back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Haideþi sã ne descoperim istoria pierdutã

 


 
Pagini: << 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 >> Sari la pagina:
 
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Iulie 2009, ora 00:32

999www.youtube.com/v/GNFZUtNyY0c&hl=en&fs=1&rel=0">www.youtube.com/v/GNFZUtNyY0c&hl=en&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344">

Raporteaza abuz de limbaj
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 02:39

999www.youtube.com/v/tPv6VGMp3OI&hl=en&fs=1&rel=0">www.youtube.com/v/tPv6VGMp3OI&hl=en&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344">


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 12:52

De la: 999florin, la data 2009-07-29 02:39:39999



florine...am reușit sã vãd primul minut din clipul postat de tine...m-am oprit în momentul în care spunea cã s-a apucat sã caute dovezi cum cã dacii ar fii locuit toatã europa și tot continentul asiatic din neolitic pânã în timpul renașterii....
florine...un astfel de demers încalcã orice reguli de bun simț ale istoriografiei....cea mai mare geșealã este sã pornești de la niște concluzii deja formulate în mintea ta și pe care sã te strofoci apoi din rãsputeri sã le demonstrezi (sau mãcar motivezi ) forțând sursele sã spunã ceea ce vrei tu sã auzi....nu așa se face istoria, oameni buni!!!
sursele trebuie cercetate atent (e o intreagã expertizã premergãtoare descifrãrii mesajului lor , despre care vã mai vorbeam la pagina 12 a acestui topic) , apoi descifrate cu atenție , și în contextul epocii lor , îmbinând apoi mesajul printre informațiile pe care le avem deja.....concluziile sunt etapa finalã!!!
florine...așa se face istorie!!!...clipul pe care l-ai postat tu aici face orice altceva vrei tu....

nu am de gând sã-l vãd mai departe.....nu are niciun sens, însã sunt convinsã cã tu l-ai vãzut!!!
eu consider cã scopul cunoștiințelor pe care le acum (recunosc fãrã ipocrizie sau falsã modestie cã știu multe lucruri despre daci ) este de a fii redate și altora...vreau deci sã vorbesc mai mult cu tine despre daci...sã te învãț și pe tine istoria lor (pari pasionat de asta)....
deci...expune-mi pe scurt ideile celor din film (nu vreau sã vorbesc cu ei ci cu tine) și de ce crezi tu cã ãștia au dreptate ....pe ce dovezi istorice sau arheologie se întemeiazã ipoteza cum cã ar fii existat pelasgi din neolitic pânã în perioada renașterii? (sau cã ar fii existat vreodatã neamul ãsta)....în ce documente de ev mediu e consemnat? (recunosc cã la universitatea bucurești nu s-au studiat toate documentele din lume...poate or mai fii și unele care vorbesc despre pelasgi...iar profesorii de acolo nu le cunosc încã )....
hai sã vorbim frumos despre ei....uite..eu susțin cã un asemenea neam nu a existat vreodatã pe nicãieri...tu susții cã existã din neolitic pânã în timpul renașterii...sunt gata sã ascult cu atenție pe ce se întemeiazã teoria ta...


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 12:56

Civilizaþia dacicã: Pelasgii, pãrinþii geto-dacilor



În perioada 2.700-1.700 î. H., în spaþiul carpato-danubian are loc etnogeneza popoarelor vest-europene, care ºi-au tras rãdãcinile din populaþia autohtonã. Aceastã populaþie autohtonã a rãmas cunoscutã în miturile scriitorilor antici sub numele de pelasgi, având ca cei mai veritabili urmaºi în Occident pe bascii de astãzi, în Spania, unde a fost creatã cetatea pelasgã Uxama. Miturile elene îi considerau pe aceºti pelasgi ca fiind „dioi” (divini) ºi „primii locuitori ai pãmântului”.

Herodot, în vestita sa lucrare Istorii, spune cã pelasgii au fost primii locuitori ai Greciei ºi Italiei, aparþinând rasei europene. Erau veniþi din nordul Dunãrii. Felix Colson afirmã cã: „toþi dacii erau pelasgi”. În plus, numele Ion, care era pãrintele eponim al pelasgilor se regãseºte numai la daco-români ºi la basci.
Crearea Imperiului Pelasg a avut loc dupã glaciaþiunea Wurm, N. Densuºeanu afirmând cã pe la anul 6.000 î. H. Acest mare imperiu avea centrul administrativ, politic, religios în regiunea Munþilor Carpaþi, probabil cu precãdere în Ardeal ºi avea o vastã întindere: Europa, Nordul Africii ºi o parte din Asia.
Pelasgii sunt descriºi în lucrãrile a numeroºi autori antici, dintre care amintim pe Homer, Herodot, Hesiod, Pausanias, Diodor din Sicilia, Eschil, Apollodor. Pentru toþi aceºti autori pelasgii erau un popor ales, descendenþi din vechii atlanþi, care aveau preocupãri ºi purtãri înalte, regii lor fiind consideraþi zei.
Pelasgii au migrat din aceste zone foarte bogate ºi propice dezvoltãrii ºi sporului demografic, populând Europa, ajungând în Nordul Africii, în Asia Micã ºi chiar în India, prin Rama.
Vasile Lovinescu redã o mãrturie de o valoare excepþionalã în aceastã direcþie: un domn educat din perioada interbelicã, dorind sã convingã un þãran bãtrân cã svastica este un semn strãin, importat din afarã (se ºtie cã nemþii l-au preluat în propoganda lor de la hinduºi), a primit replica urmãtoare: Ba nu, e de aici, îl avem de pe vremea uriaºilor. În textele grecilor antici se vorbeºte despre titani sau uriaºi care trãiau în Þara Zeilor (identificatã cu þinutul carpato-dunãran) ºi, mai mult, cercetãtorii au descoperit în zilele noastre schelete de oameni care mãsurau între 2 ºi 4 metri. Acest mister nu a fost elucidat pâna acum ºi bineînþeles cã nu a fost dat publicitãþii.
Nu intrãm acum în amãnunte pentru a dovedi contrariul a ceea ce afirmã istoricii oficiali (care ne „învaþã” cã suntem în primul rând urmaºii romanilor, ca ne datorãm lor limba ºi civilizaþia actualã) pentru cã ne-am extinde prea mult, dar existã în aceastã direcþie dovezi, ºi chiar numeroase.
Pelasgii aveau o limbã comunã, unicã, o limbã prelatinã, aºa-zisa protolatina. Grecii afirmau, la venirea lor în europa, cã pelasgii vorbeau o limbã barbarã, diferitã de a lor. Quintilian aminteºte cã, dacã se adaugã la cuvintele latine, ori, se lãsau pe dinafarã unele litere sau silabe, se obþinea vorbirea barbarã. Dupã unii autori, limba barbarã avea carcterul unei limbi latine vulgare sau rustice. Romanii înºiºi erau etichetaþi de cãtre greci ca vorbitori de limbã barbarã. Poetul Ovidiu ºi-a compus ultimele versuri apelând la latina barbarã a geþilor, atît de apropiatã de latina literarã ºi a afirmat cã el însuºi a devenit un poet get. Pe Columna lui Traian, dialogul dintre solii daci ºi împãrat se face fãrã translatori, în deplinã înþelegere. ªi nu putem crede cã „dacii cei mândri ºi nemuritori” s-au servit de latina împãratului.
Dar, cel mai important argument este acela cã romanii nu au reuºit sã-i romanizeze pe daci în 165 de ani, la fel cum nu au reuºit sã-i romanizeze nici pe greci în 600 de ani, pe egipteni în 400, pe evrei în 300, pe maltezi în 1000 de ani ºi cum nu au reuºit sã creeze o limbã unitarã nici chiar în Italia, unde se vorbesc 1500 de dialecte. Toate limbile cu caracter latin rezultã din originea lor veche pelasgã ºi nu din romanizare.
Nicolae Densuºianu remarcã faptul cã majoritatea popoarelor civilizate din vechea Europã au împrumutat în religa lor panteonul pelasgic, pe care l-au gãsit la vechii locuitori. Cea mai arhaicã religie, dar poate ºi cea mai înaltã ºi profundã de pânã acum, o reprezintã adorarea Cerului ºi a Pãmântului. Grecii personificau Cerul prin Uranus, iar Pãmântul prin Geea sau Gaia. Cerului i s-au dedicat cele mai mari înãlþimi muntoase ºi pe teritoriul Daciei ne stau mãrturie monumentele megalitice din Carpaþii Meridionali.
Originea acestei cosmogonii era consideratã în epoca clasicã a Greciei ca fiind barbarã. Herodot ne spune cã grecii au primit numele divinitãþilor, pe care egiptenii spun cã nu le cunosc, de la pelasgi. La romani, Cerul ne apare sub denumirea de Kerus sau Cerus Manus (Magnus), expresie identicã cu Megas Uranus întâlnit la Hesiod, în lucrarea sa Theogonia.
Dar cine este Uranus? Textele vechi ni-l prezintã ca pe primul monarh al marelui Imperiu Pelasg, cel dintâi om care a guvernat lumea. Acesta nu era un om obiºnuit, ci unul cu deosebite calitãþi ºi înzestrãri divine, merite pentru care oamenii l-au divinizat. Uranus i-a învãþat pe oameni sã construiascã colibe din lut. Dupã Hesiod, Uranus era fiul Geei sau, dupã alte tradiþii al Istrului. Denumirea sa înseamnã Munteanul, cel de la munte. Acest munte nu era altul decât lanþul Carpatic.
Dupã încetarea din viaþã a lui Uranus, domnia marelui Imperiu Pelasg va trece la fiul sãu, Saturn. Acesta este de asemenea unul dintre cei mai mari regi ai ginþii pelasge. Astfel în cadrul ritualurilor, care erau aceleaºi, numele lui Uranus a fost înlocuit cu Saturn. Sub domnia lui Saturn, omenirea face un progres enorm pe calea civilizaþiei. Saturn este acela, dupã cum spun tradiþiile vechi, care i-a determinat pe oameni sã pãrãseascã viaþa sãlbaticã, îi adunã în societate, le dã legi ºi i-a învãþat agricultura. El este începãtorul ºi propagatorul fericirii omeneºti. Sub imperiul lumesc al lui Saturn este identificat paradisul terestru al Bibliei, acele secole pline de abundenþã, când pe pãmânt dominau justiþia ºi buna-credinþã.
Cultul lui Saturn era rãspândit în special în nordul Istrului ºi în nordul Italiei. Saturn era la geþi acelaºi cu Zamolxis. Dupã cum ne spune Diodor din Sicilia, în antichitate, întreaga regiune nord-vesticã era consideratã ca imperiul religiei lui Saturn.
Nicolae Densuºeanu considerã Sfinxul ca o reprezentare a lui Saturn, o legãturã a omului cu Cerul. El afirmã cã munþii Carpaþi era muntele cel sfânt al pelasgilor, muntele Olimp din mitologia greacã, sau Atlas. Denumirile din Bucegi: Caraiman ºi Omul nu sunt altceva decât Cerus Manus al romanilor ºi Saturn, numit ºi Omul. De altfel, pentru antici, þinutul zeilor era zona hiperboreeanã, la nord de Istru.
Dupã cum amintea Vasile Lovinescu, nenumãrate surse antice i-au desemnat pe geto-daci ca fiind un popor hiperborean.
Eruditul poet grec Pindar (c.518-c.438) afirmase cã Apollo, dupã zidirea Troiei, s-a reîntors în patria sa de pe Istru (Dunãre), la hiperboreeni: "x nthon epeigen...es Istron elaLnon" (Olymp VIII, 47).
În secolul al treilea, înainte de era creºtinã, Apollonius din Rhodos arãtase în Argonautica cã hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei.
Vergilius Maro (70-19), vestitul autor al Eneidei scria despre Orfeu: "Singuratec, cutreiera gheþurile hiperboreene ºi Tanais (Donul) acoperit de gheþuri, ºi câmpiile niciodatã fãrã zãpadã, în jurul munþilor Riphei (Carpaþi).
Strabon (c.63/58 î.e.c.- 21/25 e.c.) consemna: "Primii care au descris diferitele pãrþi ale lumii spun cã hiperboreenii locuiau deasupra Pontului Euxin (Marea Neagrã) ºi a Istrului" (Geografia XI,6.2).
Intr-o frumoasã epigramã, Martial (40-104) îi scria lui Marcellin: "soldat Marcellin, tu pleci acum ca sã iei pe umerii tãi cerul hiperborean ºi astrele Polului getic": "Miles, hyperboreos modo, Marcelline, triones/ Et getici tuleris sidera pigra poli" (Epigrame IX, 45). În epistole, el numeºte triumful lui Domiþian asupra dacilor: "hyperboreus triumphus" (Epistulae VIII, 78), comentând: "De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori ºi-a scãldat calul în zãpada geþilor; mereu modest, el a refuzat triumful pe care-l merita ºi n-a adus cu sine decât renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor" (Epistulae VIII, 50).
Clement din Alexandria (mort în jurul anului 215) îi atribuia lui Zalmoxis epitetul de hiperborean (Stromateis IV, 213).
Macrobiu (activ c.400) amintea de "regiunile udate de Don ºi Dunãre...pe care antichitatea le numea hiperboreene": Antichitatea avea cuvinte de apreciere la adresa geto-dacilor. Scriind despre geþi, Herodot, supranumit "pãrintele Istoriei", arãta: "ei sunt cei mai viteji ºi cei mai drepþi dintre traci" (Istorii IV, 93).
Revenind, Zeus era de asemenea la loc de frunte printre regii-zei ai pelasgilor, fiind fiul lui Saturn.
Dupã Saturn, odatã cu domnia lui Typhon, marele imperiu începe sã decadã ºi sã se destrame.
Hermes se spune cã a domnit în acea perioadã de început al declinului, având ca centru cultural, politic ºi spiritual tot regiunea din nordul Istrului. În Dacia Hermes a rãmas ca Armis sau Sarmis, la sciþi Armes, la egipteni Thot ºi la fenicieni Taaut. Chiar Sarmisegetuza dupã unele opinii este reºedinþa lui Hermes. Dupã Herodot, regii din Thracia îl venerau pe Hermes ca fiind strãmoºul ºi începãtorul dinastiei lor. În tradiþiile istorice ale antichitãþii, Hermes era considerat ca întemeietorul tuturor ºtiinþelor divine ºi umane. Era privit ca izvorul cugetãrii.
Dupã domnia lui Hermes, succesiunea la tronul imperiului pelasg trece la Marte, pe care grecii îl numeau Ares. În cele mai vechi texte egiptene, Marte ne apare ca fiind domnitor peste egipt, imediat dupã Typhon ºi Horus. El a domnit, conform lui Herodot ºi peste Scyþia. El era considerat ca un rege vechi naþional al geþilor ºi dacilor. Reºedinþa lui se aflã în munþii geþilor ºi este, conform lui Virgilius, protectorul câmpiilor getice. Iordanes scrie cã geþii era aºa renumiþi încât se spune cã Marte, zeul rãzboiului se nãscuse la ei. La Homer, Marte este numit „ducele oamenilor celor drepþi”, iar oamenii cei mai drepþi ai antichitãþii au fost geþii, identificaþi cu hyperboreii. Despre Marte se spune cã i-a învãþat pe oameni sã fabrice arme din metal, cã a înfiinþat oºti armate ºi i-a învãþat tehnici de luptã.
Dupã Marte urmeazã la tron Hercule. La Herodot, Hercule apare ca fiind pãrintele lui Agathyrsus, care domnise peste þinuturile de lângã Mureº ºi a lui Scythes, întemeietorul dinastiei Scyþilor. Armele sale obiºnuite erau cele din vechea Dacie: arcul, paloºul ºi mãciuca (buzduganul).
Dupã Hercule, figureazã în listele egiptene Apollo ca domnitor al pelasgilor. Ca origine, Apollo era hyperboreu de la nord de Istru ºi Diana, sora sa, ne spune poetul Pindar cã petrecea în þara de la Istru. Templul cel renumit al lui Apollo Hyperboreul se aflã în insula cea sfântã de la gurile Dunãrii, Leuce, astãzi numitã Insula ªerpilor. Apollo era adorat cu deosebitã onoare în toate regiunile Pontului Euxin. Apollo, ca divinitate a soarelui este reprezentat adeseori pe monedele naþionale ale dacilor cu numele Aplus ºi Lucu. Existã în Dacia ºi oraºul Apullum, închinat lui.
Durata Imperiului pelasg condus de regii-zei este consideratã ca fiind de aproximativ 1500 de ani.
Iatã cum toate divinitãþile gãsite în mitologiile popoarelor antice îºi au originea în aceste meleaguri, tradiþia lor fiind continuatã de cãtre geto-daci, transmiþându-se pânã la noi în colinde ºi tradiþiile pãstrate în teritoriile româneºti. La geþi vom gãsi o spiritualitate nealteratã, remarcându-se ulterior doar anumite tendinþe care amintesc de epoca decadenþei care va urma. Una dintre acestea unii cercetãtori considerã cã era sacrificiul uman, introdus mai târziu în tradiþia geþilor.


Notã: Acestea sunt materiale de la o conferinþã mai veche. Sunt preluãri din mai multe cãrþi, puse într-o formã proprie. Principalele lucrãri din care s-au preluat date sunt:
Nicolae Densuºeanu, "Dacia Preistoricã"; Vasile Lovinescu, "Dacia Hiperboreeanã"; Eugen Delcea ºi Paul Lazãr Tonciulescu, "Secretele Terrei - Istoria începe în Carpaþi, vol. I""


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 13:08

O poveste inventata de istorici:

cucerirea lingvistica a Daciei de catre romani





In 1862, Felix Colson, cunoscut istoric francez romanofil, publica la Paris, la librarul –editor E. Dentu , ”Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques”, lucrare ce venea sa completeze , dupa aproape un sfert de veac, o alta, publicata in 1839, despre viitorul Principatelor Moldovei si Valahiei.

In lucrarea sa din 1862 Felix Colson se simtea dator sa-si desavarseasca opera din tinerete, de data aceasta propunandu-si sa puna in lumina adevarata nationalitate a vlahilor:…”voi incerca sa dovedesc nationalitatea lor antica…oare se va recunoaste unitatea rasei, se va observa vocatia unei natiuni[moldo-vlahe] printre tandarile coloniilor formate de Traian, colonii populate de Latini, Egipteni, Germani, Celti, Mauri, Iberici?

Traian a transportat in Dacia coloni “ex toto orbi romano”[Eutropius,cartea a VIIIa,Adriano] Oare nu ar trebui sa cautam in alta parte originea vlahilor din Moldo-Vlahia ?”

Opera lui Felix Colson a fost, evident, destul de cunoscuta istoricilor romani. In “Izvoare si marturii straine despre stramosii poporului roman” Mircea Musat il citeaza in capitolul v:Spiritualitatea geto-dacilor”, in paragraful referitor la limba si scrierea geto-dacilor[pag.85] fara a aprofunda , din motive lesne de inteles ,[lucrarea sa afost publicata in 1980], afirmatiile istoricului francez.

Paranduni-se ca opera lui Felix Colson prezinta un interes cu totul special pentru istoria neamului nostru, ne permitem sa publicam traducera paginilor privitoare la mult discutata chestiune a preexistentei limbii dace pe teritoriul ce avea sa fie “cucerit” de romani, respectiv 14% din teritoriul Daciei, fara a mai lua in consideratie 86% din teritoriul ei, niciodata calcat de picior de soldat roman.





…”Care a fost dialectul vorbit de vlahi? Filologii l-au considerat ca find importat de la romanii cuceritori. Nu este decat o asertiune, putin fondata. Idiomul vlahilor este acela al pelasgilor, el s-a format de treizeci de secole. El a fost vorbit si in muntii Pindului, cu mai mult de o suta de ani inaintea cuceririi lui de catre soldatii lui Traian. Niebuhr se mira de usurinta cu care pelasgii din Panonia se familiarizasera cu folosirea limbii latine. Sub Augustus, foarte putin timp dupa ce populatia acestui tinut a fost supusa de Roma, latina era deja raspandita printre ei ,’’in omnibus Pannoniis non disciplinae tantummodo sed quoquae linguae, notitia Romanae’[[Villejust,II,110].In Peonia, in Pelasgonia, in Macedonia de sus, pe care Eschil o numeste Pelasgia, in cantoanele din Epir si din Tesalia, ocupate de pelasgi, dialectul vlah nu a fost imprumutat de la stapanii lumii. Dimpotriva, romanii vorbeau limba pelsgilor.

Sa ne amintim ca pelasgii, enotrienii , italietii, siculii, tirenienii, formau natia italilor, dupa cea mai mare semnificatie indigena a acestui cuvant.

Pare sa se fi uitat ca mai multi autori i-au desemnat pe pelasgi sub numele de Italici, ca siculii se numeau latini, ca troienii lui Eneas, a caror consanghinitate cu pelasgii este atestata de toate istorisirile, au adoptat cu indigenii din Latium, numele comun de latini, si ca limba latina n-a incetat niciodata sa fie limba lor comuna.

Mai avem si alte dovezi istorice de trecut in revista.

Care a fost numele regelui legislator al pelasgilor , al italietilor, al siculilor,al printului

care i-a facut sa renunte la starea de pastori, al regelui sub care ei s-au dedicat agriculturii, al sefului care i-a condus in Latium? Oare nu se numea el Italicus sau Italius?

Pelasgii invinsi pe malurile Tibrului inferior, supusi de o natiune straina coborata din Abruzi ,nu vor fi compus , cu invingatorii lor, a caror nume nu s-a pastrat, un singur popor , numit latin? Niebuhr {vol.I} adauga: in interiorul peninsulei, numele de locuri si a numeroase vestigii dovedesc prezenta natiunii pelasgice.

Aceste vestigii se numesc Acherentia, Telena, Argyppa, Sipontium, Malaventum , Grumentium. Tinutul care se intinde de la o mare la alta si pe care sunt imprastiate orasele, formeaza adevarata Italie.Herodot ii numea tesalieni si originari ai acestui tinut pe pelasgii care au colonizat Italia Este evident ca descendentii pelasgilor care locuiesc in numar de mai multe sute de mii, in muntii care au fost leaganul rasei lor antice, cei care populeaza fosta Dacie, vorbesc inca limba nationala, care in Italia a dat nastere limbii latine.

Stim de la Herodot ,care distingea elenii de pelasgi, ca acestia din urma formau o natiune diferita. Ei vorbeau o limba proprie ,care nu era greaca si pe care elenii o calificau drept barbara. Totusi nu exista intre dialectul lor si limba greaca ,diferenta care separa limba lui Demostene de aceea a Iliriei si Traciei.
Sa imprumutam un alt citat de la Jules Michelet. Civilizatia nu s-a nascut nici de la populatia iberiana a ligurilor, nici de la celtii cambrieni; cu atat mai putin din slavii veneti sau venzi, nici macar din coloniile elenice , care, cu cateva secole inainte de era crestina,s-au stabilit in sud ;ea pare sa aiba ca principal autor aceasta rasa de pelasgi,sora mai mare a rasei elenice. Se pare ca pelasgii au adus in Italia piatra caminului domestic [Hestia Vesta ] si piatra de hotar [Zeus Herkeios],fundament al proprietatii. Pe aceasta dubla baza s-a ridicat edificiul dreptului civil, mare si distincta originalitate a Italiei.

Nu ne mai este permis sa ne indoim ca natiunile pelasgice nu au fost poporul latin .Totul concura spre a dovedi ca dialectul lor a devenit limba latina .Este incontestabil ca pelasgii au contribuit la fondarea Romei. De ce sa ne miram atunci ca un mare numar de autori, ca pelasgii panonieni,, ca pelasgii brutieni din Tesalia,din Macedonia, din Epir, ca pelasgii din Dacia au vorbit si pastrat dialectul lor national,pelasgica valaha, care a purtat in Italia numele de latina

A fost suficienta prezenta vulturilor romani pentru a revela lumii existenta dialectului pelasgic valah in Dacia.El nu a fost importat nici de la legiunile romane, nici de la colonii razboinici , transplantati pe punctele limite si fortificate ale regatului lui Decebal. Acestia au trait aproape un secol dincolo de Dunare, aproape complet izolati,prin insasi constitutia lor, de masa natiunii dace. Putem chiar avansa ideea ca in afara de cetati, raporturile cu romanii s-au limitat la acelea pe care invinsii le-au avut cu publicanii.

Dialectul vlah preexista. Imediat dupa cucerirea romana ,el s-a revelat spontan in Dacia, in Panonia si pe Pind. A subzistat mai ales in toate partile tarii care nu au fost ocupate de cuceritori. Un fapt ne-a frapat pe parcursul acestui studiu. Pelasgii,care s-au numit brutieni, sclavi, vorbeau greaca in Italia, ba chiar i-au mentinut folosinta. Intorsi in Tesalia, pe pamantul natal, ei au abandonat aceasta limba straina, odata cu lanturile, reluand inca odata si pentu totdeauna dialectul pelasgic vlah.

Sa chemam istoria in ajutorul nostru. Traian a supus intraga natie a dacilor? Vom incerca sa dovedim ca o mare parte dintre pelasgi s-au sustras dominatiei romane.Ei au trait departe de taberele si coloniile ridicate de romani. Doar sub Caracalla masa natiunii a inceput sa se gaseasca in contact cu romanii. Este incontestabil ca dialectul national era vorbit de aceste grupuri ramase independente. Nu am citit nici intr-o istorie ca dacii ar fi fost constransi de invingatori sa adopte limba latina. Ei erau invinsi si au trait ca toti invinsii imperiului. Presupunand, ceea ce nu se poate, ca Roma ar fi avut gandul de a extirpa idiomul lor, ar fi lipsit timpul pentru a desavarsi aceasta marsava opera .S-a stabilit prin date istorice ca saizeci de ani s-au scurs de la Caracalla la Aurelian. Nu putem admite ca denazalizarea se poate implini intr-un timp atat de scurt! S-a scurs un secol de cand Rusia loveste Polonia, iar victima ei e mai vioaie ca oricand;acum cateva secole turcii si germanii din Austria decapitau tinutul Madjarelor si-i trageau in teapa pe crestini;niciodata aceste doua imperii n-au fost mai aproape de ruina .Suntem intru adevar avansand ideea ca a fost imposibil in saizeci de ani sa se distrga idiomul dacilor,care au fost foarte atasati de traditiile lor nationale. Persecutati de saptesprezece secole,ei sunt inca asa cum au fost reprezentati pe columna lui Traian.Plugarul moldo -valah a conservat in toata puritatea sa tipul invinsilor gravati in bronzul triumfal al romanilor. Fideli moravurilor parintilor lor ,pelasgii vlahi poarta sandale[opinci],boneta de piele de miel [ caciula] ceea ce a facut sa fie numiti” Pileati domiti;”invinsii purtau caciula de piele; ei purtau de asemenea vesta ,pantaloni si haina de piele de oaie ,umil vesmant secular ,costum al invinsilor,dispretuit de mandrii romani, stapanii lor. Doar cei eliberati isi puteau pune caciula in zilele de Saturnale.

A fi trebuit ca istoria sa inregistreze povestea despre colonii care au adus in Dacia limba latina. In acest scop scriitorii au inventat povestea sangeroasa a exterminarii natiunii dace de catre Traian!

Felix Colson “Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques”,Paris,E.Dentu,libraire-edituer,1862,pag.20-28



Prezentare,adaptare si traducere din limba franceza






Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 13:08

De la: ioana_dark, la data 2009-05-02 21:50:59uitati ce spune M.Babes fost profesor la universitatea Bucuresti,facultatea de istorie si unul dintre cei mai mari arheologi romani....
(acum nu mai preda la universitate dar se ocupa in continuare de foarte multe situri arhelogice printre care si de cel de la rosia montana)

deci...cititi cu atentie ce spune :

Renasterea Daciei?

Mircea BABES

Motto: „...avem a face cu un product al sovinismului si nu cu unul al stiintei...“
A.D. Xenopol


Cu nouazeci de ani in urma, in 1913, iesea de sub tipar la Bucuresti un op impresionant prin volumul sau neobisnuit (1152 p.!), care marturisea despre marimea efortului, dar si despre ambitia nemasurata a autorului de a reconstitui perioadele cele mai timpurii ale istoriei noastre cu alte mijloace si in alt sens decit o faceau savantii acelei vremi. Cartea se numea Dacia preistorica, iar autorul, Nicolae Densusianu, raposat cu doi ani mai inainte, avea sa devina – tocmai prin aceasta opera – una dintre personalitatile cele mai controversate din istoriografia romaneasca moderna. Meritele sale stiintifice ii fusesera recunoscute inca din timpul vietii, fiind ales la 1880 membru corespondent al Academiei Romane, dar ele priveau in esenta studiul istoriei medii si moderne a romanilor, careia i-a dedicat publicatii solide, valoroase.

In ultimele trei decenii ale vietii, inspirat de ideea patriotica de a pune in valoare vechimea poporului roman ca argument in slujba emanciparii sale nationale, Densusianu a abordat – fara insa a avea pregatirea de specialitate necesara – domeniul preistoriei. Rezultatele obtinute deja in vremea sa prin sapaturile arheologice intreprinse de Cezar Bolliac sau cele sintetizate in opera de mare eruditie istorico-arheologica a lui Grigore Tocilescu, Dacia inainte de romani (1880), i se vor fi parut insuficiente, desi impingeau inceputurile acestei istorii cu milenii inapoi fata de primele marturii scrise ale „parintelui istoriei“, Herodot. Densusianu a crezut ca mai utile pentru demersul sau erau izvoarele scrise greco-romane, in special cele de natura mitologica, si, nu mai putin, traditiile populare romanesti, adunate in mare masura de el insusi prin metoda chestionarelor. Efortul sau considerabil de documentare nu l-a dus insa la o reala competenta, la insusirea metodelor proprii acestor atit de diferite materii si, de aceea, cartea sa era depasita stiintific inca inainte de aparitie. In ultima instanta, fatala i-a fost adormirea spiritului critic in incercarea sa de a demonstra cu orice pret ideea fundamentala preconceputa a acestei carti. De aceea, verdictul istoricilor, arheologilor, lingvistilor si al altor specialisti a venit imediat si a fost necrutator. In editia a II-a a Istoriei romanilor din Dacia Traiana (1914), A.D. Xenopol aprecia ca opul lui Densusianu „contine numai o ingramadire de date traditionale, fabule, povesti si poezii poporane, fara nici o baza serioasa istorica“, iar Vasile Pirvan, la rindul sau, in Getica (1926) amintea in trecere de N. Densusianu si de „romanul sau fantastic Dacia preistorica, plin de mitologie si de filologie absurda, care la aparitia sa destepta o admiratie si un entuziasm nemarginit printre diletantii romani in arheologie“.

Xenopol este si autorul unei lapidare si severe evaluari a ideii fundamentale a Daciei preistorice: „Teoria autorului ca dacii ar fi inchegat intiia civilizatie a omenirei arata ca avem a face cu un product al sovinismului si nu cu unul al stiintei“. Intr-adevar, ideea care l-a obsedat pe Densusianu si care ii obsedeaza inca pe epigonii acestuia este aceea ca regiunea carpato-dunareana ar fi fost inca de pe la 6000 i.Hr. leaganul unei mari civilizatii, al „civilizatiei pelasgice“, si, totodata, locul de nastere al mai tuturor popoarelor, limbilor si civilizatiilor din Europa, Asia Anterioara si nordul Africii. Vreme indelungata, mai mult de un mileniu, un presupus „imperiu pelasgic“ si-ar fi intins granitele de la Atlantic pina in Mesopotamia si India, de la Baltica pina in Sahara, iar dinastii sai nu ar fi fost altii decit zeii Uran, Saturn, Hermes, Marte etc. Toate civilizatiile de seama ale Antichitatii: mesopotamiana, egipteana, greaca si romana ar avea astfel origini carpato-dunarene. Pelasgi – deci vorbitori ai uneia si aceleiasi limbi – ar fi fost in egala masura tracii, getii si dacii, sarmatii iranieni, etruscii si latinii, germanii si baltii etc.

In incercarea de a-si fundamenta originala teorie, Densusianu a procedat impotriva tuturor principiilor si regulilor stiintei. Sursele de informatii (mitologia antica greco-romana, traditiile si legendele romanesti, materialul lingvistic, in special cel toponimic si onomastic, o serie de monumente arheologice reale, dar mai ales cele imaginare – in realitate jocuri ale naturii) au fost abuziv interpretate, in fapt inghesuite cu forta in scenariul istoric preconceput. Pe baza unor vagi, indepartate sau nereale, in orice caz irelevante asemanari de nume, toti zeii si eroii mitologiei greco-romane, toate locurile legate de legendele lor s-ar fi plasat la Dunare si in Carpati. Prin la fel de dubioase asemanari se faceau legaturi false cu eroii traditiilor si ai folclorului romanesc.

Iata doar citeva dintre miile de exemple care ar putea fi date: Atlas=Alutus=Olt=Muntii Oltului; Pharanx=Paring; Colchis=Colti (Buzau); Phasis=Buzau; Terrigenae=Tirighina; Ardalos=Ardeal; Zalmoxis=Zeul Mos; Latona=Letea; Selene=Sulina; Saturn-Noe-Novac etc. etc. Printr-o asemenea metoda, care ignora total legile lingvisticii, Densusianu credea ca poate argumenta concluziile cele mai neverosimile. Procedind la fel in arheologie, monumente corect datate si atribuite etno-cultural inca din vremea sa au devenit ad-hoc monumente pelasge ale unui trecut legendar, greu de fixat in timp, de exemplu valul de epoca romana tirzie cunoscut sub numele de „Brazda lui Novac“, tezaurul gotic de la Pietroasa, cetatea dacica si apoi romana de la Tirighina-Barbosi (aceasta din urma atribuita argonautilor!). Movilele funerare de pamint au fost interpretate ca prototipuri ale piramidelor egiptene, iar cetatile dacice din vremea lui Burebista au fost puse la originea constructiilor ciclopice miceniene (care sint cu peste o mie de ani mai vechi!). La fel de absurd, monumente sau jocuri ale naturii, de regula stinci erodate de vint si ploi, cum sint cele din Bucegi (Omul, Babele), din Ceahlau sau din Muntii Buzaului, au fost identificate – impotriva evidentei – cu imaginare statui, altare, sanctuare sau alte monumente ale religiei si mitologiei „pelasge“.

Daca ar fi luata in serios, teoria „pelasgica“ ar avea consecinte considerabile, dintre cele mai grave, atit pentru istoria nationala, cit si pentru cea universala. Pentru romani, teoria lui Nicolae Densusianu inseamna negarea procesului lor de etnogeneza, care in opinia marii majoritati a lumii savante este intemeiat pe simbioza daco-romana. Limba romana nu ar fi o limba neolatina, rezultata din romanizarea substratului bastinas, ca atitea alte limbi romanice din Europa (franceza, spaniola, portugheza), ci ar fi doar „o continuare a limbii pelasgice din Carpati“. Latina, care sta la baza limbii romane, nu ar fi fost implantata in Dacia o data cu cucerirea si colonizarea traiana, asa cum cred toti lingvistii si istoricii romani si straini, ci s-ar fi nascut chiar aici, intr-un trecut indepartat, nebulos, pentru a ajunge abia ulterior sa fie vorbita in Italia si in alte parti ale Europei, in urma unor ipotetice migratii „pelasgice“. Ciudata ipoteza, prezentata de N. Densusianu si de epigonii sai mai vechi sau mai noi drept o certitudine, se afla intr-o contradictie ireconciliabila cu conceptia dominanta despre formarea limbii si poporului roman, sustinuta de cei mai mari istorici si lingvisti romani si, cu putine exceptii, in general acceptata de cercetarea internationala.
Asa cum aratam mai sus, teoria lui Densusianu a fost respinsa de cercetarea calificata romaneasca in intregul ei, incepind cu Xenopol si Pirvan, ca „o enorma eroare de conceptie si metoda“ (Radu Vulpe), iar stiinta internationala, din fericire, a ignorat-o cu desavirsire. Ea a provocat, in schimb, o explicabila fascinatie in rindul diletantilor, in special intre aceia la care interesul pentru istorie avea la origine un puternic resort nationalist. Asa se explica faptul ca perioadele de inflorire a tracomaniei (termen introdus in 1941 de Serban Cioculescu, care critica „fervoarea naiva“ a aderentilor acestui curent) au coincis cu vremurile de accentuata manifestare a nationalismului in viata politica romaneasca. In perioada interbelica, cind extrema dreapta in ascensiune s-a folosit necontenit de sloganurile ortodoxiei si ale unui romanism redus de preferinta la originea si substanta sa bastinasa, „dacica“, intilnim primele incercari de resuscitare a „densusianismului“.

Ele erau datorate, evident, unor diletanti precum doctorul N. Lupu sau scriitorul I.Al. Bratescu-Voinesti, iar impactul si sansele lor de succes erau inca foarte reduse intr-o tara in care stiinta istorica, precum si cultura istorica populara erau puternic marcate de puternica personalitate a unor adevarati savanti, precum Nicolae Iorga si Vasile Pirvan. Altfel au evoluat lucrurile in vremea comunismului. La inceput, in „obsedantul deceniu“, doctrina marxist-leninista atotputernica – materialismul istoric – punea pe primul plan factorul social in interpretarea istoriei, iar asa-numitul „internationalism socialist“, in fapt politica de sovietizare si rusificare a tarilor satelite, inclusiv a istoriei si culturii lor, interzicea practic orice manifestare nationalista in acest domeniu. O usoara preferinta oficiala pentru fondul dacic, care se putea explica prin idiosincrazia fata de vestul capitalist, identificat pentru nevoile cauzei cu „imperialismul roman“, nu a mers atit de departe incit sa incurajeze eventuale manifestari tracomane.

Acestea aveau sa izbucneasca si sa se multiplice ingrijorator in ultimii 10-15 ani – anii de criza – ai regimului national-comunist. In timp ce Nicolae Ceausescu, in special din motive de oportunitate politica externa, evoca in discursurile sale oficiale dubla origine, dacica si romana, a poporului roman, mai multe campanii propagandistice „de consum intern“ (1980: 2050 de ani de la „crearea primului stat geto-dac centralizat si independent“ al lui Burebista; 1985: 2500 de ani de la „primele lupte ale getilor pentru independenta“) au fost menite sa exacerbeze prin „glorioasele traditii dacice“ mindria nationala si devotamentul pentru „Conducator“. Tot atunci, dupa esecul incercarii de a impune o linie accentuat nationalista in tratatul de Istoria Romaniei (proiect abandonat in 1980, datorita rezistentei majoritatii autorilor), intr-un tratat „alternativ“, coordonat militareste de generalul Ilie Ceausescu, Istoria militara a poporului roman (vol. I, Bucuresti, 1984), se vorbea despre trupele de ocupatie romane care „au adus daune materiale si morale mari poporului dac“, popor care, desigur, „nu s-a impacat nici o clipa cu situatia in care se gasea si in tot acest timp a dus o lupta dirza, tenace, permanenta, soldata in cele din urma cu eliberarea teritoriilor ocupate si reintregirea Daciei in hotarele ei firesti“.

In aceste conditii, nu mai surprinde faptul ca aproximativ in acelasi timp, pentru intiia oara in perioada postbelica, au reaparut in scena diletantii tracomani, constituind o istoriografie neoficiala, „paralela“, slujind in fapt politicii nationaliste a regimului. Nu mai poate surprinde nici faptul ca un nucleu tracoman important, avindu-i in frunte pe istoricii miscarii muncitoresti si comuniste I. Popescu-Puturi, N. Copoiu si A. Deac, s-a aflat chiar in Institutul de Stiinte Istorice si Social-Politice (ISISP) de pe linga CC al PCR In sfirsit, din aceasta perspectiva, ne apare normal faptul ca marele „guru“ al tracomaniei anilor ’80 a fost bogatul om de afaceri romano-italian Iosif Constantin Dragan, editorul si proprietarul fituicii Noi Tracii, suspectat de presa libera romaneasca si straina de a fi fost agent de influenta al regimului ceausist. Intr-o tara in care, in particular in domeniul istoriei, orice cuvint tiparit era cenzurat, toleranta – de fapt, incurajarea de care s-au bucurat produsele pseudo-stiintifice ale tracomanilor, difuzate fara restrictii, uneori in tiraje de masa (de exemplu in revistele Flacara sau Saptamina culturala a Capitalei) – arata ca ele raspundeau direct sau indirect, constient sau inconstient, la comanda sau voluntar, liniei politice a momentului.

Cu atit mai surprinzatoare la o prima vedere ne apare astazi reinvierea tracomaniei, manifestarea sa tot mai activa si agresivitatea sa sporita dupa decembrie 1989. Desigur, libertatea de opinie si de exprimare cistigata prin Revolutie a constituit conditia favorabila a aparitiei a numeroase astfel de produse parastiintifice, iar interesul pentru senzational intretinut de atunci incoace de mass-media explica pina la un anumit punct succesul mediatic al „noului val“ tracoman. In joc sint si mijloace financiare considerabile, fara de care cele patru asa-zise „congrese internationale de dacologie“, gazduite in 2000-2003 de luxosul Hotel Intercontinental din Bucuresti, nu ar fi reusit probabil sa-si atraga participantii – diletanti din Romania, din Republica Moldova si din rindurile emigratiei romanesti din SUA. Fara acesti bani, nici monumentele dedicate lui Burebista, lui Nicolae Densusianu si tablitelor de la Tartaria nu ar fi putut fi ridicate si inaugurate cu fastul dorit de initiatori. Adevarata comunitate stiintifica romaneasca (cu doua-trei inexplicabile exceptii), precum si cea internationala au pastrat o distanta prudenta fata de noile si ostentativele manifestari ale tracomaniei/dacomaniei. Prudenta lor a fost justificata, inca de la inceput, nu numai de antecedentele unor participanti cu „vechi state de serviciu“ (I.C. Dragan, A. Deac, P. Tonciulescu, Ion Gheorghe), ci si de sloganurile cu puternic iz politic-nationalist sub semnul carora aveau sa se desfasoare aceste evenimente. Titlul sub care ziarul Curierul National din 16 august 2001 relata despre al II-lea congres de la Hotel Intercontinental vorbeste de la sine: Adevarul despre rolul daco-rominilor ca popor primordial si formator in Europa. El a fost extras din expunerea noului guru al tracomanilor, romano-americanul N. Savescu (mai departe citat N.S.).

De profesiune medic, N.S. este presedinte al unei societati numite Dacia Revival International din New York, organizator al congreselor amintite si al unui site de web (www.dacia.org) care ii reprezinta in detaliu persoana, activitatile, mesajele, „opera“ si chiar preferintele muzicale, puse la dispozitia amatorilor (evident, „Imnul Dacilor“, „Imnul Tinerilor Vlahi“ si „Marsul dacic“!!). N.S. este mai ales autorul cartii Noi nu sintem urmasii Romei (tiparita in conditii de lux, deja in doua editii), carte care, prin titlu si tonul agresiv, se recomanda a fi noul manifest al tracomaniei/dacomaniei. In „noul val“ se inscrie si conf. dr. G.D. Iscru (mai departe citat G.D.I.), istoric de profesie, care, aidoma inaintasilor Densusianu, Copoiu si Deac, pare sa fi renuntat la preocuparile ce l-au consacrat (istoria moderna a romanilor) in favoarea a ceea ce el numeste „istoria mitologica – parte componenta a istoriei nationale“. Cartea sa, ajunsa la o a treia editie, poarta si ea un titlu-manifest: TRACO-GETO-DACII, natiunea matca din spatiul carpato-danubiano-pontic. G.D.I. trateaza in general aceleasi teme si, desi este mult mai scolit decit N.S., le „rezolva“ in acelasi stil, cu aceeasi lipsa de profesionalism. In fond, cele doua carti sint atit de asemanatoare intre ele si au atit de multe lucruri in comun cu intreaga literatura tracomana de la N. Densusianu la I.C. Dragan, de la Ion Gheorghe la A. Bucurescu, de la P. Tonciulescu la N. Miulescu (si altii asemenea, cititi si citati infinit mai des decit Hasdeu, Tocilescu, Odobescu, Xenopol, Iorga sau Pirvan!), incit pot fi considerate pe deplin reprezentative pentru fenomenul in discutie. In ideea de a intelege mai bine acest fenomen, asumindu-ne riscul de a ignora sau „nedreptati“ pe unul sau altul dintre epigonii lui Densusianu, discutia de fata se va concentra pe ceea ce ni se pare a fi semnificativ in cartile amintite.

Mai intii trebuie spus, daca mai era nevoie, ca, la fel ca si toti ceilalti, N.S. si G.D.I. sint niste buni densusianisti. „Biblia“ lor este Dacia preistorica, folosita, fara o minima judecata critica, ca sursa de idei, ipoteze si argumente, preluate in bloc sau separat. De acolo provine ideea falsa si nociva a unui spatiu privilegiat, cel carpato-danubian, si a unui „popor unic“ (=„popor ales“=„natiune matca“), „creator al primei civilizatii“, pe care a transmis-o practic intregii umanitati. Meritul sau este deci esentialmente unul cultural: „Acei carpato-dunareni (arieni, cum ii numesc altii) au dat nastere la cultura lumii, ea raspindindu-se nu numai peste intreaga Europa si spre nordul Egiptului si Mesopotamiei, ci pina in indepartata Indie...“. Poporul, pe care N.S. nu prea este hotarit cum sa-l numeasca („Aceasta populatie ariana, euro-indiana, pelasgica, carpato-danubiana ori cum vreti sa o numiti“), are, dupa Densusianu, dar si dupa G.D.I., o origine de-a dreptul divina, fiind „primul si singurul popor al stravechimii caruia izvoarele scrise ale Antichitatii i-au atribuit o origine divina“. De aici, mindria predicata de noii tracomani in termenii unui veritabil rasism, caci aceasta ar fi, fara umbra de indoiala, si originea noastra, a „daco-rominilor“: „Noi am fost dintotdeauna aici.

Noi nu am venit de nicaieri… De la noi a inceput Europa sa existe… Noi sintem adevaratii parinti ai Europei“ (N.S.). Aceeasi concluzie, care exalta marea noastra puritate si superioritate, altfel formulata de acelasi N.S.: „Nu este nimeni in toata Europa care sa aiba o istorie mai veche, mai frumoasa si mai fantastica decit a noastra. Noi nu trebuie sa uitam ca sintem aici, pe acest pamint european primii, inaintea grecilor, italienilor, francezilor, germanilor or turcilor, inaintea englezilor or slavilor. …Noi daco-rominii reprezentam coloana vertebrala a istoriei lumii contemporane“. Ce pacat ca doar N.S. si cercul sau de „daco-romini“ au ajuns la aceasta minunata concluzie!
Spatiul (ca si o explicabila jena) ne impiedica sa colindam toate meleagurile indepartate ale planetei, din Europa de Vest pina in India si chiar in Japonia, unde fantezia lui N.S. i-a purtat, in expansiunea lor epocala, pe presupusii nostri stramosi, „pelasgo-traco-arienii carpato-danubieni“. Ca si cum nu ar fi de ajuns, dupa G.D.I. „devine plauzibila prezenta DACILOR si in America“. Pentru nevoile cauzei, in textele vedice sint identificate cu forta cuvinte romanesti, iar Eneida, repovestita pe 13 pagini si „completata“ de N.S. cu nume de popoare care nu exista in textul lui Vergiliu (de exemplu pelasgi, traci), este declarata „marea epopee a poporului roman“.

Prin asemenea procedee arbitrare, care nu au nimic in comun cu un demers stiintific, si prin numeroase afirmatii lipsite de orice argumentare si de orice temei, „carpato-danubienii“ devin „inaintemergatorii“ tuturor marilor popoare si creatorii marilor civilizatii ale Antichitatii: sumeriana, hittita, minoica, miceniana, troiana („civilizatiile create de ei, pelasgo-traco-miceniana, pelasgo-traco-minoica, pelasgo-traco-troiana...“, N.S.). Nimeni nu scapa dorintei obsesive de a ne anexa intreaga istorie a umanitatii, nici chiar romanii, pe care N.S. nu ii iubeste, nici limba latina, „limba pe care ei, dacii, o vorbeau de mii de ani!“ (?!). Ba, impotriva romanilor se dezlantuie intreaga ura a medicului-dacolog. El polemizeaza furios cu „«vitejii» de romani care, de fapt, au pustiit, tilharit, pirjolit, robit satele si catunele noastre dacice“ si care „au furat tezaurul regelui Decebal“, si se rafuieste in chip special cu imparatul Traian, comparat cu „conducatorii fanarioti straini de neamul nostru, fascistii sau rusii“ (!!). In ciuda accentelor melodramatice, de un gust indoielnic, intentia nu este aceea de a deplinge suferintele strabunilor daci, nici de a-i razbuna, ci (vechea obsesie a lui Densusianu si a epigonilor sai) aceea de a-i elimina pe romani din etnogeneza romaneasca. Se intreaba N.S. retoric: „Cum este posibil ca, in timp ce doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit si ocupat de nesatulul Imperiu roman, adica de trupe de mercenari analfabeti, care de-abia puteau inchega doua vorbe in latina, acestia sa ne invete pe noi o limba pe care ei insisi nu o vorbeau cum trebuie?“.

Pentru ca apoi, coborind discursul sau sub nivelul centurii, sa apostrofeze intreaga istoriografie romaneasca, de la Miron Costin si Dimitrie Cantemir la autorii recent aparutului tratat academic de Istoria romanilor: „Chiar acest pederast sa fie «stramosul» neamului nostru, domnilor istorici?“. La un asemenea nivel, comentariile sint de prisos. Vom trece, deci, peste aberanta reducere a spatiului romanizarii la doar 14% din teritoriul Daciei (inca o contributie personala a lui N.S. la studiul problemei!), peste reducerea duratei acestui proces la anii existentei provinciei romane nord-dunarene, peste ignorarea rolului major al armatei, ca si al colonizarii, al vietii urbane sau al crestinismului de limba latina in romanizare. Nu vom starui nici asupra irealitatii unei limbi „carpato-dunarene“ din care, conform dogmei densusianiste, s-ar fi nascut latina lui Cicero, Ovidiu si Tacit; inovatiile tracomane in aceasta materie rezida exclusiv in jocul cuvintelor, in felul imprecis si contradictoriu in care aceasta fantomatica limba este denumita de N.S. (care pe aceeasi pagina vorbeste cind de „limba romana-dunareana cu alfabet geto-dac, limba vorbita de cele 3-5 milioane de locuitori de pe vremea lui Burebista“, cind de „«Ausonica» carpato-dunareana, dacica“, cind de „limba carpato-dunareana, latina dunareana arhaica, cu alfabetul geto-dac, pe care daco-rominii il mai foloseau inca in vremea lui Vlad Tepes“) sau, mai simplu, de G.D.I. („limba matca“).

In acest context, cum se vede, revin mereu in discutie acele documente despre care unii sau altii cred ca ar fi vechi scrieri bastinase, de la tablitele neolitice cu pictograme de la Tartaria (pompos denumite „primul mesaj“ si recent comemorate cu participarea unui inevitabil sobor de preoti!) pina la misteriosul Cod Rohonczy (dupa N.S., „cronica daca din secolele XI-XIII“!). Intre aceste date extreme se mai invoca ornamentele de pe vasele si figurinele culturii Girla Mare din epoca bronzului, „citite“ de V. Enachiuc, inscriptiile grecesti si latinesti din Scythia Minor si din Provincia Dacia, „traduse“ cu cinism de A. Bucurescu ca si cum ar fi fost scrise in limba geto-dacilor, si mereu fascinanta inscriptie germanica, scrisa in alfabetul runic, de pe colanul de la Pietroasa, pe care, de la Densusianu incoace, fiecare tracoman mai ambitios (precum Gheorghe, Bucurescu, Savescu sau Iscru) s-a simtit obligat sa o traduca sau macar sa o comenteze in felul sau propriu. Atita timp, insa, cit „descifratorii“ ne alimenteaza doar cu texte halucinante, pastrind pentru ei cheia „alfabetelor“ si vocabularul „limbii matca“, o dezbatere serioasa, in masura sa dezvaluie impostura, ramine imposibila.

Impostura stiintifica reiese nemijlocit din erorile si inventiile intilnite la tot pasul in cele doua carti. Daca insa cele dintii (erorile) reflecta lipsa de formatie si familiaritate a autorilor cu materia istorica, arheologica sau lingvistica tratata si ar putea fi, deci, puse pe seama unei anumite „inocente“, inventiile, mai exact datele si concluziile inventate, tradeaza atitudinea lor profund imorala, total straina adevaratei etici stiintifice, si dispretul fata de cititorul neavertizat, care trebuie indoctrinat cu orice pret (scopul scuza mijloacele!). In aceasta ordine de idei, este evidenta mai ales irezistibila, obsedanta atractie spre protocronism a celor doi autori si a aderentilor lor, care le tradeaza afilierea ideologica. Putine sint realizarile materiale si spirituale ale umanitatii care sa nu-si fi avut originile in spatiul carpato-danubian si care sa nu fie revendicate de tracomanii nostri. Dupa N.S., carpato-danubienii au inventat secera, cutitul curb, plugul cu brazdar din corn de cerb ori din silex (?!), jugul, toporul, roata olarului si roata de car, cotiuga, carul, caruta cu 2, 3 (?) sau 4 roti („toate acestea au fost inventate de stramosii nostri“!), la care se mai adauga si alte inchipuite prioritati mondiale: prima statueta de marmura, de asemenea „din istoria lumii“ (cultura Hamangia), primul sanctuar de lut (cultura Boian), svastica – „cel mai vechi simbol pre-tracic gasit in lume“, „primele ornamente si masti de aur (tracice) gasite in lume“ (probabil cele din necropola de la Varna).

Inainte de toate, insa, mai nou, tracomanii se extaziaza in fata tablitelor de la Tartaria, „primul mesaj scris din istoria lumii“, a carui importanta este dovedita de N.S. prin spusele adinci ale unui anonim student american („cind nimeni nu citea, la Tartaria se scria“!!) si de G.D.I. prin versurile unui la fel de anonim poet rus/sovietic („O, timp strabun! A ta stihie/ s-a potolit gonind prin hau/ Strig: Unde esti tu Tartarie?/ Prin vremi n-aud raspunsul tau“). De mirare doar ca cei doi par a-l ignora pe Ion Gheorghe, „poet roman“ (asa semneaza), care pe aceeasi tema bate cimpii pe o pagina intreaga din Romania Mare din 2 mai 2003; ei puteau gasi acolo un poem, Tartaria, mai presus (in care, halucinant, Tartaria se asociaza cu Basarabia, cu Vadim, cu Ghebeleisis, cu Maresalul etc. etc.), O tableta Tartaria, un soi de „memoriu stiintific“ al poetului, din care aflam ca „decriptarea Tabletei a produs texte care, traduse si comentate succint, insumeaza cel putin 300 de pagini – cartea: Tartaria – Preistoria Secreta, cu subtitlul: Pace Tuturor Zeilor!“, si, in sfirsit, un mesaj adresat recentului congres de dacologie, dar si corpului diplomatic si institutiilor europene, din care citam dramaticul apel final: „Ma adresez, cu disperare, Ambasadelor Rusiei si Ucrainei, ale caror popoare s-au nascut si au crescut la Tartaria: Fratilor! Istoricii romani vor sa distruga dovezile de piatra ale drepturilor noastre la un leagan comun. Veniti sa aparam Tartaria!“ (!?).

Lasind Tartaria mai departe in grija putinilor specialisti ai acestui domeniu si nu a poetilor, medicilor sau inginerilor, sa amintim ca, in materie de protocronism, nici istoricul G.D.I. nu se lasa mai prejos: traco-geto-dacii sint „cel mai vechi popor, mai vechi decit egiptenii“, tot ei „ar putea fi primii constructori de piramide“ (ce-i drept de pamint, de fapt movile), spatiul nostru este „patria initiala a metalurgiei si a prelucrarii metalului in Europa“, statul ar fi existat la traco-geto-daci cu „cel putin o jumatate de mileniu inainte de fundarea Romei“, tot aici avem si „cel mai vechi regat feminin din acest spatiu“. Zalmoxianismul ar fi „prima religie monoteista din lume“ si, totodata „temelia filosofica a Ortodoxiei romanesti“. In sfirsit, performanta suprema a protocronismului „traco-geto-dac“ il priveste chiar pe Hristos, prin „ipoteza intruparii Lui intr-o pestera a Spatiului Carpatic“! Argument decisiv: numele Iisus ar fi un „nume incifrat“, in care primele doua semne (Ii) sint coloanele – primul semn sacru al cerului („aparut pentru prima data in lume in Spatiul Carpatic“), iar cuvintul sus este „un cuvint curat romanesc“, care localizeaza originea „minunii coborite din Cer“ (!?).

Dupa atitea „minuni“ si „prioritati mondiale“, a mai face o lista a altor fapte inventate si a erorilor intilnite practic pe fiecare pagina a acestei literaturi pseudo-stiintifice pare sa fie o intreprindere lipsita de sens. Si totusi, unele dintre „inventiile“ cu care cei doi autori sau cei de la care le-au preluat au imbogatit tezaurul istoriei „daco-romine“ merita a fi amintite. Dintre cele mai evidente falsuri stiintifice intilnite in cartea lui N.S., cele mai multe preluate de la tovarasii sai de „idei“, retinem: – monedele atribuite lui Burebista, cu inscriptii in „limba tracica“ (nu exista); – existenta „revelata“ a doi Zalmoxis (nu exista nici o informatie in izvoarele antice); – muntele sfint Kogaion, localizat in Bucegi, linga „Sfinx“ (nici o proba arheologica); – podul de la Drobeta ar fi fost ridicat nu de Traian, ci de Burebista (nici o dovada; ignora textul lui Cassius Dio, precum si studiile arheologice si numismatice); – „traducerea“ cunoscutei inscriptii DECEBALVS PER SCORILO in trei variante (pura fantezie; in doua „variante“ se ignora cele doua nume proprii – Decebalus si Scorilo – atestate de alte izvoare ale vremii); – „betoanele dacice... perfecte, nedistruse de timp, apa...“ (nu exista; mortarul a fost introdus in Dacia de catre romani). Si la G.D.I. intilnim asemenea enormitati, si ele adesea preluate de la altii: – existenta „poporului de uriasi“, postulata de Densusianu, ar fi dovedita de descoperiri de schelete de 2-4 m (!!), dar arheologii nostri le neaga sau le ascund (pura fantezie, nu exista asemenea schelete); – scitii si gotii au fost geti/geto-daci (total gresit; in lumina izvoarelor antice si a arheologiei scitii sint iranieni, iar gotii sint germanici); – existenta unui „sistem de alcatuiri astronomice“ cu „observatoare“ in munti, la deal sau in zona de cimpie (in fapt, cetati si sanctuare cu ziduri de piatra, asezari fortificate cu valuri si santuri, movile funerare); – monumentul de la Adamclisi=„monument triumfal al marelui rege Burebista“ (ipoteza total exclusa, avind in vedere inscriptia de pe trofeu, ca si rezultatele sapaturilor arheologice si studiile de arhitectura si de arta).

Ne putem astepta, desigur, ca intr-un caz sau altul autorul sa faca apel la dreptul sau de a emite o „ipoteza“ sau la secretul metodei proprii de „descifrare“. Ne intrebam, insa: cum va putea N.S. sa justifice falsificarea cu buna stiinta a textelor autorilor antici, pe care oricine le poate studia in numeroase editii stiintifice? Am amintit deja „contributia“ lui N.S. la rezumarea Eneidei lui Vergiliu. Lucrurile sint insa si mai evidente, dar si mai grave, atunci cind N.S. inventeaza pur si simplu marturii inexistente. Astfel, istoricului razboaielor traiane, Dio Cassius, i se atribuie – de fapt i se confectioneaza fara jena – „o interesanta afirmatie“, pe care nu o vom putea gasi in nici o editie a operei sale: „Si iarasi sa nu uitam ca Traian – Troian a fost trac veritabil. Luptele dintre Traian si Decebal au fost razboaie fratricide, iar tracii au fost daci“. La fel este construit, din pure inventii, un citat atribuit lui Herodot (V, 9), care ar trebui sa confirme marea intindere a „spatiului pelasgo-trac“; inutil sa spunem ca un asemenea concept lipseste la Herodot, dupa cum anacronice sint si alte notiuni puse in gura marelui istoric grec: Noricum, populatii dacice si celto-germanice, Aquileea, Peninsula Balcanica. Dar de unde sa stie inventatorul citatului ca au mai trebuit sa treaca citeva secole pentru ca aceste concepte geografice sau etnice sa intre in constiinta si scrierile Antichitatii? Si alte citate au fost semnificativ falsificate, prin introducerea de termeni specifici obsesiei tracomane, precum „masa neamurilor pelasgice“ (in loc de „traci“, la Herodot, IV, 93) sau „populatiile pelasgo-traco-ilirice“ (in loc de „tinuturile ilirice“, la Strabon, VII, 5,1).

Daca ar fi sa raminem inca in domeniul „stiintei“ practicate de autorii citati si de cei asemenea lor, ar mai fi inca destule reprosuri de facut, multe dintre ele chiar la nivelul cunostintelor elementare de istorie, arheologie sau lingvistica. De exemplu, domnii „dacologi“ N.S. si G.D.I. ar fi trebuit sa stie ca: tablitele de lut de la Tartaria nu puteau fi datate prin metoda carbonului radioactiv, caci metoda respectiva se aplica doar pe resturi organice; ca aparitia ceramicii nu poate fi plasata in Mezolitic, ci, cel mai devreme, in Neoliticul timpuriu; ca zidurile dacice linga care s-a fotografiat N.S. nu pot fi „contemporane cu cele ale cetatii Troiei“; ca localitatea antica Tapae nu este situata la Portile de Fier ale Dunarii, ci la Portile de Fier ale Transilvaniei, unde nu Fuscus ci Tettius Iulianus s-a luptat cu dacii; ca mormintele princiare de la Peretu si Agighiol si coiful de la Poiana-Cotofenesti nu au nici o legatura cu „regii epocii bronzului“, ci cu virfurile aristocratiei getice din sec. IV a.Hr., deci de la inceputul celei de-a doua epoci a fierului, s.a.m.d

Numeroasele erori, „inventii“ sau falsuri, enumerate mai sus in chip selectiv (caci lista lor completa si corectarea lor ar cere tot atita spatiu cit insumeaza opurile citate), au o origine comuna: ignoranta, si o predestinare ineluctabila: tezismul tracoman. Cunostintele etalate diletantic de „dacologii“ medici, ingineri, poeti, chiar si istorici (dar istorici ai epocii moderne si ai miscarii muncitoresti) sint superficiale, imprecise, iar manipularea lor nu tine seama de nici o metoda, de nici o regula a demersului stiintific. Simtul critic al cercetatorului lipseste cu desavirsire – prioritate absoluta au tezele ce trebuie „demonstrate“ si propagate cu orice pret. Argumentele provin din aceeasi vesnica sursa care este Nicolae Densusianu, din scrierile celorlalti tovarasi de idei tracomane (cele mai intens citite si citate), din „stiinta“ culeasa de pe Internet, din publicatii de popularizare sau din reviste de tip „almanah“. Cind acestea sint epuizate, se apeleaza si la poezie, care prezinta „avantajul“ de a apela la inima, nu la ratiune. Ea beneficiaza in plus de privilegiul de a putea raspindi orice enormitati invocind „licenta poetica“. Ca, de exemplu, in cazul poeziei dedicate lui N.S. „in loc de cuvint introductiv“ al cartii sale de catre dl G. Dorian, care ne invata Cine sint dacii, pornind cu o asemenea enormitate: „Cind Herodot a scris cine sint dacii/ Dacii traiau de mult pe-acest pamint...“. De unde sa stie poetul ca Herodot a scris despre geti si nu despre daci, care au aparut in izvoare abia dupa patru secole“? De la N.S.?

Noii „dacologi“ nu par sa fie constienti de toate aceste slabiciuni de cultura si metoda istorica. Sau, chiar daca realizeaza acest lucru, nu afla aici un indemn spre studiu temeinic, serios, ci un motiv de nemultumire si de sporita agresivitate fata de specialisti si, in general, fata de cei ce gindesc altfel. De remarcat, totusi, ca aceasta nemultumire nu priveste calitatea profesionala a oamenilor de meserie, pe care, de altfel, diletantii nu au cum a o aprecia. In discutie este calitatea morala a specialistilor, calificati de N.S. intr-un loc drept „istorici iresponsabili“, in altul drept „latinofili slugarnici“, si acuzati de „transmiterea nestiintei prin stiinta“. Acestia sint, desigur, niste tradatori care „incearca sa bage in capul generatiilor acestui secol ca avem o alta limba si o alta origine decit cea evidenta si reala“. Motiv pentru ca N.S. sa nu aiba incredere „in acesti «lingvisti» si «istorici» gata sa ne transforme istoria noastra in functie de interesele lor personale ori scopurile politice urmarite de «stapinii» lor“.

Dupa ce, zeflemitor, le ura „Somn usor“, in cele din urma N.S. le adreseaza un patetic apel: „Domnilor istorici, a sosit timpul adevarului, a sosit timpul sa le dam romanilor inapoi istoria lor milenara si mindria de neam!“. Inca si mai dura este judecata lui G.D.I., care vede peste tot in jurul sau „himerele malefice ale fortelor raului“, „uneltirile fortelor oculte“ sau chiar „ofensiva planetara a unor forte malefice impotriva istoriilor nationale si a specificului national“. Dupa judecata sa strimba, specialistii care se opun tracomaniei, care vad etnogeneza romaneasca din perspectiva continuitatii si romanizarii geto-dacilor, nu sint altceva decit „caii troieni si racolatii fortelor oculte, malefice“, capabili chiar de a distruge sau ascunde deliberat izvoarele istoriei patriei! Iar pentru a intari aceste fantasmagorice acuzatii, normal, G.D.I. face apel la texte similare ale confratelui sau de credinta tracomana Ion Gheorghe, care demasca „conspiratia anticulturala a scolii oficiale de arheologie si istorie din Romania“.

De unde atita inversunare? Desigur, in primul rind, din viziunea nationalist-sovina in care toate lucrurile bune, pozitive, din prezent si din trecutul „multimilenar“ al natiei noastre ni se datoreaza, iar toate relele si necazurile au venit si vin din afara. Obsesia unei imaginare conjuratii universale, care ar urmari „anihilarea pina la desfiintare a natiunii si a Statului national“, pentru a ne transforma intr-o „armata de sclavi moderni pe o planeta fara frontiere“ (G.D.I.), ii motiveaza, pare-se, in cel mai inalt grad pe liderii tracomaniei actuale. Din pozitia unui nou Mesia, chemat sa-si lumineze poporul, N.S. i se adreseaza solemn: „Oare aceasta «hipnoza» de secole la care este supus poporul daco-romin sa nu aiba un sfirsit? Daco-rominii sa nu-si poata descoperi adevarata origine, istorie? Adevarului ii trebuie doua lucruri: cineva sa-l rosteasca sdeci nu sa-l demonstreze! – n. M.B.t si cineva sa-l auda! Deci primul pas a fost facut!“. Iar celor ce „indraznesc a scrijeli slove strimbe si straine pe fruntea de granit a Patriei Dacia“, ca si noua, celor ce am gresit, ignorind sau combatind doctrina lui Densusianu si a epigonilor sai, N.S. ne da un sever avertisment: „Trebuie judet mare si pedeapsa si mai mare pentru aceste crime de inalta tradare“.

Nu-mi pot inchipui ca rindurile de fata ii vor determina pe N.S.&Co. sa-si lepede convingerile sau macar sa-si reexamineze critic „metodele“ si „baza documentara“. Aceste pagini sint in primul rind adresate iubitorilor de istorie care s-ar putea lasa fascinati de fanteziile tracomane. Sa speram ca ei vor gasi aici suficiente si serioase motive de reflectie.


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 13:11

florine...ți-am rãspuns și eu cum mi-ai rãspuns și tu mie....printr-un articol scris de altcineva....am mai postat articolul ãsta pe la pagina 2 a acestui topic , dar se pare cã nu l-ai citit....
citește-l acum....
dacã vei vrea apoi sã mai continui cu pelasgii mi-ar plãcea sã vãd ideile tale...dacã nu...asta e...


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 13:26

De la: ioana_dark, la data 2009-07-29 13:11:28florine...ți-am rãspuns și eu cum mi-ai rãspuns și tu mie....printr-un articol scris de altcineva....am mai postat articolul ãsta pe la pagina 2 a acestui topic , dar se pare cã nu l-ai citit....
citește-l acum....
dacã vei vrea apoi sã mai continui cu pelasgii mi-ar plãcea sã vãd ideile tale...dacã nu...asta e...
sa deduc din cele insiruite de tine ca tu-l acuzi fatis sau voalat pe densusianu ca ar fi fost un neica nimeni,un novice,unu' care s-a apucat de capul lui sa studieze istoria antica si veche a dacilor,inseamna ca tu ai o pornire launtrica feroce asupra a tot ce inseamna traditie stramoseasca,veche dacica,este exact ceea ce nu trebuie sa posede un istoric adevarat,adica sa nu fie inchistat in dogme de nici un fel[indiferent din partea cui vin acele dogme si cutume] si sa fie deschis la tot ce-i nou in domeniul istoric,arheologic si paleontologic,daca maine presupunand ca eu,impreuna cu alti conationali dornici de a afla adevarul,purcedem la investigatii stiintifice pt.aflarea adevarului,vom fi acuzati in final[indiferent de probele sau documentele aduse in sprijinul afirmatiilor],vom fi catalogati drept niste oameni fara dumnezeu,niste fraieri din cauza lipsei diplomelor in domeniu +alte invective din partea mancurtilor care nu vor si nici nu-i intereseaza istoria adevarata,am dreptate sau nu?


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 16:03

De la: 999florin, la data 2009-07-29 13:26:51
De la: ioana_dark, la data 2009-07-29 13:11:28florine...ți-am rãspuns și eu cum mi-ai rãspuns și tu mie....printr-un articol scris de altcineva....am mai postat articolul ãsta pe la pagina 2 a acestui topic , dar se pare cã nu l-ai citit....
citește-l acum....
dacã vei vrea apoi sã mai continui cu pelasgii mi-ar plãcea sã vãd ideile tale...dacã nu...asta e...
sa deduc din cele insiruite de tine ca tu-l acuzi fatis sau voalat pe densusianu ca ar fi fost un neica nimeni,un novice,unu' care s-a apucat de capul lui sa studieze istoria antica si veche a dacilor,inseamna ca tu ai o pornire launtrica feroce asupra a tot ce inseamna traditie stramoseasca,veche dacica,este exact ceea ce nu trebuie sa posede un istoric adevarat,adica sa nu fie inchistat in dogme de nici un fel[indiferent din partea cui vin acele dogme si cutume] si sa fie deschis la tot ce-i nou in domeniul istoric,arheologic si paleontologic,daca maine presupunand ca eu,impreuna cu alti conationali dornici de a afla adevarul,purcedem la investigatii stiintifice pt.aflarea adevarului,vom fi acuzati in final[indiferent de probele sau documentele aduse in sprijinul afirmatiilor],vom fi catalogati drept niste oameni fara dumnezeu,niste fraieri din cauza lipsei diplomelor in domeniu +alte invective din partea mancurtilor care nu vor si nici nu-i intereseaza istoria adevarata,am dreptate sau nu?


nimeni nu a contestat meritele lui densusianu in domeniul istoriei moderne....
insa...romanul sau *dacia preistorica* nu face istorie...pentru nu respecta un demers istoric corect...
daca vei purcede la investigatii stiintifice seriose vei putea apoi sa-ti sustii concluziile la care ai ajuns in fata oricarui for academic....poate vei scrie si o teza de doctorat pe istoria dacilor (nu ai fii primul)...
mult succes!!





Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 16:05

De la: ioana_dark, la data 2009-07-29 16:03:25
De la: 999florin, la data 2009-07-29 13:26:51
De la: ioana_dark, la data 2009-07-29 13:11:28florine...ți-am rãspuns și eu cum mi-ai rãspuns și tu mie....printr-un articol scris de altcineva....am mai postat articolul ãsta pe la pagina 2 a acestui topic , dar se pare cã nu l-ai citit....
citește-l acum....
dacã vei vrea apoi sã mai continui cu pelasgii mi-ar plãcea sã vãd ideile tale...dacã nu...asta e...
sa deduc din cele insiruite de tine ca tu-l acuzi fatis sau voalat pe densusianu ca ar fi fost un neica nimeni,un novice,unu' care s-a apucat de capul lui sa studieze istoria antica si veche a dacilor,inseamna ca tu ai o pornire launtrica feroce asupra a tot ce inseamna traditie stramoseasca,veche dacica,este exact ceea ce nu trebuie sa posede un istoric adevarat,adica sa nu fie inchistat in dogme de nici un fel[indiferent din partea cui vin acele dogme si cutume] si sa fie deschis la tot ce-i nou in domeniul istoric,arheologic si paleontologic,daca maine presupunand ca eu,impreuna cu alti conationali dornici de a afla adevarul,purcedem la investigatii stiintifice pt.aflarea adevarului,vom fi acuzati in final[indiferent de probele sau documentele aduse in sprijinul afirmatiilor],vom fi catalogati drept niste oameni fara dumnezeu,niste fraieri din cauza lipsei diplomelor in domeniu +alte invective din partea mancurtilor care nu vor si nici nu-i intereseaza istoria adevarata,am dreptate sau nu?


nimeni nu a contestat meritele lui densusianu in domeniul istoriei moderne....
insa...romanul sau *dacia preistorica* nu face istorie...pentru nu respecta un demers istoric corect...
daca vei purcede la investigatii stiintifice seriose vei putea apoi sa-ti sustii concluziile la care ai ajuns in fata oricarui for academic....poate vei scrie si o teza de doctorat pe istoria dacilor (nu ai fii primul)...
mult succes!!



sarut mana si bafta si tie


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 17:06

Odata cu Revolutia romina s-a marcat sfirsitul istoriei, si al timpurilor. se ma bijbiie pe ici pe colo, mai mult pe internet....


Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Iulie 2009, ora 18:35

De la: nastasemihail, la data 2009-07-29 17:06:44Odata cu Revolutia romina s-a marcat sfirsitul istoriei, si al timpurilor. se ma bijbiie pe ici pe colo, mai mult pe internet....
n-ai treaba....?


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
laur4winn

28 mesaje
Membru din: 27/07/2009
Oras: Constanta

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 02:29

citesc si ma minunez
vazand ca istoria in optica universitatii bucuresti se face cu documente si cu critica
fara suflet si fara sentiment
de aceea s-a si ajuns unde s-a ajuns
in dorinta sa exacerbata de a avea dreptate cu orice pret...ioana neaga exstenta pelasgilor din 2 motive
1. pt ca nu a auzit ea de ei.....
2 pt ca sunt subiectul cartii si studiului lui n densusianu caruia ioana...ii neaga valoarea istorica pt ca nu se aliniaza in spiritul metodei istoriografice acceptate de UB si Academie.....recte scoala istoriografica germana
aceea si scoala care in sec 19 ne-a procopsit cu grecizarea culturii si civilizatiei din vremea lui alexandru cel mare si a urmasilor sai
termenul de elenism sau cultura greco-elenistica a fost introdus de catre istoriografia germana din sec 19 facand abstractie ca este un pleonasm
grec sau elen inseamna acelasi lucru
iar alexandru ...era macedonean....barbar in conceptia greaca
la fel mentorul sau....aristotel din stagyra...
macedonenii...erau un trib trac
negand valabilitatea operi lui densusianu..ioana implicit neaga si afirmatiile unor istorici antici pe care densusianu ii citeaza ca surse
homer
dion casius
apollonius
dion chrisostomus..
iordanes...si altii enumerati deja de altii in discutiile anterioare
din dorinta de a avea dreptate..ioana face insa un abus
nu numai negand evidentele care nu ii convin
dar inventand istoria
sau reinventand-o
afirma domnisoara student
***ceea ce au descoperit turcii sunt vestigiile unei civilizatii neolitice...bizantul a fost creat la 330***
minic mai eronat
la 330 a fost creat constantinopolul
bizantul exista deja in acel loc
pe vatra sa constantin creiand noua capitala
despre bizant scrie xenofon in "anabasys"
acolo reusesc intr-un final sa se intoarca resturile armatei de 10000 de mercenari greci care au luptat sub cirus cel tanar impotriva lui artaxerse al 2-lea.si asta cu un secol inaintea lui alexandru.

ioana...daca tu nu stii cine este mircea dogaru ....nu inseamna ca este o nulitate
respectivul este fost cercetator la institul de istorie militara si profesor universitar doctor ...seful catedrei de istorie a universitatii spiru haret...dar....daca nu apartine UB..nu conteaza ca istoric....nu-i asa ioana?
cum nu conteza ce fac cei de la cluj in muntii orastiei daca nu sunt tutelati sau condusi de profesori de la UB
ioana ceea ce faci tu ma convinge ca acea stupida rivalitate intre scoala de istorie de la cluj si cea de la bucuresti nu a incetat
s-au schimbat doar pozotiile
daca inainte la cluj se sustinea latinitatea...si romanitatea poprului nostru...iar la bucuresti prma slavismul si ...prin exagerarile lui parvan aportul celtic si scitic....scaoterae din uiotare a lui daicoviciu datorandu-se lui giurascu....acum...la cluj se merge pe rolul dacic in etnogeneza..iar bucurestiul a imbratisat latinitatea cu orice pret...numai al evidentelor nu
evidentele sunt pt profani
o mica paranteza....dacii sau getii sau odrizii sau iagyzii sau carpii sau costobocii
sau roxolanii si bastarnii
si macedonenii
si dardanii(fondatorii Troiei)...nu sunt decat triburi trace
sunr ramuri ale aceluiasi trunchi al tracilor...cei mai numerosi dupa inzi....cum spunea herodot
asa ca daca un istoric ca m dogaru spune ca nu erau decat 3-4 triburi...s-ar putea sa nu greseasca ...restul numindu-se altfel
am scris mai sus...si fiind doar politioc uniti in un regat...sub burebista sau decebal
regat care era mult mai exact trac decat dac.
este o evidenta
dar daca nu exista inscriptzii in latina despre asta...pt ioana e fals

am mai sesizat un punct care mie mi se pare "fierbinte"
GOTII
am citit si rascitit de originea germanica a gotilor
germanica?
aici eu..in ignoranta mea..nu inteleg un lucru
germani sunt popoarele care il infrang pe Varro in padurea teutoburg
germani sunt cei pe care ii inving tiberius si drussus germanicus
germani sunt helvetii care invadeaza galia si sunt infranti de cezar
germani sunt chatii si cheruscii care din federati ai romei se rascoala impotriva lui augustus
asta pana in anul 50 era noastra
si apoi....apar germanii Goti in jurul anului 200 venind din scandinavia prin est
ciudat
de ce au plecat de acolo?
si cum de in scandinavia limbile vbite sunt germanice exceptie finlandeza si suomi(lapona)
termenul germanus cu care erau numiti chati si cheruscii si alanii si helvetii de catre romani provine din germenus
adica cu aceasi origine
frati din aceiasi parinti
deci....o radacina indoeuropeana comuna..implicit si o asemanare lingvistica...fapt pe care il gasim in livius care ne spune ca germanicus trecand rinul...i-a iesit inainte o femeoie cu infatisare salbateca care i-a spus in o latina stricata sa nu mearga mai departe sa nu ajunga sa se ucida fratii intre frati...avand aceeasi parinti
deci costiintza apartenetei comune la acelasi trunchi indoeuropean era treaza
cand se spune ca limba gotilor semana cu cea a alanilor si a ausonilor (traco-daca-geti) asta cred ca nu poate insemna decat ca apartineau aceleaiasi familii trace
daca ne uitam si pe o harta sa vedem ce teritoriu ocupau traco-ilyrii...totul devine simplu si clar
tracii se intindeau in nord pana pe tarmurile balticei si in est pana la nipru si volga
este exclus ca unul din aceste triburi trace ....sa se numeasca goti..asa cum verisorii lor se numeau geti?
si ca acesti goti sa isi fi parasit matca...si sa fi migrat in sud impinsi de valul populatiilor turanice si protoslave care isi fac aparitia in acele zone?
PLAUZIBIL SI ASTA
dacii mari sau dacii liberi ataca imperiul roman aliati cu costobocii ,carpi si gotii
dar....costobocii si carpii sunt triburi daco-getice
asa stiam...adiìca mai exact trace....la fel ca si noii veniti...gotii
mai ales ca veneau dintr-o zona a arealului de existenta a tracilor ......
deci confuzia lui iordanes nu mi se pare o confuzie ci mai mult o inducere in eroare intentionata
si mai e inca o aberatie pe care istoriografia noastra o sustine fara temei
tezaurul de la pietroasa
un popor de nomazi asa cum sunt prezenti oficial gotii au venit in dacia au lasat un tezaur se o arta si o maiestrie superba si au plecat
nemailasand si nemailucrand aur pana au disparut din istorie
dar..pete munti...in ardeal traiau agatyrsii cei mai bogati si cei mai vestitzi artizani ai aurului ....
dar acestia erau daci...si pt domnii istorici...nu da bine ca dacii sa fi avut o cultura si o civlizatie inainte de romani
apoi vine problema spinoasa a limbilor inrudite..get-daca si latina
in manualul de clasa a 3-a elementara....din scolile italiene se poate vedea o schema
limbi indoeuropene din care pleaca sageti spre limbi germanice....limbi slave..etc
si...una din sageti indica limbi latine si se separa in 2 protolatine unde casin latina vulgara...traca..ilira
si apoi romanice
unde gasin latina clasica si limbile romanice moderne..italiana spaniola portugheza franceza romana reto-romana(romansa) precum si cele 2 limbi stinse dalmata si friulana
deci in italia asta se invatza la nivel de scoala elementara
iar in romania istoricii inca neaga evidenta
prin limba latina vulgara in roma se intelegea limba vbita in afata imperiului
limbi care se vbeau in acele regiuni inainte de cucerirea romana
deci....galica armorica
galica languedoca
celtiberica...retica...tracica
ilyrica...erau limbi latine vulgare asa cum latina vulgara era si limba germanilor din vremea primilor cezari
si....sa termin cu germanii...la 200 de ani...dupa goti intra in europa germanii actuali
pe 2 cai
una prin nord si alta prin sud
apar francii...longobarzii....alemanii(svevii)...frizonii....prin sud...si normanzii...saxonii ..anglii si iutii prin nord

apoi...mai observ ceva cand ii vine bine ioana spune ca in limba romana..fondul lexical latin e de 60%...dar cateva pagini ...mai tarziu....aceeeasi ioana....spune ca nu se poate face un procentaj si nici nu foloseste
limba evoluind permanent si nemai reusind safaci o distinctie clara intre originea anumitor cuvinte
pt o studenta la istorie....cu domeniu ales in istoria antica...ioana nu a auzit de inparatii romani de origine daca
nu a auzit de pelasgi
nu a auzit si nu stie multe
e o deceptzie in materie de istorie domnisoara ioana
mai ales ca demontarea ipotezelor altora se face cu replici de caterinca
si nu cu argumente
******cati au fost cei care u ramas dupa retragerea aurelina din dacia?***
ioana da cel mai savbant raspus...si bazat pe scoala de istoriografie germana:nu i-am numarat
daca asa se face istorie la UB
m-am lamurit si ma felicit ca am renuntzat la timp
in favoarea altei institutzii si a altui domeniu
am uitat multe argumente
cand imi voi aminti...revin
apropos de numele de regalian...il gasiti pe arcul de triumf al lui galenius de la salonic ca tot voia ioana inscriptii in latina
pai inscriptiile sunt in latina indiferent ca erau scrise de daci..traci...iliry...sau gali
pt ca era aceeasi limba
cu mici diferente
si nu uita ioana ca troienii care au ajuns in italia cu enea si care au infiintzat alba longa si apoi roma erau dardani
adica traci
sabinii si latinii erau de neam pelasg
iar etruscii veneau din asia mica din zona frygiei sau lidyei...deci tot arii pelasge.
si draga ioana
apropos de acele 2legiuni formate din cetatzeni romani
scuza-ma dar esti limitata crezand ca acei cetatzeni romani care formau legiunile veneau din italia
cetatzenia romana se acorda provincialilor si inainte de edictul lui caracalla
pavel din tarsul ciliciei
era un evreu care era cetatean roman
stii la cine ma refer nu?
si asta in anii 40-50 era noastra
nu la 203 cand era caracalla
cand traian a cucerit dacia..galii si iberii obtinusera cetatenia romana
apoi..
legiunile nub erau compuse numai din tineri de 18 ani care stateau si aparau 25 de ani o provincie
iar orice legiune ...ca structura ..cuprindea si de la 2 la 8 cohorte
care erau formate din auxiliari...
neromani
asa ca.....lasa tu puritatea etnica a legionarilor
erau de toate natiile din toate colturile imperiului
cu conditia sa fie cetateni romani
insusi traian era nascut in spania
fiind nepotul unui libert de origine celtibera si adoptat de imparatul nerva
daca vei face istoriografie cu patima si intolerantaaaa cu care scrii aici...ioana..nici macar profesorasul de care vbea florin nu te vad
studiaza cu sufletul si discerne cu mintea ioana
si asa vei ajunge sa intelegi
cate greseli a facut iorga in calitate de istoric?
multe
dar parvan?
la fel
si apoi...vad ca ioana e isteatza
il critica pe densusianu..pt ca nu l-au acceptat iorga si parvan..fara ca ea una sa il citeasca
in schimb ioana ca si profesorii pe care ii citeaza nu spun nimic de opinia lui a.d xenopol care si el era un mare istoric dar impartial
si cu atat mai putin de cea a lui a.c.cuza....pt ca a fost politician de dreapta..din partidul lui a plecat zellea codreanu si ainfiintzat legiunea arhanghelului mihail....si de atunci ...profesorul cuza e pus la index in toate regimurile
asa ca doamnelor domnisoarelor si domnilor
daca pozitziile voastree nu sunt in conformitate cu istoria lui lucian boia si a altor corifei actuali ai UB..
veti fi mereu contrazisi de ioana

mi-am amintit ceva...
tartaria...nu stiu exact
dar am inteles ca scrierea sumeriana....provine din o alta mai veche numita elamita sau protoelamita.....
sunt voci ca aceasta e veriga de legatura intre tartaria si sumer....prin analogii intre cele 3 incercand sa se descifreze textele de la tartaria...cea cu fecioara jertfita sau arsa
nu mai stiu exact











marian_bd_rotaru

1883 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Barlad

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 11:06

Cartile lui Vasile Lovinescu :
* Al patrulea hagialac (Ed. Cartea Romaneasca, Bucureºti, 1981; ediþia a II-a, Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1996)
* Creanga ºi creanga de Aur (Ed. Cartea Romaneasca, 1989; ediþia a II-a integralã, Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1996)
* Monarhul ascuns (Ed. Institutul European, Iasi, 1992; ediþia a II-a, Ed. Institutul European, Iaºi, 1999
* Incantatia sangelui (Ed. Institutul European, Iasi, 1993; ediþia a II-a, Ed. Institutul European, Iaºi, 1999
* Mitul sfasiat (Ed. Institutul European, Iasi, 1993; ediþia a II-a, Ed. Institutul European, Iaºi, 1999
* Interpretarea esotericã a unor basme ºi balade populare româneºti (Ed. Cartea Romaneasca, Bucureºti, 1994; ediþia a II-a, Ed. Cartea Romaneasca, Bucureºti, 2000)
* Jurnal Alchimic (Ed. Institutul European, Iasi, 1994; ediþia a II-a, Ed. Institutul European, Iasi, 1999)
* Steaua fara nume (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1994)
* Dacia hiperboreanã (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1994; ediþia a II-a, Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1996)
* Scrisori crepusculare (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1995)
* O icoanã creºtina pe Columna Traiana (Ed. Cartea Romaneasca, Bucureºti, 1996)
* Însemnari initiatice (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1997)
* Meditatii, simboluri, rituri (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1997)
Revista " Dacia Magazin " , redactor Napoleon Savescu
Napoleon Savescu , cartea " Calatorie in Dacia , Tara Zeilor "
Paul Lazar Tonciulescu " De la Tartaria in Tara Luanei "
Nicolae Miulescu " Dacksha - Tara Zeilor "


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 15:41

domnule laur...apreciez faptul cã ați citit acest topic înainte de a vã expune ideile. sunt mulți oameni pe aici care nu au citit absolut nimic din ce am scris eu ,dar se trezesc și eu cu dacisme obligându-mã pe mine sã scriu de fiecare datã același lucru....
ok...am vãzut ce ați scris....sunt multe chestii cu care nu sunt de acord și o sã vã spun de ce.
am totuși o remarcã de fãcut...nu mai scrieți așa de mult. ați scris enorm și nu pe un subiect anume ci ați abordat în treacãt cam toate subiectele discutate aici (v-a scãpat totuși aberația dacilor din cruciade )....
revin disearã și o sã vã rãspund punct cu punct....însã...mi-aș dori apoi sã luam pe rând ideile și sã le dezbatem (sã vedem ce am mai putea scrie în plus fațã de ceea ce s-a scris deja pe topicul ãsta)....e foarte greu și pentru mine și pentru dumneavostrã sã vorbim într-un singur mesaj despre toatã istoria anticã și preistoria spațiului cdp....
sfatul meu este sã o luãm treptat....


numai bine!!!


Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 15:46

De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 15:41:45domnule laur...apreciez faptul cã ați citit acest topic înainte de a vã expune ideile. sunt mulți oameni pe aici care nu au citit absolut nimic din ce am scris eu ,dar se trezesc și eu cu dacisme obligându-mã pe mine sã scriu de fiecare datã același lucru....
ok...am vãzut ce ați scris....sunt multe chestii cu care nu sunt de acord și o sã vã spun de ce.
am totuși o remarcã de fãcut...nu mai scrieți așa de mult. ați scris enorm și nu pe un subiect anume ci ați abordat în treacãt cam toate subiectele discutate aici (v-a scãpat totuși aberația dacilor din cruciade )....
revin disearã și o sã vã rãspund punct cu punct....însã...mi-aș dori apoi sã luam pe rând ideile și sã le dezbatem (sã vedem ce am mai putea scrie în plus fațã de ceea ce s-a scris deja pe topicul ãsta)....e foarte greu și pentru mine și pentru dumneavostrã sã vorbim într-un singur mesaj despre toatã istoria anticã și preistoria spațiului cdp....
sfatul meu este sã o luãm treptat....


numai bine!!!



....mdeh !.. daca nu se ocupa de slavism nu-i pe gustul tau, asa-i Ioanna ?....


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 15:47

De la: marian_bd_rotaru, la data 2009-07-30 11:06:12Cartile lui Vasile Lovinescu :
* Al patrulea hagialac (Ed. Cartea Romaneasca, Bucureºti, 1981; ediþia a II-a, Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1996)
* Creanga ºi creanga de Aur (Ed. Cartea Romaneasca, 1989; ediþia a II-a integralã, Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1996)
* Monarhul ascuns (Ed. Institutul European, Iasi, 1992; ediþia a II-a, Ed. Institutul European, Iaºi, 1999
* Incantatia sangelui (Ed. Institutul European, Iasi, 1993; ediþia a II-a, Ed. Institutul European, Iaºi, 1999
* Mitul sfasiat (Ed. Institutul European, Iasi, 1993; ediþia a II-a, Ed. Institutul European, Iaºi, 1999
* Interpretarea esotericã a unor basme ºi balade populare româneºti (Ed. Cartea Romaneasca, Bucureºti, 1994; ediþia a II-a, Ed. Cartea Romaneasca, Bucureºti, 2000)
* Jurnal Alchimic (Ed. Institutul European, Iasi, 1994; ediþia a II-a, Ed. Institutul European, Iasi, 1999)
* Steaua fara nume (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1994)
* Dacia hiperboreanã (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1994; ediþia a II-a, Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1996)
* Scrisori crepusculare (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1995)
* O icoanã creºtina pe Columna Traiana (Ed. Cartea Romaneasca, Bucureºti, 1996)
* Însemnari initiatice (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1997)
* Meditatii, simboluri, rituri (Ed. Rosmarin, Bucureºti, 1997)
Revista " Dacia Magazin " , redactor Napoleon Savescu
Napoleon Savescu , cartea " Calatorie in Dacia , Tara Zeilor "
Paul Lazar Tonciulescu " De la Tartaria in Tara Luanei "
Nicolae Miulescu " Dacksha - Tara Zeilor "


domnule marian rotaru...v-am citit pe aproape toate topicurile pe unde ați intrat ....vã apreciez foarte tare ideile...
totuși...nu-mi vine sã cred (sau mi se pare de crezut) cã un om ca dumneavoastrã , care a citit enorm la viața lui și are o culturã generalã extraodinarã se poate lãsa manipulat așa ușor de cei ca sãvescu care încearcã sã ne convingã cã dacia ar fii fost locul de unde s-au desprins toate civilizațiile lumii și cã împotriva dacilor și istoriei naționale a românilor s-au unit toate forțele oculte posibile...și cã.....
încercați vã rog sã citiți și cãrți scrise de profesorii de la universitatea bucurești....puneți-vã serios problema cã e posibil ca nu toți sã fie tâmpiți , iar sãvescu deștept....

numai bine!!!


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 15:50

De la: mytcor, la data 2009-07-30 15:46:25
De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 15:41:45domnule laur...apreciez faptul cã ați citit acest topic înainte de a vã expune ideile. sunt mulți oameni pe aici care nu au citit absolut nimic din ce am scris eu ,dar se trezesc și eu cu dacisme obligându-mã pe mine sã scriu de fiecare datã același lucru....
ok...am vãzut ce ați scris....sunt multe chestii cu care nu sunt de acord și o sã vã spun de ce.
am totuși o remarcã de fãcut...nu mai scrieți așa de mult. ați scris enorm și nu pe un subiect anume ci ați abordat în treacãt cam toate subiectele discutate aici (v-a scãpat totuși aberația dacilor din cruciade )....
revin disearã și o sã vã rãspund punct cu punct....însã...mi-aș dori apoi sã luam pe rând ideile și sã le dezbatem (sã vedem ce am mai putea scrie în plus fațã de ceea ce s-a scris deja pe topicul ãsta)....e foarte greu și pentru mine și pentru dumneavostrã sã vorbim într-un singur mesaj despre toatã istoria anticã și preistoria spațiului cdp....
sfatul meu este sã o luãm treptat....


numai bine!!!



....mdeh !.. daca nu se ocupa de slavism nu-i pe gustul tau, asa-i Ioanna ?....


mytcor...am remarcat faptul cã a uitat de cavalerii daci din cruciade....
ia uimește-mã tu ...ce fapte de vitejie au fãcut pe acolo?


Fosta membra 9am.ro

666 mesaje
Membru din: 24/06/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 15:57

De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 15:50:12
mytcor...am remarcat faptul cã a uitat de cavalerii daci din cruciade....
ia uimește-mã tu ...ce fapte de vitejie au fãcut pe acolo?
de exemplu, s-au luptat cu trei kile de vin si una de pelin.


Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu
Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 17:19

De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 15:50:12
De la: mytcor, la data 2009-07-30 15:46:25
De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 15:41:45domnule laur...apreciez faptul cã ați citit acest topic înainte de a vã expune ideile. sunt mulți oameni pe aici care nu au citit absolut nimic din ce am scris eu ,dar se trezesc și eu cu dacisme obligându-mã pe mine sã scriu de fiecare datã același lucru....
ok...am vãzut ce ați scris....sunt multe chestii cu care nu sunt de acord și o sã vã spun de ce.
am totuși o remarcã de fãcut...nu mai scrieți așa de mult. ați scris enorm și nu pe un subiect anume ci ați abordat în treacãt cam toate subiectele discutate aici (v-a scãpat totuși aberația dacilor din cruciade )....
revin disearã și o sã vã rãspund punct cu punct....însã...mi-aș dori apoi sã luam pe rând ideile și sã le dezbatem (sã vedem ce am mai putea scrie în plus fațã de ceea ce s-a scris deja pe topicul ãsta)....e foarte greu și pentru mine și pentru dumneavostrã sã vorbim într-un singur mesaj despre toatã istoria anticã și preistoria spațiului cdp....
sfatul meu este sã o luãm treptat....


numai bine!!!



....mdeh !.. daca nu se ocupa de slavism nu-i pe gustul tau, asa-i Ioanna ?....


mytcor...am remarcat faptul cã a uitat de cavalerii daci din cruciade....
ia uimește-mã tu ...ce fapte de vitejie au fãcut pe acolo?




...Ioanna, nu stiu cum naiba ajungi totdeauna-n situatia nefericita in care dovedesti ca n-ai taria de cracter si intelepciunea necesara de a suporta linistita consecintele afirmatiilor tale rezultate-n urma comportamentului TAU bazat pe principiile-ti "ortodoxe" .


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 20:25

De la: mytcor, la data 2009-07-30 17:19:23
De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 15:50:12
De la: mytcor, la data 2009-07-30 15:46:25
De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 15:41:45domnule laur...apreciez faptul cã ați citit acest topic înainte de a vã expune ideile. sunt mulți oameni pe aici care nu au citit absolut nimic din ce am scris eu ,dar se trezesc și eu cu dacisme obligându-mã pe mine sã scriu de fiecare datã același lucru....

ok...am vãzut ce ați scris....sunt multe chestii cu care nu sunt de acord și o sã vã spun de ce.

am totuși o remarcã de fãcut...nu mai scrieți așa de mult. ați scris enorm și nu pe un subiect anume ci ați abordat în treacãt cam toate subiectele discutate aici (v-a scãpat totuși aberația dacilor din cruciade )....

revin disearã și o sã vã rãspund punct cu punct....însã...mi-aș dori apoi sã luam pe rând ideile și sã le dezbatem (sã vedem ce am mai putea scrie în plus fațã de ceea ce s-a scris deja pe topicul ãsta)....e foarte greu și pentru mine și pentru dumneavostrã sã vorbim într-un singur mesaj despre toatã istoria anticã și preistoria spațiului cdp....

sfatul meu este sã o luãm treptat....





numai bine!!!






....mdeh !.. daca nu se ocupa de slavism nu-i pe gustul tau, asa-i Ioanna ?....




mytcor...am remarcat faptul cã a uitat de cavalerii daci din cruciade....

ia uimește-mã tu ...ce fapte de vitejie au fãcut pe acolo?








...Ioanna, nu stiu cum naiba ajungi totdeauna-n situatia nefericita in care dovedesti ca n-ai taria de cracter si intelepciunea necesara de a suporta linistita consecintele afirmatiilor tale rezultate-n urma comportamentului TAU bazat pe principiile-ti "ortodoxe" .






oare???

tu crezi cã mi-e fricã de ce a scris aici domnul laur...?

privește-mã cum îi rãspund....și minuneazã-te....


Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 20:58

De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 20:25:46
De la: mytcor, la data 2009-07-30 17:19:23
De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 15:50:12
De la: mytcor, la data 2009-07-30 15:46:25
De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 15:41:45domnule laur...apreciez faptul cã ați citit acest topic înainte de a vã expune ideile. sunt mulți oameni pe aici care nu au citit absolut nimic din ce am scris eu ,dar se trezesc și eu cu dacisme obligându-mã pe mine sã scriu de fiecare datã același lucru....
ok...am vãzut ce ați scris....sunt multe chestii cu care nu sunt de acord și o sã vã spun de ce.
am totuși o remarcã de fãcut...nu mai scrieți așa de mult. ați scris enorm și nu pe un subiect anume ci ați abordat în treacãt cam toate subiectele discutate aici (v-a scãpat totuși aberația dacilor din cruciade )....
revin disearã și o sã vã rãspund punct cu punct....însã...mi-aș dori apoi sã luam pe rând ideile și sã le dezbatem (sã vedem ce am mai putea scrie în plus fațã de ceea ce s-a scris deja pe topicul ãsta)....e foarte greu și pentru mine și pentru dumneavostrã sã vorbim într-un singur mesaj despre toatã istoria anticã și preistoria spațiului cdp....
sfatul meu este sã o luãm treptat....


numai bine!!!



....mdeh !.. daca nu se ocupa de slavism nu-i pe gustul tau, asa-i Ioanna ?....


mytcor...am remarcat faptul cã a uitat de cavalerii daci din cruciade....
ia uimește-mã tu ...ce fapte de vitejie au fãcut pe acolo?




...Ioanna, nu stiu cum naiba ajungi totdeauna-n situatia nefericita in care dovedesti ca n-ai taria de cracter si intelepciunea necesara de a suporta linistita consecintele afirmatiilor tale rezultate-n urma comportamentului TAU bazat pe principiile-ti "ortodoxe" .



oare???
tu crezi cã mi-e fricã de ce a scris aici domnul laur...?
privește-mã cum îi rãspund....și minuneazã-te....




WoW uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu Ioanna !...Sa raspunzi ?!...cu aceeas ostilitate de care au dat dovada istoricii acelor vremuri fata de daco-moesieni, sau insusindu-ti embargoul Aurelian impus tacit istoricilor, pe care ei, ... cu onor l-au respectat intocmai !?!?...nu d-altceva, darrrrr....... ...


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 21:23

domnule laur...revin asupra mesajului dumneavoastrã așa cum am promis...

**vazand ca istoria in optica universitatii bucuresti se face cu documente si cu critica
fara suflet si fara sentiment**

istoria la universitatea bucurești se face cu pasiune....oamenii ãia iubesc așa de mult domeniul ãsta încât i-au dedicat întreaga viața.credeți-mã...este vorba de oameni foarte deștepți care și-ar fii putut gãsi joburi de o mie de ori mai profitabile , dar au preferat sã renunțe la bani în favoarea istoriei (marea dragoste a vieții lor).în numele acestei iubiri au ajuns oameni ca domnul profesor m. babeș la bãtrânețe foarte sãraci dupã ce toți banii câștigați cu greu și i-au cheltuit pentru a întreține șantiere întregi.
spuneți cã v-ați fii dorit sã faceți istorie ...sã fiți și dumneavoastrã student la universitea bucurești la secția asta și sã întâlniți astfel de oameni minunați....dar nu ați ajuns...vreți sã vã spun eu motivul ?(îl intuiesc fãrã sã mi-l spunã cineva).banii!!!!! v-ați gândit cã din istorie nu veți scoate niciodatã bani...și ați avut dreptate...așa e...istoria e poate cea mai puțin profitabilã facultate la ora actualã...bani nu ies absolut deloc în urma absolvirii ei...joburi bãnoase???..vise!!!..istoria se face doar din dragoste...petnru a face istorie trebuie sã renunțați la bani și la toate obiectele (nefolositoare) ce pot fii cumpãrate cu aceștia. ei...eu am putut face asta...eu m-am certat (și mã mai cert încã ) foarte rãu cu ai mei pentru cã nu voiau sã mã lase la universitatea bucurești , la istorie.....din partea multor oameni am auzit fel de fel comentarii zeflemitoare gen *ce face ea cu istoria?*...s-au...*fetița asta deșteaptã care putea ajunge funcționarã pe la o bancã și plinã de bani s-a ratat complet* ....*și-a distrus viitorul *....*s-a ales praful de ea*...și toate astea în condițiile în care eu intrasem la facultate cu examen de admitere la care luasem 9,75.
știti ce?...nu mi-a pãsat!!!...i-am lãsat sã zicã ce or vrea și mi-am urmat visul...și asta pentru cã am iubit cu adevãrat istoria și pentru cã nu mã vãd fãcând altceva toatã viața....
vedeți domnule laur...asta e diferența dintre mine și dumneavoastrã....eu am iubit istoria ....și am intrat la universitatea bucurești...o învãț acum de la cei mai bun profesori din țarã...spre deosebire de dumneavoastrã , care...învãțați din cãrțile lui sãvescu...
judecați acum singur cine dintre noi doi iubește istoria cu adevãrat și cine este cel ce iubește doar senzaționalul , conspirațiile de doi lei sau dacismele ieftine....eu nu mai comentez nimic aici.


**in dorinta sa exacerbata de a avea dreptate cu orice pret...ioana neaga exstenta pelasgilor din 2 motive
1. pt ca nu a auzit ea de ei.....
2 pt ca sunt subiectul cartii si studiului lui n densusianu caruia ioana...ii neaga valoarea istorica pt ca nu se aliniaza in spiritul metodei istoriografice acceptate de UB si Academie.....recte scoala istoriografica germana**

am sã vã rog sã cititți și articolul domnului m.babeș postat mai sus de mine....vã rog mult ceva...rãpundeți-vã sincer dumneavoastrã (nu mie sau domnului babeș)...pe ce criterii linvistice ajunge densușianu sã constate cã au existat pelasgii?...de ce acele cuvinte înseamnã ce vrea el?
(vã rog stãruitor...citiți articolul de mai sus ....meritã)


**aceea si scoala care in sec 19 ne-a procopsit cu grecizarea culturii si civilizatiei din vremea lui alexandru cel mare si a urmasilor sai
termenul de elenism sau cultura greco-elenistica a fost introdus de catre istoriografia germana din sec 19 facand abstractie ca este un pleonasm
grec sau elen inseamna acelasi lucru
iar alexandru ...era macedonean....barbar in conceptia greaca
la fel mentorul sau....aristotel din stagyra...**

elenismul reprezintã perioada din istoria grecilor de dupã alexandru cel mare și pânã la constantin cel mare....e vorbe doar de o perioada...nu de întreaga civilizație greacã....

**macedonenii...erau un trib trac**

ce trib?


**negand valabilitatea operi lui densusianu..ioana implicit neaga si afirmatiile unor istorici antici pe care densusianu ii citeaza ca surse
homer
dion casius
apollonius
dion chrisostomus..
iordanes..**

nu...nu neg importanța operei lor...operele lor sunt într-adevãr importate ...dar nu pot spune același lucru și despre interpretarea datã de densușianu....


****ceea ce au descoperit turcii sunt vestigiile unei civilizatii neolitice...bizantul a fost creat la 330***
minic mai eronat
la 330 a fost creat constantinopolul
bizantul exista deja in acel loc
pe vatra sa constantin creiand noua capitala
despre bizant scrie xenofon in "anabasys"
acolo reusesc intr-un final sa se intoarca resturile armatei de 10000 de mercenari greci care au luptat sub cirus cel tanar impotriva lui artaxerse al 2-lea.si asta cu un secol inaintea lui alexandru.**

am spus doar cã tot ce a fost înainte de 330 nu intereseazã catedra de bizantinologie.punct.
(poate sã fii fost și un oraș construit în totalitate din aur...nu e problema bizantilogilor, ci a istoricilor care se ocupã de perioada de dinanite de constatin cel mare...istoria bizanțului așa cum o știm cu toții începe odatã cu el)


**ioana...daca tu nu stii cine este mircea dogaru ....nu inseamna ca este o nulitate**


nu...chiar nu e...între timp am mai aflat și eu câte ceva despre dânsul și vã dau dreptate...e profesionist ...
se pare însã cã dintre noi doi , dumneavoastrã sunteți cel care nu l-a auzit vreodatã vorbind....dacã l-ați fii auzit poate v-ar fii pierit și dacismele din cap (el nu e absolut deloc dacist, ci istoric)...


**bucurestiul a imbratisat latinitatea cu orice pret...numai al evidentelor nu**

vai de dumneavoastrã.....afirmația asta demonstreazã cã habar nu aveți ce se predã acolo , dar....vã permiteți sã faceți afirmații aiurea ...aici nu mai am ce sã discut cu dumneavoatrã pânã nu puneți mâna sã-i citiți pe profesorii de acolo (apropo...eu am explicat la începutul acestui topic ce se susține acolo)...
iar rivalitatea dintre bucurești și cluj a apãrut doar uneori ...atunci când cei de la cluj au început sã scrie prostii (ei fiind unguri , în mare parte au tendința de asi bate joc de istoria românilor...au alte concepții cu care istoricii români nu pot fii de acord)....



**sunr ramuri ale aceluiasi trunchi al tracilor...cei mai numerosi dupa inzi....cum spunea herodot
asa ca daca un istoric ca m dogaru spune ca nu erau decat 3-4 triburi...s-ar putea sa nu greseasca ...restul numindu-se altfel
am scris mai sus...si fiind doar politioc uniti in un regat...sub burebista sau decebal
regat care era mult mai exact trac decat dac.
este o evidenta
dar daca nu exista inscriptzii in latina despre asta...pt ioana e fals**

sunt foarte curiosã la ce vã referiți...adicã eu contest existența regatului lui burebista ...sau al lui decebal?
(dacã nu ați spus asta...scuze.....asta am înțeles eu...am nevoie de explicații)...

referitor la goți...nu mai am timp sã verific ce ați scris...oricum...de ce au plecat aia din scandinavia?...de-aia....cã așa au vrut ei!!!
zeci de popoare migratoare au nãvãlit în europa în cãutare de pãșuni pentru turmele lor...nu numai goții...de ce?....ca sã trãiascã...ei erau crescãtori de animale....aveau nevoie de pãmânturile roditoare și bogãțiile europei ...continent gatã sã-i hrãneascã și pe ei ....deci...sã le ofere viața....
(e adevãrat...scandinavia e în eruropa....dar...într-o zonã mult mai puțin propice vieții decât zona buzãului unde s-au așezat)...


**deci confuzia lui iordanes nu mi se pare o confuzie ci mai mult o inducere in eroare intentionata
si mai e inca o aberatie pe care istoriografia noastra o sustine fara temei**


**un popor de nomazi asa cum sunt prezenti oficial gotii au venit in dacia au lasat un tezaur se o arta si o maiestrie superba si au plecat**

nu l-au lãsat pur și simplu...ca un dar...ei au fugit din fața hunilor și au ascuns aurul în pãmânt cu gândul sã-l ia când se vor întoarce (mai explicam pe un alt topic ce înseamnã un *depozit * din punct de vedere arheologic)....dar...nu s-au mai întors niciodatã (așa cum bine știm noi , cei de la universitatea bucurești)...


**limba latina vulgara in roma se intelegea limba vbita in afata imperiului**

nici vorbã!!!!...prostia asta de unde ați scos-o???
latina vulgarã este latina vorbitã în interiorul imperiului de întregul popor cucerit....e o latinã pentru popor deosebitã de latina cultã vorbitã de elite și de cei romani....


VA URMA.....


Fosta membra 9am.ro

666 mesaje
Membru din: 24/06/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 21:37

cum zpuneam: trei kile de vin si una de pelin !


Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu
Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 21:38

De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 21:23:27



referitor la goți...nu mai am timp sã verific ce ați scris...oricum...de ce au plecat aia din scandinavia?...de-aia....cã așa au vrut ei!!!



VA URMA.....












Daca-i tot bazat pe D-AIA, atunci :sa nu URMEZE !...


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 21:43

De la: mytcor, la data 2009-07-30 21:38:47
De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 21:23:27

referitor la goți...nu mai am timp sã verific ce ați scris...oricum...de ce au plecat aia din scandinavia?...de-aia....cã așa au vrut ei!!!

VA URMA.....






Daca-i tot bazat pe D-AIA, atunci :sa nu URMEZE !...


dacã nu-ți place ce scriu ia tu și fã istorie...poftim...


ps: apropo...cum a murit servetus ãla?


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 21:59

De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 21:43:11
De la: mytcor, la data 2009-07-30 21:38:47
De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 21:23:27

referitor la goți...nu mai am timp sã verific ce ați scris...oricum...de ce au plecat aia din scandinavia?...de-aia....cã așa au vrut ei!!!

VA URMA.....






Daca-i tot bazat pe D-AIA, atunci :sa nu URMEZE !...


dacã nu-ți place ce scriu ia tu și fã istorie...poftim...


ps: apropo...cum a murit servetus ãla?



mytcor...scuze....
ultimul lucru pe care mi-l doresc este sã mã cert cu tine la fel cum ne-am mai certat....
lasã-i și pe densușianu ...și pe sãvescu ...și pelagii...și toate aberațiile alora...uitã-le...gândește-te la ele doar ca la literaturã....
nu te supãra...am fost rea cu tine , dar nu vreau sã mai începem iar disputele privind dacismul....
scuze...


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 22:03

De la: AMIRALUL, la data 2009-07-30 21:37:00cum zpuneam: trei kile de vin si una de pelin !
lasa dracu' pelinu,dau bere de baut,e 2-0 pt.steaua[hau,hau,miau]


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 22:06

De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 21:43:11
De la: mytcor, la data 2009-07-30 21:38:47
De la: ioana_dark, la data 2009-07-30 21:23:27



referitor la goți...nu mai am timp sã verific ce ați scris...oricum...de ce au plecat aia din scandinavia?...de-aia....cã așa au vrut ei!!!



VA URMA.....












Daca-i tot bazat pe D-AIA, atunci :sa nu URMEZE !...




dacã nu-ți place ce scriu ia tu și fã istorie...poftim...





ps: apropo...cum a murit servetus ãla?








.... !...ce Kaga mi-ai fii daca n-ar rade curcile despre ce-ai scris mai sus !...))))...





hai sa-ti dau unmic exemplu :



Ce stii despre , despre, despre,....mmmmmmm tiberius claudius caesar augustus germanicus ?...'aiiiiii !?


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 22:06

dorinele e 3-0 ,dau trei beri,miau,hau,miau


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Pagini: << 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului Haideþi sã ne descoperim istoria pierdutã
Mergi la: