Info

Romania leaganul civilizatiei europene!

Toate forumurile Politica

Suma medie pe care romĂ˘nii o cheltuie anual pe cadouri

CĂ˘t de mult te poate ajuta la gÄtit un robot de bucÄtÄrie

Tratamentul laser Ă®n stomatologia pediatricÄ - ce afecČ›iuni dentare poate...

Topicul anterior | Topicul urmator

Pagini: << 5 6 7 8 9 10 11 >> Sari la pagina:

Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:40 De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21 De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat! VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...! Mi-a luat o postare a mea, si a pus-o la el, acest profesor. Sint studii care arata ca genetic populatia Europei este modificata doar in proportie de 10% de popoarele din Asia. La asta ma refer. Iar alte 10 % sint modificari genetice. Si acest 20% este de 40000 de ani. Ca modificare. Cind spui de un blond cu ochi albastrii ca e ungur, e o aberatie. Si nu noi rominii spunem ca ungurii sint romini, ci ei insista ca sint atit de multi. Acum de curind se confrunta cei din autoritatile locale cu acest fenomen de romini cu nume unguresti. Care culmea sint mai ....unguri decit ungurii.......ca si comportare. Aceste informatii le am de citiva ani, cu genetica, iar cu numele unguresc, am din familie. Si nu am cum sa urasc ungurii fiindca am in familie unguri. O verisoara jumate unguroaica. Sint oameni veseli, joviali si prietenosi. Dar pina la injuraturi la adresa natiei mele. Adrian Păunescu Din nou, Dacii liberi Noi n-am avut nevoie Să luam adeverinţe Că vieţuim acasă, În patrie la noi, Am fost şi vom rămâne De-a pururi dacii liberi Şi iubitori de pace, Şi vrednici de război. La Sarmisegetuza, La focuri, cu Zamolxe, Şi stelele din ceruri Din sânge ni se rup. Nu ne-au învins romanii Şi-am râs de toţi barbarii Strigând la ei cu steagul Făcut din cap de lup. Această dăm de ştire, De sub pământul nostru, Urmaşilor în care Reinviem acum. Femeile iubindu-şi Să nască dacii liberi Spre răzbunarea noastră Pe cel din urmă drum. Numiţi şi ţara noastră Cu numele ei dacic Iubiţi pe nou veniţii După atâţia ani, Dar veşnic ţineţi minte Că peste dacii liberi Au tot călcat invazii Şi altfel de romani. Noi am rămas în glie Şi devenim pădure, Şi devenim recolte, Să vă hrănim pe voi, Şi temelia ţării S-o întărim cu oase Şi iubitori de pace, Şi vrednici de război. Cu tot ce năzăreşte Din firea noastră veche, Dăm Romelor de ştire, Prin ierburi murmurind, Că numai oboseală Ne-a aşezat sub scoarţă, Dar dacă e nevoie Ne vom scula oricând.

nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:49 De la: Tramp, la data 2010-11-01 15:40:46 De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21 De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat! VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...! Mi-a luat o postare a mea, si a pus-o la el, acest profesor. Sint studii care arata ca genetic populatia Europei este modificata doar in proportie de 10% de popoarele din Asia. La asta ma refer. Iar alte 10 % sint modificari genetice. Si acest 20% este de 40000 de ani. Ca modificare. Cind spui de un blond cu ochi albastrii ca e ungur, e o aberatie. Si nu noi rominii spunem ca ungurii sint romini, ci ei insista ca sint atit de multi. Acum de curind se confrunta cei din autoritatile locale cu acest fenomen de romini cu nume unguresti. Care culmea sint mai ....unguri decit ungurii.......ca si comportare. Aceste informatii le am de citiva ani, cu genetica, iar cu numele unguresc, am din familie. Si nu am cum sa urasc ungurii fiindca am in familie unguri. O verisoara jumate unguroaica. Sint oameni veseli, joviali si prietenosi. Dar pina la injuraturi la adresa natiei mele. Adrian Păunescu Din nou, Dacii liberi Noi n-am avut nevoie Să luam adeverinţe Că vieţuim acasă, În patrie la noi, Am fost şi vom rămâne De-a pururi dacii liberi Şi iubitori de pace, Şi vrednici de război. La Sarmisegetuza, La focuri, cu Zamolxe, Şi stelele din ceruri Din sânge ni se rup. Nu ne-au învins romanii Şi-am râs de toţi barbarii Strigând la ei cu steagul Făcut din cap de lup. Această dăm de ştire, De sub pământul nostru, Urmaşilor în care Reinviem acum. Femeile iubindu-şi Să nască dacii liberi Spre răzbunarea noastră Pe cel din urmă drum. Numiţi şi ţara noastră Cu numele ei dacic Iubiţi pe nou veniţii După atâţia ani, Dar veşnic ţineţi minte Că peste dacii liberi Au tot călcat invazii Şi altfel de romani. Noi am rămas în glie Şi devenim pădure, Şi devenim recolte, Să vă hrănim pe voi, Şi temelia ţării S-o întărim cu oase Şi iubitori de pace, Şi vrednici de război. Cu tot ce năzăreşte Din firea noastră veche, Dăm Romelor de ştire, Prin ierburi murmurind, Că numai oboseală Ne-a aşezat sub scoarţă, Dar dacă e nevoie Ne vom scula oricând. Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:54 Mihai Eminescu Rugăciunea unui dac Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viaţă dătător, Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate şi totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată, Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi: Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi? El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii Şi din noian de ape puteri au dat scânteii, El zeilor dă suflet şi lumii fericire, El este-al omenimei izvor de mântuire: Sus inimile voastre! Cântare aduceţi-i, El este moartea morţii şi învierea vieţii! Şi el îmi dete ochii să văd lumina zilei, Şi inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Şi-n glas purtat de cântec simţii duiosu-i viers, Şi tot pe lângă-acestea cerşesc înc-un adaos: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă, S-asculte orice gură, ce-ar vrea ca să mă râdă, Puteri să puie-n braţul ce-ar sta să mă ucidă, Ş-acela între oameni devină cel întâi Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi. Gonit de toată lumea prin anii mei să trec, Pân' ce-oi simţi că ochiu-mi de lacrime e sec, Că-n orice om din lume un duşman mi se naşte, C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaşte, Că chinul şi durerea simţirea-mi a-mpietrit-o, Că pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o - Când ura cea mai crudă mi s-a părea amor... Poate-oi uita durerea-mi şi voi putea să mor. Străin şi făr' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în uliţă l-arunce, Ş-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să asmuţe câinii, ca inima-mi s-o rumpă, Iar celui ce cu pietre mă va izbi în faţă, Îndură-te, stăpâne, şi dă-i pe veci viaţă! Astfel numai, Părinte, eu pot să-ţi mulţumesc Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc. Să cer a tale daruri, genunchi şi frunte nu plec, Spre ură şi blestemuri aş vrea să te înduplec, Să simt că de suflarea-ţi suflarea mea se curmă Şi-n stingerea eternă dispar fără de urmă! Raporteaza abuz de limbaj
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:58 Vasile Lexandri Dan, căpitan de plai (XV secol) Frunză verde de mălai; Cine merge sus la rai? Merge Dan, şoiman de plai, C-a ucis el mulţi duşmani, Un vizir şi patru hani. Frunză verde lemn de brad, Cine merge jos în iad? Merg tătarii lui Murad, C-au ucis în zi de mai Pe Dan, căpitan de plai! (Fragm. de cântec poporal) I Bătrânul Dan trăieşte ca şoimul singuratic În peştera de stâncă, pe-un munte păduratic, Privind cu veselie cum soarele răsare, Dând viaţă luminoasă cu-o caldă sărutare, Privind cu jale lungă cum soarele apune... Aşa şi el apus-a din zile mari şi bune! Vechi pustnic, rămas singur din timpul său afară, Ca pe un gol de munte o stâncă solitară, Dincolo din morminte el trist acum priveşte O tainică fantasmă ce-n zare s-adânceşte, Fantasma drăgălaşă a verdei tinereţi Ce fuge de răsuflul geroasei bătrâneţi, Şi zice: "Timpul rece apasă-umărul meu Şi cât m-afund în zile, tot simt că e mai greu! O! lege-a nimicirii, o! lege nemiloasă! Când, când s-a toci oare a vremii lungă coasă!" Apoi el pleacă fruntea şi cade în visare, Iar munţii, albi ca dânsul, se-nclină-n depărtare. Ai timpilor eroici imagine augustă, Pe când era el tânăr, lumea-i părea îngustă Pentru bine, şi largă, prea largă pentru rău! El ar fi vrut-o bună ca bunul Dumnezeu. Deci îi plăcea să-nfrunte cu dalba-i vitejie Pe cei care prin lume purtau bici de urgie, Şi mult iubea când ţara stiga: "La luptă, Dane!" Să vânture ca pleava oştirile duşmane. Atunci a lui mânie ca trăsnetul era, În patru mari hotare tuna şi fulgera, Iar ţara dormea-n pace pe timpii cei mai răi Cât Dan veghea-n picioare la căpătâiul ei. Ades el pleca singur prin codri fioroşi, În care luceau noaptea oţeluri şi ochi roşi, Şi dacă murgu-i sprinten da-n lături sforăind, Viteazul cu blândeţe îl dezmierda grăind: "N-aibi grijă, măi şoimane! eu am şi duc cu mine O vrajă rea de duşmani şi bună pentru tine". Şi murgu-şi lua calea în linişte deplină Prin codri fără drumuri şi fără de lumină. Iar vulturii carpatici cu zborul îndrăzneţ Făceau un cortegi falnic eroului drumeţ. Încrederea-nfloreşte în inimile mari! II Bătrânul Dan ascultă grăind doi vechi stejari Crescuţi dintr-o tulpină pe culmea cea de munte Ş-având ca o coroană un secol pe-a lor frunte. "O! frate, zice unul, un vânt în miez de noapte Adusu-mi-a din vale lung vaiet, triste şoapte!... E sabie în ţară! au năvălit tătarii! Ş-acum în bălţi de sânge îşi joacă armăsarii!" "Aşa! răspunde altul, colo în depărtare Zărit-am astă-noapte pe cer lumină mare! Ard satele române! ard holdele-n câmpii! Ard codrii!... Sub robie cad fete şi copii. Şi-n fumul ce se nalţă cu larme zgomotoase Zbor suflete gonite din trupuri sângeroase!" Bătrânul Dan aude, suspină şi nu crede! Dar iată că pe ceruri din patru părţi el vede Trecând un stol de vulturi urmaţi de uli gramadă, Atraşi în orizonturi de-a morţii rece pradă. Un fulger se aprinde în ochii lui pe loc. "La luptă, Dane! ţara-i în jar, ţara-i în foc!" Bătrânul Dan desprinde un paloş vechi din cui, Şi paloşul luceşte voios în mâna lui. Bătrânul Dan pe sânu-i apasă a lui mână Şi simte că tot bate o inimă română. El zice cu mândrie, nălţând privirea-n sus: 'Pe inimă şi paloş rugina nu s-a pus. O! Doamne, Doamne sfinte, mai dă-mi zile de trai Pân' ce-oi strivi toţi lupii, toţi şerpii de pe plai! Fă tu să-mi pară numai atunci paloşul greu, Când inima-nceta-va să bată-n pieptul meu, Ş-atunci inima numai de-a bate să încete Când voi culca sub tărnă a duşmanilor cete!" Apoi el strânge chinga pe zdravenele-i şale, Îşi face-o cruce, pleacă şi se coboară-n vale. III În scurtele răstimpuri când soarele declină Şi noaptea-şi pune stema feerică, stelină, E un moment de pace în care, neoprit, Se pierde doru-n umbra amurgului mâhnit. Atunci zăreşte ochiul minunile din basme, Acele legioane de tainice fantasme Care-ntre zi şi noapte apar în loc oprite Cu mantii lungi şi albe de-a lungul învelite. Aşa apare-n şesuri măreţul om de munte, Călcând cu paşi gigantici pe urme mai mărunte! Nu ştiu de el copacii tineri, crescuţi pe maluri, Dar râul îl cunoaşte şi scade-a sale valuri, Să treacă înainte viteazul Dan la luptă. Şi astfel tot el pasă pe cale ne-ntreruptă Pân' ce soseşte-n seară la casa lui Ursan. Om aspru care doarme culcat pe-un buzdugan, Ursan, pletos ca zimbrul, cu pieptul gros şi lat, Cu bratul de bărbat, cu pumnul apăsat, E scurt la grai, năprasnic, la chip întunecos. El e de peste Milcov pribeag misterios. Toţi care ştiu de dânsul spun multe, dar şoptind, Şi cale de o zare îl ocolesc grăbind, Deşi-i place să crească sirepe herghelii, Răzlete pe întinsul câmpiilor pustii. Pe vremea lui, sub ochii lui Ştefan, domn cel mare, Intrând în duşmani singur ca vieru-n stuhul tare, A prins pe hanul Mârza din fugă cu arcanul; Iar Ştefan, de la dânsul în schimb luând pe hanul, I-a zis: "Ursane frate! să-ţi faci ochirea roată, Şi cât îi vedea zare, a ta să fie toată!"* De-atunci el stă de pază în mijlocul câmpiei Şi nime nu s-atinge de zmeii hergheliei. Drumeţul intră, zice: "Bine-am găsit, Ursane!..." Un aspru glas răspunde: "Bine-ai venit, moş Dane! Ce vânt te-aduse-aice?" "Vânt rău şi de jelire! Ne calc' păgânii, frate, şi ţara-i la pieire!" Ursan tresare, geme, s-aprinde-n gândul său. Dan zice: "De pe munte venit-am să te ieu, Să mergem". "Dar! să mergem!" adaugă Ursan Şi mult cu drag priveşte grozavu-i buzdugan. Apoi un corn apucă şi buciumă în vânt. IV Deodată se aude un tropot pe pământ, Un tropot de copite, potop rotopitor! Ursan cu al său oaspe în fund, spre soare, cată, Şi văd sub cerul luciu, în zarea-nflăcărată, Zburând o herghelie de armăsari zmeioşi, Cu coamele în vânturi, cu ochii scânteioşi, Şi-nfiorând câmpia de-o aspră nechezare. Un voinicel în floare, pe-un alb fugar călare, Îi mână c-un harapnic ce-n urma lor pocneşte Şi ca un şarpe negru prin aer se-nvârteşte. Ursan le-aţine calea şi caii stau în loc. Apoi către voinicul ce poartă busuioc El zice: "Fulgo! prinde-mi pe murgul cel ţintat, Moş Dan şi eu la Nistru ne ducem pe luptat!" "Dar eu, întreabă Fulga, eu să nu-mi cerc puterea?" "Tu să rămâi aice ca să-mi păzeşti averea." Frumos odor e Fulga! şi naltă-i e făptura! Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura, Şi părul său de aur în creţi lungi se lasă Ca pe strujanul verde un caier de mătase. El are glas puternic în gură rumeoară Şi mers cu legănare de gingaşă fecioară. Oricine-1 vede-n soare cu pelita lui albă, Purtând la brâu un paloş şi pe grumaji o salbă, Se-ntreabă: ce să fie, fecior de zmeu, ori fată? Iar când pe sub altiţa cămăşii înfirată Zăreşte la lumină doi crini ieşiţi în undă, Doi pui în neastâmpăr de lebădă rotundă, Răpit de dor, el cade pe gânduri câte-un an!... Voinicul e viteaza copilă-a lui Ursan. Ea intră-n herghelie cu pasul îndrăzneţ Şi merge drept la murgul sălbatic şi răzleţ, Zicând lui Dan ce-n treacăt îi dă povătuiele: "Moş Dane! tu cu-a tale şi eu cu ale mele!" Sirepul o zăreşte, ridică narea-n vânt, Încruntă ochiul, bate copita de pământ, Zburleşte coama, saltă, în lături se izbeşte; Dar Fulga zvârle laţul, de gât îl arcăneşte Şi repede ca gândul, s-aruncă uşurel, Îi pune mâna-n coamă şi-ncalecă pe el. Gemând, el sare-n aer pe patru-a lui picioare, Azvârle, se frământă, se spumegă-n sudoare Şi-n zbor plecând deodată, nebun de groază, murgul S-afundă-n largul spaţiu şi spintecă amurgul... Dar când steluţa lunii apare viu la lume, Copila se întoarce cu murgul alb de spume Şi zice: "Iată calul! El ştie-acum de frâu Ca paloşul de mijloc şi mijlocul de brâu." Ursan cu drag răspunde: "Aibi parte de noroc!" Apoi cu Dan bătrânul, arzând de mare foc, Încalecă şi-n umbră dispar ca într-un nor... Iar Fulga-i urmăreşte cu sufletul în dor. V E noaptea înstelată, e caldă, liniştită! Se pare că din ceruri pe lumea adormită Pluteşte-o lină, dulce, divină îndurare, Dar ea nu poate stinge avântul de turbare Ce duce călăreţii pe-ntinderea pustie, Precum doi spectri gemeni mânaţi de-o vijelie. Ei zbor tăcuţi sub ochii stelutelor trezite În orizontul negru ce-i soarbe şi-i înghite. S-afund mereu în taina nopţii; dar gândul lor De mult e cu tătarii în luptă de omor. Oţintă de lumină prin umbră viu înoată. Ea creşte, se înaltă pe zare ca o roată Şi umple de văpaie cereştile abisuri. Păduri, movile, râuri apar căzute-n visuri, Dar leul de la munte şi vierul de pe vale Nu văd prin vis de sânge decât Moldova-n jale. "E roşie luna!" zice din doi cel mai bătrân. "E luna însetată de sânge de păgân!" Răspunde cel mai aspru... Şi puii lor de zmei Se duc trăgând doi spectri de umbră după ei. Se duc vârtej ca gândul plecat în pribegie, Se duc pân' ce-a lor umbră întinsă pe câmpie Le trece înainte şi pân' ce se lovesc În ochi cu faptul zilei... Atunce se opresc. Şi iată-i pe o culme nocturnii călători, Lucind sub cerul palid în mantie de zori! Ei lasă jos pe coastă să pască armăsarii Şi stau privind în vale cum fac pârjol tătarii. Cinci sate ard în flăcări pe câmp, şi fumul lor Se-ntinde ca o apă, pluteşte ca un nor De-a lung pe şesul umed, şi zboară sus în aer, Ducând cu el un vuiet de larmă şi de vaier. Prin fum se zăresc umbre fuginde, rătăcite, Copii mărunţi, şi mame, şi fete despletite, Şi cai scăpaţi în fugă, şi câini, şi boi în turme, Goniţi de tătărimea ce calcă pe-a lor urme. Ici, colo, se văd cete în luptă încleştate, Mişcări de braţe goale în aer ridicate, Luciri de arme crunte pătate roş cu sânge Pe care-o rază vie din soare se răsfrânge. Apoi din vreme-n vreme o ceaţă luptătoare Se-mprăştie cu grabă, lăsând cadavre-n soare! Iar lângă Nistru, multa urdie tătărească Năprasnic se ucide cu gloata românească. Dan zice: "Măi Ursane! acolo e de noi! Acolo râde moartea în crâncenul război. Acolo să dăm proaşcă, sub ochiul cel de sus, Tu dinspre faptul zilei, şi eu dinspre apus, Şi cale să deschidem prin aprigul duşman... La lucru-acum, fârtate! la lucru, măi Ursan!" "Amin şi Doamne-ajută!" Ursan voios răspunde, Şi-n gloată fiecare ca viforul pătrunde. VI Ursan năval' s-aruncă în neagra tătărime, Croind o pârte largă prin deasa ei mulţime. Sub mână-i buzduganul, unealtă de pieire, Ca un balaur face în juru-i o rotire, Un cerc de moarte-n care amar de cine-i prins Sărmanu-nchide ochii şi soarele-i s-a stins! În lături, înainte, în urmă-i totul moare! Zbor creierii din tidve sub ghioaga zdrobitoare, Şi-n urmă, şi-mprejuru-i, şi-n lături semănate Zac sute de cadavre cu capete sfărmate. Şi astfel ne-mpăcatul Ursan mereu lucrează, Şi spre apus prin sânge mereu înaintează. Ca dânsul, Dan bătrânul, erou întinerit, Tot vine după paloş spre mândrul răsărit. El intră şi se-ndeasă în gloata tremurândă Ca junghiul cel de moarte în inima plăpândă, Şi paloşu-i ce luce ca fulger de urgie Tot cade-n dreapta,-n stânga şi taie-n carne vie... Fug toţi şi pier din cale-i!... El strigă: "Steie faţă Cui place vitejia, cui s-a urât de viaţă!" Dar nime nu-ndrăzneşte la glasu-i să apară, Căci el se-naintează precum un stâlp de pară, Şi cine-1 vede falnic, aprins, cu fruntea sus, Îi pare că alt soare se-nalţă din apus. Şi astfel ambii oaspeţi ai morţii ne-mpăcate Cosesc la vieţi în floare pe straturi sângerate Ş-ajung ei faţă-n faţă prin apriga furtună, Şi armele lor ude cruciş le împreună. "Noroc pe, Ursane!" "Şi pe, tot noroc!" Dar n-a sfârşit cuvântul Ursan şi cade-n loc, Străpuns de o săgeată ce-i intră-n piept adânc. El scapă buzduganul, se pleacă pe oblânc Şi greu se prăbuşeşte c-un geamăt de pe cal. Tătarii ca zăvozii pe dânsul dau năval'! "În lături, litfe!" strigă la ei viteazul Dan, Punându-se de pază la capul lui Ursan. Cu calu-n mâna stângă, cu pala-n mâna dreaptă, Ameninţând cu ochii tătarii, mi-i aşteaptă Precum aşteaptă zimbrul de lupi înconjurat Să-i zvârle cu-a lui coarne pe câmpul spăimântat. Dar nici gândesc păgânii să deie piept cu el, Căci paloşu-i năprasnic e vultur de oţel. Retraşi în jur deoparte, nemernici, sperieţi, Ei scot din a lor arcuri un vifor de săgeţi, Şi Dan, lovit în coaste, şopteşte cu oftare: "Ursane, pentru tine de-acum nu e scăpare!" Zicând, el cade-aproape, se sprijină-ntr-o mână Şi paloşul lui ţine în loc ceaţa păgână. O! Dane căpitane! puterile-ţi slăbesc Şi norii pe deasupră-ţi trecând se învârtesc. Tu mori! şi tătărimea s-apropie de tine! Dar iată din pustiuri un alb vârtej că vine Şi trece prin urdie ca printr-un lan de grâu. E un voinic călare pe-un cal ce n-are frâu, Voinic, în brâu cu paloş şi pe grumaz cu salbă. E Fulga, ce apare ca o fantasmă albă Şi grabnic pe-al ei tată răpeşte din grămadă, Apoi cu el dispare ca şoimul cu-a sa pradă. "Alah!" răcnesc tătarii cătând cu groază-n urmă... Dar ce văd ei deodată, căci glasul lor se curmă? Ei văd curgând pe dealuri arcaşii din Orhei Ce vin cu-o falcă-n ceruri, aprinşi ca nişte zmei! Un lung fior de spaimă pătrunde într-o clipă Prin deasa tătărime ce-i gata de risipă, Şi toţi pe loc la fugă plec iute, se duc orbi, Cum pleacă din câmpie un nor întins de corbi. Amar e de răzleţul ce-n urma lor rămâne! Şi cade, mic sau mare, pe mâinile române! În faţă cu românul nu-i milă, nu-i iertare, Nici chiar în sân de mamă nu poate-avea scăpare. O ştiu de mult tătarii, o ştiu de la bătrâni Şi fug, nevrând s-asculte de şefi, de-ai lor stăpâni Tot omul vede moartea ş-aleargă-nspăimântat. Cel viu uită şi lasă pe mortul ne-ngropat Şi făr-a-ntoarce capul se duce-orice păgân, Că-n umbra fiecărui s-avântă un român! Iar hanu-şi smulge barba, îşi rupe şalul verde Privind urdia-ntreagă în clipă cum se pierde. Sub ochii lui în lacrimi, pe câmpul cel de lupte Apar grămezi de leşuri, grămezi de arme rupte, De cai ucişi, de care, de corturi risipite, Şi tuiurile oastei de oaste părăsite! O! pas cumplit al soartei! Tot ce-i era de fală, Cai, steaguri, cete mândre, strălucitoare arme, Clădiri de visuri nalte, magie triumfală, A fost de-ajuns o clipă ca totul să se darme! VII Ghirai a trecut Nistrul înot pe calul său, Luând pe Dan rănitul ca pradă şi trofeu. El merge de se-nchide în cortu-i, umilit, Precum un lup din codri ce-a fost de câini gonit. Trei zile, trei nopţi hanul nu gustă-n suflet pace. Întins ca un cadavru jos pe covor el zace, Dar când revine, palid, din lunga-i desperare, În ochii lui trec fulgeri de crudă răzbunare. El strigă să-i aducă sub cort pe Dan bătrânul. Deşi cuprins de lanţuri, măreţ intră românul! "Ghiaur! zice tătarul cu inima haină, Ce simte firul ierbii când coasa e vecină?" "Ea pleacă fruntea-n pace, răspunde căpitanul, Căci are să renască mai fragedă la anul!" Ghirai cade pe gânduri, lăsându-şi capu-n piept, Şi, îmblânzindu-şi glasul: "O! Dan, om înţelept! Te ştiu de mult pe tine, cunosc al tău renume Din graiul plin de lacrimi orfanilor din lume. Pe mulţi tătari cuprins-ai de-ai morţii reci fiori! Acum îţi veni rândul şi ţie ca să mori. Priveşte! lângă uşă călăul te pândeşte Cu ştreangul şi cu pala ce-n mână-i zângăneşte. Un semn, şi capu-ţi zboară la câini şi la vulturi, Şi suiletu-ţi se pierde în lumea de ghiauri. Dar însă îmi fac milă de ani şi de-a ta minte, Gândind la bătrâneţea ce-apasă-al meu părinte, Şi vreau, cu daruri multe, pe tine-a te ierta De vrei tu să te lepezi acum de legea ta!" Creştinul Dan, bătrânul cu suflet luminos, Înalţă-a lui statură şi zice maiestos: "Ceahlăul sub furtună nu scade muşuroi! Eu, Dan, sub vântul soartei să scad păgân nu voi. Deci, nu-mi convine viaţa mişelnic câştigată, Nici pata fărdelegii în fruntea mea săpată. Ruşinea-i o rugină pe-o armă de viteaz, Un vierme ce mănâncă albeaţa din obraz. Cui place să roşească, roşească... eu nu vreu Nici pată pe-a mea armă, nici pe obrazul meu. Alb am trăit un secol pe plaiul strămoşesc Şi vreau cu faţa albă senin să mă sfârşesc, Ca după-o viaţă lungă, ferită de ruşine, Mormântul meu să fie curat şi alb ca mine! Aşa m-a deprins Ştefan, uşoară ţărna-i fie! La trai fără mustrare şi fără prihănie. Nu-mi trebuie-a ta milă, nu vreau a tale daruri. Tu îmi întinzi o cupă mult plină de amaruri, Departe ea de mine!... mai drept e ca să mor!... Iar dacă ai tu cuget şi-ţi pasă de-al meu dor, Ghirai, mă lasă, lasă în ora morţii grele Să mai sărut o dată pământul ţării mele!" Uimit, Ghirai se scoală, cu mâna lui desface Unealta de robie sub care leul zace, Cumplitul lanţ ce-l leagă cu strânse noduri sute, Şi zice grabnic: "Tată, ia calul meu şi du-te!" Bătrânul Dan ferice se duce, Nistrul trece, Şi-n aerul Moldovei se umilă pieptu-i rece, Şi inima lui creşte, şi ochii-i plini de jale Cu drag privesc prin lacrimi podoaba ţării sale. Sărmanu-ngenunchează pe iarba ce străluce, Îşi pleacă fruntea albă, smerit îşi face cruce Şi pentru totdeauna sărută ca pe-o moaşte Pământul ce tresare şi care-1 recunoaşte... Apoi el se întoarce la hanul, intră-n cort, Suspină, şovăieşte şi, palid, cade mort! Iar hanul, lung privindu-1, rosteşte cu durere: "O! Dan viteaz, ferice ca tine care piere, Având o viaţă verde în timpul tinereţii Şi albă ca zapada în iarna bătrâneţii!..." Raporteaza abuz de limbaj

CIPRIOTU 1445 mesaje Membru din: 9/11/2008 Oras: Odorheiul Secuiesc	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 18:55 De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:49:10 De la: Tramp, la data 2010-11-01 15:40:46 De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21 De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat! VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...! Mi-a luat o postare a mea, si a pus-o la el, acest profesor. Sint studii care arata ca genetic populatia Europei este modificata doar in proportie de 10% de popoarele din Asia. La asta ma refer. Iar alte 10 % sint modificari genetice. Si acest 20% este de 40000 de ani. Ca modificare. Cind spui de un blond cu ochi albastrii ca e ungur, e o aberatie. Si nu noi rominii spunem ca ungurii sint romini, ci ei insista ca sint atit de multi. Acum de curind se confrunta cei din autoritatile locale cu acest fenomen de romini cu nume unguresti. Care culmea sint mai ....unguri decit ungurii.......ca si comportare. Aceste informatii le am de citiva ani, cu genetica, iar cu numele unguresc, am din familie. Si nu am cum sa urasc ungurii fiindca am in familie unguri. O verisoara jumate unguroaica. Sint oameni veseli, joviali si prietenosi. Dar pina la injuraturi la adresa natiei mele. Adrian Păunescu Din nou, Dacii liberi Noi n-am avut nevoie Să luam adeverinţe Că vieţuim acasă, În patrie la noi, Am fost şi vom rămâne De-a pururi dacii liberi Şi iubitori de pace, Şi vrednici de război. La Sarmisegetuza, La focuri, cu Zamolxe, Şi stelele din ceruri Din sânge ni se rup. Nu ne-au învins romanii Şi-am râs de toţi barbarii Strigând la ei cu steagul Făcut din cap de lup. Această dăm de ştire, De sub pământul nostru, Urmaşilor în care Reinviem acum. Femeile iubindu-şi Să nască dacii liberi Spre răzbunarea noastră Pe cel din urmă drum. Numiţi şi ţara noastră Cu numele ei dacic Iubiţi pe nou veniţii După atâţia ani, Dar veşnic ţineţi minte Că peste dacii liberi Au tot călcat invazii Şi altfel de romani. Noi am rămas în glie Şi devenim pădure, Şi devenim recolte, Să vă hrănim pe voi, Şi temelia ţării S-o întărim cu oase Şi iubitori de pace, Şi vrednici de război. Cu tot ce năzăreşte Din firea noastră veche, Dăm Romelor de ştire, Prin ierburi murmurind, Că numai oboseală Ne-a aşezat sub scoarţă, Dar dacă e nevoie Ne vom scula oricând.
CIPRIOTU 1445 mesaje Membru din: 9/11/2008 Oras: Odorheiul Secuiesc	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 18:57 De la: TEPARUL, la data 2010-11-01 18:55:40 De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:49:10 De la: Tramp, la data 2010-11-01 15:40:46 De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21 De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat! VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...! Mi-a luat o postare a mea, si a pus-o la el, acest profesor. Sint studii care arata ca genetic populatia Europei este modificata doar in proportie de 10% de popoarele din Asia. La asta ma refer. Iar alte 10 % sint modificari genetice. Si acest 20% este de 40000 de ani. Ca modificare. Cind spui de un blond cu ochi albastrii ca e ungur, e o aberatie. Si nu noi rominii spunem ca ungurii sint romini, ci ei insista ca sint atit de multi. Acum de curind se confrunta cei din autoritatile locale cu acest fenomen de romini cu nume unguresti. Care culmea sint mai ....unguri decit ungurii.......ca si comportare. Aceste informatii le am de citiva ani, cu genetica, iar cu numele unguresc, am din familie. Si nu am cum sa urasc ungurii fiindca am in familie unguri. O verisoara jumate unguroaica. Sint oameni veseli, joviali si prietenosi. Dar pina la injuraturi la adresa natiei mele. Adrian Păunescu Din nou, Dacii liberi Noi n-am avut nevoie Să luam adeverinţe Că vieţuim acasă, În patrie la noi, Am fost şi vom rămâne De-a pururi dacii liberi Şi iubitori de pace, Şi vrednici de război. La Sarmisegetuza, La focuri, cu Zamolxe, Şi stelele din ceruri Din sânge ni se rup. Nu ne-au învins romanii Şi-am râs de toţi barbarii Strigând la ei cu steagul Făcut din cap de lup. Această dăm de ştire, De sub pământul nostru, Urmaşilor în care Reinviem acum. Femeile iubindu-şi Să nască dacii liberi Spre răzbunarea noastră Pe cel din urmă drum. Numiţi şi ţara noastră Cu numele ei dacic Iubiţi pe nou veniţii După atâţia ani, Dar veşnic ţineţi minte Că peste dacii liberi Au tot călcat invazii Şi altfel de romani. Noi am rămas în glie Şi devenim pădure, Şi devenim recolte, Să vă hrănim pe voi, Şi temelia ţării S-o întărim cu oase Şi iubitori de pace, Şi vrednici de război. Cu tot ce năzăreşte Din firea noastră veche, Dăm Romelor de ştire, Prin ierburi murmurind, Că numai oboseală Ne-a aşezat sub scoarţă, Dar dacă e nevoie Ne vom scula oricând.
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 20:37 Ma bucur ca acest topic s-a animat ca prin farmec dupa o lunga apatie.Postarile pe care le-am facut in pagina 8 sunt citate de pe situl d-lui Constantin Olariu Arimin ,caruia ii multumesc pentru cercetarile facute si concluziile afisate pe situl sau.Faptul ca a pus si un pic de suflet in concluziile trase si a folosit uneori un limbaj colorat este de inteles la un roman suparat ca i s-a furat istoria neamului,dar cred ca nu-l avantajeaza.Cand tratezi subiecte atat de importante si in egala masura atat de sensibile este bine sa ai o atitudine neutra,sa relatezi doar faptele,mai ales cand acestea pot avea un impact atat de hotarator intr-un domeniu framantat ca istoria Europei. Consider ca dl. C.Olariu Arimin s-a documentat temeinic si am fost surprins sa descopar in lucrarea sa materiale de care nu aflasem pana acum .De aceea am decis sa=mi iau libertatea sa postez materialele mentionate pe acest topic.Asi fi foarte fericit daca cei cativa domni, care lanseaza in mod obisnuit perdele de fum pe acest topic pentru a impinge disputa in derizoriu ,ar fi capabili sa se ridice cativa milimetri peste nivelul jalnic la care se situeaza si sa combata scrierile si concluziile acestui domn cu argumente logice,credibile,documentate si nepresarate cu injurii marlanesti. Contributia mea a fost limitata la a face copy/paste asupra materialelor postate.Dar cred ca mi-am asumat o responsabilitate cand am hotarat ca aceste materiale merita sa intre in circuitul acestui topic ,pentru a fi supuse atentiei si ,eventual,dezbaterii,de catre romanii onesti care urmaresc acest topic. Raporteaza abuz de limbaj

profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 20:53 Nu știu de ce sunteți niște naționaliști înrăiți ? De cum spun un adevăr săriți de gâtul meu....chiar credeți că pe mine nu mă doare imbecilitățile ce se produc în țara mea ? Greșit , fals mă doare dar nespunând lucrurile ce realizezi...și vai că a zis țla care este plecat din țară... Proștilor uite asta am luat din ziar....Ce părere aveți ....ASTA ESTE ROMÂNIA NOASTRĂ...STRICATĂ PÂNĂ ÎN MĂDUVA OAELOR:: Iată citataul Ce vrea Vantu de la şeful statului: Dacă era băiat deştept, venea la supt p…, îmi sugea p… frumos, spunea sărut mâna pentru masă EVZ a intrat în posesia unor noi interceptări din dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu, cel brusc îmbolnăvit de inimă. Dosarul omului de afaceri cuprinde stenogramele unor discuţii cu preşedintele PSD, Mircea Geoană, dar şi convorbiri cu persoane din trustul lui Sorin Ovidiu Vîntu: Cătălin Popa, Bogdan Chireac, Cornel Nistorescu şi Stelian Tănase. În ziua de 29-10-2009, Sorin Ovidiu îl contactează pe Cătălin Popa (director Realitatea TV): „POPA CĂTĂLIN: Am făcut un carton şi am spus că aceleaşi ONG-uri, în 2004 l-au susţinut pe candidatul Traian Băsescu. S.O.VÎNTU: Foarte bine, f… în gură să-i f… Deci s-au isterizat ăia. POPA: Mamă, sunt cu nervii pe pereţi. S.O.VÎNTU: Excepţional, excepţional. POPA: Adevărul e că e fără precedent, că toată societatea civilă, că astea sunt cele mai importante voci în momentul de faţă şi cele mai importante ONG-uri din România, şi nu au mai văzut în mandatul lui Băsescu niciodată aşa ceva. Dar ştii care este şocul? S.O.VÎNTU: Ă? POPA: Liderii celor două partide de opoziţie nu vor să facă declaraţii pe tema asta. S.O.VÎNTU: De ce? POPA: De boi. Adică răspunsul meu e clar. De boi. S.O.VÎNTU: Cred că fac bine, tati. POPA: Eu nu cred. S.O.VÎNTU: Dacă îmi permiţi, totuşi, rărirea parlamentarilor este o chestie foarte populară printre cetăţenii imbecili ai acestei ţări. POPA: Da, dar nu despre asta e vorba. S.O.VÎNTU: Ba da, pentru că acolo este prefaudarea alegerilor. Se referă strict la referendum şi referendumul este o chestie gingaşă. Ei au ieşit deja cu declaraţii că susţin micşorarea numărului de parlamentari. CĂTĂLIN POPA: Da şi asta poate să spună şi acum, ”Susţinem în continuare referendumul, haideţi să-l programăm între tururile de scrutin”. S.O.VÎNTU: Da. O să mă gândesc. Să vorbesc cu MIRCEA şi cu CRIN să văd de ce nu preiau mesajul. Nu ştiu. M-a luat prin surprindere cu treaba asta. …………………………………………………………………………………………………………………………….. CĂTĂLIN POPA: Da. O să stăm să documentăm deşi mă ardeau mâinile să ieşim repede cu el, dar nu putem pentru că sunt lucruri foarte grave. S.O.VÎNTU: Sunt grave, nu? CĂTĂLIN POPA: Da. S.O.VÎNTU: Aşa tati, aşa băiatul lui tata. F… în gură să-l f… Hai că vin şi eu acasă să pun umărul (râde – n.n.). CĂTĂLIN POPA: (râde – n.n.). Da. S.O.VÎNTU: Rar mi se întâmplă, fără mişto CĂTĂ, să mă mobilizez cum m-am mobilizat de data asta. CĂTĂLIN POPA: Da. Am simţit şi eu pe alocuri. S.O.VÎNTU: Rar mi se întâmplă. Mi-am scos oştile regulate din cazărmi, nici măcar pe scandalul FNI nu mi-am scos armata regulat. Am lucrat numai cu ostaşii. CĂTĂLIN POPA: (râde – n.n.). S.O.VÎNTU: Da. De data asta… multă prostime, dat fiind faptul că poporul ăsta s-a tâmpit de-a dreptul, prostimea asta încă ţine cu imbecilul şi trebuie să-i degajăm prostimea. CĂTĂLIN POPA: Da. S.O.VÎNTU: I-o degajăm f… în gură să-l f… Hai, te pup! Pa! CĂTĂLIN POPA. Drum bun! Pa!”. “Suspendarea a fost făcută ca urmare a alianţelor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru că mi-a deschis dosarul cu Banca Agricolă” În ziua de 24-11-2009, Sorin Ovidiu Vântu este contactat de jurnalistul Bogdan Chirieac. (urmeaza ) Raporteaza abuz de limbaj sunt un tip timid,nu vrei să mă cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....

profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:02 “CHIRIEAC BOGDAN: Aşa e. Absolut! Tot mă aşteptam, domnule, totuşi o mişcare… A avut pe parcursul a cinci ani, hai să spunem pe parcursul a patru ani, cu excepţia erorii grave pe care a făcut-o când a fost suspendat şi care apoi a întors-o în favoarea lui, putem să-i spunem lui Florin adevărul, nu ? S.O.VÎNTU: Da, evident. CHIRIEAC: Adică dintr-un c… imens în care se afla, de era luat cu pietre, l-ai adus din nou la 75%, de necrezut, dându-i un balon de oxigen la mijlocul mandatului, ce n-a avut nimeni. S.O.VÎNTU: Măi şi ca să spunem până la capăt, suspendarea a fost făcută ca urmare a alianţelor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru că mi-a deschis dosarul cu Banca Agricolă. CHIRIEAC: Da. S.O.VÎNTU: Şi am vrut să-i dau o lecţie, dar nu până la capăt. CHIRIEAC: Da, ştiu şi acest aspect. S.O.VÎNTU: Da, bătrânelule.” Într-o discuție cu Mircea Geoană: “V-aş ruga totuşi să mă notaţi în catastifele istoriei” În ziua de 06.12.2009, la ora 18:24, Sorin Ovidiu Vîntu este contactat de Mircea Geoană. “SORIN OVIDIU VÎNTU: Alo! MIRCEA GEOANĂ: Bună! Ce faci? Iartă-mă, n-am auzit telefonul, că eram într-o zonă mai proastă. SORIN OVIDIU VÎNTU: Domnul meu, nicio problemă! Vreau să fiu primul român care vă adresează urarea de: Felicitări, domnule preşedinte al României! MIRCEA GEOANĂ: Doamne ajută! Ce cifre ai? SORIN OVIDIU VÎNTU: Domnule preşedinte al României, sunt primul român care v-a spus astfel. V-aş ruga, totuşi, să mă notaţi în catastifele istoriei. MIRCEA GEOANĂ: Am notat. Deja sunt cu pixul în mână. (Râd amândoi.)” “Cea mai mare tâmpenie care a făcut-o imbecilul ăsta (Traian Băsescu- n.r.) este că m-a ales pe mine ţintă” În ziua de 30-11-2009, Sorin Ovidiu Vântu îl contactează pe Sergiu Toader, șeful Realitatea TV: S.O.VÂNTU: Cred că cea mai mare tâmpenie care a făcut-o imbecilul ăsta este că m-a ales pe mine ţintă, încă de acum un an de zile. Era băiat deştept, venea la supt p…, îmi sugea p… frumos, spunea sărut mâna pentru masă şi cu asta basta. Că loviturile mari, boul dracu’, nu cu presa i le-am dat ci cu capacitatea mea de combinaţii şi de joc. SERGIU TOADER: Naşpa! Acum trebuie să ne pregătim să-l omorâm pe Geoană (râde – n.n.). S.O.VÂNTU: Dar este elementar, dragă WATSON (râde – n.n.). Păi, presa trăieşte din sânge, f…, puroaie, de unde trăieşte presa?! Din fapte pozitive?! Ce dracu’! Da, dragă Sergiu”. Într-o convorbire cu Stelian Tănase: “Tot pentru Realitatea lucrezi şi acolo (TVR – n.r.), că noi ne distribuim” În ziua de 04.12.2009 Sorin Ovidiu Vîntu ia legătura cu Stelian Tănase: STELIAN TĂNASE: Am şi eu o întrebare la tine, delicată. SORIN OVIDIU VÎNTU: Te rog. STELIAN TĂNASE : M-a invitat Televiziunea Română să mă duc duminică, la ora 09.00, la ei, la anunţarea rezultatelor. SORIN OVIDIU VÎNTU: Mi se pare normal. STELIAN TĂNASE: TVR1. Nu, problema este să nu te superi tu sau Realitatea să-mi zică…, pentru că Realitatea nu ne-a făcut nicio invitaţie, să ştii. SORIN OVIDIU VÎNTU: Nu, dar chiar dacă ţi-ar fi făcut şi probabil că urma să-ţi facă, televiziunea publică e o chestie de prestigiu. STELIAN TĂNASE: OK. Deci, tu eşti în temă şi nu eşti în dezacord cu ideea asta. ……………………………………………………………………………………………… SORIN OVIDIU VÎNTU: Mi se pare o chestie de mare prestigiu, tot pentru Realitatea lucrezi şi acolo. STELIAN TĂNASE: Bine. Păi am să spun să scrie acolo Realizator Realitatea. SORIN OVIDIU VÎNTU: Tot pentru Realitatea lucrezi şi acolo, că noi ne distribuim.” Despre dosarul ALRO și acuzaţiile procurorului Ciprian Nastasiu, unul dintre scandalurile din campania electorală din 2009 În ziua de 04.12.2009, Sorin Ovidiu Vîntu ia legătura cu Cornel Nistorescu: CORNEL NISTORESCU: Ai auzit cu povestea cu ALRO care e pe site-uri acuma? SORIN OVIDIU VÎNTU: Nu am auzit. CORNEL NISTORESCU: E poveste cu afacerile cu energie pentru… în care e băgată Elena Udrea şi cu ăştia şi cu psihologul Stolojan. SORIN OVIDIU VÎNTU: Aşa… CORNEL NISTORESCU: Povesteşte Nastasiu. Şi ăştia de la Realitatea o au şi nu vor s-o dea. Şi caseta este de două zile la Realitatea, cu lucruri mult mai complicate. Şi Popa a refuzat să o dea. Ţi-a spus? SORIN OVIDIU VÎNTU: Dar nu-şi asumă…, ştiu, tati, dar nu-şi asumă, zii să-i spun, scriitorul cărţii, am uitat cum îl cheamă. CORNEL NISTORESCU: Ba îşi asumă, cum să nu! SORIN OVIDIU VÎNTU: Ei, dacă îţi spun că nu-şi asumă… Că m-a întrebat Cătălin. Uite, avem aşa, aşa. Şi am spus bă, dacă îşi asumă autorul cărţii interviul şi cu Nastasiu, daţi-i drumul. Dacă nu, ăştia se întorc mâine şi spun că au făcut o glumă. Şi nici unul din cei doi nu au vrut să confirme, nu au vrut să-şi asume. De-aia nu am dat pe Realitatea. CORNEL NISTORESCU: Da, dar e imagine video cu ăla care declară chestia asta. SORIN OVIDIU VÎNTU: Măi, tati, nu ai înţeles, am făcut o glumă, domnule, ne-am jucat între noi! Poate să apară orice. Trebuia cei doi să confirme la telefon, nici unul nu a confirmat, nu şi-a asumat, pardon. Ăla, tu îţi asumi interviul? Tu îţi asumi declaraţia? Ăsta voia 50 000 euro să-şi asume aia. Dă-te-n moaşă-ta! Nu pot să dau bani pe aşa ceva. Nu că e vorba de 50 000, dar nu pot să dau bani, că după aia încep alte poveşti. “ Sorin Ovidu Vîntu despre caseta în care Traian Băsescu ar lovi un copil: “Da, măi, e trucată” Preşedintele Traian Băsescu a fost acuzat că ar fi lovit un copil în campania electorală din 2004, potrivit unui filmuleţ care a provocat un scandal în campania de la finalul anului trecut. În ziua de 30.11.2009, Sorin Ovidiu Vîntu vorbeşte cu Sergiu Toader, şeful Realitatea TV. “S.O.VîNTU: De ce crezi că e atât de disperat? E disperat că ştie că pierde. SERGIU TOADER: Măi, dar e fantastic cum… deci incredibil… Ăsta cu caseta a jucat un rol important şi chiar dacă 44 cred că e trucată, îşi păstrează opţiunea de vot, nu? S.O.VÎNTU: Da tati, da. Adică pe români îi doar în p…, ei s-au presetat deja. SERGIU TOADER: Da, am înţeles. S.O.VÎNTU: Da măi, e trucată şi du-te în p… mă-tii că tot nu te votez. Alegătorii lui: “Da, măi, e adevărat, i-a dat o labă şi unde dă BĂSESCU, creşte”, vorba imbecilului ăla de Macovei. SERGIU TOADER: Da, corect. S.O.VÎNTU: Asta e treaba. Adică eu cred că este… îţi arată toată treaba asta faptul că (înjură – n.n.) cu mogulul nu te joci.” sunt un tip timid,nu vrei să mă cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:15 Sorin Ovidiu Vîntu către Dan Ioan Popescu: “Îmi dai mie Ministerul de Finanţe sau ţi-l iei tu?” În ziua de 06.12.2009, SORIN OVIDIU VÎNTU este contactat de Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Economiei în guvernul Adrian Năstase: S.O.VÎNTU: Salut, Dane! DAN: Salut, prietene. Dă-mi şi mie cam cum stăm pe la ora 6. S.O.VÎNTU: Aşa. Îmi dai mie Ministerul de Finanţe sau ţi-l iei tu? Apărarea o iei tu sau o iau eu? DAN: Eu aş vrea la Apărare, pe cuvântul meu. S.O.VÎNTU: Auzi, eu am glumit, nu vreau absolut nimic. Da, tati, aţi câştigat.“ Sorin Ovidiu Vîntu către jurnalistul Corina Drăgotescu: “Să nu te transformi într-un agent de intoxicare al lor” În ziua de 07.12.2009, SORIN OVIDIU VÎNTU o contactează pe Corina Drăgotescu,iar la finalul convorbirii. S. O. VÎNTU: Să nu te transformi într-un agent de intoxicare al lor. CORINA DRĂGOTESCU: Nu! Nu, nu, nu! S. O. VÎNTU: Asta era ceea ce vroiam să te rog! CORINA DRĂGOTESCU: Categoric nu! Categoric nu! S. O. VÎNTU: Asta era ce… CORINA DRĂGOTESCU: Acuma urcă operatorul cu colega de la Social, filmează tabelul să şi-l asume. Eu nu-mi asum nimic. Dacă dă imaginea, ca să vadă, mă rog, să fie… S. O. VÎNTU: Deci, nu te transforma într-un agent! Nu te transforma într-un agent de manipulare al lorCORINA DRĂGOTESCU: Bine.” “Judecătorii ăştia sunt speriaţi de mine” În ziua de 09.12.2009, Sorin Ovidiu Vîntu este contactat de Cozmin Guşă. S.O. VÎNTU: Da, Cozmin. COSMIN GUŞĂ: Ce faci, Sorinache? S.O. VÎNTU: Te pup. Ce să fac, mă, mi-am rezolvat o parte din treburile personale, nu vezi, procese, dosare penale, interdicţii, tot felul de chestii. A trebuit să iau şi nişte măsuri urgente pe business şi de acum gata, mă...……………………………………………………………………………………………. S.O. VÎNTU: L-am sunat şi pe Mircea în seara asta, mă întâlnesc mâine cu el şi public, public, f… în gură să-i f…. Mi-ai văzut interviul din HotNews? …………………………………………………………………………………………………………………….. S.O. VÎNTU: asta este treaba, am vrut să liniştesc oamenii. Se aruncase pe piaţă puternic de tot că Patriciu a cumpărat realitatea, dar la maniera făcută de căcat. Cosmin Guşă: Ştiu, ştiu, cum a mai făcut Patriciu de două ori. ……………………………………………………………………………………………… S.O. VÎNTU: Şi au făcut-o că ei se gândesc că procurorii, judecătorii ăştia sunt speriaţi de mine şi, dacă se aude că nu mai am Realitatea, o să procedeze cum procedează cu cârnăţarii pe care-i prind la schimb de valută. Deci, nu Patriciu a aruncat-o de data asta. De-aia am, şi fost eu în interviu lăudându-mă cu banii mei că, de obicei, după cum bine ştii, n-o fac.” Despre Emil Boc: “E un tiripici simpatic” În ziua de 06.03.2010, Sorin Ovidiu Vîntu ia legătura cu Sergiu Toader, şeful Realitatea TV. “S.O.VÎNTU: Ăsta este modul de abordare corect, pe care trebuie să-l adoptăm. Ei au transformat-o iarăşi într-o cauză, dar nu e o cauză personală. Te rog să mă crezi că mie, mititelul Boc mi-e simpatic. Ai cuvântul meu de onoare, e un tiripici simpatic. Mă amuză dorinţa lui de a arăta că se bate pe burtă cu oamenii, că a făcut la viaţa lui de toate, că a băut şi palincă, a făcut şi tâmplărie, s-a dus şi cu caprele… S. TOADER: … a condus aia, cum îi zice, fanfara… S.O. VÎNTU: A condus şi fanfara… Mă amuză omuleţul, mi-e simpatic. Ai cuvântul meu de onoare, dacă am vreo chestie personală cu el sau cu vreunul dintre miniştrii cabinetului lui. Este o chestie, vorba americanului, just business. Dacă în locul lui Boc ar fi fost Mugur Isărescu, acelaşi tratament l-ar fi avut. Înţelegi, Sergiu? S. TOADER: Da. S. O. VÎNTU: La fel îl f… pe Mugur Isărescu, fără să clipesc, cu toate că ştii ce respect am pentru acel individ. Dacă interesele mele de business ar fi cerut-o, nu stăteam pe gânduri, Isărescu caca, e rău, dacă aste mi-ar fi adus două puncte de rating. Corect sau nu e corect? S. TOADER: E corect, da. S. O. VÎNTU: Ăsta e jocul. Şi, neavând nimic personal, derapajele pe care le fac băieţii ăştia sunt inadmisibile. S. TOADER: Da. sunt un tip timid,nu vrei să mă cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:23 S. O. VÎNTU: Asta e tot. Băi, nu suntem în război, proştilor! Lucrăm calm, cu metodă, şi atunci e şi mai puternică treaba, tati, când lucrezi calm, cu metodă. S. TOADER: Da, pentru că devine mult mai credibil, corect. S. O. VÎNTU: Ştii s-o faci? S. TOADER: Da. S. O. VÎNTU: M-ai înţeles, bătrâne? S. TOADER: Da. S. O. VÎNTU: Ăsta este jocul, n-am nevoie de istericale, n-am nevoie de derapaje. Am nevoie doar de creier, eu acum lucrez strict cu creierul, nu lucrez cu patimă. Dacă în timpul războiului cu Băsescu am pus şi patimă, a fost o chestie personală, acum nu mai este, acum este o chestie strictamente de afaceri. Trebuie să am rating ca să-mi iau bani din piaţă. Punct şi nimic altceva. S. TOADER: Corect. S. O. VÎNTU: Că trebuie să hrănesc o armată de câteva mii de oameni, simplu ca bună ziua, nimic personal. S. TOADER: O facem… armata aia… o să rămânem, cum se numeau, pâlcuri. O să rămânem cete şi pâlcuri. S. O. VÎNTU: Nu, o să rămânem o structură mult mai mică, dar extrem de bine organizată şi extrem de eficientă. La ce i-a folosit lui Geoană că a avut sub curul lui toată România, aproape? Băsescu a avut o grupare mică, dar a dracului de bine organizată. ……………………………………………………………………………………………………………………………… S. O. VÎNTU: Nu, acum îmi construiesc o organizaţie care să răspundă intereselor mele de business, businessul meu fiind doar media. Deci, practic, răspunde şi intereselor ei. Că nu vede drumul, să fie sănătoasă, îl văd eu şi pe ăla merg. ……………………………………………………………………………………………………………………………… Despre Realitatea TV: “Astăzi am nevoie de o organizaţie să răspundă comenzilor mele” S. TOADER: E corect. Pentru mine e important şi ce am construit eu la comanda ta. S. O. VÎNTU: Alo! N-ai înţeles! A fost o etapă. Eu nu-mi reproşez, băiatule, a fost o etapă. S. TOADER: OK. S. O. VÎNTU: A fost o etapă care a avut şi bune, şi rele. Fără discuţie! De-aia nu stau să fac o analiză pe ce a fost bun, ce a fost rău. Ştiu ce am nevoie astăzi, astăzi am nevoie de o organizaţie să răspundă Raporteaza abuz de limbaj sunt un tip timid,nu vrei să mă cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:23 comenzilor mele, ca la Audiul pe care îl am. Am dat de cheie, a pornit, am întors cheia pe stânga, s-a oprit. S. TOADER: Absolut! S. O. VÎNTU: De asta am nevoie. S. TOADER: Eu, când mă întorc, să ştii că lucrurile nu pot fi… Oamenii pot fi manipulaţi. Manevraţi, cu rezultate foarte nasoale. S. O. VÎNTU: Eu nu manipulez pe nimeni, oamenii trebuie să creadă ceea ce este: este organizaţia lui Vîntu şi răspunde la comanda lui Vîntu. S. TOADER: Asta vreau să le spun. S. O. VÎNTU: Corect. S. TOADER: Că, altfel nu ştiu cum se construieşte. S. O. VÎNTU: Dar nu vreau altceva, nu mă interesează, nu vreau să comunic o falsitate, adică: Băi, sunteţi liberi! S. TOADER: Nu, nu. S. O. VÎNTU: Nu sunteţi liberi, nene. Vă convine, lucraţi, nu vă convine, plecaţi, ce mare căcat! S. TOADER: Exact asta vroiam să-ţi spun, când mă întorc acolo, la butoane, asta trebuie să le spun oamenilor, pentru că mi-ai cerut să fac asta, asta fac, să-mi bag p… dacă nu. Într-adevăr, dacă ai nevoie de asta, îţi garantez, o să fie o construcţie beton, foarte eficientă. S. O. VÎNTU: Da, bătrâne, de asta am nevoie, de o construcţie foarte eficientă, să răspundă comenzilor economice la care este supusă. Nimic altceva. Asta încerc… În sfârşit, ne-am clarificat! Dar asta trebuie comunicat în clar, care vrei rămâi, care vrei, pleci. Eu nu vreau să manipulez, să prostesc pe nimeni, eu sunt foarte corect. În general, cu oamenii sunt corect. sunt un tip timid,nu vrei să mă cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:24 S. O. VÎNTU: Mâine, dacă fac o înţelegere cu Băsescu, Moşule, sunt cu tine, din momentul acela am dat ordin în organizaţie şi organizaţia este cu Băsescu. Punct. Fără abateri de genul fac înţelegere cu ăla şi mă trezesc două fete cinci castele. S. TOADER: Mhî. S. O. VÎNTU: Nu se poate aşa ceva. Nu ştiu dacă m-ai înţeles. S. TOADER: Ba da. Raporteaza abuz de limbaj sunt un tip timid,nu vrei să mă cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009	Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 08:40 De la: viostup, la data 2010-11-01 20:37:44Ma bucur ca acest topic s-a animat ca prin farmec dupa o lunga apatie.Postarile pe care le-am facut in pagina 8 sunt citate de pe situl d-lui Constantin Olariu Arimin ,caruia ii multumesc pentru cercetarile facute si concluziile afisate pe situl sau.Faptul ca a pus si un pic de suflet in concluziile trase si a folosit uneori un limbaj colorat este de inteles la un roman suparat ca i s-a furat istoria neamului,dar cred ca nu-l avantajeaza.Cand tratezi subiecte atat de importante si in egala masura atat de sensibile este bine sa ai o atitudine neutra,sa relatezi doar faptele,mai ales cand acestea pot avea un impact atat de hotarator intr-un domeniu framantat ca istoria Europei. Consider ca dl. C.Olariu Arimin s-a documentat temeinic si am fost surprins sa descopar in lucrarea sa materiale de care nu aflasem pana acum .De aceea am decis sa=mi iau libertatea sa postez materialele mentionate pe acest topic.Asi fi foarte fericit daca cei cativa domni, care lanseaza in mod obisnuit perdele de fum pe acest topic pentru a impinge disputa in derizoriu ,ar fi capabili sa se ridice cativa milimetri peste nivelul jalnic la care se situeaza si sa combata scrierile si concluziile acestui domn cu argumente logice,credibile,documentate si nepresarate cu injurii marlanesti. Contributia mea a fost limitata la a face copy/paste asupra materialelor postate.Dar cred ca mi-am asumat o responsabilitate cand am hotarat ca aceste materiale merita sa intre in circuitul acestui topic ,pentru a fi supuse atentiei si ,eventual,dezbaterii,de catre romanii onesti care urmaresc acest topic. Daca doriti o dezbatere pe marginea "istoriei" domnului Constantin Olariu atunci particip si eu cu placere. Nu o sa fie o dezbatere prea lunga, ci va spun direct esenta.Constantin Olariu este un mare bou, iar ce scrie el sunt SFuri nu istorie. .Este Pavel Corut versiunea 2.0., ala facand greseala sa spuna ca ce scrie el este de fapt fictiune.Olariu in schimb, pretinde ca este istorie, deci fanii lui chipurile studiaza istorie si se simt mai inteligenti si mai culti atunci cand ii citesc aberatiile. PS:Mai dezbatem domnule Viostup sau eu nu sunt roman onest deoarece am parerea asta despre Olariu ?... Raporteaza abuz de limbaj
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010	Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 09:20 De la: vaneamarin, la data 2010-11-02 08:40:54 De la: viostup, la data 2010-11-01 20:37:44Ma bucur ca acest topic s-a animat ca prin farmec dupa o lunga apatie.Postarile pe care le-am facut in pagina 8 sunt citate de pe situl d-lui Constantin Olariu Arimin ,caruia ii multumesc pentru cercetarile facute si concluziile afisate pe situl sau.Faptul ca a pus si un pic de suflet in concluziile trase si a folosit uneori un limbaj colorat este de inteles la un roman suparat ca i s-a furat istoria neamului,dar cred ca nu-l avantajeaza.Cand tratezi subiecte atat de importante si in egala masura atat de sensibile este bine sa ai o atitudine neutra,sa relatezi doar faptele,mai ales cand acestea pot avea un impact atat de hotarator intr-un domeniu framantat ca istoria Europei. Consider ca dl. C.Olariu Arimin s-a documentat temeinic si am fost surprins sa descopar in lucrarea sa materiale de care nu aflasem pana acum .De aceea am decis sa=mi iau libertatea sa postez materialele mentionate pe acest topic.Asi fi foarte fericit daca cei cativa domni, care lanseaza in mod obisnuit perdele de fum pe acest topic pentru a impinge disputa in derizoriu ,ar fi capabili sa se ridice cativa milimetri peste nivelul jalnic la care se situeaza si sa combata scrierile si concluziile acestui domn cu argumente logice,credibile,documentate si nepresarate cu injurii marlanesti. Contributia mea a fost limitata la a face copy/paste asupra materialelor postate.Dar cred ca mi-am asumat o responsabilitate cand am hotarat ca aceste materiale merita sa intre in circuitul acestui topic ,pentru a fi supuse atentiei si ,eventual,dezbaterii,de catre romanii onesti care urmaresc acest topic. Daca doriti o dezbatere pe marginea "istoriei" domnului Constantin Olariu atunci particip si eu cu placere. Nu o sa fie o dezbatere prea lunga, ci va spun direct esenta.Constantin Olariu este un mare bou, iar ce scrie el sunt SFuri nu istorie. .Este Pavel Corut versiunea 2.0., ala facand greseala sa spuna ca ce scrie el este de fapt fictiune.Olariu in schimb, pretinde ca este istorie, deci fanii lui chipurile studiaza istorie si se simt mai inteligenti si mai culti atunci cand ii citesc aberatiile. PS:Mai dezbatem domnule Viostup sau eu nu sunt roman onest deoarece am parerea asta despre Olariu ?... S-a inventat focul fara fum....................si scanteia invizibila Raporteaza abuz de limbaj
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 12:51 Pentru Vaneamarin: "C.Olariu e un bou." Iata un argument bine documentat.Nu este chiar o injuratura marlaneasca,dar nici nu concureaza o exprimare academica. Faptul ca Olariu s-a aventurat pe un teren alunecos si lipsit evident de informatii certe in ce priveste originea Mantuitorului,este treaba domniei sale.Am si eu destule rezerve asupra acestui subiect,dar constat ca sunt destui care aduc din ce in ce mai multe argumente privind nasterea religiei crestine. Ceea ce m-a frapat la dl.Olariu a fost bogatia izvoarelor istorice citate si interpretarea corecta a acestora. Majoritatea acestor izvoare au existat si pe vremea lui Parvan,precum si a altora de teapa lui,dar nu i-au convins sa le ia in serios si noi am ramas in istorie (in viziunea unora) niste trogloditi pripasiti de aiurea,traind in bordeie schiloade,fara nici o contributiea la dezvoltarea culturii si civilizatiei popoarelor Europei. Ce mai conteaza abundenta fara pereche pe glob a artefactelor datand din epoci stravechi pana in timpurile cele noi,tonele de aur in monede sau obiecte de arta furate de valurile de pradatori de-a lungul mileniilor,cu deosebire la cucerirea romana a Daciei,sau sub jugul maghiaro-austriac,furtul sau distrugerea sistematica pe teritoriul nostru sau din bibliotecile din toata Europa,din colectii,etc.,a oricaror referiri la fiintarea noastra din timpuri imemoriale pe aceste meleaguri (precum si pe altele,care nu ne mai apartin)? Pana si ce s-a gasit si a ramas ca prin minune pana azi la noi este adesea atribuit altora (cum ar fi tezaurul de la Pietroasa,dar si multe altele). Doresc ,domnule Vaneamarin,o dezbatere serioasa,documentata,la obiect si nu injuraturi si afirmatii aiurea,fara fundament. Convingerea mea ferma,pe baza a ceea ce am studiat de peste un an de zile, este ca inaintea civilizatiilor greaca si romana a existat o alta civilizatie,cea pelasga,de unde si-au tras seva cele greaca si romana. Noi suntem urmasii acestor pelasgi.Vor fi fost si altii,dar noi am mostenit teritoriul de unde au roit ei in toata lumea,locurile sfinte ale acestora,venerate si de egipteni,si de indieni si de multe alte popoare. Noi am mostenit limba ,portul,obiceiurile,miturile,legendele,naravurile acelor pelasgi.Deci noi nu suntem niste bastarzi ai istoriei,pripasiti de aiurea si care nu au nici un drept asupra acestor teritorii. Putem incepe cu materialul d-lui Olariu. Nu ma intereseaza sa blamez pe nimeni pentru ceea ce a facut sau n-a facut pentru istoria neamului.Dar nici nu voi lua in consideratie concluziile strambe ale unor incompetenti sau tradatori sau vanzatori de neam care ne-au etichetat de trogloditi ai istoriei,bastarzi fara strabuni,pripasiti de aiurea. Raporteaza abuz de limbaj
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 23:59 DAR şi noi suntem nişte proşti că ăştia şi Marinarul şi Lenuţa şi gaşc şi toţi mai sunt liberi.... Raporteaza abuz de limbaj sunt un tip timid,nu vrei să mă cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010 438 mesaje Membru din: 31/08/2010 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 3 Noiembrie 2010, ora 00:00 Poporul doarme...! Raporteaza abuz de limbaj sunt un tip timid,nu vrei să mă cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009	Postat pe: 3 Noiembrie 2010, ora 10:37 De la: viostup, la data 2010-11-02 12:51:17 Convingerea mea ferma,pe baza a ceea ce am studiat de peste un an de zile, este ca inaintea civilizatiilor greaca si romana a existat o alta civilizatie,cea pelasga,de unde si-au tras seva cele greaca si romana. Noi suntem urmasii acestor pelasgi.Vor fi fost si altii,dar noi am mostenit teritoriul de unde au roit ei in toata lumea,locurile sfinte ale acestora,venerate si de egipteni,si de indieni si de multe alte popoare. Noi am mostenit limba ,portul,obiceiurile,miturile,legendele,naravurile acelor pelasgi.Deci noi nu suntem niste bastarzi ai istoriei,pripasiti de aiurea si care nu au nici un drept asupra acestor teritorii. Cine a spus domnule Viostup ca suntem niste bastarzi ai istoriei pripasiti de aiurea si care nu au drepturi asupra acestui teritoriu ?Daca istoria nu este cea a lui Olariu, atunci inseamna ca suntem bastarzi si ca nu avem drepturi ?Pe ce logica ? Ce vreau eu sa va spun domnule Viostup este ca inteleg scopul pentru care Olariu fabrica istoria asta.Ce nu intelege el insa ,este faptul ca MINCIUNILE de acest gen dauneaza de fapt Romaniei si nu o ajuta deloc.Suntem un popor care avem drepturi pe acest teritoriu,fara sa fie nevoie sa recurgem la minciuni penibile prin care sa sutinem ca Isus a fost dac ,ca noi conduceam de fapt Imperiul Roman,ca latina se trage din limba stramosilor nostri ,sau ca am fost cel mai "bengos" (stiu ca nici cuvantul acesta nu este unul academic dar nici discutia despre scrierile lui Olariu nu are nimic academic in ea),mai vechi si mai civilizat popor din lume. Aceste lucruri sunt penibile si nu servesc decat eventual cuiva care vrea sa sustina ca romanii sunt tampiti,creduli ,amatori de pseudo-stiinta si ca mint de ingheata apele.Pe scurt porcariile lui Olariu dauneaza si Romaniei si Adevarului. Raporteaza abuz de limbaj
cristianvitu 732 mesaje Membru din: 6/05/2009 Oras: Ploiesti	Postat pe: 3 Noiembrie 2010, ora 20:53 ..atunci...unde este adevarul?..printre randuri?..randurile cui?..intreb fiindca nu stiu, nicidecum datorita unei oarecare malitiozitati. Raporteaza abuz de limbaj de omnia dubitandum
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010	Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 08:12 De la: cristianvitu, la data 2010-11-03 20:53:20..atunci...unde este adevarul?..printre randuri?..randurile cui?..intreb fiindca nu stiu, nicidecum datorita unei oarecare malitiozitati. Intrebati,intrecati,caci oricum........ nu o sa aflati Raporteaza abuz de limbaj
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 08:17 Domnule Vaneamarin, Eu nu sunt specialist in lingvistica,nici in istorie.Sunt pasionat de istorie.Am pregatire de nivel superior in alt domeniu,deci pot afirma cu certitudine ca atunci cand citesc o carte,pot intui mesajul pe care urmareste sa-l transmita.Daca nu ma lamuresc indeajuns,mai citesc o carte,ce trateaza acelasi subiect,si la nevoie citesc si altele,pana ma lamuresc.Adevarul este undeva,trebuie sa scotocesti dupa el. Internetul ofera azi utilizatorilor sai posibilitati nebanuite si de neimaginat pana de foarte curand.M-am trezit peste noapte ca am acces la o uriasa biblioteca,iar daca vreau pot sa comunic cu oameni de pe toate meridianele globului,pot intra pe situri nenumarate,pot schimba impresii si informatii cu persoane diverse,asa cum fac cu dv.acum. Realitatea se schimba cu viteza luminii.Iar informatia circula prin casele tuturor fara oprelisti,trebuie doar sa fii capabil sa discerni adevarul de minciuna,de intoxicare,fiindca se practica intoxicarea pe scara larga. In aceste conditii,nu trebuie sa fim surprinsi ca oameni de diverse profesii si cu diverse niveluri de pregatire abordeaza teme care pana nu demult erau apanajul exclusiv al specialistilor.Iar pe un topic asa cum este acesta sunt invitati sa posteze oameni de diverse profesii,de diverse pregatiri,dar cu o pasiune comuna:istoria neamului.Parerile lor nu au nimic cu pozitia oficiala a diverselor institutii sau a statului,pot fi cel mult un barometru a ceea ce simte si gandeste romanul intr-un domeniu sau altul. Deci nu cred ca aveti a va teme prea mult de soarta Romaniei in cazul in care o parere sau alta nu coincide cu “adevarurile” ce se doresc absolute,de necontestat si de necomentat,stabilite de personagii ca V.Parvan,N.Djuvara si altii. Urmaresc de ceva vreme dezbaterile pe tema istoriei neamului,in special istoria foarte veche,precum si cele legate de originile si vechimea limbii romane.Cu o viteza uluitoare apar si se articuleaza teorii noi,excelent argumentate,bazate pe izvoare istorice care existau si in trecut,dar n-au fost luate in considerare sau au fost interpretate tendentios,precum si pe cercetari recente ale unor specialisti de prestigiu din intreaga lume,efectuate cu tehnologii ultramoderne si pe baza ultimelor cuceriri ale stiintei in diverse domenii. Sunt convins ca aceste cercetari,aceste noi teorii vor determina in curand o adevarata explozie si multe capitole ale istorie lumii vor fi reconsiderate,indiferent de mofturile unora,de interesele sau temerile altora. De curand,pe tvr1,la o ora de varf,un distins analist (nu mai retin in ce domeniu) incheia astfel o alocutiune prin care lua apararea tiganilor discriminati de nu stiu cine: “In fond,limba tiganeasca este mai veche cu 2000 de ani decat cea romana.” Am ramas socat si,desi a trecut ceva timp de atunci,am si acum un gust amar cand ma gandesc la aceasta afirmatie nerusinata. Dar eu stiu acum, cu certitudine, ca limba romana este cu mult mai veche decat vorbirea tiganeasca,pe care “distinsul” analist a vrut s-o identifice cu sanscrita.Dv.ce parere aveti,dle Vaneamarin? Nu am identificat nici un motiv ocult pentru care dl.Olariu elaboreaza o istorie pe care incearca din rasputeri sa o documenteze si argumenteze cat mai riguros.Este meritul domniei sale ca incearca acest lucru si va fi castigul romanilor daca reuseste.Si nu este singurul care incearca ,din fericire. Dar raman la convingerea ca cine vrea sa-l contrazica trebuie s-o faca cu argumente,nu cu blamari si injuraturi.Sunt gata sa particip la o analiza fraza cu fraza a textelor postate la pag.8 din dl.Olariu si am convingerea ca foarte putine afirmatii ale domniei sale nu-si vor gasi acoperire in izvoare istorice,poate doar afirmatiile la adresa celor care au falsificat istoria neamului. Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009	Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 08:43 De la: viostup, la data 2010-11-04 08:17:27 Dar raman la convingerea ca cine vrea sa-l contrazica trebuie s-o faca cu argumente,nu cu blamari si injuraturi.Sunt gata sa particip la o analiza fraza cu fraza a textelor postate la pag.8 din dl.Olariu si am convingerea ca foarte putine afirmatii ale domniei sale nu-si vor gasi acoperire in izvoare istorice,poate doar afirmatiile la adresa celor care au falsificat istoria neamului. Domnule Viostup,lucrurile de fapt nu stau cum le spune Olariu... Adevarul este ca noi romanii ne tragem din hepigoti ,cea mai veche populatie existenta pe planeta noastra si provenita dintr-o civilizatie extraterestra situata la 1231127,231 ani lumina de noi.In acea vreme stapaneam toata omenirea cu intelepciune si bunatate ,si ii invatam pe oameni lucrurile minunate pe care ei le stiu astazi. Exista inca un ordin secret bazat pe descandentii conducatorilor hepigoti ,ordin din care face parte si Traian Basescu .In curand ne vom intalni cu stramosii nostri care vor veni cu masinile lor minunate pe muntele sacru hepigot din Kaephaiostis (langa Sfinxul din Bucegi) iar intalnirea o sa fie transmisa la B1TV in direct .Deoarece nu se stie exact cand va avea loc intalnirea, lasati televizoarele deschise pe B1 ...Urmeaza un comunicat important pentru omenire! Toate aceste informatii le am de pe ADEVARATELE tablite din Sinaia(tablite care sunt din cristal nu din plumb sau aur asa cum incearca sa ne pacaleasca bubulii) si din scrierile secrete ale unor mari istorici :Herodot,Siklam,Dionisie cel Mijlociu,Apolodor din Beirut si Epifan .O parte din tablite si scrieri sunt depozitate la Banca Nationala intr-un loc secret(in nord vestul cladirii,la adancime de 1km), o parte sunt la Cotroceni iar o parte le am eu acas' si mai citesc din ele seara inainte de culcare. Acum va rog eu mult sa ma contraziceti CU ARGUMENTE....
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 11:47 Domnule Vaneamarin, De ce n-ati spus asa de la inceput.Mi-am pierdut vremea cu dv.Acum stiu cine sunteti si ce paziti pe-aci pe net.Sunteti dulaul de paza al celor ce simt ca le tremura nadragii de teama ca adevarul iese la iveala.Am sa mai postez cateva texte care va sperie,iar pe dv. am sa va ignor,faceti parte din zgomotul de fond inerent unor topice de acest gen. Raporteaza abuz de limbaj
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010	Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 12:47 De la: viostup, la data 2010-11-04 11:47:12Domnule Vaneamarin, De ce n-ati spus asa de la inceput.Mi-am pierdut vremea cu dv.Acum stiu cine sunteti si ce paziti pe-aci pe net.Sunteti dulaul de paza al celor ce simt ca le tremura nadragii de teama ca adevarul iese la iveala.Am sa mai postez cateva texte care va sperie,iar pe dv. am sa va ignor,faceti parte din zgomotul de fond inerent unor topice de acest gen. Mai este cineva ,care a deschis topicul,,Romania leaganul civilizatiei Europene''care incearca sa atraga atentia la vechimea ,,Romanilor'' in zona carpato-danubiana Raporteaza abuz de limbaj
Tramp 9944 mesaje Membru din: 16/08/2010	Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 12:52 De la: vaneamarin, la data 2010-11-04 08:43:14 De la: viostup, la data 2010-11-04 08:17:27 Dar raman la convingerea ca cine vrea sa-l contrazica trebuie s-o faca cu argumente,nu cu blamari si injuraturi.Sunt gata sa particip la o analiza fraza cu fraza a textelor postate la pag.8 din dl.Olariu si am convingerea ca foarte putine afirmatii ale domniei sale nu-si vor gasi acoperire in izvoare istorice,poate doar afirmatiile la adresa celor care au falsificat istoria neamului. Domnule Viostup,lucrurile de fapt nu stau cum le spune Olariu... Adevarul este ca noi romanii ne tragem din hepigoti ,cea mai veche populatie existenta pe planeta noastra si provenita dintr-o civilizatie extraterestra situata la 1231127,231 ani lumina de noi.In acea vreme stapaneam toata omenirea cu intelepciune si bunatate ,si ii invatam pe oameni lucrurile minunate pe care ei le stiu astazi. Exista inca un ordin secret bazat pe descandentii conducatorilor hepigoti ,ordin din care face parte si Traian Basescu .In curand ne vom intalni cu stramosii nostri care vor veni cu masinile lor minunate pe muntele sacru hepigot din Kaephaiostis (langa Sfinxul din Bucegi) iar intalnirea o sa fie transmisa la B1TV in direct .Deoarece nu se stie exact cand va avea loc intalnirea, lasati televizoarele deschise pe B1 ...Urmeaza un comunicat important pentru omenire! Toate aceste informatii le am de pe ADEVARATELE tablite din Sinaia(tablite care sunt din cristal nu din plumb sau aur asa cum incearca sa ne pacaleasca bubulii) si din scrierile secrete ale unor mari istorici :Herodot,Siklam,Dionisie cel Mijlociu,Apolodor din Beirut si Epifan .O parte din tablite si scrieri sunt depozitate la Banca Nationala intr-un loc secret(in nord vestul cladirii,la adancime de 1km), o parte sunt la Cotroceni iar o parte le am eu acas' si mai citesc din ele seara inainte de culcare. Acum va rog eu mult sa ma contraziceti CU ARGUMENTE.... 1-intanlirea va avea loc 2-participantii sunt pe liste secrete,ca intanlirea sa aiba multe SUCCESURi 3-transpartul,la si de la locul intanlirii se face prin teleportare 4-pe tavane plutesc fulgere globulare ,care luumineaza in functie de cum este starea de sanatate a participantilor 5-Mai am ceva bilete de vanzare ,pentru cei ce vor sa fie acreditati ,ca martori la intanlirea de G5
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009	Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 14:55 De la: viostup, la data 2010-11-04 11:47:12Domnule Vaneamarin, De ce n-ati spus asa de la inceput.Mi-am pierdut vremea cu dv.Acum stiu cine sunteti si ce paziti pe-aci pe net.Sunteti dulaul de paza al celor ce simt ca le tremura nadragii de teama ca adevarul iese la iveala.Am sa mai postez cateva texte care va sperie,iar pe dv. am sa va ignor,faceti parte din zgomotul de fond inerent unor topice de acest gen. Okie dokie,hai pa. Raporteaza abuz de limbaj
viostup 21 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 20:12 Stiut este ca atunci cand nu avem ARGUMENTE, recurgem la un comportament brutal,injuraturi,jigniri . Pentru cativa domni subtiri la minte dar grosi la obraz,postez mai jos inca un text al dlui Olariu Arimin,care pare extrem de bine argumentat. CINSTIRE NEAMULUI RUMUN ! Ne-a fost dat să auzim dinspre minţile sceleral-iluminate ale iubitorilor de neam şi ţară că limba română este bună numai pentru sudălmi şi înjurături fiindcă nu poate exprima şi altceva. Ba, le spun porcanilor cu rît de oţel şi obraz de tablă că orice cuvînt poate fi mlădiat în semantica lui după mintea celui care îl foloseşte iar dacă în căpăţînele scopite a acestor eunuci ideologi, prin deschiderea gurii nu pot scoate decît înjurături înseamnă că ei sînt nişte lifte înveninate şi nu limba este de vină. Mare nenorocire pe poporul urgisit că este tîrît ca vita la cuţit şi nu poate face nimic: revoltă - ba; educaţie – canci; bun simţ – ioc şi atunci nu-ţi rămîne decît să-ţi iei lumea în cap şi să-ţi cauţi loc sub soare pe alte meleaguri! Dar dacă ai dragoste de neamul care te-a adus pe lume şi care a semănat această torişte cu oasele lui timp de milenii iar mulţi au plătit cu viaţa ca noi cei de astăzi să le purtăm numele, atunci trebuie să ne răsculăm şi să punem mîna pe ciomag. Nu este o întîmplare că tot felul de năpîrci se guguţă şi ne învaţă cum să fim români şi mai ales cine sîntem, de unde venit şi încotro ne este drumul! Am fost mult timp un popor de ignoranţi iar comuniştii au mers mai departe şi au vrut să ne transforme într-un popor de proşti care repetă ca nişte papagali şi se bîţîie ca maimuţele la circ după ,,indicaţiile preţioase” ale ţucalilor, tîmpiţilor şi hahalerelor năimite şi smintite ce s-au vrut profeţi de-o veşnicie a clipei peste neamul mioritic. Orice învăţ are şi dezvăţ iar prostia şi golănia cultivată cu atîta osîrdie de cei care ne conduc, trebuie să o scoatem din universul nostru spiritual dacă vrem să ieşim din lumea dobitoacelor cuvîntătoare şi să ne asumăm statutul de om! Atunci şi numai atunci vom înţelege de ce strămoşii noştri doreau toţi să ajungă în condiţia spirituală de om, de ce dispreţuiau lăcomia, hedonismul, minciuna şi tot ce duce la depravarea şi pervertirea sufletului. Dragostea de glia strămoşească nu este o fandoseală pe care o cumperi la marginea străzii sau din vreun loc deocheat unde călăritul se face pe bani. Ea se cultivă din familie odată cu laptele mamei şi focul din vatră, cu primele cuvinte spuse şi se simte cu primii paşi prin roua şi iarba de acasă. Acasă nu poate fi decît acolo unde-ţi odihnesc moşii şi strămoşii şi nu acolo unde ţi-au îndestulat maţul şi te-au destrăbălat ca un stricat. Acasă este ţărîna pămîntului îngrăşat cu sîngele neamului care l-a apărat de prădători sau de vicleniile unor minţi criminale şi tot acasă este soarele şi umbra Carpaţilor şi vuietul Mării Negre. Niciodată ,,acasă” nu va putea fi înlocuit cu ,,îmi este bine”, îţi poate fi bine în orice străinătate şi chiar străin poţi ajunge de atîta bine faţă de neamul tău dar ,,acasă” este sentimentul de împlinire spirituală şi de rememorare. De cînd neamul nostru a încercat să păşească în modernitate ne-am trezit înşfăcaţi de gît şi puşi la pământ să nu putem vedea mai înainte ci numai în lungul nasului şi sub jugul nenorocirilor. Mulţi vremelnici cu patimi deşarte s-au oţoit în prostie, hoţie şi viclenie ca să poată ţine cît mai bine jugul în care ne-au pus. Dar nu le-a ajuns trupul de pe care luau şapte piei, ci vroiau şi sufletul să-l prindă în ticăloşiile lor şi să-l vîndă Satanei pentru ceva gologani. Aşa au ajuns să ne fie falsificate istoria, originea şi limba iar aceasta din urmă le-a tîrît după ea şi pe celelalte. Trebuie să ne rămînă viu în minte numele lui A. T. Laurian cu plăsmuirea privind exterminarea dacilor şi înlocuirea lor cu coloni aduşi din tot imperiul roman. Aici este rădăcina răului şi nimeni nu are curajul să o dezvăluie pentru că este mare pericol de sfîrşitul lumii în cultura română! De baştină ardelean, de educaţie doctor(jurist) şi iezuit a ajuns să-şi urască strămoşii pentru că nu dădeau bine, după mintea lui, în cultura occidentală şi săracul nu avea viţă nobilă. Cum mintea îi era la fel de rătăcită ca şi sufletul, a descoperit el la un franţuz nebun o zicere care i-a luminat întunecimea glagoriei. Pe la 1860 musiu Vaillant, franţuzul nebun cu mare venin la rînză asupra neamului get, după ce l-a răstălmăcit pe Eutropiu, scria parcă din balamuc: ,, …,,S’il a donné son linge aux soldats blessés, il (Traian) donnera sa vie pour venger Longin; il le jure…désormais plus de Daces; il les passera tout au fil de l’épée et lavera le crime de Decebale dans le sang de toute sa nation”. (Dacă el a dat hainele sale soldaţilor răniţi - Traian – el îşi va da viaţa să răzbune pe Longin; el le-a jurat …pentru viitor dacilor că îi va trece pe toţi prin vîrful săbiei şi va spăla crima lui Decebal în sîngele întregii sale naţiuni). Această sminteală a ajuns şi sub nasul doctorului ardelean care, împreună cu doctorii Murgu, Maior, Klain şi Papiu au sucit-o, au răsucit-o pînă ce, trecînd ,,preste plaiuri” au poposit în Bucureşti unde se simţea mare lipsă de inteligenţa lor. Cum prostia nu costă bani, au dat cu generozitate şi acestora din preaplinul lor, astfel ne-am procopsit cu nebunia franţuzului înrădăcinată pe plaiurile mioritice. Fiindcă în acele vremuri, legile româneşti erau mai toate traduceri după cele franţuzeşti, a fost băgată şi această traducere tembelă în cărţile noastre de istorie, iar de aici minciuna repetată de zeci de milioane de ori a ajuns adevăr de necontestat. Laurian a fost sprijinit cu multă vigoare de ciocoimea liberală ca să pună la cale această mişelie pentru că ne scotea pe noi nişte maimuţe prăsite de alte maimuţe necunoscute dar cărora ei le spuneau ,,coloni romani” adică ceva de viţă nobilă. Tot din Franţa au adus şi nebunia latinei populare atunci cînd latina clasică nu le-a ajuns la fabrica de cuvinte pe care o puneau ei pe picioare în faimosul ,,Dicţionariu-Glosariu, pentru a dovedi că sîntem mai latini chiar decît latinii. Şi dacă B. P. Haşdeu a venit prin articolul ,,Perit-au dacii? din anul 1871 să scoată din capul românilor această nebunie argumentînd lingvistic şi istoric că totul este un fals, nimic nu s-a mai putut schimba, politicul ciocoiesc ne-a scris o istorie plină de strîmbătăţi. Minciuna a fost bătută în cuie pentru veşnicie. Şi poetul V. Alecsandri supărat pe latinismul lui Pumnul care conducea ,,Foaie” din Cernăuţi şi a discipolilor lui ce îi modificau textele după capul lor, scria la 20 aprilie 1868: ,,Dacă Foaia Societăţii ţine ca să mă aibă de colaborator, pretind ca să mă primească cu defectele mele de stil şi de limbă, iar nu să mă ciunească din cap pînă în picioare şi să-mi schimbe cuvintele. De este Foaia Societăţii o publicaţie serioasă ce are drept scot de a răspîndi idei şi gustul în public, îi dau mîna cu frăţie, iar dacă această foaie are de gând a cădea în păcatul foilor ardelene, adică a propaga pumnismul cu lepturărismul şi fundăcionismul acestui onorabil profesor…eu unul mă despart de ea ca de o nevastă care îşi pierde cărăruşa…Cînd dracu om înţelege că o literatură ca să fie literatură adevărată, naţională, să-şi ieie izvorîrea din geniul poporului, iar nu din fabricile de cuvinte a lui Cipariu et companie”! Această ultimă idee trebuie să o batem cu ciocanul în capul tuturor veneticilor pripăşiţi pe la noi care ne învaţă cine sîntem şi cum să gîndim româneşte! Chiar mai devreme, cînd nebunia latrinistă abia începuse să dea în clocot, au fost români cu capul pe umeri care le-au spus ,,doctorilor ardeleni” că nu ţin cărăruşa neamului şi adevărului. Alecu Russo(1819-1859) spune despre intelectualii ardeleni care au adunat pe români în 1848 pe cîmpia Blajului, că le-au vorbit nu în româneşte ci într-o ,,babilonie de cuvinte stropşite şi smulse din latineşte”. El remarcă nu fără temei că latinismul ardelenilor a fost în primul rînd o formă de luptă politică dar vremea lui a trecut şi ,,uităm că latinismul şi neolatinismul au fost un steag ce nu-şi mai prinde loc acum”. Cu ironie îşi imaginează în una din Cugetările sale, revenirea pe pământ a lui Ştefan cel Mare în Moldova anului 1855 şi uluirea voievodului în faţa limbii cu totul de neînţeles în care ar fi glorificat de către lingviştii latinişti şi cosmopoliţi: ,,Ce ar face el pe un pământ, unde nu au rămas urme de umbra lui măcar?…Vorba lui nu mai este limbajul nostru…Strănepoţii Urecheştilor, Dragomireştilor şi Movileştilor i-ar zice în versuri, în ode şi în proză: Eroule ilustru! Trompeta gloriei tale penetră animile bravilor romani de admirăciune grandioasă şi neindefinisibilă pentru meritul neinvincibilităţii tale!…la care lucruri frumoase, deşi neinteligibile pentru dînsul, Ştefan-vodă bietul ar holba ochii lui cei înfricoşitori…şi s-ar culca iarăşi în mormînt…” Că puţea rău sminteala latriniştilor o spune geniul spiritualităţii noastre, M. Eminescu care în articolul ,,Bălcescu şi urmaşii lui” din noiembrie 1877, scrie: ,,Nicolae Bălcescu e de altminterea o dovadă, că limba românească pe vremea lui şi ’nainte de dînsul era pe deplin formată şi în stare să reproducă gînduri atît de înalte şi simţiri atît de adînci, încît tot ce s’a făcut de atunci încoace în direcţia latinizării, franţuzirii şi a civilizaţiei ,,pomadate” a fost curat în dauna limbii române”. Pe atunci Eminescu se putea exprima neîngrădit şi plin de elocinţă în limba strămoşească a românilor în stare să reproducă ,,gînduri înalte şi simţiri adînci”, acum pentru liftele cazare şi celelalte scursuri specializate în limbism şi pupincurism, aceeaşi limbă este bună numai pentru sudălmi! Înţeleg eu că trebuie să vi se bage furca în gît să o lăsaţi mai moale? Rîtanilor, prea aveţi fălcile groase şi minte puţină! Obrăznicia lichelelor latriniste o găsim foarte bine exprimată în fiţuica ciocoimii fanariote Românul din august 1881 ce se pretindea singurul loc unde clocotea adevăratul sînge românesc: ,,Românii ca toate popoarele care păşesc spre progres, nu se mai ocupă de a descoperi cine a fost autohton sau nu”. Ce ciocoi isteţi! Şi astăzi auzi acelaşi argument ticălos atunci cînd vrei să ştii altceva decît ne tot îndobitocesc ei. Din aceeaşi perioadă avem o scrisoare de la Al Hurmuzachi ce spune: ,,Adevărata şcoală de iubire a umanităţii este patriotismul, precum şi şcoala patriotismului este spiritul familiei. ..Dar tineretul român din Bucovina nu este educat în acest spirit, ci…să ne dezbrăcăm de fiinţa noastră firească şi intimă, de însuşirile noastre particulare, de individualitatea noastră…ca să ne pierdem naţionalitatea română…ca să ne pierdem pînă şi amintirea cine am fost, şi conştiinţa ce am rămas, să încetăm de a mai fi români”. Spune mai departe bucovineanul că cine îşi pierde fiinţa naţională acela îşi rupe singur ,,legăturile cele mai scumpe şi mai sfinte cu poporul, cu originea sa, tradiţiile, datinile, amintirile străbune şi se preface în o fiinţă nouă, cosmopolită, adică fără patrie, fără căpătîi moral”. El cere românilor ,,a nu ne lipi haina cea străină pe deasupra fiinţei noastre, a ne polei cu ea, mulţumindu-ne cu nişte firmituri ale ei pe care le primim în nişte şcoli înstrăinate. ..E mai puţin dureros să te desparţi de patrie, decît a trăi în ea şi a vedea individualitatea, adică toată fiinţa adevărată a poporului pierind şi stîngîndu-se.” Cîtă dreptate avea şi are chiar şi în prezent acest om, dovedind că nici după 150 de ani la noi nu s-a schimbat mare lucru, doar maimuţele care fac circ, dar năravurile au cam rămas aceleaşi! Distrugerea identităţii de neam a fost o acţiune programată pusă la cale de toţi veneticii pripăşiţi prin toriştea străbună dar şi de lichelele noastre neaoşe iar comuniştii i-au pus capac cu făcătura lui Roller. Dau în continuare şi alţi români care s-au opus falsificării istoriei şi limbii cu argumente din diferite domenii. Theohari Antonescu(1866-1910) este unul din marii ,,uitaţi” ai istoriografiei noastre. Avînd o pregătire solidă şi bun cunoscător a limbilor clasice şi-a permis să judece faptele istorice cu propria conştiinţă şi să tragă concluzii care au supărat rău pe specialiştii cu patalama şi pretenţii. În anul 1889 îşi prezintă teza de licenţă intitulată ,,Cultul cabirilor în Dacia” care este o sinteză asupra celor 19 tăbliţe din plumb, bronz şi piatră unde apar ,,cavalerii danubieni” în diferite ipostaze. Despre lipsa totală a informaţiilor din scrierile creştine asupra cultului cabirilor el le pune pe seama fricii de a nu dezvălui fără voie ceva din tainele acestei religii şi asemănările uluitoare cu mitraismul şi cabirismul pe care le-a înlăturat prin violenţă! In munca sa a constatat cu surprindere că multe fapte ale istoriei noastre vechi sînt ocultate cu bună ştiinţă de către specialiştii în plăsmuiri. În anul 1901, publică lucrarea ,,Lumi uitate” unde în capitolul ,,Dacia, patria primitivă ariană” afirmă pe baza unor probe solide şi sigure la acea vreme că toriştea noastră este ţinutul adevărat al arienilor de unde au migrat către cele patru zări! După aproape 80 de ani aceste ideii sînt acceptate de cultura europeană dar venind din SUA, de la arheologul Marija Gimbutas, care ne-a studiat profund istoria noastră veche, dovedind încă odată ticăloşia şi vanitatea oarbă a gunoaielor ce ne-au tot scris, răscris şi falsificat istoria! Lucrările lui au fost ignorate de către specialişti chiar de la apariţie deşi autorul era un perfecţionist. Teodor Burada, de profesie muzicolog şi jurist a efectuat în perioada 1878-1915 cercetări de etnografie, muzicologie şi folclor peste tot pe unde a auzit că ar exista ,,insule de români”. Pasiunea şi iubirea fără margini pe care a arătat-o neamului românesc l-au făcut să facă vizite în Istria, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Turcia/Bitinia, Cehia(regiunea Walaska), Galiţia, Bucovina, Basarabia şi regiunea de pe malul stîng al Nistrului pînă la Bug. De multe ori a fost primit cu ostilitate de către autorităţile pe unde l-a purtat dorul de neam, ajungînd şi la închisoare sau luînd bătaie pentru că dorea să-şi cunoască fraţii. Strădaniile le-a publicat în mai multe articole ce au fost unite mai tîrziu în broşuri dar specialiştii în istorie l-au considerat nebun iar afirmaţiile lui ,,simple nebunii”. Prin călătoriile făcute el a arătat că chiar după 2000 de ani, neamul românilor era pe aceleaşi locuri pe unde i-a menţionat Efor, Herodot şi Strabon pe geţii ce se întindeau de la Don pîna la Adriatica şi din Carpaţii Păduroşi pînă în Rhodope. N. Densuşianu de profesie jurist şi bun cunoscător al limbilor clasice a muncit toată viaţa adunînd probe să poată dovedi continuitatea de neam a românilor pe aceste meleaguri atît înainte de cucerirea romană cît şi după retragerea acestora din Dacia. A studiat mii de lucrări şi texte ale scriitorilor antici şi pe baza unui material care şi astăzi uimeşte prin dimensiunile şi valoarea lui ştiinţifică, a scris Dacia preistorică lucrare apărută postum în anul 1913 prin grija fratelui său. El dovedeşte cu probe arheologice, epigrafice şi lingvistice accesibile la timpurile acelea că ţinutul nostru carpatin este leagănul de început al civilizaţiei europene şi de aici s-a răspîndit în sud şi vest unde a intrat în contact cu civilizaţiile mediteraneene. Această lucrare putea fi canavaua pe care să se coase adevărata istorie a poporului român. După descoperirea mea privind leagănul civilizaţiei emeş/sumeriene, a legăturii dintre emegi şi limba română veche şi citirea tăbliţelor de plumb ale strămoşilor noştri ascunse şi în prezent la Institutul de Arheologie din Bucureşti pot afirma că Densuşianu, prin inteligenţă, intuiţie şi o muncă de rob, i-a depăşit pe toţi istoricii cu pretenţii şi mult venin în guşă iar ideile lui sînt în cea mai mare parte corecte! La scurt timp de la apariţia lucrării, Vaticanul s-a uitat strîmb la ea şi a interzis-o fiindcă că nu dădea bine la făcătura fariseilor ce au fost sprijiniţi de vechii greci şi latini în acţiunea de confiscare a religiei geţilor pentru binele şi veşnica lor pomenire! Cred că şi lucrarea lui T. Antonescu a fost îngropată în uitare pentru că specialiştii nu se puteau compromite citînd scrieri interzise sau condamnabile după antereele papistăşeşti sau mioritice. Faptul că lucrarea lui Densuşianu a fost desconsiderată de către pretinşii profeţi ai neamului, se datorează în cea mai mare măsură acestei secături a istoriografiei române numită V. Pîrvan, care din invidie şi ură fără margini a spus numai minciuni despre ideile lui Densuşianu iar toate alegaţiile le-a pus în mistificatoarea Getica unde spune la p. 7: ,,… Nicolae Densuşianu scrie romanul său fantastic Dacia preistorică, plin de mitologie şi de filologie absurdă, care la apariţia sa(postumă: 1913) deşteaptă o admiraţie şi un entuziasm nemărginit printre diletanţii români în arheologie”. Densuşianu a scris mai multe cărţi despre începuturile feudalismului românesc care au fost considerate de către aceeaşi specialişti, de o probitate profesională fără cusur! Dacia preistorică avea însă un mare cusur, spunea un adevăr distrugător ce le rupea gîtul latiniştilor! Dar duşmani şi mai sălbatici au fost istoricii comunişti ieşiţi din clocitoarea lui Roller care prin anii 1965 se gîndeau să ardă această lucrare la fel cum doreau să facă şi cu tăbliţele de plumb! Şi totuşi pentru aceste monstruozităţi criminale nimeni nu tuşeşte, nimeni nu are dureri de cap de parcă absurdul a pogorît din minţile ,,celeste” ale acestor canalii în Mîrlania, ţara tuturor fărădelegilor! Identitatea noastră de români autohtoni pe aceste meleaguri, a fost apărată cu multă vigoare de cîteva condeie ce trebuie amintite aici şi numite atît de către prieteni cît şi de către duşmani ,,ideologii românismului”! Eudoxiu Hurmuzachi(1812-1874) s-a născut în apropiere de Cernăuţi dintr-o familie de boieri moldoveni iar studiile le-a făcut la Viena. Bun cunoscător al limbii germane şi a limbilor clasice, toată viaţa şi-a dedicat-o adunării de documente pe propria cheltuială care dovedesc istoria noastră pe aceste pămînturi. În anul 1872, la propunerea lui A.T. Laurian, preşedintele Societăţii Academice Române, E. Hurmuzachi este primit ca membru. Moare la 10 februarie 1874, la vîrsta de 62 de ani. În luna noiembrie a anului 1874 documentele strînse în casa părintească din Bucovina, ajung cu peripeţii la Bucureşti, constituind fondul principal al istoriografie noastre. Din aceste documente s-au publicat 45 de volume pînă în anul 1942(12 volume Slavici, 10 N. Iorga, 6 volume N. Densuşianu, 4 volume I. Nistor) iar din lucrarea de istorie scrisă de el Fragmente, Eminescu a tradus cam o treime. În anul 1974 UNESCO a inclus pe E. Hurmuzachi printre figurile de seamă ale culturii române cu merite remarcabile în istoriografia Europei centrale. În prezent ,,patrioţii români”, pentru a avea merite, se bulucesc să fie stipendiaţi de serviciile secrete din afară ce doresc să fim străini în propria ţară! Gheorghe Hurmuzachi, fratele lui Eudoxiu, scria în 1865 către Asociaţia Naţională din Arad: ,,Limba română, scumpă moştenire de la străbunii noştri, a ajuns prin întunericul secolelor, prin vijeliile trecutului, după atîtea lupte cu hunii şi cu avarii, cu turcii şi cu tătarii, omogenă, una şi nedespărţită pînă la noi, în secolul XlX carele se mîndreşte a fi înaintat mai mult cultura românilor decît toţi premergătorii săi. Şi tocmai noi am fi acei care am voi să izbim în unitatea limbii, care am voi să sugrumăm mîndria şi mîngîierea noastră, simbolul măreţ al unităţii poporului român? Credem că nu se va afla român bun şi fiu sincer al naţiunii care să nu cheme blăstămul asupra bărbaţilor care vor putea şi nu vor voi a contribui spre a se delătura dezbinarea ameninţătoare în sînul limbii materne”! Cinste acestei spiţe de români curaţi. B. P. Haşdeu(1834-1907), născut în ţinutul Lăpuşnei, pe malul drept al Nistrului, istoric şi lingvist a scris numeroase studii împotriva celor ce doreau să ne prezinte ca sălbaticii Europei sau scursura imperiului roman. Contemporanii l-au privit cu suspiciune şi chiar dispreţ pentru că îi punea pe toţi în buzunar în domeniul lingvisticii iar inteligenţa lui nu lăsa niciodată loc prostiei. M. Eminescu(1850-1889), născut la Ipoteşti – Botoşani este cea mai sclipitoare minte a neamului nostru, a luptat cu o putere neobişnuită împotriva tuturor lichelelor şi lepădăturilor care au pus stăpînire pe ţară după Unirea Principatelor şi au transformat-o într-un cuib de tîlhari. Acuzaţiile de conservator şi duşman al progresului aduse lui de către ciocoii liberali sînt gratuite, fiindcă el a militat pentru un progres cumpătat bazîndu-se pe resursele noastre de materii prime şi făcut în interesul poporului român iar nu un progres realizat de dragul progresului numai în folosul celor ce controlau şi jefuiau ţara! Ceea ce demasca el ca un adevărat jaf asupra poporului român, s-a repetat şi după executarea lui Ceauşescu - în numele aceloraşi principii - de către cei care l-au slujit pe tiranul comunist! Gazetăria marelui poet este la fel de importantă ca poeziile unde descoperim cu uimire cunoştinţele ample din domeniul istoric, lingvistic, statistic, economic, al psihologiei de grup şi altele. Pentru că nu vroia să fie mai milos cu liftele prădătoare din România acelor vremuri aşa cum a fost sfătuit de multe ori, deţinătorii puterii l-au asasinat iar după aproape 20 de ani de la moarte, minţi sifilitice au lansat povestea că poetul ar fi murit de sifilis! Ura ciocoimii liberale împotriva marelui gînditor a dus la ,,uitarea” întregii scrieri gazetăreşti iar după ocuparea României de către armata bolşevică, această duşmănie a fost preluată de secăturile cazare şi astfel toată gazetăria a fost interzise după anul 1947 la fel ca multe poezii! N. Iorga(1872-1940), născut la Botoşani, este cel mai mare istoric al nostru. A contestat cu argumente curentul latinist susţinînd că dacii nu au dispărut după cucerirea Daciei de către romani şi au rămas locului după retragerea cuceritorului iar limba vorbită de români are un puternic strat venit din limba dacă. A avut relaţii încordate cu toţi latiniştii şi traciştii precum şi cu politicienii amici ai acestor lichele. A fost asasinat de fanaticii legionari! Nechifor Crainic, ideologul autotohniei românilor, în guvernul mareşalului Antonescu a ocupat funcţia de ministru la Ministerul Propagandei unde a creat un adevărat program de combatere a comunismului propagat de bolşevici şi de canaliile lor din ţară. Pentru aceasta, după ce România a fost ocupată de trupele sovietice, a fost căutat ca iarba de leac de către cazarii bolşevici, stăpînii de atunci ai ţării sub patronajul trupelor cotropitoare. S-a bucurat de protecţia lui Petru Groza şi Pătrăşcanu, stînd ascuns în Ardeal la un fost student de-al său. În vara anului 1947 Pătrăşcanu i-a promis că guvernul va da o lege privind o nouă încadrare juridică a crimele de război şi el se va putea apăra în instanţă spunîndu-i că se poate preda poliţiei. Cumnatul lui Pătrăşcanu, avocatul Pandrea, s-a angajat să îl apere la proces. Dar a aflat de strategia lui Pătrăşcanu monstrul cazar – Ana Pauker, şi banda ei criminală – legea a fost blocată, Nechifor Crainic a fost tîrît prin puşcării pînă în anul 1962 fără a fi fost judecat şi condamnat vreodată, iar după această dată a fost folosit de comunişti pentru a lovi în emigranţii români care îi criticau. Avocatul Pandrea care o apărase pe Ana Pauker în anul 1936 la Craiova în procesul privind atentatul săvîrşit de secătura comunistă în Senatul României în anul 1920, a făcut ani grei de puşcărie! Vedem cu surprindere, că cele trei curente privind originea limbii şi a poporului român – latinist, tracist şi slavist – sînt aduse din străinătate de către români smintiţi sau lichele pripăşite pe la noi şi au avut (dar au şi în prezent) ca scop înstrăinarea neamului mioritic de la firea lui firească şi de la tradiţiile lui astfel ca orice tîrîtură să-şi poată şterge picioarele mizere de obrazul nostru! Pentru a dovedi că toată mas-media ne supune unui proces abominabil de îndobitocire, amintesc faptul că zi şi noapte ni se prezintă ca modele numai curve aduse de pe marginea străzii, idioţi, lichele, violatori, politicieni cu minţile întîrziate, manipulatori, mişei, dar niciodată oamenii de valoare ce ar putea punea umărul la propăşirea neamului fiind o cale de urmat şi pentru alţii. Din mulţimea acestor români adevăraţi ţinuţi într-un anonimat total, amintesc doar două nume, foarte cunoscute şi respectate în străinătate dar aproape necunoscute şi blamate acasă, adică în România: muzicianul de excepţie Gheorghe Zamfir şi caricaturistul nepereche Ştefan Popa Popa’s. Să amintesc şi cum s-au folosit duşmanii noştri de nebunia latinistă ce susţine că după exterminarea dacilor şi repopularea provinciei cu coloni din tot imperiul roman(nu cu italici!) în decurs de cîteva sute de ani s-a format poporul român în Dacia traiană – adică Ardealul care este leagănul acestui neam? Amalgamul etnic adus din tot imperiul s-a dezvoltat într-un popor distinct, vorbitor de o latină populară ce a cucerit mai întîi pe toţi locuitorii din Ardeal, apoi s-a revărsat peste munţi în Moldova şi Ţara Românească pe care le-au luat în stăpînire. Te întrebi plin de uimire, oare aceste teritorii de peste munţi nu erau locuite sau popoarele cotropite de români au fost supuse unui puternic proces de deznaţionalizare? Cum nebunilor nu le trebuie minte, tot aşa latriniştii noştri ne-au pus pe tavă celor ce doreau numai rău să ne facă. Teoria panslavismului asupra românilor se sprijină tocmai pe această inepţie – că românii un popor străin, de prădători – ar fi cucerit populaţiile băştinaşe formate din moldoveni, valahi şi ardeleni amestecaţi cu slavi şi chiar slavizaţi, deci este un stat multinaţional de cuceritori care trebuie desfiinţat. Dogma a fost îmbrăţişată de PCR la 1921, care numai român nu era iar în prezent este vînturată de ,,industriaşii holocaustului” în frunte cu Ellie Wiesel. De aceea mozaicii spun că au fost pe plaiurile mioritice mult înaintea noastră, odată cu ocuparea romană făcînd parte din aceste trupe de stăpîni, iar noi românii am apărut ca popor în secolele X-Xl! Trebuie la nesfîrşit să trăim în această minciună a latinităţii adusă de aiurea de indivizi care s-au gîndit numai la cîştigul şi sminteala lor fără a cîntări şi ce rezultă din această acţiune şi cu parul ne-au băgat în cap tîmpenia la zeci de generaţii? Eu am făcut un pas mare pe drumul dezrobirii spirituale a poporului rumun dar trebuie continuat cu: - accesul liber la tăbliţele de plumb aflate la Institutul de Arheologie din Bucureşti, cele de la mănăstirea Sinaia şi alte dovezi arheologice cu scriere getică din ţară. - analizarea arheologică şi spirituală a urmelor lăsate de neamurile noastre care s-au răzleţit în cele patru zări. - efectuarea de copii sau fotografii după tăbliţele de plumb descoperite în Bulgaria, Anglia(Salisbury), tăbliţele sacre din aur ale orficilor şi cele de plumb care au circulat în secolele ll-lV al erei creştine, în imperiul roman fiind considerate cu puteri magice şi care sînt în număr important prin muzeele Europei. - cumpărarea sau copierea electronică a celor 20 de cărţi despre eseni scrise de românul maghiarizat Edmont Bordeaux-Szekeley şi The Origin of Christianity precum şi altora legate de istoria noastră vechi şi traducerea lor în limba română pentru a se putea reconstitui vechea cultura strămoşească. - scrierea adevăratei istorii a ţinuturilor noastre şi a poporului mioritic începînd cu mileniul Vl î.e.n. pînă la descălecarea voievozilor şi formarea statelor feudale româneşti. Asemenea muncă poate fi făcută numai de oameni care nu au prejudecăţi, sînt sinceri cu sine şi curajoşi, fiind plini de generozitate.
CIPRIOTU 1445 mesaje Membru din: 9/11/2008 Oras: Odorheiul Secuiesc	Postat pe: 5 Noiembrie 2010, ora 00:57 Daaaaaaaa,Daaaaaaaaaaaaaa,Adevarat. Raporteaza abuz de limbaj
CIPRIOTU 1445 mesaje Membru din: 9/11/2008 Oras: Odorheiul Secuiesc	Postat pe: 5 Noiembrie 2010, ora 01:04 De la: viostup, la data 2010-11-04 20:12:48Stiut este ca atunci cand nu avem ARGUMENTE, recurgem la un comportament brutal,injuraturi,jigniri . Pentru cativa domni subtiri la minte dar grosi la obraz,postez mai jos inca un text al dlui Olariu Arimin,care pare extrem de bine argumentat. CINSTIRE NEAMULUI RUMUN ! Ne-a fost dat să auzim dinspre minţile sceleral-iluminate ale iubitorilor de neam şi ţară că limba română este bună numai pentru sudălmi şi înjurături fiindcă nu poate exprima şi altceva. Ba, le spun porcanilor cu rît de oţel şi obraz de tablă că orice cuvînt poate fi mlădiat în semantica lui după mintea celui care îl foloseşte iar dacă în căpăţînele scopite a acestor eunuci ideologi, prin deschiderea gurii nu pot scoate decît înjurături înseamnă că ei sînt nişte lifte înveninate şi nu limba este de vină. Mare nenorocire pe poporul urgisit că este tîrît ca vita la cuţit şi nu poate face nimic: revoltă - ba; educaţie – canci; bun simţ – ioc şi atunci nu-ţi rămîne decît să-ţi iei lumea în cap şi să-ţi cauţi loc sub soare pe alte meleaguri! Dar dacă ai dragoste de neamul care te-a adus pe lume şi care a semănat această torişte cu oasele lui timp de milenii iar mulţi au plătit cu viaţa ca noi cei de astăzi să le purtăm numele, atunci trebuie să ne răsculăm şi să punem mîna pe ciomag. Nu este o întîmplare că tot felul de năpîrci se guguţă şi ne învaţă cum să fim români şi mai ales cine sîntem, de unde venit şi încotro ne este drumul! Am fost mult timp un popor de ignoranţi iar comuniştii au mers mai departe şi au vrut să ne transforme într-un popor de proşti care repetă ca nişte papagali şi se bîţîie ca maimuţele la circ după ,,indicaţiile preţioase” ale ţucalilor, tîmpiţilor şi hahalerelor năimite şi smintite ce s-au vrut profeţi de-o veşnicie a clipei peste neamul mioritic. Orice învăţ are şi dezvăţ iar prostia şi golănia cultivată cu atîta osîrdie de cei care ne conduc, trebuie să o scoatem din universul nostru spiritual dacă vrem să ieşim din lumea dobitoacelor cuvîntătoare şi să ne asumăm statutul de om! Atunci şi numai atunci vom înţelege de ce strămoşii noştri doreau toţi să ajungă în condiţia spirituală de om, de ce dispreţuiau lăcomia, hedonismul, minciuna şi tot ce duce la depravarea şi pervertirea sufletului. Dragostea de glia strămoşească nu este o fandoseală pe care o cumperi la marginea străzii sau din vreun loc deocheat unde călăritul se face pe bani. Ea se cultivă din familie odată cu laptele mamei şi focul din vatră, cu primele cuvinte spuse şi se simte cu primii paşi prin roua şi iarba de acasă. Acasă nu poate fi decît acolo unde-ţi odihnesc moşii şi strămoşii şi nu acolo unde ţi-au îndestulat maţul şi te-au destrăbălat ca un stricat. Acasă este ţărîna pămîntului îngrăşat cu sîngele neamului care l-a apărat de prădători sau de vicleniile unor minţi criminale şi tot acasă este soarele şi umbra Carpaţilor şi vuietul Mării Negre. Niciodată ,,acasă” nu va putea fi înlocuit cu ,,îmi este bine”, îţi poate fi bine în orice străinătate şi chiar străin poţi ajunge de atîta bine faţă de neamul tău dar ,,acasă” este sentimentul de împlinire spirituală şi de rememorare. De cînd neamul nostru a încercat să păşească în modernitate ne-am trezit înşfăcaţi de gît şi puşi la pământ să nu putem vedea mai înainte ci numai în lungul nasului şi sub jugul nenorocirilor. Mulţi vremelnici cu patimi deşarte s-au oţoit în prostie, hoţie şi viclenie ca să poată ţine cît mai bine jugul în care ne-au pus. Dar nu le-a ajuns trupul de pe care luau şapte piei, ci vroiau şi sufletul să-l prindă în ticăloşiile lor şi să-l vîndă Satanei pentru ceva gologani. Aşa au ajuns să ne fie falsificate istoria, originea şi limba iar aceasta din urmă le-a tîrît după ea şi pe celelalte. Trebuie să ne rămînă viu în minte numele lui A. T. Laurian cu plăsmuirea privind exterminarea dacilor şi înlocuirea lor cu coloni aduşi din tot imperiul roman. Aici este rădăcina răului şi nimeni nu are curajul să o dezvăluie pentru că este mare pericol de sfîrşitul lumii în cultura română! De baştină ardelean, de educaţie doctor(jurist) şi iezuit a ajuns să-şi urască strămoşii pentru că nu dădeau bine, după mintea lui, în cultura occidentală şi săracul nu avea viţă nobilă. Cum mintea îi era la fel de rătăcită ca şi sufletul, a descoperit el la un franţuz nebun o zicere care i-a luminat întunecimea glagoriei. Pe la 1860 musiu Vaillant, franţuzul nebun cu mare venin la rînză asupra neamului get, după ce l-a răstălmăcit pe Eutropiu, scria parcă din balamuc: ,, …,,S’il a donné son linge aux soldats blessés, il (Traian) donnera sa vie pour venger Longin; il le jure…désormais plus de Daces; il les passera tout au fil de l’épée et lavera le crime de Decebale dans le sang de toute sa nation”. (Dacă el a dat hainele sale soldaţilor răniţi - Traian – el îşi va da viaţa să răzbune pe Longin; el le-a jurat …pentru viitor dacilor că îi va trece pe toţi prin vîrful săbiei şi va spăla crima lui Decebal în sîngele întregii sale naţiuni). Această sminteală a ajuns şi sub nasul doctorului ardelean care, împreună cu doctorii Murgu, Maior, Klain şi Papiu au sucit-o, au răsucit-o pînă ce, trecînd ,,preste plaiuri” au poposit în Bucureşti unde se simţea mare lipsă de inteligenţa lor. Cum prostia nu costă bani, au dat cu generozitate şi acestora din preaplinul lor, astfel ne-am procopsit cu nebunia franţuzului înrădăcinată pe plaiurile mioritice. Fiindcă în acele vremuri, legile româneşti erau mai toate traduceri după cele franţuzeşti, a fost băgată şi această traducere tembelă în cărţile noastre de istorie, iar de aici minciuna repetată de zeci de milioane de ori a ajuns adevăr de necontestat. Laurian a fost sprijinit cu multă vigoare de ciocoimea liberală ca să pună la cale această mişelie pentru că ne scotea pe noi nişte maimuţe prăsite de alte maimuţe necunoscute dar cărora ei le spuneau ,,coloni romani” adică ceva de viţă nobilă. Tot din Franţa au adus şi nebunia latinei populare atunci cînd latina clasică nu le-a ajuns la fabrica de cuvinte pe care o puneau ei pe picioare în faimosul ,,Dicţionariu-Glosariu, pentru a dovedi că sîntem mai latini chiar decît latinii. Şi dacă B. P. Haşdeu a venit prin articolul ,,Perit-au dacii? din anul 1871 să scoată din capul românilor această nebunie argumentînd lingvistic şi istoric că totul este un fals, nimic nu s-a mai putut schimba, politicul ciocoiesc ne-a scris o istorie plină de strîmbătăţi. Minciuna a fost bătută în cuie pentru veşnicie. Şi poetul V. Alecsandri supărat pe latinismul lui Pumnul care conducea ,,Foaie” din Cernăuţi şi a discipolilor lui ce îi modificau textele după capul lor, scria la 20 aprilie 1868: ,,Dacă Foaia Societăţii ţine ca să mă aibă de colaborator, pretind ca să mă primească cu defectele mele de stil şi de limbă, iar nu să mă ciunească din cap pînă în picioare şi să-mi schimbe cuvintele. De este Foaia Societăţii o publicaţie serioasă ce are drept scot de a răspîndi idei şi gustul în public, îi dau mîna cu frăţie, iar dacă această foaie are de gând a cădea în păcatul foilor ardelene, adică a propaga pumnismul cu lepturărismul şi fundăcionismul acestui onorabil profesor…eu unul mă despart de ea ca de o nevastă care îşi pierde cărăruşa…Cînd dracu om înţelege că o literatură ca să fie literatură adevărată, naţională, să-şi ieie izvorîrea din geniul poporului, iar nu din fabricile de cuvinte a lui Cipariu et companie”! Această ultimă idee trebuie să o batem cu ciocanul în capul tuturor veneticilor pripăşiţi pe la noi care ne învaţă cine sîntem şi cum să gîndim româneşte! Chiar mai devreme, cînd nebunia latrinistă abia începuse să dea în clocot, au fost români cu capul pe umeri care le-au spus ,,doctorilor ardeleni” că nu ţin cărăruşa neamului şi adevărului. Alecu Russo(1819-1859) spune despre intelectualii ardeleni care au adunat pe români în 1848 pe cîmpia Blajului, că le-au vorbit nu în româneşte ci într-o ,,babilonie de cuvinte stropşite şi smulse din latineşte”. El remarcă nu fără temei că latinismul ardelenilor a fost în primul rînd o formă de luptă politică dar vremea lui a trecut şi ,,uităm că latinismul şi neolatinismul au fost un steag ce nu-şi mai prinde loc acum”. Cu ironie îşi imaginează în una din Cugetările sale, revenirea pe pământ a lui Ştefan cel Mare în Moldova anului 1855 şi uluirea voievodului în faţa limbii cu totul de neînţeles în care ar fi glorificat de către lingviştii latinişti şi cosmopoliţi: ,,Ce ar face el pe un pământ, unde nu au rămas urme de umbra lui măcar?…Vorba lui nu mai este limbajul nostru…Strănepoţii Urecheştilor, Dragomireştilor şi Movileştilor i-ar zice în versuri, în ode şi în proză: Eroule ilustru! Trompeta gloriei tale penetră animile bravilor romani de admirăciune grandioasă şi neindefinisibilă pentru meritul neinvincibilităţii tale!…la care lucruri frumoase, deşi neinteligibile pentru dînsul, Ştefan-vodă bietul ar holba ochii lui cei înfricoşitori…şi s-ar culca iarăşi în mormînt…” Că puţea rău sminteala latriniştilor o spune geniul spiritualităţii noastre, M. Eminescu care în articolul ,,Bălcescu şi urmaşii lui” din noiembrie 1877, scrie: ,,Nicolae Bălcescu e de altminterea o dovadă, că limba românească pe vremea lui şi ’nainte de dînsul era pe deplin formată şi în stare să reproducă gînduri atît de înalte şi simţiri atît de adînci, încît tot ce s’a făcut de atunci încoace în direcţia latinizării, franţuzirii şi a civilizaţiei ,,pomadate” a fost curat în dauna limbii române”. Pe atunci Eminescu se putea exprima neîngrădit şi plin de elocinţă în limba strămoşească a românilor în stare să reproducă ,,gînduri înalte şi simţiri adînci”, acum pentru liftele cazare şi celelalte scursuri specializate în limbism şi pupincurism, aceeaşi limbă este bună numai pentru sudălmi! Înţeleg eu că trebuie să vi se bage furca în gît să o lăsaţi mai moale? Rîtanilor, prea aveţi fălcile groase şi minte puţină! Obrăznicia lichelelor latriniste o găsim foarte bine exprimată în fiţuica ciocoimii fanariote Românul din august 1881 ce se pretindea singurul loc unde clocotea adevăratul sînge românesc: ,,Românii ca toate popoarele care păşesc spre progres, nu se mai ocupă de a descoperi cine a fost autohton sau nu”. Ce ciocoi isteţi! Şi astăzi auzi acelaşi argument ticălos atunci cînd vrei să ştii altceva decît ne tot îndobitocesc ei. Din aceeaşi perioadă avem o scrisoare de la Al Hurmuzachi ce spune: ,,Adevărata şcoală de iubire a umanităţii este patriotismul, precum şi şcoala patriotismului este spiritul familiei. ..Dar tineretul român din Bucovina nu este educat în acest spirit, ci…să ne dezbrăcăm de fiinţa noastră firească şi intimă, de însuşirile noastre particulare, de individualitatea noastră…ca să ne pierdem naţionalitatea română…ca să ne pierdem pînă şi amintirea cine am fost, şi conştiinţa ce am rămas, să încetăm de a mai fi români”. Spune mai departe bucovineanul că cine îşi pierde fiinţa naţională acela îşi rupe singur ,,legăturile cele mai scumpe şi mai sfinte cu poporul, cu originea sa, tradiţiile, datinile, amintirile străbune şi se preface în o fiinţă nouă, cosmopolită, adică fără patrie, fără căpătîi moral”. El cere românilor ,,a nu ne lipi haina cea străină pe deasupra fiinţei noastre, a ne polei cu ea, mulţumindu-ne cu nişte firmituri ale ei pe care le primim în nişte şcoli înstrăinate. ..E mai puţin dureros să te desparţi de patrie, decît a trăi în ea şi a vedea individualitatea, adică toată fiinţa adevărată a poporului pierind şi stîngîndu-se.” Cîtă dreptate avea şi are chiar şi în prezent acest om, dovedind că nici după 150 de ani la noi nu s-a schimbat mare lucru, doar maimuţele care fac circ, dar năravurile au cam rămas aceleaşi! Distrugerea identităţii de neam a fost o acţiune programată pusă la cale de toţi veneticii pripăşiţi prin toriştea străbună dar şi de lichelele noastre neaoşe iar comuniştii i-au pus capac cu făcătura lui Roller. Dau în continuare şi alţi români care s-au opus falsificării istoriei şi limbii cu argumente din diferite domenii. Theohari Antonescu(1866-1910) este unul din marii ,,uitaţi” ai istoriografiei noastre. Avînd o pregătire solidă şi bun cunoscător a limbilor clasice şi-a permis să judece faptele istorice cu propria conştiinţă şi să tragă concluzii care au supărat rău pe specialiştii cu patalama şi pretenţii. În anul 1889 îşi prezintă teza de licenţă intitulată ,,Cultul cabirilor în Dacia” care este o sinteză asupra celor 19 tăbliţe din plumb, bronz şi piatră unde apar ,,cavalerii danubieni” în diferite ipostaze. Despre lipsa totală a informaţiilor din scrierile creştine asupra cultului cabirilor el le pune pe seama fricii de a nu dezvălui fără voie ceva din tainele acestei religii şi asemănările uluitoare cu mitraismul şi cabirismul pe care le-a înlăturat prin violenţă! In munca sa a constatat cu surprindere că multe fapte ale istoriei noastre vechi sînt ocultate cu bună ştiinţă de către specialiştii în plăsmuiri. În anul 1901, publică lucrarea ,,Lumi uitate” unde în capitolul ,,Dacia, patria primitivă ariană” afirmă pe baza unor probe solide şi sigure la acea vreme că toriştea noastră este ţinutul adevărat al arienilor de unde au migrat către cele patru zări! După aproape 80 de ani aceste ideii sînt acceptate de cultura europeană dar venind din SUA, de la arheologul Marija Gimbutas, care ne-a studiat profund istoria noastră veche, dovedind încă odată ticăloşia şi vanitatea oarbă a gunoaielor ce ne-au tot scris, răscris şi falsificat istoria! Lucrările lui au fost ignorate de către specialişti chiar de la apariţie deşi autorul era un perfecţionist. Teodor Burada, de profesie muzicolog şi jurist a efectuat în perioada 1878-1915 cercetări de etnografie, muzicologie şi folclor peste tot pe unde a auzit că ar exista ,,insule de români”. Pasiunea şi iubirea fără margini pe care a arătat-o neamului românesc l-au făcut să facă vizite în Istria, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Turcia/Bitinia, Cehia(regiunea Walaska), Galiţia, Bucovina, Basarabia şi regiunea de pe malul stîng al Nistrului pînă la Bug. De multe ori a fost primit cu ostilitate de către autorităţile pe unde l-a purtat dorul de neam, ajungînd şi la închisoare sau luînd bătaie pentru că dorea să-şi cunoască fraţii. Strădaniile le-a publicat în mai multe articole ce au fost unite mai tîrziu în broşuri dar specialiştii în istorie l-au considerat nebun iar afirmaţiile lui ,,simple nebunii”. Prin călătoriile făcute el a arătat că chiar după 2000 de ani, neamul românilor era pe aceleaşi locuri pe unde i-a menţionat Efor, Herodot şi Strabon pe geţii ce se întindeau de la Don pîna la Adriatica şi din Carpaţii Păduroşi pînă în Rhodope. N. Densuşianu de profesie jurist şi bun cunoscător al limbilor clasice a muncit toată viaţa adunînd probe să poată dovedi continuitatea de neam a românilor pe aceste meleaguri atît înainte de cucerirea romană cît şi după retragerea acestora din Dacia. A studiat mii de lucrări şi texte ale scriitorilor antici şi pe baza unui material care şi astăzi uimeşte prin dimensiunile şi valoarea lui ştiinţifică, a scris Dacia preistorică lucrare apărută postum în anul 1913 prin grija fratelui său. El dovedeşte cu probe arheologice, epigrafice şi lingvistice accesibile la timpurile acelea că ţinutul nostru carpatin este leagănul de început al civilizaţiei europene şi de aici s-a răspîndit în sud şi vest unde a intrat în contact cu civilizaţiile mediteraneene. Această lucrare putea fi canavaua pe care să se coase adevărata istorie a poporului român. După descoperirea mea privind leagănul civilizaţiei emeş/sumeriene, a legăturii dintre emegi şi limba română veche şi citirea tăbliţelor de plumb ale strămoşilor noştri ascunse şi în prezent la Institutul de Arheologie din Bucureşti pot afirma că Densuşianu, prin inteligenţă, intuiţie şi o muncă de rob, i-a depăşit pe toţi istoricii cu pretenţii şi mult venin în guşă iar ideile lui sînt în cea mai mare parte corecte! La scurt timp de la apariţia lucrării, Vaticanul s-a uitat strîmb la ea şi a interzis-o fiindcă că nu dădea bine la făcătura fariseilor ce au fost sprijiniţi de vechii greci şi latini în acţiunea de confiscare a religiei geţilor pentru binele şi veşnica lor pomenire! Cred că şi lucrarea lui T. Antonescu a fost îngropată în uitare pentru că specialiştii nu se puteau compromite citînd scrieri interzise sau condamnabile după antereele papistăşeşti sau mioritice. Faptul că lucrarea lui Densuşianu a fost desconsiderată de către pretinşii profeţi ai neamului, se datorează în cea mai mare măsură acestei secături a istoriografiei române numită V. Pîrvan, care din invidie şi ură fără margini a spus numai minciuni despre ideile lui Densuşianu iar toate alegaţiile le-a pus în mistificatoarea Getica unde spune la p. 7: ,,… Nicolae Densuşianu scrie romanul său fantastic Dacia preistorică, plin de mitologie şi de filologie absurdă, care la apariţia sa(postumă: 1913) deşteaptă o admiraţie şi un entuziasm nemărginit printre diletanţii români în arheologie”. Densuşianu a scris mai multe cărţi despre începuturile feudalismului românesc care au fost considerate de către aceeaşi specialişti, de o probitate profesională fără cusur! Dacia preistorică avea însă un mare cusur, spunea un adevăr distrugător ce le rupea gîtul latiniştilor! Dar duşmani şi mai sălbatici au fost istoricii comunişti ieşiţi din clocitoarea lui Roller care prin anii 1965 se gîndeau să ardă această lucrare la fel cum doreau să facă şi cu tăbliţele de plumb! Şi totuşi pentru aceste monstruozităţi criminale nimeni nu tuşeşte, nimeni nu are dureri de cap de parcă absurdul a pogorît din minţile ,,celeste” ale acestor canalii în Mîrlania, ţara tuturor fărădelegilor! Identitatea noastră de români autohtoni pe aceste meleaguri, a fost apărată cu multă vigoare de cîteva condeie ce trebuie amintite aici şi numite atît de către prieteni cît şi de către duşmani ,,ideologii românismului”! Eudoxiu Hurmuzachi(1812-1874) s-a născut în apropiere de Cernăuţi dintr-o familie de boieri moldoveni iar studiile le-a făcut la Viena. Bun cunoscător al limbii germane şi a limbilor clasice, toată viaţa şi-a dedicat-o adunării de documente pe propria cheltuială care dovedesc istoria noastră pe aceste pămînturi. În anul 1872, la propunerea lui A.T. Laurian, preşedintele Societăţii Academice Române, E. Hurmuzachi este primit ca membru. Moare la 10 februarie 1874, la vîrsta de 62 de ani. În luna noiembrie a anului 1874 documentele strînse în casa părintească din Bucovina, ajung cu peripeţii la Bucureşti, constituind fondul principal al istoriografie noastre. Din aceste documente s-au publicat 45 de volume pînă în anul 1942(12 volume Slavici, 10 N. Iorga, 6 volume N. Densuşianu, 4 volume I. Nistor) iar din lucrarea de istorie scrisă de el Fragmente, Eminescu a tradus cam o treime. În anul 1974 UNESCO a inclus pe E. Hurmuzachi printre figurile de seamă ale culturii române cu merite remarcabile în istoriografia Europei centrale. În prezent ,,patrioţii români”, pentru a avea merite, se bulucesc să fie stipendiaţi de serviciile secrete din afară ce doresc să fim străini în propria ţară! Gheorghe Hurmuzachi, fratele lui Eudoxiu, scria în 1865 către Asociaţia Naţională din Arad: ,,Limba română, scumpă moştenire de la străbunii noştri, a ajuns prin întunericul secolelor, prin vijeliile trecutului, după atîtea lupte cu hunii şi cu avarii, cu turcii şi cu tătarii, omogenă, una şi nedespărţită pînă la noi, în secolul XlX carele se mîndreşte a fi înaintat mai mult cultura românilor decît toţi premergătorii săi. Şi tocmai noi am fi acei care am voi să izbim în unitatea limbii, care am voi să sugrumăm mîndria şi mîngîierea noastră, simbolul măreţ al unităţii poporului român? Credem că nu se va afla român bun şi fiu sincer al naţiunii care să nu cheme blăstămul asupra bărbaţilor care vor putea şi nu vor voi a contribui spre a se delătura dezbinarea ameninţătoare în sînul limbii materne”! Cinste acestei spiţe de români curaţi. B. P. Haşdeu(1834-1907), născut în ţinutul Lăpuşnei, pe malul drept al Nistrului, istoric şi lingvist a scris numeroase studii împotriva celor ce doreau să ne prezinte ca sălbaticii Europei sau scursura imperiului roman. Contemporanii l-au privit cu suspiciune şi chiar dispreţ pentru că îi punea pe toţi în buzunar în domeniul lingvisticii iar inteligenţa lui nu lăsa niciodată loc prostiei. M. Eminescu(1850-1889), născut la Ipoteşti – Botoşani este cea mai sclipitoare minte a neamului nostru, a luptat cu o putere neobişnuită împotriva tuturor lichelelor şi lepădăturilor care au pus stăpînire pe ţară după Unirea Principatelor şi au transformat-o într-un cuib de tîlhari. Acuzaţiile de conservator şi duşman al progresului aduse lui de către ciocoii liberali sînt gratuite, fiindcă el a militat pentru un progres cumpătat bazîndu-se pe resursele noastre de materii prime şi făcut în interesul poporului român iar nu un progres realizat de dragul progresului numai în folosul celor ce controlau şi jefuiau ţara! Ceea ce demasca el ca un adevărat jaf asupra poporului român, s-a repetat şi după executarea lui Ceauşescu - în numele aceloraşi principii - de către cei care l-au slujit pe tiranul comunist! Gazetăria marelui poet este la fel de importantă ca poeziile unde descoperim cu uimire cunoştinţele ample din domeniul istoric, lingvistic, statistic, economic, al psihologiei de grup şi altele. Pentru că nu vroia să fie mai milos cu liftele prădătoare din România acelor vremuri aşa cum a fost sfătuit de multe ori, deţinătorii puterii l-au asasinat iar după aproape 20 de ani de la moarte, minţi sifilitice au lansat povestea că poetul ar fi murit de sifilis! Ura ciocoimii liberale împotriva marelui gînditor a dus la ,,uitarea” întregii scrieri gazetăreşti iar după ocuparea României de către armata bolşevică, această duşmănie a fost preluată de secăturile cazare şi astfel toată gazetăria a fost interzise după anul 1947 la fel ca multe poezii! N. Iorga(1872-1940), născut la Botoşani, este cel mai mare istoric al nostru. A contestat cu argumente curentul latinist susţinînd că dacii nu au dispărut după cucerirea Daciei de către romani şi au rămas locului după retragerea cuceritorului iar limba vorbită de români are un puternic strat venit din limba dacă. A avut relaţii încordate cu toţi latiniştii şi traciştii precum şi cu politicienii amici ai acestor lichele. A fost asasinat de fanaticii legionari! Nechifor Crainic, ideologul autotohniei românilor, în guvernul mareşalului Antonescu a ocupat funcţia de ministru la Ministerul Propagandei unde a creat un adevărat program de combatere a comunismului propagat de bolşevici şi de canaliile lor din ţară. Pentru aceasta, după ce România a fost ocupată de trupele sovietice, a fost căutat ca iarba de leac de către cazarii bolşevici, stăpînii de atunci ai ţării sub patronajul trupelor cotropitoare. S-a bucurat de protecţia lui Petru Groza şi Pătrăşcanu, stînd ascuns în Ardeal la un fost student de-al său. În vara anului 1947 Pătrăşcanu i-a promis că guvernul va da o lege privind o nouă încadrare juridică a crimele de război şi el se va putea apăra în instanţă spunîndu-i că se poate preda poliţiei. Cumnatul lui Pătrăşcanu, avocatul Pandrea, s-a angajat să îl apere la proces. Dar a aflat de strategia lui Pătrăşcanu monstrul cazar – Ana Pauker, şi banda ei criminală – legea a fost blocată, Nechifor Crainic a fost tîrît prin puşcării pînă în anul 1962 fără a fi fost judecat şi condamnat vreodată, iar după această dată a fost folosit de comunişti pentru a lovi în emigranţii români care îi criticau. Avocatul Pandrea care o apărase pe Ana Pauker în anul 1936 la Craiova în procesul privind atentatul săvîrşit de secătura comunistă în Senatul României în anul 1920, a făcut ani grei de puşcărie! Vedem cu surprindere, că cele trei curente privind originea limbii şi a poporului român – latinist, tracist şi slavist – sînt aduse din străinătate de către români smintiţi sau lichele pripăşite pe la noi şi au avut (dar au şi în prezent) ca scop înstrăinarea neamului mioritic de la firea lui firească şi de la tradiţiile lui astfel ca orice tîrîtură să-şi poată şterge picioarele mizere de obrazul nostru! Pentru a dovedi că toată mas-media ne supune unui proces abominabil de îndobitocire, amintesc faptul că zi şi noapte ni se prezintă ca modele numai curve aduse de pe marginea străzii, idioţi, lichele, violatori, politicieni cu minţile întîrziate, manipulatori, mişei, dar niciodată oamenii de valoare ce ar putea punea umărul la propăşirea neamului fiind o cale de urmat şi pentru alţii. Din mulţimea acestor români adevăraţi ţinuţi într-un anonimat total, amintesc doar două nume, foarte cunoscute şi respectate în străinătate dar aproape necunoscute şi blamate acasă, adică în România: muzicianul de excepţie Gheorghe Zamfir şi caricaturistul nepereche Ştefan Popa Popa’s. Să amintesc şi cum s-au folosit duşmanii noştri de nebunia latinistă ce susţine că după exterminarea dacilor şi repopularea provinciei cu coloni din tot imperiul roman(nu cu italici!) în decurs de cîteva sute de ani s-a format poporul român în Dacia traiană – adică Ardealul care este leagănul acestui neam? Amalgamul etnic adus din tot imperiul s-a dezvoltat într-un popor distinct, vorbitor de o latină populară ce a cucerit mai întîi pe toţi locuitorii din Ardeal, apoi s-a revărsat peste munţi în Moldova şi Ţara Românească pe care le-au luat în stăpînire. Te întrebi plin de uimire, oare aceste teritorii de peste munţi nu erau locuite sau popoarele cotropite de români au fost supuse unui puternic proces de deznaţionalizare? Cum nebunilor nu le trebuie minte, tot aşa latriniştii noştri ne-au pus pe tavă celor ce doreau numai rău să ne facă. Teoria panslavismului asupra românilor se sprijină tocmai pe această inepţie – că românii un popor străin, de prădători – ar fi cucerit populaţiile băştinaşe formate din moldoveni, valahi şi ardeleni amestecaţi cu slavi şi chiar slavizaţi, deci este un stat multinaţional de cuceritori care trebuie desfiinţat. Dogma a fost îmbrăţişată de PCR la 1921, care numai român nu era iar în prezent este vînturată de ,,industriaşii holocaustului” în frunte cu Ellie Wiesel. De aceea mozaicii spun că au fost pe plaiurile mioritice mult înaintea noastră, odată cu ocuparea romană făcînd parte din aceste trupe de stăpîni, iar noi românii am apărut ca popor în secolele X-Xl! Trebuie la nesfîrşit să trăim în această minciună a latinităţii adusă de aiurea de indivizi care s-au gîndit numai la cîştigul şi sminteala lor fără a cîntări şi ce rezultă din această acţiune şi cu parul ne-au băgat în cap tîmpenia la zeci de generaţii? Eu am făcut un pas mare pe drumul dezrobirii spirituale a poporului rumun dar trebuie continuat cu: - accesul liber la tăbliţele de plumb aflate la Institutul de Arheologie din Bucureşti, cele de la mănăstirea Sinaia şi alte dovezi arheologice cu scriere getică din ţară. - analizarea arheologică şi spirituală a urmelor lăsate de neamurile noastre care s-au răzleţit în cele patru zări. - efectuarea de copii sau fotografii după tăbliţele de plumb descoperite în Bulgaria, Anglia(Salisbury), tăbliţele sacre din aur ale orficilor şi cele de plumb care au circulat în secolele ll-lV al erei creştine, în imperiul roman fiind considerate cu puteri magice şi care sînt în număr important prin muzeele Europei. - cumpărarea sau copierea electronică a celor 20 de cărţi despre eseni scrise de românul maghiarizat Edmont Bordeaux-Szekeley şi The Origin of Christianity precum şi altora legate de istoria noastră vechi şi traducerea lor în limba română pentru a se putea reconstitui vechea cultura strămoşească. - scrierea adevăratei istorii a ţinuturilor noastre şi a poporului mioritic începînd cu mileniul Vl î.e.n. pînă la descălecarea voievozilor şi formarea statelor feudale româneşti. Asemenea muncă poate fi făcută numai de oameni care nu au prejudecăţi, sînt sinceri cu sine şi curajoşi, fiind plini de generozitate. Placile originale au fost din aur ,dar ,acelea originale din aur au fost vandute si s-a construit din banii ,de pe ele paremise un palat pentru coroana romaniei ,ele au fost copiate din plumb si din acestea au fost furate si vandute ,se gasesc si in America ,bulgaria si alte tari.