Existã viaþã dupã moarte?

De la: cris170272, la data 2009-07-23 18:15:53...

o zi buna !

Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu

dorinele,sezi bland sogore,vine cezarica si va face varza pe toti,ia sa vezi ce instructie face cu voi dupa ce-si termina somnu' de frumusete,ordine ca cezarica nici adi popa nu e in stare sa faca

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

O ZI BUNA SI TIE!

va simtiti in stare sa suportati citate a' la cezar vieru[masculu' scroafei]?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-23 18:19:46dorinele,sezi bland sogore,vine cezarica si va face varza pe toti,ia sa vezi ce instructie face cu voi dupa ce-si termina somnu' de frumusete,ordine ca cezarica nici adi popa nu e in stare sa faca

ordine ?!!! care ordine ?!!!

Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-23 18:21:16va simtiti in stare sa suportati citate a' la cezar vieru[masculu' scroafei]?

DA !!!! il ador ce Cezarica cu rationalul lui !!!

Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu

vine baiatu',o tira de rabdare sa le gasesc pe cele mai elocvente,dramatice si teatrale

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Exist� viaț� dup� moarte?

O �ntrebare simpl�, dar mai multe r�spunsuri.

De ce?

Deoarece r�spunsul e dat �n funcție de obiceiurile și credința celor care �l dau.

Totuși, exist� viaț� dup� moarte?

De mii de ani, aceast� �ntrebare �i pune pe oameni �n �ncurc�tur�. Chiar �i teologii sunt pu�i �n dificultate �n fa�a acestei �ntreb�r. De-a lungul anilor, oameni din toate societ��ile au meditat la aceast� �ntrebare, �i s-au dat o mul�ime de r�spunsuri.

Numero�i cre�tini nominali cred �n rai �i �n iad. Hindu�ii cred �n re�ncarnare. Vorbind despre credin�a musulman�, Amir Muawiyah, asistent la un centru religios islamic, a spus: �Noi credem c� dup� moarte va fi o zi de judecat�, c�nd te prezin�i �naintea lui Dumnezeu, Allah, ca �ntr-o curte de judecat�. Potrivit credin�ei islamice, Allah va analiza apoi modul de via�� al fiec�rei persoane �n parte �i o va trimite fie �n paradis, fie �n focul iadului.

�n Sri Lanka, at�t budi�tii, c�t �i catolicii obi�nuiesc s� lase u�ile �i ferestrele larg deschise �n locuin�a �n care se afl� o persoan� decedat�. Se aprinde o lamp� cu ulei, iar sicriul este a�ezat �n a�a fel �nc�t picioarele mortului s� fie �ndreptate spre u�a din fa��. Ei cred c� prin aceast� practic� ajut� spiritul, sau sufletul, decedatului s� ias� din cas�.

Aborigenii din Australia cred c� �fiin�ele umane au un spirit care nu poate fi distrus�. Anumite triburi din Africa cred c�, dup� moarte, oamenii de r�nd devin fantome, �n timp ce persoanele proeminente devin spirite ancestrale, care sunt onorate �i implorate �n calitate de conduc�tori invizibili ai comunit��ii.

�n unele ��ri, credin�ele referitoare la presupusele suflete ale mor�ilor sunt o combinare a tradi�iilor locale cu cre�tinismul nominal. De exemplu, mul�i catolici �i protestan�i din vestul�Africii obi�nuiesc s� acopere oglinzile c�nd moare cineva, pentru ca nimeni s� nu se uite �n oglind� �i s� vad� spiritul defunctului. Dup� 40 de zile de la moartea unei persoane dragi, familia �i prietenii s�rb�toresc urcarea sufletului la cer.


R�spunsurile la �ntrebarea referitoare la ce se �nt�mpl� cu noi c�nd murim sunt tot at�t de variate ca �i obiceiurile �i credin�ele oamenilor care dau aceste r�spunsuri. Totu�i, majoritatea religiilor au �n comun o idee pe care o consider� fundamental�: Ceva dintr-o persoan� � un suflet, un spirit, o fantasm� � este nemuritor �i continu� s� tr�iasc� dup� moarte.

Credin�a �n nemurirea sufletului este �mp�rt�it� aproape �n unanimitate de miile de religii �i secte ale cre�tin�t��ii. Ea este, de asemenea, o doctrin� oficial� a iudaismului. �n hinduism, aceast� credin�� st� la baza �nv���turii re�ncarn�rii. Musulmanii cred c� sufletul vine �n existen�� odat� cu corpul, dar c� acesta continu� s� tr�iasc� dup� ce corpul moare. Alte credin�e, cum ar fi animismul african, �intoismul �i chiar budismul, predau varia�iuni pe aceea�i tem�.

Unii adopt� un punct de vedere opus, �i anume c� via�a con�tient� se sf�r�e�te �n momentul mor�ii. Pentru ace�tia, ideea c� via�a intelectual� �i emo�ional� continu� �ntr-un suflet impersonal �i imaterial, separat de corp, pare ira�ional�. Scriitorul �i eruditul spaniol din secolul nostru Miguel de Unamuno a scris: �A crede �n nemurirea sufletului �nseamn� a dori cu at�ta ardoare ca sufletul s� fie nemuritor, �nc�t aceast� voin�� s� calce �n picioare ra�iunea �i s� treac� peste ea�. Printre cei care au refuzat s� cread� �n nemurire se num�r� renumi�ii filozofi din antichitate Aristotel �i Epicur, medicul Hipocrate, filozoful sco�ian David Hume, eruditul arab Averoes �i primul-ministru al Indiei de dup� c�tigarea independen�ei, Jawaharlal Nehru.

�ntrebarea care se pune este: Avem �ntr-adev�r un suflet nemuritor?

Mai �nt�i, s� vedem cum a luat na�tere doctrina nemuririi sufletului.

Un erudit �n v�rst� de 70 de ani, �i, �n acela�i timp, profesor, este acuzat de impietate �i corupere a min�ilor tinerilor prin intermediul �nv���turilor sale. �n pofida str�lucitului s�u discurs de ap�rare pe care l-a �inut la proces, jura�ii plini de prejudec��i �l g�sesc vinovat �i �l condamn� la moarte. Doar cu c�teva ore �naintea execu�iei, b�tr�nul profesor le prezint� elevilor aduna�i �n jurul s�u o serie de argumente care sus�in c� sufletul este nemuritor �i c� moartea nu este ceva �nsp�im�nt�tor.

B�rbatul condamnat nu este altul dec�t Socrate, renumit filozof grec din secolul al V-lea �.e.n. Discipolul s�u Platon a consemnat aceast� �nt�mplare �n eseurile sale Apologia lui Socrate �i Fedon. Socrate �i Platon au fost printre primii care au promovat ideea c� sufletul este nemuritor. �ns� nu ei sunt autorii acestei �nv���turi.

Doctrina nemuririi sufletului �i are r�d�cinile �n timpuri mult mai �ndep�rtate. Totu�i, Socrate �i Platon au ajustat aceast� doctrin� �i au transformat-o �ntr-o �nv���tur� filozofic�, f�c�nd-o astfel mult mai atr�g�toare pentru clasele sociale cultivate din zilele lor �i de mai t�rziu.

�n societatea elen� dinaintea lui Socrate �i a lui Platon se credea, de asemenea, c� sufletul continu� s� tr�iasc� dup� moarte. Pitagora, renumitul matematician grec din secolul al VI-lea �.e.n., a sus�inut c� sufletul este nemuritor �i supus transmigra�iei. �naintea lui, Tales din Milet, considerat primul filozof grec care se cunoa�te, a sus�inut c� nu numai oamenii, animalele �i plantele au un suflet nemuritor, ci �i lucrurile de felul magne�ilor, �ntruc�t ei pot pune fierul �n mi�care, atr�g�ndu-l. Grecii antici sus�ineau c� sufletele mor�ilor erau transportate cu barca pe cel�lalt mal al r�ului Stix, spre un vast t�r�m subteran, numit t�r�mul de jos. Acolo, judec�torii decideau dac� sufletele trebuiau s� fie torturate �ntr-o temni�� cu ziduri �nalte sau dac� urmau s� dob�ndeasc� fericirea �n C�mpiile Elizee.

�n secolul al VII-lea �.e.n., �n partea de est a Iranului, sau a Persiei, a tr�it un profet pe nume Zoroastru. El a introdus o form� de �nchinare numit� zoroastrism. Aceasta a fost religia Imperiului Persan, care a dominat lumea �nainte ca Grecia s� devin� putere mondial�. �n scrierile zoroastriene se spun urm�toarele: ��n nemurire, sufletul celui Drept va fi �ntotdeauna Fericit, dar sufletul Mincinosului va fi �n mod sigur chinuit. Aceste Legi au fost date de Ahura Mazda [adic� de �un zeu �n�elept�] datorit� autorit��ii Sale supreme�.

�nv���tura nemuririi sufletului a f�cut, de asemenea, parte din religia persan� prezoroastrian�. Vechile triburi persane, de exemplu, aveau grij� de sufletele mor�ilor oferindu-le m�ncare �i �mbr�c�minte, pentru a le folosi �n lumea de dincolo.

Credin�a �n via�a de dup� moarte a ocupat un loc central �n religia egiptean�. Egiptenii sus�ineau c� sufletul persoanei decedate era judecat de Osiris, divinitatea suprem� a lumii de dincolo. De exemplu, un document din papirus, dat�nd, dup� c�t se pare, din secolul al XIV-lea �.e.n., �l prezint� pe Anubis, zeul mor�ilor, duc�nd sufletul scribului Hunefer �naintea lui Osiris. Pe un taler al unei balan�e este a�ezat� inima scribului, reprezent�nd con�tiin�a acestuia, iar pe cel�lalt taler, pana pe care zei�a adev�rului �i a justi�iei o poart� pe cap. Thot, un alt zeu, �nregistreaz� rezultatul ob�inut �n urma c�nt�ririi. �ntruc�t inima lui Hunefer nu este �ngreunat� de vinov��ie, ea c�nt�re�te mai pu�in dec�t pana, iar Hunefer prime�te aprobarea de a intra pe t�r�mul lui Osiris �i i se d� nemurirea. Papirusul prezint� �i o femeie-monstru st�nd l�ng� balan��, fiind gata s�-l devoreze pe cel decedat�dac� inima acestuia nu trece testul. Egiptenii obi�nuiau, de asemenea, s�-�i mumifice mor�ii �i s� p�streze corpurile faraonilor �n piramide impresionante, �ntruc�t credeau c� sufletul supravie�uia at�t timp c�t corpul era p�strat.

Diferite civiliza�ii antice au avut �n comun o �nv���tur�:�nemurirea sufletului. Au luat ele aceast� �nv���tur� din aceea�i surs�?

Originea acestei �nv���turi

��n lumea antic�, se spune �n cartea The Religion of Babylonia and Assyria (Religia Babiloniei �i a Asiriei), Egiptul, Persia �i Grecia au suferit influen�a religiei babiloniene.� Cartea explic� �n continuare: �Av�nd �n vedere contactul ini�ial dintre Egipt �i Babilonia, despre care vorbesc t�bli�ele g�site �n Tell el-Amarna, au existat, bine�n�eles, nenum�rate ocazii pentru infiltrarea conceptelor �i a obiceiurilor babiloniene �n cultele egiptene. �n Persia, cultul lui Mithra dezv�luie influen�a inconfundabil� a conceptelor babiloniene .�.�. Prezen�a unui num�r foarte mare de elemente semitice at�t �n mitologia antic� greac�, c�t �i �n cultele elene este �n prezent recunoscut� de at�t de mul�i erudi�i, �nc�t orice comentariu este de prisos. Mai exact, aceste elemente semitice sunt �n mare parte babiloniene�.

Dar nu difer� mult conceptele babilonienilor referitoare la ce se �nt�mpl� dup� moarte de conceptele egiptenilor, ale persanilor �i ale grecilor?

S� analiz�m, de exemplu, poemul babilonian Epopeea lui Ghilgame�. Obsedat de realitatea mor�ii, eroul �n v�rst� al acestui poem, Ghilgame�, porne�te �n c�utarea nemuririi, dar nu reu�e�te s� o g�seasc�. �n timpul c�l�toriei, el o �nt�lne�te pe zei�a vinului, care �l �ncurajeaz� s� profite de via�a lui prezent�, pentru c� nu va g�si via�a ve�nic� pe care o caut�. Mesajul transmis de �ntregul poem este acela c� moartea este inevitabil�, iar speran�a nemuririi este o iluzie. Indic� oare acest poem c� babilonienii nu credeau �n via�a de apoi?

Profesorul Morris Jastrow jr, de la Universitatea din Pennsylvania (S.U.A.), a scris: �Nici poporul, nici conduc�torii religio�i [babilonieni] nu au admis vreodat� posibilitatea anihil�rii totale a ceea ce, odat�, a fost chemat la via��. Moartea [�n concep�ia lor] era o trecere la o alt� form� de via��, iar t�g�duirea nemuririi nu f�cea dec�t s� accentueze imposibilitatea de a sc�pa de schimbarea existen�ei produs� de moarte�. �ntr-adev�r, babilonienii credeau �i c� via�a unei persoane bune continua, �ntr-o anumit� form�, dup� moarte. Aceast� credin�� �i-o manifestau �ngrop�nd �mpreun� cu mor�ii obiecte pe care ace�tia s� le foloseasc� �n via�a de apoi.

