back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Romania leaganul civilizatiei europene!

 


 
Pagini: << 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 >> Sari la pagina:
 
Fosta membra 9am.ro

1670 mesaje
Membru din: 8/08/2010
Postat pe: 25 August 2010, ora 16:35

mai copii, ce tot va certati de la ciolan?
pe Pamint au mai fost 5 Lumi!
Lumea gigantilor, de care nu se spune nimic, si totusi li s-au descoperit mormintele!
Lumea Atlantiana, mult mai avansata ca cea de azi!
Lumea preEgipteana, schite de avioane au fost descoperite in piramide!
Lumea Shambalica, preIndiana!
Etc.
Si noi ne certam de la un ciob?


Fosta membra 9am.ro

1670 mesaje
Membru din: 8/08/2010
Postat pe: 25 August 2010, ora 16:37

Da, Lumea preMesopotamiana!
Ce, credeti, ca primitivii de oieri, au stiut sa topeasca fierul?

Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 August 2010, ora 16:46

Tu sigur, acolo unde esti, uiti de unde ai plecat. Nu spun cu rautate, ci ac o constatare.
Tocmai aceste dovezi gasite de multi zeci de ani, se impun.
Si tu Emile, ce faci, le contesti.
Eu stiam ca dusmanii cei mai mari ai unei natii sint cei care au plecat din ea. dar speram sa nu fie asa.

Arealul acesta unde sintem, e de studiat, pragmatic, nu cu fabulatii sau rautate.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 August 2010, ora 16:47

Nu a existat o civilizatie mai avansata ca asta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 25 August 2010, ora 16:52

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!

Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 August 2010, ora 16:56

De la: Tramp, la data 2010-08-25 16:52:58
De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!


Cum adica pe noi nu ne intereseaza. Dar ce discutam noi pe forum ce este?

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 25 August 2010, ora 17:01

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:56:36
De la: Tramp, la data 2010-08-25 16:52:58
De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!


Cum adica pe noi nu ne intereseaza. Dar ce discutam noi pe forum ce este?

Asta este o picatura intr-un ocean , care se poate spune ,pasi mici ,timizi si tremuratori!

Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 August 2010, ora 17:03

De la: Tramp, la data 2010-08-25 17:01:10
De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:56:36
De la: Tramp, la data 2010-08-25 16:52:58
De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!


Cum adica pe noi nu ne intereseaza. Dar ce discutam noi pe forum ce este?

Asta este o picatura intr-un ocean , care se poate spune ,pasi mici ,timizi si tremuratori!

O fi la tine

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 August 2010, ora 17:08

Spunea cineva ca atlantii aveau si ei ceva in genul masinute de calcul. Dar se oprisera la nivelul dos. Eu privesc cu circumspectie astfel de informatii, cind unii cauta inca locul pe unde au calcat.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Fosta membra 9am.ro

1670 mesaje
Membru din: 8/08/2010
Postat pe: 25 August 2010, ora 17:14

Doar o intrebare,
fara suparare!

De ce nu se fac publice descoperirile despre giganti?
Erau o societate foarte avansata, se vede din obiectele descoperite in morminte!
Posibil, ca sub gigantii de ghiata de la Nord sa se ascunda secrete de foarte de mult!
Acolo a fost o data Ecuatorul!

Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro

1670 mesaje
Membru din: 8/08/2010
Postat pe: 25 August 2010, ora 17:16

Rusii, au venit, si au aruncat in Oceanul Nordic steagul lor. De ce?
Americanii au fost pe ei si i-au gonit imediat!

Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro

1670 mesaje
Membru din: 8/08/2010
Postat pe: 25 August 2010, ora 17:17

cilivizatii tre' sa plec!

Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 August 2010, ora 17:23

De la: Will, la data 2010-08-25 17:16:26Rusii, au venit, si au aruncat in Oceanul Nordic steagul lor. De ce?
Americanii au fost pe ei si i-au gonit imediat!

Chiar i-au gonit? sau s-au facut ca-i gonesc si in realitate isi impart prada.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 August 2010, ora 17:24

Oricum, rusii sint cam hrapareti. Europa se chinuie in inghesuiala asta si ei mai vor si mai vor.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 August 2010, ora 04:27

Emil esti neserios. Vii arunci niste informatii si fugi. De fapt nu spui decit ce se stie. In plus mai deloc.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 26 August 2010, ora 15:36

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 17:24:24Oricum, rusii sint cam hrapareti. Europa se chinuie in inghesuiala asta si ei mai vor si mai vor.

Acuma nu mai vor.........sa importe vinul de la moldoveni!
Inseamna ca mai avem o sansa!

Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 27 August 2010, ora 15:28

De la: Tramp, la data 2010-08-26 15:36:35
De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 17:24:24Oricum, rusii sint cam hrapareti. Europa se chinuie in inghesuiala asta si ei mai vor si mai vor.

Acuma nu mai vor.........sa importe vinul de la moldoveni!
Inseamna ca mai avem o sansa!

Se duc spre nord. Sa se duuuuca.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
CIPRIOTU

1445 mesaje
Membru din: 9/11/2008
Oras: Odorheiul Secuiesc

Postat pe: 28 August 2010, ora 19:16

DE pe aceste meleaguri au migrat spre centrul Europei populatii civilizate .


DanubianKnight

746 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 August 2010, ora 18:23

O mica revenire:

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Raporteaza abuz de limbaj
Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)
Fosta membra 9am.ro

163 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Sf Gheorghe

Postat pe: 29 August 2010, ora 20:05

Mi omule, nc tot nu te-ai plictisit s pui pe toate forumurile tmpenia asta?


Fosta membra 9am.ro

163 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Sf Gheorghe

Postat pe: 29 August 2010, ora 20:06

Am primit acum de la un prietenCitiți. Cnd te desparți din vina ta, ncerci o vreme sa te lupți cu ireversibilul, ți dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunți. Cnd te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa nțelegi ce s-a ntmplat. Iei povestea de la capt, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum. La fel se ntmpla si atunci cnd te desparți de tara ta. Dezamgit, nșelat, mnios, ndurerat. Nu ti-e ușor s-o lași. Tara si mama nu ti le alegi. Te așezi pe celalalt mal al lumii si cauți rspunsul: ce s-a ntmplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o paradesc. Romniei i-a disprut rostul. E o tara fr rost, n orice sens vreți voi. O tara cu oameni fr rost, cu orașe fr rost, cu drumuri fr rost, cu bani, muzica, mașini si țoale fr rost, cu relații si discuții fr rost, cu minciuni si nșeltorii care nu duc nicieri. Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pmntul și credința. Batmanii. Romania i batjocorește cu sadism de 20 de ani. i tine n foame si n frig. Sunt umiliți, bruscați de funcționari, uitați de copii, clcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mlai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat.


Fosta membra 9am.ro

163 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Sf Gheorghe

Postat pe: 29 August 2010, ora 20:07

Partea a II-a ..Vite slabe, flamande si btute, asta au ajuns btranii noștri. Cini ținuți afara iarna, fr mcar o mana de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonoteca vie de experiența si nțelepciune a unei generații care a trit attea grozavii e ștearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fora batmani nu exista familie. Fr btrni nu exista viitor. Pmntul. Care pmnt? Cine mai e legat de pmnt n tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intituleaz "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt ncurajați sa creasc pe lng case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se ntmpla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supraviețui fr ajutoare de la tarile "prietene". La noi chestia asta se numește "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țranii sa-si cumpere roșiile si șoriciul de la hipermarketuri franțuzești si germane, ca de-aia avem UE. Cntatul cocoșilor dimineața, ltratul vesel al lui Grivei, grohitul lui Ghiț pana de Ignat, corcodușele furate de la vecini si iazul cu slcii si broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au trit, nu le pot nțelege si, prin urmare, le califica drept niște arhaisme barbare. Sa dispar! Din bețivii, leneșii si nebunii satului se trag știa care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pmnt, ca nu erau n stare sa-l munceasc. Nu știu ce nseamn pmntul, cta liniște si cta putere ți da, ce povesti ți spune si cat sens aduce fiecrei dimineți si fiecrei seri. I-au urat ntotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața si plecau la cmp cu ciorba n sufertaș. Pe toți gngavii si pe toți puturoșii știa i-au fcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de pușcrii sau de cmine culturale. Pe toți știa, care au neamul ngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, creștinește. Credința. O mai poarta doar btrnii si țranii, cați mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de mbrcat, greu de dat jos, care trebuie mpturit ntr-un fel anume si pus la loc n lada de zestre mpreuna cu busuioc, smirna si flori de cmp. Pus bine, ca poate l va mai purta cineva. Cnd or sa moara oamenii știa, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, n schimb, o varianta moderna de credința, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si țațele si portofelul burdușit. Se poarta la nunti, botezuri si nmormntri, la alegeri, la inundații, la sfințiri de sedii si aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluției.
Se accesorizeaza cu cruci fcute n graba si cu un "Tatl nostru" spus pe jumtate, ca trebuie sa rspunzi la mobil. Scuze, Domnu printe, e urgent. Fugim de ceva ca sa ajungem nicieri. Ne vindem pmntul sa fac știa depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se nmulțesc, credincioșii se mpuțineaz, sfinții de pe pereți se gndesc serios sa aplice pentru viza de Canada. Fetele noastre se prostitueaz pana gsesc un italian btrn si cu bani, cu care se mrita.
Bieții noștri fura bancomate, joaca la pochere si beau de sting pentru ca știu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaz pana gsesc un italian btrn cu care se mrita. Prinții noștri pleac sa culeag cpșuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii noștri. Suna-ti bunicii, pune o smnța ntr-un ghiveci si aprinde o lumnare pentru vii si pentru morți.

Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro

163 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Sf Gheorghe

Postat pe: 29 August 2010, ora 21:39

Interesant...Trist dar, adevarat, și nimeni nu mișc nimic...Mmliga romneasc nu poate eploda? Tocmai asta m face s m retrag de tot de pe aceste forumuri.../mi ncerc norocul pe forumurile maghiare...poate ...poate....

Raporteaza abuz de limbaj
MANELISTUL

271 mesaje
Membru din: 16/01/2010
Oras: Constanta

Postat pe: 29 August 2010, ora 21:40

Bucureti 1964
by dragos bucurenci on 02 Mar 2009 in ars longa vita brevis, mergi pe mana mea



Alex Glmeanu a descoperit 28 de imagini stereografice realizate de un american la Bucureti n 1964. mpreun, compun un fotoreportaj vibrant al vieii cotidiene din acel an. Este anul n care Brejnev l nlocuiete pe Hruciov la conducerea URSS. n Romnia, n aprilie, Biroul Politic i apoi CC al PMR adopt n aprilie Declaraia cu privire la poziia PMR n problemele micrii comuniste i muncitoreti internaionale, n esen declaraia de independen a PMR fa de Moscova. n iulie acelai an, este emis decretul de amnistiere cu nr 411 care elibereaz ultimii deinui politici din pucrii

Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 August 2010, ora 18:15

Chiar daca vreti sau nu vreti. Asta e adevarul. nu Rominia ca denumire ci populatia traco-geta, a fost un factor de civilizatie si de roire, dar mai putin asta. Oricum nu avea cum sa influenteze pe altii, daca nu roiau o parte din ei.
Ca va place sau nu de romini, nu e treaba rominilor. Nu sintem fete mari la maritat. Fete mari se gasesc in alte parti. Placutul sau neplacutul e relativ.
Oricum denumirea de romini a fost neinspirata. Cu asta mergem.la drum.


Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Fosta membra 9am.ro

834 mesaje
Membru din: 13/04/2010
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 30 August 2010, ora 20:56

CUCERIREA NORD-VESTULUI EUROPEI DE CTRE CARPATO-DANUBIENI


Odat formai ca popor n spaiul carpato-dunrean, strmoii carpato-danubieni i-au nceput migraia n zonele propice vieii, care apreau peste tot n Europa, odat cu retragerea calotei glaciale i schimbrii climei. Cine ar putea spune cte ere, cte milenii au trecut pn ce dealurile mai joase s-au acoperit de pduri, pdurile au prins via, insectele, psrile i n sfrit animalele au nceput s le populeze, ele fiind urmate n mod firesc de oameni n cutarea hranei, avnd n ei i instinctul de explorare.

Dac ne uitm pe harta Europei putem vedea cum lanul Carpato-Hercinic se continu cu cel Tuningian. De o parte i alta a acestei linii, pornesc ruri, unele spre Nord, altele spre Sud. Astfel, spre nord avem Bazinul hidro-geografic care cuprinde Elba 535h78f , Odra, Vistula i Neman, n timp ce n sud avem cel al Dunrii (Danu: zeia vedic a ploii i a pajitilor bogate), numit i Danubiu ori Istru i care adun aproape toate apele ce izvorsc pe versantul sudic al liniei sus-amintite.

Odat cu mblnzirea climei, pelasgii carpato-danubieni vor porni n cucerirea lumii pre-antice:

1. O ramur timpurie, nordic, baltico-mazurian, se va separa mai trziu n dou sub-diviziuni, dnd natere la dou popoare: germanice i slave.

2. O a dou ramur, cea sudica a carpato-danubienilor vor da natere la spiritualizarea vedic cu 3 subdiviziuni:

a). Sud-Estic: Sumerienii, Ramanii-Troeni din Asia Mic, Hitiii, Ga-Ramonii (din Nordul Africii).

b). Sud-Vestic: va da natere raselor aa-zise latine din Europa: Geto-Dacii Tracii, Ilirii, Latinii (Romanii) Italienii, Ibericii-Spaniolii, Portughezii, Francezii;

c). Ramura Estic, care va cuceri Asia: Sudul Chinei-zona Tarim Basin (Toch-arieni), India (vedicii arieni), Japonia (populaia Ainu), etc.

Tot ce s-a spus pn aici reprezint mai degrab o reconstituire logic dup cteva dovezi i referiri extrase din puinul pe care l tim astzi. Ne rmne s ilustrm ce alte dovezi pot fi aduse la puinul pe care-l cunoatem deja.

De la Atlantic i pn la Marea de Azov a existat o impresionant arie cultural, o manifestare cultural, de la "dansul" bizonilor, din sanctuarul-peter de la Altamira (Spania) sau de la Font-de Gaume (Frana), "Felina de Filde" de la Pavlov (Cehia) la "Pantera, cai i cavaler ucis", din sanctuarul-peter de la Cuciulat (15.000-12.000 .H. Romnia), ori la "Gaie-n atac", din sanctuarul peterii Gaura Chinidiei (10.000-8.000 .H. Romnia) i pn la figura stranie, cosmic, a basoreliefului din sanctuarul-peter de la inca-Veche. Trebuie s-l amintesc cu plcere pe domul Ion Pachia Tatomirescu, care n caietele Daco-Romniei vorbete despre o unitate cultural-arhaic-european, pelasgic, aprut n perioada anilor 30.000-8.175 .H. i care a devenit o unitate stabil la orizontul anului 8.175 .H., fragmentndu-se n trei uniti. Aceste uniti s-au dezvoltat n acel "apogeu al neoliticului" difereniindu-se n: Pelasgia de vest de la Atlantic i pn n Alpi, Pelasgia de centru de la Alpii Rsriteni i Sardinia pn la Nipru i Marea Getic (Marea Neagr), de la Carpaii Nordici i Marea Baltic dintre Oder i Neamuna, pn n Sicilia, Creta (Marea Tracic aprnd mult mai trziu cnd puntea de pmnt ce lega Asia Mic de Peninsula Balcanic se va prbui n Marea Mediteran, n urm cu 4.000 de ani, lsnd o puzderie de noi insule i o nou mare: Marea Tracic nume schimbat de greci mai trziu n Marea Egee.

i n sfrit, avem Pelasgia de Est, de la Marea Tracic (Egee), Marea Getic (Neagr) i Nipru, pn la Don, Munii Caucaz i de aici, peste Anatolia, pn n insula Cipru.

Andre Leroi-Gournan cercetnd culturile, arta rupestr, euroasiatic, religiile preistoriei, a fost unul dintre primii care au evideniat "extraordinara unitate a coninutului figurativ" permanent, persistent, continuitatea reprezentrilor n spaiu i timp, din Asturia pn la Don: aceasta fiind unitatea cultural i demografic din care s-au ivit n zorii istoriei europenii, pelasgii arhaici, unitate ce a antrenat i o limb comun, pelasga arhaic a oamenilor paleoliticului i mezoliticului, avnd un lexic redus la strictul necesar, dar mbogindu-se i diversificndu-se de la un mileniu la altul. E de ajuns s ne gndim la schimbrile lingvistice din ultimii 2000 de ani ca s ne putem imagina ce s-a putut ntmpla atunci, de mult, n antichitatea peristoriei Europei, limba pelasgica-arhaic a carpato-danubienilor dnd natere acolo departe, n Asia, limbii sanscrite, n timp ce n Europa sudic va nflori limba latin cult (disprut dup o perioada de mai puin 2000 de ani).

Ramura sud-vestic a carpato-danubienilor i va purta limba peste tot aa c din limba centralpivot vom avea daco-romana (vlaha, romna) italiana, reto-romana, sarda.

Ramura estic carpato-dunrean va fi vorbit ntre Nipru, Crimeea i Don-Caucaz de cei ce s-au constituit n primul i al doilea val-kurgan (4400 i 3400 .H.), ndeosebi de urmaii lor, "rmai pe loc", care surprind i azi prin aa-zisele "insule de romanitate", vorbitori ai unei limbi vlahice estice ori extrem estice, ca n regiunea Kerson ori din Peninsula Crimeea (Ucraina de azi), ori pe rmul est-nord-estic al Mrii Caspice, ca n Vachi, Khuchni, Kurakh (din Dagestan-Rusia) i Peninsula Buzachi ori n Kazakhstan, etc.

Alii vor ajunge n sudul Chinei Toch-Arienii, ori n India Arieni (limba sanscrit) ori chiar n Japonia populaia Ainu.

Ramura sud-vestic a carpato-danubienilor va constitui de fapt ceea ce numim "Vechea civilizaie european" avndu-i originea n spaiul sacru carpato-danubian. Conceptul de vechea Europ, a fost pus n circulaie de Marija Gimbutas profesoar de arheologie-lingvistic la Universitatea din Los Angeles, California, care l-a prezentat n 1971 la al VIII-lea Congres Internaional de tiine pre-istorice i proto-istorice de la Singidunum Belgrad. Acestei ramuri i corespund inuturi ce se gsesc azi pe harta Europei n: Ucraina, Republica Moldova, Romnia, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Heregovina, Bosnia, Croaia, Slovenia, Albania, Grecia, Turcia, Ungaria, Elveia, Italia cu o extremitate nordic: Austria, Cehia, Slovenia, Polonia i Lituania i o extremitate sudic, marcat de insulele Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru. Aceast ramur sud-vestic carpato-danubian a nregistrat o impresionant dezvoltare neolitic, aducnd pe lume cea mai veche scriere de pe planet, cea de la Tartaria Romnia, i cea mai fascinant arhitectur a templelor: Cscioarele Romnia, Cranon Grecia, Porodin Macedonia, Gradesnita Bulgaria, Parta Romnia, Sarmi-Seget-usa Romnia (Panteonul Pelasgilor Arienii-Carpato-Danubieni), dominat de cultul Soarelui-zeu, din Munii Suryanului (Surya: numele zeului Soarelui n lumea Vedic). n necropola de la Cernavod Romnia, s-au descoperit dou statuete din ceramic, din orizontul anului 4.530 .H., reprezentnd "perechea primordial": tatal-cer (Samasua) i muma-pmnt, (Dakia), numit i "Gnditorul Ponto-Dunrean i soia sa". S nu uitm c condiiile geo-climatice i n special tectonice din anii 7.540 pn n 5.500 vor afecta rspndirea neamului nostru carpato-danubian. Astfel n perioada descris mai sus, n urm cataclismului tectonic, s-a ridicat placa tectonic a Mrii Negre cu 40-180 m, inundnd zona cmpiei Dunrii de jos, s-a rupt i s-a format "trectoarea" Bosforului, s-a prbuit n Marea Mediteran puntea ce lega Balcanii de Asia Mic, dnd natere la Peninsula Balcanic i Marea Tracic (Egee) cu insulelor ei. Tot n aceast perioad centrul sacru Koga-Ion se va muta din munii Bucegi (de la punctul seismic al Vrancei) n zona muntelui Surya, la Sarmi-Seget-Usa (n vechea sanscrit nsemnnd: eu m grbesc s curg).

ntre anii 4.400-4.200 .H. sosete primul val rsritean migrator n aceast Pelasgia sosete populaia "Kurgan" n stepele Nord-vest-Pontice i valea Dunrii, originari din aria Don Volga. Acest prim val migrator de clrei rzboinici se va opri la confluena rurilor Sausa i Drava cu Dunrea. El va contribui la revigorarea migraiei pelasgice carpato-danubiene dincolo de Alpi i n special n peninsula Italic.

Pelasgii-carpato-dunreni se vor organiza mai bine administrativ-militar i religios spre a lupta mpotriva populaiilor migratoare. n numele zeitilor sacre ca cea a rzboiului, Sol-ares (Soare-tnr, rzboinic), ori n numele cultului sol-ares (fiul Tatalui-cer", "Sama-Sua", Salmos-Zalmos-Zalmoxis) rolul credinei va fi revigorat.

n vederea aprrii rii, se va dezvolta o producie de arme din ce n ce mai perfecionate, Terra Aruteliensis, Ardealul, devenind n final prim centru metalurgic la planetei.

Astfel, primul val de populaie Kurgan a fost absorbit, asimilat de autohtonii, carpato-danubieni, care stimulai i agasai de migratori vor da natere unui popor rzboinic, "rzboinicii Soarelui" n anii 4.4003.900 .H. cunoscut i sub numele de popor dac (Dax-sfini, cavaleri, rzboinici), poporul "cel mai viteaz, cel mai cinstit i drept din masa neamurilor pelasgice (Herodot, Istorii, IV, 93).


Carpato-dunrenii au descoperit:

1. Secera (vezi complexele culturale Gumelnia-Karanoco i Cucuteni);

2. Cuitul curb, din silex, atingnd pn la 30 cm lungime, devenind n epoca metalelor, sabia dacic, ncovoiat folosit att la seceratul grului ct i la seceratul dumanilor;

3. Plugul cu brzdar din corn de cerb ori din silex, mai trziu fiind fcut din bronz ori fier;

4. Jugul folosit la traciunea carelor cu boi;

5. Toporul din silex, mai trziu fcut din bronz-fier, turnat ntr-un tipar de lut ars, topor cu dou tiuri, tipic pentru poporul nostru carpato-dunrean;

6. Roata pentru olrit ct i roata pentru car, invenie atribuit dacilor Cucuteni;

7. Cotiga, carul, crua cu dou, trei sau patru roi.


Toate acestea au fost inventate de strmoii notri. Oricare alt popor din lume s-ar mndri cu aa descoperiri, exceptnd poporul nostru romn care din "modestie", dac nu prost neleas lips de mndrie, continu s-i asume o origine latino-roman, neglijndu-i adevrata istorie.

Valurile de "migratori" din Rsrit au continuat: astfel avem un al doilea val kurgan (3400-3200 .H.) i chiar un al treilea (3.000-2.800 .H.) care datorit numrului lor mic nu vor influena elementul demografic local.

Atunci, la nceputul anilor 3.400 .H., "polul" demografic al planetei se afla n aria carpato-dunrean-pontic, aa nct populaiile semi-nomade din stepele dintre Nipru i Ural, pstori "de herghelii" atrai de prosperitatea i bogiile vecinilor din dreapta Niprului, vor apare i dispare n marea mas a populaiei carpato-dunrene. Aceste mase migratoare Kurgan II, III, s-au strecurat n grupuri mici pn departe, n vestul Europei, unele grupuri ajungnd chiar pn n Peninsula Iberic (Spania de azi).

Dacii au protejat Europa de nvala barbarilor, la fel cum urmaii lor o vor face mai trziu. Lipsa de civilizaie, foamea, hoia i needucarea de secole n spiritul muncii a barbarilor din statele rsritului, i-a adus i continu s-i aduc spre noi.

n Dacia intrat n perioada bronzului se constituie cultura Coofeni, dominat de idei religioase, simboluri, motive sacre: gsim spirala dubl, gsim cultul bradului (vezi motivul ramurilor de brad). Gebeleizis "balaurul norilor" i face apariia ca marele zeu, avnd-o alturi pe Marea Zei, Bendis, zeia pdurii, Lunii i farmecelor. Carpato-danubienii se vor rspndi n lume, o vor cuceri, dar vor fi i ei cucerii parial astfel civilizaiile create de ei, pelasgo-traco-micenian, pelasgo-traco-minoic, pelasgo-traco-troiana vor fi nimicite, cucerite de un alt grup barbar, sosit de undeva din Estul Mrii Caspice n anii 1900-1400 .H. n 4 valuri: ahei, ionieni, dorieni i eolieni, grecii.

Ei vor ocupa treptat sudul peninsulei Balcanice, Asia Mic, ne vor alunga din insulele Mrii Tracice (vezi aheul Temistocle, conductorul grupului de greci care vor cuceri insula Lemnos de la tracii Sinthioni (500 .H.). Ei vor schimba i numele din Marea Tracic n Egee. Vor cuceri de la noi Troia pe care o vor distruge, dar din cuceritori vor deveni cucerii de cultura carpato-dunrenilor. Ei ne vor mprumuta zeii i universul mitologic: Gebeleizis va deveni Zeus, zeia Bendis Venus, pe Orfeu i Bachus i vor asimila fr multe schimbri, de multe ori recunoscndu-se originea traco-dac.

Nesigurana drumurilor fierului, aurului, grului i vitelor n Dacia, ara mam, i va determina pe daci s rspund solicitrilor prin nfiinarea unui ordin, eroic-religios, cavaleresc, care va promova idei n naltul spirit justiiar, potrivit obiceiurilor lor, promovnd celebrele legi pelasgice, pelagine, bellagine ori vlahice, punnd astfel capt tlhriilor i pirateriilor locale. Cavalerii acestui ordin, cavalerii soarelui, nzestrai cu arme de fier, vor fi net superiori inamicilor lor.

Dup cum am spus la nceput, pelasgii carpato-danubieni s-au desprit n dou ramuri: una sudic (spiritualitatea vedic) pe care am discutat-o parial, i alta timpurie nordic. Cea nordic va da natere la dou grupuri mari de popoare: slave i germanice.

Un document important pentru noiunea de Dacia ct i pentru originea i istoria descendenilor ei, este Chronicle Roll sau Moseley Roll, o cronic istoric al crei original s-a pierdut dar ale crei copii i manuscrise dup aceste documente, fcute n secolul 15, n timpul domniei lui Henry al VI-lea, se gsesc la: "Univeristary College", din Londra, "Corpus Christi College" din Cambridge i "Biblitotheque Naionale" din Paris.

Acest document este o genealogie a popoarelor germane, o legend a acestora. Astfel Steph, Steldius ori Boerinus este primul locuitor i iniiator al popoarelor germane care are nou descendeni, cele nou popoare germanice vechi, iniiatoare: Geate, Dacus, Suethedus, Fresus, Gethius, Wandalus, Iutus, Gothus, Cinriniciu


New Jersey dr. Alexandru Badin, care n lucrarea "Dacia din Vestul Europei" publicat la New York 1998, Ed. The Geryon Press, descrie n amnunt i cu lux de informaii aceast legtur dintre Dacia de Est i Vest, dezlegnd o istorie pn acum nedezlegat, o istorie legendar, reabilitnd pe baze istorice i documentare originea Daciei din Vestul Europei.

Revenind la cei 9 descendeni ai lui Boerinus (Boier n.a.) este clar c ei nu reprezentau persoane ci popoare, iar pre-istoria devine dintr-odat un fascinant roman poliist: cum de ei, germanii pot accepta ca dou dintre ramurile lor s poarte nume ca Geate i Dacus! S fie oare o simpl coinciden, ori, sosirea pe teritoriul Germaniei, atunci, a unui trib carpato-danubian, dup retragerea calotei glaciale i nclzirii climei, s fi generat aceast legenda!


- Exist un erou scandinav, Beowulf, conductor al unui popor numit Geate, geatas, guata sau guatar.

- Friedrich Heer n cartea sa "The Medieval Word" New York, New American Library, 1961, descrie trei profesori ilutri de la Universitatea din Paris, secolul 13, toi originari din Nordul Europei: unul din ei fiind Boetius din Dacia. Acesta era reprezentantul tezei mult-dezbtute a "dublei realiti" i care descria cunoaterea i religia ca dou principii diferite, fiecare avnd validitatea ei proprie. Ideile lui eretice au fost aduse la tcere, n anul 1277, printr-un decret papal.


Localizarea geografic a Daciei, ara lui Boeticus este controversat. Dup profesorul Jensen S. Skovgaard, termenul de Dacia avea dou semnificaii:-prima se referea la un membru al ordinului dominican sau franciscan, nsemnnd c persoana aparinea Provinciei Dacia, n care erau cuprinse teritoriile mai multor ri: Danemarca, Norvegia, Suedia i Finlanda. A dou semnificaie ar nsemna c persoana aparinea rii Dacia din vechile texte latine ale evului mediu, numit, de asemenea, Dania sau Danemarca. Aadar, gsim dou grupuri de populaii, n dou regiuni geografice diferite din Europa, care poart aceleai nume de daci i Dacia. Un grup este situat n Estul Europei ( n vatra vechii Europe) i cellalt n partea de Nord-vest a continentului, unde gsim ca stat Danemarca, numit i Dacia, n vechile texte latine, sau o gsim ca provincie, regiune, numit tot Dacia, incluznd de data aceasta Suedia, Norvegia, Danemarca i Finlanda.

Ce este interesant, ca datare istoric, Dacia din Estul Europei a fost menionat n istoria scris din secolul II .H., n timp ce cea din Vest, mult mai trziu, n jurul secolului IV e.n.

Problema originii naionale a lui Boeticus din Dacia trebuie s fie dezbtut ntre suedezi i danezi, ei trebuind s se adreseze Daciei de Est, acolo fiind cheia care le poate deschide ua preistoriei originii lor.

Este oare posibil ca pe o arie geografic determinat undeva la vest de rul Rin i la est de Munii Carpai s existe dou regiuni i dou popoare cu nume identice, cu tradiii culturale, religioase i lingvistice foarte asemntoare, care s nu aib o legtur istoric ntre ele, care s nu aib o istorie, un trecut i o origine comun?

Ei, pelasgii-carpato-danubieni i-au purtat simbolurile peste toate zonele cucerite; astfel gsim crucea pelasgic nu numai pe un vrf de lance la Torocello lng Veneia, dar i la Muncheberg (Germania), din Balcani i pn n Asia Mic i de acolo pn n India, Corea i Indonesia (insula Bali); cea mai veche din lume gsindu-se la sudul Dunrii, pe teritoriul Bulgariei de azi, vechimea ei fiind de peste 7,000 de ani. Pasrea heraldic a rii Romneti, Corbul Pelasgic, pasrea sfnt a zeului Mitra (zeul soarelui, aparinnd populaiei celei mai vechi din panteonul vedic), adorat aa de mult n regiunile Daciei (vezi N.Densueanu, Dacia preistoric, p.426, Ed.Meridiane, 1986.), are n plisc o cruce simpl, alteori dubl; n Octoihul slavonesc tiprit la 1575, aceast cruce are n partea superioar forma unei zvastice vechi pelasgice, simbol al soarelui renscut sau al soarelui de primvar. Tot astfel o gsim i n Psaltirea slavo-romn de la 1577 (Bianu i Hodos, Bibliografia rom.Tom.I. 61-1575, 67-1577). La 31 iulie 1920 la biserica Domneasc din Curtea de Arge a fost descoperit mormntul lui Negru-Vod; n momentul n care a fost ridicat piatra de pe sarcofag, a aprut imaginea nealterat a Marelui Domn i Preot din veacul al XIII-lea, giulgiul voievodului fiind acoperit cu semnul sacru pelasgic.

Dac ne uitm n "Mica cronic a regilor din Leire" scris 12 e.n. gsim: "Erat Ergo Dan Rex n Dacia Per Triennium" Dan a fost deci rege n Dacia, timp de trei ani. n partea de jos a aceleiai pagini R.W. Chambers aduce o not informativ deosebit: Dacia = Den-Mark. Dup o reexaminare a documentului Moseley Roll se poate observa c att numele regelui Dan ct i al poporului Dani sunt absente din acest document apariia lor istoric fiind mult mai trzie. Dani, Dania, Danemarca sunt nume mai recente ce au nlocuit numele tradiional de Dacia.

Venirea danilor din nordul Scandinaviei a deplasat o parte a populaiei de daci pe teritoriul Olandei de azi, unde locuitorii ei sunt cunoscui i azi sub numele de Dutch, care se pronun daci.

Avem Royal Dutch Oil Company, ori Dutch East India Company, Dutch Refromed Church, etc.

Din nefericire n Romnia de azi avem un popor preocupat n primul rnd de supravieuirea fizic i mai puin de origini, de identitatea real a lui. n plus evenimente nefireti i dramatice l-au fcut s-i uite adevrata origine.

ncercrile parial reuite de a-l face pe poporul daco-romn s-i uite identitatea naional i istoric se pare c au reuit. S nu uitm c o minciun repetat devine un adevr de valoare n timp ce un adevr neglijat trece n spaiul ocult.

Oare aceast "hipnoz" de secole la care este supus poporul daco-romn s nu aib un sfrit? Daco-romnii s nu-i poat descoperi adevrata origine, istorie? Adevrului i trebuie dou lucruri: cineva s-l rosteasc i cineva s-l aud! Deci primul pas a fost fcut!




eugenb

1794 mesaje
Membru din: 8/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 August 2010, ora 22:54

Lui "denis" :
Interesant ce postati, dar ... uitati sa precizati ce reprezinta "gandirea" dumneavoastra si ce apartine altora, deci va rog sa nu mai "uitati" sa treceti si de unde ... va "inspirati" ! Politicos din partea dumneavoastra asa ar trebui sa faceti, dupa mine binenteles ! Ce credeti ?!

Raporteaza abuz de limbaj
eugenb

1794 mesaje
Membru din: 8/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 August 2010, ora 23:26

Am sa adaug si eu (prima parte) a unele comentarii la un Atlas francez din 1865 (cred - nu sunt sigur de anul aparitiei pentru ca nu este notat). Am sa dau numarul de Harta si denumirea ei asa cum apare in original (in limba franceza, binenteles) si am sa notez si cateva comentarii in legatura cu ce ne intereseaza acum (vezi tema acestui topic pe care ne aflam). Deci am selectat primele 30 din 157 cat are Atlasul. Mentiune : Hartile au fost tiparite initial individual si ulterior au fost "cusute" in acest ATLAS (deci data aparitia este intre 1865 si ... - scuze dar nu-mi dau seama cat a durat asta).

ATLAS GNRAL DE GOGRAPHIE PHYSIQUE, POLITIQUE ET HISTORIQUE Nº 1

Paris, - IMP. SIMON BACON ET COMP., RUE D`ERFURTH, 1.

ATLAS GNRAL DE GOGRAPHIE PHYSIQUE, POLITIQUE ET HISTORIQUE PAR L. DUSSIEUX OFFICER D'ACADMIE, PROFESSEUR A L'COLE IMPRIALE MILITAIRE DE SAINT-CYR MEMBRE CORRESPONDANT DES COMITS HISTORIQUES

J.L. & C. PARIS JACQUES LECOFFRE ET COMP., LIBRAIRES RUE DU VIEEUX-COLOMBIER, 29.



LA CARTE Nº 3

MONDE CONNU DES ANCINES ORBIS VETUS

DACIE (DACIA -nota mea) era incadrata de Tisa, Prut si Danube (Dunare - nota mea).


LA CARTE Nº 5

TABLEU DES COLONIES GREQUES, PAR L. DUSSIEUX

3. COLONIES GREQUES DU PONTE EUXIN

DACIA se amesteca cu SARMATIA, care ocupa tot Nordul Marii Negre. DOBROGEA de astazi se numea SCYTHIA MINOR.


LA CARTE Nº 17

GERMANIA d`aprs Danville, Anzart, Sprunner, Ptigny par l. Dussieux, 1849. Grave Marlier.

DACIA se intindea intre TIBISCUS (TISA de astazi - nota mea) si Prut.


LA CARTE N 20bis

CARTE pour servir à l'histoire DES ANCIENS EMPIRES de l'Asie occidentale. L. Dussieux1858. Grave Marlier.

THRACE (TRACIA - nota mea) se intinde in S Dunarii (ISTRU) , iar SCYTHES se intinde incepand cu Dobrogea de astazi, pana in N Indiei de astazi.


LA CARTE Nº 21

EMPIRE DES PERSES AU TEMP DU DARIUS 1-er Divisès en 20 Satrapies D`APRS HERODOTE (III, 89 97) RENNEL ET HEEREN - 1850

DACIA acum se intinde intre TIBISCUM (TISA de astazi -- nota mea) pana la HYSPANIS (BUG
de astazi - nota mea). In Nordul PONTUS EUXIM (MAREA NEAGRA de astazi) se amesteca cu SCYTHIA HERODOTI.


LA CARTE Nº 22

EMPIRE D`ALEXANDRE d`aprs Barbi du Bocage, S-te Croix, Ansart et les auteurs anciens PAR L. DUSSIEUX, 1849. Grave par Marlier.

DACIA a devenit GÈTES (GETIA - nota mea), Apare mentionata si Dunarea ca Danube Fl. si a aparut si o localitate V. des Gètes, pe malul romanesc al Dunarii (undeva intre Oltenita si Giurgiu cred - nota mea). Mai apare si I. PEUCE (Limanul sau Istmul Peuce) in dreptul Deltei Dunarii.


LA CARTE N 23

CARTE POUR L'HISTOIRE DU DMEMBREMENT DE L'EMPIRE D'ALEXANDRE JUSQU'À LA BATAILLE D'IPSUS d'après les auteurs anciens et Poulain de Bossay. 1850

DACIA apare mentionata intre TISA si NISTRU. In S la DUNAREA de astazi, sunt mentionati ILLYRICUM (intre conflenta TISA si OLT) si TRIBALLI (de la confluenta Oltului si pana la Dobrogea de astazi), care se intindeau pana la muntii din Bulgaria de astazi, dupa care incepea teritoriul TRACIA. SCYTIHIA este mentionata, in continuare, de la DACIA, in N la PONTUS EUXIN (MAREA NEAGRA de astazi - nota mea).


LA CARTE Nº 24

CARTE DE L`IMPERE ROMAIN SOUS AUGUSTE Dresse par L. Dessieux 1849. Grave par Marlier.

DACIA se intindea de la TIBISCUS (TISA de astazi - nota mea) pana la DANASTER sous TYRAS (NISTRU de astazi - nota mea). Apar ca localitati : Tibiscus (TIMISOARA de astazi - nota mea), ZARMISEGETHUSA (SARMISEGETUSA de astazi - nota mea), APULUM (ALBA IULIA de astazi - nota mea), NAPOCA (CLUJ-NAPOCA de astazi - nota mea) si o localitate ARRUBIUM (care este pozitionata cam in dreptul localitatii FETESTI de astazi cred - nota mea) Mai apare si mentiunea Pont de Trajan (PODUL lui TRAIAN dupa traducerea de astazi - nota mea) si Tomi (TOMIS initial si apoi CONSTANTA de astazi - nota mea). DACIA era marginita in V-NV de triburile Bastarnes ou Peucins (Bastarni sau Peucini - nota mea) care apartineau de SARMATIE (SARMATIA - nota mea); in N se aflau Monts ou Alpes Bastarniques; in V dincolo de Tibiscus (Tisa de astazi - nota mea) se gaseau triburile Laziges Metanestes; in S se gasea Danube ou Istru (Dunarea de astazi - nota mea) care ne desparteau de MSIA (MOESIA).


LA CARTE Nº 25

CARTE DE L`EMPIRE ROMAIN ET DU MONDE BARBARE AU IV-E SIÈCLE d`après Sprunner, Ansart, et la Noticia Imperii PAR L. DUSSIEUX 1849. Grave par Marlier.

Pe teritoriul DACIEI se gaseau TRIBURILE de VISIGOTHI, dupa cum urmeaza : la E apar Peucini, care intrasera intre Prut si Nistru; la N apar Carpii si Scyrii (si - cred) Victofales; in Centru (in Ardeal) au aparut Vandali Astingi; in V au aparut JAZIGES dincolo de TISIANUS (TISAde astazi - nota mea). In S au aparut triburile Taifales. Este interesant ca apare mentiunea DACIA de data asta suprapus peste o suprafata intre Dunare si Marea Adriatica care cuprinde o parte din Serbia, Montenegru, Kosovo, Albania si Macedonia. Apar ca localitati : Daphone (cam mai in lateral stanga fata de Durostorus); Traesmi (in dreptul localitatii Galati dar pe cealalta parte a Dunarii - la Barbosi, cred); in Scytia (minor - Dobrogea de astazi, nota mea) apar Histro, Constantiana si Tomi.


LA CARTE N 29bis

CARTE DE L'EUROPE à la fin du V-e Siècle d'après Kruse, Lebeau et Ansart. L. Dussieux 1859. Grave par Marlier.

Apar triburile de GÈPIDES (GEPIZII- nota mea) pe teritoriul ardealului de astazi si se pastreaza triburile de VANDALI ASTINGES in regiunea cuprinsa de TISA si SOMESURI. Dobrogea de astazi facea parte din IMPERIUL ROMAN DE RASARIT (nota mea) si apare ca oras TOMES (TOMIS sau CONSTANTA de astazi - nota mea).


LA CARTE N 30

CARTE DE L'EUROPE en 565 à la mort de Justinien d'après Le Beau et St.Martin, Krse et Sprnner. Par L. Dussieux. 1855. Grave par Marlier.

Noi nu eram considerati ca am face parte din IMPERIUL DE RASARIT (nota mea). In TRANSILVANIA (DE ASTAZI - nota mea) apar triburile de GEPIDES, iar in TARA ROMANEASCA si MOLDOVA de mai tarziu (impreuna erau numiti VLAHI - nota mea) apar triburile de ANTES (ANTII - nota mea), care tineau de triburile de AVAR (AVARI - nota mea). Apare Pt. DE TRAJAN (PODUL LUI TRAIAN - nota mea), KARPATES (Muntii CARPATI de astazi - nota mea) si PETITE SCYTHIE (DOBROGEA de astazi - nota mea). Surprinzator apare denumirea de DACIE 2-e (DACIA A DOUA - nota mea) S Dunarea intre confluenta Tisei si confluenta Oltului. Intre DACIE 2-e si PETITE SCYTHIE apare MOESIE 2-e (MOESIA A DOUA nota mea).


OBSERVATIE

Tot ce am comentat eu apare dupa primul paragraf, in care prezint numarul si denumirea hartii, care este in original (adica Limba Franceza - din anii 1840 - 1865), este de conceptie personala, iar mentiunile "nota mea" reprezinta traducerile denumirilor stravechi (date in limba franceza) ale acelor denumiri in limba romana actuala cum le-am tradus eu, binenteles.

Ex. "LA CARTE N. 3" - reprezinta numarul hartii la care fac referire. "MONDE CONNU DES ANCINES ORBIS VETUS" - reprezinta denumirea hartii in original. "DACIE (DACIA -nota mea) era incadrata de Tisa, Prut si Danube (Dunare - nota mea)." - reprezinta adnotarea (comentariul) mea (meu) la ce am gasit referitor la tema topicului pe care ne aflam.


MENTIUNE

Desi am incercat sa ma folosesc de ajutorul unor facilitati MS Word nu am reusit, din cauza ca programul care este folosit de Forum nu imi este familiar, din aceasta cauza au nu am sa scot in relief postarile mele, fata de cele originale. Am sa caut sa va prezint (in curand, sper) si alte harti din acest Atlas ca, sa ajung si la ... anii (1096) de care mentiona (ma refer la "Codexul" de care amintea domnul "de etnie ... maghiara" mai inainte). Daca am ajuns sa facem referire la istoria ROMANILOR folosindu-ne de ... unguri, nu vad de ce nu ne-am referi la ... francezi. Diferenta este ca eu "citesc" actul in original (avandul in fata), iar dansul "citeste" ce au scris altii (deci poate fi ... mintit).

Raporteaza abuz de limbaj
9am241951

7 mesaje
Membru din: 31/08/2010
Postat pe: 31 August 2010, ora 02:55

Romanii cind au ocupat Dacia,au dispus arderea documentelor ,considereau limba dacilor barbara si grea pentru intelectul lor ,fortind dacii sa invete latina arhaica.

Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 31 August 2010, ora 03:07

De la: 9am241951, la data 2010-08-31 02:55:17Romanii cind au ocupat Dacia,au dispus arderea documentelor ,considereau limba dacilor barbara si grea pentru intelectul lor ,fortind dacii sa invete latina arhaica.

La a cita bere esti? Nu de alta dar sa stiu cu care din ele bobesc.
la daci erau documente scrise?
Pe pietre de hirtie sau lemn de fluturas. Scrisul pici era in piatra. Hirtia nema.
Romanii, nu au putut nici nevestele sa le aduca pe aici, darami-te sa mai oblige la scris pe altii. Au folosit neveste itinerante.
Romanii au ocupat doar 20% din Dacia.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Pagini: << 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului ROMANIA LEAGANUL CIVILIZATIEI EUROPENE!
Mergi la: