Ce este ziua judecatii?

De la: 9am246853, la data 2011-04-12 15:23:13

De la: 9am243862, la data 2011-04-12 15:10:33

De la: symy1, la data 2011-04-12 14:48:59

De la: 9am246853, la data 2011-04-12 11:57:33

De la: symy1, la data 2011-04-12 09:44:29

De la: nastasemihail, la data 2011-04-11 23:46:48Nu va mai inghesuiti la denumirea acelei judecati.
Cind treci printr-un pericol iminent, de moarte, va lamuriti. Cum e cu judecata.
Dar chiar pericol iminent. Adica un...ceva, cineva, va vrea pe lumea cealalta. Nu e figura de stil.
Iar ceea ce va tine aici e....lipsa judecatii. Adica copilul din tine, ce nu vrea acolo.

Mihai eu abia astept sa ''plec''din acest trup.!!!!!!...Acolo voi traii VESNIC,intr-un trup PERFECT....si voi putea vizita UNIVERSUL... Ce pierd daca plec de pe acest Pamant???pe cei dragi???La vremea potrivita vor ajunge tot acolo. Tie ati place lumea asta???cu boli,cu foamete,dureri si chinuri,sa-ti mai spun de oameni fara caracter,perversi,profitori,....Mihaitaaaaaaaaaaa....vreau sa zborrrrrrrrrr.....acasaaaaaaaaaaa.!!!!!!!!!!!!!!!!

buey Symy, mergi dreakului �i foote-�i un glon� �n frunte !...c� �i-a�a, faci umbr� degeaba pe P�m�nt !

Macar eu am umbra,eu ati doresc sa NU MAI AI UMBRA....!!!!

URARI DE SFINTELE PASTI !

.....evident, ur�ri �i dorin�e exprimate de un habotnic religios, un p�c�lici care : " eu abia astept sa ''plec''din acest trup.!!!!!!...Acolo voi traii VESNIC,intr-un trup PERFECT....si voi putea vizita UNIVERSUL........vreau sa zborrrrrrrrrr.....acasaaaaaaaaaaa.!!!!!!!!!!!!!!!!"


...din ceea ce a tot scris pe acest forum,pot s� afirm cu sigura�� �i-ntr-un procent de peste 99.999%c� tipul nu-i s�n�tos la minte !...

Nu va inteleg! Dumnevoastra nu credeti ce scrie in Biblie? Nu sunteti crestina(n)?

"�tim, �n adev�r, c�, dac� se desface casa p�m�nteasc� a cortului nostru trupesc, avem o cl�dire �n cer de la Dumnezeu, o cas�, care nu este f�cut� de m�n� ci este ve�nic�.
�i gemem �n cortul acesta, plini de dorin�a s� ne �mbr�c�m peste el cu loca�ul nostru ceresc,
negre�it dac� atunci c�nd vom fi �mbr�ca�i nu vom fi g�si�i dezbr�ca�i de el.
Chiar �n cortul acesta deci, gemem ap�sa�i; nu c� dorim s� fim dezbr�ca�i de trupul acesta, ci s� fim �mbr�ca�i cu trupul cel�lalt peste acesta, pentru ca ce este muritor �n noi, s� fie �nghi�it de via��.
�i Cel ce ne-a f�cut pentru aceasta, este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului.
A�adar, noi �ntotdeauna suntem plini de �ncredere; c�ci �tim c�, dac� suntem acas� �n trup, pribegim departe de Domnul, �
pentru c� umbl�m prin credin��, nu prin vedere. �
Da, suntem plini de �ncredere, �i ne place mult mai mult s� p�r�sim trupul acesta, ca s� fim acas� la Domnul.
De aceea ne �i silim s�-I fim pl�cu�i, fie c� r�m�nem acas� fie c� suntem departe de cas�".

"Acum, vedem ca �ntr-o oglind�, �n chip �ntunecos; dar atunci, vom vedea fa�� �n fa��. Acum, cunosc �n parte; dar atunci, voi cunoa�te deplin, a�a cum am fost �i eu cunoscut pe deplin"

"Nu voim, fra�ilor, s� fi�i �n necuno�tin�� despre cei ce au adormit, ca s� nu v� �ntrista�i ca ceilal�i, care n-au n�dejde.
C�ci dac� credem c� Isus a murit �i a �nviat, credem �i c� Dumnezeu va aduce �napoi �mpreun� cu Isus pe cei ce au adormit �n El.
Iat�, �n adev�r, ce v� spunem, prin Cuv�ntul Domnului: noi cei vii, care vom r�m�ne p�n� la venirea Domnului, nu vom lua-o �naintea celor adormi�i.
C�ci �nsu�i Domnul, cu un strig�t, cu glasul unui arhanghel �i cu tr�mbi�a lui Dumnezeu, Se va pogor� din cer, �i �nt�i vor �nvia cei mor�i �n Hristos.
Apoi, noi cei vii, care vom fi r�mas, vom fi r�pi�i to�i �mpreun� cu ei, �n nori, ca s� �nt�mpin�m pe Domnul �n v�zduh; �i astfel vom fi totdeauna cu Domnul.
M�ng�ia�i-v� dar unii pe al�ii cu aceste cuvinte."
BIBLIA

Cum va fi ziua judecatii?

In ziua aceea se vor deschide toate cartile, si fiecare va fi judecat dupa faptele scrise acolo.
Fiecare din noi are un inger care scrie tot ce facem. La asta a fost chemat sa faca.
Unii vor invia cind Isus va reveni. Prima inviere. Acestia nu merg la judecata, caci ei au fost deja judecati pe Pamint (cei iertati).
Este cineva interesat sa stie cum poate primi iertarea?

Cei "viteji" acum, vor avea ocazia sa vada cum li se deruleaza "filmul" vietii in citeva secunde inainte sa moara. Si in momentele acelea ti se da "repartitia". Practic fiecare si-o da singur, ca fiecare stie ce este bine si ce este rau! Nu exista scuze!

Dumnezeu nu a creat roboti! Fiecaruia i s-a oferit puterea de discernere: "Cum iti asterni, asa dormi!"
Dumnezeu nu este vinovat pentru deciziile tale!
Iti ofera VIATA, dar nu te obliga.
Chiar si cel fara minte, nu se va pierde de pe calea aceasta.

Da stiu si cunosc atrocitatile "bisericii catolice", dar religia nu este tot una cu credinta.

De la: Emilescu, la data 2011-04-13 08:28:29Cum va fi ziua judecatii?

In ziua aceea se vor deschide toate cartile, si fiecare va fi judecat dupa faptele scrise acolo.
Fiecare din noi are un inger care scrie tot ce facem. La asta a fost chemat sa faca.
Unii vor invia cind Isus va reveni. Prima inviere. Acestia nu merg la judecata, caci ei au fost deja judecati pe Pamint (cei iertati).
Este cineva interesat sa stie cum poate primi iertarea?

Cei "viteji" acum, vor avea ocazia sa vada cum li se deruleaza "filmul" vietii in citeva secunde inainte sa moara. Si in momentele acelea ti se da "repartitia". Practic fiecare si-o da singur, ca fiecare stie ce este bine si ce este rau! Nu exista scuze!

