back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Romania leaganul civilizatiei europene!

 


 
Pagini: << 5 6 7 8 9 10 11 >> Sari la pagina:
 
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:40

De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21
De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat!
VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...!

Mi-a luat o postare a mea, si a pus-o la el, acest profesor. Sint studii care arata ca genetic populatia Europei este modificata doar in proportie de 10% de popoarele din Asia. La asta ma refer.
Iar alte 10 % sint modificari genetice. Si acest 20% este de 40000 de ani. Ca modificare. Cind spui de un blond cu ochi albastrii ca e ungur, e o aberatie. Si nu noi rominii spunem ca ungurii sint romini, ci ei insista ca sint atit de multi. Acum de curind se confrunta cei din autoritatile locale cu acest fenomen de romini cu nume unguresti. Care culmea sint mai ....unguri decit ungurii.......ca si comportare.
Aceste informatii le am de citiva ani, cu genetica, iar cu numele unguresc, am din familie.

Si nu am cum sa urasc ungurii fiindca am in familie unguri. O verisoara jumate unguroaica.
Sint oameni veseli, joviali si prietenosi. Dar pina la injuraturi la adresa natiei mele.

Adrian Pãunescu Din nou, Dacii liberi

Noi n-am avut nevoie
Sã luam adeverinþe
Cã vieþuim acasã,
În patrie la noi,
Am fost ºi vom rãmâne
De-a pururi dacii liberi
ªi iubitori de pace,
ªi vrednici de rãzboi.

La Sarmisegetuza,
La focuri, cu Zamolxe,
ªi stelele din ceruri
Din sânge ni se rup.
Nu ne-au învins romanii
ªi-am râs de toþi barbarii
Strigând la ei cu steagul
Fãcut din cap de lup.

Aceastã dãm de ºtire,
De sub pãmântul nostru,
Urmaºilor în care
Reinviem acum.
Femeile iubindu-ºi
Sã nascã dacii liberi
Spre rãzbunarea noastrã
Pe cel din urmã drum.

Numiþi ºi þara noastrã
Cu numele ei dacic
Iubiþi pe nou veniþii
Dupã atâþia ani,
Dar veºnic þineþi minte
Cã peste dacii liberi
Au tot cãlcat invazii
ªi altfel de romani.

Noi am rãmas în glie
ªi devenim pãdure,
ªi devenim recolte,
Sã vã hrãnim pe voi,
ªi temelia þãrii
S-o întãrim cu oase
ªi iubitori de pace,
ªi vrednici de rãzboi.

Cu tot ce nãzãreºte
Din firea noastrã veche,
Dãm Romelor de ºtire,
Prin ierburi murmurind,
Cã numai obosealã
Ne-a aºezat sub scoarþã,
Dar dacã e nevoie
Ne vom scula oricând.


nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:49

De la: Tramp, la data 2010-11-01 15:40:46
De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21
De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat!
VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...!

Mi-a luat o postare a mea, si a pus-o la el, acest profesor. Sint studii care arata ca genetic populatia Europei este modificata doar in proportie de 10% de popoarele din Asia. La asta ma refer.
Iar alte 10 % sint modificari genetice. Si acest 20% este de 40000 de ani. Ca modificare. Cind spui de un blond cu ochi albastrii ca e ungur, e o aberatie. Si nu noi rominii spunem ca ungurii sint romini, ci ei insista ca sint atit de multi. Acum de curind se confrunta cei din autoritatile locale cu acest fenomen de romini cu nume unguresti. Care culmea sint mai ....unguri decit ungurii.......ca si comportare.
Aceste informatii le am de citiva ani, cu genetica, iar cu numele unguresc, am din familie.

Si nu am cum sa urasc ungurii fiindca am in familie unguri. O verisoara jumate unguroaica.
Sint oameni veseli, joviali si prietenosi. Dar pina la injuraturi la adresa natiei mele.

Adrian Pãunescu Din nou, Dacii liberi

Noi n-am avut nevoie
Sã luam adeverinþe
Cã vieþuim acasã,
În patrie la noi,
Am fost ºi vom rãmâne
De-a pururi dacii liberi
ªi iubitori de pace,
ªi vrednici de rãzboi.

La Sarmisegetuza,
La focuri, cu Zamolxe,
ªi stelele din ceruri
Din sânge ni se rup.
Nu ne-au învins romanii
ªi-am râs de toþi barbarii
Strigând la ei cu steagul
Fãcut din cap de lup.

Aceastã dãm de ºtire,
De sub pãmântul nostru,
Urmaºilor în care
Reinviem acum.
Femeile iubindu-ºi
Sã nascã dacii liberi
Spre rãzbunarea noastrã
Pe cel din urmã drum.

Numiþi ºi þara noastrã
Cu numele ei dacic
Iubiþi pe nou veniþii
Dupã atâþia ani,
Dar veºnic þineþi minte
Cã peste dacii liberi
Au tot cãlcat invazii
ªi altfel de romani.

Noi am rãmas în glie
ªi devenim pãdure,
ªi devenim recolte,
Sã vã hrãnim pe voi,
ªi temelia þãrii
S-o întãrim cu oase
ªi iubitori de pace,
ªi vrednici de rãzboi.

Cu tot ce nãzãreºte
Din firea noastrã veche,
Dãm Romelor de ºtire,
Prin ierburi murmurind,
Cã numai obosealã
Ne-a aºezat sub scoarþã,
Dar dacã e nevoie
Ne vom scula oricând.


Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:54

Mihai Eminescu
Rugãciunea unui dac

Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viaþã dãtãtor,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna,
Cãci unul erau toate ºi totul era una;
Pe când pãmântul, cerul, vãzduhul, lumea toatã
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodatã,
Pe-atunci erai Tu singur, încât mã-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cãrui plecãm a noastre inemi?

El singur zeu stãtut-au nainte de-a fi zeii
ªi din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dã suflet ºi lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceþi-i,
El este moartea morþii ºi învierea vieþii!

ªi el îmi dete ochii sã vãd lumina zilei,
ªi inima-mi umplut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
ªi-n glas purtat de cântec simþii duiosu-i viers,
ªi tot pe lângã-acestea cerºesc înc-un adaos:
Sã-ngãduie intrarea-mi în vecinicul repaos!

Sã blesteme pe-oricine de mine-o avea milã,
Sã binecuvânteze pe cel ce mã împilã,
S-asculte orice gurã, ce-ar vrea ca sã mã râdã,
Puteri sã puie-n braþul ce-ar sta sã mã ucidã,
ª-acela între oameni devinã cel întâi
Ce mi-a rãpi chiar piatra ce-oi pune-o cãpãtâi.

Gonit de toatã lumea prin anii mei sã trec,
Pân' ce-oi simþi cã ochiu-mi de lacrime e sec,
Cã-n orice om din lume un duºman mi se naºte,
C-ajung pe mine însumi a nu mã mai cunoaºte,
Cã chinul ºi durerea simþirea-mi a-mpietrit-o,
Cã pot sã-mi blestem mama, pe care am iubit-o -
Când ura cea mai crudã mi s-a pãrea amor...
Poate-oi uita durerea-mi ºi voi putea sã mor.

Strãin ºi fãr' de lege de voi muri - atunce
Nevrednicu-mi cadavru în uliþã l-arunce,
ª-aceluia, Pãrinte, sã-i dai coroanã scumpã,
Ce-o sã asmuþe câinii, ca inima-mi s-o rumpã,
Iar celui ce cu pietre mã va izbi în faþã,
Îndurã-te, stãpâne, ºi dã-i pe veci viaþã!

Astfel numai, Pãrinte, eu pot sã-þi mulþumesc
Cã tu mi-ai dat în lume norocul sã trãiesc.
Sã cer a tale daruri, genunchi ºi frunte nu plec,
Spre urã ºi blestemuri aº vrea sã te înduplec,
Sã simt cã de suflarea-þi suflarea mea se curmã
ªi-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã!

Raporteaza abuz de limbaj
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 15:58

Vasile Lexandri
Dan, cãpitan de plai
(XV secol)

Frunzã verde de mãlai;
Cine merge sus la rai?
Merge Dan, ºoiman de plai,
C-a ucis el mulþi duºmani,
Un vizir ºi patru hani.
Frunzã verde lemn de brad,
Cine merge jos în iad?
Merg tãtarii lui Murad,
C-au ucis în zi de mai
Pe Dan, cãpitan de plai!
(Fragm. de cântec poporal)

I

Bãtrânul Dan trãieºte ca ºoimul singuratic
În peºtera de stâncã, pe-un munte pãduratic,
Privind cu veselie cum soarele rãsare,
Dând viaþã luminoasã cu-o caldã sãrutare,
Privind cu jale lungã cum soarele apune...
Aºa ºi el apus-a din zile mari ºi bune!
Vechi pustnic, rãmas singur din timpul sãu afarã,
Ca pe un gol de munte o stâncã solitarã,
Dincolo din morminte el trist acum priveºte
O tainicã fantasmã ce-n zare s-adânceºte,
Fantasma drãgãlaºã a verdei tinereþi
Ce fuge de rãsuflul geroasei bãtrâneþi,
ªi zice: "Timpul rece apasã-umãrul meu
ªi cât m-afund în zile, tot simt cã e mai greu!
O! lege-a nimicirii, o! lege nemiloasã!
Când, când s-a toci oare a vremii lungã coasã!"
Apoi el pleacã fruntea ºi cade în visare,
Iar munþii, albi ca dânsul, se-nclinã-n depãrtare.
Ai timpilor eroici imagine augustã,
Pe când era el tânãr, lumea-i pãrea îngustã
Pentru bine, ºi largã, prea largã pentru rãu!
El ar fi vrut-o bunã ca bunul Dumnezeu.
Deci îi plãcea sã-nfrunte cu dalba-i vitejie
Pe cei care prin lume purtau bici de urgie,
ªi mult iubea când þara stiga: "La luptã, Dane!"
Sã vânture ca pleava oºtirile duºmane.
Atunci a lui mânie ca trãsnetul era,
În patru mari hotare tuna ºi fulgera,
Iar þara dormea-n pace pe timpii cei mai rãi
Cât Dan veghea-n picioare la cãpãtâiul ei.
Ades el pleca singur prin codri fioroºi,
În care luceau noaptea oþeluri ºi ochi roºi,
ªi dacã murgu-i sprinten da-n lãturi sforãind,
Viteazul cu blândeþe îl dezmierda grãind:
"N-aibi grijã, mãi ºoimane! eu am ºi duc cu mine
O vrajã rea de duºmani ºi bunã pentru tine".
ªi murgu-ºi lua calea în liniºte deplinã
Prin codri fãrã drumuri ºi fãrã de luminã.
Iar vulturii carpatici cu zborul îndrãzneþ
Fãceau un cortegi falnic eroului drumeþ.

Încrederea-nfloreºte în inimile mari!

II

Bãtrânul Dan ascultã grãind doi vechi stejari
Crescuþi dintr-o tulpinã pe culmea cea de munte
ª-având ca o coroanã un secol pe-a lor frunte.
"O! frate, zice unul, un vânt în miez de noapte
Adusu-mi-a din vale lung vaiet, triste ºoapte!...
E sabie în þarã! au nãvãlit tãtarii!
ª-acum în bãlþi de sânge îºi joacã armãsarii!"
"Aºa! rãspunde altul, colo în depãrtare
Zãrit-am astã-noapte pe cer luminã mare!
Ard satele române! ard holdele-n câmpii!
Ard codrii!... Sub robie cad fete ºi copii.
ªi-n fumul ce se nalþã cu larme zgomotoase
Zbor suflete gonite din trupuri sângeroase!"
Bãtrânul Dan aude, suspinã ºi nu crede!
Dar iatã cã pe ceruri din patru pãrþi el vede
Trecând un stol de vulturi urmaþi de uli gramadã,
Atraºi în orizonturi de-a morþii rece pradã.

Un fulger se aprinde în ochii lui pe loc.
"La luptã, Dane! þara-i în jar, þara-i în foc!"
Bãtrânul Dan desprinde un paloº vechi din cui,
ªi paloºul luceºte voios în mâna lui.
Bãtrânul Dan pe sânu-i apasã a lui mânã
ªi simte cã tot bate o inimã românã.
El zice cu mândrie, nãlþând privirea-n sus:
'Pe inimã ºi paloº rugina nu s-a pus.
O! Doamne, Doamne sfinte, mai dã-mi zile de trai
Pân' ce-oi strivi toþi lupii, toþi ºerpii de pe plai!
Fã tu sã-mi parã numai atunci paloºul greu,
Când inima-nceta-va sã batã-n pieptul meu,
ª-atunci inima numai de-a bate sã încete
Când voi culca sub tãrnã a duºmanilor cete!"
Apoi el strânge chinga pe zdravenele-i ºale,
κi face-o cruce, pleacã ºi se coboarã-n vale.

III

În scurtele rãstimpuri când soarele declinã
ªi noaptea-ºi pune stema feericã, stelinã,
E un moment de pace în care, neoprit,
Se pierde doru-n umbra amurgului mâhnit.
Atunci zãreºte ochiul minunile din basme,
Acele legioane de tainice fantasme
Care-ntre zi ºi noapte apar în loc oprite
Cu mantii lungi ºi albe de-a lungul învelite.
Aºa apare-n ºesuri mãreþul om de munte,
Cãlcând cu paºi gigantici pe urme mai mãrunte!
Nu ºtiu de el copacii tineri, crescuþi pe maluri,
Dar râul îl cunoaºte ºi scade-a sale valuri,
Sã treacã înainte viteazul Dan la luptã.
ªi astfel tot el pasã pe cale ne-ntreruptã
Pân' ce soseºte-n searã la casa lui Ursan.

Om aspru care doarme culcat pe-un buzdugan,
Ursan, pletos ca zimbrul, cu pieptul gros ºi lat,
Cu bratul de bãrbat, cu pumnul apãsat,
E scurt la grai, nãprasnic, la chip întunecos.
El e de peste Milcov pribeag misterios.
Toþi care ºtiu de dânsul spun multe, dar ºoptind,
ªi cale de o zare îl ocolesc grãbind,
Deºi-i place sã creascã sirepe herghelii,
Rãzlete pe întinsul câmpiilor pustii.
Pe vremea lui, sub ochii lui ªtefan, domn cel mare,
Intrând în duºmani singur ca vieru-n stuhul tare,
A prins pe hanul Mârza din fugã cu arcanul;
Iar ªtefan, de la dânsul în schimb luând pe hanul,
I-a zis: "Ursane frate! sã-þi faci ochirea roatã,
ªi cât îi vedea zare, a ta sã fie toatã!"*
De-atunci el stã de pazã în mijlocul câmpiei
ªi nime nu s-atinge de zmeii hergheliei.

Drumeþul intrã, zice: "Bine-am gãsit, Ursane!..."
Un aspru glas rãspunde: "Bine-ai venit, moº Dane!
Ce vânt te-aduse-aice?"
"Vânt rãu ºi de jelire!
Ne calc' pãgânii, frate, ºi þara-i la pieire!"
Ursan tresare, geme, s-aprinde-n gândul sãu.
Dan zice: "De pe munte venit-am sã te ieu,
Sã mergem".
"Dar! sã mergem!" adaugã Ursan
ªi mult cu drag priveºte grozavu-i buzdugan.
Apoi un corn apucã ºi buciumã în vânt.

IV

Deodatã se aude un tropot pe pãmânt,
Un tropot de copite, potop rotopitor!

Ursan cu al sãu oaspe în fund, spre soare, catã,
ªi vãd sub cerul luciu, în zarea-nflãcãratã,
Zburând o herghelie de armãsari zmeioºi,
Cu coamele în vânturi, cu ochii scânteioºi,
ªi-nfiorând câmpia de-o asprã nechezare.
Un voinicel în floare, pe-un alb fugar cãlare,
Îi mânã c-un harapnic ce-n urma lor pocneºte
ªi ca un ºarpe negru prin aer se-nvârteºte.
Ursan le-aþine calea ºi caii stau în loc.
Apoi cãtre voinicul ce poartã busuioc
El zice: "Fulgo! prinde-mi pe murgul cel þintat,
Moº Dan ºi eu la Nistru ne ducem pe luptat!"
"Dar eu, întreabã Fulga, eu sã nu-mi cerc puterea?"
"Tu sã rãmâi aice ca sã-mi pãzeºti averea."

Frumos odor e Fulga! ºi naltã-i e fãptura!
Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura,
ªi pãrul sãu de aur în creþi lungi se lasã
Ca pe strujanul verde un caier de mãtase.
El are glas puternic în gurã rumeoarã
ªi mers cu legãnare de gingaºã fecioarã.
Oricine-1 vede-n soare cu pelita lui albã,
Purtând la brâu un paloº ºi pe grumaji o salbã,
Se-ntreabã: ce sã fie, fecior de zmeu, ori fatã?
Iar când pe sub altiþa cãmãºii înfiratã
Zãreºte la luminã doi crini ieºiþi în undã,
Doi pui în neastâmpãr de lebãdã rotundã,
Rãpit de dor, el cade pe gânduri câte-un an!...

Voinicul e viteaza copilã-a lui Ursan.
Ea intrã-n herghelie cu pasul îndrãzneþ
ªi merge drept la murgul sãlbatic ºi rãzleþ,
Zicând lui Dan ce-n treacãt îi dã povãtuiele:
"Moº Dane! tu cu-a tale ºi eu cu ale mele!"
Sirepul o zãreºte, ridicã narea-n vânt,
Încruntã ochiul, bate copita de pãmânt,
Zburleºte coama, saltã, în lãturi se izbeºte;
Dar Fulga zvârle laþul, de gât îl arcãneºte
ªi repede ca gândul, s-aruncã uºurel,
Îi pune mâna-n coamã ºi-ncalecã pe el.
Gemând, el sare-n aer pe patru-a lui picioare,
Azvârle, se frãmântã, se spumegã-n sudoare
ªi-n zbor plecând deodatã, nebun de groazã, murgul
S-afundã-n largul spaþiu ºi spintecã amurgul...
Dar când steluþa lunii apare viu la lume,
Copila se întoarce cu murgul alb de spume
ªi zice: "Iatã calul! El ºtie-acum de frâu
Ca paloºul de mijloc ºi mijlocul de brâu."
Ursan cu drag rãspunde: "Aibi parte de noroc!"
Apoi cu Dan bãtrânul, arzând de mare foc,
Încalecã ºi-n umbrã dispar ca într-un nor...
Iar Fulga-i urmãreºte cu sufletul în dor.

V

E noaptea înstelatã, e caldã, liniºtitã!
Se pare cã din ceruri pe lumea adormitã
Pluteºte-o linã, dulce, divinã îndurare,
Dar ea nu poate stinge avântul de turbare
Ce duce cãlãreþii pe-ntinderea pustie,
Precum doi spectri gemeni mânaþi de-o vijelie.
Ei zbor tãcuþi sub ochii stelutelor trezite
În orizontul negru ce-i soarbe ºi-i înghite.
S-afund mereu în taina nopþii; dar gândul lor
De mult e cu tãtarii în luptã de omor.
Oþintã de luminã prin umbrã viu înoatã.
Ea creºte, se înaltã pe zare ca o roatã
ªi umple de vãpaie cereºtile abisuri.
Pãduri, movile, râuri apar cãzute-n visuri,
Dar leul de la munte ºi vierul de pe vale
Nu vãd prin vis de sânge decât Moldova-n jale.
"E roºie luna!" zice din doi cel mai bãtrân.
"E luna însetatã de sânge de pãgân!"
Rãspunde cel mai aspru... ªi puii lor de zmei
Se duc trãgând doi spectri de umbrã dupã ei.
Se duc vârtej ca gândul plecat în pribegie,
Se duc pân' ce-a lor umbrã întinsã pe câmpie
Le trece înainte ºi pân' ce se lovesc
În ochi cu faptul zilei... Atunce se opresc.

ªi iatã-i pe o culme nocturnii cãlãtori,
Lucind sub cerul palid în mantie de zori!
Ei lasã jos pe coastã sã pascã armãsarii
ªi stau privind în vale cum fac pârjol tãtarii.
Cinci sate ard în flãcãri pe câmp, ºi fumul lor
Se-ntinde ca o apã, pluteºte ca un nor
De-a lung pe ºesul umed, ºi zboarã sus în aer,
Ducând cu el un vuiet de larmã ºi de vaier.
Prin fum se zãresc umbre fuginde, rãtãcite,
Copii mãrunþi, ºi mame, ºi fete despletite,
ªi cai scãpaþi în fugã, ºi câini, ºi boi în turme,
Goniþi de tãtãrimea ce calcã pe-a lor urme.
Ici, colo, se vãd cete în luptã încleºtate,
Miºcãri de braþe goale în aer ridicate,
Luciri de arme crunte pãtate roº cu sânge
Pe care-o razã vie din soare se rãsfrânge.
Apoi din vreme-n vreme o ceaþã luptãtoare
Se-mprãºtie cu grabã, lãsând cadavre-n soare!
Iar lângã Nistru, multa urdie tãtãreascã
Nãprasnic se ucide cu gloata româneascã.

Dan zice: "Mãi Ursane! acolo e de noi!
Acolo râde moartea în crâncenul rãzboi.
Acolo sã dãm proaºcã, sub ochiul cel de sus,
Tu dinspre faptul zilei, ºi eu dinspre apus,
ªi cale sã deschidem prin aprigul duºman...
La lucru-acum, fârtate! la lucru, mãi Ursan!"
"Amin ºi Doamne-ajutã!" Ursan voios rãspunde,
ªi-n gloatã fiecare ca viforul pãtrunde.

VI

Ursan nãval' s-aruncã în neagra tãtãrime,
Croind o pârte largã prin deasa ei mulþime.
Sub mânã-i buzduganul, unealtã de pieire,
Ca un balaur face în juru-i o rotire,
Un cerc de moarte-n care amar de cine-i prins
Sãrmanu-nchide ochii ºi soarele-i s-a stins!

În lãturi, înainte, în urmã-i totul moare!
Zbor creierii din tidve sub ghioaga zdrobitoare,
ªi-n urmã, ºi-mprejuru-i, ºi-n lãturi semãnate
Zac sute de cadavre cu capete sfãrmate.
ªi astfel ne-mpãcatul Ursan mereu lucreazã,
ªi spre apus prin sânge mereu înainteazã.
Ca dânsul, Dan bãtrânul, erou întinerit,
Tot vine dupã paloº spre mândrul rãsãrit.
El intrã ºi se-ndeasã în gloata tremurândã
Ca junghiul cel de moarte în inima plãpândã,
ªi paloºu-i ce luce ca fulger de urgie
Tot cade-n dreapta,-n stânga ºi taie-n carne vie...
Fug toþi ºi pier din cale-i!... El strigã: "Steie faþã
Cui place vitejia, cui s-a urât de viaþã!"
Dar nime nu-ndrãzneºte la glasu-i sã aparã,
Cãci el se-nainteazã precum un stâlp de parã,
ªi cine-1 vede falnic, aprins, cu fruntea sus,
Îi pare cã alt soare se-nalþã din apus.
ªi astfel ambii oaspeþi ai morþii ne-mpãcate
Cosesc la vieþi în floare pe straturi sângerate
ª-ajung ei faþã-n faþã prin apriga furtunã,
ªi armele lor ude cruciº le împreunã.
"Noroc pe, Ursane!"
"ªi pe, tot noroc!"
Dar n-a sfârºit cuvântul Ursan ºi cade-n loc,
Strãpuns de o sãgeatã ce-i intrã-n piept adânc.
El scapã buzduganul, se pleacã pe oblânc
ªi greu se prãbuºeºte c-un geamãt de pe cal.

Tãtarii ca zãvozii pe dânsul dau nãval'!
"În lãturi, litfe!" strigã la ei viteazul Dan,
Punându-se de pazã la capul lui Ursan.
Cu calu-n mâna stângã, cu pala-n mâna dreaptã,
Ameninþând cu ochii tãtarii, mi-i aºteaptã
Precum aºteaptã zimbrul de lupi înconjurat
Sã-i zvârle cu-a lui coarne pe câmpul spãimântat.
Dar nici gândesc pãgânii sã deie piept cu el,
Cãci paloºu-i nãprasnic e vultur de oþel.
Retraºi în jur deoparte, nemernici, sperieþi,
Ei scot din a lor arcuri un vifor de sãgeþi,
ªi Dan, lovit în coaste, ºopteºte cu oftare:
"Ursane, pentru tine de-acum nu e scãpare!"
Zicând, el cade-aproape, se sprijinã-ntr-o mânã
ªi paloºul lui þine în loc ceaþa pãgânã.

O! Dane cãpitane! puterile-þi slãbesc
ªi norii pe deasuprã-þi trecând se învârtesc.
Tu mori! ºi tãtãrimea s-apropie de tine!

Dar iatã din pustiuri un alb vârtej cã vine
ªi trece prin urdie ca printr-un lan de grâu.
E un voinic cãlare pe-un cal ce n-are frâu,
Voinic, în brâu cu paloº ºi pe grumaz cu salbã.
E Fulga, ce apare ca o fantasmã albã
ªi grabnic pe-al ei tatã rãpeºte din grãmadã,
Apoi cu el dispare ca ºoimul cu-a sa pradã.

"Alah!" rãcnesc tãtarii cãtând cu groazã-n urmã...
Dar ce vãd ei deodatã, cãci glasul lor se curmã?
Ei vãd curgând pe dealuri arcaºii din Orhei
Ce vin cu-o falcã-n ceruri, aprinºi ca niºte zmei!
Un lung fior de spaimã pãtrunde într-o clipã
Prin deasa tãtãrime ce-i gata de risipã,
ªi toþi pe loc la fugã plec iute, se duc orbi,
Cum pleacã din câmpie un nor întins de corbi.
Amar e de rãzleþul ce-n urma lor rãmâne!
ªi cade, mic sau mare, pe mâinile române!
În faþã cu românul nu-i milã, nu-i iertare,
Nici chiar în sân de mamã nu poate-avea scãpare.
O ºtiu de mult tãtarii, o ºtiu de la bãtrâni
ªi fug, nevrând s-asculte de ºefi, de-ai lor stãpâni
Tot omul vede moartea º-aleargã-nspãimântat.
Cel viu uitã ºi lasã pe mortul ne-ngropat
ªi fãr-a-ntoarce capul se duce-orice pãgân,
Cã-n umbra fiecãrui s-avântã un român!

Iar hanu-ºi smulge barba, îºi rupe ºalul verde
Privind urdia-ntreagã în clipã cum se pierde.
Sub ochii lui în lacrimi, pe câmpul cel de lupte
Apar grãmezi de leºuri, grãmezi de arme rupte,
De cai uciºi, de care, de corturi risipite,
ªi tuiurile oastei de oaste pãrãsite!

O! pas cumplit al soartei! Tot ce-i era de falã,
Cai, steaguri, cete mândre, strãlucitoare arme,
Clãdiri de visuri nalte, magie triumfalã,
A fost de-ajuns o clipã ca totul sã se darme!

VII

Ghirai a trecut Nistrul înot pe calul sãu,
Luând pe Dan rãnitul ca pradã ºi trofeu.
El merge de se-nchide în cortu-i, umilit,
Precum un lup din codri ce-a fost de câini gonit.
Trei zile, trei nopþi hanul nu gustã-n suflet pace.
Întins ca un cadavru jos pe covor el zace,
Dar când revine, palid, din lunga-i desperare,
În ochii lui trec fulgeri de crudã rãzbunare.
El strigã sã-i aducã sub cort pe Dan bãtrânul.

Deºi cuprins de lanþuri, mãreþ intrã românul!
"Ghiaur! zice tãtarul cu inima hainã,
Ce simte firul ierbii când coasa e vecinã?"
"Ea pleacã fruntea-n pace, rãspunde cãpitanul,
Cãci are sã renascã mai fragedã la anul!"

Ghirai cade pe gânduri, lãsându-ºi capu-n piept,
ªi, îmblânzindu-ºi glasul: "O! Dan, om înþelept!
Te ºtiu de mult pe tine, cunosc al tãu renume
Din graiul plin de lacrimi orfanilor din lume.
Pe mulþi tãtari cuprins-ai de-ai morþii reci fiori!
Acum îþi veni rândul ºi þie ca sã mori.
Priveºte! lângã uºã cãlãul te pândeºte
Cu ºtreangul ºi cu pala ce-n mânã-i zângãneºte.
Un semn, ºi capu-þi zboarã la câini ºi la vulturi,
ªi suiletu-þi se pierde în lumea de ghiauri.
Dar însã îmi fac milã de ani ºi de-a ta minte,
Gândind la bãtrâneþea ce-apasã-al meu pãrinte,
ªi vreau, cu daruri multe, pe tine-a te ierta
De vrei tu sã te lepezi acum de legea ta!"

Creºtinul Dan, bãtrânul cu suflet luminos,
Înalþã-a lui staturã ºi zice maiestos:
"Ceahlãul sub furtunã nu scade muºuroi!
Eu, Dan, sub vântul soartei sã scad pãgân nu voi.
Deci, nu-mi convine viaþa miºelnic câºtigatã,
Nici pata fãrdelegii în fruntea mea sãpatã.
Ruºinea-i o ruginã pe-o armã de viteaz,
Un vierme ce mãnâncã albeaþa din obraz.
Cui place sã roºeascã, roºeascã... eu nu vreu
Nici patã pe-a mea armã, nici pe obrazul meu.
Alb am trãit un secol pe plaiul strãmoºesc
ªi vreau cu faþa albã senin sã mã sfârºesc,
Ca dupã-o viaþã lungã, feritã de ruºine,
Mormântul meu sã fie curat ºi alb ca mine!
Aºa m-a deprins ªtefan, uºoarã þãrna-i fie!
La trai fãrã mustrare ºi fãrã prihãnie.
Nu-mi trebuie-a ta milã, nu vreau a tale daruri.
Tu îmi întinzi o cupã mult plinã de amaruri,
Departe ea de mine!... mai drept e ca sã mor!...
Iar dacã ai tu cuget ºi-þi pasã de-al meu dor,
Ghirai, mã lasã, lasã în ora morþii grele
Sã mai sãrut o datã pãmântul þãrii mele!"

Uimit, Ghirai se scoalã, cu mâna lui desface
Unealta de robie sub care leul zace,
Cumplitul lanþ ce-l leagã cu strânse noduri sute,
ªi zice grabnic: "Tatã, ia calul meu ºi du-te!"

Bãtrânul Dan ferice se duce, Nistrul trece,
ªi-n aerul Moldovei se umilã pieptu-i rece,
ªi inima lui creºte, ºi ochii-i plini de jale
Cu drag privesc prin lacrimi podoaba þãrii sale.
Sãrmanu-ngenuncheazã pe iarba ce strãluce,
κi pleacã fruntea albã, smerit îºi face cruce
ªi pentru totdeauna sãrutã ca pe-o moaºte
Pãmântul ce tresare ºi care-1 recunoaºte...
Apoi el se întoarce la hanul, intrã-n cort,
Suspinã, ºovãieºte ºi, palid, cade mort!

Iar hanul, lung privindu-1, rosteºte cu durere:
"O! Dan viteaz, ferice ca tine care piere,
Având o viaþã verde în timpul tinereþii
ªi albã ca zapada în iarna bãtrâneþii!..."

Raporteaza abuz de limbaj
CIPRIOTU

1445 mesaje
Membru din: 9/11/2008
Oras: Odorheiul Secuiesc

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 18:55

De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:49:10
De la: Tramp, la data 2010-11-01 15:40:46
De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21
De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat!
VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...!

Mi-a luat o postare a mea, si a pus-o la el, acest profesor. Sint studii care arata ca genetic populatia Europei este modificata doar in proportie de 10% de popoarele din Asia. La asta ma refer.
Iar alte 10 % sint modificari genetice. Si acest 20% este de 40000 de ani. Ca modificare. Cind spui de un blond cu ochi albastrii ca e ungur, e o aberatie. Si nu noi rominii spunem ca ungurii sint romini, ci ei insista ca sint atit de multi. Acum de curind se confrunta cei din autoritatile locale cu acest fenomen de romini cu nume unguresti. Care culmea sint mai ....unguri decit ungurii.......ca si comportare.
Aceste informatii le am de citiva ani, cu genetica, iar cu numele unguresc, am din familie.

Si nu am cum sa urasc ungurii fiindca am in familie unguri. O verisoara jumate unguroaica.
Sint oameni veseli, joviali si prietenosi. Dar pina la injuraturi la adresa natiei mele.

Adrian Pãunescu Din nou, Dacii liberi

Noi n-am avut nevoie
Sã luam adeverinþe
Cã vieþuim acasã,
În patrie la noi,
Am fost ºi vom rãmâne
De-a pururi dacii liberi
ªi iubitori de pace,
ªi vrednici de rãzboi.

La Sarmisegetuza,
La focuri, cu Zamolxe,
ªi stelele din ceruri
Din sânge ni se rup.
Nu ne-au învins romanii
ªi-am râs de toþi barbarii
Strigând la ei cu steagul
Fãcut din cap de lup.

Aceastã dãm de ºtire,
De sub pãmântul nostru,
Urmaºilor în care
Reinviem acum.
Femeile iubindu-ºi
Sã nascã dacii liberi
Spre rãzbunarea noastrã
Pe cel din urmã drum.

Numiþi ºi þara noastrã
Cu numele ei dacic
Iubiþi pe nou veniþii
Dupã atâþia ani,
Dar veºnic þineþi minte
Cã peste dacii liberi
Au tot cãlcat invazii
ªi altfel de romani.

Noi am rãmas în glie
ªi devenim pãdure,
ªi devenim recolte,
Sã vã hrãnim pe voi,
ªi temelia þãrii
S-o întãrim cu oase
ªi iubitori de pace,
ªi vrednici de rãzboi.

Cu tot ce nãzãreºte
Din firea noastrã veche,
Dãm Romelor de ºtire,
Prin ierburi murmurind,
Cã numai obosealã
Ne-a aºezat sub scoarþã,
Dar dacã e nevoie
Ne vom scula oricând.


CIPRIOTU

1445 mesaje
Membru din: 9/11/2008
Oras: Odorheiul Secuiesc

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 18:57

De la: TEPARUL, la data 2010-11-01 18:55:40
De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:49:10
De la: Tramp, la data 2010-11-01 15:40:46
De la: nastasemihail, la data 2010-11-01 15:27:21
De la: cristianvitu, la data 2010-11-01 15:15:47titlul nu poate fi schimbat!
VA ROG SA VA PRECIZATI SURSA PE CARE O CITATI IN POSTARILE Dvs., ATUNCI CAND EA EXISTA, ORI SA SUBLINIATI CARE E CONTRIBUTIA PERSONALA PRIVITOR LA INFORMATIA POSTATA. CRED CA E MAI RIGUROS ASA, FINDCA TEMA NU ESTE DELOC UNA LA INDEMANA ORICUI, INDIFERENT CAT DE ROMAN S-AR SIMTI ACELA...!

Mi-a luat o postare a mea, si a pus-o la el, acest profesor. Sint studii care arata ca genetic populatia Europei este modificata doar in proportie de 10% de popoarele din Asia. La asta ma refer.
Iar alte 10 % sint modificari genetice. Si acest 20% este de 40000 de ani. Ca modificare. Cind spui de un blond cu ochi albastrii ca e ungur, e o aberatie. Si nu noi rominii spunem ca ungurii sint romini, ci ei insista ca sint atit de multi. Acum de curind se confrunta cei din autoritatile locale cu acest fenomen de romini cu nume unguresti. Care culmea sint mai ....unguri decit ungurii.......ca si comportare.
Aceste informatii le am de citiva ani, cu genetica, iar cu numele unguresc, am din familie.

Si nu am cum sa urasc ungurii fiindca am in familie unguri. O verisoara jumate unguroaica.
Sint oameni veseli, joviali si prietenosi. Dar pina la injuraturi la adresa natiei mele.

Adrian Pãunescu Din nou, Dacii liberi

Noi n-am avut nevoie
Sã luam adeverinþe
Cã vieþuim acasã,
În patrie la noi,
Am fost ºi vom rãmâne
De-a pururi dacii liberi
ªi iubitori de pace,
ªi vrednici de rãzboi.

La Sarmisegetuza,
La focuri, cu Zamolxe,
ªi stelele din ceruri
Din sânge ni se rup.
Nu ne-au învins romanii
ªi-am râs de toþi barbarii
Strigând la ei cu steagul
Fãcut din cap de lup.

Aceastã dãm de ºtire,
De sub pãmântul nostru,
Urmaºilor în care
Reinviem acum.
Femeile iubindu-ºi
Sã nascã dacii liberi
Spre rãzbunarea noastrã
Pe cel din urmã drum.

Numiþi ºi þara noastrã
Cu numele ei dacic
Iubiþi pe nou veniþii
Dupã atâþia ani,
Dar veºnic þineþi minte
Cã peste dacii liberi
Au tot cãlcat invazii
ªi altfel de romani.

Noi am rãmas în glie
ªi devenim pãdure,
ªi devenim recolte,
Sã vã hrãnim pe voi,
ªi temelia þãrii
S-o întãrim cu oase
ªi iubitori de pace,
ªi vrednici de rãzboi.

Cu tot ce nãzãreºte
Din firea noastrã veche,
Dãm Romelor de ºtire,
Prin ierburi murmurind,
Cã numai obosealã
Ne-a aºezat sub scoarþã,
Dar dacã e nevoie
Ne vom scula oricând.





viostup

21 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 20:37

Ma bucur ca acest topic s-a animat ca prin farmec dupa o lunga apatie.Postarile pe care le-am facut in pagina 8 sunt citate de pe situl d-lui Constantin Olariu Arimin ,caruia ii multumesc pentru cercetarile facute si concluziile afisate pe situl sau.Faptul ca a pus si un pic de suflet in concluziile trase si a folosit uneori un limbaj colorat este de inteles la un roman suparat ca i s-a furat istoria neamului,dar cred ca nu-l avantajeaza.Cand tratezi subiecte atat de importante si in egala masura atat de sensibile este bine sa ai o atitudine neutra,sa relatezi doar faptele,mai ales cand acestea pot avea un impact atat de hotarator intr-un domeniu framantat ca istoria Europei.
Consider ca dl. C.Olariu Arimin s-a documentat temeinic si am fost surprins sa descopar in lucrarea sa materiale de care nu aflasem pana acum .De aceea am decis sa=mi iau libertatea sa postez materialele mentionate pe acest topic.Asi fi foarte fericit daca cei cativa domni, care lanseaza in mod obisnuit perdele de fum pe acest topic pentru a impinge disputa in derizoriu ,ar fi capabili sa se ridice cativa milimetri peste nivelul jalnic la care se situeaza si sa combata scrierile si concluziile acestui domn cu argumente logice,credibile,documentate si nepresarate cu injurii marlanesti.
Contributia mea a fost limitata la a face copy/paste asupra materialelor postate.Dar cred ca mi-am asumat o responsabilitate cand am hotarat ca aceste materiale merita sa intre in circuitul acestui topic ,pentru a fi supuse atentiei si ,eventual,dezbaterii,de catre romanii onesti care urmaresc acest topic.

Raporteaza abuz de limbaj
profesor2010

438 mesaje
Membru din: 31/08/2010
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 20:53

Nu știu de ce sunteți niște naționaliști înrãiți ? De cum spun un adevãr sãriți de gâtul meu....chiar credeți cã pe mine nu mã doare imbecilitãțile ce se produc în țara mea ? Greșit , fals mã doare dar nespunând lucrurile ce realizezi...și vai cã a zis țla care este plecat din țarã... Proștilor uite asta am luat din ziar....Ce pãrere aveți ....ASTA ESTE ROMÂNIA NOASTRÃ...STRICATÃ PÂNÃ ÎN MÃDUVA OAELOR:: Iatã citataul Ce vrea Vantu de la ºeful statului:
Dacã era bãiat deºtept, venea la supt p…, îmi sugea p… frumos, spunea sãrut mâna pentru masã

EVZ a intrat în posesia unor noi interceptãri din dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu, cel brusc îmbolnãvit de inimã. Dosarul omului de afaceri cuprinde stenogramele unor discuþii cu preºedintele PSD, Mircea Geoanã, dar ºi convorbiri cu persoane din trustul lui Sorin Ovidiu Vîntu: Cãtãlin Popa, Bogdan Chireac, Cornel Nistorescu ºi Stelian Tãnase.
În ziua de 29-10-2009, Sorin Ovidiu îl contacteazã pe Cãtãlin Popa (director Realitatea TV):


„POPA CÃTÃLIN: Am fãcut un carton ºi am spus cã aceleaºi ONG-uri, în 2004 l-au susþinut pe candidatul Traian Bãsescu.
S.O.VÎNTU: Foarte bine, f… în gurã sã-i f… Deci s-au isterizat ãia.
POPA: Mamã, sunt cu nervii pe pereþi.
S.O.VÎNTU: Excepþional, excepþional.
POPA: Adevãrul e cã e fãrã precedent, cã toatã societatea civilã, cã astea sunt cele mai importante voci în momentul de faþã ºi cele mai importante ONG-uri din România, ºi nu au mai vãzut în mandatul lui Bãsescu niciodatã aºa ceva. Dar ºtii care este ºocul?
S.O.VÎNTU: Ã?
POPA: Liderii celor douã partide de opoziþie nu vor sã facã declaraþii pe tema asta.
S.O.VÎNTU: De ce?
POPA: De boi. Adicã rãspunsul meu e clar. De boi.
S.O.VÎNTU: Cred cã fac bine, tati.
POPA: Eu nu cred.
S.O.VÎNTU: Dacã îmi permiþi, totuºi, rãrirea parlamentarilor este o chestie foarte popularã printre cetãþenii imbecili ai acestei þãri.
POPA: Da, dar nu despre asta e vorba.
S.O.VÎNTU: Ba da, pentru cã acolo este prefaudarea alegerilor. Se referã strict la referendum ºi referendumul este o chestie gingaºã. Ei au ieºit deja cu declaraþii cã susþin micºorarea numãrului de parlamentari.
CÃTÃLIN POPA: Da ºi asta poate sã spunã ºi acum, ”Susþinem în continuare referendumul, haideþi sã-l programãm între tururile de scrutin”.
S.O.VÎNTU: Da. O sã mã gândesc. Sã vorbesc cu MIRCEA ºi cu CRIN sã vãd de ce nu preiau mesajul. Nu ºtiu. M-a luat prin surprindere cu treaba asta.
……………………………………………………………………………………………………………………………..
CÃTÃLIN POPA: Da. O sã stãm sã documentãm deºi mã ardeau mâinile sã ieºim repede cu el, dar nu putem pentru cã sunt lucruri foarte grave.
S.O.VÎNTU: Sunt grave, nu?
CÃTÃLIN POPA: Da.
S.O.VÎNTU: Aºa tati, aºa bãiatul lui tata. F… în gurã sã-l f… Hai cã vin ºi eu acasã sã pun umãrul (râde – n.n.).
CÃTÃLIN POPA: (râde – n.n.). Da.
S.O.VÎNTU: Rar mi se întâmplã, fãrã miºto CÃTÃ, sã mã mobilizez cum m-am mobilizat de data asta.
CÃTÃLIN POPA: Da. Am simþit ºi eu pe alocuri.
S.O.VÎNTU: Rar mi se întâmplã. Mi-am scos oºtile regulate din cazãrmi, nici mãcar pe scandalul FNI nu mi-am scos armata regulat. Am lucrat numai cu ostaºii.
CÃTÃLIN POPA: (râde – n.n.).
S.O.VÎNTU: Da. De data asta… multã prostime, dat fiind faptul cã poporul ãsta s-a tâmpit de-a dreptul, prostimea asta încã þine cu imbecilul ºi trebuie sã-i degajãm prostimea.
CÃTÃLIN POPA: Da.
S.O.VÎNTU: I-o degajãm f… în gurã sã-l f… Hai, te pup! Pa!
CÃTÃLIN POPA. Drum bun! Pa!”.
“Suspendarea a fost fãcutã ca urmare a alianþelor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru cã mi-a deschis dosarul cu Banca Agricolã”
În ziua de 24-11-2009, Sorin Ovidiu Vântu este contactat de jurnalistul Bogdan Chirieac.
(urmeaza )

Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei sã mã cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010

438 mesaje
Membru din: 31/08/2010
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:02

“CHIRIEAC BOGDAN: Aºa e. Absolut! Tot mã aºteptam, domnule, totuºi o miºcare… A avut pe parcursul a cinci ani, hai sã spunem pe parcursul a patru ani, cu excepþia erorii grave pe care a fãcut-o când a fost suspendat ºi care apoi a întors-o în favoarea lui, putem sã-i spunem lui Florin adevãrul, nu ?
S.O.VÎNTU: Da, evident.
CHIRIEAC: Adicã dintr-un c… imens în care se afla, de era luat cu pietre, l-ai adus din nou la 75%, de necrezut, dându-i un balon de oxigen la mijlocul mandatului, ce n-a avut nimeni.
S.O.VÎNTU: Mãi ºi ca sã spunem pânã la capãt, suspendarea a fost fãcutã ca urmare a alianþelor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru cã mi-a deschis dosarul cu Banca Agricolã.
CHIRIEAC: Da.
S.O.VÎNTU: ªi am vrut sã-i dau o lecþie, dar nu pânã la capãt.
CHIRIEAC: Da, ºtiu ºi acest aspect.
S.O.VÎNTU: Da, bãtrânelule.”
Într-o discuție cu Mircea Geoanã: “V-aº ruga totuºi sã mã notaþi în catastifele istoriei”
În ziua de 06.12.2009, la ora 18:24, Sorin Ovidiu Vîntu este contactat de Mircea Geoanã.
“SORIN OVIDIU VÎNTU: Alo!
MIRCEA GEOANÃ: Bunã! Ce faci? Iartã-mã, n-am auzit telefonul, cã eram într-o zonã mai proastã.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Domnul meu, nicio problemã! Vreau sã fiu primul român care vã adreseazã urarea de: Felicitãri, domnule preºedinte al României!
MIRCEA GEOANÃ: Doamne ajutã! Ce cifre ai?
SORIN OVIDIU VÎNTU: Domnule preºedinte al României, sunt primul român care v-a spus astfel. V-aº ruga, totuºi, sã mã notaþi în catastifele istoriei.
MIRCEA GEOANÃ: Am notat. Deja sunt cu pixul în mânã. (Râd amândoi.)”
“Cea mai mare tâmpenie care a fãcut-o imbecilul ãsta (Traian Bãsescu- n.r.) este cã m-a ales pe mine þintã”
În ziua de 30-11-2009, Sorin Ovidiu Vântu îl contacteazã pe Sergiu Toader, șeful Realitatea TV:
S.O.VÂNTU: Cred cã cea mai mare tâmpenie care a fãcut-o imbecilul ãsta este cã m-a ales pe mine þintã, încã de acum un an de zile. Era bãiat deºtept, venea la supt p…, îmi sugea p… frumos, spunea sãrut mâna pentru masã ºi cu asta basta. Cã loviturile mari, boul dracu’, nu cu presa i le-am dat ci cu capacitatea mea de combinaþii ºi de joc.
SERGIU TOADER: Naºpa! Acum trebuie sã ne pregãtim sã-l omorâm pe Geoanã (râde – n.n.).
S.O.VÂNTU: Dar este elementar, dragã WATSON (râde – n.n.). Pãi, presa trãieºte din sânge, f…, puroaie, de unde trãieºte presa?! Din fapte pozitive?! Ce dracu’! Da, dragã Sergiu”.
Într-o convorbire cu Stelian Tãnase: “Tot pentru Realitatea lucrezi ºi acolo (TVR – n.r.), cã noi ne distribuim”
În ziua de 04.12.2009 Sorin Ovidiu Vîntu ia legãtura cu Stelian Tãnase:
STELIAN TÃNASE: Am ºi eu o întrebare la tine, delicatã.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Te rog.
STELIAN TÃNASE : M-a invitat Televiziunea Românã sã mã duc duminicã, la ora 09.00, la ei, la anunþarea rezultatelor.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Mi se pare normal.
STELIAN TÃNASE: TVR1. Nu, problema este sã nu te superi tu sau Realitatea sã-mi zicã…, pentru cã Realitatea nu ne-a fãcut nicio invitaþie, sã ºtii.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Nu, dar chiar dacã þi-ar fi fãcut ºi probabil cã urma sã-þi facã, televiziunea publicã e o chestie de prestigiu.
STELIAN TÃNASE: OK. Deci, tu eºti în temã ºi nu eºti în dezacord cu ideea asta.
………………………………………………………………………………………………
SORIN OVIDIU VÎNTU: Mi se pare o chestie de mare prestigiu, tot pentru Realitatea lucrezi ºi acolo.
STELIAN TÃNASE: Bine. Pãi am sã spun sã scrie acolo Realizator Realitatea.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Tot pentru Realitatea lucrezi ºi acolo, cã noi ne distribuim.”
Despre dosarul ALRO și acuzaþiile procurorului Ciprian Nastasiu, unul dintre scandalurile din campania electoralã din 2009
În ziua de 04.12.2009, Sorin Ovidiu Vîntu ia legãtura cu Cornel Nistorescu:
CORNEL NISTORESCU: Ai auzit cu povestea cu ALRO care e pe site-uri acuma?
SORIN OVIDIU VÎNTU: Nu am auzit.
CORNEL NISTORESCU: E poveste cu afacerile cu energie pentru… în care e bãgatã Elena Udrea ºi cu ãºtia ºi cu psihologul Stolojan.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Aºa…


CORNEL NISTORESCU: Povesteºte Nastasiu. ªi ãºtia de la Realitatea o au ºi nu vor s-o dea. ªi caseta este de douã zile la Realitatea, cu lucruri mult mai complicate. ªi Popa a refuzat sã o dea. Þi-a spus?
SORIN OVIDIU VÎNTU: Dar nu-ºi asumã…, ºtiu, tati, dar nu-ºi asumã, zii sã-i spun, scriitorul cãrþii, am uitat cum îl cheamã.
CORNEL NISTORESCU: Ba îºi asumã, cum sã nu!
SORIN OVIDIU VÎNTU: Ei, dacã îþi spun cã nu-ºi asumã… Cã m-a întrebat Cãtãlin. Uite, avem aºa, aºa. ªi am spus bã, dacã îºi asumã autorul cãrþii interviul ºi cu Nastasiu, daþi-i drumul. Dacã nu, ãºtia se întorc mâine ºi spun cã au fãcut o glumã. ªi nici unul din cei doi nu au vrut sã confirme, nu au vrut sã-ºi asume. De-aia nu am dat pe Realitatea.
CORNEL NISTORESCU: Da, dar e imagine video cu ãla care declarã chestia asta.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Mãi, tati, nu ai înþeles, am fãcut o glumã, domnule, ne-am jucat între noi! Poate sã aparã orice. Trebuia cei doi sã confirme la telefon, nici unul nu a confirmat, nu ºi-a asumat, pardon. Ãla, tu îþi asumi interviul? Tu îþi asumi declaraþia? Ãsta voia 50 000 euro sã-ºi asume aia. Dã-te-n moaºã-ta! Nu pot sã dau bani pe aºa ceva. Nu cã e vorba de 50 000, dar nu pot sã dau bani, cã dupã aia încep alte poveºti. “
Sorin Ovidu Vîntu despre caseta în care Traian Bãsescu ar lovi un copil: “Da, mãi, e trucatã”
Preºedintele Traian Bãsescu a fost acuzat cã ar fi lovit un copil în campania electoralã din 2004, potrivit unui filmuleþ care a provocat un scandal în campania de la finalul anului trecut.
În ziua de 30.11.2009, Sorin Ovidiu Vîntu vorbeºte cu Sergiu Toader, ºeful Realitatea TV.
“S.O.VîNTU: De ce crezi cã e atât de disperat? E disperat cã ºtie cã pierde.
SERGIU TOADER: Mãi, dar e fantastic cum… deci incredibil… Ãsta cu caseta a jucat un rol important ºi chiar dacã 44 cred cã e trucatã, îºi pãstreazã opþiunea de vot, nu?
S.O.VÎNTU: Da tati, da. Adicã pe români îi doar în p…, ei s-au presetat deja.
SERGIU TOADER: Da, am înþeles.
S.O.VÎNTU: Da mãi, e trucatã ºi du-te în p… mã-tii cã tot nu te votez. Alegãtorii lui: “Da, mãi, e adevãrat, i-a dat o labã ºi unde dã BÃSESCU, creºte”, vorba imbecilului ãla de Macovei.
SERGIU TOADER: Da, corect.
S.O.VÎNTU: Asta e treaba. Adicã eu cred cã este… îþi aratã toatã treaba asta faptul cã (înjurã – n.n.) cu mogulul nu te joci.”


sunt un tip timid,nu vrei sã mã cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010

438 mesaje
Membru din: 31/08/2010
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:15

Sorin Ovidiu Vîntu cãtre Dan Ioan Popescu: “Îmi dai mie Ministerul de Finanþe sau þi-l iei tu?”
În ziua de 06.12.2009, SORIN OVIDIU VÎNTU este contactat de Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Economiei în guvernul Adrian Nãstase:
S.O.VÎNTU: Salut, Dane!
DAN: Salut, prietene. Dã-mi ºi mie cam cum stãm pe la ora 6.
S.O.VÎNTU: Aºa. Îmi dai mie Ministerul de Finanþe sau þi-l iei tu? Apãrarea o iei tu sau o iau eu?
DAN: Eu aº vrea la Apãrare, pe cuvântul meu.
S.O.VÎNTU: Auzi, eu am glumit, nu vreau absolut nimic. Da, tati, aþi câºtigat.“
Sorin Ovidiu Vîntu cãtre jurnalistul Corina Drãgotescu: “Sã nu te transformi într-un agent de intoxicare al lor”
În ziua de 07.12.2009, SORIN OVIDIU VÎNTU o contacteazã pe Corina Drãgotescu,iar la finalul convorbirii.
S. O. VÎNTU: Sã nu te transformi într-un agent de intoxicare al lor.
CORINA DRÃGOTESCU: Nu! Nu, nu, nu!
S. O. VÎNTU: Asta era ceea ce vroiam sã te rog!
CORINA DRÃGOTESCU: Categoric nu! Categoric nu!
S. O. VÎNTU: Asta era ce…
CORINA DRÃGOTESCU: Acuma urcã operatorul cu colega de la Social, filmeazã tabelul sã ºi-l asume. Eu nu-mi asum nimic. Dacã dã imaginea, ca sã vadã, mã rog, sã fie…
S. O. VÎNTU: Deci, nu te transforma într-un agent! Nu te transforma într-un agent de manipulare al lorCORINA DRÃGOTESCU: Bine.”
“Judecãtorii ãºtia sunt speriaþi de mine”
În ziua de 09.12.2009, Sorin Ovidiu Vîntu este contactat de Cozmin Guºã.
S.O. VÎNTU: Da, Cozmin.
COSMIN GUªÃ: Ce faci, Sorinache?
S.O. VÎNTU: Te pup. Ce sã fac, mã, mi-am rezolvat o parte din treburile personale, nu vezi, procese, dosare penale, interdicþii, tot felul de chestii. A trebuit sã iau ºi niºte mãsuri urgente pe business ºi de acum gata, mã...…………………………………………………………………………………………….
S.O. VÎNTU: L-am sunat ºi pe Mircea în seara asta, mã întâlnesc mâine cu el ºi public, public, f… în gurã sã-i f…. Mi-ai vãzut interviul din HotNews?
……………………………………………………………………………………………………………………..
S.O. VÎNTU: asta este treaba, am vrut sã liniºtesc oamenii. Se aruncase pe piaþã puternic de tot cã Patriciu a cumpãrat realitatea, dar la maniera fãcutã de cãcat.
Cosmin Guºã: ªtiu, ºtiu, cum a mai fãcut Patriciu de douã ori.
………………………………………………………………………………………………
S.O. VÎNTU: ªi au fãcut-o cã ei se gândesc cã procurorii, judecãtorii ãºtia sunt speriaþi de mine ºi, dacã se aude cã nu mai am Realitatea, o sã procedeze cum procedeazã cu cârnãþarii pe care-i prind la schimb de valutã. Deci, nu Patriciu a aruncat-o de data asta. De-aia am, ºi fost eu în interviu lãudându-mã cu banii mei cã, de obicei, dupã cum bine ºtii, n-o fac.”
Despre Emil Boc: “E un tiripici simpatic”
În ziua de 06.03.2010, Sorin Ovidiu Vîntu ia legãtura cu Sergiu Toader, ºeful Realitatea TV.
“S.O.VÎNTU: Ãsta este modul de abordare corect, pe care trebuie sã-l adoptãm. Ei au transformat-o iarãºi într-o cauzã, dar nu e o cauzã personalã. Te rog sã mã crezi cã mie, mititelul Boc mi-e simpatic. Ai cuvântul meu de onoare, e un tiripici simpatic. Mã amuzã dorinþa lui de a arãta cã se bate pe burtã cu oamenii, cã a fãcut la viaþa lui de toate, cã a bãut ºi palincã, a fãcut ºi tâmplãrie, s-a dus ºi cu caprele…
S. TOADER: … a condus aia, cum îi zice, fanfara…
S.O. VÎNTU: A condus ºi fanfara… Mã amuzã omuleþul, mi-e simpatic. Ai cuvântul meu de onoare, dacã am vreo chestie personalã cu el sau cu vreunul dintre miniºtrii cabinetului lui. Este o chestie, vorba americanului, just business. Dacã în locul lui Boc ar fi fost Mugur Isãrescu, acelaºi tratament l-ar fi avut. Înþelegi, Sergiu?
S. TOADER: Da.
S. O. VÎNTU: La fel îl f… pe Mugur Isãrescu, fãrã sã clipesc, cu toate cã ºtii ce respect am pentru acel individ. Dacã interesele mele de business ar fi cerut-o, nu stãteam pe gânduri, Isãrescu caca, e rãu, dacã aste mi-ar fi adus douã puncte de rating. Corect sau nu e corect?
S. TOADER: E corect, da.
S. O. VÎNTU: Ãsta e jocul. ªi, neavând nimic personal, derapajele pe care le fac bãieþii ãºtia sunt inadmisibile.
S. TOADER: Da.


sunt un tip timid,nu vrei sã mã cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010

438 mesaje
Membru din: 31/08/2010
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:23

S. O. VÎNTU: Asta e tot. Bãi, nu suntem în rãzboi, proºtilor! Lucrãm calm, cu metodã, ºi atunci e ºi mai puternicã treaba, tati, când lucrezi calm, cu metodã.
S. TOADER: Da, pentru cã devine mult mai credibil, corect.
S. O. VÎNTU: ªtii s-o faci?
S. TOADER: Da.
S. O. VÎNTU: M-ai înþeles, bãtrâne?
S. TOADER: Da.
S. O. VÎNTU: Ãsta este jocul, n-am nevoie de istericale, n-am nevoie de derapaje. Am nevoie doar de creier, eu acum lucrez strict cu creierul, nu lucrez cu patimã. Dacã în timpul rãzboiului cu Bãsescu am pus ºi patimã, a fost o chestie personalã, acum nu mai este, acum este o chestie strictamente de afaceri. Trebuie sã am rating ca sã-mi iau bani din piaþã. Punct ºi nimic altceva.
S. TOADER: Corect.
S. O. VÎNTU: Cã trebuie sã hrãnesc o armatã de câteva mii de oameni, simplu ca bunã ziua, nimic personal.
S. TOADER: O facem… armata aia… o sã rãmânem, cum se numeau, pâlcuri. O sã rãmânem cete ºi pâlcuri.
S. O. VÎNTU: Nu, o sã rãmânem o structurã mult mai micã, dar extrem de bine organizatã ºi extrem de eficientã. La ce i-a folosit lui Geoanã cã a avut sub curul lui toatã România, aproape? Bãsescu a avut o grupare micã, dar a dracului de bine organizatã.
………………………………………………………………………………………………………………………………
S. O. VÎNTU: Nu, acum îmi construiesc o organizaþie care sã rãspundã intereselor mele de business, businessul meu fiind doar media. Deci, practic, rãspunde ºi intereselor ei. Cã nu vede drumul, sã fie sãnãtoasã, îl vãd eu ºi pe ãla merg.
………………………………………………………………………………………………………………………………
Despre Realitatea TV: “Astãzi am nevoie de o organizaþie sã rãspundã comenzilor mele”
S. TOADER: E corect. Pentru mine e important ºi ce am construit eu la comanda ta.
S. O. VÎNTU: Alo! N-ai înþeles! A fost o etapã. Eu nu-mi reproºez, bãiatule, a fost o etapã.
S. TOADER: OK.
S. O. VÎNTU: A fost o etapã care a avut ºi bune, ºi rele. Fãrã discuþie! De-aia nu stau sã fac o analizã pe ce a fost bun, ce a fost rãu. ªtiu ce am nevoie astãzi, astãzi am nevoie de o organizaþie sã rãspundã

Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei sã mã cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010

438 mesaje
Membru din: 31/08/2010
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:23

comenzilor mele, ca la Audiul pe care îl am. Am dat de cheie, a pornit, am întors cheia pe stânga, s-a oprit.
S. TOADER: Absolut!
S. O. VÎNTU: De asta am nevoie.
S. TOADER: Eu, când mã întorc, sã ºtii cã lucrurile nu pot fi… Oamenii pot fi manipulaþi. Manevraþi, cu rezultate foarte nasoale.
S. O. VÎNTU: Eu nu manipulez pe nimeni, oamenii trebuie sã creadã ceea ce este: este organizaþia lui Vîntu ºi rãspunde la comanda lui Vîntu.
S. TOADER: Asta vreau sã le spun.
S. O. VÎNTU: Corect.
S. TOADER: Cã, altfel nu ºtiu cum se construieºte.
S. O. VÎNTU: Dar nu vreau altceva, nu mã intereseazã, nu vreau sã comunic o falsitate, adicã: Bãi, sunteþi liberi!
S. TOADER: Nu, nu.
S. O. VÎNTU: Nu sunteþi liberi, nene. Vã convine, lucraþi, nu vã convine, plecaþi, ce mare cãcat!
S. TOADER: Exact asta vroiam sã-þi spun, când mã întorc acolo, la butoane, asta trebuie sã le spun oamenilor, pentru cã mi-ai cerut sã fac asta, asta fac, sã-mi bag p… dacã nu. Într-adevãr, dacã ai nevoie de asta, îþi garantez, o sã fie o construcþie beton, foarte eficientã.
S. O. VÎNTU: Da, bãtrâne, de asta am nevoie, de o construcþie foarte eficientã, sã rãspundã comenzilor economice la care este supusã. Nimic altceva. Asta încerc… În sfârºit, ne-am clarificat! Dar asta trebuie comunicat în clar, care vrei rãmâi, care vrei, pleci. Eu nu vreau sã manipulez, sã prostesc pe nimeni, eu sunt foarte corect. În general, cu oamenii sunt corect.


sunt un tip timid,nu vrei sã mã cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010

438 mesaje
Membru din: 31/08/2010
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 1 Noiembrie 2010, ora 21:24

S. O. VÎNTU: Mâine, dacã fac o înþelegere cu Bãsescu, Moºule, sunt cu tine, din momentul acela am dat ordin în organizaþie ºi organizaþia este cu Bãsescu. Punct. Fãrã abateri de genul fac înþelegere cu ãla ºi mã trezesc douã fete cinci castele.
S. TOADER: Mhî.
S. O. VÎNTU: Nu se poate aºa ceva. Nu ºtiu dacã m-ai înþeles.
S. TOADER: Ba da.

Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei sã mã cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
Fosta membra 9am.ro

6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 08:40

De la: viostup, la data 2010-11-01 20:37:44Ma bucur ca acest topic s-a animat ca prin farmec dupa o lunga apatie.Postarile pe care le-am facut in pagina 8 sunt citate de pe situl d-lui Constantin Olariu Arimin ,caruia ii multumesc pentru cercetarile facute si concluziile afisate pe situl sau.Faptul ca a pus si un pic de suflet in concluziile trase si a folosit uneori un limbaj colorat este de inteles la un roman suparat ca i s-a furat istoria neamului,dar cred ca nu-l avantajeaza.Cand tratezi subiecte atat de importante si in egala masura atat de sensibile este bine sa ai o atitudine neutra,sa relatezi doar faptele,mai ales cand acestea pot avea un impact atat de hotarator intr-un domeniu framantat ca istoria Europei.
Consider ca dl. C.Olariu Arimin s-a documentat temeinic si am fost surprins sa descopar in lucrarea sa materiale de care nu aflasem pana acum .De aceea am decis sa=mi iau libertatea sa postez materialele mentionate pe acest topic.Asi fi foarte fericit daca cei cativa domni, care lanseaza in mod obisnuit perdele de fum pe acest topic pentru a impinge disputa in derizoriu ,ar fi capabili sa se ridice cativa milimetri peste nivelul jalnic la care se situeaza si sa combata scrierile si concluziile acestui domn cu argumente logice,credibile,documentate si nepresarate cu injurii marlanesti.
Contributia mea a fost limitata la a face copy/paste asupra materialelor postate.Dar cred ca mi-am asumat o responsabilitate cand am hotarat ca aceste materiale merita sa intre in circuitul acestui topic ,pentru a fi supuse atentiei si ,eventual,dezbaterii,de catre romanii onesti care urmaresc acest topic.


Daca doriti o dezbatere pe marginea "istoriei" domnului Constantin Olariu atunci particip si eu cu placere. Nu o sa fie o dezbatere prea lunga, ci va spun direct esenta.Constantin Olariu este un mare bou, iar ce scrie el sunt SFuri nu istorie. .Este Pavel Corut versiunea 2.0., ala facand greseala sa spuna ca ce scrie el este de fapt fictiune.Olariu in schimb, pretinde ca este istorie, deci fanii lui chipurile studiaza istorie si se simt mai inteligenti si mai culti atunci cand ii citesc aberatiile.

PS:Mai dezbatem domnule Viostup sau eu nu sunt roman onest deoarece am parerea asta despre Olariu ?...

Raporteaza abuz de limbaj
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 09:20

De la: vaneamarin, la data 2010-11-02 08:40:54
De la: viostup, la data 2010-11-01 20:37:44Ma bucur ca acest topic s-a animat ca prin farmec dupa o lunga apatie.Postarile pe care le-am facut in pagina 8 sunt citate de pe situl d-lui Constantin Olariu Arimin ,caruia ii multumesc pentru cercetarile facute si concluziile afisate pe situl sau.Faptul ca a pus si un pic de suflet in concluziile trase si a folosit uneori un limbaj colorat este de inteles la un roman suparat ca i s-a furat istoria neamului,dar cred ca nu-l avantajeaza.Cand tratezi subiecte atat de importante si in egala masura atat de sensibile este bine sa ai o atitudine neutra,sa relatezi doar faptele,mai ales cand acestea pot avea un impact atat de hotarator intr-un domeniu framantat ca istoria Europei.
Consider ca dl. C.Olariu Arimin s-a documentat temeinic si am fost surprins sa descopar in lucrarea sa materiale de care nu aflasem pana acum .De aceea am decis sa=mi iau libertatea sa postez materialele mentionate pe acest topic.Asi fi foarte fericit daca cei cativa domni, care lanseaza in mod obisnuit perdele de fum pe acest topic pentru a impinge disputa in derizoriu ,ar fi capabili sa se ridice cativa milimetri peste nivelul jalnic la care se situeaza si sa combata scrierile si concluziile acestui domn cu argumente logice,credibile,documentate si nepresarate cu injurii marlanesti.
Contributia mea a fost limitata la a face copy/paste asupra materialelor postate.Dar cred ca mi-am asumat o responsabilitate cand am hotarat ca aceste materiale merita sa intre in circuitul acestui topic ,pentru a fi supuse atentiei si ,eventual,dezbaterii,de catre romanii onesti care urmaresc acest topic.


Daca doriti o dezbatere pe marginea "istoriei" domnului Constantin Olariu atunci particip si eu cu placere. Nu o sa fie o dezbatere prea lunga, ci va spun direct esenta.Constantin Olariu este un mare bou, iar ce scrie el sunt SFuri nu istorie. .Este Pavel Corut versiunea 2.0., ala facand greseala sa spuna ca ce scrie el este de fapt fictiune.Olariu in schimb, pretinde ca este istorie, deci fanii lui chipurile studiaza istorie si se simt mai inteligenti si mai culti atunci cand ii citesc aberatiile.

PS:Mai dezbatem domnule Viostup sau eu nu sunt roman onest deoarece am parerea asta despre Olariu ?...

S-a inventat focul fara fum....................si scanteia invizibila

Raporteaza abuz de limbaj
viostup

21 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 12:51

Pentru Vaneamarin:
"C.Olariu e un bou."
Iata un argument bine documentat.Nu este chiar o injuratura marlaneasca,dar nici nu concureaza o exprimare academica.
Faptul ca Olariu s-a aventurat pe un teren alunecos si lipsit evident de informatii certe in ce priveste originea Mantuitorului,este treaba domniei sale.Am si eu destule rezerve asupra acestui subiect,dar constat ca sunt destui care aduc din ce in ce mai multe argumente privind nasterea religiei crestine.
Ceea ce m-a frapat la dl.Olariu a fost bogatia izvoarelor istorice citate si interpretarea corecta a acestora.
Majoritatea acestor izvoare au existat si pe vremea lui Parvan,precum si a altora de teapa lui,dar nu i-au convins sa le ia in serios si noi am ramas in istorie (in viziunea unora) niste trogloditi pripasiti de aiurea,traind in bordeie schiloade,fara nici o contributiea la dezvoltarea culturii si civilizatiei popoarelor Europei.
Ce mai conteaza abundenta fara pereche pe glob a artefactelor datand din epoci stravechi pana in timpurile cele noi,tonele de aur in monede sau obiecte de arta furate de valurile de pradatori de-a lungul mileniilor,cu deosebire la cucerirea romana a Daciei,sau sub jugul maghiaro-austriac,furtul sau distrugerea sistematica pe teritoriul nostru sau din bibliotecile din toata Europa,din colectii,etc.,a oricaror referiri la fiintarea noastra din timpuri imemoriale pe aceste meleaguri (precum si pe altele,care nu ne mai apartin)?
Pana si ce s-a gasit si a ramas ca prin minune pana azi la noi este adesea atribuit altora (cum ar fi tezaurul de la Pietroasa,dar si multe altele).
Doresc ,domnule Vaneamarin,o dezbatere serioasa,documentata,la obiect si nu injuraturi si afirmatii aiurea,fara fundament.
Convingerea mea ferma,pe baza a ceea ce am studiat de peste un an de zile, este ca inaintea civilizatiilor greaca si romana a existat o alta civilizatie,cea pelasga,de unde si-au tras seva cele greaca si romana.
Noi suntem urmasii acestor pelasgi.Vor fi fost si altii,dar noi am mostenit teritoriul de unde au roit ei in toata lumea,locurile sfinte ale acestora,venerate si de egipteni,si de indieni si de multe alte popoare.
Noi am mostenit limba ,portul,obiceiurile,miturile,legendele,naravurile acelor pelasgi.Deci noi nu suntem niste bastarzi ai istoriei,pripasiti de aiurea si care nu au nici un drept asupra acestor teritorii.
Putem incepe cu materialul d-lui Olariu.
Nu ma intereseaza sa blamez pe nimeni pentru ceea ce a facut sau n-a facut pentru istoria neamului.Dar nici nu voi lua in consideratie concluziile strambe ale unor incompetenti sau tradatori sau vanzatori de neam care ne-au etichetat de trogloditi ai istoriei,bastarzi fara strabuni,pripasiti de aiurea.

Raporteaza abuz de limbaj
profesor2010

438 mesaje
Membru din: 31/08/2010
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 23:59

DAR ºi noi suntem niºte proºti cã ãºtia ºi Marinarul ºi Lenuþa ºi gaºc ºi toþi mai sunt liberi....

Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei sã mã cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
profesor2010

438 mesaje
Membru din: 31/08/2010
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 3 Noiembrie 2010, ora 00:00

Poporul doarme...!

Raporteaza abuz de limbaj
sunt un tip timid,nu vrei sã mã cunoști,fromoaso! Au încercat toate nevestele mele dar....
Fosta membra 9am.ro

6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Postat pe: 3 Noiembrie 2010, ora 10:37

De la: viostup, la data 2010-11-02 12:51:17
Convingerea mea ferma,pe baza a ceea ce am studiat de peste un an de zile, este ca inaintea civilizatiilor greaca si romana a existat o alta civilizatie,cea pelasga,de unde si-au tras seva cele greaca si romana.
Noi suntem urmasii acestor pelasgi.Vor fi fost si altii,dar noi am mostenit teritoriul de unde au roit ei in toata lumea,locurile sfinte ale acestora,venerate si de egipteni,si de indieni si de multe alte popoare.
Noi am mostenit limba ,portul,obiceiurile,miturile,legendele,naravurile acelor pelasgi.Deci noi nu suntem niste bastarzi ai istoriei,pripasiti de aiurea si care nu au nici un drept asupra acestor teritorii.


Cine a spus domnule Viostup ca suntem niste bastarzi ai istoriei pripasiti de aiurea si care nu au drepturi asupra acestui teritoriu ?Daca istoria nu este cea a lui Olariu, atunci inseamna ca suntem bastarzi si ca nu avem drepturi ?Pe ce logica ?

Ce vreau eu sa va spun domnule Viostup este ca inteleg scopul pentru care Olariu fabrica istoria asta.Ce nu intelege el insa ,este faptul ca MINCIUNILE de acest gen dauneaza de fapt Romaniei si nu o ajuta deloc.Suntem un popor care avem drepturi pe acest teritoriu,fara sa fie nevoie sa recurgem la minciuni penibile prin care sa sutinem ca Isus a fost dac ,ca noi conduceam de fapt Imperiul Roman,ca latina se trage din limba stramosilor nostri ,sau ca am fost cel mai "bengos" (stiu ca nici cuvantul acesta nu este unul academic dar nici discutia despre scrierile lui Olariu nu are nimic academic in ea),mai vechi si mai civilizat popor din lume. Aceste lucruri sunt penibile si nu servesc decat eventual cuiva care vrea sa sustina ca romanii sunt tampiti,creduli ,amatori de pseudo-stiinta si ca mint de ingheata apele.Pe scurt porcariile lui Olariu dauneaza si Romaniei si Adevarului.

Raporteaza abuz de limbaj
cristianvitu

732 mesaje
Membru din: 6/05/2009
Oras: Ploiesti

Postat pe: 3 Noiembrie 2010, ora 20:53

..atunci...unde este adevarul?..printre randuri?..randurile cui?..intreb fiindca nu stiu, nicidecum datorita unei oarecare malitiozitati.

Raporteaza abuz de limbaj
de omnia dubitandum
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 08:12

De la: cristianvitu, la data 2010-11-03 20:53:20..atunci...unde este adevarul?..printre randuri?..randurile cui?..intreb fiindca nu stiu, nicidecum datorita unei oarecare malitiozitati.

Intrebati,intrecati,caci oricum........ nu o sa aflati

Raporteaza abuz de limbaj
viostup

21 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 08:17

Domnule Vaneamarin,
Eu nu sunt specialist in lingvistica,nici in istorie.Sunt pasionat de istorie.Am pregatire de nivel superior in alt domeniu,deci pot afirma cu certitudine ca atunci cand citesc o carte,pot intui mesajul pe care urmareste sa-l transmita.Daca nu ma lamuresc indeajuns,mai citesc o carte,ce trateaza acelasi subiect,si la nevoie citesc si altele,pana ma lamuresc.Adevarul este undeva,trebuie sa scotocesti dupa el.
Internetul ofera azi utilizatorilor sai posibilitati nebanuite si de neimaginat pana de foarte curand.M-am trezit peste noapte ca am acces la o uriasa biblioteca,iar daca vreau pot sa comunic cu oameni de pe toate meridianele globului,pot intra pe situri nenumarate,pot schimba impresii si informatii cu persoane diverse,asa cum fac cu dv.acum.
Realitatea se schimba cu viteza luminii.Iar informatia circula prin casele tuturor fara oprelisti,trebuie doar sa fii capabil sa discerni adevarul de minciuna,de intoxicare,fiindca se practica intoxicarea pe scara larga.
In aceste conditii,nu trebuie sa fim surprinsi ca oameni de diverse profesii si cu diverse niveluri de pregatire abordeaza teme care pana nu demult erau apanajul exclusiv al specialistilor.Iar pe un topic asa cum este acesta sunt invitati sa posteze oameni de diverse profesii,de diverse pregatiri,dar cu o pasiune comuna:istoria neamului.Parerile lor nu au nimic cu pozitia oficiala a diverselor institutii sau a statului,pot fi cel mult un barometru a ceea ce simte si gandeste romanul intr-un domeniu sau altul.
Deci nu cred ca aveti a va teme prea mult de soarta Romaniei in cazul in care o parere sau alta nu coincide cu “adevarurile” ce se doresc absolute,de necontestat si de necomentat,stabilite de personagii ca V.Parvan,N.Djuvara si altii.
Urmaresc de ceva vreme dezbaterile pe tema istoriei neamului,in special istoria foarte veche,precum si cele legate de originile si vechimea limbii romane.Cu o viteza uluitoare apar si se articuleaza teorii noi,excelent argumentate,bazate pe izvoare istorice care existau si in trecut,dar n-au fost luate in considerare sau au fost interpretate tendentios,precum si pe cercetari recente ale unor specialisti de prestigiu din intreaga lume,efectuate cu tehnologii ultramoderne si pe baza ultimelor cuceriri ale stiintei in diverse domenii.
Sunt convins ca aceste cercetari,aceste noi teorii vor determina in curand o adevarata explozie si multe capitole ale istorie lumii vor fi reconsiderate,indiferent de mofturile unora,de interesele sau temerile altora.
De curand,pe tvr1,la o ora de varf,un distins analist (nu mai retin in ce domeniu) incheia astfel o alocutiune prin care lua apararea tiganilor discriminati de nu stiu cine:
“In fond,limba tiganeasca este mai veche cu 2000 de ani decat cea romana.”
Am ramas socat si,desi a trecut ceva timp de atunci,am si acum un gust amar cand ma gandesc la aceasta afirmatie nerusinata.
Dar eu stiu acum, cu certitudine, ca limba romana este cu mult mai veche decat vorbirea tiganeasca,pe care “distinsul” analist a vrut s-o identifice cu sanscrita.Dv.ce parere aveti,dle Vaneamarin?
Nu am identificat nici un motiv ocult pentru care dl.Olariu elaboreaza o istorie pe care incearca din rasputeri sa o documenteze si argumenteze cat mai riguros.Este meritul domniei sale ca incearca acest lucru si va fi castigul romanilor daca reuseste.Si nu este singurul care incearca ,din fericire.
Dar raman la convingerea ca cine vrea sa-l contrazica trebuie s-o faca cu argumente,nu cu blamari si injuraturi.Sunt gata sa particip la o analiza fraza cu fraza a textelor postate la pag.8 din dl.Olariu si am convingerea ca foarte putine afirmatii ale domniei sale nu-si vor gasi acoperire in izvoare istorice,poate doar afirmatiile la adresa celor care au falsificat istoria neamului.

Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro

6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 08:43

De la: viostup, la data 2010-11-04 08:17:27
Dar raman la convingerea ca cine vrea sa-l contrazica trebuie s-o faca cu argumente,nu cu blamari si injuraturi.Sunt gata sa particip la o analiza fraza cu fraza a textelor postate la pag.8 din dl.Olariu si am convingerea ca foarte putine afirmatii ale domniei sale nu-si vor gasi acoperire in izvoare istorice,poate doar afirmatiile la adresa celor care au falsificat istoria neamului.


Domnule Viostup,lucrurile de fapt nu stau cum le spune Olariu...

Adevarul este ca noi romanii ne tragem din hepigoti ,cea mai veche populatie existenta pe planeta noastra si provenita dintr-o civilizatie extraterestra situata la 1231127,231 ani lumina de noi.In acea vreme stapaneam toata omenirea cu intelepciune si bunatate ,si ii invatam pe oameni lucrurile minunate pe care ei le stiu astazi. Exista inca un ordin secret bazat pe descandentii conducatorilor hepigoti ,ordin din care face parte si Traian Basescu .In curand ne vom intalni cu stramosii nostri care vor veni cu masinile lor minunate pe muntele sacru hepigot din Kaephaiostis (langa Sfinxul din Bucegi) iar intalnirea o sa fie transmisa la B1TV in direct .Deoarece nu se stie exact cand va avea loc intalnirea, lasati televizoarele deschise pe B1 ...Urmeaza un comunicat important pentru omenire!

Toate aceste informatii le am de pe ADEVARATELE tablite din Sinaia(tablite care sunt din cristal nu din plumb sau aur asa cum incearca sa ne pacaleasca bubulii) si din scrierile secrete ale unor mari istorici :Herodot,Siklam,Dionisie cel Mijlociu,Apolodor din Beirut si Epifan .O parte din tablite si scrieri sunt depozitate la Banca Nationala intr-un loc secret(in nord vestul cladirii,la adancime de 1km), o parte sunt la Cotroceni iar o parte le am eu acas' si mai citesc din ele seara inainte de culcare.

Acum va rog eu mult sa ma contraziceti CU ARGUMENTE....


viostup

21 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 11:47

Domnule Vaneamarin,
De ce n-ati spus asa de la inceput.Mi-am pierdut vremea cu dv.Acum stiu cine sunteti si ce paziti pe-aci pe net.Sunteti dulaul de paza al celor ce simt ca le tremura nadragii de teama ca adevarul iese la iveala.Am sa mai postez cateva texte care va sperie,iar pe dv. am sa va ignor,faceti parte din zgomotul de fond inerent unor topice de acest gen.

Raporteaza abuz de limbaj
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 12:47

De la: viostup, la data 2010-11-04 11:47:12Domnule Vaneamarin,
De ce n-ati spus asa de la inceput.Mi-am pierdut vremea cu dv.Acum stiu cine sunteti si ce paziti pe-aci pe net.Sunteti dulaul de paza al celor ce simt ca le tremura nadragii de teama ca adevarul iese la iveala.Am sa mai postez cateva texte care va sperie,iar pe dv. am sa va ignor,faceti parte din zgomotul de fond inerent unor topice de acest gen.

Mai este cineva ,care a deschis topicul,,Romania leaganul civilizatiei Europene''care incearca sa atraga atentia la vechimea ,,Romanilor'' in zona carpato-danubiana

Raporteaza abuz de limbaj
Tramp

9944 mesaje
Membru din: 16/08/2010
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 12:52

De la: vaneamarin, la data 2010-11-04 08:43:14
De la: viostup, la data 2010-11-04 08:17:27
Dar raman la convingerea ca cine vrea sa-l contrazica trebuie s-o faca cu argumente,nu cu blamari si injuraturi.Sunt gata sa particip la o analiza fraza cu fraza a textelor postate la pag.8 din dl.Olariu si am convingerea ca foarte putine afirmatii ale domniei sale nu-si vor gasi acoperire in izvoare istorice,poate doar afirmatiile la adresa celor care au falsificat istoria neamului.


Domnule Viostup,lucrurile de fapt nu stau cum le spune Olariu...

Adevarul este ca noi romanii ne tragem din hepigoti ,cea mai veche populatie existenta pe planeta noastra si provenita dintr-o civilizatie extraterestra situata la 1231127,231 ani lumina de noi.In acea vreme stapaneam toata omenirea cu intelepciune si bunatate ,si ii invatam pe oameni lucrurile minunate pe care ei le stiu astazi. Exista inca un ordin secret bazat pe descandentii conducatorilor hepigoti ,ordin din care face parte si Traian Basescu .In curand ne vom intalni cu stramosii nostri care vor veni cu masinile lor minunate pe muntele sacru hepigot din Kaephaiostis (langa Sfinxul din Bucegi) iar intalnirea o sa fie transmisa la B1TV in direct .Deoarece nu se stie exact cand va avea loc intalnirea, lasati televizoarele deschise pe B1 ...Urmeaza un comunicat important pentru omenire!

Toate aceste informatii le am de pe ADEVARATELE tablite din Sinaia(tablite care sunt din cristal nu din plumb sau aur asa cum incearca sa ne pacaleasca bubulii) si din scrierile secrete ale unor mari istorici :Herodot,Siklam,Dionisie cel Mijlociu,Apolodor din Beirut si Epifan .O parte din tablite si scrieri sunt depozitate la Banca Nationala intr-un loc secret(in nord vestul cladirii,la adancime de 1km), o parte sunt la Cotroceni iar o parte le am eu acas' si mai citesc din ele seara inainte de culcare.

Acum va rog eu mult sa ma contraziceti CU ARGUMENTE....


1-intanlirea va avea loc
2-participantii sunt pe liste secrete,ca intanlirea sa aiba multe SUCCESURi
3-transpartul,la si de la locul intanlirii se face prin teleportare
4-pe tavane plutesc fulgere globulare ,care luumineaza in functie de cum este starea de sanatate a participantilor
5-Mai am ceva bilete de vanzare ,pentru cei ce vor sa fie acreditati ,ca martori la intanlirea de G5


Fosta membra 9am.ro

6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 14:55

De la: viostup, la data 2010-11-04 11:47:12Domnule Vaneamarin,
De ce n-ati spus asa de la inceput.Mi-am pierdut vremea cu dv.Acum stiu cine sunteti si ce paziti pe-aci pe net.Sunteti dulaul de paza al celor ce simt ca le tremura nadragii de teama ca adevarul iese la iveala.Am sa mai postez cateva texte care va sperie,iar pe dv. am sa va ignor,faceti parte din zgomotul de fond inerent unor topice de acest gen.


Okie dokie,hai pa.

Raporteaza abuz de limbaj
viostup

21 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Noiembrie 2010, ora 20:12

Stiut este ca atunci cand nu avem ARGUMENTE, recurgem la un comportament brutal,injuraturi,jigniri .
Pentru cativa domni subtiri la minte dar grosi la obraz,postez mai jos inca un text al dlui Olariu Arimin,care pare extrem de bine argumentat.


CINSTIRE NEAMULUI RUMUN !



Ne-a fost dat sã auzim dinspre minþile sceleral-iluminate ale iubitorilor de neam ºi þarã cã limba românã este bunã numai pentru sudãlmi ºi înjurãturi fiindcã nu poate exprima ºi altceva. Ba, le spun porcanilor cu rît de oþel ºi obraz de tablã cã orice cuvînt poate fi mlãdiat în semantica lui dupã mintea celui care îl foloseºte iar dacã în cãpãþînele scopite a acestor eunuci ideologi, prin deschiderea gurii nu pot scoate decît înjurãturi înseamnã cã ei sînt niºte lifte înveninate ºi nu limba este de vinã.

Mare nenorocire pe poporul urgisit cã este tîrît ca vita la cuþit ºi nu poate face nimic: revoltã - ba; educaþie – canci; bun simþ – ioc ºi atunci nu-þi rãmîne decît sã-þi iei lumea în cap ºi sã-þi cauþi loc sub soare pe alte meleaguri! Dar dacã ai dragoste de neamul care te-a adus pe lume ºi care a semãnat aceastã toriºte cu oasele lui timp de milenii iar mulþi au plãtit cu viaþa ca noi cei de astãzi sã le purtãm numele, atunci trebuie sã ne rãsculãm ºi sã punem mîna pe ciomag. Nu este o întîmplare cã tot felul de nãpîrci se guguþã ºi ne învaþã cum sã fim români ºi mai ales cine sîntem, de unde venit ºi încotro ne este drumul! Am fost mult timp un popor de ignoranþi iar comuniºtii au mers mai departe ºi au vrut sã ne transforme într-un popor de proºti care repetã ca niºte papagali ºi se bîþîie ca maimuþele la circ dupã ,,indicaþiile preþioase” ale þucalilor, tîmpiþilor ºi hahalerelor nãimite ºi smintite ce s-au vrut profeþi de-o veºnicie a clipei peste neamul mioritic.

Orice învãþ are ºi dezvãþ iar prostia ºi golãnia cultivatã cu atîta osîrdie de cei care ne conduc, trebuie sã o scoatem din universul nostru spiritual dacã vrem sã ieºim din lumea dobitoacelor cuvîntãtoare ºi sã ne asumãm statutul de om! Atunci ºi numai atunci vom înþelege de ce strãmoºii noºtri doreau toþi sã ajungã în condiþia spiritualã de om, de ce dispreþuiau lãcomia, hedonismul, minciuna ºi tot ce duce la depravarea ºi pervertirea sufletului. Dragostea de glia strãmoºeascã nu este o fandosealã pe care o cumperi la marginea strãzii sau din vreun loc deocheat unde cãlãritul se face pe bani. Ea se cultivã din familie odatã cu laptele mamei ºi focul din vatrã, cu primele cuvinte spuse ºi se simte cu primii paºi prin roua ºi iarba de acasã.

Acasã nu poate fi decît acolo unde-þi odihnesc moºii ºi strãmoºii ºi nu acolo unde þi-au îndestulat maþul ºi te-au destrãbãlat ca un stricat. Acasã este þãrîna pãmîntului îngrãºat cu sîngele neamului care l-a apãrat de prãdãtori sau de vicleniile unor minþi criminale ºi tot acasã este soarele ºi umbra Carpaþilor ºi vuietul Mãrii Negre. Niciodatã ,,acasã” nu va putea fi înlocuit cu ,,îmi este bine”, îþi poate fi bine în orice strãinãtate ºi chiar strãin poþi ajunge de atîta bine faþã de neamul tãu dar ,,acasã” este sentimentul de împlinire spiritualã ºi de rememorare. De cînd neamul nostru a încercat sã pãºeascã în modernitate ne-am trezit înºfãcaþi de gît ºi puºi la pãmânt sã nu putem vedea mai înainte ci numai în lungul nasului ºi sub jugul nenorocirilor. Mulþi vremelnici cu patimi deºarte s-au oþoit în prostie, hoþie ºi viclenie ca sã poatã þine cît mai bine jugul în care ne-au pus. Dar nu le-a ajuns trupul de pe care luau ºapte piei, ci vroiau ºi sufletul sã-l prindã în ticãloºiile lor ºi sã-l vîndã Satanei pentru ceva gologani. Aºa au ajuns sã ne fie falsificate istoria, originea ºi limba iar aceasta din urmã le-a tîrît dupã ea ºi pe celelalte.

Trebuie sã ne rãmînã viu în minte numele lui A. T. Laurian cu plãsmuirea privind exterminarea dacilor ºi înlocuirea lor cu coloni aduºi din tot imperiul roman. Aici este rãdãcina rãului ºi nimeni nu are curajul sã o dezvãluie pentru cã este mare pericol de sfîrºitul lumii în cultura românã! De baºtinã ardelean, de educaþie doctor(jurist) ºi iezuit a ajuns sã-ºi urascã strãmoºii pentru cã nu dãdeau bine, dupã mintea lui, în cultura occidentalã ºi sãracul nu avea viþã nobilã. Cum mintea îi era la fel de rãtãcitã ca ºi sufletul, a descoperit el la un franþuz nebun o zicere care i-a luminat întunecimea glagoriei. Pe la 1860 musiu Vaillant, franþuzul nebun cu mare venin la rînzã asupra neamului get, dupã ce l-a rãstãlmãcit pe Eutropiu, scria parcã din balamuc: ,, …,,S’il a donné son linge aux soldats blessés, il (Traian) donnera sa vie pour venger Longin; il le jure…désormais plus de Daces; il les passera tout au fil de l’épée et lavera le crime de Decebale dans le sang de toute sa nation”. (Dacã el a dat hainele sale soldaþilor rãniþi - Traian – el îºi va da viaþa sã rãzbune pe Longin; el le-a jurat …pentru viitor dacilor cã îi va trece pe toþi prin vîrful sãbiei ºi va spãla crima lui Decebal în sîngele întregii sale naþiuni). Aceastã smintealã a ajuns ºi sub nasul doctorului ardelean care, împreunã cu doctorii Murgu, Maior, Klain ºi Papiu au sucit-o, au rãsucit-o pînã ce, trecînd ,,preste plaiuri” au poposit în Bucureºti unde se simþea mare lipsã de inteligenþa lor. Cum prostia nu costã bani, au dat cu generozitate ºi acestora din preaplinul lor, astfel ne-am procopsit cu nebunia franþuzului înrãdãcinatã pe plaiurile mioritice. Fiindcã în acele vremuri, legile româneºti erau mai toate traduceri dupã cele franþuzeºti, a fost bãgatã ºi aceastã traducere tembelã în cãrþile noastre de istorie, iar de aici minciuna repetatã de zeci de milioane de ori a ajuns adevãr de necontestat. Laurian a fost sprijinit cu multã vigoare de ciocoimea liberalã ca sã punã la cale aceastã miºelie pentru cã ne scotea pe noi niºte maimuþe prãsite de alte maimuþe necunoscute dar cãrora ei le spuneau ,,coloni romani” adicã ceva de viþã nobilã.

Tot din Franþa au adus ºi nebunia latinei populare atunci cînd latina clasicã nu le-a ajuns la fabrica de cuvinte pe care o puneau ei pe picioare în faimosul ,,Dicþionariu-Glosariu, pentru a dovedi cã sîntem mai latini chiar decît latinii. ªi dacã B. P. Haºdeu a venit prin articolul ,,Perit-au dacii? din anul 1871 sã scoatã din capul românilor aceastã nebunie argumentînd lingvistic ºi istoric cã totul este un fals, nimic nu s-a mai putut schimba, politicul ciocoiesc ne-a scris o istorie plinã de strîmbãtãþi. Minciuna a fost bãtutã în cuie pentru veºnicie. ªi poetul V. Alecsandri supãrat pe latinismul lui Pumnul care conducea ,,Foaie” din Cernãuþi ºi a discipolilor lui ce îi modificau textele dupã capul lor, scria la 20 aprilie 1868: ,,Dacã Foaia Societãþii þine ca sã mã aibã de colaborator, pretind ca sã mã primeascã cu defectele mele de stil ºi de limbã, iar nu sã mã ciuneascã din cap pînã în picioare ºi sã-mi schimbe cuvintele. De este Foaia Societãþii o publicaþie serioasã ce are drept scot de a rãspîndi idei ºi gustul în public, îi dau mîna cu frãþie, iar dacã aceastã foaie are de gând a cãdea în pãcatul foilor ardelene, adicã a propaga pumnismul cu lepturãrismul ºi fundãcionismul acestui onorabil profesor…eu unul mã despart de ea ca de o nevastã care îºi pierde cãrãruºa…Cînd dracu om înþelege cã o literaturã ca sã fie literaturã adevãratã, naþionalã, sã-ºi ieie izvorîrea din geniul poporului, iar nu din fabricile de cuvinte a lui Cipariu et companie”! Aceastã ultimã idee trebuie sã o batem cu ciocanul în capul tuturor veneticilor pripãºiþi pe la noi care ne învaþã cine sîntem ºi cum sã gîndim româneºte!

Chiar mai devreme, cînd nebunia latrinistã abia începuse sã dea în clocot, au fost români cu capul pe umeri care le-au spus ,,doctorilor ardeleni” cã nu þin cãrãruºa neamului ºi adevãrului.
Alecu Russo(1819-1859) spune despre intelectualii ardeleni care au adunat pe români în 1848 pe cîmpia Blajului, cã le-au vorbit nu în româneºte ci într-o ,,babilonie de cuvinte stropºite ºi smulse din latineºte”. El remarcã nu fãrã temei cã latinismul ardelenilor a fost în primul rînd o formã de luptã politicã dar vremea lui a trecut ºi ,,uitãm cã latinismul ºi neolatinismul au fost un steag ce nu-ºi mai prinde loc acum”. Cu ironie îºi imagineazã în una din Cugetãrile sale, revenirea pe pãmânt a lui ªtefan cel Mare în Moldova anului 1855 ºi uluirea voievodului în faþa limbii cu totul de neînþeles în care ar fi glorificat de cãtre lingviºtii latiniºti ºi cosmopoliþi: ,,Ce ar face el pe un pãmânt, unde nu au rãmas urme de umbra lui mãcar?…Vorba lui nu mai este limbajul nostru…Strãnepoþii Urecheºtilor, Dragomireºtilor ºi Movileºtilor i-ar zice în versuri, în ode ºi în prozã: Eroule ilustru! Trompeta gloriei tale penetrã animile bravilor romani de admirãciune grandioasã ºi neindefinisibilã pentru meritul neinvincibilitãþii tale!…la care lucruri frumoase, deºi neinteligibile pentru dînsul, ªtefan-vodã bietul ar holba ochii lui cei înfricoºitori…ºi s-ar culca iarãºi în mormînt…”
Cã puþea rãu sminteala latriniºtilor o spune geniul spiritualitãþii noastre, M. Eminescu care în articolul ,,Bãlcescu ºi urmaºii lui” din noiembrie 1877, scrie: ,,Nicolae Bãlcescu e de altminterea o dovadã, cã limba româneascã pe vremea lui ºi ’nainte de dînsul era pe deplin formatã ºi în stare sã reproducã gînduri atît de înalte ºi simþiri atît de adînci, încît tot ce s’a fãcut de atunci încoace în direcþia latinizãrii, franþuzirii ºi a civilizaþiei ,,pomadate” a fost curat în dauna limbii române”. Pe atunci Eminescu se putea exprima neîngrãdit ºi plin de elocinþã în limba strãmoºeascã a românilor în stare sã reproducã ,,gînduri înalte ºi simþiri adînci”, acum pentru liftele cazare ºi celelalte scursuri specializate în limbism ºi pupincurism, aceeaºi limbã este bunã numai pentru sudãlmi!
Înþeleg eu cã trebuie sã vi se bage furca în gît sã o lãsaþi mai moale? Rîtanilor, prea aveþi fãlcile groase ºi minte puþinã!
Obrãznicia lichelelor latriniste o gãsim foarte bine exprimatã în fiþuica ciocoimii fanariote Românul din august 1881 ce se pretindea singurul loc unde clocotea adevãratul sînge românesc: ,,Românii ca toate popoarele care pãºesc spre progres, nu se mai ocupã de a descoperi cine a fost autohton sau nu”. Ce ciocoi isteþi! ªi astãzi auzi acelaºi argument ticãlos atunci cînd vrei sã ºtii altceva decît ne tot îndobitocesc ei.

Din aceeaºi perioadã avem o scrisoare de la Al Hurmuzachi ce spune: ,,Adevãrata ºcoalã de iubire a umanitãþii este patriotismul, precum ºi ºcoala patriotismului este spiritul familiei. ..Dar tineretul român din Bucovina nu este educat în acest spirit, ci…sã ne dezbrãcãm de fiinþa noastrã fireascã ºi intimã, de însuºirile noastre particulare, de individualitatea noastrã…ca sã ne pierdem naþionalitatea românã…ca sã ne pierdem pînã ºi amintirea cine am fost, ºi conºtiinþa ce am rãmas, sã încetãm de a mai fi români”. Spune mai departe bucovineanul cã cine îºi pierde fiinþa naþionalã acela îºi rupe singur ,,legãturile cele mai scumpe ºi mai sfinte cu poporul, cu originea sa, tradiþiile, datinile, amintirile strãbune ºi se preface în o fiinþã nouã, cosmopolitã, adicã fãrã patrie, fãrã cãpãtîi moral”. El cere românilor ,,a nu ne lipi haina cea strãinã pe deasupra fiinþei noastre, a ne polei cu ea, mulþumindu-ne cu niºte firmituri ale ei pe care le primim în niºte ºcoli înstrãinate. ..E mai puþin dureros sã te desparþi de patrie, decît a trãi în ea ºi a vedea individualitatea, adicã toatã fiinþa adevãratã a poporului pierind ºi stîngîndu-se.” Cîtã dreptate avea ºi are chiar ºi în prezent acest om, dovedind cã nici dupã 150 de ani la noi nu s-a schimbat mare lucru, doar maimuþele care fac circ, dar nãravurile au cam rãmas aceleaºi! Distrugerea identitãþii de neam a fost o acþiune programatã pusã la cale de toþi veneticii pripãºiþi prin toriºtea strãbunã dar ºi de lichelele noastre neaoºe iar comuniºtii i-au pus capac cu fãcãtura lui Roller. Dau în continuare ºi alþi români care s-au opus falsificãrii istoriei ºi limbii cu argumente din diferite domenii.
Theohari Antonescu(1866-1910) este unul din marii ,,uitaþi” ai istoriografiei noastre. Avînd o pregãtire solidã ºi bun cunoscãtor a limbilor clasice ºi-a permis sã judece faptele istorice cu propria conºtiinþã ºi sã tragã concluzii care au supãrat rãu pe specialiºtii cu patalama ºi pretenþii. În anul 1889 îºi prezintã teza de licenþã intitulatã ,,Cultul cabirilor în Dacia” care este o sintezã asupra celor 19 tãbliþe din plumb, bronz ºi piatrã unde apar ,,cavalerii danubieni” în diferite ipostaze. Despre lipsa totalã a informaþiilor din scrierile creºtine asupra cultului cabirilor el le pune pe seama fricii de a nu dezvãlui fãrã voie ceva din tainele acestei religii ºi asemãnãrile uluitoare cu mitraismul ºi cabirismul pe care le-a înlãturat prin violenþã! In munca sa a constatat cu surprindere cã multe fapte ale istoriei noastre vechi sînt ocultate cu bunã ºtiinþã de cãtre specialiºtii în plãsmuiri. În anul 1901, publicã lucrarea ,,Lumi uitate” unde în capitolul ,,Dacia, patria primitivã arianã” afirmã pe baza unor probe solide ºi sigure la acea vreme cã toriºtea noastrã este þinutul adevãrat al arienilor de unde au migrat cãtre cele patru zãri! Dupã aproape 80 de ani aceste ideii sînt acceptate de cultura europeanã dar venind din SUA, de la arheologul Marija Gimbutas, care ne-a studiat profund istoria noastrã veche, dovedind încã odatã ticãloºia ºi vanitatea oarbã a gunoaielor ce ne-au tot scris, rãscris ºi falsificat istoria! Lucrãrile lui au fost ignorate de cãtre specialiºti chiar de la apariþie deºi autorul era un perfecþionist.
Teodor Burada, de profesie muzicolog ºi jurist a efectuat în perioada 1878-1915 cercetãri de etnografie, muzicologie ºi folclor peste tot pe unde a auzit cã ar exista ,,insule de români”. Pasiunea ºi iubirea fãrã margini pe care a arãtat-o neamului românesc l-au fãcut sã facã vizite în Istria, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Turcia/Bitinia, Cehia(regiunea Walaska), Galiþia, Bucovina, Basarabia ºi regiunea de pe malul stîng al Nistrului pînã la Bug. De multe ori a fost primit cu ostilitate de cãtre autoritãþile pe unde l-a purtat dorul de neam, ajungînd ºi la închisoare sau luînd bãtaie pentru cã dorea sã-ºi cunoascã fraþii. Strãdaniile le-a publicat în mai multe articole ce au fost unite mai tîrziu în broºuri dar specialiºtii în istorie l-au considerat nebun iar afirmaþiile lui ,,simple nebunii”. Prin cãlãtoriile fãcute el a arãtat cã chiar dupã 2000 de ani, neamul românilor era pe aceleaºi locuri pe unde i-a menþionat Efor, Herodot ºi Strabon pe geþii ce se întindeau de la Don pîna la Adriatica ºi din Carpaþii Pãduroºi pînã în Rhodope.
N. Densuºianu de profesie jurist ºi bun cunoscãtor al limbilor clasice a muncit toatã viaþa adunînd probe sã poatã dovedi continuitatea de neam a românilor pe aceste meleaguri atît înainte de cucerirea romanã cît ºi dupã retragerea acestora din Dacia. A studiat mii de lucrãri ºi texte ale scriitorilor antici ºi pe baza unui material care ºi astãzi uimeºte prin dimensiunile ºi valoarea lui ºtiinþificã, a scris Dacia preistoricã lucrare apãrutã postum în anul 1913 prin grija fratelui sãu. El dovedeºte cu probe arheologice, epigrafice ºi lingvistice accesibile la timpurile acelea cã þinutul nostru carpatin este leagãnul de început al civilizaþiei europene ºi de aici s-a rãspîndit în sud ºi vest unde a intrat în contact cu civilizaþiile mediteraneene. Aceastã lucrare putea fi canavaua pe care sã se coase adevãrata istorie a poporului român. Dupã descoperirea mea privind leagãnul civilizaþiei emeº/sumeriene, a legãturii dintre emegi ºi limba românã veche ºi citirea tãbliþelor de plumb ale strãmoºilor noºtri ascunse ºi în prezent la Institutul de Arheologie din Bucureºti pot afirma cã Densuºianu, prin inteligenþã, intuiþie ºi o muncã de rob, i-a depãºit pe toþi istoricii cu pretenþii ºi mult venin în guºã iar ideile lui sînt în cea mai mare parte corecte! La scurt timp de la apariþia lucrãrii, Vaticanul s-a uitat strîmb la ea ºi a interzis-o fiindcã cã nu dãdea bine la fãcãtura fariseilor ce au fost sprijiniþi de vechii greci ºi latini în acþiunea de confiscare a religiei geþilor pentru binele ºi veºnica lor pomenire! Cred cã ºi lucrarea lui T. Antonescu a fost îngropatã în uitare pentru cã specialiºtii nu se puteau compromite citînd scrieri interzise sau condamnabile dupã antereele papistãºeºti sau mioritice.

Faptul cã lucrarea lui Densuºianu a fost desconsideratã de cãtre pretinºii profeþi ai neamului, se datoreazã în cea mai mare mãsurã acestei secãturi a istoriografiei române numitã V. Pîrvan, care din invidie ºi urã fãrã margini a spus numai minciuni despre ideile lui Densuºianu iar toate alegaþiile le-a pus în mistificatoarea Getica unde spune la p. 7: ,,… Nicolae Densuºianu scrie romanul sãu fantastic Dacia preistoricã, plin de mitologie ºi de filologie absurdã, care la apariþia sa(postumã: 1913) deºteaptã o admiraþie ºi un entuziasm nemãrginit printre diletanþii români în arheologie”. Densuºianu a scris mai multe cãrþi despre începuturile feudalismului românesc care au fost considerate de cãtre aceeaºi specialiºti, de o probitate profesionalã fãrã cusur! Dacia preistoricã avea însã un mare cusur, spunea un adevãr distrugãtor ce le rupea gîtul latiniºtilor! Dar duºmani ºi mai sãlbatici au fost istoricii comuniºti ieºiþi din clocitoarea lui Roller care prin anii 1965 se gîndeau sã ardã aceastã lucrare la fel cum doreau sã facã ºi cu tãbliþele de plumb! ªi totuºi pentru aceste monstruozitãþi criminale nimeni nu tuºeºte, nimeni nu are dureri de cap de parcã absurdul a pogorît din minþile ,,celeste” ale acestor canalii în Mîrlania, þara tuturor fãrãdelegilor!
Identitatea noastrã de români autohtoni pe aceste meleaguri, a fost apãratã cu multã vigoare de cîteva condeie ce trebuie amintite aici ºi numite atît de cãtre prieteni cît ºi de cãtre duºmani ,,ideologii românismului”!
Eudoxiu Hurmuzachi(1812-1874) s-a nãscut în apropiere de Cernãuþi dintr-o familie de boieri moldoveni iar studiile le-a fãcut la Viena. Bun cunoscãtor al limbii germane ºi a limbilor clasice, toatã viaþa ºi-a dedicat-o adunãrii de documente pe propria cheltuialã care dovedesc istoria noastrã pe aceste pãmînturi. În anul 1872, la propunerea lui A.T. Laurian, preºedintele Societãþii Academice Române, E. Hurmuzachi este primit ca membru. Moare la 10 februarie 1874, la vîrsta de 62 de ani. În luna noiembrie a anului 1874 documentele strînse în casa pãrinteascã din Bucovina, ajung cu peripeþii la Bucureºti, constituind fondul principal al istoriografie noastre. Din aceste documente s-au publicat 45 de volume pînã în anul 1942(12 volume Slavici, 10 N. Iorga, 6 volume N. Densuºianu, 4 volume I. Nistor) iar din lucrarea de istorie scrisã de el Fragmente, Eminescu a tradus cam o treime. În anul 1974 UNESCO a inclus pe E. Hurmuzachi printre figurile de seamã ale culturii române cu merite remarcabile în istoriografia Europei centrale. În prezent ,,patrioþii români”, pentru a avea merite, se bulucesc sã fie stipendiaþi de serviciile secrete din afarã ce doresc sã fim strãini în propria þarã!
Gheorghe Hurmuzachi, fratele lui Eudoxiu, scria în 1865 cãtre Asociaþia Naþionalã din Arad: ,,Limba românã, scumpã moºtenire de la strãbunii noºtri, a ajuns prin întunericul secolelor, prin vijeliile trecutului, dupã atîtea lupte cu hunii ºi cu avarii, cu turcii ºi cu tãtarii, omogenã, una ºi nedespãrþitã pînã la noi, în secolul XlX carele se mîndreºte a fi înaintat mai mult cultura românilor decît toþi premergãtorii sãi. ªi tocmai noi am fi acei care am voi sã izbim în unitatea limbii, care am voi sã sugrumãm mîndria ºi mîngîierea noastrã, simbolul mãreþ al unitãþii poporului român? Credem cã nu se va afla român bun ºi fiu sincer al naþiunii care sã nu cheme blãstãmul asupra bãrbaþilor care vor putea ºi nu vor voi a contribui spre a se delãtura dezbinarea ameninþãtoare în sînul limbii materne”! Cinste acestei spiþe de români curaþi.
B. P. Haºdeu(1834-1907), nãscut în þinutul Lãpuºnei, pe malul drept al Nistrului, istoric ºi lingvist a scris numeroase studii împotriva celor ce doreau sã ne prezinte ca sãlbaticii Europei sau scursura imperiului roman. Contemporanii l-au privit cu suspiciune ºi chiar dispreþ pentru cã îi punea pe toþi în buzunar în domeniul lingvisticii iar inteligenþa lui nu lãsa niciodatã loc prostiei.
M. Eminescu(1850-1889), nãscut la Ipoteºti – Botoºani este cea mai sclipitoare minte a neamului nostru, a luptat cu o putere neobiºnuitã împotriva tuturor lichelelor ºi lepãdãturilor care au pus stãpînire pe þarã dupã Unirea Principatelor ºi au transformat-o într-un cuib de tîlhari. Acuzaþiile de conservator ºi duºman al progresului aduse lui de cãtre ciocoii liberali sînt gratuite, fiindcã el a militat pentru un progres cumpãtat bazîndu-se pe resursele noastre de materii prime ºi fãcut în interesul poporului român iar nu un progres realizat de dragul progresului numai în folosul celor ce controlau ºi jefuiau þara! Ceea ce demasca el ca un adevãrat jaf asupra poporului român, s-a repetat ºi dupã executarea lui Ceauºescu - în numele aceloraºi principii - de cãtre cei care l-au slujit pe tiranul comunist! Gazetãria marelui poet este la fel de importantã ca poeziile unde descoperim cu uimire cunoºtinþele ample din domeniul istoric, lingvistic, statistic, economic, al psihologiei de grup ºi altele. Pentru cã nu vroia sã fie mai milos cu liftele prãdãtoare din România acelor vremuri aºa cum a fost sfãtuit de multe ori, deþinãtorii puterii l-au asasinat iar dupã aproape 20 de ani de la moarte, minþi sifilitice au lansat povestea cã poetul ar fi murit de sifilis! Ura ciocoimii liberale împotriva marelui gînditor a dus la ,,uitarea” întregii scrieri gazetãreºti iar dupã ocuparea României de cãtre armata bolºevicã, aceastã duºmãnie a fost preluatã de secãturile cazare ºi astfel toatã gazetãria a fost interzise dupã anul 1947 la fel ca multe poezii!
N. Iorga(1872-1940), nãscut la Botoºani, este cel mai mare istoric al nostru. A contestat cu argumente curentul latinist susþinînd cã dacii nu au dispãrut dupã cucerirea Daciei de cãtre romani ºi au rãmas locului dupã retragerea cuceritorului iar limba vorbitã de români are un puternic strat venit din limba dacã. A avut relaþii încordate cu toþi latiniºtii ºi traciºtii precum ºi cu politicienii amici ai acestor lichele. A fost asasinat de fanaticii legionari!
Nechifor Crainic, ideologul autotohniei românilor, în guvernul mareºalului Antonescu a ocupat funcþia de ministru la Ministerul Propagandei unde a creat un adevãrat program de combatere a comunismului propagat de bolºevici ºi de canaliile lor din þarã. Pentru aceasta, dupã ce România a fost ocupatã de trupele sovietice, a fost cãutat ca iarba de leac de cãtre cazarii bolºevici, stãpînii de atunci ai þãrii sub patronajul trupelor cotropitoare. S-a bucurat de protecþia lui Petru Groza ºi Pãtrãºcanu, stînd ascuns în Ardeal la un fost student de-al sãu. În vara anului 1947 Pãtrãºcanu i-a promis cã guvernul va da o lege privind o nouã încadrare juridicã a crimele de rãzboi ºi el se va putea apãra în instanþã spunîndu-i cã se poate preda poliþiei. Cumnatul lui Pãtrãºcanu, avocatul Pandrea, s-a angajat sã îl apere la proces. Dar a aflat de strategia lui Pãtrãºcanu monstrul cazar – Ana Pauker, ºi banda ei criminalã – legea a fost blocatã, Nechifor Crainic a fost tîrît prin puºcãrii pînã în anul 1962 fãrã a fi fost judecat ºi condamnat vreodatã, iar dupã aceastã datã a fost folosit de comuniºti pentru a lovi în emigranþii români care îi criticau. Avocatul Pandrea care o apãrase pe Ana Pauker în anul 1936 la Craiova în procesul privind atentatul sãvîrºit de secãtura comunistã în Senatul României în anul 1920, a fãcut ani grei de puºcãrie!
Vedem cu surprindere, cã cele trei curente privind originea limbii ºi a poporului român – latinist, tracist ºi slavist – sînt aduse din strãinãtate de cãtre români smintiþi sau lichele pripãºite pe la noi ºi au avut (dar au ºi în prezent) ca scop înstrãinarea neamului mioritic de la firea lui fireascã ºi de la tradiþiile lui astfel ca orice tîrîturã sã-ºi poatã ºterge picioarele mizere de obrazul nostru!
Pentru a dovedi cã toatã mas-media ne supune unui proces abominabil de îndobitocire, amintesc faptul cã zi ºi noapte ni se prezintã ca modele numai curve aduse de pe marginea strãzii, idioþi, lichele, violatori, politicieni cu minþile întîrziate, manipulatori, miºei, dar niciodatã oamenii de valoare ce ar putea punea umãrul la propãºirea neamului fiind o cale de urmat ºi pentru alþii. Din mulþimea acestor români adevãraþi þinuþi într-un anonimat total, amintesc doar douã nume, foarte cunoscute ºi respectate în strãinãtate dar aproape necunoscute ºi blamate acasã, adicã în România: muzicianul de excepþie Gheorghe Zamfir ºi caricaturistul nepereche ªtefan Popa Popa’s.
Sã amintesc ºi cum s-au folosit duºmanii noºtri de nebunia latinistã ce susþine cã dupã exterminarea dacilor ºi repopularea provinciei cu coloni din tot imperiul roman(nu cu italici!) în decurs de cîteva sute de ani s-a format poporul român în Dacia traianã – adicã Ardealul care este leagãnul acestui neam? Amalgamul etnic adus din tot imperiul s-a dezvoltat într-un popor distinct, vorbitor de o latinã popularã ce a cucerit mai întîi pe toþi locuitorii din Ardeal, apoi s-a revãrsat peste munþi în Moldova ºi Þara Româneascã pe care le-au luat în stãpînire. Te întrebi plin de uimire, oare aceste teritorii de peste munþi nu erau locuite sau popoarele cotropite de români au fost supuse unui puternic proces de deznaþionalizare? Cum nebunilor nu le trebuie minte, tot aºa latriniºtii noºtri ne-au pus pe tavã celor ce doreau numai rãu sã ne facã. Teoria panslavismului asupra românilor se sprijinã tocmai pe aceastã inepþie – cã românii un popor strãin, de prãdãtori – ar fi cucerit populaþiile bãºtinaºe formate din moldoveni, valahi ºi ardeleni amestecaþi cu slavi ºi chiar slavizaþi, deci este un stat multinaþional de cuceritori care trebuie desfiinþat. Dogma a fost îmbrãþiºatã de PCR la 1921, care numai român nu era iar în prezent este vînturatã de ,,industriaºii holocaustului” în frunte cu Ellie Wiesel. De aceea mozaicii spun cã au fost pe plaiurile mioritice mult înaintea noastrã, odatã cu ocuparea romanã fãcînd parte din aceste trupe de stãpîni, iar noi românii am apãrut ca popor în secolele X-Xl!
Trebuie la nesfîrºit sã trãim în aceastã minciunã a latinitãþii adusã de aiurea de indivizi care s-au gîndit numai la cîºtigul ºi sminteala lor fãrã a cîntãri ºi ce rezultã din aceastã acþiune ºi cu parul ne-au bãgat în cap tîmpenia la zeci de generaþii?

Eu am fãcut un pas mare pe drumul dezrobirii spirituale a poporului rumun dar trebuie continuat cu:
- accesul liber la tãbliþele de plumb aflate la Institutul de Arheologie din Bucureºti, cele de la mãnãstirea Sinaia ºi alte dovezi arheologice cu scriere geticã din þarã.
- analizarea arheologicã ºi spiritualã a urmelor lãsate de neamurile noastre care s-au rãzleþit în cele patru zãri.
- efectuarea de copii sau fotografii dupã tãbliþele de plumb descoperite în Bulgaria, Anglia(Salisbury), tãbliþele sacre din aur ale orficilor ºi cele de plumb care au circulat în secolele ll-lV al erei creºtine, în imperiul roman fiind considerate cu puteri magice ºi care sînt în numãr important prin muzeele Europei.
- cumpãrarea sau copierea electronicã a celor 20 de cãrþi despre eseni scrise de românul maghiarizat Edmont Bordeaux-Szekeley ºi The Origin of Christianity precum ºi altora legate de istoria noastrã vechi ºi traducerea lor în limba românã pentru a se putea reconstitui vechea cultura strãmoºeascã.
- scrierea adevãratei istorii a þinuturilor noastre ºi a poporului mioritic începînd cu mileniul Vl î.e.n. pînã la descãlecarea voievozilor ºi formarea statelor feudale româneºti.
Asemenea muncã poate fi fãcutã numai de oameni care nu au prejudecãþi, sînt sinceri cu sine ºi curajoºi, fiind plini de generozitate.




CIPRIOTU

1445 mesaje
Membru din: 9/11/2008
Oras: Odorheiul Secuiesc

Postat pe: 5 Noiembrie 2010, ora 00:57

Daaaaaaaa,Daaaaaaaaaaaaaa,Adevarat.

Raporteaza abuz de limbaj
CIPRIOTU

1445 mesaje
Membru din: 9/11/2008
Oras: Odorheiul Secuiesc

Postat pe: 5 Noiembrie 2010, ora 01:04

De la: viostup, la data 2010-11-04 20:12:48Stiut este ca atunci cand nu avem ARGUMENTE, recurgem la un comportament brutal,injuraturi,jigniri .
Pentru cativa domni subtiri la minte dar grosi la obraz,postez mai jos inca un text al dlui Olariu Arimin,care pare extrem de bine argumentat.


CINSTIRE NEAMULUI RUMUN !



Ne-a fost dat sã auzim dinspre minþile sceleral-iluminate ale iubitorilor de neam ºi þarã cã limba românã este bunã numai pentru sudãlmi ºi înjurãturi fiindcã nu poate exprima ºi altceva. Ba, le spun porcanilor cu rît de oþel ºi obraz de tablã cã orice cuvînt poate fi mlãdiat în semantica lui dupã mintea celui care îl foloseºte iar dacã în cãpãþînele scopite a acestor eunuci ideologi, prin deschiderea gurii nu pot scoate decît înjurãturi înseamnã cã ei sînt niºte lifte înveninate ºi nu limba este de vinã.

Mare nenorocire pe poporul urgisit cã este tîrît ca vita la cuþit ºi nu poate face nimic: revoltã - ba; educaþie – canci; bun simþ – ioc ºi atunci nu-þi rãmîne decît sã-þi iei lumea în cap ºi sã-þi cauþi loc sub soare pe alte meleaguri! Dar dacã ai dragoste de neamul care te-a adus pe lume ºi care a semãnat aceastã toriºte cu oasele lui timp de milenii iar mulþi au plãtit cu viaþa ca noi cei de astãzi sã le purtãm numele, atunci trebuie sã ne rãsculãm ºi sã punem mîna pe ciomag. Nu este o întîmplare cã tot felul de nãpîrci se guguþã ºi ne învaþã cum sã fim români ºi mai ales cine sîntem, de unde venit ºi încotro ne este drumul! Am fost mult timp un popor de ignoranþi iar comuniºtii au mers mai departe ºi au vrut sã ne transforme într-un popor de proºti care repetã ca niºte papagali ºi se bîþîie ca maimuþele la circ dupã ,,indicaþiile preþioase” ale þucalilor, tîmpiþilor ºi hahalerelor nãimite ºi smintite ce s-au vrut profeþi de-o veºnicie a clipei peste neamul mioritic.

Orice învãþ are ºi dezvãþ iar prostia ºi golãnia cultivatã cu atîta osîrdie de cei care ne conduc, trebuie sã o scoatem din universul nostru spiritual dacã vrem sã ieºim din lumea dobitoacelor cuvîntãtoare ºi sã ne asumãm statutul de om! Atunci ºi numai atunci vom înþelege de ce strãmoºii noºtri doreau toþi sã ajungã în condiþia spiritualã de om, de ce dispreþuiau lãcomia, hedonismul, minciuna ºi tot ce duce la depravarea ºi pervertirea sufletului. Dragostea de glia strãmoºeascã nu este o fandosealã pe care o cumperi la marginea strãzii sau din vreun loc deocheat unde cãlãritul se face pe bani. Ea se cultivã din familie odatã cu laptele mamei ºi focul din vatrã, cu primele cuvinte spuse ºi se simte cu primii paºi prin roua ºi iarba de acasã.

Acasã nu poate fi decît acolo unde-þi odihnesc moºii ºi strãmoºii ºi nu acolo unde þi-au îndestulat maþul ºi te-au destrãbãlat ca un stricat. Acasã este þãrîna pãmîntului îngrãºat cu sîngele neamului care l-a apãrat de prãdãtori sau de vicleniile unor minþi criminale ºi tot acasã este soarele ºi umbra Carpaþilor ºi vuietul Mãrii Negre. Niciodatã ,,acasã” nu va putea fi înlocuit cu ,,îmi este bine”, îþi poate fi bine în orice strãinãtate ºi chiar strãin poþi ajunge de atîta bine faþã de neamul tãu dar ,,acasã” este sentimentul de împlinire spiritualã ºi de rememorare. De cînd neamul nostru a încercat sã pãºeascã în modernitate ne-am trezit înºfãcaþi de gît ºi puºi la pãmânt sã nu putem vedea mai înainte ci numai în lungul nasului ºi sub jugul nenorocirilor. Mulþi vremelnici cu patimi deºarte s-au oþoit în prostie, hoþie ºi viclenie ca sã poatã þine cît mai bine jugul în care ne-au pus. Dar nu le-a ajuns trupul de pe care luau ºapte piei, ci vroiau ºi sufletul sã-l prindã în ticãloºiile lor ºi sã-l vîndã Satanei pentru ceva gologani. Aºa au ajuns sã ne fie falsificate istoria, originea ºi limba iar aceasta din urmã le-a tîrît dupã ea ºi pe celelalte.

Trebuie sã ne rãmînã viu în minte numele lui A. T. Laurian cu plãsmuirea privind exterminarea dacilor ºi înlocuirea lor cu coloni aduºi din tot imperiul roman. Aici este rãdãcina rãului ºi nimeni nu are curajul sã o dezvãluie pentru cã este mare pericol de sfîrºitul lumii în cultura românã! De baºtinã ardelean, de educaþie doctor(jurist) ºi iezuit a ajuns sã-ºi urascã strãmoºii pentru cã nu dãdeau bine, dupã mintea lui, în cultura occidentalã ºi sãracul nu avea viþã nobilã. Cum mintea îi era la fel de rãtãcitã ca ºi sufletul, a descoperit el la un franþuz nebun o zicere care i-a luminat întunecimea glagoriei. Pe la 1860 musiu Vaillant, franþuzul nebun cu mare venin la rînzã asupra neamului get, dupã ce l-a rãstãlmãcit pe Eutropiu, scria parcã din balamuc: ,, …,,S’il a donné son linge aux soldats blessés, il (Traian) donnera sa vie pour venger Longin; il le jure…désormais plus de Daces; il les passera tout au fil de l’épée et lavera le crime de Decebale dans le sang de toute sa nation”. (Dacã el a dat hainele sale soldaþilor rãniþi - Traian – el îºi va da viaþa sã rãzbune pe Longin; el le-a jurat …pentru viitor dacilor cã îi va trece pe toþi prin vîrful sãbiei ºi va spãla crima lui Decebal în sîngele întregii sale naþiuni). Aceastã smintealã a ajuns ºi sub nasul doctorului ardelean care, împreunã cu doctorii Murgu, Maior, Klain ºi Papiu au sucit-o, au rãsucit-o pînã ce, trecînd ,,preste plaiuri” au poposit în Bucureºti unde se simþea mare lipsã de inteligenþa lor. Cum prostia nu costã bani, au dat cu generozitate ºi acestora din preaplinul lor, astfel ne-am procopsit cu nebunia franþuzului înrãdãcinatã pe plaiurile mioritice. Fiindcã în acele vremuri, legile româneºti erau mai toate traduceri dupã cele franþuzeºti, a fost bãgatã ºi aceastã traducere tembelã în cãrþile noastre de istorie, iar de aici minciuna repetatã de zeci de milioane de ori a ajuns adevãr de necontestat. Laurian a fost sprijinit cu multã vigoare de ciocoimea liberalã ca sã punã la cale aceastã miºelie pentru cã ne scotea pe noi niºte maimuþe prãsite de alte maimuþe necunoscute dar cãrora ei le spuneau ,,coloni romani” adicã ceva de viþã nobilã.

Tot din Franþa au adus ºi nebunia latinei populare atunci cînd latina clasicã nu le-a ajuns la fabrica de cuvinte pe care o puneau ei pe picioare în faimosul ,,Dicþionariu-Glosariu, pentru a dovedi cã sîntem mai latini chiar decît latinii. ªi dacã B. P. Haºdeu a venit prin articolul ,,Perit-au dacii? din anul 1871 sã scoatã din capul românilor aceastã nebunie argumentînd lingvistic ºi istoric cã totul este un fals, nimic nu s-a mai putut schimba, politicul ciocoiesc ne-a scris o istorie plinã de strîmbãtãþi. Minciuna a fost bãtutã în cuie pentru veºnicie. ªi poetul V. Alecsandri supãrat pe latinismul lui Pumnul care conducea ,,Foaie” din Cernãuþi ºi a discipolilor lui ce îi modificau textele dupã capul lor, scria la 20 aprilie 1868: ,,Dacã Foaia Societãþii þine ca sã mã aibã de colaborator, pretind ca sã mã primeascã cu defectele mele de stil ºi de limbã, iar nu sã mã ciuneascã din cap pînã în picioare ºi sã-mi schimbe cuvintele. De este Foaia Societãþii o publicaþie serioasã ce are drept scot de a rãspîndi idei ºi gustul în public, îi dau mîna cu frãþie, iar dacã aceastã foaie are de gând a cãdea în pãcatul foilor ardelene, adicã a propaga pumnismul cu lepturãrismul ºi fundãcionismul acestui onorabil profesor…eu unul mã despart de ea ca de o nevastã care îºi pierde cãrãruºa…Cînd dracu om înþelege cã o literaturã ca sã fie literaturã adevãratã, naþionalã, sã-ºi ieie izvorîrea din geniul poporului, iar nu din fabricile de cuvinte a lui Cipariu et companie”! Aceastã ultimã idee trebuie sã o batem cu ciocanul în capul tuturor veneticilor pripãºiþi pe la noi care ne învaþã cine sîntem ºi cum sã gîndim româneºte!

Chiar mai devreme, cînd nebunia latrinistã abia începuse sã dea în clocot, au fost români cu capul pe umeri care le-au spus ,,doctorilor ardeleni” cã nu þin cãrãruºa neamului ºi adevãrului.
Alecu Russo(1819-1859) spune despre intelectualii ardeleni care au adunat pe români în 1848 pe cîmpia Blajului, cã le-au vorbit nu în româneºte ci într-o ,,babilonie de cuvinte stropºite ºi smulse din latineºte”. El remarcã nu fãrã temei cã latinismul ardelenilor a fost în primul rînd o formã de luptã politicã dar vremea lui a trecut ºi ,,uitãm cã latinismul ºi neolatinismul au fost un steag ce nu-ºi mai prinde loc acum”. Cu ironie îºi imagineazã în una din Cugetãrile sale, revenirea pe pãmânt a lui ªtefan cel Mare în Moldova anului 1855 ºi uluirea voievodului în faþa limbii cu totul de neînþeles în care ar fi glorificat de cãtre lingviºtii latiniºti ºi cosmopoliþi: ,,Ce ar face el pe un pãmânt, unde nu au rãmas urme de umbra lui mãcar?…Vorba lui nu mai este limbajul nostru…Strãnepoþii Urecheºtilor, Dragomireºtilor ºi Movileºtilor i-ar zice în versuri, în ode ºi în prozã: Eroule ilustru! Trompeta gloriei tale penetrã animile bravilor romani de admirãciune grandioasã ºi neindefinisibilã pentru meritul neinvincibilitãþii tale!…la care lucruri frumoase, deºi neinteligibile pentru dînsul, ªtefan-vodã bietul ar holba ochii lui cei înfricoºitori…ºi s-ar culca iarãºi în mormînt…”
Cã puþea rãu sminteala latriniºtilor o spune geniul spiritualitãþii noastre, M. Eminescu care în articolul ,,Bãlcescu ºi urmaºii lui” din noiembrie 1877, scrie: ,,Nicolae Bãlcescu e de altminterea o dovadã, cã limba româneascã pe vremea lui ºi ’nainte de dînsul era pe deplin formatã ºi în stare sã reproducã gînduri atît de înalte ºi simþiri atît de adînci, încît tot ce s’a fãcut de atunci încoace în direcþia latinizãrii, franþuzirii ºi a civilizaþiei ,,pomadate” a fost curat în dauna limbii române”. Pe atunci Eminescu se putea exprima neîngrãdit ºi plin de elocinþã în limba strãmoºeascã a românilor în stare sã reproducã ,,gînduri înalte ºi simþiri adînci”, acum pentru liftele cazare ºi celelalte scursuri specializate în limbism ºi pupincurism, aceeaºi limbã este bunã numai pentru sudãlmi!
Înþeleg eu cã trebuie sã vi se bage furca în gît sã o lãsaþi mai moale? Rîtanilor, prea aveþi fãlcile groase ºi minte puþinã!
Obrãznicia lichelelor latriniste o gãsim foarte bine exprimatã în fiþuica ciocoimii fanariote Românul din august 1881 ce se pretindea singurul loc unde clocotea adevãratul sînge românesc: ,,Românii ca toate popoarele care pãºesc spre progres, nu se mai ocupã de a descoperi cine a fost autohton sau nu”. Ce ciocoi isteþi! ªi astãzi auzi acelaºi argument ticãlos atunci cînd vrei sã ºtii altceva decît ne tot îndobitocesc ei.

Din aceeaºi perioadã avem o scrisoare de la Al Hurmuzachi ce spune: ,,Adevãrata ºcoalã de iubire a umanitãþii este patriotismul, precum ºi ºcoala patriotismului este spiritul familiei. ..Dar tineretul român din Bucovina nu este educat în acest spirit, ci…sã ne dezbrãcãm de fiinþa noastrã fireascã ºi intimã, de însuºirile noastre particulare, de individualitatea noastrã…ca sã ne pierdem naþionalitatea românã…ca sã ne pierdem pînã ºi amintirea cine am fost, ºi conºtiinþa ce am rãmas, sã încetãm de a mai fi români”. Spune mai departe bucovineanul cã cine îºi pierde fiinþa naþionalã acela îºi rupe singur ,,legãturile cele mai scumpe ºi mai sfinte cu poporul, cu originea sa, tradiþiile, datinile, amintirile strãbune ºi se preface în o fiinþã nouã, cosmopolitã, adicã fãrã patrie, fãrã cãpãtîi moral”. El cere românilor ,,a nu ne lipi haina cea strãinã pe deasupra fiinþei noastre, a ne polei cu ea, mulþumindu-ne cu niºte firmituri ale ei pe care le primim în niºte ºcoli înstrãinate. ..E mai puþin dureros sã te desparþi de patrie, decît a trãi în ea ºi a vedea individualitatea, adicã toatã fiinþa adevãratã a poporului pierind ºi stîngîndu-se.” Cîtã dreptate avea ºi are chiar ºi în prezent acest om, dovedind cã nici dupã 150 de ani la noi nu s-a schimbat mare lucru, doar maimuþele care fac circ, dar nãravurile au cam rãmas aceleaºi! Distrugerea identitãþii de neam a fost o acþiune programatã pusã la cale de toþi veneticii pripãºiþi prin toriºtea strãbunã dar ºi de lichelele noastre neaoºe iar comuniºtii i-au pus capac cu fãcãtura lui Roller. Dau în continuare ºi alþi români care s-au opus falsificãrii istoriei ºi limbii cu argumente din diferite domenii.
Theohari Antonescu(1866-1910) este unul din marii ,,uitaþi” ai istoriografiei noastre. Avînd o pregãtire solidã ºi bun cunoscãtor a limbilor clasice ºi-a permis sã judece faptele istorice cu propria conºtiinþã ºi sã tragã concluzii care au supãrat rãu pe specialiºtii cu patalama ºi pretenþii. În anul 1889 îºi prezintã teza de licenþã intitulatã ,,Cultul cabirilor în Dacia” care este o sintezã asupra celor 19 tãbliþe din plumb, bronz ºi piatrã unde apar ,,cavalerii danubieni” în diferite ipostaze. Despre lipsa totalã a informaþiilor din scrierile creºtine asupra cultului cabirilor el le pune pe seama fricii de a nu dezvãlui fãrã voie ceva din tainele acestei religii ºi asemãnãrile uluitoare cu mitraismul ºi cabirismul pe care le-a înlãturat prin violenþã! In munca sa a constatat cu surprindere cã multe fapte ale istoriei noastre vechi sînt ocultate cu bunã ºtiinþã de cãtre specialiºtii în plãsmuiri. În anul 1901, publicã lucrarea ,,Lumi uitate” unde în capitolul ,,Dacia, patria primitivã arianã” afirmã pe baza unor probe solide ºi sigure la acea vreme cã toriºtea noastrã este þinutul adevãrat al arienilor de unde au migrat cãtre cele patru zãri! Dupã aproape 80 de ani aceste ideii sînt acceptate de cultura europeanã dar venind din SUA, de la arheologul Marija Gimbutas, care ne-a studiat profund istoria noastrã veche, dovedind încã odatã ticãloºia ºi vanitatea oarbã a gunoaielor ce ne-au tot scris, rãscris ºi falsificat istoria! Lucrãrile lui au fost ignorate de cãtre specialiºti chiar de la apariþie deºi autorul era un perfecþionist.
Teodor Burada, de profesie muzicolog ºi jurist a efectuat în perioada 1878-1915 cercetãri de etnografie, muzicologie ºi folclor peste tot pe unde a auzit cã ar exista ,,insule de români”. Pasiunea ºi iubirea fãrã margini pe care a arãtat-o neamului românesc l-au fãcut sã facã vizite în Istria, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Turcia/Bitinia, Cehia(regiunea Walaska), Galiþia, Bucovina, Basarabia ºi regiunea de pe malul stîng al Nistrului pînã la Bug. De multe ori a fost primit cu ostilitate de cãtre autoritãþile pe unde l-a purtat dorul de neam, ajungînd ºi la închisoare sau luînd bãtaie pentru cã dorea sã-ºi cunoascã fraþii. Strãdaniile le-a publicat în mai multe articole ce au fost unite mai tîrziu în broºuri dar specialiºtii în istorie l-au considerat nebun iar afirmaþiile lui ,,simple nebunii”. Prin cãlãtoriile fãcute el a arãtat cã chiar dupã 2000 de ani, neamul românilor era pe aceleaºi locuri pe unde i-a menþionat Efor, Herodot ºi Strabon pe geþii ce se întindeau de la Don pîna la Adriatica ºi din Carpaþii Pãduroºi pînã în Rhodope.
N. Densuºianu de profesie jurist ºi bun cunoscãtor al limbilor clasice a muncit toatã viaþa adunînd probe sã poatã dovedi continuitatea de neam a românilor pe aceste meleaguri atît înainte de cucerirea romanã cît ºi dupã retragerea acestora din Dacia. A studiat mii de lucrãri ºi texte ale scriitorilor antici ºi pe baza unui material care ºi astãzi uimeºte prin dimensiunile ºi valoarea lui ºtiinþificã, a scris Dacia preistoricã lucrare apãrutã postum în anul 1913 prin grija fratelui sãu. El dovedeºte cu probe arheologice, epigrafice ºi lingvistice accesibile la timpurile acelea cã þinutul nostru carpatin este leagãnul de început al civilizaþiei europene ºi de aici s-a rãspîndit în sud ºi vest unde a intrat în contact cu civilizaþiile mediteraneene. Aceastã lucrare putea fi canavaua pe care sã se coase adevãrata istorie a poporului român. Dupã descoperirea mea privind leagãnul civilizaþiei emeº/sumeriene, a legãturii dintre emegi ºi limba românã veche ºi citirea tãbliþelor de plumb ale strãmoºilor noºtri ascunse ºi în prezent la Institutul de Arheologie din Bucureºti pot afirma cã Densuºianu, prin inteligenþã, intuiþie ºi o muncã de rob, i-a depãºit pe toþi istoricii cu pretenþii ºi mult venin în guºã iar ideile lui sînt în cea mai mare parte corecte! La scurt timp de la apariþia lucrãrii, Vaticanul s-a uitat strîmb la ea ºi a interzis-o fiindcã cã nu dãdea bine la fãcãtura fariseilor ce au fost sprijiniþi de vechii greci ºi latini în acþiunea de confiscare a religiei geþilor pentru binele ºi veºnica lor pomenire! Cred cã ºi lucrarea lui T. Antonescu a fost îngropatã în uitare pentru cã specialiºtii nu se puteau compromite citînd scrieri interzise sau condamnabile dupã antereele papistãºeºti sau mioritice.

Faptul cã lucrarea lui Densuºianu a fost desconsideratã de cãtre pretinºii profeþi ai neamului, se datoreazã în cea mai mare mãsurã acestei secãturi a istoriografiei române numitã V. Pîrvan, care din invidie ºi urã fãrã margini a spus numai minciuni despre ideile lui Densuºianu iar toate alegaþiile le-a pus în mistificatoarea Getica unde spune la p. 7: ,,… Nicolae Densuºianu scrie romanul sãu fantastic Dacia preistoricã, plin de mitologie ºi de filologie absurdã, care la apariþia sa(postumã: 1913) deºteaptã o admiraþie ºi un entuziasm nemãrginit printre diletanþii români în arheologie”. Densuºianu a scris mai multe cãrþi despre începuturile feudalismului românesc care au fost considerate de cãtre aceeaºi specialiºti, de o probitate profesionalã fãrã cusur! Dacia preistoricã avea însã un mare cusur, spunea un adevãr distrugãtor ce le rupea gîtul latiniºtilor! Dar duºmani ºi mai sãlbatici au fost istoricii comuniºti ieºiþi din clocitoarea lui Roller care prin anii 1965 se gîndeau sã ardã aceastã lucrare la fel cum doreau sã facã ºi cu tãbliþele de plumb! ªi totuºi pentru aceste monstruozitãþi criminale nimeni nu tuºeºte, nimeni nu are dureri de cap de parcã absurdul a pogorît din minþile ,,celeste” ale acestor canalii în Mîrlania, þara tuturor fãrãdelegilor!
Identitatea noastrã de români autohtoni pe aceste meleaguri, a fost apãratã cu multã vigoare de cîteva condeie ce trebuie amintite aici ºi numite atît de cãtre prieteni cît ºi de cãtre duºmani ,,ideologii românismului”!
Eudoxiu Hurmuzachi(1812-1874) s-a nãscut în apropiere de Cernãuþi dintr-o familie de boieri moldoveni iar studiile le-a fãcut la Viena. Bun cunoscãtor al limbii germane ºi a limbilor clasice, toatã viaþa ºi-a dedicat-o adunãrii de documente pe propria cheltuialã care dovedesc istoria noastrã pe aceste pãmînturi. În anul 1872, la propunerea lui A.T. Laurian, preºedintele Societãþii Academice Române, E. Hurmuzachi este primit ca membru. Moare la 10 februarie 1874, la vîrsta de 62 de ani. În luna noiembrie a anului 1874 documentele strînse în casa pãrinteascã din Bucovina, ajung cu peripeþii la Bucureºti, constituind fondul principal al istoriografie noastre. Din aceste documente s-au publicat 45 de volume pînã în anul 1942(12 volume Slavici, 10 N. Iorga, 6 volume N. Densuºianu, 4 volume I. Nistor) iar din lucrarea de istorie scrisã de el Fragmente, Eminescu a tradus cam o treime. În anul 1974 UNESCO a inclus pe E. Hurmuzachi printre figurile de seamã ale culturii române cu merite remarcabile în istoriografia Europei centrale. În prezent ,,patrioþii români”, pentru a avea merite, se bulucesc sã fie stipendiaþi de serviciile secrete din afarã ce doresc sã fim strãini în propria þarã!
Gheorghe Hurmuzachi, fratele lui Eudoxiu, scria în 1865 cãtre Asociaþia Naþionalã din Arad: ,,Limba românã, scumpã moºtenire de la strãbunii noºtri, a ajuns prin întunericul secolelor, prin vijeliile trecutului, dupã atîtea lupte cu hunii ºi cu avarii, cu turcii ºi cu tãtarii, omogenã, una ºi nedespãrþitã pînã la noi, în secolul XlX carele se mîndreºte a fi înaintat mai mult cultura românilor decît toþi premergãtorii sãi. ªi tocmai noi am fi acei care am voi sã izbim în unitatea limbii, care am voi sã sugrumãm mîndria ºi mîngîierea noastrã, simbolul mãreþ al unitãþii poporului român? Credem cã nu se va afla român bun ºi fiu sincer al naþiunii care sã nu cheme blãstãmul asupra bãrbaþilor care vor putea ºi nu vor voi a contribui spre a se delãtura dezbinarea ameninþãtoare în sînul limbii materne”! Cinste acestei spiþe de români curaþi.
B. P. Haºdeu(1834-1907), nãscut în þinutul Lãpuºnei, pe malul drept al Nistrului, istoric ºi lingvist a scris numeroase studii împotriva celor ce doreau sã ne prezinte ca sãlbaticii Europei sau scursura imperiului roman. Contemporanii l-au privit cu suspiciune ºi chiar dispreþ pentru cã îi punea pe toþi în buzunar în domeniul lingvisticii iar inteligenþa lui nu lãsa niciodatã loc prostiei.
M. Eminescu(1850-1889), nãscut la Ipoteºti – Botoºani este cea mai sclipitoare minte a neamului nostru, a luptat cu o putere neobiºnuitã împotriva tuturor lichelelor ºi lepãdãturilor care au pus stãpînire pe þarã dupã Unirea Principatelor ºi au transformat-o într-un cuib de tîlhari. Acuzaþiile de conservator ºi duºman al progresului aduse lui de cãtre ciocoii liberali sînt gratuite, fiindcã el a militat pentru un progres cumpãtat bazîndu-se pe resursele noastre de materii prime ºi fãcut în interesul poporului român iar nu un progres realizat de dragul progresului numai în folosul celor ce controlau ºi jefuiau þara! Ceea ce demasca el ca un adevãrat jaf asupra poporului român, s-a repetat ºi dupã executarea lui Ceauºescu - în numele aceloraºi principii - de cãtre cei care l-au slujit pe tiranul comunist! Gazetãria marelui poet este la fel de importantã ca poeziile unde descoperim cu uimire cunoºtinþele ample din domeniul istoric, lingvistic, statistic, economic, al psihologiei de grup ºi altele. Pentru cã nu vroia sã fie mai milos cu liftele prãdãtoare din România acelor vremuri aºa cum a fost sfãtuit de multe ori, deþinãtorii puterii l-au asasinat iar dupã aproape 20 de ani de la moarte, minþi sifilitice au lansat povestea cã poetul ar fi murit de sifilis! Ura ciocoimii liberale împotriva marelui gînditor a dus la ,,uitarea” întregii scrieri gazetãreºti iar dupã ocuparea României de cãtre armata bolºevicã, aceastã duºmãnie a fost preluatã de secãturile cazare ºi astfel toatã gazetãria a fost interzise dupã anul 1947 la fel ca multe poezii!
N. Iorga(1872-1940), nãscut la Botoºani, este cel mai mare istoric al nostru. A contestat cu argumente curentul latinist susþinînd cã dacii nu au dispãrut dupã cucerirea Daciei de cãtre romani ºi au rãmas locului dupã retragerea cuceritorului iar limba vorbitã de români are un puternic strat venit din limba dacã. A avut relaþii încordate cu toþi latiniºtii ºi traciºtii precum ºi cu politicienii amici ai acestor lichele. A fost asasinat de fanaticii legionari!
Nechifor Crainic, ideologul autotohniei românilor, în guvernul mareºalului Antonescu a ocupat funcþia de ministru la Ministerul Propagandei unde a creat un adevãrat program de combatere a comunismului propagat de bolºevici ºi de canaliile lor din þarã. Pentru aceasta, dupã ce România a fost ocupatã de trupele sovietice, a fost cãutat ca iarba de leac de cãtre cazarii bolºevici, stãpînii de atunci ai þãrii sub patronajul trupelor cotropitoare. S-a bucurat de protecþia lui Petru Groza ºi Pãtrãºcanu, stînd ascuns în Ardeal la un fost student de-al sãu. În vara anului 1947 Pãtrãºcanu i-a promis cã guvernul va da o lege privind o nouã încadrare juridicã a crimele de rãzboi ºi el se va putea apãra în instanþã spunîndu-i cã se poate preda poliþiei. Cumnatul lui Pãtrãºcanu, avocatul Pandrea, s-a angajat sã îl apere la proces. Dar a aflat de strategia lui Pãtrãºcanu monstrul cazar – Ana Pauker, ºi banda ei criminalã – legea a fost blocatã, Nechifor Crainic a fost tîrît prin puºcãrii pînã în anul 1962 fãrã a fi fost judecat ºi condamnat vreodatã, iar dupã aceastã datã a fost folosit de comuniºti pentru a lovi în emigranþii români care îi criticau. Avocatul Pandrea care o apãrase pe Ana Pauker în anul 1936 la Craiova în procesul privind atentatul sãvîrºit de secãtura comunistã în Senatul României în anul 1920, a fãcut ani grei de puºcãrie!
Vedem cu surprindere, cã cele trei curente privind originea limbii ºi a poporului român – latinist, tracist ºi slavist – sînt aduse din strãinãtate de cãtre români smintiþi sau lichele pripãºite pe la noi ºi au avut (dar au ºi în prezent) ca scop înstrãinarea neamului mioritic de la firea lui fireascã ºi de la tradiþiile lui astfel ca orice tîrîturã sã-ºi poatã ºterge picioarele mizere de obrazul nostru!
Pentru a dovedi cã toatã mas-media ne supune unui proces abominabil de îndobitocire, amintesc faptul cã zi ºi noapte ni se prezintã ca modele numai curve aduse de pe marginea strãzii, idioþi, lichele, violatori, politicieni cu minþile întîrziate, manipulatori, miºei, dar niciodatã oamenii de valoare ce ar putea punea umãrul la propãºirea neamului fiind o cale de urmat ºi pentru alþii. Din mulþimea acestor români adevãraþi þinuþi într-un anonimat total, amintesc doar douã nume, foarte cunoscute ºi respectate în strãinãtate dar aproape necunoscute ºi blamate acasã, adicã în România: muzicianul de excepþie Gheorghe Zamfir ºi caricaturistul nepereche ªtefan Popa Popa’s.
Sã amintesc ºi cum s-au folosit duºmanii noºtri de nebunia latinistã ce susþine cã dupã exterminarea dacilor ºi repopularea provinciei cu coloni din tot imperiul roman(nu cu italici!) în decurs de cîteva sute de ani s-a format poporul român în Dacia traianã – adicã Ardealul care este leagãnul acestui neam? Amalgamul etnic adus din tot imperiul s-a dezvoltat într-un popor distinct, vorbitor de o latinã popularã ce a cucerit mai întîi pe toþi locuitorii din Ardeal, apoi s-a revãrsat peste munþi în Moldova ºi Þara Româneascã pe care le-au luat în stãpînire. Te întrebi plin de uimire, oare aceste teritorii de peste munþi nu erau locuite sau popoarele cotropite de români au fost supuse unui puternic proces de deznaþionalizare? Cum nebunilor nu le trebuie minte, tot aºa latriniºtii noºtri ne-au pus pe tavã celor ce doreau numai rãu sã ne facã. Teoria panslavismului asupra românilor se sprijinã tocmai pe aceastã inepþie – cã românii un popor strãin, de prãdãtori – ar fi cucerit populaþiile bãºtinaºe formate din moldoveni, valahi ºi ardeleni amestecaþi cu slavi ºi chiar slavizaþi, deci este un stat multinaþional de cuceritori care trebuie desfiinþat. Dogma a fost îmbrãþiºatã de PCR la 1921, care numai român nu era iar în prezent este vînturatã de ,,industriaºii holocaustului” în frunte cu Ellie Wiesel. De aceea mozaicii spun cã au fost pe plaiurile mioritice mult înaintea noastrã, odatã cu ocuparea romanã fãcînd parte din aceste trupe de stãpîni, iar noi românii am apãrut ca popor în secolele X-Xl!
Trebuie la nesfîrºit sã trãim în aceastã minciunã a latinitãþii adusã de aiurea de indivizi care s-au gîndit numai la cîºtigul ºi sminteala lor fãrã a cîntãri ºi ce rezultã din aceastã acþiune ºi cu parul ne-au bãgat în cap tîmpenia la zeci de generaþii?

Eu am fãcut un pas mare pe drumul dezrobirii spirituale a poporului rumun dar trebuie continuat cu:
- accesul liber la tãbliþele de plumb aflate la Institutul de Arheologie din Bucureºti, cele de la mãnãstirea Sinaia ºi alte dovezi arheologice cu scriere geticã din þarã.
- analizarea arheologicã ºi spiritualã a urmelor lãsate de neamurile noastre care s-au rãzleþit în cele patru zãri.
- efectuarea de copii sau fotografii dupã tãbliþele de plumb descoperite în Bulgaria, Anglia(Salisbury), tãbliþele sacre din aur ale orficilor ºi cele de plumb care au circulat în secolele ll-lV al erei creºtine, în imperiul roman fiind considerate cu puteri magice ºi care sînt în numãr important prin muzeele Europei.
- cumpãrarea sau copierea electronicã a celor 20 de cãrþi despre eseni scrise de românul maghiarizat Edmont Bordeaux-Szekeley ºi The Origin of Christianity precum ºi altora legate de istoria noastrã vechi ºi traducerea lor în limba românã pentru a se putea reconstitui vechea cultura strãmoºeascã.
- scrierea adevãratei istorii a þinuturilor noastre ºi a poporului mioritic începînd cu mileniul Vl î.e.n. pînã la descãlecarea voievozilor ºi formarea statelor feudale româneºti.
Asemenea muncã poate fi fãcutã numai de oameni care nu au prejudecãþi, sînt sinceri cu sine ºi curajoºi, fiind plini de generozitate.





Placile originale au fost din aur ,dar ,acelea originale din aur au fost vandute si s-a construit din banii ,de pe ele paremise un palat pentru coroana romaniei ,ele au fost copiate din plumb si din acestea au fost furate si vandute ,se gasesc si in America ,bulgaria si alte tari.


Pagini: << 5 6 7 8 9 10 11 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului ROMANIA LEAGANUL CIVILIZATIEI EUROPENE!
Mergi la: