Romania leaganul civilizatiei europene!

Stindardul national al dacilor era format dintr-un dragon ridicat in varful unei sulite. El este figurat pe numeroase metope ale Columnei Traiane iar romanii insisi i-au dat denumirea de draco. Acest dragon era format prin ingemanarea a doua animale: capul de lup si trupul de sarpe, ambele avand o simbolistica foarte bogata si plina de surprize.
Stindardul dac este in sine un simbol initiatic ascunzand in sine atat imaginea Principiului cat si imaginea Centrului Spiritual al lumii.

Sub semnul lupului

Dragonul cu cap de lup si corp de sarpe sintetizeaza in sine insusi intregul simbolism zamolxian intrucat atat lupul cat si sarpele sunt simboluri ale Principiului-Zamolxe care manifestandu-se in cadrul ciclului se "descompune" in energiile creatoare, masculin si feminin, zeul si zeita, Apollo si Artemis, desemnati prin serpii Caduceului Hermetic ce tind sa se reuneasca in varful sau in ceea ce filozofii medievali numeau Aor sau realizarea deplina a Marii Opere Alchimice.
Din legendele antichitatii aflam ca Apollo/Zamolxe se mai numea si Lycos ceea ce se traduce prin lup iar, printr-o asimilare fonetica deloc intamplatoare Lycos devine ceea ce in greaca inseamna lumina. Nu intamplator insula sfanta a lui Apollo se numea Leuke (Alba, Luminoasa) echivalenta fiind cu Avalonul celtic si cu insula fericitilor din mitologia greaca. Prin urmare, Apollo/Zamolxe este Marele Lup Luminos. In plan material el este Soarele, Cerul cel care da lumina atat de necesara vietii.
Interesant este faptul ca lumina alba cuprinde in sine cele sapte culori ale spectrului vizibil, dupa cum Principiul cuprinde in sine toate toate formele manifestarii. In plan spiritual el este "lumina" initierii dobandita prin cunoasterea adevarurilor transcedentale.
Pe de alta parte, numele Daoi sub care erau cunoscuti dacii in antichitate devine in dialectul traco-frigian daos, care in talmacire inseamna lup. Prin urmare, dacii se identifica cu lupul, animal totemic desemnandu-l pe Marele Zamolxe/Apollo. Mai mult, printr-o alta asimilare lingvistica, atat Daos cat si daoi, se reduc la epitetul dioi, nume ce-l dadeau grecii, pelasgilor, locuitorii din nordul Dunarii de jos, din Dacia straveche, pe care ii considerau :cei mai vechi oameni de pe pamant" deci oamenii primordiali.
Prin urmare, concluzia care se impune de la sine, urmand datele expuse este ca Dacii se considerau Fii Marelui Lup Luminos - Zamolxe/Apollo.
Peste tot intinsul lumii unde s-au asezat pelasgii (dacii preistorici) acestia au pastrat amintirea lupului. In Asia Mica, bunaoara, una dintre Iradierile Centrului Suprem din Hiperboreea dacica, aflam toponime precum: Lycia, Lykaonia, Cilycla. Intr-o alta parte a lumii, in nordul indepartat de aceasta data, Odin, zeul spiritualitatii germanice, era mereu insotit de doi lupi. Intemeierea Romei se afla si ea sub semnul lupului ceea ce ne arata ca, inceputurile sale, cel putin epoca regala, se afla in legatura cu Centrul Spiritual din Carpati.
Daca avem in vedere consideratiile de mai sus, Centrul Spiritual al Lumii este Hiperboreea, tara lui Zamolxe/Apollo Lykos, Dacia straveche care prin aceasta se legitimeaza drept "tara Lupului"! Aceasta cu atat mai mult cu cat Ovidius, poetul roman axilat la Tomis, ne spune ca a fost silit sa traiasca sub "axa lui Lykaon". Aceasta axa a lui Lykaon nu este alta decat Axis Mundi, Columna Cerului de-a lungul careia Zamolxe/Apollo (lykos) trimitea Lumina Cunoasterii (Lyke) pe pamant. Aceasta Coloana Luminoasa peste care coboara literalmente lumina din cer si, in acelasi timp, Coloana marelui Lup Luminos (Alb) - zamolxe/Apollo.
Preluat de la ... quadratus.wordpress.com/2008/11/14/simbolismul-lupului-si-al-sar...

Mitologie lupul dacic
Lup, lupii, no�iune care face parte din dic�ionarul tracic. Numele lupului nu e atestat in dac� �i tracã, dar a putut fi dedus. In trecutul tracilor de la nordul Dun�rii, adic� al dacilor sau ge�ilor, lupul a ocupat un loc important. Orice istorie a rom�nilor descrie steagul dacic care avea cap de lup si coad� de balaur.
Steagul dacic rãm�ne extrem de important prin semnifica�iile pe care le comport�. Dupã N. Iorga, �arpele, balaurul din steagul dacic nu e �numai un simbol animalic, ci esen�a religiei str�mo�e�ti". Cu alte cuvinte stindardul dacic avea o semnifica�ie spiritual� �i a�a cum o presupunem pentru balaur, trebuie s-o presupunem �i pentru lup.
In "De la Zalmoxis la Gengis-Han" Mircea Eliade avanseaz� o interpetare a acestui simbol sub titlul Dacii �i lupii. Ea pleac� de la numele de daoi pe care-1 d� Strabon dacilor �i de la substantivul daos, care in frigian� �nseamn� lup. Daoi ar insemna lupii. R�d�cina cuvintului ar fi dh�u � a ap�sa, a stringe, a sugruma, din care derivã iliricul dhaunos � lup, zeul Daunus, sau alt zeu, trac, al r�zboiului Kandaon sau lidianul Kamdaules. Mircea Eliade �i alege exemplele din aria lingvistic� de sigur� �nrudire eu tracii �i cu dacii. Ora�ul Daousdava, din Moesia inferior, intre Dun�re fi Balcani, �nsemna �satul lupilor". O ramur� scit� care b�ntuia la r�s�rit de Caspica se numea daoi, dupã latini Dahae, iar dupã greci daai, foarte probabil din r�d�cina iranian� dahae � lup. La sud de Caspica era Hyrcania, �n iraniana de r�s�rit Vehrkana, in cea de apus Varkana, din r�d�cina vehrka � lup. Toate �nseamn� ��ara lupilor". La Arcadia erau lycaonii, dup� cum Lycaonia sau Lucaonia �n Asia Mic�. Laconia spartanilor �ine tot de aceast� r�d�cin�. Exista tot �n Arcadia un Zeus Lycaios, dup� cum exista �i un Apollon Lycagenetul. Lyca corespunde lui lup, iar Apollo este cel n�scut din lupoaic�. Exemplele lui Mircea Eliade s�nt mai numeroase �i ele pot fi sporite. Demonstra�ia este f�cut� din unghiul antropologic al popoarelor care poart� numele unul animal, �n cazul nostru, al lupului. Explica�ia prezen�ei capului de lup pe steagul dacilor trebuie c�utat� aici. Mai complicat este ritualul de ini�iere al tinerilor lupi, adic� al tinerilor organiza�i �n asocia�ii b�rb�te�ti �nchise al c�ror rost este de a trece acele examene care s�-i fac� s� semene cu carnasiera pe care �i-au ales-o ca emblem�. De obicei, cel care vrea s� �mprumute pin� la confundare calit��ile fiarei pe care o v�neaz� este v�n�torul. Ucig�nd-o, �mbr�c�ndu-i pielea el se transforma �n animalul-zeu. Carnasierul este modelul exemplar al r�zboinicului. Este interesant c� dansuri ale lupilor se joac� de anumite triburi �naintea plec�rii Ia r�zboi.
Pentru Mircea Eliade dacii s�nt o confrerie r�zboinic� al c�rei simbol a fost lupul. Dificultatea ar fi aceea a deosebirii de nume : dacii (deci lupii) s�nt tracii nord dun�reni din vest, pe c�nd cei din r�s�rit se numesc ge�i. S�nt �i ace�tia tot lupi ? Exemplele privind Hercynia, deci orientul, ar fi un r�spuns. Dar mai s�nt si altele. R�s�ritul se �nchina �i el lupului. Persanii aveau un stindard cu lup. In Turkestan s-a p�strat imaginea unui stindard compus dintr-un cap de lup si un dragon. In nord-vestul Iranului si in Armenia, corpurile de elit� ale osta�ilor purtau stindarde cu dragoni. Informa�iile ni le d� Mircea Eliade. Asemenea stindarde au p�truns si �n armata roman�. Dat fiind c� ea era alc�tuit� din elemente etnice r�s�ritene, faptul nu e de mirare. Dar ceea ce vrea s� retin� Mircea Eliade este frecven�a simbolului lupului la traci, la iranieni si la germani. La ace�tia din urm� el men�ioneaz� obiceiul de a �mbr�ca blana animalului (lup sau urs) ca si frecven�a numelui Wulf-Wolf. (Apostolul cre�tin al go�ilor se numea Wulfila). Dac� r�sfoim c�r�ile literaturii rom�ne lupul ne apare ca personaj la Mihail Sadoveanu de mai multe ori ca si la Vasile Voiculescu, care i-a �nchinat c�teva povestiri memorabile �ntre care Luparul, Spiridon Popescu, alt scriitor al �Vie�ii Rom�ne�ti" �ndr�gostit de v�n�toare ca si Sadoveanu, a scris o carte de �nsemn�ri despre v�n�torile de lupi. Este o carte scris� cu �tiin�� despre obiceiurile lupului si mijloacele cu care trebuie s� fie prins. I.G. Vissarion a istorisit �i el cum se prinde lupul �n capcan�. Mai to�i scriitorii care au avut �i patima v�n�torii au scris despre lupi. Dinu Nicodim a compus o carte mare intitulat� Lupii. Al�turi de Vasile Voiculescu la care lupul cap�t� o proiec�ie mitic� se afl� �ns� poetii. Dintre poeziile literaturii rom�ne �nchinate faimoasei si totemicei jivine citam aici Lupul de Octavian Goga.