�n mod clar, �nv���tura nemuririi sufletului �i are r�d�cinile �n Babilonul antic. Potrivit Bibliei, o carte considerat� a fi istorie exact�, ora�ul Babel, sau Babilon, a fost fondat de Nimrod, un str�nepot al lui Noe. Dup� Potopul mondial din zilele lui Noe exista o singur� limb� �i o singur� religie. Prin faptul c� a fondat acel ora� �i a construit un turn �n el, Nimrod a introdus o nou� religie. Relatarea biblic� spune c�, dup� �ncurcarea limbilor la Babel, constructorii turnului, care au e�uat, s-au �mpr�tiat �n toate p�r�ile �i au �nceput o nou� via��, duc�nd cu ei �i religia pe care o aveau (Geneza 10:6�10; 11:4�9). Astfel, �nv���turile religioase babiloniene s-au �mpr�tiat pe toat� fa�a p�m�ntului.

Potrivit legendei, Nimrod a murit de o moarte violent�. Era normal ca, dup� moartea sa, �n r�ndul babilonienilor s� apar� tendin�a de a-l venera, consider�ndu-l fondatorul, constructorul �i primul rege al ora�ului lor. �ntruc�t zeul Marduk (Bel-Merodakh) era considerat fondatorul Babilonului, unii erudi�i au avansat ipoteza c� Marduk este zeificatul Nimrod. Dac� acest lucru este adev�rat, atunci ideea potrivit c�reia o persoan� are un suflet care tr�ie�te dup� moarte trebuie s� fi predominat cel pu�in de la moartea lui Nimrod. �n orice caz, paginile istoriei dezv�luie faptul c�, dup� Potop, locul �n care s-a n�scut �nv���tura nemuririi sufletului a fost Babelul, sau Babilonul.

Cum a ajuns totu�i aceast� doctrin� s� ocupe un loc important �n majoritatea religiilor de ast�zi?

Cum a p�truns �n hinduism �i �n alte religii orientale ideea c� omul are un suflet nemuritor? Aceast� �ntrebare prezint� interes chiar �i pentru cei din Occident, care, probabil, nu sunt familiariza�i cu aceste religii, deoarece aceast� doctrin� influen�eaz� modul �n care o persoan� prive�te viitorul. �ntruc�t �nv���tura nemuririi sufletului este numitorul comun al majorit��ii religiilor de ast�zi, cunoa�terea modului �n care a ap�rut acest concept poate avea, �ntr-adev�r, drept rezultat o mai bun� �n�elegere �i comunicare.

Ninian Smart, profesor de religie la Universitatea Lancaster din Marea Britanie, a f�cut urm�toarea remarc�: �Cel mai important centru de influen�� religioas� din Asia a fost �i este India. �i aceasta nu numai pentru c� India a fost leag�nul unui num�r mare de credin�e � hinduismul, budismul, jainismul, sikhismul etc. �, ci �i pentru c� una dintre acestea, budismul, a ajuns s� exercite o puternic� influen��, aproape total�, asupra culturii din estul Asiei�. Pentru multe culturi care au fost influen�ate �n acest fel, �India r�m�ne leag�nul lor spiritual�, a spus un erudit hindus pe nume Nikhilananda. Atunci �n ce fel a adus prejudicii Indiei �i altor regiuni ale Asiei aceast� �nv���tur� a nemuririi?

�nv���tura hindus� despre re�ncarnare

�n secolul al VI-lea �.e.n., �n timp ce Pitagora �i discipolii s�i din Grecia pledau �n favoarea teoriei transmigra�iei sufletelor, �n�elep�ii hindu�i care tr�iau de-a lungul malurilor fluviilor Indus �i Gange din India promovau acela�i concept. Este pu�in probabil ca apari�ia simultan� a acestui concept ��n societatea elen� �i �n India s� fi fost o simpl� coinciden��, a spus istoricul Arnold Toynbee. �O posibil� surs� comun� [de influen��], a explicat Toynbee, este societatea nomad� eurasiatic�, societate care, �n secolele al VIII-lea �i al VII-lea �.e.n., a n�v�lit �n India, �n Asia de sud-vest, �n stepa care se �ntinde de-a lungul coastei de nord a M�rii Negre, �n Peninsula Balcanic� �i �n Anatolia.� Triburile migratoare eurasiatice au dus, bine�n�eles, cu ele conceptul transmigra�iei.

Hinduismul ap�ruse �n India mult mai �nainte, odat� cu sosirea arienilor aproximativ �n 1500 �.e.n. Chiar de la �nceput, hinduismul a sus�inut ideea c� sufletul este diferit de corp �i c� supravie�uie�te mor�ii. Astfel, hindu�ii practicau cultul str�mo�ilor �i preg�teau m�ncare pentru a fi consumat� de sufletele mor�ilor lor. Secole mai t�rziu, c�nd ideea transmigra�iei sufletelor a p�truns �n India, aceasta trebuie s�fi atras�aten�ia �n�elep�ilor hindu�i, care erau fr�m�nta�i de problema larg r�sp�ndit� a existen�ei r�ului �i a suferin�ei �n r�ndul oamenilor. Combin�nd aceast� concep�ie a transmigra�iei cu legea karma, legea cauzei �i a efectului, �n�elep�ii hindu�i au elaborat teoria re�ncarn�rii, potrivit c�reia calit��ile �i defectele dintr-o via�� sunt r�spl�tite sau pedepsite �n urm�toarea via��.

Dar a existat un alt concept care a influen�at �nv���tura hindus� despre suflet. �Se pare c� este adev�rat faptul c�, exact �n momentul �n care au fost elaborate teoria transmigra�iei �i karma, sau chiar mai devreme, se spune �ntr-o enciclopedie, un alt concept a �nceput treptat s� se contureze �n interiorul unui mic cerc de intelectuali din nordul Indiei, �i anume, conceptul filozofic Brahman-atman [supremul �i eternul Brahman, realitatea ultim�].� � Encyclopædia of Religion and Ethics. Aceast� idee a fost combinat� cu teoria re�ncarn�rii pentru a defini idealul ultim al hindu�ilor: eliberarea de ciclul transmigra�iei pentru a fi una cu realitatea ultim�. Hindu�ii cred c� aceast� stare poate fi dob�ndit� prin str�duin�a de a avea o conduit� acceptabil� �i o cuno�tin�� profund� despre hinduism.

A�adar, �n�elep�ii hindu�i au elaborat doctrina re�ncarn�rii combin�nd ideea transmigra�iei sufletelor cu legea karma �i cu conceptul despre Brahman. Octavio Paz, laureat al Premiului Nobel, poet �i fost ambasador al Mexicului �n India, a scris: ��n timp ce hinduismul se r�sp�ndea, �n brahmanism, �n budism �i �n alte religii asiatice se propaga o idee considerat� esen�ial� �n�aceste religii, �i anume, metempsihoza, transmigra�ia sufletelor printr-un cerc de existen�e succesive�.

Doctrina re�ncarn�rii este fundamentul hinduismului modern. Filozoful hindus Nikhilananda a spus: �Orice hindus devotat este convins de faptul c� dob�ndirea nemuririi nu este un drept exclusiv al c�torva ale�i, ci un drept natural al tuturor�.

Ciclul rena�terii �n budism

Budismul a fost �ntemeiat �n India �n jurul anului 500 �.e.n. Tradi�ia budist� spune c� un prin� indian pe nume Siddhartha Gautama, care, dup� ce a ob�inut iluminarea, a ajuns s� fie cunoscut ca Buddha, a fost fondatorul religiei budiste. �ntruc�t budismul provine din hinduism, �nv���turile budiste se aseam�n� sub multe aspecte cu �nv���turile hinduse. Potrivit religiei budiste, existen�a este un ciclu continuu de rena�tere �i moarte �i, ca �i �n hinduism, via�a fiec�rui individ este determinat� de faptele s�v�r�ite �n existen�a anterioar�.

Totu�i budismul nu define�te existen�a �n termenii unui suflet individual care tr�ie�te dup� moarte. ��n accep�ia lui [Buddha], psihicul uman este doar un �ir trec�tor de st�ri psihologice discontinue, unite numai de dorin��, a afirmat Arnold Toynbee. Totu�i, Buddha credea c� ceva � o anumit� stare psihologic� sau o for�� � este transmis� de la o existen�� la alta. Dr.�Walpola Rahula, un erudit budist, a explicat:
�O fiin�� nu este dec�t o combinare de for�e �i energii fizice �i mentale. Ceea ce numim moarte este �ntreruperea total� a func�ion�rii corpului fizic. Dispar complet aceste for�e �i energii odat� cu �ncetarea func�ion�rii corpului? Budismul spune �Nu�. Voin�a, dorin�a, setea de a exista, de a continua, de a deveni este o for�� foarte puternic� ce pune �n mi�care toate vie�ile, toate existen�ele �i chiar �ntreaga lume. Aceasta este cea mai puternic� for��, cea mai puternic� energie din lume. Potrivit religiei budiste, aceast� for�� nu �nceteaz� s� ac�ioneze odat� cu oprirea func�ion�rii corpului, adic� odat� cu moartea, ci continu� s� se manifeste �ntr-o alt� form�, d�nd na�tere unei noi existen�e, numit� rena�tere�.

Concep�ia budist� referitoare la via�a de apoi este urm�toarea: Existen�a este ve�nic� doar dac� individul atinge idealul final al Nirvanei, eliberarea de ciclul rena�terilor. Nirvana nu este o stare de fericire etern� �i nici o stare �n care individul devine una cu realitatea ultim�. Aceasta este pur �i simplu o stare de nonexisten��: �locul f�r� moarte� aflat dincolo de existen�a individual�. Un dic�ionar define�te �Nirvana� astfel: �un loc sau o stare de uitare a grijilor, a durerilor sau a realit��ii exterioare� (Webster�s Ninth New Collegiate Dictionary). Budi�tii sunt �ncuraja�i nu numai s� caute nemurirea, ci �i s� treac� dincolo de aceasta prin dob�ndirea st�rii de Nirvana.

�n timp ce se r�sp�ndea �n diferite p�r�i ale Asiei, budismul �i-a modificat �nv���turile, adapt�ndu-se credin�elor locale. De exemplu, Mahayana, o form� a budismului care predomin� �n China �i �n Japonia promoveaz� credin�a �n bodhisattva cere�ti, sau �n viitori Buddha. Bodhisattva am�n� intrarea �n Nirvana lor �n schimbul tr�irii a nenum�rate vie�i pentru a le sluji altora �i pentru a-i ajuta s� ob�in� Nirvana. Astfel, cineva poate alege s� continue ciclul rena�terii chiar �i dup� ce ajunge la stadiul de a dob�ndi Nirvana.

O alt� schimbare doctrinal� care a devenit deosebit de influent� �n China �i �n Japonia este doctrina despre T�r�mul pur, aflat undeva �n Apus, doctrin� creat� de Buddha Amitaba, sau Amida. Cei care cheam� numele lui Buddha cu credin�� se renasc �n T�r�mul pur, sau �n paradis, unde condi�iile sunt mai favorabile pentru dob�ndirea ilumin�rii finale. La ce a dus aceast� �nv���tur�? Profesorul Ninian Smart a explicat: �Dup� cum era de a�teptat, splendoarea paradisului, viu descris �n unele scrieri mahayane, a ajuns s� ia locul Nirvanei �n imagina�ia popular�, fiind considerat idealul suprem�.

Budismul tibetan cuprinde �i alte elemente locale. De exemplu, cartea tibetan� a mor�ilor vorbe�te despre destinul unui individ aflat �n stadiul intermediar dinainte de a se rena�te. Se spune c� mor�ii sunt expu�i luminii str�lucitoare a realit��ii ultime, iar cei incapabili s� suporte lumina nu ob�in eliberarea, �ns� se renasc. Evident, budismul, �n formele lui variate, promoveaz� ideea nemuririi.

Cultul str�mo�ilor �n �intoismul japonez

�n Japonia exista o religie �nainte de introducerea budismului �n secolul al VI-lea e.n. Era o religie f�r� nume, const�nd din credin�e asociate cu principii morale �i cu obiceiuri ale popoarelor. Totu�i, odat� cu introducerea budismului s-a ivit necesitatea de a deosebi religia japonez� de religia str�in�. Astfel a venit �n existen�� denumirea ��into�, care �nseamn� �calea zeilor�.

Ce sus�inea �intoismul primitiv cu privire la via�a de apoi? Dup� apari�ia primelor orez�rii, �cultura orezului necesita comunit��i bine organizate �i stabile�, se explic� �n lucrarea Kodansha Encyclopedia of Japan, ��i astfel au luat na�tere ritualurile agrare, care, mai t�rziu, au avut un rol foarte important �n �intoism�. Teama de sufletele mor�ilor i-a determinat pe ace�ti oameni din vechime s� n�scoceasc� ritualuri care s�-i lini�teasc� pe mor�i. Aceasta a dus la apari�ia �nchin�rii la spiritele str�mo�ilor.

Potrivit credin�ei �intoiste, sufletul celui �disp�rut� p�streaz� personalitatea acestuia, dar este contaminat de impuritatea mor�ii. C�nd cei �ndolia�i �in ritualuri comemorative, sufletul este purificat p�n� c�nd este eliminat tot r�ul, dob�ndind un caracter bl�nd �i binevoitor. Dup� un anumit timp, spiritul ancestral este ridicat la rangul de divinitate ancestral�, sau de protector. Exist�nd �n acela�i timp cu budismul, �intoismul a �mprumutat unele �nv���turi budiste, inclusiv �nv���tura despre paradis. Astfel, constat�m c� credin�a �n nemurire joac� un rol fundamental �n �intoism.

Doctrina nemuririi �n daoism �i cultul str�mo�ilor �n confucianism

Daoismul a fost fondat de Lao Zi, despre care se spune c� a tr�it �n China �n secolul al VI-lea �.e.n. Potrivit daoismului, idealul vie�ii este armonizarea activit��ii omului cu Dao � calea natural� a devenirii lucrurilor. Concep�iile daoiste referitoare la nemurire pot fi rezumate �n urm�toarele cuvinte: Dao este principiul absolut al universului. Dao nu are nici �nceput, nici sf�r�it. Tr�ind �n armonie cu Dao, individul se contope�te cu el �i devine etern.

�n �ncercarea lor de a fi una cu natura, daoi�tii au devenit cu timpul foarte interesa�i de imuabilitatea acesteia �i de capacitatea ei de a se regenera. Ei presupuneau c�, tr�ind �n armonie cu Dao, sau cu calea natural� a devenirii lucrurilor, individul ar putea �n vreun fel s� descopere secretele naturii �i s� devin� imun la daunele fizice, la boli �i chiar la moarte.

Daoi�tii au �nceput s� practice medita�ia, s� promoveze anumite tehnici respiratorii �i s� �in� regimuri alimentare, care, dup� cum se presupunea, puteau �nt�rzia degradarea fizic� �i moartea. La scurt timp dup� aceea au �nceput s� circule legende despre fiin�e nemuritoare care puteau s� zboare pe nori, s� apar� �i s� dispar� dup� voie, care tr�iau de foarte mul�i ani pe mun�i sacri sau pe insule �ndep�rtate, hr�nindu-se cu rou� sau cu fructe miraculoase. Istoria chinez� spune c�, �n anul 219 �.e.n., �mp�ratul Ch�in Shih Huang Ti a trimis o flot� format� din 3000 de b�ie�i �i fete pentru a g�si insula legendar� a lui P�eng-lai, l�ca�ul fiin�elor nemuritoare, �i pentru a aduce de acolo iarba nemuririi. Se �n�elege de la sine c� ace�tia nu s-au �ntors cu elixirul c�utat.

Afl�ndu-se �n c�utarea vie�ii eterne, daoi�tii au apelat la tehnici alchimiste pentru a prepara pilule ale nemuririi. �n concep�ia daoist�, via�a este rezultatul interac�iunii a dou� for�e opuse, yin �i yang (prima de natur� feminin�, iar a doua de natur� masculin�). Astfel, amestec�nd plumb (�nchis la culoare, sau yin) cu mercur (deschis la culoare, sau yang), alchimi�tii au simulat un proces natural, sper�nd c� produsul ob�inut va fi pilula nemuririi.

�n secolul al VII-lea e.n., budismul a p�truns �n via�a religioas� a Chinei. Rezultatul a fost un amalgam de elemente budiste, spiritism �i cultul str�mo�ilor. �At�t budismul, c�t �i daoismul, a spus profesorul Ninian Smart, au dat form� �i fond credin�elor referitoare la via�a de apoi, care se conturau u�or �n cultul str�mo�ilor �nt�lnit la vechii chinezi.�

Confucius, un alt �n�elept proeminent al Chinei, care a tr�it �n secolul al VI-lea �.e.n., a c�rui filozofie a devenit fundamentul confucianismului, nu a dezvoltat prea mult ideea referitoare la via�a de apoi. Dimpotriv�, el a subliniat importan�a bun�t��ii morale �i a unui comportament acceptat pe plan social. Totu�i, el a pledat �n favoarea cultului str�mo�ilor �i a acordat o mare importan�� respect�rii ritualurilor �i a ceremoniilor �inute �n cinstea spiritelor str�mo�ilor deceda�i.

Alte religii orientale

Jainismul a fost fondat �n India �n secolul al VI-lea �.e.n. Fondatorul lui, Mahāvīra, sus�inea c� toate fiin�ele vii au un suflet etern �i c� eliberarea sufletului din sclavia karmei este posibil� numai prin manifestarea unui spirit de sacrificiu, prin autodisciplin� �i prin respectarea riguroas� a principiului nonviolen�ei fa�� de toate creaturile. Jaini�tii sus�in aceste concepte �i ast�zi.

India este, de asemenea, leag�nul sikhismului, o religie practicat� de 19 milioane de oameni. Aceast� religie a fost fondat� �n secolul al XVI-lea, c�nd Guru Nānak a decis s� ia din hinduism �i din islamism ce era cel mai bun �i s� formeze o singur� religie. Sikhismul a adoptat credin�ele hinduse referitoare la nemurirea sufletului, re�ncarnare �i karma.

Este clar deci c� concep�ia potrivit c�reia via�a continu� dup� ce corpul moare face parte integrant� din majoritatea religiilor orientale. Dar ce se poate spune despre cre�tin�tate, iudaism �i islamism?

F�c�nd o promisiune referitoare la via�a de apoi, aproape toate religiile se bazeaz� pe credin�a c� omul are un suflet nemuritor �i c�, dup� moarte, acesta c�l�tore�te spre un alt domeniu sau transmigreaz� spre o alt� fiin��. A�a cum am v�zut mai �nainte credin�a �n nemurirea sufletului face parte integrant� din religiile orientale �nc� de la �ntemeierea acestora.

Dar ce putem spune despre iudaism, cre�tin�tate �i islamism? Cum a ajuns aceast� �nv���tur� s� ocupe un loc central �n cadrul acestor credin�e?

Iudaismul asimileaz� doctrine grece�ti

Iudaismul a ap�rut �n urm� cu 4000 de ani, �n timpul lui Avraam. Redactarea scrierilor ebraice sfinte a �nceput �n secolul al XVI-lea �.e.n. �i s-a terminat pe vremea c�nd Socrate �i Platon d�deau contur teoriei nemuririi sufletului. �nva�� aceste Scripturi despre nemurirea sufletului?

Encyclopaedia Judaica r�spunde: �Numai �n perioada postbiblic� s-au pus bazele unei credin�e bine conturate �i ferm stabilite referitoare la nemurirea sufletului, care a devenit o piatr� de temelie a credin�ei iudaice �i a credin�ei cre�tine�. Ea afirm�, de asemenea, urm�toarele: ��n perioada biblic�, persoana era considerat� un tot unitar. Astfel, �ntre suflet �i corp nu exista o deosebire net�. Primii evrei credeau �n �nvierea mor�ilor, �i aceast� credin�� �trebuie s� se fi deosebit de credin�a �n .�.�. nemurirea sufletului�, afirm� enciclopedia.

Atunci cum a devenit aceast� doctrin� �o piatr� de temelie� a iudaismului? Istoria ne furnizeaz� r�spunsul. �n anul 332��.e.n., Alexandru cel Mare a ocupat o mare parte din Orientul Mijlociu �n timpul cuceririi sale fulger. La sosirea sa la Ierusalim, evreii l-au primit cu bra�ele deschise. Potrivit istoricului evreu din secolul I Flavius Josephus, ei chiar i-au ar�tat profe�ia din cartea lui Daniel, care fusese scris� cu peste 200 de ani �nainte �i care vorbea �n mod clar despre cucerirea efectuat� de Alexandru cel Mare �n calitate de �rege al Greciei� (Daniel 8:5�8,�21). Succesorii lui Alexandru cel Mare au continuat planul acestuia de elenizare, impregn�nd tot imperiul cu limba, cultura �i filozofia greac�. Amestecul celor dou� culturi���cea greac� �i cea iudaic� � a fost inevitabil.

La �nceputul secolului al III-lea �.e.n. a �nceput prima traducere �n limba greac� a Scripturilor ebraice, numit� Septuaginta. Prin intermediul acesteia, mul�i neevrei au ajuns s� aib� respect fa�� de religia iudaic� �i s� se familiarizeze cu ea, unii dintre ei chiar trec�nd la iudaism. Pe de alt� parte, evreii au ajuns buni cunosc�tori ai g�ndirii elene, iar unii au devenit filozofi, ceva cu totul nou pentru ei. Filon din Alexandria, care a tr�it �n secolul I e.n., a fost unul dintre ace�ti filozofi evrei.

Filon l-a venerat pe Platon �i s-a str�duit s� explice iudaismul �n termenii filozofiei grece�ti. �Cre�nd o sintez� unic� a filozofiei platonice �i a tradi�iei biblice�, se spune �n cartea Heaven � A History, �Filon a preg�tit calea pentru g�nditorii cre�tini de mai t�rziu� �i, de asemenea, pentru cei evrei. Care au fost concep�iile lui Filon cu privire la suflet? Cartea spune �n continuare: ��n accep�ia lui, moartea readuce sufletul la starea lui ini�ial�, de dinaintea na�terii. �ntruc�t sufletul apar�ine lumii spirituale, via�a din trup nu devine altceva dec�t un scurt episod, adesea nefericit�. Printre al�i g�nditori evrei care credeau �n nemurirea sufletului se num�r� Isaac Israeli, cunoscutul fizician evreu din secolul al X-lea, �i Moses Mendelssohn, filozof germano-evreu din secolul al XVIII-lea.

O carte care, de asemenea, a influen�at�profund g�ndirea �i via�a evreilor este Talmudul � un rezumat scris al a�a-numitei legi orale, care, mai t�rziu, a ajuns s� con�in� comentarii �i explica�ii pe marginea acestei legi, fiind �ntocmit de rabini �ncep�nd din secolul al II-lea e.n. p�n� �n evul mediu. �Rabinii Talmudului, se spune �ntr-o enciclopedie, credeau c� sufletul continu� s� existe dup� moarte� (Encyclopaedia Judaica). Talmudul chiar vorbe�te despre mor�i care vin �n contact cu cei vii. �Probabil c�, din cauza influen�ei exercitate de platonism, se spune �n Encyclopædia of Religion and Ethics, [rabinii] credeau �n preexisten�a sufletelor.�

Literatura mistic� iudaic� de mai t�rziu, numit� Cabala, merge p�n� acolo �nc�t pred� �nv���tura re�ncarn�rii. Referitor la aceast� credin��, The New Standard Jewish Encyclopedia spune: �Se pare c� ideea a luat na�tere �n India. .�.�. �n Cabala, aceasta apare pentru prima oar� �n cartea Bahir, �i apoi, de la Zohar �nainte, a fost general acceptat� de mistici, juc�nd un rol important �n credin�a �i literatura hasidic�. Ast�zi, �n Israel, re�ncarnarea este larg acceptat� ca �nv���tur� iudaic�.
9 A�adar, ideea nemuririi sufletului a p�truns �n iudaism �n urma influen�ei filozofiei grece�ti, iar ast�zi, doctrina este �mp�rt�it� de majoritatea fac�iunilor iudaismului. Ce se poate spune despre modul �n care a p�truns aceast� �nv���tur� �n cre�tin�tate?

Cre�tin�tatea adopt� ideile lui Platon

Cre�tinismul autentic a �nceput odat� cu Isus Hristos. Cu privire la Isus, Miguel de Unamuno, un erudit spaniol proeminent din secolul nostru, a scris: �El a crezut mai degrab� �n �nvierea c�rnii, potrivit modelului iudaic, �i nu �n nemurirea sufletului, potrivit modelului platonic [grecesc]. .�.�. Dovada acestui fapt poate fi observat� �n orice carte onest� de exegez�. El a �ncheiat spun�nd: �Nemurirea sufletului .�.�. este o dogm� filozofic� p�g�n�.

C�nd �i cum s-a infiltrat �n cre�tinism aceast� �dogm� filozofic� p�g�n�? Lucrarea New Encyclopædia Britannica d� urm�toarea explica�ie: ��ncep�nd cu a doua jum�tate a secolului al II-lea A.D., cre�tinii care aveau o anumit� instruire �n filozofia greac� au �nceput s� simt� nevoia de a-�i exprima credin�a �n termenii acestei filozofii, at�t pentru propria satisfac�ie intelectual�, c�t �i pentru a-i converti pe p�g�nii instrui�i. Filozofia pe care au considerat-o cea mai potrivit� a fost platonismul�.

Doi dintre ace�ti filozofi timpurii au exercitat o mare influen�� asupra doctrinelor cre�tin�t��ii. Unul dintre ei a fost Origen din Alexandria (cca 185�254 e.n.), iar cel�lalt a fost Augustin din Hipona (354�430 e.n.). Cu privire la ei, o lucrare de referin�� afirm�: �Datorit� lui Origen �n Est �i Sf. Augustin �n Vest, sufletul a ajuns s� fie considerat o substan�� spiritual� �i un concept filozofic format din natura sufletului� (New Catholic Encyclopedia). Pe ce baz� �i-au formulat Origen �i Augustin ideile referitoare la suflet?

Origen a fost un discipol al lui Clement din Alexandria, acesta din urm� fiind �primul P�rinte care, f�r� �ndoial�, a �mprumutat din tradi�ia greac� concep�ia referitoare la suflet�, se spune �n New Catholic Encyclopedia. Concep�iile lui Platon despre suflet trebuie s� fi influen�at profund g�ndirea lui Origen. �[Origen] a ad�ugat la doctrina cre�tin� �ntreaga dram� cosmic� a sufletului, pe care a preluat-o de la Platon�, a spus teologul Werner Jaeger �n lucrarea The Harvard Theological Review.

Augustin este considerat de unii membri ai cre�tin�t��ii drept cel mai mare g�nditor al antichit��ii. �nainte de a se converti la �cre�tinism� la v�rsta de 33 de ani, Augustin a manifestat un viu interes pentru filozofie, devenind un neoplatonician. Dup� ce s-a convertit, el a r�mas �n continuare adeptul g�ndirii neoplatonice. �Mintea sa a fost creuzetul �n care a avut loc cea mai complet� fuziune dintre religia Noului Testament �i tradi�ia platonic� a filozofiei grece�ti�, se spune �n The New Encyclopædia Britannica. �ntr-o alt� enciclopedie se spune c� �doctrina [lui Augustin referitoare la suflet], care �n Orient a fost considerat� norm� p�n� la sf�r�itul secolului al XII-lea, se datora �n mare parte .�.�. neoplatonismului�. � New Catholic Encyclopedia.

�n secolul al XIII-lea, �nv���turile lui Aristotel au c�tigat popularitate �n Europa �n mare parte datorit� existen�ei �n limba latin� a lucr�rilor erudi�ilor arabi care f�cuser� numeroase comentarii pe marginea scrierilor aristoteliene. Un erudit catolic pe nume Thomas D�Aquino a fost profund impresionat de g�ndirea aristotelian�. Datorit� scrierilor lui D�Aquino, concep�iile lui Aristotel au exercitat o influen�� mai mare asupra �nv���turilor bisericii dec�t concep�iile lui Platon. Totu�i, aceast� tendin�� nu a influen�at �nv���tura despre nemurirea sufletului.

Aristotel a sus�inut c� sufletul este legat �ntr-un mod inseparabil de corp, c� nu continu� s� existe �n mod individual dup� moarte �i�c�, dac� exist� ceva etern �n om,�acesta este abstract, este�o inteligen�� impersonal�. Aceast� concep�ie referitoare la suflet nu era �n armonie cu credin�a bisericii, care sus�inea c� sufletele individuale supravie�uiesc mor�ii. A�adar, D�Aquino a modificat concep�ia aristotelian� despre suflet, afirm�nd c� nemurirea sufletului poate fi dovedit� �n mod logic. Astfel, credin�a bisericii �n nemurirea sufletului a r�mas intact�.

Secolele al XIV-lea �i al XV-lea, considerate perioada de �nceput a Rena�terii, au cunoscut o retrezire a interesului fa�� de filozofia lui Platon. Renumita familie Medici din Italia chiar a contribuit la �nfiin�area unei academii �n Floren�a cu scopul de a promova studiul filozofiei lui Platon. De-a lungul secolelor al XVI-lea �i al XVII-lea, interesul fa�� de filozofia lui Aristotel s-a diminuat. Iar Reforma din secolul al XVI-lea nu a adus cu sine o reform� a �nv���turii despre suflet. De�i reformatorii protestan�i nu erau de acord cu �nv���tura despre purgatoriu, ei au acceptat ideea pedepsei eterne sau a recompensei eterne.

Astfel, �nv���tura nemuririi sufletului predomin� �n majoritatea confesiunilor cre�tin�t��ii. Remarc�nd aceast� situa�ie, un erudit american a scris: ��n realitate, pentru marea majoritate a oamenilor din lumea occidental�, religia �nseamn� nemurire �i nimic altceva. Dumnezeu este realizatorul nemuririi�.

Nemurirea �i religia islamic�

Religia islamic� a ap�rut c�nd Mahomed a devenit profet, la v�rsta de aproximativ 40 de ani. Musulmanii cred, �n general, c� acesta a avut revela�ii de-a lungul unei perioade de 20 sau 23 de ani, din aproximativ 610 e.n. p�n� �n 632 e.n., c�nd a survenit moartea sa. Aceste revela�ii sunt consemnate �n Coran, cartea sacr� a musulmanilor. �n momentul apari�iei religiei islamice, �n iudaism �i cre�tin�tate p�trunsese deja conceptul platonic referitor la suflet.

Musulmanii cred c� religia lor este punctul culminant al revela�iilor pe care le-au avut evreii �i cre�tinii fideli din vechime. Coranul citeaz� at�t Scripturile ebraice, c�t �i Scripturile grece�ti. Cu toate acestea, �n privin�a �nv���turii despre nemurirea sufletului, Coranul se abate de la aceste scrieri. Coranul �nva�� c� omul are un suflet care continu� s� tr�iasc� dup� moarte. De asemenea, acesta vorbe�te despre �nvierea mor�ilor, despre o zi de judecat� �i despre destinul final al sufletului: fie via�� �ntr-o gr�din� cereasc� a paradisului, fie pedeaps� �ntr-un iad de foc.

Musulmanii sus�in c� sufletul unei persoane decedate merge �n Barzakh, sau �Bariera�, �locul sau starea �n care se vor afla oamenii dup� moarte �i �nainte de Judecat� (Sura 23:99, 100, The Holy Qur-an, nota de subsol). Acolo, sufletul este con�tient, suport�nd a�a-numitul �chin al morm�ntului�, dac� persoana a fost rea, sau av�nd parte de fericire, dac� aceasta a fost fidel�. Totu�i �i cei fideli trebuie s� suporte, �ntr-o anumit� m�sur�, acest chin, din cauza c�torva p�cate comise �n timpul vie�ii. �n ziua judec��ii, fiecare �i va primi destinul etern, cu care�se sf�r�e�te acel stadiu intermediar.

Ideea nemuririi sufletului a ap�rut �n iudaism �i �n cre�tin�tate ca urmare a influen�ei platonice, �ns� �n religia islamic� conceptul s-a dezvoltat �nc� de la apari�ia acesteia. Aceasta nu �nseamn� c� erudi�ii arabi nu au �ncercat s� combine �nv���turile islamice cu filozofia greac�. �n realitate, lumea arab� a fost foarte mult influen�at� de lucr�rile lui Aristotel. Renumi�i erudi�i arabi, ca Avicenna �i Averoes, au explicat �i au dezvoltat g�ndirea aristotelian�. Cu toate acestea, �n �ncercarea lor de a armoniza g�ndirea greceasc� cu g�ndirea musulman� referitoare la suflet, ei au elaborat diverse teorii. De exemplu, Avicenna a sus�inut c� sufletul individual este nemuritor. Averoes, dimpotriv�, a sus�inut contrariul. �n pofida acestor puncte de vedere, doctrina nemuririi sufletului r�m�ne credin�a musulmanilor.

Reincarnarea decodificata in biblie
In urma cu aproape o suta de ani, Edgar Cayce avea sa fie cel mai mare profet din istoria SUA, cat si unul dintre cei mai mari ai omenirii. Disponibilitatea si usurinta sa de a intra imediat in starea de hipnoza si de a extrage de �undeva� informatii pretioase l-au facut celebru chiar in randul presedintilor americani. Pe parcursul sedintelor sale de autohipnoza a vorbit despre fel si fel de remedii medicale in premiera, a dat indicatii chiar si pentru anumite operatii chirurgicale, a vorbit despre diferite lumi, civilizatii, cristale, reincarnare, Atlantida si cate si mai cate.
Edgar Cayce (1877�1945) s-a n�scut �ntr-o familie s�rac� din Kentucky. A fost retras de la �coal� dup� ce a absolvit 8 clase, pentru c� familia nu �i permitea s� pl�teasc� taxele �i educa�ia primit� p�n� atunci era considerat� suficient�. Pierderea nu a fost prea mare pentru c� Edgar Cayce a fost un elev mediocru care avea dificult��i �n a memora orice, chiar �i alfabetul.
P�r�sind �coala, Cayce porne�te �n c�utarea unui loc de munc�. Angajat ca �i comis-voiajor, el se �mboln�ve�te de o laringit� sever� �n 1900 care �i provoac� pierderea total� a vocii. Doctorii care l-au consultat au constatat c� problema sa este de natur� psihologic� � o reac�ie isteric� la desp�r�irea de logodnica sa. Pentru a se vindeca apeleaz� la hipnoz�, iar chiar din timpul primei �edin�e �ncep �lecturile� sau profe�iile sale.
Edgar Cayce, considerat unul dintre cei mai mari profe�i americani, are �i meritul de a fi devenit un veritabil fenomen mediatic. Probabil ca nu ar fi atras aten�ia asupra sa dac� nu ar fi creat controverse prin profe�ii �n care vorbea de Atlantida, cutremure, piramide sau re�ncarnare. Profe�iile sale atrag multora aten�ia mai ales prin volumul lor uria� � 14.256 de �lecturi� adunate la Association for Research and Enlightment (A.R.E), unde sunt studiate �i analizate de c�tre sus�in�torii s�i.
Renumele �profetului adormit� (pentru c� profe�iile le f�cea dintr-o stare de trans�, asem�n�toare cu somnul) a fost consacrat chiar de c�tre New York Times, care �ntr-un articol publicat la data de 9 octombrie 1910 vorbea despre �Illiterate Man Becomes a Doctor When Hypnotized�.
Din cartea �Universul lui Edgar Cayce� editata la editura Sagittarius am extras cateva pasaje foarte interesante din lecturile lui Edgar Cayce, cat si comentarii si interpretari deosebite ale Dorotheei Koechlin de Bizemont. Dorothee Koechlin de Bizemont a lucrat c�tiva ani la Fundatia Edgar Cayce din Statele Unite. Dupa ce a fost ani de zile ziarista specializata �n medicina si psihologia holistica si ca astrolog, ea a devenit expert �n "fenomenul" Edgar Cayce.

Pasajele biblice si reincarnarea

Cayce si familia sa, cat si prietenii sai discutau aprins in fiecare zi despre reincarnare. Se afla ea in biblie? Era ceea ce aveau de aflat. Vor reciti ficare carte a Scripturilor , cuvant cu cuvant, verset cu verset. Cayce profund tulburat in constiinta sa de crestin, va traversa o criza dramatica. Imposibil sa eviti probema: vietile anterioare ale pacientilor devin din ce in ce mai des lecturi. De fiecare data cand bietul Cayce se trezeste, ia cunostinta de lucrurile incredibile proferate in somn: ramane consternat! Traieste intr-un inconfort intelectual total, neintelegand de ce aceasta �fantezie indiana� revine neincetat pe buzele sale. Devorat de nesiguranta , va lucra enorm asupra acestui subiect, pentru a-l aprofunda impreuna cu Gertrude (asistenta care ii punea intrebari in timpul sedintelor); ea va pune intrebari misterioasei surse de informatii la care Cayce recurge odata adormit. De exemplu: Unde se vorbeste de reincarnare in biblie ?

In Evanghelia lui Ioan si in tot restul in general! (lectura 452�6 )

Intr-adevar, in al treilea capitol din Evanghelia lui Ioan, Hristos ii spune lui Nicodim: �Adevarat, adevarat zic tie: de nu se va naste cineva de sus, nu va putea sa vada imparatia lui Dumnezeu�. Nicodim se mira: �Cum poate omul sa se nasca fiind batran? Oare poate sa intre a doua oara in pantecele mamei sale si sa se nasca?� Urmeaza o explicatie a lui Hristos careia traducatorii Bibliei noastre au incercat sa-I dea un sens �rezonabil�. Unii au tradus �prin a se naste de Sus� , a se naste pur si simplu, explicand ca era vorba de o �nastere spirituala � . ...Hristos insista si ii raspunde lui Nicodim: �Adevarat, adevarat zic tie: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu�. �Cum pot sa fie acestea?�, intreaba din nou Nicodim� care este dojenit: �Tu esti invatatorul lui Israel si nu cunosti acestea?�

Cuvantul �reincarnare� nu exista acum 2000 de ani

Inainte de a relua in detaliu cateva pasaje din Noul Testament, sa ne oprim o clipa pentru a ne intreba de ce cuvantul REINCARNARE nu exista figureaza in el.
Ei bine! Nu poate sa figureze acolo pentru simplul motiv ca este recent: el a fost inventat in secolul XIX�lea, de Allan Kardec. Pentru teologii catolici care au pregatit traducerile moderne ale Bibliei, era de neconceput sa foloseasca vocabularul spiritistilor, acesti eretici abominabili.
Da, dar� Exista un alt cuvant, cel al filosofilor greci, METEMPSIHOZA. El a fost tradus in general prin �transmigrarea sufletelor�; sensul sau este �reincarnare� in general, umana sau eventual animala. Acest cuvant poate ca a figurat in bibliile noastre din primele secole. Dar se stie ca ele au fost cenzurate ulterior, cu destula vehementa. Textele de care dispunem au fost fara indoiala , rescrise� Cu toate acestea, anumite pasaje au scapat cenzorilor!
De exemplu, capitolul IX din Ioan, episodul cu orbul din nastere. Discipolii il intreaba pe Iisus: �Invatatorule, cine a pacatuit; acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb?� Intrebarea discipolilor arata ca ei credeau ca te poti renaste infirm pentru pacatele comise anterior. Copilul s-a nascut astfel nu pentru ca ar fi pacatuit in viat aceasta. Raspunsul lui Iisus, in textul original, era in mod sigur comprehensibil. Acum nu mai este in textul care ne-a parvenit: � Nici el nu a pacatuit, nici parintii lui, ci ca sa arate in el lucrarile lui Dumnezeu� � ceea ce nu raspunde intrebarii puse de discipolii sai.
Alt pasaj extras din Apocalips, capitolul XIII: �Cine duce in robie de robie are parte; cine cu sabia va ucide trebuie sa fie ucis de sabie�. La ce se refera Matei (XXVI, 51, 52 ): �Si iata, unul dintre cei ce erau cu Iisus, intinzand mana, a tras sabia si lovind pe sluga arhiereului, i-a taiat urechea. Atunci Iisus i-a zis: �Intoarce sabia ta la locul ei, caci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri�. Ori noi cunoastem sute de asasini care au murit in patul lor foarte linistiti. Vor fi scapat ei Legii?
Hristos va fi vorbit el aiurea? Dar daca se admite principiul reincarnarii, acest pasaj obscur se lumineaza: efectul de bumerang revine asupra asasinului in viata urmatoare!
Mai este si povestea cu intoarcerea lui Ilie, care apare in mai multe pasaje din Evanghelie. In Matei (cap XVII) discipolii pun aceasta intrebare lui Iisus: �Pentru ce dar, zic carturarii ca trebui sa vina mai intai Ilie?� Iar Hristos raspunde: � Ilie intr-adevar va veni si va aseza la loc toate. Eu insa va spun voua ca Ilie a si venit, dar ei nu l-au recunoscut!�
Textul de aici implica absolut faptul ca discipolii crezusera in intoarcerea fizica a unor personaje, deci in reincarnare. Mai multe lecturi ale lui Cayce afirma identitatea dintre Ioan Botezatorul si Ilie, de exemplu: Entitatea numita Ioan Botezatorul, adica Ilie, cel care trebuia sa se intoarca (Lectura 1000�4 )
... Si Cayce va explica chiar si moartea lui Ioan Botezatorul � datorata unei femei � ca o karma creata de Ilie, care fiind profet al lui YAHVE, se lasase totusi dominat de frica si ura unei femei: regina Izabela...
Pentru epoca lui Hristos avem si marturia lui Flavius Iosif : �Nu stiti ca cei ce parasesc viata (�) eliberati de datoria lor fata de Dumnezeu castiga viata vesnica (�) si ca sufletul lor ramane in curatenie si supunere dupa ce au obtinut un loc in cer, de unde roata timpului ii face sa coboare iarasi sa locuiasca in trupuri fara pata?� (�Razboiul evreilor�, Cartea a III-a, cap 8).

Cum a uitat Occidentul reincarnarea?

Aceasta intrebare i-a fost pusa lui Cayce de Gertrude in cursul unei serii de lecturi. Raspunsul in rezumat a fost urmatorul: patimile erau atat de violente (asa cum vedem, de exemplu, in istoria Merovingienilor!), incat biserica nu putea sa ne invete decat adevaruri foarte elementare. Caci sufletele care sunt lipsite de maturitate folosesc reincarnarea ca pretext pentru a evita sa munceasca pentru ele insele... Pentru ca au tot timpul! Cate vieti vor!
Gnosticii radeau de naivitatea crestinilor romani care credeau ca prin cateva ore de martiriu isi vor asigura un loc vesnic de-a drapta Atotputernicului. Ei, in schimb, stiau ca perfectiunea se obtine abia dupa mai multe vieti de purificare, dupa mai multe matririi!
Cayce a fost intrebat: �Crestinismul Gnostic se apropie cel mai mult de doctrina Crestina asa cum este ea data de aceasta sursa de informatie (lecturi )?
Cayce: Exista un paralelism. Crestinismul gnostic era cel mai frecvent acceptat � pana cand unii incep sa stabileasca reguli pentru a permite compromisuri� Dar in doctrina lui Hristos nu existau compromisuri� (Lectura 5749 -14 )

Teodora nu vrea sa se reincarneze

Placa turnanta, fatala pentru reincarnare este secolul al VI�lea dupa Hristos; in vremea aceea, Biserica, aliata statului, a pierdut in sanctitate ceea ce a castigat in putere politica.
Imparateasa Teodora a vrut sa fie divinizata dupa moarte, ca vechii imparati romani. Un lucru o nelinistea: invataturile lui Origene, marele specialist crestin al reincarnarii. Dupa el, cei care si-au asasinat aproapele vor trebui sa se reincarneze pentru a-si plati crimele. Or, Teodora are mainile patate de sange� Origene este oaia neagra! (din fericire el, a murit de mult timp, in anul 254). Imparatul Iustinian, sotul Teodorei, convoaca deci in anul 553 al doilea consiliu al Constantinopolului � pentru a condamna o serie de idei provenite de la Origene. Papa si epsicopii, morti de frica, semneaza si voteaza tot ce li se cere: teribilul cuplu imperial asasinase deja cel putin doi papi si cativa episcopi� Fara a mai pune la socoteala ecleziastii marunti!
Dar aceste decrete, promulgate sub presiune, sunt nule din punct de vedere canonic. In plus trebuie sa remarcam ca acest consiliu � nu mai mult decat oricare altul � n-a condamnat reincarnarea in sine. Au fost condamnate in anul 553 numai � referirile� la reincarnare. Acest succes politic imperial a avut drept consecinta o revizuire �la sange� a Evangheliilor din care a fost stersa orice mentiune a reincanarii. Si iata de ce a disparut ea din catehismele noastre dupa secolul al VI lea!
De exemplu, problema Raului: De ce Jules s-a nascut infirm, in timp ce Jim beneficiaza de o sanatate de fier? De ce Dumnezeu, in bunatatea Sa, permite o astfel de inegalitate? De ce unii se nasc bogati si altii saraci?
Clerurie diferitor biserici raspund: �Acestea sunt tainele Vointei Divine; trebuie sa ne inclinam fara sa intelegem�. Un astfel de raspuns nu se mai poate accepta in secolul XX. Reincarnarea ar putea fi inteleasa ca o varinata a � teoriei evolutiei�. Dar trebuie sa explicam putin acest cuvant bizar: Karma, care este un cuvant sanscrit si inseamna �actiune si reactiune�. Aceasta lege a cauzei si efectului este, dupa Cayce, automata, absoluta ca legile fizicii: Fiecare suflet plateste pentru propriile lui greseli, NU pentru ale altuia. (Lectura 1056�2)
Fiecare gand rau antreneaza un act rau si fiecare gand bun, un act bun. Fiecare act rau are in noi insine urmari pe care le proiectam in exterior. Nu suntem niciodata victime ale cuiva, ci numai propriile noastre victime si ale actelor noastre trecute. Omul bun care nu are �decat necazuri� a fost poate un monstru in urma cu cateva mii de ani, el se confrunta astazi cu consecintele trecutului sau karmic. Am spune ca suntem mai intai fiii operei noastre. Evident, este o filosofie care obliga la rectitudine. Ceea ce nu place tuturor!�

�Nimic nu dureaza in lumea asta; totul trece, totul se preface, totul moare ca sa se nasca din nou, altfel, in alta parte, cu alti oameni�
Mircea Eliade

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-24 19:00:20Reincarnarea decodificata in biblie
In urma cu aproape o suta de ani, Edgar Cayce avea sa fie cel mai mare profet din istoria SUA, cat si unul dintre cei mai mari ai omenirii. Disponibilitatea si usurinta sa de a intra imediat in starea de hipnoza si de a extrage de �undeva� informatii pretioase l-au facut celebru chiar in randul presedintilor americani. Pe parcursul sedintelor sale de autohipnoza a vorbit despre fel si fel de remedii medicale in premiera, a dat indicatii chiar si pentru anumite operatii chirurgicale, a vorbit despre diferite lumi, civilizatii, cristale, reincarnare, Atlantida si cate si mai cate.
Edgar Cayce (1877�1945) s-a n�scut �ntr-o familie s�rac� din Kentucky. A fost retras de la �coal� dup� ce a absolvit 8 clase, pentru c� familia nu �i permitea s� pl�teasc� taxele �i educa�ia primit� p�n� atunci era considerat� suficient�. Pierderea nu a fost prea mare pentru c� Edgar Cayce a fost un elev mediocru care avea dificult��i �n a memora orice, chiar �i alfabetul.
P�r�sind �coala, Cayce porne�te �n c�utarea unui loc de munc�. Angajat ca �i comis-voiajor, el se �mboln�ve�te de o laringit� sever� �n 1900 care �i provoac� pierderea total� a vocii. Doctorii care l-au consultat au constatat c� problema sa este de natur� psihologic� � o reac�ie isteric� la desp�r�irea de logodnica sa. Pentru a se vindeca apeleaz� la hipnoz�, iar chiar din timpul primei �edin�e �ncep �lecturile� sau profe�iile sale.
Edgar Cayce, considerat unul dintre cei mai mari profe�i americani, are �i meritul de a fi devenit un veritabil fenomen mediatic. Probabil ca nu ar fi atras aten�ia asupra sa dac� nu ar fi creat controverse prin profe�ii �n care vorbea de Atlantida, cutremure, piramide sau re�ncarnare. Profe�iile sale atrag multora aten�ia mai ales prin volumul lor uria� � 14.256 de �lecturi� adunate la Association for Research and Enlightment (A.R.E), unde sunt studiate �i analizate de c�tre sus�in�torii s�i.
Renumele �profetului adormit� (pentru c� profe�iile le f�cea dintr-o stare de trans�, asem�n�toare cu somnul) a fost consacrat chiar de c�tre New York Times, care �ntr-un articol publicat la data de 9 octombrie 1910 vorbea despre �Illiterate Man Becomes a Doctor When Hypnotized�.
Din cartea �Universul lui Edgar Cayce� editata la editura Sagittarius am extras cateva pasaje foarte interesante din lecturile lui Edgar Cayce, cat si comentarii si interpretari deosebite ale Dorotheei Koechlin de Bizemont. Dorothee Koechlin de Bizemont a lucrat c�tiva ani la Fundatia Edgar Cayce din Statele Unite. Dupa ce a fost ani de zile ziarista specializata �n medicina si psihologia holistica si ca astrolog, ea a devenit expert �n "fenomenul" Edgar Cayce.

Pasajele biblice si reincarnarea

Cayce si familia sa, cat si prietenii sai discutau aprins in fiecare zi despre reincarnare. Se afla ea in biblie? Era ceea ce aveau de aflat. Vor reciti ficare carte a Scripturilor , cuvant cu cuvant, verset cu verset. Cayce profund tulburat in constiinta sa de crestin, va traversa o criza dramatica. Imposibil sa eviti probema: vietile anterioare ale pacientilor devin din ce in ce mai des lecturi. De fiecare data cand bietul Cayce se trezeste, ia cunostinta de lucrurile incredibile proferate in somn: ramane consternat! Traieste intr-un inconfort intelectual total, neintelegand de ce aceasta �fantezie indiana� revine neincetat pe buzele sale. Devorat de nesiguranta , va lucra enorm asupra acestui subiect, pentru a-l aprofunda impreuna cu Gertrude (asistenta care ii punea intrebari in timpul sedintelor); ea va pune intrebari misterioasei surse de informatii la care Cayce recurge odata adormit. De exemplu: Unde se vorbeste de reincarnare in biblie ?

In Evanghelia lui Ioan si in tot restul in general! (lectura 452�6 )

Intr-adevar, in al treilea capitol din Evanghelia lui Ioan, Hristos ii spune lui Nicodim: �Adevarat, adevarat zic tie: de nu se va naste cineva de sus, nu va putea sa vada imparatia lui Dumnezeu�. Nicodim se mira: �Cum poate omul sa se nasca fiind batran? Oare poate sa intre a doua oara in pantecele mamei sale si sa se nasca?� Urmeaza o explicatie a lui Hristos careia traducatorii Bibliei noastre au incercat sa-I dea un sens �rezonabil�. Unii au tradus �prin a se naste de Sus� , a se naste pur si simplu, explicand ca era vorba de o �nastere spirituala � . ...Hristos insista si ii raspunde lui Nicodim: �Adevarat, adevarat zic tie: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu�. �Cum pot sa fie acestea?�, intreaba din nou Nicodim� care este dojenit: �Tu esti invatatorul lui Israel si nu cunosti acestea?�

Cuvantul �reincarnare� nu exista acum 2000 de ani

Inainte de a relua in detaliu cateva pasaje din Noul Testament, sa ne oprim o clipa pentru a ne intreba de ce cuvantul REINCARNARE nu exista figureaza in el.
Ei bine! Nu poate sa figureze acolo pentru simplul motiv ca este recent: el a fost inventat in secolul XIX�lea, de Allan Kardec. Pentru teologii catolici care au pregatit traducerile moderne ale Bibliei, era de neconceput sa foloseasca vocabularul spiritistilor, acesti eretici abominabili.
Da, dar� Exista un alt cuvant, cel al filosofilor greci, METEMPSIHOZA. El a fost tradus in general prin �transmigrarea sufletelor�; sensul sau este �reincarnare� in general, umana sau eventual animala. Acest cuvant poate ca a figurat in bibliile noastre din primele secole. Dar se stie ca ele au fost cenzurate ulterior, cu destula vehementa. Textele de care dispunem au fost fara indoiala , rescrise� Cu toate acestea, anumite pasaje au scapat cenzorilor!
De exemplu, capitolul IX din Ioan, episodul cu orbul din nastere. Discipolii il intreaba pe Iisus: �Invatatorule, cine a pacatuit; acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb?� Intrebarea discipolilor arata ca ei credeau ca te poti renaste infirm pentru pacatele comise anterior. Copilul s-a nascut astfel nu pentru ca ar fi pacatuit in viat aceasta. Raspunsul lui Iisus, in textul original, era in mod sigur comprehensibil. Acum nu mai este in textul care ne-a parvenit: � Nici el nu a pacatuit, nici parintii lui, ci ca sa arate in el lucrarile lui Dumnezeu� � ceea ce nu raspunde intrebarii puse de discipolii sai.
Alt pasaj extras din Apocalips, capitolul XIII: �Cine duce in robie de robie are parte; cine cu sabia va ucide trebuie sa fie ucis de sabie�. La ce se refera Matei (XXVI, 51, 52 ): �Si iata, unul dintre cei ce erau cu Iisus, intinzand mana, a tras sabia si lovind pe sluga arhiereului, i-a taiat urechea. Atunci Iisus i-a zis: �Intoarce sabia ta la locul ei, caci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri�. Ori noi cunoastem sute de asasini care au murit in patul lor foarte linistiti. Vor fi scapat ei Legii?
Hristos va fi vorbit el aiurea? Dar daca se admite principiul reincarnarii, acest pasaj obscur se lumineaza: efectul de bumerang revine asupra asasinului in viata urmatoare!
Mai este si povestea cu intoarcerea lui Ilie, care apare in mai multe pasaje din Evanghelie. In Matei (cap XVII) discipolii pun aceasta intrebare lui Iisus: �Pentru ce dar, zic carturarii ca trebui sa vina mai intai Ilie?� Iar Hristos raspunde: � Ilie intr-adevar va veni si va aseza la loc toate. Eu insa va spun voua ca Ilie a si venit, dar ei nu l-au recunoscut!�
Textul de aici implica absolut faptul ca discipolii crezusera in intoarcerea fizica a unor personaje, deci in reincarnare. Mai multe lecturi ale lui Cayce afirma identitatea dintre Ioan Botezatorul si Ilie, de exemplu: Entitatea numita Ioan Botezatorul, adica Ilie, cel care trebuia sa se intoarca (Lectura 1000�4 )
... Si Cayce va explica chiar si moartea lui Ioan Botezatorul � datorata unei femei � ca o karma creata de Ilie, care fiind profet al lui YAHVE, se lasase totusi dominat de frica si ura unei femei: regina Izabela...
Pentru epoca lui Hristos avem si marturia lui Flavius Iosif : �Nu stiti ca cei ce parasesc viata (�) eliberati de datoria lor fata de Dumnezeu castiga viata vesnica (�) si ca sufletul lor ramane in curatenie si supunere dupa ce au obtinut un loc in cer, de unde roata timpului ii face sa coboare iarasi sa locuiasca in trupuri fara pata?� (�Razboiul evreilor�, Cartea a III-a, cap 8).

Cum a uitat Occidentul reincarnarea?

Aceasta intrebare i-a fost pusa lui Cayce de Gertrude in cursul unei serii de lecturi. Raspunsul in rezumat a fost urmatorul: patimile erau atat de violente (asa cum vedem, de exemplu, in istoria Merovingienilor!), incat biserica nu putea sa ne invete decat adevaruri foarte elementare. Caci sufletele care sunt lipsite de maturitate folosesc reincarnarea ca pretext pentru a evita sa munceasca pentru ele insele... Pentru ca au tot timpul! Cate vieti vor!
Gnosticii radeau de naivitatea crestinilor romani care credeau ca prin cateva ore de martiriu isi vor asigura un loc vesnic de-a drapta Atotputernicului. Ei, in schimb, stiau ca perfectiunea se obtine abia dupa mai multe vieti de purificare, dupa mai multe matririi!
Cayce a fost intrebat: �Crestinismul Gnostic se apropie cel mai mult de doctrina Crestina asa cum este ea data de aceasta sursa de informatie (lecturi )?
Cayce: Exista un paralelism. Crestinismul gnostic era cel mai frecvent acceptat � pana cand unii incep sa stabileasca reguli pentru a permite compromisuri� Dar in doctrina lui Hristos nu existau compromisuri� (Lectura 5749 -14 )

Teodora nu vrea sa se reincarneze

Placa turnanta, fatala pentru reincarnare este secolul al VI�lea dupa Hristos; in vremea aceea, Biserica, aliata statului, a pierdut in sanctitate ceea ce a castigat in putere politica.
Imparateasa Teodora a vrut sa fie divinizata dupa moarte, ca vechii imparati romani. Un lucru o nelinistea: invataturile lui Origene, marele specialist crestin al reincarnarii. Dupa el, cei care si-au asasinat aproapele vor trebui sa se reincarneze pentru a-si plati crimele. Or, Teodora are mainile patate de sange� Origene este oaia neagra! (din fericire el, a murit de mult timp, in anul 254). Imparatul Iustinian, sotul Teodorei, convoaca deci in anul 553 al doilea consiliu al Constantinopolului � pentru a condamna o serie de idei provenite de la Origene. Papa si epsicopii, morti de frica, semneaza si voteaza tot ce li se cere: teribilul cuplu imperial asasinase deja cel putin doi papi si cativa episcopi� Fara a mai pune la socoteala ecleziastii marunti!
Dar aceste decrete, promulgate sub presiune, sunt nule din punct de vedere canonic. In plus trebuie sa remarcam ca acest consiliu � nu mai mult decat oricare altul � n-a condamnat reincarnarea in sine. Au fost condamnate in anul 553 numai � referirile� la reincarnare. Acest succes politic imperial a avut drept consecinta o revizuire �la sange� a Evangheliilor din care a fost stersa orice mentiune a reincanarii. Si iata de ce a disparut ea din catehismele noastre dupa secolul al VI lea!
De exemplu, problema Raului: De ce Jules s-a nascut infirm, in timp ce Jim beneficiaza de o sanatate de fier? De ce Dumnezeu, in bunatatea Sa, permite o astfel de inegalitate? De ce unii se nasc bogati si altii saraci?
Clerurie diferitor biserici raspund: �Acestea sunt tainele Vointei Divine; trebuie sa ne inclinam fara sa intelegem�. Un astfel de raspuns nu se mai poate accepta in secolul XX. Reincarnarea ar putea fi inteleasa ca o varinata a � teoriei evolutiei�. Dar trebuie sa explicam putin acest cuvant bizar: Karma, care este un cuvant sanscrit si inseamna �actiune si reactiune�. Aceasta lege a cauzei si efectului este, dupa Cayce, automata, absoluta ca legile fizicii: Fiecare suflet plateste pentru propriile lui greseli, NU pentru ale altuia. (Lectura 1056�2)
Fiecare gand rau antreneaza un act rau si fiecare gand bun, un act bun. Fiecare act rau are in noi insine urmari pe care le proiectam in exterior. Nu suntem niciodata victime ale cuiva, ci numai propriile noastre victime si ale actelor noastre trecute. Omul bun care nu are �decat necazuri� a fost poate un monstru in urma cu cateva mii de ani, el se confrunta astazi cu consecintele trecutului sau karmic. Am spune ca suntem mai intai fiii operei noastre. Evident, este o filosofie care obliga la rectitudine. Ceea ce nu place tuturor!�

�Nimic nu dureaza in lumea asta; totul trece, totul se preface, totul moare ca sa se nasca din nou, altfel, in alta parte, cu alti oameni�
Mircea Eliade

Cum domnu Florin , matale mai crezi in tampenia asta cu reincarnarea ?

Ticu

ticusor,ai tupeu' sa ma contrazici?vezi ca-ti ridic acreditarea de la tuicomicina si nu mai culegi nici prune anu' asta,treaba ta

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-24 19:14:18ticusor,ai tupeu' sa ma contrazici?vezi ca-ti ridic acreditarea de la tuicomicina si nu mai culegi nici prune anu' asta,treaba ta

Credin�a �n re�ncarnare este �n contradic�ie cu ceea ce ne �nva�� Dumnezeu �n Biblie. Domnul Isus Cristos nu ne-a �nv��at despre re�ncarnare, ci despre fericirea ve�nic� �i despre suferin�a ve�nic�, precum �i despre �nvierea trupurilor. Iar fericirea ve�nic� �i suferin�a ve�nic�, contrazic �n mod clar re�ncarnarea. Sf�ntul Apostol Pavel spune : �Oamenilor le este r�nduit s� moar� o singur� dat�, iar dup� aceea vine judecata� (Evrei 9:27) Deci, dac� oamenii mor o singur� dat� e logic c� nu exist� re�ncarnare.
Un alt argument �mpotriva re�ncarn�rii este �nv���tura lui Isus Cristos despre �nvierea trupului. Dup� deces are loc judecata particular�, dup� care sufletul merge �n rai sau �n iad. Iar la sf�r�itul lumii, �ntr-o clip�, printr-un miracol, va fi �nviat �i trupul fiec�rui om. Va fi acela�i trup de pe p�m�nt, dar �n acela�i timp va avea propriet��i supranaturale, cum a fost trupul Domnului Isus Cristos dup� �nviere. Trupul va fi unit cu sufletul, astfel c� omul, �n integralitatea sa (suflet �i trup) va merge la judecata universal� (judecata tuturor oamenilor de pe p�m�nt). Dup� judecata universal� omul �n �ntregimea sa (suflet �i trup) va merge acolo unde sufletul era deja dup� judecata particular�: �n rai sau �n iad. Sufletul fiec�rui om fiind unic, atunci �i trupul fiec�rui om trebuie s� fie unic, pentru c�, la �nviere, sufletul nu se poate �mp�r�i �n buc��i ca s� intre fiecare bucat� �n c�te un trup prin care ar fi trecut sufletul.

Mai multe pute�i citi �i vedea pe blogul urm�tor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog g�si�i: argumente �i dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte ; videoclipuri ; �nregistr�ri video cu miracole ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� servicii caritative, etc.

V� rog intra�i pe blog �i trimite�i-l mai departe, ca s� foloseasc� �i altora. Chiar merit�.

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-07-25 03:27:00

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-24 19:14:18ticusor,ai tupeu' sa ma contrazici?vezi ca-ti ridic acreditarea de la tuicomicina si nu mai culegi nici prune anu' asta,treaba ta

Credin�a �n re�ncarnare este �n contradic�ie cu ceea ce ne �nva�� Dumnezeu �n Biblie. Domnul Isus Cristos nu ne-a �nv��at despre re�ncarnare, ci despre fericirea ve�nic� �i despre suferin�a ve�nic�, precum �i despre �nvierea trupurilor. Iar fericirea ve�nic� �i suferin�a ve�nic�, contrazic �n mod clar re�ncarnarea. Sf�ntul Apostol Pavel spune : �Oamenilor le este r�nduit s� moar� o singur� dat�, iar dup� aceea vine judecata� (Evrei 9:27) Deci, dac� oamenii mor o singur� dat� e logic c� nu exist� re�ncarnare.
Un alt argument �mpotriva re�ncarn�rii este �nv���tura lui Isus Cristos despre �nvierea trupului. Dup� deces are loc judecata particular�, dup� care sufletul merge �n rai sau �n iad. Iar la sf�r�itul lumii, �ntr-o clip�, printr-un miracol, va fi �nviat �i trupul fiec�rui om. Va fi acela�i trup de pe p�m�nt, dar �n acela�i timp va avea propriet��i supranaturale, cum a fost trupul Domnului Isus Cristos dup� �nviere. Trupul va fi unit cu sufletul, astfel c� omul, �n integralitatea sa (suflet �i trup) va merge la judecata universal� (judecata tuturor oamenilor de pe p�m�nt). Dup� judecata universal� omul �n �ntregimea sa (suflet �i trup) va merge acolo unde sufletul era deja dup� judecata particular�: �n rai sau �n iad. Sufletul fiec�rui om fiind unic, atunci �i trupul fiec�rui om trebuie s� fie unic, pentru c�, la �nviere, sufletul nu se poate �mp�r�i �n buc��i ca s� intre fiecare bucat� �n c�te un trup prin care ar fi trecut sufletul.

Mai multe pute�i citi �i vedea pe blogul urm�tor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog g�si�i: argumente �i dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte ; videoclipuri ; �nregistr�ri video cu miracole ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� servicii caritative, etc.

V� rog intra�i pe blog �i trimite�i-l mai departe, ca s� foloseasc� �i altora. Chiar merit�.

uite-l pe extraterestru,nu v-am spus eu c-o sa apara cu texte melodramatice,ei acum n-aveti decat sa va puneti pe plans,tonul a fost dat,urmeaza cantarea cantarilor

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cu siguranta exista viata dupa moarte, dar problema este alta:
Unde te duci? Ca exista numai doua optiuni!

De la: radita09_telus_net, la data 2009-07-25 08:58:11Cu siguranta exista viata dupa moarte, dar problema este alta:
Unde te duci? Ca exista numai doua optiuni!

care-s alea,sa nu spui rai si iad ca-ti trimit tv la reparat ca din cauza raiului biblic s-a ars pl50

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Pentru a raspunde acestor intrebari este necesar sa stim ce s-a petrecut la moartea lui Adam.Atunci cand el a pacatuit,Dumnezeu i-a zis:'Te vei intoarce in pamint,caci din el ai fost luat.Caci tarina esti si in tarina te vei intoarce.'[ Geneza 3:19 ] Sa ne gandim putin! Inainte ca Dumnezeu sa-l fi format din tarina pamintului,Adam nu exista. Astfel,dupa moartea sa,el s-a reintors in aceeasi stare de nonexistenta.
Moartea este pur si simplu contrariul vietii.Ecleziast 9:5,10 face tocmai aceasta afirmatie. Iata cum reda aceste versete traducerea Cornilescu : 'Cei vii,in adevar,macar stiu ca vor muri ; dar cei morti nu stiu nimic,si nu mai au nicio rasplata,fiindca pina si pomenirea li se uita. [...] Tot ce gaseste mana ta sa faca fa cu toata puterea ta ! Caci,in locuinta mortilor,in care mergi,nu mai este nici lucrare ,nici chibzuiala,nici stiinta,nici intelepciuna !'
Mortii sunt inactivi si lipsiti de orice simt. Conform Bibliei,gandurile lor mor odata cu ei : 'Nu va puneti increderea in nobili, nici in fiul omului pamantesc, caruia nu-i apartine nici o salvare. Spiritul lui iese , el se intoarce in pamintul lui : in accea zi pierde gandurile lui ' [ Psalm 146:3,4. }. La moartea omului spiritul sau sau forta sa de viata ' iese ' . Existenta sa inceteaza. Toate simturile sale ----- auzul,vazul,pipaitul,mirosul,gustul,care depind de facultatile lui mintale, isi inceteaza functiile. Mortii sunt intr-o stare de totala inconstienta.

De la: hirdetesek, la data 2009-07-25 13:00:43 Pentru a raspunde acestor intrebari este necesar sa stim ce s-a petrecut la moartea lui Adam.Atunci cand el a pacatuit,Dumnezeu i-a zis:'Te vei intoarce in pamint,caci din el ai fost luat.Caci tarina esti si in tarina te vei intoarce.'[ Geneza 3:19 ] Sa ne gandim putin! Inainte ca Dumnezeu sa-l fi format din tarina pamintului,Adam nu exista. Astfel,dupa moartea sa,el s-a reintors in aceeasi stare de nonexistenta.
Moartea este pur si simplu contrariul vietii.Ecleziast 9:5,10 face tocmai aceasta afirmatie. Iata cum reda aceste versete traducerea Cornilescu : 'Cei vii,in adevar,macar stiu ca vor muri ; dar cei morti nu stiu nimic,si nu mai au nicio rasplata,fiindca pina si pomenirea li se uita. [...] Tot ce gaseste mana ta sa faca fa cu toata puterea ta ! Caci,in locuinta mortilor,in care mergi,nu mai este nici lucrare ,nici chibzuiala,nici stiinta,nici intelepciuna !'
Mortii sunt inactivi si lipsiti de orice simt. Conform Bibliei,gandurile lor mor odata cu ei : 'Nu va puneti increderea in nobili, nici in fiul omului pamantesc, caruia nu-i apartine nici o salvare. Spiritul lui iese , el se intoarce in pamintul lui : in accea zi pierde gandurile lui ' [ Psalm 146:3,4. }. La moartea omului spiritul sau sau forta sa de viata ' iese ' . Existenta sa inceteaza. Toate simturile sale ----- auzul,vazul,pipaitul,mirosul,gustul,care depind de facultatile lui mintale, isi inceteaza functiile. Mortii sunt intr-o stare de totala inconstienta.

cum spui talica asa o fi pe la targu mures,cine mai stie,pe aci nu se-ntampla d'astea,o sa trec pe acolo[tg.mures] sa vad si io cum stau lucrurile,ca tare-s curios

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Daca Adam si Eva au fost primii oameni de pe pamant..conform bibliei..Cei ce au urmat celor doi..ce sunt?...Daca nu...un lant fara de sfarsit al unui unui incest mondial...Deci..conform acelei elaborat..intortocheate carti de povesti ..careia i se spune biblie...cartea de capatai a credinciosilor...noi...umanitatea..suntem rezultatul scabros al incestului mondial....

Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.

Religia - o fraz� de d�n�ii inventat�
Si cu a ei putere s� v� aplece-n jug,
C�ci de-ar lipsi din inimi speran�a de r�splat�,
Dup� ce-amar muncir��i mizeri via�a toat�
A�i mai purta os�nda ca vita de la plug?

Mihai Eminescu, "�mp�rat �i proletar"

Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.

�ntre tradi�ie �i science fiction
Editorial de Ilinca Bernea

Ne-am obi�nuit s� definim normalitatea �n func�ie de statistici, consider�nd ca fiind �normale" acele concep�ii, mostre de comportament �i convingeri care se �nscriu �ntr-un registru al covenien�elor sociale. Pe m�sur� ce o civiliza�ie se auto-define�te, �i construie�te identitatea integr�nd sau ad�ug�nd mentalit��ii colective de tip tradi�ionalist reforme de ordin ideologic astfel �nc�t, �n plan social, se petrece o simbioz� �ntre vechile norme sociale, admise ca fiind normale �i un nou tip de mentalitate, proiectat� c�ndva sub form� de ideal, �n consecin�a anumitor dorin�e, trebuin�e sau aspira�ii colective. Evolu�ia istoric� nu e doar feed-back-ul unor or�nduiri sociale tradi�ionale generatoare de valori, ci �i efectul unor vise colective materializate. Spre exemplu: istoria �tiin�ei �i tehnologiei coincide cu istoria science-fiction-ului. Primii chimi�ti au fost alchimi�tii, primii ingineri � renascenti�tii etc. Odat� proiectat un ideal, acesta se transform� �n proiect virtual �i �n cele din urm� ajunge s� fie transpus �n realitate. Cu condi�ia ca acest ideal s� vizeze cele mai profunde aspira�ii colective. Oamenii �i-au dorit suficient de mult s� zboare �nc�t, dup� secole de visare, dorin�a lor s� se transforme �ntr-un avion. �i-au dorit suficient de mult s� poat� comunica de la distan�� �nc�t s� inventeze telefonul, televiziunea, internetul. O alt� aspira�ie uman�, de un calibru infinit mai mare, este aceea de-a �nvinge moartea. Din aceast� aspira�ie s-au format diversele forme de rit funerar asociate cultelor religioase. Toate mitologiile, practicile transcendentale �i religiile au construit o viziune asupra sensului vie�ii pe axa unei concep�ii despre moarte. Indiferent de civiliza�ia sau rasa care le-a conceput, riturile religioase descind din aspira�ia uman� spre eternitate. Popoarele primitive venerau nu doar natura, ci �i necunoscutul, proiect�nd imaginea sacrului asupra tuturor fenomenelor inexplicabile cu care trebuia s� se confrunte. Pentru aceste popoare existau un zeu al �ntunericului �i un zeu al luminii, o zeitate a p�durii �i o zeitate a oceanului etc. Pe m�sur� ce primitivii evolueaz� �i �ncep s� perceap� fenomenele naturale sub forma unui c�mp de for�e ordonate dup� anumite legi, reu�ind s� disting� ciclul anotimpurilor, trecerea anilor, degenerescen�a generatoare de moarte, ajung s� fac� distinc�ia dintre natura care e supus� eroziunii �i sacrul imortal, pe care �l definesc �n termeni de supra-natural.
Exist� o multitudine de variabile de ordin cultural �ntre o mentalitate tradi�ional� �i alta. Acest fapt se datoreaz�, �n spe��, modului diferit de raportare la via�� �i implicit la moarte. Civiliza�iile �ntemeiate sub afluen�a unor mentalit��i religioase diferite raporteaz� �normalitatea" la mostre de comportament, concep�ii �i convingeri diferite. Exist� un set de norme morale sau atitudini mundane considerate ca fiind �acceptabile" �ntr-o anumit� cultur� �i total aberante �n alta. �ntre societ��ile tradi�ionale, diferen�ele de mentalitate sunt mult mai frapante dec�t �ntre societ��ile non-tradi�ionale. Pentru un buddhist de tip brahmanic concep�iile unui occidental frizeaz� alienarea �i absurdul. De asemenea, ierarhiile existente �ntr-un mediu social cum e cel indian sfideaz�, din punctul de vedere al unui european, mai toate �drepturile omului". �n cazul acesta, unde �i �n ce rezid� �normalitatea", dac� o definim doar �n raport cu sim�ul comun, con�tiin�a colectiv� sau doctrina religioas�? Categorii perfect relative de la o civiliza�ie la alta. Con�tiin�a colectiv� a fundamentali�tilor arabi calific� drept �normale" �i chiar �justificate" atentatele de la New York. Con�tiin�a colectiv� a amerindienilor consimte c� �nchinarea la spiritul protector al copacului este o form� de rug�ciune. Fiecare cultur� tradi�ional� adopt� un set de supersti�ii cu un anumit specific. �n majoritatea societ��ilor cre�tine, ritualului bisericesc i s-au ad�ugat cutume din legendele folclorice de tip laic, supersti�ii arhaice etc. Exist� varii forme de suprapunere, �n cadrul manifest�rilor �i s�rb�torilor religioase, �ntre un tip de rit popular sau religios pre-cre�tin �i ritualul propriu-zis cre�tin. �n astfel de manifest�ri, interferen�a dintre dogma religioas� �i tradi�ia laic� sau �p�g�n�" nu pare a fi suspectabil� de vreun compromis. �n schimb ateismul sau anti-teismul sunt privite, �n societ��ile dogmatic-tradi�ionale, cu suspiciune �i dezaprobare. Balan�a �ntre vechi �i nou �nclin� net spre latura arhaic�. Mentalitatea colectiv� e �mbibat� de tradi�ionalism �i se caracterizeaz� printr-un tip de auto-suficien�� �mpins� adeseori p�n� la arogan�� �i discriminare fa�� de concep�iile mai pu�in �ortodoxe", spre deosebire de mentalitatea societ��ilor non-tradi�ionale �n care viziunile pseudo, meta sau supra-naturale se situeaz� �n zona mo�tenirilor istorice reziduale incomplet exorcizate. Dac� �n lumea occidental� e tolerat� orice �credin��", �n lumea ortodox� rom�neasc�, spre exemplu, cea tolerat� e �necredin�a". Sim�ul, gustul �i mentalitatea majorit��ii fac legea �n materie de �normalitate". �n Rom�nia zilelor noastre pare �anormal" s� te �ndoie�ti de adev�rul scripturilor, �n schimb un �credincios" al c�rui �crez" este existen�a extratere�trilor este internat f�r� nici un fel de ezit�ri la ospiciu. Spitalele sunt ghiftuite cu a�a zi�i �psihotici" al c�ror cap de acuzare este faptul c� li se arat� (�n somn sau aievea) diverse creaturi ivite din alte timpuri sau galaxii, �n schimb un ins c�ruia i se arat� �fecioara Maria" (�n somn sau aievea) nu e considerat nici pe departe psihotic, ba chiar se face o mic� mare v�lv� televizat� �n jurul lui! E foarte important de re�inut acest am�nunt, deoarece criteriile �n baza c�rora se pune, de regul�, diagnosticul de psihoz� sunt: �halucina�ia, delirul maniacal, deraierea de la realitatea palpabil�". �n acest caz de ce ar trebui s� �i consider�m psihotici doar pe acei in�i care comunic� mental cu extratere�trii �i s� nu-i catalog�m drept bolnavi psihic pe credincio�ii care �l contacteaz� mental pe Isus, au halucina�ii �n care li se arat� sfin�i sau delireaz� maniacal pe teme duhovnice�ti, pierz�nd complet contactul cu realitatea palpabil�? De ce n-am clasa �i religia sub sindromul de �psihoz� colectiv�"? Doar pentru c� acest tip de psihoz� e atributul unui tip de g�ndire majoritar? De ce n-am pune sub semnul halucina�iei viziunea apocalipsei biblice? De ce nu l-am diagnostica a�a cum se cuvine �i pe creatorul ei �n loc s� �l consideram sf�nt? Unii �psihotici" sunt canoniza�i ca sfin�i iar al�ii �nfund� balamucul, dup� cum dicteaz� sim�ul comun. �Iat� un subiect pentru o scurt� povestire!" �n defini�ia �normalit��ii" sunt con�inu�i germenii dictaturii. Iar �n sistemele de tip dictatorial, fie ele laice sau religioase, cea mai grav� consecin�� moral� const� �n faptul c� se confund� �normalitatea" cu adev�rul. Ceea ce trebuie imputat dogmatismului teologic �i adep�ilor unei anumite religii nu este �credin�a" ci CERTITUDINEA. Pentru un cre�tin practicant credin�a �n Isus reprezint� �calea, adev�rul �i via�a". Ce poate fi mai departe de �ndoiala inerent� no�iunii de credin�� dec�t o astfel de raportare la dogm�? �ns�i chintesen�a religiei cre�tine care e �credin�a" reprezint� �n esen�� o mistificare. Rostind cuvintele �Crezului" �l m�rturise�ti pe Isus ca fiu al lui Dumnezeu. Iar acest postulat devine totuna cu adev�rul suprem. Iar c�nd e�ti �n posesia adev�rului suprem nu mai poate fi vorba nici de credin�� (incertitudine), nici de toleran�� fa�� de �r�t�ci�ii" care cultiv� alte �credin�e". Pentru aceast� certitudine, �nsa, niciun cre�tin nu ajunge la ospiciu, �n schimb un iubitor de Science Fiction, drept-credincios �n felul lui, care comunic� prin mijloace proprii cu fiin�e din alte dimensiuni, cu siguran�� va ajunge. Except�nd cazul �n care acele fiin�e din alte dimensiuni se numesc Fecioara Maria, arhanghelul Mihail, Isus Cristos etc.
�n perioada comunist� f�ceau pu�c�rie to�i cei care nu-�i manifestau �plenar �i entuziast" credin�a �n forurile conduc�toare �i �n �cel mai iubit fiu al poporului". Acum, �n ��ri�oara noastr� ortodox�, cel mai iubit fiu al poporului este a�a zisul fiu al lui Dumnezeu. Iar cei care nu-�i manifest� �credin�a" devin victimele oprobriului public. Spre deosebire de perioada comunist�, �n care to�i simulau credin�a �n forurile conduc�toare iar diziden�ii erau considera�i eroi ai neamului, acum, �n aceast� or�nduire, rezisten�a la cre�tinism e considerat� o ru�ine, o plag� moral� �i o r�t�cire. �n cazul dictaturii cre�tine, forurile conduc�toare ale destinelor omene�ti, respectiv �tat�l, fiul �i sf�ntul duh", sunt secre�ia celor mai profunde aspira�ii �i fantasme arhaice �ngropate �n subcon�tientul colectiv. De data asta e foarte greu de presupus c-ar putea interveni vreo revolu�ie spiritual� care s� scuture din trans� min�ile �mbibate de adora�ie mistic�. Poate doar daca, �n c�teva decenii sau secole, genetica, medicina, biochimia vor descoperi un antidot �mpotriva mor�ii, a�a cum urma�ii lui Leonardo da Vinci au �mplinit visul �ma�inii zbur�toare", c�teva veacuri mai t�rziu. �n acest r�zboi al fantasmelor sociale (himere colecive versus himere particulare), eu sunt, ca de-obicei, de partea victimelor, de partea minorit��ilor, de partea vis�torilor din ospiciu, de partea savan�ilor �icni�i �i creatorilor de science fiction. De�i foarte pu�ini sunt dispu�i s-o admit�, evolu�ia noastr� ca specie se datoreaz� tocmai acelor spirite care s-au �mpotrivit religiei, dogmelor �i tradi�iei sau vremelnicelor condi�ion�ri sociale. Civiliza�ia noastr� nu s-a �n�l�at pe rug�ciuni �i m�t�nii ci a �nflorit datorit� acelor min�i ascu�ite �i curajoase care au creat legende science fiction. Religiile �i mitologiile arhaice fac s� stagneze evolu�ia. Evul mediu european, a servit cre�tinismului, a fost cea mai obscur� perioad� din istorie, cea mai pu�in fertil� din punctele de vedere artistic, spiritual, intelectual. �n felul lor, cre�tinii, sub aparen�a unui cult al vie�ii, perpetueaz� o tradi�ie sinuciga��, identific�nd sensul vie�ii undeva dincolo de lume. C�lug�ria, abstinen�a sexual�, dispre�ul fa�� de �tiin�� �i cercetare, ignoran�a ridicat� la rang de virtute, misoginismul, anti-semitismul, puritanismul, ipocrizia, auto-flagelarea, toate aceste atrocit��i sunt zestrea ereditar� a mentalit��ii cre�tine. Cu siguran�� nu cre�tinilor le dator�m evolu�ia civiliza�iei cre�tine. Ci acelor pionieri ai cunoa�terii, acelor exploratori p�tima�i �i inspira�i care au opus legendelor arhaice legende ale viitorului. De�i aparent paradoxal, o or�nduire social� nu-�i trage sevele dintr-o mentalitate colectiv� imemorial�, ci d�ntr-un ideal colectiv proiectat cu migal� �ntr-un prezent pentru care acel ideal reprezint� o necesitate vital�. Asemeni unei con�tiin�e individuale, �i constiin�a colectiv� e animat� �i motivat� nu de reziduuri psihice depozitate �n memorie, ci de dorin�e, speran�e, idealuri. Legea drepturilor omului este, �n plan axiologic, un astfel de ideal al lumii contemporane. A�a se explic� de ce societ��ile tradi�ionale fac parte din lumea a doua �i a treia: sunt �mpotmolite �ntr-un trecut fosilizat, sec�tuit, �ntr-o ideologie care nu mai corespunde nivelului actual de evolu�ie a con�tiin�ei omene�ti. Odat� cu lumea pe care o construim evolueaz� �i reperele care ne formeaza con�tiin�a. Suntem produse sociale �ntr-o mai mare m�sur� dec�t suntem dispu�i s-o recunoa�tem. Probabil c� religia va avea un cuv�nt de spus p�n� �n momentul �n care omenirea va fi suficient de matur� �nc�t sa accepte c� lumea �n care tr�im, �n�eleas� c� �voin�� �i reprezentare" a min�ii noastre, nu e un dat ontologic ci ne-o cre�m �n permanen��. Singuri.

Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.

De la: Ic3, la data 2009-07-25 13:47:57Religia - o fraz� de d�n�ii inventat�
Si cu a ei putere s� v� aplece-n jug,
C�ci de-ar lipsi din inimi speran�a de r�splat�,
Dup� ce-amar muncir��i mizeri via�a toat�
A�i mai purta os�nda ca vita de la plug?

Mihai Eminescu, "�mp�rat �i proletar"

Religia lui Eminescu l-a dezamagit profund. Nu mai vorbesc ca era o religie depasita chiar si pentru acele timpuri.
lc3, ai cumva aceiasi religie ca a lui Eminescu? El a avut dreptate, era inventata de conducatorii religiosi carora trebuia sa le asigure prosperitatea materiala si confortul pe care enoriasii nu aveau cum sa-l aiba.
Eminescu, deziluzionat fiind nu a mai crezut in ea, dar nu a parasito.
Tu sa faci mai mult, sa o parasesti daca ai observat ca e putreda.--Apocalipsa 18: 4.--

De la: virgil_gina2001, la data 2009-07-25 18:01:00

De la: Ic3, la data 2009-07-25 13:47:57Religia - o fraz� de d�n�ii inventat�
Si cu a ei putere s� v� aplece-n jug,
C�ci de-ar lipsi din inimi speran�a de r�splat�,
Dup� ce-amar muncir��i mizeri via�a toat�
A�i mai purta os�nda ca vita de la plug?

Mihai Eminescu, "�mp�rat �i proletar"

Religia lui Eminescu l-a dezamagit profund. Nu mai vorbesc ca era o religie depasita chiar si pentru acele timpuri.
lc3, ai cumva aceiasi religie ca a lui Eminescu? El a avut dreptate, era inventata de conducatorii religiosi carora trebuia sa le asigure prosperitatea materiala si confortul pe care enoriasii nu aveau cum sa-l aiba.
Eminescu, deziluzionat fiind nu a mai crezut in ea, dar nu a parasito.
Tu sa faci mai mult, sa o parasesti daca ai observat ca e putreda.--Apocalipsa 18: 4.--[/quote

Vorbesti in numele unui geniu... ce parere buna ai despre tine ! Dar esti la ani-lumina de el ! Altceva decat citate mai stii?!? Adica sa gandesti cu propria ta minte... Nu se observa.

Cei morti nu sint deloc intr-o stare letargica!
In asteptarea Judecatii, se framinta si cauta sa vada ce fapte bune au facut in viata.
Sufletul omenesc este nemuritor-toate religiile o afirma. Somnul, este o stare de relaxare dupa truda trupului.
Trupul nu mai exista, deci, nu mai este nevoie de somn.
Fiind fara somn- nu e necesar-, sufletul este intr-o framintare continua, pina va intra in odihna cea de veci.
Exceptie fac cei impacati cu Dumnezeu.
Nici cel mai incapatinat pamintean, nu poate nega existenta acestei forte ordonate!
Prea e totul exact!

De la: radita09_telus_net, la data 2009-07-26 16:35:15Cei morti nu sint deloc intr-o stare letargica!
In asteptarea Judecatii, se framinta si cauta sa vada ce fapte bune au facut in viata.
Sufletul omenesc este nemuritor-toate religiile o afirma. Somnul, este o stare de relaxare dupa truda trupului.
Trupul nu mai exista, deci, nu mai este nevoie de somn.
Fiind fara somn- nu e necesar-, sufletul este intr-o framintare continua, pina va intra in odihna cea de veci.
Exceptie fac cei impacati cu Dumnezeu.
Nici cel mai incapatinat pamintean, nu poate nega existenta acestei forte ordonate!
Prea e totul exact!

Ba da, au nevoie de somn.....sunt unele marturii din care reiese ca : "Cand eram subpamant (rectae mormant), dormeam in majoritatea timpului pt. ca ma simteam f. obosit....dar uneori ma trezeam si voiam sa vorbesc cu oamenii, dar ei nu ma vedeau !!!! "

De la: Bi_anca, la data 2009-07-26 16:47:56

De la: radita09_telus_net, la data 2009-07-26 16:35:15Cei morti nu sint deloc intr-o stare letargica!
In asteptarea Judecatii, se framinta si cauta sa vada ce fapte bune au facut in viata.
Sufletul omenesc este nemuritor-toate religiile o afirma. Somnul, este o stare de relaxare dupa truda trupului.
Trupul nu mai exista, deci, nu mai este nevoie de somn.
Fiind fara somn- nu e necesar-, sufletul este intr-o framintare continua, pina va intra in odihna cea de veci.
Exceptie fac cei impacati cu Dumnezeu.
Nici cel mai incapatinat pamintean, nu poate nega existenta acestei forte ordonate!
Prea e totul exact!

Ba da, au nevoie de somn.....sunt unele marturii din care reiese ca : "Cand eram subpamant (rectae mormant), dormeam in majoritatea timpului pt. ca ma simteam f. obosit....dar uneori ma trezeam si voiam sa vorbesc cu oamenii, dar ei nu ma vedeau !!!! "

pai poate respectivul era lucrator la GAZE

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Ce fel de oameni? Trupesti sau spirituali?

Florine
Stai un pic ca vorbesc cu doamna Bi....
Sau domnita?

De la: radita09_telus_net, la data 2009-07-26 17:02:30Florine
Stai un pic ca vorbesc cu doamna Bi....
Sau domnita?

Sunt casatorita..dar n-are importanta. Bianca e ok, oricum nu ma cheama asa...

E vorba de niste copii care isi aminteau unde au fost inainte de nastere.... Unele dintre povestiri puteau fi verificate si erau ADEVARATE !!
Cartea se numeste "Viata inainte de moarte" si e scrisa de Peter si Mary Harrison. E o culegere de studii de caz..unii chiar povestesc despre Isus si despre alte universuri. Si de existenta altor 2 culori fundamentale, care nu pot fi descrise in universul nostru.

Daca pui toate informatiile astea disparate cap la cap, incepi sa vezi ca se imbina logic unele cu altele si e mai usor sa-ti faci o idee de ansamblu.
Ti-am mai recomandat-o pe un topic, dar nu mai stiu pe care

www.torser.info - ACTIUNI ENERGO-INFORMATIONALE 2008 - UNIVERSITATEA NA�IONAL� DE AP�RARE �CAROL I� www.torser.info - ACTIUNI ENERGO-INFORMATIONALE 2008 - UNIVERSITATEA NA�IONAL� DE AP�RARE �CAROL I�

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

pt gabita_9: crezi ca am scris fara sa ma fi documentat? crezi ca nu am ceva la baza cand am scris ce am scris? nu-mi place sa vb fara acoperire in general, doar de dragul de a scrie si eu aici, sa-mi vad numele si sa-mi dau si eu cu parerea. sunt o pers responsabila si-mi asum declaratiile.
o sa incerc sa citesc cartea pe care o recomanzi, sa vad despre ce e vorba , si apoi iti raspund.
doar atat o sa mai adaug; discutiile despre reincarnare le-am purtat cu preoti renumiti cat despre alte experiente ale mele nu o sa scriu aici. sa nu va bulversez .

Dupa multe incercari cred si sper ca am ramas tot EU