Romania leaganul civilizatiei europene!

mai copii, ce tot va certati de la ciolan?
pe Pamint au mai fost 5 Lumi!
Lumea gigantilor, de care nu se spune nimic, si totusi li s-au descoperit mormintele!
Lumea Atlantiana, mult mai avansata ca cea de azi!
Lumea preEgipteana, schite de avioane au fost descoperite in piramide!
Lumea Shambalica, preIndiana!
Etc.
Si noi ne certam de la un ciob?

Da, Lumea preMesopotamiana!
Ce, credeti, ca primitivii de oieri, au stiut sa topeasca fierul?

Tu sigur, acolo unde esti, uiti de unde ai plecat. Nu spun cu rautate, ci ac o constatare.
Tocmai aceste dovezi gasite de multi zeci de ani, se impun.
Si tu Emile, ce faci, le contesti.
Eu stiam ca dusmanii cei mai mari ai unei natii sint cei care au plecat din ea. dar speram sa nu fie asa.

Arealul acesta unde sintem, e de studiat, pragmatic, nu cu fabulatii sau rautate.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Nu a existat o civilizatie mai avansata ca asta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!

De la: Tramp, la data 2010-08-25 16:52:58

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!

Cum adica pe noi nu ne intereseaza. Dar ce discutam noi pe forum ce este?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:56:36

De la: Tramp, la data 2010-08-25 16:52:58

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!

Cum adica pe noi nu ne intereseaza. Dar ce discutam noi pe forum ce este?

Asta este o picatura intr-un ocean , care se poate spune ,pasi mici ,timizi si tremuratori!

De la: Tramp, la data 2010-08-25 17:01:10

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:56:36

De la: Tramp, la data 2010-08-25 16:52:58

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 16:47:15Nu a existat o civilizatie mai avansata ca sta. dar se pare, mai avansate, decit ce stim.

Misule adevarul este dincolo de noi,poate sta sa iasa la lumina ,dar trebue ajutat.Cum ceii care trag semnalele de alarma datesunt tot straini, care vad ca pe noi nu ne intereseaza, lucruri care contin adevaruri, care ar putea schimba totatl perceptia, despre cultura si civilizatia omului pe acest pamant!

Cum adica pe noi nu ne intereseaza. Dar ce discutam noi pe forum ce este?

Asta este o picatura intr-un ocean , care se poate spune ,pasi mici ,timizi si tremuratori!

O fi la tine

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Spunea cineva ca atlantii aveau si ei ceva in genul masinute de calcul. Dar se oprisera la nivelul dos. Eu privesc cu circumspectie astfel de informatii, cind unii cauta inca locul pe unde au calcat.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Doar o intrebare,
fara suparare!

De ce nu se fac publice descoperirile despre giganti?
Erau o societate foarte avansata, se vede din obiectele descoperite in morminte!
Posibil, ca sub gigantii de ghiata de la Nord sa se ascunda secrete de foarte de mult!
Acolo a fost o data Ecuatorul!

Rusii, au venit, si au aruncat in Oceanul Nordic steagul lor. De ce?
Americanii au fost pe ei si i-au gonit imediat!

cilivizatii tre' sa plec!

De la: Will, la data 2010-08-25 17:16:26Rusii, au venit, si au aruncat in Oceanul Nordic steagul lor. De ce?
Americanii au fost pe ei si i-au gonit imediat!

Chiar i-au gonit? sau s-au facut ca-i gonesc si in realitate isi impart prada.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Oricum, rusii sint cam hrapareti. Europa se chinuie in inghesuiala asta si ei mai vor si mai vor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Emil esti neserios. Vii arunci niste informatii si fugi. De fapt nu spui decit ce se stie. In plus mai deloc.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 17:24:24Oricum, rusii sint cam hrapareti. Europa se chinuie in inghesuiala asta si ei mai vor si mai vor.

Acuma nu mai vor.........sa importe vinul de la moldoveni!
Inseamna ca mai avem o sansa!

De la: Tramp, la data 2010-08-26 15:36:35

De la: nastasemihail, la data 2010-08-25 17:24:24Oricum, rusii sint cam hrapareti. Europa se chinuie in inghesuiala asta si ei mai vor si mai vor.

Acuma nu mai vor.........sa importe vinul de la moldoveni!
Inseamna ca mai avem o sansa!

Se duc spre nord. Sa se duuuuca.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

DE pe aceste meleaguri au migrat spre centrul Europei populatii civilizate .

O mica revenire:

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

Mãi omule, încã tot nu te-ai plictisit sã pui pe toate forumurile tâmpenia asta?

Am primit acum de la un prieten…Citiți…. Când te desparți din vina ta, încerci o vreme sa te lupți cu ireversibilul, îți dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunți. Când te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa înțelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capãt, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum. La fel se întâmpla si atunci când te desparți de tara ta. Dezamãgit, înșelat, mânios, îndurerat. Nu ti-e ușor s-o lași. Tara si mama nu ti le alegi. Te așezi pe celalalt mal al lumii si cauți rãspunsul: ce s-a întâmplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o paradesc. României i-a dispãrut rostul. E o tara fãrã rost, în orice sens vreți voi. O tara cu oameni fãrã rost, cu orașe fãrã rost, cu drumuri fãrã rost, cu bani, muzica, mașini si țoale fãrã rost, cu relații si discuții fãrã rost, cu minciuni si înșelãtorii care nu duc nicãieri. Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pãmântul și credința. Batmanii. Romania îi batjocorește cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliți, bruscați de funcționari, uitați de copii, cãlcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mãlai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat.