"Te-am auzit cum h�uleai departe,
Infior�nd p�durea-nz�pezit�,
B�tr�ne lup, cu gura istovit�,
Etern pribeag al c�mpurilor moarte.
Te-am auzit cum h�uleai departe
Te-am auzit, �i-n ceasurile grele
Ce m� gonesc cu vifore turbate,
Am priceput chemarea ta de frate,
�i-am priceput c�-n noaptea f�r� stele
Tu e�ti tovar� visurilor mele...
Tu, numai tu, ne�mibl�nztã fiar�,
Ce-�i strigi pustiei patima fl�m�nd�,
�i-n prigonirea c�inilor la p�nd�,
I�i pl�ngi prin codri ura solitar�
Tu �n�elegi un suflet f�r� tar�...�

O tradi�ie a oamenilor lupi este atestat� de Herodot �i pentru neuri, locuitori str�vechi ai actualului p�m�nt rom�nesc :
�Ace�ti oameni au reputa�ia de a fi vr�jitori, c�ci at�t sci�ii, cit �i elinii stabili�i in Sci�ia spun c� o dat� pe an fiecare dintre neuri se preschimb� �n lup, pentru pu�ine zile, �i c� pe urm� �i recap�t� �ndat� forma".
Practicile �i supersti�iile lycantropice au d�inuit din cele mai vechi timpuri p�n� ast�zi �n Rom�nia. Obiceiuri care se mai v�d si ast�zi prezint� oameni care poart� masc� de lup. Romulus Vulc�nescu compar� �n M�tile populare aceste m�ti de lup cu m�tile de lemn ale capetelor de �acal din Egiptul antic. Credinta �n lycantropi (oameni-lupi) a conservat dupa el fragmente rituale dintr-un cult al lupului.
In sfirsit folclorul vorbe�te si el de lupi, ca animale fantastice. Mai multe basme conferã lupului un rol decisiv, superior chiar celui al lui F�t Frumos, dependent in aceste versiuni de el
Citam dintre ele pe cel din colec�ia Ispiresecu, Lupul cel n�zdr�van. Literatura cultã oferã �i ea puncte de sprijin in directa persisten�ei unui interes specific fa�� de aceast� s�lb�ticiune. Mihail Sadoveann atinge tema, Spiridon Popescu scrie �Din povestirile unui v�n�tor de lupi�. Voiculescu ii retine semnifica�ia magicã si miticã �In Schimnicul� si �In mijlocul lupilor�. Calendarul p�g�n ascuns �n spatele celui crestin consemneazã multe zile ale lupilor �ntre care plini de temei rãm�ne Sf. Andrei. Foarte numeroase s�nt numele Lupu in onomastica rom�neasca. Se stie, de altfel, cã cea mai veche onomasticã romaneascã este cea care preia numele de referin�� din flora si fauna locului. Dou� s�nt numele care trec din sfera faunei carpatice �n onomastica masculinã rom�neascã : Lupu si Ursu. Restul s�nt supranume, (porecle) si nu au regimul de excep�ie al acestora care indicã un traiect vechi c�tre cultul celor douã s�lb�ticiuni. Evident, aceasta e onomastica veche, slavul V�lcu traduc�nd (ca si ungurescul Farcas) pe mai vechiul Lupu, adic� inversul a ceea ce au afirmat unii glosari ai onomasticii rom�ne�ti. Din onomasticã lupul a intrat si in toponimie. G. Cosbuc re�inea rãsp�ndirea numelui Lupu. In orizontul tracic lupii au ocupat, al��uri de ursi, ca fiinte cu valori supranaturale, un loc de rangul �nt�i, ale c�rei urme le constat�m �i azi."
Preluat de la ... www.zamolxis.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=94

Stindardul geto-dac

Stindardul geto-dac, lancea ce poarta �n v�rf capul de lup cu coada de sarpe, ne este �ndeobste cunoscut din reprezentãrile de pe celebra Columnã a lui Traian. �n eseul nostru cãutãm a interpreta esoteric acest stindard �ncerc�nd a da un sens unitar celor trei elemente simbolice: sarpele, lupul si lancea.
Lupul
Lupul este sinonim cu sãlbãticia dar mai ales cu d�rzenia si nesupunerea. El este un simbol pozitiv dacã tinem seama cã lupul poate vedea noaptea; este un simbol al luminii, solar, erou rãzboinic, strãmos mitic. Este sensul pe care i-l dau nordicii si grecii, care este atribuit lui Belenos, respectiv Apollo (Apollo Lykaios).
Lupul poate fi un simbol totemic colectiv; �n manierã freudianã lupul ar putea fi Tatãl ucis ritualic si care devenind strãmos protejeazã ginta. Nu este de neluat �n seamã mitul Lupului Alb, cel care vegheazã si ajutã la trecerea cãtre �celãlalt tãr�m�. Redãm un fragment dintr-o poezie popularã rom�neascã �n care lupul precum tatãl din Harap Alb �l �ncearcã pe fiul (urmasul) pornit pe drumul initierii:

Si-ti va mai iesi
Lupul �nainte,
Ca sã te �nspãim�nte.
Sã nu te �nspãim�nti,
Frate bun sã-l prinzi,
Cã lupul mai stie
Seama codrilor
Si-a potecilor.
Si el te va scoate
La drumul de plai,
La un fecior de crai,
Sã te duci �n rai.



STEAGUL DACIC
Dacã dupã cum se poate vedea mai sus lupul este un simbol solar (Lupul Alb); el poate fi si un simbol pãm�ntean, chiar chtonic, amintind �ntru aceasta lupoaica lui Romulus si Remus. Hades de asemenea �mbrãca o hainã din blanã de lup, iar zeul mortii la etrusci avea urechi de lup.
�n imaginile din evul mediu european, vrãjitorii cel mai ades se prefãceau �n lupi pentru a merge la sabat, iar vrãjitoarele purtau la aceleasi ocazii jartiere din blanã de lup. Credinta �n licantropi sau v�rcolaci este atestatã �n Europa din antichitate. (Vergilius o mentioneazã.) Potrivit lui Collin de Placy, Bodin povesteste cã �n anul 1542, �ntr-o dimineatã, au fost vãzuti circa o sutã cincizeci de v�rcolaci �ntr-o piatã din Constantinopol; iar mitologia scandinavã �l �nfãtiseazã pe lup ca un devorator de astre.
Astfel simbolistica lupului este ambivalentã, Lupul Alb solar, Protectorul, cãruia i se opune lycantropul devoratorul luminii. (V�rcolacii mãn�ncã luna.)
Ca simbol totemic Lupul Alb ar putea fi Tatãl Primar cel care �nving�nd licantropul devine simbolic lup precum Dragos ucig�nd bourul devine el �nsusi Bour si strãmos protector al Moldovei.

Draco
STRIGAT DE LUPTA?

Geto-dacii, se stie,aveau steaguri, in jurul carora se aduna armata in caz de razboi. Aceste steaguri erau de doua feluri: sub forma de drapel (prapuri) si sub forma de stindard (dracones).

Stindardul era un balaur cu cap de lup, cu gura deschisa, fixat cu gitul intr-o prajina, facut din bronz sau argint iar coada din stofa .Printr-un ingenios sistem interior, stindardul dac facea sa se auda, sub actiunea curentilor de aer, un suierat puternic ce avea ca efect imbarbatarea ostenilor proprii si panicarea celor inamici si in plus inducea o stare de nervozitate cailor care nu il mai auzisera.

Intreaga simbolistica daca orbiteaza in jurul simbolului LUP, ce a intruchipat fidel o straveche constiinta de neam stravechi si razboinic. LUPUL a inmanunchiat in simbolistica lui insasi obirsia totemica a neamului dac, aflat sub protectia unui zeu propriu, zeu al cerului si al nemuririi si, dacii, potrivit unor reguli magice, au adus pe invinsul zeului lor, ZAMOLXE, pe balaurul zburator alaturi de ei, i-au infipt capul intr-o sulita si pentru a-si infricosa dusmanii cu imaginea lui terifiannta si suieratul nepamintean cit si pentru a arata si inamicilor cum sfirsesc dusmanii lor, il purtau cu ei in razboaie. Dacii,conform cu marturiile antice , dispuneau de o armata puternica , condusa autoritar , disciplinata si temeinic organizata, formata din unitati de pedestrasi si din unitati de cavalerie. Ca razboinici ,dacii au fost mai ales apreciati datorita iscusintei cu care minuiau SICA ,arma specifica,cu care au intrat in nemurire. Steagul cu balaur -dragonul- alaturi de cavalerii gemeni purtatori de dragon (draco) reprezinta un simbol vexicologic caracteristic intregului neam tracic. Dragonul alaturi de sica sintetizeaza imaginea alegorica a acestui neam care s-a nascut si s-a afirmat sub semnul lupului. Acest steag, la fel de vechi ca si neamul trac, i-a insotit permanent in lupta pe ostenii daci si a produs o impresie deosebit de puternica asupra tuturor celor cu care slujitorii lui ZAMOLXE au venit in contact.

Este cert ca acest semn heraldic a fost preluat oficial de romani dupa desfiintarea statului dac si a dislocarii unei parti de populatie dacica in imperiu. Romanii l-au cunoscut mai intii intre trofeele pe care le-au adus din Dacia, cei ce s-au intors.






Dragonul, sinteza dintre sarpe si lup, avind ca atribute orgoliul si forta, le-a impus teama si respect.


Imaginea pe care dacii au lasat-o romanilor, in care dragonul desfasurat, insotea trupele dace pedestre sau sarjele cavaleriei catafractare a fost incrustata in piatra si a dainuit pina la noi, spre vesnica aducere aminte despre cei ce au avut curajul sa infrunte cea mai puternica forta a timpului. Structura cromatica a draconesului a fost reliefata de autorii antici ca fiind existenta si un argument in acest sens este si faptul ca cetatea Aquincum (Buda Veche) avea in stema sa culorile rosu, galben si albastru pe care J.F. Neigebaur le considera "o mostenire a Daciei", fapt plauzibil daca luam in consideratie numarul unitatilor dace din Pannonia.

Imparatul Marcus Aurelius (161-180) a purtat mai multe razboaie cu sarmatii-iazigi aliati cu dacii liberi si intr-unul din aceste razboaie(171) infringindu-i le-a luat, printre trofee, si numerosi "balauri" cu care armata romana a defilat la Roma. Acest eveniment probeaza ca si la aproape un secol de la cucerirea unei parti din Dacia, ce ramasi inafara controlului imperial foloseau ca stindard, acelasi dracon zburator.
dracones

Un alt argument care probeaza faptul ca stindardul dac-dracon-era tricolor este si faptul ca steagurile care au insotit pe celti in lupta impotriva saxonilor erau stindarde dacice. Prezenta elementului dac pe teritoriul britanic este confirmata de unitatile armatei romane cantonate aici si formate din luptatori daci. Astfel gasim cantonata aici COHORS I AELIA DACORUM formata din 1000 de soldati daci (millitaria) si care a stationat in Britania 200 de ani. Acesti daci erau constienti de originea lor ; avem nume ca : DADA; DACIBALUS; GETA IRELSAURNES sau CLAUDIU MENANDER. Politica Romei era ca aceste trupe sa pastreze armamentul traditional si tacticile de lupta proprii. Ba mai mult acesti militari "romani "se si instruiau in limba lor natala. Avem marturia lui ARIAN, numit pe vremea lui Hadrian, guvernator al Cappadociei. Acesta i-a cunoscut desigur pe militarii daci si a ramas impresionat de modul in care se instruiau, de dirzenia cu care minuiau armele si de disciplina de care dadeau dovada. In acest sens Arian afirma ca: "ostasii invata strigatele de lupta stramosesti ale fiecarui neam, strigatele celtice pentru celti, strigatele getice pentru geti si cele retice pentru reti" (Arian ,Arta tacticii in Fontes ad Historiam Daco-Romaniae Pertinentes) .

Un alt exemplu al pastrarii armamentului traditional este si cazul comandantului CLAUDIUS MENANDER care a pus sa fie sculpatata pe piatra pusa de el un cutit incovoiat, o sica. Prezenta dragonului in Britania e logica din moment ce Roma admitea oficial in panteonul sau vexicologic ideile totemice ale trupelor straine ce serveau in armata romana. Este neindoielnic ca urmasii acestor daci au luptat alaturi de celtii locali (britoni, gaeli, belgi) impotriva triburilor germanice ale saxonilor, anglilor si iutilor .Din aceste timpuri s-a pastrat in sud-estul Angliei-balaurul zburator al dacilor, ca semn de razboi al populatiei din Tara Galilor, semn considerat de cercetatori ca o "relicva a dominatiei romane". Este deci neindoielnic ca dragonul a fost folosit in Britania si dupa retragerea romana. Acest lucru este perfect explicabil intru-cit populatia locala, atit bastinasii cit si cei ce nu au urmat administratia si armata in retragerea sa, au adoptat armele si tehnicile, defensive si ofensive de la romani. Folosind infanteria disciplinata, armura si armele de aruncat la distanta si cavaleria din epoca tirzie a tehnicii romane de lupta combinate cu tactici celtice, britanicii au reusit sa-i respinga o vreme pe anglo-saxoni. Legendarul rege celt ARTHUR a reusit astfel sa obtina dupa mai multe lupte cu saxonii, o victorie asupra acestora in apropierea muntelui BADON. Celtii prezenti la locul bataliei au folosit ca stindard, balaurul zburator. Regele Arthur a fost imortalizat ridicind un astfel de dragon in onoarea tatalui sau, UTHER PENDRAGON.
dracones







Numele de DRAGON (DRACO) a fost intilnit si in trupele de daci stationate in imperiu (Aurel Iulio Draco-cohors I Ulpia Dacorum) ! Dragonul purtat de celti era confectionat din tesatura usoara, cu gura deschisa si pe care cea mai mica adiere de vint il determina sa i-a forma de balaur zburator si sa scoata un suierat ascutit. Redat pe un document de epoca (Withney Smith) dragonul devenit acum celtic era structurat cromatic in culorile rosu, galben si albastru! Celebra tapiserie de la Bayeux, care infatiseaza cucerirea Angliei de catre normanzi (1066) ne arata ca trupele engleze , comandate de HARALD aveau ca stindard dragonul considerat un "antic semn de razboi al saxonilor"! O alta argumentatie este ca legiunile a XIII - GEMINA si a V-MACEDONICA au pe insigne o succesiune coloristica neobisnuita: rosu, galben si albastru! (Mihail Zahariade, Insemnul tricolor in Dacia Romana). Este stiut ca aceste doua legiuni au participat la razboaiele dacice si dupa 118 e.n. sint singurele ramase in Dacia.

In anul 535 imparatul Iustinian a infiintat provincia Iustiniana Prima, in cuprinsul careia a intrat si Dacia Ripensis si Dacia Mediteranea. Este important de mentionat ca stema acestor provincii,l ocuita tot de neamul dacilor, avea in cromatica sa tot cele trei culori dispuse de la dreapta la stinga :rosu, galben si albastru. Urcarea celor trei culori in stema celor doua provincii, reprezinta o continuitate de simboluri, preluate de la daci si semnifica refacerea tuturor tinuturilor locuite de catre acestia si apoi de catre dacorom�ni.




Steagul cu balaur a revenit pe pamintul Daciei simbolizind unitatea neamului dac. Dacii mari, dacii liberi, carpodacii si costobocii s-au intors adesea, uneori patrunzind adinc in imperiu, mereu sub semnul lupului si mereu avindu-l ca stindard. Ei au jucat un rol insemnat in marea rascoala din 117 si apoi frecvent au atacat imperiul ajungind ca 238 ,impreuna cu gotii sa deschida seria atacurilor care au culminat cu retragerea armatei din Dacia si ulterior cu dezintegrarea imperiului roman. Este de subliniat ca dacii liberi au regindit refacerea Daciei sub protectia lui ZAMOLXE, arcuita in curcubeu deasupra Tarii. Privind acest curcubeu, din care se evidentiaza culorile rosu, galben si albastru, dacii si-au intarit credinta in nemurire si credinta in aceasta nemurire le-a dat dacilor curajul, sa infrunte cerul aruncind cu sageti in nori spre ai determina sa se retraga din fata marelui zeu. Aparitia lui ZAMOLXE sub forma unor sageti de lumina si apoi a curcubeului dupa ploaie, marea increderea dacilor in vremea buna ce urma sa vina si ne demonstreaza ca dacii se considerau fii luminii, prin respingerea intunecimilor de peste zi, zi ale carei culori le-au dat stindardelor lor. Astfel cele trei culori semnificau ziua in intregul ei ROSU-era DIMINEATA; GALBEN era culoarea AMIEZIII si ALBASTRUL semnifica AMURGUL.



Prin dracones, pe care dacii l-au purtat in lupta impotriva scitilor, persanilor, macedonenilor, romanilor si a valurilor de neamuri ce s-au abatut asupra Daciei, mitul poporului dac a ajuns in tot spatiul ocupat de imperiul roman ,din Siria pina in Spania si din Britania pina in insasi inima Romei si si-a extins spectrul asupra statelor ce i-au urmat acestui imperiu.

pt tot ce s-a scris,pt toiti cei care au citi,pt toti care cu diferite sentimente analizeaza ,judeca si comenteaza,cred ca e bine sa va ,sa ma bucur ca v-ati ales cu ceva ,iar daca o fii sa fie vreodata cu totii sa
Acolo unde dragoste nu e ...nimic nue
Vedeti ca toti avem Ingerul nostru pazitor si ca vom ajunge cu totii sa ne odihnim.S-o facem cu sufletul curat si impacat

INGER!
Ingerii au si ei o ierarhie ,iar ingerul meu pazitor stia povestea de la cel mai bun inger pazitor contemporan,ingerul unui martir al neamului romanesc,care era un model pentru confratii sai.Pentru a nu face repetitii sacaitoare,il voi numi de acum incolo �:Ingerul�.

El a fost intalnit de povestitorul meu intr-o zi din vara anului 1962,intr-un sat din Baragan,in preajma unei case din stalpi de lemn si impletituri de craci lipite cu pamant,cu acoperis de paie si gard din bete de floarea soarelui.Aici locuia,cu domiciliu fortat,un om,Corneliu Valentin Coposu,care avea sa fie punctul de reper al moralitatii in politica,exemplu de bun crestin,persoana incercata in aproape doua decenii de puscarie politica grea,care insa nu stia sa urasca.

Ingerul lui ii fusese mereu aproape,pentru ca el il chema prin rugaciuni,asa ca impreuna razbisera.Coposu trecuse peste o despartire brutala de familie,peste insulte si batai zilnice,peste nedreptati,cu o seninatate incredibila.Credinta in Dumnezeu l-a facut sa treaca prin inchisoare prin toate vamile vazduhului,si a ajuns cu bine la liman.Nu a tranzactionat niciodata cu principiile,nu a facut compromisuri,pastrandu-si constiinta imaculata.A ales dintre Credinta,Dragoste si Nadejde pe ultima ca tel in viata sa incercata,stiind tot timpul ca va iesi invingator din lupta cu nedreptatea.Ingerul l-a ajutat sa elimine din start gandul sinuciderii,l-a intarit sa treaca de obsesia foamei,care transforma oamenii in animale.Corneliu Coposu a fost printre singurii cinci supravietuitori ai celebrei puscarii de la Ramnicu-Sarat.

Mi-am dat seama ca omul acesta a fost un martir.Daca el a rabdat atatea,eu inseamna ca am de trecut obstacole mult,mult mai mici si am invatat sa iert,sa fiu mai buna.

Am vrut sa stiu insa,cum se termina povestea lui Coposu si am aflat ca Ingerul l-a insotit si dupa caderea comunismului, in decembrie 1989.Si-a respectat promisiunea data mentorului sau, Iuliu Maniu, si a mentinut Partidul National Taranesc, pe care l-a afiliat la organizatiile europene inca dinainte de revolutie si pe care l-a reorganizat si l-a inscris in legalitate in 1989.Crezul sau a fost ca politica nu se poate face fara credinta,adevarata politica, si l-a uimit pe Ion Iliescu prin faptul ca nu dorea functii, nu dorea nimic pentru el.A fost cel ce a unit opozitia in cadrul Conventiei Democratice si a facut ca, dupa zeci de ani,comunistii, sau continuatorii lor, criptocomunistii, sa fie invinsi in alegerile din 1996.

Cei cinci ani de lupta pentru unitate a partidelor democratice au fost mai epuizanti decat cei optsprezece ani de temnita grea, dar el si-a facut datoria. Isi amintea cu nostalgie ca nu apucase sa mai joace o partida de bridge,nu mai avusese timp.A primit recunostinta, a fost medaliat ca ofiter al �Legiunii de Onoare�, cea mai inalta distinctie a Frantei. Romanii i-au recunoscut calitatile si s-au perindat in numar foarte mare, nechemati de nimeni pe la catafalcul sau si l-au insotit pe ultimul drum.

Nu-mi aduc bine aminte fiindca aveam doar cinci ani, dar ingerul meu pazitor mi-a amintit ca si eu am stat ore in sir impreuna cu toata lumea la rand si am trecut pe langa catafalcul depus la sediul PNT din Piata Rosseti.Am luat legatura cu spiritul sau bun!

Probabil ca daca ar mai fi trait,ar fi reusit sa aduca Romania in randul statelor cu adevarat democratice si viata in tara noastra ar fi fost mai buna.

Ce bine este sa tinem legatura cu ingerii nostri pazitori!

Leaganul civilizatiei europene, Old European Civilization ca sa folosim termenul consacrat de Marija Gimbutas pentru a desemna ansamblul culturilor neolitice si eneoliticie din regiune, cuprinde si teritoriul de azi al Romaniei, dar include, de fapt, intreaga arie a Europei de Sud-Est, din sudul Poloniei in Insulele Ciclade si de la pragurile Niprului la granita de est a Austriei si in Sicilia. Este vorba de acele societati care au creat primele orase si prima scriere din Europa si care au dat nastere, in mitologia greco-romana, legendei pelasgilor.

Si daca tot am adus in discutia vechile civilizatii de pe teritoriul Romaniei si mitologiile acestora, vreau sa va fac urmatoarea propunere: este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

Va multumim domnule! Si pentru r�bdare �i pentru toleran�a de care da�i dovad�, dar mai ales pentru informa�ia complet� pe care ne-o oferi�i gratis! Poate c� pentru unii, care au postat doar s� se afle �n treab�, li s-a dilatat creerul de la at�ta c�ldur� si pentru ei, cu siguran�� este prea mult! Dac� venea�i cu ni�te �njur�turi pentru B�sescu sau pentru guvern era�i mai credibil dar a�a... Cine au fost dacii??? C�t de inteligen�i au fost si care era secretul lor? Din p�cate, prea pu�ini rom�ni de ast�zi mai stiu de unde se trag �i care le-au fost str�mo�ii! Hrana material� conteaz� mai mult dec�t hrana spiritual�, de aceea unii pleac� din lumea aceasta f�r� a avea vre-o �ans� de iluminare.
Este foarte interesant ce a�i postat aici, dup� p�rerea mea, aceste informa�ii ar trebui mediatizate , ar trebui publicate undeva, s� poat� fi accesate de orice persoan� interesat�. Pentru mai pu�in decat ce a�i postat dvs. a trebuit s� caut �n arhive sau s� pl�tesc A�i f�cut foarte bine c� a�i incercat si aceast� metod�, dar din p�cate risca�i foarte mult s� fi�i dezam�git de calitatea unor a�a-zi�i ,,parteneri" de forum. Sper ca acest lucru s� nu se �nt�mple �i sa veni�i �i cu alte materiale la fel de bine structurate, pentru c� ave�i cel pu�in un cititor serios �n persoana mea. Voi avea grij� s� �mpart aceste informa�ii �i altor persoane la fel de curioase ca �i mine.
�nc� odat�, v� multumesc si v� doresc o zi bun� �i o via�� deasemenea!

GAINA FRAERA TOT CE SCRIU AJTIA AICI E COPIAT DI GOGAL TU NU JTI SA CAUTI? DACA ERA UN VIBRATOR MARE SIGUR IL VEDEI

"kamikaze", invata sa scrii corect si abia mai apoi sa indraznesti sa postezi ceva! cel mai corect ar fi sa nu mai oripilezi pe nimeni tastand nici tu nestiind ce ..

Pentru Denis.
Stimate domn,
Am citit de cateva ori ceea ce ati postat aici si sunt impresionat.Sunteti extrem de bine documentat,ceea ce sugereaza ca sunteti un profesionist in bransa.Am ,totusi,unele nelamuriri.
Ati atacat cu deosebita virulenta un alt roman demn de tot respectul,dr.Napoleon Savescu.Mi se pare cu atat mai ciudata aceasta virulenta cu cat peste 90 % din ce sustineti dv. se regaseste in argumentatia d-lui Savescu despre istoria poporului roman (dansul sustine si altele,pe care nu le regasesc in argumentatia dv.)Nu sunt ceea ce unii numesc cu ura si dipret '"Tracoman"',nu sunt un fan al d-lui Savescu din cine stie ce interese,sunt doar un roman nedumerit.De ce un om care cheltuieste din buzunar sume deloc neglijabile pentru a scoate din anonimat si a face cunoscuta lumii intregi istoria neamului sau (vezi monumentul inchinat descoperirii larg recunoscute international a scrierii de la Tartaria,sau editarea revistei Dacia magazin,sau organizarea unor congrese sau a altor evenimente cultural-stiintifice costisitoare inchinate istoriei romanilor) este condamnat cu atata ura de un alt roman care se pretinde,la randul sau,un bun roman,interesat de perceptia corecta a istoriei neamului sau?
Ungurii cheltuiesc anual sume imense de la buget pentru a sustine in lume o imagine a poporului lor care,in opinia mea,de multe ori nu corespunde cu realitatea,mergand uneori pana la falsuri grosolane pentru a cosmetiza o istorie cum o vor ei.De ce romanii sunt condamnati daca cheltuie bani pentru a face cunoscute lumii niste adevaruri indelung ascunse sau pur si simplu nedescoperite inca de intreg mapamondul?Pe cine sperie asa de tare istoria acestui neam?Ce interese oculte stau in spatele acestor manevre ,uneori hilare,de a canaliza atentia romanilor spre tot felul de nimicuri si a ocoli probleme esentiale legate de existenta lor pe aceste meleaguri?
De asemenea,dle Denis,am remarcat absenta din argumentatia dv. a oricarei referiri la N.Densusianu,fie ea pro sau contra,desi Dacia preistorica ramane pana azi in picioare in fata descoperirilor mai noi sau mai vechi in domeniu.Astfel,�n ''The Cambridge History of India'',de E.J.Rapson,pag.65-76 se confirma afirmatiile lui Densusianu ca triburi de arieni plecate de pe teritoriul Daciei ancestrale au colonizat India si au dus acolo obiceiuri,credinte,mod de organizare statala,etc,creind castele ca mod de organizare sociala. Iar sanscrita are sute de cuvinte asemanatoare rau de tot cu unele din romana,mai mult chiar decat cu cele din latina.Exact cum sustinea Densusianu.
Iar podul de peste Dunare pare ca doar a fost refacut de romani,el fiintand tare de demult.Altfel romanii fuduli s-ar fi laudat cu el pe Columna,intrucat la vremea aceea era o minune a lumii.
Maria Gimbutas este o savanta ale carei descoperiri se bucura de recunoastere larga in lumea stiintifica(mai putin la noi ,romanii,datorita academicienilor ancestrali,unsi majoritatea de colega lor draga,''odioasa'',si probabil cu acelasi indice IQ.)Se pare ca teoriile acesteia despre civilizatiile neolitice de pe aceste meleaguri(si altele,care nu ne mai apartin) nu contravin teoriilor lui Densusianu,formulate cu mult inainte.Dar si metodele de cercetare ale dnei Gimbutas seamana teribil cu felul de a cerceta al regretatului savant de geniu,nedreptatit de istorie si de semenii sai,N.Densusianu.
Istoria acestui neam incepe sa iasa ,treptat,la lumina,in ciuda a nenumarati trepadusi aflati in slujba unor interese oculte.Si este necesar sa fie asa,nu pentru a revendica oaresice de la atii,dar pentru a asigura fiintarea peste vremuri si o integrare demna in civilizatia europeana si mondiala contemporana.

Pe marginea acestui topic, pentru care adresez felicitari initiatorului sau, la o atat de laborioasa si documentata prezentare, imi permit doar sa citez si o alta minunata referire:

Civiliza�ia �i istoria au �nceput acolo unde locuie�te azi neamul rom�nesc.
(W. Schiller, arheolog american)

" Noi, suntem Leag�nul Civiliza�iei Europene, am fost Leag�n Suprem Superior al Spiritualit��ii Divine, aici s-au � n�scut � �i deprins primele �nv���turi ale lui Zalmolxe, aici, Preo�ii Pelasgi au fost Ini�ia�i �i-�i potoleau setea cu Ap� Vie, �n grote, din izvoare t�m�duitoare, mai apoi Vracii au profe�it �n oglinda apelor vii �i-au g�sit leacuri pentru trup �i suflet de-a lungul timpului, aici la noi a existat �i zic c� �nc� mai exist� credin�a �n nemurire, mo�tenirea noastr� dacic�, Devenirea, la noi, �n spa�iul mioritic, � �n perioada feudal�, alchimi�tii din ��rile Rom�ne au urm�rit realizarea elixirului care �n basme promova tinere�ea f�r� b�tr�ne�e �i via�a f�r� de moarte �, �i tot aici, pe p�m�ntul Zeului St�ncii, al Fulgerelor, �n �ara Lupilor, e Vf Omu �i Osia Cerului, Axa Lumii.
Despre Axa Cerului, Crucea Cerului, Axa Lumii, s-au scris �i s-au f�cut numeroase studii �i cercet�ri. De�i fiecare studiu, cercetare-n parte, prin vocea celor ce argumenteaz� �i vin cu dovezi de tot felul, inclusiv descoperiri ce �nt�resc afirma�iile �n sine, sus�in ipoteze, loca�ii �i teze fascinante la prima vedere, toate au ca numitor comun acela�i subiect, teorie : existen�a Axei Lumii �n spa�iul carpato-danubiano- pontic, pe plaiuri mioritice, aici, la noi, �n Rom�nia, Dacia Nemuritoare. Gr�dina Edenului e � semnalat� � ca exist�nd �n sud-vestul Daciei, iar descoperirile arheologilor vin �n sprijinul acestei ipoteze : br���ri de aur �n chip de capete de viper� din specia Amodites, pescari �i v�n�tori Pe�tera Ho�ilor ( vechime de 10 000 de ani ), Adamclisi ( Adam Clisi � p�m�ntul lui Adam, P�m�ntul Omului, Adam=om, tradus din ebraic� ), pe�teri locuite cu zeci de mii de ani �.e.n ( 100 000 � 40 000 ani �.e.n. ), teoria ce sus�tine existen�a Evei-Havva pe Vale �i la nord de Pison ( r�u Sf�nt ) identificat ca fiind Dun�rea, deci �n regiunea Havila-Valhia, respectiv, Dacia Nemuritoare, Dackha-str�mo�ul oamenilor �.a.m.d.
Maximul Energetic al �ntregului P�m�nt, prin care trece Axa Lumii e localizat de istorici, cercet�tori, arheologi, oameni de �tiin��, etc, de pe �ntreg cuprinsul lumii �i care s-au aplecat de-a lungul anilor �i istoriei, numeroaselor studii �n materie, ca exist�nd pe teritoriul nostru. Fie �n Mun�ii Bucegi pe Vf Omu, fie �n Masivul Godeanu, Mehedin�i, �n Mun�ii Buz�ului sau �n Vf Gugu din Masivul �arcu ( Banat ).
Cele mai pertinente ipoteze sunt cele sus�inute �i argumentate de c�tre :
- N Densu�ianu : �centrul popula�iunii neolitice din Europa, al oamenilor n�scu�i din p�m�nt, a fost �n zona Por�ile de Fier-Mun�ii Bucegi-Mun�ii Buz�ului. �
Axa Cerului, Crucea Cerului � Vf Dumbrava-Bucura, l�ng� Vf Omu, �n jurul Sfinxului exist� un halou de Lumin� uneori vizibil, �i �n �ntreaga zon� s-au semnalat fenomene inexplicabile aparent, precum �nc�rcarea energetic� cu efecte absolut �i incontestabil benefice organismului, aici fiind localizat Muntele Sacru Kogaionul, Poarta Kogaionului f�c�nd leg�tura cu Universul.
- Herculane � Cel mai puternic punct energetic din lume : istoricul V P�rvan, bioenergeticianul Iulian Urziceanu, gen V Dragomir care a demonstrat existen�a acestui fenomen pe cale astro-geodezic� �i gravimetric� �n Godeanu cre�nd un c�mp magnetic at�t de puternic �nc�t c�mpul gravita�ional cap�t� ondula�ii.
Apa Vie, Apa Nemuritoare a Dacilor, Apa Vie�ii, Ap� Pur�, este existent� pe teritoriul ��rii noastre ( M�n�stirea S�mb�ta de Sus, F�nt�na din Runc-Alba, Mun�ii Bucegi-Kogaion- �ntre Lacul Bolboci �i Scropoasa, B�rlad, 7Izvoare Herculane, Comarnic-Prahova, etc ) prezint� un interes ridicat pentru �ntreaga lume, dovad� �mbutelierea secretizat� a Celei mai Pure Ape din Europa �n Valea Prahovei, de c�tre o companie din C�mpina �i exper�i NATO din Berlin, dovad� propriet��ile terapeutice demonstrate �n timp ale acestei Ape,
� Se vorbeste in legendele romanesti de o populatie misterioasa, blajinii, rohmanii, rucmanii, despre care se spune ca: �sunt blajini, sunt sfinti, locuiesc la capatul lumii (�dincolo de Boreas�) aproape de apa Sambetii; toti sunt sihastrii; tara lor se numeste Macarele (Macaron nesoi � adica Insulele Preafericitilor). Portile raiului sunt aproape�La Rohmani se gaseste apa vie si apa moarta.�
� Pe versantul estic al muntilor Bucegi in zona Cheile Scropoasa, la 1300 m altitudine, se gaseste una din cele mai mari surse naturale de apa minerala naturala necarbogazoasa din lume. Sursa este cunoscuta de peste 2000 de ani sub denumirea de �7 Izvoare�.
Legenda spune ca de aici au baut apa Zalmoxe si dacii cei puternici.
Aceste 7 izvoare au fost considerate multa vreme �izvoare ale nemuririi�. �
� Da, am zis-o �i o voi repeta p�n� voi putea fi auzit, c� misiunea noastr� este s� d�m �tiin�elor arheologice pe omul Carpa�ilor preistoric, anteistoric." - (Cezar Bolliac) "

Denis, mi-ai cerut lamuriri suplimentare printr-un mesaj pe profil, dar nu am cum sa ti le dau, intrucat profilul tau nu accepta decat mesaje de la prieteni. OK, pe scurt, intrucat povestea este spusa in detaliu chiar in textul amintitei petitii, incepand de prin anul 2000 au fost descoperite dincolo de orbita planetei Neptun un mare numar de noi obiecte, necunoscute pana atunci, din care o parte sunt suficient de mari incat sa poata fi comparate cu planeta Pluto. Momentul culminant a fost atins in 2006 cand exact aceeasi astronomi carora le este destinata petitia initiata de mine au descoperit un obiect aflat pe o orbita mai indepartata decat Pluto si, foarte important, mai mare si mai masiv decat aceasta planeta. Noul obiect a primit intr-un final numele zeitei grecesti a discordiei, Eris, iar luna acestuia numele de Dysnomia, dupa una din fiicele zeitei Eris.

Conform clasificarilor de pana atunci, Eris ar fi trebuit sa fie acceptata ca cea de-a zecea planeta a sistemului solar. Totusi, pentru ca Eris nu era un caz singular, Uniunea Astronomica Internationala a creat o noua definitie pentru recunoasterea unui obiect ca planeta si a creat o noua categorie, cea de planeta pitica (a nu se confunda cu mai vechiul termen de planetoid), cele doua fiind separate de un singur criteriu: masura in care aceste planete si-au curatat, sau nu, orbitele de prezenta altor corpuri. Asadar, in prezent se considera ca sistemul solar este format din opt planete (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun) si cinci planete pitice (Ceres, Pluto, Eris, Haumea si Makemake). Pe langa acestea, mai exista si alti candidati la statutul de planeta pitica, inclusiv Sedna, obiectul din sistemul solar cel mai indepartat cunoscut pana in prezent, caruia ii trebuie 10.000 de ani pentru o singura orbita in jurul Soarelui.

Cei mai multi din acesti candidati de planeta pitica (numarul total actual fiind undeva pe la 70) se afla pe orbite transneptuniene, iar cei mai multi, inclusiv unii din cei mai mari si deci cu sanse mai puternice pentru recunoastere, nu au inca un nume definitiv. Evident ca petitia mea este orientata tocmai spre unul din acei cativa candidati a caror recunoastere ca planete pitice, prin marimea si masivitatea lor, sa fie doar o chestiune de timp. De asemenea, propunerea din petitia respectiva se circumscrie conventiilor Uniunii Astronomice Internationale pentru denumirea obiectelor de mari dimensiuni aflate pe orbite transneptuniene: ca numele sa provina din mitologie si sa apartina unei deitati a Creatiei. In plus, aceasta mitologie nu trebuie sa fie neaparat cea greco-romana si, ca dovada, Haumea este numele unei zeite hawaiene, Makemake al unui zeu din Insula Pastelui, Sedna este zeita eschimosa a marii, Qoauar (un alt candidat de planeta pitica de mari dimensiuni) este o divinitate a unui trib de indieni din California, iar intre satelitii naturali ai planetelor exterioare exista azi si denumiri mitologice vikinge si galice. Asadar, nu vad de ce nu am incerca sa convingem descoperitorii unei astfel de planete pitice si Uniunea Astronomica Internationala sa o denumeasca dupa numele zeului dac al cerului si tunetelor, Gebeleizis, iar eventuala luna a acestuia (multe din aceste obiecte, inclusiv Pluto, Eris, Haumea, au sateliti naturali sau chiar formeaza sisteme planetare binare- Pluto si Charon) sa o denumeasca Bendis, dupa numele zeitei traco-dace a lunii, padurilor si farmecelor.

Mai adaug doar faptul ca distinctia dintre planeta si planeta pitica este intens criticata, pentru ca unicul criteriu separator, in conditiile in care pana si Jupiter si Terra isi impart orbitele cu niste asteroizi, este foarte relativ, si nu este deloc exclus ca in viitor sa fie, din nou, eliminata.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

ACEST TOPIC NU ESTE DESCHIS PENTRU ;,,PRO SI CONTRA'',Si nici nu pot afirma sau infirma,nu pot spune decat;ROMANIA A FOST SI ESTE AICI INAINTE de a fi EUROPA de astazi

ACEST TOPIC NU ESTE DESCHIS PENTRU ;,,PRO SI CONTRA'',Si nici nu pot afirma sau infirma,nu pot spune decat;ROMANIA A FOST SI ESTE AICI INAINTE de a fi EUROPA de astazi

dar de ce te bilbai?

"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA....... -Sa rad mult si des; -Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor; -Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti; -Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare; -Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu; -Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......

De la: Merry, la data 2010-06-13 22:17:48dar de ce te bilbai?

Balbaiala

Perturbare a elocutiunii, caracterizata prin ezitare, repetare sacadata, pauze penibile si chiar impiedicare completa a facultatii de a articula. Balbaiala este o tulburare frecventa la copil, mai ales in randurile baietilor.


Cauza - Cauza balbaielii nu a fost stabilita cu certitudine. Balbaiala poate depinde de cauze afective (soc emotiv intens, hiperemotivitate nevrotica) sau poate fi consecinta unei dezvoltari senzitivo-motorii defectuoase. Incidenta sa familiala (intre 30 si 35% din cazuri) a dus la incriminarea unui factor ereditar.

Simptome si evolutie - Balbaiala survine la copil in timpul perioadei de achizitionare a vorbirii si limbajului, in general intre 18 luni si 9 ani. Aparitia sa se face in mod insidios, intinzandu-se pe mai multe saptamani sau mai multe luni; ea este marcata prin tulburari episodice: copilul se balbaie atunci cand se afla in faze de excitatie sau de stres, ori atunci cand se grabeste sa comunice. Ulterior tulburarea poate deveni cronica. Se observa semne asociate: tulburari motorii, afectand fata, muschii respiratori, si fenomene vasomotorii (inrosirea fetei, hipersalivatie). In plus, un sfert din copiii balbaiti prezinta in paralel o intarziere in dezvoltarea vorbirii si a limbajului.
Balbaiala este puternic influentata de contextul emotional. Unele situatii (ca telefonul) tind sa amplifice tulburarea. Ea se atenueaza atunci cand copilul striga sau cand sopteste si nu afecteaza cantatul. Lectura, recitarea o atenueaza de cele mai multe ori. Balbaiala in sine, atunci cand este de durata, genereaza un mare numar de reactii emotionale consecutive sentimentului de a fi incapabil sa vorbeasca in mod corect. Ea poate fi autointretinuta prin teama de a se balbai.

Tratamentul - Se bazeaza in esenta pe reeducarea ortofonica. Aceasta pare in mod particular indicata si eficace in balbaiala copilului de varsta mica. Ea se impune cu atat mai mult in mod imperios cand balbaielii i se adauga o intarziere in vorbire si limbaj. Exista diferite tehnici de reeducare ortofonica, adaptate la varsta si la comportamentul fiecarui copil. In caz de balbaiala fiziologica, se recomanda parintilor sa nu repete cuvintele copilului care incepe sa vorbeasca, cu scopul de a nu favoriza repetarile si de a nu fixa fenomenul. De cativa ani s-au dezvoltat tehnici terapeutice, ca psihoterapia comportamentala, care se adreseaza mai degraba copilului mare, copilului care a cunoscut descurajarea, rusinea, dificultatile de afirmare din cauza balbaielii sale. Psihoterapiile de tip psihanalitic dau rezultate in cazurile in care predomina o suferinta psihologica. Unele medicamente pot fi uneori prescrise in formele severe. Aproximativ 80% dintre copiii atinsi de balbaiala se vindeca, si aceasta inaintea varstei de 16 ani.
Este util sa se repereze dificultatile de instalare a vorbirii si limbajului la copilul foarte mic cu scopul de a le trata cat mai devreme posibil, ceea ce permite adesea sa se evite aparitia balbaielii.

moama ce destept esti.....si nici nu ai capul mare.....

"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA....... -Sa rad mult si des; -Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor; -Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti; -Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare; -Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu; -Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......

Pentru a sustine sau a combate tematica Topicului va rog studiati ,sau cel putin nu aratati ,,LAPSUSUL'' culturii generale care lasa de dorit!

De la: Denis, la data 2010-06-13 22:25:23Pentru a sustine sau a combate tematica Topicului va rog studiati ,sau cel putin nu aratati ,,LAPSUSUL'' culturii generale care lasa de dorit!

si unde ziceai ca este lipsusul asta? sau tu nu sti de gluma?

"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA....... -Sa rad mult si des; -Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor; -Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti; -Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare; -Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu; -Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......

Va rog sa nu va suparati ,dar sa nu aratati cultura generala de care dispuneti ,daca nu aveti ceva de spus ,sau comenta cu argumente la tematica TOPICULUI!

De la: Denis, la data 2010-06-13 22:31:18Va rog sa nu va suparati ,dar sa nu aratati cultura generala de care dispuneti ,daca nu aveti ceva de spus ,sau comenta cu argumente la tematica TOPICULUI!

Ma scuzati sefu' ,dar de ce sinteti asa artagos? parca semanati cu cineva cunoscut....

"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA....... -Sa rad mult si des; -Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor; -Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti; -Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare; -Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu; -Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......

De la: Denis, la data 2010-06-13 22:31:18Va rog sa nu va suparati ,dar sa nu aratati cultura generala de care dispuneti ,daca nu aveti ceva de spus ,sau comenta cu argumente la tematica TOPICULUI!

Eu tocmai vroiam sa te laud. dar tu ce vrei. Altii sa nu-si spuna parerea despre un subiect atit de important>
Strainii nici macar nu stiu ca existam, darami-te...noi...leagan. Murim in splendoarea noastra daca nu ne facem cunoscuti.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-06-13 22:35:06

De la: Denis, la data 2010-06-13 22:31:18Va rog sa nu va suparati ,dar sa nu aratati cultura generala de care dispuneti ,daca nu aveti ceva de spus ,sau comenta cu argumente la tematica TOPICULUI!

Eu tocmai vroiam sa te laud. dar tu ce vrei. Altii sa nu-si spuna parerea despre un subiect atit de important>
Strainii nici macar nu stiu ca existam, darami-te...noi...leagan. Murim in splendoarea nostra daca nu ne facem cunoscuti.

"splendoarea" ta, adica
foloseste DDT, moshule

De la: nastasemihail, la data 2010-06-13 22:35:06

De la: Denis, la data 2010-06-13 22:31:18Va rog sa nu va suparati ,dar sa nu aratati cultura generala de care dispuneti ,daca nu aveti ceva de spus ,sau comenta cu argumente la tematica TOPICULUI!

Eu tocmai vroiam sa te laud. dar tu ce vrei. Altii sa nu-si spuna parerea despre un subiect atit de important>
Strainii nici macar nu stiu ca existam, darami-te...noi...leagan. Murim in splendoarea noastra daca nu ne facem cunoscuti.

nU TREBUE LADUA!,si nici vorbe dulci ,si nici pro -contra!
Topicul este pentru toata lumea ,toata lumea care are ceva ce poate ajuta la teoria ,,ROMANIA LEAGANUL CIVILIZATIEI EUROPENE''
nU VA SUPARATI!
NU-MI TREBUE NICI SUSTINERE, NICI PREA-MARIRE!
fTI CEEA CE SUNTETI!
SAU SUNTEM NIMENI?

omule nu mai fi asa nervos ca nu ne putem concentra la citit...semnat ignorantul de servici

"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA....... -Sa rad mult si des; -Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor; -Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti; -Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare; -Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu; -Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......

IGNORA!
A refuza �n mod conștient s� cunoasc� și s� aplice. 2) (persoane) A trata f�r� considerație; a nu b�ga �n seam�; a disprețui; a desconsidera. 3) (probleme, datorii etc.) A trece cu vederea; a l�sa f�r� atenție; a nesocot
A fi non nstiinta!

De la: Denis, la data 2010-06-13 23:12:14IGNORA!
A refuza �n mod conștient s� cunoasc� și s� aplice. 2) (persoane) A trata f�r� considerație; a nu b�ga �n seam�; a disprețui; a desconsidera. 3) (probleme, datorii etc.) A trece cu vederea; a l�sa f�r� atenție; a nesocot
A fi non nstiinta!

multumesc de explicatii...domnule DEX..

"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA....... -Sa rad mult si des; -Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor; -Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti; -Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare; -Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu; -Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......

AVETI DREPTATE SUNTETI UN(O)IGNORANT DE SERVICIU LA LIMITA !

De la: Denis, la data 2010-06-13 23:20:37AVETI DREPTATE SUNTETI UN(O)IGNORANT DE SERVICIU LA LIMITA !

"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA....... -Sa rad mult si des; -Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor; -Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti; -Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare; -Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu; -Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......

DACIA O LACRIMA??
"Era un popor brav acela care a impus tribut superbei imparatese de marmura a lumii: Roma. Era un popor nobil acela a carui cadere te imple de lacrimi, iar nu de dispret, si a fi descendentul unui popor de eroi, plin de noblete, de amor de patrie si libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost si nu va fi rusine niciodata ." (Mihai Eminescu).

Relieful, clima, reteaua hidrografica si bogatiile pamantului romanesc au facut ca el sa fie locuit permanent, incepand din paleoliticul inferior (2.000.000 de ani) si pana astazi, sa fie marturia continuitatii noatre pe aceste meleaguri. Varietatea reliefului si a bogatiilor naturale au favorizat dezvoltarea unor indeletniciri ca agricultura, cresterea animalelor, albinaritul pescuitul, olaritul, prelucrarea lemnului a metalelor, lanei si canepii, etc.

Cercetarile arheologice si cele filologice au parcurs etape din ce in ce mai fructuoase si intreprinzatoare, stabilind inaltul nivel al civilizatiei stramosilor nostri traco-daci, vechimea poporului dac si a limbii sale, caracterul original, unic si unitar al civilizatiei geto-dace.

Pe teritotiul tarii s-au descoperit cele mai vechi elemente de cultura si civilizatie din lume. In satul Bugiulesti (com. Tetoiu , jud. Valcea) s-a descoperit un femur uman avand o vechime de 1.800.000-2.000.000 de ani, spre deosebire de ramasitele umane descoperite in Spania (900.000-1.600.000 de ani) sau de omul de Neanderthal (150.000-100.000 de ani) sau omul Cro-Magnon (35.000-15.000 de ani). Cultura de prund (cea mai veche din paleolitic) are urme de peste 1.000.000 de ani pe tot cuprinsul tarii (M-tii Apuseni, Depresiunea Sibiului, Valea Dunarii, vaile Prutului, Oltului, Argesului, etc.). La Cotu Miculinti (jud. Botosani) au fost descoperite cele mai vechi elemente ale civilizatiei lumii (18.000 de ani): varful de lance cu doua taisuri, harponul de pescuit , toporul-tarnacop de miner, locuirea in bordeie. De asemenea, scrierea traco-dacilor s-a dovedit a fi cea mai veche scriere din lume, ca urmare a descoperirii la Tartaria de Mures (jud. Alba) a unor tablite de lut (3 la numar) scrise sub forma ideografica si care datate cu C14 atesta ca au o vechime de 7.000 de ani, cu 1.000 de ani mai vechi decat tablitele sumeriene de Djemet-Noar (fosta Mesopotamie , azi Irak). Dacii cunosteau si foloseau un calendar solar, considerat cel mai precis din antichitate, eroarea lui fiind de doar 1,78 zile la 34 de ani, adica 1h 15 3 pe an. De aici rezulta ca anul dacic cuprindea 365,24197 zile (cel tropic are 365,24198 zile) . O precizie de-a dreptul uimitoare!

In ce priveste spiritualitatea stramosilor nostri, scriitorii lumii antice (Herodot, Platon, Dio Chrysostomul, Diodor, Iordanes , etc.) puneau pe seama lui Zamolxis si a preotilor geto-daci care ii practicau cultul, o serie de cunostinte, stiintifice de astronomie (forma sferica a Soarelui si Pamantului, miscarea stelelor de la rasarit, etc.), de filosofie, logica, stiinte naturale, morala si medicina (medicii zamolxieni puneau un mare prêt pe descantece si pe ingrijirea sufletului; de asemenea Pedanios Dioscorides in De materie medica preluata mai tarziu de Pseudo-Apucius - mentioneaza o multime de plante scrise sub denumirea lor dacica).

Religia zamolxiana ajunsese la un nivel de spiritualitate superior religiilor popoarelor invecinate tocmai prin credinta in nemurirea sufletului, dacii considerand moartea ca pe o binecuvantata reintegrare in cosmos.

Dar toate aceste bogatii naturale, culturale si spirituale ale acestor pamanturi, impreuna cu amplasarea lor geografica la portile dintre Occident si Orient au avut si consecinte: au atras asupra noastra tavalugul migratiilor si al razboaielor, ne-au silit sa traim intr-o continua si crunta lupta pt. existenta noastra ca natiune suverana si independenta .

Supravietuirea multimilenara a acestui popor isi are geneza in permanenta constiintei nationale, in puterea spirituala a oamenilor, cu radacini ancestrale nemuritoare.

Despre daci, anticii spuneau ca s-au nascut, au crescut si au nemurit agatati de muntii lor. Intr-adevar muntii Carpati, fiind cei mai impaduriti si salbatici din Europa acelor vremuri, au ocrotit viata dacilor si mai tarziu a romanilor. Astfel taditia, datinile si obiceiurile geto-dacilor au continuat sa dainuie peste peste milenii, pana azi, neintrerupte si netulburate de framantarile puhoaielor de navalitori ce s-au abatut asupra noastra. Ca este asa, sta marturie incontestabila lumea mirifica a satului romanesc.

Satele noastre, mai ales cele retrase sau rasfirate pe coame de dealuri si munti, ori ascunse pe fundul vailor sunt adevarate comori de spiritualitate si traditie ancestrala. Izvorate din intelepciunea stramosilor geto-daci si transmise prin viu-grai din generatie in generatie, aceste comori se reflecta in spiritul creator al mestesugarilor, in folclorul autohton (baladele, doinele , basmele, proverbele si arta populara), in cantecele rituale (colindele, bocetele, descantecele si vrajile babesti), in credintele, superstitiile enigmatice obiceiurile si datinile taranilor romani. Acestea, cu trecerea timpului, si-au adaptat invelisul, dar si-au pastrat miezul adanc ancorat in istorie.

Cele mai importante evenimente din viata omului (nastere, botez, nunta, inmormantare) sunt marcate de vechi ritualuri carora, de multe ori, nici nu le banuim adevarata origine.

Majoritatea sarbatorilor religioase crestine (Craciunul, Pastele, Sanzaienele, etc.) grefate pe credintele zamolxiene ale dacilor isi pastreaza in continuare dublul sens, coexista cu acestea. Stravechile ritualuri geto-dacice, care inca sunt practicate de catre taranii romani : Alamori (ramasita a cultului Soarelui la inceputul primaverii), Armindeni (1 Mai), Caloianul si Paparudele (pt. combaterea secetei are o vechime de mai bine de 5 milenii), Ciuleandra (semnifica trimiterea solului la ceruri era inceput doar de preotesele soarelui), jocul calusarilor (dans ritual facut cu sulita semnifica tot sacrificiile umane facute lui Zamolxis), Dragobetele (ziua iubirii simbolizeaza logodna animalelor, a fetelor si feciorilor), Dragaica (stravechi cult soalr de Sanziene), Lazarul (se imparte paine la saraci), Matcalaul (flacaii se prind frati de cruce iar fetele, surori sau matcute), Varaticul (ceremonie pastoreasca) , etc.

Dar cea mai evidenta dovada a continuitatii spiritului geto-dac peste milenii, o constituie portul, costumele populare din diferite zone ale tarii. Este bine de stiut ca taranii mai poarta si azi aceeasi imbracaminte ca dacii de pe Columna lui Traian sau de pe metopele monumentului de la Adamclisi: itari, camasa lucrata cu flori, originala caciula dacica, ii incretite la gat, valnice, fote, basmale, fuste cu clos toate cusute cu motive decorative respectand din instinct stilul stramosesc.

Nu putem incheia acest articol, decat cu cuvintele unui mare luptator cu gandul si cu sufletul pt. nemurirea neamului , LIVIU REBREANU: "Multi invatati considera nasterea si inceputurile neamului romanesc drept o enigma si un miracol sau in sfarsit , ceva inexplicabil prin obisnuitele metode istorice . Este fara indoiala , o minune cum a rezistat si a persistat aici poporul nostru , in mijlocul tuturor uraganelor , dar taranul roman , existenta lui permanenta pe aceste plaiuri poate dezlega taina aceasta si altele care ne privesc . Taranul e inceputul si sfarsitul . Numai pt. ca am fost neam pasnic de tarani am putut sa ne pastram fiinta si pamantul."

Stimate domnule Denis,

Va multumesc pentru expunerile dumneavoastra daruite gratis si fara sa mai muncim noi, cautind pe "goagal", cum bine zic unii sfertodocti de pe aici. Sunt intr-u totul in asentimentul d-voastra, in ceea ce priveste ideologia despre civilizatia geto-daca. Continuati sa postati tot la fel de mult si de bine...poate le mai intra in troaca si acelor elemente sociale cu pretentii de entitati humanoide, cite ceva despre stramosii nostri (ai lor sigur nu). Nu cadeti in capcana lor, de a raspunde la postarile malitioase !
Cu multumiri si multa stima,
Florin