Romania leaganul civilizatiei europene!

mai copii, ce tot va certati de la ciolan?
pe Pamint au mai fost 5 Lumi!
Lumea gigantilor, de care nu se spune nimic, si totusi li s-au descoperit mormintele!
Lumea Atlantiana, mult mai avansata ca cea de azi!
Lumea preEgipteana, schite de avioane au fost descoperite in piramide!
Lumea Shambalica, preIndiana!
Etc.
Si noi ne certam de la un ciob?

Da, Lumea preMesopotamiana!
Ce, credeti, ca primitivii de oieri, au stiut sa topeasca fierul?

Tu sigur, acolo unde esti, uiti de unde ai plecat. Nu spun cu rautate, ci ac o constatare.
Tocmai aceste dovezi gasite de multi zeci de ani, se impun.
Si tu Emile, ce faci, le contesti.
Eu stiam ca dusmanii cei mai mari ai unei natii sint cei care au plecat din ea. dar speram sa nu fie asa.

Arealul acesta unde sintem, e de studiat, pragmatic, nu cu fabulatii sau rautate.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Nu a existat o civilizatie mai avansata ca asta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!

De la: Tramp, la data 2010-08-25 16:52:58

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!

Cum adica pe noi nu ne intereseaza. Dar ce discutam noi pe forum ce este?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:56:36

De la: Tramp, la data 2010-08-25 16:52:58

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!

Cum adica pe noi nu ne intereseaza. Dar ce discutam noi pe forum ce este?

Asta este o picatura intr-un ocean , care se poate spune ,pasi mici ,timizi si tremuratori!

De la: Tramp, la data 2010-08-25 17:01:10

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:56:36

De la: Tramp, la data 2010-08-25 16:52:58

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!

Cum adica pe noi nu ne intereseaza. Dar ce discutam noi pe forum ce este?

Asta este o picatura intr-un ocean , care se poate spune ,pasi mici ,timizi si tremuratori!

O fi la tine

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Spunea cineva ca atlantii aveau si ei ceva in genul masinute de calcul. Dar se oprisera la nivelul dos. Eu privesc cu circumspectie astfel de informatii, cind unii cauta inca locul pe unde au calcat.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Doar o intrebare,
fara suparare!

De ce nu se fac publice descoperirile despre giganti?
Erau o societate foarte avansata, se vede din obiectele descoperite in morminte!
Posibil, ca sub gigantii de ghiata de la Nord sa se ascunda secrete de foarte de mult!
Acolo a fost o data Ecuatorul!

Rusii, au venit, si au aruncat in Oceanul Nordic steagul lor. De ce?
Americanii au fost pe ei si i-au gonit imediat!

cilivizatii tre' sa plec!

De la: Will, la data 2010-08-25 17:16:26Rusii, au venit, si au aruncat in Oceanul Nordic steagul lor. De ce?
Americanii au fost pe ei si i-au gonit imediat!

Chiar i-au gonit? sau s-au facut ca-i gonesc si in realitate isi impart prada.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Oricum, rusii sint cam hrapareti. Europa se chinuie in inghesuiala asta si ei mai vor si mai vor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Emil esti neserios. Vii arunci niste informatii si fugi. De fapt nu spui decit ce se stie. In plus mai deloc.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 17:24:24Oricum, rusii sint cam hrapareti. Europa se chinuie in inghesuiala asta si ei mai vor si mai vor.

Acuma nu mai vor.........sa importe vinul de la moldoveni!
Inseamna ca mai avem o sansa!

De la: Tramp, la data 2010-08-26 15:36:35

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 17:24:24Oricum, rusii sint cam hrapareti. Europa se chinuie in inghesuiala asta si ei mai vor si mai vor.

Acuma nu mai vor.........sa importe vinul de la moldoveni!
Inseamna ca mai avem o sansa!

Se duc spre nord. Sa se duuuuca.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

DE pe aceste meleaguri au migrat spre centrul Europei populatii civilizate .

O mica revenire:

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

M�i omule, �nc� tot nu te-ai plictisit s� pui pe toate forumurile t�mpenia asta?

Am primit acum de la un prieten�Citiți�. C�nd te desparți din vina ta, �ncerci o vreme sa te lupți cu ireversibilul, �ți dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunți. C�nd te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa �nțelegi ce s-a �nt�mplat. Iei povestea de la cap�t, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum. La fel se �nt�mpla si atunci c�nd te desparți de tara ta. Dezam�git, �nșelat, m�nios, �ndurerat. Nu ti-e ușor s-o lași. Tara si mama nu ti le alegi. Te așezi pe celalalt mal al lumii si cauți r�spunsul: ce s-a �nt�mplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o paradesc. Rom�niei i-a disp�rut rostul. E o tara f�r� rost, �n orice sens vreți voi. O tara cu oameni f�r� rost, cu orașe f�r� rost, cu drumuri f�r� rost, cu bani, muzica, mașini si țoale f�r� rost, cu relații si discuții f�r� rost, cu minciuni si �nșel�torii care nu duc nic�ieri. Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, p�m�ntul și credința. Batmanii. Romania �i batjocorește cu sadism de 20 de ani. �i tine �n foame si �n frig. Sunt umiliți, bruscați de funcționari, uitați de copii, c�lcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de m�lai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat.

Partea a II-a ..Vite slabe, flamande si b�tute, asta au ajuns b�tranii noștri. C�ini ținuți afara iarna, f�r� m�car o mana de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonoteca vie de experiența si �nțelepciune a unei generații care a tr�it at�tea grozavii e ștearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fora batmani nu exista familie. F�r� b�tr�ni nu exista viitor. P�m�ntul. Care p�m�nt? Cine mai e legat de p�m�nt �n tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intituleaz� "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt �ncurajați sa creasc� pe l�ng� case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o g�ina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se �nt�mpla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supraviețui f�r� ajutoare de la tarile "prietene". La noi chestia asta se numește "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca ț�ranii sa-si cumpere roșiile si șoriciul de la hipermarketuri franțuzești si germane, ca de-aia avem UE. C�ntatul cocoșilor dimineața, l�tratul vesel al lui Grivei, groh�itul lui Ghiț� pana de Ignat, corcodușele furate de la vecini si iazul cu s�lcii si broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au tr�it, nu le pot �nțelege si, prin urmare, le califica drept niște arhaisme barbare. Sa dispar�! Din bețivii, leneșii si nebunii satului se trag �știa care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut p�m�nt, ca nu erau �n stare sa-l munceasc�. Nu știu ce �nseamn� p�m�ntul, c�ta liniște si c�ta putere �ți da, ce povesti �ți spune si cat sens aduce fiec�rei dimineți si fiec�rei seri. I-au urat �ntotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața si plecau la c�mp cu ciorba �n sufertaș. Pe toți g�ngavii si pe toți puturoșii �știa i-au f�cut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de pușc�rii sau de c�mine culturale. Pe toți �știa, care au neamul �ngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, creștinește. Credința. O mai poarta doar b�tr�nii si ț�ranii, cați mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de �mbr�cat, greu de dat jos, care trebuie �mp�turit �ntr-un fel anume si pus la loc �n lada de zestre �mpreuna cu busuioc, smirna si flori de c�mp. Pus bine, ca poate �l va mai purta cineva. C�nd or sa moara oamenii �știa, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, �n schimb, o varianta moderna de credința, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si țațele si portofelul burdușit. Se poarta la nunti, botezuri si �nmorm�nt�ri, la alegeri, la inundații, la sfințiri de sedii si aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluției.
Se accesorizeaza cu cruci f�cute �n graba si cu un "Tat�l nostru" spus pe jum�tate, ca trebuie sa r�spunzi la mobil. Scuze, Domnu p�rinte, e urgent. Fugim de ceva ca sa ajungem nic�ieri. Ne vindem p�m�ntul sa fac� �știa depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se �nmulțesc, credincioșii se �mpuțineaz�, sfinții de pe pereți se g�ndesc serios sa aplice pentru viza de Canada. Fetele noastre se prostitueaz� pana g�sesc un italian b�tr�n si cu bani, cu care se m�rita.
B�ieții noștri fura bancomate, joaca la pochere si beau de sting pentru ca știu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaz� pana g�sesc un italian b�tr�n cu care se m�rita. P�rinții noștri pleac� sa culeag� c�pșuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii noștri. Suna-ti bunicii, pune o s�m�nța �ntr-un ghiveci si aprinde o lum�nare pentru vii si pentru morți.

Interesant...Trist dar, adevarat, și nimeni nu mișc� nimic...M�m�liga rom�neasc� nu poate eploda? Tocmai asta m� face s� m� retrag de tot de pe aceste forumuri...�/mi �ncerc norocul pe forumurile maghiare...poate ...poate....

Bucure�ti 1964
by dragos bucurenci on 02 Mar 2009 in ars longa vita brevis, mergi pe mana mea



Alex G�lmeanu a descoperit 28 de imagini stereografice realizate de un american la Bucure�ti �n 1964. �mpreun�, compun un fotoreportaj vibrant al vie�ii cotidiene din acel an. Este anul �n care Brejnev �l �nlocuie�te pe Hru�ciov la conducerea URSS. �n Rom�nia, �n aprilie, Biroul Politic �i apoi CC al PMR adopt� �n aprilie Declara�ia cu privire la pozi�ia PMR �n problemele mi�c�rii comuniste �i muncitore�ti interna�ionale, �n esen�� declara�ia de independen�� a PMR fa�� de Moscova. �n iulie acela�i an, este emis decretul de amnistiere cu nr 411 care elibereaz� ultimii de�inu�i politici din pu�c�rii

Chiar daca vreti sau nu vreti. Asta e adevarul. nu Rominia ca denumire ci populatia traco-geta, a fost un factor de civilizatie si de roire, dar mai putin asta. Oricum nu avea cum sa influenteze pe altii, daca nu roiau o parte din ei.
Ca va place sau nu de romini, nu e treaba rominilor. Nu sintem fete mari la maritat. Fete mari se gasesc in alte parti. Placutul sau neplacutul e relativ.
Oricum denumirea de romini a fost neinspirata. Cu asta mergem.la drum.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

CUCERIREA NORD-VESTULUI EUROPEI DE C�TRE CARPATO-DANUBIENI


Odat� forma�i ca popor �n spa�iul carpato-dun�rean, str�mo�ii carpato-danubieni �i-au �nceput migra�ia �n zonele propice vie�ii, care ap�reau peste tot �n Europa, odat� cu retragerea calotei glaciale �i schimb�rii climei. Cine ar putea spune c�te ere, c�te milenii au trecut p�n� ce dealurile mai joase s-au acoperit de p�duri, p�durile au prins via��, insectele, p�s�rile �i �n sf�r�it animalele au �nceput s� le populeze, ele fiind urmate �n mod firesc de oameni �n c�utarea hranei, av�nd �n ei �i instinctul de explorare.

Dac� ne uit�m pe harta Europei putem vedea cum lan�ul Carpato-Hercinic se continu� cu cel Tuningian. De o parte �i alta a acestei linii, pornesc r�uri, unele spre Nord, altele spre Sud. Astfel, spre nord avem Bazinul hidro-geografic care cuprinde Elba 535h78f , Odra, Vistula �i Neman, �n timp ce �n sud avem cel al Dun�rii (Danu: zei�a vedic� a ploii �i a paji�tilor bogate), numit �i Danubiu ori Istru �i care adun� aproape toate apele ce izvor�sc pe versantul sudic al liniei sus-amintite.

Odat� cu �mbl�nzirea climei, pelasgii carpato-danubieni vor porni �n cucerirea lumii pre-antice:

1. O ramur� timpurie, nordic�, baltico-mazurian�, se va separa mai t�rziu �n dou� sub-diviziuni, d�nd na�tere la dou� popoare: germanice �i slave.

2. O a dou� ramur�, cea sudica a carpato-danubienilor vor da na�tere la spiritualizarea vedic� cu 3 subdiviziuni:

a). Sud-Estic�: Sumerienii, Ramanii-Troeni din Asia Mic�, Hiti�ii, Ga-Ramonii (din Nordul Africii).

b). Sud-Vestic�: va da na�tere raselor a�a-zise latine din Europa: Geto-Dacii � Tracii, Ilirii, Latinii (Romanii) � Italienii, Ibericii-Spaniolii, Portughezii, Francezii;

c). Ramura Estic�, care va cuceri Asia: Sudul Chinei-zona Tarim Basin (Toch-arieni), India (vedicii arieni), Japonia (popula�ia Ainu), etc.

Tot ce s-a spus p�n� aici reprezint� mai degrab� o reconstituire logic� dup� c�teva dovezi �i referiri extrase din pu�inul pe care �l �tim ast�zi. Ne r�m�ne s� ilustr�m ce alte dovezi pot fi aduse la pu�inul pe care-l cunoa�tem deja.

De la Atlantic �i p�n� la Marea de Azov a existat o impresionant� arie cultural�, o manifestare cultural�, de la "dansul" bizonilor, din sanctuarul-pe�ter� de la Altamira (Spania) sau de la Font-de Gaume (Fran�a), "Felina de Filde�" de la Pavlov (Cehia) la "Pantera, cai �i cavaler ucis", din sanctuarul-pe�ter� de la Cuciulat (15.000-12.000 �.H. � Rom�nia), ori la "Gaie-n atac", din sanctuarul pe�terii Gaura Chinidiei (10.000-8.000 �.H. � Rom�nia) �i p�n� la figura stranie, cosmic�, a basoreliefului din sanctuarul-pe�ter� de la �inca-Veche. Trebuie s�-l amintesc cu pl�cere pe domul Ion Pachia Tatomirescu, care �n caietele Daco-Rom�niei vorbe�te despre o unitate cultural�-arhaic-european�, pelasgic�, ap�rut� �n perioada anilor 30.000-8.175 �.H. �i care a devenit o unitate stabil� la orizontul anului 8.175 �.H., fragment�ndu-se �n trei unit��i. Aceste unit��i s-au dezvoltat �n acel "apogeu al neoliticului" diferen�iindu-se �n: Pelasgia de vest � de la Atlantic �i p�n� �n Alpi, Pelasgia de centru � de la Alpii R�s�riteni �i Sardinia p�n� la Nipru �i Marea Getic� (Marea Neagr�), de la Carpa�ii Nordici �i Marea Baltic� dintre Oder �i Neamuna, p�n� �n Sicilia, Creta (Marea Tracic� ap�r�nd mult mai t�rziu c�nd puntea de p�m�nt ce lega Asia Mic� de Peninsula Balcanic� se va pr�bu�i �n Marea Mediteran�, �n urm� cu 4.000 de ani, l�s�nd o puzderie de noi insule �i o nou� mare: Marea Tracic� � nume schimbat de greci mai t�rziu �n Marea Egee.

�i �n sf�r�it, avem Pelasgia de Est, de la Marea Tracic� (Egee), Marea Getic� (Neagr�) �i Nipru, p�n� la Don, Mun�ii Caucaz �i de aici, peste Anatolia, p�n� �n insula Cipru.

Andre Leroi-Gournan cercet�nd culturile, arta rupestr�, euroasiatic�, religiile preistoriei, a fost unul dintre primii care au eviden�iat "extraordinara unitate a con�inutului figurativ" permanent�, persistent�, continuitatea reprezent�rilor �n spa�iu �i timp, din Asturia p�n� la Don: aceasta fiind unitatea cultural� �i demografic� din care s-au ivit �n zorii istoriei europenii, pelasgii arhaici, unitate ce a antrenat �i o limb� comun�, pelasga arhaic� a oamenilor paleoliticului �i mezoliticului, av�nd un lexic redus la strictul necesar, dar �mbog��indu-se �i diversific�ndu-se de la un mileniu la altul. E de ajuns s� ne g�ndim la schimb�rile lingvistice din ultimii 2000 de ani ca s� ne putem imagina ce s-a putut �nt�mpla atunci, de mult, �n antichitatea peristoriei Europei, limba pelasgica-arhaic� a carpato-danubienilor d�nd na�tere acolo departe, �n Asia, limbii sanscrite, �n timp ce �n Europa sudic� va �nflori limba latin� cult� (disp�rut� dup� o perioada de mai pu�in 2000 de ani).

Ramura sud-vestic� a carpato-danubienilor �i va purta limba peste tot � a�a c� din limba central�pivot � vom avea daco-romana (vlaha, rom�na) italiana, reto-romana, sarda.

Ramura estic� carpato-dun�rean� � va fi vorbit� �ntre Nipru, Crimeea �i Don-Caucaz de cei ce s-au constituit �n primul �i al doilea val-kurgan (4400 �i 3400 �.H.), �ndeosebi de urma�ii lor, "r�ma�i pe loc", care surprind �i azi prin a�a-zisele "insule de romanitate", vorbitori ai unei limbi vlahice estice ori extrem estice, ca �n regiunea Kerson ori din Peninsula Crimeea (Ucraina de azi), ori pe ��rmul est-nord-estic al M�rii Caspice, ca �n Vachi, Khuchni, Kurakh (din Dagestan-Rusia) �i Peninsula Buzachi ori �n Kazakhstan, etc.

Al�ii vor ajunge �n sudul Chinei Toch-Arienii, ori �n India � Arieni (limba sanscrit�) ori chiar �n Japonia � popula�ia Ainu.

Ramura sud-vestic� a carpato-danubienilor va constitui de fapt ceea ce numim "Vechea civiliza�ie european�" av�ndu-�i originea �n spa�iul sacru carpato-danubian. Conceptul de vechea Europ�, a fost pus �n circula�ie de Marija Gimbutas � profesoar� de arheologie-lingvistic� la Universitatea din Los Angeles, California, care l-a prezentat �n 1971 la al VIII-lea Congres Interna�ional de �tiin�e pre-istorice �i proto-istorice de la Singidunum � Belgrad. Acestei ramuri �i corespund �inuturi ce se g�sesc azi pe harta Europei �n: Ucraina, Republica Moldova, Rom�nia, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Her�egovina, Bosnia, Croa�ia, Slovenia, Albania, Grecia, Turcia, Ungaria, Elve�ia, Italia cu o extremitate nordic�: Austria, Cehia, Slovenia, Polonia �i Lituania �i o extremitate sudic�, marcat� de insulele Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru. Aceast� ramur� sud-vestic� carpato-danubian� a �nregistrat o impresionant� dezvoltare neolitic�, aduc�nd pe lume cea mai veche scriere de pe planet�, cea de la Tartaria � Rom�nia, �i cea mai fascinant� arhitectur� a templelor: C�scioarele � Rom�nia, Cranon � Grecia, Porodin � Macedonia, Gradesnita � Bulgaria, Parta � Rom�nia, Sarmi-Seget-usa � Rom�nia (Panteonul Pelasgilor � Arienii-Carpato-Danubieni), dominat de cultul Soarelui-zeu, din Mun�ii Suryanului (Surya: numele zeului Soarelui �n lumea Vedic�). �n necropola de la Cernavod� � Rom�nia, s-au descoperit dou� statuete din ceramic�, din orizontul anului 4.530 �.H., reprezent�nd "perechea primordial�": tatal-cer (Samasua) �i muma-p�m�nt, (Dakia), numit �i "G�nditorul Ponto-Dun�rean �i so�ia sa". S� nu uit�m c� condi�iile geo-climatice �i �n special tectonice din anii 7.540 p�n� �n 5.500 vor afecta r�sp�ndirea neamului nostru carpato-danubian. Astfel �n perioada descris� mai sus, �n urm� cataclismului tectonic, s-a ridicat placa tectonic� a M�rii Negre cu 40-180 m, inund�nd zona c�mpiei Dun�rii de jos, s-a rupt �i s-a format "trec�toarea" Bosforului, s-a pr�bu�it �n Marea Mediteran� puntea ce lega Balcanii de Asia Mic�, d�nd na�tere la Peninsula Balcanic� �i Marea Tracic� (Egee) cu insulelor ei. Tot �n aceast� perioad� centrul sacru Koga-Ion se va muta din mun�ii Bucegi (de la punctul seismic al Vrancei) �n zona muntelui Surya, la Sarmi-Seget-Usa (�n vechea sanscrit� �nsemn�nd: eu m� gr�besc s� curg).

�ntre anii 4.400-4.200 �.H. sose�te primul val r�s�ritean migrator �n aceast� Pelasgia � sose�te popula�ia "Kurgan" �n stepele Nord-vest-Pontice �i valea Dun�rii, originari din aria Don � Volga. Acest prim val migrator de c�l�re�i r�zboinici se va opri la confluen�a r�urilor Sausa �i Drava cu Dun�rea. El va contribui la revigorarea migra�iei pelasgice carpato-danubiene dincolo de Alpi �i �n special �n peninsula Italic�.

Pelasgii-carpato-dun�reni se vor organiza mai bine administrativ-militar �i religios spre a lupta �mpotriva popula�iilor migratoare. �n numele zeit��ilor sacre ca cea a r�zboiului, Sol-ares (Soare-t�n�r, r�zboinic), ori �n numele cultului sol-ares (fiul Tatalui-cer", "Sama-Sua", Salmos-Zalmos-Zalmoxis) rolul credin�ei va fi revigorat.

�n vederea ap�r�rii ��rii, se va dezvolta o produc�ie de arme din ce �n ce mai perfec�ionate, Terra Aruteliensis, Ardealul, devenind �n final prim centru metalurgic la planetei.

Astfel, primul val de popula�ie Kurgan a fost absorbit, asimilat de autohtonii, carpato-danubieni, care stimula�i �i agasa�i de migratori vor da na�tere unui popor r�zboinic, "r�zboinicii Soarelui" �n anii 4.400�3.900 �.H. cunoscut �i sub numele de popor dac (Dax-sfin�i, cavaleri, r�zboinici), poporul "cel mai viteaz, cel mai cinstit �i drept din masa neamurilor pelasgice (Herodot, Istorii, IV, 93).


Carpato-dun�renii au descoperit:

1. Secera (vezi complexele culturale Gumelni�a-Karanoco �i Cucuteni);

2. Cu�itul curb, din silex, ating�nd p�n� la 30 cm lungime, devenind �n epoca metalelor, sabia dacic�, �ncovoiat� folosit� at�t la seceratul gr�ului c�t �i la seceratul du�manilor;

3. Plugul cu br�zdar din corn de cerb ori din silex, mai t�rziu fiind f�cut din bronz ori fier;

4. Jugul � folosit la trac�iunea carelor cu boi;

5. Toporul din silex, mai t�rziu f�cut din bronz-fier, turnat �ntr-un tipar de lut ars, topor cu dou� t�i�uri, tipic pentru poporul nostru carpato-dun�rean;

6. Roata pentru ol�rit c�t �i roata pentru car, inven�ie atribuit� dacilor Cucuteni;

7. Cotiga, carul, c�ru�a cu dou�, trei sau patru ro�i.


Toate acestea au fost inventate de str�mo�ii no�tri. Oricare alt popor din lume s-ar m�ndri cu a�a descoperiri, except�nd poporul nostru rom�n care din "modestie", dac� nu prost �n�eleas� lips� de m�ndrie, continu� s�-�i asume o origine latino-roman�, neglij�ndu-�i adev�rata istorie.

Valurile de "migratori" din R�s�rit au continuat: astfel avem un al doilea val kurgan (3400-3200 �.H.) �i chiar un al treilea (3.000-2.800 �.H.) care datorit� num�rului lor mic nu vor influen�a elementul demografic local.

Atunci, la �nceputul anilor 3.400 �.H., "polul" demografic al planetei se afla �n aria carpato-dun�rean�-pontic�, a�a �nc�t popula�iile semi-nomade din stepele dintre Nipru �i Ural, p�stori "de herghelii" atra�i de prosperitatea �i bog��iile vecinilor din dreapta Niprului, vor apare �i dispare �n marea mas� a popula�iei carpato-dun�rene. Aceste mase migratoare � Kurgan II, III, s-au strecurat �n grupuri mici p�n� departe, �n vestul Europei, unele grupuri ajung�nd chiar p�n� �n Peninsula Iberic� (Spania de azi).

Dacii au protejat Europa de n�vala barbarilor, la fel cum urma�ii lor o vor face mai t�rziu. Lipsa de civiliza�ie, foamea, ho�ia �i needucarea de secole �n spiritul muncii a barbarilor din statele r�s�ritului, i-a adus �i continu� s�-i aduc� spre noi.

�n Dacia intrat� �n perioada bronzului se constituie cultura Co�ofeni, dominat� de idei religioase, simboluri, motive sacre: g�sim spirala dubl�, g�sim cultul bradului (vezi motivul ramurilor de brad). Gebeleizis "balaurul norilor" �i face apari�ia ca marele zeu, av�nd-o al�turi pe Marea Zei��, Bendis, zei�a p�durii, Lunii �i farmecelor. Carpato-danubienii se vor r�sp�ndi �n lume, o vor cuceri, dar vor fi �i ei cuceri�i par�ial � astfel civiliza�iile create de ei, pelasgo-traco-micenian�, pelasgo-traco-minoic�, pelasgo-traco-troiana vor fi nimicite, cucerite de un alt grup barbar, sosit de undeva din Estul M�rii Caspice �n anii 1900-1400 �.H. �n 4 valuri: ahei, ionieni, dorieni �i eolieni, grecii.

Ei vor ocupa treptat sudul peninsulei Balcanice, Asia Mic�, ne vor alunga din insulele M�rii Tracice (vezi aheul Temistocle, conduc�torul grupului de greci care vor cuceri insula Lemnos de la tracii Sinthioni (500 �.H.). Ei vor schimba �i numele din Marea Tracic� �n Egee. Vor cuceri de la noi Troia pe care o vor distruge, dar din cuceritori vor deveni cuceri�i de cultura carpato-dun�renilor. Ei ne vor �mprumuta zeii �i universul mitologic: Gebeleizis va deveni Zeus, zei�a Bendis � Venus, pe Orfeu �i Bachus �i vor asimila f�r� multe schimb�ri, de multe ori recunosc�ndu-se originea traco-dac�.

Nesiguran�a drumurilor fierului, aurului, gr�ului �i vitelor �n Dacia, �ara mam�, �i va determina pe daci s� r�spund� solicit�rilor prin �nfiin�area unui ordin, eroic-religios, cavaleresc, care va promova idei �n �naltul spirit justi�iar, potrivit obiceiurilor lor, promov�nd celebrele legi pelasgice, pelagine, bellagine ori vlahice, pun�nd astfel cap�t t�lh�riilor �i pirateriilor locale. Cavalerii acestui ordin, cavalerii soarelui, �nzestra�i cu arme de fier, vor fi net superiori inamicilor lor.

Dup� cum am spus la �nceput, pelasgii carpato-danubieni s-au desp�r�it �n dou� ramuri: una sudic� (spiritualitatea vedic�) pe care am discutat-o par�ial, �i alta timpurie � nordic�. Cea nordic� va da na�tere la dou� grupuri mari de popoare: slave �i germanice.

Un document important pentru no�iunea de Dacia c�t �i pentru originea �i istoria descenden�ilor ei, este Chronicle Roll sau Moseley Roll, o cronic� istoric� al c�rei original s-a pierdut dar ale c�rei copii �i manuscrise dup� aceste documente, f�cute �n secolul 15, �n timpul domniei lui Henry al VI-lea, se g�sesc la: "Univeristary College", din Londra, "Corpus Christi College" din Cambridge �i "Biblitotheque Na�ionale" din Paris.

Acest document este o genealogie a popoarelor germane, o legend� a acestora. Astfel Steph, Steldius ori Boerinus este primul locuitor �i ini�iator al popoarelor germane care are nou� descenden�i, cele nou� popoare germanice vechi, ini�iatoare: Geate, Dacus, Suethedus, Fresus, Gethius, Wandalus, Iutus, Gothus, Cinriniciu


New Jersey dr. Alexandru Badin, care �n lucrarea "Dacia din Vestul Europei" publicat� la New York � 1998, Ed. The Geryon Press, descrie �n am�nunt �i cu lux de informa�ii aceast� leg�tur� dintre Dacia de Est �i Vest, dezleg�nd o istorie p�n� acum nedezlegat�, o istorie legendar�, reabilit�nd pe baze istorice �i documentare originea Daciei din Vestul Europei.

Revenind la cei 9 descenden�i ai lui Boerinus (Boier n.a.) este clar c� ei nu reprezentau persoane ci popoare, iar pre-istoria devine dintr-odat� un fascinant roman poli�ist: cum de ei, germanii pot accepta ca dou� dintre ramurile lor s� poarte nume ca Geate �i Dacus! S� fie oare o simpl� coinciden��, ori, sosirea pe teritoriul Germaniei, atunci, a unui trib carpato-danubian, dup� retragerea calotei glaciale �i �nc�lzirii climei, s� fi generat aceast� legenda!


- Exist� un erou scandinav, Beowulf, conduc�tor al unui popor numit Geate, geatas, guata sau guatar.

- Friedrich Heer �n cartea sa "The Medieval Word" New York, New American Library, 1961, descrie trei profesori ilu�tri de la Universitatea din Paris, secolul 13, to�i originari din Nordul Europei: unul din ei fiind Boetius din Dacia. Acesta era reprezentantul tezei mult-dezb�tute a "dublei realit��i" �i care descria cunoa�terea �i religia ca dou� principii diferite, fiecare av�nd validitatea ei proprie. Ideile lui eretice au fost aduse la t�cere, �n anul 1277, printr-un decret papal.


Localizarea geografic� a Daciei, �ara lui Boeticus este controversat�. Dup� profesorul Jensen S. Skovgaard, termenul de Dacia avea dou� semnifica�ii:-prima se referea la un membru al ordinului dominican sau franciscan, �nsemn�nd c� persoana apar�inea Provinciei Dacia, �n care erau cuprinse teritoriile mai multor ��ri: Danemarca, Norvegia, Suedia �i Finlanda. A dou� semnifica�ie ar �nsemna c� persoana apar�inea ��rii Dacia din vechile texte latine ale evului mediu, numit�, de asemenea, Dania sau Danemarca. A�adar, g�sim dou� grupuri de popula�ii, �n dou� regiuni geografice diferite din Europa, care poart� acelea�i nume de daci �i Dacia. Un grup este situat �n Estul Europei ( �n vatra vechii Europe) �i cel�lalt �n partea de Nord-vest a continentului, unde g�sim ca stat Danemarca, numit� �i Dacia, �n vechile texte latine, sau o g�sim ca provincie, regiune, numit� tot Dacia, incluz�nd de data aceasta Suedia, Norvegia, Danemarca �i Finlanda.

Ce este interesant, ca datare istoric�, Dacia din Estul Europei a fost men�ionat� �n istoria scris� � din secolul II �.H., �n timp ce cea din Vest, mult mai t�rziu, �n jurul secolului IV e.n.

Problema originii na�ionale a lui Boeticus din Dacia trebuie s� fie dezb�tut� �ntre suedezi �i danezi, ei trebuind s� se adreseze Daciei de Est, acolo fiind cheia care le poate deschide u�a preistoriei originii lor.

Este oare posibil ca pe o arie geografic� determinat� undeva la vest de r�ul Rin �i la est de Mun�ii Carpa�i s� existe dou� regiuni �i dou� popoare cu nume identice, cu tradi�ii culturale, religioase �i lingvistice foarte asem�n�toare, care s� nu aib� o leg�tur� istoric� �ntre ele, care s� nu aib� o istorie, un trecut �i o origine comun�?

Ei, pelasgii-carpato-danubieni �i-au purtat simbolurile peste toate zonele cucerite; astfel g�sim crucea pelasgic� nu numai pe un v�rf de lance la Torocello l�ng� Vene�ia, dar �i la Muncheberg (Germania), din Balcani �i p�n� �n Asia Mic� �i de acolo p�n� �n India, Corea �i Indonesia (insula Bali); cea mai veche din lume g�sindu-se la sudul Dun�rii, pe teritoriul Bulgariei de azi, vechimea ei fiind de peste 7,000 de ani. Pas�rea heraldic� a ��rii Rom�ne�ti, Corbul Pelasgic, pas�rea sf�nt� a zeului Mitra (zeul soarelui, apar�in�nd popula�iei celei mai vechi din panteonul vedic), adorat a�a de mult �n regiunile Daciei (vezi N.Densu�eanu, Dacia preistoric�, p.426, Ed.Meridiane, 1986.), are �n plisc o cruce simpl�, alteori dubl�; �n Octoihul slavonesc tip�rit la 1575, aceast� cruce are �n partea superioar� forma unei zvastice vechi pelasgice, simbol al soarelui ren�scut sau al soarelui de prim�var�. Tot astfel o g�sim �i �n Psaltirea slavo-rom�n� de la 1577 (Bianu �i Hodos, Bibliografia rom.Tom.I. 61-1575, 67-1577). La 31 iulie 1920 la biserica Domneasc� din Curtea de Arge� a fost descoperit morm�ntul lui Negru-Vod�; �n momentul �n care a fost ridicat� piatra de pe sarcofag, a ap�rut imaginea nealterat� a Marelui Domn �i Preot din veacul al XIII-lea, giulgiul voievodului fiind acoperit cu semnul sacru pelasgic.

Dac� ne uit�m �n "Mica cronic� a regilor din Leire" scris� 12 e.n. g�sim: "Erat Ergo Dan Rex �n Dacia Per Triennium" � Dan a fost deci rege �n Dacia, timp de trei ani. �n partea de jos a aceleia�i pagini R.W. Chambers aduce o not� informativ� deosebit�: Dacia = Den-Mark. Dup� o reexaminare a documentului Moseley Roll se poate observa c� at�t numele regelui Dan c�t �i al poporului Dani sunt absente din acest document apari�ia lor istoric� fiind mult mai t�rzie. Dani, Dania, Danemarca sunt nume mai recente ce au �nlocuit numele tradi�ional de Dacia.

Venirea danilor din nordul Scandinaviei a deplasat o parte a popula�iei de daci pe teritoriul Olandei de azi, unde locuitorii ei sunt cunoscu�i �i azi sub numele de Dutch, care se pronun�� daci.

Avem Royal Dutch Oil Company, ori Dutch East India Company, Dutch Refromed Church, etc.

Din nefericire �n Rom�nia de azi avem un popor preocupat �n primul r�nd de supravie�uirea fizic� �i mai pu�in de origini, de identitatea real� a lui. �n plus evenimente nefire�ti �i dramatice l-au f�cut s�-�i uite adev�rata origine.

�ncerc�rile par�ial reu�ite de a-l face pe poporul daco-rom�n s�-�i uite identitatea na�ional� �i istoric� se pare c� au reu�it. S� nu uit�m c� o minciun� repetat� devine un adev�r de valoare �n timp ce un adev�r neglijat trece �n spa�iul ocult.

Oare aceast� "hipnoz�" de secole la care este supus poporul daco-rom�n s� nu aib� un sf�r�it? Daco-rom�nii s� nu-�i poat� descoperi adev�rata origine, istorie? Adev�rului �i trebuie dou� lucruri: cineva s�-l rosteasc� �i cineva s�-l aud�! Deci primul pas a fost f�cut!

Lui "denis" :
Interesant ce postati, dar ... uitati sa precizati ce reprezinta "gandirea" dumneavoastra si ce apartine altora, deci va rog sa nu mai "uitati" sa treceti si de unde ... va "inspirati" ! Politicos din partea dumneavoastra asa ar trebui sa faceti, dupa mine binenteles ! Ce credeti ?!

Am sa adaug si eu (prima parte) a unele comentarii la un Atlas francez din 1865 (cred - nu sunt sigur de anul aparitiei pentru ca nu este notat). Am sa dau numarul de Harta si denumirea ei asa cum apare in original (in limba franceza, binenteles) si am sa notez si cateva comentarii in legatura cu ce ne intereseaza acum (vezi tema acestui topic pe care ne aflam). Deci am selectat primele 30 din 157 cat are Atlasul. Mentiune : Hartile au fost tiparite initial individual si ulterior au fost "cusute" in acest ATLAS (deci data aparitia este intre 1865 si ... - scuze dar nu-mi dau seama cat a durat asta).

ATLAS G�N�RAL DE G�OGRAPHIE PHYSIQUE, POLITIQUE ET HISTORIQUE Nº 1

Paris, - IMP. SIMON BACON ET COMP., RUE D`ERFURTH, 1.

ATLAS G�N�RAL DE G�OGRAPHIE PHYSIQUE, POLITIQUE ET HISTORIQUE PAR L. DUSSIEUX OFFICER D'ACAD�MIE, PROFESSEUR A L'�COLE IMP�RIALE MILITAIRE DE SAINT-CYR MEMBRE CORRESPONDANT DES COMIT�S HISTORIQUES

J.L. & C. PARIS JACQUES LECOFFRE ET COMP., LIBRAIRES RUE DU VIEEUX-COLOMBIER, 29.



LA CARTE Nº 3

MONDE CONNU DES ANCINES ORBIS VETUS

DACIE (DACIA -nota mea) era incadrata de Tisa, Prut si Danube (Dunare - nota mea).


LA CARTE Nº 5

TABLEU DES COLONIES GREQUES, PAR L. DUSSIEUX

3. COLONIES GREQUES DU PONTE EUXIN

DACIA se amesteca cu SARMATIA, care ocupa tot Nordul Marii Negre. DOBROGEA de astazi se numea SCYTHIA MINOR.


LA CARTE Nº 17

GERMANIA d`apr�s Danville, Anzart, Sprunner, P�tigny par l. Dussieux, 1849. Grav�e Marlier.

DACIA se intindea intre TIBISCUS (TISA de astazi - nota mea) si Prut.


LA CARTE N� 20bis

CARTE pour servir à l'histoire DES ANCIENS EMPIRES de l'Asie occidentale. L. Dussieux1858. Grav�e Marlier.

THRACE (TRACIA - nota mea) se intinde in S Dunarii (ISTRU) , iar SCYTHES se intinde incepand cu Dobrogea de astazi, pana in N Indiei de astazi.


LA CARTE Nº 21

EMPIRE DES PERSES AU TEMP DU DARIUS 1-er Divisès en 20 Satrapies D`APR�S HERODOTE (III, 89 � 97) RENNEL ET HEEREN - 1850

DACIA acum se intinde intre TIBISCUM (TISA de astazi -- nota mea) pana la HYSPANIS (BUG
de astazi - nota mea). In Nordul PONTUS EUXIM (MAREA NEAGRA de astazi) se amesteca cu SCYTHIA HERODOTI.


LA CARTE Nº 22

EMPIRE D`ALEXANDRE d`apr�s Barbi� du Bocage, S-te Croix, Ansart et les auteurs anciens PAR L. DUSSIEUX, 1849. Grav�e par Marlier.

DACIA a devenit GÈTES (GETIA - nota mea), Apare mentionata si Dunarea ca Danube Fl. si a aparut si o localitate V. des Gètes, pe malul romanesc al Dunarii (undeva intre Oltenita si Giurgiu cred - nota mea). Mai apare si I. PEUCE (Limanul sau Istmul Peuce) in dreptul Deltei Dunarii.


LA CARTE N� 23

CARTE POUR L'HISTOIRE DU D�MEMBREMENT DE L'EMPIRE D'ALEXANDRE JUSQU'À LA BATAILLE D'IPSUS d'après les auteurs anciens et Poulain de Bossay. 1850

DACIA apare mentionata intre TISA si NISTRU. In S la DUNAREA de astazi, sunt mentionati ILLYRICUM (intre conflenta TISA si OLT) si TRIBALLI (de la confluenta Oltului si pana la Dobrogea de astazi), care se intindeau pana la muntii din Bulgaria de astazi, dupa care incepea teritoriul TRACIA. SCYTIHIA este mentionata, in continuare, de la DACIA, in N la PONTUS EUXIN (MAREA NEAGRA de astazi - nota mea).


LA CARTE Nº 24

CARTE DE L`IMPERE ROMAIN SOUS AUGUSTE Dress�e par L. Dessieux 1849. Grav�e par Marlier.

DACIA se intindea de la TIBISCUS (TISA de astazi - nota mea) pana la DANASTER sous TYRAS (NISTRU de astazi - nota mea). Apar ca localitati : Tibiscus (TIMISOARA de astazi - nota mea), ZARMISEGETHUSA (SARMISEGETUSA de astazi - nota mea), APULUM (ALBA IULIA de astazi - nota mea), NAPOCA (CLUJ-NAPOCA de astazi - nota mea) si o localitate ARRUBIUM (care este pozitionata cam in dreptul localitatii FETESTI de astazi cred - nota mea) Mai apare si mentiunea Pont de Trajan (PODUL lui TRAIAN dupa traducerea de astazi - nota mea) si Tomi (TOMIS initial si apoi CONSTANTA de astazi - nota mea). DACIA era marginita in V-NV de triburile Bastarnes ou Peucins (Bastarni sau Peucini - nota mea) care apartineau de SARMATIE (SARMATIA - nota mea); in N se aflau Monts ou Alpes Bastarniques; in V dincolo de Tibiscus (Tisa de astazi - nota mea) se gaseau triburile Laziges Metanestes; in S se gasea Danube ou Istru (Dunarea de astazi - nota mea) care ne desparteau de M�SIA (MOESIA).


LA CARTE Nº 25

CARTE DE L`EMPIRE ROMAIN ET DU MONDE BARBARE AU IV-E SIÈCLE d`après Sprunner, Ansart, et la Noticia Imperii PAR L. DUSSIEUX 1849. Grav�e par Marlier.

Pe teritoriul DACIEI se gaseau TRIBURILE de VISIGOTHI, dupa cum urmeaza : la E apar Peucini, care intrasera intre Prut si Nistru; la N apar Carpii si Scyrii (si - cred) Victofales; in Centru (in Ardeal) au aparut Vandali Astingi; in V au aparut JAZIGES dincolo de TISIANUS (TISAde astazi - nota mea). In S au aparut triburile Taifales. Este interesant ca apare mentiunea DACIA de data asta suprapus peste o suprafata intre Dunare si Marea Adriatica care cuprinde o parte din Serbia, Montenegru, Kosovo, Albania si Macedonia. Apar ca localitati : Daphone (cam mai in lateral stanga fata de Durostorus); Traesmi (in dreptul localitatii Galati dar pe cealalta parte a Dunarii - la Barbosi, cred); in Scytia (minor - Dobrogea de astazi, nota mea) apar Histro, Constantiana si Tomi.


LA CARTE N� 29bis

CARTE DE L'EUROPE à la fin du V-e Siècle d'après Kruse, Lebeau et Ansart. L. Dussieux 1859. Grav�e par Marlier.

Apar triburile de GÈPIDES (GEPIZII- nota mea) pe teritoriul ardealului de astazi si se pastreaza triburile de VANDALI ASTINGES in regiunea cuprinsa de TISA si SOMESURI. Dobrogea de astazi facea parte din IMPERIUL ROMAN DE RASARIT (nota mea) si apare ca oras TOMES (TOMIS sau CONSTANTA de astazi - nota mea).


LA CARTE N� 30

CARTE DE L'EUROPE en 565 à la mort de Justinien d'après Le Beau et St.Martin, Kr�se et Spr�nner. Par L. Dussieux. 1855. Grav�e par Marlier.

Noi nu eram considerati ca am face parte din IMPERIUL DE RASARIT (nota mea). In TRANSILVANIA (DE ASTAZI - nota mea) apar triburile de GEPIDES, iar in TARA ROMANEASCA si MOLDOVA de mai tarziu (impreuna erau numiti VLAHI - nota mea) apar triburile de ANTES (ANTII - nota mea), care tineau de triburile de AVAR (AVARI - nota mea). Apare Pt. DE TRAJAN (PODUL LUI TRAIAN - nota mea), KARPATES (Muntii CARPATI de astazi - nota mea) si PETITE SCYTHIE (DOBROGEA de astazi - nota mea). Surprinzator apare denumirea de DACIE 2-e (DACIA A DOUA - nota mea) S Dunarea intre confluenta Tisei si confluenta Oltului. Intre DACIE 2-e si PETITE SCYTHIE apare MOESIE 2-e (MOESIA A DOUA nota mea).


OBSERVATIE

Tot ce am comentat eu apare dupa primul paragraf, in care prezint numarul si denumirea hartii, care este in original (adica Limba Franceza - din anii 1840 - 1865), este de conceptie personala, iar mentiunile "nota mea" reprezinta traducerile denumirilor stravechi (date in limba franceza) ale acelor denumiri in limba romana actuala cum le-am tradus eu, binenteles.

Ex. "LA CARTE N�. 3" - reprezinta numarul hartii la care fac referire. "MONDE CONNU DES ANCINES ORBIS VETUS" - reprezinta denumirea hartii in original. "DACIE (DACIA -nota mea) era incadrata de Tisa, Prut si Danube (Dunare - nota mea)." - reprezinta adnotarea (comentariul) mea (meu) la ce am gasit referitor la tema topicului pe care ne aflam.


MENTIUNE

Desi am incercat sa ma folosesc de ajutorul unor facilitati MS Word nu am reusit, din cauza ca programul care este folosit de Forum nu imi este familiar, din aceasta cauza au nu am sa scot in relief postarile mele, fata de cele originale. Am sa caut sa va prezint (in curand, sper) si alte harti din acest Atlas ca, sa ajung si la ... anii (1096) de care mentiona (ma refer la "Codexul" de care amintea domnul "de etnie ... maghiara" mai inainte). Daca am ajuns sa facem referire la istoria ROMANILOR folosindu-ne de ... unguri, nu vad de ce nu ne-am referi la ... francezi. Diferenta este ca eu "citesc" actul in original (avandul in fata), iar dansul "citeste" ce au scris altii (deci poate fi ... mintit).

Romanii cind au ocupat Dacia,au dispus arderea documentelor ,considereau limba dacilor barbara si grea pentru intelectul lor ,fortind dacii sa invete latina arhaica.

De la: 9am241951, la data 2010-08-31 02:55:17Romanii cind au ocupat Dacia,au dispus arderea documentelor ,considereau limba dacilor barbara si grea pentru intelectul lor ,fortind dacii sa invete latina arhaica.

La a cita bere esti? Nu de alta dar sa stiu cu care din ele bobesc.
la daci erau documente scrise?
Pe pietre de hirtie sau lemn de fluturas. Scrisul pici era in piatra. Hirtia nema.
Romanii, nu au putut nici nevestele sa le aduca pe aici, darami-te sa mai oblige la scris pe altii. Au folosit neveste itinerante.
Romanii au ocupat doar 20% din Dacia.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.