Partea a II-a ..Vite slabe, flamande si bãtute, asta au ajuns bãtranii noștri. Câini ținuți afara iarna, fãrã mãcar o mana de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonoteca vie de experiența si înțelepciune a unei generații care a trãit atâtea grozavii e ștearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fora batmani nu exista familie. Fãrã bãtrâni nu exista viitor. Pãmântul. Care pãmânt? Cine mai e legat de pãmânt în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intituleazã "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajați sa creascã pe lângã case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gãina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întâmpla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supraviețui fãrã ajutoare de la tarile "prietene". La noi chestia asta se numește "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țãranii sa-si cumpere roșiile si șoriciul de la hipermarketuri franțuzești si germane, ca de-aia avem UE. Cântatul cocoșilor dimineața, lãtratul vesel al lui Grivei, grohãitul lui Ghițã pana de Ignat, corcodușele furate de la vecini si iazul cu sãlcii si broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au trãit, nu le pot înțelege si, prin urmare, le califica drept niște arhaisme barbare. Sa disparã! Din bețivii, leneșii si nebunii satului se trag ãștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pãmânt, ca nu erau în stare sa-l munceascã. Nu știu ce înseamnã pãmântul, câta liniște si câta putere îți da, ce povesti îți spune si cat sens aduce fiecãrei dimineți si fiecãrei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața si plecau la câmp cu ciorba în sufertaș. Pe toți gângavii si pe toți puturoșii ãștia i-au fãcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de pușcãrii sau de cãmine culturale. Pe toți ãștia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, creștinește. Credința. O mai poarta doar bãtrânii si țãranii, cați mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrãcat, greu de dat jos, care trebuie împãturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de câmp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Când or sa moara oamenii ãștia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, în schimb, o varianta moderna de credința, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si țațele si portofelul burdușit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormântãri, la alegeri, la inundații, la sfințiri de sedii si aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluției.
Se accesorizeaza cu cruci fãcute în graba si cu un "Tatãl nostru" spus pe jumãtate, ca trebuie sa rãspunzi la mobil. Scuze, Domnu pãrinte, e urgent. Fugim de ceva ca sa ajungem nicãieri. Ne vindem pãmântul sa facã ãștia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmulțesc, credincioșii se împuțineazã, sfinții de pe pereți se gândesc serios sa aplice pentru viza de Canada. Fetele noastre se prostitueazã pana gãsesc un italian bãtrân si cu bani, cu care se mãrita.
Bãieții noștri fura bancomate, joaca la pochere si beau de sting pentru ca știu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueazã pana gãsesc un italian bãtrân cu care se mãrita. Pãrinții noștri pleacã sa culeagã cãpșuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii noștri. Suna-ti bunicii, pune o sãmânța într-un ghiveci si aprinde o lumânare pentru vii si pentru morți.

Interesant...Trist dar, adevarat, și nimeni nu mișcã nimic...Mãmãliga româneascã nu poate eploda? Tocmai asta mã face sã mã retrag de tot de pe aceste forumuri...Î/mi încerc norocul pe forumurile maghiare...poate ...poate....

Bucureºti 1964
by dragos bucurenci on 02 Mar 2009 in ars longa vita brevis, mergi pe mana mea



Alex Gâlmeanu a descoperit 28 de imagini stereografice realizate de un american la Bucureºti în 1964. Împreunã, compun un fotoreportaj vibrant al vieþii cotidiene din acel an. Este anul în care Brejnev îl înlocuieºte pe Hruºciov la conducerea URSS. În România, în aprilie, Biroul Politic ºi apoi CC al PMR adoptã în aprilie Declaraþia cu privire la poziþia PMR în problemele miºcãrii comuniste ºi muncitoreºti internaþionale, în esenþã declaraþia de independenþã a PMR faþã de Moscova. În iulie acelaºi an, este emis decretul de amnistiere cu nr 411 care elibereazã ultimii deþinuþi politici din puºcãrii

Chiar daca vreti sau nu vreti. Asta e adevarul. nu Rominia ca denumire ci populatia traco-geta, a fost un factor de civilizatie si de roire, dar mai putin asta. Oricum nu avea cum sa influenteze pe altii, daca nu roiau o parte din ei.
Ca va place sau nu de romini, nu e treaba rominilor. Nu sintem fete mari la maritat. Fete mari se gasesc in alte parti. Placutul sau neplacutul e relativ.
Oricum denumirea de romini a fost neinspirata. Cu asta mergem.la drum.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

CUCERIREA NORD-VESTULUI EUROPEI DE CÃTRE CARPATO-DANUBIENI


Odatã formaþi ca popor în spaþiul carpato-dunãrean, strãmoºii carpato-danubieni ºi-au început migraþia în zonele propice vieþii, care apãreau peste tot în Europa, odatã cu retragerea calotei glaciale ºi schimbãrii climei. Cine ar putea spune câte ere, câte milenii au trecut pânã ce dealurile mai joase s-au acoperit de pãduri, pãdurile au prins viaþã, insectele, pãsãrile ºi în sfârºit animalele au început sã le populeze, ele fiind urmate în mod firesc de oameni în cãutarea hranei, având în ei ºi instinctul de explorare.

Dacã ne uitãm pe harta Europei putem vedea cum lanþul Carpato-Hercinic se continuã cu cel Tuningian. De o parte ºi alta a acestei linii, pornesc râuri, unele spre Nord, altele spre Sud. Astfel, spre nord avem Bazinul hidro-geografic care cuprinde Elba 535h78f , Odra, Vistula ºi Neman, în timp ce în sud avem cel al Dunãrii (Danu: zeiþa vedicã a ploii ºi a pajiºtilor bogate), numit ºi Danubiu ori Istru ºi care adunã aproape toate apele ce izvorãsc pe versantul sudic al liniei sus-amintite.

Odatã cu îmblânzirea climei, pelasgii carpato-danubieni vor porni în cucerirea lumii pre-antice:

1. O ramurã timpurie, nordicã, baltico-mazurianã, se va separa mai târziu în douã sub-diviziuni, dând naºtere la douã popoare: germanice ºi slave.

