Ce este ziua judecatii?

De la: 9am246853, la data 2011-04-12 15:23:13

De la: 9am243862, la data 2011-04-12 15:10:33

De la: symy1, la data 2011-04-12 14:48:59

De la: 9am246853, la data 2011-04-12 11:57:33

De la: symy1, la data 2011-04-12 09:44:29

De la: nastasemihail, la data 2011-04-11 23:46:48Nu va mai inghesuiti la denumirea acelei judecati.
Cind treci printr-un pericol iminent, de moarte, va lamuriti. Cum e cu judecata.
Dar chiar pericol iminent. Adica un...ceva, cineva, va vrea pe lumea cealalta. Nu e figura de stil.
Iar ceea ce va tine aici e....lipsa judecatii. Adica copilul din tine, ce nu vrea acolo.

Mihai eu abia astept sa ''plec''din acest trup.!!!!!!...Acolo voi traii VESNIC,intr-un trup PERFECT....si voi putea vizita UNIVERSUL... Ce pierd daca plec de pe acest Pamant???pe cei dragi???La vremea potrivita vor ajunge tot acolo. Tie ati place lumea asta???cu boli,cu foamete,dureri si chinuri,sa-ti mai spun de oameni fara caracter,perversi,profitori,....Mihaitaaaaaaaaaaa....vreau sa zborrrrrrrrrr.....acasaaaaaaaaaaa.!!!!!!!!!!!!!!!!

buey Symy, mergi dreakului ºi foote-þi un glonþ în frunte !...cã ºi-aºa, faci umbrã degeaba pe Pãmânt !

Macar eu am umbra,eu ati doresc sa NU MAI AI UMBRA....!!!!

URARI DE SFINTELE PASTI !

.....evident, urãri ºi dorinþe exprimate de un habotnic religios, un pãcãlici care : " eu abia astept sa ''plec''din acest trup.!!!!!!...Acolo voi traii VESNIC,intr-un trup PERFECT....si voi putea vizita UNIVERSUL........vreau sa zborrrrrrrrrr.....acasaaaaaaaaaaa.!!!!!!!!!!!!!!!!"


...din ceea ce a tot scris pe acest forum,pot sã afirm cu siguraþã ºi-ntr-un procent de peste 99.999%cã tipul nu-i sãnãtos la minte !...

Nu va inteleg! Dumnevoastra nu credeti ce scrie in Biblie? Nu sunteti crestina(n)?

"ªtim, în adevãr, cã, dacã se desface casa pãmânteascã a cortului nostru trupesc, avem o clãdire în cer de la Dumnezeu, o casã, care nu este fãcutã de mânã ci este veºnicã.
ªi gemem în cortul acesta, plini de dorinþa sã ne îmbrãcãm peste el cu locaºul nostru ceresc,
negreºit dacã atunci când vom fi îmbrãcaþi nu vom fi gãsiþi dezbrãcaþi de el.
Chiar în cortul acesta deci, gemem apãsaþi; nu cã dorim sã fim dezbrãcaþi de trupul acesta, ci sã fim îmbrãcaþi cu trupul celãlalt peste acesta, pentru ca ce este muritor în noi, sã fie înghiþit de viaþã.
ªi Cel ce ne-a fãcut pentru aceasta, este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului.
Aºadar, noi întotdeauna suntem plini de încredere; cãci ºtim cã, dacã suntem acasã în trup, pribegim departe de Domnul, –
pentru cã umblãm prin credinþã, nu prin vedere. –
Da, suntem plini de încredere, ºi ne place mult mai mult sã pãrãsim trupul acesta, ca sã fim acasã la Domnul.
De aceea ne ºi silim sã-I fim plãcuþi, fie cã rãmânem acasã fie cã suntem departe de casã".

"Acum, vedem ca într-o oglindã, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faþã în faþã. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaºte deplin, aºa cum am fost ºi eu cunoscut pe deplin"

"Nu voim, fraþilor, sã fiþi în necunoºtinþã despre cei ce au adormit, ca sã nu vã întristaþi ca ceilalþi, care n-au nãdejde.
Cãci dacã credem cã Isus a murit ºi a înviat, credem ºi cã Dumnezeu va aduce înapoi împreunã cu Isus pe cei ce au adormit în El.
Iatã, în adevãr, ce vã spunem, prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rãmâne pânã la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiþi.
Cãci însuºi Domnul, cu un strigãt, cu glasul unui arhanghel ºi cu trâmbiþa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, ºi întâi vor învia cei morþi în Hristos.
Apoi, noi cei vii, care vom fi rãmas, vom fi rãpiþi toþi împreunã cu ei, în nori, ca sã întâmpinãm pe Domnul în vãzduh; ºi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.
Mângâiaþi-vã dar unii pe alþii cu aceste cuvinte."
BIBLIA

Cum va fi ziua judecatii?

In ziua aceea se vor deschide toate cartile, si fiecare va fi judecat dupa faptele scrise acolo.
Fiecare din noi are un inger care scrie tot ce facem. La asta a fost chemat sa faca.
Unii vor invia cind Isus va reveni. Prima inviere. Acestia nu merg la judecata, caci ei au fost deja judecati pe Pamint (cei iertati).
Este cineva interesat sa stie cum poate primi iertarea?

Cei "viteji" acum, vor avea ocazia sa vada cum li se deruleaza "filmul" vietii in citeva secunde inainte sa moara. Si in momentele acelea ti se da "repartitia". Practic fiecare si-o da singur, ca fiecare stie ce este bine si ce este rau! Nu exista scuze!

Dumnezeu nu a creat roboti! Fiecaruia i s-a oferit puterea de discernere: "Cum iti asterni, asa dormi!"
Dumnezeu nu este vinovat pentru deciziile tale!
Iti ofera VIATA, dar nu te obliga.
Chiar si cel fara minte, nu se va pierde de pe calea aceasta.

Da stiu si cunosc atrocitatile "bisericii catolice", dar religia nu este tot una cu credinta.

De la: Emilescu, la data 2011-04-13 08:28:29Cum va fi ziua judecatii?

In ziua aceea se vor deschide toate cartile, si fiecare va fi judecat dupa faptele scrise acolo.
Fiecare din noi are un inger care scrie tot ce facem. La asta a fost chemat sa faca.
Unii vor invia cind Isus va reveni. Prima inviere. Acestia nu merg la judecata, caci ei au fost deja judecati pe Pamint (cei iertati).
Este cineva interesat sa stie cum poate primi iertarea?

Cei "viteji" acum, vor avea ocazia sa vada cum li se deruleaza "filmul" vietii in citeva secunde inainte sa moara. Si in momentele acelea ti se da "repartitia". Practic fiecare si-o da singur, ca fiecare stie ce este bine si ce este rau! Nu exista scuze!

Dumnezeu nu a creat roboti! Fiecaruia i s-a oferit puterea de discernere: "Cum iti asterni, asa dormi!"
Dumnezeu nu este vinovat pentru deciziile tale!
Iti ofera VIATA, dar nu te obliga.
Chiar si cel fara minte, nu se va pierde de pe calea aceasta.

Da stiu si cunosc atrocitatile "bisericii catolice", dar religia nu este tot una cu credinta.

INDIFERENT CE RELIGIE AI , TOTI NE VOM INFATISA INAINTEA TRONULUI SFANT...DZEU SA SE INDURE DE TOTI OAMENII SI SA-I MANTUIASCA.AMIN!!!

"Creºtinismul a moºtenit de la religiile ºi civilizaþiile anterioare o geografie a lumii de dincolo".
Jacques le Goff, The Birth of Purgatory

Conceptul chinului veºnic, înrãdãcinat în imaginarul antic ºi filtrat prin gândirea medievalã ºi interesul mercantil al clericilor, a avut un efect de bumerang. Ceea ce i-a speriat pe creºtinii ingenui ai Evului Mediu este, pentru omul secolului al XXI-lea, un basm greu de crezut.

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 18:25:45

Conceptul chinului veºnic, înrãdãcinat în imaginarul antic ºi filtrat prin gândirea medievalã ºi interesul mercantil al clericilor, a avut un efect de bumerang. Ceea ce i-a speriat pe creºtinii ingenui ai Evului Mediu este, pentru omul secolului al XXI-lea, un basm greu de crezut.

si tu iti pregatesti un chin vesnic neintelegind si neacceptind ca alti oameni, foarte multi oameni, gindesc si simt altfel decit tine !

Una e sa gandesti si alta e sa ti se impuna !

Biblia este o lucrare mai fantezista, mai oculta si mai mistica decât asa-zisele curente “oculte” sau “mistice”. Câteva exemple:
- sederea timp de 3 zile a profetului Jonas in pântecul unui peste fabulos gigantic.
- despicarea in doua a marii la exodul evreilor din Egipt.
- procreerea “feciorelnica” (nenaturala) a lui Isus.
- învierea din morti a lui Lazar.
- salvarea miraculoasa a lui Petru din inchisoarea din Ierusalim de catre un înger.

Cine este Dumnezeu ? Dumnezeu este nevoia noastra de raspunsuri. Ne e greu sa admitem ca suturile pe care le luam uneori de la viata sunt gratuite. N-ar avea sens suferinta. E mai usor de suportat sentimentul de neputinta, atunci când poti sa dai "vina" pe D-zeu. Cineva pe care nu-l poti trage la raspundere, nu-l poti amenda, pe care nu te poti supara. Nu de alta, da' nu ti-ar folosi la nimic. Si atunci, ii gasesti circumstante atenuante si vrei sa crezi ca exista un scop ascuns in toate, ca de fapt ceea ce acum doare si pare nedrept e un test pe care trebuie sa-l treci ca sa-ti poti primi mai târziu rasplata. Unii o asteapta toata viata, dar tocmai credinta ca va veni (chiar si sub forma vietii de apoi) ii face sa aibe putere sa continue.

Oamenii nu ar crede intr-o fiinta superioara, daca nu ar exista posibila rasplata a vietii vesnice in rai sau amenintarea cu iadul. Omul nu face absolut nimic din proprie initiativa, fara sa fie motivat sa faca, si combinatia rai-iad e destul de motivanta, mai ales ultima. Frica de a fi condamnat la o eternitate de chinuri inca face minuni.

Religia are rolul ei. Unii merg la psiholog, altii se roaga. Ce s-ar intâmpla daca s-ar demonstra ca nu exista Dumnezeu ? Nu ar fi tocmai roza situatia. Religia e o chestie benefica pentru bunul mers al societatii, fie ca imi place mie sau nu. Tine masele in frâu. Credinta e benefica pentru cei slabi de inger (si nu sunt prosti cei ce cred in Dumnezeu), cei care simt nevoia sa creada ca nu sunt singuri, ca cineva ii vegheaza si le indruma pasii pe calea cea dreapta, ca cineva le contorizeaza faptele bune si aparent dezinteresate.

Cred ca Dumnezeu, daca m-a facut dupa chipul si asemanarea lui, mi-a dat si discernamânt si minte sa fac distinctie intre bine si rau. Daca nu, avem o problema...

Chestia e ca daca eu l-as fi inventat pe Dumnezeu, el ar fi fost mai altfel. Va rog sa ma scuzati, dar Dumnezeu, asa cum este el conceput de religiile monoteiste, nu-mi place. De aceea sunt un agnostic. De ce nu-mi place ? Dumnezeu ii da omului libera alegere. Insemneaza ca un criminal nu va fi oprit sa ucida un om drept si religios. Orfanii vor spune ca asa a vrut Dumnezeu. Ucigasul va fi pedepsit de Dumnezeu si, poate si de justitia oamenilor, dar orfanii, orfani vor ramâne. Chestia cu libera alegere ma supara. Nu din cauza ideii, ci din cauza consecintelor. Unui raufacator potential nu-i dai libera alegere. S-ar fi putut altfel ? S-ar fi putut oare concepe ca ar fi putut exista un mecanism (in sens de metoda, proces) care sa opreasca mâna care coboara cutitul asupra victimei (ca in scena sacrificiului lui Isaac) ? O asemenea interventie directa in viata de toate zilele e posibila, e practica ? Probabil ca nu. Doar nu suntem niste marionete. Atunci care ar fi solutia ? Extirparea raului din om. Suntem creati dupa asemanarea Domnului. Daca Domnul e bun, asa ar fi trebuit sa fim si noi. Asa or fi fost Adam si Eva. Aproape asa. Daca ar fi fost perfecti, nu ar fi mâncat din fructul oprit. Adica, chiar de la inceput Dumnezeu l-a creat pe om inoculându-i in mintea si sufletul lui un conflict de neimpacat: o minte ca aceea care o avem si noi. Suntem curiosi si dornici de a cunoaste. Pe de alta parte, i s-a interzis cunoasterea. Sunt legi nepractice care creaza vinovati potentiali. Exact acesta a fost cazul si aici. Un fiasco previzibil. Urmarea: alungarea din rai. Si de ce i s-a interzis "cunoasterea" lui Adam ? : Geneza 3:22: "Iata ca omul a ajuns ca unu din noi" (ce insemneaza "noi" ? Erau mai multi creatori ?) Elohim (D-zeu) e intradevar plural ? "Sa-l impiedicam ca nu cumva sa ia din pomul vietii si sa traiasca in veci". Adica, dintr-odata, omul a devenit dusmanul lui Dumnezeu. Nu e deajuns ca Lucifer s-a revoltat impotriva lui D-zeu si a atras rebeliunea ingerilor ce i s-au alaturat, acum exista pericolul ca si omul sa pericliteze cerurile. Si iata cum Adam si Eva au fost alungati din Edenul plin de copacei miraculosi a caror fructe dadeau omului puteri care il faceau periculos pentru insusi Creator. Si având o viata grea, omul nu au mai avut timp si putere sa fie un pericol pentru Creator. Mai mult de atât. Li s-a cerut sa spuie "multumesc, sarut mana stapâne". In concluzie, pâna una-alta ramân agnostic si citirea Bibliei nu ma apropie de religie, dimpotriva.

Islamistii cred ca Dumnezeu a mai trimis un profet pe pamânt dupa Isus al nostru, ca sa-i aduca cuvântul sau cel mai nou catre pamânteni, asta dupa 600 de ani de la infiintarea crestinismului. El, profetul Mahomed, zice ca intr-o zi, intr-un moment de liniste a vietii sale tumultoase si ticaloase de jefuitor de caravane si comerciant de sclavi, a fost luat de catre ingerul Gabriel pe un cal miraculos si dus in zbor intâi in Rai, unde a vazut ca acolo toti ingerii si Dumnezeu insusi vorbeau araba - pesemne un fel de limba oficiala pe acolo - dupa care a fost dus in Iad, unde a vazut ca marea majoritate a pacatosilor care ard in flacarile necuratului, sunt femei. El afirma ca i-a fost dictat Coranul de catre insusi Dumnezeu (insa altii l-au pus pe hârtie, el fiind analfabet) si ca Domnul i-a cerut sa duca mesajul sau intregii omeniri, si ca aceasta, omenirea, trebuie sa fie toata convertita la "noua si adevarata religie", la ultimul sau mesaj catre oameni, care ea, si doar ea, poate aduce mântuirea. Acum daca as intreba un crestin daca crede chestia asta, probabil mi-ar spune ca nu, ca e cam puerila, si ca de fapt prea trag spuza pe turta lor baietii astia. Acum sa ne inchipuim ca se apuca unul dintre noi sa zica unui buddhist (cca un miliard de oameni) sau hindus (si acestia se apropie de un miliard), sau unui ateu (vreo 700 de milioane si blestematii astia) ca Dumnezeu a "fecundat" miraculos o fecioara, care a ramas gravida si care a nascut mai apoi "Fiul Domnului" si ca acesta s-a nascut ca sa sufere si sa moara pentru a lua el toate pacatele (?!) omenirii asupra lui. Credeti ca ne-ar crede multi ?

.......un filozof crestin a spus ca iadul este darul lui Dumnezeu facut demnitatii umane. Cum ar mai avea omul liber arbitru daca nu ar putea avea posibilitatea de a-L respinge pe Dumnezeu? Si cu ce drept sa distruga Dumnezeu o fiinta creata dupa chipul si asemanarea Sa doar pentru ca L-a respins? Iadul pastreaza intacta moralitatea lui Dumnezeu oferind omului libertatea de a alege.

.....O persoana care in timpul vietii a fost razvratita va fi razvratita si in rai.

....prin creatie, fiecare fiinta, umana sau de o alta ordine din univers, a fost condamnata la viata vesnica

Insusi Dumnezeu este condamnat la viata vesnica.

Atotputernicia lui Dumnezeu, paradoxal, Ii impune niste constrangeri. El nu poate gresi si nici nu Se poate... sinucide. De aceea, ce este creat dupa chipul si asemanarea Sa nu se poate sinucide.

......cine are pricepere sa priceapa

De la: ion00, la data 2011-04-13 20:33:30

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 18:48:30

Una e sa gandesti si alta e sa ti se impuna !

Biblia este o lucrare mai fantezista, mai oculta si mai mistica decât asa-zisele curente “oculte” sau “mistice”. Câteva exemple:
- sederea timp de 3 zile a profetului Jonas in pântecul unui peste fabulos gigantic.
- despicarea in doua a marii la exodul evreilor din Egipt.
- procreerea “feciorelnica” (nenaturala) a lui Isus.
- învierea din morti a lui Lazar.
- salvarea miraculoasa a lui Petru din inchisoarea din Ierusalim de catre un înger.

Domnule va contrazic!



www.scribd.com/doc/52121744/11/VI-MARTURIA-ZOOLOGIEI



www.youtube.com/watch?v=W2SwsfRYgWM

Pe cine poate contrazice acest scriitoraº obscur, misionar, ce încearcã sã facã prozelitism "frãþesc" prin Europa ?

poate doreºte sã-i contrazicã pe ei :

The Nobel Prize in Physiology or Medicine has been awarded 101 times to 196 Nobel Laureates between 1901 and 2010.

2010
Robert G. Edwards
2009
Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider, Jack W. Szostak
2008
Harald zur Hausen, Françoise Barré-Sinoussi, Luc Montagnier
2007
Mario R. Capecchi, Sir Martin J. Evans, Oliver Smithies
2006
Andrew Z. Fire, Craig C. Mello
2005
Barry J. Marshall, J. Robin Warren
2004
Richard Axel, Linda B. Buck
2003
Paul C. Lauterbur, Sir Peter Mansfield
2002
Sydney Brenner, H. Robert Horvitz, John E. Sulston
2001
Leland H. Hartwell, Tim Hunt, Sir Paul M. Nurse
2000
Arvid Carlsson, Paul Greengard, Eric R. Kandel
1999
Günter Blobel
1998
Robert F. Furchgott, Louis J. Ignarro, Ferid Murad
1997
Stanley B. Prusiner
1996
Peter C., Rolf Doherty M. Zinkernagel
1995
Edward B. Lewis, Christiane Nüsslein-Volhard, Eric F. Wieschaus
1994
Alfred G. Gilman, Rodbell Martin
1993
Richard J. Roberts, Phillip A. Sharp
1992
Edmond H. Fischer, Edwin G. Krebs
1991
Erwin Neher, Sakmann Bert
1990
Joseph E. Murray, Thomas E. Donnall
1989
J. Michael Bishop, E. Harold Varmus
1988
Sir James W. Gertrude Negre, B. Elion, George H. Hitchings
1987
Susumu Tonegawa
1986
Stanley Cohen, Rita Levi-Montalcini
1985
Michael Joseph S. Brown, L. Goldstein
1984
Niels K. Jerne, Georges Köhler JF, Milstein César
1983
Barbara McClintock
1982
Sune K. Bergstrom, Bengt I. Samuelsson, John R. Vane
1981
Roger W. Sperry, David H. Hubel, N. Torsten Wiesel
1980
Baruj Benacerraf, Jean Dausset, George D. Snell
1979
Allan M. Cormack, Godfrey N. Hounsfield
1978
Werner Arber, Daniel Nathans, Hamilton O. Smith
1977
Roger Guillemin, Andrew V. Schally, Yalow Rosalyn
1976
Baruch S., D. Blumberg Carleton Gajdusek
1975
David Baltimore, Renato Dulbecco, Temin Martin Howard
1974
Albert Claude, Christian de Duve, Palade George E.
1973
Karl von Frisch, Konrad Lorenz, Nikolaas Tinbergen
1972
Gerald M. Edelman, Rodney R. Porter
1971
Earl W. Sutherland, Jr.
1970
Sir Bernard Katz, Ulf von Euler, Julius Axelrod
1969
Max Delbrück, Alfred Hershey D., E. Salvador Luria
1968
Robert W. Holley, Har Gobind Khorana, Marshall W. Nirenberg
1967
Ragnar Granit, Hartline Keffer Haldan, George Wald
1966
Peyton Rous, Charles Brenton Huggins
1965
François Jacob, Lwoff André, Jacques Monod
1964
Konrad Bloch, Feodor Lynen
1963
Sir John Carew Eccles, Alan Lloyd Hodgkin, Andrew Fielding Huxley
1962
Harry Compton Francis Crick, James Dewey Watson, Maurice Wilkins Hugh Frederick
1961
Georg von Békésy
1960
Sir Frank Macfarlane Burnet, Peter Medawar Brian
1959
Severo Ochoa, Arthur Kornberg
1958
George Wells Beadle, Edward Lawrie Tatum, Joshua Lederberg
1957
Daniel Bovet
1956
André Frédéric Cournand, Forssmann Werner, Dickinson W. Richards
1955
Axel Theodor Hugo Theorell
1954
John Franklin Enders, Thomas ºold, Weller Frederick Chapman Robbins
1953
Hans Adolf Krebs, Fritz Albert Lipmann
1952
Selman Abraham Waksman
1951
Max Theiler
1950
Edward Calvin Kendall, Tadeus Reichstein, Hench Philip Showalter
1949
Walter Rudolf Hess, Caetano Antonio de Abreu Freire Egas Moniz
1948
Paul Hermann Müller
1947
Carl Ferdinand Cori, Gerty Cori Theresa, Radnitz nãscutã, Bernardo Alberto Houssay
1946
Hermann Joseph Muller
1945
Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Walter Florey Sir Howard
1944
Joseph Erlanger, Herbert Spencer Gasser
1943
Henrik Dam Peter Carl, Edward Adelbert Doisy
1942
Nu Nobel Premiul a fost acordat în acest an. Premiul a fost cu o treime alocat fondului principal ºi cu 2 / 3 la Fondul Special al acestei secþiuni premiu.
1941
Nu Nobel Premiul a fost acordat în acest an. Premiul a fost cu o treime alocat fondului principal ºi cu 2 / 3 la Fondul Special al acestei secþiuni premiu.
1940
Nu Nobel Premiul a fost acordat în acest an. Premiul a fost cu o treime alocat fondului principal ºi cu 2 / 3 la Fondul Special al acestei secþiuni premiu.
1939
Gerhard Domagk
1938
Jean François Corneille Heymans
1937
Albert von Szent-Györgyi Nagyrápolt
1936
Sir Henry Hallett Dale, Otto Loewi
1935
Hans Spemann
1934
George Hoyt Whipple, George Richards Minot, William Parry Murphy
1933
Thomas Hunt Morgan
1932
Sir Charles Sherrington Scott, Edgar Douglas Adrian
1931
Otto Heinrich Warburg
1930
Karl Landsteiner
1929
Christiaan Eijkman, Sir Frederick Hopkins Gowland
1928
Charles Jules Henri Nicolle
1927
Julius Wagner-Jauregg
1926
Johannes Andreas Grib Fibiger
1925
Nu Nobel Premiul a fost acordat în acest an. Premiul in bani a fost alocat Fondului Special al acestei secþiuni premiu.
1924
Willem Einthoven
1923
Frederick Grant Banting, John James Rickard Macleod
1922
Archibald Vivian Hill, Otto Fritz Meyerhof
1921
Nu Nobel Premiul a fost acordat în acest an. Premiul in bani a fost alocat Fondului Special al acestei secþiuni premiu.
1920
Schack august Steenberg Krogh
1919
Jules Bordet
1918
Nu Nobel Premiul a fost acordat în acest an. Premiul in bani a fost alocat Fondului Special al acestei secþiuni premiu.
1917
Nu Nobel Premiul a fost acordat în acest an. Premiul in bani a fost alocat Fondului Special al acestei secþiuni premiu.
1916
Nu Nobel Premiul a fost acordat în acest an. Un premiu în bani a fost alocat Fondului Special al acestei secþiuni premiu.
1915
Nu Nobel Premiul a fost acordat în acest an. Un premiu în bani a fost alocat Fondului Special al acestei secþiuni premiu.
1914
Robert Bárány
1913
Charles Robert Richet
1912
Alexis Carrel
1911
Allvar Gullstrand
1910
Albrecht Kossel
1909
Emil Theodor Kocher
1908
Ilya Mechnikov Ilici, Paul Ehrlich
1907
Charles Louis Alphonse Laveran
1906
Camillo Golgi, Santiago Ramón y Cajal
1905
Robert Koch
1904
Ivan Petrovich Pavlov
1903
Niels Ryberg Finsen
1902
Ronald Ross
1901
Emil Adolf von Behring

Bei ! Astia nu sunt vechi deci nu au credibilitate ! Ca sa ai , e nevoie de matusalemitate . A crede in mos Adam , Mos Noe , Mos Avraam sau Mos Moise ....astea sunt adevaratele linkuri care trebuie accesate ! Problema este sa gasim dischetele lasate de catre acestia sau niscaiva CD-uri sau DVD-uri , ca banuiesc ca Cel de la Inaltime le-a pus si lor la dispozitie aceste "minuni" ....nu doar noua paganilor !

Creºtinismul este una dintre multele erezii iudaice.

Mithraismul

Dupa parerea mea cel mai asemanator crestinismului.
Ambele religii au comun botezul prin scufundare, aghiasma, descoperirea icoanelor din altar in sunetul clopotelului, nasterea zeului mantuitor la 25 decembrie, dogma nemuririi sufletului, invierea si judecata viitoare, existenta raiului in sferele superioare ale cerului si a iadului cu demoni in adancurile pamantului, o morala imperativa, precum si faptul ca credinciosii ambelor culte se numeau intre ei “frati” si se priveau ca atare. Ca si Cristos, Mithra era socotit mijlocitor intre credincios si divinitatea nevazuta; precum Mithra era socotit “zeu al luminii”, Hristos e numit “lumina lumii”.

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 21:19:01

Mithraismul

Dupa parerea mea cel mai asemanator crestinismului.
Ambele religii au comun botezul prin scufundare, aghiasma, descoperirea icoanelor din altar in sunetul clopotelului, nasterea zeului mantuitor la 25 decembrie, dogma nemuririi sufletului, invierea si judecata viitoare, existenta raiului in sferele superioare ale cerului si a iadului cu demoni in adancurile pamantului, o morala imperativa, precum si faptul ca credinciosii ambelor culte se numeau intre ei “frati” si se priveau ca atare. Ca si Cristos, Mithra era socotit mijlocitor intre credincios si divinitatea nevazuta; precum Mithra era socotit “zeu al luminii”, Hristos e numit “lumina lumii”.

"Zarathustra (Zoroastru) (628-551 i.C), reformator religios iranian, este fondatorul religiei ce-i poarta numele (Zoroastrism). Asemenea altor mari reformatori religiosi (Buddha, Confucius s.a.), personalitatea lui Zarathustra, creatorul celei mai importante religii a Iranului preislamic, a intrat de timpuriu in legenda. Din putinele date despre viata sa reiese ca s-a nascut si a trait in primii 30 de ani in estul Iranului, departe de lumea civilizata a Asiei Occidentale, inainte de unificarea Iranului sub Cirus II cel Mare. Era preotul unui Ahura (zeitate) numit Mazda ("cel intelept") care, in cursul unei viziuni l-a insarcinat sa predice adevarul. Devenit adversar al preotimii zeului Mithra, Zarathustra, propovaduind rugaciuni in locul sacrificiilor sângeroase, a fost obligat sa se refugieze in tinutul numit in Avesta Aryana Vaejah (Chorasmia), la curtea unui dinast local (kavi) - Vistaspa, pe care-l converteste la noua religie. Moare la vârsta de 77 ani.
Preceptele noii credinte, Zarathustra le strânge sub forma a 17 imnuri (Gathas) transmise secole de-a rândul numai oral si care formeaza partea cea mai veche a Avestei, cartea sfânta a zoroastrismului. Alte surse pentru cunoasterea invataturii lui sunt cartile scrise in pahlavi (persana medie) catre sfârsitul epocii sassanide, precum si relatarile diferitilor autori greci. Ceea ce distinge Zoroastrismul, bazat pe o viziune esential moralista asupra vietii, de religia persana anterioara, sunt aspectele sale monoteiste si dualiste, ultimele mai ales cosmogonice si etice. Caracterul monoteist este determinat de considerarea lui Ohrmazd (Ahura Mazda) ca zeul suprem si singurul demn de adoratie. De la numele divinitatii supreme (Ahura Mazda), doctrina sa a primit si numele de Mazdeism. El este inconjurat de sapte fiinte sau entitati ("amesha spentas" = "nemuritorii cei buni") ale caror nume reprezinta calitati ale zeului (dreptate, adevar, nemurire etc.), ce vor fi dobândite de toti adeptii lui, semn ca aceleasi principii etice guverneaza zeii si omenirea. Dualismul zoroastrismului este dat de recunoasterea unui adversar al zeului suprem, Ahriman, principiul raului (ai carui adepti sunt identificati de Zarathustra cu populatia nomada care ataca satele de tarani si pastori). Astfel, responsabilitatea destinului pare a reveni in intregime omului, care are libertatea optiunii intre cele doua spirite. Solutia monoteista este insa prevalenta in conceptia lui Zarathustra, conform careia regatul dreptatii si adevarului, corespunzator lui Ohrmazd, va fi in final instituit.
Devenit dupa moartea sa o figura legendara, Zarathustra a fost larg cunoscut in antichitate. Invatatura lui, cu o nota optimista, a avut o puternica influenta asupra gândirii grecesti si asupra traditiilor iudee si crestina, indeosebi in domeniile eschatologiei, dualismului si angeologiei. Religia practicata de Zarathustra se raspândeste in secolele 5-4 i.C. in Iranul Occidental, coabitând in timpul împaratului Ahemenid cu alte culte. Eclipsa cunoscuta in fata elenismului, dupa ocuparea Iranului de catre Alexandru cel Mare si suveranii seleucizi, este depasita in secolele 2-1 i.C. Zoroastrismul cunoaste un curs ascendent in Regatul Part, pentru ca la jumatatea sec. 3 d.C. sa devina religie de stat in nou creatul Imperiu Sassanid. Tosar si Karter, doi mari preoti, joaca in secolul 3 d.C. un important rol in stabilirea dogmei, organizarea cultului si structurarea ierarhiei preotesti, Mazdeismul devenind acum dogmatic si intolerant, trecând la persecutii impotriva altor credinte din Persia sassanida. Programele reformatoare initiate si Mani si Mazdak declanseaza cele doua mari crize traversate de Zoroastrism. Dupa cucerirea araba (651 d.C.), Mazdeismul pierde rapid terenul in fata Islamismului. In secolul 20 mai supravietuiau câteva mici comunitati ale acestei religii in Iran, iar in India, cunoscut sub numele de Parsiism, mai traiesc descendentii unor grupuri zoroastriste imigrate incepând cu secolul 10. "

Radu Cerghizan

Sfantul Gheorghe, al crestinismului, care ucide balaurul este zeul egiptean Horus, care rapune crocudilul. Iconografia isaica a influentat mult iconografia mariala, de exemplu madona cu pruncul Isus in brate e o copie a Isidei cu pruncul Horus in brate.

In mithranism impartasania era formata din paine si apa.
Conform unor cercetatori la impartirea painii si a apei erau rostite aceleasi formule ca si in crestinism : ,,Luati, mancati, acesta este trupul meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor !’’ si ,,Beti dintru acesta toti, acesta este sangele cel nou al legii cele noi, carele pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor !’’. Aceasta impartasanie mithraica se aseamana izbitor cu cea crestina mai ales ca, comemora ,, cina cea de taina’’ a lui Mithra, inaintea inaltarii sale la cer in carul de foc al Soarelui.
Impartasania se intalneste si in mitul marii mame, ce se practica dupa o perioada pregatitoare de abstinenta si de post.
Un fel de impartasanie se practica si in misterele Dematrei de la Eleusis si consta in consumarea ciceonului.
Pentru o comuniune cat mai eficace cu zeul ,religile de mistere ne ofera si alte metode, cum ar fi botezurile,spovedanile,posturile, abstinentele s.a..
Botezul cu apa se intalneste in misterele lui Isis,misterele lui Eleusis in Mithranism,unde , la fel ca si in crestinism, promitea credinciosilor ,,ispasirea pacatelor’’ ;

Interesant este faptul ca desi Ioan Botezatorul spune multimii ca il recunoaste pe Isus ca fiul lui Dumnezeu, in alt episod arata ca din inchisoare el trimite doi ucenici sa vada daca el e intr-adevar fiul lui Dumnezeu. Acesta ar indica faptul ca pasajul cu botezul a fost introdus mai tarziu, pentru a justifica botezul crestin intr-o perioada in care crestinii erau acuzati ca ar fi copiat botezul de la alte religii de mistere.

Noul Testament, mai exact in cap.15 Versetul 13: “Daca nu este Inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat” Versetul 14: “Si daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra.” Versetul 16: “Caci daca mortii nu inviaza, nici Hristos n-a inviat.” Versetul 17: “Iar daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre.” Versetul 18: “Si atunci si cei ce au adormit in Hristos au pierit”



Am constatat ca mortii nu inviaza ...deci dupa Noul Testament....asta e dovada ca nici isus nu a inviat.... e ceva legat de logica elementara , draga Wat....

Zalmoxes va va judeca pentru distrugerea traditiei acestui popor !

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 21:43:01

Interesant este faptul ca desi Ioan Botezatorul spune multimii ca il recunoaste pe Isus ca fiul lui Dumnezeu, in alt episod arata ca din inchisoare el trimite doi ucenici sa vada daca el e intr-adevar fiul lui Dumnezeu. Acesta ar indica faptul ca pasajul cu botezul a fost introdus mai tarziu, pentru a justifica botezul crestin intr-o perioada in care crestinii erau acuzati ca ar fi copiat botezul de la alte religii de mistere.

Noul Testament, mai exact in cap.15 Versetul 13: “Daca nu este Inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat” Versetul 14: “Si daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra.” Versetul 16: “Caci daca mortii nu inviaza, nici Hristos n-a inviat.” Versetul 17: “Iar daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre.” Versetul 18: “Si atunci si cei ce au adormit in Hristos au pierit”



Am constatat ca mortii nu inviaza ...deci dupa Noul Testament....asta e dovada ca nici isus nu a inviat.... e ceva legat de logica elementara , draga Wat....


Lucrurile nu sunt asa cum le expuneti dvs:

Ioan Botezatorul a fost cel mau mare om inaltat nascut din femeie din toti oamenii. El a pregatit calea venirii pe Pamant a Mantuitorului Isus Hristos. Dar pana la urma a fost un om,iar omul este supus slabiciunii. Cine din noi de exemplu daca ar fi inchis in inchisoare,tratat intr-un mod crud fara sa cunoastem nimic din cea ce ni s-ar putea intampla,apoi sa auzim zvonuri ca ni se taie capul cum ne-am comporta? Ioan Botezatorul a avut un moment de slabiciune ca orice om care a trait vreodata in fata unor momente deosebit de grele.
Textul cu episodul din inchisoare in care Ioan Botezatorul este le rascruce: Sa creada sau nu ca Hristosul este cel adevarat trimis de Dumnezeu nu este ceva adaugat mai tarziu.

SA NU SCOATEM DIN CONTEXT
In partea a doua nu ati postat integral textul cu pricina. In felul acesta sensul poate fi inteles gresit!
Mai jos voi reda TOT textul cu pricina. Cred ca este bine ca atunci cand citim Biblia printre altele: - Sa luam versetul si in intelesul capitolului-Sa luam sensul capitolului si in intelesul cartii respective-Sa tinem cont apoi de intelesul cartii respective si de celelalte 65 de carti canonice ale Bibliei. Explicatia Bibliei o primim tot din Biblie. In felul acesta se citeste Biblia pentru a intelege sensul corect al lucrurilor.

Citind deci tot textul care trateaza invierea deducem ca Hristos a inviat. La fel si oamenii vor invia pe etape in viitor.



Vã fac cunoscut, fraþilor Evanghelia, pe care v-am propovãduit-o, pe care aþi primit-o, în care aþi rãmas,

2. ºi prin care sunteþi mântuiþi, dacã o þineþi aºa dupã cum v-am propovãduit-o; altfel, degeaba aþi crezut.

3. V-am învãþat înainte de toate, aºa cum am primit ºi eu: cã Hristos a murit pentru pãcatele noastre, dupã Scripturi;

4. cã a fost îngropat ºi a înviat a treia zi, dupã Scripturi;

5. ºi cã S-a arãtat lui Chifa, apoi celor doisprezece.

6. Dupã aceea S-a arãtat la peste cinci sute de fraþi deodatã, dintre care cei mai mulþi sunt încã în viaþã, iar unii au adormit.

7. În urmã s-a arãtat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

8. Dupã ei toþi, ca unei stârpituri, mi s-a arãtat ºi mie.

9. Cãci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic sã port numele de apostol, fiindcã am prigonit Biserica lui Dumnezeu.

10. Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. ªi harul Lui faþã de mine n-a fost zadarnic; ba încã am lucrat mai mult decât toþi: totuºi nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.

11. Astfel dar, ori eu, ori ei, noi aºa propovãduim, ºi voi aºa aþi crezut.

12. Iar dacã se propovãduieºte cã Hristos a înviat din morþi, cum zic unii dintre voi, cã nu este o înviere a morþilor?

13. Dacã nu este o înviere a morþilor, nici Hristos n-a înviat.

14. ªi dacã n-a înviat Hristos, atunci propovãduirea noastrã este zadarnicã, ºi zadarnicã este ºi credinþa voastrã.

15. Ba încã noi suntem descoperiþi ºi ca martori mincinoºi ai lui Dumnezeu; fiindcã, am mãrturisit despre Dumnezeu cã El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacã este adevãrat cã morþii nu învie.

16. Cãci, dacã nu învie morþii, nici Hristos n-a înviat.

17. ªi dacã n-a înviat Hristos, credinþa voastrã este zadarnicã, voi sunteþi încã în pãcatele voastre,

18. ºi prin urmare ºi cei ce au adormit în Hristos, sunt pierduþi.

19. Dacã numai pentru viaþa aceasta ne-am pus nãdejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociþi dintre toþi oamenii!

20. Dar acum, Hristos a înviat din morþi, pârga celor adormiþi.

21. Cãci dacã moartea a venit prin om, tot prin om a venit ºi învierea morþilor.

22. ªi dupã cum toþi mor în Adam, tot aºa, toþi vor învia în Hristos;

23. dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.

24. În urmã, va veni sfârºitul, când El va da Împãrãþia în mâinile lui Dumnezeu Tatãl, dupã ce va fi nimicit orice domnie, orice stãpânire ºi orice putere.

25. Cãci trebuie ca El sã împãrãþeascã pânã va pune pe toþi vrãjmaºii sub picioarele Sale.

26. Vrãjmaºul cel din urmã, care va fi nimicit, va fi moartea.

27. Dumnezeu, în adevãr, „a pus totul sub picioarele Lui”. Dar când zice cã totul I-a fost supus, se înþelege cã afarã de Cel ce I-a supus totul.

28. ªi când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar ºi Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu sã fie totul în toþi.

29. Altfel, ce ar face cei ce se boteazã pentru cei morþi? Dacã nu învie morþii nicidecum, de ce se mai boteazã ei pentru cei morþi?

30. ªi de ce suntem noi în primejdie în orice clipã?

31. În fiecare zi eu sunt în primejdie de moarte; atât este de adevãrat lucrul acesta, fraþilor, cât este de adevãrat cã am de ce sã mã laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.

32. Dacã, vorbind în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacã nu învie morþii, atunci „sã mâncãm ºi sã bem, cãci mâine vom muri”.

33. Nu vã înºelaþi: „Tovãrãºiile rele stricã obiceiurile bune”.

34. Veniþi-vã în fire, cum se cuvine, ºi nu pãcãtuiþi! Cãci sunt între voi unii, care nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruºinea voastrã o spun.

35. Dar va zice cineva: „Cum învie morþii? ªi cu ce trup se vor întoarce?”

36. Nebun ce eºti! Ce semeni tu, nu învie, dacã nu moare mai întâi.

37. ªi când semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un grãunte, cum se întâmplã: fie de grâu, fie de altã sãmânþã.

38. Apoi Dumnezeu îi dã un trup, dupã cum voieºte; ºi fiecãrei seminþe îi dã un trup al ei.

39. Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul pãsãrilor, altul al peºtilor.

40. Tot aºa, sunt trupuri cereºti ºi trupuri pãmânteºti; dar alta este strãlucirea trupurilor cereºti, ºi alta a trupurilor pãmânteºti.

41. Alta este strãlucirea soarelui, alta strãlucirea lunii, ºi alta este strãlucirea stelelor; chiar o stea se deosebeºte în strãlucire de altã stea.

42. Aºa este ºi învierea morþilor. Trupul este semãnat în putrezire, ºi învie în neputrezire;

43. este semãnat în ocarã, ºi învie în slavã; este semãnat în neputinþã, ºi învie în putere.

44. Este semãnat trup firesc, ºi învie trup duhovnicesc. Dacã este un trup firesc, este ºi un trup duhovnicesc.

45. De aceea este scris: „Omul dintâi Adam a fost fãcut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost fãcut un duh dãtãtor de viaþã.

46. Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmã.

47. Omul dintâi este din pãmânt, pãmântesc; omul al doilea este din cer.

48. Cum este cel pãmântesc, aºa sunt ºi cei pãmânteºti; cum este Cel ceresc, aºa sunt ºi cei cereºti.

49. ªi dupã cum am purtat chipul celui pãmântesc, tot aºa vom purta ºi chipul Celui ceresc.

50. Ce spun eu, fraþilor, este cã nu poate carnea ºi sângele sã moºteneascã Împãrãþia lui Dumnezeu; ºi cã, putrezirea nu poate moºteni neputrezirea.

51. Iatã, vã spun o tainã: nu vom adormi toþi, dar toþi vom fi schimbaþi,

52. într-o clipã, într-o clipitã din ochi, la cea din urmã trâmbiþã. Trâmbiþa va suna, morþii vor învia nesupuºi putrezirii, ºi noi vom fi schimbaþi.

53. Cãci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, sã se îmbrace în neputrezire, ºi trupul acesta muritor sã se îmbrace în nemurire.

54. Când trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrãca în neputrezire, ºi trupul acesta muritor se va îmbrãca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: „Moartea a fost înghiþitã de biruinþã.

55. Unde îþi este biruinþa, moarte? Unde îþi este boldul, moarte?”

56. Boldul morþii este pãcatul; ºi puterea pãcatului este Legea.

57. Dar mulþumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dã biruinþa prin Domnul nostru Isus Hristos!

58. De aceea, preaiubiþii mei fraþi, fiþi tari, neclintiþi, sporiþi totdeauna în lucrul Domnului, cãci ºtiþi cã osteneala voastrã în Domnul nu este zadarnca.

I CORINTENI capitolul 15. BIBLIA

www.youtube.com/watch?v=vCcAVDlmRWo

De la: ion00, la data 2011-04-14 09:30:44

De la: _KARPOV, la data 2011-04-13 21:43:01

Interesant este faptul ca desi Ioan Botezatorul spune multimii ca il recunoaste pe Isus ca fiul lui Dumnezeu, in alt episod arata ca din inchisoare el trimite doi ucenici sa vada daca el e intr-adevar fiul lui Dumnezeu. Acesta ar indica faptul ca pasajul cu botezul a fost introdus mai tarziu, pentru a justifica botezul crestin intr-o perioada in care crestinii erau acuzati ca ar fi copiat botezul de la alte religii de mistere.

Noul Testament, mai exact in cap.15 Versetul 13: “Daca nu este Inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat” Versetul 14: “Si daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra.” Versetul 16: “Caci daca mortii nu inviaza, nici Hristos n-a inviat.” Versetul 17: “Iar daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre.” Versetul 18: “Si atunci si cei ce au adormit in Hristos au pierit”



Am constatat ca mortii nu inviaza ...deci dupa Noul Testament....asta e dovada ca nici isus nu a inviat.... e ceva legat de logica elementara , draga Wat....


Lucrurile nu sunt asa cum le expuneti dvs:

Ioan Botezatorul a fost cel mau mare om inaltat nascut din femeie din toti oamenii. El a pregatit calea venirii pe Pamant a Mantuitorului Isus Hristos. Dar pana la urma a fost un om,iar omul este supus slabiciunii. Cine din noi de exemplu daca ar fi inchis in inchisoare,tratat intr-un mod crud fara sa cunoastem nimic din cea ce ni s-ar putea intampla,apoi sa auzim zvonuri ca ni se taie capul cum ne-am comporta? Ioan Botezatorul a avut un moment de slabiciune ca orice om care a trait vreodata in fata unor momente deosebit de grele.
Textul cu episodul din inchisoare in care Ioan Botezatorul este le rascruce: Sa creada sau nu ca Hristosul este cel adevarat trimis de Dumnezeu nu este ceva adaugat mai tarziu.

SA NU SCOATEM DIN CONTEXT
In partea a doua nu ati postat integral textul cu pricina. In felul acesta sensul poate fi inteles gresit!
Mai jos voi reda TOT textul cu pricina. Cred ca este bine ca atunci cand citim Biblia printre altele: - Sa luam versetul si in intelesul capitolului-Sa luam sensul capitolului si in intelesul cartii respective-Sa tinem cont apoi de intelesul cartii respective si de celelalte 65 de carti canonice ale Bibliei. Explicatia Bibliei o primim tot din Biblie. In felul acesta se citeste Biblia pentru a intelege sensul corect al lucrurilor.

Citind deci tot textul care trateaza invierea deducem ca Hristos a inviat. La fel si oamenii vor invia pe etape in viitor.



Vã fac cunoscut, fraþilor Evanghelia, pe care v-am propovãduit-o, pe care aþi primit-o, în care aþi rãmas,

2. ºi prin care sunteþi mântuiþi, dacã o þineþi aºa dupã cum v-am propovãduit-o; altfel, degeaba aþi crezut.

3. V-am învãþat înainte de toate, aºa cum am primit ºi eu: cã Hristos a murit pentru pãcatele noastre, dupã Scripturi;

4. cã a fost îngropat ºi a înviat a treia zi, dupã Scripturi;

5. ºi cã S-a arãtat lui Chifa, apoi celor doisprezece.

6. Dupã aceea S-a arãtat la peste cinci sute de fraþi deodatã, dintre care cei mai mulþi sunt încã în viaþã, iar unii au adormit.

7. În urmã s-a arãtat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

8. Dupã ei toþi, ca unei stârpituri, mi s-a arãtat ºi mie.

9. Cãci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic sã port numele de apostol, fiindcã am prigonit Biserica lui Dumnezeu.

10. Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. ªi harul Lui faþã de mine n-a fost zadarnic; ba încã am lucrat mai mult decât toþi: totuºi nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.

11. Astfel dar, ori eu, ori ei, noi aºa propovãduim, ºi voi aºa aþi crezut.

12. Iar dacã se propovãduieºte cã Hristos a înviat din morþi, cum zic unii dintre voi, cã nu este o înviere a morþilor?

13. Dacã nu este o înviere a morþilor, nici Hristos n-a înviat.

14. ªi dacã n-a înviat Hristos, atunci propovãduirea noastrã este zadarnicã, ºi zadarnicã este ºi credinþa voastrã.

15. Ba încã noi suntem descoperiþi ºi ca martori mincinoºi ai lui Dumnezeu; fiindcã, am mãrturisit despre Dumnezeu cã El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacã este adevãrat cã morþii nu învie.

16. Cãci, dacã nu învie morþii, nici Hristos n-a înviat.

17. ªi dacã n-a înviat Hristos, credinþa voastrã este zadarnicã, voi sunteþi încã în pãcatele voastre,

18. ºi prin urmare ºi cei ce au adormit în Hristos, sunt pierduþi.

19. Dacã numai pentru viaþa aceasta ne-am pus nãdejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociþi dintre toþi oamenii!

20. Dar acum, Hristos a înviat din morþi, pârga celor adormiþi.

21. Cãci dacã moartea a venit prin om, tot prin om a venit ºi învierea morþilor.

22. ªi dupã cum toþi mor în Adam, tot aºa, toþi vor învia în Hristos;

23. dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.

24. În urmã, va veni sfârºitul, când El va da Împãrãþia în mâinile lui Dumnezeu Tatãl, dupã ce va fi nimicit orice domnie, orice stãpânire ºi orice putere.

25. Cãci trebuie ca El sã împãrãþeascã pânã va pune pe toþi vrãjmaºii sub picioarele Sale.

26. Vrãjmaºul cel din urmã, care va fi nimicit, va fi moartea.

27. Dumnezeu, în adevãr, „a pus totul sub picioarele Lui”. Dar când zice cã totul I-a fost supus, se înþelege cã afarã de Cel ce I-a supus totul.

28. ªi când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar ºi Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu sã fie totul în toþi.

29. Altfel, ce ar face cei ce se boteazã pentru cei morþi? Dacã nu învie morþii nicidecum, de ce se mai boteazã ei pentru cei morþi?

30. ªi de ce suntem noi în primejdie în orice clipã?

31. În fiecare zi eu sunt în primejdie de moarte; atât este de adevãrat lucrul acesta, fraþilor, cât este de adevãrat cã am de ce sã mã laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.

32. Dacã, vorbind în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacã nu învie morþii, atunci „sã mâncãm ºi sã bem, cãci mâine vom muri”.

33. Nu vã înºelaþi: „Tovãrãºiile rele stricã obiceiurile bune”.

34. Veniþi-vã în fire, cum se cuvine, ºi nu pãcãtuiþi! Cãci sunt între voi unii, care nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruºinea voastrã o spun.

35. Dar va zice cineva: „Cum învie morþii? ªi cu ce trup se vor întoarce?”

36. Nebun ce eºti! Ce semeni tu, nu învie, dacã nu moare mai întâi.

37. ªi când semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un grãunte, cum se întâmplã: fie de grâu, fie de altã sãmânþã.

38. Apoi Dumnezeu îi dã un trup, dupã cum voieºte; ºi fiecãrei seminþe îi dã un trup al ei.

39. Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul pãsãrilor, altul al peºtilor.

40. Tot aºa, sunt trupuri cereºti ºi trupuri pãmânteºti; dar alta este strãlucirea trupurilor cereºti, ºi alta a trupurilor pãmânteºti.

41. Alta este strãlucirea soarelui, alta strãlucirea lunii, ºi alta este strãlucirea stelelor; chiar o stea se deosebeºte în strãlucire de altã stea.

42. Aºa este ºi învierea morþilor. Trupul este semãnat în putrezire, ºi învie în neputrezire;

43. este semãnat în ocarã, ºi învie în slavã; este semãnat în neputinþã, ºi învie în putere.

44. Este semãnat trup firesc, ºi învie trup duhovnicesc. Dacã este un trup firesc, este ºi un trup duhovnicesc.

45. De aceea este scris: „Omul dintâi Adam a fost fãcut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost fãcut un duh dãtãtor de viaþã.

46. Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmã.

47. Omul dintâi este din pãmânt, pãmântesc; omul al doilea este din cer.

48. Cum este cel pãmântesc, aºa sunt ºi cei pãmânteºti; cum este Cel ceresc, aºa sunt ºi cei cereºti.

49. ªi dupã cum am purtat chipul celui pãmântesc, tot aºa vom purta ºi chipul Celui ceresc.

50. Ce spun eu, fraþilor, este cã nu poate carnea ºi sângele sã moºteneascã Împãrãþia lui Dumnezeu; ºi cã, putrezirea nu poate moºteni neputrezirea.

51. Iatã, vã spun o tainã: nu vom adormi toþi, dar toþi vom fi schimbaþi,

52. într-o clipã, într-o clipitã din ochi, la cea din urmã trâmbiþã. Trâmbiþa va suna, morþii vor învia nesupuºi putrezirii, ºi noi vom fi schimbaþi.

53. Cãci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, sã se îmbrace în neputrezire, ºi trupul acesta muritor sã se îmbrace în nemurire.

54. Când trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrãca în neputrezire, ºi trupul acesta muritor se va îmbrãca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: „Moartea a fost înghiþitã de biruinþã.

55. Unde îþi este biruinþa, moarte? Unde îþi este boldul, moarte?”

56. Boldul morþii este pãcatul; ºi puterea pãcatului este Legea.

57. Dar mulþumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dã biruinþa prin Domnul nostru Isus Hristos!

58. De aceea, preaiubiþii mei fraþi, fiþi tari, neclintiþi, sporiþi totdeauna în lucrul Domnului, cãci ºtiþi cã osteneala voastrã în Domnul nu este zadarnca.

I CORINTENI capitolul 15. BIBLIA

www.youtube.com/watch?v=vCcAVDlmRWo

Ioane, Ioane, toatã lumea doarme, dar tu sforãi ºi tragi aghioase flatulente c-o nesimþire porceascã !

pãi se poate mãi Ioane?! nu-þi este aºa puþin ruºine pe la rât, sã ne prezinþi asemenea fãcãturi de texte adunate de prin cartea morþilor egipteni, de prin toate templele ºi piramidele, sau deprin locurile în care erau înscrise aventurile mitologice din regatul de Nord ºi Sud ale egiptului.

mãi Ioane, chiar aºa fraieri ne consideri tu pe noi ?..hai bâºti, c-ai dat ºi tu cu neuronul în baltã tot aºa cum a dat Gabi povestind despre Cain

Hai Ciulinii Baraganului.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Sa meditam adanc!

www.youtube.com/watch?v=YoIDjj86fwI



www.youtube.com/watch?v=zGnD3M0r6Cs&feature=related