-a spus c� slavii au jucat cel mai mare rol �n formarea poporului rom�n pentru c� limba rom�n� are cuvinte slave. Austro-ungarii au spus c� noi am venit din sudul Dun�rii �i c�, de fapt, am avut vatr� comun� cu albanezii.
- Imposibil. Ce om normal la cap ar sus�ine c� noi am plecat �n bloc din �ar�, c�nd se �tie c� teritoriul nostru a fost cel mai des lovit �i pustiit de popoarele barbarilor? am �ntrebat eu retoric.
- Uite c� unii au putut s� sus�in� asta. Popula�ia se refugia mult mai u�or din calea n�v�litorilor �n codrii �i p�durile seculare ale Ardealului �i mun�ilor no�tri, dec�t s� p�r�seasc� �n totalitate �ara, a�a cum s-a sugerat, c�tre o zon� care nu numai c� nu �i oferea mai mult� siguran��, dar era �i lipsit� de condi�iile necesare traiului. Adic� au plecat mai multe milioane de oameni dintr-un teritoriu vast, care oferea o configura�ie natural� unic� �n Europa �i Asia, de resurse �i condi�ii de via��, golind astfel �ara de popula�ie, pentru a se �nghesui �ntr-un spa�iu foarte mic �i s�rac la sud de Dun�re.
Nu numai c� nu exist� nici o dovad� istoric� sau de alt� natur� �n acest sens, dar ideea �n sine este o mostr� de imbecilitate intelectual�, dac� pot s� m� exprim a�a. G�nde�te-te: spa�iul nostru carpatin era cunoscut pentru p�durile lui seculare �i de nep�truns. Nimeni nu se aventura acolo, pentru c� era o zon� necunoscut� �i periculoas�.

Dup� c�derea Imperiului Roman, hunii au jefuit multe teritorii �n Germania, �n Fran�a �i chiar mai la sud, �n Italia, adic� la sute de kilometri distan��, dar nu s-au �ncumetat s� vin� c�teva zeci de kilometri p�n� �n Ardeal, datorit� acestor p�duri �nfrico��toare.
- Nici chiar marele Alexandru Macedon nu a �ndr�znit s� intre �n � �nfrico��toarea p�dure dacic�. Se pare c� acolo era �o �ar� aspr�, aproape de nep�truns, �ncojurat� de mister�, iar p�durea, locul �n care s-a n�scut �Utopia Getic�, dup� Alexandru Busuioceanu. -
. . .au trebuit s� inventeze ceva pentru a spune c� ei au fost aici primii �i au scos abera�ia cu transferul popula�iei din spa�iul carpatic, la sud de Dun�re. Pentru aceasta, singura lor �dovad� este c� noi ne-am �ntors de acolo, chipurile, cu 20 de cuvinte albaneze �n lexicul nostru �i c� nu am fi putut s� le avem dac� nu am fi tr�it la sud de Dun�re �mpreun� cu albanezii. Afirma�iile sunt cu adev�rat penibile. Pe l�ng� motivele pe care le-am spus mai �nainte, exist� altele la fel de puternice. �n primul r�nd, g�nde�te-te c� depopularea acestui teritoriu ar fi �nsemnat lipsirea de resursele de sare a �ntregii Europe, care era alimentat� de aici, printr-un proces complex de efort uman. Nu exist� z�c�minte de sare la suprafa�� �n alt� parte. F�r� sare, nici un popor nu se poate sus�ine.
. . .am plecat deci de la cele mai u�oare �i mai bune condi�ii de via�� care exist� pe dou� continente, pentru a ne refugia de frica barbarilor �ntr-o zon� care nu are aproape nimic. �n cazurile nenum�ratelor invazii la care am fost supu�i, am spus cum se ac�iona: o parte din popula�ie lupta �mpotriva n�v�litorilor, iar restul se retr�gea �n mun�i, �n codrii de�i. Nici un cotropitor nu s-a aventurat acolo.
. . .aceea�i �metod� de manipulare informa�ional�: c�teva somit��i �n lingvistic� emit o inep�ie, f�r� nici o dovad� sau cu o justificare superficial� �i eronat�, dup� care ceilal�i vin �i �es �scenarii� care mai de care mai fanteziste. �n felul acesta se asigur� un �fond� istoriografic �i lingvistic, care este apoi invocat cu drept deplin, ca o dovad� clar�..
. . .De exemplu, cuv�ntul gard; �l vei g�si �n aproape toate limbile europene, at�t cele din Antichitate, c�t �i cele moderne. �ns� el este rom�nesc, autohton; este originea pentru toate celelalte cuvinte din familia lui, ceea ce rezult� imediat dup� ce e studiat� structura lui �n celelalte idiomuri. Numai �lingvi�tii� unguri, cei str�ini �i din p�cate unii de pe la noi sus�in c� el provine din albanez�, care este garth. F�r� s� prezinte �ns� nicio dovad�.
. . .�n vechime nu existau ��ri. C�t anume se �ntindea Dacia, spre exemplu? Nimeni nu �tie cu exactitate, pentru c� nu exista, propriu-zis, nici o Dacie. ��rile s-au creat la un moment dat, dar �n timpurile foarte de demult ele nu existau. La drept vorbind, o �ar� este o delimitare artificial� pe o anumit� perioad� de timp. De altfel, sensul etimologic al cuv�ntului �ar�, �arin�, este acela de p�m�nt. Adic� �inut, zon�, spa�iu de locuit. A�a putem vorbi chiar �i azi de �ara B�rsei sau de altele, chiar pe cuprinsul teritoriului Rom�niei.
- Dionise Peregetul, �n 138 d.H., d� semne c� ar �ti c�t se �ntindea ��ara� ge�ilor: ��n ceea ce urmeaz� voi scrie despre cea mai mare �ar� care se �ntindea din Asia Mic� p�n� �n Iberia �i din Nordul Africii p�n� dincolo de Scandinavia, �ara imens� a Dacilor�. -

- �i cum le delimitau? Tr�geau f�ii de frontier� ca �n zilele noastre?
- Nici pe departe. N-aveau nici garduri; ei �tiau doar c� asta e gr�dina lui �la, asta e a celuilalt�
Rom�nii din vechime n-aveau garduri; mai ales din cele �nalte, s� nu se vad� ce �i cum fac prin curte, a�a cum obi�nuiau s� se fereasc� alte neamuri. Nu erau ��ri, dar erau popoare, iar poporul rom�n are continuitate �n spa�iul carpato-dun�rean. Sunt deja nenum�rate surse care o atest�, precum �i documente. Totul este s� existe voin�a de a se recunoa�te acest lucru �i a se continua cercet�rile.

. . .au fost identificate nu mai pu�in de 36 de surse individuale, care demonstreaz� faptul c� go�ii �i ge�ii sunt acela�i popor. Acesta este un exemplu al felului �n care cercetarea riguroas� poate s� clarifice aspecte importante din istorie.
. . .poporul de la �ar� are acelea�i obiceiuri, de c�nd lumea. Sunt obiceiuri agrare, ancestrale, pe care le-a p�strat neschimbate. El nu s-a dus din matca lui, n-a plecat din sat, nu s-a r�sp�ndit �n alte regiuni. Fundamental, a r�mas pe acela�i teritoriu de mii �i mii de ani.
- Seam�n� a comunitate rural� �n cel mai adev�rat sens al cuv�ntului.
- A�a �i este. Numai o civiliza�ie agrar�, cu puternice accente rurale; are �anse de continuitate. . .Ea este legat� de p�m�nt, pe care �l identific� cu matca ei. De aceea ne �i numeam geti, adic� oameni ai p�m�ntului, acesta av�nd un sens chiar mai subtil, cel al continuit��ii, al unei vechimi foarte mari. Chiar �i numai acest argument ar fi de ajuns pentru a rezolva problema originii noastre pe acest teritoriu. P�n� pe la 1900, �n general omul nu pleca din localitatea lui, din satul lui, pentru c� nu avea de ce. Abia auzise de Bucure�ti. ��ranii rom�ni nu plecau. Totul se transmitea pe cale oral� de la p�rin�i. Cam p�n� atunci, �n satele rom�ne�ti domnea o stare de lucruri arhaic� �i chiar �i acum mai exist� unele a�ez�ri rurale de acest fel, mai ales �n mun�ii no�tri.
. . .La un moment dat �n vechime au �nceput s� plece, dar aceast� plecare nu a fost o migra�ie propriu-zis� a poporului, ca �n cazul triburilor barbare, ci pur �i simplu o plecare a unei p�r�i din populatie, de la vatra originar� c�tre alte regiuni. Ceva �n genul zborului albinelor de la stup spre alte zone �n c�utarea polenului de flori. Unele se �ntorc, altele nu. Dar, �n orice caz, stupul cu un anumit num�r de albine r�m�ne unde a fost. Sper c� este un bun exemplu ca s� �n�elegi fenomenul care s-a petrecut afunci. Oamenii au �nceput s� se r�sp�ndeasc� pe diferite direc�i de la surs�, care se afl� chiar �n acest spa�iu carpatic. Chiar exist� termenul de roire a popula�iei, �n sensul exemplului pe care �i l-am dat.

- Dar de ce au plecat? am �ntrebat. Am �n�eles c� nu aveau motive s� fac� asta.
- A�a este, �ns� c�nd se petrece un astfel de fenomen, el este motivat �n principal de dou� lucruri: fie c� spa�iul de locuire a devenit prea str�mt pentru popula�ia care a crescut, din care cauz� apar probleme cu hrana; sau pentru c� vor s� fac� ceva anume. Acest al doilea caz este propriu numai popoarelor foarte avansate spiritual, cum a fost poporul nostru. Au vrut s� mute centrul spiritual care exista aici, mai la est, �ns� aceast� ipotez� nu prea �i g�se�te mul�i sus�in�tori.
Prin anii �70, Marija Gimbutas � arheolog de origine lituanian� �i profesoar� la Universitatea Califoniei din Los Angeles � este numit� �ef al unui vast proiect de cercetare �n Europa, s� se documenteze �i s� fac� harta descoperirilor ce �in de perioada neoliticului de la 5000 �nainte de Hristos. Ideea era cam aceea�i, de a vedea de unde a plecat totul �n civiliza�ia uman� cunoscut� �n prezent. Se duce la toate institutele arheologice mari �i la toate muzeele prestigioase din Europa �i �ntreab�: ave�i urme de la 5000 �nainte de Hristos?
�i cei din Fran�a spun nu, cei din Italia spun nu; la fel �i cei din Germania, Suedia �i a�a mai departe. Face apoi harta celor care r�spund cu da �i nume�te ce rezult�: Vechea Europ�. �n rest, alb peste tot. Nimic, nic�ieri.
. . .Marija Gimbutas a scris mai apoi �ntr-o carte c� Rom�nia a fost the heartland, �p�m�ntul originar�.
. . .Pe l�ng� civiliza�ia rom�neasc� ancestral�, Sumerul era �n pruncie. S-au realizat mai multe h�r�i cu privire la diferitele civiliza�ii neolitice. Dac� sunt comparate cu teritoriile actuale ale statelor, se constat� c� toate cuprind Rom�nia sau p�r�i din Rom�nia, precum �i ceva din afara ei. Iar c�nd se face suprapunerea, apare concluzia c� toate aceste h�r�i se extind dinspre interior spre exterior. Nu haotic, ci pornind �n mod clar de la o anumit� zon�, care este acest spa�iu carpatic de la noi. . .Nu exist� nimic mai vechi �n civiliza�ia Europei, dec�t este aici.
. . .cei bine documenta�i �tiu c� ceea ce am g�sit noi pe malul rom�nesc al Dun�rii, cultura Schela Cladovei, este mai veche dec�t cultura Lepenski-Vir. Sunt 4000 de ani diferen�� fa�� de ceea ce s-a g�sit pe malul cel�lalt al Dun�rii, la fo�tii iugoslavi. At�t a durat ca s� treac� civiliza�ia dincolo. Este fenomenal� aceast� stabilitate �i continuitate a civiliza�iei pe teritoriul nostru. �i bine�n�eles c� aceasta se reflect� �i �n tradi�ie.
. . .Prin aceasta au r�sturnat iar�i tot sistemul de concep�ie despre cum �i de unde a ap�rut agricultura. Credeau c� ea a fost adus� �n Europa de undeva din Asia, dar de fapt ea era aici, pe teritoriul Rom�niei, acum 8000-9000 de ani. Oamenii au r�mas aici �i au f�cut agricultur� p�n� c�nd au �nceput s� roiasc�, pe la 3500 �nainte de Hristos. . .
Dac� te ui�i pe o hart�, vezi c� zona aceasta, a spa�iului carpatic �i a Ardealului, este cam la aceea�i distan�� fa�� de Spania, de mun�ii Ural �i de extremitatea nordic�. Noi suntem �n centrul Europei �i �i ironiz�m pe �speciali�tii� care au scris Enciclopedia Britanic�, �n care se spune c� mun�ii Carpa�i reprezint� un lan� muntos din centrul Europei, dar cu toate acestea nu �tiu cum se face c� Rom�nia este prezentat� ca o �ar� din sud-estul Europei. Europa, se termin� la Ural, nu aici, ca s� fie estul ei, deci suntem chiar �n centrul Europei.
. . .Este evident deci c� au plecat radial pe astfel de direc�ii: 2900 kilometri p�n� la Ural, 2900 kilometri p�n� �n Spania. Dar au urmat �ntotdeauna �drumul s�rii�. Faptul c� avem at�t de mult� sare �i chiar la suprafa�� este un alt punct forte pentru a demonstra c� roirea a �nceput de fapt de aici, s-a r�sp�ndit �i a format popoarele. . . ei au �nceput s� se duc� cu desagii de sare pe m�gari p�n� ajungeau �n acele zone, pentru c� mai jos, �n Balcani, nu era sare. Oile sunt infertile f�r� sare �i se duce turma. De aceea �drumurile s�rii� sunt f�cute �i exist� de mii de ani.
Plec�nd de acas�, de la centru, au pierdut �n primul r�nd coeziunea cu matca originar�, adic� s-au rupt cumva de unitatea primordial�, care domnea aici �i fusese leag�nul lor timp de mii �i mii de ani. Apoi, cum e �i firesc, limba originar� a �nceput �i ea s� se sf�r�me �n dialecte, schimb�ndu-se chiar foarte mult. Asta s-a �nt�mplat pe diferite regiuni ale Europei, �n direct� corela�ie cu climatul de acolo, cu relieful �i cu anumite particularit��i vibra�ionale ale spa�iului respectiv. La toate acestea se adaug�, desigur, perioadele diferite de roire, care sunt probabil cele mai determinante �i explic� apari�ia �limbilor� grece�ti, celtice, latine, nordice �i a celorlalte. Toate acestea au influen�at �n mod decisiv schimbarea limbii, iar faptul c� ei nu puteau lua leg�tura cu centrul din care au plecat, a amplificat �i mai mult procesul.
. . .au plecat �n valuri succesive �i �n perioade diferite. Asta a contribuit �i mai mult ca ei s� fie diferi�i, s� se departajeze pe comunit��i specifice, fiecare cu caracteristicile ei. Chiar dac� fondul comun exista, ei erau totu�i diferi�i �i asta bine�n�eles c� s-a reflectat �i la nivelul limbajului.
C�nd pleci departe de cas� nu mai exist� interesul pentru p�strarea limbii, nu mai exist� rigurozitate �n men�inerea ei �i ea se transform� astfel dup� mediu, dup� necesit��i. Dar chiar �i a�a, limba rom�n� era vorbit� peste tot, pentru c� ea a stat la baza tuturor celorlalte limbaje care au ap�rut ulterior. Era vorbit� �n dialecte, avea particularit��i corespunz�toare zonelor respective, dar te puteai �n�elege totu�i, exista un fond comun de cuvinte, chiar considerabil, care asigura fluen�a comunic�rii �ntre oameni. P�n� c�nd au �nceput s� introduc� limbile oficiale, care sunt de fapt fabricate, a�a dup� cum �i-am spus. �n Fran�a, de exemplu, �n provincia Occitaniei sunt b�tr�ni care nu �tiu franceza, dar vorbesc un fel de rom�n� st�lcit�.
Peste tot s-a petrecut la fel, �n afar� de Rom�nia, c� aici n-ai de ce s� impui nimic, pentru c� este chiar limba mam�, originar�, suficient� prin ea �ns�i �i f�r� dialecte. �n rest, au impus �n �coli limbi fabricate artificial. �n unele locuri au reu�it, �n altele nu, dup� cum ai v�zut. Toate aceste disfunc�ionalit��i de limb� au provenit din faptul c� au �ncercat s� transforme originalul, f�r� s� aib� o baz� proprie.

Cea mai apropiat� de limba ��r�neasc� rom�neasc� este limba sanscrit�, numit� �i �limba zeilor�. Sunt multe cuvinte rom�ne�ti reg�site �n sanscrit�, unele chiar identice.
. . .�n ceea ce prive�te Cucuteni; au descoperit zeci de mii de statuete �i fragmente de ceramic� �i se pare c� aceast� cultur� merge �napoi �n timp p�n� pe la 7000 �nainte de Hristos. . .num�rul statuetelor �i al urmelor arheologice neolitice din Rom�nia nu poate fi �inut. S-au aruncat saci �ntregi de descoperiri arheologice, nimeni nu poate s� inventarieze at�tea. �n Germania, dac� g�sesc un os, un ciob, imediat �l periaz� �i �l pun la muzeu. La noi nu este nici cine s� le �in� num�rul, dar�mite s� le mai �i depoziteze.
. . .toat� aceast� bog��ie de relicve arheologice demonstreaz� acela�i lucru, c� aici a fost centrul, matca, originea civiliza�iilor urm�toare. Desigur, s-au g�sit �i �n alte locuri, dar aici, �n spa�iul carpato-dun�rean sunt cele mai multe �i cele mai vechi.
Cu roirea spre est e ceva mai special. . .a implicat arienii, Sumerul, civiliza�ia hindus�. A fost o deplasare a unei p�r�i a popula�iei pe o distan�� de 5000 de kilometri, care a avut loc treptat. Ezoteri�tii spun c� roirea �n India, adic� spre est, nu a fost o roire propriu-zis�, ci a reprezentat o misiune spiritual� care trebuia �ndeplinit�, adic� pur �i simplu trebuiau s� mute centrul spiritual de aici, acolo.
De ce?
- Pentru a proteja tradi�ia spiritual�, mut�nd-o �ntr-un loc mai ferit de cotropirile cumplite care au avut ca �int� spa�iul rom�nesc.
. . .au r�mas urme �i nume de la at�tea zeit��i care acum sunt interpretate ca fiind orientale. . .toate zeit��ile principale sunt prezente, le g�sim mai ales ca toponime. Chiar dac� au trecut at�tea mii de ani, ele sunt tot aici: Deva � Deva; Ia�i � I�a; C�limani � Kali, Kala; Mangalia � Mangala; ��va � �iva. . . �ureanu; dar ini�ial a fost Sureanu, p�n� c�nd s s� se �nmoaie �i s� treac� �n ���. Apoi, eanu este o ad�ugare t�rzie, un specific al ultimului mileniu, pentru c� �nainte a fost Surea, Muntele Surea. . . . Or, �n tradi�ia oriental� Surya este chiar zeul Soarelui, considerat lumina suprem�, cel care d� via�a, c�ldura, bog��ia, dar �i simbolul profund spiritual al nemuririi.
. . .Ce popor mai suntem �i noi� aici sunt toate, aici se g�sesc toate �i totu�i apare c� nimic nu este al nostru. . .Toate au �nceput aici, dar se spune c� au venit din alt� parte.
. . .Cel mai vechi cuptor de topit metale s-a descoperit la C�mpeni, �n Carpa�i �i dateaz� de prin 4000 �nainte de Hristos. L-au ridicat �i l-au dus la British Museum din Londra; dar se spune totu�i c� cei din Antalia sunt primii care ne-au �nv��at metalurgia. E ciudat s� tragi concluzia c� o popula�ie care nu are z�c�minte bogate �n metale ne �nva�� pe noi, cei care avem a�a ceva din plin, cum s� le prelucr�m.
. . .La noi se g�sesc practic toate tipurile de statuete, la ceilal�i c�te una reprezent�nd o zeitate, ici �i colo, dar asta �nseamn� c� de acolo vine tradi�ia �n zeitatea respectiv�, de parc� ni le-au aruncat to�i peste gard �n curte, iar noi le-am p�strat intacte, f�r� s� �tim ce e cu ele. Deci nu este numai una, ci mai multe zeit��i vedice prezente relicvar �n acest spa�iu �i �n obiceiuri. Nu pot veni prin niciun fel de �mprumut; nimeni nu poate s� vin� �i s� fac� chestia asta, s� ��i aduc� o tradi�ie ezoteric� �n �ar�.
. . .Noi le-am dat limba �i toate familiile de cuvinte, dar fiecare cuv�nt rom�nesc este explicat ca venind din alt� limb�.
Din acest spa�iu s-a roit spre Orient �i �n Europa, fapt atestat �tiin�ific, dar se spune c� noi am venit �n Europa din Orient, ca triburi migratoare. Dup� cum vezi, o inversiune total� de valori, care se caut� s� fie men�inut� astfel, pentru a crea o idee c�t mai fals� �i chiar defavorabil� �n leg�tur� cu spa�iul carpatic �n care ne afl�m. �n cel mai bun caz, ne alegem cu o complet� ignorare.
. . .P�n� acum mai multe sute de ani, situa�ia nu era chiar a�a. �ns� imediat dup� perioada conduc�torilor demni, care erau oameni cu credin�� �i suflet puternic rom�nesc, s-a produs o ruptur� �ntre p�tura guvernatoare �i ��rani. Ultimii au �nceput s� fie mai mereu considera�i pro�ti, incul�i �i buni doar pentru f�cut treab�, de�i sunt �mbr�ca�i �n alb, sunt cura�i, iar c�nd le vezi straiele de s�rb�toare te sim�i jenat cu hainele noastre �moderne�.

Doar fondul primar exist�, el este s�dit �n noi prin tradi�ia primordial� pe care o reprezent�m.
- �i a�teapt� s� fie trezit din poten�ialitate, am sugerat eu.
- Exact, are nevoie de un fel de trezire, de luare de pozi�ie, de interes �i ini�iativ� pentru a deveni activ, a aprobat Cezar. Asta e valabil pentru orice neam, dar la noi cred c� responsabilitatea este chiar mai mare, pentru c� aici a fost centrul �i, dup� aceea�i lege a ciclicit��ii, va mai fi. . .

�Pergamentul Secret� de Radu Cinamar
Aceste r�nduri vin s� �nt�reasc� concluziile domnului Cue�dean �i s� confirme c� Rom�na este limba Vechii Europe.
Citi�i �Rom�na, limba Vechii Europe� pentru a �n�elege pe deplin mecanismele prin care ��ranii �i-au creat graiul.






This entry was posted in Istorie, Lingvistic�, Lucian Iosif Cue�dean, Mitologie and tagged VECHEA EUROPA PELASGI PELAGI BELAGI BLAGI BLAHI VALAC VALAHI ROMANA SANSCRITA INDO-EUROPENI LUCIAN IOSIF CUESDEAN RADU CINAMAR. Bookmark the permalink.
← Rom�nii nu exist�Las� un r�spuns

Pestera Gugu-Observatorul lui Zamolxis
Cerul� observat de Zamolxis, in ce prive�te �observatorul�, acesta este o crevas� amenajat� �n Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, l��ime 2 m, �n�l�ime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 16′ 54� latitudine nordic� �i 22 42′ 44� longitudine estic�, altitudinea fiind de 2.150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele put�nd fi abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se g�sesc �i ast�zi st�nele, care acum dou� milenii �i jum�tate �asigurau� probabil pe cel de la �observator�..........................

Romania leaganul prostimmi EUROPENE

De la: viostup, la data 2010-11-11 22:10:01Romana,limba vechii Europe?

Profesorul Constantin era un bun istoric �i lingvist. Studiase intens trecutul Daciei, de�i, la drept vorbind, nu a existat vreodat� o �ar� cu numele acesta. A�a au numit romanii zona respectiv�, dup� cucerirea ei: Dacia Felix. �n mod evident, ferici�i sau felix erau ei, jefuitorii. Dar nu avem nicio dovad� c� str�mo�ii no�tri ar fi numit-o a�a. ��i spuneam, deci, c� profesorul Constantin studiase aspectele respective �i avea unele teorii importante cu privire la preistoria acestei regiuni.
F�cuse �n plus s�p�turi arheologice pe specific �i era considerat un arheolog specialist �n culturile neolitice. Am coroborat declara�ia lui cu cercet�rile existente �n domeniul culturilor str�vechi, din spa�iul carpatic, deoarece ideea lui principal� era c� acest popor este originea oric�ror dezvolt�ri culturale care exist�, cel pu�in �n Europa, �i c� limba rom�n� este de fapt limba primar�, adic� limba indo-european�.
Ideea nu �i era proprie, dar el �i propusese s� o fac� bine cunoscut� �n toate mediile na�ionale �i interna�ionale, baz�ndu-se pe surse �i cercet�ri competente anterioare. Om bun, dar pu�in naiv, mai ales �n contextul actual foarte complicat, �n care lupta este foarte str�ns� tocmai pentru a distruge orice idee sau dovad� �n acest sens.
Ca de at�tea ori p�n� atunci, Cezar reu�ise s� m� surprind� total. Aveam doar cuno�tin�e generale �n leg�tur� cu acest subiect, de genul celor predate �n �coal�. Dar brusc, inima mi-a fost inundat� de o mare bucurie, intuind aici un izvor nesecat de informa�ie foarte valoroas�.
- Am devenit tot mai mult interesat de aceast� problem� �i, am studiat-o chiar �n detaliu, a continuat Cezar. Exist� unele persoane �n �ar� la noi, a c�ror erudi�ie �i talent analitic �n aceast� direc�ie este genial. Sincer, oamenii ar trebui s� le citeasc� m�car �n sintez� lucr�rile, dar problema r�m�ne mereu cea a manipul�rii informa�iei, a intereselor obscure �i mai ales a interven�iei unor organisme interna�ionale, care, ignor� cu bun� �tiin�� informa�ia �i documenta�ia valoroas�.
. . . ideea principal�, subliniat� �n ni�te studii foarte competente ale unor lingvi�ti autohtoni, dintre care unul face chiar not� aparte, este c� limba rom�n� reprezint� limba primordial�, practic singura limb� din Europa. �i nu-�i vorbesc aici dintr-un spirit ieftin sau nejustificat, ci bazat pe referin�e �i studii ale unor cercet�tori eminen�i, care nu pot fi contrazise dec�t din rea voin�� sau din ignoran��.
- Bine, dar oricine poate s� considere aceast� afirma�ie despre limba rom�n� ca fiind o blasfemie sau cel pu�in s� o ironizeze �i s� o ia �n der�dere, am spus eu.
- Sigur c� da, �ns� ce preferi: o atitudine de acest gen, care este de doi bani, sau dovezile �i studiile comparate ce nu las� loc de interpretare? Aici sunt aspecte care implic�, pe de o parte, ignoran�a multor �cercet�tori� str�ini �i rom�ni, iar pe de alt� parte interese statale �i geopolitice, care se refer� la influen�e complexe.
- Cine s� se g�ndeasc� la faptul c� limba rom�n� este limba de origine a tuturor indo europenilor?
- �Concep�iile� universitare, care �n realitate sunt adev�rate dogme, s-au impus foarte repede �i au format un fel de baraj �n fa�a inform�rii corecte a publicului. C��iva �istorici� �i �lingvi�ti� de carier� au impus o linie de g�ndire �i cunoa�tere care acum este ca o pecete asupra adev�rului �i trebuie �ndep�rtat�. Apoi mai este vorba despre superioritatea �afi�at� de marile state sau culturi ale Europei, care nici m�car nu iau �n considera�ie posibilitatea ca civiliza�ia primordial� s�-�i aib� de fapt s�la�ul �n spa�iul carpatic, exact pe teritoriul Rom�niei. Pe l�ng� faptul c� este o problem� de snobism, ea arat� �i o anumit� team� ascuns� fa�� de consecin�ele recunoa�terii unui astfel de lucru.
G�nde�te-te ce ar �nsemna aceasta pentru orgoliul �i �m�re�ia� unor mari imperii sau tradi�ii culturale; cum ar mai explica guvernan�ii respectivelor popoare istoria �i �m�ndria� lor na�ional�, care nu de pu�ine ori a stat la baza ob�inerii unor mari avantaje economice, de influen�� diplomatic� �i chiar teritorial�? Pentru aceste popoare, �n special, recunoa�terea unui astfel de fapt ar fi un adev�rat dezastru, o pr�bu�ire a �demnit��ii� de stat, un fapt inacceptabil. De aceea, �n majoritatea cazurilor, dar mai ales a celor �sensibile�, istoria intr� pe un f�ga� fabricat, fals, pentru a servi interese mult mai mari.
Se �tie c� la �coal� se formeaz� modul de a g�ndi al copiilor �i c� ceea ce se �nva�� acolo, se consider� ca fiind adev�rat. �n general, popula�ia absoarbe ceea ce i se serve�te, datorit� grijilor zilnice pe care le are. Ideea este ceva de genul: �las�, c� �tiu speciali�tii cum e mai bine, nu trebuie s� ne mai preocup�m noi�. Cu alte cuvinte, dac� �exper�ii� spun c� a�a este, atunci a�a trebuie s� fie. Nu vreau s� generalizez aceast� situa�ie, dar ��i spun absolut sigur c�, �n ceea ce prive�te cultura, limba �i originea poporului nostru, acesta este adev�rul.
Noi am analizat �ndelung problema �i �i cunoa�tem dedesubturile. Ai fi uimit s� afli ce lupt� se poart� la acest nivel �i ce interese sunt implicate. . .limba rom�n� este privit� ca un rezultat �surogat� de influen�e latine, grece�ti, slavone, maghiare, turce�ti �i �nc� multe altele. Dac� te ui�i �n orice dic�ionar de limba rom�n�, vei vedea c� aproape oric�rui cuv�nt i se g�se�te o �influen��, o �deriva�ie� dintr-o alt� limb�, considerat� mai veche �i mai autoritar�. Aceast� inversiune a valorilor este incredibil�, dar ea dovede�te �n primul r�nd dogma de care vorbeam �i apoi o analiz� superficial� a problemei.
. . . trebuie s� ai �n vedere un studiu comparat. Se analizeaz� acela�i aspect din perspectiva mai multor limbi �i influen�e �i se ajunge la o concluzie final�. Dar asta implic� mult� munc� �i d�ruire, mult� aspira�ie de a afla adev�rul. Or, tocmai aici a fost �i este problema: sunt extrem de pu�ini cei care realizeaz� astfel de studii �tiin�ifice complexe, chiar laborioase.
�n loc de aceasta, se prefer� lenea unei accept�ri jenante a unor �studii� realizate �n trecut de anumi�i �erudi�i� cu privire la limba �i obiceiurile poporului nostru, care ei �n�i�i nu sunt rom�ni. Apoi, prelucrarea �i r�sp�ndirea informa�iei este doar un fapt de rutin�, pentru c� e mult mai u�or s� stai �i s� ba�i apa �n piu�, repet�nd ce spun al�ii �i chiar contribuind la prostia lor, dec�t s� studiezi, s� cau�i surse competente �i s� judeci singur aceste aspecte, pe o baz� profund�, autentic�.
. . .de exemplu, cuv�ntul �x� se g�se�te �i �n rom�n�, dar �i �n german�. Cine a dat cui? E u�or s� spui c� rom�nii sunt pro�ti �i c� tot timpul au luat de la al�ii. Asta e chiar modalitatea despre care ��i ziceam c� se apeleaz� �n dic�ionar. Dar uite c� a fost descoperit un element foarte important de structur� �n limba rom�n�, care demonstreaz� contrariul, adic� adev�rul.
- Despre ce element vorbe�ti? am �ntrebat curios.
- Despre faptul c� o limb� este caracterizat� de dou� aspecte fundamentale: ea trebuie s� aib� o organicitate proprie �i trebuie s� aib�, de asemenea, radicali proprii.
- Asta ce �nseamn�? La ce te referi prin organicitate proprie?
- Adic� limba respectiv� �i explic� orice element din resursele ei proprii, f�r� s� fac� apel la alte limbi sau influen�e. Iar radicalul este asimilat �ntotdeauna cu un element de baz�, cu ceva primordial de la care s-a pornit �i de la care s-au format familiile de cuvinte.
Din ce se cunoa�te p�n� acum, limba rom�n� este singura care prezint� aceste caracteristici esen�iale. Asta face s� avem o complexitate unic� a limbii populare �i, ceea ce este cel mai important, aceasta se bazeaz� pe radicalii ei proprii, adic� pe r�d�cinile de la care s-a format limba. Prin compara�ie, �n multe dintre celelalte limbi moderne � dintre care franceza este un bun exemplu � exist� o mare s�r�cie de termeni proprii care s� le exprime ideile, tocmai pentru c� limbile respective nu au o baz� a lor proprie. Dar bine�n�eles c� acest lucru este trecut sub t�cere sau pur �i simplu ignorat.
. . . nu au r�d�cini de baz�, ele nu se g�sesc �n resursele lor lingvistice. Nu exist� aceste particule esen�iale de la care a pornit formarea familiilor de cuvinte. Dar �n limba rom�n� le g�sim. De exemplu, radicalul bor, care nu exist� �n alt� parte, a generat aproape 500 de cuvinte. La fel �i radicalul ma, care, de�i a generat mai pu�ine cuvine, este de asemenea foarte important. Nu se cunosc alte cazuri de o importan�� mai mare.
- Adic� din ace�ti radicali s-au format cuvinte?
- Da, chiar familii de cuvinte �mp�r�ite pe categorii care �in de utilit��i imediate, cum ar fi digestia, depozitarea. Metoda cu radicalii permite s� se descopere care este limba de baz� care a dus la apari�ia unui cuv�nt �ntr-o limb� sau alta. A�a s-a v�zut c� limba rom�n� st� la baza tuturor limbilor indo-europene. Asta este �ntr-adev�r o �lovitur�, dar to�i caut� s� o evite.
- P�i e firesc. Vor spune c�, poate nu acela e radicalul pentru cuv�ntul sau familia respectiv� de cuvinte. Poate c� l-ai tras tu s� devin� a�a.
- Nu au cum s� fac� asta, pentru c� acel radical este chiar r�d�cina fundamental� �n limba ��r�neasc�. Doar limba ��r�neasc� popular� este cea autentic�. Radicalul bor are semnifica�ia de gaur�: bort�, burt� �i a�a mai departe. De exemplu, cuv�ntul borcan, care implic� de asemenea un spa�iu gol, o deschiz�tur�, se zice c� vine din limba bulgar�.
Care este familia de cuvinte �n limba bulgar�, c�te cuvinte au ei �n familia care deriv� din bor? Poate zece. �n condi�iilea cestea, practic ele nici nu exist� fa�� de cele aproape 500 care au fost identificate �n limba rom�n�. Situa�ia este chiar comic�: nu doar c� acest cuv�nt din rom�n� � �i am dat doar un exemplu � nu provine din limba bulgar�, dar este chiar invers, adic� ei l-au luat de la noi, pentru c� noi suntem cei care avem sute de deriva�ii ale r�d�cinii. ��ranii no�tri nu f�ceau congrese s� inventeze cuvintele.
� Nu e vorba de inven�ie, dar o dezvoltare tot trebuie s� fi fost, am remarcat.
- Normal, de la simplu la complex. Au pornit de la radicali monosilabici: ma, la, ta, ba �i al�ii. Pe m�sur� ce obiectele de activitate �i lucrurile se ad�ugau �n universul �n care tr�iau �i activau, ele trebuiau s� fie numite �i oamenii de atunci f�ceau asta �n general pe baza a ceea ce deja era cunoscut.
Nu era vorba despre vreo �tiin�� �n a inventa sau a compune cuvintele, ci mai mult despre specificul vibratoriu al acelui lucru, pe care oamenii str�vechi �l sim�eau mult mai clar dec�t cei din prezent. Diferen�a de concep�ie �i spiritualitate �ntre atunci �i acum este imens�.
- Dar cum explici dezacordurile, dac� zici c� limba nu e un proces �tiin�ific? am fost eu curios s� aflu.
- Nu exist� conceptul de dezacord. ��ranii vorbesc �i st�lcesc cuvintele cum vor ei, pentru c� �n limba rom�n� sensul se p�streaz�. De fapt ei nu st�lcesc cuvintele, pentru c� ce vorbesc ei este un grai, nu o limb�. Graiul are un �n�eles mai complex dec�t o limb� vorbit�, este mai nuan�at, mai legat de origini. A�a ceva se explic� numai dac� exist� o organicitate proprie a limbii, numai dac� ea exist� la modul fundamental prin ea �ns�i. La fel �i �n ceea ce prive�te topica �n fraz�: �n rom�n� po�i s� �ntorci cum vrei cuvintele �i s� le pui �n orice ordine, pentru c� p�n� la urm� sensul nu se schimb�. Asta nu se �nt�lne�te la alte limbi. Doar de c�nd exist� limba literar� a ap�rut �i conceptul de dezacord.
- Asta voiam s� te �ntreb: multe state au venit cu o limb� �modern� peste cea veche, popular�. De ce a fost necesar a�a?
- Nu a fost deloc necesar; au fost doar interese. Trebuia s� existe o a�a-zis� limb� �comun� tuturor locuitorilor care alc�tuiau un popor, pentru c� p�n� atunci, pe suprafa�a ��rii respective existau foarte multe dialecte �i oamenii nu se puteau �n�elege de la o regiune la alta. C�nd statele au �nceput s� se centralizeze, acest aspect a �nceput s� creeze probleme de ordin administrativ, pentru c� era dificil s� coordonezi �i s� te faci �n�eles �n zeci de dialecte sau idiomuri, adic� �n limbi de comunicare diferite.
- Trebuie ca ele s� fi provenit din ceva, totu�i.
- Bine�n�eles. Ele au o origine comun�, dar aceasta a fost estompat� �n timp pentru c� dialectele nu sunt organice, nu se explic� prin ele �nsele, ci se bazeaz� �ntotdeauna pe ceva care a fost ini�ial. Din aceast� cauz�, �n timp, ele se disipeaz�, se �ndep�rteaz� de starea originar� care a stat la baza form�rii lor. Nici un dialect nu se explic� prin el �nsu�i, ci toate se explic� unele prin altele. La un moment dat aceasta creeaz� probleme, �i atunci au venit �i au realizat �ntr-un mod artificial o limb� a�a-zis literar�, pe care au impus-o oficial. Adic� puteai s�-�i vorbe�ti dialectul, dar trebuia s� cuno�ti �i limba literar�. Este cazul limbii franceze, al limbii germane, al limbii engleze �i a�a mai departe. De multe ori a trebuit ca limba literar� s� fie impus� aproape cu for�a, pentru c� era �limba regelui�, iar cine nu o vorbea, nu era v�zut bine.
- �i cum a �nv��at poporul noua limb�? Francezii, de pild�. C� nu e u�or s� vii �i s� spui: de acum �nainte vorbe�ti a�a �i a�a.
Au �nv��at treptat. Mai �nt�i a �nv��at Curtea Regelui, apoi s-a impus �n �coli, universit��i, �n mediile �tiin�ifice, �i pe urm� s-a r�sp�ndit tot mai mult, la toate nivelurile popula�iei. Francezii �i au limba nou� doar de dou� sute �i ceva de ani.
. . .este celebr� �ncercarea guvernului Greciei de a impune o limb� oficial�, diferit� de limba popular� a grecilor, care se nume�te demotiki. Au �ncercat s� alc�tuiasc� o limb� artificial�, katarevoussa, care e un dialect pe care l-au f�cut s� semene cu greaca veche, pentru a se legitima c� sunt urma�ii vechilor greci. Au f�cut eforturi uria�e �n bani s�-i �nve�e pe oameni �i pe copii �n �coli, dar n-au reu�it s� impun� o alt� limb�. Francezii au reu�it, dar la ei procesul a fost diferit. Ei nu au �nlocuit un dialect cu un alt dialect, ci au st�lcit limba normand�, ea �ns�i un dialect.
- Din 1829 �ncoace ne�ncetat, guvernele Greciei �ncearc� s� �nlocuiasc� acest grai, rezultatele fiind nule, cu toate c� aceast� ac�iune a avut �n ultimii 100 de ani �i ajutorul mijloacelor moderne, pres�, radio, televiziune, etc. Judeca�i �i dumneavoastr� c�t de just� este teoria romaniz�rii, compar�nd-o cu acest caz. -

. . .latina este o limb� pentru consemnare �n scris, e o limb� c�rtur�reasc�, artificial�, f�cut�. Dar poporul roman vorbea ceea ce azi se nume�te latina vulgaris, care de fapt era limba rom�neasc� ��r�neasc�, cea originar�, primordial�. Localnicii romani nici nu �n�elegeau latina a�a cum e cunoscut� ea ast�zi, adic� cea scris�, pentru c� aceasta fusese f�cut� tocmai pentru a �ndep�rta nobilii de vulg, pe cei boga�i de cei s�raci.
. . .�n realitate ea este limba rom�n� str�veche. Ei nu pot spune asta, nici m�car nu le trece prin cap, dar p�n� la urm� vei vedea c� aceast� idee se va impune. Nu se poate altfel, pentru c� este adev�rat�.
Limba european� comun� este limba ��r�neasc� rom�neasc�. Nu exist� limb� ��r�neasc� �n alt� parte; aproape toate familiile de cuvinte din celelalte limbi provin din r�d�cinile lingvistice ale limbii rom�ne. De aceea se spune c� este limba primordial�, limba matc� a tuturor limbilor indo-europene.
- Iar limbile moderne sunt de fapt surogate ale limbii rom�ne, am spus eu mai mult pentru mine.
Are sens, pentru c� altfel de ce s� te str�duie�ti s� faci o limb� oficial�, ca �n cazul grecilor sau al altora despre care mi-ai vorbit, dac� e�ti de sine st�t�tor �i exist� o origine proprie a limbii?
. . .E ca �i cum ai vorbi limba latin� �n Italia; te-ai a�tepta s� te �n�eleag� to�i, pentru c� toat� lumea �tie c� era limba oficial� a Imperiului Roman, �i totu�i poporul nu cunoa�te aceast� limb�. Pe c�nd noi, ca rom�ni, �n�elegem tot. Noi ne putem descurca �n toate dialectele romanice; �n�elegem �i franceza veche, adic� cea de pe la anul 1000, mai bine chiar dec�t francezii. Lor le trebuie dic�ionar pentru aceasta. �i de altfel, chiar �i �n prezent, �n anumite regiuni ale Fran�ei se mai vorbe�te o rom�n� primar�.

Tot ceea ce s-a petrecut cu invazia culturii occidentale a fost din snobism �i de fa�ad�. Ne�ansa poporului rom�n a fost aceea c� o seam� de a�a-zi�i �intelectuali� au luat hot�r�rea s� adapteze cultura �i limba rom�neasc� dup� cea a Fran�ei. Au �ncercat aceast� raportare f�r� s� aib� nici o baz�, nici o cunoa�tere profund� a originilor poporului nostru �i a culturii lui multimilenare, prefer�nd �n loc civiliza�ia �modern� a Fran�ei, �n bun� parte de imita�ie.
. . .Rom�nia este singurul spa�iu din Europa �n care, pe �ntreaga lui suprafa��, locuitorii vorbesc aceea�i limb�, f�r� ca ea s� fie una f�cut� �n mod artificial. Dintotdeauna. De c�nd se �tie, moldovenii, oltenii �i ardelenii vorbesc aceea�i limb�. Unde mai �nt�lne�ti tu a�a ceva? La noi nu exist� dialecte; noi avem accente, dar nu dialecte. Peste tot �n alt� parte e dezastru �n aceast� privin��: �n Germania sunt c�teva sute de dialecte; �n Italia, c�teva mii; �n Anglia la fel. Totu�i, e mai bine dec�t �n unele ��ri africane; acolo, uneori locuitorii nu se pot �n�elege �ntre ei de la o strad� la alta, datorit� dialectelor diferite. Asta e realitatea. Dar, revenind, ��i spuneam c� aici, pe teritoriul ��rii noastre, �n spa�iul pur carpatin, �nt�lnim singura unitate de limb� din Europa. Nic�ieri altundeva nu se mai �nt�lne�te un asemenea caz.
- Adic� �n Antichitate vorbeau peste tot rom�na? am �ntrebat uluit.
- Cam asta era situa�ia. M� refer la limba ��r�neasc�, ea fiind cea originar�. Sigur c�, �n procesul de �ndep�rtare fa�� de limba matc�, multe elemente lingvistice s-au alterat treptat, dar chiar �i a�a te puteai �n�elege �n rom�n� aproape pretutindeni. Pe Columna lui Traian se arat� cum vin romanii �i stau de vorb� cu dacii, dar nu au niciun traduc�tor, vorbesc liber. Deci aveau o limb� unic� �n Europa. Ovidiu zicea despre ge�i, adic� despre str�mo�ii no�tri, c� sunt cam prost�naci, pentru c� el venea �i vorbea cu ei, iar ei r�deau tot timpul. De fapt, dacii de atunci �n�elegeau foarte bine ce zicea el, dar r�deau de graiul lui st�lcit prin raport la limba-mam� pe care o vorbeau ei. Mai apoi se pare c� Ovidiu �i-a luat seama �i a scris ni�te versuri �n �getic�, dar ele nu s-au p�strat.
- Pe m�sur� ce te �ndep�rtezi de acest centru, totul: limba, cultura, poporul este tot mai f�r�mi�at

Numai aici este �i r�m�ne unitar.


- Asta �nseamn� c�, dac� sunt pe timpul dacilor sau al lui �tefan cel Mare, eu m� pot �n�elege cu locuitorii de atunci?
- �i-am spus, dac� vorbe�ti limba ��r�neasc�, a�a cum o �tiu �i o vorbesc ��ranii no�tri autentici, ai mari �anse. Dar f�r� �week-end� �i f�r� �fastfood�, a glumit Cezar.
Asta ce �nseamn�? C� ceea ce vorbim noi acum nu mai este limba rom�n� originar�?
- Nicidecum. Sigur c� �n decursul timpului unele construc�ii lingvistice s-au modificat, dar o limb� nu trebuie judecat� dup� aceste forme, ci dup� r�d�cinile sale, care dau sens cuvintelor. Acestea nu se altereaz�. Or, tocmai aceasta e tr�s�tura distinctiv� a limbii rom�ne: ea a r�mas cu propriile ei resurse din care au ap�rut familiile de cuvinte, dar ceva din aceste cuvinte, r�d�cina sau radicalul lor, dup� cum �i-am spus, a r�mas nealterat, �i tocmai asta face ca tu s� te po�i �n�elege cu al�ii �i peste milenii, �n orice alt� parte a continentului.

. . .�n Ardeal �i �n Moldova se spune �s, care e forma prescurtat� de la s�nt. Cei din sudul ��rii, �i aici m� refer la unii or�eni, spun din snobism sunt, ca s� arate c� ei pronun�� corect. De fapt, este un nonsens, deoarece nu vei spune niciodat� us, ca s� prescurtezi sunt, pentru c� nu vei �n�elege despre ce este vorba. Dar �n schimb �n�elegi �s, care este prescurtarea de la s�nt. Din p�cate, vezi c� se depune un anumit efort � e drept, lipsit de substan�� � pentru a ne schimba propria limb�, care este originea celorlalte limbi vorbite, c�nd de fapt acestea sunt cele care ar trebui s� se modifice pentru a fi apropiate de ea.
- P�i eforturi �n acest sens au f�cut �i to�i ceilal�i care au trecut peste noi, dar ai dreptate, nu v�d s� fi reu�it mare lucru, am remarcat eu.

- Nu c� nu au reu�it mare lucru; nu au reu�it nimic, a subliniat tran�ant Cezar. Peste �ara asta au trecut zeci de popoare barbare, care ne-au cotropit �n diferite faze ale istoriei noastre; fiecare a venit cu limba �i cultura lui, mai mult sau mai pu�in rudimentare. Totu�i, a�a cum recunosc chiar �i anumi�i autori str�ini care ne erau ostili, aceste popoare au disp�rut mai apoi p�n� la unul f�r� s� lase nimic din limba �i cultura lor.

Limba rom�n� sau limba valah�, cum era cunoscut� � nu a �mprumutat cuvinte de la ei, de�i a fost mereu �n contact cu limbile acestor popoare. De exemplu, nu exist� nici m�car un singur cuv�nt unguresc care s� fie comun �n limba rom�n�. �n 800 de ani de ocupa�ie a imperiului austro-ungar, nu s-a reu�it s� se impun� absolut nimic din limba maghiar� �n limba noastr�. �n al Doilea R�zboi Mondial, asta i-a �nt�r�tat pe solda�ii unguri, pentru c� ei vorbeau ungure�te, dar rom�nii nu �tiau s� le r�spund�.
Adic� �tiau c�te ceva, dar nu au reu�it niciodat� s�-i fac� s� vorbeasc� ungure�te, s� adopte limba lor, chiar dac� au r�mas at�ta timp sub ocupa�ie. �i era deja 1940; �n aceste condi�ii, despre ce romanizare a dacilor crezi c� putea fi vorba �n doar 160 de ani, a�a cum spune istoria? Austro-ungarii s-au chinuit vreme de 800 de ani �i nu au reu�it nimic.
. . .��ranul rom�n nu a sim�it niciodat� nevoia, �i nici acum nu o simte, s�-�i schimbe limba, deoarece el are toate bazele �i resursele �n ea; nu are nevoie s� �mprumute nimic de la alt� limb� pentru a se exprima, deoarece el are deja totul �n propriul lui lexicon. Atunci c�nd e�ti s�tul, oric�t de mult �i savuros �i s-ar mai oferi de m�ncare, nu mai vrei, pentru c� nu ai de ce.
. . .cronicile de limb� latin� �i numesc daci; cronicile de limb� greac� �i numesc geti, de la ge, care �nseamn� p�m�nt, adic� �cei din p�m�nt�. Asta �nseamn� de fapt ��ran: om al p�m�ntului, p�m�ntean, adic� get. Cum se spune: get-beget, adic� get adev�rat. Beget este o �nt�rire. C�nd noi folosim aceast� expresie, nici nu ne mai ducem cu g�ndul la ge�i; este doar expresia �get- beget�, adic� adev�rat, b�tut pe muchie.

. . .limba pe care o vorbeau era aceea�i, pentru c�, �n ansamblul lor, �n spa�iul carpatic erau percepu�i ca un tot, ca un singur popor: daci sau ge�i. Pentru c� dac, get sau rom�n e acela�i lucru. Rom�nii s-au considerat �ntotdeauna de acela�i neam, de aceea�i �mam�, indiferent c� �i-au spus daci sau ge�i �n vechime, ori ardeleni �i moldoveni �n vremurile mai recente.
. . .dac� ��i spun lucrurile astea, s� �tii c� nu le scot de la mine, pentru c� exist� deja foarte multe studii �i referin�e �n aceast� privin��, care atest� adev�rul. Doar c� se manifest� �n continuare o puternic� opozi�ie datorat� prejudec��ilor �i mai ales intereselor politice, care face ca toate aceste informa�ii esen�iale pentru identitatea noastr� de popor rom�n, s� nu fie cunoscute publicului larg, �n special pentru a nu �deranja� un stat sau altul. �i mai sunt �i altfel de interese, dar nu e cazul s� dezvolt�m acum.
. . .din c�te am observat, s-a impus o practic� p�guboas�, aceea de a copia de la al�ii, de a-i imita pe al�ii. Mereu pentru a justifica m�suri interne, facem referire c� am luat cutare model de la al�ii, c� am urmat cutare idee de la ceilal�i. Ne ipostaziem astfel �n ni�te copii prostu�i, care se las� b�tu�i p�rinte�te pe cap de al�ii, chipurile mai mari �i mai de�tep�i dec�t ei. P�n� la urm�, e �i o problem� de m�ndrie na�ional�. Tot copiindu-i pe al�ii �i plec�nd capul �n fa�a lor �i a directivelor lor, vom ajunge noi �n�ine ni�te copii la indigo. Asta este deranjant.

- Adev�rat. Problema este c� o astfel de atitudine u�ureaz� foarte mult inten�iile distructive ale unor organisme interna�ionale. �tii despre ce vorbesc �i ce complicate sunt lucrurile �n direc�ia asta.

. . .Istoria din �coli nici nu pomene�te c� noi am fi fost ge�i, ci spune doar �n treac�t c� ei au trecut pe aici.
. . .este interesul puterilor str�ine de a pune m�na pe un teritoriu sau altul. Pentru c�, dac� nu po�i s� dovede�ti c� �nainte de a veni ei pe acest teritoriu, tu erai deja aici, atunci �nseamn� c� ai venit mai t�rziu �i acum trebuie s� pleci sau s� te supui. Adic� preten�ii teritoriale, cu tot ce implic� asta. Dar se �tia c� lucrurile erau cu totul altfel �i c� rom�nii sunt singurul popor din Eurasia, care subzist� �n aceea�i matc� de mii de ani. �i atunci a �nceput �fabricarea� pove�tii cu formarea poporului �i cu romanizarea, �n mare parte bazat� pe ignoran�a sau superficialitatea unor cronicari sau chiar istorici de renume. Dar, aten�ie, �n acest proces manipulator s-au ales numai acei cronicari, scriitori, istorici �i lingvi�ti care aveau o anumit� greutate ca renume �i care sus�ineau aceste idei false �i contraf�cute. Primii dintre ei au urmat �n mod con�tient acest plan prestabilit; cei care au venit dup� aceea erau deja prosti�i de dovezi par�iale, de multe ori neconcludente sau chiar false, de dogme �i prejudec��i. Presiunile de diferite tipuri au jucat �i ele un rol important. Apoi, �n timpurile moderne s-au ad�ugat frica, slug�rnicia, la�itatea �i teama de a nu-�i pierde postul retribuit.
. . .e imposibil� etnogeneza �ntre secolul III �i secolul VIII dup� Hristos: a�a dup� cum ne spun istoricii. Nu exist� a�a ceva. Fiecare cotropitor sau regim a venit cu varianta lui. Despre romani se spune c� ne-au romanizat �i ne-au dat latina. Stalin a fost pe aici �i s-a spus c� slavii au jucat cel mai mare rol �n formarea poporului rom�n pentru c� limba rom�n� are cuvinte slave. Austro-ungarii au spus c� noi am venit din sudul Dun�rii �i c�, de fapt, am avut vatr� comun� cu albanezii.
- Imposibil. Ce om normal la cap ar sus�ine c� noi am plecat �n bloc din �ar�, c�nd se �tie c� teritoriul nostru a fost cel mai des lovit �i pustiit de popoarele barbarilor? am �ntrebat eu retoric.
- Uite c� unii au putut s� sus�in� asta. Popula�ia se refugia mult mai u�or din calea n�v�litorilor �n codrii �i p�durile seculare ale Ardealului �i mun�ilor no�tri, dec�t s� p�r�seasc� �n totalitate �ara, a�a cum s-a sugerat, c�tre o zon� care nu numai c� nu �i oferea mai mult� siguran��, dar era �i lipsit� de condi�iile necesare traiului. Adic� au plecat mai multe milioane de oameni dintr-un teritoriu vast, care oferea o configura�ie natural� unic� �n Europa �i Asia, de resurse �i condi�ii de via��, golind astfel �ara de popula�ie, pentru a se �nghesui �ntr-un spa�iu foarte mic �i s�rac la sud de Dun�re.
Nu numai c� nu exist� nici o dovad� istoric� sau de alt� natur� �n acest sens, dar ideea �n sine este o mostr� de imbecilitate intelectual�, dac� pot s� m� exprim a�a. G�nde�te-te: spa�iul nostru carpatin era cunoscut pentru p�durile lui seculare �i de nep�truns. Nimeni nu se aventura acolo, pentru c� era o zon� necunoscut� �i periculoas�.

Dup� c�derea Imperiului Roman, hunii au jefuit multe teritorii �n Germania, �n Fran�a �i chiar mai la sud, �n Italia, adic� la sute de kilometri distan��, dar nu s-au �ncumetat s� vin� c�teva zeci de kilometri p�n� �n Ardeal, datorit� acestor p�duri �nfrico��toare.
- Nici chiar marele Alexandru Macedon nu a �ndr�znit s� intre �n � �nfrico��toarea p�dure dacic�. Se pare c� acolo era �o �ar� aspr�, aproape de nep�truns, �ncojurat� de mister�, iar p�durea, locul �n care s-a n�scut �Utopia Getic�, dup� Alexandru Busuioceanu. -
. . .au trebuit s� inventeze ceva pentru a spune c� ei au fost aici primii �i au scos abera�ia cu transferul popula�iei din spa�iul carpatic, la sud de Dun�re. Pentru aceasta, singura lor �dovad� este c� noi ne-am �ntors de acolo, chipurile, cu 20 de cuvinte albaneze �n lexicul nostru �i c� nu am fi putut s� le avem dac� nu am fi tr�it la sud de Dun�re �mpreun� cu albanezii. Afirma�iile sunt cu adev�rat penibile. Pe l�ng� motivele pe care le-am spus mai �nainte, exist� altele la fel de puternice. �n primul r�nd, g�nde�te-te c� depopularea acestui teritoriu ar fi �nsemnat lipsirea de resursele de sare a �ntregii Europe, care era alimentat� de aici, printr-un proces complex de efort uman. Nu exist� z�c�minte de sare la suprafa�� �n alt� parte. F�r� sare, nici un popor nu se poate sus�ine.
. . .am plecat deci de la cele mai u�oare �i mai bune condi�ii de via�� care exist� pe dou� continente, pentru a ne refugia de frica barbarilor �ntr-o zon� care nu are aproape nimic. �n cazurile nenum�ratelor invazii la care am fost supu�i, am spus cum se ac�iona: o parte din popula�ie lupta �mpotriva n�v�litorilor, iar restul se retr�gea �n mun�i, �n codrii de�i. Nici un cotropitor nu s-a aventurat acolo.
. . .aceea�i �metod� de manipulare informa�ional�: c�teva somit��i �n lingvistic� emit o inep�ie, f�r� nici o dovad� sau cu o justificare superficial� �i eronat�, dup� care ceilal�i vin �i �es �scenarii� care mai de care mai fanteziste. �n felul acesta se asigur� un �fond� istoriografic �i lingvistic, care este apoi invocat cu drept deplin, ca o dovad� clar�..
. . .De exemplu, cuv�ntul gard; �l vei g�si �n aproape toate limbile europene, at�t cele din Antichitate, c�t �i cele moderne. �ns� el este rom�nesc, autohton; este originea pentru toate celelalte cuvinte din familia lui, ceea ce rezult� imediat dup� ce e studiat� structura lui �n celelalte idiomuri. Numai �lingvi�tii� unguri, cei str�ini �i din p�cate unii de pe la noi sus�in c� el provine din albanez�, care este garth. F�r� s� prezinte �ns� nicio dovad�.
. . .�n vechime nu existau ��ri. C�t anume se �ntindea Dacia, spre exemplu? Nimeni nu �tie cu exactitate, pentru c� nu exista, propriu-zis, nici o Dacie. ��rile s-au creat la un moment dat, dar �n timpurile foarte de demult ele nu existau. La drept vorbind, o �ar� este o delimitare artificial� pe o anumit� perioad� de timp. De altfel, sensul etimologic al cuv�ntului �ar�, �arin�, este acela de p�m�nt. Adic� �inut, zon�, spa�iu de locuit. A�a putem vorbi chiar �i azi de �ara B�rsei sau de altele, chiar pe cuprinsul teritoriului Rom�niei.
- Dionise Peregetul, �n 138 d.H., d� semne c� ar �ti c�t se �ntindea ��ara� ge�ilor: ��n ceea ce urmeaz� voi scrie despre cea mai mare �ar� care se �ntindea din Asia Mic� p�n� �n Iberia �i din Nordul Africii p�n� dincolo de Scandinavia, �ara imens� a Dacilor�. -

- �i cum le delimitau? Tr�geau f�ii de frontier� ca �n zilele noastre?
- Nici pe departe. N-aveau nici garduri; ei �tiau doar c� asta e gr�dina lui �la, asta e a celuilalt�
Rom�nii din vechime n-aveau garduri; mai ales din cele �nalte, s� nu se vad� ce �i cum fac prin curte, a�a cum obi�nuiau s� se fereasc� alte neamuri. Nu erau ��ri, dar erau popoare, iar poporul rom�n are continuitate �n spa�iul carpato-dun�rean. Sunt deja nenum�rate surse care o atest�, precum �i documente. Totul este s� existe voin�a de a se recunoa�te acest lucru �i a se continua cercet�rile.

. . .au fost identificate nu mai pu�in de 36 de surse individuale, care demonstreaz� faptul c� go�ii �i ge�ii sunt acela�i popor. Acesta este un exemplu al felului �n care cercetarea riguroas� poate s� clarifice aspecte importante din istorie.
. . .poporul de la �ar� are acelea�i obiceiuri, de c�nd lumea. Sunt obiceiuri agrare, ancestrale, pe care le-a p�strat neschimbate. El nu s-a dus din matca lui, n-a plecat din sat, nu s-a r�sp�ndit �n alte regiuni. Fundamental, a r�mas pe acela�i teritoriu de mii �i mii de ani.
- Seam�n� a comunitate rural� �n cel mai adev�rat sens al cuv�ntului.
- A�a �i este. Numai o civiliza�ie agrar�, cu puternice accente rurale; are �anse de continuitate. . .Ea este legat� de p�m�nt, pe care �l identific� cu matca ei. De aceea ne �i numeam geti, adic� oameni ai p�m�ntului, acesta av�nd un sens chiar mai subtil, cel al continuit��ii, al unei vechimi foarte mari. Chiar �i numai acest argument ar fi de ajuns pentru a rezolva problema originii noastre pe acest teritoriu. P�n� pe la 1900, �n general omul nu pleca din localitatea lui, din satul lui, pentru c� nu avea de ce. Abia auzise de Bucure�ti. ��ranii rom�ni nu plecau. Totul se transmitea pe cale oral� de la p�rin�i. Cam p�n� atunci, �n satele rom�ne�ti domnea o stare de lucruri arhaic� �i chiar �i acum mai exist� unele a�ez�ri rurale de acest fel, mai ales �n mun�ii no�tri.
. . .La un moment dat �n vechime au �nceput s� plece, dar aceast� plecare nu a fost o migra�ie propriu-zis� a poporului, ca �n cazul triburilor barbare, ci pur �i simplu o plecare a unei p�r�i din populatie, de la vatra originar� c�tre alte regiuni. Ceva �n genul zborului albinelor de la stup spre alte zone �n c�utarea polenului de flori. Unele se �ntorc, altele nu. Dar, �n orice caz, stupul cu un anumit num�r de albine r�m�ne unde a fost. Sper c� este un bun exemplu ca s� �n�elegi fenomenul care s-a petrecut afunci. Oamenii au �nceput s� se r�sp�ndeasc� pe diferite direc�i de la surs�, care se afl� chiar �n acest spa�iu carpatic. Chiar exist� termenul de roire a popula�iei, �n sensul exemplului pe care �i l-am dat.

- Dar de ce au plecat? am �ntrebat. Am �n�eles c� nu aveau motive s� fac� asta.
- A�a este, �ns� c�nd se petrece un astfel de fenomen, el este motivat �n principal de dou� lucruri: fie c� spa�iul de locuire a devenit prea str�mt pentru popula�ia care a crescut, din care cauz� apar probleme cu hrana; sau pentru c� vor s� fac� ceva anume. Acest al doilea caz este propriu numai popoarelor foarte avansate spiritual, cum a fost poporul nostru. Au vrut s� mute centrul spiritual care exista aici, mai la est, �ns� aceast� ipotez� nu prea �i g�se�te mul�i sus�in�tori.
Prin anii �70, Marija Gimbutas � arheolog de origine lituanian� �i profesoar� la Universitatea Califoniei din Los Angeles � este numit� �ef al unui vast proiect de cercetare �n Europa, s� se documenteze �i s� fac� harta descoperirilor ce �in de perioada neoliticului de la 5000 �nainte de Hristos. Ideea era cam aceea�i, de a vedea de unde a plecat totul �n civiliza�ia uman� cunoscut� �n prezent. Se duce la toate institutele arheologice mari �i la toate muzeele prestigioase din Europa �i �ntreab�: ave�i urme de la 5000 �nainte de Hristos?
�i cei din Fran�a spun nu, cei din Italia spun nu; la fel �i cei din Germania, Suedia �i a�a mai departe. Face apoi harta celor care r�spund cu da �i nume�te ce rezult�: Vechea Europ�. �n rest, alb peste tot. Nimic, nic�ieri.
. . .Marija Gimbutas a scris mai apoi �ntr-o carte c� Rom�nia a fost the heartland, �p�m�ntul originar�.
. . .Pe l�ng� civiliza�ia rom�neasc� ancestral�, Sumerul era �n pruncie. S-au realizat mai multe h�r�i cu privire la diferitele civiliza�ii neolitice. Dac� sunt comparate cu teritoriile actuale ale statelor, se constat� c� toate cuprind Rom�nia sau p�r�i din Rom�nia, precum �i ceva din afara ei. Iar c�nd se face suprapunerea, apare concluzia c� toate aceste h�r�i se extind dinspre interior spre exterior. Nu haotic, ci pornind �n mod clar de la o anumit� zon�, care este acest spa�iu carpatic de la noi. . .Nu exist� nimic mai vechi �n civiliza�ia Europei, dec�t este aici.
. . .cei bine documenta�i �tiu c� ceea ce am g�sit noi pe malul rom�nesc al Dun�rii, cultura Schela Cladovei, este mai veche dec�t cultura Lepenski-Vir. Sunt 4000 de ani diferen�� fa�� de ceea ce s-a g�sit pe malul cel�lalt al Dun�rii, la fo�tii iugoslavi. At�t a durat ca s� treac� civiliza�ia dincolo. Este fenomenal� aceast� stabilitate �i continuitate a civiliza�iei pe teritoriul nostru. �i bine�n�eles c� aceasta se reflect� �i �n tradi�ie.
. . .Prin aceasta au r�sturnat iar�i tot sistemul de concep�ie despre cum �i de unde a ap�rut agricultura. Credeau c� ea a fost adus� �n Europa de undeva din Asia, dar de fapt ea era aici, pe teritoriul Rom�niei, acum 8000-9000 de ani. Oamenii au r�mas aici �i au f�cut agricultur� p�n� c�nd au �nceput s� roiasc�, pe la 3500 �nainte de Hristos. . .
Dac� te ui�i pe o hart�, vezi c� zona aceasta, a spa�iului carpatic �i a Ardealului, este cam la aceea�i distan�� fa�� de Spania, de mun�ii Ural �i de extremitatea nordic�. Noi suntem �n centrul Europei �i �i ironiz�m pe �speciali�tii� care au scris Enciclopedia Britanic�, �n care se spune c� mun�ii Carpa�i reprezint� un lan� muntos din centrul Europei, dar cu toate acestea nu �tiu cum se face c� Rom�nia este prezentat� ca o �ar� din sud-estul Europei. Europa, se termin� la Ural, nu aici, ca s� fie estul ei, deci suntem chiar �n centrul Europei.
. . .Este evident deci c� au plecat radial pe astfel de direc�ii: 2900 kilometri p�n� la Ural, 2900 kilometri p�n� �n Spania. Dar au urmat �ntotdeauna �drumul s�rii�. Faptul c� avem at�t de mult� sare �i chiar la suprafa�� este un alt punct forte pentru a demonstra c� roirea a �nceput de fapt de aici, s-a r�sp�ndit �i a format popoarele. . . ei au �nceput s� se duc� cu desagii de sare pe m�gari p�n� ajungeau �n acele zone, pentru c� mai jos, �n Balcani, nu era sare. Oile sunt infertile f�r� sare �i se duce turma. De aceea �drumurile s�rii� sunt f�cute �i exist� de mii de ani.
Plec�nd de acas�, de la centru, au pierdut �n primul r�nd coeziunea cu matca originar�, adic� s-au rupt cumva de unitatea primordial�, care domnea aici �i fusese leag�nul lor timp de mii �i mii de ani. Apoi, cum e �i firesc, limba originar� a �nceput �i ea s� se sf�r�me �n dialecte, schimb�ndu-se chiar foarte mult. Asta s-a �nt�mplat pe diferite regiuni ale Europei, �n direct� corela�ie cu climatul de acolo, cu relieful �i cu anumite particularit��i vibra�ionale ale spa�iului respectiv. La toate acestea se adaug�, desigur, perioadele diferite de roire, care sunt probabil cele mai determinante �i explic� apari�ia �limbilor� grece�ti, celtice, latine, nordice �i a celorlalte. Toate acestea au influen�at �n mod decisiv schimbarea limbii, iar faptul c� ei nu puteau lua leg�tura cu centrul din care au plecat, a amplificat �i mai mult procesul.
. . .au plecat �n valuri succesive �i �n perioade diferite. Asta a contribuit �i mai mult ca ei s� fie diferi�i, s� se departajeze pe comunit��i specifice, fiecare cu caracteristicile ei. Chiar dac� fondul comun exista, ei erau totu�i diferi�i �i asta bine�n�eles c� s-a reflectat �i la nivelul limbajului.
C�nd pleci departe de cas� nu mai exist� interesul pentru p�strarea limbii, nu mai exist� rigurozitate �n men�inerea ei �i ea se transform� astfel dup� mediu, dup� necesit��i. Dar chiar �i a�a, limba rom�n� era vorbit� peste tot, pentru c� ea a stat la baza tuturor celorlalte limbaje care au ap�rut ulterior. Era vorbit� �n dialecte, avea particularit��i corespunz�toare zonelor respective, dar te puteai �n�elege totu�i, exista un fond comun de cuvinte, chiar considerabil, care asigura fluen�a comunic�rii �ntre oameni. P�n� c�nd au �nceput s� introduc� limbile oficiale, care sunt de fapt fabricate, a�a dup� cum �i-am spus. �n Fran�a, de exemplu, �n provincia Occitaniei sunt b�tr�ni care nu �tiu franceza, dar vorbesc un fel de rom�n� st�lcit�.
Peste tot s-a petrecut la fel, �n afar� de Rom�nia, c� aici n-ai de ce s� impui nimic, pentru c� este chiar limba mam�, originar�, suficient� prin ea �ns�i �i f�r� dialecte. �n rest, au impus �n �coli limbi fabricate artificial. �n unele locuri au reu�it, �n altele nu, dup� cum ai v�zut. Toate aceste disfunc�ionalit��i de limb� au provenit din faptul c� au �ncercat s� transforme originalul, f�r� s� aib� o baz� proprie.

Cea mai apropiat� de limba ��r�neasc� rom�neasc� este limba sanscrit�, numit� �i �limba zeilor�. Sunt multe cuvinte rom�ne�ti reg�site �n sanscrit�, unele chiar identice.
. . .�n ceea ce prive�te Cucuteni; au descoperit zeci de mii de statuete �i fragmente de ceramic� �i se pare c� aceast� cultur� merge �napoi �n timp p�n� pe la 7000 �nainte de Hristos. . .num�rul statuetelor �i al urmelor arheologice neolitice din Rom�nia nu poate fi �inut. S-au aruncat saci �ntregi de descoperiri arheologice, nimeni nu poate s� inventarieze at�tea. �n Germania, dac� g�sesc un os, un ciob, imediat �l periaz� �i �l pun la muzeu. La noi nu este nici cine s� le �in� num�rul, dar�mite s� le mai �i depoziteze.
. . .toat� aceast� bog��ie de relicve arheologice demonstreaz� acela�i lucru, c� aici a fost centrul, matca, originea civiliza�iilor urm�toare. Desigur, s-au g�sit �i �n alte locuri, dar aici, �n spa�iul carpato-dun�rean sunt cele mai multe �i cele mai vechi.
Cu roirea spre est e ceva mai special. . .a implicat arienii, Sumerul, civiliza�ia hindus�. A fost o deplasare a unei p�r�i a popula�iei pe o distan�� de 5000 de kilometri, care a avut loc treptat. Ezoteri�tii spun c� roirea �n India, adic� spre est, nu a fost o roire propriu-zis�, ci a reprezentat o misiune spiritual� care trebuia �ndeplinit�, adic� pur �i simplu trebuiau s� mute centrul spiritual de aici, acolo.
De ce?
- Pentru a proteja tradi�ia spiritual�, mut�nd-o �ntr-un loc mai ferit de cotropirile cumplite care au avut ca �int� spa�iul rom�nesc.
. . .au r�mas urme �i nume de la at�tea zeit��i care acum sunt interpretate ca fiind orientale. . .toate zeit��ile principale sunt prezente, le g�sim mai ales ca toponime. Chiar dac� au trecut at�tea mii de ani, ele sunt tot aici: Deva � Deva; Ia�i � I�a; C�limani � Kali, Kala; Mangalia � Mangala; ��va � �iva. . . �ureanu; dar ini�ial a fost Sureanu, p�n� c�nd s s� se �nmoaie �i s� treac� �n ���. Apoi, eanu este o ad�ugare t�rzie, un specific al ultimului mileniu, pentru c� �nainte a fost Surea, Muntele Surea. . . . Or, �n tradi�ia oriental� Surya este chiar zeul Soarelui, considerat lumina suprem�, cel care d� via�a, c�ldura, bog��ia, dar �i simbolul profund spiritual al nemuririi.
. . .Ce popor mai suntem �i noi� aici sunt toate, aici se g�sesc toate �i totu�i apare c� nimic nu este al nostru. . .Toate au �nceput aici, dar se spune c� au venit din alt� parte.
. . .Cel mai vechi cuptor de topit metale s-a descoperit la C�mpeni, �n Carpa�i �i dateaz� de prin 4000 �nainte de Hristos. L-au ridicat �i l-au dus la British Museum din Londra; dar se spune totu�i c� cei din Antalia sunt primii care ne-au �nv��at metalurgia. E ciudat s� tragi concluzia c� o popula�ie care nu are z�c�minte bogate �n metale ne �nva�� pe noi, cei care avem a�a ceva din plin, cum s� le prelucr�m.
. . .La noi se g�sesc practic toate tipurile de statuete, la ceilal�i c�te una reprezent�nd o zeitate, ici �i colo, dar asta �nseamn� c� de acolo vine tradi�ia �n zeitatea respectiv�, de parc� ni le-au aruncat to�i peste gard �n curte, iar noi le-am p�strat intacte, f�r� s� �tim ce e cu ele. Deci nu este numai una, ci mai multe zeit��i vedice prezente relicvar �n acest spa�iu �i �n obiceiuri. Nu pot veni prin niciun fel de �mprumut; nimeni nu poate s� vin� �i s� fac� chestia asta, s� ��i aduc� o tradi�ie ezoteric� �n �ar�.
. . .Noi le-am dat limba �i toate familiile de cuvinte, dar fiecare cuv�nt rom�nesc este explicat ca venind din alt� limb�.
Din acest spa�iu s-a roit spre Orient �i �n Europa, fapt atestat �tiin�ific, dar se spune c� noi am venit �n Europa din Orient, ca triburi migratoare. Dup� cum vezi, o inversiune total� de valori, care se caut� s� fie men�inut� astfel, pentru a crea o idee c�t mai fals� �i chiar defavorabil� �n leg�tur� cu spa�iul carpatic �n care ne afl�m. �n cel mai bun caz, ne alegem cu o complet� ignorare.
. . .P�n� acum mai multe sute de ani, situa�ia nu era chiar a�a. �ns� imediat dup� perioada conduc�torilor demni, care erau oameni cu credin�� �i suflet puternic rom�nesc, s-a produs o ruptur� �ntre p�tura guvernatoare �i ��rani. Ultimii au �nceput s� fie mai mereu considera�i pro�ti, incul�i �i buni doar pentru f�cut treab�, de�i sunt �mbr�ca�i �n alb, sunt cura�i, iar c�nd le vezi straiele de s�rb�toare te sim�i jenat cu hainele noastre �moderne�.

Doar fondul primar exist�, el este s�dit �n noi prin tradi�ia primordial� pe care o reprezent�m.
- �i a�teapt� s� fie trezit din poten�ialitate, am sugerat eu.
- Exact, are nevoie de un fel de trezire, de luare de pozi�ie, de interes �i ini�iativ� pentru a deveni activ, a aprobat Cezar. Asta e valabil pentru orice neam, dar la noi cred c� responsabilitatea este chiar mai mare, pentru c� aici a fost centrul �i, dup� aceea�i lege a ciclicit��ii, va mai fi. . .

�Pergamentul Secret� de Radu Cinamar
Aceste r�nduri vin s� �nt�reasc� concluziile domnului Cue�dean �i s� confirme c� Rom�na este limba Vechii Europe.
Citi�i �Rom�na, limba Vechii Europe� pentru a �n�elege pe deplin mecanismele prin care ��ranii �i-au creat graiul.






This entry was posted in Istorie, Lingvistic�, Lucian Iosif Cue�dean, Mitologie and tagged VECHEA EUROPA PELASGI PELAGI BELAGI BLAGI BLAHI VALAC VALAHI ROMANA SANSCRITA INDO-EUROPENI LUCIAN IOSIF CUESDEAN RADU CINAMAR. Bookmark the permalink.
← Rom�nii nu exist�Las� un r�spuns

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-12-15 13:30:53

De la: viostup, la data 2010-11-11 22:10:01Romana,limba vechii Europe?

Profesorul Constantin era un bun istoric �i lingvist. Studiase intens trecutul Daciei, de�i, la drept vorbind, nu a existat vreodat� o �ar� cu numele acesta. A�a au numit romanii zona respectiv�, dup� cucerirea ei: Dacia Felix. �n mod evident, ferici�i sau felix erau ei, jefuitorii. Dar nu avem nicio dovad� c� str�mo�ii no�tri ar fi numit-o a�a. ��i spuneam, deci, c� profesorul Constantin studiase aspectele respective �i avea unele teorii importante cu privire la preistoria acestei regiuni.
F�cuse �n plus s�p�turi arheologice pe specific �i era considerat un arheolog specialist �n culturile neolitice. Am coroborat declara�ia lui cu cercet�rile existente �n domeniul culturilor str�vechi, din spa�iul carpatic, deoarece ideea lui principal� era c� acest popor este originea oric�ror dezvolt�ri culturale care exist�, cel pu�in �n Europa, �i c� limba rom�n� este de fapt limba primar�, adic� limba indo-european�.
Ideea nu �i era proprie, dar el �i propusese s� o fac� bine cunoscut� �n toate mediile na�ionale �i interna�ionale, baz�ndu-se pe surse �i cercet�ri competente anterioare. Om bun, dar pu�in naiv, mai ales �n contextul actual foarte complicat, �n care lupta este foarte str�ns� tocmai pentru a distruge orice idee sau dovad� �n acest sens.
Ca de at�tea ori p�n� atunci, Cezar reu�ise s� m� surprind� total. Aveam doar cuno�tin�e generale �n leg�tur� cu acest subiect, de genul celor predate �n �coal�. Dar brusc, inima mi-a fost inundat� de o mare bucurie, intuind aici un izvor nesecat de informa�ie foarte valoroas�.
- Am devenit tot mai mult interesat de aceast� problem� �i, am studiat-o chiar �n detaliu, a continuat Cezar. Exist� unele persoane �n �ar� la noi, a c�ror erudi�ie �i talent analitic �n aceast� direc�ie este genial. Sincer, oamenii ar trebui s� le citeasc� m�car �n sintez� lucr�rile, dar problema r�m�ne mereu cea a manipul�rii informa�iei, a intereselor obscure �i mai ales a interven�iei unor organisme interna�ionale, care, ignor� cu bun� �tiin�� informa�ia �i documenta�ia valoroas�.
. . . ideea principal�, subliniat� �n ni�te studii foarte competente ale unor lingvi�ti autohtoni, dintre care unul face chiar not� aparte, este c� limba rom�n� reprezint� limba primordial�, practic singura limb� din Europa. �i nu-�i vorbesc aici dintr-un spirit ieftin sau nejustificat, ci bazat pe referin�e �i studii ale unor cercet�tori eminen�i, care nu pot fi contrazise dec�t din rea voin�� sau din ignoran��.
- Bine, dar oricine poate s� considere aceast� afirma�ie despre limba rom�n� ca fiind o blasfemie sau cel pu�in s� o ironizeze �i s� o ia �n der�dere, am spus eu.
- Sigur c� da, �ns� ce preferi: o atitudine de acest gen, care este de doi bani, sau dovezile �i studiile comparate ce nu las� loc de interpretare? Aici sunt aspecte care implic�, pe de o parte, ignoran�a multor �cercet�tori� str�ini �i rom�ni, iar pe de alt� parte interese statale �i geopolitice, care se refer� la influen�e complexe.
- Cine s� se g�ndeasc� la faptul c� limba rom�n� este limba de origine a tuturor indo europenilor?
- �Concep�iile� universitare, care �n realitate sunt adev�rate dogme, s-au impus foarte repede �i au format un fel de baraj �n fa�a inform�rii corecte a publicului. C��iva �istorici� �i �lingvi�ti� de carier� au impus o linie de g�ndire �i cunoa�tere care acum este ca o pecete asupra adev�rului �i trebuie �ndep�rtat�. Apoi mai este vorba despre superioritatea �afi�at� de marile state sau culturi ale Europei, care nici m�car nu iau �n considera�ie posibilitatea ca civiliza�ia primordial� s�-�i aib� de fapt s�la�ul �n spa�iul carpatic, exact pe teritoriul Rom�niei. Pe l�ng� faptul c� este o problem� de snobism, ea arat� �i o anumit� team� ascuns� fa�� de consecin�ele recunoa�terii unui astfel de lucru.
G�nde�te-te ce ar �nsemna aceasta pentru orgoliul �i �m�re�ia� unor mari imperii sau tradi�ii culturale; cum ar mai explica guvernan�ii respectivelor popoare istoria �i �m�ndria� lor na�ional�, care nu de pu�ine ori a stat la baza ob�inerii unor mari avantaje economice, de influen�� diplomatic� �i chiar teritorial�? Pentru aceste popoare, �n special, recunoa�terea unui astfel de fapt ar fi un adev�rat dezastru, o pr�bu�ire a �demnit��ii� de stat, un fapt inacceptabil. De aceea, �n majoritatea cazurilor, dar mai ales a celor �sensibile�, istoria intr� pe un f�ga� fabricat, fals, pentru a servi interese mult mai mari.
Se �tie c� la �coal� se formeaz� modul de a g�ndi al copiilor �i c� ceea ce se �nva�� acolo, se consider� ca fiind adev�rat. �n general, popula�ia absoarbe ceea ce i se serve�te, datorit� grijilor zilnice pe care le are. Ideea este ceva de genul: �las�, c� �tiu speciali�tii cum e mai bine, nu trebuie s� ne mai preocup�m noi�. Cu alte cuvinte, dac� �exper�ii� spun c� a�a este, atunci a�a trebuie s� fie. Nu vreau s� generalizez aceast� situa�ie, dar ��i spun absolut sigur c�, �n ceea ce prive�te cultura, limba �i originea poporului nostru, acesta este adev�rul.
Noi am analizat �ndelung problema �i �i cunoa�tem dedesubturile. Ai fi uimit s� afli ce lupt� se poart� la acest nivel �i ce interese sunt implicate. . .limba rom�n� este privit� ca un rezultat �surogat� de influen�e latine, grece�ti, slavone, maghiare, turce�ti �i �nc� multe altele. Dac� te ui�i �n orice dic�ionar de limba rom�n�, vei vedea c� aproape oric�rui cuv�nt i se g�se�te o �influen��, o �deriva�ie� dintr-o alt� limb�, considerat� mai veche �i mai autoritar�. Aceast� inversiune a valorilor este incredibil�, dar ea dovede�te �n primul r�nd dogma de care vorbeam �i apoi o analiz� superficial� a problemei.
. . . trebuie s� ai �n vedere un studiu comparat. Se analizeaz� acela�i aspect din perspectiva mai multor limbi �i influen�e �i se ajunge la o concluzie final�. Dar asta implic� mult� munc� �i d�ruire, mult� aspira�ie de a afla adev�rul. Or, tocmai aici a fost �i este problema: sunt extrem de pu�ini cei care realizeaz� astfel de studii �tiin�ifice complexe, chiar laborioase.
�n loc de aceasta, se prefer� lenea unei accept�ri jenante a unor �studii� realizate �n trecut de anumi�i �erudi�i� cu privire la limba �i obiceiurile poporului nostru, care ei �n�i�i nu sunt rom�ni. Apoi, prelucrarea �i r�sp�ndirea informa�iei este doar un fapt de rutin�, pentru c� e mult mai u�or s� stai �i s� ba�i apa �n piu�, repet�nd ce spun al�ii �i chiar contribuind la prostia lor, dec�t s� studiezi, s� cau�i surse competente �i s� judeci singur aceste aspecte, pe o baz� profund�, autentic�.
. . .de exemplu, cuv�ntul �x� se g�se�te �i �n rom�n�, dar �i �n german�. Cine a dat cui? E u�or s� spui c� rom�nii sunt pro�ti �i c� tot timpul au luat de la al�ii. Asta e chiar modalitatea despre care ��i ziceam c� se apeleaz� �n dic�ionar. Dar uite c� a fost descoperit un element foarte important de structur� �n limba rom�n�, care demonstreaz� contrariul, adic� adev�rul.
- Despre ce element vorbe�ti? am �ntrebat curios.
- Despre faptul c� o limb� este caracterizat� de dou� aspecte fundamentale: ea trebuie s� aib� o organicitate proprie �i trebuie s� aib�, de asemenea, radicali proprii.
- Asta ce �nseamn�? La ce te referi prin organicitate proprie?
- Adic� limba respectiv� �i explic� orice element din resursele ei proprii, f�r� s� fac� apel la alte limbi sau influen�e. Iar radicalul este asimilat �ntotdeauna cu un element de baz�, cu ceva primordial de la care s-a pornit �i de la care s-au format familiile de cuvinte.
Din ce se cunoa�te p�n� acum, limba rom�n� este singura care prezint� aceste caracteristici esen�iale. Asta face s� avem o complexitate unic� a limbii populare �i, ceea ce este cel mai important, aceasta se bazeaz� pe radicalii ei proprii, adic� pe r�d�cinile de la care s-a format limba. Prin compara�ie, �n multe dintre celelalte limbi moderne � dintre care franceza este un bun exemplu � exist� o mare s�r�cie de termeni proprii care s� le exprime ideile, tocmai pentru c� limbile respective nu au o baz� a lor proprie. Dar bine�n�eles c� acest lucru este trecut sub t�cere sau pur �i simplu ignorat.
. . . nu au r�d�cini de baz�, ele nu se g�sesc �n resursele lor lingvistice. Nu exist� aceste particule esen�iale de la care a pornit formarea familiilor de cuvinte. Dar �n limba rom�n� le g�sim. De exemplu, radicalul bor, care nu exist� �n alt� parte, a generat aproape 500 de cuvinte. La fel �i radicalul ma, care, de�i a generat mai pu�ine cuvine, este de asemenea foarte important. Nu se cunosc alte cazuri de o importan�� mai mare.
- Adic� din ace�ti radicali s-au format cuvinte?
- Da, chiar familii de cuvinte �mp�r�ite pe categorii care �in de utilit��i imediate, cum ar fi digestia, depozitarea. Metoda cu radicalii permite s� se descopere care este limba de baz� care a dus la apari�ia unui cuv�nt �ntr-o limb� sau alta. A�a s-a v�zut c� limba rom�n� st� la baza tuturor limbilor indo-europene. Asta este �ntr-adev�r o �lovitur�, dar to�i caut� s� o evite.
- P�i e firesc. Vor spune c�, poate nu acela e radicalul pentru cuv�ntul sau familia respectiv� de cuvinte. Poate c� l-ai tras tu s� devin� a�a.
- Nu au cum s� fac� asta, pentru c� acel radical este chiar r�d�cina fundamental� �n limba ��r�neasc�. Doar limba ��r�neasc� popular� este cea autentic�. Radicalul bor are semnifica�ia de gaur�: bort�, burt� �i a�a mai departe. De exemplu, cuv�ntul borcan, care implic� de asemenea un spa�iu gol, o deschiz�tur�, se zice c� vine din limba bulgar�.
Care este familia de cuvinte �n limba bulgar�, c�te cuvinte au ei �n familia care deriv� din bor? Poate zece. �n condi�iilea cestea, practic ele nici nu exist� fa�� de cele aproape 500 care au fost identificate �n limba rom�n�. Situa�ia este chiar comic�: nu doar c� acest cuv�nt din rom�n� � �i am dat doar un exemplu � nu provine din limba bulgar�, dar este chiar invers, adic� ei l-au luat de la noi, pentru c� noi suntem cei care avem sute de deriva�ii ale r�d�cinii. ��ranii no�tri nu f�ceau congrese s� inventeze cuvintele.
� Nu e vorba de inven�ie, dar o dezvoltare tot trebuie s� fi fost, am remarcat.
- Normal, de la simplu la complex. Au pornit de la radicali monosilabici: ma, la, ta, ba �i al�ii. Pe m�sur� ce obiectele de activitate �i lucrurile se ad�ugau �n universul �n care tr�iau �i activau, ele trebuiau s� fie numite �i oamenii de atunci f�ceau asta �n general pe baza a ceea ce deja era cunoscut.
Nu era vorba despre vreo �tiin�� �n a inventa sau a compune cuvintele, ci mai mult despre specificul vibratoriu al acelui lucru, pe care oamenii str�vechi �l sim�eau mult mai clar dec�t cei din prezent. Diferen�a de concep�ie �i spiritualitate �ntre atunci �i acum este imens�.
- Dar cum explici dezacordurile, dac� zici c� limba nu e un proces �tiin�ific? am fost eu curios s� aflu.
- Nu exist� conceptul de dezacord. ��ranii vorbesc �i st�lcesc cuvintele cum vor ei, pentru c� �n limba rom�n� sensul se p�streaz�. De fapt ei nu st�lcesc cuvintele, pentru c� ce vorbesc ei este un grai, nu o limb�. Graiul are un �n�eles mai complex dec�t o limb� vorbit�, este mai nuan�at, mai legat de origini. A�a ceva se explic� numai dac� exist� o organicitate proprie a limbii, numai dac� ea exist� la modul fundamental prin ea �ns�i. La fel �i �n ceea ce prive�te topica �n fraz�: �n rom�n� po�i s� �ntorci cum vrei cuvintele �i s� le pui �n orice ordine, pentru c� p�n� la urm� sensul nu se schimb�. Asta nu se �nt�lne�te la alte limbi. Doar de c�nd exist� limba literar� a ap�rut �i conceptul de dezacord.
- Asta voiam s� te �ntreb: multe state au venit cu o limb� �modern� peste cea veche, popular�. De ce a fost necesar a�a?
- Nu a fost deloc necesar; au fost doar interese. Trebuia s� existe o a�a-zis� limb� �comun� tuturor locuitorilor care alc�tuiau un popor, pentru c� p�n� atunci, pe suprafa�a ��rii respective existau foarte multe dialecte �i oamenii nu se puteau �n�elege de la o regiune la alta. C�nd statele au �nceput s� se centralizeze, acest aspect a �nceput s� creeze probleme de ordin administrativ, pentru c� era dificil s� coordonezi �i s� te faci �n�eles �n zeci de dialecte sau idiomuri, adic� �n limbi de comunicare diferite.
- Trebuie ca ele s� fi provenit din ceva, totu�i.
- Bine�n�eles. Ele au o origine comun�, dar aceasta a fost estompat� �n timp pentru c� dialectele nu sunt organice, nu se explic� prin ele �nsele, ci se bazeaz� �ntotdeauna pe ceva care a fost ini�ial. Din aceast� cauz�, �n timp, ele se disipeaz�, se �ndep�rteaz� de starea originar� care a stat la baza form�rii lor. Nici un dialect nu se explic� prin el �nsu�i, ci toate se explic� unele prin altele. La un moment dat aceasta creeaz� probleme, �i atunci au venit �i au realizat �ntr-un mod artificial o limb� a�a-zis literar�, pe care au impus-o oficial. Adic� puteai s�-�i vorbe�ti dialectul, dar trebuia s� cuno�ti �i limba literar�. Este cazul limbii franceze, al limbii germane, al limbii engleze �i a�a mai departe. De multe ori a trebuit ca limba literar� s� fie impus� aproape cu for�a, pentru c� era �limba regelui�, iar cine nu o vorbea, nu era v�zut bine.
- �i cum a �nv��at poporul noua limb�? Francezii, de pild�. C� nu e u�or s� vii �i s� spui: de acum �nainte vorbe�ti a�a �i a�a.
Au �nv��at treptat. Mai �nt�i a �nv��at Curtea Regelui, apoi s-a impus �n �coli, universit��i, �n mediile �tiin�ifice, �i pe urm� s-a r�sp�ndit tot mai mult, la toate nivelurile popula�iei. Francezii �i au limba nou� doar de dou� sute �i ceva de ani.
. . .este celebr� �ncercarea guvernului Greciei de a impune o limb� oficial�, diferit� de limba popular� a grecilor, care se nume�te demotiki. Au �ncercat s� alc�tuiasc� o limb� artificial�, katarevoussa, care e un dialect pe care l-au f�cut s� semene cu greaca veche, pentru a se legitima c� sunt urma�ii vechilor greci. Au f�cut eforturi uria�e �n bani s�-i �nve�e pe oameni �i pe copii �n �coli, dar n-au reu�it s� impun� o alt� limb�. Francezii au reu�it, dar la ei procesul a fost diferit. Ei nu au �nlocuit un dialect cu un alt dialect, ci au st�lcit limba normand�, ea �ns�i un dialect.
- Din 1829 �ncoace ne�ncetat, guvernele Greciei �ncearc� s� �nlocuiasc� acest grai, rezultatele fiind nule, cu toate c� aceast� ac�iune a avut �n ultimii 100 de ani �i ajutorul mijloacelor moderne, pres�, radio, televiziune, etc. Judeca�i �i dumneavoastr� c�t de just� este teoria romaniz�rii, compar�nd-o cu acest caz. -

. . .latina este o limb� pentru consemnare �n scris, e o limb� c�rtur�reasc�, artificial�, f�cut�. Dar poporul roman vorbea ceea ce azi se nume�te latina vulgaris, care de fapt era limba rom�neasc� ��r�neasc�, cea originar�, primordial�. Localnicii romani nici nu �n�elegeau latina a�a cum e cunoscut� ea ast�zi, adic� cea scris�, pentru c� aceasta fusese f�cut� tocmai pentru a �ndep�rta nobilii de vulg, pe cei boga�i de cei s�raci.
. . .�n realitate ea este limba rom�n� str�veche. Ei nu pot spune asta, nici m�car nu le trece prin cap, dar p�n� la urm� vei vedea c� aceast� idee se va impune. Nu se poate altfel, pentru c� este adev�rat�.
Limba european� comun� este limba ��r�neasc� rom�neasc�. Nu exist� limb� ��r�neasc� �n alt� parte; aproape toate familiile de cuvinte din celelalte limbi provin din r�d�cinile lingvistice ale limbii rom�ne. De aceea se spune c� este limba primordial�, limba matc� a tuturor limbilor indo-europene.
- Iar limbile moderne sunt de fapt surogate ale limbii rom�ne, am spus eu mai mult pentru mine.
Are sens, pentru c� altfel de ce s� te str�duie�ti s� faci o limb� oficial�, ca �n cazul grecilor sau al altora despre care mi-ai vorbit, dac� e�ti de sine st�t�tor �i exist� o origine proprie a limbii?
. . .E ca �i cum ai vorbi limba latin� �n Italia; te-ai a�tepta s� te �n�eleag� to�i, pentru c� toat� lumea �tie c� era limba oficial� a Imperiului Roman, �i totu�i poporul nu cunoa�te aceast� limb�. Pe c�nd noi, ca rom�ni, �n�elegem tot. Noi ne putem descurca �n toate dialectele romanice; �n�elegem �i franceza veche, adic� cea de pe la anul 1000, mai bine chiar dec�t francezii. Lor le trebuie dic�ionar pentru aceasta. �i de altfel, chiar �i �n prezent, �n anumite regiuni ale Fran�ei se mai vorbe�te o rom�n� primar�.

Tot ceea ce s-a petrecut cu invazia culturii occidentale a fost din snobism �i de fa�ad�. Ne�ansa poporului rom�n a fost aceea c� o seam� de a�a-zi�i �intelectuali� au luat hot�r�rea s� adapteze cultura �i limba rom�neasc� dup� cea a Fran�ei. Au �ncercat aceast� raportare f�r� s� aib� nici o baz�, nici o cunoa�tere profund� a originilor poporului nostru �i a culturii lui multimilenare, prefer�nd �n loc civiliza�ia �modern� a Fran�ei, �n bun� parte de imita�ie.
. . .Rom�nia este singurul spa�iu din Europa �n care, pe �ntreaga lui suprafa��, locuitorii vorbesc aceea�i limb�, f�r� ca ea s� fie una f�cut� �n mod artificial. Dintotdeauna. De c�nd se �tie, moldovenii, oltenii �i ardelenii vorbesc aceea�i limb�. Unde mai �nt�lne�ti tu a�a ceva? La noi nu exist� dialecte; noi avem accente, dar nu dialecte. Peste tot �n alt� parte e dezastru �n aceast� privin��: �n Germania sunt c�teva sute de dialecte; �n Italia, c�teva mii; �n Anglia la fel. Totu�i, e mai bine dec�t �n unele ��ri africane; acolo, uneori locuitorii nu se pot �n�elege �ntre ei de la o strad� la alta, datorit� dialectelor diferite. Asta e realitatea. Dar, revenind, ��i spuneam c� aici, pe teritoriul ��rii noastre, �n spa�iul pur carpatin, �nt�lnim singura unitate de limb� din Europa. Nic�ieri altundeva nu se mai �nt�lne�te un asemenea caz.
- Adic� �n Antichitate vorbeau peste tot rom�na? am �ntrebat uluit.
- Cam asta era situa�ia. M� refer la limba ��r�neasc�, ea fiind cea originar�. Sigur c�, �n procesul de �ndep�rtare fa�� de limba matc�, multe elemente lingvistice s-au alterat treptat, dar chiar �i a�a te puteai �n�elege �n rom�n� aproape pretutindeni. Pe Columna lui Traian se arat� cum vin romanii �i stau de vorb� cu dacii, dar nu au niciun traduc�tor, vorbesc liber. Deci aveau o limb� unic� �n Europa. Ovidiu zicea despre ge�i, adic� despre str�mo�ii no�tri, c� sunt cam prost�naci, pentru c� el venea �i vorbea cu ei, iar ei r�deau tot timpul. De fapt, dacii de atunci �n�elegeau foarte bine ce zicea el, dar r�deau de graiul lui st�lcit prin raport la limba-mam� pe care o vorbeau ei. Mai apoi se pare c� Ovidiu �i-a luat seama �i a scris ni�te versuri �n �getic�, dar ele nu s-au p�strat.
- Pe m�sur� ce te �ndep�rtezi de acest centru, totul: limba, cultura, poporul este tot mai f�r�mi�at

Numai aici este �i r�m�ne unitar.


- Asta �nseamn� c�, dac� sunt pe timpul dacilor sau al lui �tefan cel Mare, eu m� pot �n�elege cu locuitorii de atunci?
- �i-am spus, dac� vorbe�ti limba ��r�neasc�, a�a cum o �tiu �i o vorbesc ��ranii no�tri autentici, ai mari �anse. Dar f�r� �week-end� �i f�r� �fastfood�, a glumit Cezar.
Asta ce �nseamn�? C� ceea ce vorbim noi acum nu mai este limba rom�n� originar�?
- Nicidecum. Sigur c� �n decursul timpului unele construc�ii lingvistice s-au modificat, dar o limb� nu trebuie judecat� dup� aceste forme, ci dup� r�d�cinile sale, care dau sens cuvintelor. Acestea nu se altereaz�. Or, tocmai aceasta e tr�s�tura distinctiv� a limbii rom�ne: ea a r�mas cu propriile ei resurse din care au ap�rut familiile de cuvinte, dar ceva din aceste cuvinte, r�d�cina sau radicalul lor, dup� cum �i-am spus, a r�mas nealterat, �i tocmai asta face ca tu s� te po�i �n�elege cu al�ii �i peste milenii, �n orice alt� parte a continentului.

. . .�n Ardeal �i �n Moldova se spune �s, care e forma prescurtat� de la s�nt. Cei din sudul ��rii, �i aici m� refer la unii or�eni, spun din snobism sunt, ca s� arate c� ei pronun�� corect. De fapt, este un nonsens, deoarece nu vei spune niciodat� us, ca s� prescurtezi sunt, pentru c� nu vei �n�elege despre ce este vorba. Dar �n schimb �n�elegi �s, care este prescurtarea de la s�nt. Din p�cate, vezi c� se depune un anumit efort � e drept, lipsit de substan�� � pentru a ne schimba propria limb�, care este originea celorlalte limbi vorbite, c�nd de fapt acestea sunt cele care ar trebui s� se modifice pentru a fi apropiate de ea.
- P�i eforturi �n acest sens au f�cut �i to�i ceilal�i care au trecut peste noi, dar ai dreptate, nu v�d s� fi reu�it mare lucru, am remarcat eu.

- Nu c� nu au reu�it mare lucru; nu au reu�it nimic, a subliniat tran�ant Cezar. Peste �ara asta au trecut zeci de popoare barbare, care ne-au cotropit �n diferite faze ale istoriei noastre; fiecare a venit cu limba �i cultura lui, mai mult sau mai pu�in rudimentare. Totu�i, a�a cum recunosc chiar �i anumi�i autori str�ini care ne erau ostili, aceste popoare au disp�rut mai apoi p�n� la unul f�r� s� lase nimic din limba �i cultura lor.

Limba rom�n� sau limba valah�, cum era cunoscut� � nu a �mprumutat cuvinte de la ei, de�i a fost mereu �n contact cu limbile acestor popoare. De exemplu, nu exist� nici m�car un singur cuv�nt unguresc care s� fie comun �n limba rom�n�. �n 800 de ani de ocupa�ie a imperiului austro-ungar, nu s-a reu�it s� se impun� absolut nimic din limba maghiar� �n limba noastr�. �n al Doilea R�zboi Mondial, asta i-a �nt�r�tat pe solda�ii unguri, pentru c� ei vorbeau ungure�te, dar rom�nii nu �tiau s� le r�spund�.
Adic� �tiau c�te ceva, dar nu au reu�it niciodat� s�-i fac� s� vorbeasc� ungure�te, s� adopte limba lor, chiar dac� au r�mas at�ta timp sub ocupa�ie. �i era deja 1940; �n aceste condi�ii, despre ce romanizare a dacilor crezi c� putea fi vorba �n doar 160 de ani, a�a cum spune istoria? Austro-ungarii s-au chinuit vreme de 800 de ani �i nu au reu�it nimic.
. . .��ranul rom�n nu a sim�it niciodat� nevoia, �i nici acum nu o simte, s�-�i schimbe limba, deoarece el are toate bazele �i resursele �n ea; nu are nevoie s� �mprumute nimic de la alt� limb� pentru a se exprima, deoarece el are deja totul �n propriul lui lexicon. Atunci c�nd e�ti s�tul, oric�t de mult �i savuros �i s-ar mai oferi de m�ncare, nu mai vrei, pentru c� nu ai de ce.
. . .cronicile de limb� latin� �i numesc daci; cronicile de limb� greac� �i numesc geti, de la ge, care �nseamn� p�m�nt, adic� �cei din p�m�nt�. Asta �nseamn� de fapt ��ran: om al p�m�ntului, p�m�ntean, adic� get. Cum se spune: get-beget, adic� get adev�rat. Beget este o �nt�rire. C�nd noi folosim aceast� expresie, nici nu ne mai ducem cu g�ndul la ge�i; este doar expresia �get- beget�, adic� adev�rat, b�tut pe muchie.

. . .limba pe care o vorbeau era aceea�i, pentru c�, �n ansamblul lor, �n spa�iul carpatic erau percepu�i ca un tot, ca un singur popor: daci sau ge�i. Pentru c� dac, get sau rom�n e acela�i lucru. Rom�nii s-au considerat �ntotdeauna de acela�i neam, de aceea�i �mam�, indiferent c� �i-au spus daci sau ge�i �n vechime, ori ardeleni �i moldoveni �n vremurile mai recente.
. . .dac� ��i spun lucrurile astea, s� �tii c� nu le scot de la mine, pentru c� exist� deja foarte multe studii �i referin�e �n aceast� privin��, care atest� adev�rul. Doar c� se manifest� �n continuare o puternic� opozi�ie datorat� prejudec��ilor �i mai ales intereselor politice, care face ca toate aceste informa�ii esen�iale pentru identitatea noastr� de popor rom�n, s� nu fie cunoscute publicului larg, �n special pentru a nu �deranja� un stat sau altul. �i mai sunt �i altfel de interese, dar nu e cazul s� dezvolt�m acum.
. . .din c�te am observat, s-a impus o practic� p�guboas�, aceea de a copia de la al�ii, de a-i imita pe al�ii. Mereu pentru a justifica m�suri interne, facem referire c� am luat cutare model de la al�ii, c� am urmat cutare idee de la ceilal�i. Ne ipostaziem astfel �n ni�te copii prostu�i, care se las� b�tu�i p�rinte�te pe cap de al�ii, chipurile mai mari �i mai de�tep�i dec�t ei. P�n� la urm�, e �i o problem� de m�ndrie na�ional�. Tot copiindu-i pe al�ii �i plec�nd capul �n fa�a lor �i a directivelor lor, vom ajunge noi �n�ine ni�te copii la indigo. Asta este deranjant.

- Adev�rat. Problema este c� o astfel de atitudine u�ureaz� foarte mult inten�iile distructive ale unor organisme interna�ionale. �tii despre ce vorbesc �i ce complicate sunt lucrurile �n direc�ia asta.

. . .Istoria din �coli nici nu pomene�te c� noi am fi fost ge�i, ci spune doar �n treac�t c� ei au trecut pe aici.
. . .este interesul puterilor str�ine de a pune m�na pe un teritoriu sau altul. Pentru c�, dac� nu po�i s� dovede�ti c� �nainte de a veni ei pe acest teritoriu, tu erai deja aici, atunci �nseamn� c� ai venit mai t�rziu �i acum trebuie s� pleci sau s� te supui. Adic� preten�ii teritoriale, cu tot ce implic� asta. Dar se �tia c� lucrurile erau cu totul altfel �i c� rom�nii sunt singurul popor din Eurasia, care subzist� �n aceea�i matc� de mii de ani. �i atunci a �nceput �fabricarea� pove�tii cu formarea poporului �i cu romanizarea, �n mare parte bazat� pe ignoran�a sau superficialitatea unor cronicari sau chiar istorici de renume. Dar, aten�ie, �n acest proces manipulator s-au ales numai acei cronicari, scriitori, istorici �i lingvi�ti care aveau o anumit� greutate ca renume �i care sus�ineau aceste idei false �i contraf�cute. Primii dintre ei au urmat �n mod con�tient acest plan prestabilit; cei care au venit dup� aceea erau deja prosti�i de dovezi par�iale, de multe ori neconcludente sau chiar false, de dogme �i prejudec��i. Presiunile de diferite tipuri au jucat �i ele un rol important. Apoi, �n timpurile moderne s-au ad�ugat frica, slug�rnicia, la�itatea �i teama de a nu-�i pierde postul retribuit.
. . .e imposibil� etnogeneza �ntre secolul III �i secolul VIII dup� Hristos: a�a dup� cum ne spun istoricii. Nu exist� a�a ceva. Fiecare cotropitor sau regim a venit cu varianta lui. Despre romani se spune c� ne-au romanizat �i ne-au dat latina. Stalin a fost pe aici �i s-a spus c� slavii au jucat cel mai mare rol �n formarea poporului rom�n pentru c� limba rom�n� are cuvinte slave. Austro-ungarii au spus c� noi am venit din sudul Dun�rii �i c�, de fapt, am avut vatr� comun� cu albanezii.
- Imposibil. Ce om normal la cap ar sus�ine c� noi am plecat �n bloc din �ar�, c�nd se �tie c� teritoriul nostru a fost cel mai des lovit �i pustiit de popoarele barbarilor? am �ntrebat eu retoric.
- Uite c� unii au putut s� sus�in� asta. Popula�ia se refugia mult mai u�or din calea n�v�litorilor �n codrii �i p�durile seculare ale Ardealului �i mun�ilor no�tri, dec�t s� p�r�seasc� �n totalitate �ara, a�a cum s-a sugerat, c�tre o zon� care nu numai c� nu �i oferea mai mult� siguran��, dar era �i lipsit� de condi�iile necesare traiului. Adic� au plecat mai multe milioane de oameni dintr-un teritoriu vast, care oferea o configura�ie natural� unic� �n Europa �i Asia, de resurse �i condi�ii de via��, golind astfel �ara de popula�ie, pentru a se �nghesui �ntr-un spa�iu foarte mic �i s�rac la sud de Dun�re.
Nu numai c� nu exist� nici o dovad� istoric� sau de alt� natur� �n acest sens, dar ideea �n sine este o mostr� de imbecilitate intelectual�, dac� pot s� m� exprim a�a. G�nde�te-te: spa�iul nostru carpatin era cunoscut pentru p�durile lui seculare �i de nep�truns. Nimeni nu se aventura acolo, pentru c� era o zon� necunoscut� �i periculoas�.

Dup� c�derea Imperiului Roman, hunii au jefuit multe teritorii �n Germania, �n Fran�a �i chiar mai la sud, �n Italia, adic� la sute de kilometri distan��, dar nu s-au �ncumetat s� vin� c�teva zeci de kilometri p�n� �n Ardeal, datorit� acestor p�duri �nfrico��toare.
- Nici chiar marele Alexandru Macedon nu a �ndr�znit s� intre �n � �nfrico��toarea p�dure dacic�. Se pare c� acolo era �o �ar� aspr�, aproape de nep�truns, �ncojurat� de mister�, iar p�durea, locul �n care s-a n�scut �Utopia Getic�, dup� Alexandru Busuioceanu. -
. . .au trebuit s� inventeze ceva pentru a spune c� ei au fost aici primii �i au scos abera�ia cu transferul popula�iei din spa�iul carpatic, la sud de Dun�re. Pentru aceasta, singura lor �dovad� este c� noi ne-am �ntors de acolo, chipurile, cu 20 de cuvinte albaneze �n lexicul nostru �i c� nu am fi putut s� le avem dac� nu am fi tr�it la sud de Dun�re �mpreun� cu albanezii. Afirma�iile sunt cu adev�rat penibile. Pe l�ng� motivele pe care le-am spus mai �nainte, exist� altele la fel de puternice. �n primul r�nd, g�nde�te-te c� depopularea acestui teritoriu ar fi �nsemnat lipsirea de resursele de sare a �ntregii Europe, care era alimentat� de aici, printr-un proces complex de efort uman. Nu exist� z�c�minte de sare la suprafa�� �n alt� parte. F�r� sare, nici un popor nu se poate sus�ine.
. . .am plecat deci de la cele mai u�oare �i mai bune condi�ii de via�� care exist� pe dou� continente, pentru a ne refugia de frica barbarilor �ntr-o zon� care nu are aproape nimic. �n cazurile nenum�ratelor invazii la care am fost supu�i, am spus cum se ac�iona: o parte din popula�ie lupta �mpotriva n�v�litorilor, iar restul se retr�gea �n mun�i, �n codrii de�i. Nici un cotropitor nu s-a aventurat acolo.
. . .aceea�i �metod� de manipulare informa�ional�: c�teva somit��i �n lingvistic� emit o inep�ie, f�r� nici o dovad� sau cu o justificare superficial� �i eronat�, dup� care ceilal�i vin �i �es �scenarii� care mai de care mai fanteziste. �n felul acesta se asigur� un �fond� istoriografic �i lingvistic, care este apoi invocat cu drept deplin, ca o dovad� clar�..
. . .De exemplu, cuv�ntul gard; �l vei g�si �n aproape toate limbile europene, at�t cele din Antichitate, c�t �i cele moderne. �ns� el este rom�nesc, autohton; este originea pentru toate celelalte cuvinte din familia lui, ceea ce rezult� imediat dup� ce e studiat� structura lui �n celelalte idiomuri. Numai �lingvi�tii� unguri, cei str�ini �i din p�cate unii de pe la noi sus�in c� el provine din albanez�, care este garth. F�r� s� prezinte �ns� nicio dovad�.
. . .�n vechime nu existau ��ri. C�t anume se �ntindea Dacia, spre exemplu? Nimeni nu �tie cu exactitate, pentru c� nu exista, propriu-zis, nici o Dacie. ��rile s-au creat la un moment dat, dar �n timpurile foarte de demult ele nu existau. La drept vorbind, o �ar� este o delimitare artificial� pe o anumit� perioad� de timp. De altfel, sensul etimologic al cuv�ntului �ar�, �arin�, este acela de p�m�nt. Adic� �inut, zon�, spa�iu de locuit. A�a putem vorbi chiar �i azi de �ara B�rsei sau de altele, chiar pe cuprinsul teritoriului Rom�niei.
- Dionise Peregetul, �n 138 d.H., d� semne c� ar �ti c�t se �ntindea ��ara� ge�ilor: ��n ceea ce urmeaz� voi scrie despre cea mai mare �ar� care se �ntindea din Asia Mic� p�n� �n Iberia �i din Nordul Africii p�n� dincolo de Scandinavia, �ara imens� a Dacilor�. -

- �i cum le delimitau? Tr�geau f�ii de frontier� ca �n zilele noastre?
- Nici pe departe. N-aveau nici garduri; ei �tiau doar c� asta e gr�dina lui �la, asta e a celuilalt�
Rom�nii din vechime n-aveau garduri; mai ales din cele �nalte, s� nu se vad� ce �i cum fac prin curte, a�a cum obi�nuiau s� se fereasc� alte neamuri. Nu erau ��ri, dar erau popoare, iar poporul rom�n are continuitate �n spa�iul carpato-dun�rean. Sunt deja nenum�rate surse care o atest�, precum �i documente. Totul este s� existe voin�a de a se recunoa�te acest lucru �i a se continua cercet�rile.

. . .au fost identificate nu mai pu�in de 36 de surse individuale, care demonstreaz� faptul c� go�ii �i ge�ii sunt acela�i popor. Acesta este un exemplu al felului �n care cercetarea riguroas� poate s� clarifice aspecte importante din istorie.
. . .poporul de la �ar� are acelea�i obiceiuri, de c�nd lumea. Sunt obiceiuri agrare, ancestrale, pe care le-a p�strat neschimbate. El nu s-a dus din matca lui, n-a plecat din sat, nu s-a r�sp�ndit �n alte regiuni. Fundamental, a r�mas pe acela�i teritoriu de mii �i mii de ani.
- Seam�n� a comunitate rural� �n cel mai adev�rat sens al cuv�ntului.
- A�a �i este. Numai o civiliza�ie agrar�, cu puternice accente rurale; are �anse de continuitate. . .Ea este legat� de p�m�nt, pe care �l identific� cu matca ei. De aceea ne �i numeam geti, adic� oameni ai p�m�ntului, acesta av�nd un sens chiar mai subtil, cel al continuit��ii, al unei vechimi foarte mari. Chiar �i numai acest argument ar fi de ajuns pentru a rezolva problema originii noastre pe acest teritoriu. P�n� pe la 1900, �n general omul nu pleca din localitatea lui, din satul lui, pentru c� nu avea de ce. Abia auzise de Bucure�ti. ��ranii rom�ni nu plecau. Totul se transmitea pe cale oral� de la p�rin�i. Cam p�n� atunci, �n satele rom�ne�ti domnea o stare de lucruri arhaic� �i chiar �i acum mai exist� unele a�ez�ri rurale de acest fel, mai ales �n mun�ii no�tri.
. . .La un moment dat �n vechime au �nceput s� plece, dar aceast� plecare nu a fost o migra�ie propriu-zis� a poporului, ca �n cazul triburilor barbare, ci pur �i simplu o plecare a unei p�r�i din populatie, de la vatra originar� c�tre alte regiuni. Ceva �n genul zborului albinelor de la stup spre alte zone �n c�utarea polenului de flori. Unele se �ntorc, altele nu. Dar, �n orice caz, stupul cu un anumit num�r de albine r�m�ne unde a fost. Sper c� este un bun exemplu ca s� �n�elegi fenomenul care s-a petrecut afunci. Oamenii au �nceput s� se r�sp�ndeasc� pe diferite direc�i de la surs�, care se afl� chiar �n acest spa�iu carpatic. Chiar exist� termenul de roire a popula�iei, �n sensul exemplului pe care �i l-am dat.

- Dar de ce au plecat? am �ntrebat. Am �n�eles c� nu aveau motive s� fac� asta.
- A�a este, �ns� c�nd se petrece un astfel de fenomen, el este motivat �n principal de dou� lucruri: fie c� spa�iul de locuire a devenit prea str�mt pentru popula�ia care a crescut, din care cauz� apar probleme cu hrana; sau pentru c� vor s� fac� ceva anume. Acest al doilea caz este propriu numai popoarelor foarte avansate spiritual, cum a fost poporul nostru. Au vrut s� mute centrul spiritual care exista aici, mai la est, �ns� aceast� ipotez� nu prea �i g�se�te mul�i sus�in�tori.
Prin anii �70, Marija Gimbutas � arheolog de origine lituanian� �i profesoar� la Universitatea Califoniei din Los Angeles � este numit� �ef al unui vast proiect de cercetare �n Europa, s� se documenteze �i s� fac� harta descoperirilor ce �in de perioada neoliticului de la 5000 �nainte de Hristos. Ideea era cam aceea�i, de a vedea de unde a plecat totul �n civiliza�ia uman� cunoscut� �n prezent. Se duce la toate institutele arheologice mari �i la toate muzeele prestigioase din Europa �i �ntreab�: ave�i urme de la 5000 �nainte de Hristos?
�i cei din Fran�a spun nu, cei din Italia spun nu; la fel �i cei din Germania, Suedia �i a�a mai departe. Face apoi harta celor care r�spund cu da �i nume�te ce rezult�: Vechea Europ�. �n rest, alb peste tot. Nimic, nic�ieri.
. . .Marija Gimbutas a scris mai apoi �ntr-o carte c� Rom�nia a fost the heartland, �p�m�ntul originar�.
. . .Pe l�ng� civiliza�ia rom�neasc� ancestral�, Sumerul era �n pruncie. S-au realizat mai multe h�r�i cu privire la diferitele civiliza�ii neolitice. Dac� sunt comparate cu teritoriile actuale ale statelor, se constat� c� toate cuprind Rom�nia sau p�r�i din Rom�nia, precum �i ceva din afara ei. Iar c�nd se face suprapunerea, apare concluzia c� toate aceste h�r�i se extind dinspre interior spre exterior. Nu haotic, ci pornind �n mod clar de la o anumit� zon�, care este acest spa�iu carpatic de la noi. . .Nu exist� nimic mai vechi �n civiliza�ia Europei, dec�t este aici.
. . .cei bine documenta�i �tiu c� ceea ce am g�sit noi pe malul rom�nesc al Dun�rii, cultura Schela Cladovei, este mai veche dec�t cultura Lepenski-Vir. Sunt 4000 de ani diferen�� fa�� de ceea ce s-a g�sit pe malul cel�lalt al Dun�rii, la fo�tii iugoslavi. At�t a durat ca s� treac� civiliza�ia dincolo. Este fenomenal� aceast� stabilitate �i continuitate a civiliza�iei pe teritoriul nostru. �i bine�n�eles c� aceasta se reflect� �i �n tradi�ie.
. . .Prin aceasta au r�sturnat iar�i tot sistemul de concep�ie despre cum �i de unde a ap�rut agricultura. Credeau c� ea a fost adus� �n Europa de undeva din Asia, dar de fapt ea era aici, pe teritoriul Rom�niei, acum 8000-9000 de ani. Oamenii au r�mas aici �i au f�cut agricultur� p�n� c�nd au �nceput s� roiasc�, pe la 3500 �nainte de Hristos. . .
Dac� te ui�i pe o hart�, vezi c� zona aceasta, a spa�iului carpatic �i a Ardealului, este cam la aceea�i distan�� fa�� de Spania, de mun�ii Ural �i de extremitatea nordic�. Noi suntem �n centrul Europei �i �i ironiz�m pe �speciali�tii� care au scris Enciclopedia Britanic�, �n care se spune c� mun�ii Carpa�i reprezint� un lan� muntos din centrul Europei, dar cu toate acestea nu �tiu cum se face c� Rom�nia este prezentat� ca o �ar� din sud-estul Europei. Europa, se termin� la Ural, nu aici, ca s� fie estul ei, deci suntem chiar �n centrul Europei.
. . .Este evident deci c� au plecat radial pe astfel de direc�ii: 2900 kilometri p�n� la Ural, 2900 kilometri p�n� �n Spania. Dar au urmat �ntotdeauna �drumul s�rii�. Faptul c� avem at�t de mult� sare �i chiar la suprafa�� este un alt punct forte pentru a demonstra c� roirea a �nceput de fapt de aici, s-a r�sp�ndit �i a format popoarele. . . ei au �nceput s� se duc� cu desagii de sare pe m�gari p�n� ajungeau �n acele zone, pentru c� mai jos, �n Balcani, nu era sare. Oile sunt infertile f�r� sare �i se duce turma. De aceea �drumurile s�rii� sunt f�cute �i exist� de mii de ani.
Plec�nd de acas�, de la centru, au pierdut �n primul r�nd coeziunea cu matca originar�, adic� s-au rupt cumva de unitatea primordial�, care domnea aici �i fusese leag�nul lor timp de mii �i mii de ani. Apoi, cum e �i firesc, limba originar� a �nceput �i ea s� se sf�r�me �n dialecte, schimb�ndu-se chiar foarte mult. Asta s-a �nt�mplat pe diferite regiuni ale Europei, �n direct� corela�ie cu climatul de acolo, cu relieful �i cu anumite particularit��i vibra�ionale ale spa�iului respectiv. La toate acestea se adaug�, desigur, perioadele diferite de roire, care sunt probabil cele mai determinante �i explic� apari�ia �limbilor� grece�ti, celtice, latine, nordice �i a celorlalte. Toate acestea au influen�at �n mod decisiv schimbarea limbii, iar faptul c� ei nu puteau lua leg�tura cu centrul din care au plecat, a amplificat �i mai mult procesul.
. . .au plecat �n valuri succesive �i �n perioade diferite. Asta a contribuit �i mai mult ca ei s� fie diferi�i, s� se departajeze pe comunit��i specifice, fiecare cu caracteristicile ei. Chiar dac� fondul comun exista, ei erau totu�i diferi�i �i asta bine�n�eles c� s-a reflectat �i la nivelul limbajului.
C�nd pleci departe de cas� nu mai exist� interesul pentru p�strarea limbii, nu mai exist� rigurozitate �n men�inerea ei �i ea se transform� astfel dup� mediu, dup� necesit��i. Dar chiar �i a�a, limba rom�n� era vorbit� peste tot, pentru c� ea a stat la baza tuturor celorlalte limbaje care au ap�rut ulterior. Era vorbit� �n dialecte, avea particularit��i corespunz�toare zonelor respective, dar te puteai �n�elege totu�i, exista un fond comun de cuvinte, chiar considerabil, care asigura fluen�a comunic�rii �ntre oameni. P�n� c�nd au �nceput s� introduc� limbile oficiale, care sunt de fapt fabricate, a�a dup� cum �i-am spus. �n Fran�a, de exemplu, �n provincia Occitaniei sunt b�tr�ni care nu �tiu franceza, dar vorbesc un fel de rom�n� st�lcit�.
Peste tot s-a petrecut la fel, �n afar� de Rom�nia, c� aici n-ai de ce s� impui nimic, pentru c� este chiar limba mam�, originar�, suficient� prin ea �ns�i �i f�r� dialecte. �n rest, au impus �n �coli limbi fabricate artificial. �n unele locuri au reu�it, �n altele nu, dup� cum ai v�zut. Toate aceste disfunc�ionalit��i de limb� au provenit din faptul c� au �ncercat s� transforme originalul, f�r� s� aib� o baz� proprie.

Cea mai apropiat� de limba ��r�neasc� rom�neasc� este limba sanscrit�, numit� �i �limba zeilor�. Sunt multe cuvinte rom�ne�ti reg�site �n sanscrit�, unele chiar identice.
. . .�n ceea ce prive�te Cucuteni; au descoperit zeci de mii de statuete �i fragmente de ceramic� �i se pare c� aceast� cultur� merge �napoi �n timp p�n� pe la 7000 �nainte de Hristos. . .num�rul statuetelor �i al urmelor arheologice neolitice din Rom�nia nu poate fi �inut. S-au aruncat saci �ntregi de descoperiri arheologice, nimeni nu poate s� inventarieze at�tea. �n Germania, dac� g�sesc un os, un ciob, imediat �l periaz� �i �l pun la muzeu. La noi nu este nici cine s� le �in� num�rul, dar�mite s� le mai �i depoziteze.
. . .toat� aceast� bog��ie de relicve arheologice demonstreaz� acela�i lucru, c� aici a fost centrul, matca, originea civiliza�iilor urm�toare. Desigur, s-au g�sit �i �n alte locuri, dar aici, �n spa�iul carpato-dun�rean sunt cele mai multe �i cele mai vechi.
Cu roirea spre est e ceva mai special. . .a implicat arienii, Sumerul, civiliza�ia hindus�. A fost o deplasare a unei p�r�i a popula�iei pe o distan�� de 5000 de kilometri, care a avut loc treptat. Ezoteri�tii spun c� roirea �n India, adic� spre est, nu a fost o roire propriu-zis�, ci a reprezentat o misiune spiritual� care trebuia �ndeplinit�, adic� pur �i simplu trebuiau s� mute centrul spiritual de aici, acolo.
De ce?
- Pentru a proteja tradi�ia spiritual�, mut�nd-o �ntr-un loc mai ferit de cotropirile cumplite care au avut ca �int� spa�iul rom�nesc.
. . .au r�mas urme �i nume de la at�tea zeit��i care acum sunt interpretate ca fiind orientale. . .toate zeit��ile principale sunt prezente, le g�sim mai ales ca toponime. Chiar dac� au trecut at�tea mii de ani, ele sunt tot aici: Deva � Deva; Ia�i � I�a; C�limani � Kali, Kala; Mangalia � Mangala; ��va � �iva. . . �ureanu; dar ini�ial a fost Sureanu, p�n� c�nd s s� se �nmoaie �i s� treac� �n ���. Apoi, eanu este o ad�ugare t�rzie, un specific al ultimului mileniu, pentru c� �nainte a fost Surea, Muntele Surea. . . . Or, �n tradi�ia oriental� Surya este chiar zeul Soarelui, considerat lumina suprem�, cel care d� via�a, c�ldura, bog��ia, dar �i simbolul profund spiritual al nemuririi.
. . .Ce popor mai suntem �i noi� aici sunt toate, aici se g�sesc toate �i totu�i apare c� nimic nu este al nostru. . .Toate au �nceput aici, dar se spune c� au venit din alt� parte.
. . .Cel mai vechi cuptor de topit metale s-a descoperit la C�mpeni, �n Carpa�i �i dateaz� de prin 4000 �nainte de Hristos. L-au ridicat �i l-au dus la British Museum din Londra; dar se spune totu�i c� cei din Antalia sunt primii care ne-au �nv��at metalurgia. E ciudat s� tragi concluzia c� o popula�ie care nu are z�c�minte bogate �n metale ne �nva�� pe noi, cei care avem a�a ceva din plin, cum s� le prelucr�m.
. . .La noi se g�sesc practic toate tipurile de statuete, la ceilal�i c�te una reprezent�nd o zeitate, ici �i colo, dar asta �nseamn� c� de acolo vine tradi�ia �n zeitatea respectiv�, de parc� ni le-au aruncat to�i peste gard �n curte, iar noi le-am p�strat intacte, f�r� s� �tim ce e cu ele. Deci nu este numai una, ci mai multe zeit��i vedice prezente relicvar �n acest spa�iu �i �n obiceiuri. Nu pot veni prin niciun fel de �mprumut; nimeni nu poate s� vin� �i s� fac� chestia asta, s� ��i aduc� o tradi�ie ezoteric� �n �ar�.
. . .Noi le-am dat limba �i toate familiile de cuvinte, dar fiecare cuv�nt rom�nesc este explicat ca venind din alt� limb�.
Din acest spa�iu s-a roit spre Orient �i �n Europa, fapt atestat �tiin�ific, dar se spune c� noi am venit �n Europa din Orient, ca triburi migratoare. Dup� cum vezi, o inversiune total� de valori, care se caut� s� fie men�inut� astfel, pentru a crea o idee c�t mai fals� �i chiar defavorabil� �n leg�tur� cu spa�iul carpatic �n care ne afl�m. �n cel mai bun caz, ne alegem cu o complet� ignorare.
. . .P�n� acum mai multe sute de ani, situa�ia nu era chiar a�a. �ns� imediat dup� perioada conduc�torilor demni, care erau oameni cu credin�� �i suflet puternic rom�nesc, s-a produs o ruptur� �ntre p�tura guvernatoare �i ��rani. Ultimii au �nceput s� fie mai mereu considera�i pro�ti, incul�i �i buni doar pentru f�cut treab�, de�i sunt �mbr�ca�i �n alb, sunt cura�i, iar c�nd le vezi straiele de s�rb�toare te sim�i jenat cu hainele noastre �moderne�.

Doar fondul primar exist�, el este s�dit �n noi prin tradi�ia primordial� pe care o reprezent�m.
- �i a�teapt� s� fie trezit din poten�ialitate, am sugerat eu.
- Exact, are nevoie de un fel de trezire, de luare de pozi�ie, de interes �i ini�iativ� pentru a deveni activ, a aprobat Cezar. Asta e valabil pentru orice neam, dar la noi cred c� responsabilitatea este chiar mai mare, pentru c� aici a fost centrul �i, dup� aceea�i lege a ciclicit��ii, va mai fi. . .

�Pergamentul Secret� de Radu Cinamar
Aceste r�nduri vin s� �nt�reasc� concluziile domnului Cue�dean �i s� confirme c� Rom�na este limba Vechii Europe.
Citi�i �Rom�na, limba Vechii Europe� pentru a �n�elege pe deplin mecanismele prin care ��ranii �i-au creat graiul.






This entry was posted in Istorie, Lingvistic�, Lucian Iosif Cue�dean, Mitologie and tagged VECHEA EUROPA PELASGI PELAGI BELAGI BLAGI BLAHI VALAC VALAHI ROMANA SANSCRITA INDO-EUROPENI LUCIAN IOSIF CUESDEAN RADU CINAMAR. Bookmark the permalink.
← Rom�nii nu exist�Las� un r�spuns

Romanii exista ,dar iei inca nu stiu asta!