Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

Vrei reforme?
iata:

1.Reforma invatamantului
2.reforma in justitie(codurile si mica reforma)
3.Reforma pensiilor
4.Reforma sistemului de pensii
5.Descentralizarea,reforma in curs
6.reforma constitutiei,parlament unicameral cu 300 deputati,in curs
7.resormarea armatei conform standerlor NATO
8.reforma politiei in curs
9.reforma sistemului jurisic,DNA,Diicot,ANI etc
10.Sistemul administrativ inceput si in curs
11.reforma sistemului informatic,in curs
12.reformarea sistemului sanitar in curs
13.reforma ajutoarelor sociale,in curs
14.un nou cod al muncii si dialogului social


si multe altele dar nu-mi mai bat capul pentru ca montajul dumnetale este spre rau si nu vei recunoaste nimic.

Cei reactionari nu pot intelege progresul,noul,pe ei ii intereseaza daca isi umplu burta,daca au spritul etc.

Este asa numita teorie a bitecului,adica totul pana la biftec.O suvita daca il subtiez este in stare sa faca rasboi.
Pe acestia ii manipuleaza reactionarii antireformisti de tip PNL.PSD si cei care fie din rautate sau din prostie ii urmeaza.

Fara reforme nimic nu s-ar fi schimbat in lume iar tara noastra este deja ramasa in urma si asa vrea sa o tina PSD si crin.

Nu-mi mai racesc gura pentru tine dar exista si o masa tacuta,poate putin agresiva dar care desi sufere are mai multe de inteles.Liderii de sindicat corupti,USL-asii reactionari indemnau populatia la revolta,voiau sa vina la putere exploatand lipsurile oamenilo.Poporul nu-i urmeaza si nu i-a urmat.
Aproape toate alegerile pe plan local din ultimul an le-a castigat PD-L.Sigur,conform teoriei lui Vadfim si Ponta le-au furat.

Furati-le si voi reactionarilor.

Poporul roman are bun simt!

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

De la: 9am129906, la data 2011-05-05 17:01:07

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

Vrei reforme?
iata:

1.Reforma invatamantului
2.reforma in justitie(codurile si mica reforma)
3.Reforma pensiilor
4.Reforma sistemului de pensii
5.Descentralizarea,reforma in curs
6.reforma constitutiei,parlament unicameral cu 300 deputati,in curs
7.resormarea armatei conform standerlor NATO
8.reforma politiei in curs
9.reforma sistemului jurisic,DNA,Diicot,ANI etc
10.Sistemul administrativ inceput si in curs
11.reforma sistemului informatic,in curs
12.reformarea sistemului sanitar in curs
13.reforma ajutoarelor sociale,in curs
14.un nou cod al muncii si dialogului social


si multe altele dar nu-mi mai bat capul pentru ca montajul dumnetale este spre rau si nu vei recunoaste nimic.

Cei reactionari nu pot intelege progresul,noul,pe ei ii intereseaza daca isi umplu burta,daca au spritul etc.

Este asa numita teorie a bitecului,adica totul pana la biftec.O suvita daca il subtiez este in stare sa faca rasboi.
Pe acestia ii manipuleaza reactionarii antireformisti de tip PNL.PSD si cei care fie din rautate sau din prostie ii urmeaza.

Fara reforme nimic nu s-ar fi schimbat in lume iar tara noastra este deja ramasa in urma si asa vrea sa o tina PSD si crin.

Nu-mi mai racesc gura pentru tine dar exista si o masa tacuta,poate putin agresiva dar care desi sufere are mai multe de inteles.Liderii de sindicat corupti,USL-asii reactionari indemnau populatia la revolta,voiau sa vina la putere exploatand lipsurile oamenilo.Poporul nu-i urmeaza si nu i-a urmat.
Aproape toate alegerile pe plan local din ultimul an le-a castigat PD-L.Sigur,conform teoriei lui Vadfim si Ponta le-au furat.

Furati-le si voi reactionarilor.

Poporul roman are bun simt!

drumul spre Iad este pavat cu "intentii bune", caci intre ce scrie pe hirtiile voastre si ce se pune in practica, se cheama DEZASTRUL RO ! chiar NU VEZI ? NU AUZI ? NU INTELEGI ce scrie presa internationala, care nu intelege nici ea ce se petrece la noi ? au ei insisi problemele lor si nu au timp de noi prea mult, dar in conditii normale com UE il chema la ordine pe sefu' matele sa-l intrebe ce-i debandada asta ?!

De la: 9am129906, la data 2011-05-05 17:01:07

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

Vrei reforme?
iata:

1.Reforma invatamantului
2.reforma in justitie(codurile si mica reforma)
3.Reforma pensiilor
4.Reforma sistemului de pensii
5.Descentralizarea,reforma in curs
6.reforma constitutiei,parlament unicameral cu 300 deputati,in curs
7.resormarea armatei conform standerlor NATO
8.reforma politiei in curs
9.reforma sistemului jurisic,DNA,Diicot,ANI etc
10.Sistemul administrativ inceput si in curs
11.reforma sistemului informatic,in curs
12.reformarea sistemului sanitar in curs
13.reforma ajutoarelor sociale,in curs
14.un nou cod al muncii si dialogului social


si multe altele dar nu-mi mai bat capul pentru ca montajul dumnetale este spre rau si nu vei recunoaste nimic.

Cei reactionari nu pot intelege progresul,noul,pe ei ii intereseaza daca isi umplu burta,daca au spritul etc.

Este asa numita teorie a bitecului,adica totul pana la biftec.O suvita daca il subtiez este in stare sa faca rasboi.
Pe acestia ii manipuleaza reactionarii antireformisti de tip PNL.PSD si cei care fie din rautate sau din prostie ii urmeaza.

Fara reforme nimic nu s-ar fi schimbat in lume iar tara noastra este deja ramasa in urma si asa vrea sa o tina PSD si crin.

Nu-mi mai racesc gura pentru tine dar exista si o masa tacuta,poate putin agresiva dar care desi sufere are mai multe de inteles.Liderii de sindicat corupti,USL-asii reactionari indemnau populatia la revolta,voiau sa vina la putere exploatand lipsurile oamenilo.Poporul nu-i urmeaza si nu i-a urmat.
Aproape toate alegerile pe plan local din ultimul an le-a castigat PD-L.Sigur,conform teoriei lui Vadfim si Ponta le-au furat.

Furati-le si voi reactionarilor.

Poporul roman are bun simt!

Povestea anotimpului uitat
A fost odata ca niciodata, a fost odata dragi copii, intr-o vreme indepartata, cind pamintul era plin de animale care nu se mincau intre ele, de oameni care nu se dusmaneau...a fost odata... un imparat. El stapinea tot pamintul si era bun si blind, darnic si intelegator. Pe atunci, in timpul anului, nu erau patru anotimpuri, ci unul singur, in care le intilneai pe toate patru, dupa cum iti era dorinta. Si nu numai pe cele patru pe care le cunoastem acum, ci si multe altele, azi necunoscute noua, nici macar din auzite. Aceste multe stari ale vremii erau toate copiii imparatului, care se numea...Imparatul Timp.

Traiau in buna intelegere, fara suparare sau cearta, fiecare cu domeniul lui. Soarele stralucea neobosit, raspindind peste intreaga natura o lumina calduta, care ii facea pe toti sa fie mereu bine dispusi. Gaseai alaturi, fara sa ti se para nimic neobisnuit in asta, copaci in floare si cimpii acoperite de zapada, ploi torentiale, livezi coapte si furtuni de praf.

Intr-o dupa-masa, Imparatul, care dormea � vedeti bine ca era un imparat cuminte, care dormea in fiecare dupa-masa, stiind ca trebuie sa creasca mare � deci, intr-o dupa-masa Imparatul avu un vis ciudat. Se facea ca cerul vesnic luminat al imparatiei sale s-a intunecat brusc. Era o noapte neagra, nici macar vreun licurici nu se zarea prin intunecimea grea ca de smoala. Nu se mai vedea nimic in jur, dar in aer se simtea frigul patrunzator, din ce in ce mai patrunzator. Plantele si animalele au inceput atunci sa inghete, incetul cu incetul. Speriat, Imparatul Timp si-a chemat copiii in ajutor. Primii au venit baietii cei mari care, cu rasuflarea lor proaspata, au dezghetat pamintul. Iar Soarele s-a itit printre nori si lumina a inceput sa patrunda printre crengile copacilor. Pe urma au venit fetele cele frumoase ale Imparatului, care au adus Soarele de-a binelea pe cer si au incalzit lumea.

Apoi au venit din nou baietii � mai mici � care au facut pamintul sa rodeasca. La sfirsit, cu mare greu, au aparut fetele lenese si adormite, care au cufundat imparatia intr-un somn binefacator si au acoperit-o cu o haina alba de zapada. Trezit din somn, Imparatul isi privi imparatia si cazu pe ginduri. Imaginile pe care le visase nu-i mai ieseau din minte. Se uita cu atentie la copaci si animale si observa ca erau cu totii foarte obositi. Ca pareau foarte plictisiti. Traiau de prea multa vreme in acelasi anotimp. Leii napirlisera si nu mai aveau colti, fiindca de multa vreme nu mai aveau ce sfisia. Pestii stateau pe fundul apelor si nu se mai distrau deloc strabatind marile si oceanele, vinturile de la miazazi si miazanoapte dormeau si doar sforaitul lor mai stirnea uneori nisipul desertului.

Pina si albastrul cerului parea lipsit de sens, decolorat si palid. Si atunci, Imparatul lua o hotarire: avea sa faca asa dupa cum visase. Chemindu-si copiii, ii imparti in patru grupuri. - Voi, le spuse el celor mai mari, veti fi Primavara. Tu vei fi Boarea, tu vei fi Inmugurirea, tu � Ploaia Calda. Voi � Vara. Tu vei fi Arsita, tu- Furtuna, iar tu � Mirosul Adormitor al Noptilor de Vara. Si tot asa, isi numi copiii pe rind: Rodnicia, Imbelsugarea, Crivatul, Zapada. La sfirsit, luindu-si ramas bun de la ei, dupa ce ii investi pe fiecare cu cite o haina aleasa, Imparatul Timp se cufunda in vise.

Mai doarme inca si azi, iar copiii lui au luat in stapinire lumea. Ei sint Cele Patru Anotimpuri. De atunci Primavara ne intimpina cu bucurie, trezindu-ne din Iarna grea, Boarea alunga zapezile, Inmugurirea trezeste pomii, iar Ploaia Calda dezgheata apele si cheama animalele afara, in lumina si caldura. Apoi vine Vara: Arsita fuge despletita pe cimpii si zoreste plantele sa creasca, le mingiie tulpinile verzi si le cinta despre sosirea fratelui ei, Rodnicia.

Furtuna face oamenii sa rida si sa plinga, iar Cerul Instelat alunga norii in noptile senine si aduce cu el mirosul proaspat al florilor. Roua marunta cuprinde Pamintul si improspateaza rasuflarea celor arsi de sete. Toamna e adusa de Printesa Imbelsugare si Printul Rodnicie, iar sora lor mai batrina, Burnita, ii ajunge din urma. Febrili, toti se pregatesc sa primeasca alaiul sfirsitului de An.

In sfirsit, vajnicii vestitori ai Iernii gonesc berzele spre alte tari si le aduc in saniile lor grele pe fetele adormite ale Imparatului Timp, care ingheata aerul cu privirea lor rece de pe alta lume. Plutesc deasupra oraselor, muntilor si cimpiilor si dezleaga baierile Cerului cu bratele lor albe, scuturindu-si pletele de fulgii usori de nea. Dar stapinul si tatal lor a ramas si astazi tot Imparatul Timp.

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

De la: 9am129906, la data 2011-05-05 16:47:01

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

MISIUNEA ISTORICA A EXCELENTEI SALE DL.PRESEDINTE TRAIAN BASESCU
SCHIMAREA CLASEI POLITICE CORUPTE.


Cateva repere par insa sa fie sigure:

1.Clasa noastra politica din trecut si actuala nu indeplineste conditiile de onestitate si nu sunt impinse de idei mesianice sau de altruism social.

2.Clasa politica nu este impinsa de ideologii,de doctrine politice,ba chiar nici nu stiu ce sunt acelea.

3.Politicieni sunt insetati de putere,fanatiici mai degraba definiti de termenul aproape psihiatric de sociopati sau personalitati sociopate.

4.Parlamentarii fie si-au platit posturile fie au posturi platite de un jupan oligarh si care deci nu face ce vrea el.

5.Alti politicieni proveniti din bogati care doresc ca distractie functia politica,au partide personale(Vadim,Felix,Becali etc).