2. O a douã ramurã, cea sudica a carpato-danubienilor vor da naºtere la spiritualizarea vedicã cu 3 subdiviziuni:

a). Sud-Esticã: Sumerienii, Ramanii-Troeni din Asia Micã, Hitiþii, Ga-Ramonii (din Nordul Africii).

b). Sud-Vesticã: va da naºtere raselor aºa-zise latine din Europa: Geto-Dacii ­ Tracii, Ilirii, Latinii (Romanii) ­ Italienii, Ibericii-Spaniolii, Portughezii, Francezii;

c). Ramura Esticã, care va cuceri Asia: Sudul Chinei-zona Tarim Basin (Toch-arieni), India (vedicii arieni), Japonia (populaþia Ainu), etc.

Tot ce s-a spus pânã aici reprezintã mai degrabã o reconstituire logicã dupã câteva dovezi ºi referiri extrase din puþinul pe care îl ºtim astãzi. Ne rãmâne sã ilustrãm ce alte dovezi pot fi aduse la puþinul pe care-l cunoaºtem deja.

De la Atlantic ºi pânã la Marea de Azov a existat o impresionantã arie culturalã, o manifestare culturalã, de la "dansul" bizonilor, din sanctuarul-peºterã de la Altamira (Spania) sau de la Font-de Gaume (Franþa), "Felina de Fildeº" de la Pavlov (Cehia) la "Pantera, cai ºi cavaler ucis", din sanctuarul-peºterã de la Cuciulat (15.000-12.000 î.H. – România), ori la "Gaie-n atac", din sanctuarul peºterii Gaura Chinidiei (10.000-8.000 î.H. – România) ºi pânã la figura stranie, cosmicã, a basoreliefului din sanctuarul-peºterã de la ªinca-Veche. Trebuie sã-l amintesc cu plãcere pe domul Ion Pachia Tatomirescu, care în caietele Daco-României vorbeºte despre o unitate culturalã-arhaic-europeanã, pelasgicã, apãrutã în perioada anilor 30.000-8.175 î.H. ºi care a devenit o unitate stabilã la orizontul anului 8.175 î.H., fragmentându-se în trei unitãþi. Aceste unitãþi s-au dezvoltat în acel "apogeu al neoliticului" diferenþiindu-se în: Pelasgia de vest – de la Atlantic ºi pânã în Alpi, Pelasgia de centru – de la Alpii Rãsãriteni ºi Sardinia pânã la Nipru ºi Marea Geticã (Marea Neagrã), de la Carpaþii Nordici ºi Marea Balticã dintre Oder ºi Neamuna, pânã în Sicilia, Creta (Marea Tracicã apãrând mult mai târziu când puntea de pãmânt ce lega Asia Micã de Peninsula Balcanicã se va prãbuºi în Marea Mediteranã, în urmã cu 4.000 de ani, lãsând o puzderie de noi insule ºi o nouã mare: Marea Tracicã – nume schimbat de greci mai târziu în Marea Egee.

ªi în sfârºit, avem Pelasgia de Est, de la Marea Tracicã (Egee), Marea Geticã (Neagrã) ºi Nipru, pânã la Don, Munþii Caucaz ºi de aici, peste Anatolia, pânã în insula Cipru.

Andre Leroi-Gournan cercetând culturile, arta rupestrã, euroasiaticã, religiile preistoriei, a fost unul dintre primii care au evidenþiat "extraordinara unitate a conþinutului figurativ" permanentã, persistentã, continuitatea reprezentãrilor în spaþiu ºi timp, din Asturia pânã la Don: aceasta fiind unitatea culturalã ºi demograficã din care s-au ivit în zorii istoriei europenii, pelasgii arhaici, unitate ce a antrenat ºi o limbã comunã, pelasga arhaicã a oamenilor paleoliticului ºi mezoliticului, având un lexic redus la strictul necesar, dar îmbogãþindu-se ºi diversificându-se de la un mileniu la altul. E de ajuns sã ne gândim la schimbãrile lingvistice din ultimii 2000 de ani ca sã ne putem imagina ce s-a putut întâmpla atunci, de mult, în antichitatea peristoriei Europei, limba pelasgica-arhaicã a carpato-danubienilor dând naºtere acolo departe, în Asia, limbii sanscrite, în timp ce în Europa sudicã va înflori limba latinã cultã (dispãrutã dupã o perioada de mai puþin 2000 de ani).

Ramura sud-vesticã a carpato-danubienilor îºi va purta limba peste tot – aºa cã din limba centralã­pivot – vom avea daco-romana (vlaha, româna) italiana, reto-romana, sarda.

Ramura esticã carpato-dunãreanã – va fi vorbitã între Nipru, Crimeea ºi Don-Caucaz de cei ce s-au constituit în primul ºi al doilea val-kurgan (4400 ºi 3400 î.H.), îndeosebi de urmaºii lor, "rãmaºi pe loc", care surprind ºi azi prin aºa-zisele "insule de romanitate", vorbitori ai unei limbi vlahice estice ori extrem estice, ca în regiunea Kerson ori din Peninsula Crimeea (Ucraina de azi), ori pe þãrmul est-nord-estic al Mãrii Caspice, ca în Vachi, Khuchni, Kurakh (din Dagestan-Rusia) ºi Peninsula Buzachi ori în Kazakhstan, etc.

Alþii vor ajunge în sudul Chinei Toch-Arienii, ori în India – Arieni (limba sanscritã) ori chiar în Japonia – populaþia Ainu.

Ramura sud-vesticã a carpato-danubienilor va constitui de fapt ceea ce numim "Vechea civilizaþie europeanã" avându-ºi originea în spaþiul sacru carpato-danubian. Conceptul de vechea Europã, a fost pus în circulaþie de Marija Gimbutas – profesoarã de arheologie-lingvisticã la Universitatea din Los Angeles, California, care l-a prezentat în 1971 la al VIII-lea Congres Internaþional de ºtiinþe pre-istorice ºi proto-istorice de la Singidunum – Belgrad. Acestei ramuri îi corespund þinuturi ce se gãsesc azi pe harta Europei în: Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Herþegovina, Bosnia, Croaþia, Slovenia, Albania, Grecia, Turcia, Ungaria, Elveþia, Italia cu o extremitate nordicã: Austria, Cehia, Slovenia, Polonia ºi Lituania ºi o extremitate sudicã, marcatã de insulele Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru. Aceastã ramurã sud-vesticã carpato-danubianã a înregistrat o impresionantã dezvoltare neoliticã, aducând pe lume cea mai veche scriere de pe planetã, cea de la Tartaria – România, ºi cea mai fascinantã arhitecturã a templelor: Cãscioarele – România, Cranon – Grecia, Porodin – Macedonia, Gradesnita – Bulgaria, Parta – România, Sarmi-Seget-usa – România (Panteonul Pelasgilor – Arienii-Carpato-Danubieni), dominat de cultul Soarelui-zeu, din Munþii Suryanului (Surya: numele zeului Soarelui în lumea Vedicã). În necropola de la Cernavodã – România, s-au descoperit douã statuete din ceramicã, din orizontul anului 4.530 î.H., reprezentând "perechea primordialã": tatal-cer (Samasua) ºi muma-pãmânt, (Dakia), numit ºi "Gânditorul Ponto-Dunãrean ºi soþia sa". Sã nu uitãm cã condiþiile geo-climatice ºi în special tectonice din anii 7.540 pânã în 5.500 vor afecta rãspândirea neamului nostru carpato-danubian. Astfel în perioada descrisã mai sus, în urmã cataclismului tectonic, s-a ridicat placa tectonicã a Mãrii Negre cu 40-180 m, inundând zona câmpiei Dunãrii de jos, s-a rupt ºi s-a format "trecãtoarea" Bosforului, s-a prãbuºit în Marea Mediteranã puntea ce lega Balcanii de Asia Micã, dând naºtere la Peninsula Balcanicã ºi Marea Tracicã (Egee) cu insulelor ei. Tot în aceastã perioadã centrul sacru Koga-Ion se va muta din munþii Bucegi (de la punctul seismic al Vrancei) în zona muntelui Surya, la Sarmi-Seget-Usa (în vechea sanscritã însemnând: eu mã grãbesc sã curg).

Între anii 4.400-4.200 î.H. soseºte primul val rãsãritean migrator în aceastã Pelasgia – soseºte populaþia "Kurgan" în stepele Nord-vest-Pontice ºi valea Dunãrii, originari din aria Don – Volga. Acest prim val migrator de cãlãreþi rãzboinici se va opri la confluenþa râurilor Sausa ºi Drava cu Dunãrea. El va contribui la revigorarea migraþiei pelasgice carpato-danubiene dincolo de Alpi ºi în special în peninsula Italicã.

Pelasgii-carpato-dunãreni se vor organiza mai bine administrativ-militar ºi religios spre a lupta împotriva populaþiilor migratoare. În numele zeitãþilor sacre ca cea a rãzboiului, Sol-ares (Soare-tânãr, rãzboinic), ori în numele cultului sol-ares (fiul Tatalui-cer", "Sama-Sua", Salmos-Zalmos-Zalmoxis) rolul credinþei va fi revigorat.

În vederea apãrãrii þãrii, se va dezvolta o producþie de arme din ce în ce mai perfecþionate, Terra Aruteliensis, Ardealul, devenind în final prim centru metalurgic la planetei.

Astfel, primul val de populaþie Kurgan a fost absorbit, asimilat de autohtonii, carpato-danubieni, care stimulaþi ºi agasaþi de migratori vor da naºtere unui popor rãzboinic, "rãzboinicii Soarelui" în anii 4.400­3.900 î.H. cunoscut ºi sub numele de popor dac (Dax-sfinþi, cavaleri, rãzboinici), poporul "cel mai viteaz, cel mai cinstit ºi drept din masa neamurilor pelasgice (Herodot, Istorii, IV, 93).


Carpato-dunãrenii au descoperit:

1. Secera (vezi complexele culturale Gumelniþa-Karanoco ºi Cucuteni);

2. Cuþitul curb, din silex, atingând pânã la 30 cm lungime, devenind în epoca metalelor, sabia dacicã, încovoiatã folositã atât la seceratul grâului cât ºi la seceratul duºmanilor;

3. Plugul cu brãzdar din corn de cerb ori din silex, mai târziu fiind fãcut din bronz ori fier;

4. Jugul – folosit la tracþiunea carelor cu boi;

5. Toporul din silex, mai târziu fãcut din bronz-fier, turnat într-un tipar de lut ars, topor cu douã tãiºuri, tipic pentru poporul nostru carpato-dunãrean;

6. Roata pentru olãrit cât ºi roata pentru car, invenþie atribuitã dacilor Cucuteni;

7. Cotiga, carul, cãruþa cu douã, trei sau patru roþi.


Toate acestea au fost inventate de strãmoºii noºtri. Oricare alt popor din lume s-ar mândri cu aºa descoperiri, exceptând poporul nostru român care din "modestie", dacã nu prost înþeleasã lipsã de mândrie, continuã sã-ºi asume o origine latino-romanã, neglijându-ºi adevãrata istorie.

Valurile de "migratori" din Rãsãrit au continuat: astfel avem un al doilea val kurgan (3400-3200 î.H.) ºi chiar un al treilea (3.000-2.800 î.H.) care datoritã numãrului lor mic nu vor influenþa elementul demografic local.

Atunci, la începutul anilor 3.400 î.H., "polul" demografic al planetei se afla în aria carpato-dunãreanã-ponticã, aºa încât populaþiile semi-nomade din stepele dintre Nipru ºi Ural, pãstori "de herghelii" atraºi de prosperitatea ºi bogãþiile vecinilor din dreapta Niprului, vor apare ºi dispare în marea masã a populaþiei carpato-dunãrene. Aceste mase migratoare – Kurgan II, III, s-au strecurat în grupuri mici pânã departe, în vestul Europei, unele grupuri ajungând chiar pânã în Peninsula Ibericã (Spania de azi).

Dacii au protejat Europa de nãvala barbarilor, la fel cum urmaºii lor o vor face mai târziu. Lipsa de civilizaþie, foamea, hoþia ºi needucarea de secole în spiritul muncii a barbarilor din statele rãsãritului, i-a adus ºi continuã sã-i aducã spre noi.

În Dacia intratã în perioada bronzului se constituie cultura Coþofeni, dominatã de idei religioase, simboluri, motive sacre: gãsim spirala dublã, gãsim cultul bradului (vezi motivul ramurilor de brad). Gebeleizis "balaurul norilor" îºi face apariþia ca marele zeu, având-o alãturi pe Marea Zeiþã, Bendis, zeiþa pãdurii, Lunii ºi farmecelor. Carpato-danubienii se vor rãspândi în lume, o vor cuceri, dar vor fi ºi ei cuceriþi parþial – astfel civilizaþiile create de ei, pelasgo-traco-micenianã, pelasgo-traco-minoicã, pelasgo-traco-troiana vor fi nimicite, cucerite de un alt grup barbar, sosit de undeva din Estul Mãrii Caspice în anii 1900-1400 î.H. în 4 valuri: ahei, ionieni, dorieni ºi eolieni, grecii.

Ei vor ocupa treptat sudul peninsulei Balcanice, Asia Micã, ne vor alunga din insulele Mãrii Tracice (vezi aheul Temistocle, conducãtorul grupului de greci care vor cuceri insula Lemnos de la tracii Sinthioni (500 î.H.). Ei vor schimba ºi numele din Marea Tracicã în Egee. Vor cuceri de la noi Troia pe care o vor distruge, dar din cuceritori vor deveni cuceriþi de cultura carpato-dunãrenilor. Ei ne vor împrumuta zeii ºi universul mitologic: Gebeleizis va deveni Zeus, zeiþa Bendis – Venus, pe Orfeu ºi Bachus îi vor asimila fãrã multe schimbãri, de multe ori recunoscându-se originea traco-dacã.

Nesiguranþa drumurilor fierului, aurului, grâului ºi vitelor în Dacia, þara mamã, îi va determina pe daci sã rãspundã solicitãrilor prin înfiinþarea unui ordin, eroic-religios, cavaleresc, care va promova idei în înaltul spirit justiþiar, potrivit obiceiurilor lor, promovând celebrele legi pelasgice, pelagine, bellagine ori vlahice, punând astfel capãt tâlhãriilor ºi pirateriilor locale. Cavalerii acestui ordin, cavalerii soarelui, înzestraþi cu arme de fier, vor fi net superiori inamicilor lor.

Dupã cum am spus la început, pelasgii carpato-danubieni s-au despãrþit în douã ramuri: una sudicã (spiritualitatea vedicã) pe care am discutat-o parþial, ºi alta timpurie – nordicã. Cea nordicã va da naºtere la douã grupuri mari de popoare: slave ºi germanice.

Un document important pentru noþiunea de Dacia cât ºi pentru originea ºi istoria descendenþilor ei, este Chronicle Roll sau Moseley Roll, o cronicã istoricã al cãrei original s-a pierdut dar ale cãrei copii ºi manuscrise dupã aceste documente, fãcute în secolul 15, în timpul domniei lui Henry al VI-lea, se gãsesc la: "Univeristary College", din Londra, "Corpus Christi College" din Cambridge ºi "Biblitotheque Naþionale" din Paris.

Acest document este o genealogie a popoarelor germane, o legendã a acestora. Astfel Steph, Steldius ori Boerinus este primul locuitor ºi iniþiator al popoarelor germane care are nouã descendenþi, cele nouã popoare germanice vechi, iniþiatoare: Geate, Dacus, Suethedus, Fresus, Gethius, Wandalus, Iutus, Gothus, Cinriniciu


New Jersey dr. Alexandru Badin, care în lucrarea "Dacia din Vestul Europei" publicatã la New York – 1998, Ed. The Geryon Press, descrie în amãnunt ºi cu lux de informaþii aceastã legãturã dintre Dacia de Est ºi Vest, dezlegând o istorie pânã acum nedezlegatã, o istorie legendarã, reabilitând pe baze istorice ºi documentare originea Daciei din Vestul Europei.

Revenind la cei 9 descendenþi ai lui Boerinus (Boier n.a.) este clar cã ei nu reprezentau persoane ci popoare, iar pre-istoria devine dintr-odatã un fascinant roman poliþist: cum de ei, germanii pot accepta ca douã dintre ramurile lor sã poarte nume ca Geate ºi Dacus! Sã fie oare o simplã coincidenþã, ori, sosirea pe teritoriul Germaniei, atunci, a unui trib carpato-danubian, dupã retragerea calotei glaciale ºi încãlzirii climei, sã fi generat aceastã legenda!


- Existã un erou scandinav, Beowulf, conducãtor al unui popor numit Geate, geatas, guata sau guatar.

- Friedrich Heer în cartea sa "The Medieval Word" New York, New American Library, 1961, descrie trei profesori iluºtri de la Universitatea din Paris, secolul 13, toþi originari din Nordul Europei: unul din ei fiind Boetius din Dacia. Acesta era reprezentantul tezei mult-dezbãtute a "dublei realitãþi" ºi care descria cunoaºterea ºi religia ca douã principii diferite, fiecare având validitatea ei proprie. Ideile lui eretice au fost aduse la tãcere, în anul 1277, printr-un decret papal.


Localizarea geograficã a Daciei, þara lui Boeticus este controversatã. Dupã profesorul Jensen S. Skovgaard, termenul de Dacia avea douã semnificaþii:-prima se referea la un membru al ordinului dominican sau franciscan, însemnând cã persoana aparþinea Provinciei Dacia, în care erau cuprinse teritoriile mai multor þãri: Danemarca, Norvegia, Suedia ºi Finlanda. A douã semnificaþie ar însemna cã persoana aparþinea þãrii Dacia din vechile texte latine ale evului mediu, numitã, de asemenea, Dania sau Danemarca. Aºadar, gãsim douã grupuri de populaþii, în douã regiuni geografice diferite din Europa, care poartã aceleaºi nume de daci ºi Dacia. Un grup este situat în Estul Europei ( în vatra vechii Europe) ºi celãlalt în partea de Nord-vest a continentului, unde gãsim ca stat Danemarca, numitã ºi Dacia, în vechile texte latine, sau o gãsim ca provincie, regiune, numitã tot Dacia, incluzând de data aceasta Suedia, Norvegia, Danemarca ºi Finlanda.

Ce este interesant, ca datare istoricã, Dacia din Estul Europei a fost menþionatã în istoria scrisã ­ din secolul II î.H., în timp ce cea din Vest, mult mai târziu, în jurul secolului IV e.n.

Problema originii naþionale a lui Boeticus din Dacia trebuie sã fie dezbãtutã între suedezi ºi danezi, ei trebuind sã se adreseze Daciei de Est, acolo fiind cheia care le poate deschide uºa preistoriei originii lor.

Este oare posibil ca pe o arie geograficã determinatã undeva la vest de râul Rin ºi la est de Munþii Carpaþi sã existe douã regiuni ºi douã popoare cu nume identice, cu tradiþii culturale, religioase ºi lingvistice foarte asemãnãtoare, care sã nu aibã o legãturã istoricã între ele, care sã nu aibã o istorie, un trecut ºi o origine comunã?

Ei, pelasgii-carpato-danubieni ºi-au purtat simbolurile peste toate zonele cucerite; astfel gãsim crucea pelasgicã nu numai pe un vârf de lance la Torocello lângã Veneþia, dar ºi la Muncheberg (Germania), din Balcani ºi pânã în Asia Micã ºi de acolo pânã în India, Corea ºi Indonesia (insula Bali); cea mai veche din lume gãsindu-se la sudul Dunãrii, pe teritoriul Bulgariei de azi, vechimea ei fiind de peste 7,000 de ani. Pasãrea heraldicã a Þãrii Româneºti, Corbul Pelasgic, pasãrea sfântã a zeului Mitra (zeul soarelui, aparþinând populaþiei celei mai vechi din panteonul vedic), adorat aºa de mult în regiunile Daciei (vezi N.Densuºeanu, Dacia preistoricã, p.426, Ed.Meridiane, 1986.), are în plisc o cruce simplã, alteori dublã; în Octoihul slavonesc tipãrit la 1575, aceastã cruce are în partea superioarã forma unei zvastice vechi pelasgice, simbol al soarelui renãscut sau al soarelui de primãvarã. Tot astfel o gãsim ºi în Psaltirea slavo-românã de la 1577 (Bianu ºi Hodos, Bibliografia rom.Tom.I. 61-1575, 67-1577). La 31 iulie 1920 la biserica Domneascã din Curtea de Argeº a fost descoperit mormântul lui Negru-Vodã; în momentul în care a fost ridicatã piatra de pe sarcofag, a apãrut imaginea nealteratã a Marelui Domn ºi Preot din veacul al XIII-lea, giulgiul voievodului fiind acoperit cu semnul sacru pelasgic.

Dacã ne uitãm în "Mica cronicã a regilor din Leire" scrisã 12 e.n. gãsim: "Erat Ergo Dan Rex în Dacia Per Triennium" – Dan a fost deci rege în Dacia, timp de trei ani. În partea de jos a aceleiaºi pagini R.W. Chambers aduce o notã informativã deosebitã: Dacia = Den-Mark. Dupã o reexaminare a documentului Moseley Roll se poate observa cã atât numele regelui Dan cât ºi al poporului Dani sunt absente din acest document apariþia lor istoricã fiind mult mai târzie. Dani, Dania, Danemarca sunt nume mai recente ce au înlocuit numele tradiþional de Dacia.

Venirea danilor din nordul Scandinaviei a deplasat o parte a populaþiei de daci pe teritoriul Olandei de azi, unde locuitorii ei sunt cunoscuþi ºi azi sub numele de Dutch, care se pronunþã daci.

Avem Royal Dutch Oil Company, ori Dutch East India Company, Dutch Refromed Church, etc.

Din nefericire în România de azi avem un popor preocupat în primul rând de supravieþuirea fizicã ºi mai puþin de origini, de identitatea realã a lui. În plus evenimente nefireºti ºi dramatice l-au fãcut sã-ºi uite adevãrata origine.

Încercãrile parþial reuºite de a-l face pe poporul daco-român sã-ºi uite identitatea naþionalã ºi istoricã se pare cã au reuºit. Sã nu uitãm cã o minciunã repetatã devine un adevãr de valoare în timp ce un adevãr neglijat trece în spaþiul ocult.

Oare aceastã "hipnozã" de secole la care este supus poporul daco-român sã nu aibã un sfârºit? Daco-românii sã nu-ºi poatã descoperi adevãrata origine, istorie? Adevãrului îi trebuie douã lucruri: cineva sã-l rosteascã ºi cineva sã-l audã! Deci primul pas a fost fãcut!

Lui "denis" :
Interesant ce postati, dar ... uitati sa precizati ce reprezinta "gandirea" dumneavoastra si ce apartine altora, deci va rog sa nu mai "uitati" sa treceti si de unde ... va "inspirati" ! Politicos din partea dumneavoastra asa ar trebui sa faceti, dupa mine binenteles ! Ce credeti ?!

Am sa adaug si eu (prima parte) a unele comentarii la un Atlas francez din 1865 (cred - nu sunt sigur de anul aparitiei pentru ca nu este notat). Am sa dau numarul de Harta si denumirea ei asa cum apare in original (in limba franceza, binenteles) si am sa notez si cateva comentarii in legatura cu ce ne intereseaza acum (vezi tema acestui topic pe care ne aflam). Deci am selectat primele 30 din 157 cat are Atlasul. Mentiune : Hartile au fost tiparite initial individual si ulterior au fost "cusute" in acest ATLAS (deci data aparitia este intre 1865 si ... - scuze dar nu-mi dau seama cat a durat asta).

ATLAS GÉNÉRAL DE GÉOGRAPHIE PHYSIQUE, POLITIQUE ET HISTORIQUE Nº 1

Paris, - IMP. SIMON BACON ET COMP., RUE D`ERFURTH, 1.

ATLAS GÉNÉRAL DE GÉOGRAPHIE PHYSIQUE, POLITIQUE ET HISTORIQUE PAR L. DUSSIEUX OFFICER D'ACADÉMIE, PROFESSEUR A L'ÉCOLE IMPÉRIALE MILITAIRE DE SAINT-CYR MEMBRE CORRESPONDANT DES COMITÉS HISTORIQUES

J.L. & C. PARIS JACQUES LECOFFRE ET COMP., LIBRAIRES RUE DU VIEEUX-COLOMBIER, 29.



LA CARTE Nº 3

MONDE CONNU DES ANCINES ORBIS VETUS

DACIE (DACIA -nota mea) era incadrata de Tisa, Prut si Danube (Dunare - nota mea).


LA CARTE Nº 5

TABLEU DES COLONIES GREQUES, PAR L. DUSSIEUX

3. COLONIES GREQUES DU PONTE EUXIN

DACIA se amesteca cu SARMATIA, care ocupa tot Nordul Marii Negre. DOBROGEA de astazi se numea SCYTHIA MINOR.


LA CARTE Nº 17

GERMANIA d`aprés Danville, Anzart, Sprunner, Pétigny par l. Dussieux, 1849. Gravée Marlier.

DACIA se intindea intre TIBISCUS (TISA de astazi - nota mea) si Prut.


LA CARTE N° 20bis

CARTE pour servir à l'histoire DES ANCIENS EMPIRES de l'Asie occidentale. L. Dussieux1858. Gravée Marlier.

THRACE (TRACIA - nota mea) se intinde in S Dunarii (ISTRU) , iar SCYTHES se intinde incepand cu Dobrogea de astazi, pana in N Indiei de astazi.


LA CARTE Nº 21

EMPIRE DES PERSES AU TEMP DU DARIUS 1-er Divisès en 20 Satrapies D`APRÉS HERODOTE (III, 89 Á 97) RENNEL ET HEEREN - 1850

DACIA acum se intinde intre TIBISCUM (TISA de astazi -- nota mea) pana la HYSPANIS (BUG
de astazi - nota mea). In Nordul PONTUS EUXIM (MAREA NEAGRA de astazi) se amesteca cu SCYTHIA HERODOTI.


LA CARTE Nº 22

EMPIRE D`ALEXANDRE d`aprés Barbié du Bocage, S-te Croix, Ansart et les auteurs anciens PAR L. DUSSIEUX, 1849. Gravée par Marlier.

DACIA a devenit GÈTES (GETIA - nota mea), Apare mentionata si Dunarea ca Danube Fl. si a aparut si o localitate V. des Gètes, pe malul romanesc al Dunarii (undeva intre Oltenita si Giurgiu cred - nota mea). Mai apare si I. PEUCE (Limanul sau Istmul Peuce) in dreptul Deltei Dunarii.


LA CARTE N° 23

CARTE POUR L'HISTOIRE DU DÉMEMBREMENT DE L'EMPIRE D'ALEXANDRE JUSQU'À LA BATAILLE D'IPSUS d'après les auteurs anciens et Poulain de Bossay. 1850

DACIA apare mentionata intre TISA si NISTRU. In S la DUNAREA de astazi, sunt mentionati ILLYRICUM (intre conflenta TISA si OLT) si TRIBALLI (de la confluenta Oltului si pana la Dobrogea de astazi), care se intindeau pana la muntii din Bulgaria de astazi, dupa care incepea teritoriul TRACIA. SCYTIHIA este mentionata, in continuare, de la DACIA, in N la PONTUS EUXIN (MAREA NEAGRA de astazi - nota mea).


LA CARTE Nº 24

CARTE DE L`IMPERE ROMAIN SOUS AUGUSTE Dressée par L. Dessieux 1849. Gravée par Marlier.

DACIA se intindea de la TIBISCUS (TISA de astazi - nota mea) pana la DANASTER sous TYRAS (NISTRU de astazi - nota mea). Apar ca localitati : Tibiscus (TIMISOARA de astazi - nota mea), ZARMISEGETHUSA (SARMISEGETUSA de astazi - nota mea), APULUM (ALBA IULIA de astazi - nota mea), NAPOCA (CLUJ-NAPOCA de astazi - nota mea) si o localitate ARRUBIUM (care este pozitionata cam in dreptul localitatii FETESTI de astazi cred - nota mea) Mai apare si mentiunea Pont de Trajan (PODUL lui TRAIAN dupa traducerea de astazi - nota mea) si Tomi (TOMIS initial si apoi CONSTANTA de astazi - nota mea). DACIA era marginita in V-NV de triburile Bastarnes ou Peucins (Bastarni sau Peucini - nota mea) care apartineau de SARMATIE (SARMATIA - nota mea); in N se aflau Monts ou Alpes Bastarniques; in V dincolo de Tibiscus (Tisa de astazi - nota mea) se gaseau triburile Laziges Metanestes; in S se gasea Danube ou Istru (Dunarea de astazi - nota mea) care ne desparteau de MÉSIA (MOESIA).


LA CARTE Nº 25

CARTE DE L`EMPIRE ROMAIN ET DU MONDE BARBARE AU IV-E SIÈCLE d`après Sprunner, Ansart, et la Noticia Imperii PAR L. DUSSIEUX 1849. Gravée par Marlier.

Pe teritoriul DACIEI se gaseau TRIBURILE de VISIGOTHI, dupa cum urmeaza : la E apar Peucini, care intrasera intre Prut si Nistru; la N apar Carpii si Scyrii (si - cred) Victofales; in Centru (in Ardeal) au aparut Vandali Astingi; in V au aparut JAZIGES dincolo de TISIANUS (TISAde astazi - nota mea). In S au aparut triburile Taifales. Este interesant ca apare mentiunea DACIA de data asta suprapus peste o suprafata intre Dunare si Marea Adriatica care cuprinde o parte din Serbia, Montenegru, Kosovo, Albania si Macedonia. Apar ca localitati : Daphone (cam mai in lateral stanga fata de Durostorus); Traesmi (in dreptul localitatii Galati dar pe cealalta parte a Dunarii - la Barbosi, cred); in Scytia (minor - Dobrogea de astazi, nota mea) apar Histro, Constantiana si Tomi.


LA CARTE N° 29bis

CARTE DE L'EUROPE à la fin du V-e Siècle d'après Kruse, Lebeau et Ansart. L. Dussieux 1859. Gravée par Marlier.

Apar triburile de GÈPIDES (GEPIZII- nota mea) pe teritoriul ardealului de astazi si se pastreaza triburile de VANDALI ASTINGES in regiunea cuprinsa de TISA si SOMESURI. Dobrogea de astazi facea parte din IMPERIUL ROMAN DE RASARIT (nota mea) si apare ca oras TOMES (TOMIS sau CONSTANTA de astazi - nota mea).


LA CARTE N° 30

CARTE DE L'EUROPE en 565 à la mort de Justinien d'après Le Beau et St.Martin, Krüse et Sprünner. Par L. Dussieux. 1855. Gravée par Marlier.

Noi nu eram considerati ca am face parte din IMPERIUL DE RASARIT (nota mea). In TRANSILVANIA (DE ASTAZI - nota mea) apar triburile de GEPIDES, iar in TARA ROMANEASCA si MOLDOVA de mai tarziu (impreuna erau numiti VLAHI - nota mea) apar triburile de ANTES (ANTII - nota mea), care tineau de triburile de AVAR (AVARI - nota mea). Apare Pt. DE TRAJAN (PODUL LUI TRAIAN - nota mea), KARPATES (Muntii CARPATI de astazi - nota mea) si PETITE SCYTHIE (DOBROGEA de astazi - nota mea). Surprinzator apare denumirea de DACIE 2-e (DACIA A DOUA - nota mea) S Dunarea intre confluenta Tisei si confluenta Oltului. Intre DACIE 2-e si PETITE SCYTHIE apare MOESIE 2-e (MOESIA A DOUA nota mea).


OBSERVATIE

Tot ce am comentat eu apare dupa primul paragraf, in care prezint numarul si denumirea hartii, care este in original (adica Limba Franceza - din anii 1840 - 1865), este de conceptie personala, iar mentiunile "nota mea" reprezinta traducerile denumirilor stravechi (date in limba franceza) ale acelor denumiri in limba romana actuala cum le-am tradus eu, binenteles.

Ex. "LA CARTE N°. 3" - reprezinta numarul hartii la care fac referire. "MONDE CONNU DES ANCINES ORBIS VETUS" - reprezinta denumirea hartii in original. "DACIE (DACIA -nota mea) era incadrata de Tisa, Prut si Danube (Dunare - nota mea)." - reprezinta adnotarea (comentariul) mea (meu) la ce am gasit referitor la tema topicului pe care ne aflam.


MENTIUNE

Desi am incercat sa ma folosesc de ajutorul unor facilitati MS Word nu am reusit, din cauza ca programul care este folosit de Forum nu imi este familiar, din aceasta cauza au nu am sa scot in relief postarile mele, fata de cele originale. Am sa caut sa va prezint (in curand, sper) si alte harti din acest Atlas ca, sa ajung si la ... anii (1096) de care mentiona (ma refer la "Codexul" de care amintea domnul "de etnie ... maghiara" mai inainte). Daca am ajuns sa facem referire la istoria ROMANILOR folosindu-ne de ... unguri, nu vad de ce nu ne-am referi la ... francezi. Diferenta este ca eu "citesc" actul in original (avandul in fata), iar dansul "citeste" ce au scris altii (deci poate fi ... mintit).

Romanii cind au ocupat Dacia,au dispus arderea documentelor ,considereau limba dacilor barbara si grea pentru intelectul lor ,fortind dacii sa invete latina arhaica.

De la: 9am241951, la data 2010-08-31 02:55:17Romanii cind au ocupat Dacia,au dispus arderea documentelor ,considereau limba dacilor barbara si grea pentru intelectul lor ,fortind dacii sa invete latina arhaica.

La a cita bere esti? Nu de alta dar sa stiu cu care din ele bobesc.
la daci erau documente scrise?
Pe pietre de hirtie sau lemn de fluturas. Scrisul pici era in piatra. Hirtia nema.
Romanii, nu au putut nici nevestele sa le aduca pe aici, darami-te sa mai oblige la scris pe altii. Au folosit neveste itinerante.
Romanii au ocupat doar 20% din Dacia.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.