Dumnezeu nu a creat roboti! Fiecaruia i s-a oferit puterea de discernere: "Cum iti asterni, asa dormi!"
Dumnezeu nu este vinovat pentru deciziile tale!
Iti ofera VIATA, dar nu te obliga.
Chiar si cel fara minte, nu se va pierde de pe calea aceasta.

Da stiu si cunosc atrocitatile "bisericii catolice", dar religia nu este tot una cu credinta.

INDIFERENT CE RELIGIE AI , TOTI NE VOM INFATISA INAINTEA TRONULUI SFANT...DZEU SA SE INDURE DE TOTI OAMENII SI SA-I MANTUIASCA.AMIN!!!

"Cre�tinismul a mo�tenit de la religiile �i civiliza�iile anterioare o geografie a lumii de dincolo".
Jacques le Goff, The Birth of Purgatory

Conceptul chinului ve�nic, �nr�d�cinat �n imaginarul antic �i filtrat prin g�ndirea medieval� �i interesul mercantil al clericilor, a avut un efect de bumerang. Ceea ce i-a speriat pe cre�tinii ingenui ai Evului Mediu este, pentru omul secolului al XXI-lea, un basm greu de crezut.

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 18:25:45

Conceptul chinului ve�nic, �nr�d�cinat �n imaginarul antic �i filtrat prin g�ndirea medieval� �i interesul mercantil al clericilor, a avut un efect de bumerang. Ceea ce i-a speriat pe cre�tinii ingenui ai Evului Mediu este, pentru omul secolului al XXI-lea, un basm greu de crezut.

si tu iti pregatesti un chin vesnic neintelegind si neacceptind ca alti oameni, foarte multi oameni, gindesc si simt altfel decit tine !

Una e sa gandesti si alta e sa ti se impuna !

Biblia este o lucrare mai fantezista, mai oculta si mai mistica dec�t asa-zisele curente �oculte� sau �mistice�. C�teva exemple:
- sederea timp de 3 zile a profetului Jonas in p�ntecul unui peste fabulos gigantic.
- despicarea in doua a marii la exodul evreilor din Egipt.
- procreerea �feciorelnica� (nenaturala) a lui Isus.
- �nvierea din morti a lui Lazar.
- salvarea miraculoasa a lui Petru din inchisoarea din Ierusalim de catre un �nger.

Cine este Dumnezeu ? Dumnezeu este nevoia noastra de raspunsuri. Ne e greu sa admitem ca suturile pe care le luam uneori de la viata sunt gratuite. N-ar avea sens suferinta. E mai usor de suportat sentimentul de neputinta, atunci c�nd poti sa dai "vina" pe D-zeu. Cineva pe care nu-l poti trage la raspundere, nu-l poti amenda, pe care nu te poti supara. Nu de alta, da' nu ti-ar folosi la nimic. Si atunci, ii gasesti circumstante atenuante si vrei sa crezi ca exista un scop ascuns in toate, ca de fapt ceea ce acum doare si pare nedrept e un test pe care trebuie sa-l treci ca sa-ti poti primi mai t�rziu rasplata. Unii o asteapta toata viata, dar tocmai credinta ca va veni (chiar si sub forma vietii de apoi) ii face sa aibe putere sa continue.

Oamenii nu ar crede intr-o fiinta superioara, daca nu ar exista posibila rasplata a vietii vesnice in rai sau amenintarea cu iadul. Omul nu face absolut nimic din proprie initiativa, fara sa fie motivat sa faca, si combinatia rai-iad e destul de motivanta, mai ales ultima. Frica de a fi condamnat la o eternitate de chinuri inca face minuni.

Religia are rolul ei. Unii merg la psiholog, altii se roaga. Ce s-ar int�mpla daca s-ar demonstra ca nu exista Dumnezeu ? Nu ar fi tocmai roza situatia. Religia e o chestie benefica pentru bunul mers al societatii, fie ca imi place mie sau nu. Tine masele in fr�u. Credinta e benefica pentru cei slabi de inger (si nu sunt prosti cei ce cred in Dumnezeu), cei care simt nevoia sa creada ca nu sunt singuri, ca cineva ii vegheaza si le indruma pasii pe calea cea dreapta, ca cineva le contorizeaza faptele bune si aparent dezinteresate.

Cred ca Dumnezeu, daca m-a facut dupa chipul si asemanarea lui, mi-a dat si discernam�nt si minte sa fac distinctie intre bine si rau. Daca nu, avem o problema...

Chestia e ca daca eu l-as fi inventat pe Dumnezeu, el ar fi fost mai altfel. Va rog sa ma scuzati, dar Dumnezeu, asa cum este el conceput de religiile monoteiste, nu-mi place. De aceea sunt un agnostic. De ce nu-mi place ? Dumnezeu ii da omului libera alegere. Insemneaza ca un criminal nu va fi oprit sa ucida un om drept si religios. Orfanii vor spune ca asa a vrut Dumnezeu. Ucigasul va fi pedepsit de Dumnezeu si, poate si de justitia oamenilor, dar orfanii, orfani vor ram�ne. Chestia cu libera alegere ma supara. Nu din cauza ideii, ci din cauza consecintelor. Unui raufacator potential nu-i dai libera alegere. S-ar fi putut altfel ? S-ar fi putut oare concepe ca ar fi putut exista un mecanism (in sens de metoda, proces) care sa opreasca m�na care coboara cutitul asupra victimei (ca in scena sacrificiului lui Isaac) ? O asemenea interventie directa in viata de toate zilele e posibila, e practica ? Probabil ca nu. Doar nu suntem niste marionete. Atunci care ar fi solutia ? Extirparea raului din om. Suntem creati dupa asemanarea Domnului. Daca Domnul e bun, asa ar fi trebuit sa fim si noi. Asa or fi fost Adam si Eva. Aproape asa. Daca ar fi fost perfecti, nu ar fi m�ncat din fructul oprit. Adica, chiar de la inceput Dumnezeu l-a creat pe om inocul�ndu-i in mintea si sufletul lui un conflict de neimpacat: o minte ca aceea care o avem si noi. Suntem curiosi si dornici de a cunoaste. Pe de alta parte, i s-a interzis cunoasterea. Sunt legi nepractice care creaza vinovati potentiali. Exact acesta a fost cazul si aici. Un fiasco previzibil. Urmarea: alungarea din rai. Si de ce i s-a interzis "cunoasterea" lui Adam ? : Geneza 3:22: "Iata ca omul a ajuns ca unu din noi" (ce insemneaza "noi" ? Erau mai multi creatori ?) Elohim (D-zeu) e intradevar plural ? "Sa-l impiedicam ca nu cumva sa ia din pomul vietii si sa traiasca in veci". Adica, dintr-odata, omul a devenit dusmanul lui Dumnezeu. Nu e deajuns ca Lucifer s-a revoltat impotriva lui D-zeu si a atras rebeliunea ingerilor ce i s-au alaturat, acum exista pericolul ca si omul sa pericliteze cerurile. Si iata cum Adam si Eva au fost alungati din Edenul plin de copacei miraculosi a caror fructe dadeau omului puteri care il faceau periculos pentru insusi Creator. Si av�nd o viata grea, omul nu au mai avut timp si putere sa fie un pericol pentru Creator. Mai mult de at�t. Li s-a cerut sa spuie "multumesc, sarut mana stap�ne". In concluzie, p�na una-alta ram�n agnostic si citirea Bibliei nu ma apropie de religie, dimpotriva.

Islamistii cred ca Dumnezeu a mai trimis un profet pe pam�nt dupa Isus al nostru, ca sa-i aduca cuv�ntul sau cel mai nou catre pam�nteni, asta dupa 600 de ani de la infiintarea crestinismului. El, profetul Mahomed, zice ca intr-o zi, intr-un moment de liniste a vietii sale tumultoase si ticaloase de jefuitor de caravane si comerciant de sclavi, a fost luat de catre ingerul Gabriel pe un cal miraculos si dus in zbor int�i in Rai, unde a vazut ca acolo toti ingerii si Dumnezeu insusi vorbeau araba - pesemne un fel de limba oficiala pe acolo - dupa care a fost dus in Iad, unde a vazut ca marea majoritate a pacatosilor care ard in flacarile necuratului, sunt femei. El afirma ca i-a fost dictat Coranul de catre insusi Dumnezeu (insa altii l-au pus pe h�rtie, el fiind analfabet) si ca Domnul i-a cerut sa duca mesajul sau intregii omeniri, si ca aceasta, omenirea, trebuie sa fie toata convertita la "noua si adevarata religie", la ultimul sau mesaj catre oameni, care ea, si doar ea, poate aduce m�ntuirea. Acum daca as intreba un crestin daca crede chestia asta, probabil mi-ar spune ca nu, ca e cam puerila, si ca de fapt prea trag spuza pe turta lor baietii astia. Acum sa ne inchipuim ca se apuca unul dintre noi sa zica unui buddhist (cca un miliard de oameni) sau hindus (si acestia se apropie de un miliard), sau unui ateu (vreo 700 de milioane si blestematii astia) ca Dumnezeu a "fecundat" miraculos o fecioara, care a ramas gravida si care a nascut mai apoi "Fiul Domnului" si ca acesta s-a nascut ca sa sufere si sa moara pentru a lua el toate pacatele (?!) omenirii asupra lui. Credeti ca ne-ar crede multi ?

.......un filozof crestin a spus ca iadul este darul lui Dumnezeu facut demnitatii umane. Cum ar mai avea omul liber arbitru daca nu ar putea avea posibilitatea de a-L respinge pe Dumnezeu? Si cu ce drept sa distruga Dumnezeu o fiinta creata dupa chipul si asemanarea Sa doar pentru ca L-a respins? Iadul pastreaza intacta moralitatea lui Dumnezeu oferind omului libertatea de a alege.

.....O persoana care in timpul vietii a fost razvratita va fi razvratita si in rai.

....prin creatie, fiecare fiinta, umana sau de o alta ordine din univers, a fost condamnata la viata vesnica

Insusi Dumnezeu este condamnat la viata vesnica.

Atotputernicia lui Dumnezeu, paradoxal, Ii impune niste constrangeri. El nu poate gresi si nici nu Se poate... sinucide. De aceea, ce este creat dupa chipul si asemanarea Sa nu se poate sinucide.

......cine are pricepere sa priceapa

De la: ion00, la data 2011-04-13 20:33:30

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 18:48:30

Una e sa gandesti si alta e sa ti se impuna !

Biblia este o lucrare mai fantezista, mai oculta si mai mistica dec�t asa-zisele curente �oculte� sau �mistice�. C�teva exemple:
- sederea timp de 3 zile a profetului Jonas in p�ntecul unui peste fabulos gigantic.
- despicarea in doua a marii la exodul evreilor din Egipt.
- procreerea �feciorelnica� (nenaturala) a lui Isus.
- �nvierea din morti a lui Lazar.
- salvarea miraculoasa a lui Petru din inchisoarea din Ierusalim de catre un �nger.

Domnule va contrazic!



www.scribd.com/doc/52121744/11/VI-MARTURIA-ZOOLOGIEI



www.youtube.com/watch?v=W2SwsfRYgWM

Pe cine poate contrazice acest scriitora� obscur, misionar, ce �ncearc� s� fac� prozelitism "fr��esc" prin Europa ?

poate dore�te s�-i contrazic� pe ei :

The Nobel Prize in Physiology or Medicine has been awarded 101 times to 196 Nobel Laureates between 1901 and 2010.

2010
Robert G. Edwards
2009
Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider, Jack W. Szostak
2008
Harald zur Hausen, Fran�oise Barr�-Sinoussi, Luc Montagnier
2007
Mario R. Capecchi, Sir Martin J. Evans, Oliver Smithies
2006
Andrew Z. Fire, Craig C. Mello
2005
Barry J. Marshall, J. Robin Warren
2004
Richard Axel, Linda B. Buck
2003
Paul C. Lauterbur, Sir Peter Mansfield
2002
Sydney Brenner, H. Robert Horvitz, John E. Sulston
2001
Leland H. Hartwell, Tim Hunt, Sir Paul M. Nurse
2000
Arvid Carlsson, Paul Greengard, Eric R. Kandel
1999
G�nter Blobel
1998
Robert F. Furchgott, Louis J. Ignarro, Ferid Murad
1997
Stanley B. Prusiner
1996
Peter C., Rolf Doherty M. Zinkernagel
1995
Edward B. Lewis, Christiane N�sslein-Volhard, Eric F. Wieschaus
1994
Alfred G. Gilman, Rodbell Martin
1993
Richard J. Roberts, Phillip A. Sharp
1992
Edmond H. Fischer, Edwin G. Krebs
1991
Erwin Neher, Sakmann Bert
1990
Joseph E. Murray, Thomas E. Donnall
1989
J. Michael Bishop, E. Harold Varmus
1988
Sir James W. Gertrude Negre, B. Elion, George H. Hitchings
1987
Susumu Tonegawa
1986
Stanley Cohen, Rita Levi-Montalcini
1985
Michael Joseph S. Brown, L. Goldstein
1984
Niels K. Jerne, Georges K�hler JF, Milstein C�sar
1983
Barbara McClintock
1982
Sune K. Bergstrom, Bengt I. Samuelsson, John R. Vane
1981
Roger W. Sperry, David H. Hubel, N. Torsten Wiesel
1980
Baruj Benacerraf, Jean Dausset, George D. Snell
1979
Allan M. Cormack, Godfrey N. Hounsfield
1978
Werner Arber, Daniel Nathans, Hamilton O. Smith
1977
Roger Guillemin, Andrew V. Schally, Yalow Rosalyn
1976
Baruch S., D. Blumberg Carleton Gajdusek
1975
David Baltimore, Renato Dulbecco, Temin Martin Howard
1974
Albert Claude, Christian de Duve, Palade George E.
1973
Karl von Frisch, Konrad Lorenz, Nikolaas Tinbergen
1972
Gerald M. Edelman, Rodney R. Porter
1971
Earl W. Sutherland, Jr.
1970
Sir Bernard Katz, Ulf von Euler, Julius Axelrod
1969
Max Delbr�ck, Alfred Hershey D., E. Salvador Luria
1968
Robert W. Holley, Har Gobind Khorana, Marshall W. Nirenberg
1967
Ragnar Granit, Hartline Keffer Haldan, George Wald
1966
Peyton Rous, Charles Brenton Huggins
1965
Fran�ois Jacob, Lwoff Andr�, Jacques Monod
1964
Konrad Bloch, Feodor Lynen
1963
Sir John Carew Eccles, Alan Lloyd Hodgkin, Andrew Fielding Huxley
1962
Harry Compton Francis Crick, James Dewey Watson, Maurice Wilkins Hugh Frederick
1961
Georg von B�k�sy
1960
Sir Frank Macfarlane Burnet, Peter Medawar Brian
1959
Severo Ochoa, Arthur Kornberg
1958
George Wells Beadle, Edward Lawrie Tatum, Joshua Lederberg
1957
Daniel Bovet
1956
Andr� Fr�d�ric Cournand, Forssmann Werner, Dickinson W. Richards
1955
Axel Theodor Hugo Theorell
1954
John Franklin Enders, Thomas �old, Weller Frederick Chapman Robbins
1953
Hans Adolf Krebs, Fritz Albert Lipmann
1952
Selman Abraham Waksman
1951
Max Theiler
1950
Edward Calvin Kendall, Tadeus Reichstein, Hench Philip Showalter
1949
Walter Rudolf Hess, Caetano Antonio de Abreu Freire Egas Moniz
1948
Paul Hermann M�ller
1947
Carl Ferdinand Cori, Gerty Cori Theresa, Radnitz n�scut�, Bernardo Alberto Houssay
1946
Hermann Joseph Muller
1945
Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Walter Florey Sir Howard
1944
Joseph Erlanger, Herbert Spencer Gasser
1943
Henrik Dam Peter Carl, Edward Adelbert Doisy
1942
Nu Nobel Premiul a fost acordat �n acest an. Premiul a fost cu o treime alocat fondului principal �i cu 2 / 3 la Fondul Special al acestei sec�iuni premiu.
1941
Nu Nobel Premiul a fost acordat �n acest an. Premiul a fost cu o treime alocat fondului principal �i cu 2 / 3 la Fondul Special al acestei sec�iuni premiu.
1940
Nu Nobel Premiul a fost acordat �n acest an. Premiul a fost cu o treime alocat fondului principal �i cu 2 / 3 la Fondul Special al acestei sec�iuni premiu.
1939
Gerhard Domagk
1938
Jean Fran�ois Corneille Heymans
1937
Albert von Szent-Gy�rgyi Nagyr�polt
1936
Sir Henry Hallett Dale, Otto Loewi
1935
Hans Spemann
1934
George Hoyt Whipple, George Richards Minot, William Parry Murphy
1933
Thomas Hunt Morgan
1932
Sir Charles Sherrington Scott, Edgar Douglas Adrian
1931
Otto Heinrich Warburg
1930
Karl Landsteiner
1929
Christiaan Eijkman, Sir Frederick Hopkins Gowland
1928
Charles Jules Henri Nicolle
1927
Julius Wagner-Jauregg
1926
Johannes Andreas Grib Fibiger
1925
Nu Nobel Premiul a fost acordat �n acest an. Premiul in bani a fost alocat Fondului Special al acestei sec�iuni premiu.
1924
Willem Einthoven
1923
Frederick Grant Banting, John James Rickard Macleod
1922
Archibald Vivian Hill, Otto Fritz Meyerhof
1921
Nu Nobel Premiul a fost acordat �n acest an. Premiul in bani a fost alocat Fondului Special al acestei sec�iuni premiu.
1920
Schack august Steenberg Krogh
1919
Jules Bordet
1918
Nu Nobel Premiul a fost acordat �n acest an. Premiul in bani a fost alocat Fondului Special al acestei sec�iuni premiu.
1917
Nu Nobel Premiul a fost acordat �n acest an. Premiul in bani a fost alocat Fondului Special al acestei sec�iuni premiu.
1916
Nu Nobel Premiul a fost acordat �n acest an. Un premiu �n bani a fost alocat Fondului Special al acestei sec�iuni premiu.
1915
Nu Nobel Premiul a fost acordat �n acest an. Un premiu �n bani a fost alocat Fondului Special al acestei sec�iuni premiu.
1914
Robert B�r�ny
1913
Charles Robert Richet
1912
Alexis Carrel
1911
Allvar Gullstrand
1910
Albrecht Kossel
1909
Emil Theodor Kocher
1908
Ilya Mechnikov Ilici, Paul Ehrlich
1907
Charles Louis Alphonse Laveran
1906
Camillo Golgi, Santiago Ram�n y Cajal
1905
Robert Koch
1904
Ivan Petrovich Pavlov
1903
Niels Ryberg Finsen
1902
Ronald Ross
1901
Emil Adolf von Behring

Bei ! Astia nu sunt vechi deci nu au credibilitate ! Ca sa ai , e nevoie de matusalemitate . A crede in mos Adam , Mos Noe , Mos Avraam sau Mos Moise ....astea sunt adevaratele linkuri care trebuie accesate ! Problema este sa gasim dischetele lasate de catre acestia sau niscaiva CD-uri sau DVD-uri , ca banuiesc ca Cel de la Inaltime le-a pus si lor la dispozitie aceste "minuni" ....nu doar noua paganilor !

Cre�tinismul este una dintre multele erezii iudaice.

Mithraismul

Dupa parerea mea cel mai asemanator crestinismului.
Ambele religii au comun botezul prin scufundare, aghiasma, descoperirea icoanelor din altar in sunetul clopotelului, nasterea zeului mantuitor la 25 decembrie, dogma nemuririi sufletului, invierea si judecata viitoare, existenta raiului in sferele superioare ale cerului si a iadului cu demoni in adancurile pamantului, o morala imperativa, precum si faptul ca credinciosii ambelor culte se numeau intre ei �frati� si se priveau ca atare. Ca si Cristos, Mithra era socotit mijlocitor intre credincios si divinitatea nevazuta; precum Mithra era socotit �zeu al luminii�, Hristos e numit �lumina lumii�.

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 21:19:01

Mithraismul

Dupa parerea mea cel mai asemanator crestinismului.
Ambele religii au comun botezul prin scufundare, aghiasma, descoperirea icoanelor din altar in sunetul clopotelului, nasterea zeului mantuitor la 25 decembrie, dogma nemuririi sufletului, invierea si judecata viitoare, existenta raiului in sferele superioare ale cerului si a iadului cu demoni in adancurile pamantului, o morala imperativa, precum si faptul ca credinciosii ambelor culte se numeau intre ei �frati� si se priveau ca atare. Ca si Cristos, Mithra era socotit mijlocitor intre credincios si divinitatea nevazuta; precum Mithra era socotit �zeu al luminii�, Hristos e numit �lumina lumii�.

"Zarathustra (Zoroastru) (628-551 i.C), reformator religios iranian, este fondatorul religiei ce-i poarta numele (Zoroastrism). Asemenea altor mari reformatori religiosi (Buddha, Confucius s.a.), personalitatea lui Zarathustra, creatorul celei mai importante religii a Iranului preislamic, a intrat de timpuriu in legenda. Din putinele date despre viata sa reiese ca s-a nascut si a trait in primii 30 de ani in estul Iranului, departe de lumea civilizata a Asiei Occidentale, inainte de unificarea Iranului sub Cirus II cel Mare. Era preotul unui Ahura (zeitate) numit Mazda ("cel intelept") care, in cursul unei viziuni l-a insarcinat sa predice adevarul. Devenit adversar al preotimii zeului Mithra, Zarathustra, propovaduind rugaciuni in locul sacrificiilor s�ngeroase, a fost obligat sa se refugieze in tinutul numit in Avesta Aryana Vaejah (Chorasmia), la curtea unui dinast local (kavi) - Vistaspa, pe care-l converteste la noua religie. Moare la v�rsta de 77 ani.
Preceptele noii credinte, Zarathustra le str�nge sub forma a 17 imnuri (Gathas) transmise secole de-a r�ndul numai oral si care formeaza partea cea mai veche a Avestei, cartea sf�nta a zoroastrismului. Alte surse pentru cunoasterea invataturii lui sunt cartile scrise in pahlavi (persana medie) catre sf�rsitul epocii sassanide, precum si relatarile diferitilor autori greci. Ceea ce distinge Zoroastrismul, bazat pe o viziune esential moralista asupra vietii, de religia persana anterioara, sunt aspectele sale monoteiste si dualiste, ultimele mai ales cosmogonice si etice. Caracterul monoteist este determinat de considerarea lui Ohrmazd (Ahura Mazda) ca zeul suprem si singurul demn de adoratie. De la numele divinitatii supreme (Ahura Mazda), doctrina sa a primit si numele de Mazdeism. El este inconjurat de sapte fiinte sau entitati ("amesha spentas" = "nemuritorii cei buni") ale caror nume reprezinta calitati ale zeului (dreptate, adevar, nemurire etc.), ce vor fi dob�ndite de toti adeptii lui, semn ca aceleasi principii etice guverneaza zeii si omenirea. Dualismul zoroastrismului este dat de recunoasterea unui adversar al zeului suprem, Ahriman, principiul raului (ai carui adepti sunt identificati de Zarathustra cu populatia nomada care ataca satele de tarani si pastori). Astfel, responsabilitatea destinului pare a reveni in intregime omului, care are libertatea optiunii intre cele doua spirite. Solutia monoteista este insa prevalenta in conceptia lui Zarathustra, conform careia regatul dreptatii si adevarului, corespunzator lui Ohrmazd, va fi in final instituit.
Devenit dupa moartea sa o figura legendara, Zarathustra a fost larg cunoscut in antichitate. Invatatura lui, cu o nota optimista, a avut o puternica influenta asupra g�ndirii grecesti si asupra traditiilor iudee si crestina, indeosebi in domeniile eschatologiei, dualismului si angeologiei. Religia practicata de Zarathustra se rasp�ndeste in secolele 5-4 i.C. in Iranul Occidental, coabit�nd in timpul �mparatului Ahemenid cu alte culte. Eclipsa cunoscuta in fata elenismului, dupa ocuparea Iranului de catre Alexandru cel Mare si suveranii seleucizi, este depasita in secolele 2-1 i.C. Zoroastrismul cunoaste un curs ascendent in Regatul Part, pentru ca la jumatatea sec. 3 d.C. sa devina religie de stat in nou creatul Imperiu Sassanid. Tosar si Karter, doi mari preoti, joaca in secolul 3 d.C. un important rol in stabilirea dogmei, organizarea cultului si structurarea ierarhiei preotesti, Mazdeismul devenind acum dogmatic si intolerant, trec�nd la persecutii impotriva altor credinte din Persia sassanida. Programele reformatoare initiate si Mani si Mazdak declanseaza cele doua mari crize traversate de Zoroastrism. Dupa cucerirea araba (651 d.C.), Mazdeismul pierde rapid terenul in fata Islamismului. In secolul 20 mai supravietuiau c�teva mici comunitati ale acestei religii in Iran, iar in India, cunoscut sub numele de Parsiism, mai traiesc descendentii unor grupuri zoroastriste imigrate incep�nd cu secolul 10. "

Radu Cerghizan

Sfantul Gheorghe, al crestinismului, care ucide balaurul este zeul egiptean Horus, care rapune crocudilul. Iconografia isaica a influentat mult iconografia mariala, de exemplu madona cu pruncul Isus in brate e o copie a Isidei cu pruncul Horus in brate.

In mithranism impartasania era formata din paine si apa.
Conform unor cercetatori la impartirea painii si a apei erau rostite aceleasi formule ca si in crestinism : ,,Luati, mancati, acesta este trupul meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor !�� si ,,Beti dintru acesta toti, acesta este sangele cel nou al legii cele noi, carele pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor !��. Aceasta impartasanie mithraica se aseamana izbitor cu cea crestina mai ales ca, comemora ,, cina cea de taina�� a lui Mithra, inaintea inaltarii sale la cer in carul de foc al Soarelui.
Impartasania se intalneste si in mitul marii mame, ce se practica dupa o perioada pregatitoare de abstinenta si de post.
Un fel de impartasanie se practica si in misterele Dematrei de la Eleusis si consta in consumarea ciceonului.
Pentru o comuniune cat mai eficace cu zeul ,religile de mistere ne ofera si alte metode, cum ar fi botezurile,spovedanile,posturile, abstinentele s.a..
Botezul cu apa se intalneste in misterele lui Isis,misterele lui Eleusis in Mithranism,unde , la fel ca si in crestinism, promitea credinciosilor ,,ispasirea pacatelor�� ;

Interesant este faptul ca desi Ioan Botezatorul spune multimii ca il recunoaste pe Isus ca fiul lui Dumnezeu, in alt episod arata ca din inchisoare el trimite doi ucenici sa vada daca el e intr-adevar fiul lui Dumnezeu. Acesta ar indica faptul ca pasajul cu botezul a fost introdus mai tarziu, pentru a justifica botezul crestin intr-o perioada in care crestinii erau acuzati ca ar fi copiat botezul de la alte religii de mistere.

Noul Testament, mai exact in cap.15 Versetul 13: �Daca nu este Inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat� Versetul 14: �Si daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra.� Versetul 16: �Caci daca mortii nu inviaza, nici Hristos n-a inviat.� Versetul 17: �Iar daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre.� Versetul 18: �Si atunci si cei ce au adormit in Hristos au pierit�



Am constatat ca mortii nu inviaza ...deci dupa Noul Testament....asta e dovada ca nici isus nu a inviat.... e ceva legat de logica elementara , draga Wat....

Zalmoxes va va judeca pentru distrugerea traditiei acestui popor !

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 21:43:01

Interesant este faptul ca desi Ioan Botezatorul spune multimii ca il recunoaste pe Isus ca fiul lui Dumnezeu, in alt episod arata ca din inchisoare el trimite doi ucenici sa vada daca el e intr-adevar fiul lui Dumnezeu. Acesta ar indica faptul ca pasajul cu botezul a fost introdus mai tarziu, pentru a justifica botezul crestin intr-o perioada in care crestinii erau acuzati ca ar fi copiat botezul de la alte religii de mistere.

Noul Testament, mai exact in cap.15 Versetul 13: �Daca nu este Inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat� Versetul 14: �Si daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra.� Versetul 16: �Caci daca mortii nu inviaza, nici Hristos n-a inviat.� Versetul 17: �Iar daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre.� Versetul 18: �Si atunci si cei ce au adormit in Hristos au pierit�



Am constatat ca mortii nu inviaza ...deci dupa Noul Testament....asta e dovada ca nici isus nu a inviat.... e ceva legat de logica elementara , draga Wat....


Lucrurile nu sunt asa cum le expuneti dvs:

Ioan Botezatorul a fost cel mau mare om inaltat nascut din femeie din toti oamenii. El a pregatit calea venirii pe Pamant a Mantuitorului Isus Hristos. Dar pana la urma a fost un om,iar omul este supus slabiciunii. Cine din noi de exemplu daca ar fi inchis in inchisoare,tratat intr-un mod crud fara sa cunoastem nimic din cea ce ni s-ar putea intampla,apoi sa auzim zvonuri ca ni se taie capul cum ne-am comporta? Ioan Botezatorul a avut un moment de slabiciune ca orice om care a trait vreodata in fata unor momente deosebit de grele.
Textul cu episodul din inchisoare in care Ioan Botezatorul este le rascruce: Sa creada sau nu ca Hristosul este cel adevarat trimis de Dumnezeu nu este ceva adaugat mai tarziu.

SA NU SCOATEM DIN CONTEXT
In partea a doua nu ati postat integral textul cu pricina. In felul acesta sensul poate fi inteles gresit!
Mai jos voi reda TOT textul cu pricina. Cred ca este bine ca atunci cand citim Biblia printre altele: - Sa luam versetul si in intelesul capitolului-Sa luam sensul capitolului si in intelesul cartii respective-Sa tinem cont apoi de intelesul cartii respective si de celelalte 65 de carti canonice ale Bibliei. Explicatia Bibliei o primim tot din Biblie. In felul acesta se citeste Biblia pentru a intelege sensul corect al lucrurilor.

Citind deci tot textul care trateaza invierea deducem ca Hristos a inviat. La fel si oamenii vor invia pe etape in viitor.



V� fac cunoscut, fra�ilor Evanghelia, pe care v-am propov�duit-o, pe care a�i primit-o, �n care a�i r�mas,

2. �i prin care sunte�i m�ntui�i, dac� o �ine�i a�a dup� cum v-am propov�duit-o; altfel, degeaba a�i crezut.

3. V-am �nv��at �nainte de toate, a�a cum am primit �i eu: c� Hristos a murit pentru p�catele noastre, dup� Scripturi;

4. c� a fost �ngropat �i a �nviat a treia zi, dup� Scripturi;

5. �i c� S-a ar�tat lui Chifa, apoi celor doisprezece.

6. Dup� aceea S-a ar�tat la peste cinci sute de fra�i deodat�, dintre care cei mai mul�i sunt �nc� �n via��, iar unii au adormit.

7. �n urm� s-a ar�tat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

8. Dup� ei to�i, ca unei st�rpituri, mi s-a ar�tat �i mie.

9. C�ci eu sunt cel mai ne�nsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic s� port numele de apostol, fiindc� am prigonit Biserica lui Dumnezeu.

10. Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. �i harul Lui fa�� de mine n-a fost zadarnic; ba �nc� am lucrat mai mult dec�t to�i: totu�i nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este �n mine.

11. Astfel dar, ori eu, ori ei, noi a�a propov�duim, �i voi a�a a�i crezut.

12. Iar dac� se propov�duie�te c� Hristos a �nviat din mor�i, cum zic unii dintre voi, c� nu este o �nviere a mor�ilor?

13. Dac� nu este o �nviere a mor�ilor, nici Hristos n-a �nviat.

14. �i dac� n-a �nviat Hristos, atunci propov�duirea noastr� este zadarnic�, �i zadarnic� este �i credin�a voastr�.

15. Ba �nc� noi suntem descoperi�i �i ca martori mincino�i ai lui Dumnezeu; fiindc�, am m�rturisit despre Dumnezeu c� El a �nviat pe Hristos, c�nd nu L-a �nviat, dac� este adev�rat c� mor�ii nu �nvie.

16. C�ci, dac� nu �nvie mor�ii, nici Hristos n-a �nviat.

17. �i dac� n-a �nviat Hristos, credin�a voastr� este zadarnic�, voi sunte�i �nc� �n p�catele voastre,

18. �i prin urmare �i cei ce au adormit �n Hristos, sunt pierdu�i.

19. Dac� numai pentru via�a aceasta ne-am pus n�dejdea �n Hristos, atunci suntem cei mai nenoroci�i dintre to�i oamenii!

20. Dar acum, Hristos a �nviat din mor�i, p�rga celor adormi�i.

21. C�ci dac� moartea a venit prin om, tot prin om a venit �i �nvierea mor�ilor.

22. �i dup� cum to�i mor �n Adam, tot a�a, to�i vor �nvia �n Hristos;

23. dar fiecare la r�ndul cetei lui. Hristos este cel dint�i rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.

24. �n urm�, va veni sf�r�itul, c�nd El va da �mp�r��ia �n m�inile lui Dumnezeu Tat�l, dup� ce va fi nimicit orice domnie, orice st�p�nire �i orice putere.

25. C�ci trebuie ca El s� �mp�r��easc� p�n� va pune pe to�i vr�jma�ii sub picioarele Sale.

26. Vr�jma�ul cel din urm�, care va fi nimicit, va fi moartea.

27. Dumnezeu, �n adev�r, �a pus totul sub picioarele Lui�. Dar c�nd zice c� totul I-a fost supus, se �n�elege c� afar� de Cel ce I-a supus totul.

28. �i c�nd toate lucrurile �i vor fi supuse, atunci chiar �i Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu s� fie totul �n to�i.

29. Altfel, ce ar face cei ce se boteaz� pentru cei mor�i? Dac� nu �nvie mor�ii nicidecum, de ce se mai boteaz� ei pentru cei mor�i?

30. �i de ce suntem noi �n primejdie �n orice clip�?

31. �n fiecare zi eu sunt �n primejdie de moarte; at�t este de adev�rat lucrul acesta, fra�ilor, c�t este de adev�rat c� am de ce s� m� laud cu voi �n Hristos Isus, Domnul nostru.

32. Dac�, vorbind �n felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele �n Efes, care-mi este folosul? Dac� nu �nvie mor�ii, atunci �s� m�nc�m �i s� bem, c�ci m�ine vom muri�.

33. Nu v� �n�ela�i: �Tov�r�iile rele stric� obiceiurile bune�.

34. Veni�i-v� �n fire, cum se cuvine, �i nu p�c�tui�i! C�ci sunt �ntre voi unii, care nu cunosc pe Dumnezeu: spre ru�inea voastr� o spun.

35. Dar va zice cineva: �Cum �nvie mor�ii? �i cu ce trup se vor �ntoarce?�

36. Nebun ce e�ti! Ce semeni tu, nu �nvie, dac� nu moare mai �nt�i.

37. �i c�nd semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un gr�unte, cum se �nt�mpl�: fie de gr�u, fie de alt� s�m�n��.

38. Apoi Dumnezeu �i d� un trup, dup� cum voie�te; �i fiec�rei semin�e �i d� un trup al ei.

39. Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul p�s�rilor, altul al pe�tilor.

40. Tot a�a, sunt trupuri cere�ti �i trupuri p�m�nte�ti; dar alta este str�lucirea trupurilor cere�ti, �i alta a trupurilor p�m�nte�ti.

41. Alta este str�lucirea soarelui, alta str�lucirea lunii, �i alta este str�lucirea stelelor; chiar o stea se deosebe�te �n str�lucire de alt� stea.

42. A�a este �i �nvierea mor�ilor. Trupul este sem�nat �n putrezire, �i �nvie �n neputrezire;

43. este sem�nat �n ocar�, �i �nvie �n slav�; este sem�nat �n neputin��, �i �nvie �n putere.

44. Este sem�nat trup firesc, �i �nvie trup duhovnicesc. Dac� este un trup firesc, este �i un trup duhovnicesc.

45. De aceea este scris: �Omul dint�i Adam a fost f�cut un suflet viu.� Al doilea Adam a fost f�cut un duh d�t�tor de via��.

46. Dar �nt�i vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urm�.

47. Omul dint�i este din p�m�nt, p�m�ntesc; omul al doilea este din cer.

48. Cum este cel p�m�ntesc, a�a sunt �i cei p�m�nte�ti; cum este Cel ceresc, a�a sunt �i cei cere�ti.

49. �i dup� cum am purtat chipul celui p�m�ntesc, tot a�a vom purta �i chipul Celui ceresc.

50. Ce spun eu, fra�ilor, este c� nu poate carnea �i s�ngele s� mo�teneasc� �mp�r��ia lui Dumnezeu; �i c�, putrezirea nu poate mo�teni neputrezirea.

51. Iat�, v� spun o tain�: nu vom adormi to�i, dar to�i vom fi schimba�i,

52. �ntr-o clip�, �ntr-o clipit� din ochi, la cea din urm� tr�mbi��. Tr�mbi�a va suna, mor�ii vor �nvia nesupu�i putrezirii, �i noi vom fi schimba�i.

53. C�ci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, s� se �mbrace �n neputrezire, �i trupul acesta muritor s� se �mbrace �n nemurire.

54. C�nd trupul acesta supus putrezirii, se va �mbr�ca �n neputrezire, �i trupul acesta muritor se va �mbr�ca �n nemurire, atunci se va �mplini cuv�ntul care este scris: �Moartea a fost �nghi�it� de biruin��.

55. Unde ��i este biruin�a, moarte? Unde ��i este boldul, moarte?�

56. Boldul mor�ii este p�catul; �i puterea p�catului este Legea.

57. Dar mul�umiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne d� biruin�a prin Domnul nostru Isus Hristos!

58. De aceea, preaiubi�ii mei fra�i, fi�i tari, neclinti�i, spori�i totdeauna �n lucrul Domnului, c�ci �ti�i c� osteneala voastr� �n Domnul nu este zadarnca.

I CORINTENI capitolul 15. BIBLIA

www.youtube.com/watch?v=vCcAVDlmRWo

De la: ion00, la data 2011-04-14 09:30:44

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 21:43:01

Interesant este faptul ca desi Ioan Botezatorul spune multimii ca il recunoaste pe Isus ca fiul lui Dumnezeu, in alt episod arata ca din inchisoare el trimite doi ucenici sa vada daca el e intr-adevar fiul lui Dumnezeu. Acesta ar indica faptul ca pasajul cu botezul a fost introdus mai tarziu, pentru a justifica botezul crestin intr-o perioada in care crestinii erau acuzati ca ar fi copiat botezul de la alte religii de mistere.

Noul Testament, mai exact in cap.15 Versetul 13: �Daca nu este Inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat� Versetul 14: �Si daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra.� Versetul 16: �Caci daca mortii nu inviaza, nici Hristos n-a inviat.� Versetul 17: �Iar daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre.� Versetul 18: �Si atunci si cei ce au adormit in Hristos au pierit�



Am constatat ca mortii nu inviaza ...deci dupa Noul Testament....asta e dovada ca nici isus nu a inviat.... e ceva legat de logica elementara , draga Wat....


Lucrurile nu sunt asa cum le expuneti dvs:

Ioan Botezatorul a fost cel mau mare om inaltat nascut din femeie din toti oamenii. El a pregatit calea venirii pe Pamant a Mantuitorului Isus Hristos. Dar pana la urma a fost un om,iar omul este supus slabiciunii. Cine din noi de exemplu daca ar fi inchis in inchisoare,tratat intr-un mod crud fara sa cunoastem nimic din cea ce ni s-ar putea intampla,apoi sa auzim zvonuri ca ni se taie capul cum ne-am comporta? Ioan Botezatorul a avut un moment de slabiciune ca orice om care a trait vreodata in fata unor momente deosebit de grele.
Textul cu episodul din inchisoare in care Ioan Botezatorul este le rascruce: Sa creada sau nu ca Hristosul este cel adevarat trimis de Dumnezeu nu este ceva adaugat mai tarziu.

SA NU SCOATEM DIN CONTEXT
In partea a doua nu ati postat integral textul cu pricina. In felul acesta sensul poate fi inteles gresit!
Mai jos voi reda TOT textul cu pricina. Cred ca este bine ca atunci cand citim Biblia printre altele: - Sa luam versetul si in intelesul capitolului-Sa luam sensul capitolului si in intelesul cartii respective-Sa tinem cont apoi de intelesul cartii respective si de celelalte 65 de carti canonice ale Bibliei. Explicatia Bibliei o primim tot din Biblie. In felul acesta se citeste Biblia pentru a intelege sensul corect al lucrurilor.

Citind deci tot textul care trateaza invierea deducem ca Hristos a inviat. La fel si oamenii vor invia pe etape in viitor.



V� fac cunoscut, fra�ilor Evanghelia, pe care v-am propov�duit-o, pe care a�i primit-o, �n care a�i r�mas,

2. �i prin care sunte�i m�ntui�i, dac� o �ine�i a�a dup� cum v-am propov�duit-o; altfel, degeaba a�i crezut.

3. V-am �nv��at �nainte de toate, a�a cum am primit �i eu: c� Hristos a murit pentru p�catele noastre, dup� Scripturi;

4. c� a fost �ngropat �i a �nviat a treia zi, dup� Scripturi;

5. �i c� S-a ar�tat lui Chifa, apoi celor doisprezece.

6. Dup� aceea S-a ar�tat la peste cinci sute de fra�i deodat�, dintre care cei mai mul�i sunt �nc� �n via��, iar unii au adormit.

7. �n urm� s-a ar�tat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

8. Dup� ei to�i, ca unei st�rpituri, mi s-a ar�tat �i mie.

9. C�ci eu sunt cel mai ne�nsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic s� port numele de apostol, fiindc� am prigonit Biserica lui Dumnezeu.

10. Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. �i harul Lui fa�� de mine n-a fost zadarnic; ba �nc� am lucrat mai mult dec�t to�i: totu�i nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este �n mine.

11. Astfel dar, ori eu, ori ei, noi a�a propov�duim, �i voi a�a a�i crezut.

12. Iar dac� se propov�duie�te c� Hristos a �nviat din mor�i, cum zic unii dintre voi, c� nu este o �nviere a mor�ilor?

13. Dac� nu este o �nviere a mor�ilor, nici Hristos n-a �nviat.

14. �i dac� n-a �nviat Hristos, atunci propov�duirea noastr� este zadarnic�, �i zadarnic� este �i credin�a voastr�.

15. Ba �nc� noi suntem descoperi�i �i ca martori mincino�i ai lui Dumnezeu; fiindc�, am m�rturisit despre Dumnezeu c� El a �nviat pe Hristos, c�nd nu L-a �nviat, dac� este adev�rat c� mor�ii nu �nvie.

16. C�ci, dac� nu �nvie mor�ii, nici Hristos n-a �nviat.

17. �i dac� n-a �nviat Hristos, credin�a voastr� este zadarnic�, voi sunte�i �nc� �n p�catele voastre,

18. �i prin urmare �i cei ce au adormit �n Hristos, sunt pierdu�i.

19. Dac� numai pentru via�a aceasta ne-am pus n�dejdea �n Hristos, atunci suntem cei mai nenoroci�i dintre to�i oamenii!

20. Dar acum, Hristos a �nviat din mor�i, p�rga celor adormi�i.

21. C�ci dac� moartea a venit prin om, tot prin om a venit �i �nvierea mor�ilor.

22. �i dup� cum to�i mor �n Adam, tot a�a, to�i vor �nvia �n Hristos;

23. dar fiecare la r�ndul cetei lui. Hristos este cel dint�i rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.

24. �n urm�, va veni sf�r�itul, c�nd El va da �mp�r��ia �n m�inile lui Dumnezeu Tat�l, dup� ce va fi nimicit orice domnie, orice st�p�nire �i orice putere.

25. C�ci trebuie ca El s� �mp�r��easc� p�n� va pune pe to�i vr�jma�ii sub picioarele Sale.

26. Vr�jma�ul cel din urm�, care va fi nimicit, va fi moartea.

27. Dumnezeu, �n adev�r, �a pus totul sub picioarele Lui�. Dar c�nd zice c� totul I-a fost supus, se �n�elege c� afar� de Cel ce I-a supus totul.

28. �i c�nd toate lucrurile �i vor fi supuse, atunci chiar �i Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu s� fie totul �n to�i.

29. Altfel, ce ar face cei ce se boteaz� pentru cei mor�i? Dac� nu �nvie mor�ii nicidecum, de ce se mai boteaz� ei pentru cei mor�i?

30. �i de ce suntem noi �n primejdie �n orice clip�?

31. �n fiecare zi eu sunt �n primejdie de moarte; at�t este de adev�rat lucrul acesta, fra�ilor, c�t este de adev�rat c� am de ce s� m� laud cu voi �n Hristos Isus, Domnul nostru.

32. Dac�, vorbind �n felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele �n Efes, care-mi este folosul? Dac� nu �nvie mor�ii, atunci �s� m�nc�m �i s� bem, c�ci m�ine vom muri�.

33. Nu v� �n�ela�i: �Tov�r�iile rele stric� obiceiurile bune�.

34. Veni�i-v� �n fire, cum se cuvine, �i nu p�c�tui�i! C�ci sunt �ntre voi unii, care nu cunosc pe Dumnezeu: spre ru�inea voastr� o spun.

35. Dar va zice cineva: �Cum �nvie mor�ii? �i cu ce trup se vor �ntoarce?�

36. Nebun ce e�ti! Ce semeni tu, nu �nvie, dac� nu moare mai �nt�i.

37. �i c�nd semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un gr�unte, cum se �nt�mpl�: fie de gr�u, fie de alt� s�m�n��.

38. Apoi Dumnezeu �i d� un trup, dup� cum voie�te; �i fiec�rei semin�e �i d� un trup al ei.

39. Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul p�s�rilor, altul al pe�tilor.

40. Tot a�a, sunt trupuri cere�ti �i trupuri p�m�nte�ti; dar alta este str�lucirea trupurilor cere�ti, �i alta a trupurilor p�m�nte�ti.

41. Alta este str�lucirea soarelui, alta str�lucirea lunii, �i alta este str�lucirea stelelor; chiar o stea se deosebe�te �n str�lucire de alt� stea.

42. A�a este �i �nvierea mor�ilor. Trupul este sem�nat �n putrezire, �i �nvie �n neputrezire;

43. este sem�nat �n ocar�, �i �nvie �n slav�; este sem�nat �n neputin��, �i �nvie �n putere.

44. Este sem�nat trup firesc, �i �nvie trup duhovnicesc. Dac� este un trup firesc, este �i un trup duhovnicesc.

45. De aceea este scris: �Omul dint�i Adam a fost f�cut un suflet viu.� Al doilea Adam a fost f�cut un duh d�t�tor de via��.

46. Dar �nt�i vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urm�.

47. Omul dint�i este din p�m�nt, p�m�ntesc; omul al doilea este din cer.

48. Cum este cel p�m�ntesc, a�a sunt �i cei p�m�nte�ti; cum este Cel ceresc, a�a sunt �i cei cere�ti.

49. �i dup� cum am purtat chipul celui p�m�ntesc, tot a�a vom purta �i chipul Celui ceresc.

50. Ce spun eu, fra�ilor, este c� nu poate carnea �i s�ngele s� mo�teneasc� �mp�r��ia lui Dumnezeu; �i c�, putrezirea nu poate mo�teni neputrezirea.

51. Iat�, v� spun o tain�: nu vom adormi to�i, dar to�i vom fi schimba�i,

52. �ntr-o clip�, �ntr-o clipit� din ochi, la cea din urm� tr�mbi��. Tr�mbi�a va suna, mor�ii vor �nvia nesupu�i putrezirii, �i noi vom fi schimba�i.

53. C�ci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, s� se �mbrace �n neputrezire, �i trupul acesta muritor s� se �mbrace �n nemurire.

54. C�nd trupul acesta supus putrezirii, se va �mbr�ca �n neputrezire, �i trupul acesta muritor se va �mbr�ca �n nemurire, atunci se va �mplini cuv�ntul care este scris: �Moartea a fost �nghi�it� de biruin��.

55. Unde ��i este biruin�a, moarte? Unde ��i este boldul, moarte?�

56. Boldul mor�ii este p�catul; �i puterea p�catului este Legea.

57. Dar mul�umiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne d� biruin�a prin Domnul nostru Isus Hristos!

58. De aceea, preaiubi�ii mei fra�i, fi�i tari, neclinti�i, spori�i totdeauna �n lucrul Domnului, c�ci �ti�i c� osteneala voastr� �n Domnul nu este zadarnca.

I CORINTENI capitolul 15. BIBLIA

www.youtube.com/watch?v=vCcAVDlmRWo

Ioane, Ioane, toat� lumea doarme, dar tu sfor�i �i tragi aghioase flatulente c-o nesim�ire porceasc� !

p�i se poate m�i Ioane?! nu-�i este a�a pu�in ru�ine pe la r�t, s� ne prezin�i asemenea f�c�turi de texte adunate de prin cartea mor�ilor egipteni, de prin toate templele �i piramidele, sau deprin locurile �n care erau �nscrise aventurile mitologice din regatul de Nord �i Sud ale egiptului.

m�i Ioane, chiar a�a fraieri ne consideri tu pe noi ?..hai b�ti, c-ai dat �i tu cu neuronul �n balt� tot a�a cum a dat Gabi povestind despre Cain

Hai Ciulinii Baraganului.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Sa meditam adanc!

www.youtube.com/watch?v=YoIDjj86fwI



www.youtube.com/watch?v=zGnD3M0r6Cs&feature=related