back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Existã viaþã dupã moarte?

 


 
Pagini: << 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 >> Sari la pagina:
 
Fosta membra 9am.ro

666 mesaje
Membru din: 24/06/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 Iulie 2009, ora 18:17

De la: cris170272, la data 2009-07-23 18:15:53...
o zi buna !


Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 Iulie 2009, ora 18:19

dorinele,sezi bland sogore,vine cezarica si va face varza pe toti,ia sa vezi ce instructie face cu voi dupa ce-si termina somnu' de frumusete,ordine ca cezarica nici adi popa nu e in stare sa faca


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

16 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 23 Iulie 2009, ora 18:20





O ZI BUNA SI TIE!


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 Iulie 2009, ora 18:21

va simtiti in stare sa suportati citate a' la cezar vieru[masculu' scroafei]?


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

666 mesaje
Membru din: 24/06/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 Iulie 2009, ora 18:22

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-23 18:19:46dorinele,sezi bland sogore,vine cezarica si va face varza pe toti,ia sa vezi ce instructie face cu voi dupa ce-si termina somnu' de frumusete,ordine ca cezarica nici adi popa nu e in stare sa faca
ordine ?!!! care ordine ?!!!


Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu
Fosta membra 9am.ro

666 mesaje
Membru din: 24/06/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 Iulie 2009, ora 18:23

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-23 18:21:16va simtiti in stare sa suportati citate a' la cezar vieru[masculu' scroafei]?
DA !!!! il ador ce Cezarica cu rationalul lui !!!


Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 Iulie 2009, ora 18:27

vine baiatu',o tira de rabdare sa le gasesc pe cele mai elocvente,dramatice si teatrale


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

205 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 24 Iulie 2009, ora 08:09

Exist viaț dup moarte?

O ntrebare simpl, dar mai multe rspunsuri.

De ce?

Deoarece rspunsul e dat n funcție de obiceiurile și credința celor care l dau.

Totuși, exist viaț dup moarte?

De mii de ani, aceast ntrebare i pune pe oameni n ncurctur. Chiar i teologii sunt pui n dificultate n faa acestei ntrebr. De-a lungul anilor, oameni din toate societile au meditat la aceast ntrebare, i s-au dat o mulime de rspunsuri.

Numeroi cretini nominali cred n rai i n iad. Hinduii cred n rencarnare. Vorbind despre credina musulman, Amir Muawiyah, asistent la un centru religios islamic, a spus: Noi credem c dup moarte va fi o zi de judecat, cnd te prezini naintea lui Dumnezeu, Allah, ca ntr-o curte de judecat. Potrivit credinei islamice, Allah va analiza apoi modul de via al fiecrei persoane n parte i o va trimite fie n paradis, fie n focul iadului.

n Sri Lanka, att buditii, ct i catolicii obinuiesc s lase uile i ferestrele larg deschise n locuina n care se afl o persoan decedat. Se aprinde o lamp cu ulei, iar sicriul este aezat n aa fel nct picioarele mortului s fie ndreptate spre ua din fa. Ei cred c prin aceast practic ajut spiritul, sau sufletul, decedatului s ias din cas.

Aborigenii din Australia cred c fiinele umane au un spirit care nu poate fi distrus. Anumite triburi din Africa cred c, dup moarte, oamenii de rnd devin fantome, n timp ce persoanele proeminente devin spirite ancestrale, care sunt onorate i implorate n calitate de conductori invizibili ai comunitii.

n unele ri, credinele referitoare la presupusele suflete ale morilor sunt o combinare a tradiiilor locale cu cretinismul nominal. De exemplu, muli catolici i protestani din vestulAfricii obinuiesc s acopere oglinzile cnd moare cineva, pentru ca nimeni s nu se uite n oglind i s vad spiritul defunctului. Dup 40 de zile de la moartea unei persoane dragi, familia i prietenii srbtoresc urcarea sufletului la cer.


Rspunsurile la ntrebarea referitoare la ce se ntmpl cu noi cnd murim sunt tot att de variate ca i obiceiurile i credinele oamenilor care dau aceste rspunsuri. Totui, majoritatea religiilor au n comun o idee pe care o consider fundamental: Ceva dintr-o persoan un suflet, un spirit, o fantasm este nemuritor i continu s triasc dup moarte.

Credina n nemurirea sufletului este mprtit aproape n unanimitate de miile de religii i secte ale cretintii. Ea este, de asemenea, o doctrin oficial a iudaismului. n hinduism, aceast credin st la baza nvturii rencarnrii. Musulmanii cred c sufletul vine n existen odat cu corpul, dar c acesta continu s triasc dup ce corpul moare. Alte credine, cum ar fi animismul african, intoismul i chiar budismul, predau variaiuni pe aceeai tem.

Unii adopt un punct de vedere opus, i anume c viaa contient se sfrete n momentul morii. Pentru acetia, ideea c viaa intelectual i emoional continu ntr-un suflet impersonal i imaterial, separat de corp, pare iraional. Scriitorul i eruditul spaniol din secolul nostru Miguel de Unamuno a scris: A crede n nemurirea sufletului nseamn a dori cu atta ardoare ca sufletul s fie nemuritor, nct aceast voin s calce n picioare raiunea i s treac peste ea. Printre cei care au refuzat s cread n nemurire se numr renumiii filozofi din antichitate Aristotel i Epicur, medicul Hipocrate, filozoful scoian David Hume, eruditul arab Averoes i primul-ministru al Indiei de dup ctigarea independenei, Jawaharlal Nehru.

ntrebarea care se pune este: Avem ntr-adevr un suflet nemuritor?

Mai nti, s vedem cum a luat natere doctrina nemuririi sufletului.

Un erudit n vrst de 70 de ani, i, n acelai timp, profesor, este acuzat de impietate i corupere a minilor tinerilor prin intermediul nvturilor sale. n pofida strlucitului su discurs de aprare pe care l-a inut la proces, juraii plini de prejudeci l gsesc vinovat i l condamn la moarte. Doar cu cteva ore naintea execuiei, btrnul profesor le prezint elevilor adunai n jurul su o serie de argumente care susin c sufletul este nemuritor i c moartea nu este ceva nspimnttor.

Brbatul condamnat nu este altul dect Socrate, renumit filozof grec din secolul al V-lea .e.n. Discipolul su Platon a consemnat aceast ntmplare n eseurile sale Apologia lui Socrate i Fedon. Socrate i Platon au fost printre primii care au promovat ideea c sufletul este nemuritor. ns nu ei sunt autorii acestei nvturi.

Doctrina nemuririi sufletului i are rdcinile n timpuri mult mai ndeprtate. Totui, Socrate i Platon au ajustat aceast doctrin i au transformat-o ntr-o nvtur filozofic, fcnd-o astfel mult mai atrgtoare pentru clasele sociale cultivate din zilele lor i de mai trziu.

n societatea elen dinaintea lui Socrate i a lui Platon se credea, de asemenea, c sufletul continu s triasc dup moarte. Pitagora, renumitul matematician grec din secolul al VI-lea .e.n., a susinut c sufletul este nemuritor i supus transmigraiei. naintea lui, Tales din Milet, considerat primul filozof grec care se cunoate, a susinut c nu numai oamenii, animalele i plantele au un suflet nemuritor, ci i lucrurile de felul magneilor, ntruct ei pot pune fierul n micare, atrgndu-l. Grecii antici susineau c sufletele morilor erau transportate cu barca pe cellalt mal al rului Stix, spre un vast trm subteran, numit trmul de jos. Acolo, judectorii decideau dac sufletele trebuiau s fie torturate ntr-o temni cu ziduri nalte sau dac urmau s dobndeasc fericirea n Cmpiile Elizee.

n secolul al VII-lea .e.n., n partea de est a Iranului, sau a Persiei, a trit un profet pe nume Zoroastru. El a introdus o form de nchinare numit zoroastrism. Aceasta a fost religia Imperiului Persan, care a dominat lumea nainte ca Grecia s devin putere mondial. n scrierile zoroastriene se spun urmtoarele: n nemurire, sufletul celui Drept va fi ntotdeauna Fericit, dar sufletul Mincinosului va fi n mod sigur chinuit. Aceste Legi au fost date de Ahura Mazda [adic de un zeu nelept] datorit autoritii Sale supreme.

nvtura nemuririi sufletului a fcut, de asemenea, parte din religia persan prezoroastrian. Vechile triburi persane, de exemplu, aveau grij de sufletele morilor oferindu-le mncare i mbrcminte, pentru a le folosi n lumea de dincolo.

Credina n viaa de dup moarte a ocupat un loc central n religia egiptean. Egiptenii susineau c sufletul persoanei decedate era judecat de Osiris, divinitatea suprem a lumii de dincolo. De exemplu, un document din papirus, datnd, dup ct se pare, din secolul al XIV-lea .e.n., l prezint pe Anubis, zeul morilor, ducnd sufletul scribului Hunefer naintea lui Osiris. Pe un taler al unei balane este aezat inima scribului, reprezentnd contiina acestuia, iar pe cellalt taler, pana pe care zeia adevrului i a justiiei o poart pe cap. Thot, un alt zeu, nregistreaz rezultatul obinut n urma cntririi. ntruct inima lui Hunefer nu este ngreunat de vinovie, ea cntrete mai puin dect pana, iar Hunefer primete aprobarea de a intra pe trmul lui Osiris i i se d nemurirea. Papirusul prezint i o femeie-monstru stnd lng balan, fiind gata s-l devoreze pe cel decedatdac inima acestuia nu trece testul. Egiptenii obinuiau, de asemenea, s-i mumifice morii i s pstreze corpurile faraonilor n piramide impresionante, ntruct credeau c sufletul supravieuia att timp ct corpul era pstrat.

Diferite civilizaii antice au avut n comun o nvtur:nemurirea sufletului. Au luat ele aceast nvtur din aceeai surs?

Originea acestei nvturi

n lumea antic, se spune n cartea The Religion of Babylonia and Assyria (Religia Babiloniei i a Asiriei), Egiptul, Persia i Grecia au suferit influena religiei babiloniene. Cartea explic n continuare: Avnd n vedere contactul iniial dintre Egipt i Babilonia, despre care vorbesc tbliele gsite n Tell el-Amarna, au existat, bineneles, nenumrate ocazii pentru infiltrarea conceptelor i a obiceiurilor babiloniene n cultele egiptene. n Persia, cultul lui Mithra dezvluie influena inconfundabil a conceptelor babiloniene ... Prezena unui numr foarte mare de elemente semitice att n mitologia antic greac, ct i n cultele elene este n prezent recunoscut de att de muli erudii, nct orice comentariu este de prisos. Mai exact, aceste elemente semitice sunt n mare parte babiloniene.

Dar nu difer mult conceptele babilonienilor referitoare la ce se ntmpl dup moarte de conceptele egiptenilor, ale persanilor i ale grecilor?

S analizm, de exemplu, poemul babilonian Epopeea lui Ghilgame. Obsedat de realitatea morii, eroul n vrst al acestui poem, Ghilgame, pornete n cutarea nemuririi, dar nu reuete s o gseasc. n timpul cltoriei, el o ntlnete pe zeia vinului, care l ncurajeaz s profite de viaa lui prezent, pentru c nu va gsi viaa venic pe care o caut. Mesajul transmis de ntregul poem este acela c moartea este inevitabil, iar sperana nemuririi este o iluzie. Indic oare acest poem c babilonienii nu credeau n viaa de apoi?

Profesorul Morris Jastrow jr, de la Universitatea din Pennsylvania (S.U.A.), a scris: Nici poporul, nici conductorii religioi [babilonieni] nu au admis vreodat posibilitatea anihilrii totale a ceea ce, odat, a fost chemat la via. Moartea [n concepia lor] era o trecere la o alt form de via, iar tgduirea nemuririi nu fcea dect s accentueze imposibilitatea de a scpa de schimbarea existenei produs de moarte. ntr-adevr, babilonienii credeau i c viaa unei persoane bune continua, ntr-o anumit form, dup moarte. Aceast credin i-o manifestau ngropnd mpreun cu morii obiecte pe care acetia s le foloseasc n viaa de apoi.

n mod clar, nvtura nemuririi sufletului i are rdcinile n Babilonul antic. Potrivit Bibliei, o carte considerat a fi istorie exact, oraul Babel, sau Babilon, a fost fondat de Nimrod, un strnepot al lui Noe. Dup Potopul mondial din zilele lui Noe exista o singur limb i o singur religie. Prin faptul c a fondat acel ora i a construit un turn n el, Nimrod a introdus o nou religie. Relatarea biblic spune c, dup ncurcarea limbilor la Babel, constructorii turnului, care au euat, s-au mprtiat n toate prile i au nceput o nou via, ducnd cu ei i religia pe care o aveau (Geneza 10:610; 11:49). Astfel, nvturile religioase babiloniene s-au mprtiat pe toat faa pmntului.

Potrivit legendei, Nimrod a murit de o moarte violent. Era normal ca, dup moartea sa, n rndul babilonienilor s apar tendina de a-l venera, considerndu-l fondatorul, constructorul i primul rege al oraului lor. ntruct zeul Marduk (Bel-Merodakh) era considerat fondatorul Babilonului, unii erudii au avansat ipoteza c Marduk este zeificatul Nimrod. Dac acest lucru este adevrat, atunci ideea potrivit creia o persoan are un suflet care triete dup moarte trebuie s fi predominat cel puin de la moartea lui Nimrod. n orice caz, paginile istoriei dezvluie faptul c, dup Potop, locul n care s-a nscut nvtura nemuririi sufletului a fost Babelul, sau Babilonul.

Cum a ajuns totui aceast doctrin s ocupe un loc important n majoritatea religiilor de astzi?

Cum a ptruns n hinduism i n alte religii orientale ideea c omul are un suflet nemuritor? Aceast ntrebare prezint interes chiar i pentru cei din Occident, care, probabil, nu sunt familiarizai cu aceste religii, deoarece aceast doctrin influeneaz modul n care o persoan privete viitorul. ntruct nvtura nemuririi sufletului este numitorul comun al majoritii religiilor de astzi, cunoaterea modului n care a aprut acest concept poate avea, ntr-adevr, drept rezultat o mai bun nelegere i comunicare.

Ninian Smart, profesor de religie la Universitatea Lancaster din Marea Britanie, a fcut urmtoarea remarc: Cel mai important centru de influen religioas din Asia a fost i este India. i aceasta nu numai pentru c India a fost leagnul unui numr mare de credine hinduismul, budismul, jainismul, sikhismul etc. , ci i pentru c una dintre acestea, budismul, a ajuns s exercite o puternic influen, aproape total, asupra culturii din estul Asiei. Pentru multe culturi care au fost influenate n acest fel, India rmne leagnul lor spiritual, a spus un erudit hindus pe nume Nikhilananda. Atunci n ce fel a adus prejudicii Indiei i altor regiuni ale Asiei aceast nvtur a nemuririi?

nvtura hindus despre rencarnare

n secolul al VI-lea .e.n., n timp ce Pitagora i discipolii si din Grecia pledau n favoarea teoriei transmigraiei sufletelor, nelepii hindui care triau de-a lungul malurilor fluviilor Indus i Gange din India promovau acelai concept. Este puin probabil ca apariia simultan a acestui concept n societatea elen i n India s fi fost o simpl coinciden, a spus istoricul Arnold Toynbee. O posibil surs comun [de influen], a explicat Toynbee, este societatea nomad eurasiatic, societate care, n secolele al VIII-lea i al VII-lea .e.n., a nvlit n India, n Asia de sud-vest, n stepa care se ntinde de-a lungul coastei de nord a Mrii Negre, n Peninsula Balcanic i n Anatolia. Triburile migratoare eurasiatice au dus, bineneles, cu ele conceptul transmigraiei.

Hinduismul apruse n India mult mai nainte, odat cu sosirea arienilor aproximativ n 1500 .e.n. Chiar de la nceput, hinduismul a susinut ideea c sufletul este diferit de corp i c supravieuiete morii. Astfel, hinduii practicau cultul strmoilor i pregteau mncare pentru a fi consumat de sufletele morilor lor. Secole mai trziu, cnd ideea transmigraiei sufletelor a ptruns n India, aceasta trebuie sfi atrasatenia nelepilor hindui, care erau frmntai de problema larg rspndit a existenei rului i a suferinei n rndul oamenilor. Combinnd aceast concepie a transmigraiei cu legea karma, legea cauzei i a efectului, nelepii hindui au elaborat teoria rencarnrii, potrivit creia calitile i defectele dintr-o via sunt rspltite sau pedepsite n urmtoarea via.

Dar a existat un alt concept care a influenat nvtura hindus despre suflet. Se pare c este adevrat faptul c, exact n momentul n care au fost elaborate teoria transmigraiei i karma, sau chiar mai devreme, se spune ntr-o enciclopedie, un alt concept a nceput treptat s se contureze n interiorul unui mic cerc de intelectuali din nordul Indiei, i anume, conceptul filozofic Brahman-atman [supremul i eternul Brahman, realitatea ultim]. Encyclopædia of Religion and Ethics. Aceast idee a fost combinat cu teoria rencarnrii pentru a defini idealul ultim al hinduilor: eliberarea de ciclul transmigraiei pentru a fi una cu realitatea ultim. Hinduii cred c aceast stare poate fi dobndit prin strduina de a avea o conduit acceptabil i o cunotin profund despre hinduism.

Aadar, nelepii hindui au elaborat doctrina rencarnrii combinnd ideea transmigraiei sufletelor cu legea karma i cu conceptul despre Brahman. Octavio Paz, laureat al Premiului Nobel, poet i fost ambasador al Mexicului n India, a scris: n timp ce hinduismul se rspndea, n brahmanism, n budism i n alte religii asiatice se propaga o idee considerat esenial naceste religii, i anume, metempsihoza, transmigraia sufletelor printr-un cerc de existene succesive.

Doctrina rencarnrii este fundamentul hinduismului modern. Filozoful hindus Nikhilananda a spus: Orice hindus devotat este convins de faptul c dobndirea nemuririi nu este un drept exclusiv al ctorva alei, ci un drept natural al tuturor.

Ciclul renaterii n budism

Budismul a fost ntemeiat n India n jurul anului 500 .e.n. Tradiia budist spune c un prin indian pe nume Siddhartha Gautama, care, dup ce a obinut iluminarea, a ajuns s fie cunoscut ca Buddha, a fost fondatorul religiei budiste. ntruct budismul provine din hinduism, nvturile budiste se aseamn sub multe aspecte cu nvturile hinduse. Potrivit religiei budiste, existena este un ciclu continuu de renatere i moarte i, ca i n hinduism, viaa fiecrui individ este determinat de faptele svrite n existena anterioar.

Totui budismul nu definete existena n termenii unui suflet individual care triete dup moarte. n accepia lui [Buddha], psihicul uman este doar un ir trector de stri psihologice discontinue, unite numai de dorin, a afirmat Arnold Toynbee. Totui, Buddha credea c ceva o anumit stare psihologic sau o for este transmis de la o existen la alta. Dr.Walpola Rahula, un erudit budist, a explicat:
O fiin nu este dect o combinare de fore i energii fizice i mentale. Ceea ce numim moarte este ntreruperea total a funcionrii corpului fizic. Dispar complet aceste fore i energii odat cu ncetarea funcionrii corpului? Budismul spune Nu. Voina, dorina, setea de a exista, de a continua, de a deveni este o for foarte puternic ce pune n micare toate vieile, toate existenele i chiar ntreaga lume. Aceasta este cea mai puternic for, cea mai puternic energie din lume. Potrivit religiei budiste, aceast for nu nceteaz s acioneze odat cu oprirea funcionrii corpului, adic odat cu moartea, ci continu s se manifeste ntr-o alt form, dnd natere unei noi existene, numit renatere.

Concepia budist referitoare la viaa de apoi este urmtoarea: Existena este venic doar dac individul atinge idealul final al Nirvanei, eliberarea de ciclul renaterilor. Nirvana nu este o stare de fericire etern i nici o stare n care individul devine una cu realitatea ultim. Aceasta este pur i simplu o stare de nonexisten: locul fr moarte aflat dincolo de existena individual. Un dicionar definete Nirvana astfel: un loc sau o stare de uitare a grijilor, a durerilor sau a realitii exterioare (Websters Ninth New Collegiate Dictionary). Buditii sunt ncurajai nu numai s caute nemurirea, ci i s treac dincolo de aceasta prin dobndirea strii de Nirvana.

n timp ce se rspndea n diferite pri ale Asiei, budismul i-a modificat nvturile, adaptndu-se credinelor locale. De exemplu, Mahayana, o form a budismului care predomin n China i n Japonia promoveaz credina n bodhisattva cereti, sau n viitori Buddha. Bodhisattva amn intrarea n Nirvana lor n schimbul tririi a nenumrate viei pentru a le sluji altora i pentru a-i ajuta s obin Nirvana. Astfel, cineva poate alege s continue ciclul renaterii chiar i dup ce ajunge la stadiul de a dobndi Nirvana.

O alt schimbare doctrinal care a devenit deosebit de influent n China i n Japonia este doctrina despre Trmul pur, aflat undeva n Apus, doctrin creat de Buddha Amitaba, sau Amida. Cei care cheam numele lui Buddha cu credin se renasc n Trmul pur, sau n paradis, unde condiiile sunt mai favorabile pentru dobndirea iluminrii finale. La ce a dus aceast nvtur? Profesorul Ninian Smart a explicat: Dup cum era de ateptat, splendoarea paradisului, viu descris n unele scrieri mahayane, a ajuns s ia locul Nirvanei n imaginaia popular, fiind considerat idealul suprem.

Budismul tibetan cuprinde i alte elemente locale. De exemplu, cartea tibetan a morilor vorbete despre destinul unui individ aflat n stadiul intermediar dinainte de a se renate. Se spune c morii sunt expui luminii strlucitoare a realitii ultime, iar cei incapabili s suporte lumina nu obin eliberarea, ns se renasc. Evident, budismul, n formele lui variate, promoveaz ideea nemuririi.

Cultul strmoilor n intoismul japonez

n Japonia exista o religie nainte de introducerea budismului n secolul al VI-lea e.n. Era o religie fr nume, constnd din credine asociate cu principii morale i cu obiceiuri ale popoarelor. Totui, odat cu introducerea budismului s-a ivit necesitatea de a deosebi religia japonez de religia strin. Astfel a venit n existen denumirea into, care nseamn calea zeilor.

Ce susinea intoismul primitiv cu privire la viaa de apoi? Dup apariia primelor orezrii, cultura orezului necesita comuniti bine organizate i stabile, se explic n lucrarea Kodansha Encyclopedia of Japan, i astfel au luat natere ritualurile agrare, care, mai trziu, au avut un rol foarte important n intoism. Teama de sufletele morilor i-a determinat pe aceti oameni din vechime s nscoceasc ritualuri care s-i liniteasc pe mori. Aceasta a dus la apariia nchinrii la spiritele strmoilor.

Potrivit credinei intoiste, sufletul celui disprut pstreaz personalitatea acestuia, dar este contaminat de impuritatea morii. Cnd cei ndoliai in ritualuri comemorative, sufletul este purificat pn cnd este eliminat tot rul, dobndind un caracter blnd i binevoitor. Dup un anumit timp, spiritul ancestral este ridicat la rangul de divinitate ancestral, sau de protector. Existnd n acelai timp cu budismul, intoismul a mprumutat unele nvturi budiste, inclusiv nvtura despre paradis. Astfel, constatm c credina n nemurire joac un rol fundamental n intoism.

Doctrina nemuririi n daoism i cultul strmoilor n confucianism

Daoismul a fost fondat de Lao Zi, despre care se spune c a trit n China n secolul al VI-lea .e.n. Potrivit daoismului, idealul vieii este armonizarea activitii omului cu Dao calea natural a devenirii lucrurilor. Concepiile daoiste referitoare la nemurire pot fi rezumate n urmtoarele cuvinte: Dao este principiul absolut al universului. Dao nu are nici nceput, nici sfrit. Trind n armonie cu Dao, individul se contopete cu el i devine etern.

n ncercarea lor de a fi una cu natura, daoitii au devenit cu timpul foarte interesai de imuabilitatea acesteia i de capacitatea ei de a se regenera. Ei presupuneau c, trind n armonie cu Dao, sau cu calea natural a devenirii lucrurilor, individul ar putea n vreun fel s descopere secretele naturii i s devin imun la daunele fizice, la boli i chiar la moarte.

Daoitii au nceput s practice meditaia, s promoveze anumite tehnici respiratorii i s in regimuri alimentare, care, dup cum se presupunea, puteau ntrzia degradarea fizic i moartea. La scurt timp dup aceea au nceput s circule legende despre fiine nemuritoare care puteau s zboare pe nori, s apar i s dispar dup voie, care triau de foarte muli ani pe muni sacri sau pe insule ndeprtate, hrnindu-se cu rou sau cu fructe miraculoase. Istoria chinez spune c, n anul 219 .e.n., mpratul Chin Shih Huang Ti a trimis o flot format din 3000 de biei i fete pentru a gsi insula legendar a lui Peng-lai, lcaul fiinelor nemuritoare, i pentru a aduce de acolo iarba nemuririi. Se nelege de la sine c acetia nu s-au ntors cu elixirul cutat.

Aflndu-se n cutarea vieii eterne, daoitii au apelat la tehnici alchimiste pentru a prepara pilule ale nemuririi. n concepia daoist, viaa este rezultatul interaciunii a dou fore opuse, yin i yang (prima de natur feminin, iar a doua de natur masculin). Astfel, amestecnd plumb (nchis la culoare, sau yin) cu mercur (deschis la culoare, sau yang), alchimitii au simulat un proces natural, spernd c produsul obinut va fi pilula nemuririi.

n secolul al VII-lea e.n., budismul a ptruns n viaa religioas a Chinei. Rezultatul a fost un amalgam de elemente budiste, spiritism i cultul strmoilor. Att budismul, ct i daoismul, a spus profesorul Ninian Smart, au dat form i fond credinelor referitoare la viaa de apoi, care se conturau uor n cultul strmoilor ntlnit la vechii chinezi.

Confucius, un alt nelept proeminent al Chinei, care a trit n secolul al VI-lea .e.n., a crui filozofie a devenit fundamentul confucianismului, nu a dezvoltat prea mult ideea referitoare la viaa de apoi. Dimpotriv, el a subliniat importana buntii morale i a unui comportament acceptat pe plan social. Totui, el a pledat n favoarea cultului strmoilor i a acordat o mare importan respectrii ritualurilor i a ceremoniilor inute n cinstea spiritelor strmoilor decedai.

Alte religii orientale

Jainismul a fost fondat n India n secolul al VI-lea .e.n. Fondatorul lui, Mahāvīra, susinea c toate fiinele vii au un suflet etern i c eliberarea sufletului din sclavia karmei este posibil numai prin manifestarea unui spirit de sacrificiu, prin autodisciplin i prin respectarea riguroas a principiului nonviolenei fa de toate creaturile. Jainitii susin aceste concepte i astzi.

India este, de asemenea, leagnul sikhismului, o religie practicat de 19 milioane de oameni. Aceast religie a fost fondat n secolul al XVI-lea, cnd Guru Nānak a decis s ia din hinduism i din islamism ce era cel mai bun i s formeze o singur religie. Sikhismul a adoptat credinele hinduse referitoare la nemurirea sufletului, rencarnare i karma.

Este clar deci c concepia potrivit creia viaa continu dup ce corpul moare face parte integrant din majoritatea religiilor orientale. Dar ce se poate spune despre cretintate, iudaism i islamism?

Fcnd o promisiune referitoare la viaa de apoi, aproape toate religiile se bazeaz pe credina c omul are un suflet nemuritor i c, dup moarte, acesta cltorete spre un alt domeniu sau transmigreaz spre o alt fiin. Aa cum am vzut mai nainte credina n nemurirea sufletului face parte integrant din religiile orientale nc de la ntemeierea acestora.

Dar ce putem spune despre iudaism, cretintate i islamism? Cum a ajuns aceast nvtur s ocupe un loc central n cadrul acestor credine?

Iudaismul asimileaz doctrine greceti

Iudaismul a aprut n urm cu 4000 de ani, n timpul lui Avraam. Redactarea scrierilor ebraice sfinte a nceput n secolul al XVI-lea .e.n. i s-a terminat pe vremea cnd Socrate i Platon ddeau contur teoriei nemuririi sufletului. nva aceste Scripturi despre nemurirea sufletului?

Encyclopaedia Judaica rspunde: Numai n perioada postbiblic s-au pus bazele unei credine bine conturate i ferm stabilite referitoare la nemurirea sufletului, care a devenit o piatr de temelie a credinei iudaice i a credinei cretine. Ea afirm, de asemenea, urmtoarele: n perioada biblic, persoana era considerat un tot unitar. Astfel, ntre suflet i corp nu exista o deosebire net. Primii evrei credeau n nvierea morilor, i aceast credin trebuie s se fi deosebit de credina n ... nemurirea sufletului, afirm enciclopedia.

Atunci cum a devenit aceast doctrin o piatr de temelie a iudaismului? Istoria ne furnizeaz rspunsul. n anul 332.e.n., Alexandru cel Mare a ocupat o mare parte din Orientul Mijlociu n timpul cuceririi sale fulger. La sosirea sa la Ierusalim, evreii l-au primit cu braele deschise. Potrivit istoricului evreu din secolul I Flavius Josephus, ei chiar i-au artat profeia din cartea lui Daniel, care fusese scris cu peste 200 de ani nainte i care vorbea n mod clar despre cucerirea efectuat de Alexandru cel Mare n calitate de rege al Greciei (Daniel 8:58,21). Succesorii lui Alexandru cel Mare au continuat planul acestuia de elenizare, impregnnd tot imperiul cu limba, cultura i filozofia greac. Amestecul celor dou culturicea greac i cea iudaic a fost inevitabil.

La nceputul secolului al III-lea .e.n. a nceput prima traducere n limba greac a Scripturilor ebraice, numit Septuaginta. Prin intermediul acesteia, muli neevrei au ajuns s aib respect fa de religia iudaic i s se familiarizeze cu ea, unii dintre ei chiar trecnd la iudaism. Pe de alt parte, evreii au ajuns buni cunosctori ai gndirii elene, iar unii au devenit filozofi, ceva cu totul nou pentru ei. Filon din Alexandria, care a trit n secolul I e.n., a fost unul dintre aceti filozofi evrei.

Filon l-a venerat pe Platon i s-a strduit s explice iudaismul n termenii filozofiei greceti. Crend o sintez unic a filozofiei platonice i a tradiiei biblice, se spune n cartea Heaven A History, Filon a pregtit calea pentru gnditorii cretini de mai trziu i, de asemenea, pentru cei evrei. Care au fost concepiile lui Filon cu privire la suflet? Cartea spune n continuare: n accepia lui, moartea readuce sufletul la starea lui iniial, de dinaintea naterii. ntruct sufletul aparine lumii spirituale, viaa din trup nu devine altceva dect un scurt episod, adesea nefericit. Printre ali gnditori evrei care credeau n nemurirea sufletului se numr Isaac Israeli, cunoscutul fizician evreu din secolul al X-lea, i Moses Mendelssohn, filozof germano-evreu din secolul al XVIII-lea.

O carte care, de asemenea, a influenatprofund gndirea i viaa evreilor este Talmudul un rezumat scris al aa-numitei legi orale, care, mai trziu, a ajuns s conin comentarii i explicaii pe marginea acestei legi, fiind ntocmit de rabini ncepnd din secolul al II-lea e.n. pn n evul mediu. Rabinii Talmudului, se spune ntr-o enciclopedie, credeau c sufletul continu s existe dup moarte (Encyclopaedia Judaica). Talmudul chiar vorbete despre mori care vin n contact cu cei vii. Probabil c, din cauza influenei exercitate de platonism, se spune n Encyclopædia of Religion and Ethics, [rabinii] credeau n preexistena sufletelor.

Literatura mistic iudaic de mai trziu, numit Cabala, merge pn acolo nct pred nvtura rencarnrii. Referitor la aceast credin, The New Standard Jewish Encyclopedia spune: Se pare c ideea a luat natere n India. ... n Cabala, aceasta apare pentru prima oar n cartea Bahir, i apoi, de la Zohar nainte, a fost general acceptat de mistici, jucnd un rol important n credina i literatura hasidic. Astzi, n Israel, rencarnarea este larg acceptat ca nvtur iudaic.
9 Aadar, ideea nemuririi sufletului a ptruns n iudaism n urma influenei filozofiei greceti, iar astzi, doctrina este mprtit de majoritatea faciunilor iudaismului. Ce se poate spune despre modul n care a ptruns aceast nvtur n cretintate?

Cretintatea adopt ideile lui Platon

Cretinismul autentic a nceput odat cu Isus Hristos. Cu privire la Isus, Miguel de Unamuno, un erudit spaniol proeminent din secolul nostru, a scris: El a crezut mai degrab n nvierea crnii, potrivit modelului iudaic, i nu n nemurirea sufletului, potrivit modelului platonic [grecesc]. ... Dovada acestui fapt poate fi observat n orice carte onest de exegez. El a ncheiat spunnd: Nemurirea sufletului ... este o dogm filozofic pgn.

Cnd i cum s-a infiltrat n cretinism aceast dogm filozofic pgn? Lucrarea New Encyclopædia Britannica d urmtoarea explicaie: ncepnd cu a doua jumtate a secolului al II-lea A.D., cretinii care aveau o anumit instruire n filozofia greac au nceput s simt nevoia de a-i exprima credina n termenii acestei filozofii, att pentru propria satisfacie intelectual, ct i pentru a-i converti pe pgnii instruii. Filozofia pe care au considerat-o cea mai potrivit a fost platonismul.

Doi dintre aceti filozofi timpurii au exercitat o mare influen asupra doctrinelor cretintii. Unul dintre ei a fost Origen din Alexandria (cca 185254 e.n.), iar cellalt a fost Augustin din Hipona (354430 e.n.). Cu privire la ei, o lucrare de referin afirm: Datorit lui Origen n Est i Sf. Augustin n Vest, sufletul a ajuns s fie considerat o substan spiritual i un concept filozofic format din natura sufletului (New Catholic Encyclopedia). Pe ce baz i-au formulat Origen i Augustin ideile referitoare la suflet?

Origen a fost un discipol al lui Clement din Alexandria, acesta din urm fiind primul Printe care, fr ndoial, a mprumutat din tradiia greac concepia referitoare la suflet, se spune n New Catholic Encyclopedia. Concepiile lui Platon despre suflet trebuie s fi influenat profund gndirea lui Origen. [Origen] a adugat la doctrina cretin ntreaga dram cosmic a sufletului, pe care a preluat-o de la Platon, a spus teologul Werner Jaeger n lucrarea The Harvard Theological Review.

Augustin este considerat de unii membri ai cretintii drept cel mai mare gnditor al antichitii. nainte de a se converti la cretinism la vrsta de 33 de ani, Augustin a manifestat un viu interes pentru filozofie, devenind un neoplatonician. Dup ce s-a convertit, el a rmas n continuare adeptul gndirii neoplatonice. Mintea sa a fost creuzetul n care a avut loc cea mai complet fuziune dintre religia Noului Testament i tradiia platonic a filozofiei greceti, se spune n The New Encyclopædia Britannica. ntr-o alt enciclopedie se spune c doctrina [lui Augustin referitoare la suflet], care n Orient a fost considerat norm pn la sfritul secolului al XII-lea, se datora n mare parte ... neoplatonismului. New Catholic Encyclopedia.

n secolul al XIII-lea, nvturile lui Aristotel au ctigat popularitate n Europa n mare parte datorit existenei n limba latin a lucrrilor erudiilor arabi care fcuser numeroase comentarii pe marginea scrierilor aristoteliene. Un erudit catolic pe nume Thomas DAquino a fost profund impresionat de gndirea aristotelian. Datorit scrierilor lui DAquino, concepiile lui Aristotel au exercitat o influen mai mare asupra nvturilor bisericii dect concepiile lui Platon. Totui, aceast tendin nu a influenat nvtura despre nemurirea sufletului.

Aristotel a susinut c sufletul este legat ntr-un mod inseparabil de corp, c nu continu s existe n mod individual dup moarte ic, dac exist ceva etern n om,acesta este abstract, esteo inteligen impersonal. Aceast concepie referitoare la suflet nu era n armonie cu credina bisericii, care susinea c sufletele individuale supravieuiesc morii. Aadar, DAquino a modificat concepia aristotelian despre suflet, afirmnd c nemurirea sufletului poate fi dovedit n mod logic. Astfel, credina bisericii n nemurirea sufletului a rmas intact.

Secolele al XIV-lea i al XV-lea, considerate perioada de nceput a Renaterii, au cunoscut o retrezire a interesului fa de filozofia lui Platon. Renumita familie Medici din Italia chiar a contribuit la nfiinarea unei academii n Florena cu scopul de a promova studiul filozofiei lui Platon. De-a lungul secolelor al XVI-lea i al XVII-lea, interesul fa de filozofia lui Aristotel s-a diminuat. Iar Reforma din secolul al XVI-lea nu a adus cu sine o reform a nvturii despre suflet. Dei reformatorii protestani nu erau de acord cu nvtura despre purgatoriu, ei au acceptat ideea pedepsei eterne sau a recompensei eterne.

Astfel, nvtura nemuririi sufletului predomin n majoritatea confesiunilor cretintii. Remarcnd aceast situaie, un erudit american a scris: n realitate, pentru marea majoritate a oamenilor din lumea occidental, religia nseamn nemurire i nimic altceva. Dumnezeu este realizatorul nemuririi.

Nemurirea i religia islamic

Religia islamic a aprut cnd Mahomed a devenit profet, la vrsta de aproximativ 40 de ani. Musulmanii cred, n general, c acesta a avut revelaii de-a lungul unei perioade de 20 sau 23 de ani, din aproximativ 610 e.n. pn n 632 e.n., cnd a survenit moartea sa. Aceste revelaii sunt consemnate n Coran, cartea sacr a musulmanilor. n momentul apariiei religiei islamice, n iudaism i cretintate ptrunsese deja conceptul platonic referitor la suflet.

Musulmanii cred c religia lor este punctul culminant al revelaiilor pe care le-au avut evreii i cretinii fideli din vechime. Coranul citeaz att Scripturile ebraice, ct i Scripturile greceti. Cu toate acestea, n privina nvturii despre nemurirea sufletului, Coranul se abate de la aceste scrieri. Coranul nva c omul are un suflet care continu s triasc dup moarte. De asemenea, acesta vorbete despre nvierea morilor, despre o zi de judecat i despre destinul final al sufletului: fie via ntr-o grdin cereasc a paradisului, fie pedeaps ntr-un iad de foc.

Musulmanii susin c sufletul unei persoane decedate merge n Barzakh, sau Bariera, locul sau starea n care se vor afla oamenii dup moarte i nainte de Judecat (Sura 23:99, 100, The Holy Qur-an, nota de subsol). Acolo, sufletul este contient, suportnd aa-numitul chin al mormntului, dac persoana a fost rea, sau avnd parte de fericire, dac aceasta a fost fidel. Totui i cei fideli trebuie s suporte, ntr-o anumit msur, acest chin, din cauza ctorva pcate comise n timpul vieii. n ziua judecii, fiecare i va primi destinul etern, cu carese sfrete acel stadiu intermediar.

Ideea nemuririi sufletului a aprut n iudaism i n cretintate ca urmare a influenei platonice, ns n religia islamic conceptul s-a dezvoltat nc de la apariia acesteia. Aceasta nu nseamn c erudiii arabi nu au ncercat s combine nvturile islamice cu filozofia greac. n realitate, lumea arab a fost foarte mult influenat de lucrrile lui Aristotel. Renumii erudii arabi, ca Avicenna i Averoes, au explicat i au dezvoltat gndirea aristotelian. Cu toate acestea, n ncercarea lor de a armoniza gndirea greceasc cu gndirea musulman referitoare la suflet, ei au elaborat diverse teorii. De exemplu, Avicenna a susinut c sufletul individual este nemuritor. Averoes, dimpotriv, a susinut contrariul. n pofida acestor puncte de vedere, doctrina nemuririi sufletului rmne credina musulmanilor.


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Iulie 2009, ora 19:00

Reincarnarea decodificata in biblie
In urma cu aproape o suta de ani, Edgar Cayce avea sa fie cel mai mare profet din istoria SUA, cat si unul dintre cei mai mari ai omenirii. Disponibilitatea si usurinta sa de a intra imediat in starea de hipnoza si de a extrage de undeva informatii pretioase l-au facut celebru chiar in randul presedintilor americani. Pe parcursul sedintelor sale de autohipnoza a vorbit despre fel si fel de remedii medicale in premiera, a dat indicatii chiar si pentru anumite operatii chirurgicale, a vorbit despre diferite lumi, civilizatii, cristale, reincarnare, Atlantida si cate si mai cate.
Edgar Cayce (18771945) s-a nscut ntr-o familie srac din Kentucky. A fost retras de la coal dup ce a absolvit 8 clase, pentru c familia nu i permitea s plteasc taxele i educaia primit pn atunci era considerat suficient. Pierderea nu a fost prea mare pentru c Edgar Cayce a fost un elev mediocru care avea dificulti n a memora orice, chiar i alfabetul.
Prsind coala, Cayce pornete n cutarea unui loc de munc. Angajat ca i comis-voiajor, el se mbolnvete de o laringit sever n 1900 care i provoac pierderea total a vocii. Doctorii care l-au consultat au constatat c problema sa este de natur psihologic o reacie isteric la desprirea de logodnica sa. Pentru a se vindeca apeleaz la hipnoz, iar chiar din timpul primei edine ncep lecturile sau profeiile sale.
Edgar Cayce, considerat unul dintre cei mai mari profei americani, are i meritul de a fi devenit un veritabil fenomen mediatic. Probabil ca nu ar fi atras atenia asupra sa dac nu ar fi creat controverse prin profeii n care vorbea de Atlantida, cutremure, piramide sau rencarnare. Profeiile sale atrag multora atenia mai ales prin volumul lor uria 14.256 de lecturi adunate la Association for Research and Enlightment (A.R.E), unde sunt studiate i analizate de ctre susintorii si.
Renumele profetului adormit (pentru c profeiile le fcea dintr-o stare de trans, asemntoare cu somnul) a fost consacrat chiar de ctre New York Times, care ntr-un articol publicat la data de 9 octombrie 1910 vorbea despre Illiterate Man Becomes a Doctor When Hypnotized.
Din cartea Universul lui Edgar Cayce editata la editura Sagittarius am extras cateva pasaje foarte interesante din lecturile lui Edgar Cayce, cat si comentarii si interpretari deosebite ale Dorotheei Koechlin de Bizemont. Dorothee Koechlin de Bizemont a lucrat ctiva ani la Fundatia Edgar Cayce din Statele Unite. Dupa ce a fost ani de zile ziarista specializata n medicina si psihologia holistica si ca astrolog, ea a devenit expert n "fenomenul" Edgar Cayce.

Pasajele biblice si reincarnarea

Cayce si familia sa, cat si prietenii sai discutau aprins in fiecare zi despre reincarnare. Se afla ea in biblie? Era ceea ce aveau de aflat. Vor reciti ficare carte a Scripturilor , cuvant cu cuvant, verset cu verset. Cayce profund tulburat in constiinta sa de crestin, va traversa o criza dramatica. Imposibil sa eviti probema: vietile anterioare ale pacientilor devin din ce in ce mai des lecturi. De fiecare data cand bietul Cayce se trezeste, ia cunostinta de lucrurile incredibile proferate in somn: ramane consternat! Traieste intr-un inconfort intelectual total, neintelegand de ce aceasta fantezie indiana revine neincetat pe buzele sale. Devorat de nesiguranta , va lucra enorm asupra acestui subiect, pentru a-l aprofunda impreuna cu Gertrude (asistenta care ii punea intrebari in timpul sedintelor); ea va pune intrebari misterioasei surse de informatii la care Cayce recurge odata adormit. De exemplu: Unde se vorbeste de reincarnare in biblie ?

In Evanghelia lui Ioan si in tot restul in general! (lectura 4526 )

Intr-adevar, in al treilea capitol din Evanghelia lui Ioan, Hristos ii spune lui Nicodim: Adevarat, adevarat zic tie: de nu se va naste cineva de sus, nu va putea sa vada imparatia lui Dumnezeu. Nicodim se mira: Cum poate omul sa se nasca fiind batran? Oare poate sa intre a doua oara in pantecele mamei sale si sa se nasca? Urmeaza o explicatie a lui Hristos careia traducatorii Bibliei noastre au incercat sa-I dea un sens rezonabil. Unii au tradus prin a se naste de Sus , a se naste pur si simplu, explicand ca era vorba de o nastere spirituala . ...Hristos insista si ii raspunde lui Nicodim: Adevarat, adevarat zic tie: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu. Cum pot sa fie acestea?, intreaba din nou Nicodim care este dojenit: Tu esti invatatorul lui Israel si nu cunosti acestea?

Cuvantul reincarnare nu exista acum 2000 de ani

Inainte de a relua in detaliu cateva pasaje din Noul Testament, sa ne oprim o clipa pentru a ne intreba de ce cuvantul REINCARNARE nu exista figureaza in el.
Ei bine! Nu poate sa figureze acolo pentru simplul motiv ca este recent: el a fost inventat in secolul XIXlea, de Allan Kardec. Pentru teologii catolici care au pregatit traducerile moderne ale Bibliei, era de neconceput sa foloseasca vocabularul spiritistilor, acesti eretici abominabili.
Da, dar Exista un alt cuvant, cel al filosofilor greci, METEMPSIHOZA. El a fost tradus in general prin transmigrarea sufletelor; sensul sau este reincarnare in general, umana sau eventual animala. Acest cuvant poate ca a figurat in bibliile noastre din primele secole. Dar se stie ca ele au fost cenzurate ulterior, cu destula vehementa. Textele de care dispunem au fost fara indoiala , rescrise Cu toate acestea, anumite pasaje au scapat cenzorilor!
De exemplu, capitolul IX din Ioan, episodul cu orbul din nastere. Discipolii il intreaba pe Iisus: Invatatorule, cine a pacatuit; acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb? Intrebarea discipolilor arata ca ei credeau ca te poti renaste infirm pentru pacatele comise anterior. Copilul s-a nascut astfel nu pentru ca ar fi pacatuit in viat aceasta. Raspunsul lui Iisus, in textul original, era in mod sigur comprehensibil. Acum nu mai este in textul care ne-a parvenit: Nici el nu a pacatuit, nici parintii lui, ci ca sa arate in el lucrarile lui Dumnezeu ceea ce nu raspunde intrebarii puse de discipolii sai.
Alt pasaj extras din Apocalips, capitolul XIII: Cine duce in robie de robie are parte; cine cu sabia va ucide trebuie sa fie ucis de sabie. La ce se refera Matei (XXVI, 51, 52 ): Si iata, unul dintre cei ce erau cu Iisus, intinzand mana, a tras sabia si lovind pe sluga arhiereului, i-a taiat urechea. Atunci Iisus i-a zis: Intoarce sabia ta la locul ei, caci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri. Ori noi cunoastem sute de asasini care au murit in patul lor foarte linistiti. Vor fi scapat ei Legii?
Hristos va fi vorbit el aiurea? Dar daca se admite principiul reincarnarii, acest pasaj obscur se lumineaza: efectul de bumerang revine asupra asasinului in viata urmatoare!
Mai este si povestea cu intoarcerea lui Ilie, care apare in mai multe pasaje din Evanghelie. In Matei (cap XVII) discipolii pun aceasta intrebare lui Iisus: Pentru ce dar, zic carturarii ca trebui sa vina mai intai Ilie? Iar Hristos raspunde: Ilie intr-adevar va veni si va aseza la loc toate. Eu insa va spun voua ca Ilie a si venit, dar ei nu l-au recunoscut!
Textul de aici implica absolut faptul ca discipolii crezusera in intoarcerea fizica a unor personaje, deci in reincarnare. Mai multe lecturi ale lui Cayce afirma identitatea dintre Ioan Botezatorul si Ilie, de exemplu: Entitatea numita Ioan Botezatorul, adica Ilie, cel care trebuia sa se intoarca (Lectura 10004 )
... Si Cayce va explica chiar si moartea lui Ioan Botezatorul datorata unei femei ca o karma creata de Ilie, care fiind profet al lui YAHVE, se lasase totusi dominat de frica si ura unei femei: regina Izabela...
Pentru epoca lui Hristos avem si marturia lui Flavius Iosif : Nu stiti ca cei ce parasesc viata () eliberati de datoria lor fata de Dumnezeu castiga viata vesnica () si ca sufletul lor ramane in curatenie si supunere dupa ce au obtinut un loc in cer, de unde roata timpului ii face sa coboare iarasi sa locuiasca in trupuri fara pata? (Razboiul evreilor, Cartea a III-a, cap 8).

Cum a uitat Occidentul reincarnarea?

Aceasta intrebare i-a fost pusa lui Cayce de Gertrude in cursul unei serii de lecturi. Raspunsul in rezumat a fost urmatorul: patimile erau atat de violente (asa cum vedem, de exemplu, in istoria Merovingienilor!), incat biserica nu putea sa ne invete decat adevaruri foarte elementare. Caci sufletele care sunt lipsite de maturitate folosesc reincarnarea ca pretext pentru a evita sa munceasca pentru ele insele... Pentru ca au tot timpul! Cate vieti vor!
Gnosticii radeau de naivitatea crestinilor romani care credeau ca prin cateva ore de martiriu isi vor asigura un loc vesnic de-a drapta Atotputernicului. Ei, in schimb, stiau ca perfectiunea se obtine abia dupa mai multe vieti de purificare, dupa mai multe matririi!
Cayce a fost intrebat: Crestinismul Gnostic se apropie cel mai mult de doctrina Crestina asa cum este ea data de aceasta sursa de informatie (lecturi )?
Cayce: Exista un paralelism. Crestinismul gnostic era cel mai frecvent acceptat pana cand unii incep sa stabileasca reguli pentru a permite compromisuri Dar in doctrina lui Hristos nu existau compromisuri (Lectura 5749 -14 )

Teodora nu vrea sa se reincarneze

Placa turnanta, fatala pentru reincarnare este secolul al VIlea dupa Hristos; in vremea aceea, Biserica, aliata statului, a pierdut in sanctitate ceea ce a castigat in putere politica.
Imparateasa Teodora a vrut sa fie divinizata dupa moarte, ca vechii imparati romani. Un lucru o nelinistea: invataturile lui Origene, marele specialist crestin al reincarnarii. Dupa el, cei care si-au asasinat aproapele vor trebui sa se reincarneze pentru a-si plati crimele. Or, Teodora are mainile patate de sange Origene este oaia neagra! (din fericire el, a murit de mult timp, in anul 254). Imparatul Iustinian, sotul Teodorei, convoaca deci in anul 553 al doilea consiliu al Constantinopolului pentru a condamna o serie de idei provenite de la Origene. Papa si epsicopii, morti de frica, semneaza si voteaza tot ce li se cere: teribilul cuplu imperial asasinase deja cel putin doi papi si cativa episcopi Fara a mai pune la socoteala ecleziastii marunti!
Dar aceste decrete, promulgate sub presiune, sunt nule din punct de vedere canonic. In plus trebuie sa remarcam ca acest consiliu nu mai mult decat oricare altul n-a condamnat reincarnarea in sine. Au fost condamnate in anul 553 numai referirile la reincarnare. Acest succes politic imperial a avut drept consecinta o revizuire la sange a Evangheliilor din care a fost stersa orice mentiune a reincanarii. Si iata de ce a disparut ea din catehismele noastre dupa secolul al VI lea!
De exemplu, problema Raului: De ce Jules s-a nascut infirm, in timp ce Jim beneficiaza de o sanatate de fier? De ce Dumnezeu, in bunatatea Sa, permite o astfel de inegalitate? De ce unii se nasc bogati si altii saraci?
Clerurie diferitor biserici raspund: Acestea sunt tainele Vointei Divine; trebuie sa ne inclinam fara sa intelegem. Un astfel de raspuns nu se mai poate accepta in secolul XX. Reincarnarea ar putea fi inteleasa ca o varinata a teoriei evolutiei. Dar trebuie sa explicam putin acest cuvant bizar: Karma, care este un cuvant sanscrit si inseamna actiune si reactiune. Aceasta lege a cauzei si efectului este, dupa Cayce, automata, absoluta ca legile fizicii: Fiecare suflet plateste pentru propriile lui greseli, NU pentru ale altuia. (Lectura 10562)
Fiecare gand rau antreneaza un act rau si fiecare gand bun, un act bun. Fiecare act rau are in noi insine urmari pe care le proiectam in exterior. Nu suntem niciodata victime ale cuiva, ci numai propriile noastre victime si ale actelor noastre trecute. Omul bun care nu are decat necazuri a fost poate un monstru in urma cu cateva mii de ani, el se confrunta astazi cu consecintele trecutului sau karmic. Am spune ca suntem mai intai fiii operei noastre. Evident, este o filosofie care obliga la rectitudine. Ceea ce nu place tuturor!

Nimic nu dureaza in lumea asta; totul trece, totul se preface, totul moare ca sa se nasca din nou, altfel, in alta parte, cu alti oameni
Mircea Eliade



Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Tycu

3787 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 24 Iulie 2009, ora 19:10

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-24 19:00:20Reincarnarea decodificata in biblie
In urma cu aproape o suta de ani, Edgar Cayce avea sa fie cel mai mare profet din istoria SUA, cat si unul dintre cei mai mari ai omenirii. Disponibilitatea si usurinta sa de a intra imediat in starea de hipnoza si de a extrage de undeva informatii pretioase l-au facut celebru chiar in randul presedintilor americani. Pe parcursul sedintelor sale de autohipnoza a vorbit despre fel si fel de remedii medicale in premiera, a dat indicatii chiar si pentru anumite operatii chirurgicale, a vorbit despre diferite lumi, civilizatii, cristale, reincarnare, Atlantida si cate si mai cate.
Edgar Cayce (18771945) s-a nscut ntr-o familie srac din Kentucky. A fost retras de la coal dup ce a absolvit 8 clase, pentru c familia nu i permitea s plteasc taxele i educaia primit pn atunci era considerat suficient. Pierderea nu a fost prea mare pentru c Edgar Cayce a fost un elev mediocru care avea dificulti n a memora orice, chiar i alfabetul.
Prsind coala, Cayce pornete n cutarea unui loc de munc. Angajat ca i comis-voiajor, el se mbolnvete de o laringit sever n 1900 care i provoac pierderea total a vocii. Doctorii care l-au consultat au constatat c problema sa este de natur psihologic o reacie isteric la desprirea de logodnica sa. Pentru a se vindeca apeleaz la hipnoz, iar chiar din timpul primei edine ncep lecturile sau profeiile sale.
Edgar Cayce, considerat unul dintre cei mai mari profei americani, are i meritul de a fi devenit un veritabil fenomen mediatic. Probabil ca nu ar fi atras atenia asupra sa dac nu ar fi creat controverse prin profeii n care vorbea de Atlantida, cutremure, piramide sau rencarnare. Profeiile sale atrag multora atenia mai ales prin volumul lor uria 14.256 de lecturi adunate la Association for Research and Enlightment (A.R.E), unde sunt studiate i analizate de ctre susintorii si.
Renumele profetului adormit (pentru c profeiile le fcea dintr-o stare de trans, asemntoare cu somnul) a fost consacrat chiar de ctre New York Times, care ntr-un articol publicat la data de 9 octombrie 1910 vorbea despre Illiterate Man Becomes a Doctor When Hypnotized.
Din cartea Universul lui Edgar Cayce editata la editura Sagittarius am extras cateva pasaje foarte interesante din lecturile lui Edgar Cayce, cat si comentarii si interpretari deosebite ale Dorotheei Koechlin de Bizemont. Dorothee Koechlin de Bizemont a lucrat ctiva ani la Fundatia Edgar Cayce din Statele Unite. Dupa ce a fost ani de zile ziarista specializata n medicina si psihologia holistica si ca astrolog, ea a devenit expert n "fenomenul" Edgar Cayce.

Pasajele biblice si reincarnarea

Cayce si familia sa, cat si prietenii sai discutau aprins in fiecare zi despre reincarnare. Se afla ea in biblie? Era ceea ce aveau de aflat. Vor reciti ficare carte a Scripturilor , cuvant cu cuvant, verset cu verset. Cayce profund tulburat in constiinta sa de crestin, va traversa o criza dramatica. Imposibil sa eviti probema: vietile anterioare ale pacientilor devin din ce in ce mai des lecturi. De fiecare data cand bietul Cayce se trezeste, ia cunostinta de lucrurile incredibile proferate in somn: ramane consternat! Traieste intr-un inconfort intelectual total, neintelegand de ce aceasta fantezie indiana revine neincetat pe buzele sale. Devorat de nesiguranta , va lucra enorm asupra acestui subiect, pentru a-l aprofunda impreuna cu Gertrude (asistenta care ii punea intrebari in timpul sedintelor); ea va pune intrebari misterioasei surse de informatii la care Cayce recurge odata adormit. De exemplu: Unde se vorbeste de reincarnare in biblie ?

In Evanghelia lui Ioan si in tot restul in general! (lectura 4526 )

Intr-adevar, in al treilea capitol din Evanghelia lui Ioan, Hristos ii spune lui Nicodim: Adevarat, adevarat zic tie: de nu se va naste cineva de sus, nu va putea sa vada imparatia lui Dumnezeu. Nicodim se mira: Cum poate omul sa se nasca fiind batran? Oare poate sa intre a doua oara in pantecele mamei sale si sa se nasca? Urmeaza o explicatie a lui Hristos careia traducatorii Bibliei noastre au incercat sa-I dea un sens rezonabil. Unii au tradus prin a se naste de Sus , a se naste pur si simplu, explicand ca era vorba de o nastere spirituala . ...Hristos insista si ii raspunde lui Nicodim: Adevarat, adevarat zic tie: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu. Cum pot sa fie acestea?, intreaba din nou Nicodim care este dojenit: Tu esti invatatorul lui Israel si nu cunosti acestea?

Cuvantul reincarnare nu exista acum 2000 de ani

Inainte de a relua in detaliu cateva pasaje din Noul Testament, sa ne oprim o clipa pentru a ne intreba de ce cuvantul REINCARNARE nu exista figureaza in el.
Ei bine! Nu poate sa figureze acolo pentru simplul motiv ca este recent: el a fost inventat in secolul XIXlea, de Allan Kardec. Pentru teologii catolici care au pregatit traducerile moderne ale Bibliei, era de neconceput sa foloseasca vocabularul spiritistilor, acesti eretici abominabili.
Da, dar Exista un alt cuvant, cel al filosofilor greci, METEMPSIHOZA. El a fost tradus in general prin transmigrarea sufletelor; sensul sau este reincarnare in general, umana sau eventual animala. Acest cuvant poate ca a figurat in bibliile noastre din primele secole. Dar se stie ca ele au fost cenzurate ulterior, cu destula vehementa. Textele de care dispunem au fost fara indoiala , rescrise Cu toate acestea, anumite pasaje au scapat cenzorilor!
De exemplu, capitolul IX din Ioan, episodul cu orbul din nastere. Discipolii il intreaba pe Iisus: Invatatorule, cine a pacatuit; acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb? Intrebarea discipolilor arata ca ei credeau ca te poti renaste infirm pentru pacatele comise anterior. Copilul s-a nascut astfel nu pentru ca ar fi pacatuit in viat aceasta. Raspunsul lui Iisus, in textul original, era in mod sigur comprehensibil. Acum nu mai este in textul care ne-a parvenit: Nici el nu a pacatuit, nici parintii lui, ci ca sa arate in el lucrarile lui Dumnezeu ceea ce nu raspunde intrebarii puse de discipolii sai.
Alt pasaj extras din Apocalips, capitolul XIII: Cine duce in robie de robie are parte; cine cu sabia va ucide trebuie sa fie ucis de sabie. La ce se refera Matei (XXVI, 51, 52 ): Si iata, unul dintre cei ce erau cu Iisus, intinzand mana, a tras sabia si lovind pe sluga arhiereului, i-a taiat urechea. Atunci Iisus i-a zis: Intoarce sabia ta la locul ei, caci toti cei ce scot sabia de sabie vor pieri. Ori noi cunoastem sute de asasini care au murit in patul lor foarte linistiti. Vor fi scapat ei Legii?
Hristos va fi vorbit el aiurea? Dar daca se admite principiul reincarnarii, acest pasaj obscur se lumineaza: efectul de bumerang revine asupra asasinului in viata urmatoare!
Mai este si povestea cu intoarcerea lui Ilie, care apare in mai multe pasaje din Evanghelie. In Matei (cap XVII) discipolii pun aceasta intrebare lui Iisus: Pentru ce dar, zic carturarii ca trebui sa vina mai intai Ilie? Iar Hristos raspunde: Ilie intr-adevar va veni si va aseza la loc toate. Eu insa va spun voua ca Ilie a si venit, dar ei nu l-au recunoscut!
Textul de aici implica absolut faptul ca discipolii crezusera in intoarcerea fizica a unor personaje, deci in reincarnare. Mai multe lecturi ale lui Cayce afirma identitatea dintre Ioan Botezatorul si Ilie, de exemplu: Entitatea numita Ioan Botezatorul, adica Ilie, cel care trebuia sa se intoarca (Lectura 10004 )
... Si Cayce va explica chiar si moartea lui Ioan Botezatorul datorata unei femei ca o karma creata de Ilie, care fiind profet al lui YAHVE, se lasase totusi dominat de frica si ura unei femei: regina Izabela...
Pentru epoca lui Hristos avem si marturia lui Flavius Iosif : Nu stiti ca cei ce parasesc viata () eliberati de datoria lor fata de Dumnezeu castiga viata vesnica () si ca sufletul lor ramane in curatenie si supunere dupa ce au obtinut un loc in cer, de unde roata timpului ii face sa coboare iarasi sa locuiasca in trupuri fara pata? (Razboiul evreilor, Cartea a III-a, cap 8).

Cum a uitat Occidentul reincarnarea?

Aceasta intrebare i-a fost pusa lui Cayce de Gertrude in cursul unei serii de lecturi. Raspunsul in rezumat a fost urmatorul: patimile erau atat de violente (asa cum vedem, de exemplu, in istoria Merovingienilor!), incat biserica nu putea sa ne invete decat adevaruri foarte elementare. Caci sufletele care sunt lipsite de maturitate folosesc reincarnarea ca pretext pentru a evita sa munceasca pentru ele insele... Pentru ca au tot timpul! Cate vieti vor!
Gnosticii radeau de naivitatea crestinilor romani care credeau ca prin cateva ore de martiriu isi vor asigura un loc vesnic de-a drapta Atotputernicului. Ei, in schimb, stiau ca perfectiunea se obtine abia dupa mai multe vieti de purificare, dupa mai multe matririi!
Cayce a fost intrebat: Crestinismul Gnostic se apropie cel mai mult de doctrina Crestina asa cum este ea data de aceasta sursa de informatie (lecturi )?
Cayce: Exista un paralelism. Crestinismul gnostic era cel mai frecvent acceptat pana cand unii incep sa stabileasca reguli pentru a permite compromisuri Dar in doctrina lui Hristos nu existau compromisuri (Lectura 5749 -14 )

Teodora nu vrea sa se reincarneze

Placa turnanta, fatala pentru reincarnare este secolul al VIlea dupa Hristos; in vremea aceea, Biserica, aliata statului, a pierdut in sanctitate ceea ce a castigat in putere politica.
Imparateasa Teodora a vrut sa fie divinizata dupa moarte, ca vechii imparati romani. Un lucru o nelinistea: invataturile lui Origene, marele specialist crestin al reincarnarii. Dupa el, cei care si-au asasinat aproapele vor trebui sa se reincarneze pentru a-si plati crimele. Or, Teodora are mainile patate de sange Origene este oaia neagra! (din fericire el, a murit de mult timp, in anul 254). Imparatul Iustinian, sotul Teodorei, convoaca deci in anul 553 al doilea consiliu al Constantinopolului pentru a condamna o serie de idei provenite de la Origene. Papa si epsicopii, morti de frica, semneaza si voteaza tot ce li se cere: teribilul cuplu imperial asasinase deja cel putin doi papi si cativa episcopi Fara a mai pune la socoteala ecleziastii marunti!
Dar aceste decrete, promulgate sub presiune, sunt nule din punct de vedere canonic. In plus trebuie sa remarcam ca acest consiliu nu mai mult decat oricare altul n-a condamnat reincarnarea in sine. Au fost condamnate in anul 553 numai referirile la reincarnare. Acest succes politic imperial a avut drept consecinta o revizuire la sange a Evangheliilor din care a fost stersa orice mentiune a reincanarii. Si iata de ce a disparut ea din catehismele noastre dupa secolul al VI lea!
De exemplu, problema Raului: De ce Jules s-a nascut infirm, in timp ce Jim beneficiaza de o sanatate de fier? De ce Dumnezeu, in bunatatea Sa, permite o astfel de inegalitate? De ce unii se nasc bogati si altii saraci?
Clerurie diferitor biserici raspund: Acestea sunt tainele Vointei Divine; trebuie sa ne inclinam fara sa intelegem. Un astfel de raspuns nu se mai poate accepta in secolul XX. Reincarnarea ar putea fi inteleasa ca o varinata a teoriei evolutiei. Dar trebuie sa explicam putin acest cuvant bizar: Karma, care este un cuvant sanscrit si inseamna actiune si reactiune. Aceasta lege a cauzei si efectului este, dupa Cayce, automata, absoluta ca legile fizicii: Fiecare suflet plateste pentru propriile lui greseli, NU pentru ale altuia. (Lectura 10562)
Fiecare gand rau antreneaza un act rau si fiecare gand bun, un act bun. Fiecare act rau are in noi insine urmari pe care le proiectam in exterior. Nu suntem niciodata victime ale cuiva, ci numai propriile noastre victime si ale actelor noastre trecute. Omul bun care nu are decat necazuri a fost poate un monstru in urma cu cateva mii de ani, el se confrunta astazi cu consecintele trecutului sau karmic. Am spune ca suntem mai intai fiii operei noastre. Evident, este o filosofie care obliga la rectitudine. Ceea ce nu place tuturor!

Nimic nu dureaza in lumea asta; totul trece, totul se preface, totul moare ca sa se nasca din nou, altfel, in alta parte, cu alti oameni
Mircea Eliade






Cum domnu Florin , matale mai crezi in tampenia asta cu reincarnarea ?


Ticu
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Iulie 2009, ora 19:14

ticusor,ai tupeu' sa ma contrazici?vezi ca-ti ridic acreditarea de la tuicomicina si nu mai culegi nici prune anu' asta,treaba ta


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
vieru_cezar_iasi

247 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 03:27

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-24 19:14:18ticusor,ai tupeu' sa ma contrazici?vezi ca-ti ridic acreditarea de la tuicomicina si nu mai culegi nici prune anu' asta,treaba ta


Credina n rencarnare este n contradicie cu ceea ce ne nva Dumnezeu n Biblie. Domnul Isus Cristos nu ne-a nvat despre rencarnare, ci despre fericirea venic i despre suferina venic, precum i despre nvierea trupurilor. Iar fericirea venic i suferina venic, contrazic n mod clar rencarnarea. Sfntul Apostol Pavel spune : Oamenilor le este rnduit s moar o singur dat, iar dup aceea vine judecata (Evrei 9:27) Deci, dac oamenii mor o singur dat e logic c nu exist rencarnare.
Un alt argument mpotriva rencarnrii este nvtura lui Isus Cristos despre nvierea trupului. Dup deces are loc judecata particular, dup care sufletul merge n rai sau n iad. Iar la sfritul lumii, ntr-o clip, printr-un miracol, va fi nviat i trupul fiecrui om. Va fi acelai trup de pe pmnt, dar n acelai timp va avea proprieti supranaturale, cum a fost trupul Domnului Isus Cristos dup nviere. Trupul va fi unit cu sufletul, astfel c omul, n integralitatea sa (suflet i trup) va merge la judecata universal (judecata tuturor oamenilor de pe pmnt). Dup judecata universal omul n ntregimea sa (suflet i trup) va merge acolo unde sufletul era deja dup judecata particular: n rai sau n iad. Sufletul fiecrui om fiind unic, atunci i trupul fiecrui om trebuie s fie unic, pentru c, la nviere, sufletul nu se poate mpri n buci ca s intre fiecare bucat n cte un trup prin care ar fi trecut sufletul.

Mai multe putei citi i vedea pe blogul urmtor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog gsii: argumente i dovezi ale existenei lui Dumnezeu i a vieii de dincolo de moarte ; videoclipuri ; nregistrri video cu miracole ; legturi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele conin i posturi TV on-line i posturi de radio) ; cri foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (fr a necesita descrcare n calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon i site-uri ale unor asociaii care ofer servicii caritative, etc.

V rog intrai pe blog i trimitei-l mai departe, ca s foloseasc i altora. Chiar merit.


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 07:43

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-07-25 03:27:00
De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-07-24 19:14:18ticusor,ai tupeu' sa ma contrazici?vezi ca-ti ridic acreditarea de la tuicomicina si nu mai culegi nici prune anu' asta,treaba ta


Credina n rencarnare este n contradicie cu ceea ce ne nva Dumnezeu n Biblie. Domnul Isus Cristos nu ne-a nvat despre rencarnare, ci despre fericirea venic i despre suferina venic, precum i despre nvierea trupurilor. Iar fericirea venic i suferina venic, contrazic n mod clar rencarnarea. Sfntul Apostol Pavel spune : Oamenilor le este rnduit s moar o singur dat, iar dup aceea vine judecata (Evrei 9:27) Deci, dac oamenii mor o singur dat e logic c nu exist rencarnare.
Un alt argument mpotriva rencarnrii este nvtura lui Isus Cristos despre nvierea trupului. Dup deces are loc judecata particular, dup care sufletul merge n rai sau n iad. Iar la sfritul lumii, ntr-o clip, printr-un miracol, va fi nviat i trupul fiecrui om. Va fi acelai trup de pe pmnt, dar n acelai timp va avea proprieti supranaturale, cum a fost trupul Domnului Isus Cristos dup nviere. Trupul va fi unit cu sufletul, astfel c omul, n integralitatea sa (suflet i trup) va merge la judecata universal (judecata tuturor oamenilor de pe pmnt). Dup judecata universal omul n ntregimea sa (suflet i trup) va merge acolo unde sufletul era deja dup judecata particular: n rai sau n iad. Sufletul fiecrui om fiind unic, atunci i trupul fiecrui om trebuie s fie unic, pentru c, la nviere, sufletul nu se poate mpri n buci ca s intre fiecare bucat n cte un trup prin care ar fi trecut sufletul.

Mai multe putei citi i vedea pe blogul urmtor:

www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog gsii: argumente i dovezi ale existenei lui Dumnezeu i a vieii de dincolo de moarte ; videoclipuri ; nregistrri video cu miracole ; legturi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele conin i posturi TV on-line i posturi de radio) ; cri foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (fr a necesita descrcare n calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon i site-uri ale unor asociaii care ofer servicii caritative, etc.

V rog intrai pe blog i trimitei-l mai departe, ca s foloseasc i altora. Chiar merit.
uite-l pe extraterestru,nu v-am spus eu c-o sa apara cu texte melodramatice,ei acum n-aveti decat sa va puneti pe plans,tonul a fost dat,urmeaza cantarea cantarilor


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

2406 mesaje
Membru din: 24/03/2009
Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 08:58

Cu siguranta exista viata dupa moarte, dar problema este alta:
Unde te duci? Ca exista numai doua optiuni!


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 09:07

De la: radita09_telus_net, la data 2009-07-25 08:58:11Cu siguranta exista viata dupa moarte, dar problema este alta:
Unde te duci? Ca exista numai doua optiuni!
care-s alea,sa nu spui rai si iad ca-ti trimit tv la reparat ca din cauza raiului biblic s-a ars pl50


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
hirdetesek

1 mesaj
Membru din: 18/07/2009
Oras: Tg Mures

Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 13:00

Pentru a raspunde acestor intrebari este necesar sa stim ce s-a petrecut la moartea lui Adam.Atunci cand el a pacatuit,Dumnezeu i-a zis:'Te vei intoarce in pamint,caci din el ai fost luat.Caci tarina esti si in tarina te vei intoarce.'[ Geneza 3:19 ] Sa ne gandim putin! Inainte ca Dumnezeu sa-l fi format din tarina pamintului,Adam nu exista. Astfel,dupa moartea sa,el s-a reintors in aceeasi stare de nonexistenta.
Moartea este pur si simplu contrariul vietii.Ecleziast 9:5,10 face tocmai aceasta afirmatie. Iata cum reda aceste versete traducerea Cornilescu : 'Cei vii,in adevar,macar stiu ca vor muri ; dar cei morti nu stiu nimic,si nu mai au nicio rasplata,fiindca pina si pomenirea li se uita. [...] Tot ce gaseste mana ta sa faca fa cu toata puterea ta ! Caci,in locuinta mortilor,in care mergi,nu mai este nici lucrare ,nici chibzuiala,nici stiinta,nici intelepciuna !'
Mortii sunt inactivi si lipsiti de orice simt. Conform Bibliei,gandurile lor mor odata cu ei : 'Nu va puneti increderea in nobili, nici in fiul omului pamantesc, caruia nu-i apartine nici o salvare. Spiritul lui iese , el se intoarce in pamintul lui : in accea zi pierde gandurile lui ' [ Psalm 146:3,4. }. La moartea omului spiritul sau sau forta sa de viata ' iese ' . Existenta sa inceteaza. Toate simturile sale ----- auzul,vazul,pipaitul,mirosul,gustul,care depind de facultatile lui mintale, isi inceteaza functiile. Mortii sunt intr-o stare de totala inconstienta.


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 13:36

De la: hirdetesek, la data 2009-07-25 13:00:43 Pentru a raspunde acestor intrebari este necesar sa stim ce s-a petrecut la moartea lui Adam.Atunci cand el a pacatuit,Dumnezeu i-a zis:'Te vei intoarce in pamint,caci din el ai fost luat.Caci tarina esti si in tarina te vei intoarce.'[ Geneza 3:19 ] Sa ne gandim putin! Inainte ca Dumnezeu sa-l fi format din tarina pamintului,Adam nu exista. Astfel,dupa moartea sa,el s-a reintors in aceeasi stare de nonexistenta.
Moartea este pur si simplu contrariul vietii.Ecleziast 9:5,10 face tocmai aceasta afirmatie. Iata cum reda aceste versete traducerea Cornilescu : 'Cei vii,in adevar,macar stiu ca vor muri ; dar cei morti nu stiu nimic,si nu mai au nicio rasplata,fiindca pina si pomenirea li se uita. [...] Tot ce gaseste mana ta sa faca fa cu toata puterea ta ! Caci,in locuinta mortilor,in care mergi,nu mai este nici lucrare ,nici chibzuiala,nici stiinta,nici intelepciuna !'
Mortii sunt inactivi si lipsiti de orice simt. Conform Bibliei,gandurile lor mor odata cu ei : 'Nu va puneti increderea in nobili, nici in fiul omului pamantesc, caruia nu-i apartine nici o salvare. Spiritul lui iese , el se intoarce in pamintul lui : in accea zi pierde gandurile lui ' [ Psalm 146:3,4. }. La moartea omului spiritul sau sau forta sa de viata ' iese ' . Existenta sa inceteaza. Toate simturile sale ----- auzul,vazul,pipaitul,mirosul,gustul,care depind de facultatile lui mintale, isi inceteaza functiile. Mortii sunt intr-o stare de totala inconstienta.
cum spui talica asa o fi pe la targu mures,cine mai stie,pe aci nu se-ntampla d'astea,o sa trec pe acolo[tg.mures] sa vad si io cum stau lucrurile,ca tare-s curios


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Ic3

922 mesaje
Membru din: 29/06/2009
Oras: Constanta

Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 13:45

Daca Adam si Eva au fost primii oameni de pe pamant..conform bibliei..Cei ce au urmat celor doi..ce sunt?...Daca nu...un lant fara de sfarsit al unui unui incest mondial...Deci..conform acelei elaborat..intortocheate carti de povesti ..careia i se spune biblie...cartea de capatai a credinciosilor...noi...umanitatea..suntem rezultatul scabros al incestului mondial....


Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.
Ic3

922 mesaje
Membru din: 29/06/2009
Oras: Constanta

Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 13:47

Religia - o fraz de dnii inventat
Si cu a ei putere s v aplece-n jug,
Cci de-ar lipsi din inimi sperana de rsplat,
Dup ce-amar munciri mizeri viaa toat
Ai mai purta osnda ca vita de la plug?

Mihai Eminescu, "mprat i proletar"


Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.
Ic3

922 mesaje
Membru din: 29/06/2009
Oras: Constanta

Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 13:51

ntre tradiie i science fiction
Editorial de Ilinca Bernea

Ne-am obinuit s definim normalitatea n funcie de statistici, considernd ca fiind normale" acele concepii, mostre de comportament i convingeri care se nscriu ntr-un registru al covenienelor sociale. Pe msur ce o civilizaie se auto-definete, i construiete identitatea integrnd sau adugnd mentalitii colective de tip tradiionalist reforme de ordin ideologic astfel nct, n plan social, se petrece o simbioz ntre vechile norme sociale, admise ca fiind normale i un nou tip de mentalitate, proiectat cndva sub form de ideal, n consecina anumitor dorine, trebuine sau aspiraii colective. Evoluia istoric nu e doar feed-back-ul unor ornduiri sociale tradiionale generatoare de valori, ci i efectul unor vise colective materializate. Spre exemplu: istoria tiinei i tehnologiei coincide cu istoria science-fiction-ului. Primii chimiti au fost alchimitii, primii ingineri renascentitii etc. Odat proiectat un ideal, acesta se transform n proiect virtual i n cele din urm ajunge s fie transpus n realitate. Cu condiia ca acest ideal s vizeze cele mai profunde aspiraii colective. Oamenii i-au dorit suficient de mult s zboare nct, dup secole de visare, dorina lor s se transforme ntr-un avion. i-au dorit suficient de mult s poat comunica de la distan nct s inventeze telefonul, televiziunea, internetul. O alt aspiraie uman, de un calibru infinit mai mare, este aceea de-a nvinge moartea. Din aceast aspiraie s-au format diversele forme de rit funerar asociate cultelor religioase. Toate mitologiile, practicile transcendentale i religiile au construit o viziune asupra sensului vieii pe axa unei concepii despre moarte. Indiferent de civilizaia sau rasa care le-a conceput, riturile religioase descind din aspiraia uman spre eternitate. Popoarele primitive venerau nu doar natura, ci i necunoscutul, proiectnd imaginea sacrului asupra tuturor fenomenelor inexplicabile cu care trebuia s se confrunte. Pentru aceste popoare existau un zeu al ntunericului i un zeu al luminii, o zeitate a pdurii i o zeitate a oceanului etc. Pe msur ce primitivii evolueaz i ncep s perceap fenomenele naturale sub forma unui cmp de fore ordonate dup anumite legi, reuind s disting ciclul anotimpurilor, trecerea anilor, degenerescena generatoare de moarte, ajung s fac distincia dintre natura care e supus eroziunii i sacrul imortal, pe care l definesc n termeni de supra-natural.
Exist o multitudine de variabile de ordin cultural ntre o mentalitate tradiional i alta. Acest fapt se datoreaz, n spe, modului diferit de raportare la via i implicit la moarte. Civilizaiile ntemeiate sub afluena unor mentaliti religioase diferite raporteaz normalitatea" la mostre de comportament, concepii i convingeri diferite. Exist un set de norme morale sau atitudini mundane considerate ca fiind acceptabile" ntr-o anumit cultur i total aberante n alta. ntre societile tradiionale, diferenele de mentalitate sunt mult mai frapante dect ntre societile non-tradiionale. Pentru un buddhist de tip brahmanic concepiile unui occidental frizeaz alienarea i absurdul. De asemenea, ierarhiile existente ntr-un mediu social cum e cel indian sfideaz, din punctul de vedere al unui european, mai toate drepturile omului". n cazul acesta, unde i n ce rezid normalitatea", dac o definim doar n raport cu simul comun, contiina colectiv sau doctrina religioas? Categorii perfect relative de la o civilizaie la alta. Contiina colectiv a fundamentalitilor arabi calific drept normale" i chiar justificate" atentatele de la New York. Contiina colectiv a amerindienilor consimte c nchinarea la spiritul protector al copacului este o form de rugciune. Fiecare cultur tradiional adopt un set de superstiii cu un anumit specific. n majoritatea societilor cretine, ritualului bisericesc i s-au adugat cutume din legendele folclorice de tip laic, superstiii arhaice etc. Exist varii forme de suprapunere, n cadrul manifestrilor i srbtorilor religioase, ntre un tip de rit popular sau religios pre-cretin i ritualul propriu-zis cretin. n astfel de manifestri, interferena dintre dogma religioas i tradiia laic sau pgn" nu pare a fi suspectabil de vreun compromis. n schimb ateismul sau anti-teismul sunt privite, n societile dogmatic-tradiionale, cu suspiciune i dezaprobare. Balana ntre vechi i nou nclin net spre latura arhaic. Mentalitatea colectiv e mbibat de tradiionalism i se caracterizeaz printr-un tip de auto-suficien mpins adeseori pn la arogan i discriminare fa de concepiile mai puin ortodoxe", spre deosebire de mentalitatea societilor non-tradiionale n care viziunile pseudo, meta sau supra-naturale se situeaz n zona motenirilor istorice reziduale incomplet exorcizate. Dac n lumea occidental e tolerat orice credin", n lumea ortodox romneasc, spre exemplu, cea tolerat e necredina". Simul, gustul i mentalitatea majoritii fac legea n materie de normalitate". n Romnia zilelor noastre pare anormal" s te ndoieti de adevrul scripturilor, n schimb un credincios" al crui crez" este existena extrateretrilor este internat fr nici un fel de ezitri la ospiciu. Spitalele sunt ghiftuite cu aa zii psihotici" al cror cap de acuzare este faptul c li se arat (n somn sau aievea) diverse creaturi ivite din alte timpuri sau galaxii, n schimb un ins cruia i se arat fecioara Maria" (n somn sau aievea) nu e considerat nici pe departe psihotic, ba chiar se face o mic mare vlv televizat n jurul lui! E foarte important de reinut acest amnunt, deoarece criteriile n baza crora se pune, de regul, diagnosticul de psihoz sunt: halucinaia, delirul maniacal, deraierea de la realitatea palpabil". n acest caz de ce ar trebui s i considerm psihotici doar pe acei ini care comunic mental cu extrateretrii i s nu-i catalogm drept bolnavi psihic pe credincioii care l contacteaz mental pe Isus, au halucinaii n care li se arat sfini sau delireaz maniacal pe teme duhovniceti, pierznd complet contactul cu realitatea palpabil? De ce n-am clasa i religia sub sindromul de psihoz colectiv"? Doar pentru c acest tip de psihoz e atributul unui tip de gndire majoritar? De ce n-am pune sub semnul halucinaiei viziunea apocalipsei biblice? De ce nu l-am diagnostica aa cum se cuvine i pe creatorul ei n loc s l consideram sfnt? Unii psihotici" sunt canonizai ca sfini iar alii nfund balamucul, dup cum dicteaz simul comun. Iat un subiect pentru o scurt povestire!" n definiia normalitii" sunt coninui germenii dictaturii. Iar n sistemele de tip dictatorial, fie ele laice sau religioase, cea mai grav consecin moral const n faptul c se confund normalitatea" cu adevrul. Ceea ce trebuie imputat dogmatismului teologic i adepilor unei anumite religii nu este credina" ci CERTITUDINEA. Pentru un cretin practicant credina n Isus reprezint calea, adevrul i viaa". Ce poate fi mai departe de ndoiala inerent noiunii de credin dect o astfel de raportare la dogm? nsi chintesena religiei cretine care e credina" reprezint n esen o mistificare. Rostind cuvintele Crezului" l mrturiseti pe Isus ca fiu al lui Dumnezeu. Iar acest postulat devine totuna cu adevrul suprem. Iar cnd eti n posesia adevrului suprem nu mai poate fi vorba nici de credin (incertitudine), nici de toleran fa de rtciii" care cultiv alte credine". Pentru aceast certitudine, nsa, niciun cretin nu ajunge la ospiciu, n schimb un iubitor de Science Fiction, drept-credincios n felul lui, care comunic prin mijloace proprii cu fiine din alte dimensiuni, cu siguran va ajunge. Exceptnd cazul n care acele fiine din alte dimensiuni se numesc Fecioara Maria, arhanghelul Mihail, Isus Cristos etc.
n perioada comunist fceau pucrie toi cei care nu-i manifestau plenar i entuziast" credina n forurile conductoare i n cel mai iubit fiu al poporului". Acum, n rioara noastr ortodox, cel mai iubit fiu al poporului este aa zisul fiu al lui Dumnezeu. Iar cei care nu-i manifest credina" devin victimele oprobriului public. Spre deosebire de perioada comunist, n care toi simulau credina n forurile conductoare iar dizidenii erau considerai eroi ai neamului, acum, n aceast ornduire, rezistena la cretinism e considerat o ruine, o plag moral i o rtcire. n cazul dictaturii cretine, forurile conductoare ale destinelor omeneti, respectiv tatl, fiul i sfntul duh", sunt secreia celor mai profunde aspiraii i fantasme arhaice ngropate n subcontientul colectiv. De data asta e foarte greu de presupus c-ar putea interveni vreo revoluie spiritual care s scuture din trans minile mbibate de adoraie mistic. Poate doar daca, n cteva decenii sau secole, genetica, medicina, biochimia vor descoperi un antidot mpotriva morii, aa cum urmaii lui Leonardo da Vinci au mplinit visul mainii zburtoare", cteva veacuri mai trziu. n acest rzboi al fantasmelor sociale (himere colecive versus himere particulare), eu sunt, ca de-obicei, de partea victimelor, de partea minoritilor, de partea vistorilor din ospiciu, de partea savanilor icnii i creatorilor de science fiction. Dei foarte puini sunt dispui s-o admit, evoluia noastr ca specie se datoreaz tocmai acelor spirite care s-au mpotrivit religiei, dogmelor i tradiiei sau vremelnicelor condiionri sociale. Civilizaia noastr nu s-a nlat pe rugciuni i mtnii ci a nflorit datorit acelor mini ascuite i curajoase care au creat legende science fiction. Religiile i mitologiile arhaice fac s stagneze evoluia. Evul mediu european, a servit cretinismului, a fost cea mai obscur perioad din istorie, cea mai puin fertil din punctele de vedere artistic, spiritual, intelectual. n felul lor, cretinii, sub aparena unui cult al vieii, perpetueaz o tradiie sinuciga, identificnd sensul vieii undeva dincolo de lume. Clugria, abstinena sexual, dispreul fa de tiin i cercetare, ignorana ridicat la rang de virtute, misoginismul, anti-semitismul, puritanismul, ipocrizia, auto-flagelarea, toate aceste atrociti sunt zestrea ereditar a mentalitii cretine. Cu siguran nu cretinilor le datorm evoluia civilizaiei cretine. Ci acelor pionieri ai cunoaterii, acelor exploratori ptimai i inspirai care au opus legendelor arhaice legende ale viitorului. Dei aparent paradoxal, o ornduire social nu-i trage sevele dintr-o mentalitate colectiv imemorial, ci dntr-un ideal colectiv proiectat cu migal ntr-un prezent pentru care acel ideal reprezint o necesitate vital. Asemeni unei contiine individuale, i constiina colectiv e animat i motivat nu de reziduuri psihice depozitate n memorie, ci de dorine, sperane, idealuri. Legea drepturilor omului este, n plan axiologic, un astfel de ideal al lumii contemporane. Aa se explic de ce societile tradiionale fac parte din lumea a doua i a treia: sunt mpotmolite ntr-un trecut fosilizat, sectuit, ntr-o ideologie care nu mai corespunde nivelului actual de evoluie a contiinei omeneti. Odat cu lumea pe care o construim evolueaz i reperele care ne formeaza contiina. Suntem produse sociale ntr-o mai mare msur dect suntem dispui s-o recunoatem. Probabil c religia va avea un cuvnt de spus pn n momentul n care omenirea va fi suficient de matur nct sa accepte c lumea n care trim, neleas c voin i reprezentare" a minii noastre, nu e un dat ontologic ci ne-o crem n permanen. Singuri.


Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.
Fosta membra 9am.ro

205 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 25 Iulie 2009, ora 18:01

De la: Ic3, la data 2009-07-25 13:47:57Religia - o fraz de dnii inventat
Si cu a ei putere s v aplece-n jug,
Cci de-ar lipsi din inimi sperana de rsplat,
Dup ce-amar munciri mizeri viaa toat
Ai mai purta osnda ca vita de la plug?

Mihai Eminescu, "mprat i proletar"


Religia lui Eminescu l-a dezamagit profund. Nu mai vorbesc ca era o religie depasita chiar si pentru acele timpuri.
lc3, ai cumva aceiasi religie ca a lui Eminescu? El a avut dreptate, era inventata de conducatorii religiosi carora trebuia sa le asigure prosperitatea materiala si confortul pe care enoriasii nu aveau cum sa-l aiba.
Eminescu, deziluzionat fiind nu a mai crezut in ea, dar nu a parasito.
Tu sa faci mai mult, sa o parasesti daca ai observat ca e putreda.--Apocalipsa 18: 4.--


9am023185

198 mesaje
Membru din: 28/03/2009
Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 14:23

De la: virgil_gina2001, la data 2009-07-25 18:01:00
De la: Ic3, la data 2009-07-25 13:47:57Religia - o fraz de dnii inventat
Si cu a ei putere s v aplece-n jug,
Cci de-ar lipsi din inimi sperana de rsplat,
Dup ce-amar munciri mizeri viaa toat
Ai mai purta osnda ca vita de la plug?

Mihai Eminescu, "mprat i proletar"


Religia lui Eminescu l-a dezamagit profund. Nu mai vorbesc ca era o religie depasita chiar si pentru acele timpuri.
lc3, ai cumva aceiasi religie ca a lui Eminescu? El a avut dreptate, era inventata de conducatorii religiosi carora trebuia sa le asigure prosperitatea materiala si confortul pe care enoriasii nu aveau cum sa-l aiba.
Eminescu, deziluzionat fiind nu a mai crezut in ea, dar nu a parasito.
Tu sa faci mai mult, sa o parasesti daca ai observat ca e putreda.--Apocalipsa 18: 4.--[/quote

Vorbesti in numele unui geniu... ce parere buna ai despre tine ! Dar esti la ani-lumina de el ! Altceva decat citate mai stii?!? Adica sa gandesti cu propria ta minte... Nu se observa.


Fosta membra 9am.ro

2406 mesaje
Membru din: 24/03/2009
Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 16:35

Cei morti nu sint deloc intr-o stare letargica!
In asteptarea Judecatii, se framinta si cauta sa vada ce fapte bune au facut in viata.
Sufletul omenesc este nemuritor-toate religiile o afirma. Somnul, este o stare de relaxare dupa truda trupului.
Trupul nu mai exista, deci, nu mai este nevoie de somn.
Fiind fara somn- nu e necesar-, sufletul este intr-o framintare continua, pina va intra in odihna cea de veci.
Exceptie fac cei impacati cu Dumnezeu.
Nici cel mai incapatinat pamintean, nu poate nega existenta acestei forte ordonate!
Prea e totul exact!


Bi_anca

1554 mesaje
Membru din: 8/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 16:47

De la: radita09_telus_net, la data 2009-07-26 16:35:15Cei morti nu sint deloc intr-o stare letargica!
In asteptarea Judecatii, se framinta si cauta sa vada ce fapte bune au facut in viata.
Sufletul omenesc este nemuritor-toate religiile o afirma. Somnul, este o stare de relaxare dupa truda trupului.
Trupul nu mai exista, deci, nu mai este nevoie de somn.
Fiind fara somn- nu e necesar-, sufletul este intr-o framintare continua, pina va intra in odihna cea de veci.
Exceptie fac cei impacati cu Dumnezeu.
Nici cel mai incapatinat pamintean, nu poate nega existenta acestei forte ordonate!
Prea e totul exact!


Ba da, au nevoie de somn.....sunt unele marturii din care reiese ca : "Cand eram subpamant (rectae mormant), dormeam in majoritatea timpului pt. ca ma simteam f. obosit....dar uneori ma trezeam si voiam sa vorbesc cu oamenii, dar ei nu ma vedeau !!!! "


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 17:00

De la: Bi_anca, la data 2009-07-26 16:47:56
De la: radita09_telus_net, la data 2009-07-26 16:35:15Cei morti nu sint deloc intr-o stare letargica!
In asteptarea Judecatii, se framinta si cauta sa vada ce fapte bune au facut in viata.
Sufletul omenesc este nemuritor-toate religiile o afirma. Somnul, este o stare de relaxare dupa truda trupului.
Trupul nu mai exista, deci, nu mai este nevoie de somn.
Fiind fara somn- nu e necesar-, sufletul este intr-o framintare continua, pina va intra in odihna cea de veci.
Exceptie fac cei impacati cu Dumnezeu.
Nici cel mai incapatinat pamintean, nu poate nega existenta acestei forte ordonate!
Prea e totul exact!


Ba da, au nevoie de somn.....sunt unele marturii din care reiese ca : "Cand eram subpamant (rectae mormant), dormeam in majoritatea timpului pt. ca ma simteam f. obosit....dar uneori ma trezeam si voiam sa vorbesc cu oamenii, dar ei nu ma vedeau !!!! "
pai poate respectivul era lucrator la GAZE


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

2406 mesaje
Membru din: 24/03/2009
Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 17:00

Ce fel de oameni? Trupesti sau spirituali?


Fosta membra 9am.ro

2406 mesaje
Membru din: 24/03/2009
Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 17:02

Florine
Stai un pic ca vorbesc cu doamna Bi....
Sau domnita?


Bi_anca

1554 mesaje
Membru din: 8/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 17:14

De la: radita09_telus_net, la data 2009-07-26 17:02:30Florine
Stai un pic ca vorbesc cu doamna Bi....
Sau domnita?


Sunt casatorita..dar n-are importanta. Bianca e ok, oricum nu ma cheama asa...

E vorba de niste copii care isi aminteau unde au fost inainte de nastere.... Unele dintre povestiri puteau fi verificate si erau ADEVARATE !!
Cartea se numeste "Viata inainte de moarte" si e scrisa de Peter si Mary Harrison. E o culegere de studii de caz..unii chiar povestesc despre Isus si despre alte universuri. Si de existenta altor 2 culori fundamentale, care nu pot fi descrise in universul nostru.

Daca pui toate informatiile astea disparate cap la cap, incepi sa vezi ca se imbina logic unele cu altele si e mai usor sa-ti faci o idee de ansamblu.
Ti-am mai recomandat-o pe un topic, dar nu mai stiu pe care


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 17:20

www.torser.info - ACTIUNI ENERGO-INFORMATIONALE 2008 - UNIVERSITATEA NAIONAL DE APRARE CAROL I www.torser.info - ACTIUNI ENERGO-INFORMATIONALE 2008 - UNIVERSITATEA NAIONAL DE APRARE CAROL I


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
nuskin

67 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 27 Iulie 2009, ora 15:28

pt gabita_9: crezi ca am scris fara sa ma fi documentat? crezi ca nu am ceva la baza cand am scris ce am scris? nu-mi place sa vb fara acoperire in general, doar de dragul de a scrie si eu aici, sa-mi vad numele si sa-mi dau si eu cu parerea. sunt o pers responsabila si-mi asum declaratiile.
o sa incerc sa citesc cartea pe care o recomanzi, sa vad despre ce e vorba , si apoi iti raspund.
doar atat o sa mai adaug; discutiile despre reincarnare le-am purtat cu preoti renumiti cat despre alte experiente ale mele nu o sa scriu aici. sa nu va bulversez .



Dupa multe incercari cred si sper ca am ramas tot EU
Pagini: << 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului Existã viaþã dupã moarte?
Mergi la: