Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 16:51
De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............ 
Le cererea unor forumisti  sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii). 
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine... 
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru... 
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui"  .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ? 
In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...
Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....
|
|
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 16:51
De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?
In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...
Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....
Urat lucru sa pastrati doar pentru voi toate chestiile frumoase
Raporteaza abuz de limbaj
|
gabigabi
12108 mesaje
Membru din: 1/10/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 17:01
De la: 9am129906, la data 2011-05-02 16:48:46Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA
extraordinar, ce chestie ! si T. Basescu a semnat un acord cu Voiculescu-n 2004, la Grivco si nu scrieti despre asta nimic....discreti oameni sunteti, bravos , bravos ! Acoperiti rahatelul ca pute pin-n-an dealul Cotrocenilor !
Raporteaza abuz de limbaj
|
gabigabi
12108 mesaje
Membru din: 1/10/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 17:01
De la: 9am129906, la data 2011-05-02 16:48:46Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA
extraordinar, ce chestie ! si T. Basescu a semnat un acord cu Voiculescu-n 2004, la Grivco si nu scrieti despre asta nimic....discreti oameni sunteti, bravos , bravos ! Acoperiti rahatelul ca pute pin-n-an dealul Cotrocenilor !
Raporteaza abuz de limbaj
|
|
|
Fosta membra 9am.ro
23741 mesaje
Membru din: 25/04/2010
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 17:05
De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 16:51:08De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:29:18De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?
In general erati mai "harnici" la vorba,acum v-ati lenevit de tot ca romanii sub guvernarea Boc ...
Chiar nu-mi povesteste nimeni cum a fost excursia la Breaza ?....
N-au fost pasionati de tenis pe acolo Vaniusa, sincer iti spun 
Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 17:07
Patriciu a b�tut palma cu B�sescu
Scris de : P.C.R.
Este din ce �n ce mai clar, Dinu Patriciu �i Traian B�sescu s-au cam �mp�cat, sus�in sursele ziuaveche.ro .
Mah�rul de la Adev�rul �l ceart� tot mai des pe pre�edintele PNL, Crin Antonescu. Care, la r�ndu-i, �l imit�, la tupeu, prost de tot, pe B�sescu, d�ndu-se frate pe via�� �i moarte cu Dan Voiculescu.
Dovada nr 1. Adev�rul a sus�inut noul Cod al Muncii.
Dovada nr 2. Patriciu nu a mai fost filmat pe la procuraturi si tribunale.
Dovada nr 3. Patriciu a retras finan�area proiectului online al lui Ro�ca St�nescu, care nu contene�te s�-l �njure pe B�sescu.
Dovada nr 4. Patriciu este �njurat de Mircea Badea. Pe vremurile de scurt timp apuse, Patriciu �i Voiculescu-Felix erau fra�i, dovedi�i de pres�, �n privatizarea Petrom.
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 17:09
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA
Raporteaza abuz de limbaj
|
|
|
nastasemihail
47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 17:11
Am vazut ca Crin se leaga la sireturi invers..... 
Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
|
Fosta membra 9am.ro
23741 mesaje
Membru din: 25/04/2010
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 17:11
De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?
Mie mi-a placut mult, a fost cu de toate, aer, gratar, plimbare pe dealuri, inghetata, palinca, barfa, ras pe saturate, patanii diverse. Poate voi scrie candva povestea palincii din sticla de apa plata, care a produs mai erori..
Rockerii erau ai mei, pletosul si fata finuta blonduta sunt facuti de mine personal, bruneta delicata este sotia rockerului, adicatelea nora-mea.
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
mosul_tautu
219 mesaje
Membru din: 27/03/2011
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 19:00
"Apocalipsa 2012" este o actiune de razboi psihologic
de Pavel Corut
Globalizarea este un proces progresist, pozitiv si conform cu legile de evolutie ale Umanitatii terrane. In cateva secole, globalizarea va asigura unificarea pasnica a Omenirii, in jurul unui organ deliberativ central, cu rol de parlament mondial si a unui guvern mondial cu activitate de orientare in toate domeniile vietii umane: economie, ecologie, nivel de trai, politici demografice, cultura, stiinta etc. Astfel, pamantenii vor intra intr-o era a convietuirii pasnice, a progresului si a civilizarii depline. Deocamdata, globalizarea progresista a facut pasi timizi, prin globalizarea informatiei pe Internet si prin globalizarea sentimentelor pozitive ale tinerei generatii care a depasit vechile limitari rasiale, etnice si statale.
Din nefericire, indivizi rauvoitori si retrograzi, uniti in Oculta globalist-regresiva, intentioneaza sa excluda globalizarea progresista si sa-si impuna propriul imperiu mondial. Oculta globalist-regresiva actioneaza de mai mult timp, insa numai dezvaluirile unor ofiteri de informatii din diverse natiuni, facute in ultimele trei decenii, ne-au permis sa-i cunoastem structura si planurile negative de viitor. Oculta globalist-regresiva uneste cateva zeci de mii de indivizi foarte bogati, care detin deja mai mult de 50% din avutia mondiala si actioneaza cu tenacitate pentru concentrarea in continuare a marilor bogatii ale Lumii in mainile lor. Ocultii regresivi se situeaza deasupra natiunilor si statelor, impunandu-si propriile interese, prin membri si agenti infiltrati in cele mai inalte niveluri de conducere statala si internationala.
Pentru a-si atinge scopurile hegemonice fundamentale, Oculta globalist-regresiva apeleaza frecvent la actiuni de razboi psihologic cu tematica economica, politica, militara sau religioasa. Practic, la ora actuala, Oculta globalist-regresiva intretine un razboi psihologic de nivel mondial, prin mai multe focare situate in diverse zone ale Terrei. Agresiunea psihologica mistica constituie una din componentele principale ale razboiului psihologic mondial. [/i]Liderii Ocultei globalist-regresive conteaza ca, in viitorul lor imperiu, majoritatea populatiei va putea fi dominata si manipulata prin diverse forme de misticism: religii traditionale sau nou infiintate, superstitii, magie, astrologie etc.[/i] Din aceasta cauza, inca din faza actuala de agresiune psihologica, Oculta globalist-regresiva acorda o atentie deosebita tematicii mistice. Ea incurajeaza si sponsorizeaza discret diverse culte si secte religioase, ea raspandeste cu insistenta magia si astrologia in randul populatiei tinere, ea actioneaza insistent pentru intoxicarea si manipularea mistica a populatiei pamantene.
Structura agresorilor mistici oculti este completa. Comanditarii acestei agresiuni sunt liderii Ocultei globalist-regresive. Programatorii actiunilor psihologice agresive, cu caracter mistic, provin din randul unor specialisti de elita in intoxicarea si manipularea mistica: psihologi, neurologi, sociologi, economisti, fosti ofiteri de informatii, lideri religiosi. Cateva zeci de milioane de agenti de intoxicare si manipulare mistica, recrutati din randul slujitorilor diverselor culte si secte, a jurnalistilor, a proprietarilor de mijloace de comunicare in masa, a unor pseudo-intelectuali si a unor sarlatani mistici, actioneaza deja la nivel mondial, sub conducerea organizatorilor oculti. Ei raspandesc si impun in creierele populatiei-tinta variantele de intoxicare si manipulare mistica elaborate de specialistii organizatori. Tot ei sclavizeaza si programeaza psihic persoane mai sugestionabile, cu ajutorul drogurilor si hipnozei, in scop de a le folosi pentru raspandirea variantelor de intoxicare si manipulare mistica, pe toate caile posibile: Internet, televiziune, presa scrisa, radio, carti si reviste, viu grai. In fine, foarte multe persoane ignorante, dar dornice de afirmare ori de castig material, se pun in slujba ocultilor regresivi, in calitate de idioti utili. Acestia raspandesc cu tenacitate variantele de intoxicare si manipulare mistica, pe Internet sau prin carti si reviste, ascunzandu-si identitatea sub pseudonime. Probabil, stiu sau banuie faptul ca activitatea lor este condamnabila. Inca din anii 70, specialistii occidentali au propus conducerii ONU ca agresiunea psihologica de orice fel, inclusiv mistica, sa fie incriminata la sectiunea crime impotriva Umanitatii.
In ultimul timp, Oculta globalist-regresiva a declansat o noua agresiune psihologica cu tematica mistica, Apocalipsa 2012. Variantele din aceasta actiune de intoxicare, infricosare si manipulare, elaborate de programatorii oculti-regresivi, au fost puse in circulatie pe diverse cai: Internet, materiale scrise (carti, reviste, articole de ziar), emi siuni de radio si televiziune. Foarte multi oameni din Europa si de pe continentul american au luat cunostinta de variantele de intoxicare, infricosare si manipulare, iar destui dintre ei au ajuns deja victime ale acestei agresiuni psihologice subtile. Din motive inca necunoscute, Oculta globalist-regresiva a lansat aceasta agresiune numai asupra civilizatiei rationale euro-americane, omitand populatia afro-asiatica. Mai multe false somitati au fost atrase la agresiune, cu scop de a da un caracter aparent stiintific variantelor de intoxicare, infricosare si manipulare mistica. De asemenea, multi pseudo-intelectuali s-au an grenat in aceasta actiune, ca agenti, roboti sau idioti utili, din dorinta de castig material ori datorita ignorantei.
Oculta globalist-regresiva urmareste sa atinga urmatoarele scopuri, cu ajutorul agresiunii psihologice Apocalipsa 2012:
� a. Oculta globalist-regresiva conteaza ca populatia se va ingrozi de evenimentele prezentate in variantele lor de intoxicare-manipulare si se va grabi sa-si afle salvarea in misticism, ingrosand randurile robotilor mistici deja existenti.
� b. Oculta globalist-regresiva spera ca evenimentele apocaliptice profetite vor abate atentia majoritatii populatiei tinta de la invatatura, creatie si munca, de la supravegherea vigilenta a avutiilor nationale vizate de ea pentru jefuire si de la alte actiuni oculte condamnabile.
� c. Apocalipsa 2012 urmareste sa dezvolte asteptarile negative in creierele populatiei-tinta. Aceste sentimente distructive, asteptarile negative, slabesc si imbolnavesc psihic persoanele mai putin rezistente.
� d. In fine, ocultii globalist-regresivi urmarsc ca, prin aceasta agresiune psihologica, sa dezvolte naivitatea, credulitatea si ignoranta in populatia-tinta.
Cum combatem aceasta agresiune psihologica cu caracter mistic, lansata de Oculta globalist-regresiva? Simplu, amicii mei. Apelam la informatii stiintifice absolut sigure, la operatiile gandirii corecte si la bunul simt, pentru a destrama toate variantele de intoxicare informativa, infricosare si manipulare create de programatorii Ocultei globalist-regresive. Incepem?
Iata principalele diversiuni din actiunea Apocalipsa 2012:
1. Manipulatorii afirma despre civilizatia maiasa urmatoarele variante de dezinformare, infricosare si manipulare:
|
mosul_tautu
219 mesaje
Membru din: 27/03/2011
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 19:08
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Raporteaza abuz de limbaj
|
vasile_vali
2835 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Galati
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 19:36
De la: mosul_tautu, la data 2011-05-02 19:08:21Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Ba, rabla stricata kkomunista, nu te'ai saturat sa repeti aceleasi idiotenii? Ba, tampitule, si PC este ca si PNL in ALDE, adica Internationala Liberala!! Asa ca , ba idioten_orange_pupinkhuroy, mai pupa vreo 2 buci tismanene, daca tot ii preiei -ca papagalul- citatele de javra kkomunista!
Cu voi, astia muti si dementi doar  mai pot face aliante, asta daca nu i'ati speriat si p'astia cu "mapa profesionala", plina de zoaie/catran/oranj'ada... 
PEDELACHEI, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!
Raporteaza abuz de limbaj
|
vasile_vali
2835 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Galati
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 19:54
De la: 9am129906, la data 2011-05-02 17:07:50Patriciu a b�tut palma cu B�sescu
Scris de : P.C.R.
Este din ce �n ce mai clar, Dinu Patriciu �i Traian B�sescu s-au cam �mp�cat, sus�in sursele ziuaveche.ro .
Mah�rul de la Adev�rul �l ceart� tot mai des pe pre�edintele PNL, Crin Antonescu. Care, la r�ndu-i, �l imit�, la tupeu, prost de tot, pe B�sescu, d�ndu-se frate pe via�� �i moarte cu Dan Voiculescu.
Dovada nr 1. Adev�rul a sus�inut noul Cod al Muncii.
Dovada nr 2. Patriciu nu a mai fost filmat pe la procuraturi si tribunale.
Dovada nr 3. Patriciu a retras finan�area proiectului online al lui Ro�ca St�nescu, care nu contene�te s�-l �njure pe B�sescu.
Dovada nr 4. Patriciu este �njurat de Mircea Badea. Pe vremurile de scurt timp apuse, Patriciu �i Voiculescu-Felix erau fra�i, dovedi�i de pres�, �n privatizarea Petrom.
Si ce mare jmekerie, nu mai hauliti, pupinbasestilor ca Antonescu ar fi marioneta lui Patriciu? Aaaa, acus ca Dinu s'ar fi facut frate cu oranj'atilor ar fi dintr'o data mogul bun, ai? Ba, rablule, Patriciu e investitor si -daca asa ar sta lucrurile, precum guitezi tu- ar fi o protejare a propriilor interese/averi...La banii lui, isi poate permite ORICE!!!!
PEDELACHEI, AFARA CU VOI DIN ISTORIE!
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 19:56
De la: Ingrid, la data 2011-05-02 17:11:56De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?
Mie mi-a placut mult, a fost cu de toate, aer, gratar, plimbare pe dealuri, inghetata, palinca, barfa, ras pe saturate, patanii diverse. Poate voi scrie candva povestea palincii din sticla de apa plata, care a produs mai erori..
Rockerii erau ai mei, pletosul si fata finuta blonduta sunt facuti de mine personal, bruneta delicata este sotia rockerului, adicatelea nora-mea.
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Ingrid,te felicit sincer pentru "pletosul , fata finuta blonduta si nora ta "  ! Cred ca sunt niste copii excelenti si esti foarte mandra de ei !
Combinatia de inghetata cu palinca nu o inteleg,suna ingrozitor , dar povestile cu "viteza" pusa in sticla de apa plata imi suna cunoscut.Trist de cunoscut!  Anul asta dupa o zi de ski, m-am repezit direct la apa plata si.... inteleg tragismul situatiei ....Palinca este buna, dar doar atunci cand vrei sa o bei.
Raporteaza abuz de limbaj
|
9am178165
4580 mesaje
Membru din: 14/12/2009
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 19:58
De la: mosul_tautu, la data 2011-05-02 19:08:21Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Ma`, tu chiar ca ai o pensie nesimtita ca-l lauzi pe interlopul basescu, cine esti ma`???? Bercea Mondialu??? Robert Turcescu?? Andreea Pora???
Care esti ma`, ala care lingi asa ca disperatu`???????
|
zeco
159 mesaje
Membru din: 29/07/2010
|
Postat pe: 2 Mai 2011, ora 23:17
De la: mosul_tautu, la data 2011-05-02 19:08:21Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Cum spunea Lapusnenu ... multi multi da prosti
Raporteaza abuz de limbaj
Eu nu sufar de nebunie....ma bucur de ea in fiecare minut.
|
Steaua_Dreptatii
370 mesaje
Membru din: 11/02/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 06:39
CE FEL DE LIBERALI SUNTEM?
Liberalismul dreptei actuale trebue sa fie un liberalism al responsabilitatii,a libertatii ca valoare politica.
Aici doua aspecte sunt mai importante:
a. asumarea de responsabilitate de catre membrii societatii. Individul nu poate astepta de la societate sau stat rezolvarea tuturor problemelor sale.
Rostul politicii liberale este acela de a face oamenii independenti, iar nu dependenti de stat.
b. asumarea de responsabilitate de catre oamenii politici,care trebuie sa accepte ca sunt responsabili pentru toata comunitatea si pentru binele public, si nu doar pentru interesele unui grup sau elita,fie ea si capitalista.
Libertatea si puterea politica presupun mari responsabilitati fata de tot electoratul, nu numai fata de un grup restr�ns,sau numai la liberali.
Raportul libertate/responsabilitate,oameni politici/electoral este definitorie pentru liberalismul de dreapta.Cel mai important actor al
jocului politic democratic este cetateanul,organele reprezentative fiind responsabile in fata cetatenilor
Liberalismul dreptei contemporane este unul al egalitatii �n fata legii
Toti membrii societatii, ca indivizi, si toate grupurile sociale, profesionale, culturale, etnice sau religioase trebuie sa respecte principiul egalitatii �n fata legii. Averea sau functia nu trebuie sa creieze privilegii.
Liberalismul dreptei contemporane este deci,un liberalism antioligarhic si popular
Grupurile politice si de afaceri, capitalistii sunt parte a societatii si nu deasupra ei.ei nu au nici un privilegiu politic.
Daca liberalismul sustine egalitatea sanselor, tot asa el sustine ca
statutul politic si reprezentarea politica a oricarei persoane nu tine de avere,politica sau pozitie sociala.Liberalismul se adreseaza tuturor si nu doar la 5% din populatie.
-Liberalismul dreptei contemporane trebuie sa promoveze capitalismul concurentei oneste(sustinand competitia onesta, proprietatea ,libera initiativa) , economia de piata fiind motorul de reglare economica,iar profitul forta vitala a desvoltarii sociale.
Liberalismul dreptei contemporane sustine o economie curata, fara baroni, monopolisti sau oligarhi,fiind contra relatiilor privilegiate cu statul sau politicienii la putere.
Liberalismul de dreapta afirma separarea afacerilor de politica,organizand riguros aceste relatii.
Pe scurt, liberalismul este �mpotriva oligarhiei si a folosirii institutiilor politice pentru promovarea intereselor nelegitime ale unui grup economic sau ale altuia.
Credinta ca liberalismul trebuie sa fie servitorul politic al clasei capitaliste face un deserviciu imens at�t liberalismului, c�t si capitalismului,deoarece liberalismul de dreapta are aderenti �n toate grupurile sociale, profesionale si culturale si trebuie sa se adreseze si sa fie deschis catre toate aceste grupuri.
Cei care afirma ca liberalismul trebuie sa fie instrumentul politic si ideologic al clasei capitaliste au �nteles gresit istoria liberalismului.
-Liberalismul dreptei contemporane recunoaste rolul traditiei, al comunitatii, al religiei si al familiei.Liberalismul de dreapta nu pune interesele economice individuale mai presus de orice. El recunoaste rolul traditiei si al comunitatii �n crearea identitatilor si definirea intereselor umane. El apara familia si se opune at�t experimentelor sociale care pun �n pericol sau marginalizeaza familia ca institutie, c�t si �ncercarilor de �nlocuire a functiilor traditionale ale familiei de catre stat. El respecta convingerile religioase si rolul acestora �n consolidarea structurii morale a indivizilor si a grupurilor.
-Liberalismul dreptei contemporane recunoaste identitatea nationala ca element cheie al politicii.Liberalismul de dreapta �mbratiseaza notiunea de natiune civica � entitate politica capabila sa cuprinda si sustina toti membrii unei societati indiferent de apartenenta sociala, profesionala, culturala, etnica sau religioasa.
Integrarea �n Uniunea Europeana ar fi falimentara pentru Rom�nia �n absenta unei puternice identitati institutionale, care sa sustina identitatea sa economica si culturala. Liantul afectiv al natiunii civice este patriotismul constitutional. Constructia constitutionala si juridica �ntemeiaza identitatea institutionala a natiunii rom�ne. Mai mult, identitatea institutionala este garantia pastrarii identitatii economice si, mai ales, a identitatii culturale a natiunii rom�ne.
Unitatea Europei se �ntemeiaza pe natiunile componente,iar nu pe disparitia acestora. Forta Uniunii Europene depinde de bogatia identitatilor nationale sub aspect cultural, institutional si economic
Fara o puternica identitate institutionala, Rom�nia nu va avea
coloana vertebrala pentru a functiona eficient �n cadrul Uniunii Europene si a face fata marilor presiuni geopolitice care se ridica la orizont, de la rasarit, �n urmatoarele decade,subliniaza autorii.
Sa nu uitam,ca in definitiv,Europa este o confederatie de indivizi,in primul rand
|
Steaua_Dreptatii
370 mesaje
Membru din: 11/02/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 06:39
Oare in Romania se formeaza un complex politico-economic?
Cu cateva decenii in urma in SUA a existat o mare batalie politca legata de complexul politico-militaro-industrial,conflict care cu pragmatismul celor de peste ocean a fost rezolvat.
In Romania,Rusia si alte foste tari comuniste asistam astazi la un complex politico-economic(cel militar doar in Rusia poate avea importanta)
Am citit cu atentie programul PD-L si mai ales a aripei liberale a acestui partid si m-a impresionat afirmatia Dlui Stolojan,privind conducerea oligarhica instituita in tara de catre PNL.
De fapt mi-as permite sa spun ca in elanul sau.Dl.Stolojan are unele scapari si ca de fapt acest complex al oligarhilor a inceput in 1990 si inca nu s-a mai terminat.
PSD,partid al saracilor,al defavorizatilor a fost confiscat de complexul politico-economic ajungand pana la etapa cea mai de sus a coruptiei,baroniada.
Ca este asa o reprezinta si substantiala prezenta in justitie si la controlul averilor a multor lideri prezenti sau trecuti ai PSD.
Rezultatul lipsa de democratie,stagnarea tarii,dispret si pozitie codasa a Romaniei in plan international,si imposibilitatea de reformare a PSD,poate iminenta lui inlaturarea de pe scena politica
In PNL s-a instituit o confiscare a partidului de catre grupul de interese cel mai puternic(petrolul totdeauna miroase cel mai tare),dar daca nu era acesta cu siguranta era altul caci o lege a naturii spune ca -natura fuge de vid-
In fata acestei situatii numnai constiintele sensibile se pot sesiza,altfel,daca cei 7-8 exclusi din PNL voiau si ei un ciolanas nu ar fi fost o problema,se gasea sigur ceva.
Ne fiind -de-ai nostri- s-au ales cu onoarea dar au fost exclusi din PNL.
Oligarhii politico-economici din PNL nu au nevoie acolo de constiinte ci de nepoti de Wass,fii de securisti cu care se boteaza si cununa intre ei,ministri ca Chiuariu sau Norica,afaceristi care vor si ei sa le mearga bine si se ajuta unul pe altul etc.
Ura anti Basescu,anti Macovei,Blaga,Videanu,Morar,Tulus etc si chiar Ungureanu ne arata ca oligarhii nu fac compromisuri.
Nu cred in pocairea lor,ba chiar ma tem sa nu apara evenimente ca in Rusia.
Ne aflam in fata unor evenimente de o mare importanta daca ma refer la anul electoral in care am intrat.
Ideile noi,progresul nu sunt intelese de la inceput,sunt adesea privite cu ura,iar cazul dlui basescu este poate cel mai semnificativ.
Dar pentru progres nu este nevoie neaparat de o majoritate(cu care se lauda oligarhii in parlament),pentru progres se dovedeste puterea ideilor.
Eu cred ca programul si lupta PD-L ,a personalitatilor din sfera dreptei romanesti va fi incununata de succes si toti cei care iubesc tara,liberalismul,politica de dreapta ar trebui sa contribuie,si la fel cum au facut si americanii sa excluda din politica romaneasca complexul politico-economic.
Se pare ca ora H ,si a venit si degringolada complexului oligarhic care este iminenta,daca ne gandim doar la maniera deschisa in care guvernul,prin ministrii liberali ai justitiei ataca justitia independenta si mai ales pe procurorii care au dosarele politicienilor corupti
_
Raporteaza abuz de limbaj
|
Steaua_Dreptatii
370 mesaje
Membru din: 11/02/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 06:40
Cumintenia tine loc de barba alba dar barba alba nu tine loc de
cumintenie
Este acest titlu un proverb din intelepciunea turca si tare se mai
potriveste actualei vanzoleli a unor nomenclaturisti carora li se ia
jucaria si nu mai devalizeaza bugetul statului.
Dl.Boc a fost atat de clar in expunerea sa incat nici cel mai mare
rau voitor nu poate decat sa taca malc si sa inghita galusca.
Iata ce spune dl.Boc.
Un cetatean care pe baza contributiei la fondul de pensii ar fi
obtinut,daca suntem egali in fata legii,sa zicem 2000 lei,pe baza
unei legi nemernice de protectie(armata, justitie, aviatie etc)
primeste inca 5000 sau 10000.Deci statul trebue sa adauge la cele
2000 meritate prin contributie ca tot romanul inca 10-20 mii lei.
Dar asta nu este de ajuns,Scos la pensie la varste de 45-50 ani omul
se simte bun de munca si isi continua acelasi serviciu sau altul si
mai ia 30000 lei platiti tot de stat.
Bine inteles ca o astfel de agajare nu se face fara pile sau in
virtutea relatiilor.
Oare este drept? Oare este constitutional?
Minierul,doctorul, profesorul dece nu are si ei legi speciale si
trebue sa supravetuiasca cu 700-1000 lei.
Trebue sa ai ochelari de cal sau lipsa de bun simt si sa te consideri
superior miilor de muncitori,profesori ,doctori, ca sa nu mai vorbesc
de taranii colectivisti.
Cum adica li se ia dreptul la munca?
Li se spune doar, optati domnilor pentru pensie sau salariu dar nu
pentru doua deodata.
Apoi credeti dv.ca pensionarii din sanatate,educatie si oricare alt
domeniu pot asa ,cand vor sa-si ia si serviciu dupa pensie?
Nu fiti naivi.
Aici se incadreaza doar cei cu pile,cei care au fost
nomenclaturisti, au potenta de a corupe.
Aprobarile se dau pe spranceana doar unora.
Si totusi aici Constitutia trebue sa taca chiar daca li se dau
avantajedoar unei paturi,unei suprastructuri potente de a face
abuzuri.
Cat priveste victimele colaterale,profesor i,doctori, asistemti
maternali etc ,acestia nu pierd nimic,vor lucra prin conventii
civile.Oricum si acuma si dupa OU ei nu primeau ceea ce priveste
stabimea care ocupa prin abuz posturi superplatite si bareaza
tineretul de a putea progresa.
Sa fim seriosi.
Barba alba a fostilor potentati nu exprima cumintenia lor,caci cine a
trait din abuzuri va inbatrani tot in abuzuri.
Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat,spunea dl.Boc in 2005 cand a
spus ca fiecare are dreptul fie la pensie fie la salaru.
Ceea ce mira este zarva facuta de cei putini la numar,care abuzeaza
de bugetul statului si de graba cu care tonomatele si opozitia petro-
liberala ocupa acum spatiul televiziunii mogulilor de presa.
|
Steaua_Dreptatii
370 mesaje
Membru din: 11/02/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 06:41
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
23741 mesaje
Membru din: 25/04/2010
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 08:00
De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 19:56:47De la: Ingrid, la data 2011-05-02 17:11:56De la: vaneamarin, la data 2011-05-02 14:28:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Nu mi-ati povestit cum a fost pe la Breaza ?Rockerii aia simpatici cine erau ?
Mie mi-a placut mult, a fost cu de toate, aer, gratar, plimbare pe dealuri, inghetata, palinca, barfa, ras pe saturate, patanii diverse. Poate voi scrie candva povestea palincii din sticla de apa plata, care a produs mai erori..
Rockerii erau ai mei, pletosul si fata finuta blonduta sunt facuti de mine personal, bruneta delicata este sotia rockerului, adicatelea nora-mea.
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Ingrid,te felicit sincer pentru "pletosul , fata finuta blonduta si nora ta " ! Cred ca sunt niste copii excelenti si esti foarte mandra de ei !
Combinatia de inghetata cu palinca nu o inteleg,suna ingrozitor , dar povestile cu "viteza" pusa in sticla de apa plata imi suna cunoscut.Trist de cunoscut! Anul asta dupa o zi de ski, m-am repezit direct la apa plata si.... inteleg tragismul situatiei ....Palinca este buna, dar doar atunci cand vrei sa o bei.
Multumesc foarte mult Vanea, sunt cu adevarat foarte mandra de acestia care locuiesc cu mine, cat si de celelalte doua fete mai mari. Asta-i bucuria maturitatii, sa iti vezi copii mari si sa constati ca ai facut treaba buna!
,,Combinatia de inghetata cu palinca nu o inteleg,suna ingrozitor "  asa-i, nu erau combinate ci optionale. Eu de exemplu, am avut tangenta cu palinca doar cand am observat ca in paharul copilului de 7 ani apa facea margelute  Nu era copilul meu, dar tot m-am aruncat sa-i smulg paharul din mana.
Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
Gandirea_Politica
259 mesaje
Membru din: 5/03/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 08:27
Crin Antonescu: Nu l-am urmat niciodat� pe Dinu Patriciu, nu l-a� urma nici acum
3 Mai 2011
Pre�edintele PNL Crin Antonescu a considerat luni sear�, la TVR1, c� "poate ar fi bine" ca omul de afaceri liberal Dinu Patriciu s� sus�in� apari�ia un nou partid politic, potrivit Newsin.
Antonescu a fost �ntrebat dac�, �n situa�ia �n care Dinu Patriciu va ini�ia formarea unui nou program politic, a unui nou partid, �l va urma pe omul de afaceri liberal. "Dar c�nd l-am urmat eu pe Dinu Patriciu? Nu l-am urmat niciodat�, nu l-a� urma nici acum. Cred c� ar putea-o face, poate c� ar fi �i bine s-o fac�", a ad�ugat el, preciz�nd c� o nou� forma�iune politic� nu ar sl�bi PNL.
Omul de afaceri liberal Dinu Patriciu a l�sat s� se �n�eleag�, �ntr-un interviu acordat cu c�teva luni �n urm� ziarului Rom�nia Liber�, c� ar sus�ine un partid nou, cu oameni responsabili �i competen�i. Ulterior, Patriciu a explicat, �ntr-un editorial �n ziarul Adev�rul, c� nu are �n vedere un astfel de demers. "Nu este adev�rat c� a� sus�ine vreun partid. �ntrebarea era pur ipotetic�, iar interpretarea r�spunsului, din dorin�a de senza�ional, cu regret, tenden�ioas�", a sus�inut el.
De men�ionat c�, �n ultima perioad�, rela�iile din spa�iul public dintre Crin Antonescu �i Dinu Patriciu au devenit mai tensionate, cei doi av�nd schimburi de replici mai dure, prin intermediul declara�iilor de pres� sau al editorialelor.
Raporteaza abuz de limbaj
|
Gandirea_Politica
259 mesaje
Membru din: 5/03/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 08:29
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Raporteaza abuz de limbaj
|
gabigabi
12108 mesaje
Membru din: 1/10/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 08:35
De la: 9am246030, la data 2011-05-03 08:29:35Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Boc a cistigat alegerile din PD, in 2004, cu Programul Romania social- democrata si, intr-o noapte s-a rasucit pe partea cealalta si s-a schimbat....cu alte cuvinte: ISI INCALCA PROPRIA SEMNATURA !
romani, REFORMATI Clasa Politica, scuipind afara putreziciunile din Conducerea tarii !
Raporteaza abuz de limbaj
|
Gandirea_Politica
259 mesaje
Membru din: 5/03/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 09:23
Crin Antonescu(Porumboiu pentru securitate) si libertarismul au fost infranti
Libertarianismul constituie o doctrina abuz care isi revendica existenta din doctrina liberala clasica,sustinand o asa zisa libertate deplina,totala a omului in toate domeniile sociale.
Din aceste motive ei au chiar aroganta de a se considera doar ca o
varianta radicala a liberalismului.
Libertarianismul �i are originea �n liberalismul clasic al secolului XIX-lea.
Ca libertarieni ei sustin proprietatea privata si libertatile individuale dar devin
un fel de anarhisti atunci cand sustin orice lege care stimuleaza de exemplu homosexualitatea, gamblingul,prostitutia, si nici chiar reglementari pozitive cum ar fi religia,serviciul militar si chiar reglementarea de a purta centura de siguranta in masina.
Ei se opun asigurarilor sociale iar intentia lor devine anarhista atunci cand
se opun oricarei impozitari in afara unor taxe minimale(pentru institutiile care garanteaza proprietatea privata).
Libertarianismul este criticat atat din dreapta cat si din stanga din cauza unor
contradictii ireconciliante.
Astfel stanga (PSD) critica capitalismul de tip laisez-faire care duce la saracirea celor nefavorizati in timp ce dreapta (PD-L)il critica,cum este si normal din motive de
moralitate,libertatea ,pana la anarhie stimuland comportamentele imorale si pana la urma ar stimula ateismul.
Recursul la societatile de caritate de care vorbesc libertarienii,donatiile nu pot lua locul unei organizari legislative legate de saracie si neputinta sociala.
Daca aceasta conceptie a dlui Crin Antonescu(Porumboiu pentru securitate) si dl.Tariceanu a mai fundamentat si o conceptie,care in secolul 20 a justificat extremismul fascist,si anumea conceptia darwiniamului social,o conceptie fundamentata de cuplul Cinteza-Tariceanu si evidentiata mai ales in maniera in care a condus sectorul sanatatii dl.Cinteza(care ulterior s-a transferat la PD-L dar unde este silit sa taca).
Dl.Crin Antonescu(Porumboiu pentru securitate) are cateva dominante in viata,folosind in acest scop PNL ca pe un SRL propriu,bazandu-se pe finantarea pe care o asigura acestui partid si a liderilor sai,lucru incercat si cu PSD.
Din pacate pentru el dominantele sale,alianta PSD-PNL si ura viscerala fata de Basescu au esuat lamentabil.
Aripa reformista din PSD a respins colaborarea cu PNL,a respins dominanta urii de a izola PD-L si de asemenea o politica bazata pe ura viscerala fata de dl.Basescu.
Invingerea acestei aripi libertariene si in definitiv anarhice a salvat Romania de o politica antiumana care desconsidera populatia saraca a Romaniei,precum si folosirea politicii in scopul inbogatirii celor ca dnii.Crin Antonescu(Porumboiu pentru securitate) si Tariceanu.
Ramane de vazut ce mai pregateste in singuratatea urii viscerale indivizi oligarhi ca dl.Crin Antonescu(Porumboiu pentru securitate) iar maniera in care v-a actiona trebuie monitorizata cu grija deoarece dispune de mari puteri financiare,mai ales prin sustinerea sa de catre o mare putere din estul Europei,traditional dusmanoasa integritatii Romaniei.
|
Gandirea_Politica
259 mesaje
Membru din: 5/03/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 09:25
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Raporteaza abuz de limbaj
|
gabigabi
12108 mesaje
Membru din: 1/10/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 16:48
De la: 9am246030, la data 2011-05-03 09:25:38Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
mai Ciucitule, ce faci, dormi pe vine ? au trecut 7.25 ' de cind n-ai mai postat lozinca favorita ! tzzzz, sa nu se mai intimple ....uite, de data asta te salvez eu, dar iti tai Indemnizatia de postac de partid, sa stii ! 
Raporteaza abuz de limbaj
|
Te_Vad_Te_Vad
261 mesaje
Membru din: 6/03/2011
Oras: Braila
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 18:51
De la: gabigabi, la data 2011-05-03 16:48:48De la: 9am246030, la data 2011-05-03 09:25:38Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
mai Ciucitule, ce faci, dormi pe vine ? au trecut 7.25 ' de cind n-ai mai postat lozinca favorita ! tzzzz, sa nu se mai intimple ....uite, de data asta te salvez eu, dar iti tai Indemnizatia de postac de partid, sa stii !
Doamna va multumesc foarte mult ca imi amintiti de sarcina de partid primita.
Vedeti ca unul,tot asa ca mine,posteaza ceva cu jocul de poker.Si o face cartoforul batran(poate sa-mi fie tata ca are 50 de ani daca ii citesti profilul) de zeci de ori.
Poate ii aduceti aminte si lui.
Eu ma conformez!
|
Te_Vad_Te_Vad
261 mesaje
Membru din: 6/03/2011
Oras: Braila
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 18:52
Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.
PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE!
REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA!
Raporteaza abuz de limbaj
|
Te_Vad_Te_Vad
261 mesaje
Membru din: 6/03/2011
Oras: Braila
|
Postat pe: 3 Mai 2011, ora 18:55
ELITELE ROMANESTI DE ODINIOARA SI DE ACUMN.
Raducanu
Elitele reprezinta o veche categorie sociala, careia abia in ultimul timp i s-au consacrat studii sistematice. In Statele Unite, Franta si Germania apar carti ce analizeaza evolutia celor ce se crede ca apartin acestei categorii, loviturile primite de ele in decursul timpului si modificarea comportamentului lor sub socul evenimentelor. In Romania problematica elitelor a fost ignorata si abia recent i s-a acordat atentia meritata, departe insa de a fi epuizata.
In acest an a aparut in editura �Paralela 45� (colectia �Studii socio-umane�) cartea �Mobilitatea elitelor in Romania secolului XX� in care, sub coordonarea lui Mihai Dinu Gheorghiu si a lui Mihaita Lupu, sunt publicate contributiile unor oameni politici si cercetatori ce au luat parte la o conferinta consacrate acestei teme. In textele celor 29 de participanti � sociologi, politologi, istorici � apartinand unor generatii diferite, sunt investigate patru grupe de probleme : formarea clasei conducatoare si a altor elite romanesti inainte de 1945; declinul fostelor elite si cadrele de conducere in perioada 1945-1989; circulatia si reproducerea elitelor dupa 1990; actori ai schimbarii si marturii despre ea: elitele politice si societatea civila in noua economie de piata. Toate acestea ridica numeroase intrebari pe care voi incerca sa le prezint in cele ce urmeaza, desi amploarea subiectului si bogatia ideilor puse in discutie ar pretinde o expunere mai detaliata.
1) Ce sens se da in prezent termenului �elita�? In cea mai simpla definitie, elitei i-ar apartine cei care, prin pozitia politica, economica sau culturala, au jucat sau joaca un rol important in societate. Intr-o alta definitie, ea e �un sinonim pentru oameni cu o competenta deosebita si cu spirit de creativitate in profesiile lor�. Definitie poate prea vaga, ce indeamna ca termenul sa fie inlocuit cu cel de intelectuali, adica lideri de opinie, purtatori de mesaj, personalitati angajate si chiar militante. Victor Karady deosebeste �elitele puterii�, care administreaza statul, si �elitele de serviciu�, pe sectoare de activitate (justitie, politie, sanatate, culte etc.). Este o ingradire a termenului, caci in elite intra si personaje importante ale economiei private, conducatori de banci si de firme multinationale, personalitati din mass-media (presa si televiziunea), dar si reprezentati ai societatii civile. Termenului �elite� i se poate acorda un sens politic, dar si un sens profesional. Totodata Ana Bazac precizeaza ca deseori se foloseste si termenul �elite morale�, ce nu se suprapune peste categoriilede mai sus.
2) Ce este �mobilitatea elitelor�? Sociologii amintesc in primul rand de �mobilitatea structurala�, adica transformarea treptata a elitelor in urma mutatiilor economice din adancul societatii. Dar, subliniaza Karady, in sec. XX au avut loc si cateva rupturi violente ale continuitatii elitelor, ce au schimbat modul de recrutare a noilor elite si conditiile de exercitare a puterii lor. Venirea comunismului a dus la eliminarea elitelor traditionale, dar si la un sistem nou de formare a elitelor fidele partidului unic, in economie si administratie. Pe de alta parte istoricii scot in evidenta alte miscari ale elitelor, cum ar fi modificarile teritoriale (alipirea Transilvaniei, Banatului, Basarabiei si Bucovinei) sau politica de eliminare a evreilor in timpul celui de al 2-lea razboi mondial, care au condus la o redistribuire a locurilor in cadrul elitelor. Aceasta �mobilitate istorica� cere periodizarea in aprecierea statutului si identitatii elitelor, problema pe care o trateaza in introducerea cartii Mihai Dinu Gheorghiu.
3) Cine facea parte din elita intelectuala romaneasca inainte de razboi? Din 1821 pana in 1914, scrie Ion Bulei, elita politica (Bratienii, D.A. Sturdza, E. Costinescu, T. Maiorescu) nu se preocupa deloc de legatura cu alegatorii, ci doar de o buna relatie cu capul statului, cu regele. Practic toti oamenii politici pana la primul razboi mondial erau fie boieri, fie proveniti din aristocratie (P.P. Carp, Gh.Gr. Cantacuzino, L. Catargiu, N. Filipescu, Al. Lahovari, D. Ghica, Al. Marghiloman s.a.), avand bune legaturi in lumea politica europeana, dar si cu elitele romanilor din Transilvania, Banat, Bucovina si Basarabia. Intre 1860 si 1944 aproape toti ministrii, profesorii universitari si alti inalti functionari isi facusera studiile in strainatate, precizeaza Lucian Nastasa intr-un amplu articol. Iar asta a permis ca, intr-o perioada scurta, sub influenta modelului occidental, sa se modifice spiritul culturii nationale, care pana atunci era de factura orientala. Burghezia isi trimite pentru studii fiii, si mai ales fiicele, la Paris, Gand, Liege, Berlin, Viena, Z�rich. Discriminarile de natura politica si sociala i-au facut pe multi tineri evrei sa plece la studii in afara, aspect bine detaliat in carte.
4) Au existat elite de stanga in Romania inainte de 1945 ? Intr-o introducere la aceasta problema, Ana Bazac foloseste prilejul pentru a face mai intai o distinctie utila intre notiunile de stanga si dreapta. Daca este celebra diferentierea facuta de Norberto Bobbio, prin atitudinea fata de principiul egalitatii (stanga � egalitara, dreapta � ierarhica), d-na Bazac aduce o contributie marxista noua, precizand ca intre dreapta si stanga diferenta este pozitia fata de raporturile de dominatie-supunere, dreapta considerand exploatarea ca raport natural, deci etern, iar stanga respingand, mai mult sau mai putin, o astfel de intelegere. Liberalii au fost primii �de stanga� din Romania, deoarece au sustinut industrializarea si capitalismul de tip occidental, conditie pentru a se putea trece eventual apoi la statul social. Pe acest teren au aparut social-democratii, care criticau ideea liberala a introducerii intai a �formelor�, dupa care ar urma sa vina si �fondul�. Social-democratii aveau obiective politice reformatoare pe termen scurt si mediu, dar pe un orizont mai indepartat lozincile lor vizau un ideal anticapitalist, speranta pe care au parasit-o dupa primul razboi mondial,. Aceasta stanga ce se considera socialista, a avut reprezentanti de vaza in C. Dobrogeanu-Gherea, C. Stere si cei de la �Viata Romaneasca�, Paul Bujor, St. Gheorghiu, Ion C. Frimu s.a.
5) Au existat elite in Romania anilor comunismului? Intrebare la care in carte se raspunde afirmativ, cu toata opera de nivelare egalitarista a societatii intreprinsa de partidul comunist. Dupa Karady, puterea suprema a elitelor se concentra pe atunci in biroul politic al partidului comunist si, partial, in persoana primilor secretari ai judetelor, in timp ce elitele sectoriale (medici, profesori, juristi etc.) aveau o libertate functionala restransa. In recrutarea elitelor, pe langa principiul meritocratic al studiilor si aptitudinilor, avea o mare pondere originea sociala populara, dar si angajamentul politic. Articolele privind sistemul de formare a elitelor in scolile de cadre ale partidului comunist (M.D. Gheorghiu) si in �Scoala de literatura si critica literara M. Eminescu� (Lucia Dragomir) arata functia dubla a acestor scoli : cea de asigurare a mobilitatii sociale anumitor fractiuni ale claselor populare, dar si cea de control si consolidare a puterii politice a partidului unic. Se poate spune ca au fost numerosi intelectualii �care au facut posibila existenta unei culturi literare si filosofice in Romania postbelica, ireductibila la cultura de partid, gratie careia s-au putut afirma si unii dintre procurorii lor de astazi�. De pilda, din ultima dintre scoli au iesit 12 scriitori importanti : Stefan Banulescu, Radu Cosasu, Victor Felea, Ion Gheorghe, Paul Goma, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Labis, Ion Lancrajan, Teodor Mazilu, Dumitru Micu, Fanus Neagu si Lucian Raicu, dar in ansamblu intentia de formare pe aceasta cale a unor veritabile elite literare din randul taranilor si muncitorilor, a esuat.
6) Dupa 1990 a avut loc o schimbare sau o continuitate a elitelor? In urma unei temeinice cercetari, Raluca Grosescu afirma ca desi o parte a fostei nomenclaturi a reusit sa-si pastreze pozitii de putere politica si dupa 1989, caderea comunismului a provocat schimbari majore in ierarhiile sociale si a permis aparitia unei noi elite politice, neimplicata in structurile decizionale ale partidului comunist. Conversia fostelor elite comuniste a fost facilitata de experienta lor administrativa, dar si de legitimarea lor in urma alegerilor. Un alt articol (Cristina Petrescu) este consacrat fenomenului anticomunismului romanesc, care a fost aproape exclusiv postcomunist, deoarece �inainte de 1989, disidentii erau o specie rara�. Competitia politica nascuta in urma revolutiei din 1989 ar fi fost o confruntare intre anticomunistii postcomunisti si unii membri mai putin marcanti ai fostei nomenclaturi, botezati neocomunisti de opozantii lor. O serie de intelectuali publici au reusit ca memoria micului grup al detinutilor politici din perioada de teroare (anii�50) sa fie generalizata ca reprezentare a intregului comunism romanesc. Este o reprezentare care eludeaza faptul ca regimul comunist a evoluat mult de-a lungul celor 45 de ani.
In acest context interesant este studiul Cameliei Runceanu despre Grupul pentru Dialog Social, creatiune informala a elitei intelectuale in postcomunism. Printre initiatorii GDS sunt amintiti : Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, Andrei Cornea, Andrei Pippidi, Petru Cretia, Sorin Vieru, Al. Paleologu, Gabriela Adamesteanu, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu s.a., care � desi cu unele divergente � si-au afirmat toti in paginile Revistei �22� (creata cu sprijin financiar al unor intelectuali din exil) opiniile puternic politizate, chiar militant anticomuniste. Majoritatea lor si-au obtinut consacrarea in perioada comunista si au fost recompensati cu premii de institutii de consacrare din campul cultural instituit de fostul regim, dar acum fac uzaj de apartenenta lor la �istoria rezistentei anticomuniste prin cultura�. Studiul apreciaza insa ca aceasta cultura alternativa in comunism, rolul careia este acum mult amplificat, nu ar fi contribuit la prabusirea regimului. O buna parte din membrii GDS au participat direct la �fenomenul Pietii Universitatii�, iar mai tarziu unii dintre ei se vor regasi pe listele electorale ale Conventiei Democratice si chiar alesi ai unor partide din cadrul ei.
7) Marturii ale unor elite politice ale tranzitiei. Trei actori principali ai schimbarii au acceptat sa-si expuna punctul de vedere asupra mobilitatii elitelor : doi fosti presedinti, Ion Iliescu si Emil Constantinescu, si un fost prim-ministru, Petre Roman. Ion Iliescu, dupa ce a criticat restrangerea bazei sociale de recrutare a elitelor dupa 1989 (�ascensorul social a luat-o in jos�), a evocat trei momente politice esentiale ale perioadei in care el a fost presedintele tarii : constituirea Comisiei Nationale a Tranzitiei spre Economia de Piata (ianuarie 1990); constituirea grupului interpartinic de la Snagov in ianuarie 1995; adoptarea unei strategii de desvoltare durabila pe termen lung in 2003-2004. Semnalizeaza ca elitele intelectuale s-au grupat in trei mari directii ideologice: orientarea conservatoare, ce preconizeaza intoarcerea la situatia antebelica; orientarea liberala, care fetisizeaza virtutile pietei si ingradeste minimal rolul statului; orientarea social-democrata, bazata pe conceptul economiei sociale de piata, adica cu corective sociale pentru a impiedica polarizarea societatii in foarte bogati si foarte saraci. Emil Constantinescu, intr-un text cu numeroase citate, considera ca problema fundamentala a Romaniei este �reconstructia elitelor�. In acest sens critica sever demisia unor elite intelectuale (Liiceanu, Patapievici, Mihaies, s.a.), considera ca societatea romaneasca e victima unei manipulari grosolane, datorate la noua pacate ale �intelighentiei� : impostura, iresponsabilitatea, mercantilismul, cinismul, vulgaritatea, calofilia, frivolitatea, aroganta si lasitatea. Dupa dansul �elitele stau cu spatele la cetateni�, in timp ce �puterea e in mainile badaranului�. Petre Roman a preferat sa se dea pe sine drept exemplu de mobilitate politica : dupa ce a colaborat cu Iliescu, a lucrat in echipa condusa de Constantinescu, pentru ca acum sa �incerce un proiect politic� cu acelasi Iliescu. Dar politicienii de azi sunt preocupati mai mult de o prestatie mediatica (�capsunari ai imaginilor�), dand dovada de cinism si indiferenta, in loc de a intari sentimentul raspunderii pentru activitatea lor.
*
Inchei aici aceasta prezentare a unei carti ce cuprinde si alte comunicari interesante (societatea civila si economia de piata; rolul liderilor in economie, administratie si politica; ONG-urile si elitele; elitele din mass-media s.a.). Problemele ridicate ar indreptati o comentare critica a lor, semnalarea unor nedumeriri si punerea de noi intrebari. Ar fi d pilda momentul de a se discuta daca astazi �gloata� mai are vreo contributie la generarea acestor elite, daca �multitudinile� (termenul lui Antonio Negri) vor accepta mult timp sa se simta ingradite in dorinta legitima de a evada din conditia subalterna. Ar mai fi de investigat in ce masura partidele duc o munca sistematica de pregatire a tinerilor pentru o noua generatie de oameni politici si rolul valorilor morale in faurirea tribunilor populari de maine. Dar asta ramane pentru alta data�
|
|
|
