Existã viaþã dupã moarte?

pink_ , rocsana, gabita, am observat ca am aceeasi parere ca a voastra. Intrebare...cati suntem pe tot globul care suntem convinsi de asta conform Bibliei? Daca dati numarul exact inseamna ca sunteti de-ale mele....

P.S. Sunt din Drumul Taberei...Bucuresti

Valentin Dobre

De la: nastasemihail, la data 2009-09-25 15:01:43Sa inteleg din ultimele postari ca putem muri linistiti ca nu mai e nimic. Uraaa. Deci biblia promoveaza ca exista numai aceasta viata si moartea. Altceva nimic. Interesant. Sau mai bine zis morbid.

Salut... aici e alt subiect de discutat si ar fi bine sa se deschida un forum despre ce speranta exista pentru cei care au murit

Valentin Dobre

De la: valentind_1983, la data 2009-09-27 17:08:36

De la: nastasemihail, la data 2009-09-25 15:01:43Sa inteleg din ultimele postari ca putem muri linistiti ca nu mai e nimic. Uraaa. Deci biblia promoveaza ca exista numai aceasta viata si moartea. Altceva nimic. Interesant. Sau mai bine zis morbid.

Salut... aici e alt subiect de discutat si ar fi bine sa se deschida un forum despre ce speranta exista pentru cei care au murit

Eu am facut o gluma. Adevarul e ca nu se stie mai nimic despre acest subiect. Citeste ce am scris in urma.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

NU EXISTA NIMIC DUPA MOARTE ,DOAR GARGAUNI IN CAPUL CELOR VII.FITI REALISTI CE DRACU.

De la: 9am18845, la data 2009-09-29 15:39:34NU EXISTA NIMIC DUPA MOARTE ,DOAR GARGAUNI IN CAPUL CELOR VII.FITI REALISTI CE DRACU.

Ba da, exista multe pomeni si parastase

De la: CAMELYA_, la data 2009-09-29 18:01:49

De la: 9am18845, la data 2009-09-29 15:39:34NU EXISTA NIMIC DUPA MOARTE ,DOAR GARGAUNI IN CAPUL CELOR VII.FITI REALISTI CE DRACU.

Ba da, exista multe pomeni si parastase

De la: 9am18845, la data 2009-09-29 15:39:34NU EXISTA NIMIC DUPA MOARTE ,DOAR GARGAUNI IN CAPUL CELOR VII.FITI REALISTI CE DRACU.

Eu sunt cat se poate de realista....Ma intreb doar ce aveti voi in cap....

Dupa moarte exista la fel de multa viata cat a existat si inainte de a ne naste !

De la: karpov, la data 2009-09-30 00:52:31

Dupa moarte exista la fel de multa viata cat a existat si inainte de a ne naste !

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Ateii sau altii nu cred in existenta vietii dupa moarte. Ce pierd daca se inseala? Crestinii adevarati cred. Daca se inseala ce pierd? Sa spunem o viata de restrictii de 70-80 de ani . Dar daca crestinii adevarati au dreptate,vor trai ETERN intr-n paradis. In timp ce ateii......SA CANTARIM .......

De la: ion00, la data 2009-10-01 22:08:36Ateii sau altii nu cred in existenta vietii dupa moarte. Ce pierd daca se inseala? Crestinii adevarati cred. Daca se inseala ce pierd? Sa spunem o viata de restrictii de 70-80 de ani . Dar daca crestinii adevarati au dreptate,vor trai ETERN intr-n paradis. In timp ce ateii......SA CANTARIM .......

Ar fi interesant ca atunci pe 9am am putea deschide topic "exista moarte dupa viata?"

Valentin Dobre

� Prin Valea Plangerii spre Tara fara Lacrimi � D.L.
" Este absolut evident ptr.orice om care se opreste putin si mediteaza ca viata pe care o traim este cu siguranta Valea Umbrelor si in permanenta, Valea PLangerii. Lumea nostra este o lume a esecurilor,a neimplinirilor,a slabiciunilor,a lipsurilor,a durerilor,a pacatului si in final, a mortii. Acest fapt genereaza permanent neincredere,suspiciuni,frica,uneori tulburari pshice si nu de putine ori sinucideri. Este o lume in care nici cei fericiti pentru moment nu se pot bucura pe deplin de fericirea lor trecatoare, vazand in jurul lor noianul de durere.Pare absolut normal sa te lasi cuprins de disperare vazand aceste lucruri. Si TOTUSI, exista o categorie de oameni care nu mai stiu ce inseamna disperarea. Cine sunt ei? Sunt cei care la un moment dat au recunoscut ca nu-si mai pot purta propria spaima si disperare;cei care, ingroziti de propriile slabiciuni, infrangeri, nemultumiri si pacate, L-au luat in serios pe Dumnezeu acceptand solutia data de EL la problema lor, si astfel au scapat de povoara...ei si-au spalat hainele si le-au albit in sangele Mielului(Apocalipsa 7:14).Ei calatoresc in continuare prin Valea Plangerii, dar ptr.ei faptul acesta nu mai constituie un motiv de frica si disperare,ei stiu ca acesta este drumul pe care trebuie sa mearga,si mai stiu ca pe acest drum a mers si Domnul lor;acesta este drumul pe care l-a parcurs at.cand le-a adus eliberarea.Sigur ca drumul e greu si plin de pericole si capcane, dar se simt in siguranta si sunt linistiti ca Ei sunt cu Domnul lor, El a ales sa-i duca pe drumul acesta,iar toiagul si nuiaua Lui(Ps.23) nu sunt decat semne ale dragostei Sale.Unele portiuni ale drumului sunt prea grele ptr.puterile sleite ale unora dintre calatori, dar acolo sunt luati pe brate si mangaiati,puterile li se refac si ei isi pot continua drumul linistiti, ei stiu ca durerile si necazurile au un scop-sa le formeze caracterul(care dintre parinti daca copilul lor greseste, nu-l mustra si nu-l indreapta cu dragoste binenteles,oricine isi doreste copii educati si cu caracter; nu razvratiti si nici rasfatati) si mai stiu ca Dumnezeu lor e Suveran,nimic nu-i poate scapa de sub control.Toate suferintele sunt bine cantarite,ca sa-si atinga scopul pentru care au fost ingaduite.Calatoria are un sens,are o tinta! La capatul calatoriei e o tara a gloriei, in care nu mai exista dureri si suferinta. Ce promisiune mareta:...Mielul din mijlocul tronului va fi Pastorul lor si ii va conduce la izvoarele vietii, iar Dumnezeu va sterge orice lacrima din ochii lor(Apocalipsa7:17).Merita sa rabzi orice suferinte intr-o viata atat de scurta, pentru o eternitate fara suferinta si fara moarte. Mi-e dor de clipa glorioasa in care Domnul meu drag imi va sterge urmele tuturor lacrimilor care mi-au brazdat obrazul! "
Cu atata usurinta crezi orice, si atat de greu iti e sa crezi Cuvantul Domnului ?

Exist� via�� dup� moarte?

�Exist� speran�� chiar �i pentru un copac. Dac� este t�iat, �nmugure�te din nou .�.�. Dac� un om viguros moare, poate el s� tr�iasc� din nou?� � MOISE, UN PROFET DIN VECHIME.

�NTR-O camer� mortuar� din New York, prietenii �i familia se plimb� t�cu�i �n jurul sicriului deschis. Privesc �ndelung la corpul ne�nsufle�it al unui b�iat de 17 ani. Prietenii s�i de la �coal� aproape c� nu-l mai recunosc. P�rul i s-a r�rit din cauza chimioterapiei; cancerul l-a transformat �n piele �i oase. Acesta s� fie oare prietenul lor? Cu numai c�teva luni �nainte avea at�t de multe idei �i �ntreb�ri, at�t de mult� energie � via��! Sf�iat� de durere, mama b�iatului �ncearc� s� g�seasc� pu�in� speran�� �i m�ng�iere �n ideea c�, �ntr-un fel oarecare, fiul ei continu� s� tr�iasc�. Ea repet� �ntruna printre lacrimi ceea ce a �nv��at: �Acum Tommy e mai fericit. Dumnezeu l-a vrut pe Tommy cu el �n cer�.

2 �n Jamnagar (India), la o distan�� de aproximativ 11000 de kilometri de New York, cei trei fii ai unui om de afaceri �n v�rst� de 58 de ani ajut� la a�ezarea corpului ne�nsufle�it al tat�lui lor pe un rug funerar. �n b�taia razelor str�lucitoare ale soarelui din zorii zilei, fiul cel mai mare �ncepe incinerarea, aprinz�nd butucii de lemn cu o f�clie �i stropind trupul ne�nsufle�it al tat�lui s�u cu un amestec de un miros dulce, preparat din mirodenii �i t�m�ie. Trosnetul focului este acoperit de rug�ciunile brahmanice de tip mantra, rostite �n sanscrit� de repetate ori de un brahman, rug�ciuni �n care se spune: �Fie ca sufletul care nu moare niciodat� s� continue �n str�dania lui de a deveni una cu realitatea ultim�.

3 �n timp ce asist� la incinerare, cei trei fra�i se �ntreab� �n sinea lor: �Exist� via�� dup� moarte?� Fiind educa�i �n diferite p�r�i ale lumii, ei �i dau r�spunsuri diferite. Cel mai mic g�se�te m�ng�iere �n faptul c� iubitul s�u tat� se va re�ncarna, tr�ind o via�� mai bun�. Fratele mijlociu crede c� mor�ii dorm �ntr-un anumit sens, nemaifiind con�tien�i de nimic. Cel mai mare �ncearc� pur �i simplu s� accepte realitatea, g�ndindu-se c� nimeni nu �tie �n�mod sigur ce se �nt�mpl� cu noi c�nd murim.

O singur� �ntrebare, mai multe r�spunsuri

4 Exist� via�� dup� moarte? De mii de ani, aceast� �ntrebare �i pune pe oameni �n �ncurc�tur�. �Chiar �i teologii sunt pu�i �n dificultate �n fa�a acestei �ntreb�ri�, a spus Hans K�ng, un erudit catolic. De-a lungul anilor, oameni din toate societ��ile au meditat la aceast� �ntrebare, �i s-au dat o mul�ime de r�spunsuri.

5 Numero�i cre�tini nominali cred �n rai �i �n iad. Hindu�ii cred �n re�ncarnare. Vorbind despre credin�a musulman�, Amir Muawiyah, asistent la un centru religios islamic, a spus: �Noi credem c� dup� moarte va fi o zi de judecat�, c�nd te prezin�i �naintea lui Dumnezeu, Allah, ca �ntr-o curte de judecat�. Potrivit credin�ei islamice, Allah va analiza apoi modul de via�� al fiec�rei persoane �n parte �i o va trimite fie �n paradis, fie �n focul iadului.

6 �n Sri Lanka, at�t budi�tii, c�t �i catolicii obi�nuiesc s� lase u�ile �i ferestrele larg deschise �n locuin�a �n care se afl� o persoan� decedat�. Se aprinde o lamp� cu ulei, iar sicriul este a�ezat �n a�a fel �nc�t picioarele mortului s� fie �ndreptate spre u�a din fa��. Ei cred c� prin aceast� practic� ajut� spiritul, sau sufletul, decedatului s� ias� din cas�.

7 Aborigenii din Australia, spune Ronald M. Berndt, de la Universitatea din Australia Occidental�, cred c� �fiin�ele umane au un spirit care nu poate fi distrus�. Anumite triburi din Africa cred c�, dup� moarte, oamenii de r�nd devin fantome, �n timp ce persoanele proeminente devin spirite ancestrale, care sunt onorate �i implorate �n calitate de conduc�tori invizibili ai comunit��ii.

8 �n unele ��ri, credin�ele referitoare la presupusele suflete ale mor�ilor sunt o combinare a tradi�iilor locale cu cre�tinismul nominal. De exemplu, mul�i catolici �i protestan�i din vestul�Africii obi�nuiesc s� acopere oglinzile c�nd moare cineva, pentru ca nimeni s� nu se uite �n oglind� �i s� vad� spiritul defunctului. Dup� 40 de zile de la moartea unei persoane dragi, familia �i prietenii s�rb�toresc urcarea sufletului la cer.

Un subiect larg r�sp�ndit

9 R�spunsurile la �ntrebarea referitoare la ce se �nt�mpl� cu noi c�nd murim sunt tot at�t de variate ca �i obiceiurile �i credin�ele oamenilor care dau aceste r�spunsuri. Totu�i, majoritatea religiilor au �n comun o idee pe care o consider� fundamental�: Ceva dintr-o persoan� � un suflet, un spirit, o fantasm� � este nemuritor �i continu� s� tr�iasc� dup� moarte.

10 Credin�a �n nemurirea sufletului este �mp�rt�it� aproape �n unanimitate de miile de religii �i secte ale cre�tin�t��ii. Ea este, de asemenea, o doctrin� oficial� a iudaismului. �n hinduism, aceast� credin�� st� la baza �nv���turii re�ncarn�rii. Musulmanii cred c� sufletul vine �n existen�� odat� cu corpul, dar c� acesta continu� s� tr�iasc� dup� ce corpul moare. Alte credin�e, cum ar fi animismul african, �intoismul �i chiar budismul, predau varia�iuni pe aceea�i tem�.

11 Unii adopt� un punct de vedere opus, �i anume c� via�a con�tient� se sf�r�e�te �n momentul mor�ii. Pentru ace�tia, ideea c� via�a intelectual� �i emo�ional� continu� �ntr-un suflet impersonal �i imaterial, separat de corp, pare ira�ional�. Scriitorul �i eruditul spaniol din secolul nostru Miguel de Unamuno a scris: �A crede �n nemurirea sufletului �nseamn� a dori cu at�ta ardoare ca sufletul s� fie nemuritor, �nc�t aceast� voin�� s� calce �n picioare ra�iunea �i s� treac� peste ea�. Printre cei care au refuzat s� cread� �n nemurire se num�r� renumi�ii filozofi din antichitate Aristotel �i Epicur, medicul Hipocrate, filozoful sco�ian David Hume, eruditul arab Averoes �i primul-ministru al Indiei de dup� c�tigarea independen�ei, Jawaharlal Nehru.

12 �ntrebarea care se pune este: Avem �ntr-adev�r un suflet nemuritor? Dac� sufletul nu este �n realitate nemuritor, cum se face c�aceast� �nv���tur� fals� este o parte integrant� a majorit��ii religiilor din prezent? Unde �i are �nceputul aceast� idee? �i dac�, �n realitate, sufletul��nceteaz� s� existe la moarte, ce speran�� ar putea exista pentru cei mor�i?

13 Putem g�si r�spunsuri exacte �i satisf�c�toare la aceste �ntreb�ri? Da! La aceste �ntreb�ri, precum �i la altele se va r�spunde �n paginile urm�toare. Mai �nt�i, s� vedem cum a luat na�tere doctrina nemuririi sufletului.

[�ntreb�ri de studiu]

1�3. �n ce moduri g�sesc multe persoane m�ng�iere c�nd pierd �n moarte pe cineva drag?

4. Ce �ntrebare �i fr�m�nt� pe oameni de mii de ani?

5�8. Ce �nva�� diferite religii despre via�a de dup� moarte?

9, 10. Care este o credin�� fundamental� a majorit��ii religiilor?

11. Cum privesc unii erudi�i concep�ia nemuririi sufletului?

12, 13. Ce �ntreb�ri importante se pun cu privire la �nv���tura nemuririi sufletului?

TON

Apari�ia doctrinei nemuririi sufletului

�Nici un subiect referitor la via�a psihic� a omului nu a captivat at�t de mult mintea acestuia ca subiectul referitor la starea lui dup� ce moare.� � �ENCYCLOPÆDIA OF RELIGION AND ETHICS�.

UN ERUDIT �n v�rst� de 70 de ani, �i, �n acela�i timp, profesor, este acuzat de impietate �i corupere a min�ilor tinerilor prin intermediul �nv���turilor sale. �n pofida str�lucitului s�u discurs de ap�rare pe care l-a �inut la proces, jura�ii plini de prejudec��i �l g�sesc vinovat �i �l condamn� la moarte. Doar cu c�teva ore �naintea execu�iei, b�tr�nul profesor le prezint� elevilor aduna�i �n jurul s�u o serie de argumente care sus�in c� sufletul este nemuritor �i c� moartea nu este ceva �nsp�im�nt�tor.

2 B�rbatul condamnat nu este altul dec�t Socrate, renumit filozof grec din secolul al V-lea �.e.n. Discipolul s�u Platon a consemnat aceast� �nt�mplare �n eseurile sale Apologia lui Socrate �i Fedon. Socrate �i Platon au fost printre primii care au promovat ideea c� sufletul este nemuritor. �ns� nu ei sunt autorii acestei �nv���turi.

3 Dup� cum vom vedea, doctrina nemuririi sufletului �i are r�d�cinile �n timpuri mult mai �ndep�rtate. Totu�i, Socrate �i Platon au ajustat aceast� doctrin� �i au transformat-o �ntr-o �nv���tur� filozofic�, f�c�nd-o astfel mult mai atr�g�toare pentru clasele sociale cultivate din zilele lor �i de mai t�rziu.

De la Pitagora la piramide

4 �n societatea elen� dinaintea lui Socrate �i a lui Platon se credea, de asemenea, c� sufletul continu� s� tr�iasc� dup� moarte. Pitagora, renumitul matematician grec din secolul al VI-lea �.e.n., a sus�inut c� sufletul este nemuritor �i supus transmigra�iei. �naintea lui, Tales din Milet, considerat primul filozof grec care se cunoa�te, a sus�inut c� nu numai oamenii, animalele �i plantele au un suflet nemuritor, ci �i lucrurile de felul magne�ilor, �ntruc�t ei pot pune fierul �n mi�care, atr�g�ndu-l. Grecii antici sus�ineau c� sufletele mor�ilor erau transportate cu barca pe cel�lalt mal al r�ului Stix, spre un vast t�r�m subteran, numit t�r�mul de jos. Acolo, judec�torii decideau dac� sufletele trebuiau s� fie torturate �ntr-o temni�� cu ziduri �nalte sau dac� urmau s� dob�ndeasc� fericirea �n C�mpiile Elizee.

5 �n secolul al VII-lea �.e.n., �n partea de est a Iranului, sau a Persiei, a tr�it un profet pe nume Zoroastru. El a introdus o form� de �nchinare numit� zoroastrism. Aceasta a fost religia Imperiului Persan, care a dominat lumea �nainte ca Grecia s� devin� putere mondial�. �n scrierile zoroastriene se spun urm�toarele: ��n nemurire, sufletul celui Drept va fi �ntotdeauna Fericit, dar sufletul Mincinosului va fi �n mod sigur chinuit. Aceste Legi au fost date de Ahura Mazda [adic� de �un zeu �n�elept�] datorit� autorit��ii Sale supreme�.

6 �nv���tura nemuririi sufletului a f�cut, de asemenea, parte din religia persan� prezoroastrian�. Vechile triburi persane, de exemplu, aveau grij� de sufletele mor�ilor oferindu-le m�ncare �i �mbr�c�minte, pentru a le folosi �n lumea de dincolo.

7 Credin�a �n via�a de dup� moarte a ocupat un loc central �n religia egiptean�. Egiptenii sus�ineau c� sufletul persoanei decedate era judecat de Osiris, divinitatea suprem� a lumii de dincolo. De exemplu, un document din papirus, dat�nd, dup� c�t se pare, din secolul al XIV-lea �.e.n., �l prezint� pe Anubis, zeul mor�ilor, duc�nd sufletul scribului Hunefer �naintea lui Osiris. Pe un taler al unei balan�e este a�ezat� inima scribului, reprezent�nd con�tiin�a acestuia, iar pe cel�lalt taler, pana pe care zei�a adev�rului �i a justi�iei o poart� pe cap. Thot, un alt zeu, �nregistreaz� rezultatul ob�inut �n urma c�nt�ririi. �ntruc�t inima lui Hunefer nu este �ngreunat� de vinov��ie, ea c�nt�re�te mai pu�in dec�t pana, iar Hunefer prime�te aprobarea de a intra pe t�r�mul lui Osiris �i i se d� nemurirea. Papirusul prezint� �i o femeie-monstru st�nd l�ng� balan��, fiind gata s�-l devoreze pe cel decedat�dac� inima acestuia nu trece testul. Egiptenii obi�nuiau, de asemenea, s�-�i mumifice mor�ii �i s� p�streze corpurile faraonilor �n piramide impresionante, �ntruc�t credeau c� sufletul supravie�uia at�t timp c�t corpul era p�strat.

8 Prin urmare, diferite civiliza�ii antice au avut �n comun o �nv���tur�:�nemurirea sufletului. Au luat ele aceast� �nv���tur� din aceea�i surs�?

Originea acestei �nv���turi

9 ��n lumea antic�, se spune �n cartea The Religion of Babylonia and Assyria (Religia Babiloniei �i a Asiriei), Egiptul, Persia �i Grecia au suferit influen�a religiei babiloniene.� Cartea explic� �n continuare: �Av�nd �n vedere contactul ini�ial dintre Egipt �i Babilonia, despre care vorbesc t�bli�ele g�site �n Tell el-Amarna, au existat, bine�n�eles, nenum�rate ocazii pentru infiltrarea conceptelor �i a obiceiurilor babiloniene �n cultele egiptene. �n Persia, cultul lui Mithra dezv�luie influen�a inconfundabil� a conceptelor babiloniene .�.�. Prezen�a unui num�r foarte mare de elemente semitice at�t �n mitologia antic� greac�, c�t �i �n cultele elene este �n prezent recunoscut� de at�t de mul�i erudi�i, �nc�t orice comentariu este de prisos. Mai exact, aceste elemente semitice sunt �n mare parte babiloniene�.

10 Dar nu difer� mult conceptele babilonienilor referitoare la ce se �nt�mpl� dup� moarte de conceptele egiptenilor, ale persanilor �i ale grecilor? S� analiz�m, de exemplu, poemul babilonian Epopeea lui Ghilgame�. Obsedat de realitatea mor�ii, eroul �n v�rst� al acestui poem, Ghilgame�, porne�te �n c�utarea nemuririi, dar nu reu�e�te s� o g�seasc�. �n timpul c�l�toriei, el o �nt�lne�te pe zei�a vinului, care �l �ncurajeaz� s� profite de via�a lui prezent�, pentru c� nu va g�si via�a ve�nic� pe care o caut�. Mesajul transmis de �ntregul poem este acela c� moartea este inevitabil�, iar speran�a nemuririi este o iluzie. Indic� oare acest poem c� babilonienii nu credeau �n via�a de apoi?

11 Profesorul Morris Jastrow jr, de la Universitatea din Pennsylvania (S.U.A.), a scris: �Nici poporul, nici conduc�torii religio�i [babilonieni] nu au admis vreodat� posibilitatea anihil�rii totale a ceea ce, odat�, a fost chemat la via��. Moartea [�n concep�ia lor] era o trecere la o alt� form� de via��, iar t�g�duirea nemuririi nu f�cea dec�t s� accentueze imposibilitatea de a sc�pa de schimbarea existen�ei produs� de moarte�. �ntr-adev�r, babilonienii credeau �i c� via�a unei persoane bune continua, �ntr-o anumit� form�, dup� moarte. Aceast� credin�� �i-o manifestau �ngrop�nd �mpreun� cu mor�ii obiecte pe care ace�tia s� le foloseasc� �n via�a de apoi.

12 �n mod clar, �nv���tura nemuririi sufletului �i are r�d�cinile �n Babilonul antic. Potrivit Bibliei, o carte considerat� a fi istorie exact�, ora�ul Babel, sau Babilon, a fost fondat de Nimrod, un str�nepot al lui Noe. Dup� Potopul mondial din zilele lui Noe exista o singur� limb� �i o singur� religie. Prin faptul c� a fondat acel ora� �i a construit un turn �n el, Nimrod a introdus o nou� religie. Relatarea biblic� spune c�, dup� �ncurcarea limbilor la Babel, constructorii turnului, care au e�uat, s-au �mpr�tiat �n toate p�r�ile �i au �nceput o nou� via��, duc�nd cu ei �i religia pe care o aveau (Geneza 10:6�10; 11:4�9). Astfel, �nv���turile religioase babiloniene s-au �mpr�tiat pe toat� fa�a p�m�ntului.

13 Potrivit legendei, Nimrod a murit de o moarte violent�. Era normal ca, dup� moartea sa, �n r�ndul babilonienilor s� apar� tendin�a de a-l venera, consider�ndu-l fondatorul, constructorul �i primul rege al ora�ului lor. �ntruc�t zeul Marduk (Bel-Merodakh) era considerat fondatorul Babilonului, unii erudi�i au avansat ipoteza c� Marduk este zeificatul Nimrod. Dac� acest lucru este adev�rat, atunci ideea potrivit c�reia o persoan� are un suflet care tr�ie�te dup� moarte trebuie s� fi predominat cel pu�in de la moartea lui Nimrod. �n orice caz, paginile istoriei dezv�luie faptul c�, dup� Potop, locul �n care s-a n�scut �nv���tura nemuririi sufletului a fost Babelul, sau Babilonul.

14 Cum a ajuns totu�i aceast� doctrin� s� ocupe un loc important �n majoritatea religiilor de ast�zi? Urm�torul capitol va analiza modul �n care aceast� doctrin� a p�truns �n religiile orientale.

[Note de subsol]

Abrevierea ��.e.n.� �nseamn� ��naintea erei noastre�. �E.n.� �nseamn� �era noastr�, denumit� adesea �i A.D., de la �Anno Domini�, �nsemn�nd ��n anul Domnului�.

Tell el-Amarna este numele locului unde se afl� ruinele ora�ului egiptean Akhetaton, construit, dup� c�t se pare, �n secolul al XIV-lea �.e.n.

Vezi cartea Biblia � Cuv�ntul lui Dumnezeu sau al oamenilor?, paginile 37�54, publicat� de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[�ntreb�ri de studiu]

1�3. Cum au promovat Socrate �i Platon ideea nemuririi sufletului?

4. �nainte de Socrate, care era punctul de vedere al grecilor cu privire la via�a de apoi?

5, 6. Care era concep�ia persanilor cu privire la suflet?

7, 8. Ce credeau egiptenii din antichitate despre supravie�uirea sufletului dup� moartea corpului?

9. Ce religie a influen�at societatea antic� egiptean�, persan� �i greac�?

10, 11. Care era punctul de vedere al babilonienilor referitor la via�a de dup� moarte?

12�14.�a) Care a fost, dup� Potop, locul �n care a luat na�tere �nv���tura nemuririi sufletului? b)�Cum s-a r�sp�ndit aceast� doctrin� pe toat� suprafa�a p�m�ntului?

[Legenda fotografiilor de la pagina 6]

Concep�ia egiptenilor referitoare la sufletele din lumea de dincolo

[Legenda ilustra�iei de la pagina 7]

Socrate a sus�inut c� sufletul este nemuritor

TON

Unde putem g�si r�spunsurile

�Teoria despre chinul ve�nic este incompatibil� cu credin�a �n iubirea lui Dumnezeu pentru lucrurile create .�.�. Pentru a crede �n pedeapsa etern� a sufletului ca urmare a gre�elilor s�v�r�ite de-a lungul a c��iva ani, f�r� a da sufletului o �ans� de a se corecta, trebuie s� sfidezi ordinele ra�iunii.� � NIKHILANANDA, FILOZOF HINDUS.

ASEMENEA filozofului hindus Nikhilananda, pe multe persoane din prezent le tulbur� �nv���tura chinului ve�nic. Pe de alt� parte, altora le vine greu s� �n�eleag� anumite concepte, de felul celor referitoare la dob�ndirea st�rii de Nirvana �i la contopirea cu Dao.

2 Totu�i, pornind de la ideea c� sufletul este nemuritor, at�t religiile orientale, c�t �i cele occidentale au format un caleidoscop derutant de credin�e referitoare la via�a de apoi. Este posibil s� afl�m adev�rul cu privire la ce se �nt�mpl� cu noi c�nd murim? Este �ntr-adev�r sufletul nemuritor? Unde putem g�si r�spunsurile?

�tiin�� �i filozofie

3 De�ine �tiin�a sau metoda �tiin�ific� de investigare r�spunsurile la aceste �ntreb�ri referitoare la via�a de apoi? Baz�ndu-se pe relat�ri despre tr�iri �n pragul mor�ii sau st�ri de �trans�, unii cercet�tori au �ncercat s� fac� investiga�ii asupra existen�ei unei vie�i de apoi. F�c�nd o trecere �n revist� a c�teva dintre afirma�iile acestor cercet�tori �n cadrul conferin�ei intitulate �Este moartea un prilej de a intra �n lumin�?�, teologul Hans K�ng a concluzionat: �Tr�irile de acest fel nu dovedesc nimic �n leg�tur� cu o posibil� via�� de dup� moarte: acestea se refer� numai la ultimele cinci minute dinaintea mor�ii �i nu la o via�� etern� de dup� moarte�. El a ad�ugat: �Problema referitoare la o posibil� via�� dup� moarte are o importan�� major� pentru o persoan� aflat� �n via��. Ea necesit� un r�spuns care, dac� nu poate fi dat de medicin�, trebuie c�utat altundeva�.

4 Ce spune filozofia? Ne poate ajuta ea s� g�sim r�spunsurile printre numeroasele posibilit��i oferite de diferite religii �n ce prive�te existen�a unei vie�i de apoi? Cercet�rile filozofice includ o �activitate speculativ�, a spus Bertrand Russell, filozof britanic din secolul al XX-lea. Potrivit unei enciclopedii, filozofia este �o form� de cercetare � un proces de analiz�, evaluare, interpretare �i speculare� (The World Book Encyclopedia). �n privin�a vie�ii de apoi, specula�iile filozofice au variat de la a numi nemurirea doar o iluzie p�n�la a o considera un drept natural al fiec�rui om.

O surs� unic� de r�spunsuri

5 Exist� totu�i o carte care con�ine r�spunsuri exacte la �ntreb�rile importante referitoare la via�a de dup� moarte. Ea este cea mai veche carte care a fost scris� vreodat�, unele p�r�i din ea fiind scrise acum aproximativ 3500 de ani. Prima parte a acestei c�r�i a fost scris� cu c�teva secole �nainte de compunerea primelor imnuri din scrierile hinduse, Vedele, �i cu aproximativ o mie de ani �nainte de perioada �n care au tr�it Buddha, Mahāvīra �i Confucius. Scrierea acestei c�r�i s-a �ncheiat �n anul 98 e.n., cu peste 500 de ani �nainte ca Mahomed s� �ntemeieze religia musulman�. Aceast� surs� unic� de �n�elepciune superioar� este Biblia.

6 Dintre toate c�r�ile care exist�, Biblia con�ine cea mai exact� istorie antic�. Istoria consemnat� �n Biblie vorbe�te despre �nceputul familiei umane �i explic� cum am ap�rut pe p�m�nt. Ea vorbe�te chiar despre timpurile dinaintea cre�rii oamenilor. Aceast� carte poate �ntr-adev�r s� ne ajute s� �n�elegem cum a fost creat omul �i ce este sufletul.

7 �n plus, Biblia este o carte de profe�ii, care s-au �mplinit cu exactitate. De exemplu, ea a prezis �n cele mai mici detalii ridicarea �i c�derea Imperiului Medo-Persan �i a Imperiului Grec. Aceste cuvinte au fost at�t de exacte, �nc�t unii critici au �ncercat, dar �n zadar, s� demonstreze c� ele au fost scrise dup� consumarea evenimentelor (Daniel 8:1�7,�20�22). Unele profe�ii consemnate �n Biblie se �mplinesc �n cele mai mici detalii chiar �n timpul nostru. � Matei, capitolul 24; Marcu, capitolul 13; Luca, capitolul 21; 2�Timotei 3:1�5,�13.

8 Nici un om, oric�t de inteligent ar fi, nu ar putea prezice cu at�ta exactitate evenimente viitoare. Numai atotputernicul �i atot�n�eleptul Creator al universului o poate face (2�Timotei 3:16,�17; 2�Petru 1:20,�21). Biblia este �ntr-adev�r o carte care provine de la Dumnezeu. Bine�n�eles, aceast� carte ne poate da r�spunsuri demne de �ncredere �i satisf�c�toare cu privire la ce se �nt�mpl� cu noi c�nd murim. S� vedem mai �nt�i ce are ea de spus cu privire la suflet.

[Note de subsol]

Vezi bro�ura O carte pentru to�i oamenii, publicat� de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Vezi cartea Biblia � Cuv�ntul lui Dumnezeu sau al oamenilor?, publicat� de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[�ntreb�ri de studiu]

1, 2. Av�nd �n vedere varietatea de credin�e despre via�a de apoi, ce �ntreb�ri iau na�tere?

3. Furnizeaz� �tiin�a sau metoda �tiin�ific� de investigare r�spunsurile la �ntreb�rile referitoare la via�a de dup� moarte?

4. Ne poate ajuta filozofia s� g�sim r�spunsurile printre numeroasele posibilit��i ale existen�ei unei vie�i de apoi care sunt oferite de diferite religii?

5. Care este cea mai veche carte care a fost scris� vreodat�?

6. De ce ne putem a�tepta ca Biblia s� ne spun� ce este sufletul?

7, 8. De ce putem apela la Biblie �ncrez�tori fiind c� vom g�si r�spunsuri demne de �ncredere �i satisf�c�toare cu privire la ce se �nt�mpl� cu noi c�nd murim?

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Cea mai veche carte care a fost scris� vreodat�

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

O carte care d� r�spunsuri demne de �ncredere �i satisf�c�toare

TON

TON

Punctul de vedere al Bibliei cu privire la suflet

�Omul a devenit un suflet viu.� � GENEZA 2:7.

DUP� cum am v�zut �n capitolele anterioare, credin�ele referitoare la suflet sunt multe �i variate. Chiar �i �n r�ndul celor care pretind c� �i bazeaz� credin�a pe Biblie exist� diferen�e de opinii cu privire la natura sufletului �i la starea lui c�nd murim. Dar ce �nva�� de fapt Biblia despre suflet? Pentru a afla r�spunsul, trebuie s� analiz�m sensul cuv�ntului ebraic �i al celui grecesc traduse �n Biblie prin �suflet�.

�Sufletul� este o fiin�� vie

2 Cuv�ntul ebraic tradus prin �suflet� este n�phesh �i apare �n Scripturile ebraice (numite de obicei Vechiul Testament) de 754 de ori. Care este sensul cuv�ntul n�phesh? Potrivit unui dic�ionar, acest cuv�nt �se refer� de obicei la �ntreaga fiin��, la �ntregul individ�. � The Dictionary of Bible and Religion.

3 De exemplu, �n Geneza 2:7 se afirm�: �DOMNUL Dumnezeu a f�cut pe om din ��r�na p�m�ntului, i-a suflat �n n�ri suflare de via��, �i omul a devenit un suflet viu�. Remarca�i faptul c� Adam nu avea un suflet; el era un suflet � exact cum o persoan� care devine medic este un medic. Prin urmare, cuv�ntul �suflet� se refer� la �ntreaga persoan�.

4 Aceast� idee este sus�inut� de la un cap�t la altul al Scripturilor ebraice, unde g�sim expresii ca ��n caz c� un suflet p�c�tuie�te� (Leviticul 5:1,�NW), �orice suflet care va face vreun fel de lucrare� (Leviticul 23:30,�NW), ��n caz c� un om este g�sit c� a r�pit un suflet� (Deuteronomul 24:7,�NW), �sufletul i s-a umplut de nelini�te� (Judec�torii 16:16), �p�n� c�nd �mi ve�i �ntrista sufletul?� (Iov 19:2) �i ��mi pl�nge sufletul de durere�. � Psalmul 119:28.

5 Aceste pasaje nu ofer� nici un indiciu c� sufletul ar fi o entitate imaterial� care continu� s� tr�iasc� dup� moarte. �Faptul de a spune �n termenii folosi�i de noi c� �sufletul� unei persoane dragi a plecat pentru a fi cu Domnul sau faptul de a vorbi despre �nemurirea sufletului� ar fi fost pur �i simplu un lucru de ne�n�eles �n cultura VT [Vechiului Testament]�, se spune �n The Dictionary of Bible and Religion.

6 Cuv�ntul tradus prin �suflet� de peste o sut� de ori �n Scripturile grece�ti cre�tine (numite de obicei Noul Testament) este psykh�. Ca �i n�phesh, acest cuv�nt se refer� de cele mai multe ori la �ntreaga persoan�. De exemplu, s� analiz�m urm�toarele afirma�ii: �Sufletul Meu este tulburat� (Ioan 12:27); �Teama a cuprins toate sufletele� (Faptele 2:43,�NW); �Orice suflet s� fie supus autorit��ilor� care sunt mai presus de el (Romani 13:1); �Vorbi�i �n mod consolator sufletelor deprimate� (1�Tesaloniceni 5:14,�NW); �Pu�ini, adic� opt suflete, au fost sc�pa�i prin ap�. � 1�Petru 3:20.

7 Psykh�, ca �i n�phesh, se refer� �n mod clar la �ntreaga persoan�. Potrivit eruditului Nigel Turner, acest cuv�nt �se refer� la ceea ce este tipic uman, eul propriu, corpul material �n care este suflat [spiritul] rûaḥ al lui Dumnezeu. .�.�. Accentul cade pe eul propriu�.

8 �n Biblie, cuv�ntul �suflet� este folosit nu numai cu privire la oameni, ci �i cu privire la animale. De exemplu, �n Geneza 1:20, unde se vorbe�te despre crearea vie�uitoarelor marine, se spune c� Dumnezeu a dat urm�toarea porunc�: �S� mi�une apele de suflete vii��(NW). �n urm�toarea zi de creare, Dumnezeu a spus: �S� produc� p�m�ntul suflete vii, potrivit speciilor lor: animale domestice �i animale care se mi�c� �i fiarele s�lbatice ale p�m�ntului, potrivit speciei lor!� (Geneza 1:24,�NW; compar� cu Numeri 31:28). Prin urmare, cuv�ntul �suflet� se refer� la o creatur� vie, fie om, fie animal.

�Sufletul� ca via�� a unei fiin�e

9 Uneori, cuv�ntul �suflet� se refer� la via�a pe care o are o persoan� sau un animal. Aceasta nu modific� defini�ia Bibliei, potrivit c�reia sufletul este o persoan� sau un animal. S� ilustr�m acest lucru: C�nd spunem c� o persoan� este vie, �n�elegem prin aceasta c� persoana tr�ie�te. De asemenea, am putea spune c� persoana are via��. �n acela�i mod, o persoan� care tr�ie�te este un suflet. Totu�i, �n timp ce aceasta tr�ie�te, despre �suflet� se poate spune c� este ceva ce persoana are.

10 De exemplu, Dumnezeu i-a spus lui Moise: �To�i cei care c�utau s�-�i ia via�a [sufletul,�NW] au murit� (Exodul 4:19). Bine�n�eles, du�manii lui Moise c�utau s�-i ia via�a. Exemple asem�n�toare de folosire a cuv�ntului �suflet� se g�sesc �n urm�toarele afirma�ii: �Ni s-a f�cut foarte fric� pentru sufletele noastre� (Iosua 9:24,�NW). �Au fugit pentru sufletul lor� (2��mp�ra�i 7:7,�NW). �Cel drept are grij� de sufletul animalului s�u domestic� (Proverbele 12:10,�NW). �Fiul omului a venit .�.�. pentru a-�i da sufletul ca pre� de r�scump�rare �n schimbul multora� (Matei 20:28,�NW). �El a fost foarte aproape de moarte, pun�ndu-�i sufletul �n pericol� (Filipeni 2:30,�NW). �n fiecare afirma�ie, cuv�ntul �suflet� �nseamn� �via��.

11 A�adar, cuv�ntul �suflet� folosit �n Biblie se refer� la via�a unei persoane sau a unui animal. Defini�ia pe care o d� Biblia termenului �suflet� este simpl�, logic� �i liber� de filozofii complicate �i de supersti�ii. Dar ce se �nt�mpl� cu sufletul la moarte? Pentru a r�spunde la aceast� �ntrebare, trebuie�mai �nt�i s� �n�elegem de ce murim.

[Not� de subsol]

�n Matei 10:28 este folosit, de asemenea, cuv�ntul �suflet� cu sensul de �via��.

[�ntreb�ri de studiu]

1. Ce anume trebuie s� analiz�m pentru a afla ce �nva�� Biblia despre suflet?

2, 3. a)�Ce cuv�nt este tradus prin �suflet� �n Scripturile ebraice, �i care este sensul principal al acestui cuv�nt? b)�Cum confirm� Geneza 2:7 faptul c� termenul �suflet� se poate referi la �ntreaga persoan�?

4, 5. a)�Da�i exemple care s� arate c� termenul �suflet� se refer� la �ntreaga persoan�. b)�Cum sus�ine lucrarea The Dictionary of Bible and Religion ideea c� persoana este un suflet?

6, 7. Ce cuv�nt este tradus prin �suflet� �n Scripturile grece�ti cre�tine, �i care este sensul principal al acestui cuv�nt?

8. Sunt animalele suflete? Explica�i.

9. a) Ce alt sens poate fi atribuit prin extensiune cuv�ntului �suflet�? b)�Contrazice acest sens ideea c� sufletul este persoana �ns�i?

10. Da�i exemple care s� arate c� termenul �suflet� se poate referi la via�a unei persoane sau a unui animal.

11. Ce se poate spune despre modul �n care folose�te Biblia cuv�ntul �suflet�?

[Legenda fotografiilor de la pagina 20]

Toate acestea sunt suflete

TON

Ce se �nt�mpl� cu sufletul la moarte?

�Doctrina potrivit c�reia sufletul uman este nemuritor, continu�nd s� existe dup� moartea omului �i dup� descompunerea corpului acestuia, este o piatr� de temelie a filozofiei �i a teologiei cre�tine.� � �NEW CATHOLIC ENCYCLOPEDIA�.

LUCRAREA de referin�� citat� mai sus admite totu�i faptul c� �no�iunea de suflet care supravie�uie�te mor�ii nu este �nt�lnit� �n Biblie�. Dac� a�a stau lucrurile, ce spune �n realitate Biblia c� se �nt�mpl� cu sufletul la moarte?

Mor�ii sunt incon�tien�i

2 �n Eclesiastul 9:5,�10 se explic� �n mod clar care este starea mor�ilor; aici citim: �Cei mor�i nu �tiu nimic .�.�. �n Locuin�a Mor�ilor, �n care mergi, nu este nici lucrare, nici plan, nici cuno�tin��, nici �n�elepciune�. A�adar, moartea este o stare de inexisten��. Psalmistul a scris c�, atunci c�nd o persoan� moare, aceasta �se �ntoarce �n p�m�nt; �i �n aceea�i zi �i pier �i planurile�. � Psalmul 146:4.

3 Prin urmare, mor�ii sunt incon�tien�i, inactivi. C�nd a pronun�at sentin�a �mpotriva lui Adam, Dumnezeu a spus: ���r�n� e�ti �i �n ��r�n� te vei �ntoarce� (Geneza 3:19). �nainte ca Dumnezeu s�-l fac� din ��r�na p�m�ntului �i s�-i dea via��, Adam nu exista. C�nd a murit, Adam a revenit la acea stare. Pedeapsa pe care a primit-o a fost moartea���nu transferarea �ntr-un alt domeniu.

Sufletul poate s� moar�

4 Ce s-a �nt�mplat cu sufletul lui Adam c�nd acesta a murit? Aminti�i-v� c� �n Biblie cuv�ntul �suflet� se refer� adesea la o persoan�. A�adar, c�nd spunem c� Adam a murit, �n�elegem prin aceasta c� sufletul numit Adam a murit.�Acest lucru i s-ar putea p�rea ciudat unei persoane care crede �n nemurirea sufletului. Totu�i, Biblia afirm�: �Sufletul care p�c�tuie�te, acela va muri� (Ezechiel 18:4). �n Leviticul 21:1�(NW) se vorbe�te despre �un suflet mort� (un �cadavru�, Jerusalem Bible). Nazireilor li se cerea s� nu se apropie de �vreun suflet mort��(�vreun corp mort�, Lamsa). � Numeri 6:6,�NW.

5 O referire asem�n�toare la suflet se face �n 1��mp�ra�i 19:4. Profund nelini�tit, Ilie �a �nceput s� se �ntrebe dac� sufletul s�u ar putea muri��(NW). �n mod asem�n�tor, Iona �se �ntreba dac� sufletul s�u ar putea muri �i spunea �ntruna: �Mai bine s� mor dec�t s� tr�iesc�� (Iona 4:8,�NW). Isus a folosit expresia �a ucide un suflet��(NW), expresie redat� �n Biblia Cornilescu, revizuit� �n 1991, prin expresia �a pierde pe cineva� (Marcu 3:4). A�adar, prin moartea sufletului se �n�elege pur �i simplu moartea persoanei.

�A-�i da sufletul� �i �a se �ntoarce�

6 Ce putem spune despre moartea tragic� a Rahelei, care a survenit �n timpul na�terii celui de-al doilea fiu? �n Geneza 35:18 citim: �Pe c�nd �i d�dea ea sufletul, c�ci tr�gea s� moar�, i-a pus numele Ben-Oni .�.�.; dar tat�l s�u l-a numit Beniamin�. Sugereaz� acest pasaj faptul c� Rahela avea �n interiorul ei o fiin�� care a plecat c�nd ea a murit? Nicidecum. Aminti�i-v� c� termenul �suflet� se poate referi �i la via�a pe care o posed� o persoan�. A�adar, �n acest caz, �sufletul� Rahelei a fost chiar �via�a� ei. Din acest motiv, alte Biblii redau expresia ��i d�dea sufletul� prin �via�a ei se stingea� (Knox), ��i-a dat duhul� (Jerusalem Bible) �i �via�a a plecat de la ea� (Bible in Basic English). Nu exist� nici un indiciu c� o parte misterioas� a Rahelei a supravie�uit mor�ii ei.

7 Acela�i lucru s-a �nt�mplat la �nvierea fiului unei v�duve, relatare consemnat� �n 1 �mp�ra�i, capitolul 17. �n versetul 22 citim c�, �n timp ce Ilie se ruga peste trupul b�iatului, �DOMNUL a ascultat glasul lui Ilie �i sufletul copilului s-a �ntors �n el �i el a tr�it�. �i aici termenul �suflet� se refer� la �via��. Astfel, �n New American Standard Bible se spune: �Via�a copilului s-a �ntors la el �i el a revenit la via��. Da, �n corpul lui s-a �ntors via�a, nu vreo entitate imaterial�. Aceast� �n�elegere este �n armonie cu cuvintele adresate de Ilie mamei b�iatului: �Iat�, fiul t�u [�ntreaga lui persoan�] tr�ie�te�. � 1��mp�ra�i 17:23.

Dilema �stadiului intermediar�

8 Mul�i pretin�i cre�tini cred c� �n viitor va avea loc o �nviere, c�nd corpurile se vor uni cu sufletele nemuritoare. Apoi, cei �nvia�i se vor l�sa �n voia soartei, care �i va recompensa pe cei ce au dus o via�� dreapt�, iar pe cei r�i �i va pedepsi.

9 Acest concept pare foarte simplu. �ns� cei care �mp�rt�esc credin�a �n nemurirea sufletului �nt�mpin� dificult��i c�nd trebuie s� explice ce anume se �nt�mpl� cu sufletul �ntre momentul mor�ii �i momentul �nvierii. �ntr-adev�r, acest �stadiu intermediar�, cum este numit adesea, d� na�tere de secole la specula�ii. Unii spun c�, �n aceast� perioad�, sufletul merge �n purgatoriu, unde este purificat de p�catele scuzabile, pentru a deveni corespunz�tor pentru cer.

10 Cu toate acestea, a�a cum am v�zut, sufletul este persoana �ns�i. C�nd persoana moare, sufletul moare. Prin urmare, dup� moarte nu exist� via�� con�tient�. �ntr-adev�r, c�nd Laz�r a murit, Isus Cristos nu a spus c� el a fost �n purgatoriu, Limbo, sau orice alt �stadiu intermediar�. Dimpotriv�, Isus a spus pur �i simplu: �Laz�r .�.�. doarme� (Ioan 11:11). Evident, Isus, care cuno�tea adev�rul cu privire la ce se �nt�mpl� cu sufletul la moarte, �tia c� Laz�r se afla �ntr-o stare de incon�tien��, de nonexisten��.

Ce este spiritul?

11 Biblia spune c�, atunci c�nd un om moare, �spiritul s�u iese, el se �ntoarce �n p�m�ntul s�u� (Psalmul 146:4,�NW). �nseamn� aceasta c� un spirit imaterial pleac� literalmente �i continu� s� tr�iasc� dup� moartea persoanei? Nu poate fi a�a, pentru c� psalmistul spune apoi: ��n acea zi pier g�ndurile lui�. Atunci ce este spiritul, �i cum iese el dintr-o persoan� �n momentul mor�ii acesteia?

12 �n Biblie, cuvintele traduse prin �spirit� (termenul ebraic r�ach �i cel grecesc pne�ma) �nseamn� �n primul r�nd �suflare�. Astfel, �n loc de expresia �spiritul s�u iese�, Biblia Cornilescu, revizuit� �n 1991, folose�te expresia �suflarea lui trece� (Psalmul 146:4). Totu�i, termenul �spirit� implic� mult mai mult dec�t procesul respira�iei. De exemplu, descriind distrugerea vie�ii umane �i animale �n timpul Potopului mondial, Geneza 7:22 spune: �Tot ce avea suflare [sau spirit; �n ebraic� r�ach] de duh de via�� �n n�rile sale, tot ce era pe p�m�ntul uscat a murit�. A�adar, termenul �spirit� se poate referi la for�a de via�� care este activ� �n toate creaturile vii, at�t umane, c�t �i animale, �i care este sus�inut� prin respira�ie.

13 S� ilustr�m acest lucru: Curentul electric trece printr-o pies� a unui aparat. Dac� curentul �nceteaz� s� mai treac� prin piesa respectiv�, aparatul �nceteaz� s� mai func�ioneze. Curentul electric nu devine o pies� separat� a aparatului. �n mod asem�n�tor, c�nd o persoan� moare, spiritul s�u �nceteaz� s� mai dea via�� celulelor corpului. Acesta nu p�r�se�te corpul �i nu pleac� �ntr-un alt domeniu. � Psalmul 104:29.

14 Atunci de ce �n Eclesiastul 12:7 se spune c�, �n momentul �n care o persoan� moare, �duhul se �ntoarce la Dumnezeu, care l-a dat�? �nseamn� oare aceasta c� spiritul str�bate literalmente spa�iul p�n� ajunge la Dumnezeu? Categoric nu. Aminti�i-v� c� spiritul este for�a de via��. Odat� ce for�a de via�� nu mai exist�, numai Dumnezeu are capacitatea de a o reda. Prin urmare, spiritul �se �ntoarce la Dumnezeu� �n sensul c� orice speran�� ca persoana s� revin� la via�� �n viitor depinde �n totalitate de Dumnezeu.

15 Numai Dumnezeu poate reda spiritul, sau for�a de via��, f�c�nd ca o persoan� s� revin� la via�� (Psalmul 104:30). Dar inten�ioneaz� Dumnezeu s� fac� acest lucru?

[Not� de subsol]

Potrivit unei enciclopedii, �P�rin�ii [Biserice�ti], �n general, �i exprim� cu claritate credin�a �n existen�a purgatoriului�. Totu�i, aceast� lucrare de referin�� afirm� �i faptul c� �doctrina catolic� despre purgatoriu se bazeaz� pe tradi�ie �i nu pe Sfintele Scripturi�. � New Catholic Encyclopedia.

[�ntreb�ri de studiu]

1. Ce anume recunoa�te lucrarea New Catholic Encyclopedia cu privire la existen�a unui suflet care supravie�uie�te mor�ii?

2, 3. Care este starea mor�ilor, �i ce texte biblice vorbesc despre aceasta?

4, 5. Da�i exemple din Biblie care arat� c� sufletul moare?

6. Ce vrea s� spun� Biblia c�nd afirm� c� Rahela ��i d�dea sufletul�?

7. �n ce fel sufletul fiului unei v�duve care a fost �nviat �s-a �ntors �n el�?

8. Ce cred mul�i pretin�i cre�tini c� se va �nt�mpla la �nviere?

9. Ce se �n�elege prin expresia �stadiu intermediar�, �i ce spun unii c� se �nt�mpl� cu sufletul �n aceast� perioad�?

10. De ce este nescriptural s� credem c�, dup� moarte, sufletele r�t�cesc prin purgatoriu, �i cum confirm� experien�a lui Laz�r acest lucru?

11. De ce termenul �spirit� nu s-ar putea referi la o parte imaterial� dintr-o persoan� care supravie�uie�te mor�ii?

12. Ce se �n�elege prin termenul ebraic �i cel grecesc tradu�i �n Biblie prin �spirit�?

13. Ce compara�ie se poate face �ntre spirit �i curentul electric?

14, 15. �n ce sens spiritul se �ntoarce �n momentul mor�ii la Dumnezeu?

[Chenarul de la pagina 23]

Amintiri dintr-o via�� anterioar�

DAC� nimic nu supravie�uie�te mor�ii corpului, atunci cum stau lucrurile cu amintirile dintr-o via�� anterioar� pe care unii pretind c� le au?

Eruditul hindus Nikhilananda spune c� �tr�irile de dup� moarte nu pot fi explicate cu ajutorul ra�iunii�. �n cadrul conferin�ei intitulate �Modele de credin�� �n eternitate �nt�lnite �n religii�, teologul Hans K�ng a atras aten�ia asupra urm�torului lucru: �Dintre relat�rile referitoare la amintirea tr�irii unei vie�i anterioare � cele mai multe provenind de la copii sau de la persoane care tr�iesc �n ��ri �n care exist� credin�a �n re�ncarnare � nici una nu a putut fi verificat�. El a ad�ugat: �Majoritatea [cercet�torilor care lucreaz� cu seriozitate, folosind metode �tiin�ifice �n acest domeniu] recunosc faptul c� tr�irile studiate de ei nu constituie o dovad� cu adev�rat conving�toare c� via�a p�m�nteasc� se repet�.

Dar dac� vi se pare c� ave�i amintiri personale referitoare la o via�� anterioar�? Aceste sentimente pot fi cauzate de diferi�i factori. Majoritatea informa�iilor pe care le primim sunt stocate �ntr-un col� ascuns al subcon�tientului, deoarece nu avem imediat sau �n mod direct nevoie de ele. C�nd clipele uitate revin �n memorie, unii oameni consider� acest fenomen drept o dovad� a existen�ei unei vie�i trecute. Cu toate acestea, cert este c�, �n afar� de via�a pe care o tr�im acum, nu avem nici o experien�� de via�� care poate fi verificat�. Majoritatea oamenilor nu �i amintesc deloc c� au mai tr�it �nainte; nici nu se g�ndesc c� s-ar putea s� fi avut alte vie�i anterioare.

TON

Adev�rul despre suflet este important

�Ve�i cunoa�te adev�rul �i adev�rul v� va face liberi.� � IOAN 8:32.

CONCEP�IILE unei persoane referitoare la moarte �i la via�a de apoi sunt determinate �n mare parte de mediul religios �i cultural din care provine aceasta. Dup� cum am v�zut, aceste concep�ii variaz� de la convingerea c� sufletul �i atinge idealul suprem numai dup� nenum�rate rena�teri p�n� la ideea c� o singur� existen�� determin� destinul final al cuiva. �n consecin��, o persoan� poate fi sigur� de faptul c�, �n cele din urm�, se va uni cu realitatea ultim� prin moarte, alt� persoan� poate fi sigur� c� va dob�ndi starea de Nirvana, iar alta c� va ob�ine o recompens� cereasc�. Care este deci adev�rul? �ntruc�t convingerile noastre ne influen�eaz� comportamentul, ac�iunile �i deciziile, nu ar trebui s� ne preocupe faptul de a g�si r�spunsul la aceast� �ntrebare?

2 Cea mai veche carte din lume, Biblia, consemneaz� istoria omenirii �ncep�nd cu crearea primului suflet uman. �nv���turile acestei c�r�i nu con�in doctrine filozofice �i tradi�ii omene�ti. Biblia spune �n mod clar adev�rul despre suflet: Sufletul e�ti tu �nsu�i, mor�ii sunt complet inexisten�i, iar cei care se afl� �n memoria lui Dumnezeu vor fi �nvia�i la momentul stabilit de el. Ce �nseamn� pentru voi cunoa�terea acestor lucruri?

3 �Ve�i cunoa�te adev�rul �i adev�rul v� va face liberi�, le-a spus Isus discipolilor (Ioan 8:32). �ntr-adev�r, adev�rul elibereaz�. Dar de ce anume ne va elibera adev�rul despre suflet?

Eliberarea de team� �i disperare

4 �Celor mai mul�i oameni le este team� de moarte �i �ncearc� s� nu se g�ndeasc� la ea�, se spune �n lucrarea The World Book Encyclopedia. �Cuv�ntul �moarte� a ajuns s� nu mai fie men�ionat aproape deloc �n Occident�, a spus un istoric. Iar �n unele culturi, eufemisme de felul ��i-a dat sf�r�itul� �i ��i-a dat duhul� sunt folosite de obicei pentru a indica moartea unei persoane. Aceast� team� de moarte este, �n realitate, o team� de necunoscut, �ntruc�t pentru majoritatea oamenilor moartea este un mister. Cunoa�terea adev�rului cu privire la ce se �nt�mpl� c�nd murim �nvinge aceast� team�.

5 S� vedem, de exemplu, cum g�ndea o t�n�r� de 15 ani pe nume Michaelyn. Ea a fost bolnav� de leucemie �i a suferit o moarte tragic�. Mama ei, Paula, �i aminte�te: �Michaelyn spunea c� nu era �ngrijorat� c� o s� moar� pentru c� �tia c� moartea este o stare temporar�. Am vorbit mult despre lumea nou� a lui Dumnezeu �i despre to�i cei care vor fi �nvia�i �n ea. Michaelyn avea o credin�� extraordinar� �n Iehova Dumnezeu �i �n �nviere �i nu se �ndoia deloc de aceasta�. Speran�a �nvierii a eliberat-o pe aceast� adolescent� curajoas� de teama cople�itoare de moarte.

6 Ce efect a avut adev�rul asupra p�rin�ilor lui Michaelyn? �Moartea feti�ei noastre a fost cea mai mare durere pe care am sim�it-o vreodat�, a spus Jeff, tat�l fetei. �Dar ne �ncredem f�r� rezerve �n promisiunea �nvierii f�cut� de Iehova �i a�tept�m cu ner�bdare ziua c�nd o vom putea �mbr��i�a din nou pe scumpa noastr� Michaelyn. Ce re�nt�lnire va fi aceasta!�

7 Cu siguran��, adev�rul despre suflet elibereaz� o persoan� de starea de disperare pe care o poate cauza moartea unei persoane dragi. Bine�n�eles, nimic nu poate �nl�tura complet durerea �i m�hnirea cauzate de moartea unei persoane dragi. Totu�i, speran�a �nvierii alin� jalea �i face ca durerea s� fie suportat� mult mai u�or.

8 Adev�rul scriptural referitor la starea mor�ilor ne elibereaz�, de asemenea, de teama de mor�i. De c�nd au aflat acest adev�r, multe persoane care c�ndva erau �nc�tu�ate de ritualuri referitoare la mor�i nu se mai tem de blesteme, prevestiri, farmece �i feti�uri, nici nu mai aduc ofrande costisitoare pentru a-i �mp�ca pe str�mo�i �i pentru a-i �mpiedica s� se �ntoarc� �i s�-i tortureze pe cei vii. �ntr-adev�r, �ntruc�t mor�ii �nu �tiu nimic�, aceste practici sunt inutile. � Eclesiastul 9:5.

9 Adev�rul despre suflet consemnat �n Biblie este �ntr-adev�r eliberator �i demn de �ncredere. Dar s� vedem, de asemenea, ce speran�� unic� ne ofer� Biblia.

[�ntreb�ri de studiu]

1. De ce este important s� ne analiz�m punctul de vedere referitor la suflet �i moarte?

2, 3. a)�De ce putem avea �ncredere �n ceea ce spune Biblia despre suflet? b)�Potrivit Bibliei, care este adev�rul despre suflet?

4, 5. a)�Ce team� este �nvins� de adev�rul despre suflet? b)�Cum i-a dat curaj speran�a �nvierii unei adolescente care suferea de o boal� incurabil�?

6, 7. De care sentiment de disperare ne elibereaz� adev�rul despre suflet? Exemplifica�i.

8, 9. De care team� ne elibereaz� adev�rul despre starea mor�ilor?

[Text generic pe pagina 29]

Adev�rul despre suflet ne elibereaz� de teama de moarte, de teama de mor�i, de disperarea cauzat� de moartea unei persoane dragi

TON

invatatura multa oboseste. 1 va sugerez sa cititi Originea Omului ,Destinul Omului de A.E. WILDER SMITH www.crestin3d.net/video/speranta-un-cor-ingeresc

Din ceea ce au postat ultimele persoane imi dau seama ca intr-adevar in lumea noastra moderna nu se stie practic nimic despre subiectul topicului. Din scrierile religioase nu se intelege mai nimic, sau daca se intelege ceva, nu se poate proba. din scrierile anterioare religiilor actuale se mai apropie ca mod de exprimare cu perioada noastra, moderna.
Frica de acest fenomen inevitabil, ne-a facut sa nu putem studia subiectu de pe pozitii pragmatice.
In scrierierile lui Pitagora se spune clar ca la moarte actioneaza undele lui Letha (letale), benefice, care ne fac sa uitam tot. Deci acea credinta ca nu mai exista nimic, de aici provine. Se sterge orice amintire, dar pina la sfirsitul tuturor vietilor. Nu se stie cum e asta, dar si la biblie se spune de asta. Iar scrierile lui Pitagora sint anterioare bilbliei, 500 ien.
Sint mai multe clarificari acolo. Daca cititi ce a scris el va lamuriti, dar numai teoretic. Practica sintem...noi.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Aiurea!... povestii, prostii, dogme de aburit fraerii si de manipulat masele care neavind alta posibilitate in viata aceasta materiala se gindesc doar la " speranta " de a avea ceva mai bun decit ce a avu6t intr-o viata de om si a aspirat, si-a dorit ceva mai bun cind face bilantul vietii ce a petrecut-o.
Va dau din punctul meu de vedere si de a gindii astfel de lucruri, o veste rea..... si anume ca asa cum cineva incerca sa-mi induca in cap ideea de " rai si iad " - si la aceasta intrebare va pot raspunde la fel de transat si poate socant decit se asteapta unii si altii care mai spera sau se gindesc naiv la ce este viata, sau ce este dupa. Nu pot sa v-a spun decit ca "raiul " si "iadul " este si poate fi viata aceasta mizera pe care ne zbatem zi de zi sa o ducem, si anume: pentru unii chiar de la nastere si pina la moarte duc o viata fara lipsurii si de huzur; in schimb altii se nasc in greutati si duc o viata de lupta nesfirsita de a-si traii zilele macar decent. Noi, toti ne facem viata mai grea si mai imposibila pentru scopuri meschine, si din dorinta nesfirsita de a duce o viata mai buna decit ceilalti chiar cu pretul desnadejdii, a neincrederii, a dispretului, etc fata de cei pe care ii facem sa sufere.
Asta este din punctul meu de vedere reprezinta viata, si dupa moarte sfirsim dupa o lupta titanica a ajunge o amintire pentru cei apropiati, si ingrasamint pentru un pamint care in egala masura ne rabda pe toti, buni sau rai...... e ceva fatidic, ceva ce a existat si exista in natura umana.

M. Dan _ Slobozia/ il.

De la: 9am096449, la data 2009-10-04 16:31:35 Aiurea!... povestii, prostii, dogme de aburit fraerii si de manipulat masele care neavind alta posibilitate in viata aceasta materiala se gindesc doar la " speranta " de a avea ceva mai bun decit ce a avu6t intr-o viata de om si a aspirat, si-a dorit ceva mai bun cind face bilantul vietii ce a petrecut-o.
Va dau din punctul meu de vedere si de a gindii astfel de lucruri, o veste rea..... si anume ca asa cum cineva incerca sa-mi induca in cap ideea de " rai si iad " - si la aceasta intrebare va pot raspunde la fel de transat si poate socant decit se asteapta unii si altii care mai spera sau se gindesc naiv la ce este viata, sau ce este dupa. Nu pot sa v-a spun decit ca "raiul " si "iadul " este si poate fi viata aceasta mizera pe care ne zbatem zi de zi sa o ducem, si anume: pentru unii chiar de la nastere si pina la moarte duc o viata fara lipsurii si de huzur; in schimb altii se nasc in greutati si duc o viata de lupta nesfirsita de a-si traii zilele macar decent. Noi, toti ne facem viata mai grea si mai imposibila pentru scopuri meschine, si din dorinta nesfirsita de a duce o viata mai buna decit ceilalti chiar cu pretul desnadejdii, a neincrederii, a dispretului, etc fata de cei pe care ii facem sa sufere.
Asta este din punctul meu de vedere reprezinta viata, si dupa moarte sfirsim dupa o lupta titanica a ajunge o amintire pentru cei apropiati, si ingrasamint pentru un pamint care in egala masura ne rabda pe toti, buni sau rai...... e ceva fatidic, ceva ce a existat si exista in natura umana.

M. Dan _ Slobozia/ il.

Trist ce spui...sa te vedem ce mai gindesti inainte de plecarea din lumea asta. Sint sigur ca exact pe dos de cum spui aici.
Din pacate ptr toti care gindesc ca tine...VIATA ESTE ETERNA. Huma din care ne este alcatuit corpul este de moment. Ca alcatuire si forma. ESENTA ESTE ETERNA.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De ce trebuie sa reinventati totul?Parintele Porfirie al Greciei,care a trecut la Domnul acum cativa ani (deci un sfant contemporan)spunea la intrebarea "Ce e moartea?"-"Moartea nu exista".E doar o trecere la viata,daca ai cautat Viata,sau la moarte-in sensul existentei in afara lui Dumnezeu .De fapt,raspunsul meu la topic este:
-Dupa moarte,exista viata doar in Dumnezeu.Altceva ,exista,dar e mai rea decat ceea ce se intelege aici prin moarte.

da exista viata dupa moarte crede in dumnezeu si prin isus hristos fiul lui poti avea parte de viata dupa moarte incearca tot nu ai nimic de pierdut dumnezeu te accepta asa cum iesti

Ma iertati ,dar imi permit un sfat:Nu mergeti la medium,pentru a vorbi cu mortii caci este PACAT. Sunt multe motive pentru care se pot intampla astfel de tragedii unele cunoscute de noi altele nu. Dar in principiu Ducem o lipsa de hrana spirituala in primul rand ca nu citim Biblia.Si mai ales Noul Testament sa credem apoi,si sa implinim,ce gasim scris: www.bibliaromana.com/

De la: ion00, la data 2009-10-06 15:55:48Ma iertati ,dar imi permit un sfat:Nu mergeti la medium,pentru a vorbi cu mortii caci este PACAT. Sunt multe motive pentru care se pot intampla astfel de tragedii unele cunoscute de noi altele nu. Dar in principiu Ducem o lipsa de hrana spirituala in primul rand ca nu citim Biblia.Si mai ales Noul Testament sa credem apoi,si sa implinim,ce gasim scris: www.bibliaromana.com/

Stimate domn,biblia aia nu e romana nu e chiar asa de romana,e o biblie sectara tradusa in romaneste.Desi are multe in comun cu biblia autentica ceea ce gasim la link-ul dumitale e doar o facatura.Spun asta in ideea ca nu sunteti sectant si ca nu ati stiut.

viata ca viata dupa moarte...dar exista sex dupa....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2009-10-08 01:05:35viata ca viata dupa moarte...dar exista sex dupa....

De la: mytcor, la data 2009-10-08 01:40:44

De la: nastasemihail, la data 2009-10-08 01:05:35viata ca viata dupa moarte...dar exista sex dupa....

Nimeni nu se intreaba asta....e o problema...

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.