Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: 9am246017, la data 2011-05-04 19:02:06Scuze pentru greseala de mai sus!

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

Asteptam pe fratii nostri liberali sa constituim dreapta romaneasca,fara Crin-Porumbel sau tariceanu.

Interzis de cine bai rapandula ... de interzis poti sa-i interzici lu' nevastata sa mai vina la mine, nu sa ingradesti cuiva dreptul la libera exprimare, indiferent de nivelul lui de cultura.
Dar se vede la tine gandirea tipic comunisto - basesciana, iar apropo de asta sa stii ca poza ta de profil seamana la prima vedre cu un kkt portocaliu cu mot

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

Bakonski:Un cadavru neingropat la timp,tinde sa intinereasca!

CE DORESTE DL.CRIN ANTONESCU:CA TATARASCU SAU CA BRATENII?
Mare dilema pentru dl.Crin Antonescu:ori dreapta cinstita(a la Iliescu-Felix) ori dreapta reala liberala cu PD-L.
Cu puterea s-a terminat.
Ea a expirat.PNL s-a facut de ras,si-a batut joc de ideologia Bratenilor.

Trebuie sa subliniem ca in ultimele luni si in urma ultimelor evenimente(pretinsul pol social Iliescu-Felix si cel pretins de dreapta Crin Antonescu-Constantinescu) o grea dilema s-a abatut pe capul conducerii PNL si mai ales a dlui Crin Antonescu.
Dl.Crin Antonescu poate are defecte caracteriale ca tot romanul dar nu putem spune ca nu este inteligent iar atmosfera in care a crescut a fost liberala iar in casa tatalui sau s-a pus bazele PNL dupa 1989.
Ultimele evenimente,trecand peste sloganurile propagandistice au dat de gandit acestui liberal si chiar lui dl.Olteanu a carei bunica il pregatea pentru nomenclatura comunista.
In ce directie sa mearga PNL mai ales dupa aceste alegerile Parlamentare.
Oare dependenta de Patriciu mai este benefica in 2009-2012 si oare ideile acestuia croite in favoarea bussnisului sau nu va duce liberalismul in derizoriu.Sa fii aliat cu Iliescu-Mineriade aliat cu Felix cel ce castioga o paine,stiti unde, si gasca sa este de blazonul liberalului cu papion,crescut de mic ca liberal?

Valeriu Stoica: "Dinu Patriciu se va dispensa de Crin Antonescu daca nu-i va mai fi util"
Cine conduce astazi PNL,se intreba pe buna dreptate dl.Stoica, Patriciu sau Crin Antonescu?
O lupta intre doua viziuni. Viziunea Patriciu,o viziune oligarhica pentru politica care vede PNL ca pe un SRL atasat-remorca ,intereselor sale economice ,in timp ce viziunea dizidentilor si poate a unui Crin Antonescu desteptat este de a transforma PNL, intr-o formatiune viabila si apta de a deveni un mare partid de dreapta in Romania.

Dar cine conduce azi PNL, Crin Antonescu sau Patriciu,se intreaba dl.Stoica?
Liderul informal este, indiscutabil, Patriciu. Crin Antonescu este doar un instrument al lui Patriciu.
Dar Patriciu il poate prefera oricand pe Orban sau Antonescu,si dece nu Norica, lui Crin Antonescu.
Crin Antonescu ar putea fi doar un element de conjunctura in actiunea lui Patriciu.
Sau dece nu nu ar corespunde politicii lui Patriciu Crin Antonescu?
Membrii PNL sint victimele unei sugestii in care li se sugereaza autoapararea in fata pericolelor care ar veni numai din exterior,de la Presedinte sau PD-L.
In loc sa vada care sint cauzele reale ale caderii PNL in sondaje,ei sunt dirijati a le vedea in afara PNL,oligarhii incurajand un peretuum atac asupra Presedintelui Basescu si PD-L,in viziunea oligarhului doar PSD fiind aliatul firesc al PNL.
Grupul dizidentilor il ataca dur pe dl.Crin Antonescu,acest �baiat de cartier-,cum il numeste dl.Stoica,care a distrus democratia interna de partid,traditionala in PNL,si a promovat interesele unor grupuri oligarhice.

Dl.Stolojan subliniaza ca lui Crin Antonescu ii cad mereu mastile in spatele carora s-a ascuns,inclusiv cea a �civilizatiei si elegantei-atunci cand spune textual despre Boureanu - tinarul cu mucii-n freza si baiatul de cartier .

Si continua dl.Stoica spune:am asistat cu tristete la folosirea unui limbaj suburban, ceea ce a dovedit ca sub spoiala unui baiat de salon se ascunde performanta lingvistica a unui -baiat de cartier-ceea ce denota ca, Dl.Crin Antonescu a suspendat democratia in PNL,mascand un profesionalism trucat,iar propunerea de retragere a trupelor din Irak a fost o demonstratie a lipsei de competenta in ceea ce priveste politica externa.

De altfel nici Olteanu,Orban,Antonescu,Hasoti,Norica ca si alti liberali din conducere, nu se ridica la inaltimea functiilor pe care le-au obtinut.

Grupul disident nu vede in conducerea Crin Antonescu (de fapt a triadei Crin Antonescu-Orban-Olteanu) garantia sustinerii principiilor liberale si numeste grupul acesta drept unul parazitar,grupul traind din cota electorala datorata tocmai celor exclusi din PNL.

Raluca Turcan declara ca solicitarea semnata de mai multi liberali, referitoare la revenirea in partid a celor exclusi de catre actuala conducere, "reprezinta o dovada certa a delimitarii liberalilor de Calin Popescu-Crin Antonescu si de grupul care il inconjoara".

Mai mult, Raluca Turcan considera ca orice forma de dialog cu Calin Popescu-Crin Antonescu sau sustinatorii sai este imposibila,acesta si grupul lui fiind numiti-groparii valorilor si principiilor liberale-

-Experimentul Patriciu-Crin Antonescu-Olteanu-,spune pe drept cuvant dl.Stoica,a esuat

Istoria disidentei si decaderii conducerii Crin Antonescu
- Iulie 2005: Calin Popescu Crin Antonescu renunta la demisie, desi anuntase anterior ca decizia sa este irevocabila, iar Delegatia Permanenta a PNL ii daduse mandat pentru anticipate.
-Decembrie 2005: Cristian Boureanu este suspendat din PNL pe termen de un an, pentru ca a deconspirat negocierile purtate cu PSD de Crin Antonescu&Co.pentru ca ulterior sa fie exclus din partid.
-Mai 2006: Stolojan reapare in prim-plan si spune ca este dezamagit ca l-a desemnat pe Crin Antonescu presedinte interimar la PNL,dupa ce anterior si Dl.Basescu afirmase acelasi lucru.Ulterior si Dl.Stolojan va fi exclus din partid
-Iulie 2006: Noua disidenti semneaza un protest public prin care denunta manevra privind retragerea trupelor din Irak. Ca urmare, deputatii Raluca Turcan si Cristian Boureanu sint avertizati public.Acest lucru a durat putin timp si,intregul lot este eliminat din PNL,urmati apoi de excluderea lui Mona Musca,Stolojan,radu F.Alexandru si multi altii,adica tocmai aceia care au adus PNL la putere
-Urmeaza apoi excluderi sistematice din PNL a tuturor acelora care sunt depistati ca opozanti,chiar daca este vorba de oameni de mare valoare(cum ar fi rectorul universitatii din Iasi)

In urma acestor greseli fundamentale dl.Crin Antonescu a ramas aproape singur,inconjurat,asa cum m-am mai exprimat odata �ca Isus intre talhari-

Acum,in al 12-lea ceas dl.Crin Antonescu mai are inca toleranta fostilor sai colegi din PD-L sa se schimbe sau sa mearga inainte cu ochii inchisi spre disparitia PNL.

Cei care formeaza dreapta reala a eschierului politic romanesc,cu rabdare mai pot astepta.
Dar foarte putin timp.

Acum dl.Crin Antonescu trebuie sa decida:interesele oligarhice sau ale PNL.
Si sa nu uitam ceea ce spunea Bakonski:un cadacru neingropat,intinereste.iar dl.Crin Antonescu crede ca are o tinerete care nu se mai sfarseste.

OPINIE PRIVIND VIITORUL DIALOGULUI SOCIAL SI CIVIC LA NIVEL EUROPEAN
Ion Giurescu


A. Cadrul general
Dezvoltarea parteneriatului social si a societãtii civile reprezintã procese cultural - istorice care sunt str�ns conditionate de realitãtile economice si sociale, de mentalitãtile si valorile umane, de cultura si maturitatea unei anumite comunitãti. Toleranta, responsabilitatea socialã, recunoasterea pluralismului si voluntariatul reprezintã caracteristici culturale care sustin o anumitã evolutie a dialogului social si a dialogului civic. �n acest sens, dialogul cu partenerii sociali si societatea civilã la nivel european va trece �ntr-o nouã etapã de maturitate istoricã dupã ultimele evolutii si rezultate aferente perioadei �ncep�nd cu anul 1985.
Societatea civilã organizatã, asa cum a fost definitã �n cadrul Conventiei Comitetului Economic si Social European din 15-16 noiembrie 1999, reprezintã un ansamblu integrat si organizat al actorilor vietii civice, economice si sociale, incluz�nd partenerii sociali - sindicate si patronate; organizatiile reprezentantive ale altor interese economico-sociale - liber profesionisti, fermieri, etc; organizatiile non-guvernamentale; comunitãtile religioase. Plec�nd de la aceastã conceptie larg acceptatã si �n functie de natura drepturilor si intereselor reprezentate - socio-economice sau civice, dialogul cu si �ntre partenerii sociali, respectiv cu alte grupuri de interese economico-sociale este intitulat dialog social, iar dialogul cu organizatii nonguvernamentale si comunitatea religioasã - dialog civic. Ambele componente fac parte din dialogul macroeconomic european, menit sã asigure o guvernare democraticã, apropiatã de cetãtenii sãi, de optiunile, nevoile si interesele acestora.
Dialogul cu partenerii sociali si cu alte organizatii ale societãtii civile organizate, precum si antrenarea acestora �n procesul de dezvoltare socio-economicã reprezintã instrumente si obiective strategice pentru guvernarea oricãrei societãti democratice. Uniunea Europeanã, confruntatã �n ultimii zece ani cu noi provocãri generate de extinderea spatiului comunitar, de trecerea la societatea informationalã si de procesul de globalizare, a identificat �n partenerii sociali noi piloni de stabilitate si dezvoltare. Evolutii importante se pot identifica la nivelul acquis-ului comunitar, la nivelul cadrului institutional european, dar si �n ceea ce priveste suportul si actiunile institutiilor europene �n raport cu acestea.
Evolutia viitoare la nivel european a fiecãreia dintre cele douã componente de dialog este conditionatã decisiv de caracteristicile si parametri actuali, rezultate ale unei istorii si experiente comunitare diferite. �n acest sens, �n bogata experientã de circa 30 de ani se poate constata o dinamicã acceleratã a dialogului social, �n special la nivelul ultimilor 10 ani, semnificativ �n acest sens reprezent�nd-o includerea �n Tratatul Uniunii Europene a unor reglementãri de sustinere si promovare a acestui instrument de dezvoltare economico-socialã. �n ceea ce priveste dialogul civic, putem considera existenta sa �n cadrul fazei de proiectare, pasi importanti fiind realizati numai la nivelul ultimilor ani.
B. Dialogul social
Dialogul social va reprezenta �n secolul XXI, o componentã importantã a fundamentului pentru luarea deciziilor comunitare �n fata provocãrilor economico-sociale cu care Uniunea Europeanã se va confrunta. Asumarea de noi responsabilitãti de cãtre partenerii sociali, utilizarea �ntr-un grad c�t mai ridicat a instrumentelor puse la dispozitie de Tratatul Uniunii Europene, cresterea calitãtii relatiilor industriale si accentuarea principiului de subsidiaritate �n implementarea acordurilor realizate �ntre partenerii sociali sunt tendinte preconizate la nivel comunitar.
�n contextul accelerãrii schimbãrilor tehnologice, economice si sociale, secolul XXI va marca echilibrul dintre adaptabilitatea organizatiilor si securitatea lucrãtorilor, modific�nd �n mod substantial raporturile de muncã si relatiile industriale. Gestionarea schimbãrilor nu mai poate fi, �n acest context, responsabilitatea unui singur tip de organizatii, institutii sau structuri, cooperarea si dialogul reprezent�nd instrumente viabile la aceste noi provocãri. Partenerii sociali trebuie sã joace un rol important �n realizarea echilibrului si implicit �n gestionarea schimbãrilor.
Raporturile dintre institutiile europene si partenerii sociali, precum si �ntre acestia se reflectã �n dezbateri, informãri, consultãri, negocieri, acorduri si actiuni comune. Organizatiile reprezentative ale diferitelor grupuri de interese economico-sociale pot astfel informa membri lor asupra deciziilor care �i afecteazã, le pot influenta sau pot participa la implementarea lor. Aceste raporturi conduc la o �mbunãtãtire si stabilitate a cadrului legislativ european, la cresterea responsabilitãtilor actorilor sociali vizavi de �mbunãtãtirea conditiilor de viatã ale salariatilor, la cresterea competitivitãtii agentilor economici, la respectarea drepturilor si a valorilor europene.
Eficacitatea platformelor de relatii industriale, nivelul de maturitate, reprezentativitate si dezvoltare a partenerilor sociali de la nivelul fiecãrui stat membru al Uniunii, sunt premise esentiale pentru o constructie modernã a dialogului social la nivel comunitar. Astãzi, existã structuri de dialog social �n toate tãrile comunitare, unde partenerii sociali pot fi consultati si unde acestia �si pot exprima opiniile cu privire la diferitele decizii ale administratiei. �n multe tãri, partenerii sociali participã �n mod direct la implementarea strategiilor si politicilor sociale, prin co-participarea la gestionarea diferitelor institutii cu responsabilitãti �n aceste domenii. �n acest fel, responsabilitãtile pentru atingerea obiectivelor sunt �mpãrtite, iar consensul devine instrument de gestiune a politicilor sociale.
Crearea unui sistem consolidat de dialog social adaptabil si integrat �n procesul de elaborare si implementare a politicilor comunitare trebuie sã reprezinte o prioritate pentru evolutia viitoare a Uniunii Europene. Promovarea dialogului social la nivel european rãm�ne un obiectiv strategic al Uniunii Europene �n secolul XXI, care trebuie sustinut cu toate mijloacele adecvate, concomitent cu utilizarea sa ca instrument de stabilitate si dezvoltare.
O �mbunãtãtire a convergentei actiunilor partenerilor sociali de la nivelul statelor membre, cu actiunile partenerilor sociali de la nivel comunitar este necesarã pentru eficacitatea dialogului social european.
�n aceastã directie statele membre trebuie sã reconsidere mãsurile care pot stimula si �n acelasi timp recunoaste importanta dialogului social, av�ndu-se �n vedere instrumente de natura celor reglementate la art. 137 � 139 din Tratatul de la Amsterdam.
Coordonatele actuale de consultare �ntre institutiile europene si partenerii sociali sunt determinate de un ansamblu structurat de reglementãri comunitare, �ntre care o semnificatie aparte o are Acordul asupra Politicii Sociale, anexat la Tratatul de la Maastricht. Acest document conferã administratiei comunitare capacitatea de a face fatã provocãrilor sociale si asigurã un rol important instrumentului de dialog social �n acest proces. Consultarea partenerilor sociali sub auspiciile Tratatului Uniunii Europene, necesitã o constructie a unui nou echilibru �ntre duratele de timp si eficacitatea procesului, �ntre stabilitatea proceduralã si dinamica organizatiilor care se impun a fi consultate. Aceastã nouã provocare ia �n considerare necesitatea adaptãrii procedurilor de consultare la accelerarea schimbãrilor socio-economice si tehnologice.
�n contextul extinderii Uniunii Europene, accelerãrii schimbãrilor de toate tipurile, globalizãrii, aparitiei noilor tehnologii si forme de muncã, partenerii sociali vor juca un rol activ �n diferite noi domenii. �n acest sens, dialogul social se va extinde cãtre domenii ca modernizarea organizãrii muncii, anticiparea schimbãrilor structurale, dezvoltarea sistemului de formare profesionalã continuã, reconcilierea vietii profesionale cu viata de familie, integrarea persoanelor defavorizate, etc. Extinderea consultãrii partenerilor sociali trebuie realizatã pe mãsura asigurãrii reprezentativitãtii, a capacitãtii de a implementa acquis-ul comunitar si a manifestãrii interesului acestora pentru alte domenii care nu sunt prevãzute �n Tratatul Uniunii Europene, concomitent cu intensificarea sprijinului institutiilor europene pentru �ndeplinirea acestor cerinte.
Dialogul social sectorial
Reformarea dialogului social de la nivel comunitar trebuie sã ia �n considerare rezultatele, eficacitatea si eficienta structurilor sectoriale de dialog social, institutionalizate prin Decizia 98/500/EC privind �nfiintarea Comitetelor de Dialog Sectorial, menite sã promoveze dialogul �ntre partenerii sociali la nivel european. O evaluare periodicã a functionãrii si a rezultatelor generate �n cadrul acestor comitete este necesarã pentru identificarea unor noi mãsuri de consolidare a dialogului social sectorial comunitar.
Noi comitete sectoriale de dialog social pot apare �n perioada urmãtoare datoritã provocãrilor care derivã din evolutiile economico-sociale ale secolului XXI. Actiunile asupra factorilor care conditioneazã fundamentarea actiunilor si reactia partenerilor sociali �n cadrul acestor structuri trebuie intensificate, astfel �nc�t declaratiile si opiniile comune sã reprezinte inputuri constructive pentru fiecare mãsurã comunitarã. Descentralizarea procedurilor de consultare la nivelul institutiilor europene reprezintã �n continuare o necesitate, astfel �nc�t procesul sã se deruleze la nivelul structurilor componente si noi solutii sã fie identificate la contractãrile perioadelor de rãspuns din economia europeanã.
Dialogul social inter-sectorial
Comitetul Permanent pentru Ocupare, stabilit �n 1970 si care reflectã dialogul, consultarea si actiunile comune ale Consiliului, Comisiei si ale partenerilor sociali �n coordonarea politicilor de ocupare a resurselor umane, reprezintã un amplu pilon al dialogului social comunitar pentru perioada viitoare. Rezultatele implementãrii Directivei 207/1999 privind reformarea Comitetului permanent pentru ocuparea fortei de muncã vor determina noile coordonate ale dialogului social la nivelul politicii europene de ocupare. Antrenarea partenerilor sociali �n toate etapele strategiei coordonate �n domeniul ocupãrii fortei de muncã contribuie cu sigurantã la o eficientã ridicatã a programelor aferente liniilor directoare �n domeniul ocupãrii. Instituirea unor mecanisme de evaluare a acestei contributii trebuie impuse at�t la nivel european c�t si la nivel national.
Implicarea partenerilor sociali �n coordonarea sistemului de ocupare a resurselor umane a generat noi responsabilitãti la nivelul acestora, extinz�nd rolul lor �n plan european. O mai mare descentralizare a anumitor decizii asupra politicilor comunitare din domeniul social cãtre partenerii sociali poate fi preconizatã pentru viitor, av�ndu-se �n vedere necesitatea cresterii capacitãtii institutiilor europene de a rãspunde la schimbãrile din ce �n mai rapide din domeniul economic, social, tehnologic sau politic. O altã cauzã a acestei descentralizãri si a implicãrii partenerilor sociali �n gestionarea diferitelor politici sociale o reprezintã si cerinta de apropiere a institutiilor comunitare de cetãtenii sai, accentuatã din ce �n ce mai accentuat �n ultima perioadã.
Noile modele de consultare �n cadrul dialogului social intersectorial vor trebui sã ia �n considerare rezultatele, deficientele si experienta activitãtilor comitetelor consultative existente p�nã �n prezent. O eficientã participare a partenerilor sociali si utilizarea inputurilor generate �n cadrul acestor structuri poate determina o �mbunãtãtire a situatiilor economico-sociale at�t �n ceea ce priveste conditiile de muncã ale salariatilor, dar si competitivitatea agentilor economici.
Un alt aspect important �l constituie conturarea de sisteme de consultare prin utilizarea dezvoltãrilor �n domeniul tehnologiilor informatiei si comunicatiilor. Teleconferintele, e-mailul, grupurile electronice de discutii sunt instrumente potentiale pentru a fi utilizate �n consultarea rapidã si eficientã a partenerilor sociali.
Reprezentativitatea participantilor la dialogul social european
Evolutia dinamicã a partenerilor sociali, �n special �n contextul integrãrii europene, impune evaluãri periodice asupra reprezentativitãtii acestora. Noi instrumente de evaluare a reprezentativitãtii sectoriale si inter-sectoriale trebuie dezvoltate pentru monitorizarea participãrii organizatiilor �n cadrul dialogului social. Uniformizarea criteriilor de reprezentativitate la nivelul statelor membre reprezintã o directie care poate eficientiza sistemul de evaluare a reprezentativitãtii partenerilor sociali de la nivel european.
Procedura de consultare a partenerilor sociali, �n cadrul reglementãrilor Tratatului Uniunii Europene, trebuie sã se bazeze pe noi mecanisme de evaluare si certificare a reprezentantivitãtii organizatiilor care vor fi consultate, �n special �n concordantã cu natura si scopul propunerilor de acte normative comunitare. �n acest fel se va asigura trecerea de la reprezentativitatea independentã la reprezentativitatea variabilã � dependentã de scopul si natura problemei �n dezbatere.
Sistemul de informare
Accesul partenerilor sociali la informatii este critic pentru buna functionalitate a dialogului social. Institutiile comunitare trebuie sã construiascã noi sisteme de informare a partenerilor sociali, utiliz�nd �n special avantajele generate de tehnologiile informationale si de comunicatii. Procesul de informare trebuie sã vizeze o mai bunã cunoastere a politicilor comunitare, a intentiilor si pozitiilor diferitelor institutii de la nivel european. Fãrã �ndoialã, procesul trebuie construit bilateral, av�ndu-se �n vedere necesitatea ca structurile administrative comunitare sã cunoascã activitãtile, pozitiile si optiunile partenerilor sociali, �nainte de luarea �n considerare a unor actiuni, facilit�nd �n acest fel dezvoltarea proceselor de consultare proactivã, �n defavoarea celor pasive. O mai bunã cunoastere a rezultatelor procesului de dialog social dintre sindicate si patronate ( �ntelegeri, opinii, recomandãri ) este necesar a fi promovatã la toate nivelurile comunitãtii. Este important ca rezultatele procesului de dialog social, fie �ntre partenerii sociali, fie �ntre acestia si institutiile comunitare, rezultate materializate �n acorduri, �ntelegeri, opinii sau recomandãri comune, sã fie cunoscute de cãtre structurile de bazã ale organizatiilor patronale si sindicale, de cãtre alte institutii si nu �n ultimul r�nd cãtre toti cetãtenii comunitãtii. Un sistem de comunicare bine structurat �ntre institutiile europene si partenerii sociali, �ntre partenerii sociali si membrii lor si un sistem de informare asupra rezultatelor procesului de dialog social reprezintã obiective principale pentru asigurarea unei functionãri normale a componentei informationale a dialogului social. Diversificarea canalelor de informare, a mijloacelor de comunicare si conturarea unei sistem mai apropiat de cetãteni, de �ntreprinderi si de reprezentantii acestora sunt noi directii de actiune la nivel european.
Dialogul social independent
Dialogul dintre administratia europeanã si parteneriii sociali trebuie dezvoltat concomitent cu dialogul independent �ntre partenerii sociali precum si �ntre acestia si alte organizatii reprezentative ale societãtii civile. Dialogul Val Duchesse, numit dupã locul �n care prima �nt�lnire a fost realizatã �n 1985, construit �ntre cele trei organizatii europene reprezentative ale confederatiilor nationale interprofesionale patronale si sindicale, pe coordonate voluntare si informale, a generat c�teva zeci de opinii si declaratii comune, patru acorduri semnate si peste sapte summit-uri �n domeniul dialogului social. Recunoasterea reciprocã a statutului partenerului de dialog, a importantei procesului de dezbatere �n comun a problemelor cu care se confruntã fiecare dintre pãrti, sunt componente ale acestui rezultat. Aceastã formã de dialog trebuie sprijinitã si promovatã at�t la nivel european c�t si la nivel national, reflect�nd nivelul de maturitate si responsabilitate al partenerilor sociali. Independenta procesului de negociere sindicate-patronate reprezintã un factor determinant pentru asumarea corespunzãtoare a responsabilitãtilor si o recunoastere a autonomiei partenerilor sociali. Conceptia dialogului Val Duchesse trebuie promovatã la toate nivelurile Europei, p�nã la nivel de �ntreprindere si dincolo de granitelele actuale ale UE, respectiv �n tãrile candidate.
Un rol �n dezvoltarea acestui dialog social revine autoritãtilor statului care trebuie, dincolo de recunoasterea autonomiei partenerilor sociali si independenta procesului de dialog, sã acorde importanta necesarã rezultatelor acestui proces - opinii, recomandãri, acorduri.
Constructia unor mecanisme nationale de sprijinire si recunoastere a rezultatelor procesului de dialog social bipartit de cãtre administratiile statelor membre reprezintã actiuni importante �n dezvoltarea dialogului social comunitar. Monitorizarea implementãrii acordurilor realizate la nivel european �ntre sindicate si patronate trebuie reflectatã si �n plan national, astfel �nc�t sã fie cunoascute c�t mai bine impactul acestora, �n vederea constructiei unor viitoare actiuni.
�n contextul noii Europe, o componentã importantã a dialogului cu partenerii sociali revine platformei de dialog social din tãrile candidate care va afecta cu sigurantã parametri actuali ai dialogului european. Reprezentativitatea si maturitatea partenerilor sociali, sistemele de informare si consultare a partenerilor sociali sunt premize ale unei bune integrãri a sistemului de dialog social din aceste tãri, �n spatiul european. De asemenea, o importantã majorã trebuie acordatã dezvoltãrii �n tãrile candidate a dialogului social independent, voluntar si nereglementat care sã determine o anumitã capacitate a partenerilor sociali de a participa la dialogul social european.
Dialogul social bipartit trasnational si respectiv regional si inter-regional urmeazã a fi dezvoltate cu predilectie �n perioada urmãtoare, av�nd �n vedere tendintele globale de descentralizare, integrare si globalizare care afecteazã comunitãtile.
C. Dialogul civic
Societatea civilã organizatã constituie o matrice complexã de colaborare, parteneriate si legãturi �ntre partenerii sociali, alte grupuri de interese economico - sociale - liber profesionisti, fermieri, etc, si organizatii non-guvernamentale. Aceastã constructie face parte din viata cotidianã a cetãtenilor Europei si necesitã o extrapolare si la nivelul procesului decizional comunitar.
O viitoare conceptie a Tratatului Uniunii Europene ar putea institutionaliza si dialogul civic alãturi de dialogul social, ca act complementar unei constructii democratice moderne.
Crearea cadrului institutionalizat de consultare a societãtii civile organizate, care sã includã un ansamblu mai integrat al intereselor economice si sociale din spatiul comunitar, inclusiv a organizatiilor neguvernamentale, repreprezintã o nouã etapã pentru dezvoltarea dialogului macroeconomic european. �n acest sens, rolul principal va reveni, cel putin �ntr-o primã fazã, Comitetului Economic si Social European care poate actiona pentru:
� promovarea drepturilor la asociere ale cetãtenilor �n vederea promovãrii valorilor civice, a democratiei precum si a altor interese economico-sociale, culturale;
� promovarea constructiei unei societãti civile organizate la nivel european, importantã majorã fiind acordatã aspectelor de autonomie, reprezentativitate si recunoastere a personalitãtii juridice;
� promovarea participãrii societãtii civile organizate la orientarea politicã, socialã si economicã a Uniunii, optiunile acestora raprezent�nd un input valoros pentru deciziile de diferite naturi, ale institutiilor europene;
� promovarea cooperãrii �ntre partenerii de dialog traditionali ai institutiilor europene - sindicate si patronate si organizatiile reprezentative ale societãtii civile.
Un rol important va reveni �n perioada urmãtoare si Comisiei Europene care trebuie sã lanseze anumite initiative de dezvoltare a canalelor de comunicare si informare cu structuri organizate ale organizatiilor non-guvernamentale, precum si a unor initiative de promovare a consultãrii, cel putin informale �ntr-o primã fazã, a organizatiilor non-guvernamentale �n anumite domenii de interes specific. Legãturile actuale stabilite �ntre Comitetul Economic si Social European si Platforma Europeanã a Organizatiilor Non-Guvernamentale cu caracter social, �ntre aceasta si Confederatia Sindicatelor Europene, prima Conventie asupra societãtii civile organizate din 15-16 noiembrie 1999 reprezintã semnale importante pentru constructia unui nou cadru de consultare si dialog la nivel european.
Reprezentativitatea societãtii civile va reprezenta un aspect importat de solutionat pentru constructia dialogului civic la nivel european. Dacã �n ceea ce priveste partenerii sociali, reprezentativitatea poate fi definitã prin anumite criterii usor identificabile si acceptate de cãtre pãrtile implicate, pentru organizatiile non-guvernamentale acest lucru este mult mai dificil. Totusi, problema va trebui dezbãtutã av�ndu-se �n vedere necesitatea din ce �n ce mai mare de institutionalizare a dialogului cu societatea civilã organizatã la nivel european. Comitetul Economic si Social va reprezenta cu sigurantã prima principalã platformã institutionalã de consultare a organizatiilor non-guvernamentale.
O mai mare convergentã si complementaritate �ntre dialogul social si dialogul civic rãm�ne o prioritate a guvernãrii europene pentru perioada urmãtoare. Separarea excesivã a celor douã forme de dialog din punct de vedere al capacitãtii de producere de rezultate, din punct de vedere al importantei acordate �n cadrul proceselor de dialog reprezintã un risc de instabilitate si un detriment �n defavoarea cetãtenilor comunitãtii. Crearea unor forumuri si platforme comune de dialog constituie o solutie la aceste noi cerinte.
Dialogul cu societatea civilã organizatã constituie un obiectiv al administratiei europene, al Comitetului Economic si Social, al Parlamentului European, al Comitetului Regiunilor si al Consiliului, obiectiv care trebuie tradus �n mijloace, resurse si termene pentru atingerea sa. �n particular, crearea unui cadru regulat si sistematic pentru dialogul dintre institutiile europene si societatea civilã organizatã reprezintã cheia pentru atingerea obiectivelor politicilor comunitare �n raport cu cetãtenii sãi.
D. Dialogul social din Rom�nia - componentã viitoare a dialogului social european
La �nceputul acestui deceniu, modelul social al Rom�niei se caracterizeazã printr-o puternicã transformare, �n str�nsã concordantã cu procesul de tranzitie la economia de piatã, la sistemul democratic si al valorilor europene.
Constructia plaformei institutionale �n domeniul dialogului social a �nceput �n anul 1997, prin adoptarea legii de organizare si functionare a Consiliului Economic si Social, prin care s-a creat cadrul institutional la nivel national unde partenerii sociali sunt informati si consultati cu privire la proiectele de acte normative menite sã punã �n practicã politica economico-socialã a Romãniei. Pe termen scurt, o reproiectare a atributiilor, responsabilitãtilor si obiectivelor Consilului Economic si Social este absolut necesarã, av�ndu-se �n vedere at�t provocãrile actuale cu care se confruntã partenerii sociali c�t si evaluãrile realizate asupra functionalitãtii acestei institutii. Pe termen mediu si lung, reprezentarea tuturor intereselor economice si sociale din Romãnia, ale salariatilor, angajatorilor, micilor �ntreprinzãtori, agricultorilor si fermierilor, liberilor profesionisti, organizatiilor non-guvernamentale, reprezintã un obiectiv ambitios pentru Consiliul Economic si Social. Realizarea acestui obiectiv este str�ns determinatã at�t de evolutia sectorului non-guvernamental, de gradul de maturitate si coagulare a organizatiilor din acest sector, c�t si de raporturile dintre partenerii sociali �sindicate si patronate- si celelalte componente ale societãtii civile.
�n ceea ce priveste dialogul social sectorial, crearea si functionarea Comisiilor Consultative de Dialog Social la nivelul fiecãrui minister a deschis cadrul pentru consultãri sectoriale, �ntre partenerii sociali si administratie. �n acest sens, partenerii sociali reprezentativi la nivelul fiecãrei ramuri sunt informati si consultati cu privire la proiectele de acte normative sau alte initiative ale administratiei din domeniul de competentã al ministerului. O evaluare periodicã asupra functionalitãtii si rezultatelor procesului de dialog social din cadrul acestor structuri este necesarã. Concomitent, se impun noi actiuni care sã determine accentuarea raporturilor de informare, consultare si negociere �ntre sindicatele si patronatele sectoriale, astfel �nc�t dialogul social bipartit sã contribuie la �mbunãtãtirea competitivitãtii sectoarelor, a conditiilor de muncã si salarizare ale salariatilor din aceste ramuri.
La nivel national, sectorial si inter-sectorial, �n procesul de dialog social sunt preponderente raporturile tripartite, �ntre sindicate, patronate si guvern. Aceastã constructie este determinatã at�t de rolul jucat de administratie �n procesul de tranzitie, respectiv de a reglementa diferitele domenii si piete, de existenta unui numãr important de salariati angajati �n �ntreprinderi unde actionar este statul c�t si de capacitatea partenerilor sociali de a-si asuma responsabilitãti prin dialog bipartit. Pe mãsurã ce domeniile vor fi reglementate, iar sectorul privat va deveni predominant at�t prin contributia la Produsul Intern Brut, c�t si prin numãrul de salariati, rolul statului �n economie se va diminua, un accent important pun�ndu-se pe dimensiunea bipartitã a dialogului social.
Acordarea unei importante mai ridicate dialogului social bipartit si rezultatelor acestuia reprezintã o prioritate pentru Rom�nia. Contractele colective de muncã, rezultate ale procesului de dialog social dintre sindicate si patronate, sunt efecte ale unor reglementãri legislative care instituie negocierea ca obligativitate. �n raport cu aceste rezultate, o dezvoltare a dialogului social pe baze voluntare trebuie urmãritã de toti factorii responsabili de la toate nivelurile, at�t din r�ndul administratiei c�t si din r�ndul partenerilor sociali. Dezvoltarea capacitãtii administratiei de a acorda o mai mare importantã opiniilor si declaratiilor comune ale partenerilor sociali � sindicate si patronate, de a le promova si de a-si fundamenta conceptiile de acte normative si alte actiuni pe baza acestor rezultate, reprezintã o premizã necesarã pentru dezvoltarea dialogului social bipartit.
Dimensiunea tripartitã a dialogului social se regãseste sub o formã mai dezvoltatã �n cadrul mai multor institutii cu atributii �n gestionarea diferitelor politici sociale. �n raport cu politica de ocupare, partenerii sociali au devenit factori de decizie �n cadrul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncã. Aceastã implicare asigurã noi responsabilitãti si un rol activ reprezentantilor salariatilor si ai angajatorilor, �n reducerea somajului, crearea de noi locuri de muncã, consilierea profesionalã si alte componente ale politicii de ocupare. De asemenea, partenerii sociali au un important rol decizional �n cadrul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, vizavi de politica de asigurãri sociale, si �n cadrul Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate, pentru gestionarea sistemului de asigurãri de sãnãtate. �mbunãtãtirea componentei de dialog social din cadrul acestor institutii este str�ns dependentã de alte actiuni de ansamblu care trebuie sã conducã la cresterea rolului, eficientei si eficacitãtii acestor institutii �n gestionarea politicilor sociale.
Existenta unei platforme institutionale bine definite si functionabile si a unor reglementãri legislative reprezintã cerinte critice, dar nu suficiente pentru dezvoltarea dialogului social �n Rom�nia. Noi actiuni, instrumente si mijloace de informare si consultare a partenerilor sociali, precum si pentru promovarea dialogului social bipartit trebuie sã fie implementate cu caracter permanent. �n acest sens, o definire de noi atributii si responsabilitãti institutionale pentru monitorizarea, evaluarea, promovarea si dezvoltarea dialogului social �n Romãnia se impune ca prioritate pe termen mediu. De asemenea, o reglementare unitarã a sistemului de dialog social din Rom�nia, a functionalitãtii si dezvoltãrii acestuia, �n contextul unor responsabilitãti bine definite poate conduce la armonizarea constructiei, la evitarea paralelismelor si omisiunilor, la asigurarea tuturor premizelor pentru un dialog social eficient � autonomie, reprezentativitate, capacitate de comunicare si negociere, vizibilitate, capacitate si responsabilitate organizationalã.
Asumarea de cãtre partenerii sociali de noi responsabilitãti �n raport cu procesul de integrare europeanã reprezintã o tendintã care trebuie dezvoltatã, concomitent cu procesul de aderare a organizatiilor sindicale si patronale nationale la organizatiile similare de la nivel european. �n contextul integrãrii europene, raporturile dintre confederatiile sindicale si patronale din Rom�nia si organizatiile omologe de la nivel european reprezintã adevãrate barometre de mãsurare a capacitãtii partenerilor sociali nationali de a participa �n cadrul dialogului social european. �n acest sens, �ndeplinirea criteriilor de aderare, implicarea organizatiilor nationale �n activitãtile confederatiilor europene, prin asigurarea unui grad c�t mai ridicat de convergentã �n ceea ce priveste pozitiile si actiunile curente si strategice, reprezintã indicatori care caracterizeazã evolutia procesului de integrare �n raport cu partenerii sociali.
Pe mãsura transpunerii acquis-ului comunitar, Rom�nia va dezvolta un model de dialog social care sã rãspundã at�t cerintelor impuse de asumarea obligatiilor de stat membru c�t si sã contribuie la edificarea unei Europe Sociale, �n cadrul unui spatiu comun al democratiei, libertãtii, securitãtii, stabilitãtii si prosperitãtii.

RICHARD WURMBRAND .
Traducator Traian Calin Uba,
Editura Stephanus, Bucuresti,
1994, ISBN 973-9174-06- X

PREFATA

Aceasta carte a fost conceputa initial ca o mica brosura care
continea
doar unele sugestii cu privire la posibilitatea anumitor legaturi
intre marxism si satanism.

Nimeni nu s-a mai incumetat pana acum sa abordeze aceasta tema, de
aceea am fost foarte precaut.

Dar, intre timp, am inregistrat din ce in ce mai multe dovezi in
aceasta privinta, cu ajutorul carora sper sa va conving asupra
pericolului spiritual pe care il reprezinta comunismul.

Pana nu de mult marxismul cucerise peste o treime din omenire; iar
dupa recentele sale infrangeri detine inca peste o cincime (numai
populatia Chinei reprezinta unul din cele cinci miliarde de locuitori
ai planetei).

Daca s-ar putea dovedi ca atat cei care au elaborat aceasta doctrina
cat si cei care au aplicat-o au fost, de fapt, in spatele usilor
inchise, niste adoratori ai Diavolului care se foloseau cu buna
stiinta de puterile lui malefice, n-ar fi oare necesara luarea unei
atitudini ferme fata de aceasta ingrozitoare primejdie?

Nu m-as mira daca unii dintre cititori nu ar fi de acord cu teza mea.
Tehnica si stiinta se dezvolta foarte repede pentru ca suntem mereu
gata sa inlocuim mecanismcle invechite cu cele noi, mai avantajoase.

In domeniul stiintelor sociale sau al religiei, lucrurile stau insa
altfel. Ideile se perimeaza mai greu.

Iar o conceptie temeinic insusita nu poale fi inlocuita tot atat de
usor ca microprocesorul unui computer. Chiar daca aduci noi dovezi, e
posibil sa nu reusesti sa-i convingi pe acei oameni a caror minte
este
inchistata din pricina prejudecatilor. Eu voi aduce, insa, dovezi
pentru a-mi sustine teza, invitandu-i pe cititori sa le studieze si
sa
le judece cu atentie.

Lumea comunista a luat cunostinta, cu siguranta, de aceasta carte
care
a fost tradusa in rusa, chineza, germana, slovaca, romana si in alte
limbi si care a fost introdusa pe furis, in mari cantitati. in tarile
aliate in spatele Cortinei de Fier.

De exemplu, un ziar din Berlinul de Est, intr-un articol intitulat
�Ucigasul lui Marx", a atacat aceasta carte, caracterizand- o drept
�cea mai provocatoare si mai rusinoasa lucrare care a fost scrisa
vreodata impotriva lui Marx".

Poate fi Marx distrus chiar atat de usor? Sau dezvaluie oare aceasta
lucrare punctul vulnerabil al ideologiei sale? Ar fi oare marxismul
discreditat daca lumea ar sti despre legaturile lui cu satanismul? Se
gasesc oare suficient de multi oameni care sa nu ramana nepasatori in
fata acestei chestiuni?

Marxismul reprezinta marea bulversare a vietii moderne. Indiferent de
parerea pe care o aveti despre aceasta doctrina, indiferent daca
credeti sau nu ca Satan exista, indiferent de ceea ce credeti despre
faptul ca in anumite cercuri se practica inchinarea la Diavol, va
invit sa parcurgeti cu atentie si sa judecati cu luare aminte
documentatia pe care o prezint in paginile care urmeaza.

Cred ca acest lucru ar putea sa va ajute sa va orientati in cadrul
confruntarilor dumneavoastra cu marxismul.

Capitolul I

SCHIMBARE DE CREDINTA

Scrierile crestine ale lui Marx

Astazi o treime din populatia lumii este marxista, intr-o forma sau
alta, marxismul a gasit numerosi adepti si in tarile capitaliste.

Printre acestia se numara chiar si crestini, ba chiar si
reprezentanti
ai Bisericii -unii dintre ei detinand functii importante (e vorba de
Teologia Eliberarii din Biserica catolica si de neoprotestanti, nota
mea)- care sunt convinsi ca, in timp ce Iisus a dat raspunsul la
intrebarea:
cum se poate ajunge in cer, Marx ar fi oferit solutia justa pentru a-
i
ajuta pe cei flamanzi, saraci si asupriti de pe pamant.

Se spune ca Marx i-ar fi iubit pe oameni, fiind stapanit de o singura
idee: cum sa vina in ajutorul maselor exploatate. El sustinea ca
sistemul capitalist ii saraceste pe oameni.

Odata inlaturat acest sistem perimat, dupa o perioada de tranzitie
si
de dictatura a proletariatului, va aparea o societate in care fiecare
individ va lucra dupa capacitatea sa in fabrici si ferme apartinand
colectivitatii, fiind retribuit dupa nevoile sale.

Atunci nu ar mai exista nici un stat care sa-1 constranga pe individ,
nici razboaie, nici revolutii, ci numai o vesnica infratire
universala.

Pentru a realiza fericirea maselor, nu este insa su-ficienta numai
rasturnarea capitalismului.

Marx scrie:
�Pentru o reala fericire a maselor, este necesara nimicirea religiei
ca fericire iluzorie a omului. Chemarea adresata maselor de a nu-si
mai face iluzii cu privire la conditiile lor este o chemare la
abandonarea conditiei care necesita iluzii. Ca atare, critica
religiei
este critica acestei vai a plan-gerii a carei aureola este religia."
1

Se spune ca Marx s-ar fi pronuntat impotriva re-ligiei din pricina ca
aceasta ar impiedica realizarea idealului comunist, pe care el il
considera ca singura solutie viabila pentru problemele acestei lumi.

Astfel isi argumenteaza marxistii atitudinea lor si, din pa-cate,
sunt
si oameni ai Bisericii care ofera aceleasi explicatii. In timpul unei
predici, pastorul Oesterreicher (Anglia) a afirmat:

�Indiferent de formele sale, bune sau rele, comunismul este la
origine
o miscare de eliberare a omului de sub exploatarea semenului sau. Din
punct de vedere sociologic, biserica a fost si inca mai este intr-o
mare masura de partea exploatatorilor.
Karl Marx, ale carui teorii denota o pasiune pentru dreptate si
fraternitate, aflandu-si radacinile in prorocii evrei, detesta
religia
pentru ca aceasta fusese folosita ca un instrument in perpetuarea
unei
situatii sociale in care copiii erau robi si munceau pana la epuizare
ca sa-i imbogateasca pe altii, aici, in Anglia.
Nu era usor sa fi spus acum o suta de ani ca religia este opium
pentru
popor... Ca madulare ale Trupului lui Hristos trebuie sa ne pocaim
sincer, stiind ca avem o mare datorie morala fala de fiecare
comunist." 2

Marxismul ii impresioneaza pe unii oameni din cauza succesului sau,
insa succesul nu trebuie con-fundat cu valoarea. Vracii au si ei
adeseori succes. Succesul poate valida atat adevarul cat si minciuna.

Dimpotriva, esecul poate fi constructiv atunci cand deschide calea
catre un adevar mai adanc. Astfel ca unele dintre lucrarile lui Marx
ar trebui analizate fa-cand abstractie de succesul lor.

Cine a fost Marx? La inceputul tineretii sale, Karl Marx isi facuse o
profesiune de credinta din a fi si a trai ca un crestin.

Prima sa lucrare se numeste "Unirea credinciosului cu Hristos".

In aceasta carte citim urmatoarele cuvinte frumoase:
�Prin dragostea lui Hristos ne intoarcem inimile totodata catre
fratii nostri care sunt legati de noi in chip launtric si pentru care
El S-a dat pe Sine insusi ca jertfa."

Asadar, Marx cunoscuse calea care trebuie urmata pentru ca oamenii sa
poata fraterniza si sa se iubeasca unii pe altii - si anume
Crestinismul.

El continua:
�Unirea cu Hristos confera inaltare spirituala, mangaiere in
necazuri,
pace sufleteasca si o inima capabila de dragoste pentru aproapele
tau,
capabila de orice fapta buna si nobila - nu de dragul ambitiei si al
gloriei, ci numai de dragul lui Hristos." 3

Cam in aceeasi vreme, Marx scrie in dizertatia sa intitulata
"Gandurile unui tanar la alegerea carierei sale":

�Religia insasi ne invata ca Idealul catre Care nazuim cu totii, S-a
jertfit pe Sine insusi pentru omenire. Cine ar indrazni sa
tagaduiasca
aceasta invatatura? Daca am ales postura in care putem infaptui
maximum pentru El nu vom fi niciodata coplesiti de greutatea
poverilor, deoarece acestea nu sunt decat sacrificii facute pentru
binele tu-turor. " 4

La inceput, Marx a avut convingeri crestine. Cand a terminat liceul,
in certificatul sau de absolvent, in dreptul rubricii �Cunostinte de
religie" erau scrise urmatoarele cuvinte:

�Cunostintele sale despre credinta si morala crestina sunt destul de
clare si bine asimilate. El cunoaste intr-o oarecare masura si
istoria
Bisericii Crestine 5

Cu toate acestea, intr-o teza scrisa in aceeasi perioada, Marx repeta
de sase ori cuvantul �a distruge", cuvant pe care colegii sai nu l-au
folosit nici macar o singura data in decursul acestui examen.

De aceea, el a si fost poreclit �Distruge".

Era normal ca el sa vrea sa distruga, de vreme ce numea omenirea
�gunoi omenesc", afirmand: �Pe mine nu ma viziteaza nimeni - ceea ce
imi convine - pentru ca oamenii de astazi pot sa ma... (expresie
obscena). Toti sunt niste ticalosi."

Primele scrieri contra lui Dumnezeu

La putin timp dupa ce Marx a obtinut acest certificat, ceva misterios
s-a petrecut in viata lui: a de-venit un spirit fervent antireligios.
Un cu totul alt Marx a inceput sa se contureze.

El scrie intr-una din poeziile sale: �Vreau sa ma razbun pe
Acela Care domneste deasupra tuturor." 6

Asadar, el era convins ca exista Unul care domneste
deasupra tuturor, dar il dusmanea, desi Cel de Sus nu-i facuse nici
un
rau.

Marx apartinea unei familii relativ bogate. Nu su-ferise de foame in
timpul copilariei sale. Era mult mai instarit decat multi dintre
colegii sai.

Ce anume a facut sa se nasca in el aceasta ura ingrozitoare fata de
Dumnezeu? Nu se cunoaste nici un motiv personal. Sau sa nu fi rostit
oare altcineva aceste cuvinte prin gura lui Marx?

La varsta la care majoritatea tinerilor sunt insufletiti de idealuri
altruiste, pregatindu-se pentru viitoarea lor cariera, tanarul Marx
scrie urmatoarele versuri (poemul Strigatul unui deznadajduit) :

"Astfel, un Dumnezeu mi-a smuls totul,
in blestemul si tortura destinului.
Toate lumile Lui s-au dus fara intoarcere!
Nimic altceva nu mi-a mai ramas decat razbunarea.
Imi voi cladi tronul in inaltul cerului,
varful lui va fi rece si inspaimantator.
Groaza superstitioasa - ii va fi fortareata.
Agonia cea mai neagra - ii va fi capatai.
Cel ce-l va privi cu un ochi sanatos,
se va intoarce palid ca moartea si mut,
cuprins de morbul mortii oarbe si inghetate.
Fie ca fericirea lui sa-i pregateasca moartea".7

Marx visa sa distruga lumea creata de Dumnezeu, intr-un alt poem, el
a
spus:

"Atunci voi fi in stare sa merg triumfator,
ca un zeu, printre ruinele imparatiilor.
Fiecare din cuvintele mele este foc si actiune.
Pieptul meu este la fel ca cel al Creatorului. .." 8

Cuvintele �imi voi cladi tronul in inaltul cerului" precum si
marturisirea ca cel ce sta pe acest tron va emana numai groaza si
agonie, amintesc de laudele ingamfate ale lui Lucifer: �Ma voi sui in
cer, imi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui
Dumnezeu"(Isaia 14: 43).

Poate ca nu este o simpla coincidenta faptul ca Bakunin, care a fost
mult timp unul dintre cei mai apropiati prieteni ai lui Marx, scria:

�Trebuie sa-l adori pe Marx ca sa fii iubit de el. Trebuie cel putin
sa-ti fie frica de el ca sa te tolereze in preajma lui... Marx este
atat de mandru, pana la ticalosie si nebunie"9

Biserica lui Satan si Ulanem

De ce isi doreste Marx un astfel de tron? Raspunsul se afla in putin
cunoscuta drama, intitulata "Ulanem", scrisa de el tot in timpul
studentiei. Pentru a explica acest titlu, este necesara o digresiune.

Unul din ritualurile bisericii satanice este liturghia neagra, pe
care
o face un preot al Satanei la miezul noptii. In sfesnice se pun
invers
lumanari negre. Preotul (satanist, n.t.) poarta odajdii imbracate
insa
pe dos, cu captuseala in afara.

El spune tot ce este scris in cartea de rugaciuni, insa citeste totul
de la sfarsit la inceput.

Numele sfinte ale lui Dumnezeu si Iisus sunt citite in-vers. Un
crucifix este fixat cu partea de sus in jos sau este calcat in
picioare.

Trupul unei femei goale serveste drept altar. O euharistie furata
dintr-o biserica, pe care a fost scris numele lui Satan, e folosita
in
bataie de joc pentru impartasanie. In timpul acestei slujbe negre se
arde o Biblie.

Toti cei prezenti promit ca vor savarsi toate cele sapte pacate de
moarte, asa cum sunt enumerate in catehismul catolic, si ca nu vor
face nici o fapta buna. Urmeaza o orgie.

Inchinarea la Diavolul este foarte veche. Biblia are multe de spus si
de condamnat in aceasta privinta. De exemplu, evreii - desi au primit
de la Dumnezeu adevarata religie - s-au abatut uneori de la credinta
lor si �au adus jertfe diavolilor" (Deuteronom 32: 17). Mai tarziu,
regele Ieroboam al Israelului a instituit preoti pentru idoli (2
Cronici 11: 15).

Astfel, unii oameni au crezut inca din timpuri stravechi in existenta
diavolului. Pacatul si rautatea sunt caracteristicile imparatiei
sale,
iar dezbinarea si dis-trugerea sunt roadele ei inevitabile.

Imensele concentrari de forte ale raului, atat in timpurile din
vechime cat si in perioada moderna a comunismului si nazismului, n-ar
fi fost posibile fara concursul direct al Diavolului insusi.

El a fost conducatorul din umbra care, in planul sau de a-si
subordona
omenirea, s-a substituit energiei unificatoare.

In mod elocvent, Ulanem este o inversare a unui nume sfant, anagrama
lui Emanuel - un nume biblic al lui Iisus - care in ebraica inseamna
�Dumnezeu este cu noi".

Astfel de inversari de nume sunt frecvent practicate in magia neagra.

Vom putea intelege drama Ulanem numai daca vom citi mai intai o
bizara
confesiune facuta de Marx in poemul intitulat �Trubadurul":

"Aburi infernali se ridica si umplu creierul,
Pana cand innebunesc si inima mi se schimba cu desavarsire.
Vezi aceasta sabie?
Printul intunericului mi-a vandut-o.
Pentru mine el este cel care masoara timpul si da semnalul,
Cu tot mai multa indrazneala interpretez dansul mortii" 10

Aceste versuri capata o semnificatie aparte atunci cand aflam ca in
riturile unei initieri mai inalte in biserica satanista, candidatului
respectiv i se vinde o sabie vrajita care ii asigura succesul.

Acesta o plateste semnand, cu sangele luat de la incheietura mainii
sale. Un legamant conform caruia, dupa moarte, sufletul sau va
apartine Satanei.

(Pentru ca cititorul sa realizeze cat de cumplit poate fi mesajul
acestor poezii, sunt nevoit sa mentionez - desi imi provoaca repulsie
- ca in �Biblia Satanica", dupa ce se spune: �crucifixul simbolizeaza
palida neputinta atarnand intr-un copac", Satan este numit �inefabil
Print al intunericului care domneste pe pamant". in contrast cu
�putregaiul din Betleem", �Nazarineanul blestemat", �regele
neputincios" . "Dumnezeul dezertor si mut", �netrebnicul si scarbosul
pretendent la maretia lui Satan", Diavolul este numit �Dumnezeul
luminii", ai carui ingeri �tremura de frica si se prosterneaza
inaintea sa", �trimitandu-i pe rasfatatii de crestini sa bajbaie in
asteptarea osandei lor.")

Acum citez chiar din drama Ulanem:

"Si ei sunt tot Ulanem. Ulanem.
Numele rasuna ca moartea.
Rasuna pana ce se stinge intr-o rasuflare nenorocita.
Opreste-te, acum il tin!
El se ridica in sufletul meu.
Limpede ca aerul, tot atat de tare ca oasele mele 11
Si totusi am putere in bratele mele tinere
Sa te prind si sa te zdrobesc cu o forta navalnica (pe omenirea
personificata, n.a.)
In timp ce pentru noi doi prapastia isi casca larg gura in intuneric.
Tu te vei pravali in adanc iar eu te voi urma razand.
Soptindu-ti la ureche: �Coboara, vino cu mine, prietene�". 12

Biblia, pe care Marx o studiase pe cand era elev de liceu si pe care
ajunsese sa o cunoasca destul de bine la maturitate, spune ca
Diavolul
va fi legat de catre un inger si aruncat in prapastia fara fund
(abysos in limba greaca; vezi Apocalipsa 20:3)

Marx doreste sa traga dupa sine intreaga omenire in acest abis
pregatit pentru Diavol si ingerii lui.

Cine vorbeste prin Marx in aceasta drama? Este oare firesc ca un
tanar
student sa-si faca un ideal din aceasta viziune a omenirii care se
cufunda in abisul intunericului (�intunericul de afara" fiind o
expresie biblica pentru iad), in timp ce el se alatura razand celor
pe
care i-a abatut de la credinta?

Nicaieri in lume nu este cultivat acest ideal, exceptand riturile de
initiere in cel mai inalt grad al bisericii satanice.

In ceasul mortii sale, Ulanem (eroul dramei cu acelasi nume) spune:
"Pierdut, pierdut.
Timpul meu a trecut ca nimica.
Orologiul s-a oprit, casa pigmeului s-a surpat.
In curand voi strange la pieptul meu vesnicia si in curand
Voi urla proferand blesteme gigantice la adresa omenirii." (13)

Lui Marx ii placusera cuvintele lui Mefistolel din Faust: �Tot ce
exista merita sa fie distrus". Totul - inclusiv proletariatul si
tovarasii...

Marx a citat aceste cuvinte in 18 Brumar (14). Stalin le-a pus in
practica si a ajuns sa-si distruga pana si propria-i familie.

In "Faust", Satan este numit duhul care neaga totul. Aceasta este
chiar atitudinea lui Marx.

El scrie despre �critica necrutatoare a tot ceea ce
exista", �razboiul
contra situatiei din Germania", adaugand ca �prima obligatie a presei
este de a submina fundamentele actualului sistem politic".(15)

Marx se autocaracteriza drept �cel mai inversunat dusman al
asa-zisului tip pozitiv."16

Secta satanica nu este materialista. Ea crede in viata vesnica.
Ulanem, personajul prin care vorbeste Marx nu se indoieste de ea,
acceptand-o insa ca pe o viata de ura impinsa pana la paroxism.

Sa mentionam si faptul ca pentru duhurile necurate vesnicia inseamna
chin. Demonii ii reprosau Domnului Iisus: ,Ai venit sa ne chinuiesti
inainte de vreme?" (Matei 8: 29).

Marx are aceeasi obsesie:

"Ah! Eternitatea este suferinta noastra vesnica,
O moarte de nedescris si care nu se poate masura.
Ticaloasa, conceputa in mod artificial numai ca sa-si bata joc de noi
Noi insine fiind doar un mecanism de ceasornic care functioneaza
orbeste,
intocmiti ca sa fim calendare nebune pentru Timp si Spatiu,
Neavand nici un scop, afara doar de a exista si de a fi distrusi".
(17)

Acum incepem sa intelegem ce s-a intamplat cu tanarul Marx. El
avusese
convingeri crestine, insa nu a dus o viata consecventa.

Corespondenta sa cu tatal sau dovedeste ca risipea sume mari de bani
pentru placeri si ca, din aceasta cauza ca si din altele, era intr-o
continua cearta cu autoritatea parinteasca. Apoi, se pare ca Marx a
fost prins in mrejele bisericii sataniste si a primit initierea
respectiva.

Satan, pe care adoratorii sai il vad in timpul orgiilor lor
halucinante, vorbeste realmente prin acestia. In felul acesta, Marx
nu
este decat purtatorul de cuvant al lui Satan, atunci cand spune:
�Doresc sa ma razbun pe Cel care domneste deasupra tuturor" (poemul
�Strigatul unui dez-nadajduit" ).

Iata sfarsitul dramei Ulanem:

"Daca exista Ceva care devoreaza,
Ma voi arunca inauntrul sau,
chiar daca ar fi sa ruinez lumea,
Lumea care se interpune intre mine si prapastie,
Am s-o sfaram in bucati cu blestemele mele neintrerupte,
imi voi arunca bratele in jurul realitatii ei aspre,
Iar lumea va trece muta, imbratisandu- ma,
Ca apoi sa ma scufund intr-o nimicnicie absoluta,
Pierind in neant; aceasta ar insemna a trai cu Adevarat"(18)

Marx a fost inspirat probabil de cuvintele mar-chizului de Sade:

�Detest natura. As vrea sa-i nimicesc aceasta planeta, sa-i blochez
functiile si procesele, sa opresc rotirea astrilor, sa dobor
corpurile
ceresti care plutesc in spatiu, sa distrug tot ce ii este folositor
naturii si sa ocrotesc tot ce o raneste - intr-un cuvant, prin toate
faptele mele, as vrea sa o jignesc...

Poate ca vom fi in stare sa atacam soa-rele, sa-l alungam din Univers
sau sa ne folosim de el pentru a da foc lumii. Abia acestea ar fi
faradelegi veritabile."

De Sade si Marx propaga aceleasi idei!

Oamenii de buna credinta sau luminati de Dumnezeu incearca adesea sa
le vina in ajutor semenilor lor, scriind carti care contribuie la
progresul cunoasterii, imbunatatesc morala, trezesc sentimente
religioase sau care macar ii deconecteaza ori ii amuza pe cei care le
citesc.

Diavolul este singura fiinta care, in mod deliberat, prin cei de care
se foloseste, provoaca numai rau omenirii.

Dupa cate stiu, Marx este singurul autor de renume care si-a
caracterizat propriile scrieri drept �rahat" si �carti porcesti".(19)

El le ofera cu buna stiinta cititorilor sai aceasta murdarie. Nu este
de mirare ca unii din discipolii sai, comunistii din Romania si din
Mozambic, ii obligau pe detinutii politici sa-si manance excrementele
si sa-si bea urina. (20)

In "Ulanem", Marx - ca si Diavolul - blestema intreaga rasa umana.

Ulanem este probabil singura drama din lume in care toate personajele
sunt constiente de propria lor stricaciune, pe care o etaleaza si o
sarbatoresc in mod sfidator. Aici toti sunt slujitori ai
intunericului, toti dezvaluie trasaturile lui Mefistofel. Toti sunt
satanici, corupti, damnati.

sfarsitul primului capitol

continuarea maine

Note

NOTE BIBLIOGRAFICE
Abrevierile folosite in aceste note includ:
- Marx, Karl si Engels, Friedrich, Editie completa critic -istorica -
opere, scrieri, scrisori - pentru Institutul Marx-Engels din Moscova,
publicat de David Rjazanov (Frankfurt pe Main: Marx-Engels archiv,
1927) mentionata sub numele MEGA.
- Marx, Karl si Engels, Friedrich, Opere - Berlin: Dietz Vcrlag, 1974
mentionata sub numele MEW. Numarul volumului este in cifre romane,
numarul paginii este in cifre arabe.
- Marx, Karl si Engels, Friedrich, Opere culese (New York:
International Publishcrs 1974) mentionata sub numele CW.
Capitolul I
1. Karl Marx und Friedrich Engels, �Zur Kritik der Hegelschcn
Rechtsphilosophie" (Critique ofthe Hege-lian Philosophy of Law),
Introduction I, i (1), MEGA, pp. 607, 608.
2. Rev. Paul Oestreicher, Sermons (rom Great St. Mary's (London:
Fontana, 1968), pp. 278-280.
3. Karl Marx, ,.Die Vereinigung der Glaubigen mit Christo" (The Union
ofthe Faithful with Christ), �Werke" (Works) (MEW), Spplement, I, p.
600.
4. Karl Marx, �Betrachtung eines Junglings bei der Wahl eines
Berufes"
(Considerations of a Young Man on Choosing His Career), in ibid., p.
594. Vezi si Payne, Robert, Marx (New York: Simon & Schuster, 1968),
p. 34.
5. Karl Marx, �Archiv fur die Geschichle des Sozialismus und der
Arbeiterbewegung" (Archives for the History of Socialism and his
Workers' Movement). MEGA, I, i (2), pp. 182, 183.
6. Karl Marx, �Des Verzweiflenden Gebet" (Invocation of One in
Despair), ibid. p. 30.
7. Ibid.. pp. 30, 31.
8. Quoted in �Deutsche Tagespost". West Germany, December 31, 1982.
9. Bakunin. Works. Vol. III (Berlin. 1924), p. 306.
10. Karl Marx, �Spielmann" (The Player). op. cit.. Deutsche
Tagespost.
pp. 57, 58.
11. Karl Marx,Oulanem. Act 1, Scene 1, in ibid.. p. 60.
12. Ibid.. Act 1, Scene 2, p. 63.
13. Ibid.. Act 1, Scene 3, p. 68.
14. Karl Marx, Louis Bonaparte (The 18th Brumaire),MEW, VIII, p. 119.
15. MEW, I, p. 344; I, p. 380; XXVII, p. 190; VI, p. 234.
16. Quoted in B. Brecht. Works. Vol. I (Frankfurt, 1979),p. 651.
17. Op. cit.. Marx, Oulanem.
18. Ibid.
19. MEW, XXX, p. 359.
20. Paul Goma, Pitesti

Capitolul II IMPOTRIVA TUTUROR ZEILOR

Satan in familia lui Marx

Cand a scris lucrarile de care am vorbit in capitolul anterior, Marx
era un geniu precoce, in varsta de opt-sprezece ani. Programul vietii
lui fusese deja stabilit. Nu intra catusi de putin in vederile lui sa
slujeasca omenirea, proletariatul sau socialismul.

Dorinta lui era pur si simplu de a distruge lumea, tronand peste
groaza
omenirii. Referitor la acest aspect, gasim ca-teva pasaje criptice in
corespondenta dintre Karl Marx si tatal sau. Fiul scrie:
,,Catapeteasma cazuse. Inauntrul meu, Sfanta Sfintelor s-a rupt in
doua si acum trebuie adusi zei noi."1

Aceste cuvinte au fost scrise la 10 noiembrie 1837, de catre un tanar
care pana atunci pretinsese ca era crestin. El marturisise mai
inainte
ca Hristos era in inima lui. Acum, insa, nu mai era asa. Cine sunt
acesti zei noi, adusi in locul lui Hristos?

Tatal sau ii raspunde:
,,M-am abtinut sa mai cer explicatii in legatura cu o problema foarte
misterioasa, desi parea destul de dubioasa." 2
Care era acea problema atat de misterioasa? Nici un biograf al lui
Marx
nu a explicat pana acum intele-sul acestor fraze bizare.

La 2 martie 1837, tatal lui Marx ii scrie fiului sau:
,,Avansarea ta, speranta scumpa de a-ti vedea numele incununat de
glorie precum si bunastarea ta pamanteasca nu e tot ceea ce isi
doreste
sufletul meu.
Desi nutresc de mult aceste dorinte, tin totusi sa te asigur ca
realizarea lor nu m-ar fi facut fericit.
Numai daca inima ta isi pastreaza curatia si omenia si daca nici un
demon nu va reusi sa ti-o abata de la cele mai bune sentimente, numai
atunci voi fi fericit." 3

Ce anume l-a determinat pe un tata sa-si marturi-seasca dintr-o data
frica de influentele demonice exercitate asupra fiului sau, care pana
atunci fusese un crestin convins si declarat? Sa-l fi ingrijorat oare
poemele pe care le primise in dar de la fiul sau cu prilejul
aniversarii varstei de 55 de ani?

Urmatoarele versuri citate fac parte din poemul lui Marx, intitulat
Despre Hegel:
Cuvintele invataturii mele sunt incalcite intr-o dezordine diabolica,
incat oricine poate intelege exact ceea ce vrea sa inteleaga.4

Acum citez dintr-o alta epigrama la adresa lui Hegel:
"Pentru ca am descoperit cel mai inalt
Si cel mai adanc punct, cu ajutorul gandirii,
Sunt tot atat de mare ca Dumnezeu;
Asemenea Lui. ma invelesc cu intunericul. 5
In poemul sau Fata cea palida, Marx scrie:
Astfel am pierdut cerul,
O stiu prea bine.
Sufletul meu, odinioara credincios
lui Dumnezeu este sortit infernului". 6

Nu este nevoie de nici un comentariu.
La inceput, Marx a avut ambitii artistice. Poemele si dramele sale
au o
anumita importanta in masura in care dezvaluie starile sale
sufletesti
dar, neavand valoare literara, nu s-au bucurat de aprecierile
con-temporanilor sai. Insuccesul in dramaturgie, ne-a dat un
Goebbels -
ministrul propagandei naziste; in fi-lozofie, un Rosenberg -
teoreticianul rasismului ger-man; iar in pictura si arhitectura - un
Hitler.

Si Hitler a fost poet. Chiar daca admintem ca el nu a citit niciodata
poeziile lui Marx, nu putem sa nu remarcam izbitoarea asemanare
dintre
productiile lor lirice. In poeziile lui Hitler sunt mentionate
aceleasi
practici satanice:

"In noptile tulburi, ma duc uneori
in gradina linistita, la stejarul lui Wotan,
Pentru a incheia un pact cu fortele intunericului.
In lumina lunii se ivesc runele.
Cele care erau scaldate de soare in timpul zilei
Devin mici inaintea formulei magice".7

,,Wotan" este divinitatea suprema in mitologia germana. ,,Runele"
sunt caracterele grafice folosite de vechii germani si scandinavi.
Hitler a abandonat curand preocuparile sale poetice. La fel a
procedat
si Marx, renuntand la poezie pentru o cariera de revolutionar si
razboindu-se astfel, in numele lui Satan, cu o societate care nu i-a
apreciat poeziile. Acesta poate fi socoti ca unul din motivele
deplinei
sale razvratiri. Faptul ca era dispretuit ca evreu, ar putea
constitui
o alta cauza.

In 1839, la doi ani dupa ce tatal sau isi exprimase ingrijorarea,
tanarul Marx a scris lucrarea: "Deosebirea dintre filozofia naturii
la Epicur si filozofia naturii la Democrit", in a carei prefata
subscrie la afirmatiile lui Eschil: ,,adun in mine ura impotriva
tuturor zei-lor" 8, declarandu-se impotriva tuturor zeilor de pe
pamant
si din cer care nu recunosc constiinta de sine a omului ca suprema
divinitate.

Marx era un dusman declarat al tuturor dumnezei-lor, un om care, cu
pretul sufletului sau, isi cumparase sabia de la printul
intunericului.
El isi marturisise scopul de a impinge toata omenirea in prapastie ca
apoi sa o urmeze si el, razand.
A luat Marx intr-adevar sabia de la Satan?

Fiica sa, Eleonor, relateaza ca Marx ii spunea ei si surorilor ei mai
multe povesti, pe cand erau copii.
Intr-una din ele, care ii placuse cel mai mult, era vorba despre un
oarecare Hans R=F6ckle.
,,Istorisirea acestei povesti a durat luni de zile, pentru ca era
foarte lunga, nu se mai termina niciodata. Hans Roekle era un
vrajitor... care avea o pravalie cu multe jucarii si multe datorii...
desi era vrajitor, avea mereu nevoie de bani.
De aceea, era nevoit sa-si calce pe inima si sa-i vanda Diavolului
cele mai frumoase jucarii pe care le avea... unele dintre aceste
intamplari erau in-spaimantatoare si, auzindu-l, ti se facea parul
maciuca. 9

Este oare normal ca un tata sa le spuna copiilor sai povesti de
groaza
despre cele mai scumpe comori vandute Diavolului? Robert Payne, in
cartea sa inti-tulata Marx 10 povesteste cu lux de amanunte acest
episod relatat de Eleonor: cum nefericitul vrajitor Rockle a vandut
jucariile, incercand sa le pastreze pana in ultima clipa. Dar,
deoarece
incheiase un pact cu Diavolul, nu mai avea nici o scapare.

Biograful lui Marx continua:
,,Nu incape nici o indoiala ca aceste povesti interminabile aveau un
caracter autobiografic. .. El isi insusise viziunea si rautatea
Diavolului. Cateodata parea constient ca indeplineste voia Celui
Rau."
11

Cand Marx a terminat de scris Ulanem si celelalte poezii de inceput
in
care vorbeste despre pactul incheiat cu Diavolul, el nici macar nu se
gandise la socialism.

Ba chiar a combatut socialismul, ca re-dactor la o revista germana,
Rheinische Zeilung, care ,,nu admite nici macar valoarea teoretica a
ideilor comuniste in forma lor actuala, lasand la o parte do-rinta
aplicarii lor sociale pe care o socoteste, oricum, imposibila.. . La
incercarile maselor de a pune in practica ideile comuniste, de indata
ce acestea devin periculoase, se poate raspunde cu tunul..."12

Marx vrea sa-L izgoneasca pe Dumnezeu din cer

Dupa ce a atins acest stadiu in gandirea sa, Marx l-a intalnit pe
Moses
Hess, omul care a exercitat cea mai importanta influenta asupra sa,
cel
care l-a facut sa imbratiseze idealul socialist.

Hess il numeste ,,Dr. Marx - idolul meu, cel care va da ultima
lovitura religiei si politicii medievale."13 A da o lovitura
religiei -
acesta era obiectivul primor-dial al lui Marx, nicidecum socialismul.

Georg Jung, un alt prieten al lui Marx din acea vreme, se pronunta
mai
categoric in acest sens, afir-mand in 1841, ca Marx Il va izgoni in
mod
cert pe Dumnezeu din cer si il va da in judecata.

Marx con-sidera crestinismul drept una dintre cele mai imorale
religii.14 Nu este de mirare, deoarece Marx credea acum ca crestinii
din vechime macelarisera oameni si le mancasera carnea.

Iata deci ce asteptau de la Marx cei care l-au initiat in misterele
satanismului. Nu exista nici un temei pentru a afirma ca Marx ar fi
fost insufletit de nobilul ideal de a ajuta omenirea, ca ar fi vazut
in
religie o piedica in calea realizarii acestui ideal si ca din aceasta
cauza ar fi adoptat o atitudine antireligioasa.

Dimpotriva, Marx ura orice notiune care trimite la Dumnezeu sau care
tine de domeniul divinitatii. El hotarase sa fie omul care sa-L
izgoneasca pe Dumnezeu - asta inainte de a se dedica socialismului
care
nu era decat momeala cu ajutorul careia sa-i ade-meneasca pe
muncitori
si pe intelectuali sa imbrati-seze acest ideal diabolic.

In fond, Marx nega existenta unui Creator, afirmand ca omenirea s-a
creat pe sine insasi. El scrie:
,,Avand in vedere faptul ca pentru socialisti tot ce tine de asa
numita istorie a lumii nu este nimic altceva decat creatia omului,
nimic altceva decat dezvoltarea naturii in favoarea omului, aces-ta
are
astfel dovada incontestabila ca s-a nascut prin sine insusi...
Critica religiei sfarseste cu inva-tatura ca omul este fiinta
suprema pentru om"

Daca este negata existenta Creatorului, atunci nu exista nimeni care
sa
ne dea porunci si legi, nimeni in fata caruia sa dam socoteala - ceea
ce Marx con-firma: ,,Comunistii nu predica nici un fel de morala".

Cand sovieticii, in primii ani de comunism, au adop-tat lozinca:
,,Sa-i alungam pe capitalisti de pe pamant si pe Dumnezeu din
ceruri",
ei nu faceau decat sa-si insuseasca mostenirea lasata de Karl Marx.
Una din particularitatile magiei negre - dupa cum am mentionat mai
inainte - este inversarea numelor. Procedeul inversiunii penetreaza
atat de adinc modul de a gandi al lui Marx, incat acesta il foloseste
pretu-tindeni.

Astfel, Marx a raspuns la cartea lui Proudhon, Filozofia mizeriei
printr-o alta carte intitulata Mizeria filozofiei. De asemenea, el
scria: ,,Trebuie sa folosim in locul armei criticii, critica
armelor.15

Iata alte cateva exemple de inversari din scrierile lui, Marx:
,,Sa nu cautam enigma evreului in religia lui, ci sa cautam enigma
religiei in adevaratul evreu" l6

,,Luther a transformat credinta in autoritate, pentru ca a restaurat
autoritatea credintei. EI i-a transformat pe preoti in laici, pentru
ca
i-a trans-format pe laici in preoti." l7

Marx foloseste aceasta tehnica in multe locuri. El cultiva ceea ce s-
ar
putea numi stilul tipic satanic.
Pe vremea lui Marx, barbatii obisnuiau sa poarte barba, insa nu ca a
lui, si nu aveau parul lung.

Infati-sarea lui Marx era caracteristica discipolilor Ioanei
Southcott,
o preoteasa a unei secte oculte, care pre-tindea ca se afla in
legatura
cu demonul Shiloh.18

Este ciudat faptul ca la vreo 60 de ani dupa moar-tea acesteia, in
1814, ,,la grupul Chatham al adeptilor lui Southcott s-a alaturat un
soldat, pe nume James Witte, care, dupa terminarea stagiului militar
in
India s-a intors acasa si a preluat conducerea locala a sectei,
dezvoltand in continuare doctrinele Ioanei... cu o tenta de
comunism"19

Marx nu a vorbit prea des in public despre meta-fizica, dar putem
deduce opiniile sale in aceasta privinta de la oamenii din anturajul
sau. Unul din tovarasii sai de la Internationala I, a fost Mihail
Bakunin, un anarhist rus, care a scris:

,,Diavolul reprezinta revolta satanica impotriva autoritatii divine,
revolta in care vedem germenul fecund al tuturor miscarilor de
eliberare a omului - revolutia.
Socialistii se recunosc unul pe altul prin cuvintele: =ABin numele
celui
care a suferit o mare nedreptate=BB.
Satan este eternul revoltat, primul liber cu-getator si eliberator al
omenirii.
El il face pe om sa se rusineze de animalica sa ignoranta si
as-cultare; el il elibereaza, pune pe fruntea sa pecetea libertatii
si
a umanitatii, indemnandu-l sa nu se mai supuna si sa manance din
pomul
cunostintei binelui si raului" 20

Bakunin nu numai ca-l lauda pe Lucifer, ci are si un program concret
de
revolutie, insa nu cu scopul de a-i elibera pe saraci de sub
exploatarea celor bogati.

El scrie:
"In aceasta revolutie va trebui sa-l trezim pe Diavol in sufletul
oamenilor, sa atatam patimile cele mai josnice"21

Marx a organizat impreuna cu Bakunin prima Internationala care a
sustinut acest program ciudat.

In Manifestul Comunist Marx si Engels sustin ca ,,proletarul vede in
lege, morala si religie niste prejudecati burgheze in spatele carora
stau la panda tot atatea interese burgheze."

Bakunin arata ca Proudhon, un alt important gan-ditor socialist si,
in
acea perioada, prieten cu Marx. ,,se inchina si el lui Satan."22

Hess il prezentase pe Marx lui Proudhon care, ca si Marx, isi tundea
pa-rul dupa tipicul celor din secta satanista a Ioanei Southcott, din
secolul al XlX-lea.

Proudhon, in Filozofia mizeriei, a declarat ca Dumnezeu este
prototipul
nedreptatii.
,,Dobandim cunoasterea in ciuda lui Dumnezeu, alcatuim societatea in
ciuda Lui. Fiecare pas ina-inte este o victorie asupra Dumnezeirii. "
23
El exclama:
,,Vino, Satan, tu, cel ponegrit de oamenii de rand si de regi.
Dumnezeu este prostie si lasitate; Dumnezeu este prefacatorie si
falsitate; Dumnezeu este tiranie si saracie; Dumnezeu este rau.
Acolo unde oamenii se prostern in fata unui altar, ome-nirea, sclava
regilor si a preotilor, va fi condam-nata. ..
Jur, Dumnezeule, cu mana intinsa spre ce-ruri, ca tu nu esti nimic
altceva decat un execu-tant al ratiunii mele, sceptrul constiintei
mele..."
Dumnezeu este in mod esential necivilizat, anti-liberal, antiuman."
24

Proudhon declara ca Dumnezeu este rau pentru ca omul - creatia Sa -
este rau. Astfel de ganduri nu reprezinta o noutate. Ele alcatuiesc
continutul obis-nuit al predicilor din cultul satanic.

Mai tarziu, Marx s-a certat cu Proudhon si a scris o carte pentru a
combate ideile din cartea acestuia, Filozofia mizeriei.
Dar Marx a contestat numai doc-trine economice de mica importanta. El
nu are nici o obiectie fata de razvratirea demonica a lui Proudhon
impotriva lui Dumnezeu.

Heinrich Heine, binecunoscutul poet german, a fost un al treilea
prieten intim al lui Marx. Si el era un adorator al lui Satan. El
scrie:
"Am chemat Diavolul si el a venit, Trebuie sa-i examinez fata cu
uimire; nu este hidos, nu schioapata. Este un barbat atragator,
fermecator". 25

Marx a fost un mare admirator al lui Heinrich Heine... Relatiile
dintre
ei au fost calde si intime.26
De ce l-a admirat Marx pe Heine? Poate din cauza unor ganduri
satanice
ca acestea:

,,As vrea sa am cativa copaci frumosi in fata usii si daca bunul
Dumnezeu vrea sa ma fericeasca pe deplin, atunci imi va acorda
bucuria
de a vedea sase sau sapte din dusmanii mei spanzurati de acesti
copaci.
Dupa moartea lor, cu o inima plina de compasiune, le voi ierta tot
raul
pe care mi l-au facut in timpul vietii. Da, trebuie sa-i iertam pe
dusmanii nostri, dar nu inainte de a-i vedea spanzurati.
Nu sunt razbunator. As vrea sa-mi iubesc dus-manii. Dar nu-i pot iubi
inainte de a ma fi raz-bunat. Abia atunci inima mea se deschide
pentru
ei. Atata vreme cat nu te razbuni, amaraciunea persista in inima."

Ar dori oare vreun om cumsecade sa fie prieten intim cu cineva care
gandeste in felul acesta?
Dar Marx si cei din anturajul sau gandeau exact in felul acesta.

Lunaciarski, un filozof important care fusese ministrul educatiei in
U=2ER.S.S. scria in revista Socialism si Religie ca Marx a renuntat
la
orice lega-tura cu Dumnezeu punindu-1 in schimb pe Satan in fruntea
coloanelor de proletari in mars.

Este esential ca in legatura cu acest aspect sa su-bliniem faptul ca
Marx si tovarasii sai, desi se de-clarasera impotriva lui Dumnezeu,
nu
erau atei, asa cum pretind a fi marxistii de astazi, ceea ce inseamna
ca acuzandu-L si insultandu-L fatis pe Dumnezeu, ei urau un Dumnezeu
in
care totusi credeau.

Ei nu contestau existenta lui Dumnezeu, ci suprematia Lui. Cand a
izbucnit revolutia la Paris, in 1871, co-munardul Flourens a
declarat:
,,Vrajmasul nostru este Dumnezeu. Ura fata de Dumnezeu este inceputul
intelepciunii. "27

Marx i-a elogiat foarte mult pe comunarzi, care proclamau aceasta
ura.
Dar ce legatura are aceasta cu o distribuire mai justa a bunurilor
sau
cu imbu-natatirea institutiilor sociale?

Aceste revendicari nu sunt decat capcanele ideologice care ascund
ade-varatul scop: desfiintarea lui Dumnezeu si a inchinarii la El.
Astazi avem dovada clara ca se urmareste un astfel de scop in tari ca
Albania si Coreea de Nord, unde toate bisericile, moscheele si
pagodele
au fost inchise.

Poeziile satanice ale lui Marx

Poeziile lui Marx sunt o ilustrare foarte clara a acestei idei. In
,,Strigatul unui deznadajduit" si ,,Mandria omeneasca", rugaciunea
suprema a omului este pentru preamarirea lui insusi.

Daca omul este sortit sa piara prin propria sa glorificare, aceasta
va
fi o catastrofa cosmica, dar el va muri ca o fiinta di-vina, jelit de
demoni.
Balada lui Marx ,,Trubadurul" exprima plangerile bardului impotriva
lui Dumnezeu, Care nici nu cunoaste si nici nu respecta arta sa.

Aceasta arta ,,tasneste din prapastia neagra a iadului, intunecand
mintea si vrajind inima, iar dansul ei este dansul mortii".28
Trubadurul isi scoate sabia si o implanta in sufletul poetului.

,,Arta tasnind din prapastia intunecoasa a iadului, indracind
mintea"... Aceasta ne aminteste de cu-vintele revolutionarului
american
Jerry Rubin, din "Treci la fapte":
,,Am amestecat tineretea, muzica, sexul, dro-gurile si razvratirea cu
tradarea - o coalitie greu de invins" 29

In poezia sa, ,,Mandria omeneasca", Marx re-cunoaste ca telul sau nu
este de a reforma sau a re-volutiona societatea, de a face lumea mai
buna, ci pur si simplu de a o distruge, bucurandu-se de dis-trugerea
ei:

"Cu dispret imi voi arunca manusa
Drept in fata lumii,
Ca sa vad prabusirea acestui urias pitic,
A carui cadere nu-mi va inabusi inflacararea.
Apoi voi pribegi asemenea unui Dumnezeu biruitor
Printre ruinele lumii
Si dand cuvintelor mele o forta activa.
Ma voi simti deopotriva cu Creatorul "30

Marx a devenit satanist in urma unei intense dez-bateri launtrice.
El a
incetat sa scrie poezii in perioada in care sanatatea i-a fost grav
zdruncinata din cauza furtunii care se dezlantuise in inima lui.
In acea vreme el scrie despre nelinistea pe care o resimte la gandul
ca
trebuie sa-si faca un idol dintr-o conceptie pe care o detesta.31

Motivul covarsitor al convertirii lui Marx la co-munism, reiese
limpede
dintr-o scrisoare a prietenului sau Georg Jung, catre Ruge. Nu este
vorba nici de emanciparea proletariatului, nici de stabilirea unei
ordini sociale mai bune. Jung scrie:

,,Daca Marx, Bruno Bauer si Feuerbach si-ar uni fortele pentru a
elabora o reforma teologico-politica, Dumnezeu ar face bine sa-i
stranga pe toti ingerii in preajma Sa si sa-Si planga de mila, caci
acestia trei cu siguranta ca-L vor alunga din cer.32

Au fost oare aceste poezii singura expresie a scrie-rilor satanice
ale
lui Karl Marx? Nu stim, pentru ca o mare parte din lucrarile sale
sunt
ferite de lumina tiparului de catre cei care detin manuscrisele sale.

In "Omul revoltat", Alberl Camus sustine ca treizeci de volume ale
lui Marx si Engels nu au fost niciodata publicate pentru ca - dupa
cum
presupune Camus -aceste lucrari nu au nici cea mai mica asemanare cu
ceea ce se intelege in mod curent prin marxism.

Dupa ce am terminat de citit eseul lui Camus, am rugat-o pe secretara
mea sa le scrie celor de la Institutul Marx - Lenin din Moscova si
sa-i
intrebe daca aceasta afir-matie a scriitorului francez este
adevarata.

Am primit un raspuns.
Loctiitorul directorului, profesorul M. Mdelov, dupa ce a sustinut ca
Albert Camus minte, a confirmat totusi afirmatiile acestuia,
scriindu-mi ca din totalul de o suta de volume planificate, nu au
fost
publicate decit treisprezece.

Justificarea sa ca cel de al doilea razboi mondial ar fi impiedicat
editarea celorlalte volume este de-a dreptul ridicola. Scrisoarea a
fost scrisa in 1980, la treizeci si cinci de ani dupa sfarsitul
razboiului. Iar Editura de Stat a Uniunii Sovietice are, cu
siguranta,
destule fonduri...

Din aceasta scrisoare reiese clar ca, desi comunistii sovietici detin
toate manuscrisele necesare pentru editarea tuturor celor o suta de
volume, ei au preferat sa publice numai treisprezece.
Nu exista alta expli-catie decat aceea ca majoritatea gandurilor si
ideilor lui Marx sunt tainuite in mod deliberat.
Viata ravasita a lui Marx
Toti satanistii activi au vieti ravasite. Acesta a fost si cazul lui
Marx.

Arnold Kunzli, in cartea sa "Karl Marx - O psihograma" 33 , descrie
viata lui Marx, referindu-se si la sinuciderea a doua din fiicele
sale
si a unui ginere. Trei dintre copiii sai au murit din cauza
subnutritiei.

Fiica sa Laura, casatorita cu socialistul Laforgue, i-a inmormantat
pe
trei dintre copiii ei. O alta fiica a lui Marx, Eleonor, a hotarat sa
se sinucida impreuna cu sotul ei. Ea a murit, iar el s-a razgandit in
ultimul moment.

Marx nu s-a simtit obligat sa-si intretina familia, desi ar fi putut
s-o faca foarte usor datorita cunoasterii unor limbi straine pe care
le
stapanea foarte bine. A preferat sa cerseasca de la Engels.

A avut un copil nelegitim cu servitoarea lui, Helen Demut. Mai
tarziu a
atribuit paternitatea acestui copil lui Engels, care a acceptat toata
aceasta comedie.

Lui Marx ii placea sa bea mult. Riazanov, directorul Institutului
Marx-Engels din Moscova, recunoaste acest lucru in cartea sa "Karl
Marx - omul ganditorul si revolutionarul" 34.

Eleonor a fost fiica preferata a lui Marx. El o numea Tussy si
deseori
spunea: ,,Tussy sunt eu". Ea a fost distrusa sufleteste cand a auzit
de la Engels, aflat pe patul de moarte, de existenta acestui copil
nelegitim. La aflarea acestei vesti, s-a sinucis.

In Manifestul Comunist, Marx proferase invective la adresa
capitalistilor care dispun dupa bunul lor plac de nevestele si fetele
muncitorilor lor. O astfel de ipocrizie nu este catusi de putin
straina
de caracterul lui Karl Marx.

Exista o pata destul de intunecata in viata lui Marx, marele
revolutionar.
Ziarul german Reichsruf publica (9 ianuarie 1960) stirea conform
careia
cancelarul austriac Raabe i-a daruit lui Nikita Hrusciov, pe atunci
conducator al Uniunii Sovietice, manuscrisul unei scrisori a lui
Marx.
Hrusciov nu s-a bucurat insa la citirea scrisorii pentru ca aceasta
constituia dovada ca Marx fusese informatorul platit de politia
austriaca pentru a-i spiona pe revolutionari.

Scrisoarea a fost gasita intamplator intr-o arhiva secreta. Din ea
reiesea clar ca Marx, in timpul exilului sau la Londra, trimitea
rapoarte despre activitatea tovarasilor sai, primind pentru fiecare
informatie suma de 25 de dolari. Notele sale informative se refereau
la
revolutionarii exilati la Londra, Paris si in Elvetia.

Unul dintre cei spionati era Ruge, care se con-sidera bun prieten cu
Marx. Exista inca scrisori care dovedesc relatiile de prietenie
dintre
cei doi.

Rolv Heuer in cartea sa "Geniu si bogatie", descrie viata
financiara dezordonata a lui Marx:
,,Pe cand era student la Berlin, fecior de bani gata, Marx primea 700
de taleri pe an bani de buzunar"35

Aceasta era o suma enorma, tinand cont de faptul ca pe vremea aceea
numai 5% din populatie dispunea de un venit mai mare de 300 de taleri
pe an. De-a lungul vietii sale, Marx a primit de la Engels circa 6
milioane de franci francezi - dupa cum informeaza Institutul Marx -
Engels.

Cu toate acestea, Marx jinduia tot timpul sa mos-teneasca averi.
In timp ce un unchi de-al sau era in agonie, Marx i-a scris lui
Engels:
,,Daca moare cai-nele, voi iesi din incurcatura" 36, la care Engels ii
raspunde: ,,Te felicit pentru ca s-a imbolnavit cel care te-a
impiedicat sa intri in posesia mostenirii si sper ca nenorocirea sa
se
intample chiar acum."37

,,Cainele" a murit, iar la 8 martie 1855, Marx scria:
,,Un eveniment foarte fericit. Ieri ni s-a comu-nicat moartea
unchiului sotiei mele, in varsta de nouazeci de ani. Sotia mea va
primi
aproxima-tiv o suta de lire sterline, poate chiar si mai mult, daca
nu
cumva batranul caine a lasat o parte din banii sai doamnei care-i
administra casa"38

Marx nu avea sentimente mai bune nici fata de rudele care-i erau mult
mai apropiate decat acest unchi. De pilda, el nu vorbea cu mama lui.
In
decem-brie 1863 Marx i-a scris lui Engels:

,,Acum doua ore a sosit o telegrama prin care sunt anuntat ca mama a
murit. Soarta a vrut sa ia din viata un membru al familei. Eu eram
deja
cu un picior in groapa, dar in imprejurarile actuale, sunt mai
necesar
decat batrana. Trebuie sa ma duc la Trier pentru mostenire." 39

Asta este tot ceea ce Marx a avut de spus la moar-tea mamei sale.

Relatiile dintre Marx si sotia lui erau destul de proaste. Ea l-a
parasit de doua ori, dar s-a intors de fiecare data. Iar el nu a fost
prezent nici macar la inmormantarea ei.
Aflandu-se mereu in nevoi pecuniare, Marx a ri-sipit multi bani la
bursa, unde el - marele economist - nu stia decat sa piarda.

Marx era un intelectual de mare calibru, ca si Engels. Totusi,
corespondenta lor abunda in obscenitati, neobisnuite pentru aceasta
clasa sociala.
Expresiile grosolane sunt frecvent utilizate, dar nu exista nici
macar
o singura scrisoare in care vreunul dintre ei sa pomeneasca despre
idealul umanist sau socialist.

Deoarece biserica satanista este extrem de secreta, avem numai vagi
indicii despre posibilele legaturi ale lui Marx cu aceasta secta.
Viata lui ravasita con-stituie insa, neindoielnic, inca o veriga in
inlantuirea dovezilor aduse pana acum.
Capitolul III CREDINTA NARUITA

Apostazia lui Engels

Deoarece Engels este o figura proeminenta in viata lui Marx, ma voi
referi pe scurt si la el.
Engels fusese crescut intr-o familie pioasa.
In tineretea lui scrisese frumoase poezii crestine.
Dupa ce l-a intalnit pe Marx, a scris despre acesta:

,,Cine vaneaza eu o salbatica straduinta? Un om negru din Trier
(locul
de nastere al lui Marx), un adevarat monstru.
El nu merge si nu alearga, sare pe calcaie si rage plin de manie, ca
si
cum ar dori sa apuce marele cort al cerului si sa-1 arunce pe pamant.
El isi intinde bratele in vazduh, pum-nul lui amenintator este
inclestat, urla neincetat de parca zece mii de draci l-ar fi insfacat
de par. " 1

Engels incepuse sa se indoiasca de credinta sa crestina dupa ce a
citit
o carte scrisa de un teolog liberal, pe nume Bruno Bauer.
In inima lui s-a dat o mare lupta. In acele momente, el a scris:

,,De cand am inceput sa ma indoiesc, ma rog zilnic pentru adevar,
aproape toata ziua. Si totusi, pentru mine nu mai exista cale de
intoarcere. Lacrimile imi curg pe obraz in timp ce scriu aceste
randuri.,, 2

Engels n-a mai gasit niciodata calea de intoarcere la Cuvantul lui
Dumnezeu, alaturandu-se in schimb aceluia pe care el insusi il
denumise
,,monstrul pose-dat de zece mii de draci".3 El s-a lepadat de
credinta.

Ce fel de om era Bruno Bauer, teologul liberal care a jucat un rol
decisiv in distrugerea credintei crestine a lui Engels si care a
incurajat pasii lui Marx pe noua sa cale anticrestina? Sa fi avut si
el
legaturi cu demonii?

Ca si Engels, Bruno Bauer a fost in tineretea sa un om credincios,
care
prin scrisul sau a luat atitudine chiar impotriva criticilor aduse
Bibliei.

Apoi a devenit un critic radical al Sfintei Scripturi si intemeietor
al
asa-zisului crestinism materialist care afirma ca Iisus Hristos ar fi
fost numai om, nu si Fiul lui Dumnezeu.
La data de 6 decembrie 1841, Bruno Bauer i-a scris prietenului sau
Arnold Ruge, care era totodata prieten cu Marx si Engels:

,,Tin conferinte aici, la Universitate, in fata unui mare auditoriu.
Nu mai ma recunosc atunci cand proferez blasfemii de la amvon.
Acestea sunt atat de mari, incat acestor copii nevinovati li se face
parul maciuca.
In timp ce hulesc, imi amintesc cum lucram acasa cu evlavie la o
apologie a Sfintei Scripturi si a Apocalipsei.
In orice caz, un demon cumplit pune stapanire pe mine ori de cate ori
ma urc la pupitru si sunt atat de slab incat sunt nevoit sa ma predau
lui...
Spiritul meu de hula va fi satisfacut numai daca mi se va permite sa
predic ateis-mul in mod oficial ca profesor." 4

Omul care l-a convins pe Engels sa devina co-munist a fost acelasi
Moses Hess, care il convinsese si pe Marx, acelasi lucru, mai
inainte.
Dupa ce l-a intalnit pe Engels, la Koln, Hess scrie:
,,Cand s-a despartit de mine, Engels devenise un comunist extrem de
zelos. Acesta este modul meu de a ravasi sufletele oamenilor... " 5

A ravasi sufletele - aceasta sa fi fost oare nazuinta suprema a
vietii
lui Hess? Acesta este si scopul lui Lucifer.

Amprentele lasate de crestinism nu s-au sters nici-odata din mintea
lui
Engels.
In 1865, el isi exprima admiratia pentru cantecul Reformei, ,,Cetate
tare-i Dumnezeu", numindu-l ,,un imn de biruinta care a devenit
Marseieza secolului al XVI-lea".6 Engels s-a mai exprimat si cu alte
ocazii in favoarea crestinismului.

Tragedia vietii lui Engcls este emotionanta si chiar mai
cutremuratoare
decat cea a vietii lui Marx. Iata un minunat poem crestin scris in
timpul tineretii sale de omul care mai tarziu va deveni complicele
cel
mai apropiat al lui Marx in tentativa de distrugere a religiei:

Doamne IIisuse Hristoase,
singurul Fiu al lui Dumnezeu,
o, pogoara de pe tronul Tau ceresc si mantuieste-mi sufletul. Coboara
in toata binecuvantarea Ta,
Lumina a sfinteniei Tatalui Tau.
Ingaduie-mi sa Te aleg pe Tine, Mantuitorule.
Bucuria pe care Ti-o inaltam impreuna cu lauda noastra
este frumoasa, stralucitoare si neumbrita de suparare.
Iar cand imi voi da ultima suflare
si va trebui sa sufar chinurile mortii,
ajuta-ma sa ma tin de Tine cu putere;
Ca atunci cand ochii mei se vor umple de intuneric,
si cand inima mea va inceta sa mai bata,
sa-mi pot da duhul in bratele Tale.
Sus, in ceruri, duhul meu va lauda Numele Tau in vecii vecilor,
deoarece el se odihneste in Tine.
O, dac-ar veni mai curand vremea bucuriei
cand din pieptul Tau plin de dragoste
voi putea primi viata noua care incalzeste totul.
Si apoi, Doamne, aducandu-Ti multumiri,
ii voi strange in brate pe cei care-mi sunt dragi
pentru totdeauna.
Traind in vecii vecilor,
intr-o continua contemplare a Ta,
viata mea se va desfasura din nou.
Tu ai venit sa eliberezi omenirea de moarte si de rau,
ca sa poata exista
Binecuvantari si bunastare pretutindeni.
Si acum, chiar cu aceasta noua coborare a Ta pe pamant,
totul se va schimba;
Tu vei da rasplata cuvenita fiecarui om in parte.7

Engels le scrie unor prieteni, dupa ce Bruno Bauer a semanat indoiala
in suflet:
,,Este scris: =ABCere si ti se va da=BB. Caut ade-varul oriunde
exista o
speranta ca pot gasi macar o umbra de adevar.
Totusi, nu pot recunoaste eternitatea adevarului vostru.
Cu toate acestea, este scris: =ABCauta si vei gasi. Cine este omul
acela
dintre voi care, daca-i cere fiul sau o paine, sa-i dea o piatra? Cu
atat mai mult Tatal vostru care este in ceruri va da lucruri bune
celor
ce I le cer=BB.

In timp ce scriu aceste randuri ochii mi se umplu de lacrimi. Sunt
adanc miscat, dar cred ca nu voi fi pierdut. Ma voi intoarce la
Dumnezeu, dupa Care tanjeste intregul meu suflet, iar aceasta este o
marturie a Duhului Sfant. Cu speranta aceasta traiesc si cu aceasta
voi
muri... Duhul lui Dumnezeu marturiseste impreuna cu duhul meu ca sunt
un copil al lui Dumnezeu." 8

Engels era pe deplin constient de pericolul satanis-mului, in cartea
sa, Schelling - filozoful intru Hristos, Engels a scris:

,,De la revolutia franceza incoace (masonica,n. r.), un duh diabolic,
cu totul nou, a intrat intr-o buna parte din omenire, iar necredinta
isi inalta capul semet cu atata nerusinare si subtilitate incat ai
crede ca prorociile din Scriptura se implinesc chiar acum.
Sa vedem mai intai ce spun Scripturile despre lipsa de evlavie din
vremurile din urma. Domnul spune in Matei 24:11 - 13:
=ABSe vor scula multi proroci mincinosi si vor insela pe multi. Si
din
pricina inmultirii faradelegii, dragostea celor mai multi se ve va
raci. Dar cine va rabda pana la sfarsit va fi mantuit. Si aceasta
Evanghelie a imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa
slu-jeasca de marturie tuturor Neamurilor. Atunci va veni
sfarsitul=BB.
Apoi, in versetul 24: =ABSe vor scula Hristosi mincinosi si proroci
mincinosi; vor face semne mari si minuni, pana acolo incat sa insele,
daca va fi cu putinta, chiar si pe cei alesi=BB.
Si apostolul Pavel spune in 2 Tesaloniceni 2: 3 si in continuare:
=ABNimeni sa nu va ama-geasca in vreun chip; caci nu va veni inainte
ca
sa fi venit lepadarea de credinta, si de a se descoperi omul
faradelegii, fiul pierzarii, po-trivnicul, care se inalta mai presus
de
tot ce se numeste ,,Dumnezeu", sau de ce este vrednic de
inchinare=BB. ..
Aratarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni,
de semne si puteri mincinoase, si cu toate amagi-rile nelegiuirii
pentru cei ce sunt pe calea pier-zarii, pentru ca n-au primit
dragostea
adevaru-lui, ca sa fie mantuiti.
Din aceasta pricina Dumnezeu le trimite o lucrare de ratacire, ca sa
creada o minciuna: pentru ca toti cei ce n-au crezut adevarul, ci au
gasit placere in nelegiuire sa fie osanditi.=BB"

Engels citeaza din Scriptura paragraf dupa paragraf, ca teologul a
carui carte de capatai este Biblia. El continua:

,,Noi nu mai avem nimic dc-a face cu indi-ferenta sau cu raceala fata
de Domnul, declarandu-ne adversari ai acestor atitudini, iar in locul
sectelor si partidelor, noi vedem doua tabere: cres-tini si
anticrestini. Vedem prorocii mincinosi prin-tre noi...
Ei calatoresc in toata Germania si vor sa se infiltreze pretutindeni;
propovaduiesc invataturile lor satanice in piele si poarta drapelul
Dia-volului dintr-un oras in altul, inselandu-i pe bietii tineri ca
sa-i arunce in prapastia cea mai adanca a iadului si a mortii."
Engels isi incheie cartea citand urmatorul verset din Apocalipsa:
,Eu vin curand. Pastreaza ce ai, ca nimeni sa nu-ti ia cununa.
Amin." 9

Omul care a scris aceste poezii si aceste avertis-mente fata de
pericolul reprezentat de satanism, omul care s-a rugat cu lacrimi ca
sa
fie ferit de acest pericol, omul care a recunoscut ca Marx este
posedat
de mii de demoni, a devenit colaboratorul cel mai apropiat al lui
Marx
in lupta diabolica ,,pentru nimicirea comu-nista a adevarului etern,
a
oricarei religii si a oricarei morale...,,10

Acestea sunt efectele monstruoase ale teologiei liberale. Ea imparte
vina cu Marx si Engels pentru zecile de milioane de nevinovati ucisi
de
comunisti pana in ziua de astazi.

Marx uraste natiuni intregi

Dupa aceasta digresiune, sa revenim la Marx. Intreaga sa atitudine si
conversatie erau de natura satanica. Desi evreu, el a scris o
periculoasa carte anti-semita, intitulata Problema evreiasca.

In anul 1856, Marx a publicat in The New York Tribune, un articol
intitulat ,,imprumutul rusesc", in care putem citi:

,,Dupa cum armata iezuitilor ucide orice gand de libertate, tot
astfel
evreii care fura bogatiile lumii inabusa dorinta de eliberare a celor
exploatati, profitand de pe urma razboaielor provocate de
capitalisti.
Nu e de mirare ca acum 1856 de ani, Iisus i-a izgonit pe camatari din
Templul de la Ierusalim.
Ei erau aidoma camatarilor de astazi care se ascund in spatele
tiranilor si al tiraniilor. Majoritatea lor e formata din evrei.
Faptul ca evreii au devenit atat de puternici incat au ajuns sa puna
in primejdie viata lumii, ne determina sa le dezvaluim organizatia si
adevaratul lor scop, astfel incat duhoarea pe care o emana acestia sa
incite la lupta impotriva lor muncitorii din intreaga lume care sa
extirpe o astfel de gangrena."
A spus Hitler ceva mai rau decat Marx?

(E ciudat, insa, ca Marx a afirmat si contrariul, in Capitalul vol.
I,
capitolul ,,Caracterul capitalist al productiei": ,,Pe fruntea
oamenilor alesi scrie ca ei apartin lui Iehova.")

Multi alti evrei comunisti au urmat exemplul lui Marx, urandu-i pe
evrei.
Ruth Fisher, o renumita lidera comunista germana de origine evreiasca
si membra a parlamentului, spunea: ,,Zdrobiti-i pe capitalistii
evrei,
spanzurati-i de felinare, calcati-i in picioare."11
De ce tocmai pe capitalistii evrei si nu pe ceilalti? - ramane o
intrebare fara raspuns.

Marx nu-i ura numai pe evrei, ci si pe germani, despre care a scris:
,,Singurul mijloc de a-i trezi pe germani este de a-i lua la bataie."

El vorbea despre ,,stupidul popor german" si despre ,,dezgustatoarea
limitare intelectuala a germanilor", sustinand ca ,,germanii,
chinezii
si evreii trebuie comparati cu ne-gustorii ambulanti si cu micii
comercianti. "12

Pe rusi ii numea ,,mancatori de varza"13, iar popoarele slave erau
considerate ,,gunoaie etnice."14
El si-a exprimat ura fata de mai multe natiuni, dar niciodata
dragostea
fata de vreuna.

Intr-o agenda a anului 1848, Marx scrie despre ,,plebea slava", din
care faceau parte rusii, cehii si croatii. Acestor popoare
retrograde",
nu le ramane decat ,,sa dispara imediat" in furtuna revolutiei.

,,Viitorul razboi mondial va face sa dispara de pe fata pamantului nu
numai clasele si dinastiile retro-grade, ci si popoare intregi
reactionare. Si aceasta disparitie va constitui un progres."
,,Pana si numele lor va disparea." 15

Nici lui Marx, nici lui Engels, nu le-a pasat de distrugerea a
milioane
de oameni. Marx scria:

,,O revolutie linistita dar inevitabila se desfasoara in cadrul
societatii, o revolutie careia ii pasa de vieti omenesti pe care le
distruge, tot atat de putin cat ii pasa unui cutremur de casele pe
care
le darama. Clasele si rasele care sunt prea slabe pentru a face fata
noilor conditii de existenta, vor fi infranti. "

Spre deosebire de Marx, Hitler dorea numai in-robirea acestor
popoare,
nu si distrugerea lor, incat se poate afirma ca Hitler a fost mult
mai
uman decat Marx.
Engels scria in acelasi spirit:

,,Urmatorul razboi mondial va face sa dispara de pe fata pamantului
popoarele reactionare. Si aceasta inseamna un progres." 16

,,Evident, acest scop nu se poate realiza fara strivirea vreunei
gingase flori nationale. Dar fara violenta si fara cruzime, nimic nu
se
poate infaptui in istorie." 16

Marx, omul care poza ca luptator pentru cauza proletariatului, numea
aceasta clasa sociala ,,baieti prosti, golani, magari." Engels stia
prea bine la ce sa se astepte din partea acestora, atunci cand scria:
,,Nici democratii de =ABcoloratura= BB rosie, nici macar gloata
comunista
nu ne vor iubi vreodata."

In corespondenta lui intima, Marx ii caracteriza pe negri drept
,,idioti", vorbind in mod constant despre ei in termeni peiorativi.

Pe rivalul sau, Lassalle, il numea ,,evreul negru" si tinea sa
precizeze ca acest epitet depreciativ nu e valabil doar pentru o
singura persoana.

,,Pentru mine este absolut clar ca - judecand dupa forma capului si
felul parului sau - el se trage din negrii care au fugit impreuna cu
Moise din Egipt (in cazul in care mama sau bunica lui nu s-au corcit
cu
vreun negru)... Si felul de a razbi in viata al acestui individ este
tot tipic negrilor."

Marx a sustinut chiar si mentinerea sclaviei in America de Nord. Din
pricina aceasta s-a certat cu prietenul sau Proudhon, care apara
cauza
eliberarii sclavilor in Statele Unite.

Marx ii raspunde acestuia:
,,Fara sclavie, America de Nord s-ar trans-forma din cea mai
progresiva tara intr-un stat patriarhal. Stergeti America de Nord de
pe
harta lumii si veti ajunge la anarhie - declinul absolut al
comertului
si civilizatiei moderne. Aboliti scla-via si veti sterge America de
pe
harta natiunilor." 18

Marx a mai scris: ,,da-i dracului de englezi."19
In ciuda acestei atitudini de desconsiderare a natiunilor respective,
exista totusi o multime de mar-xisti englezi si americani.

Satan in familie

Eleonor, cea mai iubita fiica a lui Marx, s-a ca-satorit - avand
consimtamantul tatalui ei - cu Eduard Eveling. Acesta tinea
conferinte
despre ,,rautatea lui Dumnezeu".

(Exact cum fac satanistii. Spre deosebire de atei, acestia nu neaga
insa existenta lui Dumnezeu, decat pentru a-i minti pe ceilalti
oameni;
ei stiu despre existenta Lui, insa il descriu ca fiind rau.)

Prin aceste conferinte, Eduard Eveling incerca sa demonstreze ca
Dumnezeu ,,ar incuraja poligamia si ar instiga la hotie".
El apara dreptul de a profera blasfemii.20

Urmatorul poem dezvaluie adeziunea sa la satanism:

Catre tine se vor inalta versurile mele
dezlantuite si cutezatoare,
O, Satano, rege al banchetului!
In laturi, preotule, cu sfestania si cu
bolboroselile tale!
Caci niciodata, preotule, Satan
nu va sta inapoia ta.
Suflarea ta, Satano, imi inspira versurile
cand din tot sufletul meu desfid zeii.
Al regilor pontificali, al regilor inumani,
al lor este fulgerul care zdruncina mintile.
O, suflete ce pribegesti departe
de calea cea dreapta!
Satan este indurator. Iata, Heloise!
Ca vartejul care-si intinde aripile trece Satan cel mare,
o, voi oameni!
Te salut, mare razbunator al ratiunii!
Catre tine se vor inalta fumul tamaii si juramintele sfinte!
Tu l-ai detronat pe Dumnezeul preotului. 21

Sfarstiul capitolului III
continuarea maine

Note la Capitolul III
1=2E Franz Mehring, ,,Karl Marx - Geschichte seines Lebens" (Karl
Marx -
Story of His Life) (Berlin: Dietz-Verlag, 1964), pp. 99, 100.
2=2E Ibid. p. 97.
3=2E Ibid., p. 100.
4=2E Bruno Bauer, letter of December 6, 1841 to Arnold Ruge, MEGA,
I, 1
(2), p. 263.
5=2E A. Melskii, ,Evangelist Nenavisti" (The Evangelist of Hate.
Life of
Karl Marx) (Berlin: Za Pravdu Publishing House, 1933, in Russian), p.
48.
6=2E Friedrich Engels, ,,Dialektik der Natur, Einleitung'( Dialectics
of
Nature, Introduction) . MEW, X, p. 312.

7=2E Friedrich Engels, poem probably written in early 1837.
MEGA, I, ii, p. 465.
8=2E Ibid., Friedrich Engels, letter of July 1839 to the
Graber brothers, p. 531.
9=2E Friedrich Engels, ,,Schelling und die Offenbarung"
(Schelling and Revelation). MEGA, pp. 247 - 249.
10. Karl Marx and Frederich Engels, Selected Works
(London: Lawrence and Wishart, 1958), p. 52.
11. Ossip Flechtheim, The Communist Parly of Gennany
in the Weimar Republic (OiTenbach, 1948).
12. Op. cit., Kunzli, p. 187.
13. Bertram Wolfe, Marxism - One Hundred Years in the
Life of a Doctrine (New York: The Dial Press, 1965), p. 32.
14. Karl Marx and Friedrich Engels, The Russian Menace to Europe
(Glencoe: The Free Press, 1952), p. 63.
15. Quoted in op. cit.. Wolfe, Marxism.
16. Engels, MEW, VI, p. 176.
17. Deutschland Magazine, February 1985.
18. Quoted by Nathaniel Weyl, Karl Marx: Racist (New
Rochelle, N.Y.: Arlington House).
19. Karl Marx, MEW, XXXV, p. 122.
20. Chushichi Tsuzuki, The Life of Eleanor Marx (Oxford: Clarendon
Press, 1967), p. 85.
21. Frederick Tatford, The Prince of Darkness (Easlbourne: Bible and
Advent Testimony Movement, 1967).
MARX SI SATAN, de RICHARD WURMBRANDT

Capitolul IV
PREA TARZIU

Dezvaluirile unei servitoare

Un american, comandorul Sergius Riis, fusese unul dintre discipolii
lui
Marx.
Indurerat de vestea mortii lui Marx, Riis pleca la Londra sa viziteze
casa in care traise mult-admiratul sau maestru. Familia acestuia se
mutase. Singura persoana cu care a putut sta de vorba a fost Helen
Demuth, fosta servitoare a lui Marx. Ea a descris aceste situatii
surprinzatoare petrecute in casa lui Marx:

,,Marx era un om cu frica lui Dumnezeu. Cand era grav bolnav, se ruga
singur in camera lui, in fata unui sir de lumanari aprinse, purtand
un
fel de panglica legata in jurul fruntii." l

Aceasta descriere aminteste de filacterele purtate de evrei in timpul
rugaciunilor de dimi-neata. Dar Marx fusese botezat in cadrul
religiei
crestine, nu practicase niciodata iudaismul, iar mai tarziu, a
devenit
un aprig contestatar al lui Dumnezeu.

El a scris carti impotriva religiei si si-a crescut toti copiii in
spiritul ateismului. Ce insemna, atunci, aceasta ceremonie pe care o
servitoare a luat-o drept rugaciune?

Cand evreii isi spun mgaciunile purtand pe frunte filacterele, ei nu
tin in fata lor nici un sir de lumanari aprinse. Sa fi fost vorba de
un
ritual magic?

Este, de asemenea, cunoscut faptul ca Marx, pretinsul ateu, avea in
camera sa de lucru un bust al lui Zeus.
In mitologia greaca, Zeus - o neinduratoare divinitate pagana -
s-a transformat intr-o fiara care a luat in captivitate Europa - la
fel
cum a facut si mar-xismul mai tarziu.

(Printr-o coincidenta, statuia lui Zeus cel bine-cunoscut pentru
ferocitatea sa, este singurul simbol religios expus in holul
principal
al sediului O.N.U. din New York.)

Scrisori de familie

Un alt posibil indiciu se afla intr-o scrisoare adre-sata lui Marx de
catre fiul sau Edgar, la 31 martie 1854. Ea incepe cu aceste cuvinte
uluitoare: ,,Dragul meu Diavol."2

Cine a mai pomenit vreodata ca vreun fiu sa i se adreseze tatalui sau
in felul acesta? Numai un satanist poate sa-i scrie asa ceva celui pe
care il iubeste. Sa fi fost oare initiat si fiul lui Marx in mis-
terele
satanismului?

Tot atat de semnificativ este felul in care sotia lui Marx i se
adreseaza acestuia, intr-o scrisoare din august 1844:
,,Ultima ta epistola pastorala, tu, mare preot si episcop al
sufletelor, i-a redat bietei tale oi pacea si odihna sufleteasca. " 3

In Manifestul Comunist, Marx isi exprimase dorinta de a desfiinta
toate
religiile - ceea ce ar fi implicat si desfiintarea cultului lui
Satan.
Cu toate acestea, sotia sa il numeste ,,mare preot si episcop44.
Al carei religii? Singura religie din Europa care are mari preoti
este
satanismul.
Si ce fel de epistole pas-torale sa fi scris acest om, considerat
ateu?
Unde sunt acestea?
Acest aspect al vietii lui Marx nu a fost inca studiat.

Documente biografice

Cu siguranta ca unii dintre biografii lui Marx au intuit satanismul
acestuia, dar neavand pregatirea spirituala necesara, nu au putut sa
inteleaga situatiile respective.
Totusi, interpretarile lor nu sunt lipsite de interes.

Marxistul Franz Mehring a scris in cartea sa Karl
Marx:
,,Cu toate ca tatal lui Marx a murit la cateva zile dupa ce fiul sau
implinise 20 de ani, se pare ca el observase cu o tainica ingrijorare
demonul din sufletul celui mai iubit fiu al sau..." 4

,,Henry Marx nu a crezut si nici macar nu si-ar fi putut inchipui
vreodata ca vasta cultura burgheza asimilata de fiul sau nu va
contribui de-cat la dezlantuirea demonului de care se temea." 5

Marx a murit fara nici o nadejde, ca toti satanistii.
La 25 mai 1883, i-a scris lui Engels: ,,Cat de desarta si de inutila
este viata, si totusi cat de mult o dorim!"6

Marx a fost contemporan cu crestini ilustri, pre-cum compozitorul
Mendelsohn, filantropul Dr. Barnardo si gene-ralul William Booth.
Toti au locuit in preajma lui, in Londra.
Totusi, el nu a pomenit niciodata nimic despre acestia.

Exista un secret in viata lui Marx, pe care putini marxisti il
cunosc.
Lenin a scris: ,,Dupa o jumatate de secol, nici un marxist nu l-a
inteles pe Marx cu adevarat." 7

Secretul din viata lui Lenin

Si viata lui Lenin ascunde un secret.
Cand a aparut prima editie a acestei carti, nu aveam cunostinta de
nici
o implicare personala a lui Lenin in vreunul din riturile sectei
satanice.

Dar, intre timp, am citit cartea Tanarul Lenin, scrisa de Trotky
- prieten apropiat si colaborator al lui Lenin.
El scrie ca Lenin, la varsta de saisprezece ani, si-a rupt cru-cea de
la gat, a scuipat pe ea si a calcat-o in picioare- acesta fiind un
binecunoscut ritual satanic.

Cu siguranta ca Lenin era dominat de ideologia satanista. Cum altfel
s-ar putea explica citatul din urmatoarea scrisoare, adresata
scriitorului rus Maxim Gorki la data de 13 - 14 noiembrie 1913:

,,Milioane de pacate, pagube, impilari, molime sunt mult mai lesne
intelese de popor si de aceea mai putin periculoase decat cea mai
firava idee a unui mic dumnezeu spiritual oricat de bine deghi-zata
ar
fi aceasta." s
In final si el a fost inselat de Satan, ca toti cei care se incred in
el.

Cu privire la statul sovietic, Lenin scrie:
,,Statul nu functioneaza asa cum am dori noi. Atunci, cum
functioneaza? Masina nu asculta de om. Un om sta la volan, iar noua
ni
se pare ca acesta o conduce. Dar masina nu se indreapta in directia
dorita. Ea se misca dupa vointa altei forte."9

Care este deci aceasta ,,alta forta" misterioasa, careia i se supune
chiar si vointa conducatorilor bolsevici? Sa fi cedat acestia in fata
unei forte pe care sperau sa o domine, dar care s-a dovedit a fi mai
puternica decat si-au imaginat ei si care i-a dus la disperare?

Intr-o scrisoare din 1921, Lenin afirma:
,,Sper sa fim spanzurati cu o funie imputita. Si nu mi-am pierdut
speranta ca ni se va intampla chiar asa, caci nu suntem in stare sa
condamnam aceasta birocratie murdara. Iar de vom fi span-zurati, cu
atat mai bine!" l0

Aceasta a fost ultima speranta a lui Lenin la ca-patul unei vieti
intregi de lupta pentru cauza comu-nismului: sa fie spanzurat cu o
funie imputita.

Dorinta lui nu a fost indeplinita, dar aproape toti colaboratorii sai
au sfarsit prin a fi executati de Stalin, dupa ce au recunoscut in
public ca servisera interese straine de cauza proletariatului pe care
pretinsesera ca o sustin.
Ce confesiune ingrozitoare: ,,Sper sa fim span-zurati cu o funie
imputita!"

Este interesant de observat ca, la varsta de treispre-zece ani,
Lenin a
scris ceea ce s-ar putea numi o poezie profetica in care el prevazuse
esecul de la sfar-situl vietii sale. El a hotarat sa slujeasca
omenirea, dar fara Dumnezeu. Acestea au fost cuvintele lui:
,,Daca iti vei da viata de bunavoie pentru ceilalti, E pacat sa ai o
soarta atat de trista, incat jertfa ta sa Iie intru totul
inutila. "11

Ce diferenta intre afirmatiile lui Lenin si cele ale apostolului
Pavel
care, la sfarsitul vietii sale, scria:
,M-am luptat lupta cea buna, mi-am ispravit alergarea, am pazit
credinta. De acum ma asteapta cununa neprihanirii, pe care mi-o va
da,
in ziua aceea, Domnul, Judecatorul cel drept, si nu numai mie, ci si
tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui"
(2 Timotei 4: 7 - 8).

Exista un ,,prea tarziu" in ceea ce intreprindem pe plan spiritual.

Esau a regretat, cu multe lacrimi, ca si-a vandut dreptul de
intai-nascut, dar asupra acestei invoieli nu se mai putea reveni.
Lenin, inte-meietorul statului sovietic, aflat pe patul de moarte,
spunea:
,,Am facut o mare greseala. Cosmarul meu consta in sentimentul ca
sunt
pierdut intr-un ocean alcatuit din sangele nenumaratelor victime.
Dar e
prea tarziu ca sa mai dam inapoi. Ca tara noastra, Rusia, sa fie
salvata, ar fi nevoie de barbati ca Francesco d'Assisi. Cu zece
barbati
ca el, am fi salvat Rusia,,.

Capitolul IV NOTE

1. Sergius Martin Riis, Karl Marx, Master of Fraud (New York: Robert
Speller, 1962), p. 11.
2. Edgar Marx, letter of March 31. 1854 to MARX, MEW, II, p. 18.
3. Jenny Marx letter (dated after August 11,
Karl Marx, MEW, suppl, Vol. 1, p. d.s.V
4. Franz Mehring, Karl Marx - The Story of his life
(New York: Covici, Friede, 1935), p. 18.
5. Op. cit., Mehring, p. 32.
6. Karl Marx, letter of May 20, 1882 to Friedrich Engels,
MEW, XXXV, p. 65.
7. Walter Kaufmann, Hegel (Garden City: Doubleday,
1965), p. 288.
8. V. Ilitch Lenin, Complete Works (Moscow: Political
Literature Publishing House, 1964, in Russian), Vol. 48, pp. 226,
227.
9. ibid., Vol. 45, p. 86.
10./h/d, Vol. 54, pp. 86, 87.
11. ,,Budilnik", Russia, No. 48, of 1883. Quoted in The New Review,
New York: 140/1980, p. 276.
Capitolul V

CUMPLITA FALSIFICARE

Buharin, Stalin, Mao, Ceausescu, Andropov.

Poate ca ar fi instructiv daca ne-am raporta si la cativa marxisti
moderni.

Buharin, secretarul general al Internationalei comuniste si unul
dintre reprezen-tantii de seama ai marxismului din acest secol, inca
de
la frageda varsta de doisprezece ani, dupa ce a citit cartea
"Apocalipsa" din Biblie, dorea din tot su-fletul sa devina
Antihrist. Dandu-si seama, din lectura Scripturii, ca Antihristul
trebuia sa fie fiul marei curve din Apocalipsa, el a insistat ca mama
lui sa sustina ca ar fi fost o prostituata.

Acelasi Buharin a scris despre Stalin: ,,El nu este om, ci diavol."1

Buharin si-a dat seama prea tarziu in mainile cui a cazut. Intr-o
scrisoare pe care sotia sa a trebuit s-o invete pe dinafara inainte
de
arestarea si executarea lui Buharin, acesta scria:
,, Viata mea se sfarseste. Imi plec capul... imi simt neputinta in
fata acestui mecanism diabolic..'2

El a contribuit la inaltarea acestei ghilotine - sta-tul sovietic -
care a ucis milioane de oameni, pentru a recunoaste in cele din urma
ca
proiectul acestei ghilotine a fost conceput in iad. Buharin dorise sa
fie Anticristul, dar a devenit o victima a Vrajmasului.

Impartasind aceleasi deceptii, Kaganovici, cum-natul si colaboratorul
lui Stalin, scrie despre acesta in jurnalul sau:
,,Am inceput sa inteleg cum de a reusit Stalin sa faca din sine
insusi
un zeu. El nu are nici o tra-satura umana... Chiar daca
exteriorizeaza
vreodata unele sentimente, acestea parca nici nu-i apartin. Pentru ei
sentimentele sunt tot atat de absurde ca niste solzi care ar creste
pe
un metal blindat. Iar in spatele acestor solzi se afla Stalin
insusi -
o bucata de otel. Nu stiu de ce, aveam convingerea ca va trai
vesnic...
Nu avea nimic omenesc in el..."

Roza (sotia lui Stalin) povesteste ca acesta o pu-nea sa se catere
intr-un copac, dezbracata, numai cu sosetele in picioare.
,,Am senzatia ca nu are nimic uman in el desi pare un om ca toti
ceilalti, spunea ea. Pentru mine este o adevarata enigma. Dar ce
scriu
eu aici?Doar n-am innebunit si eu?"

Stalin i-a descris lui Kaganovici exercitiile lui spirituale.
Credinciosii din diferite religii practica anumite exercitii care ii
ajuta sa mediteze la ceea ce este bun, frumos, intelept, pentru a
dobandi astfel un potential mai mare de dragoste fata de semenii lor.
Stalin exersa pentru cultivarea starilor de spirit dia-metral opuse.

El i-a spus lui Kaganovici:
,,Daca trebuie sa ma despart de cineva, mi-l imaginez mergand in
patru
labe si astfel reusesc sa-mi provoc o reactie de dezgust. Uneori ma
simt atasat de un om care trebuie sa fie insa inlaturat pentru
realizarea scopurilor noastre. Ce fac atunci? Imi inchipui cum
aceasta
persoana isi face nevoile, trage parturi, vomita si pute. Si nu-mi
mai
pare rau de omul acela.
Cu cat mai repede dispare du-hoarea lui de pe pamant, cu atat mai
bine.
Si astfel il sterg din inima mea."

Una din distractiile lui Stalin era de a le pune cai-lor ochelari
verzi, incat acestia sa vada pretutin-deni numai fan si iarba. Mai
rau
decat atat, el le-a pus oamenilor ochelarii negri ai ateismului
pentru
a-i impiedica pe acestia sa vada campiile Raiului pe care Dumnezeu
le-a
pregatit pentru sufletele cre-dincioase.

Jurnalul contine mai multe observatii patrunza-toare, referitoare la
caracterul lui Stalin:
,,Stalin vorbea adesea despre religie ca despre cel mai pervers
dusman
al nostru... El uraste religia, iar eu impartasesc sentimentele lui.
Religia este un dusman perfid si periculos... Stalin e de parere ca
cea
mai mare pedeapsa pentru toti pa-rintii care apartin unei secte -
indiferent daca au fost condamnati sau nu - este despartirea de co-
piii
lor.

Sunt convins ca Stalin era preocupat in taina de astrologie. M-a
mirat
intotdeauna la el faptul ca vorbea cu un fel de respect ascuns despre
religie si despre Dumnezeu. La inceput am crezut ca este doar o
inchipuire de-a mea, dar treptat m-am con-vins ca ceea ce observasem
era adevarat. Stalin era insa intotdeauna foarte prevazator atunci
cand
venea vorba despre acest subiect

De aceea n-am reusit niciodata sa aflu precis care anume era punctul
sau de vedere in aceasta privinta. Pentru mine insa. un lucru e cert:
modul deosebit in care Stalin aborda si trata subiecte ca religia si
Dumnezeu. De exemplu, nu a spus niciodata direct ca Dumnezeu nu ar
exista...

In prezenta lui, oamenii incetau intr-o anumi-ta masura de a mai fi
ei
insisi. Toti il admirau si il idolatrizau. Nu cred ca poporul il
iubea
prea mult; Stalin se situa deasupra lui. Poate ca suna ciudat, dar el
detinea o pozitie care mai inainte ii revenea numai lui Dumnezeu."

A avea dusmani pe care uneori trebuie sa-i infrunti tine de natura
tragicului omenesc. Pentru Marx aceas-ta trista necesitate constituia
insa o desfatare. Deviza lui, pe care deseori o repeta, era: ,,Nu
exista nimic mai placut pe lume decat sa-i poti musca pe dusmanii
tai."3

De aceea, nu este de mirare ca discipolul sau, Stalin, spunea
ca ,,cea
mai mare bucurie este de a castiga prietenia oamenilor pana cand
acestia vin cu incredere sa-si puna capul pe pieptul tau, pentru ca
apoi sa le implanti pumnalul in spate; e o placere sa fii de
nebiruit."4

Cu mult inainte, Marx exprimase aceeasi idee. El ii scria lui Engels
despre tovarasii sai cu ale caror opinii nu era de acord:
,,Trebuie sa-i lasi pe acesti pungasi sa creada ca nu am rupt
relatiile cu ei, pana cind vom avea puterea sa-i inlaturam din calea
noastra. intr-un fel sau altul." 5

Este semnificativ faptul ca multi tovarasi de arme de-ai lui Stalin
vorbesc despre el ca despre un posedat.
Milovan Djilas, un proeminent lider comunist din Iugoslavia, care il
cunostea bine pe Stalin, scria:

,,Ce altceva decat puterea si energia demonica a lui Stalin ce a adus
toata miscarea comunista si pe membrii acesteia intr-o stare de
deruta
ca astfel Stalin sa-si poata construi si asigura domnia carac-
terizata
prin teroare...?" 6

Despre intreaga clasa conducatoare din U.R.S.S., Djilas spunea:
,,Ei creeaza impresia ca ar crede in idealul socialismului, intr-o
viitoare societate fara clase sociale. In realitate insa, ei nu cred
in
nimic altceva decat in puterea organizata." 7

Fiica lui Stalin, Svetlana Alliluyeva, care nu stia nimic despre
abisurile satanismului, scria:
,,Beria (ministrul sovietic de interne) parea ca este unit cu
intreaga
noastra familie prinlr-o lega-tura diabolica... Beria era un demon
inspaiman-tator. .. Un demon cumplit pusese stapanire pe sufletul
tatalui meu."

Svetlana scrie mai departe ca Stalin considera bu-natatea si
dragostea
atotiertatoare ca fiind cele mai mari faradelegi.8

Acestia sunt preotii lui Satan care carmuiesc aproape o jumatate din
omenire si care comanda actele de terorism din intreaga lume.

Stalin era copilul nelegitim facut de un mosier cu o servitoare. De
teama sa nu-si piarda reputatia, tatal sau l-a mituit pe un cizmar,
ca
acesta sa se insoare cu fata insarcinata. Dar afacerea s-a aflat. In
timpul co-pilariei sale, Stalin a fost batjocorit pentru ca era
bastard. Cand Stalin era adolescent, adevaratul sau tata a fost
omorat.
Stalin a fost banuit de comiterea acestui omor, dar vinovatia sa nu a
putut fi dovedita.

Mai tarziu, ca student la seminar, s-a raliat cer-curilor comuniste.
Acolo s-a indragostit de o fata, pe nume Galina. Deoarece comunistii
erau saraci, Galinei i s-a trasat sarcina sa devina amanta unui om
bogat pentru ca in acest fel Partidul sa poata obtine niste fonduri.
Cand Stalin a votat pentru aceasta pro-punere, Galina si-a taiat
venele.

Stalin insusi a comis furturi pentru ,,dotarea" Par-tidului si s-a
descurcat foarte bine in aceasta privinta. Dar nu si-a insusit nimic
din banii furati.

A primit si sarcina de a se infiltra in politia tarista. Trebuia sa
faca joc dublu, denuntand membrii nesem-nificativi ai Partidului
pentru
a afla secretele politiei si a-i proteja astfel pe comunistii mai
importanti.

Tanarul Stalin a avut parte, deci, de tot ce e mai rau cu putinta in
privinta ereditatii, educatiei si for-marii sale, fiind astfel foarte
receptiv la influenta sa-tanica. El a devenit ceea ce semnifica
propriul sau nume: un barbat de otel, lipsit de orice urma de emotie
sau de mila.

(Andropov, care mai tarziu a devenit prim- minis-tru al Uniunii
Sovietice, producea aceeasi impresie ca si Stalin. Ministrul francez
de
externe, Claude Cheysson, care l-a intalnit, l-a descris pe Andropov
in
revista franceza Le Monde ca pe ,,un om lipsit de caldura
sufleteasca,
care lucreaza ca un computer... Nu exteriorizeaza nici o emotie. E
atat
de rece... Cuvintele si atitudinile ii sunt atat de calculate incat
ai
crede ca ai de-a face cu un computer.")

Ca si Marx, Engels si - inaintea lor - Bauer, Stalin a fost
credincios
la inceputul vietii sale. La cinsprezece ani a scris prima sa poezie
care incepe astfel: ,,Mare este providenta Celui Atotputernic. " El s-
a
inscris la seminar, pentru ca simtea ca are vocatie.9

Acolo insa, a devenit mai intai darwinist si apoi marxist.
Primele pseudonime sub care a scris Stalin au fost ,,Demonosvili" 10
care in limba georgiana inseamna ,,demonicul" si ,,Besosvili" 11 -
,,indracitul" .

Iata si alte dovezi importante ale satanismului li-derilor marxisti.
Troitkaia, fiica maresalului sovietic Tuhacievski, unul din
conducatorii Armatei Rosii care mai tarziu a fost impuscat de Stalin,
scria despre tatal ei ca acesta pastra un tablou al lui Stalin in
dormi-torul sau, in coltul dinspre rasarit, acolo unde crestinii
ortodocsi asaza de obicei icoanele.

Cand, in Cehoslovacia, un comunist a fost numit sef al
Departamentului
Cultelor din cadrul Consiliului de Stat - institutie care are ca scop
spionarea si perse-cutarea credinciosilor - acesta si-a luat din
proprie initiativa numele de Hruza, care in limba slovaca inseamna
,,groaza", reprezentand totodata o denumire a Diavolului.

Un conducator argentinian al unei organizatii tero-riste si-a pus
singur porecla ,,Satanovsky" .

Anatole France este un renumit scriitor francez care i-a convins pe
multi dintre cei mai de seama scriitori din Franta sa devina
comunisti.
La o recenta expozitie de arta demonica din Paris, una dintre piesele
expuse era jiltul folosit de acest scriitor pentru a prezida
ritualurile satanice. Bratele si picioarele scaunului, impodobite cu
coarne, erau imbracate in piele de capra.12

Centrul satanistilor din Londra este cimitirul Highgate, unde a fost
inmormantat Marx. La mor-mantul lui sunt oficiate misterioase rituri
de
magie neagra.13 Acolo a fost locul de inspiratie al ucigasului-vam-
pir
Highgate, care a atacat mai multe fete in anul 1970.14

Hua Kuo-Feng, conducatorul Chinei comuniste, a tinut un moment de
reculegere la acest mormant.
Ulrike Meinhof, Eselin si alte teroriste germane ,,rosii" s-au
implicat si ele in ocultism.15

Una dintre cele mai vechi secte sataniste din Siria, ,,Yezidei", a
fost descrisa intr-o revista sovietica ateista, Nauka Relighia (iulie
1979). A fost singura secta religioasa la adresa careia revista
respectiva nu a lansat nici o critica.

In continuare Mao Tse-Tung a scris:
,,De la varsta de opt ani l-am urat pe Confucius. In satul meu se
afla
un templu confucianist. Do-ream din toata inima un singur lucru: sa
distrug din temelii acest templu '16

Este oare normal ca un copil in varsta de opt ani sa nu doreasca
decat
distrugerea propriei sale religii? Astfel de ganduri apartin
caracterelor demonice.

Cultul violentei

Engels scria in Anti-Duhring: ,,Dragostea uni-versala lata de oameni
este o absurditate. "
Iar intr-o scrisoare adresata unui prieten, sustinea: ,,Noi avem
nevoie mai degraba de ura, decat de dragoste, cel putin in acest
moment."

Che Guevara a invatat bine lectia marxista.
In scrierile sale se pot recunoaste sentimentele lui Engels:
,,Ura este o parte componenta a luptei, ura ne-miloasa contra
dusmanului, o ura care-1 inalta pe revolutionar deasupra limitelor
omenesti facand din el o masina eficace care distruge si ucide cu
sange
rece'

Este exact ceea ce vrea Diavolul sa faca din oa-meni. Si i-a reusit
din
plin, cu mai multi lideri politici de notorietate: Hitler, Eichmann,
Mengele, Stalin, Mao, Andropov, Pol Pot.

Marx scria in Manifestul Partidului Comunist:
,,Comunistii ii detesta pe cei care isi ascund gandurile si
intentiile. Ei declara deschis ca scopul lor nu poate fi realizat
decat
printr-o rasturnare a intregii structuri sociale existente."

Si mai departe:
,,Nu exista decat o singura metoda pentru a scurta chinurile agoniei
vechii societati si durerile nasterii celei noi, si anume: terorismul
revolu-tionar. " 18

Istoria a cunoscut mai multe revolutii. Fiecare dintre ele a avut
cate
un obiectiv. (...)
Marx este singurul adept al ,,revolutiei permanente", al terorismului
si varsarii de sange numai de dragul revolutiei. De fapt, in cazul
acesta nu exista nici un scop. Singurul obiectiv este violenta
impinsa
pana la paroxism. Prin aceasta, satanismul se deosebeste de viata
pacatosului obisnuit.
Marx ii numea pe teroristii care au fost executati pentru crimele
savarsite in Rusia tarista, ,,martiri nemuritori" sau ,,tovarasi de
nepretuit".19

Si Engels scria despre ,,razbunarea noastra san-geroasa" , folosind
frecvent aceasta expresie: ,,in inima (Rusiei) - ce dezvoltare
infloritoare! Tentativele de omor devin tot mai numeroase". ,,Sa
lasam
pro-blema moralei la o parte... Pentru un revolutionar toate
mijloacele
folosite - fie violente, fie aparent pasnice - sunt juste daca duc la
realizarea scopului propus."20

Marxistul Lenin, traind in Rusia in timpul de-mocratiei lui Kerensky,
spunea:
,,Ceea ce ne trebuie este energia salbatica, si iarasi energia. Sunt
mirat si chiar ingrozit de faptul ca a trecut mai bine de o jumatate
de
an de cand se tot vorbeste despre bombe, fara insa ca macar una
singura
sa fi fost fabricata." 21
Alte cateva citate pot oferi lamuriri suplimen-tare cu privire la
atitudinile fundamentale ale co-munistilor:
Marx: ,,Noi purtam razboi contra tuturor ideilor proeminente de
religie, stat, tara, patriotism. Ideea de Dumnezeu este fundamentala
pentru o ci-vilizatie pervertita. Ea trebuie distrusa."

Manifestul Partidului Comunist: ,,Comunistii ii dispretuiesc pe cei
care renunta la parerile si scopurile lor. Ei declara deschis ca
scopurile lor nu pot fi realizate decat prin rasturnarea cu forta a
tuturor structurilor sociale existente. Clasa con-ducatoare sa
tremure
de frica revolutiei comu-niste!"

Lenin: ..Trebuie sa folosim orice siretlic, truc, perfidie,
ilegalitate, minciuna. Regula de baza este de a specula tot timpul
conflictele de interese din-tre statele capitaliste. "

Lenin: ,,Ateismul este parte integranta a mar-xismului. Marxismul
este
materialism. Trebuie sa combatem religia. Acesta este ABC-ul oricarui
materialism, deci si al marxismului.

Lenin, in cuvantarea din 1922: ,,Mai intai trebuie sa luam in
stapanire Europa de Est si apoi masele din Asia. Dupa aceea vom
incercui si sub-mina Statele Unite ale Americii care vor cadea in
mainile noastre fara nici o lupta, ca un fruct copt."

Hrusciov: ,,Daca cineva crede ca zambetele noastre inseamna
renuntarea
la invatatura lui Marx, Engels si Lenin, se insala. Cine asteapta de
la
noi una ca asta, va trebui sa astepte pana cand o creveta va invata
sa
fluiere."

Cruzime satanica

Soljenitin, in monumentalul sau roman Arhipelagul Gulag. afirma ca
hobby-ul lui Yagoda, ministrul afacerilor interne al Uniunii
Sovietice,
era de a impusca - dezbracat in pielea goala - icoanele care ii
reprezentau pe Iisus si pe sfinti. Cativa tovarasi ii tineau
companie.
Acesta era un alt ritual satanist practicat la nivelele superioare
ale
ierarhiei comuniste.

De ce oamenii care pretindeau ca reprezinta pro-letariatul impuscau
icoana lui Iisus - un proletar - sau pe aceea a Fecioarei Maria - o
femeie saraca?
(=2E..) Sunt oare ofiterii comunisti posedati de demoni? Nu cumva ei
sunt
posedati de Satan ca instrumente de razbunare fata de crestinii care
se
impotrivesc pu-terilor intunericului?

In Rusia, in timpul lui Stalin, cativa comunisti au omorat niste
nevinovati in beciurile politiei. Dupa comiterea acestui omor
bestial,
unul dintre faptasi si-a revenit si, umbland de la un cadavru la
altul,
spu-nea: ,,N-am vrut sa fac asta. Nu va cunosc. Vorbiti cu mine,
iertati-ma!" Atunci unul dintre complicii sai 1-a ucis.

Ruskaia Misl, o revista scrisa in limba rusa care apare in Franta,
relata urmatoarele evenimente care avusesera loc in U.R.S.S.:
D=2E Profirevici avea o fiica si un fiu carora le daduse o educatie
religioasa. Bineinteles ca ei au trebuit sa urmeze scolile comuniste.
La varsta de doisprezece ani, fata a venit acasa si le-a spus
parintilor ei: ,,Reli-gia este o superstitie capitalista. Traim
vremuri noi."
Dupa ce s-a lepadat de crestinism, ea s-a inscris in Partidul
Comunist
si a devenit membra a politiei se-crete, ceea ce a constituit o
lovitura pentru parintii ei.
Mai tarziu, mama ei a fost arestata. Sub guver-narea comunista,
nimeni
nu poseda nimic: nici copil, nici sotie, nici libertate; statul ti le
poate lua oricand.
Dupa arestarea mamei sale, fiul ei a fost profund indurerat. Un an
mai
tarziu, el s-a spanzurat. D. Profirevici a gasit scrisoarea
sinucigasului:
,,Tata, oare ma vei judeca? Sunt membru UTC. Am fost nevoit sa semnez
un angajament prin care ma oblig sa raportez totul autoritatilor
sovietice. Intr-o zi, am fost chemat la politie si Varia, sora mea,
mi-a cerut sa o denunt pe mama deoarece,
fiind crestina, este considerata reactionara. Am semnat denuntul.
Sunt
vinovat de arestarea ei. Acum mi-au ordonat sa te spionez pe tine.
Rezul-tatul va fi acelasi. Iarta-ma, tata, m-am hotarat sa mor."
Sinuciderea fiului a fost urmata de arestarea tatalui.22

Preotul Kowalyk a fost arestat de bolsevici in anul 1941 si dus la
inchisoarea din Lvov, Ucraina. Dupa ce germanii i-au pus pe fuga pe
bolsevici, locuitorii acelui oras au gasit corpul insangerat al
preotului tintuit de perete, cu mainile si picioarele batute in cuie,
in pozitia in care a fost rastignit pe cruce Domnul Iisus Hristos.

Au mai fost gasiti, de asemenea, sase mii de detinuti impuscati in
ceafa, pe care bolsevicii i-au ingramadii unii peste altii in beciuri
si i-au acoperit apoi cu ciment.

Dr. O. Sas-Yavorsky (S.U.A.). dupa ocuparea orasului Lvov de catre
germani la sfarsitul lunii iunie 1941, s-a dus sa-l caute pe tatal
sau
intemnitat aici si a vazut in inchisoare un preot tintuit in cuie pe
o
cruce, in stomacul sau ciopartit, comunistii asezasera trupul unui
copil nenascut, luat din pantecul mamei sale al carei cadavru zacea
pe
dusumea, intr-o balta de sange. Alti martori oculari au identificat
cadavrul ca fiind al cunoscutului misionar, parintele Kowalyk.23

In general, pentru comunisti, viata omului nu va-loreaza prea mult.
In
timpul razboiului civil, Lenin scria:
,,Ar fi o rusine sa nu-i impusti pe barbatii care nu vor sa se
prezinte la recrutare si care se sustrag de la mobilizare.
Tineti-ma la curent cu rezultatele acestei masuri." 24

In timpul razboiului civil din Spania, comunistii au omorat patru mii
de preoti catolici.

Cunoscutul preot ortodox rus, Dudko, a relatat ca sase comunisti au
navalit in casa preotului Nicolae Ciardjov, i-au smuls parul, i-au
scos
ochii, i-au taiat corpul in mai multe locuri, trecand peste rani cu
fierul incins si apoi l-au impuscat. Toate acestea s-au pe-trecut in
seara de Sfantul Nicolae. Nu a fost vorba numai de uciderea
preotului,
ci si de batjocorirea sfantului.

Presa occidentala a relatat (la 10 martie 1983) ca in Zimbabwe au
fost
omorati trei mii de membri ai tribului Ndebele de catre soldatii
dictato-rului comunist Mugabe. Armata fusese instruita de cadre
nord-coreene. Membrilor tribului li s-a poruncit sa-i impuste pe
proprii lor copii; cei care refuzau erau impuscati impreuna cu copiii
lor.

Diavolul il maimutareste pe Dumnezeu, promi-tand ape limpezi si
pasuni
verzi pe care, insa, nu le poate oferi.
De aceea trebuie sa se prefaca. Si cu cat poate sa ofere mai putin,
cu
atat trebuie sa se prefaca mai mult.
Pentru a castiga increderea oamenilor, se ascunde sub aparente
inselatoare si cultiva atitudini binevoitoare care, insa, nu duc
decat
la mizerie, moar-te si distrugere.

Diavolul este invidios si furios in fata frumusetii spirituale, care
il
jigneste. Deoarece si-a pierdut frumusetea initiala din cauza
trufiei,
el nu vrea ca nimeni altcineva sa fie frumos.
Daca nu ar exista frumusetea spirituala a sfintilor, Diavolul nu ar
aparea atat de hidos. De aceea, el vrea sa urateasca tot ce este
frumos.

Iata de ce crestinii din inchisoarea comunista din Pitesti ca si din
altele, au fost torturati nu numai pentru a trada secretele bisericii
clandestine, ci si pentru a rosti hule la adresa lui Dumnezeu.

Regimurile politice in care astfel de orori au loc neincetat, unde
chiar si crestinii sunt transformati in asasini si delatori ai
victimelor nevinovate, nu pot fi decat detestate de copiii lui
Dumnezeu.
Cel care le ureaza ,,Bun venit" se face partas faptelor lor rele (2
Ioan 11).

Pacatul satanic

Am aratat ca marxismul este de natura satanica. Dar nu este oare
satanic orice pacat, prin insasi na-tura lui? Am reflectat mult timp
la
aceasta intrebare. Si, intr-o noapte, am avut un vis care mi-a
luminat
gandurile.
In visul meu am vazut o prostituata care ii ademe-nea pe barbatii
tineri chiar in momentul in care acestia ieseau din Biserica. Am
intrebat-o: ,,Ce te face sa =ABlucrezi=BB tocmai aici?" Ea a raspuns:
,,imi face o deosebita placere sa-i duc in ispita pe barbatii tineri
exact in momentul in care acestia ies de la slujba religioasa.
(=2E..) Sunt atat de satisfacuta daca-l pot pangari chiar in acel
moment,
daca-l pot face sa se spurce suindu-se in patul las-civitatii si apoi
sa-i pot spune: =ABVezi, Iisus, Caruia te-ai rugat, nu te-a putut
impiedica nici macar cinci minute sa pacatuiesti. Nu este Mantuitorul
tau. Stapanul meu este mult mai puternic decat El=BB."

Intinarea sexuala este un pacat omenesc obisnuit. Dar atunci cand
Mefisto ii cere lui Faust sa o seduca pe Gretchen chiar in momentul
in
care aceasta, cu cartea de rugaciuni in mana, se duce la Biserica -
avem de-a face cu un pacat satanic.

Citirea sau vizionarea pornografiei este un alt pacat obisnuit. Dar o
caracteristica a pornografiei americane care promoveaza incestul,
pederastia si perversiunea, este de a folosi frecvent numele lui
Dumnezeu, Hristos si Maria; la fiecare obscenitate -cate un cuvant
sacru, la fiecare ipostaza respingatoare - cate o expresie
duhovniceasca, pentru a murdari si profana ceea ce este sfant. Acesta
este un pacat satanic.

A ucide oameni nevinovati este un pacat obisnuit. Dar a-L crucifica
pe
Domnul Iisus, Fiul lui Dumnezeu, intre doi talhari, pentru a sugera
prin aceasta asociatie ca si El este vinovat, este un pacat satanic.

A ucide adversarii politici, a provoca razboaie si a instiga oamenii
la
revolutie - chiar daca e vorba de omoruri in masa - tine de domeniul
vinovatiei ome-nesti.

Dar comunistii rusi, ucigand milioane de adver-sari, au ajuns sa-i
lichideze chiar si pe proprii lor aliati, inclusiv pe cei mai ilustri
tovarasi, principalii capi ai revolutiei. Aceste fapte poarta pecetea
sata-nismului.
In acest caz, revolutia nu mai urmareste realizarea vreunui scop, ci
perpetuarea crimei in sine - ceea ce Marx numeste ,,revolutia
permanenta44.

Din douazeci si noua de membri si de candidati ai Comitetului Central
al Partidului Comunist So-vietic, in anul 1917, numai patru au avut
sansa sa se stinga din viata inainte de a fi executati. Unul dintre
acestia patru a fost declarat postum ,,dusman al revolutiei".
Treisprezece au fost condamnati la moarte de proprii lor tovarasi sau
au disparut. Doi au fost atat de mult persecutati de Stalin, incat s-
au
sinucis.25

A fi criminal sau mafiot este un pacat omenesc ingrozitor, dar ceea
ce
este satanic depaseste chiar si limitele faradelegilor mafiote.
Tomasso
Buscetta, o figura proeminenta a mafiei siciliene, care a devenit
informatorul politiei si a dat in vileag crimele orga-nizatiei sale,
spunea:

,,Crima este o necesitate inevitabila, insa are intotdeauna o
motivatie. La noi crima gratuita sau ca efect al unui impuls
individual
este ex-clusa. Noi respingem, de pilda, =ABvendeta trans-versala= BB,
adica uciderea cu buna stiinta a vreunei
persoane din anturajul =ABtintei=BB vizate de noi, cum ar fi sotia,
copiii sau rudele acesteia."

Crima satanica tine de un alt nivel. Hitler a omorat milioane de
evrei,
inclusiv copii, motivand ca evreii au facut rau poporului german.
Pentru comunisti era de la sine inteles ca membrii familiei unei
persoane pe care ei o considerau vinovata, sa fie inchisi si
tor-turati.

Cand am fost inchis, se intelegea de la sine ca si sotia mea trebuie
sa
fie inchisa, iar fiul meu - impiedi-cat de a mai studia.

Marxismul nu este o ideologie vinovata obisnuita. Marxismul este
satanic prin modul sau de a pacatui si prin ideile pe care le
propaga.
Numai in anumite ocazii marxismul si-a recunoscut fatis caracterul
satanic.

Un maestru poate fi judecat dupa discipolii pe care ii are. Pictorul
Picasso spunea: ,,Artistul trebuie sa descopere modul in care poate
sa-si convinga publicul de adevarul minciunilor sale."26

Cine a fost omul care a scris aceasta monstruozi-tate? Acelasi care a
scris: ,,M-am apropiat de comu-nism asa cum ma apropii de o fantana.
Adeziunea mea la comunism este consecinta logica ce decurge din
intreaga mea viata si opera."27
Astfel devine marxist cel care are ca ideal min-ciuna. Cat este de
trist!

Pentru a ne crea o imagine asupra vietii si felu-lui de a gandi ale
unui satanist, nu e nevoie sa citim decat cateva extrase din
scrierile
lui Aleister Crowley (1875-1974), binecunoscut pentru implicarea sa
in
practicile oculte:

,,Nu-i compatimiti pe cei ce se prabusesc. Nu i-am cunoscut
niciodata.
Eu nu consolez pe ni-meni, il detest atat pe cel consolat cat si pe
cel
care il consoleaza." 28

,,Lupul ii insala numai pe cei lacomi si tra-datori, corbul numai pe
cei melancolici si ne-cinstiti. Dar eu sunt cel despre care este
scris:
=ABEl ii va insela pe cei alesi=BB..

,,M-am ospatat cu sangele sfintilor, dar oa-menii nu ma considera
dusmanul lor caci blana mea e alba si calduroasa, dintii mei nu sunt
dintii celui care sfasie carnea, ochii imi sunt blanzi, in-cat ei nu
stiu ca sunt capetenia duhurilor min-cinoase. .' 29
,,Ce arta frumoasa si ispititoare esti, tu, cetate a Babilonului. ..
O,
Babilon, Babilon, mama pu-ternica, tu, care calaresti pe tiara cu
coame, lasa-ma sa ma imbat de vinul preacurviei tale; lasa saru-
tarile
desfraului tau sa ma dezmierde pana la moarte' 3o

Crowley citeaza o multime de astfel de paragrafe din vechi scrieri
sataniste, complet necunoscute, inac-cesibile pentru cei neinitiati.

Versiuni hulitoare ale rugaciunii ,,Tatal nostru"

Ziarul sovietic Sovietskaia Molodioj (14 februarie 1976) adauga o
noua
si zdrobitoare dovada in spri-jinul tezei care sustine existenta
legaturilor dintre marxism si satanism. Ziarul descrie cum comunistii
militanti atacau bisericile si isi bateau joc de Dumnezeu pe vremea
regimului tarist.

In acest scop, comunistii foloseau o versiune hulitoare a rugaciunii
Tatal nostru, o adevarata blasfemie:
Tatal nostru, care esti in Petersburg.
Blestemat fie numele tau.
Sfarama--se imparatia ta.
De nu s-ar mai face voia ta
nici macar in iad.
Si da- ne painea pe care ne-ai furat-o.
Si plateste-ne datoriile, dupa cum si noi
ti le-am platit pana acum. Si nu ne mai duce in ispita.
Ci izbaveste-ne de cel rau - politia lui Plehvec (primul ministru
tarist)
Si pune capat guvernarii lui blestemate.
Dar intrucat esti incapabil si sarac in duh,
Jos cu tine in vecii vecilor. Amin!3I

Scopul final al comunismului care cucereste tari noi nu este de a
intemeia un alt sistem social sau economic, ci ,,de a-L batjocori pe
Dumnezeu si de a-1 slavi pe Satan."

Uniunea Studentilor Socialisti Germani a publi-cat de asemenea o
parodie a rugaciunii Tatal Nostru, facand precizarea ca ,,adevaratul"
inteles al acestei rugaciuni serveste interesele capitalismului:

Capitalul nostru care esti in Vest.
Sigure fie investitiile tale.
Fie ca sa obtinem profituri.
Fie ca valoarea actiunilor tale sa creasca
in Wall Street ca si in Europa.
Salariul nostru zilnic da-ni-1 noua astazi
si mareste-ne creditele,
Dupa cum si noi le marim pe cele
ale debitorilor nostri.
Si nu ne duce pe noi la faliment
Ci ne izbaveste de sindicate
Caci ale talc sunt o jumatate din aceasta lume,
puterea si bogatiile, pentru doua sute de ani.
O, Mamona! 32

Identificarea crestinismului cu interesele capitalis-mului este
jignitoare. Adevarata biserica stie ca si capitalismul este manjit cu
sange, caci toate sistemele economice poarta stigmatul pacatului.

Crestinii se opun comunismului nu din punctul de vedere al
capitalismului, ci al Imparatiei lui Dumnezeu care este adevaratul
lor
ideal. Parodia de mai sus ca si cea publicata de sovietici nu
reprezinta altceva decat batjocorirea satanica a celei mai sfinte
rugaciuni a lui Iisus.

In multe tari comuniste, rugaciunea Tatal Nostru este batjocorita in
mod curent. In Etiopia, copiii sunt invatati sa se roage astfel:
Partidul nostru care stapanesti in Uniunea Sovietica,
Sfinteasca-se numele tau,
Vie imparatia ta.
Faca-se voia ta in Etiopia si in lumea intreaga.
Painea noastra cea de toate zilele da-ne noua astazi
Si nu ierta faradelegile imperialistilor
dupa cum nici noi nu le vom ierta.
Si nu ne duce pe noi in ispita de a abandona lupta.
Si ne izbaveste de raul Capitalismului. Amin.

La o statie de radio luterana din Europa, confiscata de guvernul
comunist, este transmisa versiunea satanista a Bibliei, conform
careia,
capitolul al XIII-lea din prima Epistola a lui Pavel catre Corinteni,
suna astfel:
,,Chiar daca as vorbi in toate limbile si nu-i urasc pe capitalisti
si
pe mosieri, sunt ca un chim-val zanganitor.. . Ura de clasa nu suporta
exploata-rea si este violenta. Ura de clasa ii pizmuieste pe cei
bogati
si se mandreste cu victoriile revolutiilor din mai multe tari
socialiste.. . Si acum raman acestea trei: credinta, nadejdea si ura
de
clasa, dar cea mai mare dintre ele este ura revolutionara. "

In timpul grevei generale organizata de comunistii francezi in timpul
revolutiei franceze din 1974,
muncitorii au fost mobilizati la manifestatie pe strazile Parisului,
sub urmatoarea lozinca:
,,Giscard d'Estaing est foutu,
Ies demons sont dans la rue!"
(s-a terminat cu Giscard d'Estaing [pe atunci pre-sedintele Frantei],
de-acum demonii sunt pe strazi").

De ce ,,demonii"? De ce nu ,,proletariatul" sau ,,po-porul"? De ce
aceasta evocare a fortelor satanice? Ce au a face demonii cu cererile
legitime ale clasei muncitoare de a avea salarii mai bune?

Idolatrizarea conducatorilor comunisti

Conducatorii comunisti au fost si continua sa fie idolatrizati.
lata o poezie in care este glorificat Stalin, aparuta in ziarul
Pravda
(Moscova, 10 martie, 1939). (Pravda este organul central al
Partidului
Comunist din Uniunea Sovietica):

Soarele bland rasare si cine n-ar sti oare
ca tu esti acest soare?
Murmurul valurilor marii ii canta o oda lui Stalin.
Albul orbitor al piscurilor muntilor,
Canta pentru slava lui Stalin.
Milioanele de flori si de campii iti multumesc.
La fel si mesele imbelsugate.
Carabusii iti multumesc.
Tatii tuturor tinerilor eroi iti multumesc, Stalin;
O, urmas al lui Lenin, tu esti pentru noi Lenin insusi.

Mii de astfel de poezii au fost scrise. Iata un alt imn inchinat lui
Stalin, in care este imitat stilul orien-tal bizantin din secolul al
lV-lea si din secolele ur-matoare:
O, mare Stalin, o, conducator al popoarelor,
Tu care ii faci pe oameni sa renasca.
Tu care purifici pamantul
Tu care recladesti veacurile.
Tu care faci ca primavara sa infloreasca.
Tu care faci sa vibreze strunele harpelor...
Tu, stralucirea Primaverii mele,
O=2E tu Soare oglindit in milioane de inimi.

Acest imn a fost publicat in Pravda, in luna august, 1936. In luna
mai,
1935, acelasi ziar oficial al Partidu-lui a publicat urmatoarea
efuziune sentimentala:
El a poruncii ca soarele dusmanilor sa apuna.
A poruncit, si Estul a devenit o mare vapaie pentru prieteni.
Daca i-ar spune carbunelui sa devina alb,
Asa va fi, precum vrea Stalin...
Luati aminte, stapanul intregii lumi -Stalin - traieste.

O compozitie mult mai tarzie, a unui important poet sovietic, denota
o
anumita variatie a stilului res-pectiv,
nu insa si a temelor abordate:
L-as fi comparat cu un munte alb -
dar muntele are un varf.
L-as fi comparat cu adancurile marii -
dar marea are un fund.
L-as fi comparat cu luna stralucitoare -
dar luna straluceste la miezul noptii, nu in toiul zilei.
L-as fi comparat cu soarele stralucitor -
dar soarele straluceste in toiul zilei, nu la miezul noptii.

Mao Tze Dun a fost aclamat ca omul ,,a carui minte a creat lumea".
Kim
Ir Sen, dictatorul din Coreea de Nord, este idolatrizat ca si Nicolae
Ceausescu, dictatorul comunist din Romania.

Ceausescu este o alta figura stalinista. El este obiectul cultului
personalitatii si este asemuit cu Iulius Cezar, Alexandru cel Mare,
Pericle, Cromwell, Napoleon, Petru cel Mare si Abraham.
Dar se pare ca aceasta lista cu nume ilustre nu este suficienta
pentru
el. Astfel ca mai este numit si ,,Dumnezeul nostru laic".

(Apropo, comunistii din Romania, care nu admit organizarea pe
teritoriul acestei tari a intrunirilor re-ligioase internationale, au
acceptat, in primavara anului 1979, desfasurarea unui congres al
vrajitorilor la Curtea de Arges).

In Bucuresti, se afla un muzeu in care sunt expuse darurile primite
de
Ceausescu din partea poporului.
Printre acestea se numara si o acuarela pictata de un orb care si-a
recapatat vederea datorita unui miracol.
El isi explica aceasta situatie prin faptul ca si-a con-centrat toate
gandurile asupra Presedintelui care poate nu numai sa redea vederea
celor orbi, ci chiar sa miste din loc muntii Carpati.

O alta pictura il infatiseaza pe Ceausescu alaturi de domnitorul Vlad
Tepes, cunoscut ca ,,vampirul Dracula" pentru ca avea obiceiul de a-i
trage in teapa pe dusmanii sai. Intr-o maniera asemanatoare, Stalin a
glorificat personalitatea tarului Ivan cel Groaznic.33

Capitolul V, NOTE

1=2E George Katkov, The Trial of Bukharin (London: B. T.
Batsford, Ltd., 1969), 1, p. 29.
2=2E Roy Medvedev, Let History Judge (New York: Alfred
Knopf, 1971), p. 183.
3=2E FJ. Raddatz, Karl Marx (Berlin, 1925), p. 32.
4=2E Boris Souvarine, Stalin.
5=2E MEW, XXVII, p. 292.
6=2E Milovan Djilas, Strange Times, ,,Kontinent, 33, p. 25.
7=2E Ibid.
8=2E Svetlana Alliluyeva, Twenty Letters to a Friend (Lon-
don: Hutchinson, 1967), pp. 64 ff.
9=2E Paloczy Horvath, Stalin (Germany:Bertelmann sverlag).
10. Abdurakhman Avtorkhanov, Criminals in Bolshe-
vism (Frankfurt-am- Main: Possev Verlag, in Ru-ssian), Grani No. 89-
90,
pp. 324, 325.
11. Abdurakhman Avtorkhanov, The Provenience of Partocracy
(Frankfurt-am- Main: Possev Verlag, 1973, in Russian), pp. 198-201.
12. Express, Paris, Oclober 6, 1979.
13. Tempo, Italy, November 1, 1979.
14. P. Underwood, The Vampire`s Bedside Companion
(Frewin).
15. H. Knaust, The Testament of Evil.
16. Manfred Zach. Mao Tse-tung (Esslingen: Bechtle
Verlag, 1969), p. 13.
17. Aleksandr I. Solzhenitsyn, The Gulag Archipelago
(New York: Harper & Row, 1973), Voi. MI, p. 173.
18. MEW, V,p.457.
19. Ibid., XXXI, p. 191; XXV, p. 179.
20. Ibid., VI, p. 283; VI, p. 286; VI, p 279.
21. Lenin, Collected Works, Voi, 32, p. 281.
22. Russkaia Misi (Russian Thought), Paris, March 13,
1975, in Russian.
23. Rev. Dr. I Nahyewsky. ,,Spomyny Polovoho Dykhov-
nyka", America, Octobcr 7, 1982, Voi. LXXI, No. 176, pp. 4, 18.
24. V. Illych Lenin, Military Correspondence (Moscow,
1954), p. 148.
25. Trotsky, Stalin, quoted in Novii Journal, 158, p. 85.
26. Pierre Daix, Picasso, the Man and His Work (Paris:
Somogy), p. 8. 27.1bid.,pp. 188-190.
28. AlisterCrowley, The Book of Thoth (Berkeley: Kosh-
marin Press, 1904), p. 97.
29. Ibid., pp. 134, 135.
30. Ibid., p. 137.
31. ,, Sovietskaia Molodioj" (Soviet Youth), Moscow,
February 14, 1976, in Russian, Let Thy Kingdom Be Destroyed, p. 4.
32. ,,Rhein-Neckar Zeitung" (Rhine-NeckarNewspa per),
Heidelberg, February 5, 1968. ,,Kultusminister ant-wortet
Studentenpfarrer" (Minister ofCults An-swers Youth Pastor).
33. Paris-Match, December 10, 1982.
Capitolul VI

UN RAZBOI SPIRITUAL

Demoni mici si mari

Conform doctrinei eficiente marxiste - care, dupa cum am demonstrat,
nu
este decat un deghizament al satanismului - nici Dumnezeu, nici
Diavolul nu exista, amandoi fiind considerati ca plasmuiri ale
imaginatiei noastre. Pe baza acestor considerente, comunistii ii
persecuta pe crestini.

Cu toate acestea, ziarul sovietic Komunisma Uzvara (aprilie 1974)
informeaza ca in scolile din Letonia comunista au fost infiintate mai
multe cercuri ateiste.

Copiii din clasele IV - VI primesc calificativul de ,,dracusori" , iar
cei dintr-a Vll-a pe cel de ,,slujitori ai Diavolului".
Intr-o alta scoala, elevilor din clasa a VIII-a li se spune ,,copii
devotati ai Diavolului".
La sedintele de ateism copiii vin costumati ca ingeri cazuti,
punandu-si coarne si coada.1

Astfel, este interzis sa te inchini lui Dumnezeu, desi inchinarea la
Diavol este permisa in mod fatis si chiar incurajata printre elevii
de
scoala primara. Acesta era obiectivul mascat al comunistilor atunci
cand au venit la putere in Rusia.

In localitatea Vitebsk din U.R.S.S., Zoia Titova, membra a
organizatiei
tineretului comunist, a fost prinsa in timp ce practica magia neagra.
Cand a fost discutat cazul, intr-una din sedinte, s-a votat in
una-nimitate impotriva sanctionarii acesteia, desi, de regula, cei
care
se inchina lui Dumnezeu sunt exclusi din organizatie.

Comunistii considera ca este gresit sa crezi in Dumnezeu.
Din cauza acestei ,,crime", multi copii au fost indepartati de
familiile lor si cres-cuti in internatele speciale ale scolilor
ateiste.

Este incredibil, dar comunistii au incercat sa-i determine chiar pe
conducatorii bisericii sa se inchine lui Satan. Un preot ortodox pe
nume Platonov, agi-tator antisemit, a trecut de partea comunistilor
cand acestia au venit la putere in Rusia.
In consecinta, a fost numit episcop devenind astfel un Iuda care ii
denunta la Securitate pe credinciosii din parohia sa, fiind pe deplin
constient de modul foarte drastic in care acestia aveau sa fie
persecutati.

Intr-o zi, pe cand se afla in autobuz, s-a intalnit cu sora lui,
Alexandra, stareta a unei manastiri, care fusese arestata de mai
multe
ori pana in acel moment.
El a intrebat-o: ,,De ce nu vorbesti cu mine? Nu-ti mai recunosti
fratele?"
Ea a raspuns: ,,Indraznesti sa mai ma intrebi de ce?! Mama si tata
s-ar rasuci in mormant! Tu ii slujesti lui Satan!"

Desi detinea functia de episcop ortodox in Uniunea Sovietica, acesta
a
raspuns: ,,Poate ca eu insumi sunt Satan".2

Pravoslavnaia Rus scrie:
,,La putin timp dupa ce comunistii au ajuns la putere, catedrala
ortodoxa din Odesa. alat de indragita de locuitorii orasului, a
devenit
locul de intalnire al satanistilor. .. Ei se mai adunau si la Slobodka
Romano precum si in fosta casa a con-telui Tolstoi."

In continuare, urmeaza o descriere amanuntita a slujbelor satanice
tinute de diaconul Serghei Mihailov de la inselatoarea Biserica Vie -
o
secta ortodoxa in-fiintata cu complicitatea comunistilor.
Un participant la liturghia neagra, o descrie ca pe o ,,parodie a
litur-ghiei crestine, in timpul careia sangele omenesc este folosit
pentru impartasanie" .
Aceste slujbe satanice aveau loc in catedrala, in fata altarului.

Tot in Odesa, la Muzeul Ateilor, era expusa o statuie a lui Satan,
numita Bafomet. in timpul noptii, satanistii obisnuiau sa se adune
inauntrul muzeului pentru a se ruga si a canta in fata acestei
statui.3

Batjocorirea obscena a religiei

Intr-un anumit sens, arestarea de catre comunisti a preotilor si a
pastorilor considerati de ei ca fiind contrarevolutionari , ar putea
parea ,,logica".

Dar de ce preotii de la inchisoarea din Pitesti au fost siliti de
catre
marxistii din Romania sa rosteasca liturghia deasupra excrementelor
si
a urinei?

De ce crestinii au fost torturati pentru a se impartasi cu aceste
ex-cremente in locul elementelor necesara sfintei Impartasanii?

De ce aceasta obscena batjocorire a religiei?
De ce preotului ortodox roman Roman Braga - pe care l-am cunoscut
personal in timp ce se afla la inchi-soare din ordinul comunistilor
si
care acum locuieste in S.U.A. - i-au fost smulsi dintii, unul cate
unul, cu o bara de fier pentru a-1 face sa huleasca?

Comunistii i-au explicat nu numai lui: ,,Daca noi va omoram pe voi,
crestinii, voi va veti duce in cer. Dar nu vrem sa deveniti martiri.
Mai intai trebuie sa va facem sa-L blestemati pe Dumnezeu pentru ca
apoi sa va duceti in iad"

In inchisoarea de la Pitesti, comunistii obisnuiau sa-l ,,boteze"
zilnic pe un detinut foarte evlavios, bagandu-l cu capul in butoiul
in
care tovarasii sai de suferinta isi facusera nevoile si obligandu-I
in
acest timp pe ceilalti detinuti sa intoneze cantarile specifice
Botezului.

Unui student de la teologie, dupa ce a fost im-bracat cu forta cu
niste
cearsafuri albe ( o imitatie a vesmintelor lui Hristos), i s-a legat
de
gat cu sfoara un falus facut din sapun.

Crestinii erau batuti pana cand isi ieseau din minti pentru a fi
fortati sa ingenun-cheze in fata unei astfel de imagini
batjocoritoare
a lui Iisus Hristos. Trebuiau sa sarute sapunul si sa rosteasca o
parte
din liturghie.4

Alti detinuti au fost siliti sa-si dea jos pantalonii si, astfel
dezbracati, sa se aseze pe Biblii deschise.5

Astfel de silnicii batjocoritoare au fost practicate in inchisori
timp
de cel putin doi ani cu deplinul acord al conducerii de partid.

Ce au in comun aceste josnicii cu socialismul si cu bunastarea
proletariatului? Nu sunt oare aceste lozinci anticapitaliste doar
niste
pretexte pentru organizarea orgiilor si a blasfemiilor satanice?

Marxistii pretind ca sunt atei si ca nu au nimic in comun nici cu
cerul, nici cu iadul.

In astfel de impre-jurari extreme, marxismul si-a lepadat insa masca
ateismului, dezvaluindu- si adevarata sa identitate: satanismul.

Pentru persecutarea credinciosilor de catre comunisti poate ca s-ar
gasi vreo explicatie omeneasca, dar indarjirea si furia cu care s-au
exer-citat aceste persecutii nu pot fi decat de sorginte satanica.

In inchisorile din Romania, ca si in cele din U.R.S.S., calugaritele
care nu se lepadau de credinta erau violate (sex anal), iar fetele
baptiste - silite sa practice sex oral.6

Multi detinuti supusi la astfel de tratamente au murit ca martiri,
dar
comunistii nu s-au multumit cu atat.

Prin aplicarea unor procedee satanice, ei au reusit sa-i faca pe
(unii,
n.a.) martiri sa blesteme in ceasul mortii din cauza delirului
provocat
de torturile la care acestia fusesera supusi.

In scrierile sale, Marx pomeneste doar o singura data despre tortura.
In timpul vietii sale, multi dintre adeptii sai au fost torturati de
catre autoritatile Rusiei tariste.

De vreme ce Marx este etichetat drept umanist, ne-am astepta ca el sa
incrimineze astfel de practici ingrozitoare.

Dar singurul lui comentariu in aceasta privinta a fost urmatorul:
,,Tortura a dat nastere la cele mai ingenioase inovatii, creandu-se
astfel pentru multi meseriasi cinstiti numeroase locuri de munca in
productia instrumentelor necesare." 7

Tortura creeaza locuri de munca si da nastere la inovatii
ingenioase -
iata tot ceea ce Marx a avut de spus in legatura cu acest subiect.

Nu este de mirare ca guvernarile marxiste le-au intrecut pe toate
cele-lalte in privinta torturarii dizidentilor - ceea ce con-firma,
inca o data, caracterul satanist al marxismului.

Ca si satanismul, marxismul se intemeiaza pe ura fata de Dumnezeu.

In 1923, in Uniunea Sovietica, in prezenta lui Trotki si a lui
Lunacearski, mai multe procese batjocoritoare au fost intentate lui
Dumnezeu. 8
Dar aceasta aversiune fata de Dumnezeu si fata de poporul Sau nu tine
numai de domeniul trecutului.

In 1970 au avut loc profanari satanice ale biserici-lor catolice din
Upnya, Dotnuva, Zanaiciu, Kalvarija, Sede si alte localitati din
Lituania Sovietica. Cea mai recenta profanare de care avem
cunostinta a
avut loc in Alsedeai, la 22 septembrie 1990.9

In cartea sa Spitalul de psihiatrie nr. 14 din Moscova, Georghi
Fedotov
relateaza discutia pe care a avut-o cu Vladimir Levitki despre
crestinul Argentov care fusese internat acolo.

Doctorul a spus: ,,Dumnea-voastra il atrageti pe prietenul Eduard de
partea lui Dumnezeu, iar noi - de partea Diavolului. De aceea voi
face
uz de drepturile mele de psihiatru pentru a va interzice dvs. si
prietenilor dvs. accesul la el."

Crestinul Salu Daka Nedebele a fost supus unui interogatoriu de catre
politia secreta din Mozambic (tara comunista). Ofiterul care l-a
anchetat i-a spus: ,,Vreau sa-L omoram pe Dumnezeul tau."
Apoi a indreptat arma spre capul detinutului si a adaugat: ,,Asta
este
Dumnezeul meu care imi da putere asupra vietii si asupra mortii: Daca
Dumnezeul tau ar veni aici, l-as impusca chiar si pe El."10

In Chiasso - un oras din Angola - comunistii au taiat vite intr-o
biserica si apoi le-au asezat capetele pe altar si pe amvon. Pe o
pancarta era scris: ,,Acestia sunt dumnezeii pe care ii adorati"

Pastorul Aurelio Chicanha Saunge a fost ucis impreuna cu o suta
cinci-zeci dintre enoriasii sai. 11

Preotul catolic lituanian Eugen Vosikevic a fost gasit omorat, cu
gura
umpluta cu paine - indiciu ne-indoielnic al unui ritual satanic.12

Ziarul comunist Vecernia Moskva a lasat sa-i scape urmatoarea
marturisire involuntara:
,,Noi nu luptam impotriva credinciosilor si nici chiar impotriva
preotilor. Noi luptam impotriva lui Dumnezeu pentru a smulge
sufletele
credin-ciosilor din mana Lui." 13

A ,,lupta impotriva lui Dumnezeu pentru a smul-ge sufletele
credinciosilor din mana Lui" este singu-ra motivatie logica a luptei
comunistilor impotriva religiei.

Nu ne mira publicarea unor astfel de declaratii intr-un ziar
sovietic.

Marx facuse deja niste afirma-tii asemanatoare in cartea sa Ideologia
germana. Numindu-L - ca si Hegel - pe Dumnezeu ,,Spiritul Absolut",
Marx scria: ,,Suntem preocupati de o problema extrem de interesanta:
descompunerea Spiritului Absolut."

Ceea ce il preocupa de fapt pe Marx nu era com-baterea unei false
credinte intr-un Dumnezeu ne-existent.
El credea cu certitudine in existenta lui Dumnezeu si dorea sa vada
cum
se descompune acest Spirit Absolut asa cum comunistii doresc sa-i
vada
pe detinutii politici putrezind de vii in inchisoare.

in Albania, preotul Stefan Kurti a fost condamnat la moarte pentru
ca a
botezat un copil.

In mai multe tari comuniste, inclusiv in Coreea de Nord, botezul nu
poate avea loc decat in secret.

La procesul intentat Mitropolitului Banjamin din Leningrad,
procurorul
a spus:
,,Biserica Ortodoxa este o organizatie sub-versiva. De fapt, intreaga
Biserica ar trebui sa fie condamnata la ani de inchisoare."

Singurul motiv pentru care nu toti crestinii sunt azvarliti dupa
gratii
in Uniunea Sovietica, este acela ca, deocamdata, comunistii nu sunt
indeajuns de puternici.

Dar dorinta de a distruge persista. Cu aju-torul puterilor raului, ei
ar fi distrus intreaga lume, inclusiv pe ei insisi, daca nu i-ar fi
impiedicat Duhul lui Dumenzeu.

In Uniunea Sovietica, botezul poate fi oficiat numai dupa
inregistrarea
oficiala a persoanei res-pective.
Persoanele care doresc sa fie botezate sau care doresc sa-si boteze
copilul trebuie sa se prezinte cu buletinul de identitate la
reprezentantii conducerii Bisericii, care, la randul lor, trebuie sa
raporteze si-tuatia autoritatilor statului.

Rezultatul este persecu-tarea celor botezati. Colhoznicii (muncitorii
care lucreaza in agricultura in fermele colective numite colhozuri)
nu
au buletin de identitate si de aceea sunt nevoiti sa-si boteze copiii
pe ascuns.14

Multi pastori protestanti au fost condamnati la ani grei de puscarie
pentru ca au botezat oameni.

Inversunarea cu care comunistii se impotrivesc oficierii botezului
presupune recunoasterea din partea lor a eficientei acestui act
spiritual pentru mantuirea sufletului.

Oamenii religiosi din Israel, Pakistan sau Nepal se opun botezului in
numele religiei de care apartin pentru ca botezul reprezinta pecetea
adeziunii la crestinism. Dar pentru atei - dupa cum le place
comunistilor sa se declare - botezul n-ar trebui sa insemne nimic, de
vreme ce nu ar aduce nici beneficii, nici prejudicii persoanei care
se
boteaza. Dar atunci, de ce lupta comunistii cu atata indarjire
impotriva botezarii oamenilor? Deoarece comunistii ,,lupta impotriva
lui Dumnezeu pentru a smulge sufletele credinciosilor din mana Lui."

De fapt, ideologia lor nu se bazeaza pe ateism, ci pe ura neimpacata
impo-triva lui Dumnezeu.

,,Printre alte scopuri - spune Lenin - partidul nostru a fost creat
anume pentru a lupta impotriva oricarei amagiri religioase a
poporului.
"

Practici oculte

Cu privire la relatia dintre marxism si ocultism, mai multe amanunte
se
pot afla din cartea Descope-riri parapsihologice in spatele Cortinei
de
Fier 15 de Sheila Ostrander si Lynn Schroder.

Deosebit de im-portant este faptul ca Estul comunist este mult mai
avansat decat Vestul in studierea fortelor intunericului aflate sub
stapanirea lui Satan.

Dr. Eduard Naumov. membru al Asociatiei Inter-nationale de
Parapsihologic, a fost arestat la Moscova. Fizicianul moscovit L.
Regelsohn, un evreu crestinat care i-a luat apararea, ne-a comunicat
motivul acestei arestari:
Naumov s-a straduit sa impiedice dominarea sferei psihice a vietii de
catre fortele raului pe care le foloseste parapsihologia ca pe o arma
noua pentru a incatusa sufletul omului.

In Cehoslovacia, Bulgaria, etc, Partidul Comunist cheltuieste sume
uriase de bani pentru cercetarile secrete intreprinse in acest
domeniu.
Cortina de Fier impiedica informarea Occiden-tului cu privire la
activitatea desfasurata in cele douazeci de institute de
parapsihologie
reperate in Uniunea Sovietica.

Komsomolskaia Pravda (din Moscova) a publicat un articol despre felul
in care hipnotizatorii ii ajuta pe oameni sa ,,retraiasca vietile lor
anterioare". In acest scop ei folosesc urmatoarele sugestii:

,,Te cufunzi adanc in pamant, mai adanc, si mai adanc. Devii una cu
pamantul... Esti in adan-cul pamantului. Esti inconjurat de un
intuneric dens... in jurul tau este noapte eterna...
Acum ne apropiem de o raza de lumina in-departata. .. mai aproape, tot
mai aproape. Ne strecuram printr-o gaura ingusta spre cer. lasandu-ne
propriul trup in adancul pamantului.. . Trecem peste hotarele
timpului... si ne intoarcem in trecut.. "

In aceste articole, sovieticii cultiva in mod de-liberat echivocul.
Fiind constienti ca anumiti cititori ar putea sa se sperie, ei isi
iau
masurile de precautie necesare, sustinand ca informatiile publicate
nu
re-prezinta si punctul de vedere al redactiei respective.

Dar ce anume ar crede cititorii despre un editor care ar reproduce
necontenit articole provocatoare si ilustratii lascive din Playboy,
sustinand totodata ca nu este intru totul de acord cu ceea ce ii
ofera
publicului?

Scriitorii sovietici afirma foarte clar ca aceasta ,,masina a
timpului" nu este o plasmuire a literaturii stiintifico- fantastice.

,,Transpersonalizar ea" face posibila aceasta calatorie in timp.
In timpul slujbelor satanice, toate rugaciunile sunt rostite invers,
de
la sfarsit spre inceput, iar odajdiile preotului sunt imbracate pe
dos,
cu captuseala in afara.

Inversiunea este principiul satanic fundamental, fiind aplicat chiar
si
in cazul doctrinelor care postulea-za reincarnarea.

In timp ce oamenii religiosi din India sunt preocupati de viitoarele
lor reincarnari si incearca sa progreseze spiritual prin propriile
lor
puteri as-cultand de ceea ce ei cred a fi poruncile lui Dumnezeu,
satanistii sunt preocupati numai de incarnarile lor anterioare. Ei nu
sunt interesati catusi de putin de ideea ameliorarii viitorului in
perspectiva eternitatii.
Capitolul VII
MARX, DARWIN SI REVOLUTIA

Marx si Darwin

In ce consta contributia lui Marx la materializa- rea proiectului
satanic de distrugere a omenirii?
Biblia ne invata ca Dumnezeu 1-a creat pe om ,,dupa chipul si
asemanarea Lui" (Geneza 1: 26).

Pana in vremea lui Marx, omul a continuat sa fie considerat ca o
,,incoronare a creatiei".

Marx a fost unealta aleasa de Satan pentru a-l determina pe om sa-si
piarda respectul de sine, convingerea descinderii sale din inalte
obarsii ceresti si a menirii sale de a se intoarce la aceste obarsii.

Marxismul este primul sistem filozofic care limiteaza drastic
notiunea
de om.

Conform teoriei lui Marx, omul este in primul rand un pantec care
trebuie umplut permanent.

Interesele primordiale ale omului sunt cele de natura economica; el
produce pentru a-si satisface nevoile, in acest scop, oamenii intra
in
relatii de productie. Aceste relatii reprezinta baza societatii, pe
care Marx o numeste ,,infrastructura" .

Casatoria, dragostea, arta, stiinta, orice alte preocupari si
aspiratii
care nu tin de domeniul pantecului constituie ,,suprastructura" care,
in ultima instanta, este determinata de necesitatile pantecului.

Nu este de mirare ca Marx a elogiat cartea lui Darwin, Originea
omului,
care reprezinta o alta lo-vitura subtila care l-a facut pe om sa uite
de originea si menirea lui de natura divina.

Darwin a sustinui ca omul provine din regnul animal.
Omul a fost detronat de catre Marx si Darwin. Nereusind sa-L
detroneze
pe Dumnezeu, Satan l-a injosit pe om. Omul a fost infatisat ca
descinzand din animal, un biet rob al pantecului.

La 16 ianuarie 1861, Marx ii scria lui Ferdinand Lasalle: ,,Cartea
lui
Darwin este foarte importanta, oferindu-mi un fundament pentru
stiintele naturale in interpretarea istorica a luptei de clasa."

Ginerele lui Marx, Paul Laforgue, scrie in Socialismul si
intelectualii:
,,Cand Darwin a publicat =ABOriginea speciilor=BB, el I-a rapit lui
Dumnezeu rolul detinut pana atunci de Creator al lumii organice, la
fel
cum Franklin, prin teoria electricitatii, L-a deposedat de toate
trasnetele care ii erau atribuite."

(Scopul initial al lui Darwin nu a fost de a ataca religia. El
scrisese: ,,Exista o maretie in aceasta vi-ziune a vietii, cu
diversele ei puteri, insuflata de la inceput intr-una sau mai multe
forme. "

Pentru a-si preciza cat mai clar pozitia de pe care abordeaza
chestiunea religiei, Darwin, in a doua editie a lucrarii sale, a
adaugat dupa cuvantul ,,insuflata" , sintagma ,,de catre Creator".
Toate editiile care au urmat au respectat aceasta adaugire.)

Mai tarziu, Freud va termina lucrarea intuneri-cului inceputa de
acesti
doi giganti, reducand omul, in esenta, la instinctul sexual sublimat
uneori in po-litica, arta sau religie.

Cel care a readus cunoasterea teoretica pe fagasul ei biblic a fost
psihologul elvetian Cari Gustav Jung care a demonstrat ca instinctul
fun-damental al omului este cel religios.

Epoca lui Marx este agitata de un ferment sata-nic care s-a
manifestat
in mai multe domenii ale vietii sociale. Poetul rus Sologub scria:
,,Diavolul este tatal meu. "

Un alt poet rus, Briusov, declara: ,,ii slavesc in egala masura si pe
Dumnezeu, si pe diavolul. "

Marx apartine aceleiasi epoci care ni i-a dat pe Nietzsche (filozoful
preferat al lui Hitler si Mussolini), Max Stirner, un anarhist
radical
si Oscar Wilde, cel dintai teoretician al emanciparii homo-
sexualitatii
- viciu care a inceput sa fie privit cu inga-duinta chiar si de catre
unii dintre preoti.

Fortele satanice au pregatit Rusia pentru victoria marxismului.
Revolutia s-a desfasurat intr-o perioada in care dragostea,
bunavointa
si sentimentele sana-toase erau considerate ca semne de slabiciune
su-fleteasca si atitudini reactionare.

Neprihanirea fe-cioarelor si fidelitatea in casnicie a barbatilor
erau
considerate ca o rusine. Dorinta de a distruge trecea drept
rafinament,
iar neurastenia era apreciata ca un semn de inteleetualizare.

Aceasta era tematica abor-data de noii scriitori, propulsati din
obscuritate in cercurile literare. Oamenii nascoceau vicii si
perver-siuni, evitand in chip dezgustator sa gandeasca in termeni
morali.

Cum a devenit Stalin revolutionar dupa ce 1-a citit pe Darwin?1

Pe cand era student la seminarul ortodox, Stalin si-a insusit din
lectura cartilor lui Darwin conceptia conform careia omul nu este
creatia lui Dumnezeu, ci rezultatul unei evolutii definite de lupta
nemiloasa dintre indivizi.
Cel mai puternic si cel mai dur va supravietui.

Astfel, Stalin a invatat ca criteriile morale si religioase nu au
nici
un rol in natura si ca omul este o parte componenta a naturii ca un
peste sau ca o maimuta.
Ca sa traiasca, trebuie sa fie neindurator, crud, lipsit de orice
scrupule.

Darwin a scris o carte de stiinta in care si-a expus teoria sa cu
privire la originea speciilor, fara implicatii politice sau
economice.

Dar desi multa lume a fost in stare sa accepte ideea ca Dumnezeu a
creat lumea printr-un indelungat proces de evolutie (asa-numitul
evolutionism teist, compromis inacceptabil azi, n.r.), teoria lui
Darwin a dus in cele din urma la uciderea a zeci de milioane de
oameni
nevinovati. El a devenit astfel autorul moral al celui mai mare
genocid
din istorie.

Dincolo de framantarile intelectuale ale secolului al XlX-lea, poate
fi
stabilita influenta Revolutiei fran-ceze care - din punct de vedere
spiritual - se inrudes-te in mare masura cu cataclismul social din
Rusia secolului XX.

In timpul revolutiei franceze, Anarchasis Clootz, un important
revolutionar si iluminist francez, a sus-tinut ca este ,,dusmanul
personal al lui Iisus Hristos".

El a declarat in fata Conventiei din 17 noiembrie 1792 ca ,,poporul
este suveranul si dumnezeul acestei lumi... Numai neghiobii cred in
existenta unui Dumnezeu ca Fiinta Suprema."
Atunci Conventia a decretat ,,nimicirea tuturor religiilor".

Pentru cei care iau in serios rugaciunea ,,Tatal Nostru", cuvintele
,,si ne izbaveste de Cel Rau" au un inteles foarte clar:
il imploram pe iubitul Tata sa ne apere atat pe noi cat si pe cei din
preajma noastra de invataturile mincinoase, de arta daunatoare care,
sub aparenta frumusetii, ne strecoara in suflet raul, si de
imoralitatea din lume.

Atunci nu va mai trebui sa ne temem de cursele pe care ni le intinde
Diavolul.

Ramane ca dvs. sa alegeti: vreti sa fiti neindura-tori si perversi ca
Diavolul, sau asemenea lui Iisus -Dumnezeul si omul dragostei sfinte
si
al pacii?

Falsul nationalism al lui Moses Hess

Pentru a oferi o imagine cat mai cuprinzatoare, ma voi referi in
continuare la Moses Hess, cel care i-a ,,convertit" pe Marx si pe
Engels la socialism.

In Israel se afla o piatra funerara pe care se poate citi urmatoarea
inscriptie: ,,Moses Hess, fondatorul Partidului Social Democrat."

Hess si-a expus ,,crezul" in cartea sa, Catehismul rosu al poporului
german:
,,Ce este negru? Negru este clerul. Acesti teologi sunt cei mai rai
aristocrati. .. in primul rand, preotii ii invata pe aristrocrati sa-i
exploateze pe oamenii din popor in numele lui Dumnezeu.

In al doilea rand, preotii sunt cei care invata poporul sa accepte
asuprirea si exploatarea in numele lui Dumnezeu. In al treilea, si
cel
mai important rand, preotii isi asigura cu ajutorul lui Dumnezeu o
viata imbelsugata pe pamant in timp ce poporul este sfatuit sa
astepte
fericirea din ceruri...

Drapelul rosu simbolizeaza revolutia perma-nenta pana la victoria
deplina a clasei muncitoare in toate tarile civilizate: Republica
rosie... Religia mea este Revolutia Socialista.. . Muncitorii care au
reusii sa preia puterea politica intr-un stat: trebuie sa-i ajute pe
fratii lor exploatati din intreaga lume"1

Aceasta era religia lui Hess, dupa cum declarase el insusi in prima
editie a Catehismului. La cea de-a doua editie, Hess a mai adaugat
cateva capitole. De data aceasta, aceeasi ,,religie" (a Revolutiei
Socia-liste) este prezentata intr-o terminologie crestina pentru a
castiga adeziunea credinciosilor.

Astfel in-vesmantata, propaganda Revolutiei Socialiste cu-prinde si
cateva aprecieri frumoase la adresa Cres-tinismului ca religie a
dragostei si a umanitarismuilui. Dar, din punct de vedere crestin,
trebuie facuta precizarea ca iadul nu se afla pe pamant, iar
imparatia
cerurilor nu se situeaza in lumea de dincolo.

Afirmatia ca societatea socialista va reprezenta adevarata
im-plinire a idealului crestin constituie o dovada a felu-lui in care
Satan poate lua infatisarea unui inger de lumina.

Dupa ce Hess i-a convins pe Marx si pe Engels sa adere la socialism,
pretinzand de la bun inceput ca scopul acestei doctrine este de ,,a
da
ultima lovitura religiei medievale"3 (prietenul sau Georg Jung s-a
pronuntat mai clar in aceasta privinta: ,,Cu siguranta ca Marx il va
izgoni pe Dumnezeu din cer"4), in viata lui s-a petrecut o schimbare
interesanta.

El, intemeie-torul socialismului modern, a fost si initiatorul unei
miscari intrutotul diferita de socialism, o forma de manifestare a
sionismului.

Astfel, Hess, fondatorul socialismului a carui me-nire este de a-1
,,izgoni pe Dumnezeu din cer", a fost totodata promotorul unui
sionism
diabolic.
El, care l-a invatat pe Marx in ce consta importanta luptei de
clasa, a
scris in 1862 aceste surprinzatoare cuvinte: ,,Ceea ce conteaza in
primul rand este lupta dintre rase si apoi lupta dintre clase."5

In loc sa-i invete pe oameni intrajutorarea reciproca pentru
realizarea
binelui general, el a aprins valvataia luptei de clasa care, de
atunci,
nu s-a mai stins niciodata.

Acelasi Hess este deci promotorul unui sionism bazat pe lupta dintre
rasele omenesti. Dupa cum res-pingem marxismul satanic, tot astfel
orice crestin sau evreu cu simtul responsabilitatii trebuie sa
respinga
aceasta pervertire diabolica a sionismului.

Hess revendica Ierusalimul ca apartinand evreilor, eliminandu-L insa
dintre ei pe Iisus, regele evreilor. De ce ar mai avea Hess nevoie de
Iisus! Caci el scrie:

,,Fiecare evreu este un virtual Mesia, dupa cum fiecare evreica este
o
virtuala Mater Dolorosa." 6

Dar atunci de ce Hess a facut din evreul Marx un om al urii, pornit
sa-L alunge pe Dumnezeu din cer, si nu un Mesia, un om al lui
Dumnezeu?
Pentru Hess, Iisus este ,,un evreu pe care paganii L-au divinizat ca
Mantuitor al lor"7.
Se pare ca nici Hess, nici evreii n-ar avea nevoie de El.

Hess nu doreste sa fie mantuit, considerand as-piratia la sfintirea
individuala ca fiind de sorginte indo-germanica. Idealul evreilor -
in
conceptia lui -trebuie sa fie realizarea ,,statului mesianic",
,,pregatirea omenirii pentru revelatia esentei divine" 8, ceea ce
inseamna - dupa cum marturiseste in Catehismul rosu - a infaptui
revolutia socialista prin lupta dintre rasele omenesti si dintre
clasele sociale.

Moses Hess, care i-a incredintat idolului sau Marx sarcina de a pune
capat religiei medievale, inlocuind-o cu ,,religia" revolutiei
socialiste, scrie aceste cuvinte surprinzatoare: ,,Rugaciuile
evreiesti mi-au intarit sufletul intotdeauna. " 9

Dar ce fel de rugaciuni face cei care sustin ca religia ar fi opium
pentru popor? Am aratat mai inainte ca intemeietorul ateismului
stiintific se ruga in fata lumanarilor aprinse, purtand pe frunte
filactere. Atat rugaciunile evreiesti, cat si cele crestine pot fi
pervertite in ri-tualuri satanice.

Hess il invatase pe Marx ca socialismul si in-ternationalismul sunt
inseparabile. Marx scrie in Manifestul Partidului Comunist ca
proletariatul nu are nici o patrie.

In Catehismul rosu, Hess isi bate joc de notiunea de patrie a
germanilor si ar fi avut aceeasi atitudine fata de notiunea de
patrie a
oricarei natiuni europene. Hess critica programul de la Erfurt al
Partidului Social Democrat ( partidul primilor comunisti, PSD! n.r.)
pentru ca acesta re-cunoaste neconditionat principiul national.

Dar Hess este un internationalist ,,special", care pledeaza pentru
mentinerea nationalismului evreilor! El scrie:
..=2EOricine neaga nationalismul evreilor nu este doar un apostat, un
renegat in sensul religios al cuvantului, ci un tradator al poporului
sau si al familiei sale.

Daca emanciparea evreilor ar deveni vreodata incompatibila cu
nationalismul lor, atunci evreul va trebui sa renunte la
emancipare.. .
Evreul trebuie sa lie mai presus de toate, un evreu patriot."10

Sunt de acord cu ideile nationaliste ale lui Hess, facand insa
precizarea ca soarele straluceste la fel pentru toata lumea.

Eu unul ma declar pentru orice fel de patriotism: al evreilor, al
arabilor, al germani-lor, al rusilor, al americanilor.

Patriotismul ca virtute inseamna promovarea prosperitatii economice,
po-litice, spirituale si religioase a natiunii respective, cu
conditia
ca aceasta sa se desfasoare in cadrul unor relatii de prietenie si
colaborare cu celelalte natiuni.

Dar patriotismul evreiesc al unui revolutionar socia-list care
tagaduieste patriotismul celorlalte natiuni este extrem de suspect.

Se pare ca acesta ar tine de un plan diabolic menit sa provoace ura
tuturor celor-lalte popoare impotriva evreilor.

Chiar daca n-as fi evreu si as alia ca evreii accepta patriotismul
exclusivist al lui Hess, tot m-as opune unei astfel de atitudini.

Lupta dintre rase teoretizata de Hess este tot atat de falsa ca si
lupta dintre clase pe care a propagat-o.

Hess nu a renuntat la socialism in favoarea aces-tei forme de
sionism.
Dupa ce a scris Roma si Ierusalimul, el a continuat sa activeze in
miscarea socialista mondiala.

Hess nu isi formuleaza foarte clar ideile; de aceea este greu sa i le
evaluam.

Este suficient insa sa aflam ca, dupa parerea lui Hess, ,,crestinii
il
vad pe Iisus ca pe un evreu sfant care a devenii pagan"11 , sau ca
,,astazi noi nazuim la o mantuire mult mai cuprin-zatoare decat aceea
pe care crestinismul a fost in stare sa ne-o ofere."12

Din Catehismul rosu reiese ca aceasta mantuire mult mai cuprinzatoare
este revolutia socialista.

Am mai putea adauga ca ideologia lui Hess nu reprezinta doar intaiul
izvor al marxismului si prima manifestare de sionism satanic, ci si
germenele teologiei eliberatoare sustinute in mod curent de Consiliul
Mondial al Bisericilor si de catolicism.

Unul si acelasi om, aproape un anonim, a fost exponentul a trei
miscari satanice: comunismul, ramura rasista bazata pe ura a
Sionismului si teologia eliberatoare.

Nimeni nu poate fi crestin daca ii uraste pe evrei. Iisus a fost
evreu,
ca si Fecioara Maria si toti Apostolii. Biblia este evreiasca.
Domnul a
spus: ,,Mantuirea vine de la Iudei" (Ioan 4: 22).

Hess glorifica insa poporul evreu de parca ar dori cu buna stiinta sa
provoace o violenta reactie antisemita din partea celorlalte popoare.

El a afirmat ca religia lui a fost aceea a revolutiei socialiste.
Pentru el, preotii tuturor celor-lalte religii sunt niste sarlatani.
Revolutia este singura religie pentru care Hess are o inalta
consideratie.

El scrie:
,,Religia noastra (a evreilor) are ca punct de plecare entuziasmul
unei rase care de la aparitia ei pe scena istoriei a intuit sensul in
care va evolua omenirea, presimtind venirea acelor vremuri mesianice
in
care spiritul uman isi va afla implinirea nu numai la nivel
individual
sau intr-un mod frag-mentar, ci la scara institutiilor sociale ale
intregii
omeniri".

Aceste vremuri pe care Hess le numeste ,,me-sianice" sunt cele ale
victoriei revolutiei socialiste mondiale. A considera ca religia
evreilor ar avea ca punct de plecare ideea de revolutie socialista
ateista este o gluma de prost gust si o jignire la adresa po-porului
evreu.

Hess se exprima de multe ori in termeni religiosi, fara a crede insa
in
Dumnezeu. El sustine ca
,,Dumnezeul nostru nu este nimic altceva decat specia umana unita in
dragoste."14

Cum se poate realiza aceasta unitate? Prin revolutia socialista in
care
zecile milioane de oameni (pe care Hess pretinde ca ii iubeste atat
de
mult) aveau sa fie torturati si ucisi.

Hess nu ascunde catusi de putin faptul ca nu accepta nici imparatia
lui
Dumnezeu, nici guvernarile pamantesti, considerandu- le deopotriva
tiranice. Nu exista nimic bun in nici o religie, exceptand-o pe
aceea a
revolutiei socialiste.

,,Este inutil sa-i ridici pe oameni la nivelul ade-varatei libertati
si sa-i faci sa se impartaseasca din bucuriile existentei atata vreme
cat nu-i eli-berezi din sclavia spirituala, adica de sub influenta
religiei"15.

Hess vorbeste si despre ,,absolutismul tiranilor din cer si de pe
pamant fata de sclavi."16
|
Nu putem intelege dedesubturile satanice ale comunismului daca nu vom
alia ce fel de om a fost Moses Hess, cel care a exercitat o influenta
hotara-toare asupra lui Marx si Engels, organizand impreuna cu ei si
cu
Bakunin Internationala I.

Nu-l putem in-telege pe Marx daca nu vom cunoaste modul de a gandi al
lui Hess, pentru ca Hess este cel care l-a ,,convertit" pe Marx la
socialism.

Citez inca o data cuvintele lui Marx:
,,Cuvintele invataturii mele sunt incalcite intr-o dezordine
diabolica, incat oricine poate intelege exact ceea ce doreste sa
inteleaga."

Acesta este stilul lui Marx. Scrierile lui Hess sunt de o incalcire
mai
diabolica, greu de descifrat; totusi ele trebuie analizate pentru a
putea stabili legaturile dintre marxism si satanism.

Prima carte a lui Hess s-a numit "Sfanta familie a omenirii".
El a considerat-o ,,o lucrare a Duhului Sfant al adevarului"17,
afirmand in continuare ca asa cum Fiul lui Dumnezeu i-a eliberat pe
oameni din propria lor sclavie, tot astfel Hess ii va elibera din
robia
lor politica. ,,Eu sunt chemat sa marturisesc pentru lu-mina, la fel
cum a fost chemat Ioan."l8

Pe atunci Marx, care inca se mai opunea socia-lismului si inca nu il
cunoscuse personal pe Hess, incepuse sa scrie o carte polemica la
adresa lui. Din motive necunoscute, aceasta carte a ramas neter-
minata.
Mai tarziu, Marx a devenit discipolul lui Hess.19

Dupa cum am aratat mai inainte, scopul declarat al lui Hess era de a
da
o ultima lovitura religiei me-dievale si de a ravasi sufletele
oamenilor.

In prefata cartii sale, "Judecata din urma", el isi exprima
satisfactia
pentru ca filozoful german Kant l-ar fi ,,decapitat pe batranul Tata
Iehova, impreuna cu intreaga sa sfanta familie."20

(Hess isi exprima, de fapt, propriile sale idei in numele marelui
filozof. Kant nu a avut aceste intentii de ,,decapitare" a lui
Dumnezeu. El a sustinut contrariul: ,,A trebuit sa limitez
cunoasterea
pentru a face loc credintei."21)

Hess considera ca religia evreilor si cea a cres-tinilor sunt
,,moarte"22, ceea ce nu-1 impiedica insa sa vorbeasca in cartea sa,
"Roma si Ierusalim", despre ,,scrierile noastre sfinte", ,,sfanta
limba a parintilor nostri", ,,cultul nostru", ,,legile divine",
,,caile Providentei" si ,,viata evlavioasa"23.

Aceste contradictii nu se explica prin schimbarea convingerilor lui
Hess pe parcursul diferitelor etape ale vietii sale. In cartea sa
pseudonationalista el de-clara ca nu-si reneaga activitatea ateista
din
trecut. Aceasta este o dovada de cultivare cu buna stiinta a
,,incalcirii diabolice"24.

Hess a fost evreu si unul din precursorii sio-nismului. Pentru ca
Hess,
Marx si altii ca ei au fost evrei, comunismul este considerat de unii
oameni ca o conspiratie evreiasca.

Sa nu uitam insa ca Marx este si autorul unei carti antisemite,
dovada
ca si in aceasta privinta a fost calauzit indeaproape de Hess.
Iata ce scrie Hess, (,,sionistul" care altadata ii glorificase pe
evrei), in cartea sa intitulata "Despre sistemul monetar":

,,Evreii, care de-a lungul istoriei naturale a lu-mii animale si
sociale au avut rolul de a aduce omenirea la stadiul de animal
salbatic, s-au achitat foarte bine de aceasta misiune.
Misterul Iudaismu-lui si al Crestinismului s-a revelat in
iudeo-crestinismul modern. Misterul sangelui lui Hristos ca si cel al
adoratiei sangelui de catre evreii din ve-chime se dezvaluie aici ca
mister al animalului de prada"

Nu va nelinistiti daca nu pricepeti intelesul acestor cuvinte. Ele au
fost scrise inadins intr-o ,,incalceala diabolica", din care se
desprinde insa foarte clar ura fata de poporul evreu. Uneori Hess
este
un evreu rasist, alteori - antisemit, atitudinea lui variind in
functie
de cerintele duhului care i-a inspirat scrierile si pe care el il
considera ,,sfant".

Hess ar fi putut fi un bun profesor de rasism chiar si pentru Hitler.
El care l-a invatat pe Marx ca im-portanta claselor sociale este
prioritara, a sustinut insa si teza conform careia: ,,Viata este
produsul nemij-locit al rasei"26.
"Ca si religiile, conceptiile si institutiile sociale sunt creatii
tipice si originale ale rasei. In spatele problemelor referitoare la
nationalitati si a libertatii individuale persista chestiunea rasei.
Intreaga istorie a fost marcata de lupta dintre rasele omenesti si
dintre clasele sociale. Cea mai importanta este lupta dintre rase;
lupta dintre clase se situeaza pe locul al doilea. "27

Care este cheia succesului atator idei contra-dictorii?

,, =AB Voi scoate sabia impotriva tuturor cetateni-lor care se opun
elanului muncitoresc= BB, declara Hess intr-o scrisoare catre
Lasalle. 28
Marx va face afirmatii asemanatoare:
,, Violenta este moasa cu ajutorul careia noua societate ia nastere
din pantecul celei vechi." 29

Suntem si reprezentam acele idei cu care ne hranim. Marx s-a hranit
cu
idei satanice; de aceea a formulat o doctrina satanica.
Originile sataniste ale marxismului [8]
(din "Marx si Satan" de Richard Wurmbrandt )

Organizatia Iadul

Comunistii obisnuiesc sa infiinteze organizatii de baza. Pana acum am
incercat sa demonstrez ca miscarile comuniste insesi reprezinta, de
fapt, organizatii de baza ale ocultismului satanic - ceea ce ar putea
explica esecul de pana acum al tuturor incercarilor politice,
economice, militare si culturale de a combate comunismul.

Pentru a fi eficiente, mijloacele de lupta impotriva Satanei nu
trebuie
sa fie de natura carnala, materiala, ci spirituala; altminteri, in
timp
ce una din organizatiile de baza ale satanismului - de pilda,
nazismul
- este infranta, va lua nastere alta, mai viguroasa...

Himmler, ministrul de interne al Germaniei naziste, isi inchipuia ca
este reincarnarea regelui Henric Pasararul. El credea ca poate folosi
puterile oculte in folosul armatei naziste. Multi dintre liderii
nazisti nu erau straini de practicarea magiei negre.

Ceea ce era o simpla presupunere la prima editare a acestei carti,
este
acum un fapt dovedit. Dovada a fost furnizata chiar de catre
comunisti.
Povestea incepe cu cazul Netceaev - care l-a inspirat pe Dostoievski
sa
scrie celebrul sau roman Demonii.

Netceaev, ,,superbul tanar fanatic"31, dupa cum il numea Bakunin, a
scris Catehismul revolutionarului - reprezentand statutul
organizatiei
rusesti ,,Razbunarea poporului" (infiintata aproximativ in anul
1870).

Scopul acestei organizatii a fost formulat astfel:
,,Cauza noastra este infricosatoare, desavarsita, universala si
necrutatoare. .. Sa ne unim cu brutele si criminalii - singurii si
adevaratii revolutionari din Rusia." 32

Cel dintai om ucis de organizatia lui Netceaev a fost chiar unul din
membrii fondatori care a indraznit sa critice conducerea
organizatiei.
Orice critica era interzisa.

Netceaev planuia o impartire inechitabila a omenirii:
,,O zecime din omenire se bucura de libertatea personala si are
drepturi nelimitate asupra celorlalte noua zecimi care trebuie sa-si
piarda personalitatea si sa devina un fel de turma." 33

,,Fiecare membru al societatii il va spiona pe celalalt si va fi
obligat sa-1 denunte... Toti sunt sclavi si egali intre ei in
sclavie."
34

Netceaev scrie in Catehismul sau:
,,Un revolutionar trebuie sa se infiltreze pretutindeni, atat in
clasele superioare ale societatii cat si in cele inferioare.. . in
biserici... printre literati."

Discipolul sau, Peter Verhovensky, comenta:
,,Am devenit deja foarte puternici. Juratii care-i absolva pe
criminali sunt in intregime ai nostri. Avocatii care tremura in
tribunale de teama sa nu fie considerati prea liberali, sunt ai
nostri.
Avem oameni din administratie, oameni de litere, suntem multi foarte
multi, iar ei habar n-au ca ne apartin." 35

Pe baza unui astfel de program s-a infiintat o organizatie cu un nume
impresionant: ,,Liga revolutionara mondiala". Statutul ei a fost
semnal de Netceaev si de Bakunin - colaboratori apropiati ai lui
Marx.36

La inceput, din Liga faceau parte doar cativa oameni. Ducele
revolutionar Peter Dolgorukov scria la 31 octombrie 1862:

,,La Londra, l-am intalnit pe Kelsiev (care facea parte din
organizatia mai sus mentionata), un om ingust la minte, dar de
nadejde,
cumplit de fanatic, cu o figura efeminata.
Kelsiev mi s-a adresat cu blandete, spunandu-mi binevoitor: =ABDe
vreme
ce trebuie s-o facem, de ce sa nu ucidem daca ne este de folos?=BB

De cand a venit Bakunin in Anglia, pe toti acesti londonezi ii auzi
tot
timpul vorbind despre ,,a arde din temelii", ,,a asasina", ,,a taia
in bucati".

In 1869, la Geneva, Netceaev a redactat o proclamatie in care,
referindu-se la omul care 1-a impuscat pe imparatul Alexandru al
Il-lea, avertizeaza:
,,Trebuie sa intelegem ca ceea ce a facut Karakazov n-a fost decat un
inceput. Da, acesta a fost prologul. Sa luam aminte ca drama
propriu-zisa va incepe foarte curand." 37

Intr-o alta proclamatie, se afirma:
"In curand va veni ziua in care vom arbora marele drapel al
viitorului,
Drapelul Rosu, si vom asalta intr-un mare iures palatul imperial...
Vom striga: =ABPuneti mana pe topoare!=BB si apoi ii vom ucide pe
oamenii
imparatului. Fara mila! Ucideti in locurile publice, daca acesti
ticalosi indraznesc sa patrunda acolo, in case, in sate...

Nu uitati ca toti cei care nu vor fi de acord cu voi, vor fi
impotriva
voastra. Oricine este impotriva voastra, este dusmanul vostru si
trebuie sa-i distrugem pe acesti dusmani prin orice mijloace." 38

In 1872, a fost infiintata o societate revolutionara, cu un nume
banal:
=ABOrganizatia= BB, al carei nucleu strict secret purta insa humele
infiorator: =ABIadul=BB. Timp de peste un secol, diverse alte
organizatii, care si-au schimbat in mod permanent numele, au preluat
obiectivele acestei societati, despre a carei existenta nu stia insa
nimeni din afara ei.

Istoricii sovietici nu au indraznit sa scrie despre activitatea
=ABIadului=BB - organizatie premergatoare Partidului Comunist din
Uniunea
Sovietica - decat in anul 1965, la 93 de ani dupa infiintarea acestei
organizatii.

In "Revolutionarul ilegalist" din Rusia, E. S. Vilenska scrie:
,,=ABIadul=BB era numele nucleului organizatiei secrete care exercita
teroarea nu numai impotriva monarhiei, ci - prin functiile represive
detinute -chiar fata de membrii organizatiei secrete" 39

In "Cernasevski sau Neceaev" 40 se mentioneaza faptul ca unul dintre
membrii =ABIadului=BB s-a oferit sa-si otraveasca propriul sau tata
pentru a-i darui organizatiei din care facea parte mostenirea
dobandita
pe aceasta cale.

Cernasevski, care, de asemenea, facea parte din aceasta organizatie,
a
scris:
,,Voi lua parte la revolutie; nu mi-e frica de mizerie, de betivii cu
bate, de macel. Nu ne pasa daca va trebui sa curga sange de trei ori
mai mult decat in timpul revolutiei franceze. Ce conteaza daca va
trebui sa ucidem o suta de mii de chiaburi?" 4I

Iata cateva din obiectivele fundamentale ale organizatiei satanice:
,,Mistificarea este cel mai eficient mijloc, daca nu chiar singurul,
de a-i determina pe oameni sa faca o revolutie.
Este suficient sa ucizi cateva milioane de oameni si angrenajul
revolutiei va fi pus in miscare.
Idealul nostru este infricosator, desavarsit, universal si
necrutator."

Si iarasi:
,,Omenirea trebuie sa fie impartita inegal; o zecime din omenire se
bucura de libertate personala si arc drepturi nelimitate asupra
celorlalte noua zecimi care trebuie sa-si piarda personalitatea si sa
devina un fel de turma." 42

In aceste scrieri este frecvent folosita sintagma ,,nu ne temem". Un
exemplu reprezentativ este urmatoarea proclamatie:

,,Nu ne temem daca ne va fi dat sa aflam ca pentru a rasturna actuala
ordine sociala e nevoie sa varsam de trei ori mai mult sange decat
iacobinii (revolutionarii francezi) - in Revolutia din 1790... Daca
pentru realizarea obiectivelor noastre va trebui sa casapim o suta de
mii de mosieri, nu ne vom teme s-o facem." 43

De fapt, numarul victimelor a fost mult mai mare.
In Memorii din al doilea razboi mondial, Churchill declara ca Stalin
i-a marturisit ca in Uniunea Sovietica au murit de pe urma
colectivizarii zece milioane de oameni.

Ceea ce trebuie retinut in primul rand este ca abia dupa un rastimp
de
o suta de ani, comunistii au marturisit ca la inceputul comunismului
a
existat o anumita organizatie numita =ABIadul=BB.

De ce tocmai =ABIadul=BB? De ce nu societatea pentru ajutorarea
saracilor
sau pentru ajutorul omenirii?
De ce accentul este pus in mod special pe iad?

Astazi comunistii sunt mai precauti. Dar la inceput, insusi numele
organizatiei lor demonstra ca adevaratul lor scop era de a castiga si
pecetlui cat mai multe suflete omenesti pentru osanda vesnica.

Originoform

Politia politica secreta din Uniunea Sovietica a creat un organism
urias cu scopul de a distruge bisericile din intreaga lume.
Obiectivul
prioritar era de a anihila sau de a diminua adversitatea fata de
comunism a diferitelor religii.

In plus, se incearca racolarea reprezentantilor Bisericii, ca prin
intermediul si prestigiul preotilor, masele de credinciosi sa fie
sensibilizate la ideologia comunista.

Numele acestui departament este =ABOriginoform= BB. Reteaua are
ramificatii secrete in fiecare tara si in fiecare organizatie
religioasa importanta.

Este lesne de inteles ca primele vizate sunt organizatiile
anticomuniste si misiunile crestine care activeaza in spatele
Cortinei
de Fier. Agentii provocatori si propagandistii comunisti se
infiltreaza
inauntrul bisericilor si misiunilor crestine cu scopul de a-i dezarma
ideologic pe cei ce cred in Dumnezeu.

Primul director al acestei organizatii, Vasilii Gorelov, fusese mai
inainte preot ortodox - apostol din stirpea lui Iuda.
Sediul central al organizatiei se afla in Varsovia.
Actualul ei conducator se numeste Theodor Kasky.

In orasul Feodosia se afla centrul de instruire al agentilor care
urmeaza a fi trimisi in tarile latine, iar la Moscova sunt instruiti
agentii pentru America de Nord.

Agentii pentru Anglia, Olanda, Scandinavia sunt instruiti la Siguel
(Letonia), iar cei pentru tarile musulmane la Constanta (Romania).

In aceste scoli se pregatesc falsi pastori si preoti, falsi imami
(preoti musulmani), falsi rabini. Fiecare dintre acestia trebuie sa
cunoasca temeinic religia respectiva. Unii dintre ei, pozand in
persecutati, cer protectia bisericilor sau a misiunilor crestine.

Un comunist italian pe nume Tondi, dupa ce a absolvit scoala ,,Lenin"
din Moscova, a fost instruit de Partidul Comunist pentru a se inscrie
in ordinul iezuitilor; mai tarziu a ajuns secretarul lui Papa Paul al
Vl-lea.

Adevarata sa identitate a fost descoperita, iar astazi el declara
public ca este comunist si ca s-a casatorit cu o comunista.

Continua inca sa activeze in cadrul Partidului Comunist, ocupandu-se
tot de probleme religioase, si sustine ca Papa l-ar fi iertat.44

Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

USL a ie�it din luna de miere �i a intrat �n luna de fiere

Scris de Mihaela Dobrescu


N-au dansat dec�t o iarn�, am putea spune, deoarece liberalii �i pesedi�tii, dup� ce �i-au f�cut declara�ii fierbin�i de dragoste, au ajuns acum la acuza�ii �i declara�ii de r�zboi. Prin urmare, conducerea PSD a convocat o �edin�� a Comitetului Executiv Na�ional pentru luni, pentru a analiza rela�iile dintre PSD �i PNL la nivelul jude�elor, dup� ce mai mul�i pre�edin�i de filiale au reclamat ne�n�elegerile din USL �i au transmis c� sunt pentru ruperea protocolului cu liberalii. Surse din PSD au declarat, pentru Mediafax, c� �edin�a CEx a fost convocat� dup� ce mai mul�i pre�edin�i de organiza�ii au transmis secretarului general Liviu Dragnea c� disputele locale cu PNL sunt ireconciliabile.
Sursele citate au ar�tat c� rela�iile dintre PSD �i PNL �n mai multe jude�e sunt din ce �n ce mai tensionate, din cauza posibililor candida�i comuni ai USL pentru alegerile locale din 2012.
�n C�l�ra�i, Bac�u, Ia�i, Vrancea, V�lcea �i Gala�i, au ad�ugat sursele men�ionate, organiza�iile PSD �i PNL au ajuns pe pozi�ii aparent ireconciliabile, fiecare asum�ndu-�i, �n numele USL, candidaturile la prim�riile de ora�e �i la pre�edin�iile consiliilor jude�ene.
Conducerile PSD �i PNL stabiliser� ca, la �nceputul lunii mai, s� fie ini�iate primele sondaje locale, pentru a decide care partid are candida�ii mai bine cota�i electoral. Sursele men�ionate au ar�tat c� liderii filialelor cu probleme au transmis conducerii centrale a PSD c�, �n eventualitatea �n care �n jude�ele respective se va promova un candidat USL din partea liberalilor, candida�ii propu�i de PSD ar putea demisiona pentru a candida fie ca independen�i, fie sub sigla altor partide.
�n V�lcea, at�t PSD, c�t �i PNL �i arog� candidaturile USL at�t la Prim�ria R�mnicu-V�lcea (Gheorghe Matei de la PSD �i Emilian Fr�ncu de la PNL), c�t �i la pre�edin�ia CJ (Ion C�lea de la PSD �i Cristian Buican de la PNL).
Potrivit surselor citate, �i �n Vrancea exist� un conflict �ntre Marian Opri�an (PSD) �i Nini S�punaru (PNL), am�ndoi d�nd �n ultima s�pt�m�n� declara�ii conform c�rora vor candida la �efia CJ din partea USL. �n C�l�ra�i a existat, de asemenea, un schimb de replici �ntre pre�edinta PSD, Oana Niculescu-Mizil, �i liderul PNL, R�ducu Filipescu, ambii proclam�ndu-�i candidatura sub sigla USL, �n condi�iile �n care Filipescu este pre�edinte �n exerci�iu al CJ C�l�ra�i.
La Bac�u, potrivit unor surse din PSD, protocolul USL nu a fost semnat de cei doi pre�edin�i de organiza�ii, Viorel Hrebenciuc �i Romeo Stavarache, ci de doi dintre vicepre�edin�i. Stavarache a f�cut, �n ultimele luni, mai multe declara�ii dure la adresa lui Hrebenciuc.
Acelea�i surse au ar�tat c� Stavarache nu dore�te o candidatur� a social-democratului Drago� Benea, actualul pre�edinte al CJ, sub sigla USL, �n timp ce Viorel Hrebenciuc insist� pentru ca �n locul lui Stavarache la Prim�ria Bac�ului USL s� �l nominalizeze drept candidat pe Virgil M�ndru. Potrivit protocolului de �nfiin�are a USL, candida�ii comuni la prim�riile ora�elor re�edin�� de jude� �i la pre�edin�iile consiliilor jude�ene urmeaz� s� fie desemna�i �n urma unor sondaje locale �ncruci�ate.
O alt� prevedere a protocolului stabile�te c� PSD va desemna 21 de candida�i la prim�riile marilor ora�e �i 21 la consiliile jude�ene, ACD (PNL-PC) urm�nd s� desemneze c�te 20 de candida�i.

Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!

Camarila lui Antonescu a acaparat intregul PNL
Autor: Marinela Rata
Dupa ce in ultimii doi ani si-a impus deciziile, motivand ca el a ridicat PNL in sondaje, Crin Antonescu isi fortifica in continuare pozitia de lider, eliminandu- si, pe rand, opozantii de la varful partidului.
Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ
Un nou pas a fost facut marti, cand si-a promovat cel mai apropiat sfatuitor, pe Eduard Hellvig, in functia de secretar general, a doua ca importanta dupa cea de presedinte.

Avansarea consilierului

Practic, Antonescu a oficializat ceea ce liberalii comentau pe la colturi: Hellvig, propus si ministru al transporturilor in guvernul din umbra al PNL, este strategul fara de care liderul partidului nu ia nicio decizie.
Astfel, la propunerea lui Antonescu, Radu Stroe, care a contribuit la incheierea aliantei cu PSD, a fost practic mazilit din functia de secretar general al PNL, pe care o obtinuse, de altfel, la congresul din 2010.

Radu Stroe a fost transferat la conducerea comisiilor de specialitate, rol detinut pana acum de Varujan Vosganian.

Astfel, prin aceasta mutare, liderul PNL a lovit doi iepuri dintr-o lovitura, lasandu-l pe Vosganian, un alt opozant al sau, doar cu functia de vicepresedinte.

Stroe, banuit ca joaca pentru adversari

Surse din partid sustin ca indepartarea lui Stroe se datoreaza faptului ca Antonescu nu mai avea incredere in el, banuindu-l chiar de colaborare subversiva cu PDL.

Potrivit unor lideri PNL, acesta este si motivul pentru care liderul liberal se gandeste si la alte schimbari, de aceasta data in organizatia de la sectorul 1, condusa de Vlad Moisescu.

Pentru ca planeaza suspiciuni ca Moisescu ar derula afaceri cu apropiati ai PDL si ar avea chiar intelegeri politice cu Elena Udrea, Crin Antonescu pregateste o noua taiere de capete.

De altfel, o prima lovitura data lui Moisescu a venit tot marti. Unul dintre oamenii sai, Ioana Costescu, a fost inlocuit de la sefia Departamentului de Comunicare, care se ocupa atat de relatia cu ziaristtii, cat si de promovarea partidului, cu un alt sustinator al lui Antonescu: Dan Mihalache.

Vlad Moisescu, urmatorul pe lista

Mai mult, potrivit surselor din interiorul PNL, in urma cu o luna, in sedinta Biroului Politic Central, Antonescu i-a transmis deja un avertisment lui Vlad Moisescu.

Acesta a propus atunci desfiintarea organizatiei de tineret a PNL Sector 2, unde sef este un apropiat al sau, Dan Cristian Popescu, pentru ca membrii de acolo sunt prea razvratiti.

Potrivit unor lideri ai PNL, Moisescu, care controleaza practic alte patru organizatii PNL de sector prin oamenii sai, ar fi spus in sedinta ca "poate face ce vrea el, pentru ca sponsorizeaza cinci sedii de partid".

Atitudinea ar fi starnit mania lui Antonescu, care, sustinut si de ceilalti membri ai forului de conducere al liberalilor, i-a taiat elanul.

Acum Biroul Politic Central, controlat in totalitate de Antonescu ar pregati si decapitarea lui Vlad Moisescu, care este insa unul dintre sustinatorii financiari ai partidului si unul dintre oamenii din umbra sefului PNL Bucuresti, Andrei Chiliman.

Indepartarea lui Moisescu, dar si mutarile recente din partid fac parte, sustin surse liberale, dintr-un plan mai larg al lui Antonescu de "curatare" a PNL de asa-zisele "personaje murdare".

STRATEGIE

Lideri de anvergura, folositi si scosi apoi din joc

Radu Stroe, retrogradat din functia de strateg al PNL, nu este singurul sustinator al lui Crin Antonescu indepartat in timp de liderul partidului. In ultimii doi ani, de cand Antonescu detine presedintia PNL, lideri precum Calin Popescu- Tariceanu, Teodor Melescanu, Ludovic Orban si chiar Varujan Vosganian au devenit din ce in ce mai izolati in partid.

Spre deosebire de Vosganian, care inca este vicepresedinte al partidului, dar care, public, nu il mai critica pe Crin Antonescu, Tariceanu si Orban nu mai detin nicio functie la varful partidului. Dupa ce a condus PNL, Tariceanu a fost aproape umilit, dandu-i-se un rol decorativ in Biroul Politic Central: poate fi prezent la sedinte in calitate de lider al deputatilor PNL, dar nu are drept de vot. De altfel, in ultimul an, Tariceanu nu a fost prezent la nicio sedinta a conducerii partidului.

La randul sau, Ludovic Orban, care a fost odata mana dreapta a lui Antonescu, chiar prim-vicepresedinte pana in 2010, a fost indepartat. Dupa ce l-a concurat pe Antonescu la sefia partidului anul trecut in martie si s-a opus alegerilor pe liste a conducerii PNL, Orban a fost lasat fara functii, devenind un simplu membru. Mai mult, in februarie 2011, a fost presat sa renunte la functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor, care revenea PNL.

Un alt lider important al PNL, Teodor Melescanu, nu se regaseste printre apropiatii lui Antonescu. Liderul PNL s-a inconjurat in ultimii ani de alti oameni de baza pe care ii promoveaza frecvent. Printre acestia se afla Eduard Hellvig, Relu Fenechiu, Dan Radu Rusanu, Mihai Voicu, Mariana Campeanu, Mircea Diaconu sau Andrei Marga.

forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

Asteptam pe fratii nostri liberali sa constituim dreapta romaneasca,fara Crin-Porumbel sau tariceanu.

Stelian Negrea, fost jurnalist la Intact: Codru� �ere� indica firmele �i oamenii politici care trebuiau ataca�i la Antena 3
Jurnalistul Stelian Negrea, demisionat din functia de senior-editor al televiziunii Antena 3, a declarat, �n aceast� sear�, la emisiunea �Nasul� de la Zece Tv, c� directorul trustului Intact, Codrut Seres, venea la sedintele de redactie si indica societ� si comerciale si oameni politici care s� fie atacati �n emisiunile postului de televiziune.
Cele mai importante declaratii f�cute de jurnalistul Stelian Negrea �n emisiunea "Nasul" difuzat� de Zece Tv:
- Departamentul special de investigatii s-a �nfiintat la 1 mai. Mereu au fost presiuni dar niciodat� la acest nivel. Se cereau informatii cu privire la unele companii, care nu aveau contracte de publicitate cu trustul Intact, dar si oameni politici, �n special cei care sunt opozanti ai politicienilor sustinuti de Voiculescu. Era o concentrare foarte mare �n special pe oamenii de la putere.

- Vorbim de o institutie media. Conform acestui contract, eu nu am voie s� spun nimic timp de trei ani sau voi fi pus s� pl�tesc 100.000 de euro.
- Aveam sedinte �n cl�direa Intact unde se stabileau subiectele. Ei veneau si spuneau ast�zi �i avem pe urm�torii, avem astea 2-3 firme despre care trebuie s� scriem si urm�torii oameni politici, cum ar fi nu știu ce senator. Cel care f�cea asta era Codrut Seres, seful Intact.
- Aceste materiale erau publicabile, adic� erau publicate sau nu. Exista o practic� de folosire a materialelor �n spatele usilor �nchise.
- Trebuia s� taci din gur�, s� nu spui nimic despre aceste practici, altfel te trezeai c� datorezi c�te 4-5 sute de mii de euro trustului, conform acestor contracte.
- Am spus c� vreau s� fie scoase aceste prevederi din contract, cele care spuneau c� trebuie s� pl�tesc dac� def�imez conducerea trustului, dar nu au luat �n considerare. Mi-au trimis draftul de contract �n aceeasi form�.
- Libertatea de expresie nu prea se negociaz�, eu nu as vrea s� o negociez.
- Am avut mai multe discutii cu persoane din conducerea trustului despre un anumit senator si mi s-a spus: "D�-i semnalul c� �ntelege el si singur". Eu nu voiam s� procedez asa si de aceea nu am vrut s� semnez nici contractul.
Fostul angajat al Intact Media a dezv�luit ieri, �n exclusivitate pentru EVZ, c� jurnalistii din trustul de pres� al lui Dan Voiculescu sunt obligati s� semneze contracte care �i transform� �n simpli executansi ai ordinelor venite din partea angajatorului.

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

Asteptam pe fratii nostri liberali sa constituim dreapta romaneasca,fara Crin-Porumbel sau tariceanu.

Muntean: Antonescu e incorsetat de gasca hrebenciucilor liberali
Autor: Clarice Dinu
EXCLUDERE CU CANTEC. Exclus din PNL pe motiv ca si-a atacat colegii si este omul PDL, primarul Devei, Mircia Muntean, sustine ca este vorba de o razbunare a lui Dan Radu Rusanu.
Sursa: ARHIVA EVZ
EVZ: Crin Antonescu v-a exclus din PNL, dar spune ca vrea sa ramana prietenul dvs. Ramane?
Mircia Muntean: Greu de spus. Poate domnul Antonescu asa stie sa-si manifeste prietenia. Cred ca a facut o mare greseala pentru ca el a fost de-a lungul anilor, desi n-are vechimea mea in PNL, eu sunt din 31 decembrie 1989, o voce critica si ne-a criticat toate conducerile chiar daca ulterior s-a dovedit ca nu a avut dreptate.
Dar nu suporta opozitia.
Nu o poate suporta pentru ca nu e facut sa o suporte. Dar nu aici vreau sa ajung. S-a lasat prea incorsetat de gasca hrebenciucilor liberali condusi de Radu Rusanu. Pentru ca de aici a inceput conflictul. Eu nu am avut un atac impotriva PNL, ci impotriva senatorului Dan Radu Rusanu, care din 2000, la Deva apare din patru patru ani, dezbina si pleaca mai departe.

Dar se pare ca este eficient.
Fara doar si poate. La ora actuala nu-l bate nimeni, nici Hrebenciuc. Poate este pe aceeasi linie cu presedintele Basescu, cu o forta de neegalat.

Nu-l supraestimati?
Nu. Il cunosc foarte bine din 2000. El ucide nu iarta, se razbuna pe fiecare. Ani de-a randul a facut grupuri si grupulete, l-a daramat pe Tariceanu si-l va darama si pe Crin Antonescu. Rusanu este un slab comunicator, insa este un om al aranjamentelor. Si am mai spus-o: nu poti sapa o groapa astazi in Romania, din Portul Constanta pana in Valea Jiului la Regia Huilei sau pana la primaria din Baia Mare, ca sa nu mai zic de toate consiliile judetene, sa nu gasesti mana lui.

Il controleaza si pe domnul Antonescu?
Absolut.

Cum?
Este pentru prima data cand un om il controleaza pe Crin Antonescu. Mie nu mi se poate aduce vreo invinuire decat ce am spus la adresa lui Radu Rusanu si chipurile am contribuit cu Marius Oprea la deconspirarea presedintelui Consiliului Judetean (Mircea Molot , PNL� n.r )care, cu trei nume de cod, in ultimii 40 de ani, a turnat intr-una, dar nimeni nu-i zice nimic.

Revenind, cum il controleaza Dan Radu Rusanu pe Crin Antonescu?
Prin apropiatii ai sai care sunt la ora actuala in mare voga in PNL. Prin deputatii de Hunedoara, Radu Tampau si Mariana Campeanu. Apoi finul, Daniel Chitoiu, si Relu Fenechiu cu trupa de la Iasi.

Cu ce-l ajuta asta pe domnul Antonescu?
Deocamdata, cu datoriile foarte mari pe care le-a avut partidul si care se pare ca s-au rezolvat in ultima luna. Pana luna trecuta, cel putin jumatate de ora la sedinta se discuta de datoriile pentru sediu facute de organizatii, ba din Ilfov, ba din locatia centrala de pe Aviatorilor. Intotdeauna se vorbea, iar acum nu se vorbeste nimic. E clar ca au fost ceva bani donati.

Bani pentru partid.
Pentru partid, da. Si atunci sigur ca bietul Crin, ca nu pot sa-i spun altcumva, a a zis sa rezolvam treaba asta. N-o sa ma pun cu zece parlamentari de dragul lui Mircia ca are rezultate la Deva. O sa-l executam, o sa ne critice presa doua zile, dupa care noi o sa ramanem mari si tari si ne legam de USL ca ei au structurile. PSD este speranta lui si a tuturor nevoiasilor din PNL. Sa nu uitam ca pe toti ne-au sacrificat, pe toti primarii. Pe Nicolae Dragu l-au dat afara de la Calarasi, pe Constantin Cibu l-au dat afara de la Braila, pe Romeo Stavarache daca nu semna cu Hrebenciuc intelegerea era si el pe lista. Andrei Chiliman latra si el ca nu vrea sa semneze cu Oprescu, Mircia Muntean e dat afara ca nu-i place lui Rusanu de el. Urmeaza Bolojan de la Oradea ca nu-l inghite si o sa-l execute ca pe cel de la Baia Mare. Sa nu credeti ca domnul Basescu i-a facut ceva.

Domnul Cristian Anghel?
Da. Domnul Anghel a fost executat. A fost cel mai bun prieten al meu, prieten de familie, am invatat meserie de la acel om si oricand il recunosc ca pe cel mai mare primar al tuturor timpurilor din Romania. Revenind, cat sunt in tara si sunt in birou un coleg nu-mi zice nimic. Pune capul in pamant si, eventual, voteaza impotriva mea daca asa a fost intelegerea din biroul senatorial al lui Dan Radu Rusanu cu o zi inainte. Ca eu vin o data pe saptamana, doua ore, si Rusanu este in Senat in fiecare zi si-i cheama la o masa, o discutie. Atunci imi e foarte greu sa contracarez, oricat de multi prieteni as avea in PNL.

V-au acuzat ca sunteti omul PDL-ului.
Un an jumatate Rusanu a votat impotriva mea cu patru consilieri liberali si cinci de la PDL. Am stat un an de zile , ca primar, intr-o anexa a toaletei. Va dati seama cat l-a dus mintea. Sigur ca la un moment dat am refacut Alianta, le-am dat un administrator unic si de atunci doi consilieri PSD si trei PDL voteaza pentru in permanent cu mine. Asta nu inseamna ca toti cei cinci consilieri PDL voteaza cu mine. In consiliul local am trei voturi din cinci de la PDL si doua din patru de la PSD , cu cinci de-ai mei care mi-au mai ramas fac o majoritate de 11 din 21 sa-mi treaca proiectele importante. Mi-au votat impotriva deschiderii Aqua Land-ului, au facut abuzuri, in noaptea de Inviere Radu Rusanu ducea fluturasi in tot orasul ca da primarul jumatate de miel. Va dati seama, avem fotografii, nu vorbesc ca sa vorbesc. E un razboi mortal in Deva. Este si atipic, pentru ca am avut cel mai bun rezultat din tara pentru Crin Antonescu, am luat 35% fata de 20% Traian Basescu si 19% Geoana, iar la turul al doilea pentru Geoana am avut cu 65.000 de voturi mai mult decat Basescu la nivel de judet. Va dati seama, la doua saptamani dupa ce am obtinut rezultatele astea m-au schimbat.

Ce veti face de acum inainte?
Daca legea ramane asa cum este acum, candidez la Consiliul Judetean. Daca se va modifica si va da posibilitatea si primarului sa fie ales intr-un singur tur, atunci nu pot sa plec de la municipiu, pentru ca, in primul rand, sunt suta la suta castigator si, in al doilea rand, pot ajuta pe orice om de incredere de la PDL sa castige judetul Hunedoara ca actualul presedinte al Consiliului Judetean sa nu mai acceada la un nou mandat pentru ca are dosarul care nu-i face onoare si pe care eu nu-l pot accepta.

Veti candida indpendent sau mergeti la alt partid?
La Deva, evident ca voi candida independent. Daca merg la judet sunt obligat sa ma duc pe lista unui partid, pentru ca e mai greu si exista riscul sa pierd voturi neavand reprezentare in birourile electorale.

Va ganditi la PDL?
Sub nicio forma, pentru ca, daca nu-si rezolva problemele de imagine, este foarte greu sa merg pe PDL. Sa-si puna ei un candidat si eu sa candidez cu un partid mai mic, Forumul German sau PNTCD. Sunt in discutii foarte apropiate cu cele doua formatiuni. Acolo m-as duce cu draga inima.

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

Asteptam pe fratii nostri liberali sa constituim dreapta romaneasca,fara Crin-Porumbel sau tariceanu.

Un morar lasase o mostenire destul de modesta celor trei feciori ai sai: o moara un asin si un motan. Imparteala se facu de indata. Celui mai mare i se cuvenea moara, celui de-al doilea, asinul, iar celui mai tanar nu-i ramase decat motanul.
Mezinul nu se putea consola cu atat de putin.
- Fratii mei isi vor putea castiga cinstit bucatica de paine. Dar eu? Daca imi mananc motanul si imi fac o caciula din blana lui, raman muritor de foame.
Motanul il auzi si-i sopti cu multa seriozitate si intelepciune:
- Nu te necaji, stapane. Da-mi un sac si porunceste sa mi se faca o pereche de cizme, sa pot porni printre balarii, si vei vedea ca n-ai fost nedreptatit cu partea de mostenire, asa precum ti de pare.
Cand isi vazu dorinta indeplinita , motanul isi trase cu multa barbatie cizmele si, luandu-si sacul in spinare, se duse de-a dreptul intr-o crescatorie de iepuri. Isi puse in sac tarate si laptuci si se intinse ca si cum ar fi mort, asteptand ca vreun iepure tanar sa intre de buna voie in sac, ca se infrupte din ce era acolo.
Dupa cateva clipe, un iepuras se furisa in sac si motanul il ucise fara pic de mila. Apoi , mandru de prada sa, se duse de-a dreptul la rege si ceru sa-i vorbeasca. Fu condus chiar in apartamentul Majestatii Sale, in fata caruia facu o plecaciune adanca si ii vorbi:
- Iata, Sire, un iepure pe care marchizul de Carabas (caci asa il numise pe stapanul sau) m-a insarcinat sa vi-l aduc in dar din partea sa.
- Spune-i stapanului tau ca ii multumesc si ca mi-a facut o mare placere.
Altadata, motanul se ascunse in grau, tinand desaga pregatita. Cand doua potarnichi nimerira in sac, le prinse inauntru, tragand baierele desagii. Apoi se duse din nou la rege si le darui, cum facuse si cu iepurele. Acesta primi cu placere cele doua potarnichi si ii multumi motanului.
Si mereu tot asa, timp de vreo doua-trei luni, motanul ii ducea regelui cate un vanat din partea stapanului sau.
Intr-o buna zi, afla ca regele avea sa iasa la plimbare pe malul raului, impreuna cu fiica sa, cea mai frumoasa fiinta din cate s-au vazut vreodata, si-i spuse stapanului sau:
- Daca vei lua in seama sfatul meu, ti-ai gasit norocul; nu ai decat sa te scalzi in rau, la locul pe care ti-l voi arata, si dupa aceea � las� pe mine!
Marchizul de Carabas facuse tocmai cum il invatase motanul, fara a-i cunoaste planurile. Im timp ce se scalda, trecu pe acolo regele in caleasca si motanul se porni sa strige cat il tinea gura:
- Ajutor! Ajutor! Marchizul de Carabas se ineaca!
La strigatele acestea, regele scose capul pe fereastra calestii si, recunoscandu-l pe motanul care ii daduse de atatea ori vanat in dar, porunci garzii sa alerge degraba in ajutorul marchizului de Carabas.
In timp ce-l scoteau pe bietul marchiz din rau, motanul se apropie de caleasca si spuse regelui:
- Banditii au furat vesmintele marchizului (afurisitul de motan le pitise sub un bolovan).
Regele porunci servitorilor sai sa aduca in graba cele mai frumoase vesminte pentru marchizul de Carabas.
Regele ii arata marchizului toata prietenia si, cum vesmintele cele frumoase, care tocmai ii fusesera daruite, ii veneau de minune, printesa il gasi pe placul ei si il indragi.
Regele dori sa faca plimbarea impreuna cu marchizul de Carabas, care se urca in caleasca regala si continua drumul. Motanul intelese ca planurile sale aveau sorti de izbanda.
Merse inainte, amenintand taranii intalniti pe camp:
- Oameni buni, daca nu veti spune ca pasunea pe care o cositi este a marchizului de Carabas, va fi vai si amar de voi.
Regele intreba pe tarani a cui era pasunea cosita.
- A marchizului de Carabas, au raspuns cu totii, caci amenintarile motanului le bagase frica in oase.
- Vad ca aveti o avere frumoasa! spuse regele marchizului de Carabas.
- Da, sire, este o faneata care aduce, an de an, roade imbelsugate, raspunse marchizul.
Regele, care trecu imediat dupa aceea, vru sa stie ale cui sunt granele pe le vede inaintea ochilor.
- Ale marchizului de Carabas, raspunsera seceratorii, si regele se bucura din nou.
Motanul, care mergea inaintea calestii, le repeta aceleasi lucru tuturor celor intalniti in cale, iar regele se minuna de averile nenumarate ale marchizului de Carabas.
Ajunse, in cele din urma, in fata unui castel frumos, ce apartinea unui capcaun care era stapanul tuturor pamanturilor pe unde trecuse regele pana atunci.
Motanul, care avusese grija sa afle cate ceva despre ce era in stare capcaunul, ceru sa-i vorbeasca.
El ii spuse:
- Nu voiam sa trec prin apropierea castelului fara sa am cinstea sa va fac o plecaciune.
Capcaunul il primi atat de frumos pe cat poate un capcaun.
- Mi s-a spus ca aveti darul de va preface in fel si chip de animale. Intr-un leu, de pilda, sau intr-un elefant, vorbi motanul.
- Este foarte adevarat, raspunse brusc capcaunul, si, pentru a te convinge, ma voi preface pe loc intr-un leu.
Motanul fu atat de inspaimantat la vederea leului, ca tremura tot. Dupa putin timp, il vazu pe capcaun reluandu-si intruchiparea dinainte si ii destainui spaima prin care trecuse.
- Mi s-a mai povestit, spuse motanul, ca puteti lua si infatisarea celor mai mici animale, de exemplu va puteti preschimba in sobolan sau chiar in soarece, ceea ce nu-mi prea vine a crede.
- Si de ce nu-ti vine a crede? intreba capcaunul. Vei vedea.
Si capcaunul se prefacu pe data intr-un soricel, care alerga pe podea. Motanul atat astepta, se azvarli asupra lui si-l inghiti.
Intre timp, regele, zarind frumosul castel al capcaunului, dadu sa intre. Motanul care auzise zgomotul calestii, ii sari inainte.
- Majestate, fiti binevenit in castelul marchizului de Carabas, spuse el regelui.
- Asadar, domnule marchiz, si acest castel va apartine?! exclama regele.
Marchizul oferi bratul tinerei printese, si porni in urma regelui, care urca cel dintai. Intrara intr-o sala mare, unde gasira masa imbelsugata pentru ospatul pe care il pregatise oaspetilor sai.
Regele, incantat de calitatile marchizului, ii spuse acestuia:
- As dori sa-mi fiti ginere, domnule marchiz.
Marchizul accepta onoarea acordata de rege si, in aceeasi zi, se casatori cu printesa. Iar motanul, ajunse mare dregator, nu mai prindea soareci decat pentru propria lui placere.

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

Discursul lui Ceau�escu, la mitingul din Pia�a RepubliciiCuv�ntarea tovar�ului Nicolae Ceau�escu, secretar general al Partidului Comunist Rom�n, pre��e�dintele Republicii Socialiste Rom�nia, adresat� oamenilor muncii afla�i �n Pia�a Republicii, cu ocazia �ncheierii lucr�rilor Congresului al XIV-lea al PCR

24 noiembrie 1989 (balcon)
Dragi tovar�i,
Cu c�teva minute �n urm� s-au �ncheiat lucr�rile marelui forum al comuni�tilor - Congresul al XIV-lea, care a hot�r�t s� ac�ion�m �n deplin� unitate pentru ridicarea Rom�niei pe noi culmi de progres �i civiliza�ie, pentru ctitoria socialismului �i comunismului �n Rom�nia! (Aplauze �i urale puternice, prelungite; se scandeaz� �ndelung "Ceau�escu - PCR!")

Hot�r�rile adoptate �n deplin� unanimitate de Congresul partidului asigur� dezvoltarea continu� a industriei, agriculturii, a tuturor sectoarelor de activitate, �nflorirea �tiin�ei, �nv���m�ntului, culturii �i - pe aceast� baz� ridicarea general� a nivelului de via��, de bun�stare �i fericire al �ntre�gului nostru popor! (Aplauze �i urale puternice, prelungite; se scandeaz� �ndelung "Ceau�escu �i poporul!", "Ceau�escu - PCR!")

Dup� cum bine se �tie, �n aceast� pia�� au avut loc multe adun�ri ale poporului nostru, care au afirmat voin�a Rom�niei pentru victoria so�cialismului, dar �i voin�a pentru a fi liber�, independent� �i a construi socialismul a�a cum �l dore�te, f�r� amestec din afar�. (Aplauze �i urale puternice, prelungite; se scandeaz� �ndelung "Ceau�escu �i poporul!")

A�i ascultat �i cuv�ntul de �nche�ie�re - de aceea nu doresc s� vorbesc mult. Doresc numai s� mul�umesc tuturor oamenilor muncii din Capital�, �ntregului nostru popor, pentru activitatea depus� �n dezvoltarea so�cia�list� �i afirmarea hot�r�rii de a ac��iona cu �i mai mult� fermitate �n ve�derea �nf�ptuirii Programului de f�u�rire a societ��ii socialiste multi�late�ral dezvoltate, de �naintare a Rom�niei spre visul de aur, spre comunism. (Aplauze �i urale puternice, prelungite; se scandeaz� �nde�lung "Ceau��escu - PCR!", "Ceau�escu �i poporul!")

Repet ceea ce am spus �n cuv�ntul de �ncheiere: asigur�m �ntregul partid, �ntregul popor c� vom face totul pentru realizarea �n cele mai bune condi�ii a programului de dezvoltare economico-social�, c� �ntreaga activi�tate a partidului, a poporului nostru va avea ca �el suprem dezvoltarea continu� a patriei, ridicarea bun�st�rii generale a poporului, �nt�rirea continu� a independen�ei �i suveranit��ii Rom�niei.

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

Pentru basescu o coroana de spini si o golgota !

originala ...nu-mi plac copiile .

Dragi tovar�i �i �pretini�, cet��eni ai Republicii Socialiste Rom�nia,

M� adresez, �n aceast� sear�, �ntregului popor al patriei noastre socialiste, �n leg�tur� cu evenimentele grave care au avut loc, �n ultimele zile, la Timi�oara.

�n zilele de 16 �i 17 decembrie, sub pretextul �mpiedic�rii aplic�rii unei sentin�e judec�tore�ti legale, c�teva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifest�ri �i incidente, trec�nd la atacarea unor institu�ii de stat, distrug�nd �i jefuind o serie de cl�diri, de magazine, de cl�diri publice, iar �n ziua de 17 decembrie �i-au intensificat activitatea �mpotriva institu�iilor de stat �i de partid, inclusiv a unor unit��i militare.

Din desf�urarea evenimentelor �i din declara�iile unor participan�i la aceste evenimente, aceste grupuri aveau scopul de a provoca dezordine �i distrugerea institu�iilor �i bunurilor generale ale ora�ului �i de a da semnalul unor asemenea ac�iuni �i �n alte centre.

Popula�ia din Timi�oara cunoa�te �i a v�zut toate aceste distrugeri de tip fascist care au avut loc.Cu toate insisten�ele depuse, timp de dou� zile, de organele politice, de partid, de consiliul popular, de conducerile �ntreprinderilor �i de organele de ordine, aceste grupuri au continuat �i �i-au intensificat activitatea de distrugere, de atacare a institu�iilor, a magazinelor, inclusiv a unor unit��i militare.

�n aceste �mprejur�ri grave, �n seara zilei de 17 decembrie, fiind atacate, unit��ile militare au r�spuns prin focuri de avertisment �mpotriva celor care au continuat s� ac�ioneze �mpotriva unit��ilor militare �i institu�iilor de stat �i politice.

Deoarece ac�iunile grupurilor antina�ionale, teroriste au continuat, conform Constitu�iei �i �n conformitate cu legile ��rii, unit��ile militare au fost obligate s� se apere, s� apere ordinea �i bunurile �ntregului ora�. De fapt s� apere ordinea �n �ntreaga �ar�.
Organele de ordine �i procuratura au efectuat �i continu� s� efectueze cercet�rile corespunz�toare pentru a stabili cauzele �i vinova�ii acestor acte cu caracter net fascist, provocator, de distrugere.

Din datele de care se dispune p�n� �n prezent, se poate declara, cu deplin� certitudine, c� aceste ac�iuni cu caracter terorist au fost organizate �i declan�ate �n str�ns� leg�tur� cu cercuri reac�ionare, imperialiste, iredentiste, �oviniste �i cu serviciile de spionaj din diferite ��ri str�ine.



Scopul acestor ac�iuni antina�ionale provocatoare a fost acela de a provoca dezordine �n vederea destabiliz�rii situa�iei politice, economice, de a crea condi�iile dezmembr�rii teritoriale a Rom�niei, distrugerii independen�ei �i suveranit��ii patriei noastre socialiste.

Nu �nt�mpl�tor, posturile de radio de la Budapesta �i din alte ��ri au declan�at, �nc� �n cursul acestor ac�iuni antina�ionale, teroriste, o campanie de��n�at�, de ponegrire, de minciuni �mpotriva ��rii noastre.

Scopul � repet, dup� datele pe care le avem p�n� acum �i din pozi�ia luat� de cercurile revizioniste, revan�arde, de cercuri imperialiste din diferite ��ri � este acela de a distruge independen�a, integritatea, de a opri cursul dezvolt�rii socialiste a Rom�niei, de a �ntoarce Rom�nia �napoi sub domina�ie str�in�, de a lichida dezvoltarea socialist� a patriei noastre.

�n fa�a acestei situa�ii deosebit de grave, este necesar s� ac�ion�m �n deplin� unitate, cu toate for�ele, pentru ap�rarea independen�ei, integrit��ii �i suveranit��ii Rom�niei, de a asigura dezvoltarea construc�iei socialiste �n patria noastr�. M� adresez cet��enilor din Timi�oara cu chemarea de a da dovad� de �nalt� r�spundere �i de a face totul pentru lini�tea �i ordinea ora�ului lor, de a contribui la lini�tea �i ordinea �n �ntreaga �ar�.

Doresc s� declar cu toat� r�spunderea c� unit��ile armatei noastre, care au misiunea ap�r�rii independen�ei �i suveranit��ii patriei, a cuceririlor revolu�ionare, au dat dovad� de mult�, foarte mult� r�bdare.

Nu au r�spuns, chiar atunci c�nd solda�ii �i ofi�erii au fost lovi�i, ci numai atunci c�nd situa�ia a ajuns de a�a natur� �nc�t au fost ataca�i de bandele teroriste �i au fost puse �n pericol institu�iile fundamentale, ordinea din jude�.

Armata �i-a �ndeplinit pe deplin datoria fa�� de patrie, fa�� de popor �i fa�� de cuceririle socialismului! Dac� armata �i unit��ile de ordine nu �i-ar fi �ndeplinit datoria �i r�spunderea fa�� de patrie, fa�� de popor, ar fi �nsemnat s� nu r�spund� jur�m�ntului, s� nu �ndeplineasc� prevederile Constitu�iei ��rii de a ac�iona cu fermitate �n ap�rarea cuceririlor socialiste, a cuceririlor �ntregului popor, a independen�ei, integrit��ii �i a suveranit��ii Rom�niei.

�n acest fel, trebuie de altfel, s� ac�ioneze orice cet��ean al patriei noastre �n ap�rarea socialismului �i a independen�ei ��rii!



Vreau s� declar deschis c� nu a� r�spunde �ncrederii acordate de popor dac� nu a� face totul pentru a ap�ra integritatea, independen�a, suveranitatea Rom�niei, dreptul deplin al poporului nostru de a-�i hot�r� dezvoltarea �n mod independent, f�r� nici un amestec din afar�.

Campania declan�at� de diferite cercuri �i guverne �mpotriva Rom�niei demonstreaz� cu putere c� aceste ac�iuni au fost din timp �i bine preg�tite.

Se pune pe drept cuv�nt �ntrebarea: de ce acele cercuri imperialiste �i guverne, care fac tot felul de declara�ii �mpotriva Rom�niei, nu au spus niciodat� nimic �n leg�tur� cu evenimentele foarte grave din diferite ��ri, din ultimul timp?

Reiese cu toat� claritatea c� aceast� campanie �mpotriva Rom�niei face parte dintr-un plan mai general �mpotriva independen�ei �i suveranit��ii popoarelor � a acelor popoare care nu vor domina�ia str�in� �i s�nt gata s�-�i apere cu orice pre�, inclusiv cu arma �n m�n�, independen�a, dreptul la o via�� liber�.

Cu to�ii ne reamintim de pozi�ia ferm� a �ntregului nostru popor �n 1968, �mpotriva invaziei Cehoslovaciei �i pentru ap�rarea independen�ei Rom�niei. Acum se poate afirma c� este o situa�ie asem�n�toare, sau chiar mai grav�. De aceea, se impune s� ac�ion�m cu �ntreaga r�spundere pentru a respinge orice atacuri �mpotriva Rom�niei, a construc�iei socialiste din patria noastr�!

Regret�m foarte mult c� s-a ajuns la o asemenea situa�ie, dar aceasta nu se datoreaz� organelor de ordine �i unit��ilor militare, care timp de dou� zile au dat dovad� de maxim� r�bdare �i �ng�duin�� fa�� de ac�iunile elementelor teroriste, fasciste din Timi�oara, ci acelora care s-au pus �n slujba agenturilor str�ine �i care au ac�ionat �n mod premeditat �i bine preg�tit pentru declan�area acestor grave incidente de la Timi�oara!

M� adresez tuturor organelor �i organiza�iilor de partid, comuni�tilor, organiza�iilor U.T.C., sindicatelor �i tuturor sindicali�tilor, Organiza�iei Democra�iei �i Unit��ii Socialiste, tuturor organelor �i organiza�iilor ob�te�ti pentru a ac�iona, �n deplin� unitate, �n aceste �mprejur�ri grele, pentru a asigura respingerea oric�ror ac�iuni �mpotriva patriei noastre socialiste, pentru a asigura dezvoltarea muncii pa�nice, de realizare a hot�r�rilor Congresului al XIV-lea al partidului!

M� adresez tuturor cet��enilor patriei noastre, f�r� deosebire de na�ionalitate, cu chemarea de a da dovad� de o �n�elegere deplin� a situa�iei grave care s-a creat prin ac�iunile teroriste de la Timi�oara �i de a ac�iona, �n deplin� unitate �i solidaritate, pentru ap�rarea socialismului, de a face totul pentru a nu se mai permite s� se repete asemenea st�ri de lucruri!



Societatea noastr� asigur� condi�ii de participare deplin� a tuturor cet��enilor ��rii, a tuturor categoriilor sociale la �ntreaga via�� politic�, la conducerea �ntregii societ��i. S�nt create cele mai largi posibilit��i ca, �n cadrul democra�iei noastre muncitore�ti-revolu�ionare, s� dezbatem �i s� solu�ion�m, �n deplin� unitate, toate problemele privind via�a, munca, bun�starea �ntregii na�iuni, dar �i independen�a, suveranitatea �i integritatea patriei.

Este necesar s� respingem cu hot�r�re orice ac�iuni �ndreptate �mpotriva patriei, a poporului nostru, constructor pa�nic al socialismului, a independen�ei, a construc�iei noii or�nduiri socialiste �n Rom�nia!

S� ac�ion�m cu �ntreaga r�spundere fa�� de prezentul �i viitorul socialist al patriei noastre, pentru a asigura munca �i lini�tea �ntregului nostru popor!

Este de datoria tuturor cet��enilor Republicii Socialiste Rom�nia s� ac�ioneze cu toate for�ele �mpotriva tuturor celor care, �n slujba diferitelor interese str�ine, a serviciilor de spionaj, a cercurilor imperialiste reac�ionare, �i v�nd �ara pentru un pumn de dolari sau alte valute.

Trebuie s� d�m o ripost� hot�r�t� �mpotriva celor care vor s� dezmembreze Rom�nia, s� lichideze integritatea �i independen�a patriei noastre!

Este necesar s� sprijinim � �n orice �mprejur�ri � armata noastr�, ap�r�toare de n�dejde a independen�ei, suveranit��ii �i integrit��ii ��rii, a construc�iei socialiste, a vie�ii pa�nice a �ntregii noastre na�iuni!

S� ac�ion�m �n a�a fel pentru a nu fi necesar� interven�ia armatei. Dar, �n acela�i timp, s� nu se admit�, �n nici o �mprejurare, ca armata s� fie atacat�, s� nu admitem ca ea s� fie oprit� s� ac�ioneze �mpotriva celor care creeaz� dezordine, a celor care �mpiedic� activitatea �i munca pa�nic� a poporului!

Adev�rata libertate, adev�ratul umanism �nseamn� a asigura dezvoltarea socialist� a patriei, bun�starea �ntregii na�iuni, a asigura independen�a, integritatea ��rii �i a-i demasca pe to�i aceia care ac�ioneaz� � indiferent sub ce forme � �mpotriva intereselor patriei, a independen�ei, a socialismului �n Rom�nia.

�n�eleg�nd bine gravitatea evenimentelor petrecute la Timi�oara, aceste ac�iuni dirijate �i organizate �mpotriva patriei noastre, doresc s� asigur �ntregul nostru popor, �ntreaga noastr� na�iune, c� at�t organele de stat, c�t �i organele de partid vor face totul �i vor ac�iona cu �ntreaga r�spundere pentru a solu�iona problemele �n deplin� colaborare cu to�i oamenii muncii, cu to�i cet��enii patriei noastre, pentru a face totul ca programele m�re�e de f�urire a societ��ii socialiste multilateral dezvoltate s� fie realizate �n cele mai bune condi�ii.

Doresc s� declar, �n aceast� sear�, �n fa�a �ntregii noastre na�iuni c�, �n ce m� prive�te, ca fiu devotat al poporului, �n munca �i r�spunderile �ncredin�ate de partid �i popor, voi ac�iona �n orice �mprejur�ri �n interesul poporului, pentru bun�starea �i fericirea sa, �n interesul construc�iei socialiste, al independentei �i suveranit��ii ��rii! Nu am �i nu voi avea niciodat� nimic mai presus dec�t poporul, patria, integritatea Rom�niei �i socialismul!

Cel mai bun r�spuns pe care �l putem da cercurilor reac�ionare, acelora care doresc s� distrug� independen�a �i s� opreasc� construc�ia socialist� �n Rom�nia este unitatea noastr�, a tuturor, a �ntregii na�iuni, �ndeplinirea �n cele mai bune condi�ii a programelor de dezvoltare social-economic�, de �naintare ferm� a patriei noastre, liber� �i independent�, pe calea socialismului, ac�ion�nd cu toat� hot�r�rea pentru pace �i colaborare, pe principiile deplinei egalit��i �n drepturi cu toate na�iunile lumii!

M� adresez tuturor cet��enilor patriei noastre cu chemarea de a da dovad� de �nalt spirit patriotic �i revolu�ionar, de a �n�elege c� cele �nt�mplate la Timi�oara constituie ac�iuni organizate din timp de cercurile reac�ionare, de agenturile de spionaj str�ine, care au ini�iat toate acestea �mpotriva patriei noastre.

S� ac�ion�m cu toat� r�spunderea �n a�a fel ca nic�ieri �n �ara noastr� s� nu se mai poat� organiza �i s� nu se mai produc� asemenea situa�ii.

Este necesar, dragi tovar�i �i prieteni, cet��eni ai Republicii Socialiste Rom�nia, s� d�m dovad� de marea r�spundere �i �n�elepciune a poporului nostru, care �n cele mai grele timpuri a dat mari jertfe. Mul�i dintre cei mai �nainta�i fii ai na�iunii noastre �i-au dat via�a pentru independen�a, pentru bun�starea, pentru integritatea ��rii �i construc�ia socialismului �n Rom�nia. Nu trebuie s� existe nimic care s� �mpiedice ac�iunea noastr� hot�r�t� pentru a servi poporul, socialismul, viitorul luminos al patriei noastre, al na�iunii noastre!

V� adresez, dragi tovar�i �i prieteni, dragi compatrio�i, chemarea de a �nt�ri colaborarea �i unitatea, de a face totul pentru libertatea, pentru construc�ia socialismului, pentru bun�starea poporului, pentru integritatea �i independen�a Rom�niei

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

Anticomunisti falsi
Lamentarea dv.este patetica atata timp cat dv.si ceilalti care chipurile sprijina pe liberalii dlui Patriciu faceti tot posibilul sa distrugeti unitatea unei drepte firave.

Basescu este dictaor spun acesti falsi democrati.

Pai ia spuneti dv.insulte ca bolsevic,golan,marinar,prost,betiv etc presedintilor Coreiei de Nord,Belarusului,Iranului ,dar sa fiti cel putin turisti in aceste tari sa vad ce va face Basescu si ce va face adevaratii dictaori.

Numiti comunisti pe oricine nu va impartasesc aberatiile zise liberale,utilizati cu usurinta cuvinte ca securist,pupincurist numai pentru ca felul dv.de a vedea dreapta romaneasca este criticata.

Dl.Basescu si PD-L au facut serioase apeluti la unitate cu PNL dar PNL-ul dv.face unitate cu Iliescu,pe care il numiti bolsevic,dar tare bun este cand va da voturi pentru a ramane la putere sau pentru buget si cu care va asociati sa dati afara dictatorul,adica pe Basescu, care a condamnat solemn comunismul si acum va condamna pactul Ribentrop-Molotov.

De fapt sunteti niste desorientari.Faceti pol de dreapta cu dl.Constantineescu si dl Milut dar nu vedeti ca dreapta poate fi puternica cu PNL+PD-L.
Dece?
Pentru a salva cativa oligarhi,cativa ministri penali care tradeaza liberalismul aliindu-se cu bolsevicii din PSD.
Este oare bugetul pe 2008 buget liberal?
Trebuie sa fii foarte subtire la minte ca sa sustii acest lucru.
Si toate acestea pentru a va apara de pericolul Basescu si nu de bolsevicii lui Iliescu.

Eu zic ca mai inainte de a blama infiltrarea bolsevica in politica romaneasca sa revizuiti propria atitudine,sa va vedeti cine sunt prietenii si cine sunt dusmanii.

Cu alianta PNL/PSD nu o sa convingeti pe nimeni de anticomunism,cel mult o sa stati la putere pana in 2009.
Si apoi gata,vine ignatul.poporul s-a desteptat?

Ingineria sociala comunista,si explicatia actualei derutei ideologice

Intreaga epoca comunista, indiferent de aria sa geografica, a reprezentat un permanent experiment social, o permanenta tentativa de inginerie sociala, dar nu numai in psihiatrie. Prin acest proces s-au fortat limitele psihologice si biologice ale omului, s-a incercat permanenta sa modelare in conformitate cu niste principii ideologice anticristice specifice comunismului: ura de clasa, ateismul, crearea omului nou, exersarea urii permanernte.
Poate ca nimic nu apare mai pregnant pentru ingineria sociala comunista dec�t asa-zisul experiment de la Pitesti, un experiment-etalon, care in grade si intensitati deosebite se va aplica la scara intregii societati. Acesta a devenit in fapt un adevarat c�mp concentrational si, de ce nu, a devenit un adevarat univers al teroarei ce se aplica la nivelul intregului lagar socialist.
Fenomenul de inginerie sociala aplicat in mod brutal in inchisoarea de la Pitesti a fost extins in grade diferite la nivelul intregii tari, apel�ndu-se la metode coercitive permanente, generatoare de frica - insecuritate in proportie de masa, lipsa de loialitate a celor apropiati, a oricarui sprijin sau posibilitate de apel - prin actiuni dirijate �stiintific": frica de restructurare, de delatiune, permanenta fuga dupa alimente sau alte bunuri minime care asigura existenta, lipsa de sanse in competitie daca nu esti conformist etc. Chiar daca fenomenul Pitesti argumenteaza fragilitatea conditiei umane in contact cu raul (caci toti cei supusi reeducarii la Pitesti au cedat p�na la urma), ambitia de a avea adeziunea totala la valorile ateist-comuniste a vizat in fond identificarea cu agresorul, transformarea victimei in calau (cel putin delator sau oportunist). O astfel de actiune pe o at�t de mare durata de timp a dus la modificari profunde ale personalitatii omului.
Generalizarea saraciei, infometarea cronica ne apar astazi ca actiuni deliberate ale sistemului comunist, ca metode pentru aservire a persoanei umane, silita astfel ca si in conditia carcerala sa fie preocupata numai de existenta fizica. Totalitarismul, prin dependenta economica, educationala, controlul rezidentei si chiar al nasterilor (cu imaginea idilica a �statului parinte�), avea ca unic scop nu numai monopartidismul, dar si controlul vietii spirituale in scopul infantilizarii individului si prin aceasta a manevrarii sale.
Oare un asemenea mecanism nu putea sa explice multiplele cedari in fata opresorului?
La Pitesti, ca si in marea societate, nu se urmarea doar o adeziune formala, superficiala si oportunista fata de comunism, ci se urmarea o adevarata mutatie psihica, o schimbare a personalitatii, adica tocmai ceea ce in mod curent se numeste inginerie sociala, o actiune de �spalare a creierului�, o actiune criminala specifica regimurilor de dictatura existente in istoria omenirii. Aceasta actiune diabolica urmarea in fapt o transformare a fortelor adverse in sustinatori convinsi ai comunismului, de fapt o adevarata �mutatie� biologica. Din pacate, in comunism acest fenomen avea caracter de masa, iar la Pitesti toti cei supusi �reeducarii� au cedat p�na la a deveni ei insisi tortionari.
Din punct de vedere moral, rezultatele reeducarii comuniste echivaleaza cu o degradare totala, iar deformarile caracteriale s-au mentinut si au aparut chiar in afara manevrelor de represiune si, de ce nu, chiar si in viata familiala sau personala. Acest lucru, subliniaza D. Bacu, dovedeste ca modificarile de caracter suferite in cadrul sistemului comunist totalitar au fost extrem de profunde si, din acest motiv, foarte durabile.
Nebunia colectiva aparuta ca rezultat al ingineriei sociale comuniste a fost intretinuta in anii comunismului in mod sistematic de catre adevarati maestri in arta dezumanizarii, iar victimele,au fost din toate sectoarele societatii. �Spaima indescriptibila�, cum o numeste M. Popescu, cultul social al fricii si insecuritatii au determinat adesea ca victimele sa se identifice, de exemplu, cu politia politica si cu tortionarii regimului. Ca si in cazul experimentului Pitesti, subalimentatia cronica a populatiei, stresul permanent erau fondul pe care se petreceau acele manevre ideologice care trebuiau sa duca la crearea �omului nou�. Victima si calaul erau la Pitesti tot timpul impreuna. In societate impreuna cu noi erau mereu activistul de partid, informatorul, metodele de ascultare si delatiunea, acestea put�nd aparea de oriunde si in orice moment. At�t la Pitesti, c�t si in marea societate socialista individul putea fi oric�nd livrat fizic tortionarilor sai - , individul fiind in toate cazurile lipsit de sprijin interior prin bulversarea valorilor morale si religioase, starea sa sufleteasca trebuind sa fie intr-o permanenta panica.
Iata de ce in inchisoare, ca si in marea societate credinta in Dumnezeu era una dintre tintele preferate ale distrugerii morale
. Daca individul avea o credinta religioasa sau un anumit crez politic, acest lucru nu numai ca nu era acceptat de catre societatea comunista,si adesea putea deveni subiect de diagnostic clinic. Coeziunea umana, prietenia, increderea in figuri protective, cum ar fi trebuit sa fie de exemplu preotul, trebuiau sa fie sistematic distruse. Nimic nu trebuia sa te sprijine in fata sistemului comunist. Pentru scopurile partidului, prietenul trebuia denigrat, lovit, psihiatrul trebuia sa-si denunte sau chiar sa-si tortureze pacientul, prin profesia sa sa ajute organele de represiune. Individul trebuia sa aiba astfel sentimentul �livrarii absolute�, fenomen caracteristic doar conditiei infantile sau la animale (Zamfirescu).
Poate nimic nu a fost mai ucigator in regimul comunist dec�t distrugerea increderii si suportului interuman, adica exact inversul moralei crestine. Individul nu trebuia sa poata avea incredere in prieteni, in medic, nici chiar in preot. El nu se putea confesa, nu se putea asocia cu nimeni, trebuia sa apara singur in fata puterii, singura lui reactie urm�nd sa fie doar supunerea. Toate aceste actiuni atesta din plin afirmatia ca sub comunism am asistat in permanenta la o actiune de inginerie sociala, un atac brutal si agresiv de transformare a omului intr-o creatie anticristica supusa legilor materialismului si care trebuia sa populeze acest �imperiu al raului� pe care comunismul il pregatea pentru intreaga omenire.
Am scris acestea pentru a explica in mare masura deruta ideologica si politica,chiar a unor forumisti,de pe acest forum.Acest lucru ne dovedeste cat de mare a fost impactul comunismului,chiar la oameni care oficial se considera anticomunisti,antisecuristi.Portretul robot al acestor oameni se caracterizeaza prin ateism agresiv(vezi forumul de ieri),mediocritate culturala,fanatism,afirmare ca vorba goala ca ar fi anticomunisti,antisecuristi,dispusi la afiliere cu oricare alt tip de extremism.
Iata ce a facut comunismul din romani!

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

Asteptam pe fratii nostri liberali sa constituim dreapta romaneasca,fara Crin-Porumbel sau tariceanu.

De la: 9am245531, la data 2011-05-05 10:19:28Anticomunisti falsi
Lamentarea dv.este patetica atata timp cat dv.si ceilalti care chipurile sprijina pe liberalii dlui Patriciu faceti tot posibilul sa distrugeti unitatea unei drepte firave.

Basescu este dictaor spun acesti falsi democrati.

Pai ia spuneti dv.insulte ca bolsevic,golan,marinar,prost,betiv etc presedintilor Coreiei de Nord,Belarusului,Iranului ,dar sa fiti cel putin turisti in aceste tari sa vad ce va face Basescu si ce va face adevaratii dictaori.

Numiti comunisti pe oricine nu va impartasesc aberatiile zise liberale,utilizati cu usurinta cuvinte ca securist,pupincurist numai pentru ca felul dv.de a vedea dreapta romaneasca este criticata.

Dl.Basescu si PD-L au facut serioase apeluti la unitate cu PNL dar PNL-ul dv.face unitate cu Iliescu,pe care il numiti bolsevic,dar tare bun este cand va da voturi pentru a ramane la putere sau pentru buget si cu care va asociati sa dati afara dictatorul,adica pe Basescu, care a condamnat solemn comunismul si acum va condamna pactul Ribentrop-Molotov.


pai bine, Mosule: de cind va supara Adevarul ,ca parca voi va bateti cu caramida-n cheptu-va de arama cum veti reforma voi romanica ? pai,Omu' nostru nu-i betiv, curvar si derbedeu ? minte fara sa clipeasca si-i hot de voturi ? n-avem voie sa Constatam aceste lucruri evidente? da' unde va treziti voi, mai Politrucilor , in RSR ? si cine-i 'mnealui , ceausescu ? hai, mars de aici, javrelor !
De fapt sunteti niste desorientari.Faceti pol de dreapta cu dl.Constantineescu si dl Milut dar nu vedeti ca dreapta poate fi puternica cu PNL+PD-L.
Dece?
Pentru a salva cativa oligarhi,cativa ministri penali care tradeaza liberalismul aliindu-se cu bolsevicii din PSD.
Este oare bugetul pe 2008 buget liberal?
Trebuie sa fii foarte subtire la minte ca sa sustii acest lucru.
Si toate acestea pentru a va apara de pericolul Basescu si nu de bolsevicii lui Iliescu.

Eu zic ca mai inainte de a blama infiltrarea bolsevica in politica romaneasca sa revizuiti propria atitudine,sa va vedeti cine sunt prietenii si cine sunt dusmanii.

Cu alianta PNL/PSD nu o sa convingeti pe nimeni de anticomunism,cel mult o sa stati la putere pana in 2009.
Si apoi gata,vine ignatul.poporul s-a desteptat?

De la: 9am245531, la data 2011-05-05 10:21:03Ingineria sociala comunista,si explicatia actualei derutei ideologice

Intreaga epoca comunista, indiferent de aria sa geografica, a reprezentat un permanent experiment social, o permanenta tentativa de inginerie sociala, dar nu numai in psihiatrie. Prin acest proces s-au fortat limitele psihologice si biologice ale omului, s-a incercat permanenta sa modelare in conformitate cu niste principii ideologice anticristice specifice comunismului: ura de clasa, ateismul, crearea omului nou, exersarea urii permanernte.
Poate ca nimic nu apare mai pregnant pentru ingineria sociala comunista dec�t asa-zisul experiment de la Pitesti, un experiment-etalon, care in grade si intensitati deosebite se va aplica la scara intregii societati. Acesta a devenit in fapt un adevarat c�mp concentrational si, de ce nu, a devenit un adevarat univers al teroarei ce se aplica la nivelul intregului lagar socialist.
Fenomenul de inginerie sociala aplicat in mod brutal in inchisoarea de la Pitesti a fost extins in grade diferite la nivelul intregii tari, apel�ndu-se la metode coercitive permanente, generatoare de frica - insecuritate in proportie de masa, lipsa de loialitate a celor apropiati, a oricarui sprijin sau posibilitate de apel - prin actiuni dirijate �stiintific": frica de restructurare, de delatiune, permanenta fuga dupa alimente sau alte bunuri minime care asigura existenta, lipsa de sanse in competitie daca nu esti conformist etc. Chiar daca fenomenul Pitesti argumenteaza fragilitatea conditiei umane in contact cu raul (caci toti cei supusi reeducarii la Pitesti au cedat p�na la urma), ambitia de a avea adeziunea totala la valorile ateist-comuniste a vizat in fond identificarea cu agresorul, transformarea victimei in calau (cel putin delator sau oportunist). O astfel de actiune pe o at�t de mare durata de timp a dus la modificari profunde ale personalitatii omului.
Generalizarea saraciei, infometarea cronica ne apar astazi ca actiuni deliberate ale sistemului comunist, ca metode pentru aservire a persoanei umane, silita astfel ca si in conditia carcerala sa fie preocupata numai de existenta fizica. Totalitarismul, prin dependenta economica, educationala, controlul rezidentei si chiar al nasterilor (cu imaginea idilica a �statului parinte�), avea ca unic scop nu numai monopartidismul, dar si controlul vietii spirituale in scopul infantilizarii individului si prin aceasta a manevrarii sale.
Oare un asemenea mecanism nu putea sa explice multiplele cedari in fata opresorului?
La Pitesti, ca si in marea societate, nu se urmarea doar o adeziune formala, superficiala si oportunista fata de comunism, ci se urmarea o adevarata mutatie psihica, o schimbare a personalitatii, adica tocmai ceea ce in mod curent se numeste inginerie sociala, o actiune de �spalare a creierului�, o actiune criminala specifica regimurilor de dictatura existente in istoria omenirii. Aceasta actiune diabolica urmarea in fapt o transformare a fortelor adverse in sustinatori convinsi ai comunismului, de fapt o adevarata �mutatie� biologica. Din pacate, in comunism acest fenomen avea caracter de masa, iar la Pitesti toti cei supusi �reeducarii� au cedat p�na la a deveni ei insisi tortionari.
Din punct de vedere moral, rezultatele reeducarii comuniste echivaleaza cu o degradare totala, iar deformarile caracteriale s-au mentinut si au aparut chiar in afara manevrelor de represiune si, de ce nu, chiar si in viata familiala sau personala. Acest lucru, subliniaza D. Bacu, dovedeste ca modificarile de caracter suferite in cadrul sistemului comunist totalitar au fost extrem de profunde si, din acest motiv, foarte durabile.
Nebunia colectiva aparuta ca rezultat al ingineriei sociale comuniste a fost intretinuta in anii comunismului in mod sistematic de catre adevarati maestri in arta dezumanizarii, iar victimele,au fost din toate sectoarele societatii. �Spaima indescriptibila�, cum o numeste M. Popescu, cultul social al fricii si insecuritatii au determinat adesea ca victimele sa se identifice, de exemplu, cu politia politica si cu tortionarii regimului. Ca si in cazul experimentului Pitesti, subalimentatia cronica a populatiei, stresul permanent erau fondul pe care se petreceau acele manevre ideologice care trebuiau sa duca la crearea �omului nou�. Victima si calaul erau la Pitesti tot timpul impreuna. In societate impreuna cu noi erau mereu activistul de partid, informatorul, metodele de ascultare si delatiunea, acestea put�nd aparea de oriunde si in orice moment. At�t la Pitesti, c�t si in marea societate socialista individul putea fi oric�nd livrat fizic tortionarilor sai - , individul fiind in toate cazurile lipsit de sprijin interior prin bulversarea valorilor morale si religioase, starea sa sufleteasca trebuind sa fie intr-o permanenta panica.
Iata de ce in inchisoare, ca si in marea societate credinta in Dumnezeu era una dintre tintele preferate ale distrugerii morale
. Daca individul avea o credinta religioasa sau un anumit crez politic, acest lucru nu numai ca nu era acceptat de catre societatea comunista,si adesea putea deveni subiect de diagnostic clinic. Coeziunea umana, prietenia, increderea in figuri protective, cum ar fi trebuit sa fie de exemplu preotul, trebuiau sa fie sistematic distruse. Nimic nu trebuia sa te sprijine in fata sistemului comunist. Pentru scopurile partidului, prietenul trebuia denigrat, lovit, psihiatrul trebuia sa-si denunte sau chiar sa-si tortureze pacientul, prin profesia sa sa ajute organele de represiune. Individul trebuia sa aiba astfel sentimentul �livrarii absolute�, fenomen caracteristic doar conditiei infantile sau la animale (Zamfirescu).
Poate nimic nu a fost mai ucigator in regimul comunist dec�t distrugerea increderii si suportului interuman, adica exact inversul moralei crestine. Individul nu trebuia sa poata avea incredere in prieteni, in medic, nici chiar in preot. El nu se putea confesa, nu se putea asocia cu nimeni, trebuia sa apara singur in fata puterii, singura lui reactie urm�nd sa fie doar supunerea. Toate aceste actiuni atesta din plin afirmatia ca sub comunism am asistat in permanenta la o actiune de inginerie sociala, un atac brutal si agresiv de transformare a omului intr-o creatie anticristica supusa legilor materialismului si care trebuia sa populeze acest �imperiu al raului� pe care comunismul il pregatea pentru intreaga omenire.
Am scris acestea pentru a explica in mare masura deruta ideologica si politica,chiar a unor forumisti,de pe acest forum.Acest lucru ne dovedeste cat de mare a fost impactul comunismului,chiar la oameni care oficial se considera anticomunisti,antisecuristi.Portretul robot al acestor oameni se caracterizeaza prin ateism agresiv(vezi forumul de ieri),mediocritate culturala,fanatism,afirmare ca vorba goala ca ar fi anticomunisti,antisecuristi,dispusi la afiliere cu oricare alt tip de extremism.
Iata ce a facut comunismul din romani!

Cica erau odata o baba si un mosneag: mosneagul de-o suta de ani, si baba de nouazeci; si amandoi batranii acestia erau albi ca iarna si posomorati ca vremea cea rea din pricina ca nu aveau copii. Si, ...

POVESTEA PORCULUI
Cica erau odata o baba si un mosneag: mosneagul de-o suta de ani, si baba de nouazeci; si amandoi batranii acestia erau albi ca iarna si posomorati ca vremea cea rea din pricina ca nu aveau copii. Si, Doamne! tare mai erau doriti sa aiba macar unul, caci, cat era ziulica si noaptea de mare, sedeau singurei ca cucul si le tiuiau urechile, de urat ce le era. Si apoi, pe langa toate aceste, nici vreo scofala mare nu era de dansii: un bordei ca vai de el, niste toale rupte, asternute pe laite, si atata era tot. Ba de la o vreme incoace, uratul ii manca si mai tare, caci tipenie de om nu le deschidea usa; parca erau bolnavi de ciuma, sarmanii!

In una din zile, baba ofta din greu si zise mosneagului:

- Doamne, mosnege, Doamne! De cand suntem noi, inca nu ne-a zis nime tata si mama! Oare nu-i pacat de Dumnezeu ca mai traim noi pe lumea asta? Caci la casa fara de copii nu cred ca mai este vrun Doamne-ajuta!

- Apoi da, mai baba, ce putem noi face inaintea lui Dumnezeu?

- Asa este, mosnege, vad bine; dar, pana la una, la alta, stii ce-am gandit eu asta-noapte?

- Stiu, mai baba, daca mi-i spune.

- Ia, maine dimineata, cum s-a miji de ziua, sa te scoli si sa apuci incotro-i vedea cu ochii; si ce ti-a iesi inainte intai si-ntai, dar a fi om, daappppa sarpe, daappppa, in sfarsit, orice alta jivina a fi, pune-o in traista si o ada acasa; vom creste-o si noi cum vom putea, si acela sa fie copilul nostru.

Mosneagul, satul si el de-atata singuratate si dorit sa aiba copii, se scoala a doua zi dis-dimineata, isi ia traista in bat si face cum i-a zis baba... Porneste el si se duce tot inainte pe niste ponoare, pana ce da peste un bulhac. Si numai iaca ca vede in bulhac o scroafa cu doisprezece purcei, care sedeau tologiti in glod si se paleau la soare. Scroafa, cum vede pe mosneag ca vine asupra ei, indata incepe a grohai, o rupe de fuga, si purceii dupa dansa. Numai unul, care era mai ogarjit, mai rapanos si mai rapciugos, neputand iesi din glod, ramase pe loc.

Mosneagul degraba il prinde, il baga in traista, asa plin de glod si de alte podoabe cum era, si porneste cu dansul spre casa.

- Slava tie, Doamne! zise mosneagul, ca pot sa duc babei mele o mangaiere! Mai stiu eu? Poate ori Dumnezeu, ori dracul i-a dat in gand ieri noapte de una ca asta.

Si cum ajunge-acasa, zice:

- Iaca, mai babusca, ce odor ti-am adus eu! Numai sa-ti traiasca! Un baiat ochios, sprancenat si frumusel de nu se mai poate. Iti seamana tie, rupta bucatica!... Acum pune de lautoare si grijeste-l cum stii tu ca se grijesc baietii: ca, dupa cum vezi, ii cam colbait, mititelul!

- Mosnege, mosnege! zise baba, nu rade, ca si aceasta-i faptura lui Dumnezeu; ca si noi... Ba poate... si mai nevinovat, sarmanul!

Apoi, sprintena ca o copila, face degraba lesie, pregateste de scaldatoare si, fiindca stia bine treaba mositului, ia purcelul, il scalda, ii trage frumusel cu untura din opait pe la toate incheieturile, il strange de nas si-l sumuta, ca sa nu se deoache odorul. Apoi il piaptana si-l grijeste asa de bine, ca peste cateva zile il scoate din boala; si cu tarate, cu cojite, purcelul incepe a se infiripa si a creste vazand cu ochii, de-ti era mai mare dragul sa te uiti la el. Iara baba nu stia ce sa mai faca de bucurie ca are un baiat asa de chipos, de hazliu, de gras si invelit ca un pepene. Sa-i fi zis toata lumea ca-i urat si obraznic, ea tinea una si buna, ca baiat ca baiatul ei nu mai este altul! Numai de-un lucru era baba cu inima jignita: ca nu putea sa le zica tata si mama.

Intr-una din zile, mosneagul voieste a merge la targ sa mai cumpere cate ceva.

- Mosnege, zise baba, nu uita sa aduci si niste roscove pentru ist baiat, ca tare-a fi dorit, mititelul!

- Bine, mai baba. Dar in gandul sau: "Daappppa manca-l-ar branca sa-l manance, surla, ca mult ma mai inadusi cu dansul. De-am avea paine si sare pentru noi, daappppa nu sa-l mai indop si pe dansul cu bunatati... Cand m-as potrivi eu babei la toate cele, apoi as lua campii!"

In sfarsit, mosneagul se duce la targ, targuieste el ce are de targuit si, cand vine acasa, baba il intreaba, ca totdeauna:

- Ei, mosnege, ce mai stii de pe la targ?

- Ce sa stiu, mai baba? Ia, nu prea bune vesti: imparatul vrea sa-si marite fata.

- Si asta-i veste rea, mosnege?

- D-apoi ingaduieste putin, mai baba, ca nu-i numai atata, ca, de ce-am auzit eu, mi s-a suit parul in varful capului. Si cand ti-oi spune pana la sfarsit, cred ca ti s-a incrancena si tie carnea pe tine.

- Daappppa de ce, mosnege? Vai de mine!

- D-apoi, iaca de ce, mai baba, asculta: Imparatul a dat de stire, prin crainicii sai, in toata lumea, ca oricine s-a afla sa-i faca, de la casa aceluia si pana la curtile imparatesti, un pod de aur pardosit cu pietre scumpe si fel de fel de copaci, pe de-o parte si de alta, si in copaci sa cante tot felul de pasari, care nu se mai afla pe lumea asta, aceluia ii da fata; ba cica-i mai da si jumatate din imparatia lui. Iara cine s-a bizui sa vina ca s-o ceara de nevasta si n-a izbuti sa faca podul, asa cum ti-am spus, aceluia pe loc ii si taie capul. Si cica pana acum o multime de feciori de crai si de imparati, cine mai stie de pe unde au venit, si nici unul din ei n-a facut nici o isprava; si imparatul, dupa cum s-a hotarat, pe toti i-a taiat, fara crutare, de le plange lumea de mila. Apoi, mai baba, ce zici? bune vesti sunt aceste? Ba si imparatul cica s-a bolnavit de suparare!

- Of! mosnege, of! boala imparatilor e ca sanatatea noastra! Numai despre fetii de imparat, ce mi-ai spus, mi se rupe inima din mine, ca mare jale si alean or fi mai ducand mamele lor pentru dansii! Mai bine ca al nostru nu poate vorbi si nu-l duce capul, ca pe altii... la atatea iznoave.

- Bune-s si acestea, mai baba; daappppa buna ar fi si aceea cand ar avea cineva un fecior care sa faca podul si sa ia pe fata imparatului, ca stiu c-ar incaleca pe nevoie si, Doamne! mare slava ar mai dobandi in lume!

Cand vorbeau batranii, purcelul sedea in culcus, intr-un cotlon sub vatra, cu ratul in sus si, uitandu-se tinta in ochii lor, asculta ce spun ei si numai pufnea din cand in cand. Si cum sfatuiau batranii, ei intre ei, despre acestea, numai iaca se aude sub vatra: "Tata si mama! eu il fac". Baba atunci a ametit de bucurie, mosneagul insa, gandind ca-i Uciga-l crucea, s-a speriat si, uimit, se uita prin bordei in toate partile, sa vada de unde a iesit acel glas; dar, nevazand pe nime, si-a mai venit in sine. Insa godacul iar a strigat:

- Tata, nu te infricosa, ca eu sunt! Ci trezeste pe mama si du-te la imparatul de-i spune ca eu ii fac podul.

Mosneagul atunci zise ingaimat:

- Dappppaapoi ai sa-l poti face, dragul tatei?

- Despre asta n-aibi grija, tata, ca esti cu mine. Numai du-te si vesteste imparatului ce-am spus eu! Baba, atunci, venindu-si in sine, saruta baiatul si-i zise:

- Dragul mamei, drag! Nu-ti pune viata in primejdie, si pe noi sa ne lasi, tocmai acum, straini, cu inima arsa si fara nici un sprijin!

- Nu te ingriji, mamuca, defel; ca traind si nemurind ai sa vezi cine sunt eu.

Atunci mosneagul, nemaiavand ce zice, isi piaptana barba frumos, ia toiagul batranetilor in mana, apoi iese din casa si porneste spre imparatie si, cum ajunge in targ, se duce cu pieptul deschis drept la palatul imparatului. Un strajer, cum vede pe mosneag ca sta pe-acolo, il intreaba:

- Daappppa ce vrei, mosule!

- Ia, am treaba la imparatul; feciorul meu se prinde ca i-a face podul.

Strajerul, stiind porunca, nu mai lungeste vorba, ci ia mosneagul si-l duce inaintea imparatului. Imparatul, vazand pe mosneag, il intreaba:

- Ce voiesti de la mine, mosule?

- Sa traiti multi ani cu bine, luminate si preaputernice imparate! Fecioru-meu, auzind ca aveti fata de maritat, m-a trimis, din partea lui, ca sa aduc la cunostinta mariei-voastre ca el, cica, poate sa va faca podul.

- Daca poate sa-l faca, faca-l, mosnege; si atunci fata si jumatate din imparatia mea ale lui sa fie. Iara de nu, atunci... poate-i fi auzit ce-au patit altii, mai de vita decat dansul?! Daca te prinzi asa, apoi mergi de-ti ada feciorul incoace. Iara de nu, cauta-ti de drum si nu umbla cu gargaunii in cap.

Mosneagul, auzind aceste chiar din gura imparatului, se pleaca pana la pamant; apoi iese si porneste spre casa, ca sa-si aduca feciorul. Si, cum ajunge acasa, spune fecioru-sau ce a zis imparatul. Purcelul atunci, plin de bucurie, incepe a zburda prin bordei, da un ropot pe sub laite, mai rastoarna cateva oale cu ratul si zice:

- Haidem, tatuca, sa ma vada imparatul!

Baba, atunci, incepe a se boci si a zice:

- Se vede ca eu nu mai am parte in lumea asta de nimica! Pana acum m-am chinuit de l-am crescut si l-am scos din toata nevoia, si acum... parca vad c-am sa raman fara dansul! Si, tot bocind ea, o apuca lesin de suparare.

Iar mosneagul, de cuvant; pune cusma pe cap, o indeasa pe urechi, isi ia toiagul in mana, iese din casa si zice:

- Hai cu tata, baiete, s-aducem nora mane-ta.

Purcelul, atunci, de bucurie, mai da un ropot pe sub laite, apoi se ia dupa mosneag si, cat cole, mergea in urma lui, grohaind si musluind pe jos, cum e treaba porcului. Abia ajung ei la portile palatului imparatesc, si strajerii, cum ii vad, incep a se uita unul la altul si a bufni de ras.

- Daappppa ce-i acesta, mosule? zise unul din ei.

- Dappppaapoi acesta mi-e feciorul, care se prinde c-a face podul imparatului.

- Doamne, mosule, Doamne! multa minte iti mai trebuie! zise un strajer batran; se vede ca ti-ai urat zilele!

- Apoi da, ce-i scris omului in frunte-i este pus, si tot de-o moarte are sa moara cineva.

- D-ta, mosule, cum vedem noi, cauti pricina ziua-miaza-mare, cu lumanare, zisera strajerii.

- D-apoi asta nu va priveste pe d-voastre; ia, mai bine paziti-va gura si dati de stire imparatului c-am venit noi, raspunse mosneagul. Strajerii, atunci, se uita lung unul la altul si strang si ei din umere, apoi unul din ei vesteste imparatului despre venirea noilor petitori, mosneagul cu purcelul sau! Atunci imparatul il cheama inaintea sa. Mosneagul, cum intra, se pleaca pana la pamant si sta la usa, smerit. Iara purcelul calca inainte pe covoare, grohaind, si incepe a muslui prin casa.

Atunci imparatul, vazand asa mare obraznicie, pe de-o parte i-a venit a rade, iara pe de alta se tulbura grozav si zise:

- Daappppa bine, mosnege, cand ai venit in cela rand, parca erai in toata mintea; dar acum unde te visezi, de umbli cu porci dupa tine? Si cine te-a pus la cale sa ma iei tocmai pe mine in bataie de joc?

- Fereasca Dumnezeu! inaltate imparate, sa cuget eu, om batran, la una ca asta! D-apoi, sa avem iertare, luminarea-voastra, ca acesta mi-i flacaul, despre care v-am spus mai deunazi ca m-a trimis la maria-voastra, daca va mai aduceti aminte.

- Si el are sa-mi faca podul?

- D-apoi asa nadajduim in Dumnezeu, ca chiar el, maria-ta!

- Hai! ia-ti porcul de-aici si iesi afara! Si daca pana maine dimineata n-a fl podul gata, mosnege, are sa-ti stea capul unde-ti stau talpile. Intelesu-m-ai?

- Milostiv este Cel-de-sus, maria-voastra! Iara daca s-a intampla, - sa nu banuiti, puternice imparate! - dupa dorinta luminarii-voastre, apoi atunci sa ne trimiteti copila acasa.

Si zicand aceste, se pleaca dupa obicei, isi ia purcelul, iese si porneste spre casa, urmat de cativa ostasi, in paza carora l-a dat imparatul pana a doua zi; ca sa vada ce poate fi una ca asta. Caci multa vorba, mult ras si mare nedumerire se mai facuse la palat si in toate partile despre o astfel de batjocura nemaipomenita.

Si, catre seara, ajungand mosneagul si cu purcelul acasa, pe baba o apuca un tremur, de spaima, si incepe a se vaicara si a zice:

- Vai de mine, mosnege! daappppa ce foc mi-ai adus la casa? Mie ostasi imi trebuiesc?

- Inca mai ai gura sa intrebi?! acestea-s faptele tale; m-am luat dupa capul tau cel sec si m-am dus pe coclauri sa-ti aduc copii de suflet. Si acum, iaca in ce chichion am intrat! Ca n-am adus eu ostasii, ci ei m-au adus pe mine. Si capului meu se vede ca pana maine dimineata i-a fost scris sa mai stea unde sta!

Purcelul insa umbla musluind prin casa dupa mancare si nici grija n-avea despre incurcala ce facuse. Mosnegii s-au ciondanit cat s-au mai ciondanit si, cat erau ei de ingrijiti, despre ziua au adormit. Iara purcelul atunci s-a suit binisor pe laita, a spart o fereastra de bardahan si, sufland o data din nari, s-au facut ca doua suluri de foc, de la bordeiul mosneagului, care acum nu mai era bordei, si pana la palatul imparatului. Si podul, cu toate cele poruncite, era acum gata. Iara bordeiul mosneagului se prefacuse intr-un palat mult mai stralucitor decat al imparatului! Si, deodata, baba si mosneagul se trezesc imbracati in porfira imparateasca, si toate bunatatile de pe lume erau acum in palaturile lor. Iara purcelul zburda si se tologea numai pe covoare, in toate partile.

Tot in acea vreme, si la imparatie strasnica zvoana s-a facut, si insusi imparatul cu sfetnicii sai, vazand aceasta mare minune, grozav s-au speriat, si temandu-se imparatal sa nu i se intample ceva de rau, a facut sfat si a gasit cu cale sa dea fata dupa feciorul mosneagului si de indata a si trimis-o. Caci si imparatul, cat era de imparat, le daduse acum toate pe una, si nici macar aceea nu era buna: frica!

Nunta n-a mai facut, caci cu cine era s-o faca? Fata imparatului, cum a ajuns la casa mirelui, i-au placut palaturile si socrii. Iar cand a dat cu ochii de mire, pe loc a incremenit, dar mai pe urma, strangand ea din umere, a zis in inima sa: "Daca asa au vrut cu mine parintii si Dumnezeu, apoi asa sa ramaie". Si s-a apucat de gospodarie.

Purcelul toata ziua musluia prin casa, dupa obiceiul sau, iara noaptea, la culcare, lepada pielea cea de porc si ramanea un fecior de imparat foarte frumos! Si n-a trecut mult, si nevasta lui s-a deprins cu dansul, de nu-i mai era acum asa de urat ca dintai.

La vro saptamana, doua, tanara imparateasa, cuprinsa de dor, s-a dus sa-si mai vada parintii; iara pe barbat l-a lasat acasa, caci nu-i da mana sa iasa cu dansul. Parintii, cum au vazut-o, s-au bucurat cu bucurie mare, si, intreband-o despre gospodarie si barbat, ea a spus tot ce stia. Atunci imparatul a inceput s-o sfatuiasca, zicand:

- Draga tatei! Sa nu cumva sa te impinga pacatul sa-i faci vrun neajuns, ca sa nu patesti vreo nenorocire! Caci, dupa cum vad eu, omul acesta, sau ce-a fi el, are mare putere. Si trebuie sa fie ceva neinteles de mintea noastra, de vreme ce a facut lucruri peste puterea omeneasca!

Dupa aceasta au iesit amandoua imparatesele in gradina ca sa se plimbe. Si aici, mama sfatui pe fata cu totul de alt fel:

- Draga mamei, ce fel de viata ai sa mai duci tu daca nu poti iesi in lume cu barbatul tau? Eu te sfatuiesc asa: sa potrivesti totdeauna sa fie foc zdravan in soba si, cand a adormi barbatu-tau, sa iei pielea cea de porc si s-o dai in foc, ca sa arda, si atunci ai sa te mantui de dansa!

- Ca bine zici, mama! iaca, mie nu mi-a venit in cap de una ca asta.

Si cum s-a intors imparateasa cea tanara seara acasa, a si poruncit sa-i faca un foc bun in soba. Si cand dormea barbatu-sau mai bine, ea a luat pielea cea de porc, de unde o punea el, si a dat-o pe foc! Atunci perii de pe dansa au inceput a parai si pielea a sfarai, prefacandu-se in cioric ars si apoi in scrum; si a facut in casa o duhoare asa de grozava, incat barbatul pe loc s-a trezit inspaimantat, a sarit drept in picioare si s-a uitat cu jale in soba. Si cand a vazut aceasta mare nenorocire, a lacrimat, zicand:

- Alei! femeie nepriceputa! Ce-ai facut? De te-a invatat cineva, rau ti-a priit, iara de-ai facut-o din capul tau, rau cap ai avut!

Atunci ea deodata s-a vazut incinsa peste mijloc cu un cerc zdravan de fier. Iara barbatu-sau i-a zis:

- Cand voi pune eu mana mea cea dreapta pe mijlocul tau, atunci sa plesneasca cercul acesta, si numai atunci sa se nasca pruncul din tine, pentru ca ai ascultat de sfaturile altora, de ai nenorocit si cazaturile ieste de batrani, m-ai nenorocit si pe mine si pe tine deodata! Si daca vei avea candva nevoie de mine, atunci sa stii ca ma cheama Fat-Frumos si sa ma cauti la Manastirea-de-Tamaie.

Cum a sfarsit de zis aceste, deodata s-a starnit un vant naprasnic, si, venind un vartej infricosat, a ridicat pe ginerele imparatului in sus si s-a facut nevazut. Atunci podul cel minunat indata s-a stricat si s-a mistuit, de nu se stie ce s-a facut. Iara palatul in care sedeau mosnegii si cu nora, cu toate bogatiile si podoabele din el, s-a schimbat iarasi in saracaciosul bordei al mosneagului, de mai inainte. Atunci batranii, vazand asta mare nenorocire si pe nora lor in asa hal, au inceput a o mustra, cu lacrimi in ochi, si a-i zice cu asprime sa se duca unde stie, ca ei n-au cu ce s-o tina.

Ea, vazandu-se acum asa de nenorocita si oropsita, ce sa faca si incotro s-apuce? Sa se duca la parinti? Se temea de asprimea tata-sau si de sugubata defaimare a oamenilor; sa ramana pe loc? Nu avea cele trebuitoare si-i era lehamete de mustrarile socrilor. In sfarsit, s-a hotarat a se duce in toata lumea, sa-si caute barbatul. Si hotarandu-se astfel, a zis Doamne-ajuta! si a pornit incotro a vazut cu ochii. Si a mers ea, a mers tot inainte, prin pustiuri, un an de zile, pana a ajuns intr-un loc salbatic si cu totul necunoscut. Si aici, vazand o casuta tupilata si acoperita cu muschi, care marturisea despre vechimea ei, a batut la poarta. Atunci se aude dinlauntru un glas de femeie batrana, zicand:

- Cine-i acolo?

- Eu sunt, un drumet ratacit.

- De esti om bun, da-te aproape de chilioara mea; iara de esti om rau, du-te departe de pe locurile aceste, ca am o catea cu dintii de otel si, de i-oi da drumul, te face mii de farame!

- Om bun, maicuta!

Atunci i se deschide poarta si drumeata intra inlauntru.

- Daappppa ce vant te-a adus si cum ai putut razbate prin aceste locuri, femeie, hai? Ca pasare maiastra nu vine pe aici, necum om pamantean.

Atunci drumeata a oftat din greu si a zis:

- Ia, pacatele mele m-au adus, maicuta. Caut Manastirea-de-Tamaie si nu stiu in care parte a lumii se afla!

- Se vede ca tot mai ai oleaca de noroc de ai nimerit tocmai la mine. Eu sunt sfanta Miercuri, de-i fi auzit de numele meu.

- De nume am auzit, maicuta, dar ca te afli in lumea asta, nici prin cap nu mi-a trecut vreodata.

- Vezi? Tot de noroc sa se planga omul!

Apoi sfanta Miercuri a strigat o data cu glas puternic, si pe loc s-au adunat toate jivinele din imparatia ei; si, intrebandu-le despre Manastirea-de-Tamaie, au raspuns toate deodata ca nici n-au auzit macar pomenindu-se de numele ei. Sfanta Miercuri, auzind aceste, s-a aratat cu mare parere de rau, dar, neavand nici o putere, a dat drumetei un corn de prescura si un paharut de vin, ca sa-i fie pentru hrana la drum; si i-a mai dat inca o furca de aur, care torcea singura, si i-a zis cu binisorul: "Pastreaz-o, ca ti-a prinde bine la nevoie". Apoi a indreptat-o la sora-sa cea mai mare, la sfanta Vineri.

Si drumeata, pornind, a mers iar un an de zile tot prin locuri salbatice si necunoscute, pana ce cu mare greu ajunse la sfanta Vineri. Si aici i s-a intamplat ca si la sfanta Miercuri: numai ca sfanta Vineri i-a mai dat si ea un corn de prescura, un paharut de vin si o vartelnita de aur care depana singura; si a indreptat-o si ea cu multa bunatate si blandete la sora-sa cea mai mare, la sfanta Duminica. Si de aici drumeata, pornind chiar in acea zi, a mers iarasi un an de zile prin niste pustietati si mai grozave decat cele de pana aici. Si fiind insarcinata pe al treilea an, cu mare greutate a putut sa ajunga si pana la sfanta Duminica. Si sfanta Duminica a primit-o cu aceeasi randuiala si tot asa de bine ca si surorile sale. Si facandu-i-se mila de aceasta nenorocita si struncinata fiinta, a strigat si sfanta Duminica o data, cat a putut, si indata s-au adunat toate vietatile: cele din ape, cele de pe uscat si cele zburatoare. Si atunci ea le-a intrebat cu tot dinadinsul daca stie vreuna din ele in care parte a lumii se afla Manastirea-de-Tamaie. Si toate au raspuns, ca dintr-o singura gura, ca nu li s-a intamplat sa auda macar vorbindu-se vreodata depre aceasta. Atunci sfanta Duminica a oftat din adancul inimii, s-a uitat gales la nenorocita drumeata si i-a zis:

- Se vede ca vrun blestem al lui Dumnezeu, sau altaceva, asa trebuie sa fie, de nu ai parte de ceea ce cauti, fiica mea! Ca aici este capatul unei lumi necunoscute inca si de mine, si oricat ai voi tu si oricare altul sa mai mearga inainte de aici, este cu neputinta. Si atunci, numai iaca un ciocarlan schiop se vede venind, cat ce putea; si, sovalc, sovalc, sovalc! se infatisaza inaintea sfintei Duminici.

Atunci ea il intreaba si pe acesta:

- Tu, ciocarlane, nu cumva stii unde se afla Manastirea-de-Tamaie?

- Daappppa cum sa nu stiu, stapana? Ca doar pe-acolo m-a purtat dorul, de mi-am frant piciorul.

- Daca-i asa, apoi acum indata ia pe aceasta femeie, du-o numaidecat acolo, cum ii sti tu, si povatuieste-o cum a fi mai bine.

Atunci ciocarlanul, oftand, a raspuns cu smerenie:

- Ma supun cu toata inima la slujba mariei-voastre, stapana, desi este foarte cu anevoie de mers pana acolo.

Apoi sfanta Duminica a dat si ea drumetei un corn de prescura si un paharut de vin, ca sa-i fie pentru hrana pana la Manastirea-de-Tamaie; si i-a mai dat o tipsie mare de aur si o closca tot de aur, batuta cu pietre scumpe, si cu puii tot de aur, ca sa-i prinda bine la nevoie; si apoi a dat-o pe seama ciocarlanului, care indata a si pornit, sovalcaind. Si cand ciocarlanul pe jos, cand drumeata pe sus, cand ea pe jos, cand el pe sus. Si cand biata drumeata nu mai putea nici pe sus, nici pe jos, atunci indata ciocarlanul o lua pe aripioarele sale si o ducea. Si tot asa mergand ei inca un an de zile, cu mare greutate si zdruncen, au trecut peste nenumarate tari si mari, si prin codri si pustietati asa de ingrozitoare, in care fojgaiau balauri, aspide veninoase, vasiliscul cel cu ochi fermecatori, vidre cate cu douazeci si patru de capete si alta multime nenumarata de ganganii si jiganii inspaimantatoare, care stateau cu gurile cascate, numai si numai sa-i inghita; despre a carora lacomie, viclenie si rautate nu-i cu putinta sa povesteasca limba omeneasca.

Si, in sfarsit, dupa atata amar de truda si primejdii, cu mare ce au izbutit sa ajunga la gura unei pesteri. Aici calatoarea s-a suit iarasi pe aripile ciocarlanului, din care abia mai putea falfai, si el si-a dat drumul cu dansa pe o alta lume, unde era un rai, si nu altaceva!

- Iaca Manastirea-de-Tamaie! zise ciocarlanul. Aici se afla Fat-Frumos, pe care il cauti tu de-atat amar de vreme. Nu cumva ti-i cunoscut ceva pe aici?

Atunci ea, desi ii fugeau ochii de atatea straluciri, se uita mai cu bagare de seama si indata cunoaste podul cel minunat din ceea lume si palatul in care traise ea cu Fat-Frumos asa de putin, si indata i se umplura ochii de lacrimi de bucurie.

- Mai stai! si nu te bucura asa degraba, ca inca esti nemernica pe aceste locuri si tot n-ai scapat de primejdii, zise ciocarlanul.

Ii arata apoi o fantana, unde trebuia sa se duca trei zile de-a randul; ii spune cu cine are sa se intalneasca si ce sa vorbeasca; o povatuieste ce sa faca, rand pe rand, cu furca, cu vartelnita, cu ripsia si cu closca cu puii de aur daruite ei de cele trei surori: sfanta Miercuri, sfanta Vineri si sfanta Duminica.

Apoi, luandu-si ziua buna de la calatoarea incredintata lui, iute se intoarna inapoi, zburand neincetat de frica sa nu-i mai rupa cineva si celalalt picior. Iara nemernica drumeata, lacrimand, il petrecea cu ochii in zbor, mergand spre fantana ce-i aratase el.

Si cum ajunge la fantana, scoate mai intai furca, de unde o avea stransa, si apoi se pune jos sa se odihneasca. Nu trece mult si, venind o slujnica sa ia apa, cum vede o femeie necunoscuta si furca cea minunata torcand singura fire de aur, de mii de ori mai subtiri decat parul din cap, fuga la stapana-sa si-i da de veste!

Stapana acestei slujnice era viespea care inalbise pe dracul, ingrijitoarea de la palatul lui Fat-Frumos, o vrajitoare strasnica, care inchega apa si care stia toate dracariile de pe lume. Dar numai un lucru nu stia harca: gandul omului. Talpa-iadului, cum aude despre aceasta minunatie, trimite slujnica degraba, sa-i cheme femeia cea straina la palat si, cum vine, o intreaba:

- Am auzit ca ai o furca de aur care toarce singura. Nu ti-e de vanzare, si cat mi-i cere pe dansa, femeie, hai?

- Ia, sa ma lasi sa stau intr-o noapte in odaia unde doarme imparatul.

- De ce nu? Da furca incoace si ramai aici pana la noapte, cand s-a inturna imparatul de la vanatoare.

Atunci drumeata da furca si ramane. Stirba-baba-cloanta, stiind ca imparatul are obicei a bea in toata seara o cupa de lapte dulce, i-a pregatit acum una ca sa doarma dus pana a doua zi dimineata. Si cum a venit imparatul de la vanatoare si s-a pus in asternut, harca i-a si trimis laptele; si cum l-a baut imparatul, pe loc a adormit ca mort. Atunci Talpa-iadului a chemat pe necunoscuta drumeata in odaia imparatului, dupa cum avusese tocmeala, si a lasat-o acolo, zicandu-i incetisor:

- Sezi aici pana despre ziua, ca am sa vin atunci tot eu sa te iau. Harca, nu doar ca soptea si umbla catinel ca sa n-o auda imparatul, ci avea grija sa n-o auda, din odaia de alaturea, un credincios al imparatului, care in toate zilele umbla cu dansul la vanat. Si cum s-a departat baboiul de acolo, nenorocita drumeata a ingenuncheat langa patul sotului ei si a inceput a plange cu amar si a zice:

- Fat-Frumos! Fat-Frumos! Intinde mana ta cea dreapta peste mijlocul meu, ca sa plesneasca cercul ist afurisit si sa nasc pruncul tau!

Si, sarmana, s-a chinuit asa pana despre ziua, dar inzadar, caci imparatul parca era dus pe ceea lume! Despre ziua, Talpoiul a venit posomorata, a scos pe necunoscuta de acolo si i-a zis cu ciuda sa iasa din ograda si sa mearga unde stie. Si nenorocita, iesind cu nepus in masa si necajita ca vai de ea, s-a dus iarasi la fantana si a scos acum vartelnita. Si venind iarasi slujnica la apa si vazand si aceasta mare minune, fuga la stapana-sa si-i spune ca femeia ceea de ieri are acum o vartelnita de aur, care deapana singura si care-i mult mai minunata decat furca ce i-a dat. Atunci pohoata de baba o cheama iarasi la dansa prin slujnica, pune mana si pe vartelnita, tot cu acelasi viclesug, si a doua zi dis-dimineata o scoate iarasi din odaia imparatului si din ograda.

Insa in aceasta noapte credinciosul imparatului, simtind ce s-a petrecut si facandu-i-se mila de nenorocita de straina, s-a pus in gand sa descopere viclesugul babei. Si cum s-a sculat imparatul si s-a pornit la vanatoare, credinciosul i-a spus cu de-amanuntul ce se petrecuse in odaia lui in cele doua nopti din urma. Si imparatul, cum a auzit aceste, pe loc a tresarit, de parca i-a dat inima dintr-insul. Apoi a plecat ochii in jos si a inceput a lacrima. Si pe cand din ochii lui Fat-Frumos se scurgeau siroaie de lacrimi, la fantana stiuta, urgisita si zbuciumata lui sotie scosese acum pe tipsie si closca cu puii de aur, cea mai de pe urma a ei nadejde! Si cum sta ea in preajma fantanii, numai ce iaca pe slujnica stiuta iarasi o aduce Dumnezeu la fantana, si cand mai vede si aceasta mare minunatie, nici mai asteapta sa ia apa, ci fuga la stapana-sa si-i spune.

- Doamne, stapana, Doamne! Ce-am vazut eu! Femeia ceea are acum o tipsie de aur si o closca de aur, cu puii tot de aur, asa de frumosi, de-ti fug ochii pe dansii!

Babornita, cum aude aceasta, pe loc trimite s-o cheme, zicand in gandul sau: "Dupa ce umbla ea nu se mananca".

Si cum vine straina, hoanghina pune mana si pe tablaua cea de aur si pe closca de aur cu puii de aur, tot cu acelasi viclesug. Dar imparatul, cand a venit in asta-sara de la vanat si cand i s-a adus laptele, a zis in gandul sau:

- Acest lapte nu se mai bea si, cum a zis, l-a si aruncat pe furis, undeva, si pe loc s-a facut ca doarme dus.

Dupa ce harca s-a incredintat ca imparatul doarme, bizuindu-se ea si acum in puterea bauturii sale, a adus iarasi pe straina in odaia lui, tot cu aceeasi randuiala ca si in noptile trecute; si lasand-o acolo, s-a departat! Atunci zbuciumata drumeata, cazand iarasi in genunchi langa patul sotului ei, se ineca in lacrimi, spunand iarasi cuvintele aceste:

- Fat-Frumos! Fat-Frumos! Fie-ti mila de doua suflete nevinovate, care se chinuiesc de patru ani, cu osanda cea mai cumplita! Si intinde mana ta cea dreapta peste mijlocul meu, sa plesneasca cercul si sa se nasca pruncul tau, ca nu mai pot duce aceasta nefericita sarcina!

Si cand a sfarsit de zis aceste, Fat-Frumos a intins mana, ca prin somn, si cand s-a atins de mijlocul ei, dang! a plesnit cercul, si ea indata a nascut pruncul, fara a simti catusi de putin durerile facerii. Dupa aceasta imparateasa povesteste sotului sau cate a patimit ea de cand s-a facut el nevazut.

Atunci imparatul, chiar in puterea noptii, se scoala, ridica toata curtea in picioare si porunceste sa-i aduca pe harca de baba inaintea sa, dimpreuna cu toate odoarele luate cu viclesug de la imparateasa lui. Apoi mai porunceste sa-i aduca o iapa stearpa si un sac plin cu nuci, si sa lege si sacul cu nucile si pe harca de coada iepei, si sa-i dea drumul. Si asa s-a facut. Si cand a inceput iapa a fugi, unde pica nuca, pica si din Talpa-iadului bucatica; si cand a picat sacul, i-a picat si harcei capul.

Harca aceasta de baba era scroafa cu purceii din bulhacul peste care v-am spus ca daduse mosneagul, crescatorul lui Fat-Frumos. Ea, prin dracariile ei, prefacuse atunci pe stapanu-sau, Fat-Frumos, in purcelul cel rapciugos si rapanos, cu chip sa-l poata face mai pe urma ca sa ia vreo fata de-a ei, din cele unsprezece ce avea si care fugisera dupa dansa din bulhac. Iaca dar pentru ce Fat-Frumos a pedepsit-o asa de grozav. Iara pe credincios cu mari daruri l-au daruit imparatul si imparateasa, si pe langa dansii l-au tinut pana la sfarsitul vietii lui. Acum, aduceti-va aminte, oameni buni, ca Fat-Frumos nu facuse nunta cand s-a insurat. Dar acum a facut si nunta si cumatria totodata, cum nu s-a mai pomenit si nici nu cred ca s-a mai pomeni una ca aceasta undeva. Si numai cat a gandit Fat-Frumos, si indata au si fost de fata parintii imparatesei lui si crescatorii sai, baba si mosneagul, imbracati iarasi in porfira imparateasca, pe care i-au pus in capul mesei. Si s-a adunat lumea de pe lume la aceasta mare si bogata nunta, si atinut veselia trei zile si trei nopti, si mai tine si astazi, daca nu cumva s-a sfarsit

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

EVREII IN PRIMII ANI DUP� C�DEREA COMUNISMULUI �N ROMANIA
De Alina Savin

Karl Marx �i majoritatea sus�in�torilor s�i considerau etnicitatea ca fiind un produs al burgheziei condc�toare �n societ��ile capitaliste. Etnicitatea avea rolul de a distrage aten�ia clasei muncitoare de la problemele sale economice �i politice �i a-i face s� pun� accentul pe diferitele identit��i �i culture, fapt care �i scinda pe muncitori, �i nu pe interesele de clas�, care i-ar fi putut uni. Astfel, conduc�torii capitali�ti ar fi convins muncitorii apar�in�nd unei anumite na�ionalit��i c� s�nt superiori muncitorilor apar�in�nd celorlalte na�ionalit��i, deoarece conceptual �n sine de na�ionalitate este superior celui de clas�. Ca �i al�i sociali�ti, Vladimir Lenin, liderul frac�iunii bol�evice a partidului social democrat muncitoresc, vedea acest lucru ca pe o grav� eroare strategic� care a avut loc exclusiv din cauza lipsei de con�tiin�� de clas� a proletariatului. Proletariatul trebuia s� �n�eleag� c� interesele sale commune dep�eau grani�ile na�ionale, �i c� to�i muncitorii �mpreun� trebuiau s� combat� domina�ia capitalist�. �n mod logic, dup� ce societatea �mp�r�it� �n clase va �nceta s� existe, conceptul de etnicitate �i va �nceta �i el rolul, din simplul motiv c� nici o clas� onduc�toare nu va putea s� �l manipuleze pentru a opresa �i a subjuga celelalte clase. Astfel, �n era socialist�, etnicitatea va disp�rea, iar clasele vor fi organizate �n func�ie de principiile sociale.
La �nceput, comunismul a fost foarte deschis integr�rii evreilor. Ace�ti s-au implicat foarte mult pe plan politic si revolutionar, ajungind pina la o negare a individualitatii evreiesti. Acest fenomen a fost explicat in �od diferit de c�tre sociologi si filozofi. Precaritatea conditiei evreilor a dezvolatat in acestia un fel intrigant de receptare a propriei identitati sociale, de aici diversitatea manifestarilor individualiste evreiesti. Ceea ce va fi catagolat, la inceputul secolului 20, cind antisemitismul intelectual incepea sa fie din ce in ce mai virulet, de catre Theodor Lessing drept �ura evreului de sine� (concept utilizat pentru a intelege psihopatologia acelor evrei interiorizati, care actionau cu violenta asupra lor insusi �prin sinucidere sau crize de personalitate violente- ca raspuns la sentimentul de antipatie generalizata care ii inconjura) a fost materializat in unii dintre evrei printr-o participare totala in noua miscare politica. Aceasta ura e sine s-a resimtit pe toate planurile. De exemplu, in romanul scriitorului rom�n de origine evreiasc�, Max Blecher, aceasta s-a f�cut resim�it� printr-o arhi-sensibilitate, o sensibilitate a simturilor si a inteletului: �Eu insumi eram o creatie speciala a noroiului, un misionar trimis de el in aceasta lume.� (Intimplari in irealitatea imediata, Vinea 1999, p.94)
Socialistii din imperiul rus �i austro-ungar �i doreau stergerea urmelor etnicit��ii �i a disputelor na�ionaliste �n s�nul statelor �n care coabitau mai multe na�ionalit��i. �n cadrul mi�c�rii socialiste s-au remarcat trei direc�ii generale privind preblema na�ionalist�. Pozi�iile marxite purist� �i fundamentalist� erqu reprewentqte de Rosa Luxemburg, o evreic� n�scut� �n Zamo��, Polonia, care s-a opus independen�ei Poloniei sub pretextul c� un teritoriu mare �i unificat este mai eficient dec�t mai multe state mici. Pozi�ia ei era pozi�ia recurent� �n r�ndul evreilor comuni�ti. Ace�tia voiau s� se delimiteze de identitatea lor evreiasc� �i de co-etnicii lor. De exemplu, Rosa Luxemburg a spus: De ce veniti la mine cu toate aceste probleme evreiesti? Imi pare rau pentru victimele indiene din Putamayo, pentru negrii din Africa� Nici un colt special din inima mea nu este rezervat ghettoului. Ma simt acasa in intreaga lume, oricunde exista nori si pasari si lacrimi umane.
In concluzie, evreii din estul Europei erau pregatiti sa se implice in comunism, care le dadea drepturi egale cu celelti cetateni, si o anumita demnitate politica. Bineinteles, ca toti ceilalti idealisti, ei au avut de suferit de pe urma comunismului, insa, in lucrarea mea, eu ma voi opri asupra pozitiei acestora in Romania post-comunista.
In deceniul �90 dezvoltarea nivelului de trai in Romania si in special a atit de incercatei comunitati evreiesti a cunoscut schimbari profunde, din cauza caderii regimului comunist si a incercarilor de a introduce standarde democratice in viata publica, dupa modelul celor occidentale. Insa schimbarea puterii politice nu a adus schimbari semnificative in viata celor citiva evrei din tara. In plus, a continuat o negare a Holocaustului in Rom�nia.
In ultimul deceniu, viata evreiasca din Romania continuase sa se manifeste in jurul sinagogilor si a restaurantelor kasher, subordonate Federatiei Comunitatilor Evreisti din romania. Figura dominanta a vietii evreiesti a continuat sa fie Seful Rabin Moses Rosen, care a fost atacat de catre Monica Lovinescu in memoriile ei pariziene. Ea l-a acuzat pe acesta ca a fost �uman� numai cu co-religionari lui, uitind sa vorbeasca, in protestele sale internaionale, si de suferintele romanilor in timpul comunismului.
De la infiintarea statului Israel, 300.000 de evrei rom�ni au imigrat acolo. Cu cit numarul populatiei evreisti din Rom�nia se restringe, cu atit mai greu este sa se obtina statistici de incredere cu privire la nivelul lor de viata, la ocupatii, familie. Federiatia Comunitatilor Evreiesti din Rom�nia estimeaza ca exista acum un numar de 15.000 evrei in Rom�nia, dintre care 8.000 se afla in Bucuresti. Timisoara si Iasi are fiecare cite o comunitate de 900 persoane ; toti ceilalti evrei sint raspinditi in celelate orase, ramasite ale vechilor comunitati. Sint, in general, batrini sau copii ai unor casatorii mixte. De exemplu, in Vatra Dornei mai exsita doar 4 evrei, toti trecuti de virsta de 70 de ani. Doua persoane au refuzat sa paraseasca orasul din cauza casatoriilor mixte, o doaman s-a intors din Israel dupa maortea sotului si a copiilor ei, iar o alta domana, niciodata casatorita, are grija de mica casa de rugaciune. Sinagoga Mare, de pe strada Mihai Eminescu, este, oficial, in subordinea primariei, insa nu exista fonduri pentru a o reface.
Din statisticile anului 1992, aflam ca cifra oficiala a evreiloe ar fi de 9.000 evrei. Este posibil ca nu toti evreii sa fi declarat ca sint evrei (asa cum fac cetatenii de etnie roma, de exemplu), si, mai ales, cei din casatoriile mixte.
Dupa moartea, in 1986, a rabinului I. M. Marilus, dayyan-ul oBucurestiului, numai doi rabini au ramas in Rom�nia: Seful rabin Dr. Moses Rosen, care a devenit, de asemenea, si presedintele Federatiei comunitatilor si Dr. Ernesc Neuman, in timisoara. Imbatrinirea treptata a populatiei evreiesti si a liderilor acesteia, cit si a emigratiei a unora dintre acesti lideri in Israel a fost o lovitura puternica pentru ansamblul comunitatii, iar rabinul Moses Rosen (foarte activ pe plan cultural, in directia pastrarii vii a memoriei evreiesti) a trebuit sa puna in unele pozitii de conducere personae care in trecut fusesera active in partidul communist, inclusive in acel Minister al Religiei, care avea drept functie opresiunea practicantilor religiosi, si nu incurajarea lor, dupa cum i-ar spune numele.
In 1992, ca urmare a eforturilor lui de a ridica standardul conducerii religioase a comunitatilor, Moses Rosen l-a recrutat pe Rabinul Dr. Asher (Georg) Ehrenfeld, un fost luptator in armata israeliana, pentru a ocupa functia de asistent al rabinului in Bucuresti. Ehrenfeld a petrecut un an in Rom�nia, inlocuindu-l pe Moses Rosen in lungile lui absente din tara.
Comunitatea evreiasca din Romania a intimpinat cu bucurie rasturnarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu, iar ziarul official a publicat un numar special, exprimindu-si entuziasmul. In aceasta nou� atmosfera de liberatate, Moses Rosen a fost subiectul unor atacuri personale din partea unor grupuri antisemite, care l-au acuzat ca ar fi cooperat cu regimul comunist. Doua saptaminale declarat antisemite, Rom�nia Mare si Europa, au publicat articule virulente, atacindu-l in mod direct. In 1992 Paul Everac, directorul televiziunii nationale, a publicat o carte care continea, de asemenea, pasaje antisemite . Acesta sustinea, printre altele, ca evreii din Rom�nia controleaza toata economia nationala si ca numarul lor adevarat este mai mare de 30.000 de persoane. Reclamatiile lui Moses Rosen au fost respinse pe motiv ca nu erau de interes public. Moses Roses a reusit, insa, inlaturarea generalului antisemit Cherecheanu. Unii observatori si sociologi au declarat ca rabinul-sef a exagerat in incercarile lui de a demasca antisemitismul rom�nesc, mai ales ca nu au existat atacuri fizice impotriva evreilor, in afara unei incercari de jaf la sinagoga din Ploiesti in iunie 1992 (insa, conform declaratiei politiei, daunele erau asemanatoare cu cele suferite de citeva biserici din zona), iar atacurile scrise antisemite nu au mers mai departe de limitele acceptate de regimul Ceausescu.
Plecarea rabinului Ehrenfeld dupa numai un an nu este inca complet explicata. S-ar putea ca una dintre explicatii sa fie faptul ca era un fel de persona non-grata din cauza ca era originar din Oradea si vorbea fluent maghiara. El fusese inainte asistentul personal al rabinului de Debrecen, din Ungaria.
In Rom�nia de dupa caderea comunismului nu a existat un Sionism in sensul obisnuit al cuvintului. La incepututl anilor �90 au existat unele incercari de a de a organiza o filiala a organizatiei sportive Maccabi, a fost, de asemenea, infiintata o Liga a Prieteniei Rom�no-Israeliene, presedintele fiind scriitorul Victor Berlianu. Emisarul Agentiei Evreiesti in Rom�nia, Tova Ben-Nun, a incercat sa infiinteze citeva aliyah in Rom�nia, din cauza ca nu exista nici o organizatie a tinerilor sionisti, Rom�nia fiind singurul stat din estul Europei care nu trimite nici un participant la Concursul Biblic International pentru Tinerii Evrei, tinut la Ierusalim in ziua Independentei.
Ion Iliescu a avut relatii bune cu rabinul Moses Rosen. In 1993 ei au fost impreuna la deschiderea Muzeului Holocaustului in Washington. Ion Iliescu a participat, de asemenea, la un serviciu comemorativ pentru victimele Holocaustului, tinut in Templul Coral din bucuresti, si a tinut un discurs in care a condamnat anti-semitismul. Este adevarat ca acelasi Ion Iliescu a declarat, dupa citiva ani, ca in Rom�nia nu a existat un Holocaust propriu-zis .
In acest moment, in Rom�nia exista citeva institutii sociale evreiesti: 10 restaurante si 4 camine de batrini (doua in bucuresti si doua mai mici in Arad si timisoara). Dupa emigrarea in Israel a rabinului Wasserman din Dorohoi, caminul pentru batrini si restaurantul kasher din oras au incetat sa functioneze. Evreii in dificultate primesc pachete cu mincare si imbracaminte. Situatia pensionarilor evrei, ca si a celorlalti pensionari rom�ni, s-a agravat din cauza scaderii valorii pensiei din cauza inflatiei.
Revista bisaptaminala Revista, editata de Chaim Riemer, continua sa apara in patru limbi. Aceasta revista publica deseori documlente despre Holocaustul in Romania.
Osias Lazar a fost numit seful comunitatilor evreiesti din Rom�nia, el fiind mult mai tinar decit Teodor (Tuvia) Blumenfeld, presedintele dinaintea lui, care a continuat sa participe la viata evreiasca, din functia de secretar general.
De la caderea comunismului, citeva comunitati din provincie �in special din Transilvania- au incercat sa isi declare o anumita independenta fata de comunitate, sa stabileasca legaturi cu comunitati din strainatate, in special cu comunitati de evrei rom�ni emigrati in Israel. Acest lucru a creat anumite tensiuni intre comunitatile evreiesti din Rom�nia.
Aproape ca nu exista in Rom�nia o educatie evreiasca. O treime dintre evreii din rom�nia (numarul este incert), fac parte din casatorii mixte, si majoritatea comunitatilor sint formate din persoane in virsta, ai caror copii si nepoti traiesc in Israel. Exista in Bucuresti citeva coruri si o Talmud Torah, la care participa duminica citeva zeci de copii.
Dupa caderea comunismului, Romania si-a pierdut statutul special privind relatiile politice cu Israelul, pentru ca nu mai este singurul stat din blocul comunist care avea legaturi diplomatice cu acesta tara. Relatiile continua sa fie normale si prietenesti, cu eforturi sustinute de a creste comertul bilateral. Schimbul de turisti intre cele doua tari a scazut, de asemenea.
Moartea lui Moses Rosen in mai 1994, la virsta de 83 de ani, i-a afectat in mod semnificativ pe evreii ramasi in Rom�nia. El a fost rabinul sef al comunitatii din Rom�nia timp de 40 de ani.
In 1995 a fost ales noul rabin, din 5 candidati, toti din Israel: Yehezkel Marek, care s-a nascut in Rom�nia si profesor de literatura la universitatea Bar-Ilan. Desi nu a servit niciodata in rabinat, el a reusit sa primeasca 52 de voturi, doar 4 fiind distribuite celorlalti. Rabinul Dr. Marek, care a primit o serioasa educatie rabinica la institutul Harry Fischel din Ierusalem, si-a asumat cu entuziasm rolul de sef rabin, si in primul sau an de rabinat a vizitat toate comunitatile evreiesti din Moldova si Transilvania, tinind zilnic predici, uneori in cite doua comunitati diferite. El isi incheia tot timpul predicile suflind din traditionalul shofar, cornul de berbec. El a insistat ca ministerul Afacerilor Religioase din Israel sa se implice mai mult in educatia evreiasca din Rom�nia. El isi dorea aducerea unor profesori specializati sau educarea profesorilor rom�ni in Israel .
Relatiile cu Israelul sint cordiale. Muncitori romani lucreaza in Israel iar studenti israelieni (in special studenti la medicina, care vorbesc limba rom�na din cauza ca parintii lor provin din rom�nia) isi fac studiile in centre universitare rom�nesti. Aproximativ 400 de romani emigreaza in fiecare an in Israel, in general parteneri din casatorii mixte.

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

Asteptam pe fratii nostri liberali sa constituim dreapta romaneasca,fara Crin-Porumbel sau tariceanu.

De la: 9am246017, la data 2011-05-05 13:06:58
EVREII IN PRIMII ANI DUP� C�DEREA COMUNISMULUI �N ROMANIA
De Alina Savin

Karl Marx �i majoritatea sus�in�torilor s�i considerau etnicitatea ca fiind un produs al burgheziei condc�toare �n societ��ile capitaliste. Etnicitatea avea rolul de a distrage aten�ia clasei muncitoare de la problemele sale economice �i politice �i a-i face s� pun� accentul pe diferitele identit��i �i culture, fapt care �i scinda pe muncitori, �i nu pe interesele de clas�, care i-ar fi putut uni. Astfel, conduc�torii capitali�ti ar fi convins muncitorii apar�in�nd unei anumite na�ionalit��i c� s�nt superiori muncitorilor apar�in�nd celorlalte na�ionalit��i, deoarece conceptual �n sine de na�ionalitate este superior celui de clas�. Ca �i al�i sociali�ti, Vladimir Lenin, liderul frac�iunii bol�evice a partidului social democrat muncitoresc, vedea acest lucru ca pe o grav� eroare strategic� care a avut loc exclusiv din cauza lipsei de con�tiin�� de clas� a proletariatului. Proletariatul trebuia s� �n�eleag� c� interesele sale commune dep�eau grani�ile na�ionale, �i c� to�i muncitorii �mpreun� trebuiau s� combat� domina�ia capitalist�. �n mod logic, dup� ce societatea �mp�r�it� �n clase va �nceta s� existe, conceptul de etnicitate �i va �nceta �i el rolul, din simplul motiv c� nici o clas� onduc�toare nu va putea s� �l manipuleze pentru a opresa �i a subjuga celelalte clase. Astfel, �n era socialist�, etnicitatea va disp�rea, iar clasele vor fi organizate �n func�ie de principiile sociale.
La �nceput, comunismul a fost foarte deschis integr�rii evreilor. Ace�ti s-au implicat foarte mult pe plan politic si revolutionar, ajungind pina la o negare a individualitatii evreiesti. Acest fenomen a fost explicat in �od diferit de c�tre sociologi si filozofi. Precaritatea conditiei evreilor a dezvolatat in acestia un fel intrigant de receptare a propriei identitati sociale, de aici diversitatea manifestarilor individualiste evreiesti. Ceea ce va fi catagolat, la inceputul secolului 20, cind antisemitismul intelectual incepea sa fie din ce in ce mai virulet, de catre Theodor Lessing drept �ura evreului de sine� (concept utilizat pentru a intelege psihopatologia acelor evrei interiorizati, care actionau cu violenta asupra lor insusi �prin sinucidere sau crize de personalitate violente- ca raspuns la sentimentul de antipatie generalizata care ii inconjura) a fost materializat in unii dintre evrei printr-o participare totala in noua miscare politica. Aceasta ura e sine s-a resimtit pe toate planurile. De exemplu, in romanul scriitorului rom�n de origine evreiasc�, Max Blecher, aceasta s-a f�cut resim�it� printr-o arhi-sensibilitate, o sensibilitate a simturilor si a inteletului: �Eu insumi eram o creatie speciala a noroiului, un misionar trimis de el in aceasta lume.� (Intimplari in irealitatea imediata, Vinea 1999, p.94)
Socialistii din imperiul rus �i austro-ungar �i doreau stergerea urmelor etnicit��ii �i a disputelor na�ionaliste �n s�nul statelor �n care coabitau mai multe na�ionalit��i. �n cadrul mi�c�rii socialiste s-au remarcat trei direc�ii generale privind preblema na�ionalist�. Pozi�iile marxite purist� �i fundamentalist� erqu reprewentqte de Rosa Luxemburg, o evreic� n�scut� �n Zamo��, Polonia, care s-a opus independen�ei Poloniei sub pretextul c� un teritoriu mare �i unificat este mai eficient dec�t mai multe state mici. Pozi�ia ei era pozi�ia recurent� �n r�ndul evreilor comuni�ti. Ace�tia voiau s� se delimiteze de identitatea lor evreiasc� �i de co-etnicii lor. De exemplu, Rosa Luxemburg a spus: De ce veniti la mine cu toate aceste probleme evreiesti? Imi pare rau pentru victimele indiene din Putamayo, pentru negrii din Africa� Nici un colt special din inima mea nu este rezervat ghettoului. Ma simt acasa in intreaga lume, oricunde exista nori si pasari si lacrimi umane.
In concluzie, evreii din estul Europei erau pregatiti sa se implice in comunism, care le dadea drepturi egale cu celelti cetateni, si o anumita demnitate politica. Bineinteles, ca toti ceilalti idealisti, ei au avut de suferit de pe urma comunismului, insa, in lucrarea mea, eu ma voi opri asupra pozitiei acestora in Romania post-comunista.
In deceniul �90 dezvoltarea nivelului de trai in Romania si in special a atit de incercatei comunitati evreiesti a cunoscut schimbari profunde, din cauza caderii regimului comunist si a incercarilor de a introduce standarde democratice in viata publica, dupa modelul celor occidentale. Insa schimbarea puterii politice nu a adus schimbari semnificative in viata celor citiva evrei din tara. In plus, a continuat o negare a Holocaustului in Rom�nia.
In ultimul deceniu, viata evreiasca din Romania continuase sa se manifeste in jurul sinagogilor si a restaurantelor kasher, subordonate Federatiei Comunitatilor Evreisti din romania. Figura dominanta a vietii evreiesti a continuat sa fie Seful Rabin Moses Rosen, care a fost atacat de catre Monica Lovinescu in memoriile ei pariziene. Ea l-a acuzat pe acesta ca a fost �uman� numai cu co-religionari lui, uitind sa vorbeasca, in protestele sale internaionale, si de suferintele romanilor in timpul comunismului.
De la infiintarea statului Israel, 300.000 de evrei rom�ni au imigrat acolo. Cu cit numarul populatiei evreisti din Rom�nia se restringe, cu atit mai greu este sa se obtina statistici de incredere cu privire la nivelul lor de viata, la ocupatii, familie. Federiatia Comunitatilor Evreiesti din Rom�nia estimeaza ca exista acum un numar de 15.000 evrei in Rom�nia, dintre care 8.000 se afla in Bucuresti. Timisoara si Iasi are fiecare cite o comunitate de 900 persoane ; toti ceilalti evrei sint raspinditi in celelate orase, ramasite ale vechilor comunitati. Sint, in general, batrini sau copii ai unor casatorii mixte. De exemplu, in Vatra Dornei mai exsita doar 4 evrei, toti trecuti de virsta de 70 de ani. Doua persoane au refuzat sa paraseasca orasul din cauza casatoriilor mixte, o doaman s-a intors din Israel dupa maortea sotului si a copiilor ei, iar o alta domana, niciodata casatorita, are grija de mica casa de rugaciune. Sinagoga Mare, de pe strada Mihai Eminescu, este, oficial, in subordinea primariei, insa nu exista fonduri pentru a o reface.
Din statisticile anului 1992, aflam ca cifra oficiala a evreiloe ar fi de 9.000 evrei. Este posibil ca nu toti evreii sa fi declarat ca sint evrei (asa cum fac cetatenii de etnie roma, de exemplu), si, mai ales, cei din casatoriile mixte.
Dupa moartea, in 1986, a rabinului I. M. Marilus, dayyan-ul oBucurestiului, numai doi rabini au ramas in Rom�nia: Seful rabin Dr. Moses Rosen, care a devenit, de asemenea, si presedintele Federatiei comunitatilor si Dr. Ernesc Neuman, in timisoara. Imbatrinirea treptata a populatiei evreiesti si a liderilor acesteia, cit si a emigratiei a unora dintre acesti lideri in Israel a fost o lovitura puternica pentru ansamblul comunitatii, iar rabinul Moses Rosen (foarte activ pe plan cultural, in directia pastrarii vii a memoriei evreiesti) a trebuit sa puna in unele pozitii de conducere personae care in trecut fusesera active in partidul communist, inclusive in acel Minister al Religiei, care avea drept functie opresiunea practicantilor religiosi, si nu incurajarea lor, dupa cum i-ar spune numele.
In 1992, ca urmare a eforturilor lui de a ridica standardul conducerii religioase a comunitatilor, Moses Rosen l-a recrutat pe Rabinul Dr. Asher (Georg) Ehrenfeld, un fost luptator in armata israeliana, pentru a ocupa functia de asistent al rabinului in Bucuresti. Ehrenfeld a petrecut un an in Rom�nia, inlocuindu-l pe Moses Rosen in lungile lui absente din tara.
Comunitatea evreiasca din Romania a intimpinat cu bucurie rasturnarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu, iar ziarul official a publicat un numar special, exprimindu-si entuziasmul. In aceasta nou� atmosfera de liberatate, Moses Rosen a fost subiectul unor atacuri personale din partea unor grupuri antisemite, care l-au acuzat ca ar fi cooperat cu regimul comunist. Doua saptaminale declarat antisemite, Rom�nia Mare si Europa, au publicat articule virulente, atacindu-l in mod direct. In 1992 Paul Everac, directorul televiziunii nationale, a publicat o carte care continea, de asemenea, pasaje antisemite . Acesta sustinea, printre altele, ca evreii din Rom�nia controleaza toata economia nationala si ca numarul lor adevarat este mai mare de 30.000 de persoane. Reclamatiile lui Moses Rosen au fost respinse pe motiv ca nu erau de interes public. Moses Roses a reusit, insa, inlaturarea generalului antisemit Cherecheanu. Unii observatori si sociologi au declarat ca rabinul-sef a exagerat in incercarile lui de a demasca antisemitismul rom�nesc, mai ales ca nu au existat atacuri fizice impotriva evreilor, in afara unei incercari de jaf la sinagoga din Ploiesti in iunie 1992 (insa, conform declaratiei politiei, daunele erau asemanatoare cu cele suferite de citeva biserici din zona), iar atacurile scrise antisemite nu au mers mai departe de limitele acceptate de regimul Ceausescu.
Plecarea rabinului Ehrenfeld dupa numai un an nu este inca complet explicata. S-ar putea ca una dintre explicatii sa fie faptul ca era un fel de persona non-grata din cauza ca era originar din Oradea si vorbea fluent maghiara. El fusese inainte asistentul personal al rabinului de Debrecen, din Ungaria.
In Rom�nia de dupa caderea comunismului nu a existat un Sionism in sensul obisnuit al cuvintului. La incepututl anilor �90 au existat unele incercari de a de a organiza o filiala a organizatiei sportive Maccabi, a fost, de asemenea, infiintata o Liga a Prieteniei Rom�no-Israeliene, presedintele fiind scriitorul Victor Berlianu. Emisarul Agentiei Evreiesti in Rom�nia, Tova Ben-Nun, a incercat sa infiinteze citeva aliyah in Rom�nia, din cauza ca nu exista nici o organizatie a tinerilor sionisti, Rom�nia fiind singurul stat din estul Europei care nu trimite nici un participant la Concursul Biblic International pentru Tinerii Evrei, tinut la Ierusalim in ziua Independentei.
Ion Iliescu a avut relatii bune cu rabinul Moses Rosen. In 1993 ei au fost impreuna la deschiderea Muzeului Holocaustului in Washington. Ion Iliescu a participat, de asemenea, la un serviciu comemorativ pentru victimele Holocaustului, tinut in Templul Coral din bucuresti, si a tinut un discurs in care a condamnat anti-semitismul. Este adevarat ca acelasi Ion Iliescu a declarat, dupa citiva ani, ca in Rom�nia nu a existat un Holocaust propriu-zis .
In acest moment, in Rom�nia exista citeva institutii sociale evreiesti: 10 restaurante si 4 camine de batrini (doua in bucuresti si doua mai mici in Arad si timisoara). Dupa emigrarea in Israel a rabinului Wasserman din Dorohoi, caminul pentru batrini si restaurantul kasher din oras au incetat sa functioneze. Evreii in dificultate primesc pachete cu mincare si imbracaminte. Situatia pensionarilor evrei, ca si a celorlalti pensionari rom�ni, s-a agravat din cauza scaderii valorii pensiei din cauza inflatiei.
Revista bisaptaminala Revista, editata de Chaim Riemer, continua sa apara in patru limbi. Aceasta revista publica deseori documlente despre Holocaustul in Romania.
Osias Lazar a fost numit seful comunitatilor evreiesti din Rom�nia, el fiind mult mai tinar decit Teodor (Tuvia) Blumenfeld, presedintele dinaintea lui, care a continuat sa participe la viata evreiasca, din functia de secretar general.
De la caderea comunismului, citeva comunitati din provincie �in special din Transilvania- au incercat sa isi declare o anumita independenta fata de comunitate, sa stabileasca legaturi cu comunitati din strainatate, in special cu comunitati de evrei rom�ni emigrati in Israel. Acest lucru a creat anumite tensiuni intre comunitatile evreiesti din Rom�nia.
Aproape ca nu exista in Rom�nia o educatie evreiasca. O treime dintre evreii din rom�nia (numarul este incert), fac parte din casatorii mixte, si majoritatea comunitatilor sint formate din persoane in virsta, ai caror copii si nepoti traiesc in Israel. Exista in Bucuresti citeva coruri si o Talmud Torah, la care participa duminica citeva zeci de copii.
Dupa caderea comunismului, Romania si-a pierdut statutul special privind relatiile politice cu Israelul, pentru ca nu mai este singurul stat din blocul comunist care avea legaturi diplomatice cu acesta tara. Relatiile continua sa fie normale si prietenesti, cu eforturi sustinute de a creste comertul bilateral. Schimbul de turisti intre cele doua tari a scazut, de asemenea.
Moartea lui Moses Rosen in mai 1994, la virsta de 83 de ani, i-a afectat in mod semnificativ pe evreii ramasi in Rom�nia. El a fost rabinul sef al comunitatii din Rom�nia timp de 40 de ani.
In 1995 a fost ales noul rabin, din 5 candidati, toti din Israel: Yehezkel Marek, care s-a nascut in Rom�nia si profesor de literatura la universitatea Bar-Ilan. Desi nu a servit niciodata in rabinat, el a reusit sa primeasca 52 de voturi, doar 4 fiind distribuite celorlalti. Rabinul Dr. Marek, care a primit o serioasa educatie rabinica la institutul Harry Fischel din Ierusalem, si-a asumat cu entuziasm rolul de sef rabin, si in primul sau an de rabinat a vizitat toate comunitatile evreiesti din Moldova si Transilvania, tinind zilnic predici, uneori in cite doua comunitati diferite. El isi incheia tot timpul predicile suflind din traditionalul shofar, cornul de berbec. El a insistat ca ministerul Afacerilor Religioase din Israel sa se implice mai mult in educatia evreiasca din Rom�nia. El isi dorea aducerea unor profesori specializati sau educarea profesorilor rom�ni in Israel .
Relatiile cu Israelul sint cordiale. Muncitori romani lucreaza in Israel iar studenti israelieni (in special studenti la medicina, care vorbesc limba rom�na din cauza ca parintii lor provin din rom�nia) isi fac studiile in centre universitare rom�nesti. Aproximativ 400 de romani emigreaza in fiecare an in Israel, in general parteneri din casatorii mixte.

Imparatul cioc de sturz
A fost odata ca niciodata un imparat care avea o fata nespus de frumoasa, dar atat de trufasa, de nu putea sa-i gaseasca niciun petitor pe gustul ei. Pe cei care venisera-n petit pana atunci, fata reusise sa-i faca sa-si ia talpasita. Ba ii mai si batjocorise pe deasupra! Dar iata ca intr-o buna zi, imparatul dadu un bal mare, la care-i pofti pe toti flacaii dornici de insuratoare. Si de cum se infatisara acestia, veniti din toate partile lumii, imparatul ii si orandui dupa rang si stare: in frunte veneau imparatii, apoi printii, contii si baronii, iar la urma, nobilii de mana a doua.

Cand fata de imparat fu purtata prin fata sirului de petitori, de-ndata ce-i vazu, ii gasi fiecaruia cate-un cusur. Primul i se paru prea gras: �Parca-i un butoi!". Pe al doilea il gasi prea inalt: �Ia te uite ce lungan! Nu-l ajung nici intr-un an...". Cel de-al treilea era prea scund: �Scurt, gros si indesat! N-arata a barbat!". De al patrulea zise ca-i prea galben la fata: �Parca-i moartea!".

Al cincilea i se paru prea roscovan: �Ros-creasta de cocos!". Iar al saselea, prea adus de spate: �Ia te uita: brad verde, uscat dupa vatra!" Si uite asa, nu se afla unul sa nu-i gaseasca printesa vreun cusur. Dar cel mai mult isi rase de-un crai pe-a carui fata se vedea bunatatea si voiosia. Acesta sedea in capul mesei si avea barbia nitelus cam stramba.
- Ei, dracie! striga domnita, stricandu-se de atata ras. Acesta are o barbie ca un cioc de sturz! Si de-atunci ii ramase imparatului numele de �Cioc-de-Sturz". Daca vazu imparatul cel batran ca fata lui nu face altceva decat sa-si bata joc de toata lumea si sa-si alunge petitorii, se manie cumplit si facu juramant s-o dea de sotie celui dintai cersetor care va bate la poarta castelului. La numai cateva zile dupa ce trecuse balul acela de pomina, un biet cantaret trecu pe acolo si se porni sa cante sub ferestrele palatului, cu gandul ca s-or indura de el si l-or milui cu niscaiva mancare. De cum ii auzi cantecul, imparatul ii porunci unui slujitor:
- Aduceti-mi-l de indata incoace! Cantaretul cel zdrenturos intra-n sala tronului si incepu sa cante in fata imparatului si a fiicei sale. Si dupa ce sfarsi de cantat, se ruga de maria-sa sa-l ajute cu ce l-o lasa inima. Imparatul ii zise:
- Atat de mult mi-a placut cantarea ta, ca ti-o dau pe fiica mea de sotie! Pe domnita o trecura fiori de groaza la auzul acestor cuvinte, dar imparatul grai raspicat: - Am facut juramant sa te dau dupa cel dintai cersetor care va trece pe aici, si o sa-mi tin juramantul! In zadar se ruga fata si incerca sa se impotriveasca. Imparatul trimise dupa popa si trufasa printesa fu nevoita sa se cunune cu cantaretul cel sarman. Dupa cununie, imparatul nu-i lasa pic de ragaz si-i zise: - Crezi ca se mai cuvine ca o nevasta de cersetor sa locuiasca sub acoperisul meu? Ia-ti barbatul si du-te de-aici! Cersetorul isi lua tanara sotie de mana si-o pornira, batand drumurile pe jos. Si cand ajunsera ei intr-o padure mare, femeia isi intreba barbatul:
- Padurea asta mare, A cui sa fie oare? Iar barbatul ii raspunse:
- A lui Cioc-de-Sturz crai! Si-ar fi fost si-a ta, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!... Mersera ei ce mai mersera pana ajunsera intr-o lunca. Si femeia intreba iarasi:
- Da' lunca asta verde, A cui sa fie oare?
- A lui Cioc-de-Sturz crai. Si-ar fi fost si-a ta, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!... Mai mersera ei o asa vreme si numai ce dadura de-un oras mare. Femeia il intreba din nou pe cersetor:
- Orasul asta mare. Al cui sa fie oare?
- Al lui Cioc-de-Sturz crai. Si-ar fi fost si-al tau, De barbat daca-l luai.
- Din cauza trufiei, dadui de napasta, Ce trai as fi dus de-i eram azi nevasta!...
- Nu-mi place defel, ii spuse manios cantaretul, sa te tot aud tanguindu-te ca n-ai pe altul de barbat!... Da' ce, eu nu ti-s potrivit, sunt de lepadat?! In cele din urma, poposira la o coliba mititica, iar femeia intreba:
- Vai, Doamne, cine-o locui in cascioara, Ca-i darapanata din cale-afara?! Iar cantaretul ii raspunse: - Vrei sa stii cine? Pana azi am stat eu singur in ea, dar de-acum incolo vom locui aici impreuna. Cand dadura sa intre, femeia fu nevoita sa se aplece, atat era de scund bordeiul. - Dar unde-mi sunt slugile? intreba ea.
- Care slugi? o lua la rost cersetorul. De-acum inainte, tu singura va trebui sa ai grija de toate. Ia du-te imediat de aprinde focul si pune apa la fiert, sa-mi faci de mancare. Nu mai pot de flamand si ostenit ce sunt! Dar fata de imparat nu se pricepea defel sa aprinda focul si nici sa gateasca, asa ca cersetorul nu avu incotro si fu nevoit sa puna el mana sa faca toata treaba, ca sa nu ramana flamand. Si, mai brodind-o, mai poticnindu-se, nu se poate spune ca n-a facut o mancare bunicica pana la sfarsit... Dupa ce imbucara ei putinul pe care-l aveau, se culcara pe cuptor. Dis-de-dimineata, cantaretul isi trezi nevasta cu noaptea-n cap si-o indemna sa se apuce imediat de treburile casei. De bine, de rau, o dusera si asa cateva zile, pana ce dadura gata toate merindele. Atunci, barbatul ii zise nevestei sale:
- Ia asculta, mai femeie, asa n-o mai scoatem noi la socoteala: sa mancam numai si de castigat nici pomeneala!... Sa te apuci de impletit cosuri, auzi? Apoi, barbatul se duse sa taie niste crengi de rachita, le facu nuiele si le cara in casa. Femeia se stradui din toata inima sa le impleteasca, dar nuielele erau tari si-i vatamau mainile cele gingase.
- Vad eu ca la asta nu-ti merge mana! - ii zise barbatul. Apuca-te macar de tors, ca poate la asta ai sa te pricepi mai bine. Se apuca femeia de tors, dar firul aspru al lanii ii taia atat de adanc pielea gingasa a degetelor, de-i dadea mereu sangele.
- Of, ca tare prost am mai nimerit-o cu tine, ca nu esti buna de nicio isprava! se otari la ea barbatul. Dar ca sa nu zici ca-ti caut pricina degeaba, uite, o sa incerc sa fac negot cu oale si strachini de lut. Iar tu o sa le duci in piata si o sa le vinzi. �Vai, gandi printesa, daca s-or nimeri sa vina tocmai atunci in piata oameni din imparatia tatalui meu si m-or vedea vanzand blide, ce-au sa-si mai rada de mine!" Dar cum n-avea incotro, fu nevoita sa se supuna, daca nu voia sa moara de foame. Prima oara ii merse bine negustoria, caci, vazand-o cat era de frumoasa, oamenii ii cumparau bucurosi marfa si-i plateau cat cerea ea. Ba, s-au mai gasit unii care-i puneau banii-n mana si uitau sa-si mai ia oalele...

Si asa au trait ei o bucata de vreme de pe urma castigului, pana ce-au cheltuit si ultima lescaie. Cand vazu barbatul ca n-au incotro, o trimise din nou la targ cu o gramada de oale, caci fusese prevazator si le cumparase mai inainte, din castig. De asta data insa, domnita se aseza increzatoare cu ele la gura oborului si-ncepu sa imbie oamenii sa le cumpere. Dar, ca un facut, deodata aparu un calaret care intra cu armasarul in gramada ei de oale si le facu pe toate numai cioburi. Femeia incepu sa planga si, de frica, nu mai stia ce sa faca. �Vai de mine si de mine ce-o sa mai platesc pentru asta! se tanguia ea intruna. �Cine stie ce-o sa spuna acu barbatul meu, cand o afla ce mi s-a intamplat!" O porni spre casa tot intr-o fuga si-i povesti cu de-amanuntul ce pacoste daduse peste dansa.
- Cine a mai pomenit sa te-asezi cu oalele tocmai la gura oborului, in drumul calaretilor! o certa barbatul, cu asprime. Si acum, ia nu te mai vaicari atat, ca si-un natang ar intelege ca nu esti buna de nicio treaba!... Uite, am fost la palatul imparatului si-am cercetat de nu le trebuie vreo slujnica la bucatarie, si mi-au fagaduit c-au sa te primeasca, dar fara nicio simbrie, numai pe mancare. Si uite asa ajunse fata imparatului slujnica la bucatarie. Acolo trebuia sa-i dea toate la indemana bucatarului si sa savarseasca muncile cele mai grele si mai umilitoare. Biata de ea isi legase de amandoua buzunarele cate-o ulcica, si-n ele aducea acasa resturile ramase de la masa imparateasca. Si cu bruma asta de mancare isi inselau foamea. Dar iata ca intr-o zi s-a intamplat sa se praznuiasca nunta feciorului celui mai mare al imparatului.

Se duse si ea, saraca, sa priveasca, pitindu-se dupa o usa din sala tronului... Cand se aprinsera luminile si incepura sa vina oaspetii, unul mai mandru decat altul si domnita vazu stralucirea aceea care-i lua ochii, se gandi, cu inima intristata, la soarta ei si-si blestema trufia care o adusese in starea asta de saracie, facand-o sa indure atatea umilinte. Trecand pe langa dansa, slugile ii aruncau din cand in cand din bucatele pe care le duceau ori le luau de la masa. Fata de imparat se grabea sa le puna in oala, ca sa plece acasa cu ele. Deodata se ivi in sala fiul imparatului, imbracat numai in catifea si-n matasuri. Cand o vazu pe femeia aceea frumoasa, cum statea asa, pironita-n usa, o prinse de mana si vru s-o traga-n joc.

Dar ea se inspaimanta grozav si cauta sa-i scape din stransoare, fiindca-si daduse indata seama ca fiul de crai nu era altul decat imparatul Cioc-de-Sturz, care-o petise pe vremuri si pe care ea il batjocorise. Dar impotrivirea nu-i ajuta la nimic, caci craiul o apuca si mai zdravan si o trase dupa el, in sala tronului. Atunci, deodata, se rupse cureaua de care-i stateau prinse cele doua ulcele si ciorba se varsa pe jos, imprastiindu-se cat colo... Cand vazura oaspetii una ca asta, incepura sa rada cu totii pana ce nu mai putura si-i aruncara numai cuvinte de batjocura. De rusine, biata fata de imparat ar fi vrut mai bine sa intre-n pamant. Alerga spre usa, ca sa piara cat mai degraba din ochii lor, dar pe scara o ajunse din urma cineva si o aduse inapoi. Il privi si-si dadu seama ca era tot imparatul Cioc-de-Sturz. Iar el ii grai cu blandete: - Nu te teme, ca eu si cantaretul cu care ai stat in coliba aceea micuta suntem unul si acelasi om! De dragul tau m-am prefacut in cersetor, iar calaretul care ti-a spart oalele tot eu am fost. Si toate astea le-am facut ca sa-ti infrang trufia si sa te pedepsesc pentru felul cum m-ai batjocorit.

Atunci ea incepu sa planga amarnic si-i zise: - Cat de nedreapta am fost! Nu ma simt vrednica sa-ti fiu soata! Dar el cauta s-o abata de la gandurile ei negre si-i zise: - Lasa, nu te mai omori atat cu firea! Mangaie-te cu gandul ca zilele tale de suferinta au trecut si acum o sa facem o nunta sa se duca vestea! Si cat ai bate din palme, se ivira slujnicele de o gatira cu cele mai minunate straie din cate s-au pomenit vreodata. Veni apoi si tatal fetei, imparatul cel batran, venira si curtenii si-i urara cu totii sa aiba parte de noroc la nunta ei cu imparatul Cioc-de-Sturz. Si de-abia acum pot sa zic ca se pusera pe chef... Rau imi pare, zau, ca n-am nimerit si noi pe acolo, ca trebuie sa se fi petrecut la nunta asta de pomina, cum nu s-a mai petrecut nicaieri pe lume!...

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

De la: gabigabi, la data 2011-05-04 16:27:25[quote name='9am129906' date='2011-05-04

NU SUNTETI MULTI - doar 20 % , CEL MULT - si NU AVETI DREPTATE, devreme ce chiar voi sunteti 3 fascii a cite 6% : a lui Boc, a lui Blaga si a Anei Pauker Macovei, care nu se pun de acord intre ele

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

MISIUNEA ISTORICA A EXCELENTEI SALE DL.PRESEDINTE TRAIAN BASESCU
SCHIMAREA CLASEI POLITICE CORUPTE.


Cateva repere par insa sa fie sigure:

1.Clasa noastra politica din trecut si actuala nu indeplineste conditiile de onestitate si nu sunt impinse de idei mesianice sau de altruism social.

2.Clasa politica nu este impinsa de ideologii,de doctrine politice,ba chiar nici nu stiu ce sunt acelea.

3.Politicieni sunt insetati de putere,fanatiici mai degraba definiti de termenul aproape psihiatric de sociopati sau personalitati sociopate.

4.Parlamentarii fie si-au platit posturile fie au posturi platite de un jupan oligarh si care deci nu face ce vrea el.

5.Alti politicieni proveniti din bogati care doresc ca distractie functia politica,au partide personale(Vadim,Felix,Becali etc).

PALAVRE, @Mosule, vorbe fara acoperire ! spune macar 1 masura care sa-ti arate ca esti pe drumul cel bun ! de 2,5 ani aburiti tara cu palavre , caci concretul masurilor voastre ne-a amanetat viitorul pe urmatorii 2o ani !

si PD.ul nu-i partidul personal al lui basescu si, inclusiv, Ro vreti sa v-o faceti mosie personala ? RUSINE !