Info
x
Romania leaganul civilizatiei europene!
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:40
De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat! Adrian P�unescu Din nou, Dacii liberi Noi n-am avut nevoie S� luam adeverin�e C� vie�uim acas�, �n patrie la noi, Am fost �i vom r�m�ne De-a pururi dacii liberi �i iubitori de pace, �i vrednici de r�zboi. La Sarmisegetuza, La focuri, cu Zamolxe, �i stelele din ceruri Din s�nge ni se rup. Nu ne-au �nvins romanii �i-am r�s de to�i barbarii Strig�nd la ei cu steagul F�cut din cap de lup. Aceast� d�m de �tire, De sub p�m�ntul nostru, Urma�ilor �n care Reinviem acum. Femeile iubindu-�i S� nasc� dacii liberi Spre r�zbunarea noastr� Pe cel din urm� drum. Numi�i �i �ara noastr� Cu numele ei dacic Iubi�i pe nou veni�ii Dup� at��ia ani, Dar ve�nic �ine�i minte C� peste dacii liberi Au tot c�lcat invazii �i altfel de romani. Noi am r�mas �n glie �i devenim p�dure, �i devenim recolte, S� v� hr�nim pe voi, �i temelia ��rii S-o �nt�rim cu oase �i iubitori de pace, �i vrednici de r�zboi. Cu tot ce n�z�re�te Din firea noastr� veche, D�m Romelor de �tire, Prin ierburi murmurind, C� numai oboseal� Ne-a a�ezat sub scoar��, Dar dac� e nevoie Ne vom scula oric�nd. 
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:49
De la: Tramp, la data 2010-11-01 15:40:46De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat! 
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:54
Mihai Eminescu
Rug�ciunea unui dac Pe c�nd nu era moarte, nimic nemuritor, Nici s�mburul luminii de via�� d�t�tor, Nu era azi, nici m�ine, nici ieri, nici totdeuna, C�ci unul erau toate �i totul era una; Pe c�nd p�m�ntul, cerul, v�zduhul, lumea toat� Erau din r�ndul celor ce n-au fost niciodat�, Pe-atunci erai Tu singur, �nc�t m�-ntreb �n sine-mi: Au cine-i zeul c�rui plec�m a noastre inemi? El singur zeu st�tut-au nainte de-a fi zeii �i din noian de ape puteri au dat sc�nteii, El zeilor d� suflet �i lumii fericire, El este-al omenimei izvor de m�ntuire: Sus inimile voastre! C�ntare aduce�i-i, El este moartea mor�ii �i �nvierea vie�ii! �i el �mi dete ochii s� v�d lumina zilei, �i inima-mi umplut-au cu farmecele milei, �n vuietul de v�nturi auzit-am al lui mers �i-n glas purtat de c�ntec sim�ii duiosu-i viers, �i tot pe l�ng�-acestea cer�esc �nc-un adaos: S�-ng�duie intrarea-mi �n vecinicul repaos! S� blesteme pe-oricine de mine-o avea mil�, S� binecuv�nteze pe cel ce m� �mpil�, S-asculte orice gur�, ce-ar vrea ca s� m� r�d�, Puteri s� puie-n bra�ul ce-ar sta s� m� ucid�, �-acela �ntre oameni devin� cel �nt�i Ce mi-a r�pi chiar piatra ce-oi pune-o c�p�t�i. Gonit de toat� lumea prin anii mei s� trec, P�n' ce-oi sim�i c� ochiu-mi de lacrime e sec, C�-n orice om din lume un du�man mi se na�te, C-ajung pe mine �nsumi a nu m� mai cunoa�te, C� chinul �i durerea sim�irea-mi a-mpietrit-o, C� pot s�-mi blestem mama, pe care am iubit-o - C�nd ura cea mai crud� mi s-a p�rea amor... Poate-oi uita durerea-mi �i voi putea s� mor. Str�in �i f�r' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru �n uli�� l-arunce, �-aceluia, P�rinte, s�-i dai coroan� scump�, Ce-o s� asmu�e c�inii, ca inima-mi s-o rump�, Iar celui ce cu pietre m� va izbi �n fa��, �ndur�-te, st�p�ne, �i d�-i pe veci via��! Astfel numai, P�rinte, eu pot s�-�i mul�umesc C� tu mi-ai dat �n lume norocul s� tr�iesc. S� cer a tale daruri, genunchi �i frunte nu plec, Spre ur� �i blestemuri a� vrea s� te �nduplec, S� simt c� de suflarea-�i suflarea mea se curm� �i-n stingerea etern� dispar f�r� de urm�! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:58
Vasile Lexandri
Dan, c�pitan de plai (XV secol) Frunz� verde de m�lai; Cine merge sus la rai? Merge Dan, �oiman de plai, C-a ucis el mul�i du�mani, Un vizir �i patru hani. Frunz� verde lemn de brad, Cine merge jos �n iad? Merg t�tarii lui Murad, C-au ucis �n zi de mai Pe Dan, c�pitan de plai! (Fragm. de c�ntec poporal) I B�tr�nul Dan tr�ie�te ca �oimul singuratic �n pe�tera de st�nc�, pe-un munte p�duratic, Privind cu veselie cum soarele r�sare, D�nd via�� luminoas� cu-o cald� s�rutare, Privind cu jale lung� cum soarele apune... A�a �i el apus-a din zile mari �i bune! Vechi pustnic, r�mas singur din timpul s�u afar�, Ca pe un gol de munte o st�nc� solitar�, Dincolo din morminte el trist acum prive�te O tainic� fantasm� ce-n zare s-ad�nce�te, Fantasma dr�g�la�� a verdei tinere�i Ce fuge de r�suflul geroasei b�tr�ne�i, �i zice: "Timpul rece apas�-um�rul meu �i c�t m-afund �n zile, tot simt c� e mai greu! O! lege-a nimicirii, o! lege nemiloas�! C�nd, c�nd s-a toci oare a vremii lung� coas�!" Apoi el pleac� fruntea �i cade �n visare, Iar mun�ii, albi ca d�nsul, se-nclin�-n dep�rtare. Ai timpilor eroici imagine august�, Pe c�nd era el t�n�r, lumea-i p�rea �ngust� Pentru bine, �i larg�, prea larg� pentru r�u! El ar fi vrut-o bun� ca bunul Dumnezeu. Deci �i pl�cea s�-nfrunte cu dalba-i vitejie Pe cei care prin lume purtau bici de urgie, �i mult iubea c�nd �ara stiga: "La lupt�, Dane!" S� v�nture ca pleava o�tirile du�mane. Atunci a lui m�nie ca tr�snetul era, �n patru mari hotare tuna �i fulgera, Iar �ara dormea-n pace pe timpii cei mai r�i C�t Dan veghea-n picioare la c�p�t�iul ei. Ades el pleca singur prin codri fioro�i, �n care luceau noaptea o�eluri �i ochi ro�i, �i dac� murgu-i sprinten da-n l�turi sfor�ind, Viteazul cu bl�nde�e �l dezmierda gr�ind: "N-aibi grij�, m�i �oimane! eu am �i duc cu mine O vraj� rea de du�mani �i bun� pentru tine". �i murgu-�i lua calea �n lini�te deplin� Prin codri f�r� drumuri �i f�r� de lumin�. Iar vulturii carpatici cu zborul �ndr�zne� F�ceau un cortegi falnic eroului drume�. �ncrederea-nflore�te �n inimile mari! II B�tr�nul Dan ascult� gr�ind doi vechi stejari Crescu�i dintr-o tulpin� pe culmea cea de munte �-av�nd ca o coroan� un secol pe-a lor frunte. "O! frate, zice unul, un v�nt �n miez de noapte Adusu-mi-a din vale lung vaiet, triste �oapte!... E sabie �n �ar�! au n�v�lit t�tarii! �-acum �n b�l�i de s�nge �i joac� arm�sarii!" "A�a! r�spunde altul, colo �n dep�rtare Z�rit-am ast�-noapte pe cer lumin� mare! Ard satele rom�ne! ard holdele-n c�mpii! Ard codrii!... Sub robie cad fete �i copii. �i-n fumul ce se nal�� cu larme zgomotoase Zbor suflete gonite din trupuri s�ngeroase!" B�tr�nul Dan aude, suspin� �i nu crede! Dar iat� c� pe ceruri din patru p�r�i el vede Trec�nd un stol de vulturi urma�i de uli gramad�, Atra�i �n orizonturi de-a mor�ii rece prad�. Un fulger se aprinde �n ochii lui pe loc. "La lupt�, Dane! �ara-i �n jar, �ara-i �n foc!" B�tr�nul Dan desprinde un palo� vechi din cui, �i palo�ul luce�te voios �n m�na lui. B�tr�nul Dan pe s�nu-i apas� a lui m�n� �i simte c� tot bate o inim� rom�n�. El zice cu m�ndrie, n�l��nd privirea-n sus: 'Pe inim� �i palo� rugina nu s-a pus. O! Doamne, Doamne sfinte, mai d�-mi zile de trai P�n' ce-oi strivi to�i lupii, to�i �erpii de pe plai! F� tu s�-mi par� numai atunci palo�ul greu, C�nd inima-nceta-va s� bat�-n pieptul meu, �-atunci inima numai de-a bate s� �ncete C�nd voi culca sub t�rn� a du�manilor cete!" Apoi el str�nge chinga pe zdravenele-i �ale, κi face-o cruce, pleac� �i se coboar�-n vale. III �n scurtele r�stimpuri c�nd soarele declin� �i noaptea-�i pune stema feeric�, stelin�, E un moment de pace �n care, neoprit, Se pierde doru-n umbra amurgului m�hnit. Atunci z�re�te ochiul minunile din basme, Acele legioane de tainice fantasme Care-ntre zi �i noapte apar �n loc oprite Cu mantii lungi �i albe de-a lungul �nvelite. A�a apare-n �esuri m�re�ul om de munte, C�lc�nd cu pa�i gigantici pe urme mai m�runte! Nu �tiu de el copacii tineri, crescu�i pe maluri, Dar r�ul �l cunoa�te �i scade-a sale valuri, S� treac� �nainte viteazul Dan la lupt�. �i astfel tot el pas� pe cale ne-ntrerupt� P�n' ce sose�te-n sear� la casa lui Ursan. Om aspru care doarme culcat pe-un buzdugan, Ursan, pletos ca zimbrul, cu pieptul gros �i lat, Cu bratul de b�rbat, cu pumnul ap�sat, E scurt la grai, n�prasnic, la chip �ntunecos. El e de peste Milcov pribeag misterios. To�i care �tiu de d�nsul spun multe, dar �optind, �i cale de o zare �l ocolesc gr�bind, De�i-i place s� creasc� sirepe herghelii, R�zlete pe �ntinsul c�mpiilor pustii. Pe vremea lui, sub ochii lui �tefan, domn cel mare, Intr�nd �n du�mani singur ca vieru-n stuhul tare, A prins pe hanul M�rza din fug� cu arcanul; Iar �tefan, de la d�nsul �n schimb lu�nd pe hanul, I-a zis: "Ursane frate! s�-�i faci ochirea roat�, �i c�t �i vedea zare, a ta s� fie toat�!"* De-atunci el st� de paz� �n mijlocul c�mpiei �i nime nu s-atinge de zmeii hergheliei. Drume�ul intr�, zice: "Bine-am g�sit, Ursane!..." Un aspru glas r�spunde: "Bine-ai venit, mo� Dane! Ce v�nt te-aduse-aice?" "V�nt r�u �i de jelire! Ne calc' p�g�nii, frate, �i �ara-i la pieire!" Ursan tresare, geme, s-aprinde-n g�ndul s�u. Dan zice: "De pe munte venit-am s� te ieu, S� mergem". "Dar! s� mergem!" adaug� Ursan �i mult cu drag prive�te grozavu-i buzdugan. Apoi un corn apuc� �i bucium� �n v�nt. IV Deodat� se aude un tropot pe p�m�nt, Un tropot de copite, potop rotopitor! Ursan cu al s�u oaspe �n fund, spre soare, cat�, �i v�d sub cerul luciu, �n zarea-nfl�c�rat�, Zbur�nd o herghelie de arm�sari zmeio�i, Cu coamele �n v�nturi, cu ochii sc�nteio�i, �i-nfior�nd c�mpia de-o aspr� nechezare. Un voinicel �n floare, pe-un alb fugar c�lare, �i m�n� c-un harapnic ce-n urma lor pocne�te �i ca un �arpe negru prin aer se-nv�rte�te. Ursan le-a�ine calea �i caii stau �n loc. Apoi c�tre voinicul ce poart� busuioc El zice: "Fulgo! prinde-mi pe murgul cel �intat, Mo� Dan �i eu la Nistru ne ducem pe luptat!" "Dar eu, �ntreab� Fulga, eu s� nu-mi cerc puterea?" "Tu s� r�m�i aice ca s�-mi p�ze�ti averea." Frumos odor e Fulga! �i nalt�-i e f�ptura! Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura, �i p�rul s�u de aur �n cre�i lungi se las� Ca pe strujanul verde un caier de m�tase. El are glas puternic �n gur� rumeoar� �i mers cu leg�nare de ginga�� fecioar�. Oricine-1 vede-n soare cu pelita lui alb�, Purt�nd la br�u un palo� �i pe grumaji o salb�, Se-ntreab�: ce s� fie, fecior de zmeu, ori fat�? Iar c�nd pe sub alti�a c�m�ii �nfirat� Z�re�te la lumin� doi crini ie�i�i �n und�, Doi pui �n neast�mp�r de leb�d� rotund�, R�pit de dor, el cade pe g�nduri c�te-un an!... Voinicul e viteaza copil�-a lui Ursan. Ea intr�-n herghelie cu pasul �ndr�zne� �i merge drept la murgul s�lbatic �i r�zle�, Zic�nd lui Dan ce-n treac�t �i d� pov�tuiele: "Mo� Dane! tu cu-a tale �i eu cu ale mele!" Sirepul o z�re�te, ridic� narea-n v�nt, �ncrunt� ochiul, bate copita de p�m�nt, Zburle�te coama, salt�, �n l�turi se izbe�te; Dar Fulga zv�rle la�ul, de g�t �l arc�ne�te �i repede ca g�ndul, s-arunc� u�urel, �i pune m�na-n coam� �i-ncalec� pe el. Gem�nd, el sare-n aer pe patru-a lui picioare, Azv�rle, se fr�m�nt�, se spumeg�-n sudoare �i-n zbor plec�nd deodat�, nebun de groaz�, murgul S-afund�-n largul spa�iu �i spintec� amurgul... Dar c�nd stelu�a lunii apare viu la lume, Copila se �ntoarce cu murgul alb de spume �i zice: "Iat� calul! El �tie-acum de fr�u Ca palo�ul de mijloc �i mijlocul de br�u." Ursan cu drag r�spunde: "Aibi parte de noroc!" Apoi cu Dan b�tr�nul, arz�nd de mare foc, �ncalec� �i-n umbr� dispar ca �ntr-un nor... Iar Fulga-i urm�re�te cu sufletul �n dor. V E noaptea �nstelat�, e cald�, lini�tit�! Se pare c� din ceruri pe lumea adormit� Plute�te-o lin�, dulce, divin� �ndurare, Dar ea nu poate stinge av�ntul de turbare Ce duce c�l�re�ii pe-ntinderea pustie, Precum doi spectri gemeni m�na�i de-o vijelie. Ei zbor t�cu�i sub ochii stelutelor trezite �n orizontul negru ce-i soarbe �i-i �nghite. S-afund mereu �n taina nop�ii; dar g�ndul lor De mult e cu t�tarii �n lupt� de omor. O�int� de lumin� prin umbr� viu �noat�. Ea cre�te, se �nalt� pe zare ca o roat� �i umple de v�paie cere�tile abisuri. P�duri, movile, r�uri apar c�zute-n visuri, Dar leul de la munte �i vierul de pe vale Nu v�d prin vis de s�nge dec�t Moldova-n jale. "E ro�ie luna!" zice din doi cel mai b�tr�n. "E luna �nsetat� de s�nge de p�g�n!" R�spunde cel mai aspru... �i puii lor de zmei Se duc tr�g�nd doi spectri de umbr� dup� ei. Se duc v�rtej ca g�ndul plecat �n pribegie, Se duc p�n' ce-a lor umbr� �ntins� pe c�mpie Le trece �nainte �i p�n' ce se lovesc �n ochi cu faptul zilei... Atunce se opresc. �i iat�-i pe o culme nocturnii c�l�tori, Lucind sub cerul palid �n mantie de zori! Ei las� jos pe coast� s� pasc� arm�sarii �i stau privind �n vale cum fac p�rjol t�tarii. Cinci sate ard �n fl�c�ri pe c�mp, �i fumul lor Se-ntinde ca o ap�, plute�te ca un nor De-a lung pe �esul umed, �i zboar� sus �n aer, Duc�nd cu el un vuiet de larm� �i de vaier. Prin fum se z�resc umbre fuginde, r�t�cite, Copii m�run�i, �i mame, �i fete despletite, �i cai sc�pa�i �n fug�, �i c�ini, �i boi �n turme, Goni�i de t�t�rimea ce calc� pe-a lor urme. Ici, colo, se v�d cete �n lupt� �ncle�tate, Mi�c�ri de bra�e goale �n aer ridicate, Luciri de arme crunte p�tate ro� cu s�nge Pe care-o raz� vie din soare se r�sfr�nge. Apoi din vreme-n vreme o cea�� lupt�toare Se-mpr�tie cu grab�, l�s�nd cadavre-n soare! Iar l�ng� Nistru, multa urdie t�t�reasc� N�prasnic se ucide cu gloata rom�neasc�. Dan zice: "M�i Ursane! acolo e de noi! Acolo r�de moartea �n cr�ncenul r�zboi. Acolo s� d�m proa�c�, sub ochiul cel de sus, Tu dinspre faptul zilei, �i eu dinspre apus, �i cale s� deschidem prin aprigul du�man... La lucru-acum, f�rtate! la lucru, m�i Ursan!" "Amin �i Doamne-ajut�!" Ursan voios r�spunde, �i-n gloat� fiecare ca viforul p�trunde. VI Ursan n�val' s-arunc� �n neagra t�t�rime, Croind o p�rte larg� prin deasa ei mul�ime. Sub m�n�-i buzduganul, unealt� de pieire, Ca un balaur face �n juru-i o rotire, Un cerc de moarte-n care amar de cine-i prins S�rmanu-nchide ochii �i soarele-i s-a stins! �n l�turi, �nainte, �n urm�-i totul moare! Zbor creierii din tidve sub ghioaga zdrobitoare, �i-n urm�, �i-mprejuru-i, �i-n l�turi sem�nate Zac sute de cadavre cu capete sf�rmate. �i astfel ne-mp�catul Ursan mereu lucreaz�, �i spre apus prin s�nge mereu �nainteaz�. Ca d�nsul, Dan b�tr�nul, erou �ntinerit, Tot vine dup� palo� spre m�ndrul r�s�rit. El intr� �i se-ndeas� �n gloata tremur�nd� Ca junghiul cel de moarte �n inima pl�p�nd�, �i palo�u-i ce luce ca fulger de urgie Tot cade-n dreapta,-n st�nga �i taie-n carne vie... Fug to�i �i pier din cale-i!... El strig�: "Steie fa�� Cui place vitejia, cui s-a ur�t de via��!" Dar nime nu-ndr�zne�te la glasu-i s� apar�, C�ci el se-nainteaz� precum un st�lp de par�, �i cine-1 vede falnic, aprins, cu fruntea sus, �i pare c� alt soare se-nal�� din apus. �i astfel ambii oaspe�i ai mor�ii ne-mp�cate Cosesc la vie�i �n floare pe straturi s�ngerate �-ajung ei fa��-n fa�� prin apriga furtun�, �i armele lor ude cruci� le �mpreun�. "Noroc pe, Ursane!" "�i pe, tot noroc!" Dar n-a sf�r�it cuv�ntul Ursan �i cade-n loc, Str�puns de o s�geat� ce-i intr�-n piept ad�nc. El scap� buzduganul, se pleac� pe obl�nc �i greu se pr�bu�e�te c-un geam�t de pe cal. T�tarii ca z�vozii pe d�nsul dau n�val'! "�n l�turi, litfe!" strig� la ei viteazul Dan, Pun�ndu-se de paz� la capul lui Ursan. Cu calu-n m�na st�ng�, cu pala-n m�na dreapt�, Amenin��nd cu ochii t�tarii, mi-i a�teapt� Precum a�teapt� zimbrul de lupi �nconjurat S�-i zv�rle cu-a lui coarne pe c�mpul sp�im�ntat. Dar nici g�ndesc p�g�nii s� deie piept cu el, C�ci palo�u-i n�prasnic e vultur de o�el. Retra�i �n jur deoparte, nemernici, sperie�i, Ei scot din a lor arcuri un vifor de s�ge�i, �i Dan, lovit �n coaste, �opte�te cu oftare: "Ursane, pentru tine de-acum nu e sc�pare!" Zic�nd, el cade-aproape, se sprijin�-ntr-o m�n� �i palo�ul lui �ine �n loc cea�a p�g�n�. O! Dane c�pitane! puterile-�i sl�besc �i norii pe deasupr�-�i trec�nd se �nv�rtesc. Tu mori! �i t�t�rimea s-apropie de tine! Dar iat� din pustiuri un alb v�rtej c� vine �i trece prin urdie ca printr-un lan de gr�u. E un voinic c�lare pe-un cal ce n-are fr�u, Voinic, �n br�u cu palo� �i pe grumaz cu salb�. E Fulga, ce apare ca o fantasm� alb� �i grabnic pe-al ei tat� r�pe�te din gr�mad�, Apoi cu el dispare ca �oimul cu-a sa prad�. "Alah!" r�cnesc t�tarii c�t�nd cu groaz�-n urm�... Dar ce v�d ei deodat�, c�ci glasul lor se curm�? Ei v�d curg�nd pe dealuri arca�ii din Orhei Ce vin cu-o falc�-n ceruri, aprin�i ca ni�te zmei! Un lung fior de spaim� p�trunde �ntr-o clip� Prin deasa t�t�rime ce-i gata de risip�, �i to�i pe loc la fug� plec iute, se duc orbi, Cum pleac� din c�mpie un nor �ntins de corbi. Amar e de r�zle�ul ce-n urma lor r�m�ne! �i cade, mic sau mare, pe m�inile rom�ne! �n fa�� cu rom�nul nu-i mil�, nu-i iertare, Nici chiar �n s�n de mam� nu poate-avea sc�pare. O �tiu de mult t�tarii, o �tiu de la b�tr�ni �i fug, nevr�nd s-asculte de �efi, de-ai lor st�p�ni Tot omul vede moartea �-alearg�-nsp�im�ntat. Cel viu uit� �i las� pe mortul ne-ngropat �i f�r-a-ntoarce capul se duce-orice p�g�n, C�-n umbra fiec�rui s-av�nt� un rom�n! Iar hanu-�i smulge barba, �i rupe �alul verde Privind urdia-ntreag� �n clip� cum se pierde. Sub ochii lui �n lacrimi, pe c�mpul cel de lupte Apar gr�mezi de le�uri, gr�mezi de arme rupte, De cai uci�i, de care, de corturi risipite, �i tuiurile oastei de oaste p�r�site! O! pas cumplit al soartei! Tot ce-i era de fal�, Cai, steaguri, cete m�ndre, str�lucitoare arme, Cl�diri de visuri nalte, magie triumfal�, A fost de-ajuns o clip� ca totul s� se darme! VII Ghirai a trecut Nistrul �not pe calul s�u, Lu�nd pe Dan r�nitul ca prad� �i trofeu. El merge de se-nchide �n cortu-i, umilit, Precum un lup din codri ce-a fost de c�ini gonit. Trei zile, trei nop�i hanul nu gust�-n suflet pace. �ntins ca un cadavru jos pe covor el zace, Dar c�nd revine, palid, din lunga-i desperare, �n ochii lui trec fulgeri de crud� r�zbunare. El strig� s�-i aduc� sub cort pe Dan b�tr�nul. De�i cuprins de lan�uri, m�re� intr� rom�nul! "Ghiaur! zice t�tarul cu inima hain�, Ce simte firul ierbii c�nd coasa e vecin�?" "Ea pleac� fruntea-n pace, r�spunde c�pitanul, C�ci are s� renasc� mai fraged� la anul!" Ghirai cade pe g�nduri, l�s�ndu-�i capu-n piept, �i, �mbl�nzindu-�i glasul: "O! Dan, om �n�elept! Te �tiu de mult pe tine, cunosc al t�u renume Din graiul plin de lacrimi orfanilor din lume. Pe mul�i t�tari cuprins-ai de-ai mor�ii reci fiori! Acum ��i veni r�ndul �i �ie ca s� mori. Prive�te! l�ng� u�� c�l�ul te p�nde�te Cu �treangul �i cu pala ce-n m�n�-i z�ng�ne�te. Un semn, �i capu-�i zboar� la c�ini �i la vulturi, �i suiletu-�i se pierde �n lumea de ghiauri. Dar �ns� �mi fac mil� de ani �i de-a ta minte, G�ndind la b�tr�ne�ea ce-apas�-al meu p�rinte, �i vreau, cu daruri multe, pe tine-a te ierta De vrei tu s� te lepezi acum de legea ta!" Cre�tinul Dan, b�tr�nul cu suflet luminos, �nal��-a lui statur� �i zice maiestos: "Ceahl�ul sub furtun� nu scade mu�uroi! Eu, Dan, sub v�ntul soartei s� scad p�g�n nu voi. Deci, nu-mi convine via�a mi�elnic c�tigat�, Nici pata f�rdelegii �n fruntea mea s�pat�. Ru�inea-i o rugin� pe-o arm� de viteaz, Un vierme ce m�n�nc� albea�a din obraz. Cui place s� ro�easc�, ro�easc�... eu nu vreu Nici pat� pe-a mea arm�, nici pe obrazul meu. Alb am tr�it un secol pe plaiul str�mo�esc �i vreau cu fa�a alb� senin s� m� sf�r�esc, Ca dup�-o via�� lung�, ferit� de ru�ine, Morm�ntul meu s� fie curat �i alb ca mine! A�a m-a deprins �tefan, u�oar� ��rna-i fie! La trai f�r� mustrare �i f�r� prih�nie. Nu-mi trebuie-a ta mil�, nu vreau a tale daruri. Tu �mi �ntinzi o cup� mult plin� de amaruri, Departe ea de mine!... mai drept e ca s� mor!... Iar dac� ai tu cuget �i-�i pas� de-al meu dor, Ghirai, m� las�, las� �n ora mor�ii grele S� mai s�rut o dat� p�m�ntul ��rii mele!" Uimit, Ghirai se scoal�, cu m�na lui desface Unealta de robie sub care leul zace, Cumplitul lan� ce-l leag� cu str�nse noduri sute, �i zice grabnic: "Tat�, ia calul meu �i du-te!" B�tr�nul Dan ferice se duce, Nistrul trece, �i-n aerul Moldovei se umil� pieptu-i rece, �i inima lui cre�te, �i ochii-i plini de jale Cu drag privesc prin lacrimi podoaba ��rii sale. S�rmanu-ngenuncheaz� pe iarba ce str�luce, κi pleac� fruntea alb�, smerit �i face cruce �i pentru totdeauna s�rut� ca pe-o moa�te P�m�ntul ce tresare �i care-1 recunoa�te... Apoi el se �ntoarce la hanul, intr�-n cort, Suspin�, �ov�ie�te �i, palid, cade mort! Iar hanul, lung privindu-1, roste�te cu durere: "O! Dan viteaz, ferice ca tine care piere, Av�nd o via�� verde �n timpul tinere�ii �i alb� ca zapada �n iarna b�tr�ne�ii!..." Raporteaza abuz de limbaj |
|
CIPRIOTU 1445 mesaje Membru din: 9/11/2008 Oras: Odorheiul Secuiesc |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 18:55
   De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:49:10De la: Tramp, la data 2010-11-01 15:40:46De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat! |
|
CIPRIOTU 1445 mesaje Membru din: 9/11/2008 Oras: Odorheiul Secuiesc |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 18:57
De la: TEPARUL, la data 2010-11-01 18:55:40   |
|
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 20:37
Ma bucur ca acest topic s-a animat ca prin farmec dupa o lunga apatie.Postarile pe care le-am facut in pagina 8 sunt citate de pe situl d-lui Constantin Olariu Arimin ,caruia ii multumesc pentru cercetarile facute si concluziile afisate pe situl sau.Faptul ca a pus si un pic de suflet in concluziile trase si a folosit uneori un limbaj colorat este de inteles la un roman suparat ca i s-a furat istoria neamului,dar cred ca nu-l avantajeaza.Cand tratezi subiecte atat de importante si in egala masura atat de sensibile este bine sa ai o atitudine neutra,sa relatezi doar faptele,mai ales cand acestea pot avea un impact atat de hotarator intr-un domeniu framantat ca istoria Europei.
Consider ca dl. C.Olariu Arimin s-a documentat temeinic si am fost surprins sa descopar in lucrarea sa materiale de care nu aflasem pana acum .De aceea am decis sa=mi iau libertatea sa postez materialele mentionate pe acest topic.Asi fi foarte fericit daca cei cativa domni, care lanseaza in mod obisnuit perdele de fum pe acest topic pentru a impinge disputa in derizoriu ,ar fi capabili sa se ridice cativa milimetri peste nivelul jalnic la care se situeaza si sa combata scrierile si concluziile acestui domn cu argumente logice,credibile,documentate si nepresarate cu injurii marlanesti. Contributia mea a fost limitata la a face copy/paste asupra materialelor postate.Dar cred ca mi-am asumat o responsabilitate cand am hotarat ca aceste materiale merita sa intre in circuitul acestui topic ,pentru a fi supuse atentiei si ,eventual,dezbaterii,de catre romanii onesti care urmaresc acest topic. Raporteaza abuz de limbaj |
|
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 20:53
Nu știu de ce sunteți niște naționaliști �nr�iți ? De cum spun un adev�r s�riți de g�tul meu....chiar credeți c� pe mine nu m� doare imbecilit�țile ce se produc �n țara mea ? Greșit , fals m� doare dar nespun�nd lucrurile ce realizezi...și vai c� a zis țla care este plecat din țar�... Proștilor uite asta am luat din ziar....Ce p�rere aveți ....ASTA ESTE ROM�NIA NOASTR�...STRICAT� P�N� �N M�DUVA OAELOR:: Iat� citataul Ce vrea Vantu de la �eful statului:
Dac� era b�iat de�tept, venea la supt p�, �mi sugea p� frumos, spunea s�rut m�na pentru mas� EVZ a intrat �n posesia unor noi intercept�ri din dosarul lui Sorin Ovidiu V�ntu, cel brusc �mboln�vit de inim�. Dosarul omului de afaceri cuprinde stenogramele unor discu�ii cu pre�edintele PSD, Mircea Geoan�, dar �i convorbiri cu persoane din trustul lui Sorin Ovidiu V�ntu: C�t�lin Popa, Bogdan Chireac, Cornel Nistorescu �i Stelian T�nase. �n ziua de 29-10-2009, Sorin Ovidiu �l contacteaz� pe C�t�lin Popa (director Realitatea TV): �POPA C�T�LIN: Am f�cut un carton �i am spus c� acelea�i ONG-uri, �n 2004 l-au sus�inut pe candidatul Traian B�sescu. S.O.V�NTU: Foarte bine, f� �n gur� s�-i f� Deci s-au isterizat �ia. POPA: Mam�, sunt cu nervii pe pere�i. S.O.V�NTU: Excep�ional, excep�ional. POPA: Adev�rul e c� e f�r� precedent, c� toat� societatea civil�, c� astea sunt cele mai importante voci �n momentul de fa�� �i cele mai importante ONG-uri din Rom�nia, �i nu au mai v�zut �n mandatul lui B�sescu niciodat� a�a ceva. Dar �tii care este �ocul? S.O.V�NTU: �? POPA: Liderii celor dou� partide de opozi�ie nu vor s� fac� declara�ii pe tema asta. S.O.V�NTU: De ce? POPA: De boi. Adic� r�spunsul meu e clar. De boi. S.O.V�NTU: Cred c� fac bine, tati. POPA: Eu nu cred. S.O.V�NTU: Dac� �mi permi�i, totu�i, r�rirea parlamentarilor este o chestie foarte popular� printre cet��enii imbecili ai acestei ��ri. POPA: Da, dar nu despre asta e vorba. S.O.V�NTU: Ba da, pentru c� acolo este prefaudarea alegerilor. Se refer� strict la referendum �i referendumul este o chestie ginga��. Ei au ie�it deja cu declara�ii c� sus�in mic�orarea num�rului de parlamentari. C�T�LIN POPA: Da �i asta poate s� spun� �i acum, �Sus�inem �n continuare referendumul, haide�i s�-l program�m �ntre tururile de scrutin�. S.O.V�NTU: Da. O s� m� g�ndesc. S� vorbesc cu MIRCEA �i cu CRIN s� v�d de ce nu preiau mesajul. Nu �tiu. M-a luat prin surprindere cu treaba asta. �����������������������������������������������.. C�T�LIN POPA: Da. O s� st�m s� document�m de�i m� ardeau m�inile s� ie�im repede cu el, dar nu putem pentru c� sunt lucruri foarte grave. S.O.V�NTU: Sunt grave, nu? C�T�LIN POPA: Da. S.O.V�NTU: A�a tati, a�a b�iatul lui tata. F� �n gur� s�-l f� Hai c� vin �i eu acas� s� pun um�rul (r�de � n.n.). C�T�LIN POPA: (r�de � n.n.). Da. S.O.V�NTU: Rar mi se �nt�mpl�, f�r� mi�to C�T�, s� m� mobilizez cum m-am mobilizat de data asta. C�T�LIN POPA: Da. Am sim�it �i eu pe alocuri. S.O.V�NTU: Rar mi se �nt�mpl�. Mi-am scos o�tile regulate din caz�rmi, nici m�car pe scandalul FNI nu mi-am scos armata regulat. Am lucrat numai cu osta�ii. C�T�LIN POPA: (r�de � n.n.). S.O.V�NTU: Da. De data asta� mult� prostime, dat fiind faptul c� poporul �sta s-a t�mpit de-a dreptul, prostimea asta �nc� �ine cu imbecilul �i trebuie s�-i degaj�m prostimea. C�T�LIN POPA: Da. S.O.V�NTU: I-o degaj�m f� �n gur� s�-l f� Hai, te pup! Pa! C�T�LIN POPA. Drum bun! Pa!�. �Suspendarea a fost f�cut� ca urmare a alian�elor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru c� mi-a deschis dosarul cu Banca Agricol� �n ziua de 24-11-2009, Sorin Ovidiu V�ntu este contactat de jurnalistul Bogdan Chirieac. (urmeaza ) Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....
|
|
|
|
|
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:02
�CHIRIEAC BOGDAN: A�a e. Absolut! Tot m� a�teptam, domnule, totu�i o mi�care� A avut pe parcursul a cinci ani, hai s� spunem pe parcursul a patru ani, cu excep�ia erorii grave pe care a f�cut-o c�nd a fost suspendat �i care apoi a �ntors-o �n favoarea lui, putem s�-i spunem lui Florin adev�rul, nu ?
S.O.V�NTU: Da, evident. CHIRIEAC: Adic� dintr-un c� imens �n care se afla, de era luat cu pietre, l-ai adus din nou la 75%, de necrezut, d�ndu-i un balon de oxigen la mijlocul mandatului, ce n-a avut nimeni. S.O.V�NTU: M�i �i ca s� spunem p�n� la cap�t, suspendarea a fost f�cut� ca urmare a alian�elor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru c� mi-a deschis dosarul cu Banca Agricol�. CHIRIEAC: Da. S.O.V�NTU: �i am vrut s�-i dau o lec�ie, dar nu p�n� la cap�t. CHIRIEAC: Da, �tiu �i acest aspect. S.O.V�NTU: Da, b�tr�nelule.� �ntr-o discuție cu Mircea Geoan�: �V-a� ruga totu�i s� m� nota�i �n catastifele istoriei� �n ziua de 06.12.2009, la ora 18:24, Sorin Ovidiu V�ntu este contactat de Mircea Geoan�. �SORIN OVIDIU V�NTU: Alo! MIRCEA GEOAN�: Bun�! Ce faci? Iart�-m�, n-am auzit telefonul, c� eram �ntr-o zon� mai proast�. SORIN OVIDIU V�NTU: Domnul meu, nicio problem�! Vreau s� fiu primul rom�n care v� adreseaz� urarea de: Felicit�ri, domnule pre�edinte al Rom�niei! MIRCEA GEOAN�: Doamne ajut�! Ce cifre ai? SORIN OVIDIU V�NTU: Domnule pre�edinte al Rom�niei, sunt primul rom�n care v-a spus astfel. V-a� ruga, totu�i, s� m� nota�i �n catastifele istoriei. MIRCEA GEOAN�: Am notat. Deja sunt cu pixul �n m�n�. (R�d am�ndoi.)� �Cea mai mare t�mpenie care a f�cut-o imbecilul �sta (Traian B�sescu- n.r.) este c� m-a ales pe mine �int� �n ziua de 30-11-2009, Sorin Ovidiu V�ntu �l contacteaz� pe Sergiu Toader, șeful Realitatea TV: S.O.V�NTU: Cred c� cea mai mare t�mpenie care a f�cut-o imbecilul �sta este c� m-a ales pe mine �int�, �nc� de acum un an de zile. Era b�iat de�tept, venea la supt p�, �mi sugea p� frumos, spunea s�rut m�na pentru mas� �i cu asta basta. C� loviturile mari, boul dracu�, nu cu presa i le-am dat ci cu capacitatea mea de combina�ii �i de joc. SERGIU TOADER: Na�pa! Acum trebuie s� ne preg�tim s�-l omor�m pe Geoan� (r�de � n.n.). S.O.V�NTU: Dar este elementar, drag� WATSON (r�de � n.n.). P�i, presa tr�ie�te din s�nge, f�, puroaie, de unde tr�ie�te presa?! Din fapte pozitive?! Ce dracu�! Da, drag� Sergiu�. �ntr-o convorbire cu Stelian T�nase: �Tot pentru Realitatea lucrezi �i acolo (TVR � n.r.), c� noi ne distribuim� �n ziua de 04.12.2009 Sorin Ovidiu V�ntu ia leg�tura cu Stelian T�nase: STELIAN T�NASE: Am �i eu o �ntrebare la tine, delicat�. SORIN OVIDIU V�NTU: Te rog. STELIAN T�NASE : M-a invitat Televiziunea Rom�n� s� m� duc duminic�, la ora 09.00, la ei, la anun�area rezultatelor. SORIN OVIDIU V�NTU: Mi se pare normal. STELIAN T�NASE: TVR1. Nu, problema este s� nu te superi tu sau Realitatea s�-mi zic�, pentru c� Realitatea nu ne-a f�cut nicio invita�ie, s� �tii. SORIN OVIDIU V�NTU: Nu, dar chiar dac� �i-ar fi f�cut �i probabil c� urma s�-�i fac�, televiziunea public� e o chestie de prestigiu. STELIAN T�NASE: OK. Deci, tu e�ti �n tem� �i nu e�ti �n dezacord cu ideea asta. ������������������������������������ SORIN OVIDIU V�NTU: Mi se pare o chestie de mare prestigiu, tot pentru Realitatea lucrezi �i acolo. STELIAN T�NASE: Bine. P�i am s� spun s� scrie acolo Realizator Realitatea. SORIN OVIDIU V�NTU: Tot pentru Realitatea lucrezi �i acolo, c� noi ne distribuim.� Despre dosarul ALRO și acuza�iile procurorului Ciprian Nastasiu, unul dintre scandalurile din campania electoral� din 2009 �n ziua de 04.12.2009, Sorin Ovidiu V�ntu ia leg�tura cu Cornel Nistorescu: CORNEL NISTORESCU: Ai auzit cu povestea cu ALRO care e pe site-uri acuma? SORIN OVIDIU V�NTU: Nu am auzit. CORNEL NISTORESCU: E poveste cu afacerile cu energie pentru� �n care e b�gat� Elena Udrea �i cu �tia �i cu psihologul Stolojan. SORIN OVIDIU V�NTU: A�a� CORNEL NISTORESCU: Poveste�te Nastasiu. �i �tia de la Realitatea o au �i nu vor s-o dea. �i caseta este de dou� zile la Realitatea, cu lucruri mult mai complicate. �i Popa a refuzat s� o dea. �i-a spus? SORIN OVIDIU V�NTU: Dar nu-�i asum�, �tiu, tati, dar nu-�i asum�, zii s�-i spun, scriitorul c�r�ii, am uitat cum �l cheam�. CORNEL NISTORESCU: Ba �i asum�, cum s� nu! SORIN OVIDIU V�NTU: Ei, dac� ��i spun c� nu-�i asum� C� m-a �ntrebat C�t�lin. Uite, avem a�a, a�a. �i am spus b�, dac� �i asum� autorul c�r�ii interviul �i cu Nastasiu, da�i-i drumul. Dac� nu, �tia se �ntorc m�ine �i spun c� au f�cut o glum�. �i nici unul din cei doi nu au vrut s� confirme, nu au vrut s�-�i asume. De-aia nu am dat pe Realitatea. CORNEL NISTORESCU: Da, dar e imagine video cu �la care declar� chestia asta. SORIN OVIDIU V�NTU: M�i, tati, nu ai �n�eles, am f�cut o glum�, domnule, ne-am jucat �ntre noi! Poate s� apar� orice. Trebuia cei doi s� confirme la telefon, nici unul nu a confirmat, nu �i-a asumat, pardon. �la, tu ��i asumi interviul? Tu ��i asumi declara�ia? �sta voia 50 000 euro s�-�i asume aia. D�-te-n moa��-ta! Nu pot s� dau bani pe a�a ceva. Nu c� e vorba de 50 000, dar nu pot s� dau bani, c� dup� aia �ncep alte pove�ti. � Sorin Ovidu V�ntu despre caseta �n care Traian B�sescu ar lovi un copil: �Da, m�i, e trucat� Pre�edintele Traian B�sescu a fost acuzat c� ar fi lovit un copil �n campania electoral� din 2004, potrivit unui filmule� care a provocat un scandal �n campania de la finalul anului trecut. �n ziua de 30.11.2009, Sorin Ovidiu V�ntu vorbe�te cu Sergiu Toader, �eful Realitatea TV. �S.O.V�NTU: De ce crezi c� e at�t de disperat? E disperat c� �tie c� pierde. SERGIU TOADER: M�i, dar e fantastic cum� deci incredibil� �sta cu caseta a jucat un rol important �i chiar dac� 44 cred c� e trucat�, �i p�streaz� op�iunea de vot, nu? S.O.V�NTU: Da tati, da. Adic� pe rom�ni �i doar �n p�, ei s-au presetat deja. SERGIU TOADER: Da, am �n�eles. S.O.V�NTU: Da m�i, e trucat� �i du-te �n p� m�-tii c� tot nu te votez. Aleg�torii lui: �Da, m�i, e adev�rat, i-a dat o lab� �i unde d� B�SESCU, cre�te�, vorba imbecilului �la de Macovei. SERGIU TOADER: Da, corect. S.O.V�NTU: Asta e treaba. Adic� eu cred c� este� ��i arat� toat� treaba asta faptul c� (�njur� � n.n.) cu mogulul nu te joci.�
sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....
|
|
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:15
Sorin Ovidiu V�ntu c�tre Dan Ioan Popescu: ��mi dai mie Ministerul de Finan�e sau �i-l iei tu?�
�n ziua de 06.12.2009, SORIN OVIDIU V�NTU este contactat de Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Economiei �n guvernul Adrian N�stase: S.O.V�NTU: Salut, Dane! DAN: Salut, prietene. D�-mi �i mie cam cum st�m pe la ora 6. S.O.V�NTU: A�a. �mi dai mie Ministerul de Finan�e sau �i-l iei tu? Ap�rarea o iei tu sau o iau eu? DAN: Eu a� vrea la Ap�rare, pe cuv�ntul meu. S.O.V�NTU: Auzi, eu am glumit, nu vreau absolut nimic. Da, tati, a�i c�tigat.� Sorin Ovidiu V�ntu c�tre jurnalistul Corina Dr�gotescu: �S� nu te transformi �ntr-un agent de intoxicare al lor� �n ziua de 07.12.2009, SORIN OVIDIU V�NTU o contacteaz� pe Corina Dr�gotescu,iar la finalul convorbirii. S. O. V�NTU: S� nu te transformi �ntr-un agent de intoxicare al lor. CORINA DR�GOTESCU: Nu! Nu, nu, nu! S. O. V�NTU: Asta era ceea ce vroiam s� te rog! CORINA DR�GOTESCU: Categoric nu! Categoric nu! S. O. V�NTU: Asta era ce� CORINA DR�GOTESCU: Acuma urc� operatorul cu colega de la Social, filmeaz� tabelul s� �i-l asume. Eu nu-mi asum nimic. Dac� d� imaginea, ca s� vad�, m� rog, s� fie� S. O. V�NTU: Deci, nu te transforma �ntr-un agent! Nu te transforma �ntr-un agent de manipulare al lorCORINA DR�GOTESCU: Bine.� �Judec�torii �tia sunt speria�i de mine� �n ziua de 09.12.2009, Sorin Ovidiu V�ntu este contactat de Cozmin Gu��. S.O. V�NTU: Da, Cozmin. COSMIN GU��: Ce faci, Sorinache? S.O. V�NTU: Te pup. Ce s� fac, m�, mi-am rezolvat o parte din treburile personale, nu vezi, procese, dosare penale, interdic�ii, tot felul de chestii. A trebuit s� iau �i ni�te m�suri urgente pe business �i de acum gata, m�...�����������������������������������. S.O. V�NTU: L-am sunat �i pe Mircea �n seara asta, m� �nt�lnesc m�ine cu el �i public, public, f� �n gur� s�-i f�. Mi-ai v�zut interviul din HotNews? ��������������������������������������������.. S.O. V�NTU: asta este treaba, am vrut s� lini�tesc oamenii. Se aruncase pe pia�� puternic de tot c� Patriciu a cump�rat realitatea, dar la maniera f�cut� de c�cat. Cosmin Gu��: �tiu, �tiu, cum a mai f�cut Patriciu de dou� ori. ������������������������������������ S.O. V�NTU: �i au f�cut-o c� ei se g�ndesc c� procurorii, judec�torii �tia sunt speria�i de mine �i, dac� se aude c� nu mai am Realitatea, o s� procedeze cum procedeaz� cu c�rn��arii pe care-i prind la schimb de valut�. Deci, nu Patriciu a aruncat-o de data asta. De-aia am, �i fost eu �n interviu l�ud�ndu-m� cu banii mei c�, de obicei, dup� cum bine �tii, n-o fac.� Despre Emil Boc: �E un tiripici simpatic� �n ziua de 06.03.2010, Sorin Ovidiu V�ntu ia leg�tura cu Sergiu Toader, �eful Realitatea TV. �S.O.V�NTU: �sta este modul de abordare corect, pe care trebuie s�-l adopt�m. Ei au transformat-o iar�i �ntr-o cauz�, dar nu e o cauz� personal�. Te rog s� m� crezi c� mie, mititelul Boc mi-e simpatic. Ai cuv�ntul meu de onoare, e un tiripici simpatic. M� amuz� dorin�a lui de a ar�ta c� se bate pe burt� cu oamenii, c� a f�cut la via�a lui de toate, c� a b�ut �i palinc�, a f�cut �i t�mpl�rie, s-a dus �i cu caprele� S. TOADER: � a condus aia, cum �i zice, fanfara� S.O. V�NTU: A condus �i fanfara� M� amuz� omule�ul, mi-e simpatic. Ai cuv�ntul meu de onoare, dac� am vreo chestie personal� cu el sau cu vreunul dintre mini�trii cabinetului lui. Este o chestie, vorba americanului, just business. Dac� �n locul lui Boc ar fi fost Mugur Is�rescu, acela�i tratament l-ar fi avut. �n�elegi, Sergiu? S. TOADER: Da. S. O. V�NTU: La fel �l f� pe Mugur Is�rescu, f�r� s� clipesc, cu toate c� �tii ce respect am pentru acel individ. Dac� interesele mele de business ar fi cerut-o, nu st�team pe g�nduri, Is�rescu caca, e r�u, dac� aste mi-ar fi adus dou� puncte de rating. Corect sau nu e corect? S. TOADER: E corect, da. S. O. V�NTU: �sta e jocul. �i, neav�nd nimic personal, derapajele pe care le fac b�ie�ii �tia sunt inadmisibile. S. TOADER: Da.
sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....
|
|
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:23
S. O. V�NTU: Asta e tot. B�i, nu suntem �n r�zboi, pro�tilor! Lucr�m calm, cu metod�, �i atunci e �i mai puternic� treaba, tati, c�nd lucrezi calm, cu metod�.
S. TOADER: Da, pentru c� devine mult mai credibil, corect. S. O. V�NTU: �tii s-o faci? S. TOADER: Da. S. O. V�NTU: M-ai �n�eles, b�tr�ne? S. TOADER: Da. S. O. V�NTU: �sta este jocul, n-am nevoie de istericale, n-am nevoie de derapaje. Am nevoie doar de creier, eu acum lucrez strict cu creierul, nu lucrez cu patim�. Dac� �n timpul r�zboiului cu B�sescu am pus �i patim�, a fost o chestie personal�, acum nu mai este, acum este o chestie strictamente de afaceri. Trebuie s� am rating ca s�-mi iau bani din pia��. Punct �i nimic altceva. S. TOADER: Corect. S. O. V�NTU: C� trebuie s� hr�nesc o armat� de c�teva mii de oameni, simplu ca bun� ziua, nimic personal. S. TOADER: O facem� armata aia� o s� r�m�nem, cum se numeau, p�lcuri. O s� r�m�nem cete �i p�lcuri. S. O. V�NTU: Nu, o s� r�m�nem o structur� mult mai mic�, dar extrem de bine organizat� �i extrem de eficient�. La ce i-a folosit lui Geoan� c� a avut sub curul lui toat� Rom�nia, aproape? B�sescu a avut o grupare mic�, dar a dracului de bine organizat�. ������������������������������������������������ S. O. V�NTU: Nu, acum �mi construiesc o organiza�ie care s� r�spund� intereselor mele de business, businessul meu fiind doar media. Deci, practic, r�spunde �i intereselor ei. C� nu vede drumul, s� fie s�n�toas�, �l v�d eu �i pe �la merg. ������������������������������������������������ Despre Realitatea TV: �Ast�zi am nevoie de o organiza�ie s� r�spund� comenzilor mele� S. TOADER: E corect. Pentru mine e important �i ce am construit eu la comanda ta. S. O. V�NTU: Alo! N-ai �n�eles! A fost o etap�. Eu nu-mi repro�ez, b�iatule, a fost o etap�. S. TOADER: OK. S. O. V�NTU: A fost o etap� care a avut �i bune, �i rele. F�r� discu�ie! De-aia nu stau s� fac o analiz� pe ce a fost bun, ce a fost r�u. �tiu ce am nevoie ast�zi, ast�zi am nevoie de o organiza�ie s� r�spund� Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....
|
|
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:23
comenzilor mele, ca la Audiul pe care �l am. Am dat de cheie, a pornit, am �ntors cheia pe st�nga, s-a oprit.
S. TOADER: Absolut! S. O. V�NTU: De asta am nevoie. S. TOADER: Eu, c�nd m� �ntorc, s� �tii c� lucrurile nu pot fi� Oamenii pot fi manipula�i. Manevra�i, cu rezultate foarte nasoale. S. O. V�NTU: Eu nu manipulez pe nimeni, oamenii trebuie s� cread� ceea ce este: este organiza�ia lui V�ntu �i r�spunde la comanda lui V�ntu. S. TOADER: Asta vreau s� le spun. S. O. V�NTU: Corect. S. TOADER: C�, altfel nu �tiu cum se construie�te. S. O. V�NTU: Dar nu vreau altceva, nu m� intereseaz�, nu vreau s� comunic o falsitate, adic�: B�i, sunte�i liberi! S. TOADER: Nu, nu. S. O. V�NTU: Nu sunte�i liberi, nene. V� convine, lucra�i, nu v� convine, pleca�i, ce mare c�cat! S. TOADER: Exact asta vroiam s�-�i spun, c�nd m� �ntorc acolo, la butoane, asta trebuie s� le spun oamenilor, pentru c� mi-ai cerut s� fac asta, asta fac, s�-mi bag p� dac� nu. �ntr-adev�r, dac� ai nevoie de asta, ��i garantez, o s� fie o construc�ie beton, foarte eficient�. S. O. V�NTU: Da, b�tr�ne, de asta am nevoie, de o construc�ie foarte eficient�, s� r�spund� comenzilor economice la care este supus�. Nimic altceva. Asta �ncerc� �n sf�r�it, ne-am clarificat! Dar asta trebuie comunicat �n clar, care vrei r�m�i, care vrei, pleci. Eu nu vreau s� manipulez, s� prostesc pe nimeni, eu sunt foarte corect. �n general, cu oamenii sunt corect.
sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....
|
|
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:24
S. O. V�NTU: M�ine, dac� fac o �n�elegere cu B�sescu, Mo�ule, sunt cu tine, din momentul acela am dat ordin �n organiza�ie �i organiza�ia este cu B�sescu. Punct. F�r� abateri de genul fac �n�elegere cu �la �i m� trezesc dou� fete cinci castele.
S. TOADER: Mh�. S. O. V�NTU: Nu se poate a�a ceva. Nu �tiu dac� m-ai �n�eles. S. TOADER: Ba da. Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....
|
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 08:40
De la: viostup, la data 2010-11-01 20:37:44Ma bucur ca acest topic s-a animat ca prin farmec dupa o lunga apatie.Postarile pe care le-am facut in pagina 8 sunt citate de pe situl d-lui Constantin Olariu Arimin ,caruia ii multumesc pentru cercetarile facute si concluziile afisate pe situl sau.Faptul ca a pus si un pic de suflet in concluziile trase si a folosit uneori un limbaj colorat este de inteles la un roman suparat ca i s-a furat istoria neamului,dar cred ca nu-l avantajeaza.Cand tratezi subiecte atat de importante si in egala masura atat de sensibile este bine sa ai o atitudine neutra,sa relatezi doar faptele,mai ales cand acestea pot avea un impact atat de hotarator intr-un domeniu framantat ca istoria Europei. Daca doriti o dezbatere pe marginea "istoriei" domnului Constantin Olariu atunci particip si eu cu placere. Nu o sa fie o dezbatere prea lunga, ci va spun direct esenta.Constantin Olariu este un mare bou, iar ce scrie el sunt SFuri nu istorie. .Este Pavel Corut versiunea 2.0., ala facand greseala sa spuna ca ce scrie el este de fapt fictiune.Olariu in schimb, pretinde ca este istorie, deci fanii lui chipurile studiaza  istorie si se simt mai inteligenti si mai culti atunci cand ii citesc aberatiile. PS:Mai dezbatem domnule Viostup sau eu nu sunt roman onest deoarece am parerea asta despre Olariu ?... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 09:20
De la: vaneamarin, la data 2010-11-02 08:40:54De la: viostup, la data 2010-11-01 20:37:44Ma bucur ca acest topic s-a animat ca prin farmec dupa o lunga apatie.Postarile pe care le-am facut in pagina 8 sunt citate de pe situl d-lui Constantin Olariu Arimin ,caruia ii multumesc pentru cercetarile facute si concluziile afisate pe situl sau.Faptul ca a pus si un pic de suflet in concluziile trase si a folosit uneori un limbaj colorat este de inteles la un roman suparat ca i s-a furat istoria neamului,dar cred ca nu-l avantajeaza.Cand tratezi subiecte atat de importante si in egala masura atat de sensibile este bine sa ai o atitudine neutra,sa relatezi doar faptele,mai ales cand acestea pot avea un impact atat de hotarator intr-un domeniu framantat ca istoria Europei. S-a inventat focul fara fum....................si scanteia invizibila  
Raporteaza abuz de limbaj |
|
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 12:51
Pentru Vaneamarin:
"C.Olariu e un bou." Iata un argument bine documentat.Nu este chiar o injuratura marlaneasca,dar nici nu concureaza o exprimare academica. Faptul ca Olariu s-a aventurat pe un teren alunecos si lipsit evident de informatii certe in ce priveste originea Mantuitorului,este treaba domniei sale.Am si eu destule rezerve asupra acestui subiect,dar constat ca sunt destui care aduc din ce in ce mai multe argumente privind nasterea religiei crestine. Ceea ce m-a frapat la dl.Olariu a fost bogatia izvoarelor istorice citate si interpretarea corecta a acestora. Majoritatea acestor izvoare au existat si pe vremea lui Parvan,precum si a altora de teapa lui,dar nu i-au convins sa le ia in serios si noi am ramas in istorie (in viziunea unora) niste trogloditi pripasiti de aiurea,traind in bordeie schiloade,fara nici o contributiea la dezvoltarea culturii si civilizatiei popoarelor Europei. Ce mai conteaza abundenta fara pereche pe glob a artefactelor datand din epoci stravechi pana in timpurile cele noi,tonele de aur in monede sau obiecte de arta furate de valurile de pradatori de-a lungul mileniilor,cu deosebire la cucerirea romana a Daciei,sau sub jugul maghiaro-austriac,furtul sau distrugerea sistematica pe teritoriul nostru sau din bibliotecile din toata Europa,din colectii,etc.,a oricaror referiri la fiintarea noastra din timpuri imemoriale pe aceste meleaguri (precum si pe altele,care nu ne mai apartin)? Pana si ce s-a gasit si a ramas ca prin minune pana azi la noi este adesea atribuit altora (cum ar fi tezaurul de la Pietroasa,dar si multe altele). Doresc ,domnule Vaneamarin,o dezbatere serioasa,documentata,la obiect si nu injuraturi si afirmatii aiurea,fara fundament. Convingerea mea ferma,pe baza a ceea ce am studiat de peste un an de zile, este ca inaintea civilizatiilor greaca si romana a existat o alta civilizatie,cea pelasga,de unde si-au tras seva cele greaca si romana. Noi suntem urmasii acestor pelasgi.Vor fi fost si altii,dar noi am mostenit teritoriul de unde au roit ei in toata lumea,locurile sfinte ale acestora,venerate si de egipteni,si de indieni si de multe alte popoare. Noi am mostenit limba ,portul,obiceiurile,miturile,legendele,naravurile acelor pelasgi.Deci noi nu suntem niste bastarzi ai istoriei,pripasiti de aiurea si care nu au nici un drept asupra acestor teritorii. Putem incepe cu materialul d-lui Olariu. Nu ma intereseaza sa blamez pe nimeni pentru ceea ce a facut sau n-a facut pentru istoria neamului.Dar nici nu voi lua in consideratie concluziile strambe ale unor incompetenti sau tradatori sau vanzatori de neam care ne-au etichetat de trogloditi ai istoriei,bastarzi fara strabuni,pripasiti de aiurea. Raporteaza abuz de limbaj |
|
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 23:59
DAR �i noi suntem ni�te pro�ti c� �tia �i Marinarul �i Lenu�a �i ga�c �i to�i mai sunt liberi....
Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....
|
|
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 3 Noiembrie 2010, ora 00:00
 Poporul doarme...!
Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei s� m� cunoști,fromoaso! Au �ncercat toate nevestele mele dar....
|
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 3 Noiembrie 2010, ora 10:37
De la: viostup, la data 2010-11-02 12:51:17 Cine a spus domnule Viostup ca suntem niste bastarzi ai istoriei pripasiti de aiurea si care nu au drepturi asupra acestui teritoriu ?Daca istoria nu este cea a lui Olariu, atunci inseamna ca suntem bastarzi si ca nu avem drepturi ?Pe ce logica ? Ce vreau eu sa va spun domnule Viostup este ca inteleg scopul pentru care Olariu fabrica istoria asta.Ce nu intelege el insa ,este faptul ca MINCIUNILE de acest gen dauneaza de fapt Romaniei si nu o ajuta deloc.Suntem un popor care avem drepturi pe acest teritoriu,fara sa fie nevoie sa recurgem la minciuni penibile prin care sa sutinem ca Isus a fost dac ,ca noi conduceam de fapt Imperiul Roman,ca latina se trage din limba stramosilor nostri ,sau ca am fost cel mai "bengos" (stiu ca nici cuvantul acesta nu este unul academic dar nici discutia despre scrierile lui Olariu nu are nimic academic in ea),mai vechi si mai civilizat popor din lume. Aceste lucruri sunt penibile si nu servesc decat eventual cuiva care vrea sa sustina ca romanii sunt tampiti,creduli ,amatori de pseudo-stiinta si ca mint de ingheata apele.Pe scurt porcariile lui Olariu dauneaza si Romaniei si Adevarului. Raporteaza abuz de limbaj |
|
cristianvitu 732 mesaje Membru din: 6/05/2009 Oras: Ploiesti |
Postat pe: 3 Noiembrie 2010, ora 20:53
..atunci...unde este adevarul?..printre randuri?..randurile cui?..intreb fiindca nu stiu, nicidecum datorita unei oarecare malitiozitati.
Raporteaza abuz de limbaj
de omnia dubitandum
|
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 08:12
De la: cristianvitu, la data 2010-11-03 20:53:20..atunci...unde este adevarul?..printre randuri?..randurile cui?..intreb fiindca nu stiu, nicidecum datorita unei oarecare malitiozitati.  Intrebati,intrecati,caci oricum........ nu o sa aflati
Raporteaza abuz de limbaj |
|
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 08:17
Domnule Vaneamarin,
Eu nu sunt specialist in lingvistica,nici in istorie.Sunt pasionat de istorie.Am pregatire de nivel superior in alt domeniu,deci pot afirma cu certitudine ca atunci cand citesc o carte,pot intui mesajul pe care urmareste sa-l transmita.Daca nu ma lamuresc indeajuns,mai citesc o carte,ce trateaza acelasi subiect,si la nevoie citesc si altele,pana ma lamuresc.Adevarul este undeva,trebuie sa scotocesti dupa el. Internetul ofera azi utilizatorilor sai posibilitati nebanuite si de neimaginat pana de foarte curand.M-am trezit peste noapte ca am acces la o uriasa biblioteca,iar daca vreau pot sa comunic cu oameni de pe toate meridianele globului,pot intra pe situri nenumarate,pot schimba impresii si informatii cu persoane diverse,asa cum fac cu dv.acum. Realitatea se schimba cu viteza luminii.Iar informatia circula prin casele tuturor fara oprelisti,trebuie doar sa fii capabil sa discerni adevarul de minciuna,de intoxicare,fiindca se practica intoxicarea pe scara larga. In aceste conditii,nu trebuie sa fim surprinsi ca oameni de diverse profesii si cu diverse niveluri de pregatire abordeaza teme care pana nu demult erau apanajul exclusiv al specialistilor.Iar pe un topic asa cum este acesta sunt invitati sa posteze oameni de diverse profesii,de diverse pregatiri,dar cu o pasiune comuna:istoria neamului.Parerile lor nu au nimic cu pozitia oficiala a diverselor institutii sau a statului,pot fi cel mult un barometru a ceea ce simte si gandeste romanul intr-un domeniu sau altul. Deci nu cred ca aveti a va teme prea mult de soarta Romaniei in cazul in care o parere sau alta nu coincide cu �adevarurile� ce se doresc absolute,de necontestat si de necomentat,stabilite de personagii ca V.Parvan,N.Djuvara si altii. Urmaresc de ceva vreme dezbaterile pe tema istoriei neamului,in special istoria foarte veche,precum si cele legate de originile si vechimea limbii romane.Cu o viteza uluitoare apar si se articuleaza teorii noi,excelent argumentate,bazate pe izvoare istorice care existau si in trecut,dar n-au fost luate in considerare sau au fost interpretate tendentios,precum si pe cercetari recente ale unor specialisti de prestigiu din intreaga lume,efectuate cu tehnologii ultramoderne si pe baza ultimelor cuceriri ale stiintei in diverse domenii. Sunt convins ca aceste cercetari,aceste noi teorii vor determina in curand o adevarata explozie si multe capitole ale istorie lumii vor fi reconsiderate,indiferent de mofturile unora,de interesele sau temerile altora. De curand,pe tvr1,la o ora de varf,un distins analist (nu mai retin in ce domeniu) incheia astfel o alocutiune prin care lua apararea tiganilor discriminati de nu stiu cine: �In fond,limba tiganeasca este mai veche cu 2000 de ani decat cea romana.� Am ramas socat si,desi a trecut ceva timp de atunci,am si acum un gust amar cand ma gandesc la aceasta afirmatie nerusinata. Dar eu stiu acum, cu certitudine, ca limba romana este cu mult mai veche decat vorbirea tiganeasca,pe care �distinsul� analist a vrut s-o identifice cu sanscrita.Dv.ce parere aveti,dle Vaneamarin? Nu am identificat nici un motiv ocult pentru care dl.Olariu elaboreaza o istorie pe care incearca din rasputeri sa o documenteze si argumenteze cat mai riguros.Este meritul domniei sale ca incearca acest lucru si va fi castigul romanilor daca reuseste.Si nu este singurul care incearca ,din fericire. Dar raman la convingerea ca cine vrea sa-l contrazica trebuie s-o faca cu argumente,nu cu blamari si injuraturi.Sunt gata sa particip la o analiza fraza cu fraza a textelor postate la pag.8 din dl.Olariu si am convingerea ca foarte putine afirmatii ale domniei sale nu-si vor gasi acoperire in izvoare istorice,poate doar afirmatiile la adresa celor care au falsificat istoria neamului. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 08:43
De la: viostup, la data 2010-11-04 08:17:27 Domnule Viostup,lucrurile de fapt nu stau cum le spune Olariu... Adevarul este ca noi romanii ne tragem din hepigoti ,cea mai veche populatie existenta pe planeta noastra si provenita dintr-o civilizatie extraterestra situata la 1231127,231 ani lumina de noi.In acea vreme stapaneam toata omenirea cu intelepciune si bunatate ,si ii invatam pe oameni lucrurile minunate pe care ei le stiu astazi. Exista inca un ordin secret bazat pe descandentii conducatorilor hepigoti ,ordin din care face parte si Traian Basescu .In curand ne vom intalni cu stramosii nostri care vor veni cu masinile lor minunate pe muntele sacru hepigot din Kaephaiostis (langa Sfinxul din Bucegi) iar intalnirea o sa fie transmisa la B1TV in direct .Deoarece nu se stie exact cand va avea loc intalnirea, lasati televizoarele deschise pe B1 ...Urmeaza un comunicat important pentru omenire! Toate aceste informatii le am de pe ADEVARATELE tablite din Sinaia(tablite care sunt din cristal nu din plumb sau aur asa cum incearca sa ne pacaleasca bubulii) si din scrierile secrete ale unor mari istorici :Herodot,Siklam,Dionisie cel Mijlociu,Apolodor din Beirut si Epifan .O parte din tablite si scrieri sunt depozitate la Banca Nationala intr-un loc secret(in nord vestul cladirii,la adancime de 1km), o parte sunt la Cotroceni iar o parte le am eu acas' si mai citesc din ele seara inainte de culcare. Acum va rog eu mult sa ma contraziceti CU ARGUMENTE.... |
|
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 11:47
Domnule Vaneamarin,
De ce n-ati spus asa de la inceput.Mi-am pierdut vremea cu dv.Acum stiu cine sunteti si ce paziti pe-aci pe net.Sunteti dulaul de paza al celor ce simt ca le tremura nadragii de teama ca adevarul iese la iveala.Am sa mai postez cateva texte care va sperie,iar pe dv. am sa va ignor,faceti parte din zgomotul de fond inerent unor topice de acest gen. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 12:47
De la: viostup, la data 2010-11-04 11:47:12Domnule Vaneamarin, Mai este cineva ,care a deschis topicul,,Romania leaganul civilizatiei Europene''care incearca sa atraga atentia la vechimea ,,Romanilor'' in zona carpato-danubiana
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010 |
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 12:52
De la: vaneamarin, la data 2010-11-04 08:43:14De la: viostup, la data 2010-11-04 08:17:27 1-intanlirea va avea loc 2-participantii sunt pe liste secrete,ca intanlirea sa aiba multe SUCCESURi 3-transpartul,la si de la locul intanlirii se face prin teleportare 4-pe tavane plutesc fulgere globulare ,care luumineaza in functie de cum este starea de sanatate a participantilor 5-Mai am ceva bilete de vanzare ,pentru cei ce vor sa fie acreditati ,ca martori la intanlirea de G5
|
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 14:55
De la: viostup, la data 2010-11-04 11:47:12Domnule Vaneamarin, Okie dokie,hai pa. Raporteaza abuz de limbaj |
|
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 20:12
Stiut este ca atunci cand nu avem ARGUMENTE, recurgem la un comportament brutal,injuraturi,jigniri .
Pentru cativa domni subtiri la minte dar grosi la obraz,postez mai jos inca un text al dlui Olariu Arimin,care pare extrem de bine argumentat. CINSTIRE NEAMULUI RUMUN ! Ne-a fost dat s� auzim dinspre min�ile sceleral-iluminate ale iubitorilor de neam �i �ar� c� limba rom�n� este bun� numai pentru sud�lmi �i �njur�turi fiindc� nu poate exprima �i altceva. Ba, le spun porcanilor cu r�t de o�el �i obraz de tabl� c� orice cuv�nt poate fi ml�diat �n semantica lui dup� mintea celui care �l folose�te iar dac� �n c�p���nele scopite a acestor eunuci ideologi, prin deschiderea gurii nu pot scoate dec�t �njur�turi �nseamn� c� ei s�nt ni�te lifte �nveninate �i nu limba este de vin�. Mare nenorocire pe poporul urgisit c� este t�r�t ca vita la cu�it �i nu poate face nimic: revolt� - ba; educa�ie � canci; bun sim� � ioc �i atunci nu-�i r�m�ne dec�t s�-�i iei lumea �n cap �i s�-�i cau�i loc sub soare pe alte meleaguri! Dar dac� ai dragoste de neamul care te-a adus pe lume �i care a sem�nat aceast� tori�te cu oasele lui timp de milenii iar mul�i au pl�tit cu via�a ca noi cei de ast�zi s� le purt�m numele, atunci trebuie s� ne r�scul�m �i s� punem m�na pe ciomag. Nu este o �nt�mplare c� tot felul de n�p�rci se gugu�� �i ne �nva�� cum s� fim rom�ni �i mai ales cine s�ntem, de unde venit �i �ncotro ne este drumul! Am fost mult timp un popor de ignoran�i iar comuni�tii au mers mai departe �i au vrut s� ne transforme �ntr-un popor de pro�ti care repet� ca ni�te papagali �i se b���ie ca maimu�ele la circ dup� ,,indica�iile pre�ioase� ale �ucalilor, t�mpi�ilor �i hahalerelor n�imite �i smintite ce s-au vrut profe�i de-o ve�nicie a clipei peste neamul mioritic. Orice �nv�� are �i dezv�� iar prostia �i gol�nia cultivat� cu at�ta os�rdie de cei care ne conduc, trebuie s� o scoatem din universul nostru spiritual dac� vrem s� ie�im din lumea dobitoacelor cuv�nt�toare �i s� ne asum�m statutul de om! Atunci �i numai atunci vom �n�elege de ce str�mo�ii no�tri doreau to�i s� ajung� �n condi�ia spiritual� de om, de ce dispre�uiau l�comia, hedonismul, minciuna �i tot ce duce la depravarea �i pervertirea sufletului. Dragostea de glia str�mo�easc� nu este o fandoseal� pe care o cumperi la marginea str�zii sau din vreun loc deocheat unde c�l�ritul se face pe bani. Ea se cultiv� din familie odat� cu laptele mamei �i focul din vatr�, cu primele cuvinte spuse �i se simte cu primii pa�i prin roua �i iarba de acas�. Acas� nu poate fi dec�t acolo unde-�i odihnesc mo�ii �i str�mo�ii �i nu acolo unde �i-au �ndestulat ma�ul �i te-au destr�b�lat ca un stricat. Acas� este ��r�na p�m�ntului �ngr�at cu s�ngele neamului care l-a ap�rat de pr�d�tori sau de vicleniile unor min�i criminale �i tot acas� este soarele �i umbra Carpa�ilor �i vuietul M�rii Negre. Niciodat� ,,acas� nu va putea fi �nlocuit cu ,,�mi este bine�, ��i poate fi bine �n orice str�in�tate �i chiar str�in po�i ajunge de at�ta bine fa�� de neamul t�u dar ,,acas� este sentimentul de �mplinire spiritual� �i de rememorare. De c�nd neamul nostru a �ncercat s� p�easc� �n modernitate ne-am trezit �n�f�ca�i de g�t �i pu�i la p�m�nt s� nu putem vedea mai �nainte ci numai �n lungul nasului �i sub jugul nenorocirilor. Mul�i vremelnici cu patimi de�arte s-au o�oit �n prostie, ho�ie �i viclenie ca s� poat� �ine c�t mai bine jugul �n care ne-au pus. Dar nu le-a ajuns trupul de pe care luau �apte piei, ci vroiau �i sufletul s�-l prind� �n tic�lo�iile lor �i s�-l v�nd� Satanei pentru ceva gologani. A�a au ajuns s� ne fie falsificate istoria, originea �i limba iar aceasta din urm� le-a t�r�t dup� ea �i pe celelalte. Trebuie s� ne r�m�n� viu �n minte numele lui A. T. Laurian cu pl�smuirea privind exterminarea dacilor �i �nlocuirea lor cu coloni adu�i din tot imperiul roman. Aici este r�d�cina r�ului �i nimeni nu are curajul s� o dezv�luie pentru c� este mare pericol de sf�r�itul lumii �n cultura rom�n�! De ba�tin� ardelean, de educa�ie doctor(jurist) �i iezuit a ajuns s�-�i urasc� str�mo�ii pentru c� nu d�deau bine, dup� mintea lui, �n cultura occidental� �i s�racul nu avea vi�� nobil�. Cum mintea �i era la fel de r�t�cit� ca �i sufletul, a descoperit el la un fran�uz nebun o zicere care i-a luminat �ntunecimea glagoriei. Pe la 1860 musiu Vaillant, fran�uzul nebun cu mare venin la r�nz� asupra neamului get, dup� ce l-a r�st�lm�cit pe Eutropiu, scria parc� din balamuc: ,, �,,S�il a donn� son linge aux soldats bless�s, il (Traian) donnera sa vie pour venger Longin; il le jure�d�sormais plus de Daces; il les passera tout au fil de l��p�e et lavera le crime de Decebale dans le sang de toute sa nation�. (Dac� el a dat hainele sale solda�ilor r�ni�i - Traian � el �i va da via�a s� r�zbune pe Longin; el le-a jurat �pentru viitor dacilor c� �i va trece pe to�i prin v�rful s�biei �i va sp�la crima lui Decebal �n s�ngele �ntregii sale na�iuni). Aceast� sminteal� a ajuns �i sub nasul doctorului ardelean care, �mpreun� cu doctorii Murgu, Maior, Klain �i Papiu au sucit-o, au r�sucit-o p�n� ce, trec�nd ,,preste plaiuri� au poposit �n Bucure�ti unde se sim�ea mare lips� de inteligen�a lor. Cum prostia nu cost� bani, au dat cu generozitate �i acestora din preaplinul lor, astfel ne-am procopsit cu nebunia fran�uzului �nr�d�cinat� pe plaiurile mioritice. Fiindc� �n acele vremuri, legile rom�ne�ti erau mai toate traduceri dup� cele fran�uze�ti, a fost b�gat� �i aceast� traducere tembel� �n c�r�ile noastre de istorie, iar de aici minciuna repetat� de zeci de milioane de ori a ajuns adev�r de necontestat. Laurian a fost sprijinit cu mult� vigoare de ciocoimea liberal� ca s� pun� la cale aceast� mi�elie pentru c� ne scotea pe noi ni�te maimu�e pr�site de alte maimu�e necunoscute dar c�rora ei le spuneau ,,coloni romani� adic� ceva de vi�� nobil�. Tot din Fran�a au adus �i nebunia latinei populare atunci c�nd latina clasic� nu le-a ajuns la fabrica de cuvinte pe care o puneau ei pe picioare �n faimosul ,,Dic�ionariu-Glosariu, pentru a dovedi c� s�ntem mai latini chiar dec�t latinii. �i dac� B. P. Ha�deu a venit prin articolul ,,Perit-au dacii? din anul 1871 s� scoat� din capul rom�nilor aceast� nebunie argument�nd lingvistic �i istoric c� totul este un fals, nimic nu s-a mai putut schimba, politicul ciocoiesc ne-a scris o istorie plin� de str�mb�t��i. Minciuna a fost b�tut� �n cuie pentru ve�nicie. �i poetul V. Alecsandri sup�rat pe latinismul lui Pumnul care conducea ,,Foaie� din Cern�u�i �i a discipolilor lui ce �i modificau textele dup� capul lor, scria la 20 aprilie 1868: ,,Dac� Foaia Societ��ii �ine ca s� m� aib� de colaborator, pretind ca s� m� primeasc� cu defectele mele de stil �i de limb�, iar nu s� m� ciuneasc� din cap p�n� �n picioare �i s�-mi schimbe cuvintele. De este Foaia Societ��ii o publica�ie serioas� ce are drept scot de a r�sp�ndi idei �i gustul �n public, �i dau m�na cu fr��ie, iar dac� aceast� foaie are de g�nd a c�dea �n p�catul foilor ardelene, adic� a propaga pumnismul cu leptur�rismul �i fund�cionismul acestui onorabil profesor�eu unul m� despart de ea ca de o nevast� care �i pierde c�r�ru�a�C�nd dracu om �n�elege c� o literatur� ca s� fie literatur� adev�rat�, na�ional�, s�-�i ieie izvor�rea din geniul poporului, iar nu din fabricile de cuvinte a lui Cipariu et companie�! Aceast� ultim� idee trebuie s� o batem cu ciocanul �n capul tuturor veneticilor prip�i�i pe la noi care ne �nva�� cine s�ntem �i cum s� g�ndim rom�ne�te! Chiar mai devreme, c�nd nebunia latrinist� abia �ncepuse s� dea �n clocot, au fost rom�ni cu capul pe umeri care le-au spus ,,doctorilor ardeleni� c� nu �in c�r�ru�a neamului �i adev�rului. Alecu Russo(1819-1859) spune despre intelectualii ardeleni care au adunat pe rom�ni �n 1848 pe c�mpia Blajului, c� le-au vorbit nu �n rom�ne�te ci �ntr-o ,,babilonie de cuvinte strop�ite �i smulse din latine�te�. El remarc� nu f�r� temei c� latinismul ardelenilor a fost �n primul r�nd o form� de lupt� politic� dar vremea lui a trecut �i ,,uit�m c� latinismul �i neolatinismul au fost un steag ce nu-�i mai prinde loc acum�. Cu ironie �i imagineaz� �n una din Cuget�rile sale, revenirea pe p�m�nt a lui �tefan cel Mare �n Moldova anului 1855 �i uluirea voievodului �n fa�a limbii cu totul de ne�n�eles �n care ar fi glorificat de c�tre lingvi�tii latini�ti �i cosmopoli�i: ,,Ce ar face el pe un p�m�nt, unde nu au r�mas urme de umbra lui m�car?�Vorba lui nu mai este limbajul nostru�Str�nepo�ii Ureche�tilor, Dragomire�tilor �i Movile�tilor i-ar zice �n versuri, �n ode �i �n proz�: Eroule ilustru! Trompeta gloriei tale penetr� animile bravilor romani de admir�ciune grandioas� �i neindefinisibil� pentru meritul neinvincibilit��ii tale!�la care lucruri frumoase, de�i neinteligibile pentru d�nsul, �tefan-vod� bietul ar holba ochii lui cei �nfrico�itori��i s-ar culca iar�i �n morm�nt�� C� pu�ea r�u sminteala latrini�tilor o spune geniul spiritualit��ii noastre, M. Eminescu care �n articolul ,,B�lcescu �i urma�ii lui� din noiembrie 1877, scrie: ,,Nicolae B�lcescu e de altminterea o dovad�, c� limba rom�neasc� pe vremea lui �i �nainte de d�nsul era pe deplin format� �i �n stare s� reproduc� g�nduri at�t de �nalte �i sim�iri at�t de ad�nci, �nc�t tot ce s�a f�cut de atunci �ncoace �n direc�ia latiniz�rii, fran�uzirii �i a civiliza�iei ,,pomadate� a fost curat �n dauna limbii rom�ne�. Pe atunci Eminescu se putea exprima ne�ngr�dit �i plin de elocin�� �n limba str�mo�easc� a rom�nilor �n stare s� reproduc� ,,g�nduri �nalte �i sim�iri ad�nci�, acum pentru liftele cazare �i celelalte scursuri specializate �n limbism �i pupincurism, aceea�i limb� este bun� numai pentru sud�lmi! �n�eleg eu c� trebuie s� vi se bage furca �n g�t s� o l�sa�i mai moale? R�tanilor, prea ave�i f�lcile groase �i minte pu�in�! Obr�znicia lichelelor latriniste o g�sim foarte bine exprimat� �n fi�uica ciocoimii fanariote Rom�nul din august 1881 ce se pretindea singurul loc unde clocotea adev�ratul s�nge rom�nesc: ,,Rom�nii ca toate popoarele care p�esc spre progres, nu se mai ocup� de a descoperi cine a fost autohton sau nu�. Ce ciocoi iste�i! �i ast�zi auzi acela�i argument tic�los atunci c�nd vrei s� �tii altceva dec�t ne tot �ndobitocesc ei. Din aceea�i perioad� avem o scrisoare de la Al Hurmuzachi ce spune: ,,Adev�rata �coal� de iubire a umanit��ii este patriotismul, precum �i �coala patriotismului este spiritul familiei. ..Dar tineretul rom�n din Bucovina nu este educat �n acest spirit, ci�s� ne dezbr�c�m de fiin�a noastr� fireasc� �i intim�, de �nsu�irile noastre particulare, de individualitatea noastr�ca s� ne pierdem na�ionalitatea rom�n�ca s� ne pierdem p�n� �i amintirea cine am fost, �i con�tiin�a ce am r�mas, s� �ncet�m de a mai fi rom�ni�. Spune mai departe bucovineanul c� cine �i pierde fiin�a na�ional� acela �i rupe singur ,,leg�turile cele mai scumpe �i mai sfinte cu poporul, cu originea sa, tradi�iile, datinile, amintirile str�bune �i se preface �n o fiin�� nou�, cosmopolit�, adic� f�r� patrie, f�r� c�p�t�i moral�. El cere rom�nilor ,,a nu ne lipi haina cea str�in� pe deasupra fiin�ei noastre, a ne polei cu ea, mul�umindu-ne cu ni�te firmituri ale ei pe care le primim �n ni�te �coli �nstr�inate. ..E mai pu�in dureros s� te despar�i de patrie, dec�t a tr�i �n ea �i a vedea individualitatea, adic� toat� fiin�a adev�rat� a poporului pierind �i st�ng�ndu-se.� C�t� dreptate avea �i are chiar �i �n prezent acest om, dovedind c� nici dup� 150 de ani la noi nu s-a schimbat mare lucru, doar maimu�ele care fac circ, dar n�ravurile au cam r�mas acelea�i! Distrugerea identit��ii de neam a fost o ac�iune programat� pus� la cale de to�i veneticii prip�i�i prin tori�tea str�bun� dar �i de lichelele noastre neao�e iar comuni�tii i-au pus capac cu f�c�tura lui Roller. Dau �n continuare �i al�i rom�ni care s-au opus falsific�rii istoriei �i limbii cu argumente din diferite domenii. Theohari Antonescu(1866-1910) este unul din marii ,,uita�i� ai istoriografiei noastre. Av�nd o preg�tire solid� �i bun cunosc�tor a limbilor clasice �i-a permis s� judece faptele istorice cu propria con�tiin�� �i s� trag� concluzii care au sup�rat r�u pe speciali�tii cu patalama �i preten�ii. �n anul 1889 �i prezint� teza de licen�� intitulat� ,,Cultul cabirilor �n Dacia� care este o sintez� asupra celor 19 t�bli�e din plumb, bronz �i piatr� unde apar ,,cavalerii danubieni� �n diferite ipostaze. Despre lipsa total� a informa�iilor din scrierile cre�tine asupra cultului cabirilor el le pune pe seama fricii de a nu dezv�lui f�r� voie ceva din tainele acestei religii �i asem�n�rile uluitoare cu mitraismul �i cabirismul pe care le-a �nl�turat prin violen��! In munca sa a constatat cu surprindere c� multe fapte ale istoriei noastre vechi s�nt ocultate cu bun� �tiin�� de c�tre speciali�tii �n pl�smuiri. �n anul 1901, public� lucrarea ,,Lumi uitate� unde �n capitolul ,,Dacia, patria primitiv� arian� afirm� pe baza unor probe solide �i sigure la acea vreme c� tori�tea noastr� este �inutul adev�rat al arienilor de unde au migrat c�tre cele patru z�ri! Dup� aproape 80 de ani aceste ideii s�nt acceptate de cultura european� dar venind din SUA, de la arheologul Marija Gimbutas, care ne-a studiat profund istoria noastr� veche, dovedind �nc� odat� tic�lo�ia �i vanitatea oarb� a gunoaielor ce ne-au tot scris, r�scris �i falsificat istoria! Lucr�rile lui au fost ignorate de c�tre speciali�ti chiar de la apari�ie de�i autorul era un perfec�ionist. Teodor Burada, de profesie muzicolog �i jurist a efectuat �n perioada 1878-1915 cercet�ri de etnografie, muzicologie �i folclor peste tot pe unde a auzit c� ar exista ,,insule de rom�ni�. Pasiunea �i iubirea f�r� margini pe care a ar�tat-o neamului rom�nesc l-au f�cut s� fac� vizite �n Istria, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Turcia/Bitinia, Cehia(regiunea Walaska), Gali�ia, Bucovina, Basarabia �i regiunea de pe malul st�ng al Nistrului p�n� la Bug. De multe ori a fost primit cu ostilitate de c�tre autorit��ile pe unde l-a purtat dorul de neam, ajung�nd �i la �nchisoare sau lu�nd b�taie pentru c� dorea s�-�i cunoasc� fra�ii. Str�daniile le-a publicat �n mai multe articole ce au fost unite mai t�rziu �n bro�uri dar speciali�tii �n istorie l-au considerat nebun iar afirma�iile lui ,,simple nebunii�. Prin c�l�toriile f�cute el a ar�tat c� chiar dup� 2000 de ani, neamul rom�nilor era pe acelea�i locuri pe unde i-a men�ionat Efor, Herodot �i Strabon pe ge�ii ce se �ntindeau de la Don p�na la Adriatica �i din Carpa�ii P�duro�i p�n� �n Rhodope. N. Densu�ianu de profesie jurist �i bun cunosc�tor al limbilor clasice a muncit toat� via�a adun�nd probe s� poat� dovedi continuitatea de neam a rom�nilor pe aceste meleaguri at�t �nainte de cucerirea roman� c�t �i dup� retragerea acestora din Dacia. A studiat mii de lucr�ri �i texte ale scriitorilor antici �i pe baza unui material care �i ast�zi uime�te prin dimensiunile �i valoarea lui �tiin�ific�, a scris Dacia preistoric� lucrare ap�rut� postum �n anul 1913 prin grija fratelui s�u. El dovede�te cu probe arheologice, epigrafice �i lingvistice accesibile la timpurile acelea c� �inutul nostru carpatin este leag�nul de �nceput al civiliza�iei europene �i de aici s-a r�sp�ndit �n sud �i vest unde a intrat �n contact cu civiliza�iile mediteraneene. Aceast� lucrare putea fi canavaua pe care s� se coase adev�rata istorie a poporului rom�n. Dup� descoperirea mea privind leag�nul civiliza�iei eme�/sumeriene, a leg�turii dintre emegi �i limba rom�n� veche �i citirea t�bli�elor de plumb ale str�mo�ilor no�tri ascunse �i �n prezent la Institutul de Arheologie din Bucure�ti pot afirma c� Densu�ianu, prin inteligen��, intui�ie �i o munc� de rob, i-a dep�it pe to�i istoricii cu preten�ii �i mult venin �n gu�� iar ideile lui s�nt �n cea mai mare parte corecte! La scurt timp de la apari�ia lucr�rii, Vaticanul s-a uitat str�mb la ea �i a interzis-o fiindc� c� nu d�dea bine la f�c�tura fariseilor ce au fost sprijini�i de vechii greci �i latini �n ac�iunea de confiscare a religiei ge�ilor pentru binele �i ve�nica lor pomenire! Cred c� �i lucrarea lui T. Antonescu a fost �ngropat� �n uitare pentru c� speciali�tii nu se puteau compromite cit�nd scrieri interzise sau condamnabile dup� antereele papist�e�ti sau mioritice. Faptul c� lucrarea lui Densu�ianu a fost desconsiderat� de c�tre pretin�ii profe�i ai neamului, se datoreaz� �n cea mai mare m�sur� acestei sec�turi a istoriografiei rom�ne numit� V. P�rvan, care din invidie �i ur� f�r� margini a spus numai minciuni despre ideile lui Densu�ianu iar toate alega�iile le-a pus �n mistificatoarea Getica unde spune la p. 7: ,,� Nicolae Densu�ianu scrie romanul s�u fantastic Dacia preistoric�, plin de mitologie �i de filologie absurd�, care la apari�ia sa(postum�: 1913) de�teapt� o admira�ie �i un entuziasm nem�rginit printre diletan�ii rom�ni �n arheologie�. Densu�ianu a scris mai multe c�r�i despre �nceputurile feudalismului rom�nesc care au fost considerate de c�tre aceea�i speciali�ti, de o probitate profesional� f�r� cusur! Dacia preistoric� avea �ns� un mare cusur, spunea un adev�r distrug�tor ce le rupea g�tul latini�tilor! Dar du�mani �i mai s�lbatici au fost istoricii comuni�ti ie�i�i din clocitoarea lui Roller care prin anii 1965 se g�ndeau s� ard� aceast� lucrare la fel cum doreau s� fac� �i cu t�bli�ele de plumb! �i totu�i pentru aceste monstruozit��i criminale nimeni nu tu�e�te, nimeni nu are dureri de cap de parc� absurdul a pogor�t din min�ile ,,celeste� ale acestor canalii �n M�rlania, �ara tuturor f�r�delegilor! Identitatea noastr� de rom�ni autohtoni pe aceste meleaguri, a fost ap�rat� cu mult� vigoare de c�teva condeie ce trebuie amintite aici �i numite at�t de c�tre prieteni c�t �i de c�tre du�mani ,,ideologii rom�nismului�! Eudoxiu Hurmuzachi(1812-1874) s-a n�scut �n apropiere de Cern�u�i dintr-o familie de boieri moldoveni iar studiile le-a f�cut la Viena. Bun cunosc�tor al limbii germane �i a limbilor clasice, toat� via�a �i-a dedicat-o adun�rii de documente pe propria cheltuial� care dovedesc istoria noastr� pe aceste p�m�nturi. �n anul 1872, la propunerea lui A.T. Laurian, pre�edintele Societ��ii Academice Rom�ne, E. Hurmuzachi este primit ca membru. Moare la 10 februarie 1874, la v�rsta de 62 de ani. �n luna noiembrie a anului 1874 documentele str�nse �n casa p�rinteasc� din Bucovina, ajung cu peripe�ii la Bucure�ti, constituind fondul principal al istoriografie noastre. Din aceste documente s-au publicat 45 de volume p�n� �n anul 1942(12 volume Slavici, 10 N. Iorga, 6 volume N. Densu�ianu, 4 volume I. Nistor) iar din lucrarea de istorie scris� de el Fragmente, Eminescu a tradus cam o treime. �n anul 1974 UNESCO a inclus pe E. Hurmuzachi printre figurile de seam� ale culturii rom�ne cu merite remarcabile �n istoriografia Europei centrale. �n prezent ,,patrio�ii rom�ni�, pentru a avea merite, se bulucesc s� fie stipendia�i de serviciile secrete din afar� ce doresc s� fim str�ini �n propria �ar�! Gheorghe Hurmuzachi, fratele lui Eudoxiu, scria �n 1865 c�tre Asocia�ia Na�ional� din Arad: ,,Limba rom�n�, scump� mo�tenire de la str�bunii no�tri, a ajuns prin �ntunericul secolelor, prin vijeliile trecutului, dup� at�tea lupte cu hunii �i cu avarii, cu turcii �i cu t�tarii, omogen�, una �i nedesp�r�it� p�n� la noi, �n secolul XlX carele se m�ndre�te a fi �naintat mai mult cultura rom�nilor dec�t to�i premerg�torii s�i. �i tocmai noi am fi acei care am voi s� izbim �n unitatea limbii, care am voi s� sugrum�m m�ndria �i m�ng�ierea noastr�, simbolul m�re� al unit��ii poporului rom�n? Credem c� nu se va afla rom�n bun �i fiu sincer al na�iunii care s� nu cheme bl�st�mul asupra b�rba�ilor care vor putea �i nu vor voi a contribui spre a se del�tura dezbinarea amenin��toare �n s�nul limbii materne�! Cinste acestei spi�e de rom�ni cura�i. B. P. Ha�deu(1834-1907), n�scut �n �inutul L�pu�nei, pe malul drept al Nistrului, istoric �i lingvist a scris numeroase studii �mpotriva celor ce doreau s� ne prezinte ca s�lbaticii Europei sau scursura imperiului roman. Contemporanii l-au privit cu suspiciune �i chiar dispre� pentru c� �i punea pe to�i �n buzunar �n domeniul lingvisticii iar inteligen�a lui nu l�sa niciodat� loc prostiei. M. Eminescu(1850-1889), n�scut la Ipote�ti � Boto�ani este cea mai sclipitoare minte a neamului nostru, a luptat cu o putere neobi�nuit� �mpotriva tuturor lichelelor �i lep�d�turilor care au pus st�p�nire pe �ar� dup� Unirea Principatelor �i au transformat-o �ntr-un cuib de t�lhari. Acuza�iile de conservator �i du�man al progresului aduse lui de c�tre ciocoii liberali s�nt gratuite, fiindc� el a militat pentru un progres cump�tat baz�ndu-se pe resursele noastre de materii prime �i f�cut �n interesul poporului rom�n iar nu un progres realizat de dragul progresului numai �n folosul celor ce controlau �i jefuiau �ara! Ceea ce demasca el ca un adev�rat jaf asupra poporului rom�n, s-a repetat �i dup� executarea lui Ceau�escu - �n numele acelora�i principii - de c�tre cei care l-au slujit pe tiranul comunist! Gazet�ria marelui poet este la fel de important� ca poeziile unde descoperim cu uimire cuno�tin�ele ample din domeniul istoric, lingvistic, statistic, economic, al psihologiei de grup �i altele. Pentru c� nu vroia s� fie mai milos cu liftele pr�d�toare din Rom�nia acelor vremuri a�a cum a fost sf�tuit de multe ori, de�in�torii puterii l-au asasinat iar dup� aproape 20 de ani de la moarte, min�i sifilitice au lansat povestea c� poetul ar fi murit de sifilis! Ura ciocoimii liberale �mpotriva marelui g�nditor a dus la ,,uitarea� �ntregii scrieri gazet�re�ti iar dup� ocuparea Rom�niei de c�tre armata bol�evic�, aceast� du�m�nie a fost preluat� de sec�turile cazare �i astfel toat� gazet�ria a fost interzise dup� anul 1947 la fel ca multe poezii! N. Iorga(1872-1940), n�scut la Boto�ani, este cel mai mare istoric al nostru. A contestat cu argumente curentul latinist sus�in�nd c� dacii nu au disp�rut dup� cucerirea Daciei de c�tre romani �i au r�mas locului dup� retragerea cuceritorului iar limba vorbit� de rom�ni are un puternic strat venit din limba dac�. A avut rela�ii �ncordate cu to�i latini�tii �i traci�tii precum �i cu politicienii amici ai acestor lichele. A fost asasinat de fanaticii legionari! Nechifor Crainic, ideologul autotohniei rom�nilor, �n guvernul mare�alului Antonescu a ocupat func�ia de ministru la Ministerul Propagandei unde a creat un adev�rat program de combatere a comunismului propagat de bol�evici �i de canaliile lor din �ar�. Pentru aceasta, dup� ce Rom�nia a fost ocupat� de trupele sovietice, a fost c�utat ca iarba de leac de c�tre cazarii bol�evici, st�p�nii de atunci ai ��rii sub patronajul trupelor cotropitoare. S-a bucurat de protec�ia lui Petru Groza �i P�tr�canu, st�nd ascuns �n Ardeal la un fost student de-al s�u. �n vara anului 1947 P�tr�canu i-a promis c� guvernul va da o lege privind o nou� �ncadrare juridic� a crimele de r�zboi �i el se va putea ap�ra �n instan�� spun�ndu-i c� se poate preda poli�iei. Cumnatul lui P�tr�canu, avocatul Pandrea, s-a angajat s� �l apere la proces. Dar a aflat de strategia lui P�tr�canu monstrul cazar � Ana Pauker, �i banda ei criminal� � legea a fost blocat�, Nechifor Crainic a fost t�r�t prin pu�c�rii p�n� �n anul 1962 f�r� a fi fost judecat �i condamnat vreodat�, iar dup� aceast� dat� a fost folosit de comuni�ti pentru a lovi �n emigran�ii rom�ni care �i criticau. Avocatul Pandrea care o ap�rase pe Ana Pauker �n anul 1936 la Craiova �n procesul privind atentatul s�v�r�it de sec�tura comunist� �n Senatul Rom�niei �n anul 1920, a f�cut ani grei de pu�c�rie! Vedem cu surprindere, c� cele trei curente privind originea limbii �i a poporului rom�n � latinist, tracist �i slavist � s�nt aduse din str�in�tate de c�tre rom�ni sminti�i sau lichele prip�ite pe la noi �i au avut (dar au �i �n prezent) ca scop �nstr�inarea neamului mioritic de la firea lui fireasc� �i de la tradi�iile lui astfel ca orice t�r�tur� s�-�i poat� �terge picioarele mizere de obrazul nostru! Pentru a dovedi c� toat� mas-media ne supune unui proces abominabil de �ndobitocire, amintesc faptul c� zi �i noapte ni se prezint� ca modele numai curve aduse de pe marginea str�zii, idio�i, lichele, violatori, politicieni cu min�ile �nt�rziate, manipulatori, mi�ei, dar niciodat� oamenii de valoare ce ar putea punea um�rul la prop�irea neamului fiind o cale de urmat �i pentru al�ii. Din mul�imea acestor rom�ni adev�ra�i �inu�i �ntr-un anonimat total, amintesc doar dou� nume, foarte cunoscute �i respectate �n str�in�tate dar aproape necunoscute �i blamate acas�, adic� �n Rom�nia: muzicianul de excep�ie Gheorghe Zamfir �i caricaturistul nepereche �tefan Popa Popa�s. S� amintesc �i cum s-au folosit du�manii no�tri de nebunia latinist� ce sus�ine c� dup� exterminarea dacilor �i repopularea provinciei cu coloni din tot imperiul roman(nu cu italici!) �n decurs de c�teva sute de ani s-a format poporul rom�n �n Dacia traian� � adic� Ardealul care este leag�nul acestui neam? Amalgamul etnic adus din tot imperiul s-a dezvoltat �ntr-un popor distinct, vorbitor de o latin� popular� ce a cucerit mai �nt�i pe to�i locuitorii din Ardeal, apoi s-a rev�rsat peste mun�i �n Moldova �i �ara Rom�neasc� pe care le-au luat �n st�p�nire. Te �ntrebi plin de uimire, oare aceste teritorii de peste mun�i nu erau locuite sau popoarele cotropite de rom�ni au fost supuse unui puternic proces de dezna�ionalizare? Cum nebunilor nu le trebuie minte, tot a�a latrini�tii no�tri ne-au pus pe tav� celor ce doreau numai r�u s� ne fac�. Teoria panslavismului asupra rom�nilor se sprijin� tocmai pe aceast� inep�ie � c� rom�nii un popor str�in, de pr�d�tori � ar fi cucerit popula�iile b�tina�e formate din moldoveni, valahi �i ardeleni amesteca�i cu slavi �i chiar slaviza�i, deci este un stat multina�ional de cuceritori care trebuie desfiin�at. Dogma a fost �mbr��i�at� de PCR la 1921, care numai rom�n nu era iar �n prezent este v�nturat� de ,,industria�ii holocaustului� �n frunte cu Ellie Wiesel. De aceea mozaicii spun c� au fost pe plaiurile mioritice mult �naintea noastr�, odat� cu ocuparea roman� f�c�nd parte din aceste trupe de st�p�ni, iar noi rom�nii am ap�rut ca popor �n secolele X-Xl! Trebuie la nesf�r�it s� tr�im �n aceast� minciun� a latinit��ii adus� de aiurea de indivizi care s-au g�ndit numai la c�tigul �i sminteala lor f�r� a c�nt�ri �i ce rezult� din aceast� ac�iune �i cu parul ne-au b�gat �n cap t�mpenia la zeci de genera�ii? Eu am f�cut un pas mare pe drumul dezrobirii spirituale a poporului rumun dar trebuie continuat cu: - accesul liber la t�bli�ele de plumb aflate la Institutul de Arheologie din Bucure�ti, cele de la m�n�stirea Sinaia �i alte dovezi arheologice cu scriere getic� din �ar�. - analizarea arheologic� �i spiritual� a urmelor l�sate de neamurile noastre care s-au r�zle�it �n cele patru z�ri. - efectuarea de copii sau fotografii dup� t�bli�ele de plumb descoperite �n Bulgaria, Anglia(Salisbury), t�bli�ele sacre din aur ale orficilor �i cele de plumb care au circulat �n secolele ll-lV al erei cre�tine, �n imperiul roman fiind considerate cu puteri magice �i care s�nt �n num�r important prin muzeele Europei. - cump�rarea sau copierea electronic� a celor 20 de c�r�i despre eseni scrise de rom�nul maghiarizat Edmont Bordeaux-Szekeley �i The Origin of Christianity precum �i altora legate de istoria noastr� vechi �i traducerea lor �n limba rom�n� pentru a se putea reconstitui vechea cultura str�mo�easc�. - scrierea adev�ratei istorii a �inuturilor noastre �i a poporului mioritic �ncep�nd cu mileniul Vl �.e.n. p�n� la desc�lecarea voievozilor �i formarea statelor feudale rom�ne�ti. Asemenea munc� poate fi f�cut� numai de oameni care nu au prejudec��i, s�nt sinceri cu sine �i curajo�i, fiind plini de generozitate. |
|
CIPRIOTU 1445 mesaje Membru din: 9/11/2008 Oras: Odorheiul Secuiesc |
Postat pe: 5 Noiembrie 2010, ora 00:57
Daaaaaaaa,Daaaaaaaaaaaaaa,Adevarat.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
CIPRIOTU 1445 mesaje Membru din: 9/11/2008 Oras: Odorheiul Secuiesc |
Postat pe: 5 Noiembrie 2010, ora 01:04
De la: viostup, la data 2010-11-04 20:12:48Stiut este ca atunci cand nu avem ARGUMENTE, recurgem la un comportament brutal,injuraturi,jigniri . Placile originale au fost din aur ,dar ,acelea originale din aur au fost vandute si s-a construit din banii ,de pe ele paremise un palat pentru coroana romaniei ,ele au fost copiate din plumb si din acestea au fost furate si vandute ,se gasesc si in America ,bulgaria si alte tari. |
|
|
|