NEGHINITA

A fost odata o baba, batrana, batrana. Abia zarea de batrana ce era. Si mainile ii umblau la ciorap, iar in gandul ei se ruga la Dumnezeu s-o daruiasca cu un copil, ca n-avea decat pe unchiasul ei. Si unchiasul, ba la padure, ba la arie, ba la targ, iar baba sta singura cuc, ca toata ziulica i-ar fi tiuit tacerea in fundul urechilor daca n-ar fi stranunat si n-ar fi tusit cateodata. Ba uneori, ca sa-si mai tie de urat, tot ea vorbea si tot ea raspundea. Si radea ea de ea, ca si cum ar fi ras ea de altcineva, insirand ochiurile pe carlige.
� Ei, ei, ce n-ar plati un flacau la batrantile noastre!
� Cat, de? cat? � Ihi, ihi, mult de tot!
� Adica ce, nu te-ai multumi si c-o fata mare?
� Ba, ce sa zic, bine ar fi s-o fata...
� Da, dar la fata vrea zestre.
� S-ar gasi, ca eu si unchiasul avem ce ne trebuie si nu ne trebuie mult, trei coti de panza alba si cate un cosciug; iar boii mosului, iar plugul mosului, iar casa mosului si a babei, toate ar fi ale fetei.
� Bine, matusa, bine, da' de unde si fata? Tu nu stii ca copacii uscati nu mai dau de la radacina? Si batrana incepu sa rada si sa ofteze: "hi, hi, hi, ooof, of!"
� Ei, toate se intorc, si apele se intorc de la Dumnezeu, numai tineretile ba. Ce nu e la timp nu mai e niciodata. M-as multumi eu si pe un prichindel de baiat.
� Ba te-ai multumi si pe-o codana. Tu sa-nsiri, si ea sa desire, tu sa cerni, si ea sa risipeasca, tu sa pui de mamaliga, si ea sa rastoarne caldarea pe foc.
� Daca e pe-asa, m-as multumi si pe-un copil cat ghemul, numai s-aud in casa "mama", ca mult e pustiu cand usa se inchide peste doi batrani.
� Da' daca ar fi mai mic?
� Fie si mai mic. Si batrana incepu sa rada.
� Ce neroada!
� Ba neroada, nu gluma!
� Dar daca ar fi cat un bob de mazare? Si tocmai cand da batrana capul peste cap de ras, odata tresari ca, de dupa usa, se-auzi un glas ascutit si intepat:
� Dar daca ar fi cat o neghinita? Batrana se uita, se uita si incepu sa se inchine.
� Bine, bine, zise acelasi glas, vad eu ca nu-ti trebuie copii... Baba isi lua inima in dinti si zise:
� Ba-mi trebuie... da' unde esti... cine esti?
� Cine sunt? Neghinita, gandul lumii. De mic ce sunt, patrund in urechile oamenilor si-i ascult cum gandesc. Adineauri eram in urechea ta a dreapta, apoi am trecut in a stanga, s-am ras de m-am prapadit cand am vazut ce-ti trec prin minte...
� Ei, as! Ce mi-a trecut? Nimic!
� Nu e adevarat, raspunse Neghinita razand, omul spune mai putin decat gandeste. Daca nu-ti sopteam eu ca copacul uscat nu mai da de la radacina, cine stie ce-ai mai fi spus... Baba se facu ca para focului.
� Zau asa... nu te rusina, mama, nu zau... Asa e omul. Cand e mic face nebunii fiindca e mic; cand e la tinerete face nebunii fiindca e tanar, iar la batranete se gandeste la nebunii fiindca nu le poate face... Batrana pierdu sfiala si rabdarea si se rasti cat putu:
� Neghinita, ci taca-ti gura si vin sa te vad! Si pe loc se-auzi un tast ca de lacusta si un bazait ca de albina. Batrana simti pe mana o picatura calda.
� Iacata-ma si pe mine!... Biata femeie facu niste ochi mari cat toate zilele si se mira toata de ce vazu pe mana, ca cerul de i s-ar fi deschis nu s-ar fi minunat mai mult. Neghinita era frumos ca o piatra scumpa; si era mic cat o neghina; si avea niste ochisori ca doua scantei albastre, si niste maini si picioruse ca niste firisoare de paiajen. Batrana dadu sa-l sarute. Neghinita, tasti pe nas, tasti iar pe mana!
� Incet, mama, incet, ca ma strivesti, zise Neghinita.
� Sa te sarut, ca-mi umplusi casa cu dragoste cand imi zisesi mama.
� Incet, sa nu ma sorbi. Il saruta.
� Cum mananci tu, Neghinita al maicai?
� Eu? Eu ma satur din fum. Pana acum am mancat la mese imparatesti fara sa stie nimeni. Si ce-am mai ras cand ceilalti tremurau inaintea imparatilor, iar eu ma plimbam prin urechile lor si le aflam gandul.
� Bine o fi de ei, Neghinita mama...
� As, binele focului! Saracii mor de foame, iar ei mor de mancare. De saraci e rau ca n-au cui sa porunceasca, si de ei e rau ca trebuie sa porunceasca la multi. Pe ceilalti oameni cand ii minti te iau de guler si te judeca judecata dreapta; pe ei ii minti si dau din cap; ba si mai si: ei stiu ca-i minti, si tac, si inghit, si n-au ce face, ca sa nu se strice trebile imparatiei.
� Da' bine, Neghinita, tie-ti trebuie un an ca sa umbli cat altul umbla intr-o zi.
� Da? Ei, nu e asa deloc. Eu ma las pe-o adiere si plutesc ca pe apa, si ma mladii pe apa vantului ca pe valurile marii. Ba uneori intrec randunelele ca o sageata de argint.
� Ce bucurie pe unchiasul meu, zise batrana, cand o afla ca are si el un copil. Deseara o sa se imbete de bucurie.
� Ba e vorba, raspunse Neghinita, eu vreau sa vad pe tata acusi-acusic! Si batrana, cand auzi cuvantul tata, se bucura de bucuria mosului si ii zise:
� Aria mosului este cat vezi cu ochiul de departe, pusa pe-un deal mare si intins. Unde-i vedea sase cai murgi treierand grau, acolo sa te opresti, ca dai peste unchiasul babei.
� Iata, plec. Cum ii deschise usa, Neghinita se arunca, cu mainile intinse si cu piciorusele deschise, intr-o unda de adiere. Si se facu nevazut, ca un strop de lumina. Pe drum intalni o cireada de vaci. De minunici ce era, se dete afund intr-o urma de vaca si incepu sa strige:
� Mai vacari, mai, veniti de ma scoateti din inima pamantului, ca va fac pe voia gandului! Vacarii se luara dupa glas, pana detera peste Neghinita. Unul, mai rau si mai prost dintre ei, vru sa-l striveasca si-si repezi calcaiul din baierile inimii. Neghinita tasti, si sari alaturea, iar vacarul, lovind cu sete pamantul, isi scrinti piciorul si incepu sa se vaiete. Ceilalti incepura cu maciuca si, cum izbeau, ramaneau cu jumatatea in mana, iar ailalta se ducea zbarnaind.
� Sa nu va paziti vacile, cum va paziti mintile. Cruce lata, minte intunecata, urechi de vacar, urechi de magar! le zise Neghinita, si se dadu vantului. Ajunse la unchias. I se sui pe nas, ca sa-l vada mai bine. Unchiasul se bucura, dar nu ca baba, iar Neghinita se intrista. Dar ca sa se-arate grozav, zise unchiasului:
� Nu cata ca-s mititel. Calul nu e mai mare ca copilul? si-l incaleca copilul. Bivolul nu e mai mare ca omul? si-l injuga omul. Muntii nu-s mai mari ca oile? si-i pasc turmele. Pamantul nu e mai mare ca fierul plugului? si-l despica fierul plugului. Codrul nu e mai mare ca un topor? si-l culca toporul la pamant. Tu nu esti mai mare ca mine? si te-au ostenit murgii in arie. Ia sa vezi cum ii dau eu la arie, fara bici, fara nimic. Unchiasul, minunat, il duse la arie. Cum ajunse, Neghinita sari pe-un cal si incepu sa strige: "Hi, hai, hi, hai!" Ciupeste pe unul, ciupeste pe altul, caii incepura sa fuga, dar ce fuga, parc-ar fi avut douazeci de bice pe salele lor. Si cum se crucea mosul, iata si un negustor care trecea la scaunul imparatiei.
� Mosule, ii zise negustorul, cine mana caii asa de grozav, ca eu aud "hi-hai, hi-hai" si nu vad pe nimeni!"
� Ei, tata, raspunse batranul, m-a daruit Dumnezeu cu un copil ca o neghina, da' cu mintea cat zece ca mine si ca d-ta. Neghinita opri caii si sari in palma unchiasului. Cum il vazu negustorul, se gandi sa duca imparatului asa minune.
� Mosule, zise negustorul, iti dau o punga de bani pe el. Neghinita, sfar, in urechea mosului si ii sopti ce sa vorbeasca. Si mosul zise, crezand ca de la el zice:
� Tu, care vinzi si cumperi, ai cumparat vreun suflet pe-o punga de bani?
� Iti dau... doua. Si iar mosul, dupa Neghinita:
� Doua pungi... pentru un suflet?
� Iti dau... zece. Mosul ingalbeni si zise, iar dupa soapta lui Neghinita:
� Sufletele se daruiesc Domnului si se vand Necuratului.
� Iti dau... douazeci! Si mosul, calcand in gura lacomiei, tacu, cu toate soaptele bietului Neghinita. Neghinita vazu lacomia, da' tot el sopti mosului:: "Fie!" Si mosul zise:
� Fie! Batu palma in palma cu negustorul. Tocmeala se facuse. Negustorul plati si lua pe Neghinita, vandut de bunavoie. Negustorul pleca. Neghinita striga mosului:
� Mosule, mosule, ai fost sa n-ai copii, iar biata baba, da! Imparatul era la mare si la greu sfat cu toti carturarii, ca bantuia seceta si molima. Si daca negustorul ii spuse ca are un copil ca o neghinita, imparatul ramase inmarmurit, invatatii imparatiei cascara ochii mari si se trasera de barbile lungi.
� Nu se poate, maria-ta, asa ceva nu scrie la carte.
� Ba se poate, zise Neghinita, sarind pe masa sfatului, ca multe se pot si nu stau in carti; si mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Si dupa ce se minunara cat se minunara, incepu sfatul. Neghinita se sui pe mana imparatului, pe umar, apoi in crestetul capului, si de-acolo zise razand:
� Invata, maria-ta, ca cei mai mici sunt cei mai mari. Imparatul, cam de voie, cam de nevoie, raspunse:
� Asa e, Neghinita, asa e. Iar carturarii isi detera ghies pe sub masa si plecara ochii in jos. Imparatul porunci sa-i toarne lui Neghinita o casa cu zece caturi, cat o nuca de mare, toata din aur-lamur si impodobita cu pietre scumpe. Neghinita ramase la sfat si se pierdu din ochii tuturora, numai ca sa se tie de nazdravanii. Si, incet-incet, pasi-pasi, pana intra in urechea invatatului care cauta in stele cu ocheanele. Acolo asculta ce asculta, si intelese ca acest vestit carturar, in loc sa se gandeasca la sfat, se gandea ca imparatul are nasul cam mare. Se duse binisor si intra in urechea carturarului care zicea ca stie martuntaiele omului si leacurile bolilor. Asta se gandea nu la sfat, ci ca-i placea inelul imparatului. Asa afla, pe rand, ca unul se gandea la o cucoana frumoasa, ca altul se gandea cam ce linguseala sa carpeasca imparatului, altul ca ce n-ar da el pentru o sticla de vin, altul ca bine e sa fii imparat, altul ca imparatul e om ca toti oamenii, numai unul, cu fruntea cat toate zilele, asculta cuvintele si intrebarile imparatului. Neghinita, cum afla gandul tuturora, zbughi in urechea imparatului si ii sopti tot, din fir pana in ata. Imparatul, crezand ca singur, el de la el, a citit in mintea lor, se manie foc si le zise:
� Ei, tu, care cati in stele, ti-ai facut ochii ochean si-mi vezi nasul cat un bustean. Astfel ti-e gandul la sfatul domnesc? Carturarul se cutremura si dadu in genunchi, cerand iertare.
� Tu, se rasti imparatul catre doctor, daca ai avea inelul meu, ai omori mai putini oameni? Doctorul se cutremura si dadu si el in genunchi.
� Tu, zise imparatul necajit alorlalti, te gandesti la secaturi si nu vezi ca esti cu un picior in groapa; tu iti pregatesti limba ca sa ma minti; tu crezi ca intr-o sticla cu vin este mai mult duh decat in capul meu; tu nu stii ca un invatat pe scaunul domniei ar face mai multe boroboate ca un neghiob; tu te pricepi ca imparatul e om ca toti oamenii, da' nu te gandesti ca invatatii sunt ca neoamenii; iar tu abia te tii sa nu casti o gura cat sa inghiti imparatia toata; numai tie ti-e mintea la sfatul domnesc. Cu totii cazura in genunchi.
� Acum ce sa le fac, zise imparatul manios, sa le tai capul? Carturarii murira si inviara, iar Neghinita, care se suise in crestetul imparatului:
� Ferit-a Dumnezeu, maria-ta, fara invatati cine sa minta lumea?
� Sa nu fie decat adevarul pe lume!
� Ferit-a Dumnezeu! Ce-ai face chiar maria-ta fara minciuna? Apoi maria-ta ti-ai facut socoteala vietii? Mai multe ceasuri ai mancat, ai dormit, ai vanat, ti-ai socotit cazanele cu bani, ai petrecut, ba cu luminatia-sa imparateasa, ba si fara ea, decat te-ai necajit cu trebile si cu nevoile imparatiei. Cum ai sta maria-ta pe scaunul lumii cand lumea ar afla adevarul? Imparatul zambi, cu ciuda, nu e vorba, dar zambi ca sa dreaga treaba si ii ierta pe toti. Vazand insa ca cel din urma carturar, care se gandise la sfat, tremura mereu, ii zise:
� Ei, dar tu, cel mai cuminte, de ce tremuri?
� Maria-ta, zise bietul batran, mai bine sa spun si eu decat sa afli maria-ta. Iata, socotesc ca nu stiu nimic si tot ma gandesc ca mi-e leafa prea mica. Imparatul rase cu pofta si-i fagadui o leafa mai mare, apoi sparse sfatul carturarilor si pleca cu Neghinita in crestetul capului, nedomirit de cum ghicise gandurile tuturora. Imparateasa si cuconii ei, vazand pe Neghinita, se minunara, dar, cand aflara ca imparatul, la vreme de batranete, ghiceste gandurile oamenilor, se crucira si tot nu le venea sa creada.
� Imparate, zise imparateasa, zau asa, ghiceste-mi si mie un gand.
� Sa vedem, raspunse imparatul. Imparateasa se gandi si incepu sa rada... Neghinita o zbughise in urechea imparatesei si-i aflase gandul: "Ca ce bine-ar fi sa mai fie o data imparatul tanar!" Si intr-o clipa intra in urechea dreapta a imparatului, si sopa-sopa-sopa. Imparatul
� pace! Imparateasa radea si zicea:
� Vezi ca nu ghicesti? vezi? Pasamite, imparatul era cam tare de urechea dreapta. Neghinita intelese, si tasti in urechea stanga, si iar sopa-sopa. Imparatul se lumina la fata, dadu din cap, rase cu hohote si zise:
� Ei... imparateasa, imparateasa... da' tot muiere! De, bine te gandisi tu, da' nu se poate... Imparateasa se rusina, pleca ochii in jos si se gandi: "Dar daca o ghici si la ce m-oi fi gandit inainte, intru in pamant! De cate ori n-am dat dracului sfaturile imparatiei cand nu se mai ispraveau pana dupa miezul noptii." In sfarsit, ce-i veni lui Neghinita, vru sa rada si de imparat; si isi zise intr-o buna dimineata: "Vezi ce e omul! Spune-i orice, spune-i mereu acelasi lucru... omul crede, ca omul e prost. Ce nu crede intai crede mai pe urma. Am sa-i fac una si buna imparatului, sa-l las fara sfetnicii cei credinciosi si sa-l incurc cu nebunii." Imparatul, de umbla in fruntea ostilor, de sta la sfat mare, de se culca, de se scula, de manca, de-si mangaia cuconii, un gand nu-l mai slabea: "Nu vezi, omule de Dumnezeu, ca ti-au imbatranit sfetnicii si imparatia merge rau?" Pasamite, Neghinita ii intrase intr-o ureche. Azi asa, maine asa, pana nu mai avu incotro. Sparse sfatul cel vechi si chema altul nou. Tot unu si unu! Cum venira, cum aruncara pe bietul imparat din scaunul neamului lui...
� Acu sa-l vedem! zise impielitatul de Neghinita. Imparatul iesi plangand din cetate. Neghinita, sus pe umarul lui.
� De ce plangi, maria-ta? tine-ti firea, nu fi muiere.
� Ei, ei, Neghinita, cum sa nu plang?! Unde mi-e toiagul imparatesc?
� Ci taci, maria-ta! Ia taie un corn si fa-ti, colea, o carja. Buzduganul e greu la batranete, te doboara. Carja te sprijina.
� Ei, ei, Neghinita, unde mi-e scaunul imparatesc pe care au stat atatia mosi-stramosi ai mei?
� Ci taci, maria-ta! Intinde-te colea, pe fanul inflorit si moale, si sa-mi spui drept care e mai dulce la oase? Scaunul cu scumpetea, sau fanul cu frumusetea?
� I, i, Neghinita, unde mi-e coroana cu stemele si cu luminile?
� Ci taci, maria-ta! Pune foaie lata de lipan pe deasupra pletelor albe si spune-mi drept, care e mai usoara, coroana cu grijile sau lipanul cu umbrele?
� Asa o fi, Neghinita, mai zise imparatul, oftand tocmai din baierile inimii, asa o fi, se potriveste s-asa, fiindca stii tu sa le potrivesti, dar cand ma gandesc in ce slava eram ieri... imi vine sa scald tot pamantul cu lacrimile mele!
� Ci taci, maria-ta! Adica ce slavire? Toata viata, ba razboaie, ba sfaturi, ba taie capul unuia, ba intinde la bice pe altul, ba citeste jalbele, ba asculta pasurile, ba cate si mai cate, si mai multe fara sa vrei de cate pe vrute. Marire sa fi fost asta? Dar ia gandeste-te maria-ta ca un supus era supusul mariei-tale s-avea un stapan, iar maria-ta, purtand grija tuturora, erai sluga tuturora. Vezi, de-aia maria-ta ai fost cel mai sluga, cel mai nevolnic din toata imparatia. Curata socoteala: erai imparat, nu om; acum esti om, nu imparat. Si esti mai mare, ca unde-ti spune gandul, acolo te duc picioarele. S-apoi, cine stie? Socotesti maria-ta ca boierii pot ceva fara prostime? Sa ceara prostimea pe vechiul lor imparat... si sa vezi maria-ta... Se mai imbuna imparatul la cuvantul lui Neghinita si se duse, in crucis si in curmezis, in toata imparatia, c-o foaie de lipan pe cap si sprijinit pe-o carja de corn. Si de ce vedea se minuna si intreba pe Neghinita:
� Neghinita, de ce-l bat pe ala, de racneste ca din gura de sarpe?
� Fiindca imparatul e surd si n-aude, raspunse Neghinita.
� Neghinita, de ce-or fi atatia oameni goi si desculti?
� Fiindca imparatul e orb si nu vede.
� Neghinita, de ce batranul ala s-o fi muncind sa roada in gingii o cojita uscata?
� Fiindca imparatul mananca prea mult.
� Neghinita, de ce-o munci unii si noaptea, de dau pe branci?
� Ca sa doarma imparatul si ziua, de i-o veni pofta.
� Neghinita, atunci de ce sa vie pe scaunul meu un imparat si surd, si orb, si lacom, si somnoros?
� Ei, poi, inainte de-a fi imparat, vedea, auzea, muncea, cumpatat la mancare si la bautura. Bietul pribeag statu pe ganduri, in mijlocul unui oras mare, mare si zise:
� I, i, Neghinita, mult cuvant ai! Acum s-ajung imparat, si as sti eu sa fac cum e bine. Si, ca din senin, abia sfarsise vorba de pe urma, s-auzi o galagie, un vaiet, o duduitura, ca parca se cutremura pamantul. Cand colo, ce sa fie? Stafeta mare. Niste voinici, cu suliti lungi, aduceau vestea ca norodul a bagat la duba pe imparatul al nou, cu sfetnici cu tot, si ca cheama iarasi pe adevaratul imparat. Cum auzi batranul, zise voinicilor:
� Stati, ca eu sunt! Si-l cunoscura toti, si ii detera in genunchi. Iar Neghinita, de colo, de pe umar:
� Maria-ta, mai vezi, mai auzi, ori ti s-a facut foame si-ti vine sa dormi? La toate vine randul, dupa cum se intoarce roata, ca de-aia e roata, sa se intoarca, iar nu sa stea locului. Si-i veni randul si lui Neghinita, gandul lumii. Intr-o zi vru sa glumeasca cu imparatul, sa mai faca vreo dracie. Ii intra in urechea dreapta, crezand ca e in a stanga. Cu stanga n-auzea de loc. "Nu face nimic. Mi-e lene sa ma mut, se gandi Neghinita. In loc sa soptesc, voi striga." Si incepu sa strige din toate puterile in urechea cu care imparatul auzea de minune.
� Un imparat daca n-a sti el de la el adevarul, nu-l mai afla de la nimeni! Imparatul, auzind acest glas tare in fundul urechii, ii zvacni inima si-si trase o palma cat putu peste ureche, zicand:
� Iiiii, sa stii ca ce credeam eu ca-mi trece prin minte era numai in ureche! Si cand isi scutura urechea in podul palmei... Neghinita cazu lesinat...
� Tu mi-ai fost? Tu m-ai facut sa cad din scaunul imparatiei? Bine! Am eu ac de cojocul tau! Imparatul, infuriat, porunci sa-l lege de gat cu un fir lung de matase si-l cobori de-l ineca in putul din curtea domneasca. Asa sfarsi bietul Neghinita

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

De la: Nica_Doru, la data 2011-05-05 18:09:02

De la: 9am129906, la data 2011-05-05 17:01:07

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

Vrei reforme?
iata:

1.Reforma invatamantului
2.reforma in justitie(codurile si mica reforma)
3.Reforma pensiilor
4.Reforma sistemului de pensii
5.Descentralizarea,reforma in curs
6.reforma constitutiei,parlament unicameral cu 300 deputati,in curs
7.resormarea armatei conform standerlor NATO
8.reforma politiei in curs
9.reforma sistemului jurisic,DNA,Diicot,ANI etc
10.Sistemul administrativ inceput si in curs
11.reforma sistemului informatic,in curs
12.reformarea sistemului sanitar in curs
13.reforma ajutoarelor sociale,in curs
14.un nou cod al muncii si dialogului social


si multe altele dar nu-mi mai bat capul pentru ca montajul dumnetale este spre rau si nu vei recunoaste nimic.

Cei reactionari nu pot intelege progresul,noul,pe ei ii intereseaza daca isi umplu burta,daca au spritul etc.

Este asa numita teorie a bitecului,adica totul pana la biftec.O suvita daca il subtiez este in stare sa faca rasboi.
Pe acestia ii manipuleaza reactionarii antireformisti de tip PNL.PSD si cei care fie din rautate sau din prostie ii urmeaza.

Fara reforme nimic nu s-ar fi schimbat in lume iar tara noastra este deja ramasa in urma si asa vrea sa o tina PSD si crin.

Nu-mi mai racesc gura pentru tine dar exista si o masa tacuta,poate putin agresiva dar care desi sufere are mai multe de inteles.Liderii de sindicat corupti,USL-asii reactionari indemnau populatia la revolta,voiau sa vina la putere exploatand lipsurile oamenilo.Poporul nu-i urmeaza si nu i-a urmat.
Aproape toate alegerile pe plan local din ultimul an le-a castigat PD-L.Sigur,conform teoriei lui Vadfim si Ponta le-au furat.

Furati-le si voi reactionarilor.

Poporul roman are bun simt!

Povestea anotimpului uitat
A fost odata ca niciodata, a fost odata dragi copii, intr-o vreme indepartata, cind pamintul era plin de animale care nu se mincau intre ele, de oameni care nu se dusmaneau...a fost odata... un imparat. El stapinea tot pamintul si era bun si blind, darnic si intelegator. Pe atunci, in timpul anului, nu erau patru anotimpuri, ci unul singur, in care le intilneai pe toate patru, dupa cum iti era dorinta. Si nu numai pe cele patru pe care le cunoastem acum, ci si multe altele, azi necunoscute noua, nici macar din auzite. Aceste multe stari ale vremii erau toate copiii imparatului, care se numea...Imparatul Timp.

Traiau in buna intelegere, fara suparare sau cearta, fiecare cu domeniul lui. Soarele stralucea neobosit, raspindind peste intreaga natura o lumina calduta, care ii facea pe toti sa fie mereu bine dispusi. Gaseai alaturi, fara sa ti se para nimic neobisnuit in asta, copaci in floare si cimpii acoperite de zapada, ploi torentiale, livezi coapte si furtuni de praf.

Intr-o dupa-masa, Imparatul, care dormea � vedeti bine ca era un imparat cuminte, care dormea in fiecare dupa-masa, stiind ca trebuie sa creasca mare � deci, intr-o dupa-masa Imparatul avu un vis ciudat. Se facea ca cerul vesnic luminat al imparatiei sale s-a intunecat brusc. Era o noapte neagra, nici macar vreun licurici nu se zarea prin intunecimea grea ca de smoala. Nu se mai vedea nimic in jur, dar in aer se simtea frigul patrunzator, din ce in ce mai patrunzator. Plantele si animalele au inceput atunci sa inghete, incetul cu incetul. Speriat, Imparatul Timp si-a chemat copiii in ajutor. Primii au venit baietii cei mari care, cu rasuflarea lor proaspata, au dezghetat pamintul. Iar Soarele s-a itit printre nori si lumina a inceput sa patrunda printre crengile copacilor. Pe urma au venit fetele cele frumoase ale Imparatului, care au adus Soarele de-a binelea pe cer si au incalzit lumea.

Apoi au venit din nou baietii � mai mici � care au facut pamintul sa rodeasca. La sfirsit, cu mare greu, au aparut fetele lenese si adormite, care au cufundat imparatia intr-un somn binefacator si au acoperit-o cu o haina alba de zapada. Trezit din somn, Imparatul isi privi imparatia si cazu pe ginduri. Imaginile pe care le visase nu-i mai ieseau din minte. Se uita cu atentie la copaci si animale si observa ca erau cu totii foarte obositi. Ca pareau foarte plictisiti. Traiau de prea multa vreme in acelasi anotimp. Leii napirlisera si nu mai aveau colti, fiindca de multa vreme nu mai aveau ce sfisia. Pestii stateau pe fundul apelor si nu se mai distrau deloc strabatind marile si oceanele, vinturile de la miazazi si miazanoapte dormeau si doar sforaitul lor mai stirnea uneori nisipul desertului.

Pina si albastrul cerului parea lipsit de sens, decolorat si palid. Si atunci, Imparatul lua o hotarire: avea sa faca asa dupa cum visase. Chemindu-si copiii, ii imparti in patru grupuri. - Voi, le spuse el celor mai mari, veti fi Primavara. Tu vei fi Boarea, tu vei fi Inmugurirea, tu � Ploaia Calda. Voi � Vara. Tu vei fi Arsita, tu- Furtuna, iar tu � Mirosul Adormitor al Noptilor de Vara. Si tot asa, isi numi copiii pe rind: Rodnicia, Imbelsugarea, Crivatul, Zapada. La sfirsit, luindu-si ramas bun de la ei, dupa ce ii investi pe fiecare cu cite o haina aleasa, Imparatul Timp se cufunda in vise.

Mai doarme inca si azi, iar copiii lui au luat in stapinire lumea. Ei sint Cele Patru Anotimpuri. De atunci Primavara ne intimpina cu bucurie, trezindu-ne din Iarna grea, Boarea alunga zapezile, Inmugurirea trezeste pomii, iar Ploaia Calda dezgheata apele si cheama animalele afara, in lumina si caldura. Apoi vine Vara: Arsita fuge despletita pe cimpii si zoreste plantele sa creasca, le mingiie tulpinile verzi si le cinta despre sosirea fratelui ei, Rodnicia.

Furtuna face oamenii sa rida si sa plinga, iar Cerul Instelat alunga norii in noptile senine si aduce cu el mirosul proaspat al florilor. Roua marunta cuprinde Pamintul si improspateaza rasuflarea celor arsi de sete. Toamna e adusa de Printesa Imbelsugare si Printul Rodnicie, iar sora lor mai batrina, Burnita, ii ajunge din urma. Febrili, toti se pregatesc sa primeasca alaiul sfirsitului de An.

In sfirsit, vajnicii vestitori ai Iernii gonesc berzele spre alte tari si le aduc in saniile lor grele pe fetele adormite ale Imparatului Timp, care ingheata aerul cu privirea lor rece de pe alta lume. Plutesc deasupra oraselor, muntilor si cimpiilor si dezleaga baierile Cerului cu bratele lor albe, scuturindu-si pletele de fulgii usori de nea. Dar stapinul si tatal lor a ramas si astazi tot Imparatul Timp.

Ce poveste frumoasa ! n-am stiut-o, multam fain ptr. ea !

De la: 9am129906, la data 2011-05-05 17:01:07

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

Vrei reforme?
iata:

1.Reforma invatamantului
2.reforma in justitie(codurile si mica reforma)
3.Reforma pensiilor
4.Reforma sistemului de pensii
5.Descentralizarea,reforma in curs
6.reforma constitutiei,parlament unicameral cu 300 deputati,in curs
7.resormarea armatei conform standerlor NATO
8.reforma politiei in curs
9.reforma sistemului jurisic,DNA,Diicot,ANI etc
10.Sistemul administrativ inceput si in curs
11.reforma sistemului informatic,in curs
12.reformarea sistemului sanitar in curs
13.reforma ajutoarelor sociale,in curs
14.un nou cod al muncii si dialogului social


si multe altele dar nu-mi mai bat capul pentru ca montajul dumnetale este spre rau si nu vei recunoaste nimic.

Cei reactionari nu pot intelege progresul,noul,pe ei ii intereseaza daca isi umplu burta,daca au spritul etc.

Este asa numita teorie a bitecului,adica totul pana la biftec.O suvita daca il subtiez este in stare sa faca rasboi.
Pe acestia ii manipuleaza reactionarii antireformisti de tip PNL.PSD si cei care fie din rautate sau din prostie ii urmeaza.

Fara reforme nimic nu s-ar fi schimbat in lume iar tara noastra este deja ramasa in urma si asa vrea sa o tina PSD si crin.

Nu-mi mai racesc gura pentru tine dar exista si o masa tacuta,poate putin agresiva dar care desi sufere are mai multe de inteles.Liderii de sindicat corupti,USL-asii reactionari indemnau populatia la revolta,voiau sa vina la putere exploatand lipsurile oamenilo.Poporul nu-i urmeaza si nu i-a urmat.
Aproape toate alegerile pe plan local din ultimul an le-a castigat PD-L.Sigur,conform teoriei lui Vadfim si Ponta le-au furat.

Furati-le si voi reactionarilor.

Poporul roman are bun simt!

DE CE V-A RACITI ........TASTELE DE POMANA ? UNE'I COMUNISTE INDOCTRINATE SI UNUI MANELIST CU CONVINGERI FERME DE DREAPTA,NU AI CUM SA LE EXPLICI CE INSEAMNA REFORMA !!!!!!!!!!!! EI VOR DOAR BURDAHANUL MARE,MATUL GROS,PENSII DE SUTE DE MII DACA SE POATE,SI MANELISTUL POVESTITOR VREA O "TREPANATIE PE CREER" IN RITM DE ADI MINUNE........SUNT ASA DE SUBTIRI IN GANDIRE INCAT ITI E SI MILA DE EI CA INDIVIZI........MICI AU FOST MICI OR SA MOARA !!!!!!

Cu siguran�� ai cunoscut cel pu�in o dat� �n via�� lini�tea interioar� pe care o produce iertarea. Atunci c�nd nu po�i ierta, sim�i ceva greu �n tine, precum o ancor� aruncat� �n mijlocul m�rii care nu te las� s� �naintezi cu barca vie�ii.

schimbarea clasei politice corupte ar fi trebuit sa inceapa chiar cu "domnul presedinte BASESCU"&co.

scepticul

sa dea D-ZEU ca aceste" reforme" sa te bucure cand o sa ajungi ca noi, cei care suntem sub pragul "binefacerilor cincinalelor BASESCIENE"!ASA SA TE AJUTE DUMNEZEU!

scepticul

Unarticol extraordinar www.ziua.net/display.php?id=200022&data=2006-05-22 Alianta fara de Dumnezeu Victor RONCEA Cand Stalin s-a apucat sa debiteze "Cate divizii are Papa?!" nu-si putea inchipui ca, peste ani, privilegiatii sistemului vor zambi stramb inregistrand victoriile tacute ale crestinismului asupra comunismului. Esenta comunismului a fost, neindoios, anti-crestinismul: desfiintarea Omului din om. Moastele sutelor de mii de preoti executati in masa si aura sutelor de biserici distruse sunt ruguri inca aprinse in memoria colectiva a credinciosilor. Calvarul umanitatii a lovit Romania ortodoxa parca mai abitir, poate tocmai datorita credintei profunde a natiunii romane. Iesiti in strada strigand "Exista Dumnezeu!" romanii i-au raspuns si lui Stalin si urmasilor lui ghebositi in rau. In ciuda loviturilor date si sufletului si fiintei natiunii - la Pitesti, Ramnic, Sighet, Aiud, Canal, s.a. - romanii si-au pastrat credinta: peste 90%, indica sondajele. Si totusi, vorba lui Basescu, blestemul comunismului bantuie inca asupra Romaniei, sufocand dezvoltarea fireasca a tarii. Trei exemple grave ne demonstreaza cat de adanc stapaneste acest blestem si c*m teleghideaza conducatorii nostri impotriva Romaniei si a credintei acesteia. Gojdu. daca 16 ani in care statul nu s-a gandit sa actioneze eficient pentru recuperarea din Ungaria a imensei averi a Nobel-ului Romaniei - Emanuil Gojdu, un Guvern care se proclama salvatorul tarii de pecinginea coruptiei PSD preia, fara jena, un proiect pritocit in MAE-ul lui Geoana. Cuplul PNL format de inca ministrul de Externe Ungureanu si inca premierul Tariceanu reusesc sa creeze o Ordonanta de Urgenta prin care este incalcat Testamentul Gojdu si misiunea peste ani a Fundatiei sale, de sprjinire a tinerilor ortodocsi studiosi si saraci din Transilvania si Ungaria. Show-ul mediatic de la sedinta de Guvern comuna Ungaria-Romania reuseste sa eludeze esenta: semnarea Acordului international pentru infiintarea Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu. d**a revolta societatii, 18 inalti ierarhi ai Bisericii ortodoxe, inclusiv Patriarhul Teoctist, explica conducatorilor ca, oricum, trebuie sa mearga sa se culce: Acordul - care se incearca sa fie aprobat prin tertipuri de Senat saptamana aceasta - este impotriva romanilor si a Romaniei, afirma acestia. Daca unul din artizanii Acordului anti-romanesc si anti-bisericesc vrea sa ne arate ca nu intamplator i s-a ales numele, al doilea, care a inceput de la o vreme sa-si faca cruce invers, ar trebui sa stie, conform noii sale credinte, ca in Pozzo dei Giganti, d**a Dante, s-ar putea sa existe o alee rezervata pentru el: in Cerchio IX, Contro chi si fida, Zonna II. Afacerea "Cathedral Plaza". Isi dau seama oare derivatii din FSN, respectiv PD, de Cluj sau de Videle, ca au tarat Romania intr-un scandal diplomatic cu cea mai mare putere politica si spirituala a lumii: Vaticanul si Biserica Catolica?! Actionand impotriva Bucurestiului si a bucurestenilor, impotriva Catedralei catolice Sfantul Iosif, monument istoric, administratorii de pe bordura Capitalei si-au permis sa-l persifleze nu numai pe IPS Arhiepiscopul Robu ci sa insulte o credinta, credinciosii si prelatii acesteia, pana la cel mai inalt: Sfantul Scaun. Prima actiune de reciprocitate a Vaticanul s-a consemnat ieri: d**a Nota verbala diplomatica de protest, ramasa, atentie!, fara raspuns, cea mai mare Parohie romaneasca, ortodoxa, gazduita de Abatia catolica Tre Fonane din Roma, a fost inchisa. Urmeaza naruirea visurilor PD de intrarea in PPE, un partid european, crestin, dragi tovarasi. Opera Domnului e mare. Iata c*m urmasii lui Ceausescu, neo-nomenklaturistii, ii desavarsesc opera, arestand bisericile intre blocuri si infigand tarusi de metal in trupul si inima orasului. Dumnezeul celor fara de Dumnezeu, banul, le-a dictat invers alesilor nostri, impotriva intereselor noastre, ale alegatorilor fara alternativa, ale Romaniei. Basescu promitea tepe pentru corupti in Piata Victoriei; au trecut doi ani si am ramas doar cu nasul lipit de termopane. Videanu propune tepe de sticla si beton in Piata Revolutiei; cei care cadem in ele suntem insa tot noi. Tismaneanu. Doar un rand pentru el si Basescu: nu originea sa ar conta (cunosc mai multi evrei importanti din SUA si Romania care stramba si ei din nas cand aud de el), nici ca a avut parinti bolsevici; ci ca, prin formare, intreaga sa fiinta (ca si a dizidentoklaturistilor), nu s-a putut rupe de "Convingerile comuniste" pe care le slujea cu abnegatie, in chiar anii cand Goma, de exemplu, era batut la talpi de Securitate. Ateismul, care il caracterizeaza, nu il poate recomanda in postura de judecator al unui sistem anti-crestin care a oprimat un popor pentru credinta sa. Daca acesti conducatori pierduti si-au intors fata de la Dumnezeu, generatia tanara, neo-conservatoare, care i-a votat, in lehamite, va face la fel cu ei. Ce alegeri interesante vom avea in primavara lui 2007!

LUNGUL DRUM AL MINCIUNII IN POLITICA ROMANEASCA
Scriu aceasta postare pe baza unor articole publicate in presa si in care sunt enumerate minciunile fundamentale care au dirijat Romania pe actuala cale a politicii oligarhice,exprimate cel mai bine prin sindromul celor 322.
1.Iliescu si cei din jurul lui(fostii comunisti) promiteau in 1990 ca Frontului Salvarii Nationale nu va deveni niciodata partid politic.Dar FSN s-a dovedit in mai putin de doua luni o minciuna si ,intr-o logica de lumea a treia.
2.Minciunile TVR sustinatoarea criptocomunismului au fost permanente. Cristian Pirvulescu remarca de exemplu minciuna TVR din 28 ianuarie 1990, care a spus ca din cauza cetii nu a putut transmite manifestatia din Piata Victoriei impotriva participarii FSN la guvernare.
3.Minciuna panselutelor. Demonstrantii din Piata Universitatii nu au fost doar golan�, ci, potrivit presei feseniste, si legionari, drogati sau prostituate. Iar mineriada din 13-15 iunie a fost prezentata de autoritati drept un fel de miscare ecologista: minerii nu doar ca au curatat Piata Universitatii de golani, dar au plantat acolo si panselute.
Istoricul Zoe Petre vorbeste de cascada de minciuni si dezinformare care a pregatit si a sustinut alegerile din 1990 si corolarul lor - mineriada din iunie, atat in discursul politic, cat si in presa controlata de FSN.
4.60.000 de morti la revolutie si minciuna teroristilor apar ca cele mai mari neadevaruri. Minciuna cu genocidul, transmisa catre media straine, au folosit-o de ce? Ca sa obtina adeziune? Bineinteles ca, odata ce si-a dat seama ca informatia nu e adevarata, presa straina a reactionat corespunzator, depreciind tot evenimentul, continua Cristian Pirvulescu.
5.Iliescu disident. Dupa Vladimir Tismaneanu, Ion Iliescu a fost un comunist disciplinat care nu a avut curajul sa semneze nici macar Scrisoarea celor sase veterani comunisti adresata lui Ceausescu in martie 1989. Vag marginalizat, el nu a fost nici pe departe un opozant al ideologiei si practicilor totalitarismului de tip bolsevic.
6.Silviu Brucan nu a fost un disident, ci un fractionist in interiorul castei birocratice comuniste, indignat de paranoia lui Ceausescu si de abuzurile Securitatii mai ales dupa 1985 si nu de natura monolitic-represiva a regimului din chiar momentul luarii puterii in martie 1945.
7.Petre Roman nu a crescut in casa unui patriot care ii canta pe furis la ureche Hora Unirii, ci a unui militant cominternist cu optiuni de otel, omul pe care sovieticii si Gheorghiu-Dej l-au desemnat sa-i franga vointa de rezistenta lui Imre Nagy in timpul detentiei de la Snagov (1956-1957).
8.Desfiintarea si scoaterea in afara legii a Partidului Comunist Roman reprezinta, in opinia istoricului Lucian Boia, minciuna numarul 1 a tarii: Romania este una dintre tarile care s-au desprins cel mai greu de comunism. Faptul ca o tara atat de atasata de trecutul sau comunist isi desfiinteaza partidul comunist e o manipulare foarte bine gandita, geniala, cu efecte pe termen lung. Astfel, cadre ale PCR care au vrut sa conduca Romania au obtinut o credibilitate pe care nu ar fi putut-o obtine altcumva. Noi nu mai avem nimic de-a face cu comunismul: serviciile secrete nu mai sunt continuatoarele fostei Securitati, ci isi gasesc o afinitate cu Siguranta Nationala de dinainte de comunism.
Dupa Cristian Pirvulescu la noi, PCR nici nu a fost desfiintat, nici nu s-a reformat. S-a volatilizat. Iar FSN nu a fost, formal, continuatorul PCR. FSN s-a nascut din spuma marii, era emanatie, era de fapt emanatie radioactiva.
9.Lupta contra partidelor istorice.Liberalii,taranistii erau considerati depravati iar regele hot. Discreditarea liderilor partidelor de opozitie si a regelui Mihai s-a facut la inceputul anilor �90 cu armele anilor �50. Au fost acuzati ca se afla in slujba serviciilor secrete occidentale, ca au dus o viata plina de placeri interzise in strainatate si ca au venit acasa dupa revolutie sa vanda tara.
10.Despre regele Mihai se spunea ca la abdicare a plecat din tara cu vagoane de comori nationale si ca vrea sa se intoarca pentru a reinstaura monarhia.
11Minciunile care au facut un rau profund societatii romanesti sunt cele legate de persoanele care au aparut atunci in spatiul romanesc, in special de cei care veneau din strainatate. Despre Radu Campeanu se vehicula ca a dus la Paris o viata depravata, cu femei si droguri. Despre Ratiu marile minciuni au aparut la mineriada, cand minerii controlati si ghidati de ofiterii de informatii au intrat in sediul PNT, iar la televiziunea publica s-a spus ca s-au gasit acolo droguri, bani falsi si matrite de bani falsi.
Seamana foarte mult cu minciunile din anii 50, ceea ce ne arata ca aceleasi mecanisme le-au creat. FSN a instrumentat un clivaj care a marcat societatea romaneasca in anii �90, astfel incat sa izoleze grupul restrans de suporteri ai partidelor istorice si sa asmuta impotriva lor majoritatea celorlalti oameni,spune istoricul Stejarel Olaru.
12.Minciuni cu efecte sociale.
-Invitatiile generoase la pensionare anticipata din anii �90-�91. Andrei Cornea spune: Foarte multi oameni au fost stimulati de regim sa iasa la pensie prin conditiile foarte avantajoase de care beneficiau. In scurt timp, acele pensii care erau mari la inceput n-au mai valorat nimic din cauza inflatiei.
-O minciuna foarte frumoasa a fost si cuponiada, care ii transforma pe toti in actionari.Minciuni au mai fost si Caritasul, FNI si toate jocurile piramidale.
-Minciuna ca Constantinescu s-a opus clauzei natiunii celei mai favorizate. In realitate Emil Constantinescu intervenise energic in favoarea acordarii clauzei, dl Iliescu a trebuit sa ceara scuze in direct la televizor, in prezenta celui pe care il calomniase.
13.Firul rosu n-a existat. Ion Iliescu a mai mintit, crede Zoe Petre, si in scandalul firului rosu. Dl Iliescu a sustinut mai intai ca acest proiect nu a existat niciodata, apoi a recunoscut ca s-a discutat vag ceva in CSAT, dar fara urmari, in fine - ca proiectul a existat, dar ca el nu contravenea cu nimic apropierii Romaniei de NATO�.
14.Aderarea la UE. Istoricul Armand Gosu crede ca cea mai mare minciuna recenta este cea referitoare la indeplinirea standardelor de aderare la UE si ca ea apartine si autoritatilor romane, si celor de la Bruxelles.
15.Lustratia. Deocamdata, cei doi mari lustrati sunt Mona Musca si Carol Sebastian. Declaratiile clasei politice sunt niste mari minciuni, de fapt nu facem curat, facem o lege care sa justifice existenta fostilor comunisti.
16.Mitul alegerilor corecte. Cristian Pirvulescu nu crede ca in Romania alegerile sunt corecte: Numaratoarea voturilor e deficitara, mai ales in zona rurala, iar marja de frauda este de cateva procente bune. Cine isi imagineaza ca ce s-a intamplat
la Stefanesti a fost o exceptie se insala .
17.Cresterea economica. Parvulescu se indoieste si de cresterea economica anuntata de guvern. Pe de-o parte, mecanismul statistic prin care se calculeaza e foarte contestat de multi, pe de alta, ea nu se regaseste in viata oamenilor. Guvernul spune ca in 2014 Romania va fi a saptea putere economica a Europei, asta inseamna ca lumea se prabuseste in jurul nostru, dar Romania rezista eroic,spune autorul.
18.Mitul economiei de piata. Analistul economic Ilie Serbanescu acuza economia din Romania ca e clientelara: Nu e o economie de piata. De cand cu capitalul strain nu s-a facut nimic in directia asta, au inlocuit clientela romana cu cea straina. Sunt cinci-sase miliarde de dolari care dispar anual in buzunarele diferitelor persoane.
Deci iata mediul politic romanesc,un mediu infectat de minciuna,manipulare de oligarhie.La adapostul acestora politicienii si cei din grupul lor se imbogatesc sub pavaza parlamentului celor 322.
Dar iata ca dl.Tariceanu o spune clar:grupul de interese este o prostie,probabil ca si oligarhia.Atata cinism nu s-a mai vazut nici la Iliescu!

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

unde au adus toate reformele ultimilor21 de ani, mai ales ultimilor 7ani?el DOM'BASESCU este chiar "ALBA CA ZAPADA"? IMACULATUL!

scepticul

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 19:33:33

De la: Nica_Doru, la data 2011-05-05 18:09:02

De la: 9am129906, la data 2011-05-05 17:01:07

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

Vrei reforme?
iata:

1.Reforma invatamantului
2.reforma in justitie(codurile si mica reforma)
3.Reforma pensiilor
4.Reforma sistemului de pensii
5.Descentralizarea,reforma in curs
6.reforma constitutiei,parlament unicameral cu 300 deputati,in curs
7.resormarea armatei conform standerlor NATO
8.reforma politiei in curs
9.reforma sistemului jurisic,DNA,Diicot,ANI etc
10.Sistemul administrativ inceput si in curs
11.reforma sistemului informatic,in curs
12.reformarea sistemului sanitar in curs
13.reforma ajutoarelor sociale,in curs
14.un nou cod al muncii si dialogului social


si multe altele dar nu-mi mai bat capul pentru ca montajul dumnetale este spre rau si nu vei recunoaste nimic.

Cei reactionari nu pot intelege progresul,noul,pe ei ii intereseaza daca isi umplu burta,daca au spritul etc.

Este asa numita teorie a bitecului,adica totul pana la biftec.O suvita daca il subtiez este in stare sa faca rasboi.
Pe acestia ii manipuleaza reactionarii antireformisti de tip PNL.PSD si cei care fie din rautate sau din prostie ii urmeaza.

Fara reforme nimic nu s-ar fi schimbat in lume iar tara noastra este deja ramasa in urma si asa vrea sa o tina PSD si crin.

Nu-mi mai racesc gura pentru tine dar exista si o masa tacuta,poate putin agresiva dar care desi sufere are mai multe de inteles.Liderii de sindicat corupti,USL-asii reactionari indemnau populatia la revolta,voiau sa vina la putere exploatand lipsurile oamenilo.Poporul nu-i urmeaza si nu i-a urmat.
Aproape toate alegerile pe plan local din ultimul an le-a castigat PD-L.Sigur,conform teoriei lui Vadfim si Ponta le-au furat.

Furati-le si voi reactionarilor.

Poporul roman are bun simt!

Povestea anotimpului uitat
A fost odata ca niciodata, a fost odata dragi copii, intr-o vreme indepartata, cind pamintul era plin de animale care nu se mincau intre ele, de oameni care nu se dusmaneau...a fost odata... un imparat. El stapinea tot pamintul si era bun si blind, darnic si intelegator. Pe atunci, in timpul anului, nu erau patru anotimpuri, ci unul singur, in care le intilneai pe toate patru, dupa cum iti era dorinta. Si nu numai pe cele patru pe care le cunoastem acum, ci si multe altele, azi necunoscute noua, nici macar din auzite. Aceste multe stari ale vremii erau toate copiii imparatului, care se numea...Imparatul Timp.

Traiau in buna intelegere, fara suparare sau cearta, fiecare cu domeniul lui. Soarele stralucea neobosit, raspindind peste intreaga natura o lumina calduta, care ii facea pe toti sa fie mereu bine dispusi. Gaseai alaturi, fara sa ti se para nimic neobisnuit in asta, copaci in floare si cimpii acoperite de zapada, ploi torentiale, livezi coapte si furtuni de praf.

Intr-o dupa-masa, Imparatul, care dormea � vedeti bine ca era un imparat cuminte, care dormea in fiecare dupa-masa, stiind ca trebuie sa creasca mare � deci, intr-o dupa-masa Imparatul avu un vis ciudat. Se facea ca cerul vesnic luminat al imparatiei sale s-a intunecat brusc. Era o noapte neagra, nici macar vreun licurici nu se zarea prin intunecimea grea ca de smoala. Nu se mai vedea nimic in jur, dar in aer se simtea frigul patrunzator, din ce in ce mai patrunzator. Plantele si animalele au inceput atunci sa inghete, incetul cu incetul. Speriat, Imparatul Timp si-a chemat copiii in ajutor. Primii au venit baietii cei mari care, cu rasuflarea lor proaspata, au dezghetat pamintul. Iar Soarele s-a itit printre nori si lumina a inceput sa patrunda printre crengile copacilor. Pe urma au venit fetele cele frumoase ale Imparatului, care au adus Soarele de-a binelea pe cer si au incalzit lumea.

Apoi au venit din nou baietii � mai mici � care au facut pamintul sa rodeasca. La sfirsit, cu mare greu, au aparut fetele lenese si adormite, care au cufundat imparatia intr-un somn binefacator si au acoperit-o cu o haina alba de zapada. Trezit din somn, Imparatul isi privi imparatia si cazu pe ginduri. Imaginile pe care le visase nu-i mai ieseau din minte. Se uita cu atentie la copaci si animale si observa ca erau cu totii foarte obositi. Ca pareau foarte plictisiti. Traiau de prea multa vreme in acelasi anotimp. Leii napirlisera si nu mai aveau colti, fiindca de multa vreme nu mai aveau ce sfisia. Pestii stateau pe fundul apelor si nu se mai distrau deloc strabatind marile si oceanele, vinturile de la miazazi si miazanoapte dormeau si doar sforaitul lor mai stirnea uneori nisipul desertului.

Pina si albastrul cerului parea lipsit de sens, decolorat si palid. Si atunci, Imparatul lua o hotarire: avea sa faca asa dupa cum visase. Chemindu-si copiii, ii imparti in patru grupuri. - Voi, le spuse el celor mai mari, veti fi Primavara. Tu vei fi Boarea, tu vei fi Inmugurirea, tu � Ploaia Calda. Voi � Vara. Tu vei fi Arsita, tu- Furtuna, iar tu � Mirosul Adormitor al Noptilor de Vara. Si tot asa, isi numi copiii pe rind: Rodnicia, Imbelsugarea, Crivatul, Zapada. La sfirsit, luindu-si ramas bun de la ei, dupa ce ii investi pe fiecare cu cite o haina aleasa, Imparatul Timp se cufunda in vise.

Mai doarme inca si azi, iar copiii lui au luat in stapinire lumea. Ei sint Cele Patru Anotimpuri. De atunci Primavara ne intimpina cu bucurie, trezindu-ne din Iarna grea, Boarea alunga zapezile, Inmugurirea trezeste pomii, iar Ploaia Calda dezgheata apele si cheama animalele afara, in lumina si caldura. Apoi vine Vara: Arsita fuge despletita pe cimpii si zoreste plantele sa creasca, le mingiie tulpinile verzi si le cinta despre sosirea fratelui ei, Rodnicia.

Furtuna face oamenii sa rida si sa plinga, iar Cerul Instelat alunga norii in noptile senine si aduce cu el mirosul proaspat al florilor. Roua marunta cuprinde Pamintul si improspateaza rasuflarea celor arsi de sete. Toamna e adusa de Printesa Imbelsugare si Printul Rodnicie, iar sora lor mai batrina, Burnita, ii ajunge din urma. Febrili, toti se pregatesc sa primeasca alaiul sfirsitului de An.

In sfirsit, vajnicii vestitori ai Iernii gonesc berzele spre alte tari si le aduc in saniile lor grele pe fetele adormite ale Imparatului Timp, care ingheata aerul cu privirea lor rece de pe alta lume. Plutesc deasupra oraselor, muntilor si cimpiilor si dezleaga baierile Cerului cu bratele lor albe, scuturindu-si pletele de fulgii usori de nea. Dar stapinul si tatal lor a ramas si astazi tot Imparatul Timp.

Ce poveste frumoasa ! n-am stiut-o, multam fain ptr. ea !

Ma bucur ca ti-a placut dar scopul e altul ... fabulatiile lor vs. basmele postate de mine, iar personal cred ca Petre Ispirescu, Fratii Grimm sau Ion Creanga ar fi invidiosii pe baietii astia care posteaza aici .... basmele lor depasesc orice imaginatie

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

de ce sa nu vedem intai situatia reala a coruptiei.Basescu si cu cei in drept aduce hotii in justitie iar judecatorii ii scot pe usa din spate.cati dintre voi au facut front comun cu justitia .cata spaga ai dat in ultimul an?cate nereguli ai vazut si le-ai sesizat?Aud?

Apel catre oamneii lucizi si de buna credinta de pe acest grup

Suntem 250 de membri ai grupului Goma care dorim,asa cum a facut si patronul nostru Paul Goma,sa ne exprimam opiniile politice sau culturale.

Din pacate cativa extremisti legionari,desi cred ca este unul singur cu mai multe usere a pus stapanirea pe forum si in mod agresiv insulta si amewninta chiar cxu moartea,dau telefoane nocturne la oricine le contrazice parerile.

Este treaba lor daca sunt legionari,atei,daca sunt antiBasescu.

Dar acest lucru nu poate lua drepturile altora de a exprima idei si sentimente,ei inca nu au ajuns Dumnezei si nici nu mai au sansa de a minti ca fac o TARA CA SOARELE SFANT DE PE CER.

Nu numesc pe nimeni,convingeti-va singuri si luati atitudine,pentru ca Paul Goma sa nu fie insultat,sa nu fie considerat prietenul antisemitilor si legionarilor.

Ar fi groaznic daca o personalitate de asemenea tal�ie si care are un mare loc in istorie sa sprijine pe legionari,pe aceia care nu discuta decat prin sudalme si insulte.

Rog grupul,care nu este unul vegetal,sa ia atitudine.pana la urma si legionarii au dreptul la opinie dar nu la insulte,terorism,amenintari cu moartea asa cum au facut cu Iorga si mii de alti romani patrioti.

Nu vreau sa p0lictisesc dar voi repeta ce am spicuit din insultele si amenintarile adresate mie de acel legionar decrepit:

Despre prostie (eseu)
Ma tot gandeam in ultima vreme ca prostia se trage dintr-o radacina nobila. As sustine lucrul aceste bazandu-ma pe doua argumente.Primul argument este de ordin ideologic. Asta inseamna ca din moment ce exista atata prostie printre noi, oamenii trebuie sa o aprecieze tare mult de o practica atata. Daca nu ar fi asa sa fie posibil ca si prostia sa fi fost supusa rasturnarii valorilor? Mi-aduc aminte de un examen de filosofie la un fost mare profesor care acum e doar profesor in care ma intreba ce este relativitatea. Bineinteles ca am incercat sa il conving sa vorbim despre interferentele religiei cu filosofia dar nu am reusit asa ca m-am vazut obligat sa ii dau un raspuns. Am afirmat, si aceasta de fata cu alti aproape 10 colegi, ca daca in urma cu 500 de ani faceai sex inainte de casatorie erai considerat cel mai mare pacatos si te-ar fi si ars pe rug, atunci acum daca nu faci sex in afara casatoriei esti cel putin un ciudat daca nu si altceva. La care profesorul rade si spune ca l-am prins. Cu ce? Acum prostie este Prostia iar Cinstea a devenit cinste.Al doilea argument ce l-as aduce ideii ca prostia poate fi de vita nobila este ca din moment ce face atata galagie, prostia asta macar este destul de sincera sa spuna (celor ce vor sa o auda) ca ea vine si calca totul in picioare. In majoritatea cazurilor galagia este un semn al prostiei iar majoritatea cred ca aceasta galagie este un semn al altceva.Se tot spunea ca daca prostia ar durea atunci ce s-ar intampla. Adevarul e ca ea intr-adevar doare iar strigatele ei se aud foarte bine. Dar aceste acromate zgomote capata o aura de misticism in urechile multora si atrage si privire si gandire.Durerea cea mai mare apare insa cand totul se intampla in ograda noastra. Romania- politicieni care mostenesc de la matusi de 95 de ani milioane de euro. Strangem putin cercul. Cercul cultural- devine orbit de aspectul de comercialitate si creeaza numai opere vandabile. Mai apoape- penticostalii (nu spun ai cui) nu sunt in stare nici de un da hotarat si nici de un nu clar. Ei vor in continuare sa profite si sa nu fie responsabili. Si mai strans- tinerii devin tot mai interesati de curentul gandirii acestei lumi, si aceasta nu pentru ca ar fi penetrant si percutant ci pur si simplu pentru ca e cool. Am auzit ca acum e cool sa treci strada pe rosu. Doare. Si mai strans. Noi ca indivizi- cineva ne-a convins de prostia ca nu mai putem schimba nimic. Putem. Trebuie sa devenim constienti insa de valoarea atribuita de Dumnezeu noua.
La fizica am invatat ca un perpetuum mobile nu exista decat in teorie. Fals. Cel putin in domeniul prostiei se pare ca odata pornita ea se autopropaga si devine tot mai mare si nu-i intrevedem finalul. Practic ea devine simbolul incontestabil al acestei ere. Halal simbol. Ea acopera ca un nor negru intreg al nostru orizont si apasa cu o apasare sufocanta. Exista totusi acte de curaj din partea acelora care prin gandirea lor diurna strafulgera de jos in sus aceasta prezenta.Poate ca daca as scrie gandindu-ma la anumiti oameni despre prostie as cadea in capcana detaliului morbid. Nu degeaba aduc aici aminte de aspecte finale sau despre moarte. Asta pentru ca prostia duce lal moarte. Poate in final si la moarte fizica dar in timpul vietii ea pune creierul al murat si conduce omul pe cele mai interesante carari. Nu degeaba ne invata cel de care nu s-a prins prea mult prostia, Solomon, ca intelepciunea striga pe strazi dar ... raspunde numai cine vrea. Restul sunt sortiti pieririi.Si pentru ca orice eseu (desi aceasta pare a fi unul nonconformist) se termina cu o concluzie propun tuturor care vor sa auda galagia prostiei sa isi achizitioneze aparate auditive performante. Iar cei care nu vad ce am scris nu mai au nici o sansa. Poate dupa prima lovitura.

Hop in sus si hop in jos,joc de friki bucuros
Este clar ca PNL si PSD vor incerca dupa alegeri sa guverneze impreuna.
Experienta asa numitei colaborari PSD/PNL care a facut posibil ca dl.Tariceanu sa fie premier 4 ani.este edificatoare.
De guvernat PNL,nici vorba si vom vedea sau deja stim dece.
Acum PSD pregateste dlui Tariceanu sa contribue la Romania Sociala a dlor Iliescu si Geoana si Hrebenciuc.
Si dl.Tariceanu o va face.
Caci iata ce spunea dl.Geoana in discursul sau recent:
Vor veni (adica PNL) in fata natiunii sa se laude cu cresterea economica. Dar aceasta crestere economica, din pacate, este o crestere economica nesanatoasa, care nu a condus la dezvoltare, care nu a condus la scoli mai bune, la spitale mai bune, la drumuri mai bune, la salarii si pensii mai bune.
Este o crestere economica care a transformat Romania in cea mai polarizata tara din Europa. In Romania anului 2008 ,22% din PIB-ul Romaniei, din avutia nationala este detinuta de 300 dintre cei mai bogati romani, in timp ce patru milioane de romani traiesc sub limita saraciei.
Acest lucru nu este de acceptat si guvernarea noastra va trebui sa imbine cresterea economica si progresul social. In folosul cui trebuie sa guvernam?
Cei de dreapta spun ca pentru oligarhie si grupurile de interese,in interesul celor bogati.
PSD-ul spune: Vrem guvern pentru cei multi,aceasta este crezul nostru. Aceasta este misiunea noastra. Aceasta este credinta noastra. Si acesta este mandatul nostru la guvernarea Romaniei.
Deci iata un prim program pentru dl.Tariceanu,tocmai cand el vorbea,sau i s-a dat voie sa vorbeasca despre normalitatea grupurilor de interese si a oligarhiei in politica PNL.
Si acum,chiar din gura dlui Geoana,care se lauda cum a manipulat PSD si pe dl Tariceanu in asa zisul guvern de dreapta PNL-UDMR.
Si spune dl.Geoana:intr-adevar, partidul nostru a determinat ruperea aliantei DA si eliminarea de la guvernare a PD.Dar mai ales am stiut sa folosim in mod inteligent perioada de dupa ruperea aliantei DA,in interesul PSD.
Si urmeaza autofelicitarile:
-Vreau sa multumesc celor care in Parlamentul Romaniei au reusit sa corecteze esecurile puterii de dreapta.
-Vreau sa multumesc celor care au reusit prin forta noastra parlamentara sa impuna in doua randuri cresterea pensiilor si in doua randuri cresterea subventiilor pentru agricultura, cresterea procentului alocat educatiei si sanatatii.
-Vreau sa multumesc domnului presedinte Iliescu si ca lider al grupului nostru din Senat pentru intelepciunea de care da dovada promovand politica noastra,prin exploatarea dorintei de putere a dlui Tariceanu.
-Vreau sa multumesc si domnului presedinte Vacaroiu care, cu echilibru si intelepciune, conduce Senatul Romaniei.
-Vreau sa-i multumesc si liderului nostru din Camera Deputatilor, lui Viorel Hrebenciuc, pentru faptul ca a stiut sa impuna proiectele politicii noastre de stanga si sa-i obligam pe cei de dreapta sa aplice aceste politici de stanga.

Deci clar,PSD a obligat pe presupusii politicieni de dreapta sa faca politica de stanga.

Ceva mai clar nici ca se putea iar alianta cu PNL dupa alegeri va apare ca ceva natural,Tariceanu fiind deja clientul supus,care pentru cateva ministere se va vinde PSD ca si Tatarascu Partidului Comunist.

Trista soarta pentru partidul Bratenilor.

Si Geoana devine de-a-dreptul extaziat cand aminteste:este forta noastra si am folosit bine acesti doi ani pentru destramarea aliantei si puterii de dreapta
Dar intrebarea cea mai importanta dragi prieteni si dragi romani,spune dl.Geoana este,in ce fel de Romanie credem noi si ce fel de Romanie dorim sa construim?
Noi suntem cei care credem in Romania Sociala.
Deci iata dlor liberali cinstiti,unde va duce conducerea oligarhica actuala din PNL.
Ei trebuie sa lupte pentru Romania Sociala a dlor Hrebenciuc,Iliescu,Geoana.Altfel adio putere.
Ce liberalism.?
Credeti ca dl.Geoana va oferi locuri in guvern pentru a pune in practica politici liberale?
De aceea am intitulat articolul:hop in sus si hop in jos,joc de friki bucuros.

Dati-mi putina putere si eu va vand PNL si viziunea liberala.

De acum nu numai dl.Tariceanu dar toti liberalii care i-au mai ramas,unii pentru ceva posturi,vor lupta pentru ROMANIA SOCIALA.

Pe cand fuziunea prin absorbtie a PNL de catre PSD?

Oare experienta absorbtiei de catre PSD a Partidului Social Democrat Roman nu este edificatoare.
Si ce a costat?

Un post de ministru pentru liderul tradator.

Asta va primi si junta liberala:Tariceanu,Norica,Antonescu,Fenechiu et comp.

Aceasta a si fost viziunea patronului lor,oligarhul,pentru ca PSD i-a facut favoarea de a-i vinde o mare rafinarie cu ajutorul careia a ajuns oligarh.

Dar favoarea trebuie intoarsa,PNL contra putere si bogatie.

Hop in sus si hop in jos,joc de friki bucuros
Este clar ca PNL si PSD vor incerca dupa alegeri sa guverneze impreuna.
Experienta asa numitei colaborari PSD/PNL care a facut posibil ca dl.Tariceanu sa fie premier 4 ani.este edificatoare.
De guvernat PNL,nici vorba si vom vedea sau deja stim dece.
Acum PSD pregateste dlui Tariceanu sa contribue la Romania Sociala a dlor Iliescu si Geoana si Hrebenciuc.
Si dl.Tariceanu o va face.
Caci iata ce spunea dl.Geoana in discursul sau recent:
Vor veni (adica PNL) in fata natiunii sa se laude cu cresterea economica. Dar aceasta crestere economica, din pacate, este o crestere economica nesanatoasa, care nu a condus la dezvoltare, care nu a condus la scoli mai bune, la spitale mai bune, la drumuri mai bune, la salarii si pensii mai bune.
Este o crestere economica care a transformat Romania in cea mai polarizata tara din Europa. In Romania anului 2008 ,22% din PIB-ul Romaniei, din avutia nationala este detinuta de 300 dintre cei mai bogati romani, in timp ce patru milioane de romani traiesc sub limita saraciei.
Acest lucru nu este de acceptat si guvernarea noastra va trebui sa imbine cresterea economica si progresul social. In folosul cui trebuie sa guvernam?
Cei de dreapta spun ca pentru oligarhie si grupurile de interese,in interesul celor bogati.
PSD-ul spune: Vrem guvern pentru cei multi,aceasta este crezul nostru. Aceasta este misiunea noastra. Aceasta este credinta noastra. Si acesta este mandatul nostru la guvernarea Romaniei.
Deci iata un prim program pentru dl.Tariceanu,tocmai cand el vorbea,sau i s-a dat voie sa vorbeasca despre normalitatea grupurilor de interese si a oligarhiei in politica PNL.
Si acum,chiar din gura dlui Geoana,care se lauda cum a manipulat PSD si pe dl Tariceanu in asa zisul guvern de dreapta PNL-UDMR.
Si spune dl.Geoana:intr-adevar, partidul nostru a determinat ruperea aliantei DA si eliminarea de la guvernare a PD.Dar mai ales am stiut sa folosim in mod inteligent perioada de dupa ruperea aliantei DA,in interesul PSD.
Si urmeaza autofelicitarile:
-Vreau sa multumesc celor care in Parlamentul Romaniei au reusit sa corecteze esecurile puterii de dreapta.
-Vreau sa multumesc celor care au reusit prin forta noastra parlamentara sa impuna in doua randuri cresterea pensiilor si in doua randuri cresterea subventiilor pentru agricultura, cresterea procentului alocat educatiei si sanatatii.
-Vreau sa multumesc domnului presedinte Iliescu si ca lider al grupului nostru din Senat pentru intelepciunea de care da dovada promovand politica noastra,prin exploatarea dorintei de putere a dlui Tariceanu.
-Vreau sa multumesc si domnului presedinte Vacaroiu care, cu echilibru si intelepciune, conduce Senatul Romaniei.
-Vreau sa-i multumesc si liderului nostru din Camera Deputatilor, lui Viorel Hrebenciuc, pentru faptul ca a stiut sa impuna proiectele politicii noastre de stanga si sa-i obligam pe cei de dreapta sa aplice aceste politici de stanga.

Deci clar,PSD a obligat pe presupusii politicieni de dreapta sa faca politica de stanga.

Ceva mai clar nici ca se putea iar alianta cu PNL dupa alegeri va apare ca ceva natural,Tariceanu fiind deja clientul supus,care pentru cateva ministere se va vinde PSD ca si Tatarascu Partidului Comunist.

Trista soarta pentru partidul Bratenilor.

Si Geoana devine de-a-dreptul extaziat cand aminteste:este forta noastra si am folosit bine acesti doi ani pentru destramarea aliantei si puterii de dreapta
Dar intrebarea cea mai importanta dragi prieteni si dragi romani,spune dl.Geoana este,in ce fel de Romanie credem noi si ce fel de Romanie dorim sa construim?
Noi suntem cei care credem in Romania Sociala.
Deci iata dlor liberali cinstiti,unde va duce conducerea oligarhica actuala din PNL.
Ei trebuie sa lupte pentru Romania Sociala a dlor Hrebenciuc,Iliescu,Geoana.Altfel adio putere.
Ce liberalism.?
Credeti ca dl.Geoana va oferi locuri in guvern pentru a pune in practica politici liberale?
De aceea am intitulat articolul:hop in sus si hop in jos,joc de friki bucuros.

Dati-mi putina putere si eu va vand PNL si viziunea liberala.

De acum nu numai dl.Tariceanu dar toti liberalii care i-au mai ramas,unii pentru ceva posturi,vor lupta pentru ROMANIA SOCIALA.

Pe cand fuziunea prin absorbtie a PNL de catre PSD?

Oare experienta absorbtiei de catre PSD a Partidului Social Democrat Roman nu este edificatoare.
Si ce a costat?

Un post de ministru pentru liderul tradator.

Asta va primi si junta liberala:Tariceanu,Norica,Antonescu,Fenechiu et comp.

Aceasta a si fost viziunea patronului lor,oligarhul,pentru ca PSD i-a facut favoarea de a-i vinde o mare rafinarie cu ajutorul careia a ajuns oligarh.

Dar favoarea trebuie intoarsa,PNL contra putere si bogatie.

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

De la: 9am246017, la data 2011-05-05 22:29:56Despre prostie (eseu)
Ma tot gandeam in ultima vreme ca prostia se trage dintr-o radacina nobila. As sustine lucrul aceste bazandu-ma pe doua argumente.Primul argument este de ordin ideologic. Asta inseamna ca din moment ce exista atata prostie printre noi, oamenii trebuie sa o aprecieze tare mult de o practica atata. Daca nu ar fi asa sa fie posibil ca si prostia sa fi fost supusa rasturnarii valorilor? Mi-aduc aminte de un examen de filosofie la un fost mare profesor care acum e doar profesor in care ma intreba ce este relativitatea. Bineinteles ca am incercat sa il conving sa vorbim despre interferentele religiei cu filosofia dar nu am reusit asa ca m-am vazut obligat sa ii dau un raspuns. Am afirmat, si aceasta de fata cu alti aproape 10 colegi, ca daca in urma cu 500 de ani faceai sex inainte de casatorie erai considerat cel mai mare pacatos si te-ar fi si ars pe rug, atunci acum daca nu faci sex in afara casatoriei esti cel putin un ciudat daca nu si altceva. La care profesorul rade si spune ca l-am prins. Cu ce? Acum prostie este Prostia iar Cinstea a devenit cinste.Al doilea argument ce l-as aduce ideii ca prostia poate fi de vita nobila este ca din moment ce face atata galagie, prostia asta macar este destul de sincera sa spuna (celor ce vor sa o auda) ca ea vine si calca totul in picioare. In majoritatea cazurilor galagia este un semn al prostiei iar majoritatea cred ca aceasta galagie este un semn al altceva.Se tot spunea ca daca prostia ar durea atunci ce s-ar intampla. Adevarul e ca ea intr-adevar doare iar strigatele ei se aud foarte bine. Dar aceste acromate zgomote capata o aura de misticism in urechile multora si atrage si privire si gandire.Durerea cea mai mare apare insa cand totul se intampla in ograda noastra. Romania- politicieni care mostenesc de la matusi de 95 de ani milioane de euro. Strangem putin cercul. Cercul cultural- devine orbit de aspectul de comercialitate si creeaza numai opere vandabile. Mai apoape- penticostalii (nu spun ai cui) nu sunt in stare nici de un da hotarat si nici de un nu clar. Ei vor in continuare sa profite si sa nu fie responsabili. Si mai strans- tinerii devin tot mai interesati de curentul gandirii acestei lumi, si aceasta nu pentru ca ar fi penetrant si percutant ci pur si simplu pentru ca e cool. Am auzit ca acum e cool sa treci strada pe rosu. Doare. Si mai strans. Noi ca indivizi- cineva ne-a convins de prostia ca nu mai putem schimba nimic. Putem. Trebuie sa devenim constienti insa de valoarea atribuita de Dumnezeu noua.
La fizica am invatat ca un perpetuum mobile nu exista decat in teorie. Fals. Cel putin in domeniul prostiei se pare ca odata pornita ea se autopropaga si devine tot mai mare si nu-i intrevedem finalul. Practic ea devine simbolul incontestabil al acestei ere. Halal simbol. Ea acopera ca un nor negru intreg al nostru orizont si apasa cu o apasare sufocanta. Exista totusi acte de curaj din partea acelora care prin gandirea lor diurna strafulgera de jos in sus aceasta prezenta.Poate ca daca as scrie gandindu-ma la anumiti oameni despre prostie as cadea in capcana detaliului morbid. Nu degeaba aduc aici aminte de aspecte finale sau despre moarte. Asta pentru ca prostia duce lal moarte. Poate in final si la moarte fizica dar in timpul vietii ea pune creierul al murat si conduce omul pe cele mai interesante carari. Nu degeaba ne invata cel de care nu s-a prins prea mult prostia, Solomon, ca intelepciunea striga pe strazi dar ... raspunde numai cine vrea. Restul sunt sortiti pieririi.Si pentru ca orice eseu (desi aceasta pare a fi unul nonconformist) se termina cu o concluzie propun tuturor care vor sa auda galagia prostiei sa isi achizitioneze aparate auditive performante. Iar cei care nu vad ce am scris nu mai au nici o sansa. Poate dupa prima lovitura.

Ciubotelele ogarului
De unde avea Iepurele doi galbeni, nici eu nu stiu! Dar povestea spune ca, intr-o toamna, el pornise spre un iarmaroc vestit. De mult se gindea Iepurele ca i-ar sta bine cu o palarie alba ca pana de paun si cu o scurteica verde, dar nu pentru asta se grabea el spre iarmaroc, ci ca sa-si cumpere ceva pentru incaltat, ca era descult.

Incepusera ploile de toamna, vintul imprastia frunzele pe poteci si frigul prinse sa-l stringa de picioare. De aceea, isi infunda palaria veche pana peste urechi, isi strinse zabunul pe trup si iuti pasul, ca sa ajunga mai repede la iarmaroc. Si cum mergea Iepurele uitindu-se cand in dreapta, cand in stinga, ciulind urechile la orice fosnet, iata ca mai spre seara se intilni pe o poteca cu Ogarul. . . Ogarul era gras, voinic, imbracat intr-o suba calduroasa si purta in picioare niste ciubotele nou-noute...

Dupa ce-si dadura binete, ca doi calatori de treaba, o pornira impreuna prin desisul padurii. Iepurelui i se scurgeau ochii dupa ciubotelele Ogarului; pentru ca tare mai erau frumoase, iar lui ii era strasnic de frig la picioare! � Cit ai dat pe incaltari? intreba sfios Iepurele.
� Doi galbeni, cit sa dau! ii raspunse fudul Ogarul.
� Ma duc si eu la iarmaroc � adauga Iepurele � sa-mi cumpar ciubotele.
� Pai, tot acolo merg si eu, am treaba cu un negustor...

Ciubotele se gasesc cite vrei, numai bani sa ai!
� Am doi galbeni, sopti Iepurele. Ogarul nu spuse nimic, ci isi rasuci virful mustatilor ca si cum lui nu i-ar fi pasat citi bani are Iepurele. Si au mers ei asa, au mers, pana s-a intunecat de-a binelea. Drumul nu-l mai vedeau bine. O ploaie rece si deasa se abatu in calea lor, de-i dirdiiau bietului Iepure dintii de frig.
� Uite ce zic eu, cumetre, vorbi Ogarul. Te vad descult... Si apoi e noapte si frig... Mai ai si bani la dumneata... Bani am si eu ... si cine stie cu cine ne putem intilni, ca padurea e plina de tilhari... Iepurele ciuli urechile, isi strinse mai tare zabunul, ca sa simta banii ce-i avea intr-un buzunaras la piept.
� Si ce-i de facut atunci? intreba el.
� Pai, de ce sunt pe lume hanuri?... Pentru vreme de noapte, pentru adapost... E pe aproape hanul Ursului... Eu zic sa tragem la el, dormim si pornim miine dimineata . . . Poate pana atunci mai sta si ploaia. Iepurele nu avu incotro si�l asculta pe Ogar. Scuturindu-si luleaua de usa hanului, Mos Martin ii primi tare bucuros:
� Ce vreme rea! Nu te-ar lasa inima sa lasi pe cineva afara!... Hei, si dumneata. mai esti si descult... Treci colo langa foc, de-ti mai incalzeste picioarele! Iepurele se apropie zgribulit de vatra. In afara de ei si hangiu nu mai era nimeni in han. Mos Martin iesea din cand in cand afara si se uita de-a lungul drumului, sa va.da daca nu cumva se mai indreapta spre hanul lui niscaiva calatori.
� Eu. zic sa cerem ceva de mancare � sopti ogarul � si udatura.
� Cere dumneata, cumetre. Mie nu mi-e foame... Si apoi nu a,m nici un maruntis. Ca daca schimb un galben, ramin toata iarna descult.
� Hei, ce ciudat mai esti, cumetre!... Dar cine ti-a cerut, ma rog sa-ti schimbi galbenii... Pentru plata am eu bani destui... Ca doar nu ma voi lacomi la un sarac ca tine... Si intorcindu-se Mos Martin in han, Ogarul spuse:
� Ei, Mos Martine, da-ne ceva de imbucat si de baut...
� Am niste placintele...
� As manca si eu din ele!
� Am friptura, faguri de miere, si vin de stafide . . .
� Da-ne de toate si din toate, cumetre, spuse Ogarul lin-gindu-si buzele. Mos Martin isi puse sortul pe dinainte, ca un hangiu adeva�rat ce era, si prinse a aduce bunatatile. Ogarul incepu sa in�ghita cu lacomie bucata dupa bucala. Iepurele se rusina si abia-abia gusta si el o bucatica de placinta cu varza. Si poate n-ar fi gustat deloc daca nu l-ar fi poftit Ogarul.
� Maninca, cumetre, ca de la dumneata maninci. Ogarul parca nu mancase de o luna, asa-i trosneau falcile si-i umbla limba in gura. pana sa-si fumeze Mos Martin luleaua, Ogarul manca toata mancarea din han. La urma ceru o cana cu vin de stafide, pe care o bau pe nerasuflate. Iepurele se uita mirat. Se minuna si Mos Martin.
� Mai, mai, inca n-am vazut un drumet mai flamind ca dumneata. Sa-ti fie de bine, Ogarule. .. Si acum, vorba aceea: "Frate, frate, dar brinza-i cu bani" . . . Ati mancat si baut nu�mai bine de doi galbeni. Ogarul prinse a se cauta prin buzunari. Cauta prin buzunari la pantaloni, cauta la suba, dar degeaba cauta: nu avea nici un ban. In cele din urma, spuse Iepurelui:
� Plateste, dumneata, cumetre!
� Cum, sa platesc? Asa ne-a fost vorba?
� Plateste, ca am uitat punga acasa. Iti dau eu banii la iarmaroc. Am sa ma imprumut la un prieten negustor...
� Cum? ... Vai, ce sa ma fac?! Sa ramin descult? Ogarul incepu sa rida pe sub mustati. Mos Martin isi iesi din fire.
� Mie sa nu-mi umblati cu de-astea. Platiti, ca altfel am eu ac de cojocul vostru ...
� El m-a poftit .si la han, ei m-a poftit si la masa, spuse chicotind Ogarul. El sa plateasca.
� Nu-i adevarat, Mos Martine. Eu n-am mancat mai nimic. Vine iarna si, daca platesc, ramin descult...
� Ei, ca doar n-oi incalta eu toti descultii din lume! Ca a mancat si baut Ogarul e drept, dar lucru curat aicea nu-i. . . Acum imi dau eu seama ce fel de musterii mai sunteti! V-ati sfatuit sa-mi faceti paguba... Si Mos Martin apuca un ciomag pa care il tinea pitit dupa usa pentru asemenea calatori si il ridica spre Ogar. Ogarul il arata pe Iepure. Iepurele, vazind ciomagul, incepu sa tremure de frica. Si de voie, de nevoie, scoase din buzunar basmaluta in care avea legati cei doi galbeni si plati ursului. Mos Martin se uita la ciubotelele Ogarului, apoi la picioarele goale ale Iepurelui, mirii ceva si lua galbenii. Ogarul isi sterse musta�tile, se culca si adormi fara grija.

Mos Martin vazind ca nu mai vine nimeni la han se duse si el in odaia lui sa se intinda pe o lavita. Numai Iepurele nu se culca. Cum putea sa doarma? Ramasese fara bani... Si de-afara vintul se auzea mai furios si ploaia batea in ferestre. De necaz, Iepurele incepu sa planga pe infundate... Cum de se lasase pa�calit de Ogar. Ofta si se gindea ca in curind va veni iarna. Vor fi viscole si zapezi- mari... va fi mult mai frig, iar el va umbla zgribulit si descult ... Ogarul sforaia intr-o odaie, Mos Martin in alta, numai pe bietul Iepure nu-l prindea somnul. Si a stat Iepurele, a stat, pana la miezul noptii. Si s-a tot gindit si razgindit, ce sa faca, ce sa drea.ga? Parca vedea cum desfacuse basmaluta si daduse lui Mos Martin banii. . . Cum ursul statuse o clipa pe ginduri, uitindu-se cand la ciubotelele ogarului, cand la picioarele lui, de parca ar fi voit sa-i spuna, ceva. Ce anume? Deodata, in mintea Iepurelui se facu lumina, isi sterse lacrimile si intra in odaia Ogarului. Ciubotelele erau puse langa soba sa se usuce. Nu mai statu pe ginduri. .. Incalta ciubotelele Ogarului, pasi incet, iesi din han si tine-o baiete tot intr-o fuga. "Mi-am facut singur dreptate", se gindea iepurele, afundindu-se tot mai mult in padure si-n noapte.

Spre ziua, se trezi Ogarul si voi sa se incalte. Dar ia ciubotelele de unde nu-s! Mos Martin, ivindu-se in prag, dadu, razand din umeri. Ogarul nu mai zabovi la han, ci porni sa-si caute incaltarile. Se cunosteau bine urmele din noroi si incepu Ogarul a fugi si a fugi pe urmele Iepurelui. La inceput ii venea tare greu, el era gras, de-abia se misca, da-ncet ul cu incetul, prinse a se subtia la alergatura. Nu dupa multa vreme il zari pe Iepure pe un deal. Tine-te dupa el! Au fugit, au tot fugit prin padure, peste ogoare, peste dea�luri, hat in zare. Ogarul gifiia si se subtia, Iepurele tot mai sprinten se facea. Trecu toamna, trecu iarna, veni primavara, apoi veni si vara si fuga lor nu mai contenea. Se zice ca pe Iepurele din poveste Ogarul nu l-a putut prinde. Dar, de atunci, cum vede Ogarul un Iepure, cum se ia dupa el, cu gind sa-l prinda si sa-l descalte

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

De la: Dede_for_ever, la data 2011-05-05 20:38:43LUNGUL DRUM AL MINCIUNII IN POLITICA ROMANEASCA
Scriu aceasta postare pe baza unor articole publicate in presa si in care sunt enumerate minciunile fundamentale care au dirijat Romania pe actuala cale a politicii oligarhice,exprimate cel mai bine prin sindromul celor 322.
1.Iliescu si cei din jurul lui(fostii comunisti) promiteau in 1990 ca Frontului Salvarii Nationale nu va deveni niciodata partid politic.Dar FSN s-a dovedit in mai putin de doua luni o minciuna si ,intr-o logica de lumea a treia.
2.Minciunile TVR sustinatoarea criptocomunismului au fost permanente. Cristian Pirvulescu remarca de exemplu minciuna TVR din 28 ianuarie 1990, care a spus ca din cauza cetii nu a putut transmite manifestatia din Piata Victoriei impotriva participarii FSN la guvernare.
3.Minciuna panselutelor. Demonstrantii din Piata Universitatii nu au fost doar golan�, ci, potrivit presei feseniste, si legionari, drogati sau prostituate. Iar mineriada din 13-15 iunie a fost prezentata de autoritati drept un fel de miscare ecologista: minerii nu doar ca au curatat Piata Universitatii de golani, dar au plantat acolo si panselute.
Istoricul Zoe Petre vorbeste de cascada de minciuni si dezinformare care a pregatit si a sustinut alegerile din 1990 si corolarul lor - mineriada din iunie, atat in discursul politic, cat si in presa controlata de FSN.
4.60.000 de morti la revolutie si minciuna teroristilor apar ca cele mai mari neadevaruri. Minciuna cu genocidul, transmisa catre media straine, au folosit-o de ce? Ca sa obtina adeziune? Bineinteles ca, odata ce si-a dat seama ca informatia nu e adevarata, presa straina a reactionat corespunzator, depreciind tot evenimentul, continua Cristian Pirvulescu.
5.Iliescu disident. Dupa Vladimir Tismaneanu, Ion Iliescu a fost un comunist disciplinat care nu a avut curajul sa semneze nici macar Scrisoarea celor sase veterani comunisti adresata lui Ceausescu in martie 1989. Vag marginalizat, el nu a fost nici pe departe un opozant al ideologiei si practicilor totalitarismului de tip bolsevic.
6.Silviu Brucan nu a fost un disident, ci un fractionist in interiorul castei birocratice comuniste, indignat de paranoia lui Ceausescu si de abuzurile Securitatii mai ales dupa 1985 si nu de natura monolitic-represiva a regimului din chiar momentul luarii puterii in martie 1945.
7.Petre Roman nu a crescut in casa unui patriot care ii canta pe furis la ureche Hora Unirii, ci a unui militant cominternist cu optiuni de otel, omul pe care sovieticii si Gheorghiu-Dej l-au desemnat sa-i franga vointa de rezistenta lui Imre Nagy in timpul detentiei de la Snagov (1956-1957).
8.Desfiintarea si scoaterea in afara legii a Partidului Comunist Roman reprezinta, in opinia istoricului Lucian Boia, minciuna numarul 1 a tarii: Romania este una dintre tarile care s-au desprins cel mai greu de comunism. Faptul ca o tara atat de atasata de trecutul sau comunist isi desfiinteaza partidul comunist e o manipulare foarte bine gandita, geniala, cu efecte pe termen lung. Astfel, cadre ale PCR care au vrut sa conduca Romania au obtinut o credibilitate pe care nu ar fi putut-o obtine altcumva. Noi nu mai avem nimic de-a face cu comunismul: serviciile secrete nu mai sunt continuatoarele fostei Securitati, ci isi gasesc o afinitate cu Siguranta Nationala de dinainte de comunism.
Dupa Cristian Pirvulescu la noi, PCR nici nu a fost desfiintat, nici nu s-a reformat. S-a volatilizat. Iar FSN nu a fost, formal, continuatorul PCR. FSN s-a nascut din spuma marii, era emanatie, era de fapt emanatie radioactiva.
9.Lupta contra partidelor istorice.Liberalii,taranistii erau considerati depravati iar regele hot. Discreditarea liderilor partidelor de opozitie si a regelui Mihai s-a facut la inceputul anilor �90 cu armele anilor �50. Au fost acuzati ca se afla in slujba serviciilor secrete occidentale, ca au dus o viata plina de placeri interzise in strainatate si ca au venit acasa dupa revolutie sa vanda tara.
10.Despre regele Mihai se spunea ca la abdicare a plecat din tara cu vagoane de comori nationale si ca vrea sa se intoarca pentru a reinstaura monarhia.
11Minciunile care au facut un rau profund societatii romanesti sunt cele legate de persoanele care au aparut atunci in spatiul romanesc, in special de cei care veneau din strainatate. Despre Radu Campeanu se vehicula ca a dus la Paris o viata depravata, cu femei si droguri. Despre Ratiu marile minciuni au aparut la mineriada, cand minerii controlati si ghidati de ofiterii de informatii au intrat in sediul PNT, iar la televiziunea publica s-a spus ca s-au gasit acolo droguri, bani falsi si matrite de bani falsi.
Seamana foarte mult cu minciunile din anii 50, ceea ce ne arata ca aceleasi mecanisme le-au creat. FSN a instrumentat un clivaj care a marcat societatea romaneasca in anii �90, astfel incat sa izoleze grupul restrans de suporteri ai partidelor istorice si sa asmuta impotriva lor majoritatea celorlalti oameni,spune istoricul Stejarel Olaru.
12.Minciuni cu efecte sociale.
-Invitatiile generoase la pensionare anticipata din anii �90-�91. Andrei Cornea spune: Foarte multi oameni au fost stimulati de regim sa iasa la pensie prin conditiile foarte avantajoase de care beneficiau. In scurt timp, acele pensii care erau mari la inceput n-au mai valorat nimic din cauza inflatiei.
-O minciuna foarte frumoasa a fost si cuponiada, care ii transforma pe toti in actionari.Minciuni au mai fost si Caritasul, FNI si toate jocurile piramidale.
-Minciuna ca Constantinescu s-a opus clauzei natiunii celei mai favorizate. In realitate Emil Constantinescu intervenise energic in favoarea acordarii clauzei, dl Iliescu a trebuit sa ceara scuze in direct la televizor, in prezenta celui pe care il calomniase.
13.Firul rosu n-a existat. Ion Iliescu a mai mintit, crede Zoe Petre, si in scandalul firului rosu. Dl Iliescu a sustinut mai intai ca acest proiect nu a existat niciodata, apoi a recunoscut ca s-a discutat vag ceva in CSAT, dar fara urmari, in fine - ca proiectul a existat, dar ca el nu contravenea cu nimic apropierii Romaniei de NATO�.
14.Aderarea la UE. Istoricul Armand Gosu crede ca cea mai mare minciuna recenta este cea referitoare la indeplinirea standardelor de aderare la UE si ca ea apartine si autoritatilor romane, si celor de la Bruxelles.
15.Lustratia. Deocamdata, cei doi mari lustrati sunt Mona Musca si Carol Sebastian. Declaratiile clasei politice sunt niste mari minciuni, de fapt nu facem curat, facem o lege care sa justifice existenta fostilor comunisti.
16.Mitul alegerilor corecte. Cristian Pirvulescu nu crede ca in Romania alegerile sunt corecte: Numaratoarea voturilor e deficitara, mai ales in zona rurala, iar marja de frauda este de cateva procente bune. Cine isi imagineaza ca ce s-a intamplat
la Stefanesti a fost o exceptie se insala .
17.Cresterea economica. Parvulescu se indoieste si de cresterea economica anuntata de guvern. Pe de-o parte, mecanismul statistic prin care se calculeaza e foarte contestat de multi, pe de alta, ea nu se regaseste in viata oamenilor. Guvernul spune ca in 2014 Romania va fi a saptea putere economica a Europei, asta inseamna ca lumea se prabuseste in jurul nostru, dar Romania rezista eroic,spune autorul.
18.Mitul economiei de piata. Analistul economic Ilie Serbanescu acuza economia din Romania ca e clientelara: Nu e o economie de piata. De cand cu capitalul strain nu s-a facut nimic in directia asta, au inlocuit clientela romana cu cea straina. Sunt cinci-sase miliarde de dolari care dispar anual in buzunarele diferitelor persoane.
Deci iata mediul politic romanesc,un mediu infectat de minciuna,manipulare de oligarhie.La adapostul acestora politicienii si cei din grupul lor se imbogatesc sub pavaza parlamentului celor 322.
Dar iata ca dl.Tariceanu o spune clar:grupul de interese este o prostie,probabil ca si oligarhia.Atata cinism nu s-a mai vazut nici la Iliescu!

Floarea intelepciunii si iarna puterii
Intr-un sat nestiut de nimeni isi duceau linistitele zile ale batranetii doi oameni nevoiasi, dar buni la suflet precum painea scoasa din cuptor. Trudisera din greu o viata intreaga, insa alta agoniseala nu aveau decat o cocioaba, cat sa nu-i ploua si sa nu-i ninga, doua, trei gaini prin obor si un cot de pamant. Adevarata lor bogatie erau doi flacaiandri pe care ii iubeau mai mult decat orice pe lume. Cand au simtit ca li se-apropie sorocul, i-au chemat inainte si le-au spus cu blandete: - Dragii nostri, zilele omului sunt numarate si nu va mai trece mult pana cand bunul Dumnezeu ne va chema in imparatia Lui. Oricat ne-am ostenit, noi alta avere, afara de zidurile astea si de cotul cela de tarana, nu va putem lasa.
Bucurati-va de ele intocmai ca niste frati. Si va mai impartasim o taina: la capatul lumii se afla doua plante fermecate. Una se gaseste in partea rasaritului si poarta numele de iarba puterii, iar cealalta in partea apusului si ii zice floarea intelepciunii. Va simtiti vrednici sa purcedeti in cautarea lor ?
- Vom face din noapte zi si nu ne vom gasi odihna pana ce nu vom intra in stapanirea lor! au grait cei doi flacai. - Nici nu cugetati cata bucurie imi fac vorbele voastre curajoase... Care dintre voi socoate ca i se cuvine iarba puterii ?
- Mie, tatuca, deoarece sunt cel mai mare, se grabi sa raspunda unul dintre baieti.
- Daca tu gasesti cu cale ca iti prieste iarba puterii, a ta sa fie! Vei pleca in cautarea ei in ziua cand noi ne vom gasi odihna vesnica. Fii cu bagare de seama, numai, sa pleci in amurg, pentru ca doar asa vei izbandi. Tie, prasleo, iti ramane floarea intelepciunii, dar ciuleste bine urechile: porunca este sa pleci in cautarea dumisale numai la ivirea zorilor. Inseninat ca dupa o binecuvantare, batranul tacu. Mai trecu ce mai trecu si cei doi oameni nevoiasi isi gasira linistea cea fara de sfarsit.
Flacaii ii plansera ca pe niste parinti drepti si iubitori ce fusesera si ii ingropara dupa datina strabuna. Seara s-au imbratisat in pridvorul casei, luandu-si ramas bun unul de la celalalt, iar pe la amurg fratele cel mare o apuca spre rasarit. Praslea mai dormi o noapte in odaia unde vazuse lumina zilei, iar a doua zi, in zori, pleca si el spre soare apune. Parasind batatura saracacioasa, flacaul ce alesese iarba puterii isi facu o cruce de voinic si se intinse la drum. Si merse zile si nopti de-a randul, pana ce ajunse intr-o tara de care nu auzise nici macar din istorisirile celor mai batrani negutatori. Neavand unde-si intinde mindirul peste noapte, ramase acolo, vazand cu mirare ca oamenii de prin preajma locului fugeau de treburi, mai ceva ca Necuratul de tamaie. - Om bun, intreba el un drumet care se nimeri sa-i treaca prin-nainte, ce nume poarta tara aceasta unde numai desfatarile au cautare ? - Potrivite vorbe ti-au iesit din gura, straine, pentru ca te afli in "Tara desfatarilor". La noi, cat este ziulica de lunga, alta n-ai sa vezi decat numai mese imbelsugate, lautari pantecosi, precum si alte desfatari, cate nici nu iti trec prin minte. "Nici in basmele spuse de mosu-meu n-am auzit de o astfel de tara", cugeta flacaul, nestiind ce sa faca. Ar fi ocolit-o pe la hotar, dar cine stie megiesii cum erau si, apoi, pacat de pretiosul sau timp... Dupa o scurta chibzuinta, o lua de-a dreptul, infruptandu-se putin cate putin din placerile care te imbiau pretutindeni. Azi, asa, maine asa, se prinsera desfatarile de el mai ceva ca lipitoarea de piele. Ce sa mai zic, incepuse sa-i dea inima ghes sa ramana acolo pentru vecie. Amintindu-si de legamantul facut inaintea parintilor, se hotari: "Am sa plec neintarziat in cautarea ierbii. Cu ajutorul ei, toate placerile din lume, stiute si nestiute, gustate si negustate, vor fi ale mele!" Se intinse la drum si merse, cine mai stie cata vreme si cata intindere. Taman cand se deprinsese mai bine cu singuratatea, iata ca i se aratara in zare turnurile unei cetati. Avea sa intre in "Tara oamenilor lingusitori si a vocilor promitatoare". Abia trecuse de portile cele inalte, cand, ce sa vezi ? O gloata numeroasa se stransese in jurul sau.
- Calatorule, grai un oarecare, de cand au fost durate portile astea, nu am vazut trecand pe sub ele un om mai curajos si mai intelept decat tine! - Si mai marinimos, adauga altul, lingusindu-l mestesugit.
- Si mai chipes...
- Si mai cinstit...
- Si mai cu frica lui Dumnezeu, urma altcineva. "Oare ce merite neobisnuite am eu, se intreba flacaul, si daca le am, de unde imi cunosc strainii aistea toate tainele ?" Se suci, se rasuci, dar nu gasi raspunsul. La urma urmei, nici nu prea il mai interesa, cata vreme era intampinat pretutindeni cu cele mai strasnice linguseli. Nu trecu mult si prinse o iubire adanca de lingusitorii care se intreceau in a-l lauda si in a-i face pana si cele mai nerusinate hataruri. Cum era sa nu-i placa, daca era numit regele inteleptilor tocmai cand facea cate o boacana sau marinimos cand se vedea a fi cel mai mare zgarie-branza ? Ce mai calea, valea, traia omul nostru ca in gradina inceputului. Intr-una din zile, o voce aparuta ca din senin ii rasuna in ureche:
- Dragul meu, o clipa nu mai zabovi! Ia-ti bocceaua si pleaca neintarziat in cautarea ierbii puterii. Cand o vei avea, vei stapani peste o tara mai mare, cu oameni care sunt mult mai mesteri la a te lingusi. Cu strangere de inima, pentru ca ce-i in mana nu-i minciuna, isi lua ziua-buna de la cei pe care ii indragise atata si isi vazu de drum. Intalni inaintea sa munti inalti si pustiuri fara margine, dar nu se dadu invins. Gandul la desfatarile din prima tara si linguselile din cea de-a doua ii dadea putere sa treaca peste orice piedica. La un timp, dupa ce sparse cateva perechi de opinci si schimba mai multe randuri de straie, ajunse intr-o tara care se deosebea cu totul de cele prin care trecuse pana atunci. Se afla in "Imparatia orbilor". Cauta oameni asemenea celor pe care ii stia, dar in zadar. In loc de placeri, gasea suferinta, iar in loc de laude, avea parte numai de priviri disperate.
- Spune-mi, omule, intreba el un batran, de ce este atata jale in tara voastra si, mai cu seama, de ce ati gasit cu cale sa o numiti "a orbilor" ? - Ehei, straine, multa nenorocire vei vede...a La noi, cand carmuitorii devin din cale-afara de trufasi, isi pierd lumina ochilor. Orbesc si nici macar nu-si dau seama, conducandu-ne ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Sarmana tara! Carmuita dupa cele mai smintite porunci se duce de rapa, iar oamenii sarmani indura toate chinurile iadului. Cand auzi una ca asta, fratele cel mare o lua la sanatoasa si nu se mai opri decat la hotarul tarii, unde isi scuipa in san, zicand pentru sine: "Ce minciuna! Nu se poate ca puterea sa te orbeasc...a Tare imi vine a crede ca si-a varat coada vreun impielitat".
Incredintat de adevarul gandului sau, se mai uita o data in urma, isi facu semnul crucii si pleca la ale lui. De acum, drumul era tot mai greu de strabatut. Vazand stancile uriase si haurile inspaimantatoare pe care soarta i le scotea in cale, flacaul chibzui ca nu mai putea fi mult pana la iarba puterii. Adevarat, nu peste multa vreme zari un munte, cat cerul de inalt. Era muntele puterii. Isi facu siesi curaj si prinse a se catara pe stancile ascutite, invaluite in niste valatuci cu miros de pucioasa. Cand ajunse in varful muntelui, hainele ii erau rupte, opincile sparte, dar inima ii era plina. Avea iarba puterii, care crestea intr-un degetar de pamant galben si uscat. Se minuna cat de mult semana cu matraguna, dar o indesa cu bagate de seama la chimir si se grabi spre casa. Inapoiat in tara de unde venise, uita sa mai treaca pe la coliba parinteasca si se duse direct la imparatie, unde se intampla ca luminatul crai isi dadea obstescul sfarsit fara ca Cel de Sus sa-l fi bucurat cu vreun cocon. Avand iarba puterii asupra sa, feciorul cel mare facu el ce facu si, nu peste multa vreme, se urca el insusi in jiltul imparatesc. ...Ehei, dar multa vreme a trecut de cand nu am mai spus nimic despre praslea.
A gasit el, oare, floarea intelepciunii ? In dimineata care urma plecarii fratane-sau, isi lua si el ramas bun de la peretii cei saracaciosi si de la florile frumos mirositoare din fata casei si o apuca spre soare-apune. Merse cale lunga, intalnind campii intinse si roditoare, munti semeti si paduri intunecate. Il batura ploile, il arse soarele dar nu se opri decat atunci cand intalni o multime nesfarsita de oameni.
- Bine v-am gasit, le spuse, dar ce putere v-a adunat pe toti in locul acesta ?
- Te gasesti pe "Taramul oamenilor nefericiti", calatorule. Aici se aduna oamenii din imparatiile invecinate si, timp de trei zile pe an, isi impartasesc unii altora suferintele, pentru a-si usura sufletul ori pentru a gasi un sfat. "Nemaiauzit lucru", gandi baiatul, hotarand sa ramana o vreme printre acei oameni. In cele trei zile isi pleca urechea la cele mai felurite suferinte si asculta atatea istorii pana ce simti ca i se umple sufletul de pelin. Luand asupra sa o parte din napasta acelor oameni, praslea intelese ca nefericirea nu dormea numai la capataiul celor nevoiasi. Dupa cele trei zile, nu mai era suferinta pe care sa n-o cunoasca. Luandu-si ramas bun de la noii sai prieteni, praslea trase aer in piept, se ruga de sanatate si merse la ale lui. Dupa un drum lung, ce strabatea meleaguri cu pasari cantatoare si gradini inflorite, ajunse intr-o tara de care nu auzise nicicand.
- Ce nume poarta imparatia aceasta ? vru sa cunoasca el.
- Te afli in "Tara tacerii", drumetule, in spuse un oarecare.
- Nemaiauzit nume! De ce se numeste astfel ?
- Pentru ca feciorii de prin partea locului cat si strainii care ne calca tinutul este musai sa indeplineasca un canon.
- Ce fel de canon ?
- Timp de un an incheiat ei colinda in lung si-n lat imparatia, luand aminte la tot ce se intampla. In acest rastimp, ei privesc si asculta fara a putea grai.
- Dar de ce nu le este ingaduit sa vorbeasca ? - Mosii nostri au socotit ca numai dupa un an de tacere si de invatatura oamenii pot grai cu folos. Altminteri, numai isi racesc gura de pomana. In acest an, gandurile lor prind cheag, iar cunoasterea li se imbogateste, fara a fi stricata de vorbe nechibzuite. De atunci, flacaul se supuse canonului, perindandu-se pe unde ii venea la socoteala. Zi de zi, capata noi cunostinte, iar mintea sa devenea tot mai agera. Cand se sfarsi anul, vorbele sale erau cu adevarat mai intelepte. Multumi locuitorilor din "Tara tacerii" pentru tainele capatate si isi cauta de drum. Intelepciunea ii facea inima usoara, calea mai lesne de strabatut, iar singuratatea mai usor de indurat. Intr-o noapte, facuse popas pe malul unei ape. Spre dimineata i se ivi parintele sau in vis si ii zise: Fiul meu iubit, sunt tare mandru de tine. Ai ales drumul cel mai nimerit si ai deprins o invatatura nepretuita. Daca nadajduiesti sa ajungi la floarea intelepciunii, indreapta-te mai inainte spre "izvorul cunoasterii pamantului". Apa lui iti va dezvalui toate secretele. Du-te, fiul meu, si foloseste cum se cuvine puterea pe care ti-o va da floarea!� Se trezi mai devreme si o apuca spre apus, in cautarea izvorului. In cateva ceasuri ajunse. Bau din apa lui cu sete, dupa care lasa in urma izvorul si se indrepta spre Campia cea parfumata, unde crestea floarea intelepciunii. Merse zi si noapte, pana ce drumul se mantui.
Acum, inaintea sa se intindea o campie cum nu mai vazuse nicicand, plina de flori minunate ce dadeau un miros aproape dumnezeesc. Dintre toate, numai una ii facea trebuinta. Ca sa o culeaga, era musai sa astepte clipa cand soarele avea sa ajunga in inaltul cerului. Cand imbujoratul se nimeri in locul cu pricina, flacaul nostru se apleca fara ezitare, culese floarea cu sfiala si o puse la chimir. Ducand cu sine plapanda floare de dragaica, o apuca fara zabava spre casa de care il cuprinse un dor nemarginit. Trecu prin aceleasi locuri si, intr-un tarziu, ajunse in tara dumisale. Acolo, ce sa vezi ? Fratane-sau care, pasamite, ajunsese imparat, devenise un om setos de putere, desfranat si crud.
Nimic nu ii mai sta inainte. Avand iarba puterii asupra sa, era cu neputinta sa nu dobandeasca ceea ce isi punea in gand. Praslea ce sa faca ? Se multumi cu casa parinteasca si incepu sa cultive ogorul de care fratele sau nici nu voia sa mai stie. Daca trecu ceva timp si oamenii vazura intelepciunea flacaului ca si mestesugul lui in a tamadui feluritele suferinti, incepura sa-i calce pragul pentru te miri ce. Unii veneau ca sa primeasca un sfat si nu se intampla sa plece nepovatuiti.
Altii, care umblasera fara spor pe la toti doftorii, veneau sa-si gaseasca leacul si trebuie sa aflati ca nici ei nu plecau netamaduiti. Cand ii veni vremea, isi lua nevasta tanara, frumoasa si curata la suflet, macar ca era saraca lipita. Acum, avea cu cine imparti putinul pe care il agonisea din munca ogorului. Anii treceau si praslea devenea cunoscut in cele patru zari. Veneau la el oameni fara nici o nadejde. Ii primea pe toti si, fara sa le ceara vreo plata, ii vindeca si ii sfatuia. Vezi bine, intelepciunea il facuse, deopotriva, cunoscator de taine si iubitor de oameni. In toata aceasta vreme, maria-sa, craiul, tragea foloase cum putea mai bine de pe urma ierbii puterii. Ii crescusera nemasurat averile, iar pantecul cel indestulat se rasfrangea precum coca peste marginea copaii. Inconjurat de lingusitori renumiti peste mari si tari pentru mestesugul lor, dadea porunci tot mai aspre, care ii faceau pe bietii nevoiasi sa suporte din ce in ce mai greu birurile neomenesti. De nenumarate ori praslea se gatise sa mearga inaintea imparatului si sa-l dojeneasca pentru nelegiuirile lui, dar de fiescare data chibzuise ca inca nu a venit sorocul unei astfel de infatisari. Se nimeri ca intr-o zi craiul sa il cheme el insusi inaintea sa. Ce se intamplase ? De la o vreme imparateasa cazuse la pat si, cu toata silinta vracilor, nu i se aflase leacul. Daca vazu asa, maria-sa isi calca pe inima si il chema pe umilul intelept, macar ca nu dadea o para chioara pe dragostea de care acesta se bucura in randul oamenilor. Inteleptul intra in iatacul imparatesei si, cum nu erau taine pe care sa nu le stie, ii dadu niste plante care o sculara in picioare cat ai clipi din ochi.
- Asa este, luminate imparate, ca puterea nu ti-a fost de nici un folos spre a-ti tamadui muierea ? intreba praslea.
- Asa este, inteleptule. Multumit de raspuns, fratele cel mic pleca la casa lui. Mai trecu ce mai trecu si fu din nou chemat inaintea craiului. De data aceasta, poporul, numultumit de birurile nebunesti, ameninta cu razmerita tocmai cand un imparat dinspre miazazi se pregatea de lupta. Inteleptul aduse inaintea scaunului imparatesc mai multi tarani destoinici si le grai: - Oameni buni, daca maria-sa va micsoreaza birurile, binevoiti sa mergeti la oaste pentru a va apara tara ?
- Mai incape vorba ? zisera oamenii. - Te invoiesti, imparate, sa micsorezi birurile ? - Ma invoiesc, zise el daca nu avu incotro, bucuros totusi ca scapase de razmerita. Multumiti, taranii luptara mai bine ca niciodata si dusmanul fu izgonit numaidecat din tara. Dupa asa isprava, fratele cel mic spuse din nou craiului:
- Asa este, maria ta, ca puterea nu ti-a slujit la nimic nici de data aceasta ?
- Adevarat, recunoscu el cu jumatate glas. Omul cel intelept tacu si se duse la ale sale. Mos Vreme depana ce mai depana din firul sau nesfarsit si iata ca trimisii imparatului batura pentru a treia oara la poarta inteleptului. Ce se intamplase ? Acum, insusi carmuitorul cazuse bolnav si, temandu-se ca va inchide ochii, era framantat de fel de fel de ganduri.
- Milostivule, grai imparatul, mi-e teama ca mor si tare as vrea sa-mi mai vad o data fratele pe care, in ticalosia mea, l-am dat uitarii. N-as vrea sa inchid ochii inainte de a-i cere iertare. Ajuta-ma sa-l gasesc si te voi face omul cel mai bogat din imparatie.
- Sarmane, tot la bogatie iti sta gandul cand trupul tau sta gata, gata, sa-si piarda sufletul bolnav de atata trufie ? Imparatul nu zise nimic.
- La ce folos iarba puterii, maria ta, daca ea te-a orbit intr-atata incat nu-ti recunosti fratele ?
- Tu ? zise imparatul plangand. Tu esti, fratioare ?
- Eu, maria ta, cel care a ales floarea intelepciunii. - Buna alegere ai facut, mai zise imparatul si se stinse sfaramand in pumn ceea ce mai ramasese din iarba puterii. Daca vazura asa, supusii il urcara pe praslea in locul raposatului si se bucurara cate zile au avut de binefacerile florii intelepciunii.

Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.

De la: Nica_Doru, la data 2011-05-05 20:43:50

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 19:33:33

De la: Nica_Doru, la data 2011-05-05 18:09:02

De la: 9am129906, la data 2011-05-05 17:01:07

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

Vrei reforme?
iata:

1.Reforma invatamantului
2.reforma in justitie(codurile si mica reforma)
3.Reforma pensiilor
4.Reforma sistemului de pensii
5.Descentralizarea,reforma in curs
6.reforma constitutiei,parlament unicameral cu 300 deputati,in curs
7.resormarea armatei conform standerlor NATO
8.reforma politiei in curs
9.reforma sistemului jurisic,DNA,Diicot,ANI etc
10.Sistemul administrativ inceput si in curs
11.reforma sistemului informatic,in curs
12.reformarea sistemului sanitar in curs
13.reforma ajutoarelor sociale,in curs
14.un nou cod al muncii si dialogului social


si multe altele dar nu-mi mai bat capul pentru ca montajul dumnetale este spre rau si nu vei recunoaste nimic.

Cei reactionari nu pot intelege progresul,noul,pe ei ii intereseaza daca isi umplu burta,daca au spritul etc.

Este asa numita teorie a bitecului,adica totul pana la biftec.O suvita daca il subtiez este in stare sa faca rasboi.
Pe acestia ii manipuleaza reactionarii antireformisti de tip PNL.PSD si cei care fie din rautate sau din prostie ii urmeaza.

Fara reforme nimic nu s-ar fi schimbat in lume iar tara noastra este deja ramasa in urma si asa vrea sa o tina PSD si crin.

Nu-mi mai racesc gura pentru tine dar exista si o masa tacuta,poate putin agresiva dar care desi sufere are mai multe de inteles.Liderii de sindicat corupti,USL-asii reactionari indemnau populatia la revolta,voiau sa vina la putere exploatand lipsurile oamenilo.Poporul nu-i urmeaza si nu i-a urmat.
Aproape toate alegerile pe plan local din ultimul an le-a castigat PD-L.Sigur,conform teoriei lui Vadfim si Ponta le-au furat.

Furati-le si voi reactionarilor.

Poporul roman are bun simt!

Povestea anotimpului uitat
A fost odata ca niciodata, a fost odata dragi copii, intr-o vreme indepartata, cind pamintul era plin de animale care nu se mincau intre ele, de oameni care nu se dusmaneau...a fost odata... un imparat. El stapinea tot pamintul si era bun si blind, darnic si intelegator. Pe atunci, in timpul anului, nu erau patru anotimpuri, ci unul singur, in care le intilneai pe toate patru, dupa cum iti era dorinta. Si nu numai pe cele patru pe care le cunoastem acum, ci si multe altele, azi necunoscute noua, nici macar din auzite. Aceste multe stari ale vremii erau toate copiii imparatului, care se numea...Imparatul Timp.

Traiau in buna intelegere, fara suparare sau cearta, fiecare cu domeniul lui. Soarele stralucea neobosit, raspindind peste intreaga natura o lumina calduta, care ii facea pe toti sa fie mereu bine dispusi. Gaseai alaturi, fara sa ti se para nimic neobisnuit in asta, copaci in floare si cimpii acoperite de zapada, ploi torentiale, livezi coapte si furtuni de praf.

Intr-o dupa-masa, Imparatul, care dormea � vedeti bine ca era un imparat cuminte, care dormea in fiecare dupa-masa, stiind ca trebuie sa creasca mare � deci, intr-o dupa-masa Imparatul avu un vis ciudat. Se facea ca cerul vesnic luminat al imparatiei sale s-a intunecat brusc. Era o noapte neagra, nici macar vreun licurici nu se zarea prin intunecimea grea ca de smoala. Nu se mai vedea nimic in jur, dar in aer se simtea frigul patrunzator, din ce in ce mai patrunzator. Plantele si animalele au inceput atunci sa inghete, incetul cu incetul. Speriat, Imparatul Timp si-a chemat copiii in ajutor. Primii au venit baietii cei mari care, cu rasuflarea lor proaspata, au dezghetat pamintul. Iar Soarele s-a itit printre nori si lumina a inceput sa patrunda printre crengile copacilor. Pe urma au venit fetele cele frumoase ale Imparatului, care au adus Soarele de-a binelea pe cer si au incalzit lumea.

Apoi au venit din nou baietii � mai mici � care au facut pamintul sa rodeasca. La sfirsit, cu mare greu, au aparut fetele lenese si adormite, care au cufundat imparatia intr-un somn binefacator si au acoperit-o cu o haina alba de zapada. Trezit din somn, Imparatul isi privi imparatia si cazu pe ginduri. Imaginile pe care le visase nu-i mai ieseau din minte. Se uita cu atentie la copaci si animale si observa ca erau cu totii foarte obositi. Ca pareau foarte plictisiti. Traiau de prea multa vreme in acelasi anotimp. Leii napirlisera si nu mai aveau colti, fiindca de multa vreme nu mai aveau ce sfisia. Pestii stateau pe fundul apelor si nu se mai distrau deloc strabatind marile si oceanele, vinturile de la miazazi si miazanoapte dormeau si doar sforaitul lor mai stirnea uneori nisipul desertului.

Pina si albastrul cerului parea lipsit de sens, decolorat si palid. Si atunci, Imparatul lua o hotarire: avea sa faca asa dupa cum visase. Chemindu-si copiii, ii imparti in patru grupuri. - Voi, le spuse el celor mai mari, veti fi Primavara. Tu vei fi Boarea, tu vei fi Inmugurirea, tu � Ploaia Calda. Voi � Vara. Tu vei fi Arsita, tu- Furtuna, iar tu � Mirosul Adormitor al Noptilor de Vara. Si tot asa, isi numi copiii pe rind: Rodnicia, Imbelsugarea, Crivatul, Zapada. La sfirsit, luindu-si ramas bun de la ei, dupa ce ii investi pe fiecare cu cite o haina aleasa, Imparatul Timp se cufunda in vise.

Mai doarme inca si azi, iar copiii lui au luat in stapinire lumea. Ei sint Cele Patru Anotimpuri. De atunci Primavara ne intimpina cu bucurie, trezindu-ne din Iarna grea, Boarea alunga zapezile, Inmugurirea trezeste pomii, iar Ploaia Calda dezgheata apele si cheama animalele afara, in lumina si caldura. Apoi vine Vara: Arsita fuge despletita pe cimpii si zoreste plantele sa creasca, le mingiie tulpinile verzi si le cinta despre sosirea fratelui ei, Rodnicia.

Furtuna face oamenii sa rida si sa plinga, iar Cerul Instelat alunga norii in noptile senine si aduce cu el mirosul proaspat al florilor. Roua marunta cuprinde Pamintul si improspateaza rasuflarea celor arsi de sete. Toamna e adusa de Printesa Imbelsugare si Printul Rodnicie, iar sora lor mai batrina, Burnita, ii ajunge din urma. Febrili, toti se pregatesc sa primeasca alaiul sfirsitului de An.

In sfirsit, vajnicii vestitori ai Iernii gonesc berzele spre alte tari si le aduc in saniile lor grele pe fetele adormite ale Imparatului Timp, care ingheata aerul cu privirea lor rece de pe alta lume. Plutesc deasupra oraselor, muntilor si cimpiilor si dezleaga baierile Cerului cu bratele lor albe, scuturindu-si pletele de fulgii usori de nea. Dar stapinul si tatal lor a ramas si astazi tot Imparatul Timp.

Ce poveste frumoasa ! n-am stiut-o, multam fain ptr. ea !

Ma bucur ca ti-a placut dar scopul e altul ... fabulatiile lor vs. basmele postate de mine, iar personal cred ca Petre Ispirescu, Fratii Grimm sau Ion Creanga ar fi invidiosii pe baietii astia care posteaza aici .... basmele lor depasesc orice imaginatie

Dupa nume si culoarea din avatar ....pari a fi simpatizant al legionarilor !

De la: 9am129906, la data 2011-05-05 17:01:07

De la: gabigabi, la data 2011-05-05 16:38:55

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

poti spune macar 1 bucata masura necesara si care ne arata ca suntem pe drumul cel bun ? macar 1 !

Vrei reforme?
iata:

1.Reforma invatamantului
2.reforma in justitie(codurile si mica reforma)
3.Reforma pensiilor
4.Reforma sistemului de pensii
5.Descentralizarea,reforma in curs
6.reforma constitutiei,parlament unicameral cu 300 deputati,in curs
7.resormarea armatei conform standerlor NATO
8.reforma politiei in curs
9.reforma sistemului jurisic,DNA,Diicot,ANI etc
10.Sistemul administrativ inceput si in curs
11.reforma sistemului informatic,in curs
12.reformarea sistemului sanitar in curs
13.reforma ajutoarelor sociale,in curs
14.un nou cod al muncii si dialogului social


si multe altele dar nu-mi mai bat capul pentru ca montajul dumnetale este spre rau si nu vei recunoaste nimic.

Cei reactionari nu pot intelege progresul,noul,pe ei ii intereseaza daca isi umplu burta,daca au spritul etc.

Este asa numita teorie a bitecului,adica totul pana la biftec.O suvita daca il subtiez este in stare sa faca rasboi.
Pe acestia ii manipuleaza reactionarii antireformisti de tip PNL.PSD si cei care fie din rautate sau din prostie ii urmeaza.

Fara reforme nimic nu s-ar fi schimbat in lume iar tara noastra este deja ramasa in urma si asa vrea sa o tina PSD si crin.

Nu-mi mai racesc gura pentru tine dar exista si o masa tacuta,poate putin agresiva dar care desi sufere are mai multe de inteles.Liderii de sindicat corupti,USL-asii reactionari indemnau populatia la revolta,voiau sa vina la putere exploatand lipsurile oamenilo.Poporul nu-i urmeaza si nu i-a urmat.
Aproape toate alegerile pe plan local din ultimul an le-a castigat PD-L.Sigur,conform teoriei lui Vadfim si Ponta le-au furat.

Furati-le si voi reactionarilor.

Poporul roman are bun simt!

Tot ceea ce baigui tu se cheama bla-bla-uri, poporul ala cu "bun-simt- a cam inteles demuuult cum sta treaba, exact ca la botis/blejnar/woodra si alte ebe: adica voi cik reformati si de fapt furati! Sa vedem pana cand...!!

PEDELACHEI, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!

Cine dintre politicieni este antisistem
Se spune ca optimistii traiesc mai mult.Optimistii nativi nu au nevoie de succese sau de adevar pentru a rade.
Iata,afirmi fara dovezi ca Basescu invrajbeste,si pe cine,pe ziaristi,oamenii care sunt destul de profesionisti pentru a nu putea fi manipulati.
Tonomatele mai strecoara si un adevar pe jumatate:Basescu este antisistem,dar nu spune care sistem.Ii spun eu.Contra celui oligarhic.
Ca orice optimist dusmanii lui sunt rai iar Basescu nu putea sa aiba in cei trei ani decat un bilant rau.
Sigur a trecut peste actiunile sale de schimbare a sistemului politic oligarhic:PRM divizat cu PNG nu mai intra in parlament,in PSD se bat ca nebunii,PNL plateste pentru ca si-a incalcat doctrina si onestitatea si a trebuit sa se divida,PC agonizeaza iar si temutul UDMR divizat este in pericol.
Acestea dupa tonomate sunt lucruri rele,la fel ca si construirea unui pol de dreapta onest si in devenire pol conducator al Romaniei in viitor.
In justitie fara Basescu si azi am fi o tara ocupata de politicieni oligarhi,azi se plimba insa pe la DNA.
Se uita problemele lansate de Basescu pe plan extern de la problema Marii Negre la aderenta la axe puternice ale lumii contemporane,la politica ferma fata de Basarabia,Transnistria,reluarea legaturilor de prietenie cu tari arabe sau riverane Marii Negre .
Din cauza ochelarilor se poate afirma ca UE se uita la noi ca la gradina zoologica,din contra bucuria grupului popular si chiar socialist de a ne asimila in UE sunt pregnante.
Basescu nu vorbeste neintrebat in numele poporului,el se sprijina pe popor,de altfel singurul sprijin in lupta sa impotriva unei clase politice indolente,agresive si corupte.
Fara votul poporului(75%) Basescu ar fi fost debarcat de coruptii politici care nu-l mai puteau suporta.
Cica nu a reusit daramarea guvernului Tariceanu uitand ca avem o Constitutie facuta pentru Iliescu,Nastase si criptocomunismul PSD.Dar rusinea agatarii de putere a unui guvern DNA,cu ministri ca Chiuariu,Adomnitei etc,refuzul de a pleca,dupa formula ,noi de aicea nu plecam si bazandu-se pe un PSD corupt in care aliantele PNL se fac cu gruparea Iliescu nu inroseste obrazul urmasilor lui Brateanu.
Dar si aici,mai mult ca sigur,poporul lui Basescu va darama acest guvern la alegeri.
Si va veni bilantul,cel adevarat,si se va vedea ca Basescu si poporul vor invinge coruptia si sistemul ticalosit.

Trebuie sa fie o mandrie pentru romani ca presedintele lor este antisistem,caci si poporul este antisistem(consultati studiile sociologice si vedeti de ce notorietate dispune parlamentul,vechile partide,politicienii corupti).

Iata adevarul.
Optimismul anti-Basescu cu flota,casa din Mihaileanu,dosarul de securitate sunt desuete si au intrat in glumele romanilor de tipul celor cu Bula.

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

De la: 9am188648, la data 2011-05-05 15:54:01
Ai perfecta dreptate 906" , ca este un mare reformator, dar in acelasi timp multi nu inteleg ca reforma doare. Sper sa reuseasca si romanii cinstiti si corecti vor intelege...

Raspuns la mesajul doamnei 9am188648


Doamna,
Va multumim pentru aprecierile dv.deosebit de valoroase pentru noi.
Nu cred ca este vazul sa fiti insultata pentru noi,pentru ca ne sustineti,asa ca faceti asa fel incat sa nu aveti de a face cu indivizi de acest tip.
Noi ne descurcam oricum foarte bine,indiferent daca suntem laudati sau atacati.

Spuneti ca v-au blocat abonamentul dar nu stiu pentru forum sa existe vre-un abonament si din cate vad moderatorii forumului nu aplica masuri de cenzura nici in cazuri justificate,existand multi asa zisi adversari care stiu doar sa injure,sa foloseasca cuvinte licentioase.
Postarile acestea ostile nu le consideram atacuri.Ele nu au nici o substantialitate din cauza calitatii celor care le fac si lipsei de educatie politica si civica.

Spuneti ca ne doriti reusita,dar noi ca postatori avem mereu reusita,deoarece nu ne-am propus nimic mai mult.
Nu facem parte din staful PD-L ci ne exprimam opiniile noastre care intamplator acum coincid cu ale acestui partid.

Acest forum este interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor.

Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.

PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!

Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste.

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?

In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...

Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....

Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase

Imi ere dor de tpoicul asta...

De la: vaneamarin, la data 2011-05-06 13:36:53

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:42

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18

De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11

De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37

De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35

De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36

De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02

De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA

Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.

ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)

Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.

Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.

Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.

Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.

Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.


SCORUL INTR-UN GAME

a. Game-ul standard

Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.

b. Tie-break

In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.

Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).

Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.

Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.


JOCUL CONTINUU

Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.

a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.

Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:

EXECUTAREA SERVICIULUI

Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.

Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...

VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............

Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .

....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).

Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...

Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .

Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....


Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005

* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza

In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.


DISTRIBUIREA CARTILOR


Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.


ETAPELE JOCULUI


Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata


A. Licitatia

Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.

Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.

Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.


Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .

Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .

Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.

Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.

Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.


B. Jocul de levata

1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.

Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.

O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.

Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :


I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.

Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .

Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.

Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.


Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.

�

Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...

Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...

...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .

Ingrid,cum a fost la munte ?...

Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea

Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...

PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta

Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....

Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?

In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...

Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....

Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase

Imi ere dor de tpoicul asta...

Ce mai faceti doamnelor,domisoarelor si domnilor ?