Romania leaganul civilizatiei europene!

De la: profesor2010, la data 2010-10-14 10:10:53Romania leaganul civilizatiei europene

Civilizația european� dac� aveu un leag�n ca Rom�nia ...murea de rușine, ca mama lui Marinarul...

Tovarasu' mancatorii de carne de sub seaua calului,ar trebui sa pupe urmele ROMANILOR

De la: profesor2010, la data 2010-10-14 10:10:53Romania leaganul civilizatiei europene

Civilizația european� dac� aveu un leag�n ca Rom�nia ...murea de rușine, ca mama lui Marinarul...

Oare cind o sa incetati sa ne uriti. Cind ne aduceti in stare de disperare?. Aveti cei mai slabi ministrii, In fata intregii Europe, gresesc si tot pe romini ii acuzati.
Mai bine v-ati apuca de trreaba,
Cu acel dezastru din Ungaria, mergeti pe sest. Fiindca e ministru ungur. Dar sa-l vad, daca doamne fereste se intimpla ceva de la Dunare, pe cine dati vina.
Cu revoltele violente din ultimii ani, din Ungaria, cum mai stati. Sinteti cei mai violenti din Europa. Si nu invatati nimic. Voi nu sinteti acceptati, in lumea civilizata.

M-ai facut sa vorbesc asa, fiindca deja minciunile ce le spui pe forum intrec orice masura.
Rominia este un focar de civilizatie. Sa-ti fie clar asta. Motivul, nu noi am atacat pe altii. Noi nu ne ducem peste altii Poate oameni ca tine, care cind o dau in bara spun ca sint romini, sau cind e bine spun ca sint unguri.
Mai lucrati la caracter.
Si sa stii ca am multi prieteni unguri pe forum, care nu aduc acuzatii aiurea. Fiindca stiu ca apare reactie, mai devreme sau mai tirziu.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-10-14 15:51:17

De la: profesor2010, la data 2010-10-14 10:10:53Romania leaganul civilizatiei europene

Civilizația european� dac� aveu un leag�n ca Rom�nia ...murea de rușine, ca mama lui Marinarul...

Oare cind o sa incetati sa ne uriti. Cind ne aduceti in stare de disperare?. Aveti cei mai slabi ministrii, In fata intregii Europe, gresesc si tot pe romini ii acuzati.
Mai bine v-ati apuca de trreaba,
Cu acel dezastru din Ungaria, mergeti pe sest. Fiindca e ministru ungur. Dar sa-l vad, daca doamne fereste se intimpla ceva de la Dunare, pe cine dati vina.
Cu revoltele violente din ultimii ani, din Ungaria, cum mai stati. Sinteti cei mai violenti din Europa. Si nu invatati nimic. Voi nu sinteti acceptati, in lumea civilizata.

M-ai facut sa vorbesc asa, fiindca deja minciunile ce le spui pe forum intrec orice masura.
Rominia este un focar de civilizatie. Sa-ti fie clar asta. Motivul, nu noi am atacat pe altii. Noi nu ne ducem peste altii Poate oameni ca tine, care cind o dau in bara spun ca sint romini, sau cind e bine spun ca sint unguri.
Mai lucrati la caracter.
Si sa stii ca am multi prieteni unguri pe forum, care nu aduc acuzatii aiurea. Fiindca stiu ca apare reactie, mai devreme sau mai tirziu.

Misu,Tovarasul este pupincurist de a lui basescu!

De la: Tramp, la data 2010-10-14 15:54:37

De la: nastasemihail, la data 2010-10-14 15:51:17

De la: profesor2010, la data 2010-10-14 10:10:53Romania leaganul civilizatiei europene

Civilizația european� dac� aveu un leag�n ca Rom�nia ...murea de rușine, ca mama lui Marinarul...

Oare cind o sa incetati sa ne uriti. Cind ne aduceti in stare de disperare?. Aveti cei mai slabi ministrii, In fata intregii Europe, gresesc si tot pe romini ii acuzati.
Mai bine v-ati apuca de trreaba,
Cu acel dezastru din Ungaria, mergeti pe sest. Fiindca e ministru ungur. Dar sa-l vad, daca doamne fereste se intimpla ceva de la Dunare, pe cine dati vina.
Cu revoltele violente din ultimii ani, din Ungaria, cum mai stati. Sinteti cei mai violenti din Europa. Si nu invatati nimic. Voi nu sinteti acceptati, in lumea civilizata.

M-ai facut sa vorbesc asa, fiindca deja minciunile ce le spui pe forum intrec orice masura.
Rominia este un focar de civilizatie. Sa-ti fie clar asta. Motivul, nu noi am atacat pe altii. Noi nu ne ducem peste altii Poate oameni ca tine, care cind o dau in bara spun ca sint romini, sau cind e bine spun ca sint unguri.
Mai lucrati la caracter.
Si sa stii ca am multi prieteni unguri pe forum, care nu aduc acuzatii aiurea. Fiindca stiu ca apare reactie, mai devreme sau mai tirziu.

Misu,Tovarasul este pupincurist de a lui basescu!

Base e mongoloid. Ei la fel. Cum dracu or vrea sa le iasa gene europene. Cind ii refuza pe europeni, de la viata.
Daca le ies gene europene, e treaba aia ca au obligat autohtoni sa poarte nume unguresti. Nici ei nu mai stiu ca sint de fapt autohtoni, romini, numele actual.
Si bunicul meu, a fost obligat sa poarte nume unguresc. Dar il chema Petrescu. Credeam ca sint un sfert ungur. Dar nu e real.
Asa au procedat in toate teritoriile conduse de ei. O teroare a fost inainte de 1918 si in perioada 1940-1944.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Oricum mie tot imi place de unguroaice.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-10-14 16:03:00Oricum mie tot imi place de unguroaice.

,, yoooii'' ce bune-s

De la: Tramp, la data 2010-10-14 16:05:13

De la: nastasemihail, la data 2010-10-14 16:03:00Oricum mie tot imi place de unguroaice.

,, yoooii'' ce bune-s

Pai da si-au ameliorat rasa.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Apropo de aceasta nebunie cu hungarismul, se stie deja, ca mai sint oameni, originari din huni si hunguri, ce seamana perfect cu mongoloizii. Sint pe net. Au gene f puternice. Cei care seamana doar cu europenii, sint ...europeni. Si numai cu numele hunguri. Huni si hunguri cu par blond, saten, si ochi albastrii si verzi, nu exista in genetica lor. Sint autohtoni. Deci manevra lor ca sint unguri autohtoni, dintotdeauna, este o minciuna. Sint oameni, vreo 90% autohtoni, genetic, sau cu nume schimbat obligatoriu, in trecut.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Apropo de aceasta nebunie cu hungarismul, se stie deja, ca mai sint oameni, originari din huni si hunguri, ce seamana perfect cu mongoloizii. Sint pe net. Au gene f puternice. Cei care seamana doar cu europenii, sint ...europeni. Si numai cu numele hunguri. Huni si hunguri cu par blond, saten, si ochi albastrii si verzi, nu exista in genetica lor. Sint autohtoni. Deci manevra lor ca sint unguri autohtoni, dintotdeauna, este o minciuna. Sint oameni, vreo 90% autohtoni, genetic, sau cu nume schimbat obligatoriu, in trecut
Tovarasu' mancatorii de carne de sub seaua calului,ar trebui sa pupe urmele ROMANILOR
Oare cind o sa incetati sa ne uriti. Cind ne aduceti in stare de disperare?. Aveti cei mai slabi ministrii, In fata intregii Europe, gresesc si tot pe romini ii acuzati.
Mai bine v-ati apuca de trreaba,
Cu acel dezastru din Ungaria, mergeti pe sest. Fiindca e ministru ungur. Dar sa-l vad, daca doamne fereste se intimpla ceva de la Dunare, pe cine dati vina.
Cu revoltele violente din ultimii ani, din Ungaria, cum mai stati. Sinteti cei mai violenti din Europa. Si nu invatati nimic. Voi nu sinteti acceptati, in lumea civilizata.

M-ai facut sa vorbesc asa, fiindca deja minciunile ce le spui pe forum intrec orice masura.
Rominia este un focar de civilizatie. Sa-ti fie clar asta. Motivul, nu noi am atacat pe altii. Noi nu ne ducem peste altii Poate oameni ca tine, care cind o dau in bara spun ca sint romini, sau cind e bine spun ca sint unguri.
Mai lucrati la caracter.
Si sa stii ca am multi prieteni unguri pe forum, care nu aduc acuzatii aiurea. Fiindca stiu ca apare reactie, mai devreme sau mai tirziu.
Base e mongoloid. Ei la fel. Cum dracu or vrea sa le iasa gene europene. Cind ii refuza pe europeni, de la viata.
Daca le ies gene europene, e treaba aia ca au obligat autohtoni sa poarte nume unguresti. Nici ei nu mai stiu ca sint de fapt autohtoni, romini, numele actual.
Si bunicul meu, a fost obligat sa poarte nume unguresc. Dar il chema Petrescu. Credeam ca sint un sfert ungur. Dar nu e real.
Asa au procedat in toate teritoriile conduse de ei. O teroare a fost inainte de 1918 si in perioada 1940-1944.

Da, tipic rom�nesc�Vorbim f�r� s� document�m, singura surs� pentru voi sunt directivele de partid scrise, la cabinetul unu a CC PCR. Crede și nu cerceta� Dac� ați avea ceva cunoștințe �n domeniu stabilirii arborilor genetice implicit a ADN ului v-ați dea seama ce prostii vorbiți..cu gene foarte putenici.. Și spuneți o prostie ca p�m�ntul prin stabilirea unui adev�r absolut, dar filozofic vorbind, adev�r absolut nu exist� și aici c�deți și Dvs �n propriul prostiei capcane�. �Cei care seamana doar cu europenii, sint ...europeni� Total fals. Cercet�rile de ultim� or� au stabilit clar care sunt popoarele a c�ror arborele de gene preistorice se poate demonstra , poart� poporul respectiv sau nu. �n Europa de est singurele popoare care sunt și prin istoria lor state puternice, sunt polonezi și ungurii. Aceste lucruri au fost cercetate nu de cercet�tori maghiari� v-am dat și sursa puneți m�na și citiți (dac� nu v� Satisface traducerea pe care am f�cut subsemnatul și nu posedați cunoștinț� de limba englez�) Iar t�mpenia Huni si hunguri cu par blond, saten, si ochi albastrii si verzi, nu exista in genetica lor. Sint autohtoni. V� rog argumentați prostia pe acer ați spus-o! Unde ați citit, cine este autor, �n urma c�rui cerect�ri�.argumentați v� rog. Aici Aveți ceva dreptate �n ce privește populați de pe teritoriul actual al Rom�niei. Dar originea arborelui genetic a celor din porțiunea caracal, craiova s-ar putea c� duce �n alt� parte�Așa c� aș putea eu fiu invitat s� m�n�nc carne de sub șaua calului , dar v� urez poft� bun� la m�ncatul de sub coada calului, c� tot m�ncați c�t.!
Chestia cu � Oare cind o sa incetati sa ne uriti� Iar m�ncați rahat. Cum ași putea eu, care m� recunosc rom�n s� port ur� neamului meu. Faptul C� materia cenușie pe care-l am �mi permite s� �nțeleg, s� studiez, s� v�d lucrurile �n mod diferit de prostiile care au fost b�gate, de altfel și �n capul meu p�n� c�nd am p�r�sit Rom�nia, nu �nseamn� ur�. Maghiarii nu ur�sc rom�nii! Numai la noi este la mod�. Maghiarii este drept c� nu uit� Trianonul, dar nu au pic� pe rom�ni, le suntem perpenticulari. Ei o duc bine și nu se intereseaz� �n multe cazuri nici de rudele din Rom�nia. Dar dac� nu ai argumente domnul meu atunci sari �n disperarea prosteasc� și confuz� pe care o ai �n capul dumitale la un alt argument de denigrare� treaba cu miniștrii secui� Da asta voi ar trebui s� luați m�suri de schimbare, dar sunteți at�t de lași, de fricoși c� nu puteți s� v� uniți s� formați o opoziție �mpotriva guvernului�Strigați , l�trați, dar nimic, nimic nu �ntreprindeți. M�m�liga Rom�neasc�, am spus și mai spun r�spicat Nu explodeaz�, și nu a explodat niciodat�. 1989 ați fost ajutați, c� altfel și acum votați cu Ceaușescu�sunteți un popor de servitori, care trageți capul sub um�r și t�ceți, suferiți și t�ceți� C�nd am venit din Germania prima dat� �n Ungaria, actualul meu socru mi-a dat c�rți cu revoluția din 1956. Eh da acolo a fost oameni cu m�ndrie , tat� ! S� ți piept tancurilor sovietice cu pieptul gol ..aici trebuie s�nge �n vene�asta noi rom�nii nu suntem �n stare ! Dar suntem de o r�utate ieșit din comun�
Porm� nu știu pe cineva inviți la muncㅄ Mai bine v-ati apuca de trreaba,� Nu am �nțeles�spun sincer c� eu aș vrea ca Rom�nia s� fie la nivelul de dezvoltare la care este Ungaria, din toate punctele de vedere, c� și mintea dumitale ar funcționa altfel, nu ați fi at�t de �nr�iți !
Idiotismul cu care argumentezi� �Cu revoltele violente din ultimii ani, din Ungaria, cum mai stati. Sinteti cei mai violenti din Europa. Si nu invatati nimic. Voi nu sinteti acceptati, in lumea civilizata.� Dragul Tati , �ntr-un stat de drept nu �nghiți totul, cum faceți voi ! De cum nu �ți convine cea ce fac guvernanți.. ieși �n strad�, dar nu cum faceți voi c� nu v� cordonați, și stai acolo p�n� pleac� guvernul. Este drept c� Gyurcsan a plecat cam greu dar opinia publiuc� l-a dat deoparte, pe c�nd la voi�povești, de vine ungurii �oh c�t m� doare sufletul la at�ta r�utate genetic�suntem un popor stricat�r�u de tot de comuniști și nu reușim s� facem pasul �nainte!
Iar argumentul �Rominia este un focar de civilizatie.� Te caracterizeaz�, ca și cele cu care continui� Nu drag� eu sunt , am fost și r�m�n rom�n! Indiferent de prostiile tale, iar cu focarul de țar� de hoți las� mai moale. Nu este un obicei nic�ieri �n Europa hoția , numai la noi se fur� p�n� și voturile din parlament! Faptul c� spun adev�ruri nu �nseamn� c� nu am caracter sau c� acuz, cea ce spun sunt adev�ruri , care știu c� este greu s� recunoști dar mediteaz� !
Iar faptul c� cine pe cine a obligat la schimbarea numelui� asta s-a practicat foarte mult timp �n toate ț�rile foste socialiste, dar nu numai, dac� aveți memoria bun�, au fost Olimpiade unde concurenți la patru ani au fost prezentați sub alte nume�.nimic nou sub soare�și asta este un patent sovietic, asta nu are nimic comun cu Rom�nia sau Ungaria, doar c� toți au aplicat-o! �mi pare r�u dac� c�te odat� sunt mai dur dar nu �mi plac prostiile omenești !

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

Ca sa stai cu pieptul gol in fata tancurilor iti trebuie o doza de prostie. Ceea ce rominii, nu au. Cind nu patesti nimic de la tanc, au ordin sa nu traga, sau e milos tanchistul. Adica, cum spuneti voi ungurii....."prost'.
Si unul din bunici care era ardelean, a murit calcat de tancuri rusesti in transee. Asa ca sa nu-mi spui tu mie de curajul vostru, ca e apa de ploaie. Apareti sa mobilizati oamenii cind nu e pericol si dispareti la greu, Sint mincat de "curajul" vostru.
Daca noi rominii am fi ca in evul mediu, robii vostrii, atunci ati fi linistiti. De fapt asta vreti.
Sinteti provocatori de conflicte, din dorinta de a domina natiile care va gazduiesc. Nicidecum ptr a trai in armonie cu respectivele natii.
Aveti drepturi mai mari si decit alte natii conlocuitoare si decit natia in ansamblul ei. dar tot sinteti nemultumiti. de fapt vreti sa ne faceti sclavii vostrii. Oricine vede asta. Sau sa eliminati natia romina din comunitatile voastre. Prin obligarea purtarii de nume unguresti si altele.
Doar casatoriile mixte va mai potolesc.
Insasi faptul ca atunci cind se spune orice de bine de romini, dar orice, sariti ca arsi, de parca ar fi vorba de voi, arata ca aveti un fix cu eliminarea a tot ce e bun la natiile pe care aveti obsesie.
Continuati, ca iese la iveala cit de mult ne uriti.

E ptr cel cu postarea de sus, care nu lasa pe nimeni pe forum sa spuna ceva de bine de natia noastra.

Am vazut accentele de autoritarism ale citorva ministrii unguri, ei sint cei mai ai naibii. Ei dau tonul la masuri dure. Asa ca mai usor cu revoltele impotriva celor ce conduc, ca voi provocati, prin autoritarism excesiv, si fara finalitate pozitiv a functiei de conducere.
Masurile de conducere in mod normal ar trebui aprobate de oameni. As vrea sa va vad in functii de conducere cerind aprobarea rominilor, din acel domeniu Cred ca faceti soc, daca vi se pune in vedere asta.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Apropo de capacitatea ministrilor unguri. Ministrul ungar al mediului de la noi, cind are de gind sa porneasca constructia uneia, sau 2 statii de epurare a apei in Bucuresti? Este singura capitala europeana fara. Nu stiu daca e vorba de epurare ininte de consum sau cele reziduale.
Daca nu o incepe, fiindca va dura ceva ani, va fi ras din rindul personalitatilor, care ar mai merita atentie in viitor.
Parerea mea, e ca se incadreaza in aceeasi stare de spirit, in care ne uriti.
Tot raul spre bine, noi tot va trebui sa ne dezvoltam si sa ne crestem nivelul de trai. Si va fi fara voi.

Va trebui sa faceti asa cum vrem noi rominii, si cum trebuie.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

,,Motto: �Secuii �i ungurii �nseamn� dou� lucruri deosebite, �i secuiul din popor c�nd i se spune c� este ungur el protesteaz�(�)�. N. Iorga

afis maghiar de propaganda revizionistaPE 15 MARTIE, �n fiecare an, comunitatea maghiar� din Rom�nia serbeaz� ziua na�ional� a Ungariei. Mitingul organizat cu aceast� ocazie are dublu scop: s� arate existen�a unei leg�turi istorice �ntre Transilvania �i Ungaria �i s� creeze o stare de spirit antirom�neasc� �n r�ndul cet��enilor rom�ni de sorginte maghiar�. Cum au f�cut-o �ntotdeauna, ungurii le refuz� �ns� rom�nilor din Ungaria manifest�rile cu caracter na�ional, principiul reciprocit��ii fiind complet ignorat. De data aceasta, s-a mai ad�ugat obiectivelor mitingului �i �proclamarea autonomiei �inutului secuiesc�. Este de departe o manevr� a UDMR-ului, care de 16 ani a adoptat politica pa�ilor m�run�i, fiind sprijinat puternic de Budapesta. �n februarie, s-a deschis un post de televiziune maghiar �i un post de radio �n Ardeal. Reprezentan�ii UDMR au f�cut numeroase memorandumuri ca Rom�nia s� nu fie primit� �n UE, ceea ce ar asigura superioritatea maghiarilor, �i dreptul de a interveni �n Transilvania. �n 1993, Marko Bela anexa unui astfel de memorandum o hart� care s� demonstreze drepturile ungurilor asupra Trannsilvaniei. Chiar recent, Adunarea Parlamentar� a Consiliului Europei a adoptat Recomandarea 1735, promovat� de Gyorgy Frunda, prin care se cere statelor membre s�-�i modifice Constitu�iile astfel �nc�t s� nu mai fie definite pe baz� etnic�.

Ce leg�tur� exist� �ns� �ntre ziua na�ional� a Ungariei �i secui? Istoric, nici una. Este surprinz�tor gradul de dezna�ionalizare la care au fost adu�i secuii de c�tre revizionismul maghiar.

�n �ntreaga lor istorie, ungurii au fost prea pu�ini numeric pentru preten�iile lor prea mari. De aceea au procedat la asimilarea na�ionalit��ilor conlocuitoare, cel mai adesea prin maghiarizare for�at�. C��i rom�ni nu au fost sili�i s�-�i schimbe numele pentru a sc�pa de cruzimea maghiar�, cel mai recent exemplu fiind cel din perioad� horthyst�?, c�nd au fost schimbate p�n� �i numele de pe crucile rom�ne�ti. Noi, �ns�, nu am �ncercat niciodat� dezna�ionalizarea altora, a�a c� nu �n�elegem rostul autonomiei. A cere autonomie pentru �inutul secuiesc, l�s�nd la o parte ilegitimitatea istoric� a acestui �inut, �nseamn� a cere drepturi speciale, care s� transforme o minoritate �ntr-o aristocra�ie. Democra�ia trebuie s� fie aceea�i pentru to�i. C� dup� 1989 mul�i secui s-au declarat unguri, reneg�ndu-�i originea, pentru a beneficia de avantaje materiale, acesta este un fapt pe larg cunoscut. S� fi uitat secuii c� nobilii maghiari le-au retras la un moment dat drepturile �i i-au transformat din oameni liberi �n iobagi? �Cu secuii avem o simbioz�, adic� o via�� �mpreun�, cu ungurii numai o vecin�tate�.[1]

Contoversata origine a secuilor

�Problema ungarismului nu poate fi separat� de cea a secuilor �i de cea a dezna�ionaliz�rii rom�nilor�. [2]. Prima atestare a secuilor este �n 1213, fiind aminti�i �n oastea comitelui Sibiului. Originea lor a n�scut numeroase polemici. Ungurii consider� c� au fost coloniza�i pentru ap�rarea grani�ei r�s�ritene �mpotriva popoarelor migratoare. Episcopul Napragy �i considera �semin�ie scitic�, care pe vremuri era alc�tuit� numai din oameni liberi�. S-a vorbit chiar de o origine dacic� a acestora. Cert este c� printre secui au fost asimila�i de-a lungul timpului numero�i rom�ni, care ar trebui s�-�i aminteasc� de aceasta. N. Iorga leag� originea secuilor de azi de chemarea cavalerilor teutoni de c�tre regii Ungariei, �n jurul anului 1200, �n Ardeal, pentru ap�rarea grani�elor estice. �Dar cavalerii gr�m�diser� oameni de pretutindeni la grani�a r�s�ritean�, �n r�ndul �nt�i unguri, dar �i unii rom�ni din masa veche a popula�iei rom�ne�ti din v�ile Carpa�ilor, pe care nimeni �i nimic nu i-a putut �nstr�ina din s�la�urile lor cele vechi. De acolo se trag secuii de azi, r�ma�i dup� retragerea teutonilor �n seama regilor. �ncetul cu �ncetul, foarte mul�i rom�ni de credin�� r�s�ritean� care erau a�eza�i aici ca gr�niceri s-au pierdut, ca religie �nt�i, apoi ca limb�, dar nu �i ca neam, �n r�ndul secuilor din cel trei scaune� [3]

Se vede clar c� �ntre secui �i unguri nu poate fi pus semnul egalit��ii. Manipularea secuilor este doar una din m�surile luate pentru realizarea visului de veacuri al poporului maghiar, care a ac�ionat �ntocmai ca presupusul testament al �arului Petru cel mare: refacerea coroanei Sf�ntului �tefan. Coroana Sf. �tefan a devenit obiect de idolatrie �n istoria poporului maghiar. Ceea ce se uit� �ns� este c� expansiunea acestui regat s-a f�cut �nu �n calitate na�ional�, ci �n cea religioas�, catolic� (N.Iorga). �tefan era �rege prin crea�ie apostolic�, Papa av�nd nevoie de o for�� barbar� pentru r�sp�ndirea catolicismului. Pentru aceast� misiune ungurii erau prea pu�ini, �i de acea s-a apelat la colonizarea cu sa�i, secui, �i chiar la chemarea teutonilor �n �ara B�rsei �i �inutul Severinului.

Semnifica�ia zilei de 15 martie pentru rom�ni

15 martie 1848: proclamarea independen�ei Ungariei �i ie�irea de sub absolutismul Imperiului Habsuburgic. Refuz�nd altor popoare ceea ce revendic� pentru ei �n�i�i, ungurii se preg�tesc s� �nglobeze �n �Ungaria mare� vecinii: rom�nii din Transilvania, polonezii din Gali�ia, o parte din croa�i �i slovaci, �i asta sub privirele �ng�duitoare ale �mp�ratului Ferdinand.

18 martie 1848: alipirea for�at� a Transilvaniei la Ungaria. Imediat �ncepe politica de maghiarizare �i mul�i dintre noii locuitori ai Ungariei sunt teroriza�i �i chiar uci�i. Dup� ce zguduise Parisul, revolu�ia a trecut la Viena �i de aici �n tot Imperiul Habsburgic, dar cu alte revendic�ri. Popoarele slave din Imperiul Habsburgic (s�rbii, croa�ii, slovacii, o parte a polonezilor) sper� �ntr-o interven�ie a �arului, care treptat preluase rolul de continuator al Bizan�ului �i ap�r�tor al ortodoxiei. Rom�nii din Ardeal, care demonstraser� �nc� de la R�scoala lui Horea (1784) c� au o con�tiin�� na�ional�, �i cereau drepturile, aspir�nd la unitate. �mpotriva tuturor acestora, Casa de Austria a ales s� joace pe cartea maghiar�, carte fatal� care putea s� duc� pu�in mai t�rziu chiar la c�derea Vienei sub asaltul trupelor maghiare.

29 mai 1848, Dieta de la Cluj, dominat� de unguri, va vota alipirea Transilvaniei la Ungaria, pantru ca pe 10 iunie alipirea s� fie recunoscut� de �mp�rat. Transilvania �nsemna la acea vreme doar o parte din cea ce �nseamn� ast�zi. Restul fusese deja anexat Ungariei: comitatele b�n��ene Cara�-Severin �i Timi�-Torontal �n 1779 �i p�r�ile ungurene (Maramure�, S�laj, Satu-Mare, Bihor �i Arad) �n 1836.

11 septembrie 1848: se produce ruptura �ntre Curtea de la Viena �i ungurii condu�i cu puteri dictatoriale de Kossuth. Comisarul austriac Lemberg este sp�nzurat la Budapesta �i �ncep luptele dintre unguri �i trupele austriece. Pe cine s� cheme �n ajutor Viena, dec�t pe cei care mai devreme �i l�sase la cheremul ungurilor (croa�i, slovaci, rom�ni)? Primele victorii apar�in ungurilor, iar rom�nii sunt p�r�si�i de trupele imperiale, fiind sili�i s� reziste �n fa�a ungurilor �n frunte cu Avram Iancu �i al�i prefec�i. Timp de 8 luni, Mun�ii Apuseni sunt ap�ra�i exemplar de Avram Iancu, dar meritele acestuia nu vor fi recunoscute de curtea de la Viena. �nfr�ngerea ungurilor se face doar cu sprijinul armatelor �arului, care se temea de extinderea revoltelor.

Problema Unirii

Dup� �nfr�ngerea ungurilor la Mohacs (1526) �n fa�a turcilor, mare parte a nobilimii maghiare s-a refugiat �n Ardeal, de unde a luptat pentru refacerea Regatului Maghiar. Na�ionalismul maghiar a supravie�uit �i a avut ca punct de rezisten�� Ardealul.

De la Pacea de la Carlovi� 1699, c�nd Austria prime�te de la turci Ungaria, lozinca �unitate (cu Transivania n.a.) sau moarte� a st�p�nit min�ile �nfierb�ntate ale conduc�torilor maghiari. �ntre 1703-1711 r�scoala curu�ilor, condus� de Francisc Rakoczy, a avut ca scop nedeclarat tocami aceast� unire a Ardealului cu Ungaria. Cronicarul ungur Mihai Cserey, scria referitor la aceste evenimente:

��nva�� scumpa mea Transilvanie cum s� te �mprietene�ti, cum s� te legi de aci de Ungaria, pentru c� stric�ciunea Transilvaniei totdeauna de la Ungaria s-a tras. Oamenii din Ungaria, nestatornici, turbulen�i, lene�i, �ng�mfa�i, ambi�io�i, netrebnici �i pr�dalnici totdeauna s-au ref�cut din bog��ia locuitorilor din Transilvania, care sunt cru��tori �i buni gospodari�. [4]

Sub privirea �ng�duitoare a Austriei, administra�ia maghiar� era necru��toare fa�� de rom�ni, al c�ror protest a culminat cu celebrul Supplex Libellus Valachorum (1791). Zadarnic, c�ci �n 1842, limba maghiar� a fost declarat� �limb� diplomatic�, fiind impus� �n administra�ia local� �i cea a bisericii ardelene.

�n anul revolu�ionar 1848, o parte din reprezentan�ii rom�nilor agreau unirea cu Budapesta, �ntruc�t prin num�rul lor, rom�nii deveneau un factor politic de prim rang �n Ungaria liberal�, c�ci ungurii nu erau minoritari numai �n Ardeal, ci chiar �i �n Ungaria propriu-zis�, unde �croa�ii, s�rbii, slovacii �i ucrainienii din Rusia subcarpatic� erau to�i �n majoritate fa�� de unguri�[5]. Cei mai mul�i dintre rom�ni, �n frunte cu mitropolitul Andrei �aguna au sperat �ns� �n unirea tuturor rom�nilor sub tutela Vienei, noul �mp�rat Franz Iosif urm�nd s� devin� �duce al tuturor rom�nilor�.

�n 1867 se instaureaz� dualismul austro-ungar, politica de dezna�ionalizare a rom�nilor din Transilvania culmin�nd cu crimele hortyste din anii �40, merg�ndu-se p�n� la d�r�marea bisericilor �i devalizarea mormintelor. �n vremea perioadei comuniste lupta a continuat pe un alt plan, ungurii inventand divesre teorii cu privire la originea �i istoria rom�nilor �i prezent�nd o imagine total negativ� a Rom�niei �n Occident �i �n SUA. Teoriile dezvoltate de unguri pot fi sintetizate astfel: c�nd ungurii au venit din step�, �n sec. IX, rom�nii nu erau prezen�i pe malul st�ng al Dun�rii, fiind r�sp�ndi�i �n Europa sud-estic�. Venind �n contact cu Apusul, ungurii au cunoscut o mare dezvoltare, Regatul Maghiar al Sf. �tefan (1000) extinz�ndu-se mult �n SE Europei. Se pierde din vedere, c� acest regat nu a fost dec�t un instrument de propagare a catolicismului �n dauna Bizan�ului �i a religiei r�s�ritene, �i nu o cucerire a semin�iei maghiare. �n 1933, contele Bethlen Istvan, fost prim-ministru al Ungarie �n 1927, str�ngea semn�turile studen�ilor de la Oxford pentru �dezlipirea Transilvaniei de Rom�nia �i constituirea sa �ntr-un stat autonom�. �i dup� 1989, diaspora maghiar� a dus o ampl� campanie de creare a unei imagini negative a Rom�niei.

Cu o clarviziune ie�it� din comun, N.Iorga avea s� afirme: �A ajuta Ungaria s�-�i ating� scopurile ei, aceasta nu �nsemn� dec�t de a crea un nou izvor de tulbur�ri, care �n chip fatal ar angaja popoare �i state�.''

Diana Iane

Corneliu DAC/GET

Femeile dacilor
Poporul dac nu a fost constituit numai din acei b�rba�i viteji care au uimit antichitatea cu credin�a, simplitatea �i curajul lor, ci �i din cealalt� jum�tate, cea feminin�, pe a c�rei r�bdare �i d�ruire �i-au bazat succesele cei prea adeseori pleca�i la r�zboi.
Dac� pentru vitejii daci istoriografia antic� a fost zg�rcit� �n a oferi detalii, pentru femeile lor aceea�i literatur� a fost de-a dreptul vitreg�, tot ceea ce �tim limit�ndu-se la c�teva nume �i informa�ii r�zle�e. Cu toate acestea, nici �n societatea geto-dacic� rolul femeii nu a putut fi unul minor, dup� cum probeaz� descoperirile arheologice �i reprezent�rile figurate ajunse p�n� la noi, �n special cele realizate la comanda �nving�torilor (Tropaeum Traiani, Columna lui Traian).
�i �n scrisul istoric contemporan pozi�ia femeii �n societatea daco-getic� este �nc� una marginal�. De�i mul�i istorici s-au sim�it tenta�i s� scrie despre femei, un studiu monografic detaliat dedicat lor este �nc� greu de realizat. Tentative l�udabile sunt textele semnate de Florea Bobu Florescu [1], Lucia Marinescu [2] �i Ion Hora�iu Cri�an [3]. Referiri semnificative la subiect au fost f�cute mai ales cu prilejul public�rii descoperirilor importante de obiecte de podoab� sau de cult asociabile feminit��ii.
Prezenta abordare, beneficiind de pe urma tuturor acestor contribu�ii, dar neput�ndu-�i asocia nici preten�ia unei investiga�ii exhaustive �i nici pe cea a unei interpret�ri originale, �i propune cumularea unui spectru c�t mai larg de informa�ii, astfel �nc�t universul feminin al Daciei s� apar� c�t mai detaliat conturat, iar portretul femeii vizibil din c�t mai multe unghiuri.

Ipostaze fizice.
Columna ne �nf��i�eaz� ipostaze feminine zvelte, dar cu expresii aspre �i m�ndre, cu o fine�e incontestabil� a tr�s�turilor, cu fa�a oval�, frunte �nalt�, ochi expresivi, nas drept, buze frumos conturate, p�r lung piept�nat cu c�rare pe mijloc, acoperind t�mplele �i l�s�nd libere urechile, str�ns legat �ntr-un coc bogat la ceaf� �i acoperit cu o n�fram� [4]. La fel sunt piept�nate femeile reprezentate pe monumentul de la Adamclisi [5], iar piesele de toreutic� cu reprezent�ri feminine sugereaz� uneori o coafur� similar� [6].
Un alt gen de piept�n�tur� este cea cu c�rare pe mijloc �i p�rul �mpletit sau doar r�sucit �n dou� cosi�e [7], care �n unele cazuri par s� porneasc� din v�rful capului. Aceast� coafur� neobi�nuit�, atestat� pe obiecte cu destina�ie cultic� [8], e posibil s� fi fost un apanaj al personajelor feminine din panteonul geto-dac. De asemenea, corobor�nd interpretarea �n acest mod a coafurii [9] cu anumite practici �nc� �n uz �n mediul rural transilv�nean care asociaz� cosi�ele cu virginitea, personajele reprezentate pe respectivele obiecte ne apar �n ipostaza de zei�e fecioare, respectiv acolite ale unei astfel de divinit��i, la r�ndul lor fecioare.
Aceste portrete pot fi, cel pu�in teoretic, �colorate�, prin apelul la sursele literare antice care vorbesc despre anumite caracteristici rasiale ale popula�iei nord-dun�rene: p�rul blond-ro�cat, rareori negru, pielea de culoare deschis� �i ochii alba�tri, prin aceste �nsu�iri fizice daco-ge�ii put�nd fi integra�i �n aceea�i categorie rasial� cu vecinii lor illiri, cel�i, germanici �i sci�i [10]. Cercet�rile osteologice completeaz� �i nuan�eaz� aceast� imagine oarecum idealizat� a �nf��i��rii fizice a geto-dacilor, vorbind despre o varietate de tipuri antropologice [11]. Aceste informa�ii noi nu scad �ns� cu nimic din gra�ia �i elegan�a modelelor feminine care i-au inspirat pe arti�tii antici, r�m�n�nd astfel imortalizate �n piatr�.

Vestimenta�ia �i podoabele.
Conform reprezent�rilor �i informa�iilor p�strate, putem aprecia ca �mbr�c�mintea femeilor din Dacia era compus� din c�m�i asem�n�toare iilor de azi, �ncre�ite la g�t, cu m�neci lungi �i largi sau cu m�neci scurte, fuste p�n� �n p�m�nt, peste care, uneori, se purta o mantie amplu drapat�. C�nd nu erau descul�e, �n picioare purtau opinci sau c�l�uni. Capul �i-l acopereau cu o basma, iar pe vreme rea posibil foloseau o glug� [12]. Este impresionant� asem�narea care se poate observa �ntre aceste piese de vestimenta�ie �i cele purtate �nc� �n zilele noastre �n anumite zone ale ��rii. Spre exemplu, fusta pe care o poart� femeile reprezentate pe metopele XLIX �i L ale monumentului de la Adamclisi a fost interpretat� de etnografi ca o variant� a fotei cu capetele petrecute [13]; la fel s-au pronun�at speciali�tii �i despre piesa similar� din �inuta vestimentar� a celor dou� personaje feminine de pe pl�cu�ele de argint de la Letni�a, una dintre ele, cea reprezentat� cu o oglind� �i un �arpe cu trei capete, purt�nd �i o c�ma�� �n form� de ie [14]. Aceast� ultim� pies� de vestimenta�ie amintit� este mai mult dec�t evident� pe falera de la Gali�e, inclusiv �n ceea ce prive�te cus�turile care �mpodobesc umerii �i pieptul [15]. Br�ul �i catrin�a sunt �i ele prezente �n analogiile f�cute �ntre �mbr�c�mintea femeilor dace �i costumul popular rom�nesc [16].
Cercet�rile arheologice ne fac cunoscute ast�zi o varietate considerabil� de obiecte de podoab� [17]. Discutate �n ansamblu, este foarte dificil de delimitat o categorie care s� fie asociabil� exclusiv feminit��ii, at�t colanele, lan�urile, torquesurile [18], br���rile, verigile, falerele, fibulele, inelele c�t �i pandantivele �i chiar cerceii put�nd fi, �n fapt, �n uzul ambelor sexe. Impasul este par�ial amortizat de acelea�i reprezent�ri artistice figurative deja amintite. Imaginea feminin� de pe falera de la Gali�e are la g�t mai multe colane [19]; chipul de pe medalionul de lut ars descoperit la Sarmizegetusa este �mpodobit cu o diadem�; �n celebra sa reprezentare �n bronz descoperit� la Piatra Ro�ie, Bendis are fruntea �ncins� cu o benti��; figurile feminine de pe falerele de la Lupu poart� o podoab� stranie, ce pare alc�tuit� dintr-un �ir de falere, iar una dintre ele poart� ceva similar �i �n jurul capului [20]. Indiferent cum ar fi oricare dintre aceste personaje interpretate � ca zei�e, acolite sau doar preotese �, podoabele �n sine r�m�n asociabile fiec�reia dintre ele, nu doar ca un atribut al sacrului, ci mai ales ca unul al feminit��ii.
O �podoab� �i mai pu�in obi�nuit� este tatuajul. �n societatea tracic� se pare c� tatuarea a fost la �nceput o practic� de �nfrumuse�are a femeilor. Clearh din Soloi, discipol al lui Aristotel, poveste�te o scen� care pare s� se fi petrecut �n secolele V-IV a. Chr.: �ntr-un context neexplicitat, un grup de femei �tracice�, foarte probabil ajunse captive, au fost tatuate de vecinele lor scite; ulterior ele au �mbog��it �nsemnele respective, modific�ndu-le �n desene, transform�nd astfel semnifica�ia ini�ial�, de batjocur�, �ntr-o �podoab� [21] care va deveni sinonim� cu descenden�a nobiliar� �i chiar un etalon al noble�ei, dup� afirma�ia unui alt autor contemporan, Dion Chrysostomos, care �tie despre femeile din Tracia c�, �cu c�t au mai multe semne �i mai variate, cu at�t se arat� a fi mai nobile �i din p�rin�i mai de isprav� [22]. �i al�i autori antici vorbesc despre practicarea tatuajului �n lumea geto-dacilor, folosindu-se ace �nro�ite �n foc, �nmuiate �n diver�i coloran�i [23].
�n ciuda acestor metode �barbare� de �nfrumuse�are, e pu�in probabil c� femeile din Dacia vor fi st�rnit mai pu�in interesul romanilor, dup� cucerire. Un indiciu cel pu�in, dac� nu chiar o certitudine, este faptul c� arti�tii care au �nfrumuse�at Roma cu monumentele menite s� fac� nemuritoare faima de cuceritor al Daciei a �mp�ratului Traian nu au fost impresiona�i doar de calit��ile b�rba�ilor, ci �i de tr�s�turile femeilor dace.

�ndeletniciri.
Ipostaze ale cotidianului pot fi descifrate cu ajutorul scenelor de pe Column� �i de pe metopele monumentului de la Adamclisi, unde femeia din acest spa�iu este �nf��i�at� �ntr-o duioas� ipostaz� matern�, duc�nd �n bra�e un sugar �i �in�ndu-i de m�n� pe copiii mai mari sau purt�nd copilul �ntr-o copaie pe cap.
Conform acestor reprezent�ri, atribu�iile femeilor dace se concentrau �n jurul locuin�ei familiei dar �i �n cadrul muncilor agricole.
Centrul acestui univers a fost cu siguran�� vatra, cuv�nt arhaic al c�rui �n�eles primordial a r�mas la fel de puternic �i de plin de semnifica�ii p�n� ast�zi [24], �ns�i p�strarea sa dator�ndu-se cu probabilitate femeii �i ocupa�iilor sale specifice. Vestigiile arheologice sugereaz� posibilitatea ca �ntre�inerea �i manevrarea focului, �n scopuri casnice �i magico-religioase s� fi fost un apanaj exclusiv al femeii �n societatea dacic�. La fel trebuie privit� �i prepararea hranei care, �n anumite circumstan�e, a putut fi considerat� parte a unui ritual social complex [25]. Informa�ii pre�ioase despre aceast� �ndeletnicire ne ofer� tot descoperirile arheologice. Conform acestora, buc�t�ria geto-dacic� pare s� fi fost simpl�, sobr�, dar bine armonizat� nutritiv, oferind toate elementele necesare organismului uman [26]. �ntr-un posibil re�etar ar fi intrat, pe l�ng� p�ine, diferite terciuri preparate din cereale (gr�u, mei, secar�, orz, ov�z) �n combina�ie sau nu cu alte alimente (laptele, br�nza, mierea, ou�le, spanacul, loboda, lintea �i maz�rea); alte fierturi de legume (n�ut, bob, linte, maz�re, m�z�riche) sau diverse plante de sezon (m�cri�, �tevie, spanac, lobod�, ciuperci, morcovi) �nso�eau preparatele din carne, fiart� sau pr�jit�, de vit�, oaie, porc, cal, pas�re, pe�te, v�nat �i, sporadic, chiar de c�ine, condimentate cu usturoi, mu�tar, o�et �i, bine�n�eles, nelipsita sare [27]. Fructele, mierea, lactatele [28], vinul [29], berea [30] �i posibil �i alte b�uturi (miedul, braga, bor�ul) completau meniul dacilor.
Unele alimente au fost servite �i �n stare crud� �i, cu siguran��, secretele conserv�rii nu au fost cu totul str�ine femeilor din Dacia. Diferitele practici de conservare (s�rarea, afumarea, murarea, fermentarea, uscarea, congelarea) sunt, oricum, modalit��i de prelucrare primar� a alimentelor, iar chiupurile mari de lut ajunse p�n� la noi au avut cu siguran�� �i astfel de �ntrebuin��ri, nu doar pe aceea de depozitare a cerealelor, a mierii, vinului �i uleiului [31]. La fel poate fi interpretat� �i existen�a hambarelor de suprafa�� �i a gropilor pentru p�strarea proviziilor, at�t de frecvent atestate �n jurul locuin�elor.
Nu doar alimenta�ia a stat �n aten�ia femeilor, ci chiar un atuu al lor trebuie s� fi fost cunoa�terea rolului curativ, medical, pe care �l de�in o serie de plante, a c�ror �ntrebuin�are a fost cu siguran�� asociat� cu diverse practici magico-religioase.
Toate aceste afirma�ii se bazeaz� pe descoperirile arheologice const�nd �n diverse ustensile casnice, vase, semin�e, resturi osteologice, �i pe informa�iile, fie ele �i lacunare, oferite de autorii antici. Nu poate fi exclus� din discu�ie nici vechimea unor cuvinte din vocabularul aferent gastronomiei, �ntre care cele mai la �ndem�n� sunt: br�nz�, maz�re, p�staie, r�nz�, s�mbure, strugure, �oric, urd�, z�r. P�strarea lor de-a lungul veacurilor se datoreaz� cu foarte mare probabilitate femeilor, care s-au aflat mult mai des �n contact cu ingredientele pe care respectivele vocabule le desemnau, precum �i cu consecin�ele utiliz�rii lor, ilustrate de termeni ca abure, sarb�d, scrum, steregie, strepede [33].
Nu numai preg�titul hranei se desf�ura �n jurul vetrei, ci �ntregul univers familial gravita �n jurul acestei adev�rate axis mundi, prin sentimentul de protec�ie �i ad�post cu care se asocia, precum �i prin semnifica�iile sale sacre. �ntreaga locuin�� dacic� era organizat� �mprejurul s�u, indiferent de forma sau dimensiunile spa�iului ocupat: bordei, locuin�� de suprafa��, patrulater�, oval�, rotund�, poligonal�, cu una sau mai multe �nc�peri [34]. Este de presupus c� la cl�direa dar mai ales la amenajarea acestora luau parte activ� �i femeile, �n grija c�rora r�m�neau oricum ulterior. Iar�i posibile probe �n favoarea contribu�iei femeii la �ntre�inerea locuin�ei, reflectat� prin prisma vocabularului de sorginte arhaic�, sunt termenii: a deretica, m�tur�, a scurma (lutul, pentru a-l folosi la lipirea pere�ilor �i a pardoselii) �i, desigur, deja amintita vatr� [35].
Acesta este universul casnic al femeilor dacice �i este ne�ndoielnic faptul c� ele ajutau la construirea lui, uneori �n mod decisiv �i �ntotdeauna individualiz�ndu-l, �ntocmai ca �i �intele de fier cu floarea frumos ornamentat� cu motive geometrice sau vegetale care �mpodobeau u�ile de la intrare [36]. Rolul femeii �n acest microcosmos poate fi �i el par�ial reconstituit. Autorii antici ne vorbesc despre participarea ei la muncile c�mpului �i �ngrijirea animalelor [37]. Pe l�ng� acestea, se ocupa de me�te�ugurile casnice: tors, �esut, croit, cusut �i, �ntr-o oarecare m�sur�, de ol�rit. S�p�turile arheologice au scos la suprafa�� nenum�rate greut��i folosite la r�zboiul de �esut, ace de cusut confec�ionate din os sau metal, iar no�iuni precum br�u, caier, c�put�, c�ciul�, cre�, a �ns�ila, a �n�ira, p�nz�, undrea [38] sus�in �i ele vechimea preocup�rilor pentru confec�ionarea �mbr�c�mintei. �nclina�ia femeii spre frumos trebuie s�-�i fi g�sit un domeniu de ac�iune �i �n ornamentarea ceramicii, iar pl�m�direa din lut, odat� cu vasele necesare gospod�riei, a unor obiecte miniaturale �i a p�pu�ilor se asociaz� mai u�or cu natura matern�. �n leg�tur� cu aceast din urm�, este mai mult dec�t semnificativ faptul c� aproape toate cuvintele cu referire la copil�rie provin din substrat: b�iat, copil, leag�n, a lep�da (sarcina), a m�d�ri (a r�sf��a), prunc [39] �i, posibil, cocon [40].
Corobor�nd descoperirile arheologice cu cercet�rile lingvistice, etnografice �i antropologice, rolul femeii �n societatea dacic� apare deci destul de clar conturat. Ea e stap�na casei, pe care o conduce adesea �n lipsa b�rbatului, iar cre�terea copiilor �i gospod�ria �i ocupau cea mai mare parte a timpului.

Rolul social.
Pe metopa IX de la Adamclisi o familie se deplaseaz� cu ajutorul unui car tras de vite, iar pe metopa XLIX ne �nt�mpin� o pereche t�n�r�: un b�rbat �in�nd de m�n� o femeie [41]. Conform acestor reprezent�ri, nucleul societ��ii geto-dace pare s� fie familia monogam�. Lucrurile nu vor fi stat �ns� �ntotdeauna a�a, autorii antici f�c�nd referiri la obiceiul tracilor de a avea un num�r relativ mare de so�ii, �ntre 3 �i 30 ! [42] Cert este, �i reprezent�rile de pe Tropaeum Traiani par s� confirme, c� undeva spre mijlocul secolului I a. Chr. ge�ii au abandonat aceast� practic�. Am ales acest reper cronologic �n ideea c� marea reform� sacerdotal-religioas� ini�iat� de marele preot Deceneu ar fi fost incomplet� f�r� o reform� moral�, care s� presupun� �i schimbarea atitudinii fa�� de femeie �i c�s�torie. Prin implica�iile sale, o asemenea transformare a moravurilor avea nevoie de o personalitate de talia �i charisma lui Deceneu, rangul de mare preot �i sus�inerea regal� de care acesta s-a bucurat asigur�nd �i succesul ini�iativei. Astfel, constat�m c� izvoarele scrise contemporane perioadei dintre domnia lui Burebista �i cea a lui Decebal nu pun poligamia, comportamentul orgiastic �i violen�a � metehne asociate societ��ii tracilor sudici � �i pe seama daco-ge�ilor. Este deci de acceptat ideea c�, reform�nd din temelii societatea geto-dac�, Deceneu a introdus schimb�ri �i �n ceea ce prive�te componen�a familiei, f�r� reformarea acesteia neput�ndu-se ob�ine o real� modificare de conduit� social�.
Poli/monogam�, c�s�toria la geto-daci, ca �i la traci dealtfel, presupunea cump�rarea so�iilor de la p�rin�ii acestora � o adev�rat� �lege trac� [43], av�nd ca revers o atitudine foarte dur� la adresa infidelit��ii conjugale, cel pu�in �n lumea dacic�, unde �p�catul adulteriului, cu �ndemnu-i orbitor/Se r�scump�r� cu moarte, dup� datinile lor� [44]. Valoarea zestrei se pare c� intervenea doar �n cazul fetelor �n�p�stuite din pricina ur��eniei�, dup� plastica exprimare a lui Solinus [45]. Lucrurile nu vor fi stat �ns� chiar a�a �i o dovad� a importan�ei dotei pentru �ntemeierea noii familii este supravie�uirea p�n� azi a cuv�ntului zestre [46], �mpreun� cu �ntregul s�u cortegiu de semnifica�ii social-economice. �nsemn�tatea ritualului c�s�toriei �n societatea geto-dac� este ilustrat� �i ea, pe aceea�i filier� lingvistic�, de conservarea vocabulei mire [47], c�reia �n mod natural i se asociaz� �i cel de mireas�.
Care era rostul femeii �n modul de func�ionare a angrenajului familial s-a v�zut deja �n capitolul dedicat �ndeletnicilor. Redus la esen�� de autorii antici, el este asociat statutului celui mai inferior, dup� standardele epocii: erau puse �s� slujeasc� f�r� a se deosebi �ntru nimic de sclavi� [48]. O asemenea atitudine plin� de desconsiderare, cu certitudine la adresa femeilor dace, ne-o prezint� Trogus Pompeius atunci c�nd descrie derularea unui conflict daco-bastarn: ��i dacii sunt o ml�di�� a ge�ilor. �n vremea regelui Oroles se luptar� f�r� succes �mpotriva bastarnilor �i de aceea, ca pedeaps� pentru sl�biciunea ar�tat�, au fost sili�i, din porunca regelui, ca atunci c�nd voiau s� doarm�, s� pun� capul �n locul picioarelor �i s� fac� so�iilor lor serviciile pe care mai �nainte acestea obi�nuiau s� le fac� lor. Aceast� pedeaps� a fost �nl�turat� numai dup� ce, prin vitejia lor, au �ters ru�inea pe care �i-au atras-o �n r�zboiul de mai �nainte� [49].
Situa�ia nu va fi fost �ns� la fel de dramatic� pentru toate femeile din Dacia. Ne g�ndim aici la femeile din categoriile sociale sus-puse, ale c�ror griji casnice vor fi fost cu siguran�� �mp�r�ite cu eventualele slujnice �i chiar sclave. De o considera�ie aparte trebuie s� se fi bucurat femeile din �nalta societate, �n special cele din familia regal�. �n leg�tur� cu acestea din urm�, putem s� ne �ntreb�m dac� atitudinea plin� de condescenden�� pe care Traian o manifest� fa�� de o important� prizonier�, considerat� a fi sora lui Decebal, �n momentul �n care o invit� s� urce �n corabia ce urma s� o duc� �n interiorul Imperiului [50], este un simplu gest de curtoazie sau manifestarea respectului fa�� de un membru al familiei regale a c�rui luare �n captivitate putea deveni o pre�ioas� arm� psihologic� �n m�inile �mp�ratului. Dio Cassius sus�ine ca foarte probabil� cea de-a doua interpretare c�ci, ne m�rturise�te el, Decebal s-a ar�tat dispus s� accepte �ncetarea ostilit��ilor �n orice condi�ii, �nu fiindc� ar fi avut de g�nd s� le respecte, ci ca s� mai prind� putere, dup� pierderile suferite atunci� [51].
Un caz posibil similar este dezv�luit de o inscrip�ie �n care se vorbe�te despre Zia, so�ia regelui costoboc Pieporus, decedat� la Roma �n secolul II p. Chr., c�reia nepo�ii Natoporus �i Drilgisa i-au ridicat un monument funerar [52]. �n lipsa oric�ror detalii, cel mai plauzibil scenariu pare s� fie utilizarea aceleia�i arme psihologice, so�ia regelui devenind ostatic� �n contextul confrunt�rilor dintre romani �i tribul r�zboinic al costobocilor.
�n ambele situa�ii ne afl�m �n fa�a unor personaje ce par s�-�i dep�easc� statutul de membri ai �naltei societ��i �i poate chiar �i pe cel de persoane foarte apropiate conduc�torilor politici, din moment ce persoana lor putea garanta o anume evolu�ie a evenimentelor. Mai mult, statutul acestor femei, de�i ostatice �n Imperiu, se pare c� nu a fost lipsit de prestigiu, din moment ce Ziei i se ridic� un monument funerar, iar �n anul 260 p. Chr., un oarecare Regalianus era proclamat �mp�rat de legiunile dun�rene, printre altele, �i pentru c� �gentis Daciae, Decebali ipsius, ut fertur, affinis� (�de neam dacic fiind, pe c�t se spune, rud� cu �nsu�i Decebal�) [53] � semn c� acea sor� a regelui deportat� de Traian a avut urma�i, fapt exploatat politic [54] �i propagandistic de Regalianus.

Rolul sacerdotal.
Latura feminin� nu este numai o caracteristic� a societ��ii geto-dacice, ci �i a panteonului geto-dac. Avem ca dovezi persisten�a cultului Marii Zei�e din neolitic p�n� �n Latène-ul t�rziu [55]. Cultul pentru Marea Zei�� sau Mama Divin� era nelipsit din religia popoarelor antice si daco-ge�ii nu puteau face excep�ie. �n acest sens a fost interpretat tezaurul de obiecte de argint descoperit la Lupu (jud. Alba) [56] �i statuetele feminine descoperite �n numeroase situri arheologice. S-a aproximat chiar c� num�rul acestor reprezent�ri ar fi chiar mai mare dec�t al celor masculine [57], un indiciu care ar trebui s� ne atrag� aten�ia asupra impactului divinit��ilor feminine asupra religiozit��ii geto-dacilor.
O serie de descoperiri vin s� sprijine asocierea dintre o anume divinitate feminin� (Marea Zei�� ?, Hestia ?) �i cultul focului. �ndeplinirea practicilor rituale c�dea cu siguran�� �n sarcina femeilor, cele care �n mod firesc �ntre�ineau �n c�min, cu dificult��ile inerente mijloacelor de ini�iere si �ntre�inere avute la dispozi�ie, focul necesar activit��ilor cotidiene [58].
Tot din str�fundurile neolitice �i tot �n leg�tur� cu o Mare Zei�� sunt �i practicile �i credin�ele legate de fertilitate �i fecunditate, asociabile la r�ndul lor, �ntr-o perioad� mai avansat� de organizare social�, cu dragostea, maternitatea, familia �n ultim� instan�� [59]. Herodot vorbe�te de o astfel de zei��, Bendis, pe care femeile trace o adorau ca pe o divinitate a feminit��ii �n general [60]. Descoperirile arheologice puse �n leg�tur� cu aceast� zei�� (bustul-masc� de bronz de la Piatra Ro�ie, medalionul ceramic de la Sarmizegetusa �i capul de la Coste�ti) ne prezint�, dincolo de orice �ndoial�, un tip de feminitate cu siguran�� deosebit, practicat sau practicabil doar la v�rfurile ierarhiei sociale. �inuta maiestuoas�, coafura mai pu�in obi�nuit�, �mpodobit� cu o benti�� sau o tiar�, puteau fi doar atributele unei femei de rang �nalt sau ale unei zei�e, oricum cam singurele care se puteau �nvrednici de aten�ia arti�tilor, �ntr-o societate care nu pare s� fi practicat arta ca un mod de via��.
Arta figurativ� este deci cea care ne scoate �i de aceast� dat� din impas, c�t� vreme nici un izvor scris din antichitate nu confirm� prezen�a �n societatea dacic� a preoteselor. �i totu�i, ele nu puteau lipsi, la fel ca �n toate societ��ile contemporane cu cea a dacilor, �i de asemenea trebuie s� fi beneficiat de un prestigiu deosebit, chiar dac� acesta va fi fost �mp�rt�it doar �n limitele comunit��ii feminine.
Rolul sacerdotal al femeii este sugerat �i de scena XLV de pe Columna traian�, unde, �n preajma unei cl�diri, interpretate de Radu Vulpe ca templu, un grup de femei dace, posibil preotese, tortureaz� prizonieri romani folosindu-se de tor�e [61]. O alt� surs� antic� [62] atest� practicarea de c�tre scordisci � cu eventuale coresponden�e �i �n lumea geto-dacic� � a unor ritualuri s�ngeroase �n care prizonierii de r�zboi erau uci�i, dup� o prealabil� torturare ritual�. De altfel, �n scena XXV de pe Column� se pot vedea craniile, presupuse ale solda�ilor generalului Fuscus, expuse pe zidurile unei cet��i dacice, �nfipte �n pari.
�n istoriografia antic� virtu�i precum vitejia, demnitatea, ata�amentul fa�� de p�m�ntul natal sunt frecvent asociate neamului dacilor, fiind de net�g�duit c� aceste nobile calit��i s-au datorat cu prisosin�� �i grijii materne, care, �n ultim� instan��, este autoritatea suprem� ce a f�cut posibil� supravie�uirea p�n� aproape de zilele noastre a substratului dacic. Femeile Daciei, mame, surori �i fiice, au dus mai departe elementele culturii �i civiliza�ie proprii, atunci c�nd armele b�rba�ilor nu au mai putut opri legiunile Romei, r�zbun�ndu-i astfel pe cei ce au c�zut apar�nd Sarmizegetuza''

Burebista
,, intemeietor, regele geto-dacilor, statul dac

�Ajuns �n fruntea neamului s�u, care era istovit de r�zboaie dese, getul Burebista l-a �n�l�at at�t de mult prin exerci�ii, ab�inere de la vin �i ascultare fa�� de porunci, �nc�t �n c��iva ani a f�urit un stat puternic �i a supus ge�ilor cea mai mare parte din popula�iile vecine, ajung�nd s� fie temut chiar �i de romani�, scria Strabon la pu�in� vreme de la moartea lui Burebista


Ca lupii, stand la panda.
Vom insera cu anul
Si-om deveni pamanturi.
Ne-o tine minte neamul

Frumosi ca doua canturi.

Ne vom zidi-n Credinta,
In bolta Casei noastre,
Vom ninge cu vointa

Si vom ploua cu astre.

Vom asfinti cu veacul
Si-om deveni zapada.
Ne-o pomeni saracul

In planset de balada�

Ne-o creste foc din Suflet,
Ne-or plange-n palme macii,
Cand ne-om opri din umblet,
Feciori ai Sfintei Dacii



Burebista, rege al geto-dacilor (82-44 �.Hr.), �ntemeietorul statului dac.
PERSONALITATEA REGELUI

Un caracter solid si echilibrat, ajutat de calitatile unui geniu militar si un imens talent diplomatic, cunoscator al caracterului uman, un om robust, cu conditie fizica foarte buna, luptator fiind si calator, il impune ca cel mai mare rege dac si una din personalitatile de marca ale istoriei romanesti.
NUMELE

Avand in vedere numarul mare de copii prin care au ajuns la noi operele scriitorilor antici, putem lua in calcul doar radicalul numelui. Autorii antici, sau poate copistii creeaza confuzie, numele regelui aparand in multe izvoare in forme diferite chiar si la acelasi autor. Cel mai des intalnit este Byrebistas ca in decretul dionysopolitan in cinstea lui Acornion. Numele regelui dac, cunoaste insa cele mai variate forme: Byrabeistas, Burbistas, Boirebista, Buruista.



Coif
DOMNIA

Burebista s-a nascut ca fiu al regelui care avea capitala la Argedava in jurul anului 110 ien. Tatal lui Burebista trebuie sa fi avut o mare influenta in zona, atata timp cat reprezentantii oraselor pontice apelau la el. Acest context social, a avut, probabil un rol hotarator in viata lui Burebista, primul vizionar al unitatii administrative a populatiei carpato-danubiano-pontice. Avand in vedere evenimentele ulterioare, nu ne este greu sa ne imaginam, tineretea lu Burebista, o viata de print-ostas. Ajuns la maturitate, incepe procesul de unificare a tuturor dacilor. Prima datare precisa in acest sens o avem de la Iordanes, care ne spune ca la inceputul domniei lui Sylla la Roma, deci in anul 82 ien, Burebista este deja la conducerea uniunii de triburi. Acest fapt este sustinut de tezaure monetare cum ar fi cel de la Galiganul de Jos (jud. Arges), ce contine, monede dintre anii 150-81 ien, ceea ce inseamna ca vreun nobil dac sau un oras si-a ingropat tezaurul, odata cu revolutia inceputa de Burebista. Intre anii 80-70 ien, aflam din decretul dionysopolitan ca Acornion, intra in contact cu Burebista. In interval de 20-30 de ani, regele dac, isi definitiveaza opera: Dacia Mare. Acest lucru are loc pana in anul 48 ien, cand prietenul sau, acum, Acornion, transmite dorinta regelui de a interveni in politica Romei, deci avea si resursele necesare acestei actiuni. In anul 44 ien, in timpul unei probabile revolte de palat, regele este asasinat.
CAPITALA

Dupa cum s-a vazut mai sus, Burebista s-a nascut la Argedava. In prima faza a proiectului sau si-a stabilit capitala la Costesti, pana a construit Sarmizegetusa Regia.

GRANITELE

Celui mai mare regat din istoria noastra i se pot urmari granitele pe urmatorul traseu: se pleaca de pe malul Marii Negre, la sud de Sozopol (Bulgaria), se merge de-a lungul Balcanilor pana la Morava. De aici se urca spre nord-vest pana la Dunare. In continuare spre nord pana la Bratislava. De aici pe Carpatii nordici se ajunge la Nistru care ne duce pana la Parutino, inapoi pe malul Marii Negre.

Dacia
POLITICA INTERNA

Unificarea tuturor dacilor a avut loc pe mai multe planuri:

* militar: Strabo, ne indica numarul de 200.000 de ostasi ai armatei lui Burebista. O armata cu experienta, cu siguranta bine pusa la punct, putea sa impuna respect oricarui dusman.
* social: daca la un soldat se considera patru necombatanti, rezulta o populatie totala de aproximativ 1.000.000 de oameni. Se pare ca regele se putea baza pe marea majoritate a populatiei de rand, insa nobilimea nu ii impartaseau in aceeasi masura viziunea.
* administrativ: Burebista este conducatorul suprem care conduce cu inteligenta si la nevoie cu forta. Un ajutor important pentru rege este marele preot, in aceasta perioada, Deceneu, precum si o cancelarie regala competenta. Pentru o mai buna organizare realizeaza o structura birocratica, punand coordonatori in economie, peste armata, peste judecatori, peste medici.
* economic: bate moneda, cea existenta nemaifiind suficienta pentru comertul care creste vertiginos. Agricultura se bazeaza pe cereale, deasemena, oieritul, apicultura si extractiile de sare, asigura alimente nu numai pentru consumul intern, ci si pentru export. Extractiile de minereuri, asigura materialul necesar metalurgiei in continua dezvoltare. Se impune controlul regal al aurului, marea majoritate a podoabelor fiind din argint. Comertul are directia principala Dacia-Grecia dar nu lipseste nici cel cu Imperiul Roman.
* juridic: vestitele belagines sunt acum redactate in cancelaria regala
* moral-religios: populatia este adusa la o viata cu norme morale avangardiste, implementate in mare parte cu ajutorul religiei. Exemplul celebru este convingerea populatiei sa taie viile, pentru a renunta la vin.

POLITICA EXTERNA

Politica externa a regelui Burebista consta mai mult in expeditii de cucerire decat in relatii diplomatice. Unul din primele atacuri ale lui Burebista, are loc in sudul Dunarii, in alianta cu scordiscii. Acest atac din anul 74 ien, ii asigura regelui dac, o zona tampon intre triburile sudice si Dacia. Evenimente necunoscute cu exactitate, fac sa apara divergente intre daci si fostii aliati scordisci. Acest fapt duce la razboi intre cele doua neamuri si care se doved ste fatal pentru scordisci. Odata cu anul 60 ien incepe campania lui Burebista impotriva celtilor boi si taurisci din vestul Daciei. Critasiros conducatorul celtilor, desi dispune de o armata cu experienta, va fi nimicit, aceste triburi celtice disparand dupa aceste lupte. Aceste evenimente ii aduc lui Burebista porecla de �nimicitorul de celti�. O alta etapa importanta in istoria Daciei burebistiene, se desfasoara intre anii 55-48 ien. Scena este malul pontic. In acest interval, orasele grecesti de la Olb a la Apollonia vor ajunge sub stapanirea lui Burebista. In acest moment, Dacia este o putere demna de luat in seama in spatiul european. Chiar si romanii in frunte cu maretul Cezar privesc dacii ca pe un real pericol. Pozitia lui Burebista in scena europeana ii permite sa intervina in politica interna romana. La Roma tocmai izbucnise razboiul civil. Preferatul regelui dac este Pompeius care vorbeste in fata Senatului de un ajutor militar din parte unui priete personal. Cu un diplomat ca Acornion de partea a, cu siguranta ca Burebista este acest �prieten� al lui Pompeius. Asa cum probabil au planuit, regele dac ii trimite ajutor militar lui Pompeius pentru razboiul de la Pharsalia. Pompeius, nesabuit insa, nu asteapta corpul dacic de armata si Cezar nu numai ca obtine o victorie zdrobitoare dar se si hotaraste ca urmatoarele campanii militare, planuite de mult oricum, sa se desfasoare in Dacia. Aceste razboiae civile de la Roma il secatuiesc pe Cezar de resurse ceea ce ii ofera posibilitatea lui Burebista s a intreprinda actiuni de destabilizare a puterii romane. Intre acestea se numara amestecul pe plan diplomatic, in rascoala dalmatilor de pe malul Adriaticii. Pentru a-si intari armata, va actiona in continuare pe cale diplomatica, intervenind pe langa regele part, Mitridates VI Eupator. La orizont se profileaza ciocnirea intre cei doi titani dar in acelasi an, ambii conducatori, atat Cezar cat si Burebista sunt asasinati, ambele tari fiind sfasiate. Regatul dac se destram� �n patru, mai apoi �n cinci state. Centrul din Transilvania va fi condus dup� moartea lui Burebista de marele preot Deceneu. Moartea lui Burebista a avut drept efect destr�marea regatului s�u, ale c�rui limite fuseser� : la Nord-Carpa�ii P�duro�i; la Sud-Mun�ii Balcani; la Est-litorarul M�rii Negre; la Vest-confluen�a r�ului Marus cu Dun�rea mijlocie. Dup� moartea lui Burebista continuitatea vie�ii politice se men�ine �n Sud-Vestul Transilvaniei, �n zona fortificat� a Sarmisegetuzei. Puterea �n stat a fost preluat� de Deceneu. Acesta era rege, mare preot �i judec�tor suprem. Sub Deceneu, statul dac are un caracter teocratic (religios).''

Regii Daci


Regii inaintea lui Burebista

*

SITALCES - sec 5 �.e.n. - Tucidide spune c� acesta conducea uniunea odryzilor la N de Haemus de la Abdera �n S Traciei.

*

SEUTHES - urma�ul lui Sitalces, primea un tribut de 400 de talan�i de la "barbari" �i greci din izvoarele aceluia�i Tucidide.

*

CHARNABON - sec 5 �.e.n. - men�ionat de Sofocle.

*

REX HISTRIANORUM - �n 339 scitul Ateas �nt�mpina �n Dobrogea puternica rezisten�� a anonimului rege get care �ns� moare din cauze nemen�ionate l�s�nd calea deschis� lui Ateas spre Filip al II-lea dup� cum ne spune Arrian.

*

MOSKON - �n 335 �.e.n. - se afla �n fruntea unei uniuni de triburi din C�mpia Dun�rii care se va opune lui Alexandru Macedon. Numele acestui basileu apare pe monede descoperite �n regatul s�u.

*

DROMICHAETES - �n 300 �.e.n. - geto-dacii din Muntenia sub conducerea lui Dromichaetes �in piept lui Lisimah (urma�ul lui Alexandru Macedon din 306 �.e.n.). Dromichaetes �ntr-o prim� lupt� �l ia prizonier pe Agatocle, fiul lui Lisimah dar �i d� drumul �n 292 �.e.n. Dup� o nou� confruntare, Lisimah �nsu�i cade prizonier �i prime�te o lec�ie de la Dromichaetes prin banchetul organizat de regele get prin diferenta de bog��ie dintre mesele celor doi regi, episod relatat de Diodorus. Pausania adaug� c� Lisimah �i-a c�s�torit fiica dup� regele get. De re�inut c� Dromichaetes �i convinge pe solda�i nu le ordona salvarea lui Lisimah ceea ce denot� o democra�ie militar�.

*

ZALMODEGIKOS - �n sec 3 �.e.n., ne e atestat� de c�tre un decret histrian existen�a unui rege get din Muntenia sau poate din sudul Moldovei destul de puternic pentru a �ine ostatici 60 de histrieni �i de a bloca veniturile majore ale cet��ii milesiene.

*

RHEMAXOS - �n anul 200 �.e.n., un decret histrian �n cinstea lui Agatocle ne comunic� c� regele get Rhemaxos st�p�nea pe malul st�ng al Dun�rii poate p�n� �n Muntenia, Moldova �i Bugea dar �i �ntindea autoritatea �i asupra cet��ilor pontice care �i pl�teau tribut, ap�r�ndu-le de scitul Zoltes cu 100 de c�l�re�i mai apoi prin intermediul interven�iei fiului regelui Rhemaxos - Phradmon cu 600 de c�l�re�i.

*

OROLES - �n 200 �.e.n., dacii sufer� o �nfr�ngere �n fa�a bastarnilor mai mult ru�inoas� dec�t dureroas�, �n urma c�reia regele dac �i pedepse�te solda�ii s� devin� sclavii so�iilor lor p�n� c�nd �i vor fi sp�lat ru�inea �n r�zboi. De re�inut din datele oferite de Pompeius Trogus diferenta doar geografic� dintre daci �i ge�i precum �i autoritatea regelui asupra osta�ilor s�i.

*

RUBOBOSTES - f�r� o datare precis� Pompeius Trogus ne indic� o cre�tere a puterii dacilor sub Rubobostes, cel mai probabil imediat dup� Oroles. Acesta reprezint� momentul mut�rii centrului puterii geto-dacilor din C�mpia Muntean� �n Transilvania.


Regii dupa Burebista

*

DECENEU - 44-X �.e.n. - Preotul vicerege preia �i puterea laic� dup� moartea lui Burebista (�n probabil cel mai mare din cele 4 apoi 5 regate �n care re�mparte Dacia burebistian�), imagin�ndu-ne c� au existat 2 fac�iuni, una r�sculat� �i una condus� de Deceneu, ultima c�tig�nd, astfel lui Deceneu i se mai adaug� �i titlul de rege, judec�tor suprem (ceea ce atest� existen�a altor judec�tori) �i probabil comandant al armatei, titlurilor pe care le avea �i pe vremea lui Burebista: mare preot, instructor �n filozofie, morala, �tiin�e - fizic�, logic�-psihologie, astronomie, medicin� -)

*

COMOSICUS - X-29 e.n. - Aceea�i situa�ie e �i �n cazul lui Comosicus, preotul care �i urmeaz� lui Burebista �i care "nu �i este cu nimic mai prejos"

*

SCORILO - CORYLLUS - 29-69 e.n. - Acesta conducea Dacia �n timp ce la Roma erau mari r�zboaie civile dup� moartea lui Nerva. Majoritatea dacilor �l �ndemnau pe rege la amestecul prin for�� �n lupta pentru putere de la Roma. Frontinus ne comunica c� regele dac le d� o pilda vie contra acestei ac�iuni: el ia doi c�ini pe care �i pune s� se lupte �i aduce un lup. Atunci cei doi c�ini (romanii) uit� de divergen�� �i se aliaz� s� se apere de lup (daci).

*

DURAS - DIURPANEUS - 69-87 e.n. - Fratele lui Scorilo men�ionat de Dio Cassius �i Iordanes nu are parte de evenimente marcante, lui sur�z�ndu-i �ns� atacurile asupra posesiunilor romane p�n� �i cedeaz� locul nepotului s�u Decebal.

*

COSON - ~30 �.e.n. - Regele get �l ajut� pe Brutus �n lupta pentru putere dintre Ovidiu �i Antoniu care este de partea celui de-al doilea. Alegerea este gre�it� deoarece Ovidiu iese �nving�tor dar �l va ierta pe Coson (dup� cum ne spune Suetoniu vorbind despre posibila �ncuscrire dintre Coson �i Ovidiu).

*

DICOMES - ~30 �.e.n. - Se amestec� �i el �n lupta pentru putere �ntr-un prim moment de partea lui Ovidiu dar acesta ner�spunz�ndu-i �l ajuta pe Antoniu. Dacii c�zu�i prizonieri sunt pu�i s� lupte �n amfiteatre cu suebi.

*

ROLES - ~30 �.e.n. - Regele dobrogean c�tig� titlul de "aliat �i prieten al poporului roman", de la Octavian la Corint, dup� ajutorul dat lui M. Licinus Crassus �n a �nvinge tracii dentele�i.

*

DAPYX-~30 �.e.n. - Intr� �n conflict cu Roles, vecinul din sud care, cu ajutorul lui Crassus �l alung� p�n� �ntr-o cetate unde un tr�d�tor se �n�elege �n grece�te cu generalul roman. Dapyx piere eroic �n fruntea solda�ilor s�i.

*

ZYRAXES - ~30 �.e.n. - Regele cu tribul dobrogean cel mai nordic este atacat �n capitala sa Genucla de c�tre Crassus pentru c� de�inea stindardele lui Hybrida din 61 �.e.n. Zyraxes �tiind c� nu va rezista se retrage �n st�nga Dun�rii.

Atata neadevar,artata blestem adus istoriei unei natiuni...da cea cea am scris ca sunteti ingusti la cap se adevareste . Acum din pacate trebuie sa plaec dar promit ca raspiund la troate prostiile pe care ati postat aici. Mai voi nici nu va ganditi sa mai cititi si ceva literatura de specialitate aparuta in occident>?

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

De la: profesor2010, la data 2010-10-15 20:52:45Apropo de aceasta nebunie cu hungarismul, se stie deja, ca mai sint oameni, originari din huni si hunguri, ce seamana perfect cu mongoloizii. Sint pe net. Au gene f puternice. Cei care seamana doar cu europenii, sint ...europeni. Si numai cu numele hunguri. Huni si hunguri cu par blond, saten, si ochi albastrii si verzi, nu exista in genetica lor. Sint autohtoni. Deci manevra lor ca sint unguri autohtoni, dintotdeauna, este o minciuna. Sint oameni, vreo 90% autohtoni, genetic, sau cu nume schimbat obligatoriu, in trecut

Ungurii provin din Asia, dar sunt si autohtoni in felul urmator: populatia care a venit cu Arpad in anii 896-900, trecand din stepele rusesti prin Basarabia si vestul Ucrainei, pentru a traversa Carpatii Nordici si a navali in Panonia, apartinea in mod cer unui tip rasial asiatic. Rudele cele mai apropiate ale ungurilor nu sunt finicii de la Marea Baltica, ci populatiile hanti si mansi din Siberia de Vest (unde au chiar si o regiune autonoma in cadrul Rusiei). Acestia au pastrat aspectul fizic asiatic. Insa, cand au intrat in Panonia ungurii nu au gasit acolo un pustiu lipsit de populatie. Stim ca regiunea era locuita din descoperirile arheologice si avem doua surse scrise independente, "Povestea vremurilor de demult", cunoscuta si drept Cronica lui Nestor, cea mai veche cronica ruseasca, si "Gesta Hungarorum et Hunnorum" a cronicarului medieval maghiar Simon de Keza, care ne dau identitatea etnica a locuitorilor din Panonia sfarsitului de secol IX: bulgari (in sensul de protobulgari, si ei un popor asiatic care a dat numele poporului slavofon de la sud de Dunare), slavi si vlahi (urmasii populatiei autohtone romanizate a Panoniei). Fara indoiala, o parte din acesti locuitori s-au refugiat in regiunile invecinate, dar cei mai multi au ramas pe loc sub noua stapanire care, asa cum s-a intamplat de multe ori in istorie, si-a impus limba desi reprezentantii sai erau o populatie minoritara si nu majoritara. Asadar, ungurii traitori azi sunt in mai mare masura urmasii biologici ai slavilor, vlahilor si bulgarilor panonici maghiarizati decat ai cuceritorilor asiatici si asta explica de ce, desi vorbesc o limba asiatica, ungurii sunt un popor cu aspect fizic european.

In ce-i priveste pe huni, raportarea ungurilor la ei tine de un mit istoric fals. Hunii nu erau un popor fino-ugric, ci mongol (apar sub numele "xiognu" in textele antice chineze, iar navalirile lor au determinat prima construire a Marelui Zid sub dinastiile Qin si Han). Ei au trait intr-adevar in Panonia intre anii 376 si 454, dar la un an dupa moartea lui Attila au fost zdrobiti si alungati de o coalitie de triburi germanice, condusa de gepizi si longobarzi. Asadar, la sosirea lui Attila in Panonia nu mai exista picior de hun acolo de 442 de ani; cat priveste eventuala formare a ungurilor din hunii refugiati spre Est, aceasta este in mod evident o teorie falsa pentru ca, dincolo de o asemanare de nume, cele doua popoare nu erau inrudite.

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

Cred ca ar fi timpul sa intrati putin in problemele de continuitate a limbii romine de-a lungul a multe milenii.Sunt cercetatori care au relevat aspecte surprinzatoare despre vechimea si originalitatea acestei limbi,care se pare ca a evoluat odata cu specia umana din cele mai vechi timpuri pana azi,din ea derivand o multitudine de alte limbi vorbite acum pe intreaga planeta.
Cei care au sustinut si sustin inca,de pe inalte pozitii academice,ca mostenirea daca in cadrul limbii romine este derizorie se pare ca sunt combatuti cu argumente foarte solide si ridiculizati de cei care demonstreaza o continuitate solida a limbii dace in limba noastra.
Uniformitatea limbii pe arii extinse de-a lungul secolelor si mileniilor demonsteaza existenta candva,in negurile protoistoriei,a unui popor mare,cu o cultura si civilizatie dezvoltate,care a lasat urme ale civilizatiei sale pretutindeni pe unde a fiintat,acestea neputand fi sterse de navalitorii care l-au dezmostenit,imputinat,asimilat fortat,denigrat,erc

Indo-europenii, falsificarea istoriei neamurilor arimine

(vezi cartea Adevaruri ascunse si Getia lll)





Istoria Europei, de�i s-a dezvoltat pe o pretins� studiere a scrierilor vechilor greci �i latini, are c�teva idei fundamentale false, introduse premeditat pentru a da bine �n muzichia unora sau altora. �n secolul XlX, c�nd popoarele acestui continent �i c�utau r�d�cinile str�mo�ilor, au fost unii mai s�rguincio�i care �i-au impus p�rerile de�i se bazau mai mult pe preten�ii �i minciuni dec�t pe dovezi �i idei logice. Una din aceste profe�ii mincinoase �i tic�loase este conceptul indo-europenismului. Ideea a ap�rut la sf�r�itul secolului XVlll c�nd englezul William Jones ajung�nd �n India �n anul 1786 ca trimis al imperiului britanic �i studiind limba sanscrit�, a observat c� s�nt unele cuvinte asem�n�toare cu limba latin� �i greaca veche. Uimirea i-a fost mare �i a c�utat o explica�ie, consider�nd c� �n vremuri uitate de istorie a existat o migra�iune din aceste teritorii c�tre vest, prin Iran �i au ajuns �n marginea Europei iar din acest hopa-trop la galop �i u�urel-c�tinel s-au n�scut toate popoarele vechi ale continentului nostru. Dar asem�n�rile acestor limbi au fost observate chiar mai devreme de c�tre Thomas Stephens pe la 1538, Filippo Sasett pe la 1588 �i Bonaventura Vulcanius pe la 1597.

Ace�tia s�nt doar cei pe care istoria i-a trecut la r�bojul neiut�rii, �ns� num�rul ,,ciuda�ilor� sigur a fost mai mare. Cum la sf�r�itul secolului XVlll, Europa se considera cea mai str�lucit� civiliza�ie de pe P�m�nt, �i care �i avea r�d�cinile toate, �nfipte ad�nc, c�t mai ad�nc, �n ,,cultura� iudaic� a iudeo-cre�tinismului �i antichitatea clasic� greac� �i roman�, to�i speciali�tii lingvisticii occidentale au pornit cu c��el �i purcel la reconstituirea acestei limbi de �nceput a civiliza�iei europene. Iar cei mai zelo�i �i mai inventivi au fost germanii care au reu�it s-o ,,reconstruiasc�, i-au plesnit �i o gramatic� ,,beton� �i astfel, aceast� prostie f�r� ton cu muzic� surd� �i mut� a ajuns marele adev�r istoric. Dar chiar c�nd se lucra de zor la marea f�c�tur�, unii curio�i mai �ndr�zne�i �i-au b�gat nasul ad�nc �n scrierile limbii sanscrite �i au constatat cu uimire c� aceste texte spun c� vechii inzi � numi�i �n texte aryas � au venit �n India, de undeva din apus. Dau spre aducere aminte pe c��iva dintre ,,r�ulenii� care dovedeau c� direc�ia migra�iei nu a fost de la est spre vest ci invers: Gubernitas Angelo, Letture sopra la mitologia vedica, Roma 1874; Isaac �i Taylor, The origine of Arians, London 1885, tradus �n francez� la Vigot Frères, Paris 1895: Reinac �i Salomon, L�origine des Ariens. Histoire d�une controverse, Paris 1892; Th. Antonescu �n Lumi uitate, capitolul Dacia patria primitiv� arian�, Ia�i 1901, J. Mension, Le Pays d�origine des indo-europ�ens in Revue des questions scientifiques Bruxelles 1911. Au mai fost �i al�ii care nu s-au l�sat lua�i de valul indo-europenismului, pe care �ns� nu-i mai amintesc.

Dar lucrarea care a spart �n buc��i frumoasa f�c�tur� a indo-europenismului �i a pus-o �n lada de gunoi a istoriei, a fost The Cambridge history of India, At the University Press, Cambridge, 1922, �n 8 volume, �ngrijit� de Rapson E. J. Studiind cu aten�ie scrierile �n sanscrit� ale vechilor arieni din India, �n vol l, cap. lll, The Arians, se precizeaz� la paginile 67-71: ,,Arienii primitivi tr�iau �n zona temperat�, cuno�teau cu mare certitudine stejarul, fagul �i salcia, anumite specii de conifere, �i se pare, mesteac�nul, posibil teiul� Dup� toate probabilit��ile erau sedentari, pentru c� le era familiar gr�ul. Animalele folositoare cele mai cunoscute erau: boul �i vaca, oaia, calul, c�inele �i porcul �i unele specii de cerb. �n timpuri str�vechi nu cuno�teau m�garul, c�mila �i elefantul�. Lupul �i ursul erau cunoscu�i, dar nu leul �i tigrul. Din aceste date este posibil s� localiz�m locul primitiv din care �i trag originea vorbitorii acestor limbi? Nu este probabil s� fie India, cum presupun primii investigatori, �ntruc�t nici flora nici fauna cum se reflect� ele din limb� nu s�nt caracteristice acestei zone. �i mai pu�in probabil este Pamirul, una din cele mai mohor�te regiuni de pe fa�a p�m�ntului. Nu este probabil ca ,,Asia Central�, considerat� �i ea ca loc de ba�tin� al arienilor, s� fi �ndeplinind acest rol, chiar dac� admitem c� lipsa evident� a apei �i, deci, sterilitatea mai multor zone, ar fi un fenomen mai recent. Dac� �ntr-adev�r ace�ti oameni cuno�teau fagul trebuie s� fi locuit la vest de o linie care pleac� de la K�nigsberg(actuala enclav� ruseasc� Kaliningrad de la Marea Baltic�) �n Prusia, p�n� �n Crimeea �i, de acolo, continu� prin Asia Mic�. Nu exist� o zon� care s� �ndeplineasc� aceste condi�ii �n c�mpiile din nordul Europei. Dup� c�te �tim, �n timpurile primitive era o �ar� acoperit� cu p�duri�Exist� vreo parte a Europei care combin� agricultura cu p�storitul, str�ns legate una de cealalt�, care s� aib� �esuri calde potrivite culturii gr�ului �i p�uni bogate, la altitudine, necesare turmelor �i cirezilor, �i, �n acela�i timp, arbori �i p�s�ri de felul celor men�ionate mai sus? Exist�, dup� toate aparen�ele, o singur� astfel de arie �n Europa, anume aria delimitat� la est de Carpa�i, la sud de Balcani, la vest de Alpii Austriei �i B�hmer Wald �i la nord de c�tre Erzgebirge �i mun�ii care fac leg�tura cu Carpa�ii. Dac� aceast� zon� este �ntr-adev�r habitatul original � �i destul de curios, c� de�i �ndepline�te at�t de multe condi�ii, nu pare s� fi fost propus� p�n� acum � r�sp�ndirea limbilor indo-germanice devine u�or de �n�eles� Trebuie re�inut faptul c� aceste migra�ii nu au avut loc pe zone nepopulate, c� �nainte de a atinge frontiera Indiei sau chiar a Mesopotamiei, wiros-ii trebuie s� fi avut de luptat cu popula�iile deja existente care considerau trecerea lor asem�n�toare unui nor de l�custe distrug�toare� �tim c� �n timpuri istorice multe triburi au trecut astfel �n Asia din Europa, printre acestea fiind frigienii, misienii �i bitinii.�

Rom�nilor nu le spune nimic aceast� realitate istoric�, pus� pe r�boj de c�tre neamul aryas �n urm� cu peste 3500 de ani, pentru c� ei au preocup�ri mult mai ,,serioase� �i mai ,,�tiin�ifice� nu se �njosesc cu asemenea nimicuri. Chiar �i c�nd istoricii occidentali �i din S.U.A. au acceptat c� cea mai veche scriere din lume este cea descoperit� la Turda� �i T�rt�ria �i datat� pentru �nceputul mileniului Vl �.e.n. iar de aici aceasta a ajuns �n Sumer �i India la Mohenjo-Daro, ai no�tri istorici au r�mas tot seme�i �n prostia �i ura lor caracteristic� fa�� de poporul rom�n �i chiar mai mult, s-au �nso�it mai totdeauna �n f�c�turile lor cu tr�darea de neam �i �ar�! Dar aceast� migra�ie a neamurilor aryas din tori�tea carpatin� c�tre India, o g�sim consemnat� chiar �n scrierile vechilor greci!!!

Diodor din Sicilia, �n scrierea Biblioteca istoric�, Cartea ll,XXXVlll, ne transmite informa�ii despre originea neamurilor din India scriind: ,,Cei mai �nv��a�i dintre inzi povestesc o legend� pe care este cuvenit s� o �nf��i��m cititorilor. �n cele mai �ndep�rtate vremi, pe c�nd oamenii tr�iau r�zle�i�i doar prin sate, a venit dinspre apus Dionisos cu o puternic� oaste �i str�b�tu �ntreaga Indie, unde nu se afla nici o cetate ce s-ar cuveni amintit� �i ar fi putut s� i se �mpotriveasc�. C�nd, mai apoi, - din pricina ar�i�ei � se porni o molim� care secera pe r�zboinici, Dionisos, ca un �n�elept c�rmuitor, �i duse oastea din c�mpie spre mun�i. Aici, b�t�nd v�nturi reci �i ape repezi curg�nd chiar din izvoarele lor, molima p�r�si tab�ra lui Dionisos. �inutul muntos unde el �i t�m�dui oastea se numea Meros. Apoi zeul a str�ns roadele c�mpului, le-a p�strat �i i-a �nv��at pe inzi me�te�ugul agriculturii. Tot astfel, le-a ar�tat cultura vi�ei de vie �i multe lucruri folositoare vie�ii. Aici el a fost �ntemeietorul unor cet��i vestite, str�ng�nd laolalt� � �n �inuturi mai bine a�ezate � sate �ntregi �i �nv���ndu-i pe oameni a-i pream�ri pe zei. El mai statornici legi �i judec��i, �ntr-un cuv�nt, minunate lucruri fapt pentru care a fost socotit zeu�. Cincizeci �i doi de ani a domnit Dionisos �n India murind la ad�nci b�tr�ne�e. Fiii s�i i-ar fi urmat la domnie, l�s�nd apoi regatul urma�ilor, p�n� c�nd, dup� multe genera�ii, �mp�r��ia lor s-a destr�mat �i fiecare cetate a avut o c�rmuire democratic� Acestea le povestesc locuitorii �inuturilor muntoase ale Indiei.�Vedem c� povestea l�sat� de Diodor, este identic� �n con�inutul ei cu informa�iile din scrierile sanscrite �i cu concluzia englezilor care au scris studiul amintit mai sus. Ne mai spune Diodor c� migra�ia a avut loc �n c�mpiile din vestul Indiei �i datorit� unor molime cumplite, neamurile aryas �i-au p�r�sit cet��ile �ntemeiate �n aceste locuri �i s-au stabilit �n mun�i.

Studiile textelor sanscrite au ar�tat c� migra�ia a pornit din Centrul Europei, de pe tori�tea carpatin� �n jurul anului 2600 �.e.n. Cele dou� mari centre ale culturii antice indiene � Mohenjo Daro �i Harapa � au fost �ntemeiate tot pe la anii 2600 �.e.n. �i au fost p�r�site cam pe la 1800-1700 �.e.n. Semnele folosite �n scrierea din Mohenjo � Daro se g�sesc printre semnele folosite de ge�i pe t�bli�ele de plumb, iar �n cultura str�mo�easc� pe un munte sf�nt se afla M�ru Ro�u sau Pomul Vie�ii! Dar mai avem �i alte dovezi c� migra�ia neamurilor aryas a pornit din Carpa�i.

�n lucrarea Dionysos, autorul Nonus Panopolitanul, ne transmite o legend� despre r�zboiul neamurilor arimine preg�tit �mpotriva indienilor de c�tre Ma sau Cybele, marea zeitate frigian�. O�tirile adunate c�t� frunz� �i iarb� trebuiau a fi conduse de Dionysos, iar primii solda�i chema�i s�nt cabirii care erau faimoasele triburi din Carpa�i ce s-au perindat cu turmele �i obiceiurile lor prin �inuturile din Asia Mic� ajung�nd p�n� �n Egipt. ,,Mai �nt�i din st�nca abrupt� �i sc�p�r�toare de foc a Lemnosului, f�uri furtunoas� arm�, aproape cu un molift mistic din Samos, doi cabiri, fii ai lui Hefaistos, av�nd numele de familiei al mumei lor, pe care Cabiro din Tracia �i n�scu mai �nainte, cerescului f�urar, adic� pe Alcon �i Eurymedon, m�iestru �n fier�rie�. Autorul �i localizeaz� pe cabiri �n Tracia pentru c� a�a erau ei cunoscu�i �n lumea greac�, ce refuza s� recunoasc� orice urm� de cultur� ge�ilor, dar adev�rata lor ba�tin� era la nord de Istru unde apar pe toate monumentele lui Mitra cu numele de Cauti �i Cautipati, adic� Cercet�torul �i Judec�torul.

�n Cartea XLVll a scrierii lui Diodor, acesta ne transmite informa�ii despre insula Sacr� a Cabirilor: ,,S� �ncepem cu Samothrace. Unii afirm� c� aceast� insul� s-ar fi numit odinioar� Samos. Dar acest nume � Samos - a r�mas doar insulei care a fost mai recent locuit�, pe c�t� vreme vechii insule Samos i s-a spus Samothrace, pentru c� se afla �n apropierea Traciei. Locuitorii din Samothrace s�nt b�tina�i �i, de aceea nu exist� nici un fel de legende despre cei dint�i oameni din insul� �i c�rmuitorii lor. Unii spun c� odinioar� i se ziceau Saonesos �i c� abia mai t�rziu, c�nd au venit coloni�tii �n Samos din Tracia a fost denumit� Samothrace. B�tina�ii, au o limb� veche a lor din care foarte multe vorbe s-au p�strat p�n� �n zilele noastre, mai ales cuvinte privitoare la ritualul jertfelor� �i �nc� �nainte de potop a fost locuit�.�

�n Cartea XLVlll, Diodor ne transmite o alt� variant� a legendei cu privire la numele insulei Samothrace �i spune c� el provine de la un conduc�tor Saon care a venit din Tracia �i �mpreun� cu al�ii au colonizat locul. Dar numele de Saon este apropiat de Soin sau Zoin de pe t�bli�ele de plumb, fiind divinitatea lunii �i a rena�terii. C�petenia a �mp�r�it popula�ia insulei �n cinci triburi, numindu-le dup� numele fiilor s�i �i le-a dat legi drepte pentru a se guverna cinstit. Unul din fii, Iasion a luat de so�ie pe Cybele cu care l-a avut pe Coribas iar c�nd a murit a fost trecut �n r�ndul zeilor. Fratele s�u Dardanos, al c�rui neam era la nord de Tracia, �mpreun� cu Cybele �i Coribas ,,au adus cultul Mamei Zeilor �n Asia, statornicindu-se �n Frigia� Dar am�nuntele sfintelor ceremonii nu au fost dest�inuite dec�t celor ini�ia�i �n mistere. Foarte vestite s�nt apari�iile acestor zei � cabirii � cum �i ajutorul minunat pe care ei �l dau celor ini�ia�i, c�nd ace�tia se afl� �n primejdie �i cheam� Nemuritorii s� le vie �n ajutor.� Cabirii �i aveau principalul centru de cult �n insula Samothrace, dar erau cinsti�i pretutindeni �n bazinul Mediteranei, chiar �i �n Egipt, la Memphis, fiind dou� personaje masculine a�a cum apar �i pe iconi�ele de cult ale ge�ilor.

Ca s� ne l�murim mai bine cu mitul Cybelei �i a lui Dionysos, mai dau un fragment din scrierea lui Diodor, Cartea lll,LlX: ,,Muzele n�scocir� sunetul din mijloc, Linos septima, Orfeu �i Thamiris secunda �i ter�a. Apolo �i-a lep�dat cetera �n pe�tera lui Dionisos, iar pe Cybele � pe care o �ndr�gise - a �nso�it-o �n r�t�cirile ei p�n� la hiperboreeni� Frigienii, aduc de asemenea, �n cinstea Cybelei jertfe pe vechile lor altare; �i i-au mai �n�l�at un templu m�re� la Penus �n Frigia, unde se desf�oar� serb�ri �i se aduceau mari sacrificii, Cu acest prilej, regele Midas, �i-a dovedit mult� bun�voin�� prin ajutorul pe care l-a dat.�

Textul ne arat� c� Cybele era foarte venerat� �i la nordul Istrului �n �inutul hiperboreenilor dar sub o alt� denumire, de unde ea a fost dus� la frigieni de c�tre Dardanos �mpreun� cu cumnata sa Cybele �i fiul ei Coribas care a format �i tagma preo�easc� ce slujea pe Mama Zeilor sau Mama P�m�nteasc�.

�i despre Dionysos avem informa�ii �n scrierea lui Diodor �n Cartea lV,lV: ,,Unii povestitori de mituri spun c� ar mai existat �i un alt Dionisos� pe care �l numesc Sabazios. Na�terea lui este sl�vit� �i i se aduc jertfe, primind cinstirile vrednice de o zeitate; dar numai �n timpul nop�ii �i �n mare tain�, deoarece adun�rile care au loc atunci atrag asupra celor ce i-au parte la ele ne�ncrederea �i �njosirea. Se poveste�te despre acest Dionisos c� s-ar fi deosebit mult prin agerimea min�ii lui.� Numele divinit��ii invocat de scriitorul grec este apropiat de cel de pe t�bli�ele de plumb � Zabelo � care era duhul vie�ii �mplinite, al c�ldurii �i maturit��ii, al for�ei �i energiei solare. Iar finalul citatului m� duce la concluzia c� acest Dionysos a condus o�tirile arimine �n frunte cu cabirii din �inuturile Carpa�ilor p�n� �n India �i a dus pe acele locuri cultura de aici ce a rezistat peste timp prin brahmanism, sistem religios cu multe elemente comune �n religia ge�ilor.

Corobor�nd informa�iile transmise de scrierile sanscrite cu cele antice grece�ti, se dovede�te cu toat� puterea adev�rului c� neamurile aryas au plecat din tori�tea carpatin� �n jurul anilor 2600 �.e.n. prin Asia Mic� �i nordul Iranului unde a r�mas amintirea ��rii Aryanam, au f�cut un popas de vreo 800 de ani �n c�mpia de vest a Indiei unde au �ntemeiat o civiliza�ie �nfloritoare, apoi, datorit� unor molime cumplite, au plecat spre mun�ii din nord unde erau mai feri�i de pericolul bolilor din mediul umed al c�mpiei.

Un alt argument al originii lor carpatine este mul�imea de toponime �i hidronime de cca 2500 asem�n�toare limbilor rom�n� �i sanscrit� dar �i cca 1500 de cuvinte ce le au comune cele dou� limbi �i care nu se g�sesc dec�t foarte pu�ine �n latin�. �ns� forma rom�n� a cuvintelor este de cele mai multe ori identic� sau mai apropiat� de sanscrit� dec�t cea latin�, dovedind c� latinitatea rom�nilor nu este dec�t o otrav� cu care ne-au nenorocit min�ile ni�te st�rpituri tr�d�toare care s-au v�ndut Satanei.

Dau �n continuare un mic studiu comparativ �ntre limbile sanscrit� -la st�nga semnului egal, limba rom�n� - la dreapta semnului egal � iar �ntre paranteze s�nt puse explica�iile privind originea cuvintelor dup� DEX. ap, apa = ap�(lat. aqua), apasabda = ap�sat(lat. appensare), akasa*: cer = acas�: loc de ba�tin�, patrie. Arienii ca �i ge�ii se considerau neam scobor�tor din cer(lat. casa), aca�a = acas�(a + lat. casa), acu = acu(eccum modo), adesa = adesa(a + lat. densus), anuma = anume(a + lat nume), ariyanam*: arienii = Aryanam: �ara Zeilor la avestici, �inut din nordul Iranului, a�a = a�a(lat. eccum), balimuca = balamuc(din nume propriu Mamaluc), balaha = balt�(sl. blato), banda = band�(fr. bande), banica = bani��(bg. banica), basma = basm(sl. basni), ban = b�nie(maghiar sau s�rbo-croat ban), balacsa = b�laie(sl. b�lu), bho*: form� de adresare unor indivizi inferiori sau egali = b�: tu(et. necunoscut�), bhoga*: bog��ie = bogat: cu avere(sl. bogatu), bhikku*: c�lug�r cer�etor = bicu: tat�(lipse�te din DEX), bhuh*: a devenit p�m�nt, a murit = buh(et. necunoscut�), bhuhav*: a devenit aer = puhav(sanscrit bhuhav), Bihar*: regiune �n nordul Indiei unde s-au stabilit neamurile aryas = Bihar: regiune administrativ� �n vestul Rom�niei, estul Ungariei �i mun�i �n Apuseni.kala*: negru = kala: pivni�� pentru cereale, groap� �n emegi(fr. cale), cama�a = cama�a(lat. camisia), camera = camer�(fr. camera), cana = cana(bg. cana. Dar bulgarii au venit aici �n secolul Vll, deci rom�nii p�n� s�-i �nve�e ace�ti migratori, beau apa ca dobitoacele direct din balt� sau izvor), capala = cap(lat. caput; p�n� s� vin� romanii eram f�r� cap a�a cum s�nt lingvi�tii care au scris aceste neghiobii), carsu = car(lat. carrus), csha = casa(lat. casa), c�u = ca�(lat. caseus), cazna = cazn�(sl. kazni), carca = c�rc�(s�rbo-croatul krke), cita = ceat�(sl. ceta), ciata = cea��(lat. caecia), cag = chiag(lat clagum), c�mitra = cimitir(neogreac� kimitirion), carvara = curvar(sl. kuruvari), cit*: a g�ndi = citi(lat. citare), Kri�na*: divinitate vedic� foarte veche = crisma/crijma: �nvelitoarea de la botez a noului n�scut cu simboluri religioase pe ea(ukr. krijmo). ksatriya*: aristocra�ia militar� a neamurilor aryas din r�ndul c�rora a provenit at�t Buddha c�t �i contemporanul s�u Mahavira = �atra: clan la ge�i(bg. �atra),dadaca = d�d�ci(neogreac� dada), dar�mi = d�r�ma(lat. deramare) duciaba = degeaba(tr. caba; r�u ne-a�i pocit limba criminalilor), danda*: pedeaps� pentru o fapt� rea dat� cu bastonul = dandana: necaz, bucluc, t�r�boi(tc. tantana), denta = dinte(lat dens), dwar = dor(lat. popular� dolus. Am zis eu c� atunci c�nd nu au cum s-o mai scoat� pe m�nec� o trag pe aceast� f�c�tur� neauzit� �i ne�tiut� de nimeni), dru = drum(sl. drumu), dabba = dub�: temni��; daba la ge�i era cetatea unde se �ineau judec��ile(et. necunoscut�), druh = duh(sl. duhu), duvas = duios(lat. doliosus), dukha*: durere = duc�: plecare, moarte(lat. ducere), dulman = du�man(tr. d��man), dur = dur(lat. durus), dura = dura(lat. dolare), fala = fal�(sl. hvala), vrate = frate(lat. frater), gaura = gaur�(lat. avula), gatejas = g�teje(sl. gati), ganaca = genunchi (lat. genuclum), gingina = gingie(lat gingiva), gora = gur�(lat. gula), gutto*: lege sau doctrin� religioas� = got�: zi de post(nu este �n DEX),haia = hai: cuv�nt cu care se �ndeamn� caii la drum(et. necunoscut�), han = han(tr. han), hotu = hotar(maghiarul hotar), cirana = hrana(sl. hrana), ecata = iac�t�(et. necunoscut�), jadu = iad(sl. iadu), Yama*: zeul mor�ii = iama: a distruge(tc, yama), yuga: v�rst� = Iuga(nu este �n DEX), i� = ie�i(lat. exire), ianma = inima(lat. anima), iub = iub(sl. liubiti), aderat = �nd�r�t(lat. inderetro), angiras = �nger(lat. angelus), antarita = �nt�ri(et necunoscut�), invati = �nv��a(lat. invitiare), jwala = jale(sl. jali), jagdi = jigodie(maghiarul zsigora), yuga = jug(lat. jugum), jurya = jura(lat. jurare), lab = lab�(maghiarul lab), la�ua = la�e(et. necunoscut�), lamba = limba(lat. lingua), lip*: mizerie, a unge, a m�nji = lip: jeg, mizerie(ukr. lep), loca = loc(lat. locus), lup = lup(lat. lupus), lupta = lupta(lat. luctare), mahal*: mare = mahal: mare �i greu(lipse�te din DEX), man*: a g�ndi = mana: rod, frupt, bel�ug(sl. mana), mata*: mam� = mata: formul� de polite�e(et. necunoscut�), mardala = mardeal�(�ig�nescul mardo), mazara = maz�re(albanezul modhull�), meduva = m�duv�(lat. medulla), magarc = m�gar(bg. magare), mre� = m�re�(lat. mas), mandra = m�ndru(sl. mondru), mauna*: leg�m�ntul t�cerii = mau: glas, vigoare, a lua maul � a reduce la t�cere(et. necunoscut�), min*: a str�luci = meni: a vr�ji(sl. meniti), m�ndza = m�nz(albanezul m�s), mladihta = ml�di��(sl. mladu), mosur = mosor(tr. masura), muherea = muiere(lat. mulier), musti = must(lat. mustum), mustaca = musta��(lat. mustacea care �nseamn� pr�jitur�), mutu = mut(lat. mutus), murta = mutra(neogreac� mutra), naiba = naiba(et. necunoscut�), nas = nas(lat. nasus), namata = n�mete(bg. namet), narabu = n�rav(bg. n�rav), natha*: st�p�na = nata: femeie adult�(lat. natus), niroda = n�rod(bg. neroda), napat = nepot(lat. nepos), navasti = nevast�(sl nevesta), nacta = nagta,noapte(lat. noctis), n�ra = nor(lat. nubilum), nama = nama,nume(lat. nomen), avi = oaie(lat. ovis), obositi = obosi(bg. oboseia), abadda = obad�(sl. obedu), acara = ocar�(sl. ocariati), oka*: loc de �edere = oca: unitate de m�sur� din vechime(tc. okka), onam*: a curba, a �ndrepta = onanii: om ur�t, pocitanie, ar�tare(et. necunoscut�), odaia = odaie(bg. odaia), odor = odor(sanscritul odor), om = om(lat. homo), omlet = omlet�(fr. omelette), opariti = op�ri(bg. oparia), upanaha = opinca(bg. opinka, adic� ce purtau ge�ii de pe columna lui Traian nu erau opinci?), ortac = ortac(sanscrita ortac), ostaviti = ostoi(sl. ustoiati), a�travi = otr�vi(sl. otraviti), pakati*: fapte necugetate, fapte sau g�nduri rele = pacatui: a face p�cate, a gre�i(lat. peccatum), pala = pal�,palo�(tr. pala), pandur = pandur(maghiarul pandur), paperuda = paparud�(bg. peperuda), para = par(lat. palus), paradina = paragina, paradit(et. necunoscut�), partac = partic,parte(lat. pars), pacata = p�cat(lat. peccatum), pacala = p�cal�(et. necunoscut�), palita = p�lit(sl. paliti), pa��mi = p��i(lat. pateo), piya*: persoan� �ndr�git� = pio: iubitor de Dumnezeu(nu este �n DEX), p�ca = pace(lat. pacis), pingala*: �n budism este unul dintre canalele energetice situat pe coloana vertebral� = pingal�: imagine, pictur�, a se g�ti(cuv�ntul nu exist� �n DEX). pita*: tat� = pita: p�ine, mijloace de existen��, pitar � brutar(bg. pita), piti*: refugiu, ad�post = piti: a ascunde, a dosi(sl. pitiku), ipangea = pingea(tr. pen�e), pisa = pisa(lat. pinsare), pluta = plut�(bg. pluta), pama = poam�(lat. poma), pad = pod(sl. podu), povam�na = poman�(sl. pomenu), prada�i = pr�da(lat. praedare), pras = praz(bg. praz), Prajapati*: focul casei sau focul p�rin�ilor ori a str�mo�ilor = praji(sl. prajiti) + pati(lat. pati), parihana: c�dere, nenorocire, degenerare = prihan�: necinste, p�cat(ukr. pryhana), prap�de = pr�p�di(bg.propadam), prasara = pres�ra(et. necunoscut�), priatama = prieten(sl. priiateli), pr�ns = pr�nz(lat. prandium), Radha*: p�stori�� din Veda = Rada(et. necunoscut�), rasa*: dans asem�n�tor cu hora, �nchinat lui Kri�na = rasa: de soi, bun(fr. race), rai = rai(sl. rai), ram = ram(lat. ramus), ravana = rav�n(sl. ravinu), racita = r�ci(lat. recens), rabos = r�boj(bg. rabo�), r� = r�(lat. reus), risipati = risipi(bg. rasipia), rabi = robi(sl. robu), rud = rud�(bg. roda), rage = ragea,rug�(tr. rica), ramana = rum�n(lat. romanus), rupa = rupe(lat. rumpere), sac = sac(lat. saccus), salb� = salba(lat. subalba), sara = sare(lat. salis), saddha*: credin��, virtute = sadea: curat, pur(tc. sade), sadhu*: om sf�nt = sade: buta�i de vi��-de-vie, r�sad(sl. sadu), sagga*: plin de bucurie = �ag�: glum�(bg. �ega), samma*: observa�ia sau judecata corect� = sam�: recenzare pentru impunere (maghiarul szam), samana*: ascet care a �nvins dorin�ele prin practici austere = samana: a pune s�m�n�a �n ogor(lat. seminare), soma*: b�utura care aduce nemurirea = sam�: judecat�, moarte(maghiarul szam) swah*: a devenit cer = suav(fr. suave), s�man*: denumirea jertfei adus� zeilor sau f�cut� pentru sine = sam�n: asem�n�tor(lipse�te din DEX), Santo*: om bun sau de valoare, vine din verbul a fi �i desemneaz� pe omul care este cu adev�rat Buddha �i arhant. Str�lucirea lor divin� vine din aura pe care o au �n jurul capului = Sento/Sinto: Creatorul sau Dumenzeu �n religia ge�ilor(lat. sanctus), sarmani*: c�lug�ri care tr�iesc cu foarte pu�in = sarmani: lipsi�i de surse de existen��, nec�ji�i(bg. siromah), Soma*: zeul lunii unde se duc sufletele mor�ilor = somna: a dormi(nu este �n DEX), sara*: miezul sau esen�a lucrurilor = sara: perioad� de zi, �n antichitate ziua �ncepea diminea�a(lat. sera), sthavira*: ferm, stabil = stav�r: statornicie, fermitate (nu este �n DEX), sukha*: fericire = suc�: poft�, ambi�ie(nu este �n DEX), samana = sem�na(lat. similare), saptanahan = saptam�na(lat. septimana), sar = s�ri(lat. salire), sac�tura = sec�tur�(lat. siccare), sacura = secure(lat. securis), asfant = sf�nt(lat. sanctus), smarana = smerenie(sl. sumeriienie), swar,sura = sor,soare(lat. sol), sw�rta = soart�(lat. sors), spuz = spum�,spuz�(lat. spudia), st�na = st�na(et. necunoscut[), stapana = st�p�n(et. necunoscut�), strig = striga(lat. strigare), struguhuri = struguri(et. necunoscut�), stupa = stup(lat. stypus), sulica = suli��(sl. sulica), sumanas = suman,sucman(bg. sucmanu), supa = supa(fr. souper), surata = surat�(lat. soror), surpa = surpa(lat. subrupare), sant = sunt(lat. sunt), sag = �ag(bg. �ega), s�eua = �eaua(lat. sella), sir = �ir(et. necunoscut�), �ira = �ir�(lat. sira), �abda = �oapt�(bg. septia), suamunita = �oim�ni��(maghiarul solyom), �uba = �ub� (maghiarul suba), �u�ana = �u�anea(tr. �i�ane), taj*: durere = t�nj: durere, suferin��(sl. tonziti), tapa*: flagelare, suferin�� = tap�: t�ietur� sub form� de pan�, f�cut� �n trunchiul unui copac(et. necunoscut�), tar = tare(lat. talem), tai = t�ia(lat. taliare), tavur = taur(lat. taurus), tarapania = tarapana(tr. tarabhane), taua = t�u(maghiarul to), tuaca = teac�(lat. theea), temei = temei(sl. temeli), titthiya*: clevetitori, conspiratori = titii: a �opti(nu este �n DEX), t�rta = t�rti��(bg. t�rtica), tob� = tob�(maghiarul dob), trgovanie = t�rgui(sl. trugovati), ticva = tigv�(bg. ticva), tabar = topor(sl. toporu), trasnai = tr�sn�i(sl. tresnonti), tr�sati = tres�ri(fr. tressaillir), tripitaka*: trei co�uri = tri(lat. tres) + pitaka. co�ul disciplinei pentru c�lug�ri, co�ul doctrinelor filozofice, metafizice �i religioase, pitac�: act oficial, porunc� scris�, scrisoare(sl. pitaku), tulpinia = tulpin�(bg. tulpina), tara = �ar�(lat. terra), tarc = �arc�(maghiarul szarka), �inta = �inta�(sl. centa), dumbra = umbra(lat. umbra), val�cica = ulcic�(lat. ollicella), udaca = uda(lat. udare), udhar = uger(lat. uber), urda = urd�(et. necunoscut�), ura = ur�(lat. horrire), urdu = urgie(lat. orgia), urias = uria�(maghiarul orias), urs = urs(lat. ursus), usc = usca(lat. exsucare), vadava = v�duva(lat. viduus), vad�mi = vatama(lat. victimaare), vale = vale(lat. vallis), vama = vama(maghiarul vam), vatra = vatr�(albanezul vatr�), vepas = v�paie(albanezul vap�), varasati = v�rsa�i(lat. versare), vartena = v�rtej(bg. v�rtej), vanada = v�nat(lat. venare), v�rbu = v�rf(sl. vruhu), var�mi = v�r�(sl. vreti), v�rta = v�rtos(lat. virtus), dzambai�mi = z�mbi(sl. zonbi), soma = zeam�(lat. zema), sares = zer(et. necunoscut�), dziua = ziua(lat. dies), dzurba = zurb�(tr. zorba).

S�nt un total de 266 cuvinte, din care, cu pretins� origine latin� s�nt 101 cuvinte, 90 au r�d�cini �n slav�, bulgar�, s�rbo-croat�, 13 vin din turc�, 13 din maghiar�, 8 din francez�, 4 din albanez�, 3 din neogreac�, 2 din sanscrit�, 22 au origine necunoscut� �i 10 nu s�nt incluse �n DEX! Dac� facem un raport statistic, avem 38% cuvinte provenite din latin�, 34% din cuvinte vin din limbile slave, 8% au origine necunoscut�, 5% vin din maghiar� �i turc� iar 15% din cuvinte vin din alte limbi sau nu s�nt incluse �n DEX. Ilustrele noastre c�p���ni academice din domeniul istoriei �i lingvisticii sus�in c� din limba vorbit� de str�mo�ii mei ge�i � ei au de str�mo�i colonii colora�i �n st�p�ni � nu s-a p�strat mai nimic �n limba rom�n�! Ar fi vreo 60-70 de cuvinte, cam 0,0001% din fondul lingvistic �i cam at�t.

Dac� situa�ia ar fi cea prezentat� de ei �n DEX, atunci ar trebui s� vorbim de un dialect latino � slav, care s-a format nu se �tie c�nd �i nu se �tie unde! Aceast� dogm� satanist� sluje�te perfect planul ��rp�riei iezuite care a trimis cioporul de ,,doctori ardeleni� s� ne ,,lumineze� trecutul, dar numai dup� mintea �i interesele lor dr�ce�ti. Dar f�c�tura sluje�te la fel de bine �i ��rp�riei iahviste care �nc� mai strig� �in�ndu-se de toartele cerului, c� plaiurile mioritice au fost ocupate la �nceput de ei, iar noi am scos nasul �n istorie, cam la o mie de ani dup�, �i, i-am tot p�duchit p�n� ce, s�racii de r�ul nostru au trebuit s� plece c�tre r�s�rit. Dar ei nu �i-au uitat niciodat� drepturile naturale �i istorice, rezultate din faptul c� au pus primii piciorul pe gura de rai de la nordul Dun�rii!

Dac� citim cu aten�ie cuvintele �n sanscrit� �i rom�n� constat�m c� forma lor fonetic� �i semantic� este identic� sau foarte asem�n�toare, pe c�nd forma din pretinsa lor origine latin� este foarte diferit� fonetic iar semantic, multe cuvinte au �n�eles diferit de celelalte dou� limbi. Explica�ia este foarte simpl� dac� se lucreaz� cu logic� �i cu adev�r! Neamurile arimine � aryas � c�nd au plecat din Carpa�i, erau o urdie de pr�d�tori care au cucerit India, devenind st�p�nii ei, cum i-a consemnat �i istoria. Fiind casta conduc�toare ei �i-au p�strat mult� vreme, f�r� influen�e de la b�tina�i, limba �i cultura brahmanic�. Migra�ia �n peninsula italic� s-a f�cut de c�tre un grup mai mic de indivizi, care, pe parcursul timpului au suferit mai multe influen�e lingvistice �i culturale, de aceea latina este mai dep�rtat� de rom�na veche dec�t sanscrita.

Povestea coloniz�rii provinciei romane Dacia, cu italici, este o minciun� a lui A. T. Laurian �i clicii lui de lepre tr�d�toare. De�i B. P. Ha�deu le-a demascat minciuna, ,,adev�rul� a r�mas tot cel pl�smuit de ei, pentru c� erau sprijini�i politic de ciocoimea liberal�, care le-a institu�ionalizat cuibul lor dr�cesc �n numita Societatea Academic� Rom�n�, mai t�rziu Academia Rom�niei, unde s-a f�cut toat� m�r��via! Aceast� practic� a n�scocirii de institute � de tracologie, de studiere a comunismului, de studiere a holocaustului, de studiere a religiilor, de studiere a revolu�iei rom�ne, de studiere a limbii rom�ne � nu s�nt dec�t cuiburi sataniste, prin care, leprele care de�in puterea �n Rom�nia, urm�resc s� �in� �ntr-o �ndobitocire total� poporul rom�n! Faptul c� slavii din sudul Dun�rii au at�t de multe cuvinte comune cu limba rom�n� � dar �i dansuri �i obiceiuri - este dovada slaviz�rii ge�ilor din aceste �inuturi dup� secolul Vll c�nd migratorii veni�i din regiunea Uralilor s-au a�ezat aici.

�n prezent majoritatea istoricilor str�ini accept� ideea c� patria de origine a neamurilor aryas a fost regiunea Carpa�ilor dar umbl� cu p�rul �n ochi �i nu vreau s� vad� c� sanscrita are prea multe asem�n�ri cu limba rom�n� veche �i sumeriana ca s� poat� ignora originea lor comun�. Cei mai �nver�una�i adversari ai acestei idei s�nt germanii care �i acum sus�in c� patria neamurilor aryas este sudul M�rii Baltice, iar ei s�nt adev�ra�ii urma�i de�i �n germana veche s�nt foarte pu�ine cuvinte ce se aseam�n� cu sanscrita, fa�� de limba rom�n�. Dar ei de fapt �i sus�in minciunile de la sf�r�itul secolului XlX, c�nd au n�scocit limba indo-european� �i gramatica ei, iar acum le vine foarte greu s� accepte c� �i-au f�cut din minciun� o adev�rat� �tiin��. Ivri�ii �i-au f�cut din minciun�, un puhoi de revela�ii dr�ce�ti. Din aceast� nebunie a minciunii indo-europene, germanii �i-au mai scos un fum turbat numit arianism �i astfel Hitler a trimis �n anul 1939 o expedi�ie de arheologi �n Tibet s� caute potcoave de cai mor�i ale neamului lor str�vechi, aryas. Nefiind prezen�i la �mp�r�irea ru�inii, dup� ce englezii le-au turnat niscai otrav� �n cupa gloriei mincinoase, �i v�z�ndu-se socoti�i la scurt, germanii au �ntors bidiviii vechilor indo-europeni cu 180 de grade, �ndrept�ndu-i cu d�rlogii c�tre India, le-au f�cut o suflare focoas� sub coad�, i-au mai hr�nit �i cu ceva jar pentru drum, �i apoi le-au dat bice, astfel ajung�nd zmeulenii lor taman �n mun�ii unde i-a descoperit istoria. Nebunia se explic� prin ideea imperialismului german din secolul XlX �i prima parte a secolului XX, c�nd ei se considerau urma�ii de drept a imperiului roman �i vrednici ucenici ai culturii antice grece�ti.

C�nd Dumenzeu ��i r�t�ce�te pu�ina minte, nu po�i dec�t s� gre�e�ti!

�i tot culturnicii occidentali prin pricepu�ii lor germani au scornit elenismul, ca o curiozitate spiritual� a armatelor lui Alexandru Macedon ce au creat un vast imperiu, nu cu sabia �i jaful ci cu cultura greac� �i f���rnicia lor proverbial�! Diodor �n scrierea amintit� mai sus, Cartea l,XLlV, dup� ce aminte�te de perioada mitologic� a istoriei Egiptului, el spune c� �ara a fost c�rmuit� de regi din neamul omenesc vreme de aproape cinci mi de ani, din care mai to�i ai fost b�tina�i �i numai pu�ini din Etiopia, Persia �i Macedonia. ,,�n sf�r�it macedonenii c�rmuir� Egiptul �i st�p�nirea lor �inu dou� sute �aptezeci �i �ase de ani. �n tot restul timpului regii au fost de neam din Egipt �i cu to�ii num�r� patru sute �aptezeci de regi �i cinci regine. Preo�ii au �nsemnat �n c�r�ile sfinte istoria lor �i, din cele mai �ndep�rtate vremuri au �ncredin�at-o urma�ilor.� Cum Diodor �i-a scris Biblioteca istoric� pe la anii 50-30 �.e.n. este exclus� vreo confuzie a celor care au �ntemeiat imperiul macedonean, �i nu elenist cum spun f�c�torii de istorii n�scocite �i pocite, ei fiind ariminii din Macedonia �i nu grecii de pe unde s-ar fi aciuat ei pentru negustoriile pe care le puneau la cale. C�nd Alexandru, aflat �n campanie �n imperiul persan, le-a cerut grecilor s� trimit� �i ei trupe, ace�tia au refuzat.

Mai amintesc pe tracul arimin Hecateu din Abdera, ora� �n Tracia, care a tr�it la Alexandria �n Egipt �n secolele lll-ll �.e.n. �n timpul domniei regilor Ptolomei �i unde a scris �n greac� dou� tratate, respectiv, Despre hiperboreeni �i Despre Egipt sus�in�nd c� filozofia greac� vine de la aceste dou� popoare dar �i alte lucruri foarte sup�r�toare pentru urechile sub�iri ale altora. Dac� el ar fi fost elenist a�a cum bat c�mpii culturnicii n�scocitori, atunci ar fi c�ntat pe greci la ceter� de asurzea lumea dar el a scris despre neamul lui str�bun � hiperboreenii � pentru a-l cinsti prin munca sa. �i i-a mai cinstit pe egiptenii cu care a constatat c� se �nrude�te prin limb� �i unele obiceiuri, chiar dac� primii macedoneni au ajuns pe Nil cu sabia pentru a-i alunga pe per�i. Dar grecii, p�n� pe la mijlocul secolului Vl �.e.n. nu prea aveau cu ce s� se b�rzoaie �n fa�a altora �i o spune chiar unul dintre marii falsificatori de istorii din antichitate.

Eusebiu din Cezareea �n lucrarea Cronica 1 scris� pe la �nceputul secolului lV, la p. 225 reproduce �n fragment din Cartea Vll, parte din lucrarea lui Diodor amintit� mai sus, astfel: ,,Din aceea�i scriere a lui Diodor, pe scurt, despre intervalele de timp �n care St�p�nii M�rii au de�inut suprema�ia maritim�. Au st�p�nit marea dup� r�zboiul troian: lidienii �i meonii 92 de ani, pelasgii 85 de ani, tracii 79 de ani, rodienii 23 de ani, frigienii 25 de ani, ciprio�ii 33 de ani, fenicienii 45 de ani, egiptenii � ani, milesienii 18 ani, carienii - de ani, lesbienii 68 de ani, foceenii 44 de ani, samienii � de ani, lacedemonienii 2 ani, naxienii 10 ani, eretrienii 15 ani, egine�ii 10 ani, p�n� c�nd Xerxe a trecut pe cel�lalt mal.� Din aceast� �n�iruire de date rezult� c� grecii s-au impus pe mare cu mai pu�in de 100 de ani �nainte de invadarea peninsulei de c�tre per�i la anul 481. Informa�ia poate fi considerat� corect� pentru c� to�i anii men�iona�i de Eusebiu, aduna�i �mpreun� cu anul 481 dau 1030, dat� apropiat� de 1130-1200 c�nd a avut loc r�zboiul Troiei Un alt citat al aceluia�i Eusebiu din Cezareea tot din Cronica 1, reproduce dup� Diodor �i scrie ,,De la Caranos care a fost �nt�iul rege al macedonenilor �i p�n� la Alexandru � cel care a supus meleagurile Asiei � se num�r� dou�zeci �i patru de regi. Anii care s-au scurs �n acest r�stimp s�nt patru sute optzeci.� Nici urm� de eleni �i nici de elenism, de�i am�ndoi erau greci �i tr�geau la greu la falsificarea istoriei neamurilor arimine, pentru ei eviden�ele erau prea mari ca s� poat� fi ascunse a�a cum se �nt�mpl� ast�zi.

Dar �ncep�nd cu secolul XlX, toate inscrip�iile descoperite care erau scrise �n frigian�, trac�, bess�, get� sau rom�na veche de pe t�bli�e, au fost citite prin limba greac�! Din acest fluviu de falsuri am s� dau doar c�teva exemple. Pe o moned� a unui rege odris din secolul lll �.e.n, apare pe revers un vas cu dou� toare mici iar deasupra gurii acestuia s�nt scrise literele KO. Pe laterala st�ng� sub toart� este litera T, iar pe laterala dreapt� �n aceea�i pozi�ie este litera O. Cuv�ntul scris este koto, dar pricepu�ii l-au citit Cotys, fiind numele regelui! Ori vasul respectiv era vasul cunoa�terii din religia ge�ilor iar cuv�ntul koto are sensul de caut� sau cerceteaz� a�a cum se mai folose�te �i ast�zi. Alt exemplu este un vas din secolul Vl �.e.n. care are o scen� cu Hercule care c�s�pe�te un centaur. Meseria�ii �n citit spun c� centaurul se nume�te Nessos, dar �n partea dreapt� a capului centaurului scrie GETOS. Arheologii turci au descoperit �n anul 2003, �n centrul podi�ului Anatolie, o re�edin�� princiar� frigian� din secolul X �.e.n. unde au g�sit �i mai multe inscrip�ii. Toate au fost citite prin limba greac�, de�i ace�tia au folosit alfabetul abia �n secolul Vlll �.e.n. �i atunci foarte rar �i st�ngaci. Cam a�a a fost scris� istoria veche a Europei, dup� interes �i preten�ii, iar adev�rul a fost folosit tocmai pentru a justifica acest gen de a institu�ionaliza minciuna.

Dup� latinitate, o alt� sminteal� n�scocit� a �nceput s� dea iama prin min�ile r�t�cite ale unor pretin�i istorici, aleg�ndu-ne de aproape o sut� de ani cu nebunia tracist�. P�rin�elul acestei gol�nii f�r� seam�n este ,,marele� � dup� preten�ia lui � istoric Vasile P�rvan cu f�c�tura numit� Getica, o adev�rat� evanghelie �nchinat� sf�ntului Tomaschek, mentorul s�u �n tracism. Lucrarea a fost tip�rit� �n anul 1926 la Cultura Na�ional�, funda�ie al c�rui pre�edinte era chiar P�rvan, fiind stipendiat� de marea finan�� mozaic� din Rom�nia, primind premiul Academia Rom�n� unde autorul era membru. Scrierea, de�i este un tratat de arheologie a sitului de la Cr�sani cercetat de P�rvan, s-a dorit un r�spuns al speciali�tilor �n istorie contraf�cut�, �mpotriva diletan�ilor care s-au l�sat aburi�i de ,,romanul fantastic� al lui N. Densu�ianu.

Din con�inutul c�r�ii, mai pu�in de un sfert trateaz� probleme de istorie, restul este un studiu de arheologie, �i doar at�t! Cartea este aproape un omagiu adus istoricului german Tomaschek � proorocul mincinos al tracismului � autorul lucr�rii Die alten Thraker. �ntr-o total� contradic�ie cu bunul sim�, P�rvan preia din cultura occidental� a secolului XlX �i �nceputul celui urm�tor ideea indo-europenismului o v�ntur� �i peste Carpa�i, sco��nd din p�l�ria m�iastr� pe tracii care au luat �n st�p�nire �inutul unde se g�sea un neam numit ge�i de c�tre greci, chiar dac� elenii spun altceva �i de aici nebunia c� s�ntem urma�ii primilor cuceritori care, s-au prostituat �i �n fa�a romanilor �i din aceast� dev�lm�ie degradant� a ie�it poporul rom�n! Nu are zguduiri de con�tiin�� c�nd �i d� singur cu st�ngul �n dreptul, consider�ndu-i pe to�i ni�te novici �i diletan�i ce nu au cum s� r�sufle ,,aerele tari� ale �n�elep�ilor cu care el poate sta la cioace! Pentru a dezv�lui falsurile �i nebuniile acestui pretins singur istoric al rom�nilor, voi lucra cu ,,marfa clientului� folosind trase/citate din Getica, considerat� �nc� de majoritatea istoricilor din Rom�nia drept o carte fundamental�!

La p. 9 avem: ,,Prin anii 1000 �.e.n. �nflorea �n �inutul dintre ultimele prelungiri ale Alpilor, deoparte, Carpa�ii Nordici cu Gali�ia �i Bucovina de alt� parte, �n sf�r�it regiunea c�tre Nistru �i Dun�rea de Jos, ca limit� de est �i sud, ultima �i cea mai dezvoltat� form� a civiliza�iei bronzului. Creatorii ei erau un popor unitar a c�rui na�ionalitate se va defini u�or la cele ce urmeaz� �i ne dezv�luie numele misteriosului neam la p. 172 ,,Am v�zut mai sus c� prin anii 1000 �.e.n. locuia �n Dacia poporul Thracic pe care-l cunoa�tem mai t�rziu prin istoricii greci sub numele de ge�i�. Aceea�i thraci nordici de la anul 1000 au trebuit s� locuiasc� �n Carpa�i �i la anul 1400 �.e.n�� Revin pentru l�murire la p. 9: ,,�n continuare cu acest popor, locuiau de la Nistru (Herodot lV, 11) �i p�n� la Don �i �n �inutul Cubanului(Herodot lV,12), ocup�nd tot ��rmul nordic al M�rii Negre, cimerienii. Ace�tia � dup� toate semnele � par a fi fost traci�.

Dac� aceste dou� civiliza�ii existau �n acela�i timp �i nu s-a cunoscut nici o penetrare a cimerienilor spre vest �n acel timp, de ce s� fie �i ei tracii iubi�i de Tomaschek �i clica lui de �n�elep�i din care bine�n�eles f�cea parte �i P�rvan? Dau mai departe trasul din pagina amintit�. ,,Civiliza�ia bronzului reprezentat� de ei era foarte asem�n�toare celeia din masivul carpatic. Se pare c� ei locuiau aici �nc� de prin al 16-lea veac �.e.n. De asemenea, resturile arheologice arat� c�, cel pu�in de pe la �nceputul mileniului al ll-lea �.e.n. locuise �i �n Carpa�i cu civiliza�ia original� a bronzului acel neam al c�rui nume �nc� nu l-am spus�.�, dar l-am adus eu de la pagina 172.

Pe ce considerente i-a f�cut pe cimerieni �i traci ,,�n�eleptul� nostru nu ne spune iar argumentul ,,par a fi fost traci� este bun doar �n pove�ti. Ne mai zice marele descoperitor de sfinte adev�ruri: ,,Cam tot de prin anii 1600 �.e.n. �ncep �ns� �i marile mi�c�ri de migra�iune ale arienilor-iranieni din Asia Central� spre Vest� migra�iile ariene spre Apus, �ncepute �nc� de pe la 1600 �.e.n. transplanteaz� pe iranieni at�t �n sud-estul c�t �i �n nordul M�rii Negre cu mult �nainte de anul 800�. A�a, s� ne deslu�im cu n�r�va�ul istoric, ace�ti cimerieni au ap�rut pe la 1600 �.e.n. dar nu ne spune dac� erau �i ei indo-europeni sau niscaiva b�tina�i la fel �i pentru popula�ia din Carpa�i �i marile �mprejurimi care parcurg �mpreun� cam acela�i timp istoric. �i, la aceea�i pagin� continu� specialistul pentru a-i rupe pe diletan�i: ,,Totu�i resturile arheologice scythice � databile � nu �ncep �n sudul Rusiei dec�t �n secolul Vll. Iar �ntinderea scythilor �n Europa estic� �i central� este complet�, p�n� la Oder, la Adriatica ori �n Thracia, abia �n secolul Vl �.e.n. Prezen�a scythilor �n Ardeal se verific� tot �n secolul Vll. Este clar deci, c� mult �nainte de sec. Vll trebuia s� �nceap� aceast� evolu�ie cultural�., pe care �n secolul Vll noi o g�sim pretutindeni gata� Dar mai e �i un foarte interesant argument arheologic, care arat� c� �ntre anii 1000 �i 900 au trebuit s� �nceap� turbur�rile din Estul Europei, fire�te �nt�i deplas�rile violente cimeriene spre vest, iar apoi cu �ns�i n�v�lirile scitice�. Ne spune totu�i la p. 10: ,,�n sec. Vlll, cimerienii rup�nd cu ei �i pe thraci Treres, ajung cu invaziile lor �n Asia Mic�(Strabo, l, 3,21)�Aceast� turburare, �i ca urmare, din Dacia spre nordvest, vest, sudvest �i sudest � a�a cum fuseser� �mpin�i �i cimerienii � de sci�ii �ndrepta�i �n acelea�i direc�ii, este ea confirmat� prin vreun fapt geografic-etnografic incontestabil? Ori, cumva, trebuie s� socotim, dup� cei mai mul�i �nv��a�i, cu tot cu Reinecke �i Ebert, c� sci�ii n-au g�sit �n Dacia pe daco-ge�i ci alte popoare?�

P�n� �i P�rvan se afl� aici �ntr-o mare dilem�: erau geto-dacii �n Carpa�i c�nd au dat peste ei tracii-cimerienii sau nu? Ai senza�ia c� �n Dacia a avut loc o mare catastrof� �i toat� popula�ia s-a �mpr�tiat �n cele patru z�ri sau chiar mai r�u. �i pentru a le face �n ciud� �n�elep�ilor germani, spune la p. 173: ,,Thracii indo-europeni a�ez�ndu-se �n Carpa�i peste popula�ia local� au primit fire�te �n conlocuirea cu ea diferite g�nduri �i forme ale vie�ii acesteia. Treptat, ca �i �n Grecia, au desna�ionalizat-o; dar, ca exemplu, cultul principal al aborigenilor pentru Marea Zei�� subp�m�ntean�, a crea�iei �i rodirii l-au p�strat mai departe�. A uitat c� pe cimerieni i-a f�cut mai �nainte traci iar indo-europenii erau alte semin�ii dup� cum scrie chiar el, �n Carpa�i exist�nd o popula�ie �naintea venirii tracilor! �n alt� parte a c�r�ii spune c� �ntre cultele tracilor �i a daco-ge�ilor exist� diferen�e at�t de evidente �nc�t ele nu pot fi explicate dec�t printr-o deosebire foarte marea a culturilor unde s-au format �n �inuturi diferite. �l cheam� iar�i pe proorocul Tomaschek, dar de data aceasta ca s�-l critice pentru c� nu a b�gat bine m�na �n p�l�ria cu minuni de unde a scos ceva care nu are trecere pe sub nasul vajnicului mioritic.

La p. 73 scrie: ,,Tomaschek, sus�ine poate cu dreptate, c� masivul carpatic a fost poate dintre �nceputurile indo-germanice, tracic. Acolo unde �ns� ni se pare c� Tomaschek gre�e�te, e c�nd identific� pe ge�i cu thracii �i dimpotriv�, desparte pe thraci de moesi �i phrigi. Astfel �i ia singur posibilitatea unei stratific�ri de migra�ii nord-thracice, analoage celor elenice: l ahei, ll dorieni � adic� l micenieni; ll ge�ii din epoca cimerian� �i continu� cu aceast� aiureal� mai departe la p. 81: ,,De fapt, �ns�, nordul acesta mai tr�ia �nc� �n mo�tenirea str�lucitului mileniu al ll �.e.n., c�nd thracii alc�tuiser� �n epoca micenian�, una �i aceea�i str�lucit� civiliza�ie, cu grecii de o parte, cu phrigienii de alta�.�i la p. 164: ,,�i Herodot ne d� o bun� indica�ie c� cimerienii nu locuiser� la apus de Nistru, c�, deci prin anul 1000 �.e.n., ge�ii se aflau pe acelea�i locuri �n �ntreaga Gali�ie �i Moldov�, pe tot cursul Nistrului p�n� la mare�.

Parc� suferind de un adev�rat delir generat de infailibilul argument ,,a fost poate�, ne mai lumineaz� cu revela�iile personale de la p. 26: ,,C� �ara locuit� de scythi a fost �nainte a cimerienilor, c�nd scythii nomazi au pornit din cauza masage�ilor, peste Araxes spre Vest, cimerienii n-au fost uni�i ca s� le reziste, ci s-au certat �ntre ei �i �i-au ucis pe �efii lor, cari voiau s�-i m�ne �n lupt� �i i-au �nmorm�ntat pe malurile Nistrului, iar mormintele lor se vedeau �nc� pe vremea lui Herodot� De alt� parte migra�ia sthytilor[agat�r�i] nu se oprise �n Carpa�i, ci tocmai �n Rhodope �i la Marea Egee, c�tre gura r�ului Nestos, unde ei �mpinseser� cu din�ii �i triburile getice, pe care le constat�m prezente aici de prin anul 500 �.e.n.� Dar povestea lui Herodot se refer� la evenimente din secolele Vlll-Vll �.e.n.! Pentru a �ndep�rta cea�a din mintea noastr� ne mai spune magistrul la p. 28: ,,De aceea superfluu s� chem�m �n ajutor legenda Argonau�ilor pe Dun�re �n sus �i denumirea insulei Istria din fundul Adriaticii dup� numele thracic al Dun�rii, pentru a �n�elege c� sci�ii ajun�i aici �n masivul carpatic, au dat aici peste un mare popor , cel getic, pe care pe de o parte l-au supus, pe de alt� parte l-au �mpr�tiat p�n� departe, fie f�c�ndu-l s�-�i caute la r�ndul lui alte p�m�nturi, fie, mai ales, lu�ndu-l cu ei prin expedi�iile prin vecini�.

Voi face o cronologie a informa�iilor a�a cum le-a prezentat P�rvan; pe la 1600 �.e.n. apar �n arealul din nordul M�rii Negre pe fluviul Nistru, cimerienii iar vecinii lor spre vest s�nt ge�ii sau tracii care se �ntindeau p�n� c�tre Tisa �i chiar mai �ncolo. �n aceea�i perioad� tot el aminte�te pe indo-europenii care ridic� praful timpului de pe uitata Europ�, dar nu ne spune dac� ace�tia s�nt chiar cimerienii sau alte semin�ii bulucite la por�ile istoriei. Sub luminarea istoricilor germani �i nume�te pe ace�ti cimerieni traci, dar �n aceast� oal� �i bag� � f�r� a-i �ntreba ce hram poart� � �i neamurile din Carpa�i! �i a�a, dintr-un condei i-a f�cut pe ge�i drept traci, ba �nc� spune c� ace�ti traci din Carpa�i au mai fost cuceri�i �nc� odat� prin secolul Vlll �.e.n. de c�tre tracii-cimerieni, care i-a dezna�ionalizat �i spulberat �n cele patru z�ri. Dup� un secol n�v�lesc peste Carpa�i, sci�ii, unde g�sesc ceva semin�ii de traci pe care �i �mpr�tie �i ei sau �n iau �n campaniile de pr�d�ciuni prin vecini ajung�nd p�n� �n ograda grecilor din Rhodope unde o parte din ei, obosi�i �i s�tura�i de at�ta alerg�tur� au ad�stat pentru ceva vreme �i a�a i-a aflat istoria pe acele locuri ca ge�i veni�i din nordul Istrului! Dac� aceast� popula�ie carpatic� a tot fost spart�, �mpr�tiat� �i dezna�ionalizat�, te �ntrebi firesc: cine a mai continuat s� locuiasc� �inutul care ne dezv�luie at�tea artefacte arheologice? Parc� sup�rat pe mentorul lui german, P�rvan �i repro�eaz� c� i-a f�cut pe ge�i drept traci de parc� el ar face altceva �n abureala ce ne-a dat-o ca adev�r istoric �i spune c� de fapt ar fi exista tracii minoici, cei care au ajuns p�n� �n Creta �i ge�ii cimerieni, adic� nu s�nt indo-europeni �i nici de neam trac chiar dac� men�ine zicerea c� cimerienii se pare c� erau traci. A�a este pl�smuit� toat� cartea, se presupune iar mai t�rziu se confirm� pentru ca la final s� fie adev�rat, adic� o ipotez� purtat� prin c�teva sute de pagini, ame�it�, �nv�rtit� �i �nnebunit� la sf�r�it devine adev�r!

Am s� amintesc aici faptul c� P�rvan elimin� din argumentele arheologice ceramica de�i ea a fost mult �naintea bronzului iar ca dovad� de net�g�duit a continuit��ii noastre pe aceste meleaguri �i a smintelii lui, voi ar�ta c� pe multe vase de ceramic� apare crucea cu bra�ele egale �nscris� �n cerc. Tot aici apare �i steaua cu �ase raze, fiind veche de cca 5000-6000 ani, ambele simboluri av�nd caracter religios. Parc� juc�ndu-se cu memoria noastr� �i sfid�nd orice urm� de bun sim�, P�rvan ne prezint� o alt� variant� a genialei sale g�ndiri cum se vede la p. 32 ,,Neamurile daco-getice cu a�ez�rile lor numite davae, s-au �ntins � precum am accentuat �i mai sus � �nc� din vremi imemoriale spre nord, p�n� �n Silezia, �n Posen, �n Gali�ia �i Podolia, iar spre sud-vest, n�v�lind peste thraci, p�n� �n Rhodope �i pe valea Mari�ei, , trec�nd chiar dincolo de Hellespont �n Asia Mic�. Pe vremea lui Herodot acest proces de expansiune nordic� �i sudic�, din centrul carpato-danubian era �ncheiat demult� �i continu� la p. 81: ,,Prin secolul Vl �.e.n. ge�ii se aflau �ntr-o stare relativ� de prosperitate� Din Carpa�ii Nordici �i p�n� �n Haemus, ge�ii alc�tuiau un mare popor unitar ca neam, desigur �ns� �mp�r�it politic �n numeroase clanuri autonome, unele sub principi indigeni independen�i, altele recunosc�nd, mai ales �n p�r�ile Nistrului autoritatea cut�rui rege, de neam scythic�. Pe lumin��ia sa german� �l love�te r�u la p. 170: ,,Tomaschek recunoa�te c� numele dacilor �i ge�ilor s�nt greu explicabile nu numai din thracic�, ci �n general pe cale filologic-comparativ� indo-european�. St�i mi�elule s� ne socotim o leac�, zici ca un pezevenchi c� neamurile daco-getice ar fi pe teritoriile dintre Istru, Carpa�ii P�duro�i, Don �i Tisa din vremuri imemoriale, adic� �nainte de venirea indo-europenilor, tracilor, cimero-tracilor �i sci�ilor, iar istoria ne g�se�te tot pe aceste locuri, te �ntreb plin de sup�rare: nu cumva ai scris toate aceste tr�sn�i c�nd erai la balamuc? Deci nu mai s�ntem traci ci b�tina�i ge�i bege�i. Aici ilustrul istoric ne dezv�luie c� exist� �i o limb� trac� pe care o cunoa�te el �i c��iva ini�ia�i �n aceast� tain� iar numele de neam al str�mo�ilor no�tri nu poate fi scos nici din indo-european� �i nici din trac�. A�a-i c�nd lunge�ti o minciun�, devine at�t de str�vezie c� o descoper� oricine.

Ne mai spune P�rvan c� din vremi imemoriale, trec�nd prin secolul Vl �.e.n. daco-ge�ii au fost pe aceste meleaguri f�r� �ntrerupere iar din centrul carpato-danubian au avut mai multe n�v�liri ajung�nd �i peste�traci! Asta-i, magistrul �i-a uitat pe undeva r�bojul �i o d� la plesneal� pentru c� chiar dac� mul�i v�d �i citesc, foarte pu�ini pricepesc! Adic� nu a existat nici o invazie trac� peste popula�ia carpatin� ci invers a�a cum o spune chiar el �i unele izvoare antice! Recunosc�nd interpretarea for�at� asupra textului lui Herodot ne spune la p. 32 ,,�n adev�r este drept c� Herodot nu cunoa�te pe ge�i dec�t �ntre Balcani �i Dun�re, �i anume �nc� din sec. Vl(vezi toate citatele la Tomaschek), �i c� nici la Herodot �i nici mai t�rziu p�n� la Ptolemaios al lui Lagos, c�mpia muntean� nu este clar descris� de nimeni, iar la Dun�rea de Jos este �nchipuit� chiar de Herodot(V,9) un fel de pustiu unde ge�ii �i scythii ar fi deopotriv� vagabonzi�iar aici, �ntre Carpa�i �i Dun�re, nu e loc pentru al�i thraci dec�t pentru ge�i, cari locuiau compact malul drept p�n� la v�rsarea �n mare, �i cari locuiau de asemenea sub numele de carpi toat� Moldova de miaz�zi�.

S� spui numai pe baza unor probe arheologice selectate tenden�ios �i a unor ipoteze tr�snite c� se poate scrie istoria unui popor, asta miroase a mi�elie. Iar c�nd faci asemenea mi�elie din simbria Satanei, asta se cheam� tr�dare de Neam �i �ar�!

Pentru a ne mai lini�ti pu�in din sminteala provocat� de n�b�d�ile ,,�tiin�ifice� ale lui P�rvan, am s� dau un citat l�muritor din Strabon care �n Geografia Vll, 3 ne spune cine erau tracii: ,,Grecii cei vechi au socotit pe ge�i ca un popor trac ce locuia pe ambele maluri ale Istrului. De asemenea s�nt traci �i mysii, care acum se numesc moesii �i din care se trag mysii ce locuiesc acum �ntre Lidia, Frigia �i Troada. Tot precum frigienii nu s�nt altceva dec�t bridge, de asemenea s�nt �i ei neam de traci. �i de a�ijderea din aceast� gint� se trag �i mygdonienii, bebrycii, medobithinienii, bithinienii, thinienii �i poate �i maryandinii. Numai c� aceste popoare trace au p�r�sit cu totul Europa, �n vreme ce mysii au r�mas pe loc� Ge�ii vorbesc absolut aceea�i limb� ca dacii. Dac� acum, noi ceilal�i greci cunoa�tem mai bine pe ge�i, asta este c� ace�tia �i-au schimbat necontenit locuin�ele �i au trecut de pe un mal pe altul, amestec�ndu-se cu popoarele Traciei propriu-zise �i �n special cu mysii. Acela�i lucru s-a �nt�mplat �i tribalilor, alt popor din Tracia, de a primi adeseori �n mijlocul lor cete de ge�i emigran�i, goni�i din l�ca�urile lor de vecini mai puternici, fie de sci�i, bastarni �i sauroma�i de pe malul cel�lalt, care nemul�umindu-se de a-i fi expulzat, treceau fluviul dup� ei �i au l�sat astfel diferite urme �n insulele Istrului �i �n Tracia, fie goni�i de iliri, cei mai stra�nici du�mani pe care i-au avut de partea de dincolo a Istrului.�

Adic� s� ne l�murim odat� pentru totdeauna, grecii �i numesc pe locuitorii �inutului Tracia cu numele de traci �i nu din alt motiv, pentru c� Herodot c�nd enumer� triburile din aceast� regiune nu spune c� ar fi un popor sau trib trac. Mai amintesc faptul c� Strabon �n Geografia la 28.2, C.Vll,10, scrie despre deportarea �n Tracia a unui grup de cinci zeci de mii de ge�i din Panonia care s-au r�sculat �mpotriva ocupa�iei romane �n anii 6-9 e.n. spun�nd despre ace�tia c� s�nt ,,un neam de aceea�i limb� cu tracii.� Clar ca lumina zilei, tracii �i ge�ii erau unul �i acela�i popor, cu aceea�i limb�, acelea�i obiceiuri, dar desp�r�i�i de un vast teritoriu. �i asta o spun scriitorii grecii care le-au fost contemporani. Iar denumirile lor na�ionale, erau pentru cei din nordul Istrului ge�i �i rumuni �i traci sau arm�ni pentru cei din Tracia cum apare pe t�bli�ele de plumb.

Tot ei afirm� �n textele ar�tate c� tracii de fapt s�nt ge�i veni�i din nordul Istrului �i nu invers cum sus�in leprele traciste de ast�zi ca s� dea bine la cei care �i pl�tesc pentru a ne falsifica istoria!

�l mai aduc aici de martor pe poetul roman Ovidiu, mazilit la Tomis unde a tr�it p�n� �n anul 18, �i care spune �n poemul Tristele lll, c� aproape a uitat s� mai vorbeasc� latina din cauza graiului tracic �i scitic �i chiar ar fi �n stare s� scrie ,,versuri �n metrica ge�ilor�. Aceste trei popoare erau �nrudite a�a cum arat� izvoarele men�ionate mai �nainte �i vorbeau o limb� comun� cu unele specificit��i teritoriale.

Prin aceste f�c�turi s�ntem martorii unei ac�iuni de dezna�ionalizare �i transformare �n ridicol a identit��ii �i specificit��ii neamului rom�nesc!

Tot P�rvan ne l�mure�te cu mare obr�znicie de ce a pus la cale aceast� tic�lo�ie dup� cum scrie la p. 82 ,,Dup� cum vom ar�ta �n am�nunte mai jos, culturii greco-scythe din nordul M�rii Negre, �i corespunde �n valea Dun�rii de Jos cultura greco-get�. Adic� nu am avut �i nu avem nimic �n fa�a altora, s�ntem un popor de maimu�e care am stat �n umbra timpului c�nd al�ii �i rodeau c�lc�iele s� alerge, s� cl�deasc�, s� zideasc� �i s� z�misleasc�, halal g�ndire de rom�n dar este identic� cu a ciocoiului fanariot C.A.Roseti de pe la 1880!

�n prezent grecii sus�in c� noi rom�nii �i ceilal�i care se �in de neam latin la sud de Dun�re, am fi to�i greci latiniza�i �i care au migrat dup� secolul l al erei noastre c�tre nord p�n� �n Carpa�ii P�duro�i. Este exact ce vrea s� aud� �i mafia cazar� ce �i-a dorit �n draci o ��ruire peste spinarea noastr� pe acela�i motiv, noi s�ntem un popor venit aici dup� secolul l pe c�nd ei erau b�tina�i!

Dar parc� vrea s� se r�zg�ndeasc� P�rvan �n nebunia lui c�nd spune la p. 93: ,,Fapt e, c� din pricina confuziei dintre tharcii sudici �i daco-ge�ii danubieni, de sigur rude, dar nu acela�i popor, confuzie pe care am v�zut-o mai sus �i �n cazul lui Dromichaites, al lui Kotelas etc., at�tea obiceiuri, institu�ii, credin�e �i chiar fapte istorice pur thracice erau atribuite � �i s�nt �nc� mereu p�n� �n momentul de fa�� � �n chip arbitrar �i ge�ilor. Acest lucru �ngreuneaz� enorm cercetarea �i duce la confuzii regretabile�. Dac� este confuzie de ce nu a denun�at-o dar a avut neobr�zarea s� ne-o prezinte ca adev�r istoric?

�i continu� cu o alt� zicere la p. 140 ,,Strabo p. 296: ,,iar cei de dincolo se cheam� daci fie c� s�nt ge�i fie c� s�nt thraci din neamul dacic a�ezat odinioar� �n Rhodope�. Acum recunoa�te explicit c� a avut loc o singur� migra�iune, dar din nord �n sud p�n� �n Tracia unde s-au stabilit o parte dintre ge�i sau daci, al�ii g�sindu-�i s�la� prin regiunile vecine. Pentru a ne buim�ci mai mult, d� cu barda �n tot tracismul cum se poate citi la p. 166 ,,Sigur e c�, la a�ezarea lor �n Dacia, slavii au g�sit aici o toponimie �n mare majoritate thracic� �i numai pe ici pe acolo romanic�. Acest lucru trebuie bine fixat, dac� nu vrem s� atribuim slavilor nume de localit��i neromanice care, totu�i n-au nici de-a face nici cu slavii, ci sunt pur �i simplu toponimice getice, din care mai sus am dat o serie de probe existente p�n� la sf�r�itul Daciei romane, pentru c� ele fuseser� primite �i de noii coloni�ti ai acestor �inuturi �i pronun�ate la �ar� �n chip getic �nc� mult timp dup� 270, c�nd procesul de romanizare nu �nceteaz�, ci abia a �nceput serios, �i va dura p�n� �n secolele Vll-Vlll ne�ntrerupt�. Cu asemenea elucubra�ii av�nd preten�ii de adev�ruri absolute, ajungi repede la balamuc dac� cel care le spune nu te sl�be�te cu sminteala lui. P�rvan o r�suce�te dup� deget �i scrie la p. 371: ,,�n adev�r, asupra culturii ge�ilor s-a f�cut �nc� de la Roesler �i Tomaschek gre�eala fundamental� de a se scrie cu idei preconcepute. Dar acest lucru este inadmisibil. Ge�ii au r�mas un popor indo-european de mentalitate nordic�, �n vreme ce, thracii sau amestecat ca �i grecii �i italicii, cu rasa mediteraneean� �i au dat na�tere unei culturi amestecate �n care multe elemente, �n special religioase �i sociale s�nt sudice nu nordice�.

Ca o sec�tur� neag� tot ce a spun �nainte �i aproape c� vrea s� se converteasc� la adev�r, dar asta nu respect� planul celor care l-au pl�tit s� scrie asemenea porc�rie. Cartea se �ncheie cu urm�toarele concluzii aflate la p. 406: ,,�nceput� �n sec. lV �.e.n. prin cel�i, intensificat� din sec. ll �.e.n. chiar de romani, occidentalizarea ge�ilor din Carpa�i nu putea duce dec�t la un singur rezultat: �n momentul c�nd romanii luau definitiv rolul civilizator al cel�ilor, supun�ndu-i �i pe ace�tia, din Gallia �i p�n� la gurile Dun�rii, formelor de via�� romane, Dacia era perfect preg�tit� s� devie �i ea roman�. Romanizarea Daciei se anun�ase de altfel antropogeografic �nc� de la 1000 �.e.n., c�nd cultura villanovian� �mbr��i�a �i �ntreg masivul carpatic. Cel�ii au mijlocit �ns� apoi �i elementele materiale ale culturii greco-italice. Iar romanii au tras concluziile: at�t etnografic c�t �i spirituale�!!!

Dup� asemenea final apoteotic �i apocaliptic pot pune �i eu o �ntrebare: a fost nebun de-a binelea c�nd a scris asemenea t�mpenii sau una din marile sec�turi ale neamului nostru? Rom�na�i cu freza-n v�nt, pas de �n�eleg vreun g�nd!

Trebuie s� mai ar�t c� P�rvan s-a ferit ca dracu de t�m�ie s�-i aminteasc� pe pelasgi, hiperboreeni �i arimini, popula�ii pe care vechii greci le men�ioneaz� de nenum�rate ori c� au locuit mult �naintea lor �n nordul Istrului iar de aici pelasgii au migrat �n sud ocup�nd toat� peninsula balcanic� �i insulele ionice unde i-au g�sit �n desc�lecatul lor. Dar toat� f�lo�enia �i sminteala lui n�imit� din pung� mozaic�, se bazeaz� pe dogma indo-europenismului, care, a�a cum am demonstrat mai sus, este o f�c�tur�, pe cale de consecin��, toat� gol�nia lui P�rvan este tot o f�c�tur� cu iz politic �i multe parale la mijloc sau ceva cocora�ii academice vrednice de orice tradator.

Dac� vom persista �n n�ravul nostru de a c�uta numai p�rvotraci, pop�ndaci, cotcodaci �i alte semin�ii de popone�i, atunci vom fi ceea ce am fost; o turm� vorbitoare cu supu�enie str�in� prin n�imi�i mioritici, m�nat� de bande de lichele �i de t�lhari, purt�nd dispre�ul celor din jur.





Textul este continuarea lucrarii mentionate in postarea anterioara.

Neamul Ales �i Tara Sf�nt�



Greu de crezut �i acceptat c� aceast� sintagm� se refer� la str�mo�ii no�tri �i �inutul locuit de ei. �i totu�i acesta este adev�rul, adev�rat! Ideea vine din str�fundurile g�ndirii neamului nostru �i o g�sim in miturile ge�ilor pe care le-am p�strat neverosimil de bine, �n scrierile esene, �i texte antice care au recunoscut str�mo�ilor no�tri un merit unic pe care rom�nii de azi �l ascund cu ur�! Ca s� fie c�ntare cu crezare, trebuie s� o iau din vremurile cele vechi c�nd grecii nu m�ncau curechi, iar ge�ii nu spuneau minciuni ca o turm� de nebuni. �n Iliada, Homer spune despre pelasgi c� erau neam ales de Dumnezeu, �i trebuie s� m�rturisim c� nu l-am n�imit s� ne urce a�a de sus, iar r�bojul timpului �nc� nu scosese neamul burica�ilor t�ia�i �mprejur cu revela�iile lor dr�ce�ti. �n C�ntul X al poemului homeric, aheii atac� pe troieni �i alia�ii lor din afara cet��ii enumera�i mai jos:

,,Pe de o parte spre mare s�nt carii, peonii arca�ii,

Divinii pelasgi, cauconii precum �i lelegii;��

La fel �i nume�te �i Eschil �n scrierea Rug�toarele, ca s� ne �nce�o�eze cumplit pu�ina minte ce me�te�ugit ea minte s� fim ai nim�nui pe acest p�m�nt. Dar tot ei spun c� pelasgii sunt ge�ii sau hiperboreenii din nordul Istrului, veni�i �n Peloponez �naintea aheilor, fiind de fapt b�tina�i.

Un alt neam arimin, pomenit �n Iliada, ionii care tr�iau �n Ionia, spun �i ei prin urma�ii din zilele noastre � irlandezii � c� erau un neam divin sau ales de Creator. Cuv�ntul ion �n irlandez� are �i sensul de vi�� aleas� sau neam superior.

Herodot spune c� regii Traciei adorau dintre to�i zeii mai mult pe Armis, divinitate care apare pe mai multe monede la nordul Istrului sau Sarmis cum �l g�sim scris pe t�bli�ele de plumb, pe care �l considerau ca �ntemeietorul dinastiei lor. Ini�ia�ii orfici, aminti�i de Ovidiu, spuneau �n ritualurile lor cultice ceva ce sun� foarte frumos la urechile mele: ,,Al meu neam e din Cer��. Poetul latin, pe la �nceputul secolului l al erei noastre scrie Pontice ll, 9 Lui Cotys care este o scrisoare adresat� conduc�torului ge�ilor �i spune: ,,Odrasl� de regi, Cotys, a c�rui origine nobil� se ridic� p�n� la Eumolpus� Str�lucirea neamului t�u ��i impune aceasta, este datoria neamului nobil scoboar�tor din zei, �i-o pretinde aceasta insu�i Eumolpus preastr�lucitul autor al neamului, �i-o pretinde aceasta �nsu�i Erichtonius, �naintea lui Eumolpus.� Textul con�ine un enun� inacceptabil pentru cultura rom�n�; ge�ii �i tracii erau unul �i acela�i popor, cu aceea�i limb� �i aceea�i religie, fiind cunoscu�i ca neam scobor�tor din zei. Eumolpus era una din c�peteniile tracilor �i �ntemeietorul templului de la Eleusis, dar Pausanias spune c� ei erau numai preo�ii slujitori, l�ca�ul fiind �ntemeiat de hiperboreeni. �i s� venim pe tori�tea noastr� s� ascult�m zicerile str�mo�e�ti �i cele de pe t�bli�e.

Epigramistul roman Mar�ial(40-103), era cunoscut ca cel mai mare meseria� �n acest domeniu, �nc�nt�ndu-l �i pe �mp�ratul Domitian cu me�te�ugul vorbelor sale. �n Epigram. lX, 46 dedicat� prietenul s�u Marcellius care f�cea parte din trupele romane ce plecaser� la Istru �n anul 86 pentru a lupta �mpotriva ge�ilor ne�mbl�nzi�i de civiliza�ia roman�, Mar�ial scrie c� iubitul lui o�tean de g�nd �i fapt� va vedea lumea fabuloas� �i miraculoas� a hiperboreenilor �i cerul getic cu osia lumii, al�turi de muntele faimos �n legende unde a fost �nl�n�uit �i chinuit Prometeu. ,,Iat� �i st�ncile lui Prometeu. Iat� �i muntele acela faimos �n legende. C�nd tu vei contempla aceste st�nci �n care r�sun� durerile imense ale b�tr�nului, vei zice: Da, el a fost �nc� mai tare dec�t aceste pietre tari, �i la aceste cuvinte tu vei putea s� mai adaugi c�: acela care a fost �n stare s� sufere, a putut �ntr-adev�r s� f�ureasc� �i neamul omenesc.�

Din cea mai nebuloas� antichitate, c�nd falnicii ge�i s�nt aminti�i c� lupt� �n r�zboiul Troiei �i p�n� c�tre sf�r�itul secolului l al erei noastre c�nd este datat� ultima surs� de informare, timp de peste 1300 de ani, izvoarele scrise venite chiar de la neprietenii no�tri, grecii �i romanii, spun despre str�mo�ii no�tri ge�i, c� erau scobor�tori din zei �i deci ,,fiii luminii�, din care s-a n�scut �ntreg neamul omenesc care apoi s-a r�sp�ndit, prin migra�ii succesive c�tre cele patru z�ri. Dar acesta este numai un exemplu de felul cum ne-au falsificat grecii, ivri�ii �i apoi iudo-satani�tii istoria �i cultura str�mo�easc�.

Din faimoasele legende ale Muntelui Sf�nt, amintite �i de Mar�ial, nu a mai r�mas nici urm� �n cultura lumii antice de�i el le cuno�tea bine pentru c� f�ceau parte din patrimoniul spiritual al multor neamuri �i nu cum ne-au prezentat leprele grece�ti pline ochi de elitism, c� am fi fost un popor de s�lbatici �i pro�ti.

�ara lor era o �ar� Sf�nt� pentru c� era locuit� de un popor n�scut din Tat�l Ceresc sub binecuv�ntarea crucii �i a Legii Adev�rului �i Drept��ii unde cunoa�terea �i faptele bune erau singurele c�i de a deveni OM. La ivri�i �i dup� anul 381 �i la iudeo-cre�tini, necunoa�terea, frica, viclenia, l�comia, crima, ura �mpotriva neamului omenesc �i jertfele c�tre templu sau biseric� �n aur, argint �i alte scumpeturi dr�ce�ti, ��i f�ceau drum c�tre �ntunecimea Sa Iahwe.

Ge�ii aveau o religie monoteist� �n frunte cu b�tr�nul S�ntu, Gog, Dumnezeu sau Tat�l Ceresc, un b�tr�n bun �i generos cum aminte�te �i poetul latin �i cum apare pe numeroase t�bli�e, care a izvodit toate cele v�zute �i nev�zute. Nici urm� sau visare de vedenii, t�mpenii, revela�ii, fumiga�ii, minuni pentru nebuni �i fel de fel de conspira�ii ivrite. Despre acest neam ales de Satana din care se pretinde c� a curs �uvoi de revela�ii �i toat� �n�elepciunea lumii, antichitatea ne-a l�sat scris c� se �ntrecea �n cele mai josnicie tic�lo�ii �i imoralit��i, iar ei se f�lesc �i ast�zi cu mare obr�znicie c� ar fi ie�it chiar de sub poala Talpei Iadului �n cele mai �ntunecate str�funduri ale locului blestemat, fiind ,,fiii �ntunericului� de care erau at�t de �ngrozi�i esenii �n Palestina, iar acum ne-a ajuns urgia pe cei mai mul�i dintre noi. O legend� spune cum Dracu a l��it pe furi� P�m�ntul crez�nd c� �l p�c�le�te pe Dumnezeu �i-l va st�p�ni el. ,,Dumnezeu care se f�cea c� doarme, z�mbi iar c�nd Dracu �i pomeni de promisiunea f�cut� de cu sear� de a blagoslovi P�m�ntul, �i zise f�c�nd aluzie la cutreieratul de peste noapte �n form� de cruce. - Ce s�-l mai blagoslovim c� l-am blagoslovit ast�-noapte! �n alta g�sim c� ,,p�m�ntul e sf�nt, c�ci el s-a jertfit d�nd din trupul lui, pentru ca Dumnezeu s� fac� toate cele ce le-a f�cut pe p�m�nt. De aceea trebuie s� ne �nchin�m �i s� batem m�t�nii, s�-l s�rut�m, c� el ne d� toate roadele care ne hr�nesc �i ne poart� pe trupul lui. Nu e bine s�-l vorbim de r�u, s�-l �njur�m sau s�-i arunc�m vorbe ur�te. Noi, oamenii, nu s�ntem altceva dec�t p�m�nt schimbat prin suflul lui Dumnezeu. E tot a�a de mare p�cat s� ba�i p�m�ntul, dup� cum e mare p�cat s�-�i ba�i p�rin�ii trupe�ti. �i s�-l iube�ti mai mult, s� se �ngrijeasc� de el �i s�-i dea tot ce trebuie, c�ci �i a�a e destul c�-l bat balaurii cu piatr�. El e tare b�tr�n c�ci aproape e deodat� cu Dumnezeu. P�m�ntul st� pe ape cum ar sta o frunz� de nuf�r. Dar pentru c� e greu, c� �ine at�ta groz�vie de oameni �i de animale �i de c�te metale s�nt ascunse �n m�runtaiele mun�ilor, s-ar scufunda dac� nu s-ar sprijini pe patru st�lpi, care, la r�ndul lor, se sprijin� pe patru pe�ti mari�. Pe t�bli�a 3 unde apare pentru prima dat� aceast� expresie, se poveste�te trecerea cabirilor la religia ge�ilor iar p�m�ntul sf�nt este scris prim + im(im: p�m�nt, n�mol). ,,P�m�ntul care este p�truns de venera�ie pentru puterea sfintei cruci a dat pui(s-a �nmul�it). Eu am mers plin de nelini�te la neamul care tr�ie�te �ntr-o mare poian� din p�dure s� v�d aievea minunile crucii. Am alergat, am cercetat cu m�sur� �i am botezat cu vin mul�imea �nfr��it� ce mustea de evlavie�. Aceast� g�ndire devine �i mai bine exprimat� �n timpul lui boero Bisto unde se aminte�te pe t�bli�a 41 de r�ut��ile lui Gelu cel ro�-cat, comandant de oaste �i felul cum a fost pedepsit pentru ceva tr�d�ri. ,,Este luat �i azi a fost purtat �ntr-un senic negru prin cetate. Cei care l-au ajutat au fost g�si�i ascun�i �n ocolul vitelor, adu�i �n cetatea ge�ilor iar ad�posturile lor au fost d�r�ma-te cu berbecul. Pu�ina cenu�� a fost �mpr�tiat� peste �ara sf�nt� (patri deo) �i dat� sf�ntului Donizeto�. Moartea lui Ili r�stignit pentru c� a ap�rat credin�a �n puterea crucii, a fost pentru neamul nostru o nou� dovad� a valorilor spiritualit��ii religioa-se. Pe t�bli�a 50 junele boire Biseto spune c� �i-a adus soa�� bastarn� �n neamul ru-munilor din Sf�nta Ge�ie(dio Geta) iar t�bli�a 66, turnat� �n Sf�nta Ge�ie(die Gitii) ne poveste�te despre o solie ce se preg�tea s� plece la Roma pentru a aduce pacea.

Dup� primele �nc�lceli cu Fuscus �n care ge�ii au fost peni�i r�u cum st� scris la t�bli�a 68, conduc�torul Gezino este foarte sup�rat pentru neputin�a lui �i a armosei pe care o conducea. ,,Adunarea neamului a str�ns locuitorii s� se �nso�easc� la vii discu�ii despre robirea florii nobilimii noastre care acum este �inut� �nchis� ca o pleav� de c�nep�. Marea durere a �n�epenit adunarea �i pesemne abia bolboroseau �ntre ei. Eu �l chem pe sf�ntul Zabelo s� m� ia pentru c� a dat neamului ales de Dumnezeu(on Sent rodie), s�-�i bea(duc�) existen�a viitoare cu vasul s�r�ciei(copilului f�r� p�rin�i). Eu Gezino spun c� nenorocirea ne-a fost adus� pe tav� de l�ud�rosul rom�n Sando Pantelo�. Iar aceast� g�ndire este accentuat� de t�bli�a 58 care spune o medita�ie profund� asupra r�stignirii lui Ili, �mecherit de lepre �n Iisus, al c�rui nume pe t�bli�e este scris Iosius. ,,Neamul nostru a fost ales primul s� ias� din gunoaie �i s� aduc� laude prin Miel, s� se �nchine �i s� �in� Calea dreapt�. Aceast� cinste nu s-a oprit aici �i a c�l�torit cu toiagul la urma�ii minunatei mame a ge�ilor �i tracilor�. Asta o spun t�bli�ele la anul 30 al erei noastre, confirm�nd ce i-a scris Ovidiu cu ceva ani �n urm� lui Cotizo, conduc�torul neamului get. Unii traci mai �mechera�i cum spune t�bli�a 31 turnat� �n secolul lll sau �nceputul secolului ll �.e.n., au f�cut cu de la sine voie, ceva ad�ugiri credin�ei str�mo�e�ti st�rnind sup�rarea dabo geto, care i-a strop�it pentru nelegiuire. Tare bine ar fi pentru neamul nostru s� se scoale ceva rom�ni de vi�� aleas� s� strop�easc� liota de nelegiui�i ce s-au �nst�p�nit pe �ar�!

Scrierea esen� intitulat� Comuniunile confirm� ideea de ,,�ar� Sf�nt� pentru p�m�ntul nostru str�mo�esc, autorii textului fiind ge�ii pleca�i din Carpa�i care se duceau �n Palestina pentru a r�sp�ndi �nv���tura lui S�ntu �n toat� lumea. ,,Dup� cum fiul mo�tene�te p�m�ntul de la tat�l s�u,/ Tot a�a, noi am mo�tenit P�m�ntul Sfint de la p�rin�ii no�tri.� Cum manuscrisul este scris cu mult timp �nainte de anul 90 c�nd ivri�ii �i-au canonizat f�c�turile lor, acesta se poate constitui ca o dovad� de net�g�duit c� Ge�ia, a fost �ara Sf�nt� din antichitate, iar ni�te jeguri criminale au falsificat at�t de bine istoria, c� nici ast�zi nu am reu�it s� sc�p�m din pl�smuirea lor satanist�, pretins� a fi revelat� lor de Satana sau Iahwe.

Mioriticii care au ajuns pe malurile Nilului pe la sf�r�itul mileniului lV �.e.n. �i spunea neam ales, z�misli�i din p�storul ceresc Anti(An: Creatorul + ti: neam, clan), iar �inuturile pe care locuiau, le considerau ��ri sfinte dup� cultul practicat de centrul de putere al fiec�rei nome.

Neamul nostru plecat din Carpa�i �i care s-a oplo�it �ntre Tigru �i Eufrat, eme�ii se considera neam ales de Creator(sang: neam, clan + gi: nobil, ales) iar �ara lor era binecuv�ntat� de divinitate, consider�nd-o �ar� sf�nt�(ki: p�m�nt, �arin�, a�ezare + en: profet, str�mo�+ gi: nobil, ales). Chiar dac� ei au plecat de aici pe la mijlocul mileniului lV �.e.n. totu�i au r�mas destui locuitori care s� duc� mai departe limba, tradi�iile �i credin�ele religioase. Mitul poporului ales de c�tre Creator este foarte vechi pe meleagurile mioritice �i de aici el a fost dus �n Ki-en-gi. Lista regal� din Larsa �ncepe cu regii mitici �n felul urm�tor: ,,C�nd �mp�r��ia a cobor�t din ceruri, �mp�r��ia se afla la Eridu. �n Eridu era rege Alulim, a domnit 28800 ani. Alalcar a domnit 36000 ani, al�i doi au domnit 64000 ani. Eridu a fost nimicit, regatul lui a fost mutat �n Badtibir. In Badtibir a domnit Enmenluana 48200 ani�� p�n� a ,,venit potopul lumii, iar dup� potop au preluat puterea regii popoarelor din mun�i��. Acest potop are originea �n inunda�iile catastrofale care se ab�teau prim�-vara asupra c�mpiei dintre Eufrat �i Tigru. S�p�turile arheologice din acest �inut au ar�tat c� au avut loc mai multe asemenea diluvii nimicitoare. Dar numele Enmenluana �n�eles prin semantica eme-gi are sensul de profetul/preotul care a condus neamul creat de Dumnezeu(en: demnitate, preot, str�mo� + men: putere regal�, cinste, faim� + lu: om, b�rbat, familie, neam, a locui; Ana: Creatorul).

�n mun�ii Buz�ului exist� un loc numit �ara Luanei �n apropierea lacului Gote�. Aici este un platou unde se manifest� un fenomen misterios numit de localnici deschiderea por�ilor cerului. Uneori apare un nor alb-azuriu de o intensitate deosebit� care se men�ine o perioad� de timp deasupra acestui platou iar psihicul omului este influen�at de fenomen. Curajo�ii care au ,,testat� aceast� ciud��enie au disp�rut f�r� urm�. �tiin�ific, poate fi explicat prin teleportare necontrolat� iar denumirea dat� de localnici este dovada cunoa�terii realit��ii de c�tre str�mo�ii no�tri care locuiau aceste meleaguri �n urm� cu peste 6000 de ani! �ara Luanei are sensul de �ara poporului creat de divinitate iar denumirea lacului �nseamn� locul de unde te �nal�i la ceruri pentru judecat�(god: mul�ime, a zbura, ritual de purificare, altar + e�: a mirui, moa�te, judecat�). Culturile anglo-saxone au pentru Dumnezeu un cuv�nt identic. Elenii cei sub�iri de nas spun c� hiperboreanul Abaris/Zamolxe c�nd i-a vizitat, c�l�torea pe o s�geat� dat� de Apolo/Zabelo iar apari�ia sau dispari�ia lui nu putea fi urm�rit�, afirma�ie care ne duce g�ndul c�tre fenomenul de teleportare pe care marele �n�elept get �l st�p�nea foarte bine! Iar fenomenele anormale care se manifest� �n pe�tera de la Polovragi, cunoscut� de tradi�iei ca ,,pe�tera lui Zamolxe� sus�in aceast� idee. T�bli�ele confirm� din plin realitatea istoric� dar pe care o neag� cu vehemen�� rom�nii specializa�i �n pl�smuiri �i sfinte f�c�turi. Amin!

Edda veche s�nt texte ale go�ilor ce au migrat �n prima parte a secolului al erei noastre din Scandinavia pe cursul fluviului Volga p�n� au ajuns la Marea Caspic� �i Marea Neagr�. �n aceste �inuturi au luat contact cu ge�ii iar aceste leg�turi au durat p�n� la mijlocul secolului V al erei noastre. Din aceast� convie�uire, go�ii �i-au creat propria mitologie dar influen�at� foarte puternic de cea getic�. Pentru elucidarea culturii str�mo�ilor no�tri, aceste scrieri s�nt o surs� important� de informa�ii. Pomenind de aseni � eroii ge�i care mureau �n timpul luptelor pentru ap�rarea gliei str�bune �i se duceau la Zamolxe, g�sim amintite �n scrierea norvegian� neamurile alese sau sfinte �n C�nturile zeilor, Voluspa

,,Rog s�-mi dea ascultare neamurile sfinte

Copiii lui Heimdall, cei de vaz� �i cei de r�nd;

P�rintele care alege dore�te aceasta, deci eu v� voi spune

Pove�ti str�vechi, amintiri de foarte demult�.

Iar �n C�ntul lui Grimnir spune despre �ara go�ilor c� este sf�nt�, adic� �i �ara ge�ilor pentru c� aceste popoare locuiau �mpreun� la est de Carpa�i p�n� la alungarea romanilor din Dacia apoi ca st�p�ni peste tot �inutul ge�ilor p�n� la n�v�lirea hunilor.

,,Numai Agnar, deci el va domni singur,

El, fiul lui Geirrod �n �ara go�ilor, �

�ara este sf�nt�, cea pe care o z�resc,

�n apropiere de Aseni �i Elbi;�

Din informa�iile prezentate mai sus, vedem c� antichitatea cea mai veche �ncep�nd cu secolul Xll �.e.n. c�t �i cea clasic�, a scris despre neamurile arimine � pelasgi, ioni, traci, ge�i � c� erau Neamuri Alese de Creator iar ��rile lor erau biencuv�ntate de divinitate, deci erau ,,��ri sfinte�, �i toate aceste izvoare s�nt de la greci �i romani, popoare care ne iubeau precum sarea �n ochi! �i norvegienii prin miturile lor adunate �n scrierea Edda, unele preluate din cultura ge�ilor, p�streaz� aceste concepte despre tori�tea str�bun�: Ge�ia era �ara sf�nt� iar ge�ii erau poporul ales de Dumnezeu pentru r�sp�ndirea religiei crucii.

Despre credin�ele ivri�ilor, cele mai vechi izvoare s�nt de la mijlocul secolul lll �.e.n. venite de la preotul egiptean Manethon, care �i consider� o adun�tur� periculoas� de lepro�i la trup dar �i la minte de care trebuie s� te fere�ti �i s� �i �ii mereu la distan��. Ariminul/arm�nul Hecateu din Abdera, ora� �n Tracia, �i-a dus o parte din via�� �n Egipt la Alexandria la curtea regilor macedoneni ai dinastiei Lagos, �n secolele lll-ll �.e.n. cunosc�nd ,,la fa�a locului� comunitatea mozaicilor �i �nceputurile furibundelor revela�ii. �n tratatul Despre Egipt, amintind de iudeii din aceast� �ar�, scrie c� s�nt un popor lipsit de tradi�ii �i istorie, care nu a dat lumii nimic �n cultur�, tr�ind �ntr-o l�comie �i minciun� ve�nic�. Diodor din Sicilia �n Biblioteca istoric�, preia un amplu citat din scrierea tracului din Alexandria �n Cartea XL, netradus �nc� �n cultura rom�n� pentru c� ,,nu d� bine� la maimu��reala ,,poporului ales�. Esenii �nc� din secolul ll �.e.n. scriau despre iudei c� practicau un cult satanisnt iar Plutarh, la �nceputul secolul ll al erei noastre spune acela�i lucru despre religia mozaic� iar despre �ara lor, Iudeea, scrie c� este �inutul st�p�nit de Satana. Mai multe scrieri gnostice din primele secole ale erei noastre spun c� intr�rile �n iad ar fi una prin Ierusalim iar alta �n �mprejurimile ora�ului. �n Bahir, c�rticica fur�cioas� ce st� la baza Cabalei, rabinul Amora spune pe la mijlocul secolului Xlll c� por�ile Sionului, care stau ca pav�z� ����nei ezoteriei mozaice, s�nt �n realitate por�ile iadului, adic� dup� mintea noastr�, �ara Satanei. Deci nimic ce ar ar�ta vreo leg�tur� cu Dumnezeu, ci doar un adev�r cutremur�tor, ei erau �nfr��i�i cu Satana �i se m�ndreau cu asta! (C� Satana este fiul lui Iahwe, vezi explica�iile din articolul Mileniul de �ntuneric al rom�nilor, capitolul Fariseism �i iudeo-cre�tinism)

Clocind o nou� mi�elie, ��rp�ria de la Vatican l-a �nh��at pe Scarao�chi, l-a pom�dat s� arate mai alb, i-a pus pe cap un com�nac, l-a c�delni�at s� nu mai put� a pucioas�, i-a dat �oale de eremit �i cu o cruce uria�� �n spinare pu-n�ndu-l s� colinde Palestina zic�nd c� o sfin�e�te. Dar oricine ar fi ridicat straiele preacucernicului eremit, vedea cu groaz� c� este Dracu �n persoan� �i nici urm� de sfin�enie, sau alt� parascovenie de-a �ntuneca�ilor!

N�scocirea lexical� ,,�ara Sf�nt� pentru Palestina, cunoscut� �i ca �ara Satanei cum spuneau gnosticii �i al�i liberi cunosc�tori, a fost ticluit� de ��rp�ria de la Vatican c�tre sf�r�itul secolului Xl, c�nd �i-a pus �n g�nd s� cucereasc� aceste teritorii st�p�nite atunci de sarazini. Astfel pornind t�v�lugul cruciadelor, prima a fost �ntre anii 1096-1099 c�nd cuceresc Ierusalimul. iar ultima, cruciada Vlll �n anul 1270 � papalitatea a urm�rit s� prezinte ac�iunile militare ca o eliberare a p�m�nturilor de proprietarii de drept, �nst�p�nindu-se acolo iudeo-cre�tinii catolici. Zeci de mii de persoane au fost m�cel�rite numai de dragul ideologiei iudeo-cre�tine a�a cum scrie peste tot �n Tora �i Talmud, iar papista�ii s-au considerat mereu verus Israel. Nes�tur�ndu-se cu s�ngele acestor neferici�i, Fiara de la Vatican, a hot�r�t s�-�i �mbog��easc� meniul dr�cesc cu s�nge de ortodox �i astfel a organizat cruciada �mpotriva catarilor �n anul 1209, nimicind alte zeci de mii de persoane numai pentru c� nu doreau s� �nghit� f�c�tura satanist� numit� Sf�nta Scriptur�. Pentru c� ace�ti catari �i aveau r�d�cinile �n lumea vlahilor, a zis c� trebuie s� taie r�ul de la r�d�cin�, ordon�nd regelui ungurilor Bela lV �n ianuarie 1238 s� porneasc� o cruciad� �mpotriva regelui Ioan Asan ll al rom�no-bulgarilor pentru a-i aduce cu sabia la catolicism pe ,,schismaticii ortodoc�i�. Aceasta a fost din totdeauna adev�rata fa�� a iudeo-cre�tinismului! Deci nici urm� de ,,�ar� sf�nt� sau ,,neam ales�, ci doar cules de Talpa Iadului pentru c� era cel mai mic din lume, cel mai �ndr�cit �i c�rmuit cu mare pricepere de Satana pentru a subjuga �ntregul neam omenesc, cum se laud� ei pe toate paginile Torei �i Talmudului!

Amin neam hulit!

Apa sf�nt� chiar dac� este men�ionat� de mai multe scrieri vechi, nimeni dintre istoricii no�tri nu au amintit de Istru c� era considerat sacru at�t de ge�i c�t �i de str�ini. Ovidiu spune �n Ponticele lll, 4 ,,Nici vorbele mele nu le cite�ti, ale mele care s�nt surghiunit la Istru, fluviu din care beau ge�ii ce cu greu se supun� adic� fluviul avea un rol purificator pentru str�mo�ii no�tri cum este acum agheasma. Dionysius care a tr�it �n sec. l �i a scris �n versuri o Descriere a p�m�ntului ne l�mure�te: ,,�n apropiere de Rin izvor�te Istru cel sacru� iar Strabon completeaz� aceste date cu zicerea din Geografia Vll,3: ,,�Fluviul are �apte guri, dintre care cea mai mare se nume�te Hierostoma(Gura Sf�nt�) de la care p�n� la Peuce este un drum pe mare de 120 stadii� �i de asemenea pe�tera �n care se retr�gea (Zamolxe) s-a considerat sf�nt� �i se nume�te �i ast�zi Munte Sacru dar adev�ratul s�u nume � care se d� �i unui r�u ce curge la poalele sale � este Cogaeon.� �i mai t�rziu �n secolul Xll, Eustathius care a scris numeroase comentarii la evenimentele cunoscute din antichitate spune: ,,In apropiere de Rin izvor�te, dintr-un loc ceva mai sus Istrul, care de obicei se nume�te sacru�, iar dup� spusa acestor scriitori, Istru, de la izvoare p�n� la v�rsare era sacru. Muntele din centrul Ge�iei era numit Munte- le Sacru unde se afla �i pe�tera sacr� locul de medita�ie al marelui �n�elept Zamolxe. Pe cale de consecin�� toat� �ara ge�ilor era considerat� sacr� pentru c� era �nconjurat� de o ap� sacr� iar pe t�bli�e apare aceast� formulare � dio Geta(Sf�nta Ge�ie) - de mai multe ori. Aceste informa�ii au fost ocultate cu bun� �tiin�� pentru c� ele contraziceau �n totalitate dogma iudeo-cre�tin� �i �ntreaga istorie de �nceput a Europei cre�tine! Dar mai s�nt �i alte argumente care nu pot fi t�g�duite! �n tex-tul comunit��ii esene intitulat Comuniunile se spune pentru mintea oric�rei lepre iudeo-cretine, c�: ,,Toate apele pe care le-a f�cut Creatorul s�nt sfinte.�

Popula�ia european� din nordul Japoniei, spune c� a venit de undeva din vest din �ara Sireta-ku, ori aceast� informa�ie se leag� cu povestea noastr� de mai sus. �n emegi cuv�ntul ku are sensul de sf�nt, purificat, sacru, adic� �ara cu apa sf�nt� Siretu, sau �ara sf�nt� Siretu, cu r�ul de la estul Carpa�ilor, adic� de l�ng� muntele sf�nt. La est de Prut este fluviul Nistru care trebuie �n�eles ca Ni-Istru unde particula ni �n emegi are sensul de jertf�, �mp�rt�anie, venera�ie, copil abia n�scut. Aceste informa�ii dovedesc indubitabil c� tot p�m�ntul din jurul muntelui sf�nt � Carpa�i � �nconjurat de apele sfinte Istru �i Niistru, se numea �ara sf�nt�.

O t�bli�� eme� spune c� templul Nin-Gal a trimis spre vest o corabie �n insula Dilmun, c�l�torie care a durat 2 ani �i s-a �ntors cu aur, minereu de cupru, pietre pre�i- oase �i piatr� pentru realizarea statuilor �i vaselor. Unii istorici au considerat insula Bahrein drept Dilmun, dar aceasta nu a fost locuit� mai devreme de secolul Vl e.n. Al�ii confund� vestul cu estul �i spun c� insula Dilmun este Ceylonul. Ambele ipoteze s�nt gre�ite. Pe h�r�ile din secolul l �ntre v�rs�rile �n Istru ale r�urilor Olt �i Vedea, fluviul se bifurca �i forma o insul� pe care era cetatea Dimum. Cum cea mai veche scriere din lume a fost descoperit� la T�rt�ria iar t�bli�ele ge�ilor dovedesc f�r� t�gad� c� pe tori�tea str�mo�easc� me�te�ugul scrisului era foarte r�sp�ndit, insula Dilmun din scrierile eme� este insula cu localitatea Dimum unde s-au descoperit numeroase vestigii arheologice din mileniile lV-ll �.e.n. Pentru c� tot aici era �i raiul unde se retr�geau sufletele celor vrednici, eme�ii de fapt p�strau �n amintire locul de unde au migrat fiind considerat un loc sf�nt. Ei aduceau din acest loc aur, minereu de cupru, pietre pre�ioase �i piatr� pentru realizarea statuilor �i vaselor dovedind c� aceast� insul� era un teritoriu mult mai mare unde existau mun�i cu exploat�ri miniere �i cu piatr� bun� pentru prelucrat dar �i numeroase l�ca�e de cult �i de civiliza�ie unde se scria v�rtos �i se venerau anumite duhuri. Dac� venim dinspre Marea Neagr�, vedem aici c� Istru �i Ni-istru �mbr��i�eaz� �mpreun� o mare �ntindere de p�m�nt ce are forma unei insule �i care a fost din totdeauna teritoriul locuit de str�mo�ii no�tri, iar �n parte, de noi �n prezent. Geografic, acest teritoriu este m�rginit de Niistru la nord �i nod-est, Marea Neagr� �i Istru la sud �i sud-vest iar la nord �i vest este Tisa sau tot Istru, prin generalizare insula Dilmun este localitatea Dimum de pe malul drept al Istrului dar �i tot teritoriul cuprins �ntre Nistru, Marea Neagr� �i Istru. Dar �n mitologia eme� sufletele celor r�posa�i veneau din �ndep�rtatul Ki-en-gi tot �n �inutul Dilmun � raiul celor ferici�i unde erau judecate pentru faptele s�v�r�ite �n lumea p�m�nteasc�. Legenda a fost cunoscut� �i de greci care ne amintesc �n scrierile lor de insula ferici�ilor undeva la gurile Dun�rii unde se duceau sufletele eroilor s� se odihneasc�. La fel se spune �n Avesta �i Cartea lui Eno c� raiul este undeva la marginea miaz�noapte.

Pe malul drept al Istrului �n apropiere de insula Dimum, se vars� r�ul Iantra la cca 20 km �n aval de v�rsarea r�ului Vedea de pe malul st�ng. Mai avem informa�ii pre�ioase despre trecutul �ndep�rtat al ��rii noastre �i �n Apocriful Genezei unde Matu�ala fiind �n �ncurc�tur� se duce la tat�l s�u Enoh, care locuie�te �n rai la cap�tul lumii pentru a-i cere sfatul: ,,23 �i el se duse la cap�tul p�m�ntului la Parwaim �i l-a g�sit acolo�24 �i el spuse lui Enoch, tat�l s�u�� �n limba rom�n� veche avem cuv�ntul p�rva cu sensul de cel dint�i, primul, cel mai bun dar mai avem localitatea Parva un vechi centru minier iar im are sensul de p�m�nt moale, noroi, �inut. Denumirea din text se poate interpreta ca primul t�r�m f�urit de Dumnezeu sau primul �inutul locuit �i a ap�rut �n memoria colectiv� a iudeilor datorit� rela�iilor directe ale acestora cu neamul ge�ilor din Carpa�i prin intermediul canaani�ilor sau filistenilor. �n t�bli�a 3 unde Zamolxe �i poveste�te vizita la cabirii din insula Samos spune despre �inutul natal c� este binecuv�ntat de puterea crucii �i scrie astfel + im. Tara este amintit� �i �n ll Cronici, lll,6 de unde Solomon �i-a adus aurul pentru Templu. �n �inutul Maramure�ului �n localitatea T�rgu L�pu� s-a descoperit o sabie de bronz datat� �n sec. Xll �.e.n. dovedind c� �n regiune era cunoscut mineritul de foarte mult� vreme. Acest statut de �ar� sf�nt� pentru �inutul dintre Nistru, Marea Neagr� �i Istru, este men�ionat de eme�i pe la sf�r�itul mileniului lll �.e.n. apoi de iudei �n secolul X �.e.n. de unde aduceau aur, de vechii greci �ncep�nd cu secolul Vl �.e.n., Strabon �n prima parte a secolului l �i de t�bli�ele de plumb ale str�mo�ilor no�tri care stau ascunse de canalii �i lifte criminale, astfel ca s� fim sub obl�duirea lor turm� de dobitoace cuv�nt�toare.

Dom'le ma bucur ca il citati pe acest geniu numit Constantin Olariu Arimin si ca ii cititi cu nesat operele alese. .Desi dansul nu este istoric, iata ca a fost autodidact si studiind teminic ,"l-a desfiintat" practic pe Vasile Parvan si i-a "demascat" impostura. .Fara dansul Romania pierdea enorm, ramanand in bezna si nestiind niciodata spre exemplu ca Isus a fost get si nu evreu asa cum cred toti prostii,ca getii erau de fapt stapanii imperiului roman (istoricii fiind corupti ,evident ),nici ca de fapt Isus a fost rastignit de Ioan care a si masluit apoi faptele, si nici ca satanistii crestini de fapt persecutau religia noastra getica.

Iata spre exemplu cum cu logica clara si dovezi ireFUTABILE,dansul ne demonstreaza originea rugaciunii Tatal Nostru ...

"Iar �n rug�ciunea Tat�l nostru avem versul ,,Vie �mp�r��ia Ta� cu sensul de vioaie, plin� de via��, luminoas� dovedind originea ei mioritic� pentru c� ce apare pe t�bli�e sub expresia ,,cetatea vie/luminii� �n cre�tinism este ,,�mp�r��ia vie�. "

Cine mai poate obiecta ceva in fata unor dovezi asa de clare si de logice?

Limba geta/rumuna



Acest domeniu ca argument unic �i de necontestat al latrini�tilor privind dispari�ia limbii vorbit� de rumuni/ge�i dup� m�celul romanilor este tr�snaia unor indivizi n�imi�i, sminti�i sau smoni�i. Pentru deslu�irea textelor de pe t�bli�ele de plumb descoperite la Sinaia, am folosit Dic�ionarul de arhaisme �i regionalisme realizat de Gh. Bulg�re �i Gh. Constantinescu-Dobridor ap�rut �n anul 2000 �i care are cca. 35000 cuvinte. Peste 95% din cuvintele folosite �n scrierea acestor t�bli�e se g�sesc �n form� identic� sau apropiat� �n aceast� lucrare. �n anul 1966 a ap�rut la Editura �tiin�ific� un Dic�ionar latin-rom�n care are 7350 cuvinte. Dac� povestea latinit��ii neamului rom�n ar fi adev�rat�, atunci mare parte din aceste cuvinte ar trebui s� se g�seasc� �n form� identic� sau foarte apropiat� �n arhaismele �i regionalismele rom�ne�ti din dic�ionarul amintit mai sus. Aceste dou� dic�ionare au un singur cuv�nt comun �n form� identic� � ursa, �i aproximativ 100 �n form� apropiat�! Minciuna este mai mult dec�t evident� �i pentru a o masca, atunci c�nd se discut� despre latinitate, lichelele scot la atac limba rom�n� contemporan� care are multe cuvinte cu sonoritate latin�, dar intrate �n fondul lingvistic �n secolele XlX �i XX din cultura francez�. Iar c�nd nici aceast� �mecherie nu ajut� la marea pl�smuire, se scoate din p�l�rie limba latin� popular�, o inven�ie �ugubea�� pe care nu a v�zut-o sau auzit-o nimeni dar mae�trii �n minciuni o pot achipui de c�te ori doresc s� g�seasc� ou�le de aur a latinit��ii r�s�ritene! Am s� aduc lumin� �i �n direc�ia �ntunericului �i a �ntuneca�ilor. Homer ne spune �n Iliada c� Troia avea trupe de mercenari misi care au luptat al�turi de troieni �mpotriva aheilor. Dar troienii s�nt str�mo�ii romanilor. �n vestul Troadei pe la mijlocul mileniului ll �.e.n. s-au a�ezat misii, popula�ie get� de pe malul drept al Istrului, care �i-au numit �ara tot Misia �n amintirea celei p�r�site. Au tr�it �n �n�elegere cu troienii �i i-au ajutat la mare necaz, dovedind c� aceste popula�ii se cuno�teau cu mult �naintea cotropirii Ge�iei de c�tre romani. Dup� distrugerea Troiei, popula�ia a plecat �n bejenie c�tre alte meleaguri, unii pe mare al�ii pe uscat p�n� s-au �ntregit iar �n Italia. Pe drum s-au �nso�it cu sabelii popula�ie din neamul sabinilor care s-au a�ezat �n nord-estul Romei, �inutul Apeninilor.

Dar sabelii s�nt sabeii, neam scitic sau getic amintit �i la Istru iar Pliniu �n secolul l spune despre neamul sacilor din Persia c� se numeau aramei dup� limba greac� �i aramani dup� limba latin�. ,Persae illos(Scytharum populos) Sacas in universum appellavere a proxima gente, antiqui Aramaeos� �n egiptean� cuv�ntul saba are sensul de �n�elept, �nv��at sau dasc�l, iar o ramur� a lor s-a stabilit �n peninsula Arabia, form�nd regatul sabeilor cu capitala �n ora�ul Saba. �n regiunea mun�ilor Apenini exista ora�ul Ariminum iar Jupiter purta �n vechea religiei a popula�iei locale epitetul de armunos sau armunis. Ge�ii aveau ca divinitate a na�terii vie�ii din lumin� �i a binelui pe Sabelio/Zabelio iar str�mo�ul lor ancestral era Mo� Ariminus sau Arumunus. Herodot pe la mijlocul secolului V �.e.n., scrie �n Istorii c� tracii erau de acela�i neam cu ge�ii �i �n alt� parte c�: ,,ge�ii �i dacii s�nt un singur popor dar numi�i diferit dup� �inutul �n care locuiesc�, iar Strabon(64 �.e.n. � 23 e.n.) scrie �n Geografia sa c�: ,,Exist� �i o alt� �mp�r�ire a ��rii, o �mp�r�ire mai veche, astfel c� unii se numesc daci al�ii ge�i. Ge�i se numesc cei din R�s�rit care s�nt la Mare iar numele de daci se d� popula�iilor de la Apus, cele care tr�iesc l�ng� germani. Dacii/Davii vorbesc aceea�i limb� ca �i ge�ii. Dac� noi grecii �i cunoa�tem mai bine pe ge�i, cauza e c� ace�tia �i-au schimbat necontenit a�ez�rile �i au trecut de pe un mal pe altul al Istrului, amestec�ndu-se cu tracii �i cu misienii iar limba tracilor era identic� cu a ge�ilor�. Este o neghiobie s�-l acuz�m pe istoricul roman c� era beat c�nd a scris asemenea informa�ii pe la �nceputul secolului l al erei noastre despre limba noastr� cea str�bun�. �i tot el spune despre gali pe care grecii �i numesc galati c� s�nt fra�ii romanilor! Cu ceva timp mai devreme, Diodor din Sicilia �n scrierea Biblioteca istoric�, ap�rut� pe la anii 30 �.e.n. spune despre Galia �n cartea XV ,,Galia este locuit� de numeroase popoare, unele mai mari, altele mai mici. Cele mai mari num�r� vreo dou� sute de mii de b�rba�i, iar cel mai pu�in numeroase, vreo cincizeci de mii; printre ele se afl� un neam �nrudit �i aliat cu romanii � din timpuri str�vechi � iar prietenia lor d�inuie�te p�n� �n zilele noastre.�

Adica adio latinitate!

�n poemul Tristele al lui Ovidiu(43 �.e.n. � 17 e.n.), ge�ii �i sarma�ii sau sci�ii ne apar ca dou� popoare vecine �i �nrudite. Tot el face o afirma�ie n�ucitoare cu privire la grecii din Dobrogea: ,,Limba greac� sun� aici mai mult a getic�, fiind amestecat� cu multe getisme(Grajaque quod getico mixta loquela sono).� Dac� p�n� �i grecii cei ��fno�i �i-au ,,getizat� limba este o neghiobie �i o crim� �mpotriva adev�rului, sus�inerea latini�tilor c� str�mo�ii no�tri �i-au pierdut limba lupt�ndu-se cu romanii. Aceea�i afirma�ie o face �i Vulcanius dar dup� 1600 de ani! Mar�ial, c�nt�re�ul lui Domi�ian, �l critic� pe palavragiul Philomuses, colportor de zvonuri pe la toate porticurile Romei, care spune numai minciuni �i �tie tot; �tie ce s-a hot�r�t la curtea regelui par�ilor Pacorus, pe c�t� oaste se bizuiau cei de pe Rin �i din Sarma�ia, desface ordinele a�ternute pe pergament de c�petenia dacilor (Verba ducis Daci chartis mandata resignas) �i vede laurii victoriei �nainte ca ea s� se ivit. Adic� atunci c�nd Gezina �i Diogio se luptau cu armatele romane ale lui Domi�ian pentru glia str�bun�, ge�ii scriau �i pe pergament nu numai pe t�bli�ele de plumb �i asta o spune un roman f�r� s� clipeasc�. Plesni-le-ar ochii speciali�tilor no�tri pentru �ndobitocirea �n care ne-au adus!

Arrianus(95-175) din Nicomedia, un grec instruit care a ajuns guvernatorul Capadociei �n anul 134, scrie c�tre sf�r�itul vie�ii lucrarea Arta tacticii militare, unde vorbe�te de c�l�re�ii sci�i adic� veni�i din st�nga Istrului, �inut numit �i Sci�ia dar care era ba�tina ge�ilor, ce luptau �n armata roman� �ns� cu steagurile �i armele lor, adic� getice. Spune despre instruc�ia primit� de o�teni c�: ,,��nva�� strig�tele de lupt� str�mo�e�ti ale fiec�rui neam, strig�tele cel�ilor pentru cel�i, strig�tele ge�ilor pentru ge�i �i strig�tele retice pentru re�i.�. Dac� �n armata roman�, solda�ii ge�i foloseau propria limb� pentru a se �ndemna �n lupt� a�a cum scrie un func�ionar roman pe la anii 160 � 170 al erei noastre, �ntreb leprele latriniste unde v�d sau aud ele latinizare? St�rpiturilor, pe unde ar trebui s� v� bag otrava voastr� dr�ceasc� numit� latinitate? Continu�nd ideea lui Arrianus, a� putea zice despre voi c� striga�i prostii �n limba prosteasc� �i tr�d�ri de neam �i �ar� �n limba tr�daria.

Symmachus scrie pe la anul 500 lucrarea Vita Maximini, unde, �n cartea a V a despre Maximin Tracul, g�sim informa�ii privitoare la limba str�mo�easc� a ge�ilor: ,,Se relateaz� c� Maximinus� provenea dintr-un sat trac� n�scut din p�rin�i barbari dintre care tat�l era din Gothia/Dacia �i mama era n�scut� din neamul alanilor� A fost foarte iubit de ge�i ca �i cum ar fi fost cet��ean de-al lor� �i chiar din fraged� copil�rie a fost p�stor� �n ziua de na�tere a fiului mai mic a unui get, �mp�ratul Severus oferea jocuri militare propun�nd ca r�splat� argin�i� acesta de�i t�n�r, cu puf pe barb� �i pe atunci ne�tiutor de latin�, i-a cerut �mp�ratului �n mod public aproape �n grai tracic s�-i dea permisiunea de a se m�sura cu aceia care deja se luptau la nivel mai avansat�. Speciali�tii no�tri �n pl�smuiri s�nt �n stare s� spun� c� Maximin i-a vorbit �mp�ratului roman �n limba t�tar�, chinez� sau amnez� numai �n get�/trac�/rumun� nu, chiar dac� Strabon a scris c� limba get� �i limba trac� s�nt una, pentru ei �ns�, este nici una! Textul ne mai spune c� la �nceputul secolului lll, exista poporul get care l-a iubit pe Maximin, dar rom�nii ,,rom�ni� �i patrio�i ,,de serviciu� au ajuns s� iubeasc� numai minciuna �i tr�darea, falsific�ndu-se �n totalitate istoria �i cultura str�mo�easc�, �ndobitocindu-ne �n m�lul otr�vitor al latrinit��ii!

Iordanes scria �n Getica pe la anii 550, despre acelea�i fapte amintite de Symmachus, la paragraful 84, unde ne l�mure�te ce ,,latin� vorbeau neamurile arimine pe la anii 200: ,, Acesta �ntr-o zi pe c�nd domnea �mp�ratul Severus care tocmai serba ziua de na�tere a fiului s�u, a venit la armat� ca t�n�r recrut, dup� ce �i petrecuse anii ca p�stor la �ar�. �mp�ratul tocmai d�duse ni�te jocuri militare, iar Maximin c�nd le-a v�zut, de�i adolescent semibarbar, fiindc� se puseser� premii, �n limba p�rin�ilor s�i, a cerut �mp�ratului permisiunea de a lupta cu militarii preg�ti�i pentru concurs.�

Textele scrise la mijlocul secolului Vl al erei noastre le d� r�u �n bot latrini�tilor cu snoava lor urduroas� �i otr�vitoare! Dac� Strabon ne-a l�sat informa�ia c� limba trac� �i limba get� s�nt una �i aceea�i, iar Symmachus �i Iordanes spun despre tracul Maximin ,,pe atunci ne�tiutor de latin�, c� s-a adresat �mp�ratului roman de neam get/trac Septimius Severus pe la anul 195 ,,�n limba p�rin�ilor s�i.� �ntreb leprele tr�d�toare unde se zbenguie veseloasa latinitate prin limba neamurilor arimine? S� le lu�m la deslu�it �i piept�nat pe �ndelete, astfel s� nu mai �nghi�im gogo�i cu plete �i s� ne ploconim �n fa�a maimu�elor cu �ilindru. Maximin Tracul s-a n�scut �n anul 173, iar fapta la care fac referire cei doi autori se petrece �n primii ani de domnie ai �mp�ratului roman Septimius Severus(193-211) pe care senatorii de neam romanic �l batjocoreau cu expresia ,,micul trac�. Regatul Traciei a fost transformat �n provincie roman� �n anul 46 al erei noastre �i deci dup� 150 de ani de ocupa�ie a romanilor, canci latinizare printre traci!!! R�u a�i deocheat istoria �ntuneca�ilor! Dac� tracii nici dup� 150 de ani de ocupa�ie roman� nu cuno�teau latina, iar solda�ii ge�i �ncorpora�i �n armata imperial�, cam �n aceea�i perioad� se �ndemnau la lupt� cu strig�tele str�mo�e�ti, adic� limba get� cum am ar�tat mai sus, este o crim� �i o infamie la adresa adev�rului s� sus�ii c� ge�ii, �n acela�i num�r de ani �i-au pierdut complet limba, �nsu�indu-�i latina popular�, pe care Arrianus o nume�te f�r� ezitare ,,limba get�.

Aceste informa�ii dovedesc faptul c� istoricii �i limbi�tii rom�ni au organizat o mare conspira�ie �mpotriva istoriei, culturii �i identit��ii ge�ilor ca str�mo�i ai rom�nilor, pentru a-�i sluji cu mare supu�enie st�p�nii ce �i pl�teau; ��rp�ria romanic� de la Vatican sub controlul iezui�ilor �i ��rp�ria iahvist� sub controlul mafiei sioniste.

Pe la anii 396, Paulinus din Nola �i viziteaz� prietenul Nicetas care era episcop de Remesiana, la sud de Dun�re �i spune c�-i avea sub �ndrumarea sa pe ge�i �i daci, de pe ambele maluri ale fluviului. ,,Marele istoric al rom�nilor� V. P�rvan �n Getica sa are o str�fulgerare genial� �i spune c� prin ,,ge�i �i daci� trebuie �n�ele�i ,,go�ii� de pe ambele maluri ale Dun�rii iar prin ,,sci�ii� ,,potrivit limbii literare a vremii� nu s�nt dec�t ,,locuitorii vechii Dacii dintre Tisa �i Nistru care pot fi go�i sau daci�. Iar aceasta este una dintre sclipitoarele t�mpenii cu care se f�le�te cu neru�inare cultura rom�n�.

Mai g�sim �n Getica lui Iordanes o informa�ie interesant� pentru neamul nostru la paragraful 176 ,,C�ci �i tulburase o m�n� de go�i federa�i, care cu contele Gaina, pr�daser� Constantinopolul. A�adar patriciul Aetius, pe atunci �eful armatei, n�scut �n cetatea Durostor, din neamul vitejilor moesieni, �prin imense pierderi omene�ti silise trufa�a barbarie a suevilor �i francilor s�-�i pun� ceafa sub jugul imperiului roman�. Faptele se petrec pe la anul 439 dar nu este vorb� c� ace�ti ge�i/go�i federa�i �n frunte cu o G�in�, au penit r�u faimoasa armie a romeilor format� toat� numai din coco�i de soi. Nu numai c� existau ca popor v�njos �i n�valnic la nord de Istru, numit ge�i sau go�i, ce primeau bani de la bizantini �n calitate de federa�i, dar se �ncumetau s� prade capitala Constantinopol, fioro�ii ge�i ai contelui Gaina �ndr�zn�nd a p�trunde prin ac�iuni militare p�n� �n inima imperiului roman. Nu se leag� deloc latrinitatea voastr� mincinoas� cu adev�rul istoric relatat de at�tea ori de izvoarele epigrafice.

Un alt �nscris vechi care �i pomene�te pe ge�i sau valahi pe la mijlocul secolului V, este Historia delle azione d�Attila cognominato flagello di Dio ap�rut� la anul 1710, care scrie, c� la n�v�lirea hunilor condu�i de Attila asupra ora�ului Aquilea din anul 452, au participat �i corpuri de o�tire ale valahilor �i cumanilor.

�i �n scrierile timpurii ale germanilor Nibelungenlied g�sim informa�ii despre ,,ducele Rumunc din �ara Valah� care a venit la curtea lui Atilla �mpreun� cu 700 de o�teni. Aceast� informa�ie arat� c� ba�tina neamului nostru str�bun nu a fost p�r�sit� de ge�i sau daci a�a cum minte cu neru�inare P�rvan, iar dac� Rumunc era duce �nseamn� c� exista o structur� statal� ce se subordona hunilor dar aveau propria organizare �i armat�! Adev�rul ar�tat mai sus este confirmat de mai multe ori de Getica lui Iordanes.

Dar limba �i cultura ge�ilor, cu tot holocaustul pornit de Militia Cristi �mpotriva lor, a supravie�uit �n unele regiuni unde aceste hoarde criminale nu �i-au putut face de cap ca la Roma �i Bizan�. �n anul 1597 apare la Bruxelles, scrierea latin� Despre literele �i limba Ge�ilor sau Go�ilor, av�ndu-l ca autor pe Bonaventura Vulcanius. El ne spune �n lucrare despre literele getice care au fost chiar �naintea celor grece�ti �i latine �i despre o literatur� getic� scris� �n limba ge�ilor din care el a v�zut ,,ni�te file rupte din bibliotecile belgice publice, ca ni�te r�m�i�e dintr-un naufragiu.� Criminalii acestui naufragiu provocat s�nt c�peteniile iudeo-satanismului impus prin foc �i sabie �n anul 380 ca religie oficial� �n imperiul roman. Sigur exist� �i alte informa�ii dar speciali�tii no�tri �n pl�smuiri lucreaz� numai dup� plan sau ,,indica�ii pre�ioase.�

O alt� surs� a dovedirii existen�ei limbii str�mo�e�ti �i dup� ocuparea par�ial� a Ge�iei din anul 106, s�nt inscrip�iile cultului mitraic. �n num�r de c�teva mii, aceste inscrip�ii figureaz� la capitolul ,,cultura elenistic� o n�scocire a culturnicilor occidentali de pe la mijlocul secolului XlX, c�nd descoperind o mul�ime de texte care nu puteau fi citite nici �n latin� dar nici �n greac�, au tras ei concluzia, c� aceast� limb� o vorbea o�tirea lui Alexandru Macedon. Citirea acestor texte ,,elenistice� este toat� fals� �i intr� �n acea ampl� ac�iune de manipulare �i falsificare a istoriei �i culturii Europei din secolul XlX, c�nd unii nu mai aveau loc de al�ii iar mintea le clocotea ca un vulcan �n erup�ie.

Mitraismul �n imperiu roman a �nceput s� se r�sp�ndeasc� de la Dun�rea de Jos, adic� provinciile Mesia �i Dacia, iar pe �nceputul secolului lll, ge�ii formau baza o�tirii romane cum s�nt faptele consemnate �n at�tea scrieri antice. Scriitorul latin Firmicus Maternus care a scris �ntre anii 346-350 lucrarea De errore profanarum religionum, spune c� limba de cult �n mitraism nu era nici greaca, nici latina, ci limba lui original�, �i ne cam las� cu ochii �n soare despre ob�r�ia acestei limbi, dar o putem afla foarte u�or dac� vrem. Mitraismul a ajuns �n Roma pe la mijlocul secolului l al erei noastre �i �ncep�nd cu anul 181, a devenit cultul oficial al �mp�ra�ilor p�n� �n anul 378 c�nd a murit ultimul �mp�rat get Valens, care conducea imperiul roman. Ori acest cult era practicat �n special de armat� �i func�ion�rimea imperial�, iar o�tirea era format� �n mare parte din neamurile arimine ale ge�ilor, tracilor �i mesilor, dar �i solda�ii altor neamuri din armata roman� practicau acest cult. Limba de slujire a mitraismului, era limba get� a�a cum ne spune Arrianus despre sold��imea get� din armat� imperial� care �i folosea propria limb� �n treburile militare. Cum originea mitraismului este dovedit� arheologic �n lumea ge�ilor din Mesia �i Getia, limba cultic� a fost limba get�/rumuna, informa�ie venit� chiar din lumea latin� care nu-i prea �ndesa pe ge�i cu mare iubire.

Wulfila(311 - 381), c�rturar got spun ei, dar mai sigur capadocian n�scut �i crescut �n Ge�ia, le-a scris go�ilor din nordul Istrului c�tre sf�r�itul vie�ii o t�lm�cire dup� Tora, �ntr-un alfabet luat tot din tolba neamului arimin. �n t�lm�cirea lui Wulfila exist� c�teva sute de cuvinte rom�ne�ti, �i asta cu 1000 de ani �nainte de pretinsa formare a limbii rom�ne! Go�ii au format �mpreun� cu ge�ii din estul Carpa�ilor dup� anul 106 imperiul Amal care a d�inuit p�n� ce l-au distrus hunii �n anul 376. Dac� cuvintele rom�ne�ti existau �n limba got� c�nd Wulfila a scris cartea, �nseamn� c� limba get�/rumun� era deja format� cu un lexic bogat din care se �nfruptau �i al�ii! Mai r�m�ne s� spune�i tovar�i speciali�ti c� neamul get a venit de pe lun� sau ai ie�it de sub p�m�nt, la puhoiul de f�r�delegi f�cut �n dauna str�mo�ilor mei � voi pretinde�i c� ave�i alte r�d�cini � una �n plus nu mai poate distruge prea mult!

Generalul bizantin Belizarie, dup� ce a �nvins �n anul 553 regatul ,,ostrogot�� creat de Teodoric cel Mare �n Italia, �i-a luat numele de GETICUS MAXIMUS pentru a ar�ta istoriei pe cine a cucerit. Ori nu �tia el cu cine a purtat luptele �n Italia, ori istoria este at�t de falsificat�, �nc�t o rescriere a ei, ar produce un adev�rat dezastru la unele bordeie de jeguri alese �i fe�e cu educa�ie de t�lhari! Dac� tot avem ,,speciali�ti�� �n n�scociri, propun ca regatul ostrogot s� se numeasc� ,,piticot��, iar generalul bizantin se va numi piticoticus maximus, de nu se va sup�ra r�posatul, sau poate c� s-a luptat cu un popor de n�luci, a�a cum s-au luptat romanii dup� anul 106, c�nd �i tot atacau n�lucile ge�ilor mor�i �n luptele din anii 101-102 �i 105-106!

Dar mai exist� �n literatura anitc� o alt� denumire a limbii ge�ilor, men�ionat� sub numele de ausona. Ovidiu, nefericitul roman care a fost maz�lit la Tomis pentru c� avea venin pe limb� �mpotriva lui Octavian, scrie �nainte de anul 17, anul mor�ii sale pe p�m�nturi ge�ice, �n Pontice I,2, 83-84 despre lupt�torii ge�i urm�toarele: ,,Maxima pars hominum nec te, pulcherinna, curant/ Roma, nec Ausonii militis arma tinent.�� Versurile t�lm�cite pe limba noastr� zic a�a: ,�n cel mai �nalt grad grupul omenesc al lupt�torilor ausoni �i z�ng�ne armele �i nu tu frumoas� �i �ngrijit� Rom�, nu tu!

Adic� ge�ilor nu le tremura freza de faima Romei cum ne este de m�rturie scrierea lui Ovidiu, a�a cum se �nt�mpl� ast�zi cu conduc�torii rom�nilor care ajun�i �n fruntea mesei, �n loc s�-�i apere neamul �i glia de r�i �i rele, �i prad� �i �i v�nd ca pe o turm� de vite.

Prelatul hispanic Paulus Orosius scrie �n lucrarea Istorii terminat� �n anul 417 despre aseni care erau sufletele ge�ilor ce au murit �n lupt� �i se bucurau de cinstirea tuturor ca mari eroi iar �ntr-un sens mai larg erau acei oameni p�trun�i de o ad�nc� �n�elepciune a c�r�ilor sfinte ce te duceau la nemurire.

�n anul 448 �mp�ratul Teodosiu ll al Bizan�ului trimite la Atila o solie ca s� trateze despre birul pretins de huni ca s� nu le calce grani�ele romeilor. Din delega�ie a f�cut parte �i istoricul Priscus care ne-a l�sat informa�ia c� apropiindu-se de re�edin�a hunilor ce era undeva �n Banat a stat de vorb� cu o persoan� care a spus c� este de neam auson �i b�tina�. La masa dat� �n cinstea soliei bizantine de c�tre c�petenia hunilor, grecul a stat tot l�ng� un auson care vorbea cu ceilal�i �n limba auson� dar mesenii mai vorbeau �n hun� �i got�. ,,..apropiindu-se cineva pe care dup� haina lui scitic� eu �l luasem drept barbar, m-a salutat �n limba elin� zic�ndu-mi: Gaire! A�a c� eu fire�te m-am mirat c� unul dintre sci�i vorbe�te eline�te, c�ci, amestec�tur� de neamuri ei se mul�umesc cu propria limb� barbar� a fiec�ruia, fie cea a hunilor, fie cea a go�ilor, ba fie cea a ausonilor, aceia care s�nt mai amesteca�i cu romanii �i nu u�or le vine lor a vorbi eline�te, afar� numai doar� a celor robi�i din Tracia sau de pe coastele Iliriei. �n pasajul al doilea Priscus aminte�te c� la masa lui Attila apare un m�sc�rici numit Zercon, care f�cea pe to�i s� r�d� �mpleticind talme�-balme� la un loc vorbe luate din cele trei limbi ale ��rii, anume limba ausonilor, hunilor �i go�ilor. �n al treilea pasaj, Priscus ne spune c� la acela�i pr�nz, un barbar care �edea la mas� l�ng� d�nsul �i care cuno�tea limba ausonilor, i-a vorbit �n aceast� limb� �i Priscus l-a �i �n�eles, - ceea ce nu se putea �nt�mpla dac� ausonii nu ar fi avut un grai apropiat de latin� cea vorbit� de pe atunci pe care o cuno�tea solul grec. �n textul lui Suidas din secolul X �n care este reprodus Priscus este f�cut� precizarea ,,iar ausoni �nsemneaz� regi�.

Bizantinul Ioan Cinnamus scrie o Historiae �i la Vl, 3 �i aminte�te pe vitejii ausoni: ,,Iar lui Leon, i-a dat ordin s� n�v�leasc� cu o armat� din alt� parte, mai ales cu o nenum�rat� mul�ime de valahi despre care se spune c� au fost colonii de odinioar� ai italicilor, s� atace Ungaria din locurile vecine cu Pontul Euxin, pe unde nimeni p�n� acum, din primele veacuri nu i-a atacat�. �i invad�nd Ungaria au ajuns �n mai multe sate populate �i fac o mare prad�. Ucid mul�i oameni �i pe foarte mul�i �i iau prizonieri �i c�nd s-au g�ndit s� plece de acolo, fac o troi�� de metal pe care o a�az� acolo cu urm�toarea inscrip�ie: �n vreme c�nd la Roma st�p�nirea o avea divul Manuel(1143-1175), cea mai de seam� glorie a augustei dinastii a Comnenilor>>�. Deci la mijlocul secolului Xll, dar sigur �i mult mai �nainte, chiar �nainte de secolul l al erei noastre, poporul ales de S�ntu, adic� neamul ge�ilor scobor�tor din zei, mai era numit, ausoni, aseni sau eseni. Dup� c�p���nile istoricilor no�tri, ge�ii pot fi numi�i �i huni, turci sau t�tari pentru c� tot nu mai intereseaz� pe nimeni istoria rom�nilor de ast�zi. �n anexa lucr�rii Fasti Getici o Gotici o ad�ugire la Storia d�Italia del Medio Evo, istoricul italian Carlo Troya, referindu-se la r�zboaiele purtate de Domi�ian cu ge�ii condu�i de mato Gezina �n anul 86, cit�ndu-l pe Orosius scrie: ,,Tacitus spune c� nu �ndr�zne�te s� arate num�rul romanilor uci�i, relateaz� Paulus Orosius care ar fi citit aceast� afirma�ie �n c�r�ile lui Tacitus atunci �nc� existente, ast�zi disp�rute. Ge�ii care s-au distins �n aceast� lupt� au fost numi�i auseni sau aseni � eroi � pe care Zamolxe �i iube�te cel mai mult �i autorul lor �nv��at crede c� au plecat cu Odin �n Scandinavia�. Ast�zi, urma�ii faimo�ilor ge�i iubitori de Zamolxe, au ajuns un popor de balamuc care ur�sc �i tr�deaz� glia str�bun� ca pe o curv� de margine de drum.

Identificarea ausonei cu limba get� sau valah� cum au fost numi�i mai t�rziu str�mo�ii no�tri, este f�cut� �i de c�tre prelatul ungur Otrokocis �n lucrarea Origines hungarice, tip�rit� �n anul 1693, care scrie la cap. lV despre vizita lui Priscus la curtea hunilor: ,,�N-a neglijat acest Priscus s� ne consemneze care ar fi fost limbile folosite �n jurul lui Atila� Presupune �n acestea c� unii dintre huni chiar, datorit� leg�turilor cu romanii, �i d�deau silin�a s� vorbeasc� limba got�(care este �nrudit� cu alana) �i ausona. Unde prin limba auson� �n�eleg valaha, leit� latina corupt�.

Dar limba get� apare amintit� �n unele texte din secolele lV-Vll ale erei cre�tine sub numele de limba bes�, nume, care limbi�tilor �i istoricilor rom�ni nu le spune nimic pentru c� ei nu fac cercetare, ci execut� ni�te ordine criminale ale altora sau �i consider� propriile nebunii drept revela�ii �i adev�ruri absolute!

Ioan Chrysostomul(349-407), zis �i Gur� de Aur, a fost unul dintre cei mai lumina�i prela�i ai bisericii cre�tine �i, datorit� culturii sale �i modului de via�� foarte simplu, a fost impus ca patriarh al Constantinopolului �n anul 397 de c�tre �mp�ratul Arcadios, apoi depus �i exilat �n Armenia �n anul 404 pentru atitudinea lui �mpotriva abuzurilor clerului �i a inechit��ilor sociale grave pe care le promova noua religie �n imperiu. �n scrierile lui teologice aminte�te de mai multe ori c� tracii �i besii aveau �n limba lor ca texte sacre o carte numit� Biblia. Dac� era f�c�tura satanist� a iudeilor � Tora sau/�i Talmud � prelatul grec trebuia s� scrie Pentateuh, Sf�nta Scriptur� sau Scrierile Sfinte, pentru c� a�a numeau ei �n acele timpuri scrierile mozaicilor. Biblia era scrierea sacr� a neamurilor arimine amintit� chiar de greci, �nc� din secolul V �.e.n. c�nd pe hornurile ivri�ilor nu se vedeau fumega�ii de revela�ii �i alte n�scociri sataniste. Iar Strabon scrie c� limba trac� este una cu limba get�, dar nu pun punct discu�iei pentru c� mai s�nt �i alte informa�ii de l�murit.

La British Library din Londra exist� o carte foarte veche pe care englezii o numesc Biblia Bessica fiind scris� �ntr-un alfabet care folose�te semne asem�n�toare cu cel grec �i semne asem�n�toare cu cele din alfabetul chirilic, dar cu mult timp �naintea apari�iei ,,alfabetului chirilic�!

Din lucrarea Vie�ile Sf�n�ilor, afl�m c� sf�ntul Teodosie a �ntemeiat o m�n�stirea pe la 465 la r�s�rit de Bethleem, adic� �n regiunea unde esenii veni�i din Carpa�i erau ,,acas� la ei de c�teva sute de ani iar pe la sf�r�itul secolului lV, li s-a al�turat sf�ntul Ieronim �i tot �n acele vremi �i prin acele locuri existau patru biserici: una ce slujea de bolni�� bolnavilor mintal, alta �n care �inea slujba �n greac�, alta unde "neamul besilor �n�l�a �n limba lor rug�ciunile St�p�nului comun" �i o alta, care era a armenilor/siriecilor sau caldeenilor. Este de re�inut c� autorul spune c� besii �n�l�au rug�ciuni �n limba lor ,,St�p�nului comun�, prin aceast� precizare el dorea s� arate c� neamul lor �n ba�tina din Balcani, Dobrogea �i sudul Moldovei mai practica un cult � adev�rata religie a crucii, adic� religia str�mo�ilor ge�i � foarte apropiat de f�c�tura iudeilor numit� cre�tinism. Slujbele le �ineau �n limba bes� cum spune autorul, adic� limba lor din ba�tina carpatin�. Mai mul�i scriitori din acele vremuri amintesc de m�n�stirile besilor din Palestina precum �i de cea pe care o aveau la anul 553 �n Constantinopol.

�n anul 570 A. D. Antonius Placentius scrie �n Hierosolymitanum c� a ajuns �n valea dintre mun�ii Horeb �i Sina: ,,Cum am intrat mai jos �n m�n�stirea de origine �i unde, de asemenea s�nt trei aba�ii, slujite cu pricepere �n limbile greac�, latin�, siriac�, egiptean� �i bes�.� Autorul scrie despre dou� limbi distincte; latina �i besa, excluz�ndu-se orice confuzie dac� nu ai �n cap ceva infuzie de prostie �i gol�nie tr�d�toare. Ioan Moscu, ne las� informa�ii c� �n acele vremuri din secolul Vl �n Palestina exista o m�n�stire unde se slujea �n limba bes� �i una �n limba siriac� iar �n Via�a sf�ntului Sava se vorbe�te de mai multe m�n�stiri din Palestina unde se slujea �n limba bes�. Besii au fost ge�ii cei plimb�re�i care treceau Istrul din nord spre sud, iar izvoarele istorice �i aminte�te pe un teritoriu ce este �n prezent cuprins la grani�ele dintre Bulgariei, Serbiei - Cosovo, Macedoniei �i Greciei, ob�r�ia lor fiind se pare �n sudul Moldovei. Lingvistic, timpul ne-a p�strat un indiciu �n aceast� direc�ie; partea sudic� a Moldovei dintre Siret �i Nistru, apare cu numele de Bessarabia pe o hart� de pe la anii 1200. Cuv�ntul este compus din numele popula�iei care st�p�nea acest teritoriu, neamul bes �i cuv�ntul sarabi cu sensul de preo�i sau �n�elep�i, adic� exact ce ne transmit mai multe izvoare scrise din secolele lV-Vl.

Dup� at�ta ur�, venin �i munci �ndr�cite ale �ntuneca�ilor ivri�i, greci �i latini iar �n epoca modern� chiar rom�nii s-au �ntrecut, str�duindu-se s�-�i mutileze �n totalitate propria identitate lingvistic�, istoric� �i cultural�; din limba bes� a r�mas chiar o bes�!

Cam a�a st�teau adev�rurile �n capetele unor str�ini c�nd istoria mai �ncerca s� aib� leg�tur� cu adev�rul. Odat� cu eruperea noilor ,,revela�ii mozaice� de la mijlocul secolului XlX � comunismul, semitismul �i falsificarea prin semitizare a culturii europene �i sionismul � �i rom�nii au avut ,,privilegiul� de a se bucura de asemenea aten�ii din partea leprelor cazare. Le-a fost dat mioriticilor carpatini s� aud� de la aceast� adun�tur� de urdori ale istoriei, c� ei nu s�nt b�tina�i ci venetici, pentru c� mult timp �naintea lor, a tr�it aici un popor semit venit din Palestina, plec�nd mai spre est dup� un popas de c�teva sute de ani s� vad� ce este prin alte luni, �i dup� ce s-a s�tura de pribegit prin c�mpiile Rusiei, vrea s� vin� acas� �n Carpa�i, iar rom�nii s�-�i caute alt loc sub soare! Au scris sec�turile o ,,bogat� literatur� istoric� prin care urm�reau s� se ,,�nr�d�cineze� �n jurul Carpa�ilor dar mai ales �n partea de est, unde era grosul lor. �n acele vremuri, spre deosebire de cele de ast�zi, au fost rom�ni care le-au dat peste bot url�torilor de profesie, scriind cu mult curaj adev�rul at�t de sup�r�tor �n mutrele n�scocitorilor.

�n studiul Originea rom�nilor �i fonologia dacic�, publicat �n Timpul nr. 9 din 13 ianuarie 1878, M. Eminescu combate tr�sn�ile ilustrului istoric austriac Fligier, cazar �i mare iubitor al lui Iahwe, care a �inut mai multe conferin�e �n anii 1876 �i 1877 privind originea rom�nilor iar sinteza a fost f�cut� �n articolul Die Abstammung der Rum�nen, ap�rut �n publica�ia Fremden Blatt din 5 ianuarie 1878. El sus�inea c� rom�nii nu se trag din solda�ii coloni italici, cum ap�ruse o molim� prin Europa care s-a scurs �i pe meleagurile mioritice, pentru c� datorit� r�zboaielor civile, Italia a fost sec�tuit� de b�rba�i chiar �naintea lui Traian. Trupele romane care au cucerit Dacia �i apoi au participat la �ns�m�n�area femeilor dace �i deci formarea neamului rom�nilor, ar fi fost formate din semi�i din Asia Mic�, Siria �i Palestina iar pentru rom�nii de ast�zi este o mare ru�ine c� nu se taie �mprejur ca str�mo�ii lor!

�n articolul men�ionat, Eminescu scrie: ,,Limba rom�n� e unic� �n Europa care n-are proprie-vorbind dialecte. Pe-o �ntindere de p�m�nt at�t de mare, desp�r�i�i prin mun�i �i fluvii, rom�nii vorbesc o singur� limb�. Prin urmare elementele din cari s-au z�mislit poporul rom�nesc, n-au putut s� fie dec�t numai dou�. �n orice caz, �ns� semi�ii d-lui Fligier ar fi l�sat o urm� c�t de slab�, care �ns� nu se g�se�te deloc. S� presupunem c� toate cuvintele semitice au disp�rut, n-ar fi disp�rut �ns� g�tlejul, cerul gurii �i p�r�tu�ul lor, deci am g�si urme de fonologie semitic� �n limba rom�n�, caz care asemenea nu se �nt�mpl�. Am trebui azi s� avem o limb� latin� pronun�at� jidove�te. To�i �tiu c� jidanii moderni de exemplu, chiar de o sut� de ani s� fie �n �ar�, nu s�nt �n stare s� pronun�e rom�ne�te.Nu �tim cum e istoric constatat c� coloni�tii ar fi fost semi�i. Ex toto orbio Romano a lui Eutropius(singurul loc ce vorbe�te despre colonizare), nu poate fi interpretat prin Siria, Asia mic� �.a�.

Cobor�rea din traci o neg�m pur �i simplu. Afirmati obstat probatio. Dac� n-ar exista aceast� regul� salutar� a logicei elementare, ne-am b�l�b�ni vecinic cu sute de mii de p�reri. Poate c-am ie�i la urm� �i chinezi �i turcomani �i tot ce ar pofti cineva. Prin simpl� afirmare nu se dovede�te nimic.� Mozaicii au p�strat �n mare tain� adev�rul c� �n ebraica veche exist� sute de cuvinte care s�nt identice sau asem�n�toare cu limba rom�n� veche pentru c� atunci lucrurile s-ar fi discutat altfel �i primatul semitismului �n lume cu care ei f�ceau at�ta t�r�boi prin Europa, s-ar fi dus dracului, disp�r�nd �i miracolul revela�iilor Torei, iar iudeo-cretinii ar fi descoperit c� totul este o f�c�tur� oribil�.

Ne mai spune Marele Rom�n, c� aceste n�scociri despre originea neamului nostru, �i poate da dreptul oric�rui netrebnic s� spun� orice despre identitatea rom�nilor f�r� a fi obligat s� arate cu dovezi istorice �i lingvistice ce sus�ine. Ast�zi ni�te lepre, chiar mioritice, ne fac traci migra�i din sudul Dun�rii pentru c� ei slujesc MOSAD-ul �i Satana. Ce s� le faci acestor scape�i, �i �eapa ar fi o cinste prea mare! Dac� noi am luat mul�imi de cuvinte de la bulgari, slavi, greci �i turci, �nseamn� c� ne-am format ca popor dup� ei, dar �n sudul Dun�rii iar Roesller are dreptate �n totalitate, la fel �i cazarii care spun c� ei au fost primii locuitori �n Carpa�i potrivit planului Poexoto. Slavii sud-dun�reni spun c� atunci c�nd au luat ei �n st�p�nire aceste �inuturi nu mirosea nic�ieri a opinc� mioritic�, deci patria noastr� este pe nic�ieri!

Iorga spunea despre istoricii rom�ni din vremea sa, c� s�nt scribii oficiali ai partidelor politice care au f�cut numai r�u adev�rului istoric, dar ce te faci cu t�r�turile care au ajuns ,,istorici de serviciu� �n solda du�manilor rom�nilor. �n Istoria literaturii rom�ne contemporane, considera cuno�tin�ele lui Tocilescu �n domeniul istoriei ,,o erudi�ie de parad� iar istoricul Theohari Antonescu spunea despre acela�i personaj c� este un amator cu preten�ii de profesor. Mai scria Iorga despre ace�ti istorici c� s�nt ,,mediocrit��i convenabile� care au otr�vit min�ile multor genera�ii de studen�i �i elevi, iar nivelul lor de cunoa�tere a fost totdeauna foarte departe de vanitatea preten�iilor. �n Istoria poporului rom�n, lucrare ap�rut� �n limba rom�n� �n anul 1985, fiind tradus� dup� Geschichte des R�m�nischen Volkes in Rahmenseiner Staatsbildungen ap�rut� la Gotha �n anul 1905, marele om de cultur� scrie la p. 13: ,,Ur� �i exagerare de sine au �ndrumat p�n� acum pana celor mai mul�i dintre scriitorii istoriei rom�nilor �i ce a rezultat de aici nu e greu de ghicit; numai p�reri sucite, opuse adev�rului, pe care ne�tiutorii �i le-au �nsu�it �i r�sp�ndit cu o grab� uimitoare.�

Programul acesta dr�cesc de falsificare a istoriei noastre de c�tre ,,speciali�tii� �n istorie �i istorii pl�smuite �i �ndobitocire a rom�nilor, a fost observat prima dat� de Mihai Eminescu, care prin articolele sale a �ncercat s� combat� ac�iunea criminal�. Dar ei au lucrat �n continuare �n ��rp�ria �ntuneca�ilor cu mult spor, iar revolta lui Iorga a fost �nc� un puternic strig�t de groaz� la ceea ce li se preg�tea urma�ilor ge�ilor.

Unul dintre cei mai perfizi uneltitori �mpotriva adev�rului, a fost V. P�rvan cu Getica lui, o adev�rat� evanghelie a minciunilor antirom�ne�ti.

Ast�zi avem chiar ,,patrio�i de serviciu� care fac circ �n public cu negarea pretinsului holocaust din Rom�nia, dar refuz� s� probeze cu dovezi aceste alega�ii, de�i ele stau la �ndem�n� �i s�nt cu miile sau sutele de mii! Ba �nc� se mai laud� cu neru�inare ace�ti ,,patrio�i de serviciu� c� defileaz� la toart� cu rabinii iubitori de rom�ni. Halal g�nd de visare la o Rom�nie Mare! La dovezile zdrobitoare venite de la scriitorii antici prezentate mai sus, istoricii �i limbi�tii rom�ni r�spund cam a�a: ei �i, �i prive�te ce au scris �i de ce au scris! Noi avem de �ndeplinit ni�te planuri cu indica�ii pre�ioase �i nu ne vom abate de la ele cu nimic!



Vai, p�g�n�tate-amar�,

Cum ne-a�i l�sat f�r� �ar�!

F�r� suflet, f�r� buni,

F�r� neamul din str�buni!

~ROMANIA LEAGANUL CIVILIZATIEI EUROPENE! ~

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

```ROMANIA LEAGANUL CIVILIZATIEI EUROPENE!````

Schimb� m�i titlul �n Rom�nia Leag�nul hoției, a imbecilit�ții Europene ...!

sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....

De la: DanubianKnight, la data 2010-10-17 18:54:06

De la: profesor2010, la data 2010-10-15 20:52:45Apropo de aceasta nebunie cu hungarismul, se stie deja, ca mai sint oameni, originari din huni si hunguri, ce seamana perfect cu mongoloizii. Sint pe net. Au gene f puternice. Cei care seamana doar cu europenii, sint ...europeni. Si numai cu numele hunguri. Huni si hunguri cu par blond, saten, si ochi albastrii si verzi, nu exista in genetica lor. Sint autohtoni. Deci manevra lor ca sint unguri autohtoni, dintotdeauna, este o minciuna. Sint oameni, vreo 90% autohtoni, genetic, sau cu nume schimbat obligatoriu, in trecut

Ungurii provin din Asia, dar sunt si autohtoni in felul urmator: populatia care a venit cu Arpad in anii 896-900, trecand din stepele rusesti prin Basarabia si vestul Ucrainei, pentru a traversa Carpatii Nordici si a navali in Panonia, apartinea in mod cer unui tip rasial asiatic. Rudele cele mai apropiate ale ungurilor nu sunt finicii de la Marea Baltica, ci populatiile hanti si mansi din Siberia de Vest (unde au chiar si o regiune autonoma in cadrul Rusiei). Acestia au pastrat aspectul fizic asiatic. Insa, cand au intrat in Panonia ungurii nu au gasit acolo un pustiu lipsit de populatie. Stim ca regiunea era locuita din descoperirile arheologice si avem doua surse scrise independente, "Povestea vremurilor de demult", cunoscuta si drept Cronica lui Nestor, cea mai veche cronica ruseasca, si "Gesta Hungarorum et Hunnorum" a cronicarului medieval maghiar Simon de Keza, care ne dau identitatea etnica a locuitorilor din Panonia sfarsitului de secol IX: bulgari (in sensul de protobulgari, si ei un popor asiatic care a dat numele poporului slavofon de la sud de Dunare), slavi si vlahi (urmasii populatiei autohtone romanizate a Panoniei). Fara indoiala, o parte din acesti locuitori s-au refugiat in regiunile invecinate, dar cei mai multi au ramas pe loc sub noua stapanire care, asa cum s-a intamplat de multe ori in istorie, si-a impus limba desi reprezentantii sai erau o populatie minoritara si nu majoritara. Asadar, ungurii traitori azi sunt in mai mare masura urmasii biologici ai slavilor, vlahilor si bulgarilor panonici maghiarizati decat ai cuceritorilor asiatici si asta explica de ce, desi vorbesc o limba asiatica, ungurii sunt un popor cu aspect fizic european.

In ce-i priveste pe huni, raportarea ungurilor la ei tine de un mit istoric fals. Hunii nu erau un popor fino-ugric, ci mongol (apar sub numele "xiognu" in textele antice chineze, iar navalirile lor au determinat prima construire a Marelui Zid sub dinastiile Qin si Han). Ei au trait intr-adevar in Panonia intre anii 376 si 454, dar la un an dupa moartea lui Attila au fost zdrobiti si alungati de o coalitie de triburi germanice, condusa de gepizi si longobarzi. Asadar, la sosirea lui Attila in Panonia nu mai exista picior de hun acolo de 442 de ani; cat priveste eventuala formare a ungurilor din hunii refugiati spre Est, aceasta este in mod evident o teorie falsa pentru ca, dincolo de o asemanare de nume, cele doua popoare nu erau inrudite.

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Asta am spus-o eu, nu personajul acela ...profesor. Se baga pe toate topicele unde nu e treaba lui, si baga intepaturi. Practic injura tot ce e rominesc, pe un forum rominesc.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

titlul nu poate fi schimbat!
VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...!

de omnia dubitandum

De la: profesor2010, la data 2010-11-01 14:52:12 ```ROMANIA LEAGANUL CIVILIZATIEI EUROPENE!````

Schimb� m�i titlul �n Rom�nia Leag�nul hoției, a imbecilit�ții Europene ...!

Tovarasuuuuuu'.............mancator de carne cruda ,de la seaua callui,voi Hungurii ,nici astazi nu stiti ,de unde si incotro mergeti...................Este cineva care v-a numit BOZGORI si cred ,incet ,incet ca are dreptate!.....................

De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat!
VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...!

Simtul Romanulu,i estechemarea pamantului stramosesc,numai ca ,,Profesorul ''este o cartita ,care latra ,fara sa stie ce latra,din goana calului!

De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat!
VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...!

Mi-a luat o postare a mea, si a pus-o la el, acest profesor. Sint studii care arata ca genetic populatia Europei este modificata doar in proportie de 10% de popoarele din Asia. La asta ma refer.
Iar alte 10 % sint modificari genetice. Si acest 20% este de 40000 de ani. Ca modificare. Cind spui de un blond cu ochi albastrii ca e ungur, e o aberatie. Si nu noi rominii spunem ca ungurii sint romini, ci ei insista ca sint atit de multi. Acum de curind se confrunta cei din autoritatile locale cu acest fenomen de romini cu nume unguresti. Care culmea sint mai ....unguri decit ungurii.......ca si comportare.
Aceste informatii le am de citiva ani, cu genetica, iar cu numele unguresc, am din familie.

Si nu am cum sa urasc ungurii fiindca am in familie unguri. O verisoara jumate unguroaica.
Sint oameni veseli, joviali si prietenosi. Dar pina la injuraturi la adresa natiei mele.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.